Sunteți pe pagina 1din 3

Kinetologie-C4 Clasificarea muschilor scheletici din punct de vedere structural si functional: -muschii tonici (de tip 1)-formati din

fibre rosii (contin multa mioglobina), se contracta lent si obosesc greu; sunt in general muschi extensori care asigura mentinerea tonusului muscular; -muschii fazici (de tip 2)-biarticulari, superficiali; contin fibre albe (au continut scazut de mioglobina); se contracta rapid si obosesc usor; sunt in general muschi flexori si intervin in motricitatea fina, precisa. Motricitatea reflexa se bazeaza pe arcul reflex si consta in contractii musculare involuntare, dar constientizate,ca raspuns la un stimul senzitiv-senzorial adecvat. Reflexul miotardic poate fi declansat prin: a).intindere rapida si brusca a muschiului antagonist, ceea ce va avea un efect facilitator (stimulant) pentru contractia musculara si inhibitor pentru muschiul antagonist; b).intinderea durabila si constanta are efect inhibitor, relaxant pe muschii agonisti si facilitator pentru muschii antagonisti. Pe acest efect se bazeaza utilizarea posturilor a atelelor sau ortezelor in combaterea starilor de contractura, retractura, aparute din diferite cauze (imobilizari, accidente vasculare). Atelele se schimba la intervale mici de timp. Masurare si evaluare in kinetologia medicala: Masurarea reprezinta aprecieri cantitative prin care se atribuie valori numerice unor parametrii prin care se apreciaza efectele recuperarii. Evaluarea apreciaza disponibilitatile pacientului, comparand planul cu rezultatele obtinute, pentru ca apoi planul sa poata fi schimbat. Evaluarea functionala este importanta deoarece efectele programului recuperator (in special cel kinetic), chiar daca sunt aplicate local, se rasfrang asupra intregului organism rezultand modificari immediate si tardive. Efectele immediate se utilizeaza in dirijarea efortului fizic si a pauzelor necesare refacerii dupa efort. Modificarile tardive se instaleaza ca urmare a practicarii sistematice a unor programe kinetice si constau in hipertrofie cardiaca dreapta (pentru cei ce practica sport in conditii de anaerobioza) si stanga (pentru cei ce practica sport in conditii de aerobioza), scaderea frecventei cardiace. Pauzele dupa efort permit: -refacerea completa a capacitatii de efort; -refacerea incompleta; -supracompensarea (cresterea capacitatii de efort peste valorile initiale). Evaluarea cardiaca se realizeaza prin masurarea frecventei cardiace, tensiunii arteriale, in clinostatism si ortostatism si electrocardiograma (EKG; este obligatoriu). Calcularea frecventei cardiace optime: 220-varsta in ani. Frecventa cardiaca de lucru=50-70% din frecventa cardiaca optima. Testul Rufier consta in repaus 5-6 minute in pozitia asezat, dupa care se masoara frecventa cardiaca si se noteaza cu P1. Apoi subiectul executa 30 genuflexiuni in 45 secunde, dupa care se determina frecventa cardiaca de 2 ori intr-

un minut. In primele 15 secunde (imediat dupa efort), tot in pozitie asezat, se masoara cu P2. In ultimele 15 secunde ale minutului se noteaza cu P3. Dupa aceea se calculeaza indicele Ruier: P1=P2+P3-200 10 Scara de apreciere: sub 0: foarte bine; 0-5: bine; 5,1-10: mediocru; 10,1-15 (11,1): nesatisfacator si este necesar un consult de specialitate. Evaluarea respiratorie: prin spirometrie. Evaluarea reactivitatii neuromusculare se realizeaza prin timpul de reactie (latenta reactiei motrice); timpul de reactie este perioada de timp ce se scurge din momentul aplicarii unui stimul si aparitia raspunsului adecvat. Acest tip de reactie insumeaza durata receptionarii stimulului si transformarii excitantului in impuls nervos (3-5 ms); durata transmiterii aferente (5-10 ms pentru impulsuri vizuale si acustice; 20-25 ms pentru impulsuri cutanate si proprioceptive); timpul central (70-85 ms); durata transmiterii eferente (8-10 ms); timpul efector (25-35 ms). Cu cat miscarile sunt mai complexe, cu atat timpii sunt mai mari. La primele executii viteza de reactie este scazura, dar prin repetare viteza creste. Evaluarea capacitatii de efort: cantitatea maxima de lucru mecanic efectuat in unitatea de timp. In cadrul programului de recuperare, programul de exercitii consta din ciclul de miscari, care prin repetare devin mai usoare, iar consumul energetic scade. Lehmann a constatat ca in primele 3 zile cheltuielile energetice sunt mari, in a 4-a zi scad, iar dupa aceea sunt constante. Din punct de vedere al consumului energetic avem: -eforturi usoare-consumul energetic este 50% din rezerva energeticaalimentatie, mers pe teren plat; -eforturi medii-majoritatea profesiilor care se desfasoara fara efort mare si in care oboseala este compensata prin somnul de noapte; -eforturi grele-consumul energetic este pana la 80% din rezervele energetice si in care oboseala nu mai poate fi compensata doar prin somnul de noapte. S-a constatat ca in 24h exista 2 varfuri maxime (orele 8 si 19) si 2 varfuri minime (orele 14 si 3). Evaluarea activitatii psihice: evaluarea temperamentului. a).Unele trasaturi temperamentale afecteaza relatia kinetoterapeutpacient. Se descriu 4 tipuri de temperament: coleric-puternic, mobil, neechilibrat; sangvin-puternic, mobil, echilibrat; flegmatic-puternic, inert, echilibrat; melancolic-slab, inofensiv. Eysenk imparte temperamentele in:

extravert: sociabil, vorbaret, saritor la nevoie, agreeaza oameni; nu este de incredere, se plictiseste repede, nu agreeaza lucrurile neinteresante;

introvert: total opus. b).Anamneza psihologica-date privind adaptarea la situatia creata de boala, spitalizare, colaborare cu echipa medicala. c).Autoobservatia si autoaprecierea.