P. 1
grile rezidentiat medicina dentara

grile rezidentiat medicina dentara

|Views: 4,819|Likes:
Published by Ana-Maria Vidrasan
Dumitriu - Parodontite Marginale
Dumitriu - Parodontite Marginale

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ana-Maria Vidrasan on Mar 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/29/2015

pdf

text

original

Tema nr.

21 Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

(pag. migrari patologice frecvente E. 156) S1421007. vasodilatatie cu caracter paralitic. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. D. mobilitate dentara accentuata D. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani. (pag. mobilitate dentara accentuata. parodontita de sarcina. C. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive.E. E. (pag. apar ocluzii adanci adevarate. atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal. parodontita distrofica. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia. 158-159) S1521013. parodontita distrofica prezinta: A. C. In parodontita prepubertara: A. 157) S1521012. radiologic. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase. hiperestezie. infiltrat limfoplasmocitar abundent. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor. 162) S1421008. B. E. . pungi de 5-7 mm B. C. D. parodontita premenstruala. C. (pag. in urma deplasarii dintilor. B. apar treme patologice. sangerari frecvente ale gingiei C. B. In parodontita marginala cronica profunda la adult. resorbtii ale cementului radicular. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor. C. B. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani. papila gingivala tumefiata D. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. E. 161) S1521010. 160-161) S1521011. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. semnificative migrari patologice. radiologic. durere periradiculara si interradiculara (pag. in epiteliu se evidentiaza: A. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. E. 153) S1521009. prurit gingival B. Din punct de vedere clinic. distructii ale fibrelor Sharpey. se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. premolarilor (pag. gingivostomatita micotica. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. exudat inflamator redus sau clinic absent C. cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre. D. D.

Parodontita marginala cronica profunda agresiva. Radiologic. 161) . E. anemia hipocroma B. Parodontita prepubertala E. apare halistereza. resorbtie osoasa orizontala D. halisfereza C. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A. resorbtie osoasa mixta. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. D. demineralizarea are aspect de canal septal. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. B. (pag. 155-156) S2121018. resorbtie osoasa mixta. (pag. Parodontita juvenila (pag. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) . resorbtia osoasa este orizontala. numindu-se si parodontita mixta. Gingivita cronica simpla B. sarcoidoza (pag. (pag.actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. integritatea osului alveolar B. E. resorbtie osoasa verticala E. maladia Hodkin D. C. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. (pag. halistereza D. 159) S2121017.D. Bacillus forsythus E. talasemia E. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. resorbtia osoasa este verticala. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii. 155) S1521014. Porphyromonas gingivalis (pag. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. Prevotella intermedia D. Gingivita alergica C. in parodontita juvenila: A.rapid progresiva D. 157) S1621016. integritatea osului alveolar B. 155) S2321019. resorbtia osoasa orizontala C. neutropenia sau granulocitopenia C. 157) S1621015. Fusobacterium nucleatum B. resorbtie osoasa verticala E.

inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. se face prin coafaj direct B. 156) S2521024. molarii persoanelor în vârstă C. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este: A. se face prin coafaj indirect D. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. dinţi mobili parodontotici B. (pag. este: A. amputaţie devitală E. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. dinţi temporari . se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata.S2321020. (pag. Pruritul gingival B. 151) S2321022. însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. mobilitatea dinţilor (pag. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. 153) S2321023. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. usturimi gingivale C. prurit gingival B. toate de mai sus. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B. apariţia fisurilor Stillman C. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. se face prin extirpare vitală C. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag. 153) S2621025. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E. apariţia tartrului D. Cum este descrisă parodontita distrofică? A. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. (pag. apariţia sângerării gingivale spontane B. 161) S2321021. Sângerarea la succiunea gingiei E. Sângerarea la atingerea gingiei D. Usturimea gingivală C. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită. 134) S2621026. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C. Amputaţia vitală este indicată: A.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E.

Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. toate cele de mai sus (pag. hiperestezie dentinara E. (pag. 45 ani (pag. afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. fenomene de hiperestezie B. 159) S2821028. 156) S2921029. incisivii superiori si inferiori C. In parodontita juvenila. primii molari superiori si inferiori B. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. senzatie de egresiune a dintilor (pag. incisivii si dintii vecini E. gradul 1 = 0…2 mm B. uneori hiperplazie gingivala (pag. gradul 2 = 4…6 mm D. molari de minte. retractii gingivale D. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. In plan vertical. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. gradul 2 = 4…7 mm E. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. migrari patologice accentuate E. 20 ani B. pungi profunde D. 25-30 ani C. gradul 3 = > 8 mm (pag. pungi de adancime mica sau medie C. 160) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1221031. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. primii molari si incisivii D. resorbtii orizontale (pag. mobilitate dentara patologica C. principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. gradul 1 = 0…4 mm C. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. prezenta pungilor false156 B. 142) S2821027. In parodontita distrofica apar A.D. 30-35 ani D. 156) . 35-40 ani E. 162) S1221032. 153) S2921030. primii molari. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B.

resorbtii ale cementului radicular B. alternand cu zone de ulceratie C. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa.S1221033. degenerescente celulare E. 160) S1321039. 153) S1221038. In parodontita marginala cronica profunda. leziunile sunt incipiente. in PMCS exista A. jena dureroasa la nivelul gingiei D. In parodontita marginala cronica profunda la adult. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. uneori retractie gingivala (pag. prezenta exudatului pururlent E. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. sangerari gingivale (pag. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. celule epiteliale descuamate . exista resorbtia limbusului septului interradicular E. usturimi gingivale E. semne de inflamatie gingivala C. la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. cresta zigomato-molara E. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. afectand in special gingia (pag. leziuni proliferative. 158) S1221035. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. tumefactii voluminoase ulcerate D. pungi parodontale adevarate E. zona mentoniera B. liniile oblice externa si interna C. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. migrari dentare patologice B. 1-3 mm B. afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. mobilitate dentara patologica D. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. 159) S1221034. 154) S1221037. prurit gingival C. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. gaura palatina mare D. 157) S1221036. exista demineralizare D. absenta mobilitatii patologice C. Obiectiv. usturimi gingivale (pag.

distrucţia fibrelor de colagen E. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B.B. degenerescenta filetelor nervoase C. in corion apar: A. vasoplegie B. 160) S1321045.40% D. infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag. Prevotella intermedia B. in parodontita marginala cronica profunda la adult. vasodilataţie pasiva E. Porphyromonas gingivalis –50% E. apare dupa varsta de 35 ani D. leucocite distruse E. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. in parodontita marginala cronica superficiala. Veillonella (pag. Eikinella corrodens C. pungi parodontale false C. 161) S1321043. Capnocytophaga D. Bacillus forsytus . are cauza microbiana E. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E. fiind implicati: A. in derm apare: A. 160) . Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana. 152) S1321042. infiltrat limfoplasmocitar C. 158) S1321040. meiopragie C. 156) S1321044. infiltrat dens limfoplasmocitar B. Porphyromonas gingivalis . este cauzata genetic C. Bacillus forsytus . bacterii intregi si fragmentate D.15 % (pag. Bacillus forsytus .25% B. Campylobacter rectus E. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag. 157) S1321041.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag.52% C. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. halistereza D. segregatie celulara (pag. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. imunoglobuline (pag. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D.

retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. Eikenella corrodens C. mobilitate patologica de gradul 1 B. gradul I . apofizelor genii B. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. pungi parodontale adevarate C. Capnocytophaga E. sunt implicate urmatoarele microorganisme: A.sonda patrunde adanc interradicular. spinei nazale C. degenerescente celulere B. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E. disjunctie epiteliu-dinte C. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A. A. fisuri Stillman B. gradul II . gradul II . 156) S1321049. gradul III . atrofie osoasa predomonant verticala D. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. 160) S1421051. 158) S1421050. hiperestezie (pag. In etiologia parodontitei marginale agresive. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. actinomycetemcomitans B. vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. 158-159) S1321048.sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. crestei zigomato-malare E. culoare roz-palida a gingiei marginale D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. trecand pe versantul opus . liniilor oblice: interna si externa D. 162) S1421052. Veillonela (pag.leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. mobilitate dentara accentuata C. feston McCall C. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A.examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. rapid progresive. Porphyromonas gingivalis D. 154) S1321047.S1321046. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. sonda nu patrunde interradicular B. semne de inflamatie gingivala B.

C. sindromul Down B. B. prurit gingival. pungile parodontale contin: A. mobilitate dentara patologica. D. 161) S1521056. anemia E. pungi adevarate. In parodontita marginala cronica superficiala: A. principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. Peptostreptococus micros E. subiectiv: A. B. actinomycetemcomitans D. manifestari psihice anxios-obsesive. (pag. sindromul Papillon-Lefevre C. B. Prevotella intermedia C. tulburari de fonatie. (pag. semnele subiective sunt: A. Fusobacterium nucleatum B. C. In parodontita juvenila. rar purulent E. 156) S1521057. E. E. 153-154) S1521059. D. creste fosfataza acida. retractie gingivala. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. Capnocytophaga (pag. In parodontita marginala cronica superficiala. gradul IV . hiperfosfatazia D. 159) S1421053. celule epiteliale descuamate C. tumefactie gingivala cu pungi false. exudat seros. In parodontita marginala cronica profunda la adult. E. In parodontita marginala cronica profunda la adult. sangerare la succiunea gingiei. D. dureri intense iradiate. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. hiperestezie dentinara. leucocite distruse B. fragmente de os alveolar necrozat D. .E. (pag. C.sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. A. retractie gingivala. 158) S1521058. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. apar tulburari de masticatie. sangerare la atingeri usoare cu sonda. sindromul Chediak-Higashi (pag. 158) S1421054. 155) S1421055. tesut conjunctiv de neoformatie (pag. sero-fibrinos. pungi parodontale false.

C. C. E. (pag. E. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. prezinta tumefactie granulara. 160) S1521063. prezinta pungi parodontale adevarate. primii molari. (pag. B. rapid progresiva: A. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate. depasind numarul de 14 E. prezinta mobilitate dentara crescuta. prezinta retractie gingivala. apare tumefactia gingivala cu pungi false. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis. apare uneori retractie gingivala. in parodontita juvenila: A. primii molari si incisivii D. D. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta. luni sau ani. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere. D. B. prezinta migrari patologice accentuate. (pag. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. 156) S1621065. prezinta pungi parodontale adevarate. incisivii si dintii imediat vecini. Parodontita distrofica: A. primii molari superiori si inferiori B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale. apare mai frecvent dupa 20 de ani. C. 156) S1521062. radiologic apare demineralizarea osoasa. (pag. incisivii superiori si inferiori C. (pag. prezinta pungi parodontale false. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. Parodontita marginala agresiva. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic. prezinta mobilitate patologica de gradul 4. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. E. D. apare retractie gingivala E. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale. caninii superiori si inferiori. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A.B. apar leziuni hiperkeratozice. prezinta resorbtie orizontala accentuata. (pag. C. 153-154) S1521060. E. 161-162) S1521061. reprezinta forma intens destructiva la adult. Parodontita juvenila: A. B. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. E. D. 158) S1621064. 156) . D. C. (pag. B.

Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. (pag. prurit gingival B. segregatie celulara in stratul cornos (pag. Sindromul DOWN C. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. Diabet. prurit gingival B. iradiante in oasele maxilare. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. 153) S2121069. Sindromul CHEDIAK. parakeratoza E. retractie gingivala D. atrofia epiteliului gingival. neutropenia sau granulocitopenia E. hipofosfatazia D. pungi parodontale false E. leucocite distruse B. cu leziuni erozive C. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. festonul McCall. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. hipertrofie gingivala E. (pag. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. usturimi gingivale C. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. vasodilatatia pasiva B. 158) S2121072. senzatie de gust metalic si alterat E. B. hiperplazie gingivala generalizata B. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. 158) S1621068. dureri intense la atingerea gingiei C. tesut mezenchimal nediferentiat C. glicoproteine D. 162) S1621067. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A. retractie gingivala D. 158) S2121070. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag. retractia gingivala D. dureri spontane.S1621066. fisuri Stillman E. semne de inflamatie gingivala B. degenerescenta filetelor nervoase C. celule epiteliale descuamate (pag. hiperkeratoza D. hiperplazie gingivala . celule epiteliale descuamate E.HIGASHI (pag. 152) S2121071.

158) S2321077. mobilitate dentara patologica D. în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază: A. 158-159) S2321078. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului? A. Din punct de vedere histopatologic. hiperestezie dentinară (pag. 157) S2321076. xerostomie (pag. a adultului? A. resorbţii ale cementului radicular D.(pag. exsudat sero-fibrinos D. zona premolarilor maxilari D. 156) S2321074. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. migrări patologice E. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. pungi parodontale adevărate D. pungi parodontale false B. liniile oblice: externă şi internă B. creasta zigomato-malară E. creşterea fosfatazei alcaline C. formarea diastemei patologice C. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale B. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. exsudat fibrinos C. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. 158) . exsudat seros B. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. zona premolarilor mandibulari C. mobilitate dentară patologică C. prurit gingival E. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. exsudat purulent (pag. 156) S2321075. zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. pungi parodontale adevărate C. retracţie gingivală E. 153) S2121073. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. exsudat sangvinolent E. distrucţii ale fibrelor Sharpey E.

Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de: A. apariţia Eikenella corrodens D. creşterea fosfatazei alcaline C.S2321079. cu un şanţ discret la bază. au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. 152) S2321082. 160) S2321080. creşte mobilitatea dinţilor D. cresc spirochetele B. pâna aproape de dipariţie E. În parodontita marginală cronică superficială. relieful papilei este şters. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. alterări ale mitocondriilor. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E. degenerescenţa filetelor nervoase E. apar: A. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag. 151) S2321081. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. vacuolizarea mitocondriilor B. 152) S2321083. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. 152-153) S2321084. halena. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte B. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A. care o delimitează de gingia fixă D. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică. leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. demineralizări ale osului E. vasodilataţie pasivă C. (pag. activarea complementului C. 154) . cresc speciile de bacili gram-negativi C.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. endarterita D. activarea policlonală a limfocitelor B B. rapid progresivă? A. papila gingivală are uneori aspect lobulat. apariţia Camphylobacter rectus E. (pag. (pag.

dinţilor cu canale foarte curbe D. 156) S2621090. nu se asociază cu neutropenia. ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. 156) S2321088.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D.S2321085. 155) S2321086. Hiperestezie dentinară (pag. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. miros urât al cavitaţii orale.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag. Ce este halistereza? A. 156) S2521089. granulocitopenia sau hipofosfatazia E. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. (pag. Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. pot produce fenomene de tip boala serului D. Eikenella corrodens B. Capnocytophaga sputigena E. 154-155) S2321087. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară. central axial în mod intrerupt sau continuu E. pot produce soc anafilactic E. Streptoccocus mutans C. molarilor persoanelor în vârstă C. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. pot produce activarea complementului (pag. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C. Mobilitate dentară B.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar. semn specific din gingivita ucero-necrotică C. Pungi parodontale reale C. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile A. Sângerare gingivală spontană E. la dinţii cu rădăcini în formare. luxaţiile dentare . Stafiloccocus aureus (pag. este asociată cu sindromul Down D. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. Retracţie gingivală D. 143) S2621091. sunt adevărate: A. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A. Actinobacillus actinomycetemcomitans D.

coafaj indirect (pag. 134) S2621095. culoare rosie deschisa a gingiei B. pulpitele purulente parţiale B. (pag. amputatie devitala E. cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. 154) . durerea apare frecvent seara E. dinţi situaţi distal pe arcadă. (pag. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. la care tratamentul este dificil C. cariile cu evoluţie subgingivală. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori. amputaţie devitală E. papila gingivala cu aspect lobulat C. 134) S2821096. extirparea aseptico-antiseptică D. durere de intensitate medie (pag. coafaj indirect (pag. infecţii). coafaj direct B. pulpitele purulente totale C. amputatie vitala C. (pag. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. papila gingivala cu aspect filiform D. care nu permit permeabilizarea până la apex B. 154) S2621093. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. 147-148) S2621092. Extirparea devitală este contraindicată în: A. dinţi cu canele foarte curbe. senzatia de egresiune a unui dinte B. coafaj direct B. extirparea aseptico-antiseptica D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. durere periradiculara C. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. amputaţie vitală C. 154) S2621094. trisme. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. durere generalizata D. 153) S2821097. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A.B. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. papila desprinsa de dinte E. pulpitele purulente parţiale D.

160) S2821101. mobilitate dentara accentuata C. abcese parodontale D. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. poate fi localizata E. pungi parodontale de adancime mare B. 161-162) S2821102. prezenta unei inflamatii clinic (pag. aparitia de leziuni noi E. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. apare mai frecvent dupa 20 ani C. migrari dentare E. 155) S2821099. mai pregnanta la copii (pag. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A. 156) . Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. scade ARN C. hipercheratoza palmara C. simptomatologia poate fi: A. pungi parodontale adanci (pag. retractie gingivala (pag. albinism B. mobilitate dentara patologica C. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. scade Succindehidrogenaza D. In parodontita marginala profunda rebela la tratament. 156) S2821100. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. 153) S2921104. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. aparitia festonului McCall C.S2821098. pungi parodontale false B. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. rezorbtie osoasa orizontala (pag. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. exudat inflamator redus E. scade fosfataza alcalina B. In parodontita distrofica apar: A. aparitia fisurilor Stillman B. lipsa unei inflamatii clinic D. creste fosfataza alcalina E. pungi parodontale false C. evolutia continua a leziunilor preexistente D. mobilitate dentara patologica B. creste ARN (pag. In parodontita marginala cronica superficiala: A. apare mai frecvent dupa 40 ani B. migrari patologice semnificative D. 162) S2821103.

boala lui Werkhof E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. sindromul Chediak-Higashi D. 158) S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. tulburari de masticatie D. sindromul Papillon-Lefevre (pag. 155) .S2921105. pungi parodontale adevarate E. sindromul Plummer-Vinson C. sindromul Down B. semnele clinice obiective sunt: A. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. In parodontita marginala cronica profunda la adult. retractie gingivala C.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->