D.C.C.I. 24.10.

2012

Incheierea cci prin mijloace specifice (continuare) OG 85/2004 privind protectia consumatorului este o ordonanta care transpune o directiva a UE 2002/65, privind vanzarea la distanta a serviciilor financiare catre consumatori. Ob de reglem al ordonantei il constituie conditiile de informare a consumatorilor in vederea incheierii contr la distanta privind servicii financiare dintre contr inch intre furnizori si consumatori. Contr la distanta este definit similar def din ordonanta, este un contr de furnizare de serv la distanta, contract care se incheie prin comunicarea la distanta. Notiunea de servicii financiare este def ca fiind vb de servicii bancare, credit, asigurare, servicii de pensii private, servicii de investitii financiare, astfel cum este reglem prin legea 297/2004 privind piata de capital. Partile la contract sunt furnizorul si consumatorul, furnizorul poate fi o pf sau pj publica sau prv, abilitata in cadrul atributiunilor sale profesionale sa furnizeze servicii financiare, consumatorul este pf sau grupul de pf care actioneaza in afara unei activitati profesionale. O tehnica de comunicare la distanta nu implca prezenta fizica simultana a celor doua parti la inch contr. Exista etape: Informarea consumatorului asupra elementelor esentiale ale furnizorului de servicii financiare(identitatea sa, natura serviciului pe care urmeaza sa il efectueze, continutul contractului pe care urmeaza sa il efectueze, caile de solutionare a litigiilor, pt ca acesta sa fie info de la inceput); Lansarea comenzii de catre consumator catre furnizor Acceptarea comenzii de catre furnizor.

Consumatorul are dreptul la o denuntare unilat a contractului in conditiile stabilite, intrun anumit termen din mom in care contr se socoteste incheiat. Un contract care prezinta particularitati este contractul incheiat prin mijloace electronice, este vb despre legea 365/2002, privind comertul electronic.aceasta lege transpune la randul sau o directiva a UE 2000/31, privind anumite aspecte ale serviciilor societatii informatice in special privind comertul electronic. Partile contractante sunt furnizorul de servicii, pf sau pj, ce pune la dispozitia beneficiarului, a consumatorului un numar de servicii ale societatii informationale. Furnizorul de servicii poate fi roman sau strain, criteriul fiind sediul social. Legea 365/2002 contine o norma de aplicatie imediata potrivit careia in cazul in care furnizorul de servicii este stabilit pe teritoriul Ro, serviciile soc

sunt supuse exclusiv legslatiei romane. Destinatar al serviciului este o pf sau pj ce utilizeaza in scopuri comerciale, profesionale sau de alta natura un serviciu al societatii informationale. Serviciu al soc informationale inseamna orice serviciu pentru care se utilizeaza mijloace electronice si care reprezinta urmatoarele caracteristici: Este efectuat in considerarea unui folos patrimonial; Ofertantul si destinatarul nu sunt de principiu prezenti in acelasi loc; Exista acordul prealabil al destinatarului pt efectuarea activitatii respective.

Prin aceasta prevedere, in sensul ca destinatarul soc informationale trebuie sa fie de acord, legea romana a adoptat sistemul optiunii de intrare (option in), in sensul ca unui furnizor de servicii informationale nu ii este permis sa transmita mesaje electronice decat daca ele au fost solicitate de catre destinatar. Mijloacele electronice, adica cele din care serviciul se transmite sunt definite ca fiind echipamentele electronice si retelele de cablu, de fibra optica, de radio, de satelit, utilizate pentru prelucrarea, stocarea si transmiterea informatiei. Din aceasta def rezulta implicit definitia comertului electronic, pt ca titlul legii 365 este Legea privind comertul electronic, asadar, pt a ne afla in fata unui comert electronic, doua elemente trebuie sa se imbine: elementru hard (echipamentul electronic), de principiu computerul, si elementul de retea, care permite prelucrarea stocarea si transmiterea info. Reteaua este data de transmiterea de internet in principal, adica transmiterea online, dar nu numai. Exista o lege model a UNCITRAL, priv com electronic, ce are o def relativ larga a notiunii de comert electronic. Legea model a UNCITRAL vorbeste despre mesajele de date (data message), care inseamna posta electronica (e-mail), dar poate insemna de pilda si faxul sau telefaxul sau telexul. Incheierea contractelor pp si in acest caz mai multe etape: Furnizorul de serv a soc info are obligatia de a informa pe beneficiar; Obligatia de info este reglementata mult mai detaliat, si anume furnizorul este obligat sa produca informatii generale privind identificarea sa, privind conditiile sale comerciale, privind modul de calculare al tarifelor, si tarifele pe care le practica; trebuie sa furnizeze info specifice constand cel putin in urm elemente: o Etapele tehnice de urmat pt inch contr; o Daca acel contract, odata incheiat, este stocat de furnizorul de servicii si daca este accesibil sau nu; o Limba in care se incheie contractul; o Codurile de conduita ale furnizorului de servicii. Etapa incheierii propriu-zise a contractului; legea prevede ca daca partile nu au convenit altfel, contractul se considera incheiat in momentul in care acceptarea

ofertei de a contracta a ajuns la cunostinta ofertantului; este adoptata astfel teoria informarii. Legea prevede si posibilitatea unei acceptari tacite a contractului, textul prevede ca un asemenea contract, care prin natura lui impune o executare imediata a prestatiei caracteristice se considera incheiat in momentul in care debitorul obligatiei a inceput executarea in afara de cazul in care beneficiarul, deci creditorul a cerut in prealabil ca acceptarea sa ii fie comunicata. Legea reglem si regimul actiunii in justitie in cazul unor litigii privind com electronic se prevede ca oricare dintre partile contractante poate solicita instantei obligarea celeilalte parti la incetarea oricarei actiuni la interzicerea reluarii in viitor a respectivei actiuni, sau la obligarea sa la despagubiri. Legea prevede si un termen de prescriptie special: 1 an de la data actiunii sau de la data abstentiunii, care justifica introducere actiunii.

Continutul contractelor comerciale internationale Continutul este dat de clauzele pe care el le contine si care exprima drepturile si obligatiile partilor. Impartim aceste clauze in doua categorii: 1. clauze generale in contractele comerciale internationale: acelea care se intalnesc in toate , sau in majorit cci; (de drept comun) 2. clauze specifice in diferite tipuri de contracte. Continutul cci este det de princ libertatii contractuale. Exista implied terms (clauze implicite). Ele sunt acele clauze contractuale care exprima obligatii legale si care sunt socotite de drept inserate in contractele respective. Sunt inserate in contracte in puterea legii. O alta remarca trebuie facuta in legatura cu intinderea autonomiei de vointa a partilor. Aceasta autonomie exista, dar nu este nelimitata. Limitele sunt date de disp ale legii si tin de anumite categorii mari: Limite ce tin de protectia consumatorului; De disciplina contractuala; De reprimarea clauzelor abuzive; De protectia concurentei loiale; De politica preturilor in anumite sectoare economice (mai ales in anumite sectoare economice dirijate); Ce tin de operatiuni valutare;

Situatiile in care marfa care face ob contr face ob unor autorizatii legale de import sau export;

Clauzele generale in cci 1. in majoritatea cazurilor cci contin un preambul(recycle); in acest preambul sunt aratate de regula imprejurarile care au det incheierea contr si ratiunile care au det partile sa il incheie, si uneori si obiectivele (sau obiectivul major) urmarite de parti; 2. clauzele privind partile contractante; trebuie mentionate atributele de identificare ale partilor, nume, domiciliu, denumire, sediu (pj), statutul juridic al partilor, daca sunt soc com, de care tip este, nationalitatea si cetatenia (pj, resp a pf), daca acel contract se incheie prin reprezentant se vor identifica atributele de identif si calitatea de reprezentant; 3. clauzele privind obiectul material al contractului; trebuie urmarite mai multe subdiviziuni: - Clauzele privind marfa, lucrarea sau serviciul care formeaza ob material al contractului; trebuie sa se precizeze ob mat al contr, marfa lucr sau serv care fac ob, si elem specifice de identificare, ce particularizeaza marfa, serv, sau lucrarea respectiva. De multe ori ob este format de bunuri viitoare, si trebuie stabilite elementele ca sa faca bunul respectiv determinabil, in functie de natura lui. Clauzele privind cantitatea de marfa care face ob contr, modul de receptie al cantitatii, aceasta insemnand termenele in care trebuie efectuata receptia, conditiile de efectuare a receptiei, felul receptiei(diferit in fct de natura); eventuale clauze de toleranta (+/- 5 %, +/-3%) Clauzele privind calitatea sunt mentionate explicit in principiile UNIDROIT: o Clauze privind metodologia de det a calitatii; prezentarea specificatiilor de calitate, ce pot consta in normative tehnice, in standarde de calitate, in specificatii tehnice, in coduri de buna practica, in certificate de garantie, in instructiuni de folosire; o Clauzele privind procedura de constatare a lipsurilor calitative: Controlul de calitate; poate fi simultana sau nu; Modul cum se face receptia calitativa; este o receptie specializata, facuta de unitati, care fct ca pj; in Romania exista Romcontrol; se poate apela la experti pf neutri; se poate proceda si la autoreceptie;

o o

Locul unde se efectueaza receptia calitativa, incarcare, descarcare intr-un punct intermediar; Cheltuielile legate de control calitativ; Clauze privind raspunderea: Clauze invariabile, privind garantiile de calitate (termene de garantie, modalitati de remediere a lipsurilor calitative, daca ele apar in perioada de garantie, sanctiunile aplicabile furnizorului de marfa in cazul in care nu se remediaza viciul calitativ) Clauze privind termenele de garantie, obligatiile partilor; Posibilitati de reparare a marfii defecte; Clauzele de asistenta si service; Clauzele privind procedura de reclamare a lipsurilor calitative si cantitative: Conditiile, termenele, modalitatile de solutionare a reclamatiilor de calitate si cantitate; Continutul, cuprinsul pe care obligatia de calitate sau cantitate trebuie sa il aiba; Documentele care trebuie anexate unei declaratii de calit/cantit; Termenele de formulare a reclamatiilor, care de obicei se coreleaza cu termenele de receptie calit/cantit; Consecintele care apar in cazul depasirii termenelor; Clauzele privind ambalajul si marcarea; partile trebuie sa prevada cum se ambaleaza marfa si care este regimul juridic (se restituie/ intra in prop cump, daca se restituie, in ce conditii; partle treb sa prevada clauze privind marcarea, modalitatea de marcare, treb sa fie individualizata in ceea ce priveste ce fel de marfa este si limba in care se face marcajul; Clauzele privind obligatia de livrare/predare a marfii, si termenele de livrare; obligatia de predare este principala obligatie a furnizorului, motiv pt care trebuie stab termenele de livrare, operatiune care se poate face in diferite moduri: se stab o zi anume, dar acest lucru se intampla mai rar; in majorit cazurilor, termenul este stab pt o per de timp, adica o sapt/luna/trimestru. In cazul in care termenul de livrare consta intr-o per de timp trebuie ca partile sa precizeze cine alege data exacta a livrarii in cadrul respectivei perioade de timp. Partile trebuie sa stabileasca daca termenul de livrare este un termen esential sau este un termen ordinar. Daca termenul este esential, trebuie spus explicit si termenul esential atrage consec rezolutiunii immediate a contractului. Raspunderea furn trebuie stab daca predarea nu se face in termenele convenite.

o Clauzele privind transmiterea riscului si a dreptului de prop cu privire la marfa. Nu intotdeauna predarea marfii are drept consecinta transmiterea riscului asupra marfii respective, si totodata nu intotdeauna operatiunea de predare transfera proprietatea. Marfa poate circula pe proprietatea vaz, dar pe riscul cump., cum se intampla cand livrarea se face CIF (incoterms). o Conditiile de expediere, de incarcare/descarcare, transport si asigurare a marfii; aceste conditii sunt de regula legate de conditia de livrare pe care partile au stabilit-o. o Clauze privind obligatia cumparatorului marfii de preluare a acesteia, in ce conditii poate fi preluata; 4. Clauzele privind obiectul pecuniar al contractului Exista 3 posiblitati: Clauzele privind pretul sau alte prestatii pecuniare. Prestatia pecuniara este diferita de la contract la contract, la contractele de vanz-cump prestatia pecuniara este pretul, dar prestatia pecuniara poate consta in tarif, daca este vb de o prestare de serv sau exe de lucrari, poate consta in comision, sau dobanda remuneratorie, daca se ia un credit de la banca, poate imbraca forma navlului, care este pretul contractului de transport. Pretul contr de transport maritim este navlul. Exista 3 modalitati ce trebuie avute in vedere: o Prestatia pecuniara trebuie sa fie determinat, asta inseamna ca partile indica pretul in functie de elementul caracteristic (global/ pe unitate de produs/ pe unitate de timp, de ex dobanda); o Daca nu e determinat, treb sa fie cel putin determinabil; in leg cu det pretului, exista mai multe posibilit: Partile pot indica ca livrarea se face pe pretul curent din momentul platii; pretul curent din momentul platii inseamna pretul determinat dupa o modalitate de det pe care partile trebuie sa o stabileasca; cel mai frecvent se det in functie de cursul bursei caracteristice: Rotterdam, Londra(navlul), Berlin exchange (navlosiri de vase); cotatia Libor(?); o Nici determinat, nici determinabil; in com int acest lucru este posibil; in Conv de la Viena 1980, in art 55: in cazul in care pretul nu e nici determinat si nici determinabil, pretul va fi stabilit in functie de pretul curent la mom inch contr, pt prestatii executate in imprejurari comparabile, in sectorul respectiv de activitate, il va det un expert la care partile trebuie sa apeleze sau mai rar o instanta de judecata.

Clauzele privind conditiile de plata. In contract trebuie prevazute: o Modalitatea de plata, de regula plata se face prin credit documentar, de catre o banca a cumparatorului, adica a celui care plateste pretul, care se transmite catre banca vanzatorului, si prin care banca cumparatorului se obliga sa plateasca pretul la cererea bancii vanzatorului, sub conditia transmiterii unor documente(payment against documents), doc constand in: factura de livrare, proc verbal de receptie, certificat de calitate; exista si incasso, pe langa metoda acreditiva, ce inseamna plata directa bancara, fara garantia bancii; exista si alte modalit. o Trebuie stabilit locul platii. Daca in ceea ce priv locul livrarii, de obicei este la sediul vanzatorului, adica plata este cherabila, nu portabila, adica cumparatorul vine la sediul vanzatorului sa ridice marfa, daca partile nu au stabilit altfel. La plata pretului, de obicei, cum prev si Conv de la Viena si UNIDROIT, aceasta este portabila. Se considera ca este facuta numai atunci cand banii au ajuns la vanz, nu cand au plecat din banca. o Instrumentul de plata, moneda in care se face plata, poate fi moneda uneia dintre parti, poate fi moneda de circulatie internationala, poate fi plata prin titluri de valoare: cambie, cec, bilet la ordin. o Daca cumva debitorul platii e dator pt mai multe sume, trebuie stabilita imputatia platii in contract.

Clauze specifice in cci