Tema nr.

21 Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

156) S1421007. 158-159) S1521013. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor. 153) S1521009. in urma deplasarii dintilor. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia. prurit gingival B. D. migrari patologice frecvente E. sangerari frecvente ale gingiei C. resorbtii ale cementului radicular. 162) S1421008. infiltrat limfoplasmocitar abundent. 161) S1521010. se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. radiologic. 157) S1521012. parodontita de sarcina. 160-161) S1521011. Din punct de vedere clinic. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase. mobilitate dentara accentuata D. hiperestezie. pungi de 5-7 mm B. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive. C. mobilitate dentara accentuata. (pag. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. parodontita distrofica. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. (pag. radiologic. parodontita distrofica prezinta: A. In parodontita marginala cronica profunda la adult. C. E. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. E. cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre. B. apar ocluzii adanci adevarate. in epiteliu se evidentiaza: A. E. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani. semnificative migrari patologice. apar treme patologice. parodontita premenstruala. premolarilor (pag. In parodontita prepubertara: A. B. B. . gingivostomatita micotica. C. E. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani. (pag.E. D. C. D. exudat inflamator redus sau clinic absent C. vasodilatatie cu caracter paralitic. D. durere periradiculara si interradiculara (pag. distructii ale fibrelor Sharpey. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal. C. (pag. papila gingivala tumefiata D. B.

E. Prevotella intermedia D. B. (pag. resorbtie osoasa verticala E. 161) . Parodontita prepubertala E. Gingivita cronica simpla B. halisfereza C. D. 155-156) S2121018. (pag. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A. Fusobacterium nucleatum B. C. resorbtia osoasa este orizontala. resorbtia osoasa este verticala. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. 159) S2121017. apare halistereza. 155) S1521014. Radiologic. anemia hipocroma B. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A.rapid progresiva D. resorbtia osoasa orizontala C. 157) S1621015. neutropenia sau granulocitopenia C. (pag. E. integritatea osului alveolar B. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. Gingivita alergica C.D.actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. in parodontita juvenila: A. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. resorbtie osoasa verticala E. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) . demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. talasemia E. Porphyromonas gingivalis (pag. maladia Hodkin D. Bacillus forsythus E. resorbtie osoasa mixta. Parodontita marginala cronica profunda agresiva. Parodontita juvenila (pag. sarcoidoza (pag. 155) S2321019. resorbtie osoasa mixta. integritatea osului alveolar B. (pag. numindu-se si parodontita mixta. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii. resorbtie osoasa orizontala D. halistereza D. 157) S1621016. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate. demineralizarea are aspect de canal septal.

inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. apariţia fisurilor Stillman C. 161) S2321021. dinţi temporari . apariţia sângerării gingivale spontane B. 156) S2521024. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C. este: A. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. Amputaţia vitală este indicată: A. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. (pag. 153) S2621025. (pag. se face prin coafaj indirect D. Pruritul gingival B. toate de mai sus. usturimi gingivale C. amputaţie devitală E. Usturimea gingivală C.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E. apariţia tartrului D. (pag. Sângerarea la succiunea gingiei E. 134) S2621026. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E. se face prin coafaj direct B. 153) S2321023. se face prin extirpare vitală C. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. 151) S2321022. Sângerarea la atingerea gingiei D. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este: A. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. molarii persoanelor în vârstă C. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. Cum este descrisă parodontita distrofică? A. mobilitatea dinţilor (pag.S2321020. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. dinţi mobili parodontotici B. prurit gingival B. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B.

primii molari si incisivii D. gradul 2 = 4…6 mm D. 153) S2921030. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. 159) S2821028. gradul 1 = 0…2 mm B. 35-40 ani E. fenomene de hiperestezie B. hiperestezie dentinara E. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. incisivii si dintii vecini E. 30-35 ani D. principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. 156) . sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. 162) S1221032. primii molari. prezenta pungilor false156 B. pungi profunde D. In parodontita juvenila. molari de minte. incisivii superiori si inferiori C. 45 ani (pag. resorbtii orizontale (pag. toate cele de mai sus (pag. gradul 1 = 0…4 mm C. 25-30 ani C. In parodontita distrofica apar A. gradul 3 = > 8 mm (pag. retractii gingivale D. 20 ani B. senzatie de egresiune a dintilor (pag. pungi de adancime mica sau medie C. uneori hiperplazie gingivala (pag. gradul 2 = 4…7 mm E. 156) S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. 142) S2821027.D. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. migrari patologice accentuate E. In plan vertical. primii molari superiori si inferiori B. 160) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1221031. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. mobilitate dentara patologica C. (pag.

Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. sangerari gingivale (pag. pungi parodontale adevarate E. leziuni proliferative. Obiectiv. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. In parodontita marginala cronica profunda la adult. absenta mobilitatii patologice C. gaura palatina mare D. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. tumefactii voluminoase ulcerate D. uneori retractie gingivala (pag. usturimi gingivale (pag. 153) S1221038. prezenta exudatului pururlent E. alternand cu zone de ulceratie C. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa. usturimi gingivale E. degenerescente celulare E. semne de inflamatie gingivala C. jena dureroasa la nivelul gingiei D. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. 158) S1221035. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. cresta zigomato-molara E. migrari dentare patologice B. zona mentoniera B. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. 154) S1221037. 159) S1221034. 160) S1321039. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. leziunile sunt incipiente. 157) S1221036. mobilitate dentara patologica D. exista demineralizare D. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. celule epiteliale descuamate . liniile oblice externa si interna C. sangerari la atingeri usoare cu sonda B.S1221033. in PMCS exista A. prurit gingival C. afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. 1-3 mm B. afectand in special gingia (pag. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. In parodontita marginala cronica profunda. resorbtii ale cementului radicular B.

Bacillus forsytus . infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag. leucocite distruse E. Prevotella intermedia B. degenerescenta filetelor nervoase C. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A. 157) S1321041. Eikinella corrodens C. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B.B. 160) . 161) S1321043. Bacillus forsytus . Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. este cauzata genetic C. fiind implicati: A. pungi parodontale false C. distrucţia fibrelor de colagen E.40% D. vasodilataţie pasiva E. are cauza microbiana E. Porphyromonas gingivalis . Campylobacter rectus E. meiopragie C. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. in derm apare: A. Veillonella (pag. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E. bacterii intregi si fragmentate D.15 % (pag.25% B. 158) S1321040. 156) S1321044. 160) S1321045. Capnocytophaga D.52% C. halistereza D. infiltrat dens limfoplasmocitar B. in parodontita marginala cronica profunda la adult. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana. imunoglobuline (pag. Porphyromonas gingivalis –50% E. 152) S1321042. segregatie celulara (pag. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag. in corion apar: A. vasoplegie B. Bacillus forsytus . in parodontita marginala cronica superficiala. infiltrat limfoplasmocitar C. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D. apare dupa varsta de 35 ani D.

158-159) S1321048. gradul II . mobilitate dentara accentuata C. liniilor oblice: interna si externa D. sonda nu patrunde interradicular B. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A.S1321046. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag. atrofie osoasa predomonant verticala D. hiperestezie (pag. disjunctie epiteliu-dinte C. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. In etiologia parodontitei marginale agresive. pungi parodontale adevarate C. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. 162) S1421052. 156) S1321049. Veillonela (pag. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. Capnocytophaga E. Eikenella corrodens C. vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. apofizelor genii B. gradul II . 158) S1421050. mobilitate patologica de gradul 1 B. feston McCall C. degenerescente celulere B. 160) S1421051. fisuri Stillman B. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. crestei zigomato-malare E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag.leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia. culoare roz-palida a gingiei marginale D. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. trecand pe versantul opus . Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. sunt implicate urmatoarele microorganisme: A. A. gradul I . spinei nazale C.sonda patrunde adanc interradicular. rapid progresive. 154) S1321047.examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. actinomycetemcomitans B. semne de inflamatie gingivala B.sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. gradul III . Porphyromonas gingivalis D.

sindromul Chediak-Higashi (pag. apar tulburari de masticatie. B. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. hiperestezie dentinara. Capnocytophaga (pag. pungi parodontale false. tulburari de fonatie. E. anemia E. subiectiv: A. B. leucocite distruse B. In parodontita juvenila. pungile parodontale contin: A. In parodontita marginala cronica superficiala: A. C. Peptostreptococus micros E. (pag. tumefactie gingivala cu pungi false. pungi adevarate. C. sero-fibrinos. sindromul Down B. actinomycetemcomitans D. In parodontita marginala cronica superficiala. 161) S1521056. retractie gingivala. A. celule epiteliale descuamate C. hiperfosfatazia D.sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. rar purulent E. dureri intense iradiate. Prevotella intermedia C. (pag. retractie gingivala. gradul IV . semnele subiective sunt: A. B. D. E. fragmente de os alveolar necrozat D. C. D. sindromul Papillon-Lefevre C. 156) S1521057. Fusobacterium nucleatum B. 153-154) S1521059. principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. exudat seros. E. 155) S1421055. manifestari psihice anxios-obsesive. sangerare la succiunea gingiei. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. sangerare la atingeri usoare cu sonda. 158) S1521058. 158) S1421054. 159) S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult.E. tesut conjunctiv de neoformatie (pag. mobilitate dentara patologica. . prurit gingival. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. In parodontita marginala cronica profunda la adult. (pag. D. creste fosfataza acida.

156) . apare retractie gingivala E. (pag. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale. D. apare mai frecvent dupa 20 de ani. E. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere. (pag. prezinta mobilitate patologica de gradul 4. prezinta mobilitate dentara crescuta. prezinta pungi parodontale false. D. primii molari superiori si inferiori B. C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. E. in parodontita juvenila: A. C. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. Parodontita juvenila: A. D. 158) S1621064. primii molari. Parodontita distrofica: A. C. prezinta resorbtie orizontala accentuata. apare tumefactia gingivala cu pungi false. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A.B. B. E. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic. D. primii molari si incisivii D. E. Parodontita marginala agresiva. (pag. prezinta retractie gingivala. E. caninii superiori si inferiori. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. luni sau ani. rapid progresiva: A. depasind numarul de 14 E. (pag. incisivii si dintii imediat vecini. (pag. prezinta pungi parodontale adevarate. C. B. 153-154) S1521060. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani. prezinta tumefactie granulara. radiologic apare demineralizarea osoasa. 156) S1621065. incisivii superiori si inferiori C. prezinta pungi parodontale adevarate. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale. (pag. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta. C. 160) S1521063. apar leziuni hiperkeratozice. B. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis. (pag. B. apare uneori retractie gingivala. D. 161-162) S1521061. 156) S1521062. prezinta migrari patologice accentuate. reprezinta forma intens destructiva la adult.

Diabet. retractie gingivala D. fisuri Stillman E. iradiante in oasele maxilare. celule epiteliale descuamate E. festonul McCall. hipofosfatazia D. Sindromul DOWN C. 162) S1621067. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. semne de inflamatie gingivala B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. retractia gingivala D. prurit gingival B. atrofia epiteliului gingival. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. hiperkeratoza D. leucocite distruse B. segregatie celulara in stratul cornos (pag. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. (pag. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag.S1621066. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. B. parakeratoza E. (pag. dureri intense la atingerea gingiei C. dureri spontane. cu leziuni erozive C. degenerescenta filetelor nervoase C. hiperplazie gingivala generalizata B. hiperplazie gingivala . senzatie de gust metalic si alterat E. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. Sindromul CHEDIAK. retractie gingivala D. 153) S2121069. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. hipertrofie gingivala E. 158) S2121070. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. 158) S1621068. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A. tesut mezenchimal nediferentiat C. neutropenia sau granulocitopenia E. usturimi gingivale C. prurit gingival B. 158) S2121072.HIGASHI (pag. 152) S2121071. pungi parodontale false E. celule epiteliale descuamate (pag. vasodilatatia pasiva B. glicoproteine D.

prurit gingival E. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază: A. exsudat seros B. pungi parodontale false B. creasta zigomato-malară E. exsudat sangvinolent E. pungi parodontale adevărate C. exsudat sero-fibrinos D. resorbţii ale cementului radicular D. hiperestezie dentinară (pag. mobilitate dentară patologică C. 156) S2321075. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. mobilitate dentara patologica D. 158) S2321077. pungi parodontale adevărate D. a adultului? A. zona premolarilor mandibulari C. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale B. 158-159) S2321078. 158) . distrucţii ale fibrelor Sharpey E. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. zona premolarilor maxilari D. retracţie gingivală E. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. Din punct de vedere histopatologic. liniile oblice: externă şi internă B. exsudat purulent (pag. 157) S2321076. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului? A. exsudat fibrinos C. creşterea fosfatazei alcaline C. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. formarea diastemei patologice C. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. xerostomie (pag.(pag. migrări patologice E. 153) S2121073. 156) S2321074.

În parodontita marginală cronică superficială. 160) S2321080. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. (pag. 152) S2321083. cresc speciile de bacili gram-negativi C. alterări ale mitocondriilor. relieful papilei este şters. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A. care o delimitează de gingia fixă D. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. endarterita D. 152-153) S2321084. (pag. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de: A. apar: A. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. vasodilataţie pasivă C. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive. cresc spirochetele B. cu un şanţ discret la bază. halena. 151) S2321081. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. vacuolizarea mitocondriilor B. 152) S2321082. apariţia Eikenella corrodens D. pâna aproape de dipariţie E. degenerescenţa filetelor nervoase E. 154) . leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte B. activarea policlonală a limfocitelor B B. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări.S2321079. activarea complementului C. papila gingivală are uneori aspect lobulat. demineralizări ale osului E. creşte mobilitatea dinţilor D. (pag. creşterea fosfatazei alcaline C. au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. rapid progresivă? A. apariţia Camphylobacter rectus E. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag.

pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. Stafiloccocus aureus (pag. nu se asociază cu neutropenia. 154-155) S2321087. molarilor persoanelor în vârstă C. granulocitopenia sau hipofosfatazia E. Retracţie gingivală D. Streptoccocus mutans C. pot produce fenomene de tip boala serului D. (pag. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile A. central axial în mod intrerupt sau continuu E. miros urât al cavitaţii orale. 156) S2521089. 155) S2321086. Hiperestezie dentinară (pag. 156) S2321088. semn specific din gingivita ucero-necrotică C. Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. pot produce activarea complementului (pag. pot produce soc anafilactic E. dinţilor cu canale foarte curbe D. Eikenella corrodens B. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară. Pungi parodontale reale C. sunt adevărate: A. 143) S2621091. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. luxaţiile dentare .demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. este asociată cu sindromul Down D. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. Mobilitate dentară B. Ce este halistereza? A. 156) S2621090. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag.S2321085. Capnocytophaga sputigena E. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. la dinţii cu rădăcini în formare.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D. Sângerare gingivală spontană E. ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B.

pulpitele cronice deschise granulomatoase E. durere generalizata D. papila desprinsa de dinte E. pulpitele purulente totale C. amputaţie vitală C. coafaj direct B. 134) S2821096. cariile cu evoluţie subgingivală. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. pulpitele purulente parţiale B. infecţii). amputatie devitala E. pulpitele purulente parţiale D.B. senzatia de egresiune a unui dinte B. durere periradiculara C. 153) S2821097. durere de intensitate medie (pag. coafaj indirect (pag. culoare rosie deschisa a gingiei B. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori. extirparea aseptico-antiseptica D. Extirparea devitală este contraindicată în: A. 134) S2621095. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. (pag. durerea apare frecvent seara E. coafaj direct B. care nu permit permeabilizarea până la apex B. amputatie vitala C. (pag. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. papila gingivala cu aspect lobulat C. amputaţie devitală E. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. (pag. 147-148) S2621092. la care tratamentul este dificil C. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. 154) . coafaj indirect (pag. 154) S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. dinţi cu canele foarte curbe. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A. trisme. dinţi situaţi distal pe arcadă. extirparea aseptico-antiseptică D. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. 154) S2621093. papila gingivala cu aspect filiform D. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D.

156) . mobilitate dentara patologica C. scade ARN C. 155) S2821099. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. abcese parodontale D. 161-162) S2821102. 162) S2821103. aparitia de leziuni noi E. In parodontita marginala profunda rebela la tratament. pungi parodontale adanci (pag. lipsa unei inflamatii clinic D. poate fi localizata E. 160) S2821101. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. apare mai frecvent dupa 40 ani B. aparitia festonului McCall C. mobilitate dentara accentuata C. creste ARN (pag. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. In parodontita distrofica apar: A. simptomatologia poate fi: A. 153) S2921104. mai pregnanta la copii (pag. retractie gingivala (pag. migrari dentare E. mobilitate dentara patologica B. hipercheratoza palmara C. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. apare mai frecvent dupa 20 ani C. 156) S2821100. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. evolutia continua a leziunilor preexistente D. migrari patologice semnificative D. prezenta unei inflamatii clinic (pag. pungi parodontale false C. albinism B. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. rezorbtie osoasa orizontala (pag. In parodontita marginala cronica superficiala: A. scade Succindehidrogenaza D. pungi parodontale false B. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A. creste fosfataza alcalina E. exudat inflamator redus E. pungi parodontale de adancime mare B. aparitia fisurilor Stillman B.S2821098. scade fosfataza alcalina B.

boala lui Werkhof E. semnele clinice obiective sunt: A. sindromul Chediak-Higashi D. 155) . 158) S2921106.S2921105. pungi parodontale adevarate E. sindromul Plummer-Vinson C. tulburari de masticatie D. In parodontita marginala cronica profunda la adult. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. sindromul Papillon-Lefevre (pag. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. sindromul Down B. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. retractie gingivala C.