0

Bibliografie
I. Doina Olga ~teIanescu, Di/ema de gen a educa{iei, Editura Polirom, Ia~i, 2003. 2. Laura Grunberg, (R)evo/uJii In soci%giafeministii. Repere teoretice, contexte romalle~ti, Editura Polirom, I~i, 2002. 3. Mihaela Miroiu, Societatea retro, Editura Trei, Bucure~ti, ]999. 4. Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. RelaJiile de gen In Romania, Edi-

PROFILURIIDENTITARE ALE FEMEILOR Eseu despre cum nu exista femeile

"

In presa romaneasca
Irina Stiinciugelu

"...,

tura Polirom, Ia~i,2003. . 5. Otilia Dragomir, MihaelaMiroiu (ed.), Lexiconfeminist, Editura Po]irom, I~i, 2002. 6. Petru Hut,Iluzia localismului# localizarea iluziei, Editura Polirom, Ia~i, 2000. 7. Laura Grunberg, Stereotipuri de gen In manualele din cic/ul primar ~i seeundar, "Cercetari socia]e", nr. 4, 1996. 8. Miche] Lallement, [storia idei/or sociologice ", Editura Antet, Oradea, 1998. 9. Ciitii]inZamfir, LaziirVliisceanu (coord,), Die{ionar desociologie, Editura Babel, Bucure~ti,]993. ]O.Gilles Ferreol,Dic{ionarde sociologie, Editura Polirom, ]~i, 1998. I]. MihaelaMiroiu, Convenio.Despre naturii,femei $imoralii, Editura Polirom, Ia~i,2002. ]2. ~tefaniaMihailescu, Din istoriafeminismului romanese. Antologie de texte (1838-1929), Editura Polirom, Ia~i, 2002. IJ. Adina. Bradeanu, Otilia Dragomir, Daniela Roventa-Frumu~ani, Romina Surugiu, Femei, cuvinte ~i imagini. pkrspeetive femilIiste", Editura Polirom, Ia~i, 2002. 14. Moira Gatens, Feminism ~ifilosofie. Perspective asupra diferenlei # egalitiitii, Editura Po]irom, I~i, 2000. IS. Valentina Marinescu, Muncile easnice /n satul romanesc actual. Studii de eaz, Editura Polirom, Ia~i, 2002. 16. Susan Gal, Gail Kligman,Politicile de gen Inperioada postsocialistii, Editura Polirom, I~i, 2003. ]7. Traian Rotariu, GabrielBiidescu,Irina Culic, Elmer Mezei, Cornelia Mure~an,Metode statistiee aplieate In ~tiilllelesociale, Editura Polirom, ]~i, 2000.

Introducere
Daca Don'Juanar cauta sa inleleaga ce este femeia citind presa romaneascade astazi, am avea motive sa credem ca ar deveni con~tientde "maladia spirituIui"pe care Noica 0 numeacatholitii.Resemnificandconcepteleprin care Noica definea "maladiile spiritului"

- maladii

diferite de cele somatice

sau cele psihice -Ie putem redefini ca "maladii ale discursului mediatic ~iale raportarii Iui la anumite subiecte ale socialului". Catholita - ca 0 carenla generata de Jipsa generalului, este 0 maladie spirituala tipica pentru fiinla umana, ne spunea Noica. 0 astfel de maladie latenta in orice om, se define~te prin asalturile generaluIui: "Adesea el se lasa prins de cele gata tacute (ca "ideologiile") pe care Ie intilne~te in ceasul sau istoric, vindecindu-se astfel doar in aparenla ~i lasind ca maladia sa ramina ascunsa". Aceasta maladie a catholitei se define~te deci nu prin Jipsa individualului, ci prin lipsa generalului. De~i individul alege sa se "vindece" prin opliunea ideo..J :' \

-.
134
IRINA STA.l'\ClUGELU

PROFlLURI IDENTITARE ALE FEMElLOR

135

logica de un tip sau altul, "catholita reapare virulent, chiar la naturile umane obi~nuite, ori de cite ori actul de luciditate se prelunge~te suficient de mult pentru ca omul sa vada vanitatea generalului ales de el". Don Juan ar eauta In lectura presei scrise romane~ti individualul, femeia ea numar cu identitate pm1iculara ~iIn afara de orice model ideal sau reprezentare care sa trimitii la relatia categorialii imediat superioara. Pentru el, realul nu putea sa fie definit decit ca individual - femeia-persoana.Contesaori spalatoreasa, ea devenea importanta ca persoana ~inumai ca persoana. Suferind de lipsa generalului prin refuz asumat (a-catholWi), Don Juan ar ramIne, probabil, contrariat ~i nemultumit de faptul ca gase~te foarte greu In presa romaneasca "femei de cucerit" - individualitati rezonabile, cu minime ca-

racteristici pozitive,de care sa fie interesat.

La polul celalalt' avem motive serioase sa credem ca, In urma lecturii presei romane~ti contemporane, Don Quijote ar acuza discursul despre femei de lipsa generalului- todetita, ca maladie a perfecliunii. Natura acestei maladii consta In lipsa individualului. Ca ~icatholita, todetita este 0 suferinla ontica reflectata ~i prezentata Intr-una a spiritului. Carenta cunoa~terii numita todetita se define~te ca 0 aplecare asupra generalului ~iea imposibilitate de a accede la individual. Don Quijote arcauta, de buna seama, in presa romaneasca Femeiamodelul, idealul eonstruh ~iintruchipat intr-o singura persoana. lndividualul-femeia persoanala careserefera.cautarea. lui Don Quijote este deci fals individual, pentruca el reCOTIstruie~te caracterisitcile generalului. PasiUIiealui Don Quijote nu este pentru femeia-individual, ci pentru Femeie, adica 0 generalitate care este ~iea 0 determinatie nepotrivita, un ideal de perfectiune intruehipat accidental in individualul concret al iubirii sale.

Date fiind carentele de cunoa~tere~i analiza manifestate in extremelecatholita-todetita,devine destul de cIar ca nici unul dintre eroii exemplariamintilinu ar fi multumit de continutul discursuluipresei scrise din Romania.Don Juan ar fi nemultumitpentru di nu ar gasi individualulpe care il cauta decitIn limiteleditorva cazuri,majoritateaacestorareflectate in presaromaneascafiind femeicu probleme.Don Quijote ar fi teribil de nemultumit,probabil, pentru ca idealul cautat de el- Femeia, se regase~tespart in tipologii care nu mai pastreaza nici 0 constanta pozitiva pe care sa s.eintemeieze. In ceea.ceprive~teconstantade profil, am putea identifica 0 exceptie,totu~i:femeiamarginala sau devianHi. . ~ocul unei astfel de lecturi este explicabil.Caci, cantitativ ~icalitativ,simbolicapieteimediaromane~tieste dominata de femeiavictimasau calau,maltratata,batuta, hoata sau uciga~a,in~elaHi i 1n~eHitoare, ~ prostituata, proxeneHi,sau "de
moravuri ~~oare", uciga~a de prunci sau de soti, violatii, incon~tienta, ineapabila sau mineinoasa.
.
..'

Greu de crezut ea femeile din Romania se pot regasi in presa serisa,dupa cum este la fel de greu de erezutca.cineva.. ar putea face profilul femeilor din Romania apelind la piala imaginilorprin care sunt reprezentate acestea. In funclie de ziar, intilnim profiluri dominante precum femei-vedeta, femei-infractor,femei-persoanepublice. Mai mult, individualul lui Don Juan est~1ncle~tatn prejudecatile~icli~eeledin peri speetivacarorase faceselectiain paginilefiecarui cotidianIn ..
parte. Motiv pentru care am fi nevoiti sa explicam insatisfactia celor doua personaje exemplare prin apelulla ignoranla acestora in teoria gate-keeping. De~i, probabil, tot nemullumiti, eu 0 spoiala de teorie a consumului de semne, cele doua personaje exemplare ar Inlelege ideea unui filtru de intepretari care face din ofertantul media prizonierul propriilor cli~ee, al eli~eelor publicului pentru care serie, sau al amindurora.

.. .

--~~,-------;
------------------

136

IRINA STANCIUGELU

PROFlLURl /DENT/TARE ALE FEME/LOR

137

Mergind mai departe cu incercarea de a explica fenomenul, ar fi destul de u~or pentru Don Quijote ~i Don Juan sa inteleaga ca spatiul in care se prezinta femeia este unul prin excelenta simbolic. Avem motive sa credem insa ca amindoi ar refuza ideea de femei-marta, din pricina "superficialitatii" lor in materie de teorie a societatii de consum, prin care unii ar putea explica de ce imaginea femeii este 0 marta. Ca generalregasit in individual sau ca individual multiplicat indefinit, femeia era scop aut pcntru Don Juan, cit. ~i pentru Don Quijote. Pe cind, in presa romaneasca, femeia este mijloc. a conditie generatiide politica editorialapentru - care tot ceea ce vinde ziarul este bun, ,ar putea spune unii, incercind sa explice de ce femeile sunt prezentate a~a ~i nu altfel in presa romaneasca. Sa ii lasam acum pe Don Juan ~ipc Don Quijote cu "maladiile" ~inemultumirile lor ~i sa ne proiectam in lumea simbolica a cotidianelor romane~ti, incercind sa gasim citeva puncte de reper pentru 0 analiza a modului in care femeile din Romania sunt prezentate publicului cititor. Pentru a defini spatiul de constructie al analizei trebuie sa precizam ca ne aflam pe 0 piata de schimb social care functioneaza pe principiile cererii ~i ofertei. Mai precis, un contract ideal de comunicare, ai carui termeni se definesc sim.:. bolic ~ieconomic deopotriva. Departe de a-I suspecta de vreo intentie altruism, 0 echipa de jurnali~ti ofera pe piata un produs aflat in concurentii cu alte produse ~i Iegat de un scop al maximiZarii profitului. Logica cea mai simpla a marketingului ne spune ca, practic, cele trei ziare analizate (Adevarul, Evenimentul zilei ~iLibertatea ) se atH, din punctuI de vedere al unui contract ideal de comunicare, departe de orice concurenta, caci publicurile lor sunt diferite. -lgnorind problemele unei logici de tip circular, am putea spune ca publicuI creeaza imagine a ~i felul in care este prezentata femeia in paginile

unui ziar, Ia fel de mult cum ziarul creeaza publicului perceptia despre femeie. Lucru care ar salva, cumva, jumalistul de vreo sugestie insidioasa de natura etica. De altfel, perspectiva de tip etic este secundara in analiza noastra, care nu tinte~te nicidecum la vreo dimensiune normativa. Analiza cantitativa ~i analiza calitativa tacute pe aceste cotidiane ne ofera suficiente motive sa credem ca, fie prejudeciitile, fie cli~eele, fie nevoia de senzational, fie toate laolaM reu~esc sa creeze femeilor din Romania un portret pe care, dacii il prezentam prin atribute cumulate, acestea nu au deloc motive sa fie mmdre: victime sau calai, maltratate, biitute, hoate sau uciga~e, in~elate ~iin~elatoare, prostituate, proxenete, sau "de moravuri u~oare", uciga~e de prunci sau de soti, violate, incon~tiente, incapabile ~imincinoase. Propun sa ne oprim aid. Aceasta este doar Introducerea.

~
<'~

138

IRINA STANCIUGELU

PROFILURl lDENTITARE ALE FE1I1EILOR

139

Repere meto~ologice

ale cercetarii

Dupacum sugereazatitlul,analizaimaginiifemeHin presa scrisa este una centratape 0 abordarepreponderentcalitativa. Dreptcamp de colectarea datelorau fostfolositetrei cotidiane centrale:Adeviirul,EvenimentulZilei, Libertatea. Deoarece studiile de acest tip sunt destul de putine in Romania,analizanu se va limita doar la prezentareadatelor ~i la analiza lor, ci ~i la 0 schitare a problematicii "gen ~i mass-media"la nivelul intregii micarifeministe. Dat fiind acest dublu nivel de cercetare, analiza va fi structuratain trei mari parti: 1. Gen ~i mass-media: probleme teoretice; sub aceasta titulaturavor fi trecute in revista catevadin temelerecurente, atat ale problematiciide gen, cat ~i ale studiilor de gen din perspectivastudiilor de comunicare.Vorfi prezentateaici: . problematicadezvoltatade principaleledefinitii ale genului; ma voi opri cu precadere asupra prezentariiconceptului de gen din perspectivateoriilor feministepoststructuraliste inspiratede studiilelui Foucault;

~i anume ca femeile nu exista in presa din Romania; ~tirile cu ~idespre femei apar in masura in care selectia lor se realizeaza conform acestui contract de informare pe care fiecare ziar il incheie cu proprii sai cititori; cu alte cuvinte, nu existii 0 reflectare con~tienta a problematicH de gen, ci doar 0 imagine emergenta a femeilor romane aa cum se construiete aceasta pe baza logicii de furic.tionare a mass-media.; 2. Analiza cantitativa: prezentarea profilurilor identitare obtinute in urma monitorizarii celor trei cotidiane centrale: Adeviirul, Evenimentul Zilei, Libertatea. 3. Analiza calitativa: prezentarea ~i interpretarea profilurilor identitare schitate in capitolul anterior. 4. Procesul de "gatekeeping de gen" in media - 0 analiza a prezentei feminine in procesulde productie jumalistic. Alte argumente ale alegerii acestui cadru de analiza vor fi evidente (sper) prin chiar parcurgerea acestui drum de interpretare. In plus, mi-ar parea rau sa privez posibilul lector de placerea descoperirii intr-un context al justificarii!

Nive/uri de analiza Metodologia folosita in analizaimaginii femeilor in discursuljumalistic se construie~tepecinci niveluri: . campul de colectare a datelorempirice;' . identificareaelementelordereper in teoria feminista ~iconstructiaunui cadru conceptualde analiza;. . analiza cantitativa ca analiza de frecven~; . dimensiunea calitativa, in sensul interpreti'iriidatelor obtinute i al conectarii acestuitip de date cu concepte i categorii teoretice;

.
.

tematica studiilor feministe de comunicare; 0 mai mare aten-

tie 0 va primi conceptul de "distorsiune"; critica acestui concept constituie baza teoretica pentru alegerea metodologiei de cercetare in analiza realizata in cotidianele enumerate mai sus; 0 perspectiva asupra logicii de functionare a mass-media, in special a presei scrise; important in aceasta ordine este conceptul de contract de comunicare intre presa ~ipublicul sau; acest concept sta la baza ipotezei centrale a acestui studiu,

. identificarea de constante ~i articularea de profiluri identitare pentru fiecare ziar in parte.

140

IRINA ST A.NCIUGELU

PROFILURJ /DENT/TARE ALE FEME/LOR

14]

A~a cum se poate observa, tehnica de analiza imbina metodologia cantitativa cu metode de analiza de tip calitativ, in cadrul unui discurs centrat pe tipul inductiv de analiza. Pe 0 baza de date realizata prin monitorizarea celor trei cotidiane s-a incercat aplicarea metodei aseI1iunilorevaluative (Osgood), care a pemlis constructia de profiluri identitare definite prin frecventa ~i prin functia lor in constructia discursului referitor la subiectul nostru de interes. Conform unei astfel de metode, studiul de fala nu incearca sa precizeze atat motivele pentru care femeile sunt prezentate intr-un anume mod in presa romaneasca sau sa fOljeze asupra cauzelor pentru care profilul identiar al femeilor in discursul jurnalistic apare intr-un anume fel. In cadrul teoretic general al constructiei discursului mass-media - constrangeri, grile de selectie, construclii sociale, constrangeri de management, public tinta etc., analiza de rata urmare~te 0 diagnoza asupra profilurilor dominante ale femeii in cateva jurnale nalionale.

spre faptul ca 0 femeie a fost batuta de solul ei, faptul de presa intra sub incidenla categoriei de discurs "victima", indiferent daca acest termen este folosit sau nu in discursul analizat. Prin aceasta alegere metodologica am stabilit ca cele trei jurnale analizate in perioada mentionata prezintii un discurs referitor la femei ce intra intr-unul sau altul din spaliile semantice sublntinse de urmatoarele concepte: "persoana pu-

blica", "victima", "infractoare", "vedeta". Prin intemlediul acestor concepte yom folosi ca tipuri identitare:

. Femeile-."persoane
. Femeile "victime";

publice";

. Femeile . Femeile

"infractoare"; "vedete" (romane).

Climpul de colectare a datelor

In ceea ce prive~te campul de colectare a datelor, studiul de fala i$i propune sa analizeze reprezentarea mediatica a femeilor a~a cum emerge aceasta din presa scrisa de informare nalionaHi, din care am selectat.cotidiarie1e: Adeviirul, Evenimentu/ zilei, Libertatea. Perioada in care s-adesta$urat monitorizarea a fost 3 octombrie -30 decembrie 2001, tara pas statistic. In aceasta perioada sunt monitorizate toate mesajele ($tiri, comentarii, interviuri, articole) care au ca subiect femeile, in diferite ipostaze. In Urmamonitoriziirii s-au deta$at profiluri identitare, comune celor trei ziare, pe care Ie yom numi prin intermediul conceptului-cheie transmis de mesajul explicit sau implicit al textului. Astfel, chiar daca in articol, de exemplu, se vorbe~te de-

Dupa ce am construit categoriile ce numesc profiluri identitare, prin intermediul unei analize de frecvenla i repetilie, pe de 0 parte, i al unei analize conceptuale, pe de alta parte, in pasul doi al analizei s-a trecut la 0 cercetare caIitativa a fiecarui profil identitar nominalizat mai sus, alegand pentru fiecare cotidian un anumit tip, reprezentativ in raport cu regimul de vizibilitate pe care II are In economia de ansamblu a discurs\llui jurnalistic. in aceasta alegere s-a tinut cont de profilul i structura ziarului, de modul in care acesta acorda 0 importanla mai mica sau mai mare contractului de info1711 Astfel, profiare. lurile identitare alese pentru analiza calitativa pentru fiecare ziar In parte sunt:

\i~. r

. Libertatea- profiluri identitare pentru rubricile permanente

ale ziarului cu i despre femei: Fata de /a pagina 5; Jojo vii prezintii vremea; Anda vii prezintii vremea i profilul identitar al femeilor vedete romane; Evenimentu/ zilei - patternu/ cO1~flictua/:femeile victima femeile infractor;
\.C.

142

IRINA STANCIUGELU

PROF/LUlU IDENTITARE ALE FEME/LOR

143

. Adeviirul - femeilepersoanepublke.
Cereetarea de tip calitativ se eentreaza tot pe mesaj ~i a apelat, in principal, la metoda analizei aseI1iunilor evaluative a lui Osgood (I), iar acolo unde au existat suficiente date, aceasta a permis realizarea c"unei reprezentari grafice a profilului identitar (Fata de la pagina 5). Observalii # limite metodologico-interpretative 1.Acest tip de analiza nu i~i propune sa dea seama de constructia profilurilor identitare de gen masculinlfeminin pledind de la 0 analiza de :fTecventa,ci se concentreaza pe dinamica distincta a reprezentarii simbolice a femeii in massmedia in mod autonom, nu prin raportare la genul opus. Aceasta permite in mod deosebit sehitarea unei tipologii feminine in mass-media ~i a modului in care aceasm tipologie se reflecta la nivelul unor profiluri identitare feminine reprezentate in mass-media. 2. La nivelul eolectarii de date pentru interpretare, folosirea cotidianelor Adeviirul, Evenimentul Zilei, Libertatea nu permite extinderea eonc1uziilor la "pres a serisa" din Romania sau la "mass-media" din Romania, chiar dadi., din necesitati

aparitii, ne-am oplit din extinderea monitorizarii in momentulln care, dupa 0 monitorizare de trei ~uni, nu am constatat schimbari de regim de vizibilitate pentru profiluri identitare sau schimbari de atitudine a discursului jumalistic. 4. De ce doar trei cotidiane ~i de ce Adeviirul, Evenimentul zilei ~'iLibertatea? Limita metodologiea a seleetiei eelor tTeijumale are 0 justifieare: fieeare diseurs sau fiecare analiza este, in fond, conseeinta unei selectii, pe de 0 parte, a unui camp metodologic ~i teoretie, pe de aha parte. Tipurile identificate .,.. ersoana publica, victima, in:fTactoare,vedeta se rep gasesc in toate cotidianele romane~ti ~i in discursul tuturor mass-media din Romania. Problema este ce selectezi ~i unde te opre~ti cu selectia ~icu dimensiunea campului de colectare. Argumentul care intemeiaza selectia acestor trei jurnale este legat de regimul special de vizibilitateaI unu'ia sau aItuia dintre ceIe patru profiIuri identitare construite. Ele au fost selectate in baza unui argument al "I'nodeIului exemplar" pentru tipul x sau y..de profil identitar.

5. Interpretarea datelor rezultate din schitarea fiedirui profiI identitar va fi insotita de 0 comentare prin prisma problematicii de gen ~i a Iiteraturii din domeniu.

stilistice, termenii sunt folositiuneori in acest studiu. 3. Am consideratca decupareaunei perioadede trei luni de aparitiea celortreicotidianeestesuficienta pentrua "prinde"
'

un profil identitar dominant In politica manageriala

- asumat

sau nu, al fiecaruijurnal in parte. In fapt, fiecarecotidianare propria lui identitate~ipropriul sau profil de piatain ceea ce prive~tediscursulreferitorla femei. Inca maiprecis,am consideratca decupareaunui spatiu de trei lunipentrucolectarea dateloreste suficientapentrua stabiliprofilurileidentitaredominantein ceea ce prive~teregimul de vizibilitate.Preluand ~iaplicand astfel metodainduetivacu acest numarlimitatde
, '] \.

---0'

144

IRL~A STA.NClUGELU

PROFILURI

lDENTITARE

ALE FEMElLOR

145

1.Gen

~i mass-media

1.1. Sex - gen: clarificiiri conceptuale pentru un construct socio-cultlll'al In acceptiunea Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, genul are, printre altele, sensul de categorie gramaticala bazata pe distinctia dintre obiecte ~ifiinfe, precum # dintre fiinfele de sex maseutin # sexfeminin. Distinqia fundamental1i

cu care opereaza aceasta definitie este, deci, de natura biologica: sex masculin - sex feminin. Distinctia sex-gen a [ost teoretizata de feminismul valului II, genul capatand semnificatia de diferenta construita ~iinterpretata social ~icultural intre cele doua categorii distincte: "barbati" ~i "femei". Aceste diferenle au totodata un caracter normativ, in sensul ca cine nu se confoffi1eaza rolului de gen este vazut(a) ca deviant(a) din na~tere sau socializat(a) inadecvat. Deci sexul opereaza cu distinqia biologica, iar genul, cu cea social-culturala (2). Orientarile [eministe de tip liberal ~imarxist-existentialist au acordat 0 prevalenta aparte genului, felului in care identitatea se formeaza sub influenta modelelor culturale. Formula ~ea mai cunoscuta in acest sens este cea a Simonei de Beauvoir: Nu ne na;>tem, evenimfemei. Conform acestei orientari, biod logia are un rol foarte scazut in formarea individualitatii; rolul cu adevarat important revine culturii. Genul - spune Gayle Rubin in consonanta cu teoriile marxiste - este 0 impunere sodaM a diviziunii pe sexe. Este produsul relatiilor sociale care privese sexualitatea (3).

Tot in acest sens, Kate Millet scria ca, in termeni de activitate, sex-rolul desemneaza pentru femei servicii casnice ~i grija fata de copii, restul achizitiilor umane, intereselor ~i ambitiilor fiind desemnate ca masculine. Rolul limitat incredintat femeilor tinde sa Ie aresteze la nivelul experientelor biologice. Prin urmare, aproape orice poate fi desclis ca activitate distinctiv umana, mai degraba decat animala (in felul ., lor' ~i animalele nasc ~i ingrijesc progenitura) este rezervat barbatilor (4). Relatia sex-gen este problematic a In interiorul teoriei feministe, diversele curente teoretice aflandu-se de multe ori In contradictie. Perspectiva de gen In care acest studiu este construit este tributara interpretarii genului ca 0 construcfie sodalii, ca produs social constituit de procese istorice ~i culturale legate de socializare in familie, educajie, biserica, media ~i alte institutii. Acest concept discursiv este folosit ~i de Gyle Rubin In teoria sa "sex - gender system", ale carei filiatii se regasesc in gfmdirea poststructuralista exprimata, Intre altii, de catre Foucault ~i in teoria feminista asupra filmului a cercetatoarei Theresa de Lauretis (5). Conform acestor teorii, genul nu este fixat in anumite proprietati ale indivizilor, ci este 0 parte a unui proces prin care fiecare subiect este constituit,adesea Intr-un mod paradoxal. Noi suntem crescuti pentru a exista Intr-o anumita lume ~iInvatam sa gandim, sa simtim ~i sa ne exprimam propria individualitate prin intermediul sensurilor lingvistice acceptate social. Intregul limbaj, prin specificul semantic determinat istoric ~i social, limiteaza experienta noastra ~i a celorlalti ~ine Inglobeaza: limbajulne vorbe;>te 110i.In teoria poststrucpe turalista, discursul nu este niciodata univoc sau total, ci ambiguu ~i contradictoriu, un 10c al conflictelor ~i al contestarii. Mai mult: discursul de gen nu este singurul care da identitatea umana. Genul poate fi un tip de discurs particular, dar este cel

146

IRINA STANClUGELU

PROFILURI /DENT/TARE ALE FEME/LOR

147

mai adesea un set de descriplii ~iprescriplii culturale contradictorii referitoare la diferenla sexuala care apar din alte contexte particulare economice, sociale, politice ~i tehnologice precum ~i din contexte non-discursive. Genul este 'inscris 'in interiorul subiectului printre alte multe discursuri, cum ar fi cele ale etnicitalii, c1asei sociale, precum ~i cel al sexualitatii. Identitatea care emerge este ftagmentata ~i dinamica. Genul nu este determinant ~i nu acopera exhaustiv identitatea. Definit in acest fel, genul este 0 parte intrinseca a culturii, inteleasa aici drept produclie de semnificatii, iar subiectul este un loc al discursurilor contradictorii ~i 0 negociere continua; aceasta negociere nu se realizeazii ca 0 dezbatere de pe pozitii egale, ci se raporteaza la cadre de referinlii, fiind traversata de relatiile de putere existente.

.
.

investigarea

identita!ii ~i pozilionarii

de gen din perspectiva

hegemoniei, diferenlierii, parodierii genului normativ; chestionarea ~i deconstruirea categoriei de gen corelativ eu deconstruirea subiectivitatii ~i performativitatea (corporal a ~i discursiva) a genului. Din momentul in care mass-media nu au mai fost con-

siderate "og1inda" realitatii, ci constructia sociah'i a acesteia .. (7), critica feminista a "obiectivitatii" ~tirilor a pledat fie pentru 0 relatare neutra, impartiala ("gender neutral "reporting" ideal imposibil de atins), fie pentru echilibru 'intre "vocile" ~i posturile detinute de femei ~i cele ale barbatilor, fie pentru con~tientizarea masculinitalii discursului hegemonic: Ceea ee eonteaza drept adevar Intr-o silualie data este determinat de eei care au puterea de a defini realitatea.

1.2. Sex - gen ~i reprezentare mediaticii. Mass-media: rejlectare sau c011strucJiesocia/ii a realitiiJii?
Reprezentarea a fost intotdeauna un concept important pentru feminismul contemporan. Mi~carea femeilor nu este angajata numai intr-o lupta "materialii" referitoare la drepturile ~i oportunitiitile pentru femei, ci ~i'intr-un conflict simbolic referitor la definilia feminitiitii (~i,prin omisiune, a masculinitlltii). Astfel ca, in domeniul ~tiintelor comunicarii ~i al studiilor mass-media, ~i-au facut simlita prezenta 'in ultimii douazeci de ani studiile cu tematica de gen, care se construiesc pe trei niveluri (6): . integrarea dimensiunii de gen la cele trei niveluri ale constructiei mesajului mediatic (producerea, continutul ~i receptarea acestuia);

L. van Zoonen susline ca in ciuda diversitiitiisubiectelor de cercetare din abordarile feministe legate de reprezentarea femiriinain tpedia, existii 0 serie de subiecte recurente care structureaza varietatea tematica in jurul a trei probleme (8):

. stereotipuri ~i socializarea . ideologie; . pornografie.

de gen;

1.2.1. Stereo tip ~i socializare La inceput, aceasta terna a fost lansata de cercetatorii in domeniul comunicarii prin referire la imaginile stereotipe ale femeilor prezente 'in media ~i la efectele acestor imagini asupra audientei. Similaritatile acestor studii se refera la subreprezentarea femeilor in media, atat in zOna producatorilor, dit ~i a continutului de informatie. Chiar ~i prezenla de con1inut a femeilor tinde sa se Iimiteze - din nou, 0 sub-reprezentare, am putea spune -la femei tinere ~i frumoase in mod conventional, definite in funqie de sol, tata, fiu etc. ~i pre-

a
148
IRINA STANCIVGELU PROFILURl !DENT/TARE ALE FEME/LOR 149

zentate intr-o atitudine de supunere, de dependen1a sau pasivitate, in orice caz, Jntr-un spa1iu social din afara deciziei. Moda top-modelelor, de pilda, promovata prin mass-media, socializeaza femeile in interiorul unor standarde de frumuse1e utopice, uneori periculoase pentru sana tate, ereand un model de feminitate simplist ~i inconfortabil fizic ~i psihic pentru foarte multe femei, fie dl acestea sunt con~tiente sau nu de acest luau (9). 1.2.2. Ideologia Teoriile feministe privind transmiterea ideologiei prin media sunt parte din domeniul critic al studiilor culturale ~i de comunicare in acest domeniu. Interven1iile feministe in teoria ideologiei vin dinspre curentul radical ~i marxist, dar, in special, dinspre feminismul socialist. Feministele socialiste se centreaza pe conectarea modului de produqie capitalist cu exploatarea femeilor, avand ca baza neomarxismul, psihanaliza ~i teoria ideologiei. Marx, Lacan ~i Freud, alaturi de teoria ideologiei la Althusseer ~i Gramsci, ofera un cadru teoretic pentru articularea ideii de ideologie dominanta ~ihegemonie in societate. Una dintre cele mai importante teme abordate de feminism in domeniul studiilor culturale axate pe conceptul de ideologie, sus1ine cercetatoarea Valentina Marinescu, este identificarea modalita1ilor concrete de construire sociaHi a unor subiecte genizate (fie acestea persoane sau subiecte ale operelor culturale). Spre exemplu, analiza genului televizual "telenovela" realizata de 1.Ang - raportarea femeilor la un serial clasic, Dallas (10), arata ca in acest caz filmul furnizeaza audien1e1orfeminine 0 pluralitate de nara1iuni care sunt centrate simbolic injurul ideii de comunitate, de familie. Lumea serialelor tip "telenovela" ~ste considerata realista de aceste audien1e specifice tocmai pentru ca este 0 imagine transmisa

de mass-media, care ia ca punct de plecare modul in care func1ioneaza 0 societate patriarhaIa in care puterea este delinuta, In special, de biirba1i. 1.2.3. Pornografia

Tema pomografiei nu este prezenHi in cercetari feministe de acela~i rang academic ~i interes ca stereotipurile ~i ideologia, considera Liesbet van Zoonen (11). Primele studii pe aceasHi tema se limitau la a analiza atitudinea consumatorilor biirba1i de pomografie, ignorand portretul degradant al femeii in acest tip de comunicare. Cercetatoarea Mc Cormak, continua Zoonen, merge mai departe, lansand 0 perspectiva in care pomografia devine tema de cercetare la intersec1ia variabilelor conflict ~i inegalitate: pomografia este 0 forma de inegalitate sexuala, in care femeia este prezentata ca un obiect de pia1a cu rolul de a satisface dorin1ele barba1ilor ~i nimic mai mult, ceea ce, in fond, spun cercetatorii in domeniu, este 010171111 erotizare a puterii ~i a violenJei masculine. de Curentul feminist radical a ini1iat activita1iimpotriva pornografiei, pe care 0 considera forma culturala ultima de violenta ~iura impotriva femeii, care duce in mod necesar la conceperea pomografiei ca produs ~i sursa, deopotriva, a unei societati misogine. Studiile asupra pomografiei, dincolo de nuan1arile necesare eros-thanatos ca principii de constructie (R. Tong) (12), se intalnesc in concluzia potrivlt careia acest tip de media are 0 influentii serioasa asupra comportamentului real al biirba1ilor fata de femei: pornografia este teoria, iar violul este practica. Intr-o perspectiva institutional a (13), studiile centrate in jurul acestei teme trimit la ideea de violare a drepturilor civile ale femeilor de catre produc1ii media pomografice ~i considera ca acest fenomen afecteaza egalitatea ~anselor in socie.

".

-w "
150
IRINA STANCIUGELU

PROFILURJ /DENT/TARE ALE FEME/LOR

151

tate prin impiedicarea manifestarii femeilor ca cetateni actori cu drepturi depline in societate.

1.3. Distorsiunea ea meeanism de I'eflectare mediatiea a femeii

Un concept-cheie in multe studii feministe referitoare Ia media il reprezinta "distorsiunea" (14). Un argument care apare foarte des In aceste studii 11reprezinta faptul ca femeile sunt subreprezentate In conlinutul media dlnd compari cu cele peste 50 de procente din populatie pe care Ie reprezinta. Pe de aIta parte, se afirma ca proportia femeilor care lucreaza este mult mai mare decat cea care revine In reprezentare In massmedia. Un alt argument arata ca, din definitiiIe feminitatii, a~a cum apar in conlinutul media, supunerea, disponibilitatea ~i obedienta sunt caracteristicile ridicate la rang de ideal, iar a consuma cat mai mult este prezentat ca drumul spre autorealizare. Pare evident ca multe aspecte ale vietii femeilor nu sunt propriu-zis reflectate de catre media. Mult mai multe femei lucreaza decat media sugereaza, foarte putine femei seamana cu femeile fatale din fiIme ~i seriale TV, iar aspiratiile [emeiJor merg mult mai departe de problematica cu p~eponderenla deIimitata de spaliul casnic prezentata In tradition ale magazine feminine. Feministele cer, In consecinla, mai purine stereotipuri ~imai multe imagini realiste ale femeiJor, iar definitiiIe vehiculate prin aceste imagini ale feminitatii sa fie pe de-a intregullegitime. De fapt, acest lucru, definitia feminitalii, este problematic de dat. Pentru a Incepe cu aceasta, stereotipurile nu sunt imagini in ele Insele, ci expresii radicalizate ale unei practici sociale comune care indentifica ~i categorizeaza evenimente, experienle, obiecte sau persoane. Stereotipurile de gen fac

pane dintr-un sistem mai larg de credinle despre gen care influenteaza perceptiile despre cele doua sexe. Acest sistem de o'edin/e se transmite mai ales prin a~teptdrile societale, el incluzlind totodata ~i atitudinile fa/a 'de rolurile adecvate fieciirui sex, percep/iile cu privire la cei care violeaza aceste nO1711e, precum ,vipercep/ia de sine ca persoana de un anumit ge41(15). Stereotipurile au adesea contrapaft.i sociale care par ca legitimeaza stereotipurile. Un raspuns care se da in mod obi~nuit cererilor feministelor este urmatorul: media prezinta femei In roluri stereotipe de solii ~imame pentru ca in realitate multe femei sunt sotii ~i mame; nu constituie tiici 0 problema faptul ca acest lucru este mediatizat. Putem contraargumenta, de piIda, ca ~i biirbalii sunt sOli~itali, iar acest lucru este foarte pUlin mediatizat. Problema, sustine Zoonen, este ca nu pOlisa ~tii care este ,~rea1itatea"genu1ui: In anumite teorii este defmita'prin pozitie socia1i'i (in ace~t caz este nevoie de 0 mai mare reflectare asupra rolurilor sociale ale femeilor), iar in alte teorii este definita ca subiectivitate particulara, cerand astfel mai multe reprezentari ale caracteristicilor psihologice ate femeilor. in transmiterea modelelor de comunicare, genu1 este conceput mai mult sau mai pUlin stabil ~i lesne de identificat prin diferenla, In distinctia dintre femei ~i barbap, ~imai putin in cum sunt ei de fapt. 0 asemenea eonceptualizare. a:genului

, f .. !;

este In Intregime problematica pentru ca neaga natura dinamica a genului; specificitatea sa istorica~i cultural a ~i semnificatia sa contradictorie. in acest studiu, genul este Inleles in accepttirpe care 11dau studiile feministe influentate de postmodemism. De Lauretis (16) este de parere ca genul trebuie sa fie gandit ca rezultatul atat al unor tehnologii socia1evariate (cinema, discursurile institutionalizate, practicile eritice ~i epistemologice), cat ~i al practieilor curente din viata de zi cu zi. In aeeasta abordare,

'.

,i' .:.

0
153

152

IRINA STANCIUGELU

PROFILVRl

/DENT/TARE

ALE FEMEILOR

distorsiunea este un concept "gol", fani puncte de referinla a ceea ce este "cu adevarat" uman, in ce consta "in realitate" identitatea masculina sau feminina; ca atare, nu sunt criterii ~i nu ~tim exact ce ar trebui sa reprezinte media. In aceasta perspectiva media pot fi inlelese ca un alt tip de "tehnologie sociala" care adapteaza, modi fica, reconstruie~te ~i produce discursuri contradictorii cu privire la gen ~i diferenl~ de gen. In consecinla, relalia dintre gen ~i comunicare este una culturala, 0 negociere a sensurilor ~ivalorilor ce structureaza intregul mod de viala.

. informalia propriu-zisa; . publicitatea.

Acestora Ii se adauga, in special pentru mediile audiovizuale, produsele de divertisment. Aceste doua componente tin, de fapt, de doua piele distincte: cea a consumatorilor ~i cea a celor care anunla, cei care au nevoie de a face cunoscute of~rtele lor. Oar aceste doua piete sunt, in fapt, strict interdependente. Chiar daca se diferentiaza prin finalitatea sa, inforn1atia mediatica are partea sa legata de publicitate, dezvoltarea primei piete, incepand cu secolul al XIX-lea, fiind in mod esential datoare celei de-a doua. Comunicarea mediatica devine astfel purtatoarea uno! numeroase mize. 1.4.1. Mizele simbolice

1.4. Logica mass-media: tipuri de discurs simholice In contractul de comunicare

mize

Comunicarea mediatica modema raspundea inilial unei exigenle politice: organizarea unui "spaliu public" pentru disculii de interes general ~i privat (17). Aceasrn vocalie ideal a se love~te foarte repede, totu~i, de 0 logica economica ce tinde sa 0 repuna in cauza. Astfel ca verdictele contradictorii avansate in legatura cu aceasta forma de comunicare sociala i~i gasesc originea in tensiunea permanenta dintre mizele economice ~i simbolice care structureaza sistemul mediatic. Revolulia industriala care s-a produs in secolul al XIX-lea a conferit comunicarii mediatice 0 dimensiune strategica pentru dezvoltarea economica a societalilor occidentale. Ea afost un mijloc decisiv de transformare a mentalitatilor care trebuiau adaptate practicilor de consum. Devenita indispensabila ansamblului de categorii sociale, comunicarea mediatica imbraca 0 valoare comerciala, fiind guvernata in consecinta de mecanisme comerciale, prezente inclusiv in intreprinderi ce tin de sectorul public. Guy Lochard ~i Henri Boyer (18) sustin ca in produqia mediatidi trebuie sa fie distinse doua componente esenliale:

Informatia ~ipublicitatea sunt locuri de produqie ale discursului. Sprijinindu-se pe diferite tipuri de materiale semnificante (Iimb'aj verbal, imagine, coduri ale gesturilor), discursul informaliei ~i discursul publici tar procedeaza la puneri in scena discursive ale fenomenelor ce tin de actualitatea evenimentelor ~i de imaginarul fictiv. Se face apella stereotipuri ~i imagini recurente. In acest sens, un raport al Comisiei Europene din 1999 (19) arata ca in medii Ie europene femeile sunt nu doar mai putin vizibile decat barbatii, ci ~i tratate dupa alte standarde: in timp ce pentru barbali conteaza antecedentele;>iexperienla politica, pentru femei esenlialul continua sa fie situalia famWala ;;i aspectuljizic. Aceasta tendinla de stereotipie, care a putut fi observata (pentru a 0 denunla) in media ~i, mai ales, la televiziune de catre studiile feministe, nu are nimic surprinzator din punctul de vedere al comunicarii. Ea se inscrie in logica de "a face simplu" ~i in cea a empatiei. Stereotipul este economic ~i de , 1c\

-f ""

154

IRINA STANClUGELU

PROFILURI lDENT/TARE ALE FEJlfEILOR

155

consens. Reversul acestui fapt este ca el tinde sa dea unui 10c, unui grup, unei practici sociale 0 viziune intepenita ~i minimalizaHi. In loc sa promoveze 0 reprezentare dinamica ~i'nu neaparat conforma cu sentimentul general cel mai raspandit al unei chestiuni, media, mai ales televiziunea, produc un stereotip care, intalnind adeziunea majoritatii, se va instala i1\ imaginarele comunitatii. Din acest punct de vedere, cel mai interesant exemplu, reprezentativ pentru cele trei cotidiane alese pentru analiza, este stereotipul "femei obiect" bazat pe mitul frumusetii. Acest stereotip este prezent in toate cele trei ziare, cu preponderentii in Libertatea. Ca 0 categorie profesionala, femeile care se preteaza la a fi reprezentate prin intermediul acestui stereotip sunt femei1evedete. Texte1e (fie ~tiri, fie articole) sunt insotite de fotografii in care majoritatea vedete10r sunt prezentate imbracate sumar sau in lenjerie, "imortalizate" in pozitii provocatoare. lata cateva exemple in care acest stereotip este i1ustrat atat 1anivelul vizual (fotografie), cat ~i al vectorilor semantici centraIi (vsc) ai textului: . Libertatea, 28 decembrie, p. 15: Protevelion - Fetele de la ASIA fi vor dezmorli pe cei ajlaJi fn Piala RevoluJiei; in dreapta sus se ami 0 fotografie cu formatia ASIA fetele sunt imbracate sumar; vsc: trupa celebra. . Libertatea, 14 decembrie, p. 1: Primul serial erotic romanesc; fotografie medalion in care Magda, prima protagonista, apare intr-o haina descheiata sub care este vizibil sutienul; vsc: romanii vor avea 0 problema in plus, barbatii vor avea fntalniride gradul 3. . Libertatea, 12 decembrie, p. 1: Ileana Lazariuc, cadou de Craciun in PLAYBOY; stinga jos, foto: cantareata Ileana Lazariuc in bikini ro~ii ~i blana argintie;vsc: manechin ~i cantiireara, fnvatii italiana.

. Libertatea,

11 decembrie, p. 15: Andreea contra MihaelaVip-w'iIe masculine au fost provocate sa 0 aleaga pe cea care e idealii pentnl rolul de fan tomii ~i care pentru vis erotic, foto: Andreea Marin ~iMihaela Radulescu in vestimentalia de platou; vsc: cele mai fnl/1lOase romance au trezit pasiuni, Andreea Marin e copiliiroasii, hormoni, fete brunete, pliiceri carnale de speriat, le-a~ vrea pe aJnandoua, sex in grup.

Nici Evenimentul zilei nu face exceptie: . 23 decemblie, p. 1:Arta cere sacrificii - Superba, dar certata cu ~coala, fotografie cu manechinul Alina Ciucur, imbracata intr-o bluza transparenta neagra, dres negru, sandale cu toc, bikini; vsc: una din cele mai "trasnitoare" fotomodele, diri cauza prezentarilor de moda ea esteaproape fn pragul exmatriculiirii. .7 noiembrie; p. 1-2: Adio PRO-TV, Mihaela Radulescu demisioneazapublic din televiziunea lui Adrian Sarbu, foto cu Mihaela Radulescu pe prima pagina, rochie decoItata, pozitie provocatoare; foto ~i pe pagina 2, de data asta la microfon, probabilla conferinta de presa; vsc: moderatoarea ~i realizatoarea, divorteaza public. De muIte ori, chiar daca femeia subiect al ~tirii sau articoluluicnu face parte din categoria "propice" pentru un stereotip ca cel al femeilor obiect (maneehin, vedeta), sau eel al femeii casnice (sotie a.'..)", stereotipul este recuperat prin vizual sau chiar prin text, exemplara fiind reprezentarea Laurei Badea, eampioana mondiala la scrima, care beneficiazade doua asemenea artico1e:
.

Lib ertatea, 12 decembrie, p. 10: Laura e mamicii, foto cu sportiva Laura Badea imbracata intr-o bluza neagra transparentii, sutien negru, in picioare, eu miinile pe genunchi,

--.

a
156
IRINA STANCIUGELU

PROFlLURl IDENTITARE ALE EEMEILOR

157

zambind; vsc: una din eele mai valoroase pe,:(o1711ere din i..;toria sportuluj romanese.

. Libertatea,

7 decembrie, p. IS: Laura Badea 1~ida docto-

ratul in scrima, subtitJu: De sarbatorj ea va deveni mamica; foto cu solii Badea, ambii in trening; vsc: WI cuplu ea-n pove~ti, dijeren!a de varsta, nevasta celebra, ~'eful casei, barbatul ideal. ..

semantici centrali:fiica de ministru, pril11-ministru 1ncasa, problemefamiliale, copii, sfaturi, viaJiimondenaJilme, carti, eleganfa-moda, pa,:film, mancare, iar ca subtitlu In text: Prima data cand m-a invitat la masa a gatit chiar el. Un alt material exemplar din acest punct de vedere ne este prezentat tot in Libertatea din 18 decembrie, p. 8-9, In care subiectul: Iubiri jiira varsta, fotografiile ~itextele insotitoare contribuie toate la realizarea unui portret robot ideal al femeii domestice:

0 exceplie printre ziarele analizate il constituie ziarul Adevarul, in care nu apare acest stereotip feminin, "femeile-obiecte". Femeile vedete prezente sunt in exclusivitate vedete straine ~i sunt subiecte de ~tiri doar in cadrul rubricii zilnice Caleidoscop, axata pe ~tirimondene. Fotografiile sunt mai mid, rura a atrage atentia printr-un vizual sexi, iar dintr-un total de 257 de ~tiri prezentate in aceasta rubrica, doar 65 au ca subiect femeile-vedeta (17 noiembrie - Elisabeth Hurley,
sedusa ~i abandonata, 24 decembrie

. Foto

1: Cabral ~i Luana Mitran (ambii Prima TV) dansand; vsc: distanla de 10 ani,curtezanul de culoare, doua earactere pute171ice, sexul e important intr-o relalie;

. Foto 2: George

- Solul

b~(antei Elena a

Spaniei a suferit WI atae, 5 decembrie - Julia Roberts, cea mai injluenta aeMfa de la Hollywood, 27 noiembrie -Regina Elisabeta a II-a cauta un nou gestionar al averii sale, 15
decembrie

Padure ~imanechinul Alina Andrei imbrati~ati; vsc: mai tanara cu 20 de ani ~i mai inalta cu 10 centimetri, ma simt ocrotita, iubitul meu imi eumpara cadouri; Foto medalion: nimeni ~i nimic nil i-ar putea desparli, dragoste senina, cadouri; .

. Viorel Lis ~iDana Ungureanu;vsc: ar putea sa-i fie fUca,

. Catalina . Corina
Mustata ~i Florin Zamfirescu; vsc: profesorul ei din

Logodna

de senzalie

in familia

regala norve-

giana, 17 octombrie - Russell Crmve 1ndragostit lulea de Meg

Ryan, 2 noiembrie

- Jennifer
'

Lopez, 117tr-onoua preze17tare

de moda etc.). Un alt mit prezent in paginile ziarelor noastre este mitul femeii domestice:

faeultate, marele artist trecuse deja prin doua casatorii, diferenla de 18 ani, Catalina e prietenoasa;
Danila ~i Peter Imre; vsc:firi romantiee, Peter a avut mare rabdare, fae totul in doi, femeia vielif lui e frumoasa

. Libertatea,

28 decembrie, p. 1,8-9: Dana Nastase vorbe:;te despre viala alaturi de un prim-ministru; Cand I-am vazut prima oara am spus "Cu el am sa ma marit "; 3 foto: una "de familie" - familia Nastase impreuna, zambind; 0 alta fotografie cu Dana N astase singura, plasata in mijlocul paginii, zambind catresorul ~i cei doi copii care 0 privesc dintr-o aM fotografie dintr-un coIl al paginii; este un articol realizat pe baza unui interviu ale carui intrebari au ca vectori

# isteaJii;

. Pepe ~i Dana; vsc: afost .

atras defemei mature, ii e mama, iubita ~i sora, firi romantiee ~i geloase; Adrian Sarbu ~i Janine; vsc: boss-ul PRO, barbat rigid ~i rece, femeile - intimidate de personalitatea lui, Janina :...
calda, romantiea, relalie model; Cristian Topescu ~i Christel Ungar; vsc: pe Christel nu vrea

sa 0 piarda, mama # solie model;

158

IRL"IA STANClUGELU

PROFlLURl lDENT/TARE ALE FEMElLOR

159

Ion Dichiseanu ~i Simona Florescu; vsc: dueluri verbale, la prima intiilnire el a avut grija sa-i arate dormitorul. 1.4.2. Mize reprezentationale

Enunturile informative ~i cele publicitare din pres a scrisa se construiesc pe un ansamblu de alegeri discursive ce imprumuta 0 forma verbala (desemnari, calificari ale actorilor) sau vizuala (figurarea actiunilor). Aceste pareri preconcepute discursive lucreaza astfella promovarea, ba chiar la construirea in indivizi a unor imagini mentale ce se structureaza sub forma de reprezentari colective (20). Actionilnd ca ni~te fiItre interpretative, adevarate mituri, aceste reprezentiiri constituie instrumente de inteligibilitate a realului, perceput prin aceste cai indirecte ca fiind mai mult sau mai pulin violent, mai muIt sau mai putin rational, mai mult sau mai putin sexist. Incepilnd cu deceniul opt al secolului trecut, analiza reprezentarilor mass-media ca reflectare a relatiilor sociale generata de feminismul liberal a fost putemic influentata de conceptul de "anihilare simbolica a femeii prin mass-media", concept lansat de Gaye Tuchman (21). Analiza conlinutului mediatic a relevat pregnanla reprezentarilor conservatoare atilt in presa scrisa, cat ~iin cea electronica: . limitarea rolurilor feminine la cele de mama, sotie, gospodina in spaliul privat ~i la cel de tilnaradependenta de industriile cosmetice in spaliul public; . ocultarea problematicii sociale celei mai actuale (feminizarea saraciei, ~omajul, familia monoparentala condusa de 0 femeie etc.); . segregarea verticala ~i orizontala a structurii ocupa1ionale feminine (ghetto-uri roz sau mai putin roz). Daniela Roven1a Frumu~ani (22) argumenteaza ca, daca mass-media occidentale privilegiaza roluri feminine noncon-

vcn1ionale atilt in fictiune (femeia neagra procuror, femeia ~erif, poli1ist etc.), cat ~i ca prezentatoare de ~tiri, in larile excomuniste asistam, dupa 0 lunga perioada de emancipare foqata (femei comisar, femei tractoriste, eroine ale muncii socialiste etc.), la revitalizarea femeii ca obiect sexual, eroina a balurilor, spectacolelor de moda ~iconcursurilor de frumuse1e (a se vedea explozia pomografiei, a publicitatii sexiste ~i a mass-media comerciale beneficiare ale instrumentalizarii corpului feminin). 1.4.3. Mize socio-culturale sau ideologice Paradigma feminista a avut un impact deosebit asupra studiilor din tradi1ia analizelor culturale preocupate cu domeniul media.Punctul de plecare al acestor studii il reprezinta noliunea de ideo logie, in particular ideologia de tip patriarhal prin care femeilorJi se atribuie rolurile construite social. Variatele analize feministe (neo-marxiste sau derivate din psihanaliza freudiana ~i lacaniana) (23) au demonstrat existenla ideologiei patriarhale, care este prezenta in orice tip de cultura, prin care femeile sunt reprezentate fie ca "obiecte" ale dorin1ei masculine, fie ca "purtatorul" natural al unei datorii emolionale in raport cu "allii semnificativi" (in special barbati). I;:emeilorIi se refuza accesulla "propria privire/perspectivii" in domeniul cultural-social, ele fiind constant reprezentatedtept obiecte pasive ale privirii masculine, fiind cele care fumizeaza placerea masculina, modalitatea in care se realizeaza acest proces reproducilnd in fapt inegalitatea structural a a relaliilor de gen din societate. Sa luam ca exemplu pentru realizarea acestor doua tipuri de mize (reprezentationale ~i ideologice) pagina de sport a ziarului Libertatea din 6 decembrie. Thlul principal, Catalina Cristea, singura ~i sexy, se at1a plasat alaturi de doua foto-

I 1
.

~
160
IRINA STA.NCIUGELU PROF/LUlU /DENT/TARE ALE FEME/LOR 161

grafii ale sportivei: prima, format mare, este a juditoarei a~ezata pe podea, imbracaHi in costumul de tenis, inconjurata de trofee, cu picioarele dezgolite ~i fiicand un semn de salut cu racheta. In dreapta sus un text tara aparenHi legatura cu fotografia ne avertizeaza: tenismena vrea sa se apuce de ciintat. Fotografia mica ne prezinta 0 Catalina Cristea femeie, machiata ~i coafata, privind provocator. aparatu) de fotografiat imbracata intr-o rochie ro~ie ridicata pana aproape de ~old,cu decolteu adanc, in pozitia unei feline languroase. Replica tenismenei: a~face dragoste cu 0 femeie doar ca experien/a, data la 0 intrebare indiscreta, cu valoare dorita de ~oc a reporterului, este scoasa in evidenta ca subtitlu in interiorul textului ~i poate constitui un posibil indice textual pentru interpretarea acestei a doua fotografii. Articolul incepe cu un scurt rezumat al carierei: tenismena Catalina Cristea a cii~tigat numeroase titlw'i n cariera sa (m: 1 in lume la junioare, campioana europeana, nr. 39 la . dub/u # nr. 59/a simplu in clasamentu/ WTA). De doua /uni de zile ea a renunlat la tenis. Acum este studenta in primu/ an /a ANEFS ~i antrenoare de tenis /a baza BTT. Textul de pana acum sugereaza un articol despre cariera ~i realizarile jucatoarei, dar fotografiile ne induc ~i altfel de a~teptari. Intrebarile interviului urmeaza un scenariu c1asic pentru un interviu cu 0 vedeta, plecand de la subiecte neutre, generale, pina la chestiuniprivind viata intima. .
.

terogativ pueri], de tip oraco] al [ete]or de ~coaHigenera]ii): Care este calltareata j,'iactnja ta preferata. Care estefilmul care (i-a placutfoarte mult, Care este harhatul care iti place, pentru a inchcia insinuant cu intrcbari]e despre viata intima (~i acestea puse gradat, penl1'U cre~te suspans-u]): prima, Ce a 11laiace prietenul tau, Marcel Toadel; patl'Unui de /a Bleu f Ciel'!, este pusa pe un ton aproape inocent, pentm ca a doua sa devina ceva mai agresiva: ACW11 e,"tishzgura..., pcntl'U a inch~ia, apoteotic, cu 0 intrcbare ce sparge cadrele convcntiopale: Aiface cumva dragoste cu ofemeie?(de subliniat nuanla sup]imentara de exceptional ~i in ace]a~i timp de acuzare introdusa de cU11lva!). Raspunsul]a aceasta Intrebare este plasat In dreapta imaginii provocatoare, privirea unnand traseul firesc de )a text: Poate doar ca experienta! fmi place cum arata Angelina Jolie ~iJenifer Lopez, ]a imagine: fotogratla provocatoare, descIisa mai sus, Insotita de un comentariu mental firesc a] citit!=>rului tipul: lasa, cii ~i tu e~ti "buna"! de Articolu] ca intreg, impreuna cu fotografiile, este structurat In juru] "va]orii de ~tire" a personaliHiti]or de clita, care sunt mereu disponibile pentm a semnifica alte mituri. Textu] imp]ica ]a nive] simbolic ape]ul la doua mitUJi core]ate, dar distincte: mitul stri'ilucirii ~i celeblitatii Uusti1icat prin perfonnanlele de exceptie ale jucatoarei), dar asociat cu mitul
. show biz-u]ui(indicatde p]anurilede viitor alejucatoarei: De

',, r' I~ ':i'

, I. il.

La inceput se pun intrebarile despre cariera: De ce te-ai

/asat de tenis?, Cali bani ai cii~tigat din tenis?, E~ti studenta in primu/ an /a ANEFS Ai dat examen? Urmeaza apoi partea dedicata planurilor de viitor: Ce ai mai dori safaci ntr-un viitor apropiat?, 1n afara de facultate ce mai faci? Intrebarile continua intr-un crescendo firesc, chestionand viata privata, familia: Stai singura?, Mai aifra/i?, $tiu ca ai dubla ceta/enie..., puncteaza apoi personalitatea (dar intr-un registru in-

mult iimp imi doresc sa cant. Se pare ca acest vis al meu este pe cale sa se realizeze acum, cand am mai mult timp libel: Piesa pe care 0 vol dinta va.ft dance sau latino. Pentnl clip, probabil ca voi adopta un stil sexy. in orice caz nu vreau sa fie ceva banal. Acum este nmIt mai u~or sa dam senmifica1ia adecvata fotografiei din medalion: este 0 fotografie tipica pentru a vedeta de show-biz, nu a unei sportive.

'.

162

IRINA STANCIUGELU

PROFlLURl lDENT/TARE ALE FEMEILOR

163

Ce este interesant iara~i In acest articol este manipularea imaginii unei persoane prin aHiturarea pro fund depreciativa a imaginii unei sportive de exceptie cu imaginea indusa a unei femei infantilizate prin faptul di este obligata sa raspunda la intrebari tip "oracol", a~a cum Ie-am numit mai sus. Prin raspunsul pe care 11da la aceste intrebari, tenismena este facuta sa semnifice ~iun a1tmit, eel al femeii domestice, care are nevoie de tandretea, sensibilitatea ~i puterea unui barbat pentru a se simti implinita, chiar daca nu exclude ~i posibilitatea de a ramane singura: I: Care este barbatul care fti place? . R: Enrique Iglesias. 1m;place ca este tandru, sentimental, ~armant. Dar eu caut la un barbat ~iputerea lu;, sa ~tie sa ma ocroteasca. Cred foarte mult in v;aJa de .Iamilie. lmi doresc doi copii, indiferent daca 0 sa am fmizilie sau nu.

subiectH comunicatori care se afla la originea enunturilor mediatice (articole, emisiuni) beneficiaza, in acest cadru de constrangeri, de un spatiu de libertate care Ie peffi1ite sa dea acestora forte specifice dezvoltand strategii specifice. 1.5.1. Contractu I de informare este eel care prezideaza toate mesajele mediatice ce-~i propun sa asigure cunoa~terea ~i explicarea lumii evenimentelo:r. Tinta infoffi1ativa, caracterizata printr-un proiect de a imparta~i 0 ~tire ignorata de catre destinatar este deci predominanta, dar se combina cu 0 tinta de seductie. Preponderent In presa scrisa, acest contract este la fel de structurant ~iIn mediile audiovizuale generaliste, putand fi chiar excJusiv pe anumite canale sau statH consacrate strict informatiei. La fel de indispensabiIe, strategiile de seductie solicita partea .emotionala a oricarui cititor, auditor sau telespectator, care este ~i consumator de spectaco1. Ele se traduc prin ~autarea efectelor de dramatizare, a caror manifestare cea mai curentii este Inscrierea faptelor raportate in scheme narative ce solicita imaginarele fictionale ale destinatarilor. Personaje de fapte diverse sau de fapte istorice sunt adesea instalate in roluri stereotipe i angajate in povestiri supuse principiilor dramatice arhetipale (cautarea, uffi1alirea, in-

1.5. Contractu/ de cOl1tlmicare #

supradeter11lillarea cOlltextualii a discursu/lli

mediatic
Oricare ar fi scopul urmarit, orice act de comunicare se inscrie intr-o situatie deosebita ale carei reguli trebuie sa fie identificate ~i respectate de catre protagoni~ti pentru ca acest act sa poata fi realizat. In virtutea acestui principiu, se poate considera ca activitatea mediatica se sprijina pe un contract de comunicare specific. Propusa initial de Algiidas Julien Greimas, aceasta notiune a fost in mod deosebit dezvo1tata,in domeniul ~tiintelor limbajului de catre Patrick Charaudeau (Langage et Discours) (24). Chiar daca general a, teoretizarea sa conduce 1a consideratia ca actele de comunicare mediatice sunt fundamental supradeteffi1inate de constrangerile situatiilor In care se Inscriu. In acela~i timp, sugereaza faptu1 ca

fruntarea).
Constrangeri

'

~i strategii ale discursului informativ:

grila de selectie, .
Informatia mediatica raspunde in mod ideal ratiuniIor civice. Dar ea I~i propunein egala mas1Jraj satisfacerea motivatiilormai practice, fumizand repere ~i sfaturi beneficiarilor (consumatori de medii). Aceastii tintire strict informativa, careia ii corespunde un imperativ de credibilitate, se love~te totui de un anumit numar de obstacole. In primul rand, de

""

164

IRINA

ST..\NCIlJGELlJ

PROFlLURJ

IDENTITARE

ALE FE1I1ElLOR

165

obiectivul exhaustiviliitii, imposibil de atins prin definitie, care obliga in pennanenta la selectari de infom1atii. Ea intra, pe de alta parte, in opozitie cu intentia de seduqie, comandata la randu-i de imperativul spectacolului. Aceasta contradiqie se afla la originea mecanismelor de selectie a in1'ol1natiilor (25). lnducand procese de construqie evenimentiala, ea impune ~i punerea in aplicare a strategiilor complementare de .. credibilitate ~i seduqie, care iau fom1e diferite, in funqie de genurile 1'olosite. lnstitutiile mediatice procedeaza la 0 triere pennanenta a infonnatiilor ptimite. Accstea sunt emise la inceput de ditre agentiile de presa, care au rolul esential de a anunta evenimentele pe care mediile nu Ie pot acoperi In direct. Chiar daca au pretentia obiectivitiitii, agentiile exercita 0 1'unqie de ghid In ptivinta mediilor cliente. In masa acestor infonnatii "p1imare" ptimite plin intermediul mediilor-suport, cele care ac-

ced la statutul de ~tirisunt relativpuline."Politica editorial " a

ce fonnalizeaza a~teptarilc presupuse ale publicului-tinta pentru un anume ziar este aceea care detennina criteliile specifice care conduc la alegerea ~tirilor. Accste criterii intervin Intr-o maniera detem1inanta In selectiile tematice. . Criteriul "de actualitate". In reprezentaliil~ jumalistice, atractivitatea unei teme pare a fi masurata in ptimul rand dupa gradul sau de aetua]itate, tentativa pem1anenta de reducere a distantei dintre timpul evenimentu]ui ~ieel al furnizatii ~tirii. . Criteriul de proximitate. Un alt aoilea crheriu este cel a] 10calizarii evenimentu]ui, interesul cititoru]ui fiind considerat a fi proportional cu proximitatea spatiaIa a evenimentu]ui.
..

..

dimensiunea lor insolita, exceptiona]a, dramatica sau tragica. Razboaiele, accidente1e, catastrofe1e sau alte evenimentc senzationa1e beneficiaza astfel de 0 "lege a priotitatii". . Ierarhizarea. Aceasta poate fi masurata in prcsa scrisa dupa supra1'ataacordata articole]or, dupa amplasarea lor, dupa tTatamentul grafic, care Ie pun mai mult sau mai pulin In va10are. Logici de cuantificare ~i de ierarhizare tematica se conjuga pentru a scoate in evidenta sau, dimpotriva, a inlatura faptele evenimentia1e. Prioritatea acordata evenimentelor in functie de criteriile prezentate mai sus are e1'ectede "cenzura" asupra evenimente]or eliminate ~i de ,;diversiune"* in raport cu evenimentele concomitente, a caror importanta nu este neaparat ignorata de catre redactii, dar care sunt imputinate ca valoare in virtute a s]abului lor potential empatic. Contractu 1 de in1'om1are este respectat de toate ziarele monitorizate. Putem observa insa din ponderea ~ti1ilor~istilul jumalistic folosit ca Adew'iru/ pune mai mult accent pe informare, iar tinta de seduclie apare cu predominanta in Evenimentu/ Zilei ~iin Libertatea. Dintre profiJurile identitare decelate, cele ce se preteaza la respectarea acestui contract de informare sunt femei - persoane publice ~i patternul conflictual femei victima - femei infractoare. Din ziarele monitorizate reiese ca viata femeilor are va]oare de ~tire in masura in care ele sunt victime, infractoare sau persoane pubIice (nu in sens strict de notorietate, ci ca persoane cu responsabilitali in viata publica - femei minist111. emei cu carieraintr-un anuf mit domeniu. Este evident criteliu] de seIeqie in toate cele trei cazuri: caracterul exceptionalist fie al situatiei (patternul conflictuaI), fie al carierei (femei - persoane publice).
* Am folosit ghilimelele pentTu a sLlgcra faptUI cii nu cste vorba de 0 ccnzura ~i 0 diversiunc \'oita a cui"a din intcriorul sistcmului jurnalistic, ci doar un efect pen'Crs al funqionarii accstuia.

~ J ,.I '1 f,

i 1!i *\

Criteriile psiho-afective. Avem aid un alt tip de logica, ce conduce la scoaterea in evidenta aevenimentelor dotate cu 0 puternica rezonanta emotionala ~iimaginara in functie de

// /

--r
166 IRINA STANCIUGELlJ PROFlLURl !DENT/TARE ALE FEME/LOR 167

Dadi in cazul primului profiJ (femci - pcrsoanc publice) Adevarul este predominant, in cazul celui de-al doilea (pattemul conflictual) domina Evenimentul Zilei. Este evident de ce linta de seductie este mai bine atinsa In cazul celui de-al doilea profi]: este vorba de caracterul de senzational ~i potentialul crescut de ~tire pc care i1 are tot ceca ce e negativ. Sa uffilarilp diteva exemple:

. Adevarul, 4 octombric, p. 2 -

poJitica:Simona Marinescu

,'IiA1ircea Geoana au devenit direct secreturi executivi ai PSD; doua fotografii cu cei mentionati. [nfollnatia prezenta este tip ~tire, rara alte comentarii.

. Adevarul, 5 octombrie,p. 5 -

finante,banci, afaceri:Reca-

pitalizarea EXIMBANK printr-o emisiune de cert[ficate de trezorerie, articol pe baza de interviu cu Mariana Diaconescu, pre~edinta bancii; foto tip femeie de afaccri, zambitoare, bluza alba, taior negru, la birou. Textual nu este individualizata ca femeie, ci reprezinta doar sursa de infolll1atii cea mai autorizata. Este numita "oficialul bancar", iar toate verbele sunt de tip asertiv: a dee/m'at, a suhlil1iat, a precizat, a explieat. ' . Adevarul, 27 noiembrie, p. 3 - societate: Pe motiv de lici-

ma rec1amatie anchetata ~iadusa la cuno~tiinla eititorilor este faptul ca Narcisa Mirica a fost incadrata direct in funetia de medic veterinar gradul I, iar doar dupa 6 luni de lucru a fost avansata in funetia de director al Directiei Sanitar- Veterinare a Municipiului Bucure~ti. Nu i se aduce niei 0 acuza explicita, dar se insinueaza ca motivele acestei avansari nu tin de competenta profesionaUi. Dar iata textul: !jefa Direeliei Sanitar Veterinare ne-a precizat ca, din punct de vedere legal, avansarea sdfulminata, "bazata pe merite profesionale ", este OK. Dealifel aeeasta este ~'ieoncluzia la care a ajuns Ministend Muncii, mtr-un raspuns pe care I-a trimis Curtii de eonturi. Or, punerea intre ghiJimele a motivatiei avansarii, asociata cu aprecierea anterioara pe care a racut-o jumalistul: avansaiea safulmina11la, nu intra in categoria acuzilrii explicite ca ar fi ceva necurat in aceasta avansare, ci a implicitului; prejudecata comuna conform careia avansarile femeilor frumoase nu sunt tocmai in regula completeaza insinuarea strecurata de jumalist. Desigur, fotografia insotitoare nu poate face decat sa intareasca aceasta insinuare. $efa directiei este intr-adevar 0 femeie frumoasa. In cazul Evenime11lulzilei, tinta de seductie estc evidenta chiar din titlul (ziarului) ~ititlurile zilnice (ale articolelor) care subliniaza senzationalul, exceptionalu1. I
.

tarii ilegale

# faeturi

telefonice suprail1carcate, arcisa N

Mirica, ;;efa Direefiei Sanitar- Veterinare a Capitalei, este anchetata in trei dosare de Curtea de COl1wri;!jeful col1iisiei de abuzuri a Parlamentului - uluit de ceea ce se in.tamplii la DSV. Foto: femeie blonda, fIllmoasa, haina de blana neagra, poza deeenta, nu e tip "infractor", A~a cum sunt prezentate fapte1e in text, NarcisaMiriea este deja vinovata de ceea ce este acuzata (femeie h!fractoare), cu toate ca nu se pronuntase nici 0 sentinta la data aparitiei articolului. Trecand peste aceastii inadvertent a, ceea ce este interesant din punctul nostru de vedere in acest articol este faptul ca pri-

29-30 decembrie, p. 1: Muiere apriga, olteanea #-a omorit

ill biitaie violatorul; 27 decembrie; p. 2: Femeia care a stat jumatate de seeol in pat a prim it un carut :;,'i aruri; 18 ded cembrie, p. 4: Illternata eu eapul I'OSde :;,'obolalli; 5-] 6 de1 cembrie, p. 7:-Femei vandute pe ligari, precum ~i un alt articol: 0 batnlna de 60 de ani din Galafi a ars de vie sub privirilefiului ei, "Mama a explodat, aflicutfass"; 7 decembrie, p. 4: $i-a impins nevasta pe seari de la etajul Ill; 4 decembrie, p. 3: injunghiataeu sabia dupa 0 partida de sex.

(3

168

IRINA ST ANCIUGELl'

PROFlLURl /DENT/TARE ALE FEJlfEILOR

169

lata ~i cateva titluri din categoria telegrajice (rubrica zilnica amplasaHi de obicci pc pagina 4 a ziarului Evenimentul zilei) in zilele de 28 ~i 29 noiembrie; M{l12Cala e ~'obolani, d devorata de porci, Rapita de masea/i ~'ilegala de pom, Femeie decapitata de tren; 16 noiembrie: Eleva lesbiana alungata de catre parin!i; 12 noicmbrie: Minora \'iolala de doi . barba/i; 10-11 noiembrie:I-a datfoc pentru ca 1111reu)\.it a. a s 0 violeze; 6-7 noiembrie: Batuta ca sa nu-)\'ifaca odraslele ingilleri; 5 octombrie: Amanta ucisa cu harlellil. Trecand dincolo de titlurile ~tirilor sau aJ1icolclor,informatia prezentata este stTUcturataprioritar de criteriul de actualitate ~i criteriile psiho-afective. lata un aJ1icoldin] 6 noiembrie, p. 1, 2 - eveniment: Copii cresculi /n ell~'ea- dreapta SUS, n fragment din declaralia mamei: "Dadi-i daliia stat u /HI mai primese aloca(iile pe ei H, declara mama lor; doua foto: 0 fotografie mare ce arata un copil In fata unei case (banuim) cu aspect de magazie ~i 0 fotografie medalion cu cei doi copii; textulinsotitor din stanga sus: Mihaela $i Mihai Asiminei (foto in medalion) fnehi~'iin ,,/arad" din hordei wid rar lumina zilei; fotografia princjpaHi cu imaginea copilului din fata casei este in contradiqie partiala cu titlul (fotogra11a. a fost fikuta probabiI intr-unul din momentcle "rare" in care copilul a vazut lumina zilei). Demn de subliniat in acest articol este fapml ca se pune accent pe pretinsa "dezumanizare" a mamci. a lipseiei de dragoste pentru copii. Or, acestea intra in contradiqie cu ins-' tinctul matern prezent tot timpul in subtext, chiar daca nu este menlionat niciodata. Totu~i,judecalile de valoare se fac Plin raportare Ia el. In articol sunt evide~liate (prin intennedlul declaratiilor) eauzele sociale ale acestei situa1ii. dar acestea nu au nici 0 relevanl11 pentru autorul articolului. Dec1aralia bunieii: Copiii ff{inem aid. /n/are, pentrll cr'inoi alergam eu treburi pe unde apucam ,\'inu are cine sa srea Cliei. ... Eu JJ1unceseeu ziua pe unde pot, baiatul mell 1111 pOOle face ni-

mic ca nu are pieioare, iarlala, singura in putere, are mereu treaba la padure. Ginerele meu este un puturos. Nici macar
lemne

nu taie. Cheltuie~'te banii aiurea pe bautura )\'iligari.

Bani din pensia mea. Declaralia mamci: Eu ma deseurc a~'a cum pot cu copiii. Ce safae eu ei? Daea ii dau /1stat nu mai iau aloea/iile pe ei. Daca fi /as in fare lac treaba lara sa ma gfndesc ea vor pafi ceva. Aeu$ mai vine un alt eopil ca sunt fnsarcinata in luna a patra.

~, ~i \1

Daca declaraliile celor doua femei sunt convergente in sensulca motivaliapentru acest gest esteprotecliacopiilor(in mod sigur nu este eel mai potrivit mod) In conditiileIn care doar el~ doua pot ca~tiga bani, insinuareajumalistului este \
clara. lata comentariul prezent dupa aceste doua declaralii: easafamiliei Asiminei std sa eada,facandu-te sa te fntrebi ce 0 fine i11 picioare. J11iiuntru 11Iirosuri roaznice, aer inchis, deg zordine, mizer(e enmta ~l~binein/eles, ,areul. Niei un comentariu In schimb referitor la faptul ca ginerele, respectiv tatal copiilor, nu munce~te, nu are grija de casa sau de copii, ca ~i cum el nu ar avea sau ar trebui sa aiba vreo responsabilitate in faptul ca nu munce~te (deci sta acasa) ~i nu repara casa, nu face curat, nu Ingrije~te copiii, in conditiile in care sotia munce~te la padure, a~a cum reiese din declaralia bunicii. Toata vina ii revine mamei ~ibatranei. Nici macar autoritatile nu au 0 vina, deoarece primarul declara: Situafia lor din easa nu 0 cUJ1oa$tempentru ca nu ni .'I-aupHns. 1n registntl agrieol este ofamilie destul de fnstarita. (oo) Daca al'fi venit sa ceara ajutorui nostru nu am fi fost ind(feren/i. $i nici vreo sesizare J1Uam primit. Mai este nevoie sa subliniem prejudecatile care functioneaza aici? "Evenimentul"prezentat de articol beneficiaza, cum am mai menlionat, ~i de reclama pe prima pagina a ziarului: Mai 'c

,
170 IRINA STANClUGELU \

PROF/LURl IDENT/TARE ALE FEME/LOR

171

diu ca fiarele - Copii crescufi in cU$ca, cucitarea declaraI tiei mamei: daca ii dau la stat, nu mai primesc alocatiile pe ei, ~i 0 fotografie cu micutii In tarc, cu comentariul: Mihaela (5 ani) $i Mihai (3 ani) traiesc ca animalele. ] .5.2. Contractul de comunicare publicitara Imbraca, a din ratiuni economice, 0 important a capital In comunicarea mediatica. EI este In mod esential animat de 0 tinta factica (decIan~area actului de cumparare), ce se sprijina pe resorturile tintei de seductie ~i ale tintei persuasive, Imprumutand uneori scopurilor strategice procedee retorice proprii tintei infom1ative. Nu intra in obiectivele acestui studiu sa analizeze publicitatea din aceste ziare, cu toate ca ~iaici concluziile ar fi, desigur, relevante. 1.5.3. Contractul de divertisment este, de asemenea, prezent In comunicarea mediatica. Manifestandu-se in presa scrisa prin foiletoane, jocuri ~icuvinte incruci~ate, el a dipatat 0 importanta considerabila in teviziunile generaliste, care ~i-au insu~it din nou 0 paleHi foarte diversificata de genuri ludice Gocuri), fictionale (seriale, foiletoane), sau genuri intre universurile "factuale" ~i cele fictionale (reality-shows). In ziarele pe care Ie-am selectat drept obiect de analiza, cotidiane fiind (ziare in primul rand de infoffi1atie), contractul de divertisment, a~a cum este definit mai sus, nu este regasit in aceasta forma. 0 fom1a modificata 0 regasim insa in Lihertatea, unde paginile separate Televiziune & .Media, Vedete & Bar:fe,precum ~i ultima pagina, unde sunt prezentate curiozitati din intrega lume, fac din acest cotidian un ziar tip "magazin", mai bine spus, "bazar". lata luat ca exemplu "tabloul" primei pagini a editiei din 12 decembrie evenirnentele sociale ~i politice sunt prezente

intre 0 fotografie a unui fotomodel dezbracat (Ileana Lazariuc, cadou de Craciun in "Playhoy" - bikini ro~ii ~i 0 capa de blana, pozitie provocatoare) ~i a11icolede genul Navigatorii antici se orientau cu testieulele sau Satul $teftine~ti va avea strada "Adi Copilu 'minune" sau A coleetionat 500 de "fete de fa pagina 5 ". Trebuie linut cont de faptul ca acestea sunt titlurile zilei care, pe ];,ingafaptul ca beneficiaza de recJama pe prima pagina, sunt reluate ~i relatate pe larg In interiorul ziarului. lata ~i )~tirilezilei: Laura Badea a niiscut 0fetita de trei kilograme, Revelion in pielea goala fa Clubul nudi~tilOl; Afanne # camere de luat vederi fa magazinul SRI, Balaci ii ia loeullui Jordiineseu la AI Ain, Bueure~tenii riscii sa riimaniifara apli reee. Singura ~tirc de politica prezenta pe prima pagina este: Amabilitiiti intre guvern ,,'ideputati, Un ministru Ie cere ale~'ilOl' iifacli "cioeu 'mic ", insotita de foto" s grafia in medalion a ministrului $erban Mihailescu.