P. 1
Sisteme Hidraulice Cu Mai Multe Rezervoare

Sisteme Hidraulice Cu Mai Multe Rezervoare

|Views: 64|Likes:
Published by florin_oprea_4
c
c

More info:

Published by: florin_oprea_4 on Mar 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2014

pdf

text

original

Sisteme hidraulice cu mai multe rezervoare

În sistemele hidraulice, apar relativ frecvent cazuri în care reţeaua considerată este
alimentată din mai multe surse. În plus, cerinţele de debit ale consumatorilor sunt, în
general, variabile în timp. În aceste situaţii (nici măcar în cazul reţelelor ramificate) nu
se pot preciza cu certitudine sensurile debitelor pe toate tronsoanele.
Pentru rezolvarea acestui tip de probleme, se apelează de obicei la programe de calcul
specializate. Pentru a exemplifica funcţionarea unei reţele simple din această categorie,
vom recurge la rezolvarea grafică, care este mai intuitivă (vezi conceptul: Elemente de
calcule grafice pentru rețele de conducte).

Problema celor 3 rezervoare

Problema celor 3 rezervoare este o problemă clasică din literatura de specialitate, care
constă în studiul funcționării unui sistem hidraulic format din 3 rezervoare,
interconectate într-un nod comun prin intermediul a 3 conducte (fiecare conductă
leagă un rezervor de nodul comun). Aceeași problemă definește și cazul în care
sistemul hidraulic conține două rezervoare și un consumator, toate cele 3
elementele fiind interconectate prin conducte într-un nod comun. După cum se va
demonstra în continuare, sensul de curgere pe conductele acestui sistem hidraulic
depinde de valoarea pierderilor de sarcină hidraulică de pe conducte.
Să considerăm o reţea hidraulică alimentată din două surse, anume: rezervorul A şi
rezervorul B (figura 1). În figura 1, reţeaua hidraulică propriu-zisă a fost înlocuită,
pentru simplificare, printr-un tronson echivalent simplu care leagă nodul 1 și nodul C.
Modulul de rezistenţă hidraulică a tronsonului echivalent (modulul global de rezistenţă
hidraulică) a rezultat din compunerea modulelor de rezistenţă hidraulică ale conductelor
simple care formează reţeaua. Astfel, consumatorii rețelei sunt concentrați în nodul C
(nod de consum), care devine consumator unic.
Vom considera constante şi cunoscute cotele piezometrice la rezervoare,
A
p
H şi
B
p
H ,
precum şi cota piezometrică
C
p
H necesară consumatorului, cu
C
p
B
p
A
p
H H H > > .
De asemenea, vom considera constante şi cunoscute modulele de rezistenţă hidraulică
pe tronsoanele de alimentare,
A
M şi
B
M . Valorile modulului global de rezistenţă
hidraulică
C
M al reţelei propriu-zise (al tronsonului echivalent), se consideră de
asemenea cunoscute, dar nu sunt constante în timp. În rețeaua hidraulică propriu-zisă,
cerinţele variabile de debit ale consumatorilor se manifestă prin deschiderea sau
închiderea de vane, ceea ce duce la modificarea valorii modulului global de rezistenţă
hidraulică
C
M . Acesta este motivul pentru care, în figura 1, a fost reprezentată generic
o vană pe tronsonul 1-C, care permite modificarea valorii modulului
C
M .

Fig. 1 – Schema unei reţele hidraulice simple, alimentate din două surse

Ne propunem să analizăm funcţionarea acestei reţele hidraulice pentru diferite
valori ale lui
C
M . Sensurile debitelor pe tronsoane au fost alese arbitrar.
Sistemul de ecuaţii, format din legile energiilor (vezi conceptul: Legea energiilor în
curentul unidimensional de fluid) pe tronsoanele de alimentare și pe tronsonul
echivalent, la care se adaugă ecuația continuității (vezi conceptul: Conservarea masei
în curentul unidimensional de fluid) în nodul 1 se scrie:

¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
= +
+ =
+ =
+ =

1
1
1
C B A
C C C
C
p p
B B B p
B
p
A A A p
A
p
Q Q Q
Q Q M H H
Q Q M H H
Q Q M H H
. (1)
Pentru evidenţierea necunoscutei
1
p
H , sistemul (1) poate fi rescris sub forma:

¦
¦
¹
¦
¦
´
¦
= +
+ =
÷ =
÷ =

1
1
1
C B A
C C C
C
p p
B B B
B
p p
A A A
A
p p
Q Q Q
Q Q M H H
Q Q M H H
Q Q M H H
. (2)
Reprezentarea grafică a ecuaţiilor este prezentată în figura 2. Primele două ecuaţii din
(2) au fost cuplate, în conformitate cu ecuaţia de continuitate (vezi conceptul:
Elemente de calcule grafice pentru rețele de conducte), pentru a obţine prin puncte
curba ( )
B A p
Q Q H +
1
. Cea de-a treia ecuaţie a sistemului (2) a fost reprezentată pentru
3 valori diferite ale modului global de rezistenţă hidraulică
C
M , valori notate:
1
C
M ,
2
C
M şi
3
C
M , cu
3 2 1
C C C
M M M < < . Se poate observa astfel cu uşurinţă că,
pot apare mai multe regimuri de funcţionare, în funcţie de valoarea lui
C
M .
Regimurile de funcţionare obţinute sunt definite după cum urmează:
 Valoarea lui
C
M relativ mică, de exemplu
1
C
M , corespunde unei pierderi mici de
sarcină hidraulică (vană deschisă), deci unei cerinţe de debit importante la
consumatori. Sensurile debitelor rezultă ca cele indicate în figura 1: atât rezervorul A,
cât şi rezervorul B alimentează consumatorii reţelei. Soluţia sistemului de ecuaţii (2)
se obţine în punctul de intersecţie notat
1
S . Coordonatele punctului de intersecţie
1
S
sunt: valoarea
1
p
H şi debitul
B A C
Q Q Q + = .
 Valoarea lui
C
M , anume
2
C
M , aleasă astfel încât curba ( )
C p
Q H
1
să treacă prin
punctul de intersecţie
2
S , corespunzător debitului 0 =
B
Q , reprezintă cazul limită
între regimul de funcţionare  şi regimul de funcţionare . Practic, reţeaua este
alimentată doar de rezervorul A, iar pe tronsonul 1-B nu circulă fluid. Punctul de
intersecţie
2
S are următoarele coordonate: valoarea
B
p p
H H =
1
şi debitul
A C
Q Q = .
-10 -5 0 5 10 15 20
0
5
10
15
20
25
Q [l/s]
H
p


[
m
]
M
C3
M
C2
M
C1
H
p1
(Q
A
)
H
p1
(Q
B
)
H
p1
(Q
A
+Q
B
)
H
p1
(Q
C
)
H
p1
(Q
C
)
S
1
S
2
S
3
H
pA
H
pB
H
pC
H
p1 S1
Q
A
Q
B
Q
C
=(Q
A
+Q
B
)
Q
C S3
Q
C S2

Fig. 2 – Rezolvarea grafică a sistemului de ecuaţii (2), pentru trei valori diferite ale
modului global de rezistenţă:
3 2 1
C C C
M M M < <

 Valoarea lui
C
M relativ mare, de exemplu
3
C
M , corespunde unei pierderi mari de
sarcină hidraulică (vană aproape închisă), deci unei cerinţe de debit reduse la
consumatori. Sensurile debitelor sunt cele indicate în figura 1, cu excepţia tronsonului
1-B, pe care fluidul circulă de la 1 către B, deoarece rezultă 0 <
B
Q . Astfel,
rezervorul A alimentează atât consumatorii, cât şi rezervorul B. Coordonatele
punctului de intersecţie
3
S sunt: valoarea
B
p p
H H >
1
şi debitul
B A C
Q Q Q + = cu
0 <
B
Q .
În consecinţă, rezervorul B joacă un rol de compensare. Atunci când consumul este
mic, în B se acumulează fluid, iar atunci când consumul este mare, din B se
debitează fluid.
Astfel de scheme de funcţionare se adoptă, de cele mai multe ori, în sistemele de
alimentare cu apă ale centrelor populate, unde capacitatea de tratare a apei în vederea
potabilizării este constantă, în timp ce cerinţele de debit ale consumatorilor înregistrează
variaţii orare importante.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->