1

Caracteristicile managementului structurilor organizatorice din agricultura

Prin natura i particularitile sale orice exploataie agricol, indiferent de mrimea sa, i desfoar activitatea ntr-un mediu a crui complexitate este specific numai agriculturii. Caracterul deschis al exploataiei agricole face ca aceasta s intre n relaii de natur economic, tehnologic, social, juridic, etc. cu diveri ageni economici. De asemenea, mediul ambiant acioneaz asupra exploataiei, prin influena numeroilor factori: naturali (inclusiv biologici), tehnologici, economici, etc., ntrun mod favorizant sau defavorizant pentru producia agricol. Toate aceste elemente cu un grad mai mare sau mai mic de risc, impun adoptarea unei strategii menite s asigure echilibrul, viabilitatea i un anumit nivel de performan economic, pe termen lung. Sistemul de producie al structurilor organizatorice din agricultur constituie o component a sistemului agriculturii n ansamblul ei, care este o verig important a macrosistemului reprezentat de economia raional. Realizarea unor structuri agrare i de producie eficiente presupune cunoaterea variabilelor organizaionale. Conceptul de variabil organizaional desemneaz factorii interni i externi, care condiioneaz ntr-o anumit msur caracteristicile structurii organizatorice i de conducere. Principalele variabile organizaionale specifice exploataiei agricole sunt: complexitatea produciei, dimensiunea ntreprinderii, nivelul dotrii tehnice, gradul de specializare i de cooperare, dispersia teritorial a subunitilor, gradul de automatizare i de prelucrare a informaiilor etc Datorita existentei mai multor tipuri de unitati de productie agricole, modul de realizare a procesului de conducere se caracterizeaza prin anumite particularitati. In situatia asocierilor familiale legea nu reglementeaza problemele legate de managementul acestora. Administrarea acestora se poate face de catre capii de familii, de alte persoane mandatate. Acestea facand parte din familiile asociate sau chiar din afara lor. Structura organizatoric a societilor comerciale indiferent de forma juridic a acesteia presupune ,fr distincie : - organe de conducere, reprezentate prin adunarea general a asociailor/acionarilor care formeaz voina societii ; adunarea general este organul deliberativ al societii ; - organele de gestiune curent sau organele de administraie ; administratorii/consiliul de administraie ; - organele de control, reprezentate de cenzori ,sau dup caz,de auditori interni; sunt organe chemate s verifice respectarea legii, a actelor constitutive i a deciziilor adunrii generale a asociailor/acionarilor; Funcionarea societii comerciale este asigurat astfel de organele: deliberative, executive i de control. Desemnarea administratorilor si stabilirea modalitatii in care se va realiza gestionarea activitatii de catre acestia este de competenta asociatilor.

2 Gestiunea societatii poate fi incredintata uneia sau mai multor persoane. Pentru functionarea normala a societatii este necesara prezenta unui singur administrator. Este posibil ca toti asociatii sa aiba calitatea de administratori. Administratorii pot fi numiti din randul asociatilor sau pot fi neasociati. In societatile mai mari in care actul de conducere impune cunostinte profesionale specifice, administratorii pot fi alesi pe criteriul competentei. Atributiile administratorilor sunt prevazute in statutul societatilor si in contractul de asociere. Controlul modului de gestionare a asociatiei se face in mod permanent de catre toti membrii asociati, dar si periodic, prin rapoartele administratorilor si de catre personae sau comisii desemnate pentru a exercita acest control ( cenzori). Managementul societatilor comerciale se face pe baza normelor prevazute de lege, precum si celor cuprinse in statutul propriu. Dupa cum s-a mentionat realizarea actului de conducere se face prin organe colective si posturi individuale. Organele colective sunt: - Adunarea generala a asociatilor, comuna la toate tipurile de societati comerciale; - Consiliul de administratie; - Comitetul de directie. Adunarea generala a asociatilor reprezinta organul colectiv suprem de conducere a societatilor comerciale.Aceasta poate fi de doua feluri: ordinara si extraordinara . Adunarile generale ordinare trebuie sa intruneasca cel putin o data pe an, in primele trei luni de la incheierea exercitiului financiar, iar cele extraordinare de cate ori se considera necesar. In afara de subiectele inscrise in ordinea de zi, adunarea generala ordinara are obligatia sa dezbata si urmatoarele : sa discute, sa aprobe sau sa modifice bilantul contabil, dupa ascultarea rapoartelor administratorilor si cenzorilor sau ale auditorilor financiari ; sa fixeze valoarea dividendelor; sa aleaga, pe administratori sau cenzori; s fixeze remuneraia cuvenit pentru exerciiul n curs administratorilor i cenzorilor ,dac nu a fost stabilit prin actul constitutiv ; sa faca aprecieri privind activitatea de gestiune a administratorilor; sa stabileasca si sa aprobe bugetul de vanituri si cheltuieli precum si programul de activitate pentru urmatorul an; s hotrasc gajarea ,nchirierea sau desfiinarea uneia sau a mai multor uniti ale societii.

Pentru ca hotararile adunarii generale ordinare sa fie validate eate necesar ca actionarii prezenti sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social al societatii. Adunarile generale extraordinare pot fi convocate de catre administratori, la cererea asociatilor reprezentand a zecea parte din capitalul social. Conform legii nr 31/1990 in cadrul adunarilor generale extraordinare se iau urmatoarele hotarari: - prelungirea duratei societaii;

3 - majorarea capitalului social; - reducerea capitalului social sau rentregirea lui prin emisiune de noi aciuni; - schimbarea obiectului de activitate a societatii; - schimbarea formei juridice a societatii; - mutarea sediului social; - fuziunea cu alte socitati sau divizarea societii ; - dizolvarea anticipata a socitatii; - oricare alta modificare a contractului de societate, a statutului sau oricare alta hotarare ce necesita aprobarea adunarii generale extraordinare. O parte din atribuiile adunrii generale extraordinare, referitoare la, mutarea sediului, schimbarea obiectului de activitate, majorarea capitalului social, reducerea capitalului social sau rentregirea prin emisiune de noi aciuni,conversia aciunilor dintr-o categorie n cealalt, va putea fi exercitat prin delegaie i de ctre consiliul de administraie sau de ctre administratorul unic dac exist o hotrre a adunrii generale extraordinare n acest sens sau acest lucru este prevzut n actul constitutiv. Pentru ca hotararile luate sa poata fi validate este necesar ca asociatii prezenti sa reprezinte cel putin trei patrimi din valoarea capitalului social. Hotararile adunarilor generale ordinare sau extraordinare se inregistreaza in Registrul Comertului si se publica in Monitorul Oficial . Posturile individuale de conducere sunt stabilite in functie de tipul de societate si marimea acesteia. Ele pot fi reprezentate prin: - Administratori - Adminstratori comanditati - Directori executivi sau directori generali. Gestiunea curent a societii comerciale de orice fel o asigur administrtorii. Adinistratorii pot face toate operaiunile cerute pentru aducerea la ndeplinire a obiectului de activitate al societii, afar de restriciile artate n actul constitutiv. Obligaiile i rspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la contractul de mandat i de cele special prevzute n Legea 31/1990,art.72. Desemnarea administratorilor precum si stabilirea modalitatii in care se va realiza gestionarea activitatii de catre acestia este de competenta asociatilor. Administratorii pot fi numiti si din randul asociatilor, atributiile lor fiind stipulate in statutul asociatiei si in contractul de asociere. Cand activitatea societatii este complexa se pot alege mai multi administratori, constituind consiliul de administratie. Presedintele consiliului de administratie este si director general sau director, in care calitate, conduce si comitetul de directie. Membrii consiliilor de adminstratie nu pot face parte din consiliile altor societati concurente. Administratorii care intr-o anumita operatiune se afla in conflict de interese cu socitatea, trebuie sa instiinteze ceilalti membri ai consiliului de administratie si pe cenzori si sa nu participle la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune. Aceeasi obligatie o au in cazul in care intr-o anumita operatiune sunt interesate sotia,rudele sau afinii pana la gradul IV de rudenie. Consiliul de administratie se intruneste cel putin o data pe luna, fiind necesara prezenta a cel puti jumatate din numarul administratorilor. La sedinte vor fi convocati si cenzorii. Dintre atributiile mai importante ale consiliilor de adminstratie pot fi mentionate:

4 numirea si revocarea functionarilor societatii, stabilirea nivelului de salarizare si a atributiilor de serviciu ce le revin; - luarea deciziilor care vizeaza buna functionare a societatii; - discutarea rapoartelor prezentate de directori si a hotararilor luate de comitetul de directie. Administratorii sunt solidar rspunztori fa de societate pentru: - realitatea vrsmintelor efectuate de asociai ; - existena real a dividendelor pltite; - existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere ; - exacta ndeplinire a hotrrilor adunrilor generale ; - stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. Consiliul de administratie poate alege un comitet de directie pentru a se realize operativitatea activitatii de conducere a societatii. Comitetul de direcie este un organ colegial de administrare a societii compus din membrii alei dintre administratori, i condus de directorul general sau director care este preedintele consiliului de administraie Membrii comitetului de directie fac parte din consiliul de administratie. Comitetul de directie va supraveghea in permanenta, activitatea directorului societatii si a celorlalti administratori. Deliberarile si deciziile luate in cadrul sedintelor se consemneaza intr-un registru, care va fi prezentat la fiecare intrunire a consiliului de administratie. Comitetul de directie raspunde de activitatea desfasurata, in fata consiliului de administratie si in fata adunarii generale a asociatilor. Acesta se intruneste saptamanal. Deciziile in cadrul sedintelor se iau cu majoritate absoluta, iar votul nu poate fi dat prin delegatie. Directorii executivi sunt funcionari ai societii. Consiliul de administraie numete funcionarii societii, dac n actul constitutiv nu se prevede altfel i poate revoca oricnd persoanele numite n comitetul de direcie. Directorul general reprezinta societatea si angajeaza sub semnatura operatiile patrimoniale. Impreuna cu ceilalti membri ai consiliului de administratie este raspunzator pentru activitatea desfasurata prezentand in fata in fata adunarilor generale si a consiliului de administratie rapoartele de activitate. Administratorii comanditati sunt cei care administreaza o societate in comandita Acionarii comanditai rspund nelimitat i solidar pentru obligaiile sociale ,i numai ei pot fi administratori ai societii. Administratorii comanditai pot lucra mpreun sau separat, iar dac lucreaz mpreun deciziile se iau n unanimitate. Comanditarii rspund n limita aportului la capitalul social. Controlul gestiunii societatii este realizat de cenzori. Numarul lor depinde de marimea societaii dar nu mai mare de cinci ( maxim trei in societatile agricole). Ei sunt alesi pentru o durata de trei ani si pot fi realesi. La nceput, cenzorii sunt alei de adunarea constitutiv, dup constituire vor fi numii de adunarea general. n toate cazurile ns numrul cenzorilor trebuie s fie impar. Cenzorii pot fi alesi dintre asociati, cu excepia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi ter ce exercit profesia individual ori n forme asociative. Astfel, poate fi cenzor o persoan fizic sau o persoan juridic. -

5 Dintre cenzorii societii, cel puin unul dintre ei trebuie s fie contabil autorizat, n condiiile legii sau expert contabil. Nu pot dobndi aceast calitate, iar dac au fost alei, decad din mandatul lor : - rudele sau afinii pn la al patrulea grad inclusiv sau soii administratorilor ; - persoanele care primesc sub orice form pentru alte funcii dect aceea de cenzor, un salariu sau remuneraie de la administratori sau de la societate sau ai cror angajatori sunt n raporturi contractuale sau se afl n concuren cu aceasta; - persoanele care potrivit legii sunt incapabili sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloas, abuz de ncredere,fals, uz de fals, nelciune, delapidare, mrturie mincinoas, dare sau luare de mit, precum i alte infraciuni prevzute de lege (persoanele crora le este interzis funcia de administratori calitatea de fondator); - persoanele care ,pe durata exercitrii atribuiilor conferite de aceast calitate ,au atribuii de control n cadrul Ministerului Finanelor Publice sau al altor instituii publice, cu excepia situaiilor prevzute expres de lege . Pentru ndeplinirea mandatului lor cenzorii au urmtoarele obligaii : - s supravegheze gestiunea societii ; - s verifice dac situaiile financiare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele ; - dac registrele sunt inute regulat, - dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. - s fac, n fiecare lun i pe neateptate,inspecii casei i s verifice existena titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societii sau au fost primite n gaj ,cauiune ori depozit ; - s convoace adunarea ordinar sau extraordinar ,cnd n-a fost convocat de administratori ; - s ia parte la adunrile ordinare i extraordinare ,putnd face s se insereze n ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare ; - s constate regulata depunere a garaniei din partea administratorilor ; - s vegheze ca dispoziiile legii i ale actului constitutiv s fie ndeplinite de administratori i lichidatori. - s aduc la cunotina administratorilor neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale i ale prevederilor actului constitutiv pe care le constat; - s aduc la cunotina adunrii generale cazurile considerate mai importante . Cenzorilor le este interzis s comunice acionarilor n particular sau terilor datele referitoare la operaiunile societii constatate cu ocazia exercitrii mandatului lor. Referitor la obiectul acestor atribuii de control i asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunrii generale un raport amnunit. Situaiile financiare anuale pot fi aprobate de adunarea general numai dac acestea sunt nsoite de raportul cenzorilor, sau dup caz, al auditorilor financiari. Cenzorii rspund solidar fa de societate: - realitatea vrsmintelor efectuate de asociai; - existena real a dividentelor pltite; - existena registrelor cerute de lege i corecta lor inere; - exacta ndeplinire a hotrrilor adunrii generale; - stricta ndeplinire a ndatoririlor pe care legea, actul constitutive le impun. Incetarea activitatii asocierilor familiale este reglementata prin unele prevederi din Codul civil:

6 asocierea va inceta la expirarea termenului pana la care a fost constituita, daca asociatii nu hotarasc prelungirea acestuia; - Hotararea familiilor associate de a dizolva asocierea, inainte de termenul fixat; - Pierderea fondului social sau atingerea scopului pentru care a fost constituita asocierea. Pentru socitatile civile pe langa motivele prezentate se mai adauga: - decesul unui asociat, daca nu este prevazut in statut ca socitatea continua cu mostenitorii decedatului; - punerea sub interdictie legala sau judecatoreasca a unui asociat; - insolvabilitatea unui asociat, recunoscuta prin hotarare judecatoreasca; - prin vointa unui asociat, notificata cu buna credinta si la timp,celorlalti asociati. Incetarea activitatii socitatilor comerciale se face prin dizolvare sau fuziune Dizolvarea socitatilor comerciale de obicei se realizeaza in urmatoarele cazuri: - expirarea timpului stability pentru durata socitatii; - cand se constata deturnarea scopului socitatii; - cand adunarea generala hotaraste acest lucru; - societeatea a devenit falimentara; - cand capitalul social sau numarul de membri s-a redus sub limita stabilita in statut. Dizolvarea se inscrie in Registrul Comertului si se publica in Monitorul oficial. Fuziunea socitatilor comerciale, presupune ca doua sau mai multe societati sa accepte trecerea in totalitate, a patrimoniului lor la o alta societate preexistenta sau nou infiintata. Dupa hotararea fuziunii, bilantul impreuna cu cererea de fuziune se vor inscrie la registrul Comertului , iar fuziunea va fi publicata in Monitorul Oficial. Lichidarea socitatilor comerciale are loc atat la dizolvarea cat si la fuziunea acestora. Adunarea generala stabileste lichidatorii, care pot fi si chiar administratorii societatii. Actul de numire a acestora se depune la Registrul Comertului si se publica in Monitorul Oficial. Lichidatorii vor tine pe toata perioada lichidarii un registru cu toate operatiile lichidarii in ordine cronologica. Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii trebuie sa intocmeasca bilantul de lichidare sis a propuna repartitia activului,sau responsabilitatile determinate de existenta pasivului, intre asociati. De asemenea acestia vor cere radierea societatii din Registrul Comertului. -