Tema nr.

21 Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

E. (pag. . parodontita de sarcina. sangerari frecvente ale gingiei C. E. Din punct de vedere clinic. se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. in epiteliu se evidentiaza: A. premolarilor (pag. vasodilatatie cu caracter paralitic. infiltrat limfoplasmocitar abundent. 157) S1521012. in urma deplasarii dintilor. 158-159) S1521013. resorbtii ale cementului radicular. migrari patologice frecvente E. E. D. mobilitate dentara accentuata D. E. D. 160-161) S1521011. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. pungi de 5-7 mm B. C. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. D. exudat inflamator redus sau clinic absent C. gingivostomatita micotica. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia. C. C. prurit gingival B. 153) S1521009. atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal. papila gingivala tumefiata D. durere periradiculara si interradiculara (pag. B. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. In parodontita prepubertara: A. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani. cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre. B. C. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor. B. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor. C. apar treme patologice. 161) S1521010. E. In parodontita marginala cronica profunda la adult. parodontita distrofica prezinta: A. (pag. D. B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. B. mobilitate dentara accentuata. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani. 156) S1421007. (pag. parodontita premenstruala. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. (pag. parodontita distrofica. semnificative migrari patologice. distructii ale fibrelor Sharpey. radiologic. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. 162) S1421008. apar ocluzii adanci adevarate. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. radiologic. hiperestezie.

resorbtia osoasa este orizontala. Gingivita cronica simpla B. 159) S2121017. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. sarcoidoza (pag. C. demineralizarea are aspect de canal septal. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. Parodontita prepubertala E. 157) S1621016. halistereza D. E. B. D. (pag. 155-156) S2121018. resorbtie osoasa orizontala D. Porphyromonas gingivalis (pag. (pag. Bacillus forsythus E. integritatea osului alveolar B.D. Gingivita alergica C. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A. E. in parodontita juvenila: A. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) . Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. resorbtie osoasa verticala E. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva. resorbtia osoasa este verticala. (pag. halisfereza C. Prevotella intermedia D. Fusobacterium nucleatum B. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.rapid progresiva D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate. neutropenia sau granulocitopenia C. Parodontita juvenila (pag. 157) S1621015. resorbtia osoasa orizontala C. Radiologic. apare halistereza. integritatea osului alveolar B. resorbtie osoasa mixta. (pag. numindu-se si parodontita mixta. resorbtie osoasa verticala E. talasemia E.actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. 161) . 155) S1521014. maladia Hodkin D. anemia hipocroma B. 155) S2321019. resorbtie osoasa mixta.

se face prin extirpare vitală C. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata. este: A. 153) S2321023. Usturimea gingivală C. apariţia tartrului D. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită. apariţia sângerării gingivale spontane B. Cum este descrisă parodontita distrofică? A. dinţi mobili parodontotici B. 156) S2521024. 153) S2621025. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag. Pruritul gingival B. mobilitatea dinţilor (pag. Sângerarea la succiunea gingiei E.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi. usturimi gingivale C. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. amputaţie devitală E. apariţia fisurilor Stillman C. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. (pag. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este: A. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C. dinţi temporari . prurit gingival B. (pag. (pag. se face prin coafaj direct B. molarii persoanelor în vârstă C. toate de mai sus. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. Amputaţia vitală este indicată: A. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. 151) S2321022. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B. se face prin coafaj indirect D. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E. 161) S2321021. Sângerarea la atingerea gingiei D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E.S2321020. 134) S2621026.

primii molari superiori si inferiori B. molari de minte. 153) S2921030. 160) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1221031.D. gradul 1 = 0…2 mm B. prezenta pungilor false156 B. primii molari. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. 20 ani B. incisivii si dintii vecini E. In parodontita juvenila. gradul 1 = 0…4 mm C. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. In plan vertical. 156) . uneori hiperplazie gingivala (pag. incisivii superiori si inferiori C. 35-40 ani E. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. migrari patologice accentuate E. toate cele de mai sus (pag. hiperestezie dentinara E. principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. 156) S2921029. gradul 2 = 4…7 mm E. 25-30 ani C. 162) S1221032. gradul 2 = 4…6 mm D. 142) S2821027. retractii gingivale D. In parodontita distrofica apar A. fenomene de hiperestezie B. 159) S2821028. (pag. gradul 3 = > 8 mm (pag. mobilitate dentara patologica C. resorbtii orizontale (pag. 30-35 ani D. pungi de adancime mica sau medie C. afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. primii molari si incisivii D. senzatie de egresiune a dintilor (pag. 45 ani (pag. pungi profunde D. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E.

exista demineralizare D. afectand in special gingia (pag. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. in PMCS exista A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. 158) S1221035. usturimi gingivale (pag. Obiectiv. 153) S1221038. 1-3 mm B. resorbtii ale cementului radicular B. In parodontita marginala cronica profunda. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. usturimi gingivale E. gaura palatina mare D. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. liniile oblice externa si interna C. jena dureroasa la nivelul gingiei D. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. 160) S1321039. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. migrari dentare patologice B. tumefactii voluminoase ulcerate D. degenerescente celulare E. sangerari gingivale (pag.S1221033. mobilitate dentara patologica D. afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. absenta mobilitatii patologice C. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. 159) S1221034. celule epiteliale descuamate . semne de inflamatie gingivala C. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa. alternand cu zone de ulceratie C. uneori retractie gingivala (pag. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. pungi parodontale adevarate E. In parodontita marginala cronica profunda la adult. prezenta exudatului pururlent E. 157) S1221036. prurit gingival C. 154) S1221037. cresta zigomato-molara E. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. zona mentoniera B. leziunile sunt incipiente. leziuni proliferative.

25% B. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag. in parodontita marginala cronica superficiala. degenerescenta filetelor nervoase C. apare dupa varsta de 35 ani D. 158) S1321040. Veillonella (pag. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D. infiltrat dens limfoplasmocitar B. este cauzata genetic C. Bacillus forsytus . infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag.B. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. are cauza microbiana E.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag.52% C. 156) S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. 152) S1321042. in parodontita marginala cronica profunda la adult. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana. infiltrat limfoplasmocitar C. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. halistereza D. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. Eikinella corrodens C. 160) S1321045. Porphyromonas gingivalis –50% E. Campylobacter rectus E. 157) S1321041. bacterii intregi si fragmentate D. meiopragie C. Porphyromonas gingivalis . vasoplegie B. Prevotella intermedia B. 160) . in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A. Bacillus forsytus . Capnocytophaga D. 161) S1321043. fiind implicati: A. segregatie celulara (pag. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E. in derm apare: A.15 % (pag. Bacillus forsytus . leucocite distruse E. imunoglobuline (pag. pungi parodontale false C. distrucţia fibrelor de colagen E.40% D. vasodilataţie pasiva E. in corion apar: A.

vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. 160) S1421051. culoare roz-palida a gingiei marginale D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. pungi parodontale adevarate C. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. gradul II . A.sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. Eikenella corrodens C.S1321046. atrofie osoasa predomonant verticala D. fisuri Stillman B. trecand pe versantul opus . Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. 156) S1321049.sonda patrunde adanc interradicular. Veillonela (pag. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E. gradul III . gradul II . 154) S1321047. feston McCall C. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. degenerescente celulere B. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. disjunctie epiteliu-dinte C. rapid progresive. 158-159) S1321048. mobilitate dentara accentuata C. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E.examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. spinei nazale C. 162) S1421052. gradul I . retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A. Porphyromonas gingivalis D.leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia. Capnocytophaga E. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. sunt implicate urmatoarele microorganisme: A. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. apofizelor genii B. In etiologia parodontitei marginale agresive. 158) S1421050. hiperestezie (pag. actinomycetemcomitans B. liniilor oblice: interna si externa D. sonda nu patrunde interradicular B. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. crestei zigomato-malare E. mobilitate patologica de gradul 1 B. semne de inflamatie gingivala B.

pungile parodontale contin: A. fragmente de os alveolar necrozat D. subiectiv: A. hiperestezie dentinara. Fusobacterium nucleatum B. retractie gingivala. Peptostreptococus micros E. manifestari psihice anxios-obsesive. C. prurit gingival. actinomycetemcomitans D. D. hiperfosfatazia D. retractie gingivala. rar purulent E. pungi parodontale false. (pag. 159) S1421053. leucocite distruse B. sero-fibrinos. exudat seros. 161) S1521056. Prevotella intermedia C. D.E. A. sindromul Chediak-Higashi (pag. 158) S1521058. sindromul Papillon-Lefevre C. In parodontita marginala cronica superficiala. gradul IV . D. 156) S1521057. sangerare la atingeri usoare cu sonda. C. B. pungi adevarate. 158) S1421054. creste fosfataza acida. tulburari de fonatie. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. 155) S1421055. semnele subiective sunt: A. tumefactie gingivala cu pungi false. In parodontita marginala cronica profunda la adult. (pag. 153-154) S1521059. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. E. sangerare la succiunea gingiei. celule epiteliale descuamate C. C. In parodontita juvenila. anemia E. apar tulburari de masticatie. dureri intense iradiate. B. In parodontita marginala cronica profunda la adult. sindromul Down B. . mobilitate dentara patologica. tesut conjunctiv de neoformatie (pag. (pag.sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. E. In parodontita marginala cronica superficiala: A. E. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. B. Capnocytophaga (pag.

D. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani. (pag. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate. prezinta retractie gingivala. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere. C. Parodontita juvenila: A. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. (pag. C. D. (pag. primii molari. C. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. (pag. rapid progresiva: A. prezinta migrari patologice accentuate. Parodontita distrofica: A. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis. E. apare tumefactia gingivala cu pungi false. (pag. Parodontita marginala agresiva. E. incisivii superiori si inferiori C. prezinta resorbtie orizontala accentuata. E. C. E. caninii superiori si inferiori. B. B. apare retractie gingivala E. depasind numarul de 14 E. 161-162) S1521061. prezinta mobilitate patologica de gradul 4. D. C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. (pag. prezinta pungi parodontale false. prezinta pungi parodontale adevarate. apar leziuni hiperkeratozice. primii molari superiori si inferiori B. D. prezinta tumefactie granulara. reprezinta forma intens destructiva la adult. B. prezinta mobilitate dentara crescuta. D. 153-154) S1521060. (pag.B. luni sau ani. apare uneori retractie gingivala. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. apare mai frecvent dupa 20 de ani. 158) S1621064. prezinta pungi parodontale adevarate. E. 160) S1521063. in parodontita juvenila: A. primii molari si incisivii D. B. 156) S1621065. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata. radiologic apare demineralizarea osoasa. 156) S1521062. 156) . incisivii si dintii imediat vecini. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A.

In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. segregatie celulara in stratul cornos (pag. 158) S2121070. Sindromul DOWN C. senzatie de gust metalic si alterat E. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. pungi parodontale false E. Sindromul CHEDIAK. hiperplazie gingivala . (pag. 153) S2121069.HIGASHI (pag. 158) S2121072. retractie gingivala D. celule epiteliale descuamate (pag. 152) S2121071. usturimi gingivale C. hipofosfatazia D. dureri intense la atingerea gingiei C. prurit gingival B. hiperplazie gingivala generalizata B. prurit gingival B. degenerescenta filetelor nervoase C. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. retractie gingivala D. iradiante in oasele maxilare. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. 162) S1621067. tesut mezenchimal nediferentiat C. fisuri Stillman E.S1621066. atrofia epiteliului gingival. leucocite distruse B. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag. 158) S1621068. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. Diabet. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. hiperkeratoza D. cu leziuni erozive C. dureri spontane. glicoproteine D. (pag. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. retractia gingivala D. vasodilatatia pasiva B. festonul McCall. semne de inflamatie gingivala B. celule epiteliale descuamate E. parakeratoza E. neutropenia sau granulocitopenia E. hipertrofie gingivala E. B. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A.

156) S2321074. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. creşterea fosfatazei alcaline C. 158) . 157) S2321076. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. hiperestezie dentinară (pag. exsudat sangvinolent E. migrări patologice E. 156) S2321075. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. exsudat purulent (pag. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază: A. exsudat seros B. Din punct de vedere histopatologic. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. pungi parodontale adevărate D. pungi parodontale false B. a adultului? A. formarea diastemei patologice C. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului? A. mobilitate dentară patologică C. exsudat fibrinos C. pungi parodontale adevărate C. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. resorbţii ale cementului radicular D. mobilitate dentara patologica D. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. xerostomie (pag. zona premolarilor mandibulari C.(pag. prurit gingival E. 158) S2321077. 158-159) S2321078. creasta zigomato-malară E. zona premolarilor maxilari D. retracţie gingivală E. distrucţii ale fibrelor Sharpey E. liniile oblice: externă şi internă B. 153) S2121073. exsudat sero-fibrinos D. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale B. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A.

pâna aproape de dipariţie E. alterări ale mitocondriilor. care o delimitează de gingia fixă D. 154) . scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag. (pag. papila gingivală are uneori aspect lobulat.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. apariţia Camphylobacter rectus E. demineralizări ale osului E. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. (pag. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. creşte mobilitatea dinţilor D. leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. vasodilataţie pasivă C. endarterita D. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări. 152) S2321082. 152) S2321083. 151) S2321081. au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. creşterea fosfatazei alcaline C. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte B. rapid progresivă? A. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A. 152-153) S2321084. vacuolizarea mitocondriilor B. halena. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. degenerescenţa filetelor nervoase E. cresc spirochetele B. relieful papilei este şters. activarea complementului C. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. În parodontita marginală cronică superficială.S2321079. apar: A. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. apariţia Eikenella corrodens D. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de: A. 160) S2321080. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive. cu un şanţ discret la bază. activarea policlonală a limfocitelor B B. (pag. cresc speciile de bacili gram-negativi C.

miros urât al cavitaţii orale.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar. 155) S2321086.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag. dinţilor cu canale foarte curbe D. (pag. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. 156) S2321088. Stafiloccocus aureus (pag. molarilor persoanelor în vârstă C. 143) S2621091. pot produce fenomene de tip boala serului D. Sângerare gingivală spontană E. 156) S2621090. nu se asociază cu neutropenia. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. Retracţie gingivală D.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D.S2321085. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. granulocitopenia sau hipofosfatazia E. Mobilitate dentară B. luxaţiile dentare . este asociată cu sindromul Down D. Hiperestezie dentinară (pag. pot produce soc anafilactic E. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. pot produce activarea complementului (pag. Streptoccocus mutans C. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag. Capnocytophaga sputigena E. Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. 154-155) S2321087. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. 156) S2521089. semn specific din gingivita ucero-necrotică C. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A. la dinţii cu rădăcini în formare. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile A. Pungi parodontale reale C. central axial în mod intrerupt sau continuu E. Eikenella corrodens B. sunt adevărate: A. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară. Ce este halistereza? A.

coafaj direct B. dinţi situaţi distal pe arcadă. coafaj indirect (pag. culoare rosie deschisa a gingiei B. durere de intensitate medie (pag. la care tratamentul este dificil C. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D. pulpitele purulente parţiale B. amputaţie devitală E. 147-148) S2621092. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. pulpitele purulente parţiale D. amputatie vitala C. Extirparea devitală este contraindicată în: A. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. coafaj direct B. amputaţie vitală C. 154) S2621094. care nu permit permeabilizarea până la apex B. 154) S2621093. coafaj indirect (pag. infecţii). 153) S2821097. papila desprinsa de dinte E. cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. pulpitele purulente totale C. trisme. dinţi cu canele foarte curbe. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. extirparea aseptico-antiseptică D. senzatia de egresiune a unui dinte B. 134) S2621095. 154) . amputatie devitala E. durerea apare frecvent seara E. papila gingivala cu aspect filiform D. (pag. cariile cu evoluţie subgingivală. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. papila gingivala cu aspect lobulat C. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. durere generalizata D. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. (pag. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. extirparea aseptico-antiseptica D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. 134) S2821096. (pag. durere periradiculara C.B.

scade ARN C. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. In parodontita distrofica apar: A. evolutia continua a leziunilor preexistente D. pungi parodontale false B. migrari dentare E. aparitia de leziuni noi E. pungi parodontale de adancime mare B. mai pregnanta la copii (pag. 156) . Parodontita juvenila se prezinta prin: A. apare mai frecvent dupa 40 ani B. apare mai frecvent dupa 20 ani C. 156) S2821100. albinism B. scade fosfataza alcalina B. In parodontita marginala cronica superficiala: A. simptomatologia poate fi: A. In parodontita marginala profunda rebela la tratament. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A. aparitia festonului McCall C. 162) S2821103. lipsa unei inflamatii clinic D. exudat inflamator redus E. 153) S2921104. creste fosfataza alcalina E. hipercheratoza palmara C.S2821098. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. prezenta unei inflamatii clinic (pag. poate fi localizata E. 155) S2821099. pungi parodontale false C. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. rezorbtie osoasa orizontala (pag. mobilitate dentara accentuata C. scade Succindehidrogenaza D. mobilitate dentara patologica C. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. migrari patologice semnificative D. pungi parodontale adanci (pag. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. retractie gingivala (pag. abcese parodontale D. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. mobilitate dentara patologica B. 160) S2821101. 161-162) S2821102. creste ARN (pag. aparitia fisurilor Stillman B.

mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. sindromul Down B. tulburari de masticatie D. sindromul Plummer-Vinson C. In parodontita marginala cronica profunda la adult. pungi parodontale adevarate E. sindromul Chediak-Higashi D. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. boala lui Werkhof E. 158) S2921106. sindromul Papillon-Lefevre (pag.S2921105. 155) . semnele clinice obiective sunt: A. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. retractie gingivala C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful