Sunteți pe pagina 1din 17

Tema nr.

21 Parodontite marginale
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaa Medical romneasc, Bucureti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU


S1221001. Parodontita marginala rapid progresiva apare cel mai frecvent A. dupa 40 ani B. la varstnici C. la copii D. dupa 20 ani E. la menopauza
(pag. 160)

S1221002. Semnul patognomonic al PMCS este A. durere localizata B. sangerari gingivale la succiune C. senzatie de egresiune D. halistereza E. prezenta pungilor parodontale
(pag. 153)

S1321003. Denumirea de"parodontita juvenila"a fost folosita pentru prima oara in: A. 1960 B. 1952 C. 1967 D. 1977 E. 1956
(pag. 156)

S1321004. Incidenta parodontitei marginale rapid progresive este de: A. 2-6% B. 4-8% C. 48% D. 33% E. 0,5%
(pag. 160)

S1421005. Cate grade de afectare se descriu in parodontita marginala cronica profunda la adult la nivelul dintilor pluriradiculari, ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive? A. 3 B. 4 C. 5 D. 6 E. 7
(pag. 159)

S1421006. In parodontita juvenila, in forma localizata se produc migrari patologice ale: A. molarilor secunzi si incisivilor B. molarilor primi si caninilor C. molarilor primi si incisivilor D. molarilor secunzi si caninilor

E. premolarilor
(pag. 156)

S1421007. Semnele inflamatiei din parodontita distrofica sunt: A. pungi de 5-7 mm B. exudat inflamator redus sau clinic absent C. mobilitate dentara accentuata D. migrari patologice frecvente E. radiologic se observa mici resorbtii de tip orizontal pe fondul atrofiei predominant verticale
(pag. 162)

S1421008. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. prurit gingival B. sangerari frecvente ale gingiei C. papila gingivala tumefiata D. senzatie de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti E. durere periradiculara si interradiculara
(pag. 153)

S1521009. Din punct de vedere clinic, parodontita distrofica prezinta: A. mobilitate dentara accentuata; B. hiperestezie; C. semnificative migrari patologice; D. radiologic, atrofie osoasa predominent verticala cu mici resorbtii de tip orizontal; E. infectii micotice asociate in 50% din cazuri.
(pag. 161)

S1521010. Formele clinice de parodontita marginala la adult sunt: A. parodontita de sarcina; B. hiperplazia consecutiva tratamentelor medicamentoase; C. parodontita distrofica; D. parodontita premenstruala; E. gingivostomatita micotica.
(pag. 160-161)

S1521011. In parodontita marginala cronica profunda la adult, in epiteliu se evidentiaza: A. infiltrat limfoplasmocitar abundent; B. distructii ale fibrelor Sharpey; C. vasodilatatie cu caracter paralitic; D. leziuni proliferative care alterneaza cu zone de ulceratie si exfolieri masive; E. resorbtii ale cementului radicular.
(pag. 157)

S1521012. In parodontita marginala cronica profunda la adult: A. dintii din zona laterala au tendinta la egresiune chiar in prezenta antagonistilor; B. dintii din zona frontala au tendinta la deplasare transversala chiar in prezenta vecinilor; C. apar treme patologice; D. in urma deplasarii dintilor, apar ocluzii adanci adevarate; E. radiologic, se constata o resorbtie osoasa orizontala accentuata.
(pag. 158-159)

S1521013. In parodontita prepubertara: A. simptomatologia apare la adultii tineri in jurul varstei de 20 de ani; B. dintii permanenti se pierd in jurul varstei de 15 ani, cand se asociaza cu sindromul Papillon-Lefevre; C. simptomatologia parodontala se asociaza cu hiperfosfatazia;

D. apar migrari patologice si tumefactii gingivale localizate; E. apar modificari mixte distrofice si inflamatorii, numindu-se si parodontita mixta.
(pag. 155)

S1521014. Radiologic, in parodontita juvenila: A. resorbtia osoasa este verticala; B. resorbtia osoasa este orizontala; C. apare halistereza; D. demineralizarea are aspect de canal septal; E. demineralizarea apare numai la nivelul varfului septului alveolar.
(pag. 157)

S1621015. in parodontita juvenila la examenul radiologic se remarca: A. integritatea osului alveolar B. resorbtia osoasa orizontala C. halistereza D. resorbtie osoasa verticala E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 157)

S1621016. in parodontita marginala cronica profunda la examenul radiologic se remarca: A. integritatea osului alveolar B. halisfereza C. resorbtie osoasa orizontala D. resorbtie osoasa verticala E. resorbtie osoasa mixta.
(pag. 159)

S2121017. Carei afectiuni i s-a atribuit cel mai frecvent si in mod incorect termenul de parodontoza(periodontoza) ,actualmente fiind cunoscuta etiologia microbiana si posibilitatile de tratatament eficient antimicrobian ale acestei boli? A. Gingivita cronica simpla B. Gingivita alergica C. Parodontita marginala cronica profunda agresiva,rapid progresiva D. Parodontita prepubertala E. Parodontita juvenila
(pag. 155-156)

S2121018. Parodontita prepubertara este asociata unei boli generale care poate fi: A. anemia hipocroma B. neutropenia sau granulocitopenia C. maladia Hodkin D. talasemia E. sarcoidoza
(pag. 155)

S2321019. Care este microorganismul izolat din procentul cel mai mare de situri n parodontita marginal profund rebel la tratament? A. Fusobacterium nucleatum B. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. Prevotella intermedia D. Bacillus forsythus E. Porphyromonas gingivalis
(pag. 161)

S2321020. Cum este descris parodontita distrofic? A. inflamaie acut a esuturilor gingivale B. inflamaie cronic a esuturilor gingivale C. inflamaie ce apare dup instalarea menoipauzei D. fenomen distrofic caracteristic batrneii E. inflamaie cronic instalat pe un fond distrofic
(pag. 161)

S2321021. Elementul esenial de difereniere i transformare a gingivitei n parodontit marginal cronic este: A. apariia sngerrii gingivale spontane B. apariia fisurilor Stillman C. apariia tartrului D. afectarea osului prin demineralizare sau distrucie E. mobilitatea dinilor
(pag. 151)

S2321022. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale care o difereniaza de gingivit, este: A. prurit gingival B. usturimi gingivale C. jena dureroas gingival accentuat de periaj i masticaie D. sngerri frecvente ale gingiei la atingeri uoare i la succiunea gingiei E.senzaia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dini, nsoit de o durere periradicular i interradicular.
(pag. 153)

S2321023. Care din urmatoarele afirmaii sunt adevarate? Parodontita juvenil: A. se caracterizeaz prin lipsa unei inflamaii evident clinic B. se caracterizeaz prin prezena unei inflamaii gingivale moderate C. se caracterizeaz prin prezena craterelor la nivelul papilelor gingivale D. se caracterizeaz prin prezena unor abundente depozite de plac bacterian i tartru E. se caracterizeaz prin liza osoasa orizontal generalizata.
(pag. 156)

S2521024. Semnul patognomonic al parodontitei marginale cronice superficiale este: A. Pruritul gingival B. Usturimea gingival C. Sngerarea la atingerea gingiei D. Sngerarea la succiunea gingiei E. Senzaia de egresiune a dintelui
(pag. 153)

S2621025. Tratamentul pulpitei seroase totale: A. se face prin coafaj direct B. se face prin extirpare vital C. se face prin coafaj indirect D. amputaie devital E. toate de mai sus.
(pag. 134)

S2621026. Amputaia vital este indicat: A. dini mobili parodontotici B. molarii persoanelor n vrst C. dini temporari

D. la copii i la tineri la premolari i molari cu rdcinile n curs de formare E. molari de minte.


(pag. 142)

S2821027. In plan vertical, afectarea furcatiilor cuprinde urmatoarele grade: A. gradul 1 = 02 mm B. gradul 1 = 04 mm C. gradul 2 = 46 mm D. gradul 2 = 47 mm E. gradul 3 = > 8 mm
(pag. 159)

S2821028. Simptomatologia parodontitei juvenile este mai frecventa la nivelul: A. primii molari superiori si inferiori B. incisivii superiori si inferiori C. primii molari si incisivii D. primii molari, incisivii si dintii vecini E. toate cele de mai sus
(pag. 156)

S2921029. In parodontita marginala cronica superficiala semnul patognomonic este: A. sangeriri ale gingiei la atingeri usoare B. culoarea rosie violacee a papilelor si marginii gingivale libere C. usoara mobilitate dentara de gradul 1 D. senzatia de egresiune a unui dinte sau grup de dinti E. uneori hiperplazie gingivala
(pag. 153)

S2921030. Incidenta maxima a episoadelor agresive este in jurul varstei de: A. 20 ani B. 25-30 ani C. 30-35 ani D. 35-40 ani E. 45 ani
(pag. 160)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU


S1221031. In parodontita distrofica apar A. fenomene de hiperestezie B. pungi de adancime mica sau medie C. pungi profunde D. migrari patologice accentuate E. resorbtii orizontale
(pag. 162)

S1221032. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt A. prezenta pungilor false156 B. mobilitate dentara patologica C. retractii gingivale D. hiperestezie dentinara E. senzatie de egresiune a dintilor
(pag. 156)

S1221033. In parodontita marginala cronica profunda la adult, afectarea gingivo-osoasa de gradul II a furcatiilor dintilor laterali implica A. sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta redusa, 1-3 mm B. sonda exploratoare patrunde adanc intrradicular C. exista demineralizare D. exista resorbtia limbusului septului interradicular E. leziunile sunt incipiente, afectand in special gingia
(pag. 159)

S1221034. In parodontita marginala cronica profunda se pot dezvolta"pungi osoase"in urmatoarele zone A. zona mentoniera B. liniile oblice externa si interna C. gaura palatina mare D. cresta zigomato-molara E. zona palatinala din dreptul dintilor frontali superiori
(pag. 158)

S1221035. In parodontita marginala cronica profunda, la adult histopatologic in epiteliu se evidentiaza A. resorbtii ale cementului radicular B. leziuni proliferative, alternand cu zone de ulceratie C. infiltrat limfoplasmocitar abundent D. degenerescente celulare E. vasodilatatie cu caracter paralitic (vasoplegie)
(pag. 157)

S1221036. Obiectiv, in PMCS exista A. sangerari la atingeri usoare cu sonda B. semne de inflamatie gingivala C. mobilitate dentara patologica D. pungi parodontale adevarate E. uneori retractie gingivala
(pag. 154)

S1221037. Subiectiva in paroodntita marginala cronica superficiala apar A. migrari dentare patologice B. prurit gingival C. jena dureroasa la nivelul gingiei D. usturimi gingivale E. sangerari gingivale
(pag. 153)

S1221038. Episoadele de evolutie agresiva din parodontita marginala rapid progresiva sunt caracterizate prin A. inflamatii gingivale cu caracter acut sau subacut B. absenta mobilitatii patologice C. tumefactii voluminoase ulcerate D. prezenta exudatului pururlent E. usturimi gingivale
(pag. 160)

S1321039. Continutul pungilor parodontale este reprezentat de: A. celule epiteliale descuamate

B. infiltrat limfoplasmocitar C. bacterii intregi si fragmentate D. leucocite distruse E. imunoglobuline


(pag. 158)

S1321040. in parodontita marginala cronica profunda la adult, in corion apar: A. vasoplegie B. meiopragie C. halistereza D. distrucia fibrelor de colagen E. infiltrat limfoplasmocitar abundent
(pag. 157)

S1321041. in parodontita marginala cronica superficiala, in derm apare: A. infiltrat dens limfoplasmocitar B. degenerescenta filetelor nervoase C. aparitia de mici cantitati de tesut de granulatie D. vasodilataie pasiva E. segregatie celulara
(pag. 152)

S1321042. in parodontita marginala profunda rebela (refractara) la tratament apar urmatoarele microorganisme: A. Bacillus forsytus - 25% B. Bacillus forsytus - 52% C. Bacillus forsytus - 40% D. Porphyromonas gingivalis 50% E. Porphyromonas gingivalis - 15 %
(pag. 161)

S1321043. Parodontita juvenila se caracterizeaza prin: A. lipsa unei inflamatii evidenta clinic B. pungi parodontale false C. radiologic apare resorbtie osoasa orizontala la molari si incisivi D. mobilitate dentara patologica si migrari ale molarilor primi si incisivi E. resorbtie osoasa verticala avansata la molarii primi
(pag. 156)

S1321044. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 ani B. este cauzata genetic C. apare dupa varsta de 35 ani D. are cauza microbiana E.prezinta episoade de evolutie agresiva cu semne de inflamatie florida a unei parodontite marginale cronice profunde
(pag. 160)

S1321045. Parodontita marginala rapid progresiva este de cauza microbiana, fiind implicati: A. Prevotella intermedia B. Eikinella corrodens C. Capnocytophaga D. Campylobacter rectus E. Veillonella
(pag. 160)

S1321046. Semnele clinice ale parodontitei marginale superficiale pot fi: A. semne de inflamatie gingivala B. mobilitate dentara accentuata C. culoare roz-palida a gingiei marginale D. radiotransparena cu localizare diferita cu aspect difuz la nivelul limbusului alveolar E. uneori retractie gingivala in absenta pungilor adevarate
(pag. 154)

S1321047. Semnele clinice obiective din parodontita marginala cronica profunda sunt: A. mobilitate patologica de gradul 1 B. pungi parodontale adevarate C. retractia gingivala ca urmare a resorbtiei suportului osos D. absena semnelor inflamaiei gingivale E. radiografic apare resorbtia osoasa verticala
(pag. 158-159)

S1321048. Semnele histopatologice de inflamatie ale parodontitei juvenile includ: A. degenerescente celulere B. disjunctie epiteliu-dinte C. distructii de colagen mai reduse ca in parodontita adultului D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. vasodilatatie cu caracter paralitic
(pag. 156)

S1321049. Uneori pungile parodontale au perete extern partial osos la nivelul: A. apofizelor genii B. spinei nazale C. liniilor oblice: interna si externa D. crestei zigomato-malare E. zonei palatine din dreptul dintilor frontali superiori
(pag. 158)

S1421050. In etiologia parodontitei marginale agresive, rapid progresive, sunt implicate urmatoarele microorganisme: A. A. actinomycetemcomitans B. Eikenella corrodens C. Porphyromonas gingivalis D. Capnocytophaga E. Veillonela
(pag. 160)

S1421051. In parodontita marginala cronica mixta semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. fisuri Stillman B. feston McCall C. atrofie osoasa predomonant verticala D. retractie gingivala cu inflamatie papilara si marginala accentuate E. hiperestezie
(pag. 162)

S1421052. In parodontita marginala cronica profunda la adult se descriu urmatoarele grade de afectare gingivo-osoasa a furcatiilor: A. gradul I - leziuni incipiente ce afecteaza mai ales gingia, sonda nu patrunde interradicular B. gradul II - examenul radiologic deceleaza o resorbtie osoasa semnificativa C. gradul II - sonda patrunde interradicular 1-3 mm D. gradul III - sonda patrunde adanc interradicular, trecand pe versantul opus

E. gradul IV - sonda exploratoare traverseaza in intregime spatiul interradicular


(pag. 159)

S1421053. In parodontita marginala cronica profunda la adult, pungile parodontale contin: A. leucocite distruse B. celule epiteliale descuamate C. fragmente de os alveolar necrozat D. exudat seros, sero-fibrinos, rar purulent E. tesut conjunctiv de neoformatie
(pag. 158)

S1421054. Parodontita prepubertala este asociata unor boli generale ca: A. sindromul Down B. sindromul Papillon-Lefevre C. hiperfosfatazia D. anemia E. sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)

S1421055. Principalele microorganisme implicate in aparitia parodontitei refractare la tratament sunt: A. Fusobacterium nucleatum B. Prevotella intermedia C. A. actinomycetemcomitans D. Peptostreptococus micros E. Capnocytophaga
(pag. 161)

S1521056. In parodontita juvenila, principalele semne clinice de imbolnavire sunt: A. dureri intense iradiate; B. mobilitate dentara patologica; C. retractie gingivala; D. pungi parodontale false; E. hiperestezie dentinara.
(pag. 156)

S1521057. In parodontita marginala cronica profunda la adult, subiectiv: A. apar tulburari de masticatie; B. tulburari de fonatie; C. retractie gingivala; D. pungi adevarate; E. manifestari psihice anxios-obsesive.
(pag. 158)

S1521058. In parodontita marginala cronica superficiala, semnele subiective sunt: A. prurit gingival; B. sangerare la atingeri usoare cu sonda; C. tumefactie gingivala cu pungi false; D. sangerare la succiunea gingiei; E. jena dureroasa accentuata la periaj si masticatie.
(pag. 153-154)

S1521059. In parodontita marginala cronica superficiala: A. creste fosfataza acida;

B. semnul patognomonic este senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti insotita de durere; C. apare tumefactia gingivala cu pungi false; D. apare uneori retractie gingivala; E. radiologic apare demineralizarea osoasa.
(pag. 153-154)

S1521060. Parodontita distrofica: A. se mai numeste si parodontita marginala cronica mixta; B. prezinta radiologic o atrofie orizontala cu mici resorbtii verticale; C. prezinta mobilitate dentara crescuta; D. prezinta migrari patologice accentuate; E. prezinta tumefactie granulara.
(pag. 161-162)

S1521061. Parodontita juvenila: A. este determinata in special de Porphiromonas gingivalis; B. se caracterizeaza printr-o inflamatie evidenta clinic; C. prezinta pungi parodontale false; D. prezinta pungi parodontale adevarate; E. prezinta retractie gingivala.
(pag. 156)

S1521062. Parodontita marginala agresiva, rapid progresiva: A. apare mai frecvent dupa 20 de ani; B. prezinta mobilitate dentara patologica accentuata; C. prezinta episoade agresive ce alterneaza cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau ani; D. prezinta tumefactii voluminoase ulcerate; E. poate fi determinata de unele specii de Candida si Enterobacteriaceae.
(pag. 160)

S1521063. Parodontita marginala cronica profunda la adult: A. reprezinta forma intens destructiva la adult; B. prezinta pungi parodontale adevarate; C. prezinta mobilitate patologica de gradul 4; D. prezinta o reducere a coroanelor clinice ale dintilor pe seama hiperplaziei gingivale; E. prezinta resorbtie orizontala accentuata.
(pag. 158)

S1621064. in forma localizata de parodontita juvenila semnele clinice se produc in zonele: A. primii molari superiori si inferiori B. incisivii superiori si inferiori C. primii molari si incisivii D. primii molari, incisivii si dintii imediat vecini, depasind numarul de 14 E. caninii superiori si inferiori.
(pag. 156)

S1621065. in parodontita juvenila: A. este incriminat ca factor etiologic Actinobacillus actinomycetemcomitans B. apar ulceratii reduse in adancime ale epiteliului sulcular C. apare hiperplazie gingivala generalizata de tip polipoidal D. apare retractie gingivala E. apar leziuni hiperkeratozice.
(pag. 156)

S1621066. Parodontita distrofica se caracterizeaza prin: A. hiperplazie gingivala generalizata B. atrofia epiteliului gingival, cu leziuni erozive C. retractia gingivala D. fisuri Stillman E. festonul McCall.
(pag. 162)

S1621067. Parodontita marginala cronica profunda se caracterizeaza prin: A. semne de inflamatie gingivala B. atrofia epiteliului gingival cu leziuni erozive C. retractie gingivala D. pungi parodontale false E. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3
(pag. 158)

S1621068. Parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. prurit gingival B. dureri intense la atingerea gingiei C. jena dureroasa gingivala accentuata la periaj si masticatie D. senzatie de gust metalic si alterat E. dureri spontane, iradiante in oasele maxilare.
(pag. 153)

S2121069. In parodontita marginala cronica profunda la adult pungile parodontale contin A. leucocite distruse B. tesut mezenchimal nediferentiat C. glicoproteine D. celule epiteliale descuamate E. celule epiteliale descuamate
(pag. 158)

S2121070. In parodontita marginala cronica superficiala principalele semne histopatologice in epiteliu sunt: A. vasodilatatia pasiva B. degenerescenta filetelor nervoase C. hiperkeratoza D. parakeratoza E. segregatie celulara in stratul cornos
(pag. 152)

S2121071. Parodontita prepubertara este asociata unor boli ca A. Diabet. B. Sindromul DOWN C. hipofosfatazia D. neutropenia sau granulocitopenia E. Sindromul CHEDIAK- HIGASHI
(pag. 158)

S2121072. Semne subiective in parodontita marginala cronica superficiala sunt: A. prurit gingival B. usturimi gingivale C. retractie gingivala D. hipertrofie gingivala E. hiperplazie gingivala

(pag. 153)

S2121073. Simptomatologia obiectiva in parodontita juvenila este reprezentata prin A. frecvente migrari vestibulare si distale ale incisivilor maxilari B. formarea diastemei patologice C. mobilitate dentara patologica D. prurit gingival E. xerostomie
(pag. 156)

S2321074. Bifai care sunt principalel semne clinice de mbolnavire n parodontita juvenil: A. pungi parodontale false B. mobilitate dentar patologic C. pungi parodontale adevrate D. retracie gingival E. hiperestezie dentinar
(pag. 156)

S2321075. Din punct de vedere histopatologic, n parodontita marginal cronic profund se evideniaz: A. distrucii ntinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare i periodontale B. creterea fosfatazei alcaline C. resorbii ale cementului radicular D. distrucii ale fibrelor Sharpey E. numeroase zone de resorbie ale osului alveolar
(pag. 157)

S2321076. Care sunt zonele n care se pot dezvolta pungi osoase n cadrul evoluiei parodontitei marginale cronice profunde a adultului? A. liniile oblice: extern i intern B. zona premolarilor mandibulari C. zona premolarilor maxilari D. creasta zigomato-malar E. zona palatin n dreptul dinilor frontali superiori
(pag. 158)

S2321077. Care dintre urmtoarele semne clinice obiective caracterizeaz tabloul clinic al parodontitei marginale cronice profunde, a adultului? A. mobilitatea patologic de gradul 2 sau 3 B. pungi parodontale adevrate C. prezena de numeroase resturi radiculare D. migrri patologice E. afectarea gingivo-osoas a bifurcaiilor i trifurcaiilor dinilor laterali
(pag. 158-159)

S2321078. Ce tip de exsudat se poate ntlni n pungile parodontale adevrate din parodontita marginal cronic profund a adultului? A. exsudat seros B. exsudat fibrinos C. exsudat sero-fibrinos D. exsudat sangvinolent E. exsudat purulent
(pag. 158)

S2321079. Care dintre urmtoarele mecanisme au fost incriminate n patogenia parodontitei marginale agresive, rapid progresiv? A. activarea policlonal a limfocitelor B B. activarea complementului C. modificri ale chemotactismului neutrofilelor fa de bacterii D. alterri ale funciilor limfocitelorT E. producerea de autoanticorpi fa de colagen
(pag. 160)

S2321080. Trecerea de la gingivit la parodontita marginal cronic se nsoete de modificri ale componentelor plcii bacteriene: A. cresc spirochetele B. cresc speciile de bacili gram-negativi C. apariia Eikenella corrodens D. apariia Camphylobacter rectus E. crete viteza de replicare a AND-ului viral pentru Cytomegalovirus
(pag. 151)

S2321081. n parodontita marginal cronic superficial, apar: A. primele manifestri de disjuncie ntre gingie i dinte B. leziuni parial distructive ale unor fibre din sistemul ligamentului supraalveolar C. crete mobilitatea dinilor D. demineralizri ale osului E. halena.
(pag. 152)

S2321082. Cercetrile de microscopie optic i electrono-optic, au artat c n parodontita marginal cronic superficial apar urmatoarele aspecte semnificative la nivelul dermului: A. infiltrat dens limfo-plasmocitar B. vasodilataie pasiv C. endarterita D. degenerescena filetelor nervoase E. alterri ale mitocondriilor.
(pag. 152)

S2321083. Particularitile histochimice i histoenzimologice n parodontita marginal cronic superficial sunt reprezentate de: A. vacuolizarea mitocondriilor B. creterea fosfatazei alcaline C. creterea ARN-ului n stratul germinativ D. scderea succindehidrogenazei n zonele epiteliale cu ulceraii E. tendina de aglomerare a ribozomilor
(pag. 152-153)

S2321084. Care dintre urmtoarele caractere definesc aspectul clinic obiectiv al papilei gingivale n parodontita marginal cronic superficial: A.papila gingival tumefiata de aspect uneori filiform prelins interdentar spre marginea incizala sau suprafaa ocluzal B. uneori papila poate fi desprins de pe dinte C. papila gingival are uneori aspect lobulat, cu un an discret la baz, care o delimiteaz de gingia fix D. relieful papilei este ters, pna aproape de dipariie E. papila gingival are culoare roz-pal datorit slabei vascularizri.
(pag. 154)

S2321085. Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu parodontita prepubertar, sunt adevrate: A. apare la dentiia temporar i mixt B. este asociat cu sindromul Papillon-Lefvre C. este asociat cu sindromul Down D. nu se asociaz cu neutropenia, granulocitopenia sau hipofosfatazia E. este asociat cu sindromul Chediak-Higashi
(pag. 155)

S2321086. Ce este halistereza? A. miros urt al cavitaii orale, ce insoete simptomatologia din parodontitele marginale cronice profunde B. semn specific din gingivita ucero-necrotic C.demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare la nivelul vrfului septului alveolar D.demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n lungul septului alveolar, central axial n mod intrerupt sau continuu E.demineralizare care se prezint sub forma unei radiotransparene cu localizare n aproape totalitatea septului alveolar
(pag. 154-155)

S2321087. Care dintre urmatoarele bacterii sunt considerate a fi cei doi patogeni implicai n producerea parodontitei juvenile A. Eikenella corrodens B. Streptoccocus mutans C. Actinobacillus actinomycetemcomitans D. Capnocytophaga sputigena E. Stafiloccocus aureus
(pag. 156)

S2321088. Endotoxinele elaborate de Actinobacillus actinomycetemcomitans: A. pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman B. nu pot produce fenomene de hipersensibilitate de tip Shwartzman C. pot produce fenomene de tip boala serului D. pot produce soc anafilactic E. pot produce activarea complementului
(pag. 156)

S2521089. Parodontita marginal cronic juvenil are ca semne clinice urmtoarele A. Mobilitate dentar B. Pungi parodontale reale C. Retracie gingival D. Sngerare gingival spontan E. Hiperestezie dentinar
(pag. 156)

S2621090. Amputaia devital este indicat n cazul: A. tratamentului dinilor mobili parodontotici B. molarilor persoanelor n vrst C. dinilor cu canale foarte curbe D. pulpopatiilor incipiente la copii i tineri E. la dinii cu rdcini n formare.
(pag. 143)

S2621091. Contraindicaiile la extirpri vitale sunt reprezentate de: A. luxaiile dentare

B. fracturile radiculare n prima i a doua treime a rdcinii C. dinii aflai n vecintatea unor formaiuni patologice D. afeciuni care contraindic folosirea anestezicelor sau a vasoconstrictorului E. sarcina n primele 3 luni i ultimele 2 luni.
(pag. 147-148)

S2621092. Extirparea devital este indicat n urmtoarele situaii: A. dini cu canele foarte curbe, care nu permit permeabilizarea pn la apex B. dini situai distal pe arcad, la care tratamentul este dificil C. pulpitele purulente pariale D. pulpitele cronice deschise granulomatoase E. cariile cu evoluie subgingival.
(pag. 154)

S2621093. Extirparea devital este contraindicat n: A. pulpitele purulente pariale B. pulpitele purulente totale C. pulpitele cronice deschise granulomatoase D. cazul persoanelor alergice la substanele anestezice E. imposibilitatea realizrii anesteziei locale (tumori, trisme, infecii).
(pag. 154)

S2621094. Tratamentul pulpitei purulente partiale consta n: A. coafaj direct B. amputatie vitala C. extirparea aseptico-antiseptica D. amputatie devitala E. coafaj indirect
(pag. 134)

S2621095. Tratamentul pulpitei purulente pariale const n: A. coafaj direct B. amputaie vital C. extirparea aseptico-antiseptic D. amputaie devital E. coafaj indirect
(pag. 134)

S2821096. Simptomatologia subiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. senzatia de egresiune a unui dinte B. durere periradiculara C. durere generalizata D. durerea apare frecvent seara E. durere de intensitate medie
(pag. 153)

S2821097. Simptomatologia obiectiva in parodontita marginala cronica superficiala este reprezentata de: A. culoare rosie deschisa a gingiei B. papila gingivala cu aspect lobulat C. papila gingivala cu aspect filiform D. papila desprinsa de dinte E. mobilitate dentara de gradul 1
(pag. 154)

S2821098. Sindromul Papillon-Lefevre este caracterizat prin: A. albinism B. hipercheratoza palmara C. pierderea dintilor temporari la varsta de 6-8 ani D. pierderea dintilor temporari la varsta de 5-6 ani E. pungi parodontale adanci
(pag. 155)

S2821099. Simptomatologia parodontitei juvenile este: A. mobilitate dentara patologica B. pungi parodontale false C. abcese parodontale D. poate fi localizata E. retractie gingivala
(pag. 156)

S2821100. Parodontita marginala agresiva rapid progresiva: A. apare mai frecvent dupa 40 ani B. apare mai frecvent dupa 20 ani C. reprezinta 4-8 % din totalul formelor de PMCP D. prezinta tumefactii voluminoase exagerate E. se produc avulsii cu caracte spontan ale dintilor
(pag. 160)

S2821101. In parodontita marginala profunda rebela la tratament, simptomatologia poate fi: A. aparitia fisurilor Stillman B. aparitia festonului McCall C. evolutia continua a leziunilor preexistente D. aparitia de leziuni noi E. mai pregnanta la copii
(pag. 161-162)

S2821102. In parodontita distrofica apar: A. pungi parodontale de adancime mare B. mobilitate dentara accentuata C. migrari patologice semnificative D. exudat inflamator redus E. rezorbtie osoasa orizontala
(pag. 162)

S2821103. In parodontita marginala cronica superficiala: A. scade fosfataza alcalina B. scade ARN C. scade Succindehidrogenaza D. creste fosfataza alcalina E. creste ARN
(pag. 153)

S2921104. Parodontita juvenila se prezinta prin: A. pungi parodontale false B. mobilitate dentara patologica C. lipsa unei inflamatii clinic D. migrari dentare E. prezenta unei inflamatii clinic
(pag. 156)

S2921105. In parodontita marginala cronica profunda la adult, semnele clinice obiective sunt: A. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 B. retractie gingivala C. tulburari de masticatie D. pungi parodontale adevarate E. tulburari fizionomice datorita migrarilor patologice dentare
(pag. 158)

S2921106. Parodontita prepubertala se asoceaza la unele boli generale ca: A. sindromul Down B. sindromul Plummer-Vinson C. sindromul Chediak-Higashi D. boala lui Werkhof E. sindromul Papillon-Lefevre
(pag. 155)