Tema nr.

25 Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun A. coroanele acrilice B. coroanele metalice supragingivale C. coroanele metalice subgingivale D. coroanele turnate cu grosime dirijata E. coroanele de invelis din doua bucati
(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen
(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. dintilor cu sindrom Dubreuille C. dintilor cu volum coronar mic D. dinţilor cu anomalii de poziţie E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani
(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: A. preferam coroana cu grosime dirijata B. preferam coroana fara grosime dirijata C. se prefera coroana de invelis din doua bucati D. se prefera coroana subgingivala E. nici una dintre acestea
(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc: A. 6 - 8 cm B. 8 - 12 cm C. 10 cm D. 10 - 14 cm

295) S1425009. cu reactivitate normala B. valoarea biomecanica a dinţilor stalpi E. 284) S1425011. demontabile C. fracturi) E. gradul de solicitare C. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in: A. permanente B. dinti cu pungi parodontale minime (pag. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. definitive E. virsta pacientului B. 306) . se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. definitive (pag. expresia fenomenului de birefringenta D. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. permanente D. subluxatii. temporare. sisteme fixe. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (pag. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B.20 cm (pag. in sens mezio-distal C. temporare. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. repartizarea tensiunilor in aria parodontala (pag. starea generala de sanatate a pacientului D. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica.sau fotopolimerizabile: A. sexul pacientului C. 299) S1325007. 290) S1425010. starea organului pulpar E. dinti cu procese carioase mici C. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii. diagnostice. de studiu. dinti cu volum coronar mare. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. traiectul tensiunii mecanice B. diagnostice. 289) S1425012. la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. va avea o latime de 8-10 mm D. directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal. provizorii. dinti cu pulpa dentara sanatoasa. temporare. 14 . 283) S1325008. in sens vestibulo-oral D. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (pag. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili.E. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal. Numarul izocromatelor reprezinta: A. la cca. mobilizabile.45 ° fata de planul sagital sau frontal (pag.

15 °. atela acrilica si ligatura de sarma.10 mm. ligaturi metalice din sarma B. imobilizare parapulpara. 30 °. Ligaturile cu fir de matase: A. (pag. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. D. (pag. D. (pag. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. punti stabilizatoare D. 284) S1525014. 294) S1525015. (pag. placa palatina Hawley E. (pag.20 mm. atela Steiger D. C. atele acrilice duble vestibulo-orale . E. B. C. 0. 25 °. D. aur B. gutiere din rasini acrilice auto. C. 0.sau termopolimerizabile C. E. favorizeaza o buna igiena bucala. 60 °. cupru. 0. 45 °.15 mm. imobilizare intraradiculara. coroane metalice totale sau partiale reunite E. ligaturi metalice din sarma de vipla. imobilizare temporara. imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgam B. coroane acrilice reunite intr ele C.25 mm. imobilizare dento-dentara. 0. B. E. imobilizare pe dinti vitali. (pag. C. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul: A.S1525013. 299) S1625017. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt: A. E. nu favorizeaza retentiile alimentare.50 mm. 296) S2125019. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. B. 313) S1625018. sunt fizionomice. B. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica. 0. Caninii sunt deplasati de fortele nocive. D. fata de planul sagital sau frontal cu circa: A. 296) S1525016.

cu relief "in oglinda" (pag. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A. tratamentul pungilor parodontale C. 281) S2325025. şina Mamlock D. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice (pag. 280) S2325024. restaurari coronare E. Coronoplastia reprezinta A. cronicizarea bolii parodontale D.5-2 luni E. tratamentul anodontiei D. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: . acutizarea bolii parodontale E. mobilitatea patologica (pag. 1. 309. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. 282) S2325026. extractia resturilor radiculare B. tratamente endodontice corecte (pag. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (pag. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A. corespunzator relatiei centrice B. tratamentul ocluziei deschise E. imobilizarea prin ligatura in “ 8" E. adaptarea obturatiilor ocluzale C. resaparea coronara E. tratamentul ocluziei prabusite C. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. 5 saptamani D. 296) S2325021. refacerea cuspidajului ocluzal (pag. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E.310) S2125020. 4 saptamani C. 2 saptamani B. Tratamentul ortodontic urmareste: A. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica: A. 279) S2325022. corespunzator relatiei posturale C. persistenta pungilor C. 280) S2325023.C. tratamentul ocluziei adanci B. 8-9 luni (pag. corespunzator relatiei habituale D. recesiune B. restaurari protetice D. adaptarea microprotezelor de invelis D.

5-2 zile B. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. rigiditate C. fibrele dento-gingivale B. fibrele dento-alveolare C. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. Extracoronară C. cat mai putin extinsa C. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B.5-2 luni D. inclusiv cei cu implantare normala B. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. 292) S2525027. rezistenta B. Permanentă B.5-2 ani E. (pag. 284-286) S1225031. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. 44) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1225030. fibrele transgingivale D. permite pastrarea vitalitatii dentare . 1. fibrele apicale. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. unidirectionala D.5-2 saptamini C. asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. risc redus de descimentare D. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (pag. 294) S2625028. 55) S2625029. 284) S1225032. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea: A.A. 1. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiu E.avantaje A. Aparatul sina de imobilizare Mamlock . 1. Pericoronară (pag. fibrele circulare E. Prin sisteme fixe D. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. (pag. 6 luni (pag. multidirectionala E. 1. împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei active B. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (pag. Intracoronară E.

aspect fizionomic (pag. este un sistem de imobilizare temporar C. se foloseste si la frontalii superiori C. se aplica si la dintii laterali (pag. 290) S1225036. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. Principiul tensiunii controlate A. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (pag. stoparea miscarilor in plan vetical (pag.5 . Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. permite mobilitatea dintilor B. 304) S1225034. se refera la ligaturi de sarma B. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. se refera la atele acrilice . se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda. 312) S1225033. dinti cu volum coronar mare D. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet A. Imobilizarea prin ligatura de sarma A. scos din ocluzie C. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A.2 luni C. in contact strans cu creasta edentata E. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. 283) S1225037. de data recenta. se poate folosi doar la dintii laterali (pag. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. poate fi urmata de o imobilizare de durata (pag. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A.cu mobilitate redusa E.obturatii voluminoase B. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (pag. 292-293) S1225039. este un sistem de imobilizare permanent B. are aspect fizionomic E. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale D. 281) S1225035. 298) S1225038. se face pentru 2 saptamani B.E. dinti cu procese carioase mari. mai ingust in sens vestibulo-oral D. este un sistem rigid D. se face pentru 1. se poate folosi doar la frontalii superiori D. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E.

pe fata orala a dintilor E. dintii laterali fara mobilitate (pag. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. inghesuirilor B. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. trebuie sa nu produca deplasari dentare E. 280) S1325044. 281) S1325045. Coronoplastia este indicata: A. retrognatiei mandibulare E.C. implica controale periodice (pag. 282) S1325043. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. dintii cu fatete de uzura C. este situat apical la dintii pluriradiculari (pag. 292) S1225041. Se considera improprii pentru imobilizare A. Hipomoclionul este: A. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. ansele de sarma: . daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (pag. pentru a restabili relatia de postura (pag. diastemei patologice rezultata prin migrari (pag. ocluziei adanci C. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. la nivelul frontalilor superiori (pag. ocluziei deschise D. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. trebuie sa produca deplasari dentare D. la nivelul dintilor frontali inferiori D. 285) S1325046. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A. 306) S1225042. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D. se indica pentru imobilizarea permanenta B. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime C. este localizat la nivelul coletului clinic E. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. 303) S1225040. reducerea in inalţime a coroanei dentare E. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D.

de regula sirma de vipla C. 279) S1325049. terapie chirurgicala (pag. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (pag. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. ceramice B. imobilizari partiale C. in general. imobilizari totale D. 311) S1325047. Sistemele intracoronare: A. degenerescenta reticulara E. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. imobilizari bidentare si pluridentare B. care sa respecte organul pulpar C. se executa printr-o tehnica simpla. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. 295) S1425052. hiperemie D. intr-un timp scurt B. vacuolizari (pag. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. restaurari protetice C. sunt mai greu de realizat C. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. 314) S1425051. imobilizari dento-dentare E. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. relativ nedeformabil prin intindere.A. integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E. metalice. terapie de reactivare E. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. au preţ de cost ridicat E. rezistente E. se pot fractura D. 289) S1325048. foloseste un material ieftin. toate de mai sus (pag. sunt putin rezistente B. este bine suportata de pacient. usor de procurat. ajustarea prin slefuire ocluzala B. 287) S1325050. tratamente ortodontice D. nu pot fi mentinute timp indelungat (pag. meiopragie C. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. imobilizari dento-maxilare (pag. are un grad ridicat de fizionomie . halistereza B.

la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (pag. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. D. pot produce blocaje in zona frontala superioara. 292) . vestibulo-orale: A. Imobilizarea temporara poate fi: A. principiul biologic E. Atele acrilice duble. au o realizare rapida. cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E.(pag. determina inflamatii gingivale. fac parte: A. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice B. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (pag. D. 296) S1425054. B. (pag. B. cu caracter neregulat de mentinere (pag. favorizeaza retentiile alimentare. principiul reciprocitatii (pag. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei. E. cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. E. provizorie cu caracter de scurta durata C. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. C. numarul dintilor restanti B. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii. extinderea maxima C. starea generala in limite normale. 281) S1425055. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii. 306) S1525058. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala. 291) S1425056. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. opinia pacientului. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E. continua. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. discontinua. 298) S1425053. angrenarea multidirectionala B. pozitia si directia lor de implantare C. (pag. 284) S1525057. dupa nevoie. C. calitatea implantatiei E.

75 mm. poligonul de imobilizare este mai mare. C. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei. ata cat dureaza tratamentul ortodontic. E. 284) S1525060. 292) S1525063. D. dintii intre care nu exista puncte de contact. C. C. D. B. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. E. B. poate fi sau nu cimentata. imobilizarea pe o perioada de timp. (pag. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat.S1525059. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale. 282) S1525065. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata. (pag. E. . dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. C. C. pe dinti care au suferit migrari patologice. relieful ocluzal: A. Se considera improprii pentru imobilizare: A. produce inaltari semnificative ale ocluziei. D. uneori prin devitalizare. C. 305) S1525061. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1. B. 281) S1525062. poate fi mentinuta 4-6 saptamani. (pag. corespunde principiului de angrenare multidirectionala. valoarea ei fiind astfel maxima. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali. Gutiera din material acrilic: A. Extinderea maxima a imobilizarii: A. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse. dintii cu carii de colet sau supracingulare. D. C. tratamentul ocluziei deschise. B. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor. E. E. prin remodelarea coroanei dentare.presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor. B. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati. D. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali. D. poate fi mentinuta pana la 3 luni. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II. Valoarea unei imobilizari creste daca: A. (pag. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. (pag. B. E. (pag. D. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. 280) S1525064. B. E. se solidarizeaza toti dintii unei arcade.

Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. ortodontice C. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. coroane acrilice reunite intre ele D. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare.sau termopolimerizabile B. (pag. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. aspect fizionomic . 279) S1625071. (pag. se realizeaza cu aparate ortodontice E. tratamente ortodontice E. 309) S1625067. tratamentul proceselor carioase D. 311) S1625068. benzi metalice. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. (pag. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. este un mijloc de imobilizare temporara C. Imobilizarea temporara: A. are rigiditate deosebita D. Sina Mamlock: A. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. 284) S1625066. restaurari protetice C. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. 299) S1625069. punti stabilizatoare E. prezinta aspect fizionomic E. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. se face cu sarma de vipla de 0. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici. se aplica pe dintii laterali D. Rezistenta B. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. 295-296) S1625070.25 mm C. 312) S2125072. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. are durabilitate mare. (pag. se practica: A. Risc redus de decimentare C. gutiere din rasini acrilice auto. imobilizari (pag.(pag. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. este un mijloc de imobilizare permanenta B. (pag.

5 luni B. lampita cu spirt (pag. 312) S2325079. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. Jeanneret . suportul imobilizarii (pag. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. fara devitalizare B. Gutiera ca element de imobilizare: A. 308) S2325078. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C. 2 pense anatomice E. are risc mare de decimentare D. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. are durabilitate mare B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini. 2 pense hemostatice C.din vecinatatea zonei afectate D. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. 299) S2325076.ferm implantati.295) S2125074. Pret de cost redus (pag. are rigiditate deosebita E. starea de edentatie partiala sau totala C. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (pag. extinderea sistemului de imobilizare E. poate fi mentinuta 1-1. starea pulpei dentare D. angrenarea multidirectionala a dintilor B. 305) S2325077. se realizeaza in cabinetul dentar C. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. foarfeca de sarma D. 284-287) S2325075. este destinata imobilizarii definitive (pag. Flexibilitate E. 312) S2125073. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. in cabinetul dentar (pag. 294. cleste crampon B. in laboratorul de tehnica E.D. are aspect fizionomic (pag. poate fi mentinuta 4-6 luni D.

In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. 288) S2325085. opac B. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C. Din punct de vedere biologic. permita o buna intretinere B. 283) S2325081. nu necesita prepararea dintilor E. modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. sistemul de imobilizare trebuie sa: A. atrofii ale odontoblastilor C. este realizata extemporaneu (pag. Weissenfluh si Munchansen E. ce contine glicol D. se realizeaza in cabinet B. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. produce solicitari nefiziologice C. 287) S2325082. restabileasca functiile D. se realizeaza in laborator C. birefringent E. integrare biologica superioara (pag. ingrosarea peretelui vascular D. ofera "perioade de odihna parodontala" (pag. 313) S2325080. 288) S2325084. Truemann-Witkowsky-Wolff (pag. 287) S2325083. inert (pag. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B. sunt mai agreate de pacient D. Elbrecht C. halistereza septala E. Sina mobila de imobilizare: A. In cercetarile de fotoelasticitate. Steiger D. nu genereze trauma ocluzala C. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. este confortabila D. respecte organul pulpar (pag. vacuolizari ale odontoblastilor B.B. transparent C. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. meiopragie vasculara (pag. buna intretinere igienica B. Sistemele mobile de imobilizare: A. este neconfortabila E. 289) .

Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. dinti cu volum coronar mic D. (pag. fibrinolizină. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. dinti cu procese carioase mari B. dinti cu pungi parodontale foarte profunde (pag. 290) S2325087. IgG. (pag. Lichidul gingival conţine: A. are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi. dinti cu recesiuni mari E. imobilizarea diagnostica D. Risc de decimentare redus B. imobilizarea de tranzitie C. fibre de colagen D. Sentiment de confort E. (pag. Mare durabilitate D. sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesut B. imobilizarea tranzitorie B. elemente celulare. imunoglobuline IgA. imobilizarea de diagnostic E. fibrinogen E. lizozim E. Bună rigiditate C. au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival. Bun aspect fizionomic (pag. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. IgM. monocite B. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. 35) . conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază. 292) S2325088. leucocite viabile C. 312) S2625090. lacticdehidrogenază. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. fosfodehidrogenază.S2325086. este produs în cantitate mai mică dimineaţa B. factori antimicrobieni. fibrinolizină D. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A. conţine aminoacizi. catepsină. dinti cu anomalii se forma C. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival: A. conţine enzimele: betaglucuronidază. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. Proprietăţile lichidului şanţului gingival: A. leucocite polimorfonucleare. 37) S2625092. 35) S2625091. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. limfocite. fibrinogen. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie D. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. glicidiltransferază. albumine. imobilizarea de observatie (pag. albumine C. 295) S2525089. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (pag.

entactina E.S2625093. dermatan sulfat C. substanţă fundamentală B. fibroblaşti C. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. este rezistenta B. condroitin sulfat B. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de: A. Sina de imobilizare Mamlok: A. (pag. fibronectina. fibrele lui Sharpey. care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoase C. osteoblaşti D. aur platinat 10% (pag. cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuri D. 312) S2925099. plasmocite C. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuri C. odontoclaste. lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri. odontoblaşti E. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile. 43) S2925098. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. resturi epiteliale Malassez E. la nivelul dintilor frontali inferiori D. 35) S2625094. cementul vine în contact cu smalţul în 30% din cazuri E. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: A. la nivelul dintilor frontali superiori C. 36) S2625097. produc heparină. prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie B. fibre de colagen şi elastină D. produc proteoglicani şi glicoproteine D. Corionul gingival este format din: A. nu asigura integrarea biologica rapida E. celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii: A. monocite. macrofage. Fibroblaştii. realizeaza aspect fizionomic D. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni . (pag. (pag. cementul nu vine în contact cu smalţul. 37) S2625095. produc histamină. 40) S2625096. (pag. (pag. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de: A. celule mezenchinale nediferenţiate B. laminina D. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen. cementul nu vine în contact cu smalţul cervical în 60-65% din cazuri B.

ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. chiuretajul subgingival E. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. tratamentul ocluziei deschise E. ca tratament parodontal specific (pag. reducerea diastemei patologice D. aplicata in special pe fata linguala (pag. coroane partiale reunite intre ele C. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. 279) S2925102. 282) S2925101. 311) . 306) S2925100. imobilizare. tratamentul ocluziei adanci acoperite C. coroane de substitutie reunite E.E. coroane ecuatoriale reunite D. bioterapia de reactivare C. coroane metalice totale reunite intre ele B. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. restaurari protetice B. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (pag. coroane semifizionomice (pag.