Tema nr.

21 Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

B. 158-159) S1521013. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. in urma deplasarii dintilor. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive. B. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia. 162) S1421008. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani. sangerari frecvente ale gingiei C. 153) S1521009. E. D. B. parodontita distrofica. D. radiologic. parodontita de sarcina.E. C. hiperestezie. . parodontita premenstruala. se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. migrari patologice frecvente E. infiltrat limfoplasmocitar abundent. vasodilatatie cu caracter paralitic. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. premolarilor (pag. 156) S1421007. In parodontita marginala cronica profunda la adult. 157) S1521012. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. (pag. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor. B. in epiteliu se evidentiaza: A. E. C. D. atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal. gingivostomatita micotica. (pag. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. durere periradiculara si interradiculara (pag. (pag. E. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor. exudat inflamator redus sau clinic absent C. papila gingivala tumefiata D. 160-161) S1521011. resorbtii ale cementului radicular. E. Din punct de vedere clinic. mobilitate dentara accentuata D. In parodontita prepubertara: A. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. prurit gingival B. pungi de 5-7 mm B. C. B. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani. parodontita distrofica prezinta: A. distructii ale fibrelor Sharpey. apar ocluzii adanci adevarate. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre. C. (pag. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase. 161) S1521010. C. semnificative migrari patologice. mobilitate dentara accentuata. D. radiologic. apar treme patologice.

resorbtie osoasa verticala E. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate. resorbtie osoasa mixta. talasemia E. Gingivita alergica C. Prevotella intermedia D. (pag. halisfereza C. apare halistereza. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. resorbtie osoasa verticala E. Parodontita marginala cronica profunda agresiva. neutropenia sau granulocitopenia C. resorbtie osoasa orizontala D. resorbtia osoasa este verticala. Parodontita juvenila (pag.actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. integritatea osului alveolar B. in parodontita juvenila: A. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii.rapid progresiva D. Gingivita cronica simpla B. Bacillus forsythus E. resorbtie osoasa mixta. Parodontita prepubertala E. anemia hipocroma B. (pag. resorbtia osoasa orizontala C. (pag. 155) S1521014. E. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A.D. demineralizarea are aspect de canal septal. 155) S2321019. 157) S1621016. (pag. D. Porphyromonas gingivalis (pag. 159) S2121017. sarcoidoza (pag. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. C. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. Fusobacterium nucleatum B. integritatea osului alveolar B. halistereza D. Radiologic. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) . E. 155-156) S2121018. 161) . 157) S1621015. resorbtia osoasa este orizontala. maladia Hodkin D. numindu-se si parodontita mixta. B.

senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi. este: A. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata. prurit gingival B. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B. molarii persoanelor în vârstă C. Amputaţia vitală este indicată: A. Usturimea gingivală C. 151) S2321022. apariţia sângerării gingivale spontane B. dinţi mobili parodontotici B. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. apariţia fisurilor Stillman C. se face prin coafaj indirect D. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. 156) S2521024. (pag. (pag. Sângerarea la atingerea gingiei D. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C. usturimi gingivale C. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. (pag. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. 134) S2621026. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. dinţi temporari . inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. Cum este descrisă parodontita distrofică? A. Sângerarea la succiunea gingiei E. toate de mai sus. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. Pruritul gingival B. apariţia tartrului D. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E. 153) S2621025. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită.S2321020. mobilitatea dinţilor (pag. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este: A. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. amputaţie devitală E. 161) S2321021. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E. 153) S2321023. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vitală C. însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. Tratamentul pulpitei seroase totale: A.

Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. 156) . molari de minte. pungi de adancime mica sau medie C. 156) S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. incisivii superiori si inferiori C. 153) S2921030. gradul 2 = 4…6 mm D. 35-40 ani E. primii molari si incisivii D. hiperestezie dentinara E. gradul 3 = > 8 mm (pag. afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. migrari patologice accentuate E. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. 45 ani (pag. mobilitate dentara patologica C. 162) S1221032. 30-35 ani D.D. primii molari. gradul 1 = 0…2 mm B. (pag. In parodontita juvenila. In parodontita distrofica apar A. uneori hiperplazie gingivala (pag. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. resorbtii orizontale (pag. incisivii si dintii vecini E. 160) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1221031. fenomene de hiperestezie B. primii molari superiori si inferiori B. toate cele de mai sus (pag. 20 ani B. 159) S2821028. principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. In plan vertical. gradul 1 = 0…4 mm C. 142) S2821027. senzatie de egresiune a dintilor (pag. prezenta pungilor false156 B. retractii gingivale D. 25-30 ani C. pungi profunde D. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. gradul 2 = 4…7 mm E.

semne de inflamatie gingivala C. mobilitate dentara patologica D. 158) S1221035. pungi parodontale adevarate E. usturimi gingivale E. 1-3 mm B. jena dureroasa la nivelul gingiei D. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. 157) S1221036. 154) S1221037.S1221033. alternand cu zone de ulceratie C. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa. sangerari gingivale (pag. exista demineralizare D. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. usturimi gingivale (pag. absenta mobilitatii patologice C. prezenta exudatului pururlent E. leziunile sunt incipiente. In parodontita marginala cronica profunda. 159) S1221034. uneori retractie gingivala (pag. migrari dentare patologice B. liniile oblice externa si interna C. gaura palatina mare D. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. Obiectiv. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. afectand in special gingia (pag. 153) S1221038. celule epiteliale descuamate . tumefactii voluminoase ulcerate D. resorbtii ale cementului radicular B. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. 160) S1321039. afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. zona mentoniera B. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziuni proliferative. in PMCS exista A. In parodontita marginala cronica profunda la adult. prurit gingival C. degenerescente celulare E.

resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. 156) S1321044. in parodontita marginala cronica profunda la adult.15 % (pag.B. vasodilataţie pasiva E. bacterii intregi si fragmentate D. Bacillus forsytus . 152) S1321042. fiind implicati: A. Bacillus forsytus . segregatie celulara (pag. degenerescenta filetelor nervoase C. in derm apare: A. Porphyromonas gingivalis –50% E. in corion apar: A. in parodontita marginala cronica superficiala. pungi parodontale false C. este cauzata genetic C. Bacillus forsytus .25% B. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. Prevotella intermedia B. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A. 161) S1321043. apare dupa varsta de 35 ani D. 160) . Porphyromonas gingivalis . leucocite distruse E. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. are cauza microbiana E. Campylobacter rectus E. infiltrat dens limfoplasmocitar B. 158) S1321040. distrucţia fibrelor de colagen E. Capnocytophaga D. vasoplegie B. infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B. halistereza D. 160) S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana.40% D. imunoglobuline (pag. meiopragie C. infiltrat limfoplasmocitar C. Eikinella corrodens C.52% C. Veillonella (pag. 157) S1321041.

158-159) S1321048. 162) S1421052. sunt implicate urmatoarele microorganisme: A. Porphyromonas gingivalis D. A. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. atrofie osoasa predomonant verticala D. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A.leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag.S1321046. feston McCall C. mobilitate patologica de gradul 1 B. Eikenella corrodens C. crestei zigomato-malare E. gradul III . apofizelor genii B. vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. hiperestezie (pag. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E. Capnocytophaga E. gradul II . liniilor oblice: interna si externa D. degenerescente celulere B. spinei nazale C. 160) S1421051. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. mobilitate dentara accentuata C. 154) S1321047. gradul II . retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. pungi parodontale adevarate C. disjunctie epiteliu-dinte C. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E.sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. rapid progresive. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. actinomycetemcomitans B. 156) S1321049. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. 158) S1421050. fisuri Stillman B. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. Veillonela (pag. semne de inflamatie gingivala B.examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. gradul I . culoare roz-palida a gingiei marginale D.sonda patrunde adanc interradicular. sonda nu patrunde interradicular B. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. trecand pe versantul opus . In etiologia parodontitei marginale agresive.

pungile parodontale contin: A.sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. prurit gingival. (pag. 158) S1521058. pungi parodontale false. A. manifestari psihice anxios-obsesive. B. retractie gingivala. (pag. pungi adevarate. hiperfosfatazia D. E. In parodontita marginala cronica profunda la adult. . 156) S1521057. hiperestezie dentinara. fragmente de os alveolar necrozat D. Peptostreptococus micros E. gradul IV . tesut conjunctiv de neoformatie (pag. Prevotella intermedia C. dureri intense iradiate. retractie gingivala. (pag. In parodontita marginala cronica profunda la adult. 158) S1421054. D. anemia E. In parodontita juvenila. sindromul Down B. mobilitate dentara patologica. exudat seros. creste fosfataza acida. sindromul Chediak-Higashi (pag. B. 159) S1421053. apar tulburari de masticatie. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. rar purulent E. actinomycetemcomitans D. Capnocytophaga (pag.E. C. 155) S1421055. E. Fusobacterium nucleatum B. celule epiteliale descuamate C. sero-fibrinos. B. subiectiv: A. semnele subiective sunt: A. sindromul Papillon-Lefevre C. In parodontita marginala cronica superficiala: A. C. leucocite distruse B. principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. In parodontita marginala cronica superficiala. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. sangerare la atingeri usoare cu sonda. tumefactie gingivala cu pungi false. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. sangerare la succiunea gingiei. tulburari de fonatie. D. D. C. 161) S1521056. E. 153-154) S1521059.

primii molari si incisivii D. apar leziuni hiperkeratozice. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata. 161-162) S1521061. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale. (pag. (pag. prezinta pungi parodontale adevarate. D. prezinta resorbtie orizontala accentuata. luni sau ani. caninii superiori si inferiori. rapid progresiva: A. (pag. E. (pag. C. Parodontita marginala agresiva. C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. D. Parodontita distrofica: A. reprezinta forma intens destructiva la adult. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic. incisivii superiori si inferiori C. B. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. prezinta pungi parodontale false. prezinta pungi parodontale adevarate. 156) S1521062. D. E. (pag. apare uneori retractie gingivala. 158) S1621064. apare retractie gingivala E. 156) S1621065. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. 156) . in parodontita juvenila: A. D. primii molari superiori si inferiori B. E. D. apare tumefactia gingivala cu pungi false. primii molari. E. prezinta mobilitate patologica de gradul 4. B. prezinta retractie gingivala. (pag. prezinta tumefactie granulara. incisivii si dintii imediat vecini. B. radiologic apare demineralizarea osoasa. 160) S1521063. Parodontita juvenila: A. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale. B. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate. (pag. C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. prezinta migrari patologice accentuate. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta. C. 153-154) S1521060. E. apare mai frecvent dupa 20 de ani.B. prezinta mobilitate dentara crescuta. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis. C. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere. depasind numarul de 14 E.

In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A. tesut mezenchimal nediferentiat C. parakeratoza E. pungi parodontale false E. festonul McCall. celule epiteliale descuamate E. cu leziuni erozive C. neutropenia sau granulocitopenia E. Sindromul CHEDIAK. 158) S2121072. hiperkeratoza D. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. hipertrofie gingivala E. usturimi gingivale C. celule epiteliale descuamate (pag. hipofosfatazia D. dureri spontane. retractie gingivala D. 162) S1621067. retractia gingivala D. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. 158) S1621068. (pag. retractie gingivala D. vasodilatatia pasiva B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. prurit gingival B. 152) S2121071. iradiante in oasele maxilare. degenerescenta filetelor nervoase C. segregatie celulara in stratul cornos (pag. B. semne de inflamatie gingivala B. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. leucocite distruse B. 158) S2121070. senzatie de gust metalic si alterat E. 153) S2121069. fisuri Stillman E. Diabet. Sindromul DOWN C. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag. hiperplazie gingivala .S1621066. dureri intense la atingerea gingiei C.HIGASHI (pag. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. glicoproteine D. prurit gingival B. atrofia epiteliului gingival. (pag. hiperplazie gingivala generalizata B.

afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. mobilitate dentara patologica D. exsudat fibrinos C. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. 158) S2321077. a adultului? A. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. exsudat sangvinolent E. migrări patologice E. în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază: A. liniile oblice: externă şi internă B. exsudat sero-fibrinos D. distrucţii ale fibrelor Sharpey E. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului? A. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. zona premolarilor mandibulari C. retracţie gingivală E. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. Din punct de vedere histopatologic. resorbţii ale cementului radicular D. creasta zigomato-malară E. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale B. pungi parodontale adevărate C. pungi parodontale false B. 153) S2121073. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. xerostomie (pag. creşterea fosfatazei alcaline C. exsudat purulent (pag. 158-159) S2321078. exsudat seros B. prurit gingival E. 156) S2321074. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. mobilitate dentară patologică C. hiperestezie dentinară (pag. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. zona premolarilor maxilari D. pungi parodontale adevărate D. 158) . 156) S2321075.(pag. 157) S2321076. formarea diastemei patologice C.

Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică. leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A. cu un şanţ discret la bază. 152) S2321082.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. (pag. vacuolizarea mitocondriilor B. apariţia Eikenella corrodens D. degenerescenţa filetelor nervoase E.S2321079. vasodilataţie pasivă C. creşte mobilitatea dinţilor D. rapid progresivă? A. 151) S2321081. pâna aproape de dipariţie E. relieful papilei este şters. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte B. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. care o delimitează de gingia fixă D. cresc speciile de bacili gram-negativi C. creşterea fosfatazei alcaline C. papila gingivală are uneori aspect lobulat. cresc spirochetele B. 154) . (pag. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. activarea complementului C. 152-153) S2321084. endarterita D. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de: A. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D. apar: A. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. În parodontita marginală cronică superficială. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E. activarea policlonală a limfocitelor B B. (pag. apariţia Camphylobacter rectus E. 152) S2321083. demineralizări ale osului E. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. 160) S2321080. halena. alterări ale mitocondriilor.

Sângerare gingivală spontană E. Retracţie gingivală D. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. Streptoccocus mutans C.S2321085. central axial în mod intrerupt sau continuu E. pot produce soc anafilactic E. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. Eikenella corrodens B. (pag. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. Ce este halistereza? A. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară. pot produce fenomene de tip boala serului D. granulocitopenia sau hipofosfatazia E. molarilor persoanelor în vârstă C. este asociată cu sindromul Down D. sunt adevărate: A. 143) S2621091. 156) S2521089.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar. luxaţiile dentare . Capnocytophaga sputigena E. ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. la dinţii cu rădăcini în formare. dinţilor cu canale foarte curbe D. 154-155) S2321087. Mobilitate dentară B. Hiperestezie dentinară (pag. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C. 155) S2321086. miros urât al cavitaţii orale. pot produce activarea complementului (pag. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. 156) S2621090. nu se asociază cu neutropenia. Pungi parodontale reale C. Stafiloccocus aureus (pag. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag. semn specific din gingivita ucero-necrotică C. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. 156) S2321088.

cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. dinţi situaţi distal pe arcadă. (pag. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A. pulpitele purulente totale C. 153) S2821097. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. durere generalizata D. senzatia de egresiune a unui dinte B. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. 154) . 134) S2621095. amputatie vitala C. (pag. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori. extirparea aseptico-antiseptică D. amputaţie devitală E. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. care nu permit permeabilizarea până la apex B.B. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. coafaj direct B. pulpitele purulente parţiale B. 154) S2621094. coafaj direct B. coafaj indirect (pag. papila gingivala cu aspect lobulat C. papila gingivala cu aspect filiform D. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. Extirparea devitală este contraindicată în: A. amputaţie vitală C. pulpitele purulente parţiale D. durerea apare frecvent seara E. amputatie devitala E. extirparea aseptico-antiseptica D. 154) S2621093. dinţi cu canele foarte curbe. la care tratamentul este dificil C. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. culoare rosie deschisa a gingiei B. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. durere de intensitate medie (pag. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D. 134) S2821096. coafaj indirect (pag. (pag. infecţii). durere periradiculara C. 147-148) S2621092. cariile cu evoluţie subgingivală. trisme. papila desprinsa de dinte E.

pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. creste ARN (pag. aparitia de leziuni noi E. apare mai frecvent dupa 40 ani B. exudat inflamator redus E. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A. In parodontita marginala profunda rebela la tratament. scade ARN C. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. mai pregnanta la copii (pag. In parodontita marginala cronica superficiala: A. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. retractie gingivala (pag. 153) S2921104. 160) S2821101. pungi parodontale de adancime mare B. lipsa unei inflamatii clinic D. 162) S2821103. simptomatologia poate fi: A. scade Succindehidrogenaza D. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. aparitia fisurilor Stillman B. abcese parodontale D. migrari dentare E. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. 161-162) S2821102. rezorbtie osoasa orizontala (pag. 156) S2821100. aparitia festonului McCall C. albinism B. mobilitate dentara patologica C.S2821098. hipercheratoza palmara C. pungi parodontale adanci (pag. poate fi localizata E. apare mai frecvent dupa 20 ani C. 156) . 155) S2821099. scade fosfataza alcalina B. pungi parodontale false C. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. In parodontita distrofica apar: A. mobilitate dentara patologica B. creste fosfataza alcalina E. mobilitate dentara accentuata C. prezenta unei inflamatii clinic (pag. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. pungi parodontale false B. migrari patologice semnificative D. evolutia continua a leziunilor preexistente D.

S2921105. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. retractie gingivala C. semnele clinice obiective sunt: A. sindromul Plummer-Vinson C. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. sindromul Papillon-Lefevre (pag. 155) . 158) S2921106. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. boala lui Werkhof E. pungi parodontale adevarate E. sindromul Chediak-Higashi D. In parodontita marginala cronica profunda la adult. tulburari de masticatie D. sindromul Down B.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful