Tema nr.

21 Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

mobilitate dentara accentuata D. durere periradiculara si interradiculara (pag. . 157) S1521012. In parodontita prepubertara: A. infectii micotice asociate in 50% din cazuri. (pag. B. hiperestezie. in epiteliu se evidentiaza: A. 161) S1521010. 162) S1421008. B. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale (pag. B. C. gingivostomatita micotica. B. B. vasodilatatie cu caracter paralitic. infiltrat limfoplasmocitar abundent. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. radiologic. D. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase. exudat inflamator redus sau clinic absent C. C. In parodontita marginala cronica profunda la adult. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. E. D. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. Din punct de vedere clinic. 158-159) S1521013. apar treme patologice. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani. E. parodontita distrofica prezinta: A. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. mobilitate dentara accentuata. apar ocluzii adanci adevarate. atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal. C. sangerari frecvente ale gingiei C. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor. migrari patologice frecvente E. pungi de 5-7 mm B. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia. E. in urma deplasarii dintilor. (pag. cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre. distructii ale fibrelor Sharpey. papila gingivala tumefiata D. parodontita distrofica. 156) S1421007. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor.E. 153) S1521009. semnificative migrari patologice. prurit gingival B. se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata. D. premolarilor (pag. (pag. D. radiologic. C. parodontita de sarcina. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani. C. E. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. resorbtii ale cementului radicular. 160-161) S1521011. parodontita premenstruala. (pag.

integritatea osului alveolar B.actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. apare halistereza. neutropenia sau granulocitopenia C. Radiologic. halisfereza C. resorbtia osoasa orizontala C. resorbtie osoasa orizontala D. 157) S1621016. 155) S2321019. Parodontita marginala cronica profunda agresiva. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar. talasemia E. 157) S1621015. Porphyromonas gingivalis (pag. Prevotella intermedia D. sarcoidoza (pag. (pag. maladia Hodkin D. E. B. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii. in parodontita juvenila: A. Parodontita prepubertala E. D.D. (pag. E. Parodontita juvenila (pag. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. Gingivita alergica C. anemia hipocroma B. Fusobacterium nucleatum B. (pag. 155-156) S2121018. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate. resorbtie osoasa mixta. 155) S1521014. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. Bacillus forsythus E.rapid progresiva D. C. Gingivita cronica simpla B. resorbtia osoasa este orizontala. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. resorbtia osoasa este verticala. resorbtie osoasa verticala E. halistereza D. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri în parodontita marginală profundă rebelă la tratament? A. resorbtie osoasa verticala E. demineralizarea are aspect de canal septal. 161) . Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de “parodontoza”(periodontoza) . numindu-se si parodontita mixta. resorbtie osoasa mixta. (pag. 159) S2121017. integritatea osului alveolar B.

Cum este descrisă parodontita distrofică? A. Usturimea gingivală C. se caracterizează prin prezenţa unei inflamaţii gingivale moderate C. inflamaţie cronică instalată pe un fond distrofic (pag. Amputaţia vitală este indicată: A. inflamaţie ce apare după instalarea menoipauzei D. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevarate? Parodontita juvenilă: A. este: A. se face prin coafaj direct B. 153) S2621025. se caracterizează prin prezenţa unor abundente depozite de placă bacteriană şi tartru E. se caracterizează prin prezenţa craterelor la nivelul papilelor gingivale D. mobilitatea dinţilor (pag. dinţi temporari . Tratamentul pulpitei seroase totale: A. afectarea osului prin demineralizare sau distrucţie E.S2321020. sângerări frecvente ale gingiei la atingeri uşoare şi la succiunea gingiei E. 156) S2521024. toate de mai sus. Senzaţia de egresiune a dintelui (pag. apariţia tartrului D. se face prin extirpare vitală C. (pag. fenomen distrofic caracteristic batrâneţii E. 153) S2321023. Pruritul gingival B. se caracterizează prin lipsa unei inflamaţii evidentă clinic B. inflamaţie acută a ţesuturilor gingivale B. prurit gingival B. inflamaţie cronică a ţesuturilor gingivale C. însoţită de o durere periradiculară şi interradiculară. dinţi mobili parodontotici B. Elementul esenţial de diferenţiere şi transformare a gingivitei în parodontită marginală cronică este: A. molarii persoanelor în vârstă C. (pag. se face prin coafaj indirect D. 161) S2321021. Sângerarea la atingerea gingiei D. se caracterizează prin liza osoasa orizontală generalizata. jena dureroasă gingivală accentuată de periaj şi masticaţie D. amputaţie devitală E. usturimi gingivale C. apariţia fisurilor Stillman C. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o diferenţiaza de gingivită.senzaţia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinţi. apariţia sângerării gingivale spontane B. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. Sângerarea la succiunea gingiei E. 151) S2321022. (pag. 134) S2621026.

primii molari si incisivii D. incisivii si dintii vecini E. gradul 2 = 4…7 mm E. gradul 1 = 0…2 mm B. hiperestezie dentinara E. 20 ani B. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. In parodontita juvenila. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. 35-40 ani E. senzatie de egresiune a dintilor (pag. 30-35 ani D. primii molari superiori si inferiori B. gradul 2 = 4…6 mm D. 160) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1221031. gradul 1 = 0…4 mm C. la copii şi la tineri la premolari şi molari cu rădăcinile în curs de formare E. principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. 156) S2921029. prezenta pungilor false156 B. (pag. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. molari de minte. migrari patologice accentuate E. 25-30 ani C. 153) S2921030. resorbtii orizontale (pag. 156) . 45 ani (pag. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. In plan vertical. primii molari. toate cele de mai sus (pag. retractii gingivale D. uneori hiperplazie gingivala (pag. gradul 3 = > 8 mm (pag. In parodontita distrofica apar A. 162) S1221032. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. mobilitate dentara patologica C. incisivii superiori si inferiori C. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. 142) S2821027. pungi de adancime mica sau medie C. pungi profunde D. fenomene de hiperestezie B. 159) S2821028.D. afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A.

154) S1221037. liniile oblice externa si interna C. resorbtii ale cementului radicular B. afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. pungi parodontale adevarate E. cresta zigomato-molara E. In parodontita marginala cronica profunda. 157) S1221036. In parodontita marginala cronica profunda la adult. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie) (pag. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. 160) S1321039. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. sangerari gingivale (pag. leziuni proliferative. prezenta exudatului pururlent E. in PMCS exista A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. tumefactii voluminoase ulcerate D. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. exista demineralizare D. celule epiteliale descuamate . afectand in special gingia (pag. gaura palatina mare D. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori (pag. migrari dentare patologice B. 153) S1221038. alternand cu zone de ulceratie C. zona mentoniera B. usturimi gingivale E. degenerescente celulare E. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. semne de inflamatie gingivala C. 1-3 mm B. 158) S1221035. usturimi gingivale (pag. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. prurit gingival C. 159) S1221034. uneori retractie gingivala (pag. absenta mobilitatii patologice C. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. Obiectiv.S1221033. jena dureroasa la nivelul gingiei D. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa. leziunile sunt incipiente. mobilitate dentara patologica D.

160) . in derm apare: A. are cauza microbiana E. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. infiltrat limfoplasmocitar C. segregatie celulara (pag.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde (pag. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E.B.40% D. leucocite distruse E. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A. infiltrat limfoplasmocitar abundent (pag. Porphyromonas gingivalis .15 % (pag. Porphyromonas gingivalis –50% E. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. infiltrat dens limfoplasmocitar B. Eikinella corrodens C. 160) S1321045. apare dupa varsta de 35 ani D. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi (pag. 161) S1321043. Prevotella intermedia B. halistereza D. distrucţia fibrelor de colagen E. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B. Campylobacter rectus E. meiopragie C. Capnocytophaga D. pungi parodontale false C. Bacillus forsytus . 157) S1321041. vasoplegie B. imunoglobuline (pag. bacterii intregi si fragmentate D. 158) S1321040. Veillonella (pag. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. in corion apar: A. Bacillus forsytus . 156) S1321044. vasodilataţie pasiva E.25% B. 152) S1321042.52% C. in parodontita marginala cronica profunda la adult. fiind implicati: A. Bacillus forsytus . este cauzata genetic C. in parodontita marginala cronica superficiala. degenerescenta filetelor nervoase C.

degenerescente celulere B. gradul II . uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate (pag. Eikenella corrodens C. vasodilatatie cu caracter paralitic (pag. Porphyromonas gingivalis D. radiografic apare resorbtia osoasa verticala (pag. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori (pag. Veillonela (pag.S1321046. gradul I . Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A. rapid progresive. sonda nu patrunde interradicular B. 156) S1321049. A. 158-159) S1321048. crestei zigomato-malare E. absenţa semnelor inflamaţiei gingivale E. fisuri Stillman B. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. hiperestezie (pag. liniilor oblice: interna si externa D. In etiologia parodontitei marginale agresive. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. mobilitate dentara accentuata C. mobilitate patologica de gradul 1 B.examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. culoare roz-palida a gingiei marginale D. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. apofizelor genii B. spinei nazale C. gradul II . pungi parodontale adevarate C. 154) S1321047. disjunctie epiteliu-dinte C. feston McCall C. sunt implicate urmatoarele microorganisme: A. 162) S1421052. 160) S1421051. trecand pe versantul opus . distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. actinomycetemcomitans B.sonda patrunde adanc interradicular. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E.sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. radiotransparenţa cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E.leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia. Capnocytophaga E. semne de inflamatie gingivala B. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. 158) S1421050. gradul III . retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. atrofie osoasa predomonant verticala D.

Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. E. actinomycetemcomitans D. celule epiteliale descuamate C. anemia E. Peptostreptococus micros E. subiectiv: A. .E. C. C. 161) S1521056. rar purulent E. fragmente de os alveolar necrozat D. retractie gingivala. E. B. sero-fibrinos. creste fosfataza acida. In parodontita marginala cronica superficiala: A. tumefactie gingivala cu pungi false. D. 158) S1421054. retractie gingivala. Prevotella intermedia C. D. hiperestezie dentinara. dureri intense iradiate. D.sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular (pag. E. In parodontita juvenila. sindromul Chediak-Higashi (pag. sangerare la succiunea gingiei. (pag. manifestari psihice anxios-obsesive. mobilitate dentara patologica. sindromul Papillon-Lefevre C. principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. 159) S1421053. tulburari de fonatie. prurit gingival. sindromul Down B. In parodontita marginala cronica profunda la adult. Fusobacterium nucleatum B. apar tulburari de masticatie. tesut conjunctiv de neoformatie (pag. hiperfosfatazia D. gradul IV . jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie. semnele subiective sunt: A. sangerare la atingeri usoare cu sonda. (pag. 155) S1421055. pungi adevarate. leucocite distruse B. B. In parodontita marginala cronica profunda la adult. (pag. In parodontita marginala cronica superficiala. 158) S1521058. B. 153-154) S1521059. A. pungile parodontale contin: A. Capnocytophaga (pag. C. exudat seros. pungi parodontale false. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. 156) S1521057.

158) S1621064. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta. apare mai frecvent dupa 20 de ani. apar leziuni hiperkeratozice. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale. D. C. B. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae. 161-162) S1521061. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani. (pag. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. E. B. prezinta resorbtie orizontala accentuata. C. reprezinta forma intens destructiva la adult. D. caninii superiori si inferiori. (pag. radiologic apare demineralizarea osoasa. primii molari superiori si inferiori B. E. C. 156) S1621065.B. (pag. luni sau ani. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere. prezinta pungi parodontale adevarate. apare tumefactia gingivala cu pungi false. in parodontita juvenila: A. incisivii superiori si inferiori C. apare retractie gingivala E. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. prezinta mobilitate patologica de gradul 4. Parodontita marginala agresiva. 156) . C. B. prezinta retractie gingivala. (pag. E. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata. prezinta pungi parodontale adevarate. (pag. depasind numarul de 14 E. incisivii si dintii imediat vecini. apare uneori retractie gingivala. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. E. 153-154) S1521060. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. D. (pag. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis. rapid progresiva: A. Parodontita distrofica: A. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate. Parodontita juvenila: A. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. 156) S1521062. prezinta tumefactie granulara. 160) S1521063. (pag. primii molari. prezinta migrari patologice accentuate. B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic. E. D. prezinta pungi parodontale false. primii molari si incisivii D. prezinta mobilitate dentara crescuta. D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale. C.

jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. semne de inflamatie gingivala B. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. parakeratoza E. prurit gingival B.S1621066. hiperplazie gingivala generalizata B. hipofosfatazia D. Sindromul DOWN C. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. degenerescenta filetelor nervoase C. atrofia epiteliului gingival. 158) S1621068. 158) S2121070. Sindromul CHEDIAK. pungi parodontale false E. (pag. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. Diabet. hiperkeratoza D. hipertrofie gingivala E. celule epiteliale descuamate (pag. senzatie de gust metalic si alterat E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 (pag. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A. usturimi gingivale C. fisuri Stillman E. prurit gingival B. vasodilatatia pasiva B. festonul McCall. leucocite distruse B. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. 162) S1621067. neutropenia sau granulocitopenia E. iradiante in oasele maxilare. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. retractia gingivala D. dureri spontane.HIGASHI (pag. tesut mezenchimal nediferentiat C. retractie gingivala D. hiperplazie gingivala . 153) S2121069. segregatie celulara in stratul cornos (pag. (pag. celule epiteliale descuamate E. retractie gingivala D. glicoproteine D. cu leziuni erozive C. B. 152) S2121071. 158) S2121072. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. dureri intense la atingerea gingiei C.

liniile oblice: externă şi internă B. resorbţii ale cementului radicular D. 157) S2321076. Din punct de vedere histopatologic. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. exsudat seros B. Care dintre următoarele semne clinice obiective caracterizează tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde. migrări patologice E. distrucţii întinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare şi periodontale B. mobilitate dentară patologică C. pungi parodontale false B. prezenţa de numeroase resturi radiculare D. retracţie gingivală E. Bifaţi care sunt principalel semne clinice de îmbolnavire în parodontita juvenilă: A. 158) S2321077. zona premolarilor mandibulari C. 156) S2321075.(pag. exsudat sero-fibrinos D. zona premolarilor maxilari D. a adultului? A. distrucţii ale fibrelor Sharpey E. 153) S2121073. 158) . zona palatină în dreptul dinţilor frontali superiori (pag. prurit gingival E. în parodontita marginală cronică profundă se evidenţiază: A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. xerostomie (pag. mobilitate dentara patologica D. formarea diastemei patologice C. numeroase zone de resorbţie ale osului alveolar (pag. creasta zigomato-malară E. hiperestezie dentinară (pag. exsudat fibrinos C. creşterea fosfatazei alcaline C. exsudat sangvinolent E. exsudat purulent (pag. pungi parodontale adevărate C. 156) S2321074. afectarea gingivo-osoasă a bifurcaţiilor şi trifurcaţiilor dinţilor laterali (pag. mobilitatea patologică de gradul 2 sau 3 B. pungi parodontale adevărate D. Care sunt zonele în care se pot dezvolta “pungi osoase” în cadrul evoluţiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. 158-159) S2321078. Ce tip de exsudat se poate întâlni în pungile parodontale adevărate din parodontita marginală cronică profundă a adultului? A.

degenerescenţa filetelor nervoase E. vacuolizarea mitocondriilor B. creşte viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus (pag. activarea policlonală a limfocitelor B B. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. care o delimitează de gingia fixă D. Cercetările de microscopie optică şi electrono-optică. rapid progresivă? A. 152-153) S2321084. primele manifestări de disjuncţie între gingie şi dinte B. Care dintre următoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale în parodontita marginală cronică superficială: A. alterări ale mitocondriilor. demineralizări ale osului E. relieful papilei este şters. activarea complementului C. (pag. apariţia Eikenella corrodens D. pâna aproape de dipariţie E. 151) S2321081. creşterea ARN-ului în stratul germinativ D. (pag.S2321079. Trecerea de la gingivită la parodontita marginală cronică se însoţeşte de modificări ale componentelor plăcii bacteriene: A. halena. papila gingivală are uneori aspect lobulat. endarterita D. apariţia Camphylobacter rectus E. alterări ale funcţiilor limfocitelorT E. au arătat că în parodontita marginală cronică superficială apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. cresc spirochetele B. 160) S2321080. apar: A. vasodilataţie pasivă C. papila gingivală are culoare roz-pal datorită slabei vascularizări. uneori papila poate fi desprinsă de pe dinte C. scăderea succindehidrogenazei în zonele epiteliale cu ulceraţii E. cu un şanţ discret la bază. Care dintre următoarele mecanisme au fost incriminate în patogenia parodontitei marginale agresive. 154) . În parodontita marginală cronică superficială. 152) S2321082.papila gingivală tumefiata de aspect uneori filiform “prelins” interdentar spre marginea incizala sau suprafaţa ocluzală B. producerea de autoanticorpi faţă de colagen (pag. tendinţa de aglomerare a ribozomilor (pag. (pag. creşterea fosfatazei alcaline C. Particularităţile histochimice şi histoenzimologice în parodontita marginală cronică superficială sunt reprezentate de: A. modificări ale chemotactismului neutrofilelor faţă de bacterii D. cresc speciile de bacili gram-negativi C. leziuni parţial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. creşte mobilitatea dinţilor D. 152) S2321083.

luxaţiile dentare .S2321085. pulpopatiilor incipiente la copii şi tineri E. Amputaţia devitală este indicată în cazul: A. pot produce activarea complementului (pag. Mobilitate dentară B.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare la nivelul vârfului septului alveolar D. ce insoţeşte simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. central axial în mod intrerupt sau continuu E. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicaţi în producerea parodontitei juvenile A. 156) S2321088. Pungi parodontale reale C. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. nu se asociază cu neutropenia. Sângerare gingivală spontană E.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în aproape totalitatea septului alveolar (pag. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. 154-155) S2321087. Capnocytophaga sputigena E. Stafiloccocus aureus (pag. sunt adevărate: A. pot produce fenomene de tip boala serului D. la dinţii cu rădăcini în formare. Retracţie gingivală D. pot produce soc anafilactic E. granulocitopenia sau hipofosfatazia E. Ce este halistereza? A. 156) S2521089. Parodontita marginală cronică juvenilă are ca semne clinice următoarele A. este asociată cu sindromul Chediak-Higashi (pag. molarilor persoanelor în vârstă C. 156) S2621090. 143) S2621091. tratamentului dinţilor mobili parodontotici B. Contraindicaţiile la extirpări vitale sunt reprezentate de: A.demineralizare care se prezintă sub forma unei radiotransparenţe cu localizare în lungul septului alveolar. dinţilor cu canale foarte curbe D. Hiperestezie dentinară (pag. apare la dentiţia temporară şi mixtă B. 155) S2321086. Eikenella corrodens B. (pag. este asociată cu sindromul Papillon-Lefèvre C. Streptoccocus mutans C. miros urât al cavitaţii orale. semn specific din gingivita ucero-necrotică C. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. Care dintre următoarele afirmaţii în legătură cu parodontita prepubertară. este asociată cu sindromul Down D.

dinţi cu canele foarte curbe. imposibilitatea realizării anesteziei locale (tumori. durere de intensitate medie (pag.B. la care tratamentul este dificil C. amputaţie vitală C. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. culoare rosie deschisa a gingiei B. dinţi situaţi distal pe arcadă. (pag. papila gingivala cu aspect lobulat C. pulpitele purulente parţiale D. durere periradiculara C. infecţii). pulpitele purulente parţiale B. mobilitate dentara de gradul 1 (pag. coafaj direct B. 154) S2621094. amputatie devitala E. fracturile radiculare în prima şi a doua treime a rădăcinii C. pulpitele purulente totale C. 134) S2821096. amputaţie devitală E. (pag. (pag. afecţiuni care contraindică folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. dinţii aflaţi în vecinătatea unor formaţiuni patologice D. care nu permit permeabilizarea până la apex B. coafaj indirect (pag. coafaj indirect (pag. extirparea aseptico-antiseptică D. amputatie vitala C. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. senzatia de egresiune a unui dinte B. cariile cu evoluţie subgingivală. Extirparea devitală este contraindicată în: A. 153) S2821097. cazul persoanelor alergice la substanţele anestezice E. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. 147-148) S2621092. trisme. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta în: A. 154) . papila gingivala cu aspect filiform D. Tratamentul pulpitei purulente parţiale constă în: A. coafaj direct B. Extirparea devitală este indicată în următoarele situaţii: A. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. 134) S2621095. papila desprinsa de dinte E. sarcina în primele 3 luni şi ultimele 2 luni. durerea apare frecvent seara E. extirparea aseptico-antiseptica D. 154) S2621093. durere generalizata D.

pungi parodontale adanci (pag. aparitia de leziuni noi E. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. retractie gingivala (pag. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. lipsa unei inflamatii clinic D. pungi parodontale de adancime mare B. creste fosfataza alcalina E. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. In parodontita distrofica apar: A. mai pregnanta la copii (pag. 156) S2821100. scade ARN C. 153) S2921104. rezorbtie osoasa orizontala (pag. hipercheratoza palmara C. mobilitate dentara accentuata C. mobilitate dentara patologica C. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor (pag. prezenta unei inflamatii clinic (pag. simptomatologia poate fi: A. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. In parodontita marginala profunda rebela la tratament. In parodontita marginala cronica superficiala: A. exudat inflamator redus E. pungi parodontale false B. pungi parodontale false C. 162) S2821103. 156) . aparitia fisurilor Stillman B. migrari dentare E. aparitia festonului McCall C. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A.S2821098. 160) S2821101. albinism B. creste ARN (pag. 161-162) S2821102. evolutia continua a leziunilor preexistente D. scade fosfataza alcalina B. mobilitate dentara patologica B. 155) S2821099. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. apare mai frecvent dupa 40 ani B. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. migrari patologice semnificative D. apare mai frecvent dupa 20 ani C. scade Succindehidrogenaza D. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. poate fi localizata E. abcese parodontale D.

boala lui Werkhof E. sindromul Papillon-Lefevre (pag. 155) . Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. retractie gingivala C. In parodontita marginala cronica profunda la adult. tulburari de masticatie D. sindromul Chediak-Higashi D. sindromul Down B. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare (pag. semnele clinice obiective sunt: A. sindromul Plummer-Vinson C. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. pungi parodontale adevarate E.S2921105. 158) S2921106.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful