Tema nr.

21 Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

resorbtii ale cementului radicular. B. semnificative migrari patologice. 160-161) S1521011. parodontita premenstruala. apar treme patologice. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. radiologic. in urma deplasarii dintilor. cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre. In parodontita marginala cronica profunda la adult. E. atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal. B. exudat inflamator redus sau clinic absent C. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani. vasodilatatie cu caracter paralitic. C. distructii ale fibrelor Sharpey. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. B. (pag. pungi de 5-7 mm B. B. In parodontita prepubertara: A. E. C. parodontita distrofica prezinta: A. mobilitate dentara accentuata D. . 161) S1521010. Din punct de vedere clinic. radiologic. apar ocluzii adanci adevarate. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor. C. se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. 156) S1421007. gingivostomatita micotica. parodontita distrofica. mobilitate dentara accentuata. E. E. sangerari frecvente ale gingiei C. D. 162) S1421008. in epiteliu se evidentiaza: A. papila gingivala tumefiata D. parodontita de sarcina. hiperestezie. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive. C. premolarilor (pag. D. prurit gingival B. migrari patologice frecvente E. durere periradiculara si interradiculara (pag. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia. 158-159) S1521013. D. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. 153) S1521009. infiltrat limfoplasmocitar abundent. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. 157) S1521012. C. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase. (pag.E. (pag. (pag. D.

apar modificari mixte distrofice si inflamatorii. halisfereza C. demineralizarea are aspect de canal septal. Bacillus forsythus E. Porphyromonas gingivalis (pag. neutropenia sau granulocitopenia C. Gingivita cronica simpla B. C. numindu-se si parodontita mixta. Parodontita juvenila (pag. E.D. talasemia E.rapid progresiva D. E. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. 155) S2321019. integritatea osului alveolar B. B. 155-156) S2121018. (pag. Gingivita alergica C. resorbtie osoasa verticala E. (pag. resorbtia osoasa este verticala. 157) S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. resorbtie osoasa verticala E. resorbtie osoasa mixta. Parodontita prepubertala E. resorbtia osoasa orizontala C. apare halistereza. Radiologic. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. integritatea osului alveolar B.actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. halistereza D. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. in parodontita juvenila: A. Parodontita marginala cronica profunda agresiva. (pag. Prevotella intermedia D. 159) S2121017. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate. 157) S1621015. resorbtia osoasa este orizontala. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. sarcoidoza (pag. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) . resorbtie osoasa orizontala D. D. resorbtie osoasa mixta. 161) . 155) S1521014. Fusobacterium nucleatum B. maladia Hodkin D. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A. (pag. anemia hipocroma B.

161) S2321021. (pag. apariţia sângerării gingivale spontane B. 156) S2521024. însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. (pag. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. 134) S2621026. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. Sângerarea la atingerea gingiei D. apariţia tartrului D. Cum este descrisă parodontita distrofică? A. toate de mai sus. se face prin extirpare vitală C. amputaţie devitală E. molarii persoanelor în vârstă C. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este: A. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata. dinţi mobili parodontotici B. se face prin coafaj indirect D. prurit gingival B. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E. 153) S2321023. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. 151) S2321022.S2321020. apariţia fisurilor Stillman C. se face prin coafaj direct B. dinţi temporari . mobilitatea dinţilor (pag. Sângerarea la succiunea gingiei E. Amputaţia vitală este indicată: A. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E. este: A. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. usturimi gingivale C. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. 153) S2621025. Pruritul gingival B. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi. (pag. Usturimea gingivală C. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C.

primii molari si incisivii D. afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. 153) S2921030. In parodontita juvenila. mobilitate dentara patologica C. 45 ani (pag. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. gradul 1 = 0…2 mm B. primii molari. toate cele de mai sus (pag. 30-35 ani D. retractii gingivale D. migrari patologice accentuate E. molari de minte. 162) S1221032. incisivii superiori si inferiori C. prezenta pungilor false156 B. gradul 2 = 4…6 mm D. 160) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1221031. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. 156) S2921029. primii molari superiori si inferiori B. resorbtii orizontale (pag. In plan vertical. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. gradul 3 = > 8 mm (pag. uneori hiperplazie gingivala (pag. hiperestezie dentinara E. gradul 2 = 4…7 mm E. (pag. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A.D. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. gradul 1 = 0…4 mm C. pungi profunde D. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. 142) S2821027. 35-40 ani E. 25-30 ani C. principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. incisivii si dintii vecini E. fenomene de hiperestezie B. 156) . senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. In parodontita distrofica apar A. 159) S2821028. 20 ani B. senzatie de egresiune a dintilor (pag. pungi de adancime mica sau medie C.

alternand cu zone de ulceratie C. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa. In parodontita marginala cronica profunda la adult. resorbtii ale cementului radicular B. usturimi gingivale E. uneori retractie gingivala (pag. semne de inflamatie gingivala C. migrari dentare patologice B. liniile oblice externa si interna C. sangerari gingivale (pag. afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. 158) S1221035. exista demineralizare D. prezenta exudatului pururlent E. usturimi gingivale (pag. infiltrat limfoplasmocitar abundent D.S1221033. 154) S1221037. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. leziunile sunt incipiente. gaura palatina mare D. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. prurit gingival C. in PMCS exista A. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. tumefactii voluminoase ulcerate D. 159) S1221034. celule epiteliale descuamate . 157) S1221036. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. afectand in special gingia (pag. 153) S1221038. Obiectiv. la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. leziuni proliferative. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. 160) S1321039. mobilitate dentara patologica D. 1-3 mm B. In parodontita marginala cronica profunda. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. absenta mobilitatii patologice C. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. pungi parodontale adevarate E. degenerescente celulare E. zona mentoniera B. jena dureroasa la nivelul gingiei D.

radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. vasodilataţie pasiva E. 161) S1321043. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag. imunoglobuline (pag. este cauzata genetic C. 156) S1321044. 157) S1321041. are cauza microbiana E. apare dupa varsta de 35 ani D. Capnocytophaga D. Porphyromonas gingivalis –50% E. Prevotella intermedia B. 160) S1321045. in derm apare: A. bacterii intregi si fragmentate D. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana. in parodontita marginala cronica superficiala. halistereza D. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. 160) . meiopragie C.15 % (pag. in parodontita marginala cronica profunda la adult. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag. Bacillus forsytus .25% B. Veillonella (pag. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D.40% D. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag. leucocite distruse E. segregatie celulara (pag.52% C. fiind implicati: A. pungi parodontale false C. vasoplegie B. infiltrat dens limfoplasmocitar B. Bacillus forsytus . infiltrat limfoplasmocitar C. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E. in corion apar: A. Eikinella corrodens C. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A.B. 158) S1321040. degenerescenta filetelor nervoase C. distrucţia fibrelor de colagen E. Bacillus forsytus . Campylobacter rectus E. Porphyromonas gingivalis . 152) S1321042.

Veillonela (pag. fisuri Stillman B. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. 158) S1421050. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag.sonda patrunde adanc interradicular. sunt implicate urmatoarele microorganisme: A. disjunctie epiteliu-dinte C. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. A. atrofie osoasa predomonant verticala D. 156) S1321049. 160) S1421051. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. gradul II . Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. apofizelor genii B. vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. actinomycetemcomitans B. mobilitate dentara accentuata C. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. sonda nu patrunde interradicular B. culoare roz-palida a gingiei marginale D. gradul II . Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A.S1321046. rapid progresive.examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. spinei nazale C. feston McCall C. 158-159) S1321048. gradul III . Porphyromonas gingivalis D. In etiologia parodontitei marginale agresive. 154) S1321047. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. Eikenella corrodens C. pungi parodontale adevarate C. trecand pe versantul opus . degenerescente celulere B. mobilitate patologica de gradul 1 B. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. semne de inflamatie gingivala B.leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. hiperestezie (pag. gradul I . absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E.sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. Capnocytophaga E. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. liniilor oblice: interna si externa D. crestei zigomato-malare E. 162) S1421052.

dureri intense iradiate. tesut conjunctiv de neoformatie (pag. sero-fibrinos. sindromul Chediak-Higashi (pag. hiperestezie dentinara. tulburari de fonatie. In parodontita marginala cronica profunda la adult. exudat seros. semnele subiective sunt: A. A. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. pungi parodontale false. pungi adevarate. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. retractie gingivala. Prevotella intermedia C. E. 159) S1421053. pungile parodontale contin: A. gradul IV . 153-154) S1521059. actinomycetemcomitans D. Peptostreptococus micros E. Fusobacterium nucleatum B. In parodontita marginala cronica profunda la adult. sindromul Down B. hiperfosfatazia D. B. (pag. subiectiv: A. manifestari psihice anxios-obsesive. 155) S1421055. (pag. sangerare la succiunea gingiei. C. B. . E. tumefactie gingivala cu pungi false. fragmente de os alveolar necrozat D. anemia E. E. principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. creste fosfataza acida. celule epiteliale descuamate C. C. retractie gingivala. prurit gingival. 161) S1521056.E. sangerare la atingeri usoare cu sonda. sindromul Papillon-Lefevre C. In parodontita marginala cronica superficiala. (pag. In parodontita juvenila. C. 158) S1421054. D. D.sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. D. B. Capnocytophaga (pag. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. rar purulent E. mobilitate dentara patologica. leucocite distruse B. 158) S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala: A. 156) S1521057. apar tulburari de masticatie.

incisivii si dintii imediat vecini. D. (pag. (pag. prezinta pungi parodontale false. (pag. 156) . (pag. E. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic. C. E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. incisivii superiori si inferiori C. prezinta mobilitate dentara crescuta. D. B. D. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. primii molari superiori si inferiori B. E. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale.B. E. 160) S1521063. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale. prezinta pungi parodontale adevarate. Parodontita marginala agresiva. reprezinta forma intens destructiva la adult. primii molari. C. C. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. 153-154) S1521060. prezinta pungi parodontale adevarate. (pag. B. prezinta migrari patologice accentuate. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis. in parodontita juvenila: A. D. Parodontita juvenila: A. (pag. C. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere. prezinta resorbtie orizontala accentuata. primii molari si incisivii D. radiologic apare demineralizarea osoasa. apare mai frecvent dupa 20 de ani. apare retractie gingivala E. E. depasind numarul de 14 E. Parodontita distrofica: A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. B. 161-162) S1521061. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani. luni sau ani. prezinta mobilitate patologica de gradul 4. caninii superiori si inferiori. 158) S1621064. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. rapid progresiva: A. (pag. apare tumefactia gingivala cu pungi false. 156) S1521062. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate. prezinta retractie gingivala. D. apar leziuni hiperkeratozice. 156) S1621065. prezinta tumefactie granulara. B. apare uneori retractie gingivala.

cu leziuni erozive C. Sindromul CHEDIAK.S1621066. festonul McCall. degenerescenta filetelor nervoase C. iradiante in oasele maxilare. celule epiteliale descuamate E. 153) S2121069. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. usturimi gingivale C. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A.HIGASHI (pag. hiperkeratoza D. dureri spontane. hipertrofie gingivala E. B. neutropenia sau granulocitopenia E. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. retractie gingivala D. 158) S1621068. leucocite distruse B. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A. senzatie de gust metalic si alterat E. 158) S2121072. prurit gingival B. atrofia epiteliului gingival. fisuri Stillman E. (pag. (pag. retractia gingivala D. pungi parodontale false E. Diabet. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. prurit gingival B. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. glicoproteine D. vasodilatatia pasiva B. tesut mezenchimal nediferentiat C. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. celule epiteliale descuamate (pag. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag. Sindromul DOWN C. hipofosfatazia D. semne de inflamatie gingivala B. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. segregatie celulara in stratul cornos (pag. 152) S2121071. 158) S2121070. parakeratoza E. hiperplazie gingivala generalizata B. dureri intense la atingerea gingiei C. hiperplazie gingivala . 162) S1621067. retractie gingivala D.

mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. exsudat fibrinos C. exsudat sangvinolent E. resorbţii ale cementului radicular D. mobilitate dentară patologică C. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. hiperestezie dentinară (pag. pungi parodontale false B. zona premolarilor maxilari D. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. retracţie gingivală E. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale B. Din punct de vedere histopatologic. creşterea fosfatazei alcaline C. distrucţii ale fibrelor Sharpey E. în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază: A. pungi parodontale adevărate C. migrări patologice E. 158) . creasta zigomato-malară E. 156) S2321075. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. 156) S2321074. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. zona premolarilor mandibulari C. a adultului? A. formarea diastemei patologice C. exsudat seros B. 153) S2121073. liniile oblice: externă şi internă B. 157) S2321076. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. exsudat purulent (pag. 158-159) S2321078. mobilitate dentara patologica D. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. pungi parodontale adevărate D. xerostomie (pag. 158) S2321077. exsudat sero-fibrinos D.(pag. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului? A. prurit gingival E.

demineralizări ale osului E. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. În parodontita marginală cronică superficială. papila gingivală are uneori aspect lobulat.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. activarea policlonală a limfocitelor B B. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A. (pag. apar: A. rapid progresivă? A. care o delimitează de gingia fixă D. (pag. creşte mobilitatea dinţilor D. halena. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică. apariţia Camphylobacter rectus E. au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. endarterita D. cu un şanţ discret la bază. (pag. cresc speciile de bacili gram-negativi C. vasodilataţie pasivă C. pâna aproape de dipariţie E. 151) S2321081. activarea complementului C. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. 152) S2321083. relieful papilei este şters. creşterea fosfatazei alcaline C. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte B. degenerescenţa filetelor nervoase E. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. 152-153) S2321084. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de: A. leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. 160) S2321080. 152) S2321082. apariţia Eikenella corrodens D. vacuolizarea mitocondriilor B. alterări ale mitocondriilor. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. cresc spirochetele B. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări. 154) .S2321079. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D.

miros urât al cavitaţii orale. 156) S2521089. Mobilitate dentară B. dinţilor cu canale foarte curbe D.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar. molarilor persoanelor în vârstă C. Ce este halistereza? A. Pungi parodontale reale C. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. Hiperestezie dentinară (pag. nu se asociază cu neutropenia. Stafiloccocus aureus (pag. 143) S2621091. ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. luxaţiile dentare . Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. 156) S2321088. central axial în mod intrerupt sau continuu E. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A. pot produce fenomene de tip boala serului D. sunt adevărate: A. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C. 154-155) S2321087. este asociată cu sindromul Down D. la dinţii cu rădăcini în formare. Retracţie gingivală D. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. (pag. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. 155) S2321086. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară. Eikenella corrodens B.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. pot produce soc anafilactic E. semn specific din gingivita ucero-necrotică C. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. Sângerare gingivală spontană E. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag. granulocitopenia sau hipofosfatazia E. Capnocytophaga sputigena E.S2321085. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile A. pot produce activarea complementului (pag. 156) S2621090. Streptoccocus mutans C. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E.

Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. culoare rosie deschisa a gingiei B. durere de intensitate medie (pag. extirparea aseptico-antiseptică D. trisme. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. papila gingivala cu aspect lobulat C. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. 154) S2621094. (pag. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A. cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. papila gingivala cu aspect filiform D. durere periradiculara C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. (pag. 134) S2621095. infecţii). care nu permit permeabilizarea până la apex B. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori. senzatia de egresiune a unui dinte B. durere generalizata D. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. cariile cu evoluţie subgingivală. pulpitele purulente parţiale D. amputatie vitala C. 134) S2821096. amputaţie vitală C. 147-148) S2621092. coafaj direct B. pulpitele purulente totale C. coafaj direct B. pulpitele purulente parţiale B. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. amputatie devitala E. papila desprinsa de dinte E. Extirparea devitală este contraindicată în: A. dinţi situaţi distal pe arcadă. coafaj indirect (pag. (pag. coafaj indirect (pag. 153) S2821097. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D. 154) S2621093. amputaţie devitală E. extirparea aseptico-antiseptica D.B. dinţi cu canele foarte curbe. 154) . Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. durerea apare frecvent seara E. la care tratamentul este dificil C.

scade Succindehidrogenaza D. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. rezorbtie osoasa orizontala (pag. pungi parodontale adanci (pag. pungi parodontale false C. apare mai frecvent dupa 20 ani C. 160) S2821101. mobilitate dentara patologica B. migrari patologice semnificative D. exudat inflamator redus E. 162) S2821103. pungi parodontale false B. retractie gingivala (pag. scade fosfataza alcalina B. In parodontita marginala cronica superficiala: A. creste fosfataza alcalina E. pungi parodontale de adancime mare B. albinism B. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. 156) . 153) S2921104. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. poate fi localizata E. 155) S2821099. 161-162) S2821102. apare mai frecvent dupa 40 ani B. mobilitate dentara accentuata C. simptomatologia poate fi: A. creste ARN (pag. aparitia de leziuni noi E. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. mobilitate dentara patologica C. migrari dentare E. 156) S2821100. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. abcese parodontale D. In parodontita distrofica apar: A. evolutia continua a leziunilor preexistente D. aparitia festonului McCall C. In parodontita marginala profunda rebela la tratament.S2821098. hipercheratoza palmara C. scade ARN C. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. prezenta unei inflamatii clinic (pag. mai pregnanta la copii (pag. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. lipsa unei inflamatii clinic D. aparitia fisurilor Stillman B. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A.

155) . semnele clinice obiective sunt: A. retractie gingivala C. pungi parodontale adevarate E. sindromul Down B. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. sindromul Papillon-Lefevre (pag. 158) S2921106. boala lui Werkhof E. In parodontita marginala cronica profunda la adult. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. sindromul Chediak-Higashi D. sindromul Plummer-Vinson C. tulburari de masticatie D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B.S2921105.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful