P. 1
Aparatul Respirator

Aparatul Respirator

|Views: 304|Likes:
Published by pirovoli
Aparatul Respirator
Aparatul Respirator

More info:

Published by: pirovoli on Mar 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/21/2015

pdf

text

original

APARATUL RESPIRATOR 1.Imaginea radiografica a toracelui si plamanilor-Incidenta PA si profil 2.

Hilul pulmonar normal si pathologic-asp Rx  Normal:-Prin hil pulmonar se intelege AP si ramurile sale.APdr si stg au un calibru de 12-14mm la niv hilurilor.Acestea se dicotomizeaza in ramuri din ce in ce mai mici de la niv hilurilor catre periferia ariilor pulmonare formand desenul vascular pulm.Celelalte elem hilare-vene,limfatice,gg,bronhii,tes N peribronhovascular nu se vad in mod normal.  Patologic:-poate fi modificat in plus sau in minus:  -hilul redus in dimensiuni poate fi intalnit in urmat situatii patologice: -hil “oligemic”-in stenoza relative de AP; -hil absent unilateral-sd Mc Leod-agenezia unilat a AP; -hil absent bilateral-supravietuirea e joasa incompatibila cu viata; RX:Hilurile lipsesc ,ariile pulmonare sunt mai transparente,circulatia functionala este preluata de cea nutritiva.  Hilul marit in dimensiuni: • • • • 1.prin cresterea calibrului AP(AP>14mm):-marit si amputat in HTP pasive din SM+staza venoasa datorita spasmului capilar,sau HTP active din fibrozele pulmonare; -marit cu megadolicovase in malformatiile congenitale cardiace cu sunt stg-dr(DSA)in care initial avem cranializarea circulatiei si ulterior hiperemie. 2.prin vizualizarea unor comp extravasc invizibile Rx in mod normal:-desen peribronhovasc;-gg limfatici; 3.prin aparitia unor elem patologice supraadaugate:-tumori benigne sau maligne;-chiste hidatice,chiste pericardice;

3.Pneumonia acuta bacteriana pneumococica:asp rx in functie de stdiul evolutiv -afectiune acuta care are ca substrat anatomo patologic un proces de alveolita exudativa. -ex RX prezinta mai multe aspecte in functie de faza evolutiva: • 1)faza de debut-de congestie(hiperemie) caracterizata prin congestia vaselor din zona si alveolita edematoasa saraca -"voalul" localizat la niv segm,lobului respectiv-opacitate de intensitate redusa difuz delimitata care lasa sa se intrevada prin ea desenul vascular; 2)faza de hepatizatie rosie-caracterizata prin alveolit hemoragica cu prezenta de exudat alveolar sero fibrinos-se caracteriz prin transformarea"voalului"intr o opacitate triunghiulara si unica,ocupand teritoriul unuia sau mai multor segmente sau unui lob;intensitate submediastinala;in interiorul opacit se vizualiz multiple imag transparente tubulare date de lumenul bronhiilor ramas neocupat de exudatul inflbronhograma aeriana;conturul opacitatii este net daca se afla la niv scizurii si difuz cand se pierde spre parenchimul normal;tes pulm din jur nemodificate; 3)faza de hepatizatie rosie-exudat intraalveolar leucocitar ce obstrueaza alveolele si bronhiile, det cresterea in intensitate a opacitatii care devine omogena, cu contururi mai evidente,nete la niv scizurilor si difuze in rest.

4.Modificari statice si dinamice in patologia toraco-pleuro-mediastino-pulmonara.

 Statice: 1)Asimetria toracica:-prin retractie:scolioza;-fibroza pulmonara masiva;-atelectazia;-pahipleurita;fibrotorax(marele plaman distrus); -prin largirea sp intercostale-orizont arcurilor post si vert celor ant:hiperinflatia pulm;pleurezia;-pneumotorax; 2)Diafragmul poate fi ascensionat sau coborat: -ascensionat:-de cauze toracice:eventratii,paralizii de frenic,pahipleurita; -de cauze abdominale:procese care cresc pres abd:sarcina,abces subfrenic,ascita,hepato-,splenomegalie,alte tum abd; -coborat:-hiperinflatia pulm,pneumotorax,pleurezie; 3)Mediastinul:-tractionat:fibroze pulm,pahpleurite,atelectazie; -impins:emfizem unilat,pneumotorax,pleurezie masiva,tum pulm benigne;  Dinamice: -se pun in evidenta cu ajutorul radioscopiei: Arcuri costale cu amplitudine diminuata in:-hiperinflatie pulm;fibroza pulm;pahipleurita;atelectazie;  Diafragm cu miscari cu amplitudine diminuata:-pleurezie diaf/in marea cavit;-hiperinflatie obstr;pneumotorax;-procese subdiaf:abces subfrenic,pneumoperitoneu;-procese infl pulmonare situate in segmentele bazale;  Diafragm imobil-paralizie de n frenic sau aspect particular-fen Kunbock-miscarea paradoxala sau in balanta:in momentul in care un hemidiafragm urca,celalalt coboara.Acest fen apare in cazul parezei de hemidiafragm in paraliziile n frenic sau anumite cazuri de reducere lateral a mobilitatii diaf care nu este de natura paralitica.Explicatia acestui fen este data de cresterea pres intraabd in inspire-hemidiaf este impins in sus;in expir este invers.  Mediastinul-misc pendulare ale mediastinului-Fen Holznecht-Jackobson-in hiperinflatia unilat cu ventil expirator mediastinul este impins in inspir spre partea sanatoasa iar in exprir revine la normal.In fen cu ventil inspirator fen este invers. 5.Opacitatea pulmonara-caractere Rx Opacitatile sunt modif in minus ale transparentei pulm; Au fost clasif in 4 tipuri:1)voaluri=congestie,parti moi;2)nodulare=metastaze,etc;3)liniare si trabeculare=affect tes conj;4)opacit intinse si masive=pneumonii, atelectazii,IP,pleurezii,etc Caracterele semiologice ale opacitatilor: • • • • Numar-unice sau multiple; Forma-rotunda,ovalara,triunghiulara,patrulatera; Localizare-se face pe incidenta postero ant si lat; Dimensiuni-se precizeaza diam cel mai mare vizibil;in cazul opacitatilor rotund ovalare se poate aplica urmat clasif:

 1)punctiforme-dimens 1,5-2mm  2)micronodulare-2-5mm  3)nodulare-5-10mm  4)macronodulare>10mm

• •

Structura poate fi omogena sau heterogena Intensitatea opacitatilor poate fi:-mica sau submediastinala; -medie sau mediastinala; -mare sau supramediastinala;

Conturul opacitatilor-poate fi net sau difuz,regulat sau neregulat;un acontur net al unei opacitati semnifica o lez benigna,cronica,cu potential evolutiv redus sau o lez tum maligna incapsulata sau un revarsat lichidian inchistat;conturul difuz pledeaza pt o lez cu potential evolutiv crescut,o lez maligna sau un revarsat pleural liber in marea cavitate. Raporturi de vecinatate-cu parenchimul adiacent,

6.Caracterele semiotice ale hipertransparentei pulm -sunt modificari in plus ale transparentei pulm; -pot fi:difuze sau circumscrise;  -cele difuze se intalnesc in urmat situatii:-prin cresterea aerului din spatiile distale asociata cu distensia cutiei toracice-hiperinflatie pulm-emfizem;-prin scaderea patului vascular-fara distensie tor-in stenoza de AP,boala Ebstein;  Hipertransparentele circumscrise prez urmat caractere semiologice:  numar  localizare  dimensiuni  forma-rotunde-chist aeric,bule de emfizem sau neregulat in cavernele neoplazice sau TBC in formare;  Inelul opac are urmat caracteristici:contur intern,contur extern,grosime,continuitate; o Legea inelului-cu cat un inel care circumscrie o imagine de hipertransparenta este mai gros de intensitate mai redusa si cu contur ext mai difuz,cu atat lez are potential evolutiv mai crescut;si invers; o Forme particulare-pneumotoraxul-imagine de hipertransparenta circumscrisa fara desen vascular-det de acumularea aerica in cavit pleurala cu colaps pulm sec 7.Imaginea hidro aerica-aspecte semiologice Rx,tipuri,substrat lezional -prezinta un aspect mixt cu o zona aerica localiz superior si fluida opaca situata inf decliv; -caracterele semiologice sunt similare cu cele anterioare: • • • Localizare * numar * dimensiuni forma-rotund ovalara in abcesele uniloculare;neregulata-abcese multiloculare; limita de separatie-neta orizontala sau ondulata(chist hidatic deschis); * inelul opac cu caracteristicile sale.

8.Modalitati evolutive ale pneumoniei pneumococice-Asp Rx -evolutia poate fi favorabila prin: o 1)resorbtie de tip central-Rx-opacitatea pneumonica isi reduce dimens de la periferie catre centru;pneumonia se fragmenteaza,realizand asp neomogen-“table de sah” o 2)resorbtie periferica-Rx-opacitatea devine neomogena incepand de la periferie catre centru,cu scaderea concomitenta a dimens si intensitatii acesteia pana la transparenta pulm normala Nefavorabila prin: o 1)cronicizare-Rx-opacitatea persista,devine neomogena prin aparitia unor zone de transparenta care

alterneaza cu opacitati liniare si in banda rezultate prin fibrozarea tes interstitial.Imaginea se insoteste de modificari de forma ale segm resp,care se retracta,iar scizura daca este in vecinatate se ingroasa si se tractioneaza in sus.Mai tarziu poate apare retractia mediastinului,arcurilor costale,diaf+bule de emfizem paralez si bronsiectazii o 2)abcedare-Rx-opacitatea isi mentine forma si dimens dar devine tot mai neomogena pt ca in urma unui ef de tuse cu expectoratie abundenta continutul se elimina prin vomica,aparand una sau mai multe focare de imagini hidroaerice in focarul de condensare. 9.Bronhopneumoniile-Asp Rx  -procese infl acute disseminate,primitive,cu dezv in focare multiple;  -afecteaza copii si batrani,persoanele tarate si pot fi sec unor boli inf:rujeola,gripa,tuse convulsive; Rx-opacit nodular e si micronodulare,disseminate uni-/bilateral,cu aparitie succesiva,mai intense central mai putin intense la periferie,cu contururi difuze;-sediul frecvent este reprezentat de zonele parahilare si bazale ale ariilor pum;-asp global este dominat de neomogenitatea de raspandire,de forma,de dimens,intensit-asp polimorf FORME RX:  -Miliara-cu focare bronhopneumonice de dimens reduse,asem miliarei bacilare;apare dupa boli inf,frecvent la copilul mic,adesea distrofic;  -Micro si macronodulara  -Pseudolobara-tablou Rx asem cu al pneumoniei;in jurul focarului pneumonic se vizualizeaza multiple focare bronhopneumonice sub forma opacitatilor micronodulare cu caracterele mentionate; 10.Bronhopneumonia stafilococica:asp RX,inclusive evolutive -etiol:stafilocolul auriu,in special la copii rar adulti R x -noduli in nr variabil,cu localiz diverse,ce apar in pusee; • • • • • -opacit micronodulare sau nodulare, cu contur relative net,fiind omogeni intr o prima faza; -in evolutia lor,acestia se transforma in imagini hipertrasparente circumscrise,de aceleasi dimes inconjurarte de un inel fin(pneumatocele)-faza de balonizare a nodulilor; -cand nodulii sunt localiz subpleural se pot realize asp de pleurezie a marii cavit; -caracteristic=variabilit imag de la o zi la alta; -in cazurile cronicizate se constata in plus prezenta de numeroase opacit liniare care reprezinta interesarea tes conj interstitial.

Forme RX:  La copil-evolutie rapida,procent mare de imagini buloase,de dimens gigante,marea variabilitate a asp RX si asocierea frecventa cu pleurezia si piopneumotoraxul;  La adult: 1-forma pneumonica-asp similar celorlalte pneumonii-opacit segm cu aceleasi asp evolutive,insa rareori se obs bronhograma aeriana; 2-forma macronodulara-opacit macronodulare si nodulare multiple,bine delimitate,de intensitate medie,str neomogena si ev spre balonizare; 3-forma buloasa-lez predominant buloase,dinamica mai lenta comparative cu copiii.

11.Bronhopneumonia cu bacil Friedlander-Klebsiela-asp Rx -pneumonie trenanta care dureaz 4-6 sapt; -urmeaza aceleasi faze ca si cea pneumococica dar evolueaza frecvent cu excavare enorma,anfractuoasa,multiloculara cu septuri,sechestre si nivele de lichid; -se localizeaza preferential in lobii sup mai frecvent unilat in dr sau bilat; -prezinta adesea revarsat pleural si adenopatii hilare; -evolueaza spre cronicizare cu sechele grave:cavitati reziduale,pahipleurita,pioscleroza. RX:asem pneumoniei pneumococice:opacitate lobara sau segmentara,cu limite nete,str omogena,intensit medie;in evol este prezenta si bronhograma aeriana; -prezinta 3 caracteristici: 1)tendinta de a forma exudate infl extinse care pot prinde un plaman intreg; 2)tendinta marcata la abcedare si formarea de cavitati; 3)se asociaza cu revarsate pleurale sero fibrinoase sau purulente. 12.Bronhopneumonia cu Proteus-Asp RX -sunt afectate persoanele cu afect cronice,diabetici,uremici,alcoolici; -RX-se obs opacitate de tip pneumonic similara celor intalnite in pneumonia pneumococica,cu predilectie pt segm post ale lobilor superiori si port inf ale lobilor inf;s-au descris si forme bronhopneumonice; -abcedarea este frecventa cu formarea de cavitati cu per grosi si condensari omogene in jur,care nu respecta segmentatia pulm;afecteaza de obicei segmente din 2 lobi invecinati-dorsal sup si dorsal mediu care abcedeaza rapid; -se insoteste de revarsat pleural frecvent. 13.Infiltrate alergice-asp RX -Descrise initial de Loeffler,acestea reprezinta o condensare pulm alergica,o alveolita circumscrisa,fugace,insotita de eozinofilie locala si generala si cu evol benigna; -semnele clinice sunt variabile uneori chiar absente sau dimpotriva necaracteristice. -ag etiologici incriminati:ascaridoza,amibiaza,aspergiloza alergica sau adm de sulfamide,antibiotice,polenuri vegetale etc. RX:-Prezenta infiltratului Loeffler,de obicei unic,dar poate fi si multiplu;se localiz frecvent in 1/3 sup a ariilor pulm(subclavicular si parahilar)sub forma unei opacitati rotund ovalare,cu dimens cuprinse intre 2-4 cm,str omogena,intensit redusa,comparabila cu cea a partilor moi,contuz difuz; -prezinta evol benigna:cu sau fara tratament dispare in 7-10 zile; -formele unice se diferentiaza de infiltratul rotund Assman. 14.Abcesul pulmonar:asp RX si modific evolutive -focar de supuratie localiz in parenchimul pulm;-frecvent este secundar unui proces inflamator acut(pneumonie) care a prezentat o evol nefavorabila; -prezinta 3 faze evolutive:1)de constituire/pneumonica-faza de stare si evol nefav a pneumoniei; 2)de supuratie si vomica-la 15 zile de la debut; 3)de abces constituit RX:-in prima faza-opacit pneumonica localiz frecvent in segm dorsal mediu al lobului inf,lobul mediu,creste in

intensit,devine neomogena,cu contururi difuze; -dupa prod vomicii si aparitia abcesului=imagine hidroaerica-constituita dintr o zona de transparenta ce rezulta din patrunderea aerului pe cale bronsica,situata deasupra unei opacitati de care este separata printr un niv orizontal;-caracteristic este modificarea asp RX de la o zi la alta;-conturul acestei imagini hidroerice este sters la inceput,poate devenii net mai tarziu,atat la int cat si la ext; Evolutia: -favorabila:-dispare imaginea hidroaerica si reapare transparenta pulm,persistand opacit liniare,expresia tes peribronhovasc; -nefavorabila:-catre pioscleroza,in care se constata micsorarea cavitatii sau disparitia ei dar,intotdeauna cu pastrarea opacitatilor liniare cu reducerea transparentei pulm;-se realizeaza un tablou RX asem bronsitei cronice,asociat cu cavit reziduale sterile ce se pot reinfecta,sechele trabeculare;-supuratiile masive se pot croniciza cu scleroze intinse,simfize pleurale,bronsiectazii,retractii toracice,mediastinale. 15.Aspecte ale stadializarii CT in cancerul bronhopulm CT evidentiaza tumora bronsica, precizeaza dimensiunile, localizeaza tumora precum si extensia; • stadializarea cancerului bronhopulmonar necesita evaluarea plamanilor,mediastinului,pleurei,preretelui toracic,portiunii superioare a abdomenului(ficat,suprarenale); • -invazia mediastinala:carcinoamele bronho-pulmonare cu localizare in vecinatatea mediastinului se pot extinde direct in mediastin transpleural; • -tumorile care invadeaza pleura mediastinala sau pericardul,fara interesarea organelor aero digestive si a vaselor mediastinale sau a cordului intra in categoria T3 de tumora rezecabila; • -invazia acestor organe mediastinale de catre carcinoamele bronho pulmonare-T4-tumora nerezecabila; • -CT evidentiaza destul de greu invazia mediastinala a CBP; • -disparitia planurilor grasoase este dificil de detectat CT, mai ales in cazul tumorilor cu componente adipoase; • -cristerii de rezecabilitate pt carcinoamele cu localizare adiacenta mediastinului:contactul pe o distanta mai mica de 3 cm intre tumora pulm si mediastin;contact circumferential sub 90 grade intre tumora si aorta:prezenta unui plan grasos evident intre tumora pulm si mediastin. • -obstructia tumorala a VCS denota un stadiu T4 nerezecabil; • -invazia ferestrei aorto pulmonare arata un stadiu de asemenea nerezecabil daca s a produs si invazia nervului laringeu recurent; • -in practica CT gg cu dimens >1cm se considera a fi anormali;insa gg pot masura peste 1,5cm si structura lor sa nu fie afectata; • -se considera ca 20-40% din metastazele gg sunt produse de CBP;originea tum pulm determina in oarecare masura locul de metastazare gg:tum cu orig in lobul sup dr metastazeaza frecvent in gg paratraheali dr,gg venei azygos si precarinali dupa cei hilari;-tum cu localiz in lobul sup stang metasteazeaza in gg mediastinali bilaterali;-tum lobului inf stg intereseaza toate grupele gg. 16.Emfizemul pulmonar-Aspecte RX=e acelasi cu sub 19 17.Sindromul de lob mediu-definitie, aspecte RX Reprezinta o entitate creata in literatura datorita particularitatilor anatomice si functionale ale lobului mediu ce constau in: • bronhia intermediara care aereaza acest lob se desprinde intr un unghi de 90 de grade fata de bronhia principala; • raportul direct al bronhiei mijlocii cu un grup de gg limfatici;hipertrofiile gg inflamatorii sau tumorale ale grupului gg mentionat determina compresiune extrinseca asupra bronhiei cu reducerea vol aeric circulant; • contactul direct al parenchimului lobului mediu pe o supr restransa cu peretele toracic(mm intercostali) si diaf-principalele forte mecanice ventilatorii; Toate aceste aspecte anatomice realizeaza o ventilatie diminuata a acestui teritoriu pulm comparativ cu alte segm si alti lobi;o situatie similara s a descris in cazul segm dorsal mediu(Fowler) al lobului inf dr.Astfel se explica relativa sa slaba ventilatie care favorizeaza localizarea inflamatiilor si a proceselor atelectatice, evol frecvent nefavorabila a pneumoniilor cu aceasta topografie.Procesele patol localiz la niv lobului mediu includ:TBC,procese inflamatorii

microbiene sau virale cu tendinta la cronicizare;procese inflamatorii supurative(abcese,bronsiectazii),tumori,parazitoze. RX:- in marea majorit a cazurilor lobul mediu este format din segm ventral mediu si segm axilar,inconstant;in 25% din cazuri s au descris un segm antero sup si unul postero inf;aceste variatii se pot reflecta radiografic; -pe incidenta P-A un proces patol care afecteaza intreg lobul mediu( de ex o pneumonie) genereaza o opacitate triunghiulara cu baza la mediastin si varful la per tor avand marginea sup orizontala si neta si inf difuza;aceasta este situatia ideala, cand scizura mica este orizontala si se proiecteaza tangent la fasciculul de raze X;in realitate se pot intalnii situatii in care scizura mica este oblica si genereaza un contur sup difuz; -in aceasta ultima situatie se poate intenta incidenta Fleishner-in hiperlordoza care proiecteaza scizura mica tangent la fascicolul de raze X-conturul superior al opacitatii descrise devine net iar opacitatea mai intensa; -pe incidenta laterala dreapta-un proces de tip pneumonic cu afectarea intregului lob genereaza o opacitate proiectata anterior,retrosternal,cu contururi nete delimitata de scizura mica sup si scizura oblica portiunea inf,postero inf; -asp RX sunt variabile in cazul proceselor patologice ce nu afecteaza intregul lob mediu. 18.Pneumoniile virale-forme,aspecte RX Pneumonia atipica primara-este det de un grup heterogen de ag etiologici in care sunt inclusi:Mycoplasma pneumoniae,ADN virusuri,influenza,parainfluenza,virusurile sincitiale respiratorii. -"primara"=pe un plaman initial indemn,fara alte afectiuni preexistente;denumirea de atipic subliniaza caracterele pneumoniei virotice fata de cea bacteriana. RX:-asp polimorf,adesea discordant cu tabloul clinic;-caracteristici comune: ---localiz frecventa in lobii inf,in segm posterioare; ---accentuarea uni-bilaterala a desenului peribronhovascular perihilar. Forme anatomo-radiografice: 1)Forma hilara-(80%) se caracterizeaza printr o accentuare a desenului peribronhovascular perihilar;hilurile pulmonare au dimens crescute cu contururi difuze prin vizualizarea tesutului peribronhovascular, de la niv hilului catre baze diverg opacitati fine initial,localizate peri- si infrahilar bilateral,datorate inflamatiei acute;de a lungul lor sunt vizibile opacitati punctiforme-expresie a unor atelectazii lobulare produse prin edem, spasm, dopuri de mucus;la periferie se observa o retea poligonala,neregulata,cu contururi difuze,datorat infiltratiei interstitiale;aceste opacitati reticulare sunt mai evidente dupa inspir profund;imag radiologica precede adesea instalarea simptomatologiei clinice(Dingle) si poate creste in intensitate si dimensiuni in caz de suprainf bacteriana;in cazul evolutiei favorabile,primele care dispar sunt opacitatile micronodulare,apoi opacitatile liniare care pot persista pana la 2 luni timp in care din fine pot deveni groase cu contururi sterse;adenopatia hilara sau mediastinala poate fi prezenta; 2)Forma macronodulara-20%-se caracterizeaza prin prezenta a 2-3 opacitati rotund ovalare cu diam de 5-10 cm cu str usor neomogena,conturui difuze;opacitatile sunt in leg cu hilul si nu au tendinta la confluare; 3)Forma nodulara,diseminata-este mai frecventa la varstele extreme;se caracterizeaza prin opacitati micronodulare de tip miliar localiz in 2/3 inf ale ariilor pulmonare; 4)Forma intercleidohilara-asp similar celei infrahilare insa avand localizare paramediastinala pune numeroase probl de dg dif; 5)Forma pneumonica-cu topografie segmentara sau lobara apare mai ales la adulti,fiind o pneumopatie mixta(virala si bacteriana) 19.Emfizemul pulmonar-asp RX Modificarile radiologice ale emfizemului sunt expresia hiperinflatiei pulm si modificarilor de perfuzie: • Hiperinflatia pulm-se caracterizeaza prin cresterea cantitatii de aer din alveolele pulm;acesta are un corespondent-hipertransparenta difuza,generalizata sau localizata si distensia toracica; • Distensia toracica se manifesta prin: --incidenta P-A-cresterea tuturor diam toracelui prin:coborarea si aplatizarea hemidiafragmelor;deschiderea unghiurilor costo-diaf si cardio-frenice;largirea spatiilor intercostale cu orizontalizarea arcurilor post si verticalizarea celor ant;prin cresterea diam longitudinal-cordul este verticalizat cu vizualizarea unui spatiu clar ocupat de un panicul adipos intre varf si hemidiaf stg;unghiul de dicotomizare al vaselor este crescut; --incidenta de profil:cresterea diam antero post prin prognatia sternului si cifoza rotunda a col toracale;sp clar retrosternal are o adancime mai mare de 3 cm;scade portiunea de contact dintre stern si VD;cupulele diaf sunt rectilinii,chiar concave cranial cu cresterea unghiului sterno diaf si costo diaf post peste 90 de grade;

--radioscopic-scaderea amplitudinii miscarilor diaf in expir fortat(<3cm);miscare paradoxala a diaf in respiratia rapida si stranut;lipsa diminuarii transparentei sp clar retrosternal si retrocardiac dupa expir fortat; • Modificarile de perfuzie:sunt relevante cand se asociaza cu hiperinflatia; --constau in HTP cu urmat asp:cresterea diam vaselor arteriale hilar si perihilar(AP>14 mm in hil si cresterea calibrului ramurilor acesteia perihilar);in periferie diam vaselor arteriale este scazut;desenul vasc pulm se termina la o distanta de 3-4 cm de peretele lat toracic-desen vascular amputat;arterele pulm au contur difuz datorita fenomenelor de sunt arterio-venos secundare distrugerii patului capilar in procesul emfizematos. 20.Bronsita cronica si bronsiectaziile-asp RX Bronsita cronica-afectiune caracterizata prin tuse productiva cronica care nu se datoreaza unui proces patologic bronhopulm cunoscut,unor lez ale cailor aeriene sup,unei afectiuni cardio-vasculare sau a per toracic,tuse care este prezenta cel putin 3 luni pe an,2 ani consecutiv. -mofologic:hipertrofia,hiperplazia mucoasei si a elem secretante de mucus din per bronsic=>ingustarea lumenului, cu stenoze pe alocuri la nivelul bronhiilor mici,modif ce coexista cu dilatatii bronsice si emfizem centrolobular; RX:--saracia elem radiologice; --se pot recunoaste cateva elem care pot sugera existenta unei BC:1)hiperinflatia pulmonara-secundara procesului de obstructie a bronhiilor mici cu interventia circulatiei colaterale,care se accentueaza pe masura ce emfizemul devine important; 2)imaginile tubulare de"sina de tramvai"-opacitati in benzi paralele care converg spre hil,delimitand intre ele spatii radiotransparente-sunt date de peretii bronhiilor ingrosati cu calibru crescut; 3)modificari de perfuzie-elem de HTP care sunt din ce in ce mai evidente pe masura agravarii afectiunii,secundar fenomenelor de sunt arterio arterial si hipertoniei din mica ciculatie. Modificari bronhografice: --Bronhii mari-ectaziate cilindric sau aspecte de "diverticuloza bronsica" -Bronhiolele se termina brusc,cu terminatii oarbe,unele la niv bronhiilor mici, altele bronhiloare;sunt prezente obstructii partiale sau ingustari ale lumenului prin prezenta unor picaturi de mucus. Bronsiectazia-dilatatia anormala,permanenta,a lumenului uneia sau mai multor bronhii mijl si mici(diam>2mm)datorita distrugerii tes musculo elastic; -clasificare:cilindrice,sacciforme,ampulare si moniloforme. RX:-poate fi normala sau se pot intalnii urmat aspecte: --in zonele decliva,apar opacitati trabeculare dense generate de bronhiile dilatate pline cu puroi sau opacitati nodulare cu contururi sterse date de mici focare de atelectazie; --prezenta imaginilor in"sina de tramvai"pe o distanta mai mare de 6 cm,apar mai frecvent la baze; --prezenta de mici imagini hidroaerice sau chistice; --vizualizarea de imagini transparente rotund ovalare,circumscrise,marginite de opacitati inelare,grupare in manunchiuri,localizate perihilar-imagine"in rozeta"-semnul Ameuile,care este patognomonic-dat de bronhiile ectaziate vizualizate ortorongenograd. 21.Atelectazia pulm-asp RX -Entitate clinico fiziopatologica caracterizata prin apneumomatoza si reducerea volumului alv; -acestea se realizeaza prin resorbtia aerului prin curentul sanguin; -in fazele initiale dupa obstructie,in teritoriul atelectaziat se produce hiperemie si vasodilatatie cu aparitia unui transudat alveolar; -consecintele imediate ale resorbtiei aerului si hiperemiei constau in reducerea vol alveolar si implicit volumului pulm cu aparitia condensarii in teritoriul respectiv si excluderea lui functionala. Etiologie:-prin obstructie traheo-bronsica,compresiuni exobronsice,tractiuni,tum maligne,corpi straini;prin hipovent:morfna,tulb nervoase. RX:-opacitate cu caractere retractile si intensitate direct proportionala cu cantitatea volumului de aer resobit in torentul sanguin;dimensiunile opacitatii atelectatice sunt corelate cu calibrul bronhiei obstruate(opacitate segmentara,lobara sau poate cuprinde intregul plaman). Forme particulare:

-Atelectaziile plan lamelare sau discoidale Fleishner-reprezinta fen reflexe aparute dupa interventii laborioase,efectuate la niv abd sup sau dupa TBC intestinala. RX:-opacitati in benzi,de obicei paralele cu diafragmul,avand orice localizare in ariile pulm;-au grosimi de aprox 0,5-1 cm,intensitate medie,forma de lentila biconvexa cu contururi nete;-dispar la manevrele respiratorii care sporesc ventilatia pulm si reapar dupa o per de decubit; -unii autori afirma ca aparitia lor anunta instalarea unor complicatii postoperatorii. 22.Colapsul pulm-asp RX -Reprezinta o apneumomatoza cu reducerea vol alveolar produsa prin colabarea parenchimului pulm,de orig extrapulm sau extraalv(pneumotorax,pleurezie,etc).Caracteristici: -nu exista resorbtia aerului in curentul sanguin deoarece comunicarea cu exteriorul este libera; -colabarea pulm este insotita de red vol alveolo-vasc cu scaderea circ sanguine in terit colabat; -nu exista condensare pulm,nu exista fibroza,dupa indepartarea cauzei este posibila reexpansionarea parenchimului pulm; -teritoriul colabat nu este exclus functional insa are functie diminuata; -parenchimul pulm nu are tendinta la retractie ci la expansiune. 23.Chistul hidatic pulm-asp RX -reprezinta localizarea pulm a Teniei Echinococus si a Teniei Sollium si ocupa locul 2 dupa localizarea hepatica. -cea mai frecventa parazitoza pulm RX: 1)Chistul hidatic inchis-opacitate rotunda,unica sau multipla,de intensitate medie,ce lasa sa se intrevada prin ea desenul vascular(caracteristic pt unii autori),cu contururi nete,aplatizate la niv zonelor de contact cu per toracic sau diafragmul,care nu si modifica vecinii,ci se lasa modificat;-semnul "respiratiei" chistului(semnul EscuderoNemenoff)-evidentiat la examinarea radioscopica-chistul hidatic se alungeste in inspir si revine la normal in expir ce permite diferentierea de tum pulm solide;-in timpul evol chistului hidatic intre memnr adventice si membr proligera poate patrunde o mica cantit de aer.Rx:aparitia in partea sup a opacitatii descrise a unei imagini de hipertransparenta de forma semilunara-semnul Moquio-al dezlipirii memb sau al"semilunei";-aerul se poate resorbi sau poate urma o vomica cu lichid clar,constituindu-se chistul hidatic deschis; 2)Chistul hidatic deschis-imagine hidro-aerica cu contururi nete si limita de separatie dintre cele 2 medii ondulata;acest asp al limitei de separatie se datoreaza membr proligere care este "cutata" fiind mai lunga decat adventicea,fie unor celule fiice care plutesc in lichidul chistului si dau asp ondulat; 3)Chistul hidatic infectat-inainte de vomica:intensit si dimens opacitatii cresc discret,coturul devine mai sters; -dupa vomica:conturul imaginii mixte devine mai sters iar limita de separatie,neta(fragmentarea membr prologere); 4)Chistul hidatic calcificat-scade in dimens,devine neomogen datorita calcificarilor,este faza echivalenta cu moartea parazitului; Asp evolutive asociate:-asupra vaselor pulm-efect de masa sau chiar tromboze; -bronsice:devieri,stenoze,eroziuni cu aparitia de fistule; -alterari parenchimatoase asociate:atelectazii,modificari inflamatorii care pot evolua spre supuratie; -suferinte pleurale:revarsate pleurale,hidropneumotorax cu insamantari pleurale ale chistului hidatic; -modificari costale:eroziuni la niv coastelor. 24.Infarctul pulm-asp RX -Afectiune localizata a parenchimului pulm datorata obstruarii prin trombo-embolie a unor ramuri segmentare mari ale arterei pulm; -in doar 10-15% tromboembolismul este urmat de hemoragie sau de infarct pulm. RX:-intervalul de timp scurs intre producerea infarctului si aparitia imag RX este variabil:8-10h->7-8 zile; -marimea infarctului este dep de calibrul arterei obstruae:frecvent 1-4cm sau 3-5 cm;sediul de electie plam dr,lobii inf,rar lobii sup sau lobul mediu; -opacitate unica sau multipla rotund-ovalara de tip pneumonic,de obicei de forma triunghiulara,cu intensitate mediastinala,structura omogena,contururi regulate,de obicei nete.Aceasta imag RX apare intre 10 h si o sapt de la debutul clinic,fiind produsa de extravazarea sanguina si a lichidelor interstitiale in spatiile aeriene periferice;-cand hemoragia este singura manifestare a tromboembolismului,imag RX dispare in 3-10 zile;-cand tromboembolismul este urmat de infarct,imag RX persista 2-4 sapt; -in 30% din cazuri ascensionarea cupulei diaf de partea afectata,datorita hipovent produse prin obstructia

arteriala; -vindecarea se poate face prin"restitutio ad integrum" fie prin persistenta unei opacitati lineare cu substrat cicatriceal,atelectatic,vascular sau pleural. 25.Silicoza-asp RX -Afectiune determinata de patrunderea in alveolele pulm de pulberi silicogene cu dimens reduse cuprinse intre 3-5 microni. Anatomo-patologic: -particulele de dioxid de siliciu strabat barierele mecanice ale cailor resp,ajung in alveole;acesta sunt fagocitate de cel alveolare si transportate de-a lungul cailor limf,in tes interstitial subpleural,si apoi in cel peribronsic si perivasc; -la acest niv,dioxidul de siliciu provoaca o actiune iritanta fibroblastica extrem de intensa asupra histiocitelor locale peribronsice si adventiciale care prolifereaza in jurul depozitelor de siliciu,inconjurand vasele si bronhiile,cu formarea de noduli silicogeni;in int acestor focare se produce necroza fibroida si se formeaza fibrele de colagen dispuse in str concentrice,datorita efectelor toxice ale dioxidului de siliciu; -in gg limf,limfocitele se necrozeaza si scheletul fibros este sediul unei reactii fibrinoide;cu timpul,tes limf este inlocuit cu tes fibrilar sarac in celule. -afectiunea evolueaza fazic: 1)suspiciunea de silicoza-corespunde primelor modif care apar pe radiografie;hiluri cu dimens si intensit crescuta,cu contururi mai nete,accentuarea desenului vascular si prezenta unei reticulatii formata din ochiuri poligonale/rotunde de 2-5mm,localiz in etajele mijl ale ariilor pulm;-Fraisher afirma ca daca la Tablul RX respectiv se adauga liniile Kerley A si B-dg de silicoza poate fi sustinut chiar in absenta nodulilor silicogeni; 2)stadiul 1-modif mentionate anterior la care se adauga prezenta de opacitati punctiforme si micronodulare localizate in etajele mijl,initial in dr,de intensit redusa cu contururi nete; 3)stadiul 2-nodulii cresc in dimens(pana la 5 mm),nr si intensit,care cuprind aproape in intregime ariile pulm, respectand varfurile si mai rari in regiunile bazale ext; 4)stadiul 3-pseudotumoral-se caracterizeaza prin opacitati conglomerate de tip macronodular,pseudotum,care apar initial in reg subclaviculara dr,si,apoi in stg;se pot excava datorita necrozei sau asocierii cu TBC;hilurile sunt cu arie de proiectie marita,neomogene,aplatizate datorita fibrozei;calcificarile gg hilare si mediastinale apar frecvent in acest stadiu,cu asp de"coaja de ou;sunt prezente fibroza,ingrosarle pleurale,bronsiectaziile. Forme radioclinice: -Silicoza cu fibroza masiva progresiva-se caracterizeaza printr o fibroza interstitiala difuza si mai putini noduli; -silicoza cu ev rapida-se caracterizeaza prin ev rapida a bolii; -silicoza cu ev lenta-aparitia tardiva a modIF rx,adesea dupa scoaterea din mediul silicogen; -sindromul Caplan-asocierea poliartritei reumatoide cu pneumoconioza. cOMPLICATII:-bronsice:bronsita cr,bronsiectazii; -emfizemul obstructiv sec,bulos,pneumotoraxul; -TBC pulm-accelereaza ev procesului silicotic;dg se bazeaza in principal pe prezenta lez apicale si izolarea bacilului Koch din sputa; -pleurale:scizurile,pahipleurite,epansamente pleurale -CPC-frecvent;constituie principala cauza de deces a silicoticilor. 26.Metastazele pulm-asp RX -plamanul este sediul diverselor tum cu localiz supra/subdiaf(san,laringe,stomac,ficat,pancreas);diseminarea se poate face pe cale hematogena sau limfatica.In functie de localiz tum primitive aceasta poate constitui primul filtru sau al doile filtru al diseminarii hematogene(ficat sau plaman). RX-metastaze hematogene:1)forma macronodulara-opacitati nodulare si macronodulare diseminate in ambele arii pulm,omogene,de intensit diferite corelate cu varsta lor(recente-intensit scazuta,vechi-intensit crescuta),net delimitate,fara distributie simetrica;rareori nodul solitar; 2)carcinomatoza miliara-dupa cum ii spune si numele asp este similar miliariei bacilare cu opacitati micronodulare diseminate,de intensit redusa,difuz delimitate,omogene,in nr variabil,dependente de stadiul evolutiv. -metastazele limfatice:limgangita carcinomatoasa-opacitati lineare,uni-/bilaterale,infrahilare,de intensit redusa difuz delimitate ce converg catre hilul pulm marit in dimens sau adiacente unei lez tumorale parenchimatoase.

27.Afectul primar-asp RX si modalit evolutive -apare in TBC primara RX-reprezinta lez principala din parench pulm=conglomerat de foliculi TBC inconjurati de macrofage si cel epitelioide -opacitate de obicei unica(90%)sau multipla,localizata in 75% de aceeasi parte,in 2/3 inf alte ariilor pulm,mai frecvent de partea dr,cu dimens de la cativa mm->2-3cm;forma rodund-ovalara,intensitate submediastinala,foarte slaba,str omogena;-uneori poate sa nu se evidentieze RX datorita dimens f mici,intensitatii mult prea reduse sau mascarii acestuia de catre elem anatomice normale(coaste,mediastin)sau alte lez patol(pleurezie,lez pneumonice); Evolutia: Favorabila:-restitutio ad integrum-scaderea dimens si intensit acestuia pana la disparitia completa; -deshidratare si impregnare calcara-scaderea dimens si cresterea intensit opacit;ete inactiva,fara potential ftiziogen; Nefavorabila:-congestie perifocala:RX:opacitatea creste in dimens si intensit iar,in caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cu evacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare(care se insoteste intotdeauna de adenopatie);RX-se traduce prin prezenta unei imagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur fin,situata in 2/3 inf ale ariilor pulm;-apare la 3-6 luni de la debut,frecvent la sugar si copilul mic,in abs tratamentului sau in urma unei inf exogene repetate. 28.Caverna in TBC pulm-asp RX Cavernele apar ca urmare a evolutiei nefavorabile a infitratelor in TBC secundara; -continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina; -in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul lui,se formeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu;-asp RX este asemanat cu asp plamanului "mancat de molii"sau de"miez de paine" -intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul ext mai sters cu cat este mai recent-caverna de grd 2; -in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretele,se transforma in caverna de grd 3 cu perete fibrozat si elasticitate redusa. continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina; -in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul lui,se formeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu;-asp RX este asemanat cu asp plamanului "mancat de molii"sau de"miez de paine" -intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul ext mai sters cu cat este mai recent-caverna de grd 2; -in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretele,se transforma in caverna de grd 3 cu perete fibrozat si elasticitate redusa. Caverna mai poate aparea si in cadrul evolutiei nefavorabile a TBC primara-afectul primar,in caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cu evacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare(care se insoteste intotdeauna de adenopatie);RX-se traduce prin prezenta unei imagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur fin,situata in 2/3 inf ale ariilor pulm;-apare la 3-6 luni de la debut,frecvent la sugar si copilul mic,in abs tratamentului sau in urma unei inf exogene repetate. 29.Adenopatia traheo-bronsica TBC-asp RX si modalitati evolutive -reprezinta elem indispensabil al complexului primar; -uneori este singurul semn RX al primoinf TBC(25%) -localizata frecvent la niv hilului,de aceeasi parte cu afectul primar sau,contralateral(30%)poate avea frecvent si alte localizari(paratraheala,la niv bifurcatiei) RX:opacitatea hilara policiclica,uni-/bilaterala,de intensit medie,str omogena;-este elem cel mai reprezentat din triada complexului primar. Evolutie: Favorabil:-regresiune-scaderea dimens adenopatiei pana la disparitie;uneori la niv sau in timpul involutiei au loc depuneri calcare micronodulare care ii confera asp de "mura"proiectat in hil Nefavorabil:-evol"pseudotum"-cresterea dimens adenopatiei;ulterior apare o "periadenita"bacilara data de extensia procesului patologic dincolo de capsula gg interesant parenchimul si interstitiul din jur.

-RX-adenopatia creste in dimens,stergerea contururilor adenopatiei;-pot apare modif ale lumenuli bronsic:compresie data de masa gg ,lez parietale exo/endobronsice;poate apare pleurezie mediastinala sau a marii cavit; -fistulizarea gg-bronsica:-elim continutului prin lumenul unei bronhii;cazeumul este elim in teritoriul aerat de aceasta. -RX:opacitati micronodulare de intensitate medie,cu contururi sterse la niv unul segm,lob,etc. -fistulizarea gg-vasculara:-fistulizarea intr un ram cu calibru mare=hemoptizie masiva->exitus; -intr un ram arterial de calibru mic duce la diseminarea hematogena a cazeumului cu aparitia tabloului de"miliara"sau"granulie";RX:opacitati micronodulare de intensit f slaba,diseminate in ambele arii pulm,cu dispozitie simetrica"in oglinda",mai evidente in 1/2 sup ale ariilor pulm,inclusiv pe varfuri,mai putin numeroase la niv bazelor;daca evol este nefav in continuare opacitatile au tendinta la confluare iar opacitatile rezultate se pot cazeifica si elimina rezultand cavernule-imagini mici cavitare 30.Infiltratul bacilar-asp RX ale diferitelor tipuri Infiltratul rotund Assman-RX-opacitate rotunda,de obicei unica,rar dubla;localizata subclavicular,de 2-4 cm,str omogena,net conturata de intensit redusa;uneori in parench din jur se pot vizualiza cateva opacitati micronodularenodulii Simon cu prognostic mai sever; Infiltratul neomogen Raedeker-RX-conglomerat obtinut prin confluenta mai multor opacitati de dimens si intensit dif situate subclav cu conturi f sterse si asp de"nebuloasa astrala"; Infiltratul de tip pneumonic-RX-opacitate de tip pneumonic localizata segmentar care nu se diferentiaza de o pneumonie decat pe baza evol clinice sub tratament; Infiltratul bronho-lobular Hernheiser-Rx-conglomerat de opacit cu dimens de 1-1,5cm repartizate la niv unui segm. 31.Fibrotoraxul-asp RX -Reprezinta marele plam distrus care da marele plam opac-opacitate neomogena cu intens contur retractil,efect exercitat asupra traheei,mediastinului,hilurilor si grilajului pulm.Reprezinta cea mai avansata form a unei TBC fibroase dense,unilaterale sau consecinta unei ftizii fibrocavitare extinse unilat insotita de pleurezie masiva si/sau pneumotorax abandonat. 32.Pleurezia marii cavit pleurale-asp RX -LiberaRX-semne directe-opacitate omogena cu sediul si topografia respectiva,avand conturul sup difuz; -semne indirecte-date de diaf,per tor si organele impinse de lichid; -tabloul RX difera in fct de momentul examinarii bolnavului: -in fazele incipiente(congestie pleurala) semnele RX lipsesc sau se poate pune in evidenta un diaf ascensionat consecutiv parezei produse de procesul infl pleural.Primele cantit de lich se vizualiz in sinusul costodiaf post(100150 ml);prezenta a 200-300 ml det opacifierea sin costo diaf lat,iar la 400-500 ml opacitatea are limita sup la niv convexitatii maxime a cupulei diaf; -in fazele urmat,acumularea lich in cavit pleurala(pleurezii cu 1000-1500 ml)det aparitia unei opacitati triunghiulare cu latura mare la niv per axilar avand conturul sup concav cranial si difuz-curba Tournant,similara curbei Damoiseax,dar care este cu 1-2cm mai inalta.In caz de dislocare a lobilor lichidul patrunde in scizuri,determinand aparitia unor opacitati care se prelungesc la niv acestora,uneori avand caracter intermitent la schimbarile de pozitie. -in pleureziile in cantit mare care ocupa jumat inf a toracelui se poate vizualiza voalarea parench pulm supraiacent opacitatii lichidiene,voalare care se datoreaza colabarii acestuia.Se mai poate evidentia hipertransparenta difuza datorita emfizemului compensator a parench pulm contralat. -mediastinul este impins contralateral,iar scopic,acesta penduleaza spre lichid.Diaf prezinta mobilit redusa iar de cele mai multe ori nu se mia vizualizeaza.Per toracic este destins in raport cu cantit de lichid. -inchistate-se localiz frecvent pe per axilar sau reg santurilor costo-vert si zonele in care scizuritele viscerale ajung in contact cu pleura parietala. 33.Pleurezia-asp CT CT detecteaza revarsate pleurale minime invizibile pe RX std -revarsatul pleural poate patrunde la niv scizurilor,mai frecvent in partea inf a marii scizuri. -revarsatele pleurale se pot intalnii si in scizuritele accesorii ca scizura azygos sau paracardiaca care devin astfel bine vizibile.

-dig dif intre un revarsat si lich de ascita este dificil; -revarsatul pleural se localiz totdeauna inaintea si deasupra diaf in timp ce ascita se localiz post ficatului si/sau splinei precum si inaintea acestora; -revarsatul pleural deplaseaza posterior pilierii diaf;-cel laterotoracic se multeaza pe coaste si sp intercostale,iar limita sa ext este ondulata;-cand exista ascita sau colectie subfrenica si revarsat pleural,se poate obs diafragmul intre cele 2 epansamente; -un alt mijloc pt diferentierea unui revarsat pleural de ascita este aprecierea limitei dintre ficat si splina si revarsatul pleural sau peritoneal:ficatul si splina au limite nete cand ascita este prezenta si difuze cand exista un revarsat pleural, -dg revarsatelor inchistate este usor,ele fiind delimitate de foita pleurala viscerala si parietala cu grosime uniforma(dg dif cu un abces juxtaparietal la care peretele este gros si neregulat);-foitele pleurale se evidentiaza mai bine postcontrast;-revarsatul pleural face un unghi obtuz cu per lat toracic 34.Pneumotoraxul-asp RX si CT CT-vizualizarea decolarii pleurei viscerale de perete; -se obs plam colabat cu delimitarea unui spatiu vascular in jurul hilului si un spatiu avascular in restul ariei pulm; -evidentierea pleurei parietale separate de perete prin grasimea extrapleurala elimina posibilitatea existentei unui epansament gazos extrapleural -detecteaza pneumotoraxul de mici dimens. RX-Imagine de hipertransparenta circumscrisa fara desen vascular-este det de acumularea aerica in cavit pleurala cu colaps pulm secundar. 35.Mezoteliomul pleural-asp RX si CT -mezoteliomul/endoteliomul pleural ia nastere din endoteliuk vaselor limf si invadeaza pleura difuz sau circumscris; -forma difuza inconjoara plam in manta sau sub forma unui placard cu o grosime de pana la 3 cm care rezulta dupa afectarea pleurei viscerale/parietale sau ambelor.Pe suprafata placardului se pot evidentia noduli sau benzi groase,liniare dispuse in retea.Adesea cavitatea pleurala dispare sau alteori este plina cu masa tumorala sau lichid hemoragic sau serofibronos abundent cu colabarea sec a plamanului. -)Rx-opacifierea masiva a intregului hemitorace(ingrosare pleurala sau lichid)insotita in mod caracteristic de retractia mediastinului,a sternului si per toracic; -forma nodulara -)Rx-opacitati unice sau multiple de forma rotund ovalara cu contururi boselate localizate pleural care conflueaza insotite de liza costala sau fracturi patologice. CT-ingrosari pleurale neregulate,nodulare,circumferential sau sub forma de placarde sau noduli.Ingrosarea pleurala contralaterala si revarsatele pleurale sunt frecvent asociate.Se evidentiaza si diminuarea vol hemitoracelui afectat.Calcificarile pleurale sunt rare.Toate aceste semne sunt mai mult decat evocatoare pt dg la bolnavii care au antecedente expuneri la pulberi industriale sau chimice; -permite studierea extensiei mezoteliomului la diferite portiuni ale pleurei:pleura mediastinala si cea din santurile costo-vertebrale;afectarea per toracic,sternului si col toracale este frecventa.De asemenea se pot vizualiza metastazele hep,gg retroperitoneali si afectarea osoasa. 36.Pleureziile inchistate-asp RX -in functie de sediu se impart in: -pleurezii inchistate ale marii cavitati; -pleurezii diafragmatice; -pleurezii mediastinale; -pleurezii interlobare; Pleureziile marii cavitati se localizeaza frecvent pe per axilar sau reg santurilor costo-vertebrale si zonele in care scizurile viscerale ajung in contact cu pleura parietala. -Pleureziile axilare-RX-prezenta unei opacitati alungite,alipite peretelui axilar cu contur net si convex spre parenchim.Conturul medial este reprezentat de 2 linii curbe concentrice care se intind de la polul ant la polul post.In incidenta de profil se apreciaza intinderea in planul P-A,sediul ei. -Pleurezia etajata apare cand in cursul evol procesului inflamator se formeaza aderente de fibrina dand nastere la cavitati care comunica intre ele;RX-opacitate pleurala limitata superior orizontal,iar cea inferioara bombeaza decliv;

Pleureziile diafragmatice-RX-se caracterizeaza printr o banda opaca lichidiana care bombeaza spre parenchim si coafeaza diafragmul;in incidenta de profil opacitatea se localiz de obicei ant,deoarece simfizele se realizeaza la niv scizurii oblice in portiunea sa terminala unde vine in contact cu diaf;acesta este imobil,coborat; Pleureziile mediastinale-RX apreciaza sediul si cantit de lichid; *pleureziile mediastinale inferioare imbraca RX asp de opacitate triunghiulara cu baza localiz pe diafragm,varful in hil si ipotenuza spre parenchimul pulm,cu disparitia transparentei normale a sinusului costo-diafragmatic.Cand conturul spre parenchim este convex,acesta tradeaza prezenta de lichid in tensiune. *pleureziile mediastinale posterioare se localizeaza mai frecvent pe dreapta.P-A-opacitate in banda dreapta sau concava cu asp de"ceas de nisip";-profil-precizeaza localiz in mediastinul post,opacitatea fiind apropiata de col vert spre deosebire de pleureziile mediastinale ant care se suprapun pe opacit cordului. *pleureziile mediastinale superioare-rare.RX-opacitati juxtamediastinale care largesc pediculul vascular; Pleureziile interlobare pot afecta scizura in intregime sau numai o parte in functie de prezenta aderentelor,cantit de lichid si tensiunea in care se gaseste.Se impart in pleurezii interlobare propriu zise,delimitate numai la pleura viscerala a interlobului,si pleurezii parietale in care colectiile de la per patrund in interlob.Pleurezia interlobara oriz dr apare RX ca opacitate in banda fusiforma,transversala intre hil si per toracic sau chiar sferica cand lichidul este in tensiune.Inchistarea lichidului in portiunea ext a micii scizuri,poate sa dea o opacitate triunghiulara,cu baza la per axilar toracic si vf la hil,iar in profil,ia forma de lentila biconvexa.Pleureziile interlobare ale marii scizuri determina imagini variabile,in raport cu cantit de lichid si locul de inchistare al acestuia.Atunci cand in scizura se gaseste mult lichid-RX-opacitate intinsa,difuza de intensit proportionala cu grosimea stratului de lichid. 37.Lez elementare in ftizie-asp RX;Tipuri de ftizie Debuteaza sub forma diferitelor infiltrate: Infiltratul rotund Assman-RX-opacitate rotunda,de obicei unica,rar dubla;localizata subclavicular,de 2-4 cm,str omogena,net conturata de intensit redusa;uneori in parench din jur se pot vizualiza cateva opacitati micronodularenodulii Simon cu prognostic mai sever; Infiltratul neomogen Raedeker-RX-conglomerat obtinut prin confluenta mai multor opacitati de dimens si intensit dif situate subclav cu conturi f sterse si asp de"nebuloasa astrala"; Infiltratul de tip pneumonic-RX-opacitate de tip pneumonic localizata segmentar care nu se diferentiaza de o pneumonie decat pe baza evol clinice sub tratament; Infiltratul bronho-lobular Hernheiser-Rx-conglomerat de opacit cu dimens de 1-1,5cm repartizate la niv unui segm. Posibilitati evolutive ale infitratelor: Favorabil:-deschidratare cu restitutio ad integrum -deshidratare urmata de fibrozare-RX-opacitati in benzi care persista toata viata;-impregnare calcara-RXconglomerat de opacitati calcare Nefavorabil:-continutul infiltratului se poate lichefia si o parte din el elimina; -in timpul eliminarii infiltratul devine intens neomogen in prima etapa prin aparitia unor zone de hipertransparenta in interiorul lui,se formeaza caverna de grd 1 sau recenta care nu are per propriu;-asp RX este asemanat cu asp plamanului "mancat de molii"sau de"miez de paine" -intr o faza ulterioara caverna isi formeaza perete propriu care este cu atat mai gros si mai putin intens si cu conturul ext mai sters cu cat este mai recent-caverna de grd 2;-in timpul elim continutului se poate produce o insamantare bronhogena care radiologic se traduce prin prezenta de opacitati micronodulare,de intensit redusa,cu contururi sterse marcata de tendinta la confluare(nodulii Simon)-prin confluarea lor formeaza opacitati nodulare;fiecare poate avea o evol nefav cu cazeificare,eliminare,diseminare bronhogena; -in evol caverna de gradul 2 isi subtiaza peretele,se transforma in caverna de grd 3 cu perete fibrozat si elasticitate redusa. Tuberculomul-este un caz particular de evol a infiltratului-el rezulta din cazeificarea infiltratului precoce,continutul acestuia se inchisteaza si nu se elimina.RX:opacitatea inflitratului isi diminua dimens,capata contururi mai nete,iar decelarea unor microopacit calcare in int ei(20%)constituie un semn patognomonic. Tipuri de ftizie: -fibrocazeosa cu evol acuta(ftizia galopanta)-se insoteste frecvent de complicatii ca pneumotorax spontan,pleurezii sau diseminari micronodulare masive cu afectare bilaterala frecventa; -fibroasa-predomina lez fibroase,lez cavitare si nodulii sunt rari.Entitati anatomo-clinice: 1)fibroze nodulare-RX:opacit nodulare care coexista cu opacit in benzi date de procesul de fibroza; 2)fibroze difuze sistematizate-RX:printre opacitatile liniare date de fibroza apar zone de transparenta crescuta

date de prezenta unor bule de emfizem sau a bronsiectaziilor; 3)fibroze dense-RX:pe anumite zone restranse ale ariilor pulm apar opacifieri intense dispuse preferential in lobii sup cu caracter retractil si apicalizarea hilurilor pulm. -Fibrotoraxul-Reprezinta marele plam distrus care da marele plam opac-opacitate neomogena cu intens contur retractil,efect exercitat asupra traheei,mediastinului,hilurilor si grilajului pulm.Reprezinta cea mai avansata form a unei TBC fibroase dense,unilaterale sau consecinta unei ftizii fibrocavitare extinse unilat insotita de pleurezie masiva si/sau pneumotorax abandonat. 38.Complexul primar Ranke-asp RX -e format din:afectul primar,limfangita si adenopatie ->Afectul primar RX-reprezinta lez principala din parench pulm=conglomerat de foliculi TBC inconjurati de macrofage si cel epitelioide -opacitate de obicei unica(90%)sau multipla,localizata in 75% de aceeasi parte,in 2/3 inf alte ariilor pulm,mai frecvent de partea dr,cu dimens de la cativa mm->2-3cm;forma rodund-ovalara,intensitate submediastinala,foarte slaba,str omogena;-uneori poate sa nu se evidentieze RX datorita dimens f mici,intensitatii mult prea reduse sau mascarii acestuia de catre elem anatomice normale(coaste,mediastin)sau alte lez patol(pleurezie,lez pneumonice); Evolutia: Favorabila:-restitutio ad integrum-scaderea dimens si intensit acestuia pana la disparitia completa; -deshidratare si impregnare calcara-scaderea dimens si cresterea intensit opacit;ete inactiva,fara potential ftiziogen; Nefavorabila:-congestie perifocala:RX:opacitatea creste in dimens si intensit iar,in caz de evol nefav in cotinuare se ulcereaza cu evacuarea continutului sau si aparitia cavernei primare(care se insoteste intotdeauna de adenopatie);RX-se traduce prin prezenta unei imagini de hipertransparenta circumscrisa cu contur fin,situata in 2/3 inf ale ariilor pulm;-apare la 3-6 luni de la debut,frecvent la sugar si copilul mic,in abs tratamentului sau in urma unei inf exogene repetate. ->Adenopatia traheo-bronsica -reprezinta elem indispensabil al complexului primar; -uneori este singurul semn RX al primoinf TBC(25%) -localizata frecvent la niv hilului,de aceeasi parte cu afectul primar sau,contralateral(30%)poate avea frecvent si alte localizari(paratraheala,la niv bifurcatiei) RX:opacitatea hilara policiclica,uni-/bilaterala,de intensit medie,str omogena;-este elem cel mai reprezentat din triada complexului primar. Evolutie: Favorabil:-regresiune-scaderea dimens adenopatiei pana la disparitie;uneori la niv sau in timpul involutiei au loc depuneri calcare micronodulare care ii confera asp de "mura"proiectat in hil Nefavorabil:-evol"pseudotum"-cresterea dimens adenopatiei;ulterior apare o "periadenita"bacilara data de extensia procesului patologic dincolo de capsula gg interesant parenchimul si interstitiul din jur. -RX-adenopatia creste in dimens,stergerea contururilor adenopatiei;-pot apare modif ale lumenuli bronsic:compresie data de masa gg ,lez parietale exo/endobronsice;poate apare pleurezie mediastinala sau a marii cavit; -fistulizarea gg-bronsica:-elim continutului prin lumenul unei bronhii;cazeumul este elim in teritoriul aerat de aceasta. -RX:opacitati micronodulare de intensitate medie,cu contururi sterse la niv unul segm,lob,etc. -fistulizarea gg-vasculara:-fistulizarea intr un ram cu calibru mare=hemoptizie masiva->exitus; -intr un ram arterial de calibru mic duce la diseminarea hematogena a cazeumului cu aparitia tabloului de"miliara"sau"granulie";RX:opacitati micronodulare de intensit f slaba,diseminate in ambele arii pulm,cu dispozitie simetrica"in oglinda",mai evidente in 1/2 sup ale ariilor pulm,inclusiv pe varfuri,mai putin numeroase la niv bazelor;daca evol este nefav in continuare opacitatile au tendinta la confluare iar opacitatile rezultate se pot cazeifica si elimina rezultand cavernule-imagini mici cavitare ->Limfangita-RX-opacit liniare fine,nereg de intensit slaba,cu contururi sterse ce leaga afectul primar de hil.

39.Sechelele TBC primare

-calcificari parenchimatoase si gg; -scleroze pulm sistematizate; -scizurite,simfize,ingrosari pleurale; -nodulii apicali postprimari cu potential ftiziogen; 1)Nodulii Simon-Abricosov-cei mai frecventi,prezinta potential ftiziogen.RX:opacitati micronodulare,situate apical,de intensit calcara,in nr=5-20,cu potential ftiziogen variabil invers proportional cu intensit lor; 2)Nodulii Aschoff-Puhl-asp asem cu cei Simon-Abricosov; 3)Nodulii Malmros-Hedval-RX:opacitati micronodulare cu asp stelat,de intensit partilor moi localizate apical.Aceste focare iau nastere in TBC primara prin diseminari hematogene paucibacilare;aceste insamantari reprezinta veriga de leg intre TBC primara si secundara. 40.CBP central-asp RX Rx-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesate,aceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator;in teritoriul aerat de bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timp,cel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm;aceasta per este f scurta,rareori surprinsa RX pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv; -in functie de gradul bronhiei obstruate,atelectazia are topografia unuia sau mai multor segmente,a intregului plam;se considera ca opacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentare,calare pe 2 segmente,mai ales a 2 lobi invecinati;opacitatea atelectatice este omogena,cu localiz segmentara,lobara sau la niv intregului plam;intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional cu resorbtia aerului in torentul circulator; -prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei; -hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui CBP central. 41.Tum pulm maligne primitive si caverna neoplazica-asp RX CBP central: Rx-initial tumora obstrueaza partial lumenul bronhiei interesate,aceasta functionand ca o supapa cu ventil inspirator;in teritoriul aerat de bronhia respectiva se constata pt o per scurta de timp,cel putin teoretic o crestere discreta a transparentei pulm;aceasta per este f scurta,rareori surprinsa RX pt ca obstructia completa este foarte rapida si se instaleaza atelectazia in teritoriul respectiv; -in functie de gradul bronhiei obstruate,atelectazia are topografia unuia sau mai multor segmente,a intregului plam;se considera ca opacitatile cele mai suspecte sunt cele cvasisegmentare,calare pe 2 segmente,mai ales a 2 lobi invecinati;opacitatea atelectatice este omogena,cu localiz segmentara,lobara sau la niv intregului plam;intensit in fazele initiale este mai redusa si creste proportional cu resorbtia aerului in torentul circulator; -prin aplicarea unui regim de raze mai dure se poate observa prezenta opacitatii tumorale in interiorul atelectaziei; -hipertrofia gg mediastino-hilara se poate asocia modificarilor parenchimatoase sau poate fi singura manifestare a unui CBP central. CBP periferic: RX:-opacitate unica,rotund ovalara,omogena aproape de cortexul pulmonar,cu diam 1-3 cm,cu contur regulat sau cu prelungiri digitiforme; -in jurul tum apar opacit micronodulare diseminate in coroana determinate de mici focare de hemoragie sau atelectazii lobulare,de procede de limfangita retrograda; -inflamatia peritumorala-asp de tip pneumonic;dinamica procesului poate elucida diagnosticul-extensia transcizurala cu extensia in segm sau lobul adiacent este evocatoare pt etiol tum; -adenopatia satelita hilara poate fi prezenta,ca si cea mediastinala. Alte FORME RX de CBP: Cancerul primitiv escavat-RX-cavena in "chenar"-Imagine de hipertransparenta circumscrisa aparuta in int unei opacitati de tip tumoral sau pseudotumoral circumscrisa de un inel gros,cu contur intern net si neregulat;contur extern difuz cu prel dendritice in parench pulm;in int ei se pot vizualiza opacitati micronodulare de intensit mai reduse decat restul tumorii(burjoni de tum necrozata); Forma multicentrica-Rx-opacitati de tip miliar,nodulare,diseminate intr un lob sau in intregul plam,asociate cu adenopatii mediastino-hilare,atelectazii,escavari; Cancerul nucleului pulm-asp asem cu cel central;

Forma masiva sau difuza-lobita canceroasa-RX:realizeaza un bloc de hepatizatie segmentara sau lobara sau opacitati nesistematizata si neretractile,difuz delimitate,cu bronhograma aeriana. Cancerul varfului plamanului(Sd.Pancoast-Tobias)-RX:opacitate omogena cu localiz la niv parenchimului apical,cu contur inf net si sup difuz care se pierde la niv lojei cervico-mediastinale si reg gatului;in evolutie apar zone de osteoliza la niv corpurilor primelor 3-4 verterbre toracale,apofizelor transverse si coastelor,predominant la niv arcurilor post;invazia mediast si a n frenic-Rx-hemidiaf ascensionat imobil; Cancerul cicatricial-asp identic insa este de regula grefat pe o cicatrice;ex:TBC. Cancerul bronsic primitiv bilateral-in aceasta categorie sunt incluse cancerele cu evol sincrona,structura histologica diferita. Cancere asociate-se poate asocia cu cel laringian,uterin,mamar,renal,dig; Sarcomul pulm primitiv-RX-opacitate macronodulara-5-10cm sau poate cuprinde intreg parenchimul,omogena cu contur net,incapsulata;in momentul extensiei extracapsulare conturul devine difuz,evol din lenta devine rapida catre exitus;metastazeaza rar;trebuie diferentiat de sarcoamele mediastinale cu extensie pulm.

MEDIASTINUL

1. Gusile mediastinale – aspecte CT Gusa tiroidiana mediastinala – se localizeaza in majoritatea cazurilor in spatiul pretraheal. CT permite explorarea detaliata a tiroidei. Densitatile spontane ale tesutului tiroidian sunt cuprinse intre 57 +/- 11 UH(tiroidite cronice) si 112 +/- 10 UH(normal). Tesutul tiroidian activ concentreaza substanta iodata administrata intravenos. Gusile tiroidiene intratoracice sunt rezultatul extensiei mediastinale a unei gusi cervicale multinodulare de-a lungul spatiului pretraheal. Masele tumorale tiroidiene sunt slab delimitate, prezinta calcificari punctiforme sau inelare, au structura heterogena si sunt intens iodofile. 2.Tumorile timice – aspecte CT Hiperplazia timica : masa tumorala mediastinala solida, rotund-ovalara, diametrul fiecarui lob timic fiind crescut; densitatile spontane sunt similare cu cele ale timusului normal; pot aparea zone de degerenescenta chistica intraglandulara si pot fi prezente calcificari. Timoamele : a.noninvazive – sunt mase solide de forma rotund-ovalara, bine circumscrise, cu diametru 1-10cm. Timoamemle mici produc deformarea cu caracter focal a glandei. Densitatile spontane sun asemanatoare celor normale si capteaza moderat postcontrast iv. Calcificarile inramurale pot fi prezente. Prezenta zonelor chistice intraglandulare este expresia procesului de degerenescenta chistica.De obicei au forma literei U in jurul inimii. b.invazive – se prezinta sub forma unor mase tumorale difuz delimitate, cu zone de necroza intratumorala, localizate de obicei in spaiul prevascular, ce infiltreaza planurile grasoase adiacente. Se poate extinde de-a lungul preretelui mediastinal, toracic anterior sau posterior, pot invada direct, transpleural, plamanul, pot interesa diafragma. Timolipoamele: tumori benigne incapsulate,CT: masa tumorala timica cu densitati spontane grasoase, omogena. Calcificarile pot fi prezente. 3.Tumorile mediastino-pulmonare benigne – aspecte radiologice Masele adipoase mediastinale – examen nespecific, prezenta deformarii opacitatii mediastinale sau prezenta unor opacitati supraadaugate cu localizare dependenta de tipul tumorii. De obicei tumorile benigne se situeaza anterior. a.Lipoame mediastinale b.Grasimea extraperitoneala – poate hernia si este greu de diferentiat de cea locala. Masele chistice mediastinale – cele mai frecvente sunt cele bronhogene, pleuro-pericardice si timice. a.Chist benign congenital b.Chistele bronhogene sau enterogene: opacitate omogena, rotund-ovalara, unilaterala, cu contur net, ce deformeaza local mediastinul superior si mijlociu, in jurul bifurcatiei traheale; aparitia unui nivel hidro-aeric = comunicare bronsica. Poate prezenta calcificari fine preiferice. c.Chistele timice(Timoame – deformari ale conturului mediastinului, aparitia de opacitati in spatiul clar retrosternal in incidenta de profil a RTPMP) d.Chistele pleuro-pericardice: opacitate omogena, bine delimitata, rotund-ovalara, permanent lipita de cord, si in localizare de profil in unghiul sterno-diafragmatic Masele solide mediastinale – a.hiperplazia timica b.timoame c.timolipoame 4.Mediastinitele acute – aspecte CT Sunt rare. 90% sunt reprezentate de perforatia gastrica.

CT Demonstreaza largirea difuza a mediastinului cu stergerea planurilor grasoase normale, sau cu prezenta unei mase difuz delimitate, heterogene cu necroze cetrale. - Prezenta bulelor de gaz in interiorul acestor ase mediastinale pledeaza pentru o mediastinita acuta cu germeni piogeni sau pentru existenta unui abces. - Abcesele mediastinale se prezinta sub forma unor colectii fluide localizate, delimitate de pereti grosi care capteaza de obicei substanta de contrast 5.Chistele pleuro-pericardice – aspecte CT Mase chistice rotund-ovalare, contigue cu pericardul, frecvent localizate in unghiul cardiofrenic derept; au peretii subtiri si continut lichidian omogen(0-20UH). Isi pot modifica forma la schimbarile de pozitie. 6.Disectia aortei toracice – aspecte CT CTnativ: diferente de densitate intre lumenul fals si cel real al aortei, deplasarea calcificarilor intimei spre lumenul vasului; CTpostcontrast: lumenul real este mai mic decat lumenul fals; densitatea acestuia este mai mica. Lumenul fals prezinta un debit de umplere mai lent care poate fi evidentiat prin “scanari” rapide de “tip angio”. 7.Evaluarea CT a adenopatiilor mediastinale – criterii de diferentiere a ganglionilor. Aspecte intalnite Comform clasificarii ATS exista 2 mari categorii: parietale si viscerale. Au fost codificate numeric 1 supraclaviculari-scalenu 2D,2S paratraheali superiori dr/stg 3 pre si retro traheali 4D,4S paratraheali inferiori dr/stg 5 aorto-pulmonari 6 mediastinali anteriori 7 subcarinari 8 paraesofagieni 9 ai ligamentelor pulmonare 10D,10S traheo-bronsici dr/stg 11D,11S intrapulmonari dr/stg 12 lobari 13 segmentari 14 diafragmatici S Aspecte Limfoame hodgkiniene: largire bilaterala simetrica a mediastinului, nu incarca substanta de contrast, pot avea calcificari si necroze. Se pot uni. Limfoame non-hodgkiniene: afecteaza gll mediatinului posterior si paracardiai, au forme de mase tumorale slab delimitate, cu structura neomogena cu focare de fibroza sau necroza centrala. RM: pt masurarea calitativa a raspunsului tumoral la terapie. 8. Chiste bronhogene – aspecte CT Sunt de obicei uniloculare, omogene, cu densitati variabile de la 0-100 UH. 9.Tumori esofagiene – evaluarea CT – vluare, aspecte ale extensiei loco-regionale si la distanta Au prognostic sumbru. CT-ul se foloseste pt stadializare, pt precizarea raporturilor cu arborele traheo-bronsic, vase mediastinale, decelarea adenopatiilor, a metastazelor la distanta si a eventualelor complicatii. Stadializare CT dupa Moss: I : masa esofagiana polipoida intralumenala si grosime normala a peretelui esofagian II : ingrosarea circumferentiala a peretelui esofagian, fara infiltrarea grasimii periesofagiene -

III : Infiltrare grasoasa mediastinala si adenopatii metastatice regionale IV : metastaze la distanta 10.Limfoamele mediastinale – aspecte CT Limfoame hodgkiniene: ganglioni mariti de volum, separati sau in mase ganglionare conglomerate, nu se incarca cu substanta de contrast administrata iv; ganglionii pot avea calcificari sau necroze centrale. Limfoame non-hodgkiniene: mase tumorale mai difuz delimitatate, cele cu grading de malignitate crescut au structura neomogena cu focare de fibroza sau necroza central

Aparatul urogenital Radiologie

1.Chistele renale benigne-aspecte CT Reprezintă o masă renală intraparenchimatoasă , subcapsulară , corticală sau medulară , rotundă sau ovalară , cu contur subţire , cu densitate de fluid , neiodofilă care comprimă , dar nu obstruează pelvisul renal. Poate fi acoperită de fascia renală, dar nu invadează venele renale. Chisturi complicare au densitate crescută, septuri, calcificări, pereţi groşi , conţinut gazos. Chisturile cu densităţi spontane crescute apar în: hemoragie, prezenţa de substanţă de contrast datorită existenţei unei căi de comunicare cu sistemul colector sau prin difuziune, calcificări ale peretelui chistului, infecţii (ea duce la formarea de perete gros , iodofil). Chisturile parapielice au densităţi de fluid şi s eevidenţiază bine postcontrast iv. Ele amprentează structurile hilului renal. 2.Adenocarcinomul renal- epitelomul- aspect CT Reprezintă 85% din tumorile maligne primitive, are o densitate spontană redusă , uneori cu zone centrale hipodense, de necroză. Pot apărea calcifieri arciforme periferice asemănătoare cu ale chisturilor sau centrale care exclud diagnosticul de chist. Sunt 3 grupe: • Epiteloamele hipervasculare tipice-iodofielie intensă în faza arterială , tranzitorie, cu contur net sau difuz. În faza parenchimatoasă devin hipodense, pot exista necroze intratumorale. • Epiteloamele necrotice pseudochistice-tumoare tisulară mare , ce se poate necroza devenind formaţiune chistică cu membrană groasă şi neregulată. • Epiteloamele hipovasculare –sunt de talie mică , cu iodofilie scăzută. 3.Tumora WILMS- aspecte CT Este cea mai frecventă tumoare renală la copii. Prezintă nişte mase solide, hipodense , care produc deplasarea şi distrugerea parenchimului renal. Nu prezintă calcificări. Când prezintă hemoragie şi necroză intratumorală, aspectul este heterogen. Postcontrast iv , tumora rămâne hipodensă, zona de necroză fiind delimitată de pseudocapsule groase. În tumorile mari persistă un rest parenchimatos subţire laminat în jurul unei mase tumorale hipodense după injectare. Sunt prezente adenopatii paraaortice şi în hilul renal. Diagnosticul diferenţial se face cu neuroblastomul de glandă suprarenală. 4.Metastazele şi limfoamele renale- aspecte CT Metastazele renale. Aspectul nu se distinge de cel al uni carcinom. Pot fi unice sau multiple de mici dimensiuni. Sunt izo sau hipodense , iodofile sau omogene. Metastazele provenite de la un cancer de colon sunt mari şi pot prezenta calcificări , iar cele ale melanoamelor infiltrează spaţiul perirenal. Limfoamele renale. Interesarea rinichilor îmbracă 4 aspecte: interesare nodulară bilaterală cu leziuni multiple , difuz delimitate de 1-5 cm vizibile numai post constrast iv. Masa nodulară solitară (care deformează conturul renal). Masa retroperitoneală care se extinde în sinusul renal fără prezenţa unor mase cu reducerea captării în faza parenchimatoasă , post contrast iv şi excreţie renală scăzută.

5.Tumorile vezicale – aspecte CT locale şi ale extensiei CT nu face diferenţa între stadiile A(infiltraţie subepitelială), B1(infiltraţie tumorală a tunicii musculare) şi B2 (infiltraţie tumorală ce depăşeşte musculara) , neputând diferenţia învelişurile peretelui vezical. Tumorile limitate la perete: îngroşări focale relativ bine delimitate , imagini lacunare intraluminale sau interesarea unor porţiuni largi din peretele vezical. Densitatea tumorală este similară cu densitatea peretelui vezical , dar tumora captează intens contrast. CT vizualizează extensia tumorală la organele vecine , la pereţii pelvini. Formele infiltrative produc retracţia peretelui. Hidronefroza consecutivă apare în fazele tardive. Recidivele tumorale sunt mase cu densitate spontană de ţesut cu sau fără necroză centrală. 6.Cancerul de col uterin-aspecte CT Sunt tumori cu densităţi spontane tisulare ce produc mărirea dimensiunilor de col uterin şi care se pot extinde la uter , sau parametre. Extensia la nivelul parametrelor se evidenţiază prin ştergerea contururilor externe ale colului, prezenţa unei mase tumorale lobulate sau triunghiulare excentrică către parametre. Invadarea organelor adiacente: infiltrarea planurilor grăsoase perivezicale sau /şi perirectale, îngroşările cu aspect nodular , asimetrice , ale pereţilor rectali sau vezicali, prezenţa unor mase tumorale pelvine cu aspect heterogen şi care se extind la planurile musculare. CT poate evidenţia adenopatiile metastatice şi recidivele tumorale. 7.Tumorile prostatei- indicaţii CT şi stadializare Prostatita acută. Mărire simetrică a glandei cu aceeaşi densitate cu cea a prostatei normale sau a adenomului , iar în cea cronică , prostata are dimensiuni reduse prin fibroză sau cicatrici. Abcese şi focarele de lichefiere apar post contrast iv. , ca arii hipodense, neregulate cu încărcare inelară periferică. Hiperplazia benignă de prostată. O prostată voluminoasă peste 5 cm , bine delimitată. Ţesutul glandular periferic normal este hipodens postcontrast. Pot apărea calcifieri. Post contrast se pot evidenţia noduli hipo sau hiperdenşi. Carcinomul de prostată. T0-nu se evid tum primară Tis-carcinom in situ T1-nevizibilă imagistic T2-2atumora cuprinde un lob prostatic, 2b-tumora cuprinde 2 lobi T3-extensie dincolo de capsula prostatică T4invadarea altor strict pelvine N1-metastaze în ganglionii limfatici regionali M1-metastaze la distanţă 8.Cancerul ovarian- aspecte locale şi ale extensiei CT Tumori primitive. Cele mai frecv sunt adenocarcinoamele papilare nediferenţiate şi chistadenoamele seroase şi muci pare. Tumorile maligne ovariene primare sau secundare sunt mase pelvine unu sau bilaterale cu localizare anexială. Chistadenocarcinoamele , sunt voluminoase, chistice, şi hipodense cu contururi neregulate şi pot conţine componente tisulare în interiorul masei chistice. Celelalte categorii histologice sunt mase mixte cu componente solide şi chistice sau numai solide cu densităţi între 40 şi 50 UH. Invazia organelor pelvine se evidenţiază prin dispariţia planurilor grăsoase adiacente.

Tumorile metastatice ovariene. Sunt tumorile Krukenberg care pot fi pe CT predominat solide sau chistice. 9.Angiomiolipomul renal-aspecte CT Majoritatea conţin suficientă grăsime pentru a putea fi detectate prin CT. Predominanţa ţesutului muscular neted şi hemoragia intratumorală pun probleme de diagnostic diferenţial. Angiomiolipomul de talie redusă este compus numai din ţesut grăsos şi nu poate fi diferenţiat de un lipom. Postcontrast iv comportamentul este deseori identic cu cel al epitelomului hipervascularizat , alteori unele zone se încarcă , iar grăsimea şi necroza nu. 25% au dezvoltare extrarenală cu depăşirea capsulei şi invadarea ţesutului gras perirenal. 10.Chistele ovariene benigne- aspecte CT Mase tumorale ce conţin grăsime , lichid, componente osoase sau calcifieri, uneori au aspect chistic cu calcifieri liniare sau aspect mixt cu componente tisulare. Calcificările şi conţinutul grăsos pot lipsi din masa tumorală chistică , iar dak conţinutul constă numai din fluide, ţesuturi necrozate, sânge, semnele CT sunt nespecifice. Invazia structurilor adiacente este semn de degenerare malignă. 11.UIV- Tehnică, Indicaţii, Informaţii obţinute Este experimentul cel mai utilizat în explorarea aparatului renal şi care oferă în plus faţă de toate celelalte studierea obiectivă a funcţiilor căilor renale superioare. Ca indicaţii avem: • Tulburări ale secreţiei renale şi sau excreţiei renale prin obstacol cu sediul în bazinet , ureter, vezică, uretră • Anomalii renale • Identificarea şi localizarea calculilor Ca rezultate avem: • Radiografia reno-uretero-vezicală • Timpul funcţional-secreţia renală este maximă , nefrograma trebuie sa fie prezentă şi simetrică bilateral • Timpul morfologic-excreţie renală maximă în care se observă morfologia căilor urinare superioare. • Timpul de eliminare- vezica este în repleţie , de formă rotund –ovalară, simetrică. 12.Anomalii congenitale –număr, mărime, formă, şi poziţie • • • • • NUMĂR. Agenezia renală-rar bilaterală, mai frecvent unilaterală, rinichiul unic congenital, hipertrofiat compensator , frecvent situat în poziţie ectopică , iliacă sau pelvină. Se poate asocia adesea cu spina bifidă , transpoziţii de organe. Aplazia renală-există mugurele fetal , dar nu se dezvoltă spre un organ funcţional normal. În este bilaterală este incompatibilă cu viaţa. Bazinetul şi ureterul de obicei lipsesc sau sunt rudimentare. În loja renală se pot depista calcificări chistice. Rinichiul supranumerar-este cea mi rară , şi constă în existenţa unui al treilea rinichi cu cavităţi excretori şi vascularizaţie proprie, complet separată de celălalt rinichi. MĂRIME. Hipoplazia renală- rinichi mici congenitali , sunt situaţi spre linia mediană , cavităţile excretorii şi vascularizaţia sunt gracile. Funcţia renală este normală sau scăzută Hiperplazia renală-rinichi mare la care se poate exclude orice cauză câştigată. Trebuie menţionat k dimensiunile rinichilor nu sunt în corelaţie cu talia , suprafaţa corporală. FORMĂ.

Persistenţa lobulaţiei fetale-rinichiul este lobulat. Fuziunea renală-fuziuni bilateral simetrice asimetrice, unilateral asimetrice. Rinichiul în potcoavă-rinichii sunt uniţi prin polul inferior în 90% din cazuri printr-o punte parenchimatoasă sau fibroasă ce se găsesc anterior de aortă şi de cava inferioară. Cei 2 rinichi sunt malrotaţi , mia jos situaţi cu bazinetele care privesc antero-intern. • Rinichiul conglomerat-fuzionează prin cele 2 feţe mediale printr-o masă unică situată presacrat. • Fuziunile bilateral asimetrice-unul din rinichi este mai mic • Fuziunile unilateral asimetrice-există o masă renala unică cu un rinichi în ectopie încrucişată situat de obicei în bazin –rinichiul sigmoid. POZIŢIE. • ECTOPIA- situaţie anormală a rinichilor uni sau bilaterală , mai frecvent la stânga. Sunt de mai multe tipuri: caudală(lombară , iliacă, sacrată), cranială, încrucişată. În ectopie, rinichii au formă modificată , sunt distopici , ureterul este rectiliniu. În ectopia încrucişată ambii rinichi sunt de aceeaşi parte. • DISTOPIA- iniţial în viaţa embrionară hilul şi bazinetul sunt situate anterior , şi suferă apoi o rotaţie în jurul axului longitudinal , şi ajung median. 13.Modificări elementare morfologice la nivelul căii de excreţie a aparatului urinar • Dezorientarea- orientarea normală a calicelor , bazinetului, şi ureterului, poate fi modificată în cazul unui rinichi anormal congenital- rinichi în potcoavă , polichistic, sau datorită compresiuni ce se exercită la nivelul acestor cavităţi de către o formaţiune expansivă intra sau extrarenală. • Dilataţia-la apariţia ei contribuie pe de o parte infecţia , care determină paralizia fibrelor musculare netede , iar pe altă parte existenţa unui obstacol. Acesta este responsabil de creşterea presiunii urinei la nivelul căii de excreţie. • Stenoza- reducerea calibrului căii de excreţie la diferite nivele , însoţită frecvent şi de modificări de contur. Este o modificare elementară care se găseşte în TBC , care stenozează printr-un proces de sclerolipomatoză bazinetul sau calicele. • Eroziunile + ulceraţiile- sunt pierderi de substanţă de dimensiuni diferite situate în parenchimul renal. • Amputaţiile- reprezintă suprimarea parţială sau totală a cavităţilor renale , pot fi consecinţa unui proces sclerolipomatos , a unei compresii care se exercită asupra cavităţilor excretoare sau a unei leziuni intracanalare. • Lacunele –apar k un minus de umplere cu contururi nete , mai mult sau mai puţin regulate. 14. Modificări elementare funcţionale la nivelul căii de excreţie a aparatului urinar Hipertonia- bazinetul are dimensiuni reduse şi se opacifiază slab datorită evacuării rapide prin hiperkinezia însoţitoare. Calicele iau un aspect gracil , îngustate cu contururi fin trasate. Hipertonia ureterului poate da absenţa imaginii pe porţiuni întinse. Vezica urinară hipertonă are dimensiuni reduse, este rotundă datorită hipertoniei detrusorului –în TBC. Hiperkinezia- este o creştere a contractilităţii căilor de excreţie –ureterul apare moniliform datorită undelor peristaltice , mai numeroase şi cu o amplitudine mai mare. Spasmul- este o contracţie totală de lungă durată ce împiedică progresia coloanei de lichid în căile urinare. Urografic se constată întreruperea persistentă a coloanei pielo-ureterale ce depăşeste locul de proiecţie al unui sfincter al căilor urinare. Hipotonia + atonia- se caracterizează prin scăderea în grade diferite a stării de contracţie permanentă a fibrelor musculare. Imaginea urografică apare mai bine vizibilă şi mai netă cu calicele rotunjite, bazinetul uşor dilatat. Staza- oprirea substanţei de contrast adm iv la nivelul unui segment al ap urinar. Ea poate şi renală şi în aparatul excretor.

• • •

15.Litiaza urinară-modificări radiologice + CT Pe radiografia reno-vezicală vizibilitatea calculilor este apreciată în funcţie de compoziţia lor chimică şi de indicii de absorbţie ai razelor X, fiind cu atât mai vizibili cu cât substanţele ce îl formează au un număr atomic mai mare. Cu ajutorul radiografiei renale putem evidenţia şi localiza un calcul care se proiectează de faţă pe aria renală, iar de profil în plin corp vertebral sau posterior CV. Calculii trebuie diferenţiaţi umbre parazite date de : • Corpi străini cutanaţi • Urme de injecţii • Corpi străini din TG UIV pune în evidenţă calculii radiotransparenţi , localizează bine calculii în raport cu calea excretoare a rinichiului şi cu alte organe vecine. 16.Vezica urinară în TUG La nivelul vezicii urinare , TBC este secundară unei localizări renale , în 40% din cazuri , vezica este normală. Afectarea acesteia se traduce UIV prin: • Diminuarea capacităţii vezicale • Asimetria expansiunii vezicale • Segmente infiltrate şi rigide care nu se disting în stadiile avansate • Contururile vezicii sunt dinţate şi neregulate

Tubul digestiv si glandele anexe 1.Hernii hiatale-aspecte RX -reprezinta hernierea unei portiuni din stomac prin hiatusul esofagian in cavitatea toracica -exista 3 tipuri(Akerlund): 1.cu brahiesofag-congenitala sau dobandita; -Rx-esofagul este rectiliniu -cardia este situata intratoracic -la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric -hernia este ireductibila si se mentine in ortostatism 2.paraesofagiana -Rx-esofag rectiliniu; -cardia situat intraabdominal; -pe langa esofag herniaza o portiune de fornix in torace; -la nivelul orificiului herniar se identifica pliuri groase de tip gastric; -rara;contestata de unii autori;considerata stadiu incipient de HH tip 3 3.de alunecare Rx-esofag sinuos; -cardia situata intratoracic si punga herniara sub ea; -la niv hiatusului esofagian se identifica pliuri groase de tip gastric; -uneori la niv pungii herniare se identifica o mica incizura simetrica-Inelul lui Schatzki HH se evid Rx prin manevre de provocare-pozitia de electie=poz Brombart, procubitul in OPS.HH fixate se evidentiaza si in ortostatism. 2.Complicatiile ulcerului gastric(UG) -Perforatia-RX:pneumoperitoneu-transparenta semilunara subdiafragmatica la radiografia abdominala -Penetratia-RX:nisa Haudek cu 3 nivele:aer, lichid, bariu -Hemoragia-RX:nu are expresie radiologica;in HDS mari nu se realizeaza exam Rx;daca se face, sansele de depistare sunt minime. 3.Cancerul gastric(CG):Aspecte RX Imbraca 3 forme: ulcerata, vegetanta, infiltrativa. 1-Forma ulcerata: Rx:prezenta nisei maligne:-retrasa din contur cu baza larga de implantare,neomogen opacifiata de substanta baritata;pliuri gastrice rigide, intrerupse la distanta fata de nisa.Nu se diminua la testul terapeutic;dimpotriva persista. -variante de niste maligne: a)nisa Carman-in "sa","calare","menisc"- cu localizare p mica curbura, in portiunea orizontala, are forma rotund ovalara,cu un versant anterior si unul posterior;cu baza larga de implantare,retrasa din contur,prezinta o zona de transparenta submeniscala-este o nisa sigur maligna; b)nisa Guy Albot-similara cu cea precedenta fiind considerata de unii autori ca un stadiu evolutiv al celei anterioare;prezinta in plus radacini opace dispuse radiar in zona de transparenta submeniscala datorate infiltratiei tumorale; c)nisa triunghiulara-chiar daca iese din contur este considerata cel putin suspecta; d)nisa in platou-are fundul plat, dimensiuni mari si toate celelalte caractere maligne descrise anterior; e)nisa in lacuna-nisa care este situata in lacuna si are dimensiuni mari

f)nisa rezistenta la tratament peste 21 de zile este considerata maligna 2-Forma infiltrativa: RX:rigiditare segmentara;limita de detectare rx a infiltratie parietale este de 2 cm;cand infiltratia este situata la niv unghiului gastric-devine obtuz=semn de malignitate; -in fazele avansate stomacul ia aspect de "ceainic"-cuprinzand tot antrul=linita plastica sau, in cazul afectarii intregului stomac, acesta se transforma intr un tub rigid, care nu tine bariul. 3-Forma vegetanta Rx:aspect de lacuna maligna;atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte:-istmul este in axul organului,contur neregulat, difuz; -stomacul ia aspect de clepsidra,umplerea se face simultan in ambele pungi; -pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal; -aspecte particulare ala cancerului vegetant in functie de localiz: -1-subcardial=produc devierea jetului de bariu:semnul devierii jetului sau al "deltei" -2-prepiloric=in fazele primare produc o falsa crestere a distantei dintre bulb si antru, tranzitul facandu se printr un orificiu piloric fals alungit cu contrul semitonal:semnul falsei alungiri a pilorului; in evolutie antrul devine amputat, tranzitul se opreste si apare stenoza pilorica maligna. 4.Varicele esofagiene-aspecte RX -dilatatii ale venelor din peretii esofagieni; -prezenta lor in 1/3 inf evoca hipertensiunea portala;in 1/2 sup sunt de natura congenitala; -la RX este de preferat sa se administreze o cantitate redusa de subst baritata care evidentiaza mai bine dilatatiile venoase.O cantitate mare de suspensie baritata poate sterge varicele.Bolnavul se aseaza in DD si dupa inspirul profund sunt mai evidente varicele. -RX:Multiple imagini lacunare cu caractere de benignitate,net conturate,ocolite de pliurile esofagiene;in fazele de hipertensiune portala aceste varice dezorganizeaza pliurile,relieful nu mai poate fi urmarit;peretii esofagului devin rigizi datorita turgenscentei vaselor cu peristaltica diminuata;pot apare ulceratii care pot duce la aparitia de HDS. 5.Cancerul esofagian-aspecte RX -Una din neoplaziile cu prognostic sumbru,cu descoperire tardiva in faze avansate. -poate imbraca toate cele 3 forme: -ulceranta-RX=NISA MALIGNA:-prezinta dimens mari>3 cm,-are baza larga de implantare,-este mai mult inalta decat lata;-nu proemina in conturul organului(este "incastrata"in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran; -vegetanta-RX=LACUNA MALIGNA:-plus de umplere;-lacuna apare transparenta inconjurata de o substanta de contrast opaca;-forma este neregulata,contur policiclic neclar,sters,care contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete;-imaginea de la regiunea afectata la cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente;-de cele mai multe ori lacuna prezinta la extremitatile ei o imagine de"pintene malign"sau o treapta,care atunci cand este prezenta este considerata patognomonica;caracterul principal al acestui relief malign este constanta(la nici o manevra imaginea nu se modifica);-daca tumora este mica si situata pe una din fetele organului,poate disparea in substanta de contrast;-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionate mai sus;-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile(semnul pelotei);-cercetand relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii;-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreaza submucoasa pe intinderi variate,iar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminente,rigide,dure;-la compresiune acestea nu se pot deplasa. -infiltrativa-RX=RIGIDITATE SEGMENTARA:-asp Rx a fost comparat cu "scandura pe valuri" datorita rigiditatii zonei afectate la nivelul careia undele peristaltice nu se propaga;-contururile organului sunt inlocuite cu linii intinse si rigide;-peretii se scurteaza iar lumenul se miscoreaza concentric;

-indiferent de forma lui toate duc la stenoza esofagiana maligna care este o stenoza excentrica:;-conturul esofagului este intrerupt,pliurile de asemenea;-nu are dilatatie supraiacenta deoarece evolutia este rapida. 6.Stenozele esofagiene benigne si maligne:aspecte Rx comparative -stenozele esofagiene benigne cicatriceale,postcaustice:-rezulta din arsuri cu subst caustice;-sediul predilect=stramtorile fiziologice; -Rx:-stenoza/stenoze in axul organului mai mult sau mai putin stranse,de intinderi variabile;-se insotesc de dilatatie supraiacenta iar conturul organului nu este intrerupt la niv portiunii stenozate;-este contraindicat ex baritat in primele 21 de zile de la accident; -stenozele esofagiene prin tum benigne:-rare; -Rx:imagine lacunara benigna cu contururi nete ce poate largii lumenul daca are dimensiuni mari;-peretele esofagian este intact,peristaltismul poate fi afectat la dimensiuni mari si nu este insotita de dilatatia segmentului supraiacent; -stenozele esofagiene prin tum maligne:-Rx:sunt excentrice;-intrerup conturul organului;-nu se insotesc de dilatatia segmentului supraiacent,evolutia catre exitus fiind rapida; 7.Diverticuli esofagieni:tipuri,aspecte Rx: -pot fi congenitali si dobanditi; -cei dobanditi se clasifica dupa mecanismul de producere in: -de pulsiune:-se datoreaza slabirii musculaturii esofagiene si hernierii mucoasei sau submucoasei prin stratul musculos;-mai frecvent la varstnici; -Rx-plus de umplere hemisferic ce iese din conturul organului si comunica cu lumenul acestuia;-se pot evidentia pliuri ce converg s intra in lumenul organului; -de tractiune:-se produc prin procesele inflamatorii mediastinale,care tractioneaza peretele esofagian;-situati pe per ant,lat,mai frecvent la niv bifurcatiei traheale; -Rx:la inceput au forma de spin,con,triunghiulara,evidentiindu se bine in repletie si la trecerea undei peristaltice;-el se poate evacua numai partial si se poate complica cu diverticulita,cand conturul devine sters,neregulat putand apare aspectul de tractiune al diverticulului. -de pulsiune-tractiune; -diverticul functional; Dupa sediu se pot impartii in:-juxtasfincterian; -nesfincterian; Diverticulul ZENKER-diverticul sfincterian, faringo-esofagian, pe per posterior al esofagului,in dreptul lamei triunghiulare Leimer;-initial este asimptomatic, apoi apare disfagia la solide->lichide->tuse,disfonie,scadere ponderala; -Rx:-mic pintene pe per post al esofagului,care apoi creste in dimens,devine rotund-ovalar,in fazele finale capata asp de "maciuca"stadiu in care diverticulul se umple inaintea esofagului si pastreaza subst de contrast dupa trecerea bolului de bariu. 8.Achalazia esofagiana-Asp Rx -consta intr o lipsa de coordonare neurologica intre musculatura esofagului si cea sfincteriana datorita absentei sau degenerescentei celulelor plexurilor parietale din segmentele distale ale esofagului; -reprezinta ingustarea esofagului distal pe o dist de 1-3 cm,in portiunea subdiafragmatica,ce determina o dilatatie in amonte, de grade diferite in functie de vechimea afectiunii. -Rx:1)pulmonara=mediastin largit spre dreapta;-in incidenta laterala se poate vizualiza un spatiu clar retrocardiac voalat sau opacifiat; 2)ex.baritat=initial pot aparea modificari functionale-contractii esofagiene anarhice,nepropulsive cu caracter de contractii tertiare.Brombart a descris 3 stadii Rx: a)std 1-calibrul esofagului este discret marit de volum,cu o jena evcuatorie la niv cardiei;-tranzit ezitant; b)std 2-esofagul are forma cilindrica sau fusiforma,cu calibrul crescut, dar<10 cm;-bariul curge in lichidul de staza

in "fulgi de nea",stomacul se umple prin"prea plin", esofagul prezinta contractii tertiare; c)std 3-esofag dilatat>10 cm,alungit, sinuos cu pereti ondulati,realizand un aspect de "soseta";-bariul se aseaza pe 3 nivele:bariu inf, lichid de staza si bariu la mij, aer sup;-esofagul este asistolic iar stomacul se umple prin prea plin. 9.Nisa gastrica maligna-aspecte Rx -prezinta dimens mari>3 cm, -are baza larga de implantare; -este mai mult inalta decat lata; -nu proemina in conturul organului(este "incastrata"in contur);-nu raspunde la testul terapeutic,dimpotriva isi poate creste dimensiunile sub tratament antiulceros;_nu este dureroasa sub ecran; 10.Chistele hepatice biliare-semiologie CT CT-rotunde,cu contururi regulate,cu densitate lichidiana,neiodofile; -evidentierea unei neregularitati a peretelui sau prezenta septurilor pune problema dg dif cu tum maligne chistice necrozate; -hemoragia intrachistica duce la cresterea densitatilor, iar infectia determina aparitia unui contrur difuz,captare inelara; 11.Ciroza hepatica-aspecte CT -exista 3 tipuri morfologice de ciroza:-micronodulara(noduli<3 cm);-macronodulara(de la 3 mm la cativa cm),tipul mixt rezultat din obstructie biliara cronica. -aspecte morfologice:-in ciroza precoce ficatul poate fi normal sau cu largirea spatiului periportal hilar,atrofia segm medial al lobului stg(segm.4);-poate apare hepatomegalie cu steatoza difuza;-in evolutie apare atrofia lobului drept si a segm medial al lobului stg;-conturul hepatic este boselat prin nodulii de regenerare;-se pot vizualiza adenopatii hilare si benzi hipodense confluente de fibroza ce radiaza de la vena porta sau periferice,ce det retractii capsulare; -modificari extrahepatice:-splenomegalie,hipertensiune portala,circulatie colaterala portosistemica,varice, ascita; CT-postcontrast in stadiile tardive,captare hepatica neomogena in faza arteriala,captare scazuta a venei porte si a parenchimului; -fibroza este hipodensa nativ si postcontrast; -nodulii de regenerare-contur ster,izo,usor hiperdensi, cei siderotici sunt hiperdensi;-postcontrast sunt izo sau slabi hiperdensi,depinzand de perfuzia lor; -nodulii displazici-considerati premaligni;-contur difuz nativ;-postcontrast sunt izo sau hipodensi;-un nr mic de noduli cu circulatie arteriala,devin hiperdensi doar la angiografie. 12.Steatoza hepatica-asp CT -Este rezultatul depunerii excesive de trigliceride; -poate fi:focala,pseudotumorala,difuza; CT-scaderea densitatilor parenchimului hepatic(<30UH chiar valori negative). 13.Dilatatiile CBI si EH:asp CT Boala Caroli-dilatatia chistica, segmentara a cailor biliare intrahepatice;-frecvent se asociaza cu lez chistiec ale rinichilor; -CT-lez chistice cu densitati spontan scazute intrahepatic ce pot simula o boala polichistica hepatica;-se observa aspectul ramificat al acesor structuri si contiguitatea acestora cu caile biliare intrahepatice dilatate;-examenul postcontrast confirma dg;-pot fi localizate in jurul ramurilor portei,astfel ca pe imaginile CT apar ca zone punctiforme cu densitati centrale diminuate sau mase chistice hipodense,semn patognomonic pt maladia Caroli;adesea se pot asocia cu prezenta calcificatilor intrahepatice; Chistele coledociene-dilatatii chistice ale canalului biliar comun;-pot depasii 1,5 cm in diam;-pot fi si secundare

unei obstructii biliare;-dilatatia poate afecta caile biliare extra/intrahep;-coledococelul reprezinta o dilatatie chistica a partii intramurale distale a canalului biliar comun care herniaza in duoden; -CT-apar sub forma unor mase cu densit spontane lichidiene, de vol crescut,localizare in vecinat venei porte si in contiguitate cu sist ductal proximal si distal;-pot contine calculi; Colestaza obstructiva-obstructia este localiz la niv cailor intra/extrahep,duce la dilatatia locala sau generalizata a cailor biliare intrahep;-poate fi cauzata de infl,cicatrici,calculi,tum intraluminale,compresii extraluminale(tum,gg,vezicula biliara) -CT-caile biliare devin vizibile cand diam ramurilor semn are 3 mm p colangiografie;-pe scanurile native:CBI dilatate,cu densit apropiate de cele ale apei;-CBI dilatate postcontrast apar ca imagini hipodense,bine delimitate, cu forma tubulara la niv lobului stg,rotunde ovalare la niv lobului dr;-CT nu depisteaza intotdeauna cauza;-calculii intraluminali sunt usor identificabili;-modificarile infl cu variatii neregulate ale calibrului CB sunt dificil de evaluat;-terminarea brusca fara cauza aparenta a unui duct biliar sugereaza o tum intraluminala=colangiocarcinom; Sd.Miriazzi-CT-Dilatarea CBI/CBEH proximal de locul compresiei ductului biliar printr un calcul din vezicula biliara sau canalul cistic,adesea acompaniata de reactie infl cronica. Colangitele-acute(sec obstr benigne sau maligne a ductului biliar)si recurente piogene; -CT-dilatatii variate ale CBI/CBEH;-unele ducte pot contine bule de gaz;-maj dilatatiilor nu se coreleaza cu gravitatea;-peretii canaliculilor capteaza postcontrast;-abcesele sunt lez intrahep hipodense,cu contururi imprecise,care contin bule de gaz; -colangitele scleroase primare:-boli cronice progresive,cu r.infl fibrozanta a CB;-duce la aparitia obstructiei biliare,colestaza,ciroza biliara si hipertensiune portala;-CBI sunt intotdeauna afectate;-cele extrahep sunt afectate variabil;-se asociaza frecvent cu colita ulceroasa; -CT-dilatatii segm,constrictii ale cailor biliare intrahep;-strictura afecteaza frecvent confluenta ductului hep dr cu cel stg;CBEH prezinta alternanta de dilatatii si stenoze;asp de "matanii"al tractului biliar atat la CT cat si la colangiografie;-peretii ductelor ingrosati(>2mm)cu formatiuni nodulare si captare postcontrast;-in ciroza biliara ficatul prezinta contur lobulat,atrofia segmentelor lat si post si hipertrofia lobului caudat. 14.Leziunile traumatice hepatice-asp CT DILACERAREA-localiz cel mai frecvent de a lungul vaselor si fisurilor;-dilacerarea hilara este deseori asociata cu lez ale tractului biliar;-apare k o hipodensitate liniara si ramificata cu margini bine conturate;-dilacerarile pot si multiple sau parcelare;-fractura de ficat este o dilacerare extinsa la intregul ficat cu evulsia unei parti din parenchim; HEMATOMUL INTRAPARENHIMATOS-CT-colectie hiperdensa,rotund ovalara,in interiorul dilacerarii,care poate sa persiste cateva sapt;-lichefierea hematomului poate produce chiste posttraumatice; HEMATOMUL SUBCAPSULAR-colectie sanguina lntiforma,dedesuptul capsulei hep intacte,localiz frecvent antlat de lobul dr;-concluzia-arii de minima hemoragie si edem,prezentand zone hipodense sau regiuni de edem hepatic marcat; -hipodensitatea periportala poate si singurul semn al unui traumatism hepatic; -hemoperitoneul este vizibil in recesul hepatorenal(sp. Morrison);-se poate extinde prin sp paracolic dr pana la pelvis;-prezinta densit de 40-50UH;-un cheag hiperdens poate indica locul sangerarii;-o arie mai mare hiperdensa sugereaza sangerarea activa. 15.Chistul hidatic hepatic-asp CT CT-nativ-bine delimitat,cu densit fluide, cu calcificari ale per la 50%,decolorarea membranei,adesea are vezicule fiice; -postcotrast-se incarca periferic; -chistul vechi se poate calcifica; -complicatii:1)ruperea in caile biliare cu fistula bilio chistica si semne indirecte:-prabusirea per chistului;-dilatarea cailor biliare;-vizualiz niv orizontal; 2)suprainfectarea-suspectata in cresterea dimens intrachistice sau in cazul aparitiei niv orizontal; 16.Pseudochistele pancreatice-asp CT -Colectii constituite din tesut necrotic,sange si secretii provenite de la niv pancreasului in cursul unei pancreatite

incepand cu sapt a 6 a;-pot si localiz in int capsulei intrapancr dar si extrapancr;pot eroda per duodenului si simula o obstructie intratum sau pot ajunge la niv splinei sau ficatului;-initial peretii sunt formati din structuri tisulare variate care limiteaza reactia pancreatica;-ulterior se formeaza pereti din tesut granulos apoi fibros realizand maturarea pseudochistului; -CT-precizeaza nr,localiz;-acestea sunt colectii fluide(0-25UH),rotunde cu per iodofil. 17.Semiologia CT a colangiocarcinoamelor extrahep -mai frecvente decat cele intrahep;-apare in decadele 6-7;simptomul cardinal este icterul dureros;-bifurcatia can hep este afectata in 10-25% din cazuri(tum Klatskin) si peste 50% din tum apar la niv can biliar comun;metastazeaza limfatic in gg lig hepatoduod(>30%) si gg celiaci(>15%) -CT-masa tumorala ce produce obstructia biliara identificabila CT in 40-70% din cazuri;-dilatatia izolata a cailor biliare intrahep este cel mai important semn in absenta vizualizarii tum;-unele tum bogate in tes conj sunt mai bine vizualizate pe sectiunile tardive,in faza de captare intersitiala;-tum exofitice sunt bine evidentiate,iar cele polipoide intraductale sunt detectate mai rar;-unele tum care contin tes conj-intestitial sunt mai bine evidentiate in stadiile tardive,in faza de captare interstitiala. 18.Lacuna maligna in patologia tubului digestiv LACUNA MALIGNA:-plus de umplere;-lacuna apare transparenta inconjurata de o substanta de contrast opaca;forma este neregulata,contur policiclic neclar,sters,care contrasteaza cu restul organului care prezinta contururi nete;-imaginea de la regiunea afectata la cea sanatoasa se face printr-un semiton cenusiu neomogen care corespunde infiltratiei tumorale adiacente;-de cele mai multe ori lacuna prezinta la extremitatile ei o imagine de"pintene malign"sau o treapta,care atunci cand este prezenta este considerata patognomonica;-caracterul principal al acestui relief malign este constanta(la nici o manevra imaginea nu se modifica);-daca tumora este mica si situata pe una din fetele organului,poate disparea in substanta de contrast;-printr o compresiune dozata ea poate reapare cu caracterele mentionate mai sus;-daca compresiunea se face pe o zona redusa ca intindere imaginea lacunara isi creste dimensiunile(semnul pelotei);-cercetand relieful mucoasei apare o intrerupere brusca a pliurilor in vecinatatea tumorii;-procesul nu se limiteaza la mucoasa ci infiltreaza submucoasa pe intinderi variate,iar aceasta infiltratie face ca pliurile sa devina proeminente,rigide,dure;-la compresiune acestea nu se pot deplasa. -atunci cand este mare se poate produce bilocularea maligna cu urmat aspecte: -istmul este in axul organului,contur neregulat, difuz; -stomacul ia aspect de clepsidra,umplerea se face simultan in ambele pungi; -pliurile mucoasei sunt intrerupte la nivelul istmului cu aspect semitonal; 19.Lacuna benigna-caractere generale RX -reprezinta expr Rx a tum benigne,prototipul fiind polipul cu diverse localiz la niv tubului dig;-alte tum ce pot da imagine lacunara cu caractere benigne:miom,lipom,fibrom sau alte lez:linita plastica benigna,pancreasul accesoriu,polipoza; -RX-minus de umplere rotund ovalar cu dimens veriate,unica sau multipla,mobila sau fixa, centrala sau marginala, cu contururi nete,regulate;-pliurile mucoasei nu sunt modificate si peristaltica este normala. 20.Cancerul de colon:met de investigatie utilizate pt dg,tipuri,met indicate de investigatie -tumorile maligne ale colonului imbraca 3 forme:infiltrativa,vegetanta,ulcerata-forme care RX se traduc prin lez elementare:rigididatea,lacuna si nisa maligna;-toate aceste forme duc la stenoza,neregulata care este evidentiata la ex irigografic sau prin dublu contrast; -la examinarea in dublu contrast se constata intreruperea "lizereului de siguranta" semn de certificare a tum maligne; -met moderne CT-este indicata in stadializarea cancerului de colon 21.Semne indirecte ale ulcerului duodenal -pot fi morfologice si functionale; -morfologice: -modif de forma si dimens ale bulbului; -in faza acuta bulbul este mic datorita edemului cu incizuri pe contur;

-in ulcerele cronice bulbul este scleros,cu per rigizi,liniari,contururi neregulate; -bulbul poate apare deformat in"trefla",in"ciocan",in"roata dintata'; -pseudodiverticulul Hart-zona de per bulbar normal cuprinsa intre 2 arii cicatriceale care se dilata la trecerea subst baritate; -nisa nu e intotdeauna vizibila=>corelatii intre prezenta incizurilor+dilatarilor si localiz nisei(legea lui Fanardjian):-inciz p mica curbura=nisa pe fata post;-inciz p mare curbura=nisa pe fata ant;-incizura pe ambele curburi=ulcer dublu;-dilatarea recesului Akerlund=nisa pe fata ant;-dilatarea recesului Cole=nisa pe fata post;dilatarea ambelor recesuri=ulcer dublu; -functionale: 1)locale: -intarzierea umplerii bulbului cu subst baritata; -evacuare accelerata bulbara sau evacuare intarziata cu bulb hipoton; -modificari de tranzit bulbat in +sau in-=staza bulbara-bulb intolerant; -evacuare si umplere incompleta cu niv hidroaeric; 2)la distanta: a)in amonte fata de leziune:-spasm piloric intermitent;-stomac cu cei 3 H:hipersecretie,hipertonie,hiperperistaltism; b)in aval de leziune:-dilatarea genunchiului inf al D2 cu staza si fen de"brasaj"radioscopic:miscarea de du-te-vino a subst baritate. 22.Suferintele imediate si tardive ale stomacului operat:aspecte Rx Imediate: 1)Atonia acuta a stomacului:Rx=bontul gastric este mare,inert,fara contractii,substanta baritata cade in fulgi de nea. 2)Stenoza gurii de anastomoza:Rx=stomacul are contractii ample cu refluxul substantei baritate in ansa aferenta;stenoza poate fi organica,data de torsiunea anselor,invaginatia lor sau inflamatia intra si perianastomotica. 3)Desfacerea suturilor:Rx=bariul ajunge in peritoneu cu aparitia unei peritonite grave; 4)Abcesul subfrenic:Rx=imagine mixta hidro aerica cu niv orizontal subdiafragmatica. Tardive: 1)Bontul gastric mic:Rx=bont gastric de dimens reduse,nu se opacifiaza cu subst baritata datorita undelor de la niv gurii de anastomoza trecand in ansele jejunale; 2)Sd. de ansa aferenta-apar dupa anast T-L de tip Reickel Polia;-clinic:dur in HD ce cresc in intensit pana la adev colici,se calmeaza dupa varsat,abundente cu continut biliar si alim aparute la 20 min dupa mese;-Rx=ansa aferenta se opacifiaza pe o distanta de 10-15cm, are un calibru crescut iar bariul se dilueaza in continutul biliar si alimentar bogat al ansei;-dupa o opacifiere de 10-15 min ansa aferenta prez unde peristaltice accentuate,evacueaza continutul baritat si nu se mia opacifiaza in cadrul aceluiasi examen. 3)Sd.postprandial precoce"dumping sindrome'-clinic-tulb dispeptice aparute precoce si tulb vasomotorii cu senzatii de caldura,paloare,ameteli,transpiratii,etc;-Rx:evacuare precipitata a bontului cu hipokinezie jejunala;ansa aferenta apare dilatata,cu relief ingrosat, contururi inegale,dintate sau neregulate;distonie marcata la niv jejunului terminal si ileonului proximal. 4)Sd.postprandial tardiv-sd.hipoglicemic-clinic-aceleasi manif ca si in sd postprandial precoce dar aceste simptome apar tardiv la 2-4 ore dupa mese;-Rx:manif necaracteristice care uneori pot lipsi sau asp de jejunita; 5)Gastrita bontului-45-95%in cazuri;-marea variabilitate a prevalentei acesteia la niv stomacului operat este explicata de imposibilitatea precizarii daca aceasta afectiune era sau nu preexistenta interv chir;-apare dupa gastro entero anastomoze,anast de tip R-P sau Pean;-Rx-imbraca cele 3 forme:hipertrofica,atrofica si mixta(cu modif mentionate la gastrite) 23.Abcesele hepatice-Asp CT -Pot fi unice,multiple sau multiloculare separate prin septuri,care permit comunicarea cavitatilor abcedate; -CT-lez hipodense,omogene,cu densit intre 15-30UH bine delimitate prezentand capsula,necaptante central;captarea periferica apare la 50% din cazuri;-in 6-15% din cazuri apare un halou hiperdens periferic in faza arteriala care dispare rapid;-sunt descrise abcese cu asp de "tinta dubla";lez hipodensa centrala apare dupa injectare inconjurata de un halou hipo/hiperdens,inconjurat la randul sau de o zona hipodensa difuz delimitata periferic care capteaza discret subst de contrast;-anomaliile de perfuzie ale parenchimului hepatic din jurul abcesului apar ca

zone hiperdense,segmentare sau lobare,in timpul arterial,devenind rapid izodense cu restul parenchimului in faza portala,corespunzand procesului inflamator din jurul abcesului;-inelul periferic format din tesut de granulatie poate apare hipodens in faza venoasa;-la pacientii imunodeprimati microabcesele apar ca zone multiple,hipodense,rotunde,pe toata aria hepatica dar si la niv splinei;-lez nu se modif postcontrast i.v; 24.Metastazele hepatice-asp CT CT-hipodense(20-45UH) bine delimitate,uneori cu necroza intratumorala,chistice;-hiperdense in hemoragie intratumorala sau cand apar pe ficat steatozic;-pot avea calcificari;-lez nodulare sunt omogene iar cele mari sunt neomogene,difuz conturate;-postcontrast se vizualizeaza vascularizatia tum,sunturile arterio venoase si modul de captare a metastazelor(inelar periferic);-metastazele de la tum hipovasculare capteaza periferic in faza arteriala si mai rar in faza portala(semnul tintei);-metastazele care nu prezinta captare inelara,nu capteaza in faza arteriala si devin hipodense in faza venoasa;-aspecte rare:metastaze hipervasculare,omogene,cu hiperdensitate in faza arteriala,metastaze care nu si modifica asp in faza portala,uneori pot simula hemangioamele hepatice. 25.Hepatocarcinoamele-asp CT CT nativ-tum solitara sau multipla,izo sau hipodensa,calcificari in 5-10% din cazuri;-pot apare arii de necroza ,infiltratie grasoasa;-forma nodulara frecvent are capsula sau contururi imprecise;-tum mari sunt incapsulate in 80% din cazuri,cu str neomogena;-formele infiltrative sunt segmentare,heterogene,cu contur difuz;-forma difuza este mai rara si prezinta numerosi micronoduli diseminati;-toate formele mari dezvolta noduli sateliti;-frecvent sunt hipervascularizate dar exista si forme hipovascularizate sau mixte;-zonele avasculare sunt determinate de obstructia vasculara,necroza tum sau hemoragiile intratum;-invazia venei porte determina tromboza;-uneori prima manif a tum poate fi hemoragia intrahep,subcapsulara sau intraperitoneala;-tum hipervasculare in faza arteriala au incarcare marcata;-in tum mari datorita necrozei si hemoragiei incarcarea este neomogena,capsula ramanand hipocaptanta;in faza portala tum se spala devenind izo sau hipodensa;-tipul difuz este greu de evidentiat ca si celelalte forme intr un ficat cirotic;-tum hipovasc sunt vizibile nativ si sunt necaptante;-extensia tum:tromboza de VCI,adenopatiile,extensia la diafragm,la per abd si la org vecine;-tromboza ramurilor venei porte este invazie tum directa;-trombii sunt hipodensi si incarca neregulat;-sunturile arterio portale tumorale,incarca precoce in ramurile portale intrahep in faza arteriala;-ruptura spontana produce hematom subcapsular sau intraperitoneal;-dg dif se face cu hemangiomul,metastazele hep,tum benigne. 26.Nisa gastrica benigna-caractere generale RX-plus de umplere cu urmat caractere: -prez dimens reduse<3cm; -este mai mult inalta decat lata; -are baza de implantare redusa; -proemina in conturul organului; -prez edem periulceros cu depresiuni supra si subiacenta; -este dureroasa la compresiune sub ecran; -sub tratament antiulceros dispare sau isi reduce dimensiunile; 27.Pancreatita acuta-asp CT -Este o inflamatie cu potential de vindecare completa,marcata de pusee acute inflamatorii -sunt 2 forme anatomoclinice:interstitiala si necrotico hemoragica -se clasifica in forme medii si severe in functie de severitate -in forma medie predominant este edemul intrerstitial si necroza grasimii peripancreatice -forma severa este caracterizata prin extensie la grasimea peripancreatica si hemoragie intraperitoneala CT:la 30% din cazuri CT normal;-pancreatita medie este caracterizata prin cresterea in vol a unei portiuni sau a intregului pancreas;-zonele edematoase sunt slab delimitate si cu densitati scazute;-conturul glandular este neregulat,iar fascia Gerota este ingrosata;-postcontrast poate apare captare neomogena;-in forma exudativa apar colectii fluide neiodofile,fara per propriu(15UH) si necroza grasimii peripancreatice cu indice mare de atenuare(25UH) extinse in tes pararenal ant,rad mezenterului si in lig gastrocolic,gastrosplenic si gastrohep;-rar apar si in sp pararenal post;-extensia in sp pararenal cu respectarea sp perirenal formeaza semnul"haloului";colectiile se pot extinde in sp perirenal,bursa omentala,mediastin si pelvis;-ingrosoarea focala a per gastric este intalnita in 70% din cazuri;-pancreatita severa este caracterizata prin cresterea in vol a gl,neomogena,slab delimitata de tes.din jur;-ariile de necroza apar hipodense,sechestrele izodense iar zonele de hemoragie hiperdense;-postcontrast iv se poate determina extensia necrozei pancreatice(parenchimul viabil capteaza subst de

contrast,in timp ce zonele de necroza nu). 28.Pancreatita cronica-asp CT cT-normal la 10% din pacienti;-poate detecta:atrofie glandulara,rareori marirea globala sau focala de volum(forma hipertrofica),calcificarile pancreatice(parenchimatoase sau intracanaliculare),dilatatiile can pancreatic si neregularitati de contur,modif de calibru ale coledocului,pseudochisturile pancreatice sau la distanta;-in cursul exacerbarilor gl poate fi normala,marita sau redusa in dimens;-modif focale de vol acompaniate de dilatatii canaliculare pot mima existenta unui carcinom pancreatic,obstructia ductului biliar comun si a celui pancr,atrofia cozii pancr si obliterarea planului grasos din jurul arterei mezenterice sup. 29.Tumorile pancreasului exocrin-aspecte CT (vezi pag 196) 30.Hemangiomul hepatic:asp CT -Hemangioamele capilare sunt lez de mici dimens,de obicei<2cm;-hemangioamele cavernoase au 3-5 cm sau mai mult; -CT-nativ sunt lez hpodense,rotunde sau ovalare,bine delimitate, omogene;-fibroza sau calcificarile det heterogenitate;-postcontrast capteaza periferic,in faza arteriala,cu asp globulos,apoi centripet devenind izodensa cu vasele de sange la sf fazei portale,cu exceptia zonelor de fibroza;-hemangioamele mici fara fibroza centrala devin omogene postcontrast;-incarcarea completa poate dura pana la 30 min. 31.Lez traumatice ale splinei-Asp CT Hematomul subcapsular CT-in faza acuta imagine hiperdensa localiz subcapsular,iar in faza tardiva hipodensitati lenticulare tangente la supraf splinei;-postcontrast iv se delimiteaza colectia hematica si zonele de dilacerare sau contuzie cu sau fara ruptura de capsula;-prezenta bulelor de gaz sugereaza infectia hematomului;-hematoamele vechi se pot calcifica; Dilacerarea splenica -ruptura splinei determina intreruperea conturului si prezenta revarsatului sanguin perisplenic(hiperdens in faza acuta si hipodens in colectia cronica). 32.Adenomul si hiperplazia nodulara focala-asp CT Adenomul-tum benigna solitara,subcapsulara,cu dimens intre 5-10cm,prezinta risc de degenerare;-descoperit intamplator sau se poate manifesta printr o ruptura,antrenand un hematom subcapsular sau hemoperitoneu; -CT-nativ sunt hipoense,bine delimitate cu zone necrotice;-postcontrast devine hiperdensa in faza arteriala;-in faza portala poate avea orice aspect;-datorita continutului adipos mare poate fi hipodensa nativ sau postcontrast. Hiperplazia nodulara focala-lez benigna rara,alcat din cel Kupffer,hepatocite si cai biliare; -CT-hipodense sau izodense nativ cu zone fine stelate intratumorale hipodense fata de tumora care corespunde fibrozei centrale;-postcontrast sunt hipervasculare,omogene in faza arteriala,devenind rapid izo/hipodense in faza portala;-cicatricea fibroasa ramane hipodensa in faza portala iar in fazele tardive devine hiperdensa.

CORD SI VASE

1.Imaginea radiografica normala a siluetei cardiac in incidenta postero anterioara si profil a teleradiografiei Incidenta PA Conturul drept al cordului are 2 arcuri:  -arcul superior drept-rectiliniu, dat de vena cava superioara;  -arcul inferior drept convex dat de AD.Punctul de unire a celor 2 arcuri se noteaza cu D iar punctul de unire dintre arcul inferior drept si diafragm cu D’. Conturul stang al cordului cuprinde 3 arcuri:  -arcul superior stang(butonul aortic)-convex, dat de butonul aortic;de la marginea stanga a traheei la extremitatea lui cea mia convexa masoara 2,5 cm la femei si 3 cm la barbate  -arcul mijlociu stg(‘golful cardiac’)-concav, este dat in 2/3 superioare de artera pulmonara stanga(AP) si in 1/3 inferioara de auriculul stg.  -arcul inferior stg- convex,dat de VS;limita dintre VS si auriculul stg se stabileste numai prin dinamica, ea constand dintr un punct imobil notat cu S.Locul de contact dintre VS si diafragm se noteaza cu S’. Incidenta lateral stg Incidenta laterala cu esofag baritat permite apercierea dimensiunilor cavitatilor si a raporturilor acestora cu esofagul. -conturul posterior este dat de cordul stg:  -½ sup este data de AS care vine in contact intim cu esofagul baritat.Orice marire a AS lasa amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului baritat si produce o deplasare spre posterior a esofagului  ½ inf este data de VS.In fata esofagului urca VCI al carei traiect poate fi evidentiat.VCI, Diaf stg si per post al VS formeaza un triunghi echilateral=triunghiul venei cave=certificatul de sanatate al VS.Orice diminuare sau disparitie a lui este semn de HVS.HVS lasa a mprenta cu raza mare de curbura asupra esofagului si il deplaseaza posterior.HVS pot depasi spre post esofagul spre deosebire de dilatatiile anevrismale ale AS care nu depasesc esofagul. -conturul anterior este dat de VD;acesta vine in contact cu sternul p o dist de 3-4 cm iar adancimea spatiului clar retrosternal este de 3-4 cm.In fazele initiale ale HVD este interest diam longitudinal,iar dupa ce a fost depasita limita de adaptabilitate a VD apare cresterea diam transversal. 2.Hipertrofii ventriculare-Aspecte RX. A)HVD de rezistenta se intalneste in:SP infundibulara; Scleroze pulmonare primitive sau secundare; SM cea mai tipica;  -primul semn de HVD este diam longitudinal al cordului marit.

 -in Incidenta lat stg spatiul clar retrosternal apare redus prin cresterea distantei de contact cu sternul.Atunci cand HVD modifica si diam transversal, cu diminuarea consecutive a adancimii spatiului clar retrosternal se considera k a fost depasita limita de adaptabilitatea VS. B)HVS de rezistenta apare in :HTA, Sao; Incidenta PA:  -Arc inf stg alungit cu deplasare usoara a varfului cordului catre peretele thoracic;in HVS importante opacitatea cardiac se mareste spre stanga putand sa ajunga cu marginea inf stg la rebord.  -buton Ao proeminent cu diam >3 cm; golf cardiac adancit; -incidenta lat stg:  triunghiul VCI micsorat sau disparut;  HVS lasa amprenta cu raza mare de curbura asupra esofagului baritat deplasandu l catre coloana; sunt situatii in care VS depaseste esofagul baritat C)HVD de umplere poate fi consecinta: umplerii retrograde a VD-IP;Curent sporit de sange-IT,DSA,DSV,PCA.  -Asp RX este asemanator cu HVD de rezistenta insa aceasta hipertrofie este insotita de hiperemie pulmonara si nu de HTP ca in HVD de rezistenta. D)HVS de umplere  RX: pe incidenta PA-arcul inf stg ar cordului tinde sa se apropie de rebordul costal iar p incidenta lat stg diminuarea sau disparitia triunghiului VCI. 3.Dilatatiile atriale-aspecte RX 1) -DAD(Dilatatia atriala dr) se intalneste in:ST,Boala Epstein(Insertie inf a valvelor tricuspide pe per VD); • Pe incidenta PA:Largirea spre dreapta a umbrei cordului-arc inf dr alungit si proeminent;

2) -DAS(dilatatia atriala stg) se intalneste in BM,SM; • Pe incidenta PA determina dublu contur la niv arcului inf dr sau contur biconvex sau intreg arcul inf dr este dat de AS care nu vine in contact cu diafragmul spre deosebire de DAD;-La niv golfului cardiac urechiusa AS det bombarea 1/3 inf a arcului mijlociu.

Incidenta lat stg –amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului pe care l deplaseaza posterior;in dilatatiile anevrismale ale AS esofagul ia aspect de”secera”;

4.Modificarile siluetei cardiace si ale circulatie pulmonare in SM. Modificarile siluetei cardiace  Incidenta PA:-contur drept cu arc sup dr normal;-arc inf dr poate realize urmat asp:dublu contur, arc biconvex, intregul arc inf bombat dat de AS care nu vine in contact cu diaf;  -conturul stg cu buton Ao mic datorita aportului redus de sange in VS;rotatiei spre stg a cordului dat HVD; Element subiectiv-arcul mijlociu stg este rectiliniu sau convex datorita dilatatiei AS si cresterii calibrului AP;-Golf cardiac rectiliniu sau convex prin:APstg cu calibru crescut si urechiusa AS care bombeaza;  Incidenta lat stg :-DAS cu amprenta cu raza mica de curbura asupra esofagului;-triunghiul VCI normal;reducerea dimens spatiului clar retrosternal prin HVD de rezistenta.

Modificarile circulatiei pulmonare  -sunt date de instalare HTP initial venoasa si apoi arterial+venoasa ca urmare a instalarii celui de al doilea baraj.  -HTP venoasa-RX-liniile Sylla,AP cu calibru crescut si contur difuz,Kerley A,B,C,D si transudate alveolare care in cazurile cornice pot da aspectul de hemosideroza alveolara.  -HTP arterial-RX-hil marit cu contururi nete si desen arterial amputat. 5.Modificarile siluetei cardiace si ale circulatiei pulmonare in BM. Consta in dubla leziune mitrala SM si IM. Aspectul RX este asemanator al stenozei deoarece aceasta este elementul dominant, la care se adaugata HVS. 6.Pericarditele si miocarditele-elemente radiografice de Dg pozitiv si diferential. Miocarditeleo incidenta PA-Cordul este marit in dimensiuni de forma triunghiulara cu baza larga de implantare de diafragm;-unghiurile cardiofrenice sunt obtuse;-arcurile cordului sunt urmarite cu dificultate, contururi difuze;-schimbarea formei si volumului la schimbarile de pozitie datorita tonusului scazut; o -incidenta lat:-reducerea dimens spatiilor clare retrosternal si retrocardiac;-esofag baritat deplasat posterior;-kimografic:cordul prezint pulsatii frecvente reduse;-radioscopic:esofagul nu prezinta pulsatii transmise de la niv cordului-semnul Millnet. Pericarditele o -Incidenta PA-Cordul este crescut in dimensiuni cu aspect de cord in carafe cu pedicul vascular scurtat si dilatat;arcurile normale nu mai pot fi urmarite;-unghiurile cardiofrenice sunt ascutite,contururi nete;hemidiafragmul dr usor ascensionat-hepatomegalie de staza; o -Incidenta lat:-reducerea dimens spatiilor clare retrosternal si retrocardiac;-esofag deplasat posterior; o -radioscopic-Butonul Ao prezinta pulsatii spre deosebire de restul cordului;-esofagul prezinta o Pulsatii transmise-semnul Millnet; 7.Sechelele revarsatelor pericardice-aspecte CT(?)[In carte sunt aspectele Rax] Rx in concretio cordis(simfize intre foitele pericardului)+acretio cordis(simfize intre pericard si pleura mediastinala si/sau fascia endotoracica):  pe incidenta de fata si profil stg:calcificari tangente la conturul cordului vizibile mai ales in incidenta de profil; in formele extreme cordul este inchistat intr un invelis calcar, inextensibil-aspect de “panzer hertz”;usoara ascensionare a cupulei drepte in caz de hepatomegalie de staza prin insuficienta hipodiastolica; Radioscopic-reducerea amplitudinii miscarilor cordului si a mobilitatii sale in cutia toracica: -in concretio cordis lipsesc fenomenele pulsatile cardiac, cordul este mobil la schimbarile de pozitie ale bolnavului; -in acretio cordis cordul este imobil, fix, inert. 8.DSA-aspect RX  HVD de umplere-cresterea diam longitudinal al cordului;In Incidenta lat stg spatiul clar retrosternal redus,prin cresterea distantei de contact cu sternul.

 AP proemina in golf;  Hiperemie in circulatia pulmonara:diam AP>14 mm cu ramuri lungi si groase urmarite pana la periferia ariilor pulmonare-aspect de megadolicovase.

9.Malformatiile cardiace-aspecte RX, Clasificare. • Clasificare:-fara sunt:-Generale-malpozitii cardiac-situs inversus;-CoAO;-SP;-Boala Epstein; o -cu sunt stanga dreapta(necianogene):DSA,DSV,PCA; o -cu sunt dreapta stanga(cianogene):-tetralogia Fallot;-Complexul Enseimenger; o -malpozitii cardiac-situs inversus:-total;-ambigus;-solitus(dextropozitie cardiaca);

• •

CoAo-cea mai frecv MCC cu o frecventa de 7%;clinic HTA la membrele sup si hTA la membrele inf RX:-buton Ao absent;uneori poate apare pe partea stg si usor mai sus fiind dat de a.subclavie stg dilatata;HVS de rezistenta;-la niv arcurilor costale superioare- la niv marg lor inf apar zone transparentezone”looser”; Stenoza de AP-RX:HVD de rezistenta;-AP proemina foarte marcat in golful cardiac-dilatatia poststenotica a trunchiului pulmonarei; Boala Epstein-insertia joasa a valvei tricuspide, pe per VD cu fen marcate de IT(HAD,HVD de umplere);RX:Cord cu asp oval de minge de “rugby”;-circulatie pulmonara oligemica; DSA -vezi sub 8.

• • •

10.Tromboza venoasa-Aspecte CT(?)  -viciu de umplere a venei obstruate postcontrast;-localizeaza sediul;-uneori VCS este indemna dar este indemna dar este prezenta ocluzia bilaterala a venelor brahicefalice;se poate constata dilatatea venelor colaterale; -semnele clinice ale obstructiei VCS sunt grupate in sindromul de VCS generat in majoritatea cazurilor de tumorile care intereseaza mediastinul:CBP,tum tiroidiene,limfoame,metastaze ganglionare,mediastinite,traumatisme,fibroze radice,idiopatice.

11.Anevrismul Ao abdominale-asp CT • • -Pot fi:sacciforme,fusiforme,disecante, false(infectii, traumatisme), de sinus Valsalva. Cele sacciforme si fusiforme au origine aterosclerotica.Sunt localizate frecvent pe aorta descendenta,determinand deplasarea esofagului spre dreapta si a traheei si bronhiilor mari anterior.

• •

Dilatatiile crosei si aortei ascendente produc compresiuni si deplasari ale organelor mediastinale.Rareori pot interesa intreaga aorta toracica. CT:anevrisme fusiforme:

 dilatatia aortei >4cm;  calcificari curbilinii sau in placarde;thrombus;  incarcarea postcontrast a masei vasculare aortice;  deplasarea structurilor mediastinale; eroziuni ale corpurilor vertebrale;  Trombii mici nu imbraca aspectul de inel ci formeaza mici excrescente ce intereseaza ¼-2/3 din circumferinta aortei.

Aparatul osteo-articular

1. Modif elementare ale resorbtiei osoase Osteoporoza – reducere cantitativa a osului fara a exista modificari in compozitia sa chimica. D p d v patogenic intalnim in acest caz o resorbtie osoasa care intereseaza atat trama proteica cat si component sa mineral. Demineralizarea - arata lipsa sarurilor minerale fosfo-calcice, resorbtia neinsotindu-se de o leziune a substratului organic, ea facandu-se pe cale vasculara. Demineralizarea este un process reversibil, vindecarea facandu-se prin depunere de saruri minerale pe acelasi support proteic de pe care ele au fost mobilizate. Osteoliza – consta in distructia masiva a tesutului osos – fiind o modificare calitativa; osul este distrus in intregime intr-o anumita zona printr-un process pathologic local care intereseaza atat sarurile minerale cat si suportul proteic. Radiologic – imaginea tesutului oso dispare complet. Osteoliza poate avea insa sediu diferit: • • • In compactata, pe fata sa exterioara – in tumori de parti moi cu character pulsatil, in anevrisme – ea se produce prin presiune externa In interiorul compactei – in osteomul osteoid In t spongios – lacuna osoasa.

Cand osteoliza intereseaza o zona central a osului se realizeaza o imagine cavitara: geode. Osteoliza situate la suprafata osului sau pe un contur articular poarta numele de uzura osoasa iar cand este mai mare se numeste carie osoasa. Atrofia prin presiune – este un process de resorbtie osoasa prin demineralizare determinate de presiunea pe care o exercita asupra osului un process pathologic fie din afara fie dinauntru osului ce declansaza pe cale reflexa o hiperemie adiacenta ce mobilizeaza sarurile minerale; se realizeaza o deformare localizata a osului. Se intalnesc in tumorile chistice, colesteatom, neurinom de acustic. Osteonecroza – ‘’moartea’ unui teritoriu de tesut osos prin intreruperea arterei sale nutritive. Celulele fragmentului osos izolat mor dar pastreaza in ele sarurile minerale – fragmentul osos transforma intr-un sechestru. Cause : emboli microbiene, intreruperea traumatic a circulatiei. Sechestrul apare radiographic mai intens deoarece este inconjurat de o zona de osteoliza ce ofera un contrast mai evident iar pe de alta parte calciul din sechestru nu se mai poate mobilize spre deosebire de cel din vecinatate unde prin hiperemie se produce demineralizare. 2 .Modif elem ale reconstructiei osoase

Osteoscleroza – accentuarea intensitatii structurii osoase printr-o osteogeneza excesiva, printr-o osteoclazie anormala sau printr-o incetinire a resorbtiei fiziologice. Osul apare mai opac, cu travee mult ingrosate, compacta se ingroasa si are intensitate crescuta ducand la eburnizarea spongioasei – astect de os compact. Periostoza – apozitia periostala – devine vizibila radiologic numai cand un process pathologic, actionand direct sau indirect prin intermediul osului vecin, determina osificarea lui. Osificarile heterotrope – apar in regiuni in care in mod normal nu exista tesut osos. Se pot dezvolta oriunde exista tesut conjuctiv si se creeaza conditii generale si locale de osteogeneza. Astfel apar in muschi, cheaguri sangvine, cicatrici vechi: -osteofitul – apare la nivelul insertiei ligamentare; -sindesmofitul – este l;ocalizat in insasi ligamentul afectat. 3.Caract generale ale tumorilor maligne osoase - conturul- este difuz, se pierde in osul sanatos si partile moi adiacente -apozitia periostala – este fina sub forma de spiculi, in general dispusi perpendicular pe axul osului -intreruperea corticalei – este prezenta si in cazul tumorilor beningne; la locul intreruperii apre o opacitate triunghiulara sub forma de spin –tringh Codmann. -radiosensibilitatea- este mare si direct proportional cu gravitatea formei anatomo-patologice; tratamentul este chirurgical si/sau radioterapie. -varsta – permite aprecierea gravitatii formei maligne, diferentierea diferitelor forme histologice sir estrange sfera diagnosticului diferential. 4. Caract generale ale tumorilor benigne osoase - apar in primele decenii de viata (II-III), unele dintre ele fiind evidente intre anumite limite de varsta. - in general, se traduc printr-o reducere focala a intensitatii structurii osoase, adesea unica, cu delimitare neta catre partile vecine, frecvent osteosclerotica – care arata evolutie lenta. -structura poate fi omogena sau neomogena cu septuri si calcificari -corticala poate fi subtiata dar continua -deformarea osului afectat poate fi concentric sau excentrica -reactiile endostale si periostale sunt absente datorita evolutiei lente; cele mai multe dintre acestea nu degebereaza insa, unele se pot transforma malign(tumori cu cellule gigante, condroame) -tratamentul consta in exereza chirurgicala, care nu este grefata in general de recidive; radioterapia este ineficienta. 5 Aspecte radiografice ale ONA de sold; metoda de electie a examinarii acestei patologii Radiologic, sunt utle examene radiografice comparative; forma progresiva – in stadiul initial se comstata aspect neomogen al metafizei din vecinatatea cartilajului de conjugare, deplasarea capului femoral fiind absenta; ulterior, apare deplasarea capului femoral – linia KLEINE – care prelungeste marginea superioara a colului femoral,

intretaie un segment din calota cefalica mai mic de partea afectata – de partea alunecarii interne a capului femoral, decat de partea sanatoasa; diminuarea inaltimii nucleului cephalic este prezenta, cu bascularea capului in jos si inapoi; in evolutie, capul deplasat apare redus in inaltime – aspect de “corn” iar colul ingrosat; se poate complica cu epifioliza acuta sau poate duce la coxartroza; forma acuta – apare dup[a traumatism, cu evidentierea radiografica a decolarii epifizare in jos si posterior si, a modificarilor de structura ale colului care au favorizat decolarea; coxa vara congenital- necroza a colului femoral aparuta la varsta foarte tanara;

6. Tuberculoza vertebrala si osteoarticulara TBC osteoarticulara se intalneste la toate varstele cu frecv mare la adultul tanar, intre 25 si 30 de ani. Modificari radiologice: - modif de pozitie si forma a oaselor: atitudini vicioase care devin permanente: rotatii adductii, abductii, flexi, subluxatii -modificari de structura osoasa: osteoporoza este prima manifestare, accentuate prin halistereza si osteoclazie, omogena, difuza – la nivelul structurilor osoase adiacente sau / si la distanta; -modificari ale spatiului articular: isi reduce transparent, in fazele urmatoare apare micsorat si apoi dispare; contururile suprafetelor sunt de la inceput sterse, cu uzuri si carii marginale; - modificari in partile moi – abcese reci in partile vertebrale TBC vertebrala este o maladie ce afecteaza intotdeauna corpurile vertebrale, arcurile ramanand intact. Sunt interesate minim 2 corpuri vertebrale. Boala apare mai frecvent la varste mici, incidenta scazand pe masura ce nbe apropiem de varsta adulta. Cu cat TBC apare la varste mai fragede cu atat afecteaza regiuni superioare si mai multe corpuri vertebrale. Radiologic se poate constata: -diminuarea transparentei spatiului intervertebral si osteoporoza cu reducerea intensitatii structurii osoase a corpurilor reprezinta primele semne radiologice; -osteoporoza este inlocuita de osteoliza, platourile vertebrale sunt distruse, vertebrele sunt turtite sau cuneiforme -micsorarea spatiilor intervertebrale pana la disparitia lor; -maduva este protejata de arcurile vertebrale ramase intact, ceea ce explica absenta fenomenelor neurologice; -poate apare un abces rece paravertebral uni- sau bilateral – opacitate paravertebrala cu contur convex extern si aspect de “sticla de lampa” 7. osteomielita acuta stafilococica- aspecte radiografice • In faza congestive - de inflamatie a tesutului conjunctiv medular – normal. Dupa 15-20 de zile incepe sa devina vizibila osteoporoza difuza, secundara hiperemiei. Aceasta intereseaza initial spongioasa metafizara progresand uulterior, rapid, spre diafiza si cuprinde corticala In faza supurativa – apar zone de osteoliza – dupa 4-6 sapt In faza reparatorie – osul regenereaza, tesutul de neoformatie exuberant se reduce treptat iar locul lasat dupa sechestrotomie se completeaza progresiv. Daca se trateaza incorrect se cronicizeaza

• •

8.Osteomielita cronica- aspecte Rx; forme. -Rx : os ingrosat , neregulat,cu hiperostoza periostala. Zone clare inconjurate de zone de osteocondensare corespund abceselor intraosoase delimitate de scleroza din jur; in interior pot aparea mici sechestre care dupa indepartare duc la linistirea procesului. -forme: osteomielita sugarului; primitiva a adultului; cronica de la inceput : condensata, pseudotumorala, abcesul Brodie, albuminoasa.

9.Aspecte radiografice normale ale consolidarii fracturilor. - precoce dupa traumatism : se evid traiectele de factura; - largire a diametrului solutiei de continuitate : prin halisteraza sau demineralizare ; - din a 21 zi – calus osos primitiv - contururile extremit osoase sterse, linia de fractura mai putin clara, imag incompleta a calusului osos care apare mai voluminos, in jurul fragmentelor apare o opacitate globuloasa care depaseste corticala; - calusul definitiv – aspect trabecular , discret apoi evident dat vindecarii; - cand contactul fragmentelor a fost perfect – consolidarea se face “ per primam” ca o sudura. 10. Aspecte radiografice patologice ale condolidarii fracturilor. - complic pot fi locale : frecvente si generale. - locale : fractura deschisa ; intarzierea in consolidare – cand nu se sudeaza in timp necesar unei consolidari; pseudoartroza – cand nu mai este posibila consolidarea spontana; * radiologic :- traiectul de fractura ramane vizibil , frag nu prezinta demineralizare obisnuita in cursul de consolidare, consolidarea intarzie dar nu poate fi pseudoartroza atat timp cat este demineralizare. - in pseudoartroza fragmentele prezinta aspect condensat ,hipertrofiat, cu contur nete, uneori rotunjite, spatiul interfragmentar este radiotransparent; poate fi p fibroasa, p stransa, p flotanta, P fibro-sinoviala. - calus vicios – rezultatul unei fracturi neglijate, reducere anormala; poate fi unghiular , exuberant. - osteoporoza algica posttraumatica – osteoporoza locala declansata de fenomenele vasomotorii este accentuata de suprimarea activ functionale; apare ca o reducere a intensitatii structurilor osoase, neomogena, punctata sau tigratasindr Sudek- Leriche. - artroza deformata posttraumatica – ap dupa fracturile intraarticulare sau consolidate vicios, frecvent la glezna si genunchi. - redorile articulare – consecinta unei imobilizari prelungite sau fracturi cu traiect intraarticular. - osteoamele posttraumatice periarticulare – sunt vizibile dupa reduceri violente ale unor luxatii. 11. Artrozele – caractere generale.

- afectiuni articulare caract prin degenerarea cartilajului de acoperire ; evolutie lenta cu deformarea extremitatilor osoase , neregularitati articulare, diminuarea spatiului articular si aparitia de productii osoase.Modificarile artrozice au ca substrat morfopatologic lezarea cartilajului articular si modif consecutive ale osului subcondral. Radiologic – reducerea inaltimi spatiului articular prin reducerea grosimi cartilajului, osteocondensare subcondrala la niv supraf artic interesate, semnalizarea osteoporozei, deformarea contururilor articulare, formarea de osteofite.

12. S.A.(spondilita anchilopoietica )– modificari radiografice. - interesarea in stadiile incipiente a artic sacro-iliace si toraco-lombare T11 – L2 ; stergerea conturului artic sacroiliace prin demineralizare marginala, falsa largire a artic , neomogena , difuz conturata; in std finale se instaleaza anchiloza cu disparitia spatiilor artic sacro-iliace; modif vertebrale sunt obs precoce – sindesmofite – spiculi fini cu dispozitie longitudinala care delimiteaza la periferie discul intervertebral. - dezv sindesmofitelor confera coloanei un aspect de “bambus “ sunt afectate artic interapofizare , ligamentele poti si osificate cu aspect de “ sine de tramvai” , modif progreseaza cranial , osteoporoza este constanta , neomogena, deformare cueniforma a corpurilor vertebrale duce la cifoze rotunda. 13.Caractere generale privind explorarea IRM a coloanei. -reprezinta metoda de elective in examinarea leziunilor intramedulare si extramedulare intradurale, in afectiunile discale degenerative, anomaliile congenital si degenerative ale maduvei, tumorile partilor moi si inflamatii. Corticala corpurilor vertebrale are o structura densa cu hiposemnal in T1 si T2, dificil de identificat datorita continutului redus in protoni. Intensitatea semnalului medularei depinde de continutul in maduva rosie sau galbena. Proportia de maduva galbena creste cu varsta determinand hipersemnal in T1. Modificari similar se intalnesc la pacientii care au suferit iradieri la nivelul coloanei vertebrale. Cele doua component majore ale discului intervertebral se vizualizeaza bine prin RM, inelul fibros determinand hiposemnal in T1 si T2 iar nucleul pulpos hipersemnal in T2.

CRANIU

1.Aspecte semiotice in tumorile cerebrale – generalitati. 2.HED acut – aspecte CT. -colectie hiperdensa, biconvexa sub si adiacenta liniei de fractura ,uneori cu efect de masa.Cele cu sangerare activa prezinta o hipodensitate centrala.Formele cronice de hematom epidural venos sunt hipodense cu captare periferica. 3.HSD acut – aspecte CT. - hiperdensitate omogena,lentiforma,cu efect de masa asupra structurilor liniei mediane.Frecvent este localizat pe convexitatea laterala, dar poate aparea si subfrontal, subtemporal sau interemisferic. Poate fi si izodens.In stadiile tardive este prezenta si encefalomacia. 4.HSD cronic – aspecte CT. - imagine hipodensa sau izodensa, periferica, lentiforma,frecvent cu nivel de lichid si uneori cu calcificari; poate prezenta capsula care este iodofila.Cele izodense sunt dificl de evidentiat existand urmatoarea semiologie: deplasarea santurilor, semnul substantei albe bombate, capsula iodofila si deplasarea venelor corticale. 5.HIP acut – aspecte CT. -leziune hiperdensa,bine definita,omogena;dupa 3 zole densitatea scadecu 1,5 UH pe zi pana ajunge la densitati de fluid;contururilr pot fi nete sau difuze;exista o cantitate medie de edem.In std subacut exista captare inelara a substantei de contrast.Incepand cu stadiul subacut se dezvolta focare de atrofie care duc la leziuni hipodense focale de encefalomalacie.In stadiul acut contine dezoxihemoglobina aparand discret hiposemnal pana la izosemnal T1 si hiposemnal T2 , intensitatea semnalului in T2 scazand cu cresterea campului magnetic; hematomul este inconjurat de edem , in hiposemnal T1 si hipersemnal T2. 6.Infarctul cerebral – aspecte generale CT. - infarct arterial: std.hiperacut si acut – hipodensitate imprecisa conturata in teritoriul vascular afectat; efect de masa discreta , stergerea interferentei dintre substanta gri si cea alba; uneori semnul hiperdensitatii arterei cerebrale medii; hemoragia in primele ore are aspect hipodens. In std acut- hipodensitati in substanta gri si alba, cu contur

difuz, idofile si uneori cu efect de masa; cele profunde apar ca hipodensitati rotund ovalare; hemoragiile pot fi prezente. In std subacut- densitati apropiate de densitatile LCR, efect de masa diminuat, captarea contrastului este maxima, fie giriforma , fie rotund – ovalara in infarctele profunde; in formele combinate corticale si profunde , captare inelara care delimiteaza centrul necrotic; densitatea hemoragiilor scade. In std cronic – densitatiile scad, sunt comparabile cu apa, conturul devine net, pot aparea chiste parenchimatoase si atrofie cerebrala focala. Captarea cu contrast persista la la 6 sapt – 6 luni, este inelara periferica, inconjurand necroza centrala; pot aparea microcalcificari in zona de necroza. -infarctele lacunare- la 50% se evidentiaza leziunea in 10 zile; sub 2 mm nu se vizualizeaza; in faza acuta apare ca o hipodensitate slaba definitiva, tardiv devenind mai mica, cu densitati de lichid si bine conturata; in stadiul subacut capteaza contrast.

7.Hematomul i.p. acut netraumatic – aspecte CT. 8.Abcesul cerebral – aspecte CT. - leziune hipodensa cu incarcare inelara periferica , cu grosime uniforma in faza precoce si fina , neta in faza tardiva; edem perilezional prezent. 9.Tumori intraselare caractere generale. -contin lichid cerebrospinal, au peretii subtiri si destind saua; sunt diferentiate usor de saua goala.Chistul fantei Rthke este un chist epitelial care poate fi in intregime intraselar sau se poate dezvolta in spatiul supraselar.CTmase chistice hipodense in interior sau partial deasupra seii cu captare periferica la nivelul peretelui in chiste inflamate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->