Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Stresul psihic= stare a organismului care rezult din interaciunea, confruntarea unic sau repetat a individului cu situaia stresanta, cnd se produce un dezechilibru ntre solicitrile mediului i capacitile de rspuns ale organismului => se destabilizeaza homeostazia organismului. VULNERABILITATEA LA STRES: 1. vulnerabilitate psihica - trasaturi disimunogene de personalitate: ANXIETATE, DEPRESIE, NEVROTISM - tipurile psihocomportamentale: A, C si D TESTUL COLUMBIA(DE ANALIZA A STRESULUI) : 4 parti (primele 3 parti au cate 10 itemi, cu scopul de a evalua vulnerabilitatea la anumite tipuri de stres, iar a 4-a (14 itemi) testeaza modul in care persoana evaluata face fata la stres) I : vulnerabilitatea la stres dpdv al frustarii II : vulnerabilitatea la suprasolicitare III : comportamente agresive + sentimentul presiunii timpului( apartin tipului psihocomportamental A) IV : eficacitatea tehnicilor de a face fata stresului TRASATURI DE PERSONALITATE: A) IMUNOGENE
CONCEPT Autoeficacitate (chestionar Schwarzer & Jerusalem) CONINUTUL CONCEPTULUI Convingerea unei persoane n capacitile sale de a-i mobiliza resursele cognitive i motivaionale n vederea ndeplinirii sarcinilor date. IMPORTAN PENTRU SNTATE Autoeficacitatea sczut = asociat cu distressul ; n situaiile amenintoare, dac este sczut, duce la anxietate; percepia inabilitii de a realiza scopurile propuse favorizeaz apariia depresiei; AE = asociat cu un nivel nalt al imunocompetenei limfocitelor T. L.O.C.extern = asociat de unii cu riscul crescut de anxietate i depresie ; L.O.C.intern = coreleaz cu o rezisten crescut la stress. Efect de mediere asupra evalurii evenimentelor ; rol n moderarea consecinelor stressului psihic.
Locus de control : - intern ; - extern. (chestionar Lumpkin) Robustee (hardiness) (chestionar Funk)
Modul n care o persoan i explic succesul sau eecul prin cauze de tip : - intern ; - extern. Dispoziie de personalitate, manifest la nivel : - cognitiv (convingerea c evenimentele pot fi controlate i influen-ate) ; - comportamental (an- gajare n vederea ndeplinirii scopului propus) ; - emoional (percepe- rea schimbrilor ca pe evenimente nor- male ale vieii).
Stim de sine (chestionar Rosenberg) Optimism (chestionar Scheier & Carver) Credinta religioasa
Orientare cognitiv global, caracterizat prin convingerea persoanei c : - stimulii din jur sunt explicabili i predictibili ; - are resurse de a face fa stimulilor ; - solicitrile au sens i scop (investiia n efort = justificat). Raportul ntre valoarea proprie individului, perceput de ctre acesta, i abilitile sale de a atinge scopurile dorite. Concepie pozitiv, relativ stabil i general, asupra viitorului i experienelor vieii.
Stima de sine este asociat cu o vulnerabilitate crescut la depresie (sau indicator al acesteia). Atenie crescut acordat factorilor de risc ; coping activ, combativ ; dispoziie pozitiv, chiar n condiii de stress psihic acut. Creste longevitatea, calitatea morala si sociala a vietii; Efect benefic asupra sanatatii
Depresia
Stare de tristee, astenie, pesimism, lips de speran, ahedonie, autodepreciere, pierdere neselectiv a interesului ; sentimente de culpabilitate i inadecvare.
Nevrozism
Dimensiune a personalitii, caracterizat prin hipersensibilitate (labilitate) emoional i hiperreactivitate, cu dificulti n restabilirea echilibrului psihic, dup un oc emoional.
Pot sa ma bucur astazi la fel de mult ca in trecut Ma simt fericit, - la care poate raspunde cu unul din cele 4 raspunsuri date, de exemplu: a) cel mai adesea b) adesea c) din cand in cand d) deloc
A S
= ambiie maxim = nevoia de timp = nelinite = nerbdare = ostilitate : -cognitiv (gnduri dumnoase, dispre, suprare)
H (*)= competitivitate
Asocierea cu interiorizarea suprrii (anger-
in) crete riscul coronarian (5). -comportamental (**) (agresivitate verbal sau fizic) Actele agresive verbale*** sau motorii ample sau prelungite = factor major de risc coronarian maxim sub 50 de ani (7) , inclusiv pentru aritmii grave (4). Asocierea cu fumatul, scderea funciei pulmonare (7.8) , consum crescut de alcool i efort excesiv la locul de munc (7) maximizeaz riscul coronarian. Asociat cu depresia, reprezint un risc major (4) de boal coronarian. -cu dificultate risc crescut ; -cu uurin risc minim.
Observaii
* = nucleul toxic al tipului psihocomportamental A = sindromul AHA (ostilitate, iritabilitate) + presiunea timpului (6); agresivitate,
** = Agresivitatea este un factor precipitant frecvent al I.M.A., acionnd prin urmtoarele mecanisme : activare simpatic i efecte catecolaminice ample (creterea frecvenei cardiace i a tensiunii arteriale), scderea perfuziei miocardice i nivel ridicat de instabilitate electric miocardic (7). *** = Exteriorizarea unor stri afective negative (inclusiv a agresivitii), non-violent i de scurt durat (afecte meteorice) , pare s se coreleze , din contr, cu un efect protector fa de boal.
e) hiposimbolismul = capacitatea diminuata de simbolizare +/- conformism social, lipsa de umor, lipsa de sens in viata, anxietate+simptome somatice Alexisomie(Ikemi, 1995) = incapacitatea bolnavilor somatici de exprimare a suferintei lor fizice
C) Tipul psihocomportamental D:
-descris de Denollet (1996), ca fiind predispus la distres si cu un risc crescut pentru boli cardiace(insuficienta cardiaca cronica, boala coronariana ischemica) - cei cu tipul D sunt predispusi la oboseala cronica si la calitatea vietii - trasaturi: - afectivitate negativa: anxios, iritabil, nesiguranta - inhibitie sociala, ce consta in emotii si comportamente blocate in interactiunile sociale, isi doreste sa fie placut de ceilalti, face eforturi ca sa nu spuna sau sa faca lucruri, care ar putea fi neplacute de ceilalti -Tipul D de personalitate e legat de: - moartea timpurie - risc crescut pentru aparitia de probleme cardiovasculare dupa IM - raspuns slab la tratamente pentru boli cardiace - risc crescut pentru stop cardiac subit Explicatii:1)- activat sistemul imunitar + inflamatie , care afecteaza vasele - HTA 2)- predispune la depresie, anxietate, lipsa suportului social, fiecare fiind conectate cu boli cardiovasculare