Academia de Studii Economice Bucuresti

Proiect
~Resurse financiare publice~ Studiu de caz: Aspecte privind fiscalitatea

Academia de Studii Economice Bucuresti

~Resurse financiare publice~ Studiu de caz: Aspecte privind fiscalitatea

Pentru a mentine aparatul social de constrangere este nevoie de cheltuieli in ceea ce priveste munca si bunurile.n cadrul unui sistem liberal de guvernare aceste cheltuieli sunt mici n comparaie cu suma veniturilor persoanelor fizice. Cu cat guvernul isi extinde sfera de activitate, cu atat mai mult vor creste veniturile sale la buget. Guvernele trebuie s recurg la impozitare, adic, pentru a-si spori veniturile trebuie sa determine subiecii s cedeze o parte din averea sau castigurile lor la bugetul statului. In conditiile unei economii intr-o permanenta schimbare, unde averile si veniturile nu sunt proportionale ideea unui sistem de impozitare neutru nu este posibila.O taxa pe cap de locuitor i-ar afecta mai mult pe cei cu venituri moderate decat pe cei mai instariti. Pentru a aborda neutralitate, atunci, un impozit ar trebui s varieze, n conformitate cu costurile serviciilor i s nu fie uniform. O alt abordare a impozitarii neutre este principiul beneficiului,care prevede c un impozit ar trebui s fie perceput egal cu beneficiul pe care indivizii il primesc de la serviciul guvernului.De cele mai multe ori acest principiu nu poate fi respectat deoarece beneficiarii de prestaii sociale ar trebui s plteasc costurile totale ale acestor beneficii. Fiecare beneficiar al bunstrii oferite de catre guvern ar trebuie s plteasc mai mult dect a primit, pentru c el va avea, de asemenea de suportat cheltuielile de manipulare, costurile cu birocraia, etc. Daca fiecare om ar fi taxat in functie de beneficiile pe care le are primite de la stat, atunci ar rezulta o discrepanta intre cei mai instariti si cei cu venituri mai modeste, care au o mai mare nevoie de ajutorul statului.Practic, functionarii publici care isi castiga veniturile lucrand la stat ar trebui sa restitutie intreg salariul, servind astfel fara plata.O alta problema este aceea ca nu putem masura avantajele serviciului public.In fapt, deoarece impozitele sunt percepute prin constrngere, este clar c beneficiile oamenilor de la guvern sunt considerabil mai mici dect valoarea pe care acestia sunt obligati s o plteasc, deoarece, daca este lasat liber, omul ar contribui mai puin la guvern.

Academia de Studii Economice Bucuresti

Politicile fiscale actuale din toate rile sunt n prezent exclusiv ghidate de ideea c impozitele ar trebui s fie repartizat n funcie de capacitatea de plata a fiecarui cetatean. In ceea ce priveste efectele fiscale si non-fiscale ale unei taxari ele sunt intr-o totala contradictie. De exemplu, in ceea ce priveste taxa pe consum pentru bauturi, prin marirea acesteia se urmareste diminuarea consumului de alcool ct mai mult posibil. Dac impozitul isi atinge pe pe deplin obiectivul su nefiscal de a-i determina pe oameni n ntregime sa renunte la buturile alcoolice, veniturile statului vor fi egale cu zero. Impozitarea este o problema a economiei de pia prin care se asigura necesarul de fonduri ale statului. Daca acest sistem de impozitare nu este tinut sub control, poate deveni daunator de la o anumita marime a ratelor. In cazul impozitelor pe veniturile bneti, acestea creeaz att un efect de substituie" mpotriva muncii i n favoarea petrecere a timpului liber (sau mpotriva economisire si n favoarea consumului), precum i un "efect de venit" care are o semnificatie in sens invers. Unii economiti susin c impozitarea veniturilor reduce economiile i investiiile n societate. Ei vorbesc de un dublu efect al impozitarii, asupra economisirii si a consumului. Desi par doua concepte diferite, totusi, acestea au un scop cumun. Oamenii economisesc in prezent pentru a putea consuma mai mult in viitor.Alti specialisti sustin ca atunci cand salariul unui muncitor este supus taxarii, acest lucru va stimula sindicatele sa ceara un salariu mai mare. Aceasta teorie este gresita intrucat lucratorii vor reclama intotdeauna salarii mai mari. Cererile sindicale pot fi satisfcute doar la costul de omaj a unei parti din fora de munc din aceast industrie. Impozitarea unei anumite industrii va conduce in final la declinul acesteia, se va reduce numarul de bunuri produse in detrimentul altora.Astfel se va declansa mai repede efectul de backward-shifting decat cel de shifting-forward, adica va avea loc o modificare in ceea ce priveste factorii de productie, forta de munca, castigurile etc. Un exemplu al teoriei shiftingforward este TVA. Atunci cand aceasta creste, modificarea este resimtita de catre consumatori intrucat producatorii paseaza aceasta crestere asupra pretului produselor. Impozitele pe vanzari reprezinta de fapt impozite pe venit si au efect mai mult asupra economisirii decat asupra consumului.

Academia de Studii Economice Bucuresti

Conform capitolului 4 din Man, Economy, and State with Power and Market, guvernul isi procura resursele prin intermediul impozitarii si al inflatiei, fiind asemanat cu un hot care apeleaza la jafuri si crime, doar perspectiva fiind diferita. Unii scriitori sustin ca cheltuielile guvernamentale reprezinta o povara pentru societate, ele fiind sustinute din veniturile obtinute prin impozitare, inflatie sau imprumut de la public. In societate exista doua categorii de oameni:platitorii de impozite si consumatorii de impozite.In cea de-a doua categorie includem politicienii si functionarii publici ale caror salarii sunt platitite din impozitele colectate de la platitori. Statul trebuie sa fie foarte atent cand stabileste un impozit, intrucat poate determina in acelasi timp o regresie intr-un domeniu si o dezvoltare temporara intr-altul cauzate de schimbarea cererii. Impozitarea are intotdeauna doua efecte:distorsioneaza alocarea resurselor in societate, astfel incat oamenii nu-si mai pot satisface pe termen lung nevoile; distributia din productie. In articolul Whats Worst About Taxation and What can Take its Place? se face referire la diferenta dintre sistemul de politica al unei monarhii si cel al unui stat democrat, luandu-se exemplul Statelor Unite ale Americii.Oamenii nu mai sunt tratati ca niste subiecti, ci ei participa in mod activ, dandu-si consimtamantul pentru functionarea guvernului.In cadrul unei monarhiii oamenilor li se percepea o taxa pentru a avea permisiunea de a lucra, adica ei locuiau sau munceau pamanturile regelui si plateau o taxa pentru aceasta utilizare, neavand practic dreptul la proprietate privata. Pe de alta parte, daca tinem cont de revolutia instituita prin Declaratia de Independenta, atunci ar trebui ca institutia de impozitare sa fie reformata. Multi oameni considera ca finantarea voluntara a guvernului nu este posibila si de aceea este nevoie de un sistem de impozitare, vital pentru bugetul public care trebuie sa acopere cheltuielile cu serviciile publice(armata, sanatate, invatamant, etc.) Buna functionare a guvernelor este perceputa in acest articol prin apararea cetatenilor in fata altor oameni si nu neaparat in fata naturii pentru dezastrele cauzate(inundatii, tornade, cutremure etc.). De asemenea, critica adusa la adresa impozitarii se refera la faptul ca oameniilor li se ia ceea ce le revine, fara a avea consimtamantul lor. Luand un alt exemplu, atunci cand o revista ce exista si in Canada si in SUA a fost contestata de catre o femeie in instanta in prima tara intrucat aceasta afirma ca este un caz de agresiune, publicatia a fost interzisa, practic neluand in considerare si opinia celorlalti oameni. In SUA orice poate fi ignorat sau se poate renunta la el nu este considerat un caz de agresiune. Practic, fiecare are dreptul la o parere despre ceva. Promovand drepturile omului si suveranitatea,

Academia de Studii Economice Bucuresti

instituirea impozitarii este pentru SUA o anomalie, la fel cum a fost si sclavia precum si serviciul militar obligatoriu.Intr-o societate ce promoveaza democratia si libertatea intre semeni, totul trebuie sa se bazeze pe munca voluntara si pe consimtamant.O alternativa ce ar putea compensa problema impozitarii este furnizarea de bunuri private de catre autoritatea publica in legatura directa cu cetateanul, care ar fi nevoit sa plateasca pentru ele. Astfel s-ar obtine fondurile necesare pentru sustinerea bunurilor publice, intr-un mod voluntar si fara a apela la constrangere.Prin acest mod, guvernul ar putea oferi atat bunuri private, contracost, cat si bunuri publice, sustinute prin veniturile obtinute de pe urma primei categorii. Prin cartea sa, Economia intr-o lectie, Henry Hazlitt evidentiaza cele mai frecvente erori pe care guvernele le abordeaza in politicile lor economice. Partea a doua cuprinde 24 de capitole care sustin afirmatia conform careia Secretul stiintei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate, ci si pe cele de durata ale oricarei actiuni sau politici; el consta in descifrarea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui grup, ci asupra tuturor grupurilor. urmarind efectele unor convingeri economice si demonstrand erorile acestora. Prin intermediul exemplelor se trece de la cele mai elementare probleme economice la cele mai complexe si mai dificile. Capitolul Lucrarile publice inseamna impozite debuteaza prin a critica teoria unor economisti care sustin ca guvernul poate sa tot cheltuiasca fara a apela la vreun impozit, ca poate sa acumuleze datorii fara sa le plateasca vreodata, intrucat ne indatoram fata de noi insine.De fapt, toate cheltuielile publice ajung, in final, sa fie acoperite din veniturile obtinute prin impozite, iar inflatia este doar o forma incorecta de impozitare. Este abordata problema investitiilor publice (construirea de drumuri, poduri, cladiri ce adapostesc organe legislative) privite ca o metoda de a genera locuri de munca. Dar atunci cand scopul principal este crearea de locuri de munca nu se mai urmareste necesitatea unei investitii iar rezultatul este plasarea unei sume de bani intr-un mod ineficient, utilitatea proiectului in sine devenind in mod inevitabil o consideratie secundara. Cu aceeasi suma de bani s-ar fi putut crea ceva util pentru comunitate. In acest context ar fi fost mai benefic chiar sa nu se construiasca nimic iar populatia sa foloseasca banii pentru a-si satisface nevoile proprii. Astfel, cererea ar fi crescut in anumite sectoare si implicit si cererea de munca.

Academia de Studii Economice Bucuresti

In concluzie, consider ca

statul ar trebui sa isi orienteze politicile economice si fiscale

spre cetatean si implicit consumator avand in vedere ca organizarea, conceperea i funcionare fiscalitatii conduce la mutaii importante n viaa social, economic i politic. Prin utilizarea sa ca instrument al deciziilor politice, fiscalitatea este n acelai timp generatoare i rod al politicii fiscal, adic face s funcioneze diferite tehnici i mecanisme de prelevare a impozitelor i taxelor n scopuri politice, economice i/sau sociale. Luarea n discuie a fiscalitii este important i necesar, ntruct, din modul n care acesta este construit i funcioneaz, se pot desprinde concluzii referitoare la presiunea fiscal, politica fiscal i eficiena implicrii puterii publice n viaa economic i social a unei societi.

Academia de Studii Economice Bucuresti

Bibliografie
Mises Ludwig von, Human Action-Cap. XXVIII. Interference by Taxation http://mises.org/Books/humanaction.pdf Rothbard, Murray N., Man, Economy, and State with Power and Market Cap. 12. (MES) Subcap. 8. Binary Intervention: Taxation (2) Cap. 4 (P&M) Binary Intervention: Taxation http://mises.org/books/mespm.pdf Machan, Tibor R., Whats Worst About Taxation and What can Take its Place? http://mises.org/journals/scholar/Ethics%20and%20Taxation.pdf Hazlitt, Henry, Lucrrile publice nseamn impozite http://www.ecol.ro/content/lucrarile-publice-inseamna-impozite