Tema nr.

25 Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun A. coroanele acrilice B. coroanele metalice supragingivale C. coroanele metalice subgingivale D. coroanele turnate cu grosime dirijata E. coroanele de invelis din doua bucati
(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen
(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. dintilor cu sindrom Dubreuille C. dintilor cu volum coronar mic D. dinţilor cu anomalii de poziţie E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani
(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: A. preferam coroana cu grosime dirijata B. preferam coroana fara grosime dirijata C. se prefera coroana de invelis din doua bucati D. se prefera coroana subgingivala E. nici una dintre acestea
(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc: A. 6 - 8 cm B. 8 - 12 cm C. 10 cm D. 10 - 14 cm

va avea o latime de 8-10 mm D. cu reactivitate normala B. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (pag. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto. temporare. dinti cu procese carioase mici C. demontabile C.sau fotopolimerizabile: A. la cca. dinti cu volum coronar mare. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B. de studiu. sexul pacientului C. diagnostice. 306) . permanente D. in sens vestibulo-oral D. 295) S1425009.45 ° fata de planul sagital sau frontal (pag. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in: A. starea generala de sanatate a pacientului D. virsta pacientului B. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica. subluxatii. in sens mezio-distal C. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili. Numarul izocromatelor reprezinta: A. 299) S1325007. definitive (pag. permanente B. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (pag. temporare. mobilizabile. traiectul tensiunii mecanice B. repartizarea tensiunilor in aria parodontala (pag. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. 290) S1425010. valoarea biomecanica a dinţilor stalpi E. temporare. expresia fenomenului de birefringenta D. fracturi) E. 14 . diagnostice. definitive E. 289) S1425012. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal. gradul de solicitare C. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. dinti cu pulpa dentara sanatoasa. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. 284) S1425011.20 cm (pag.E. sisteme fixe. dinti cu pungi parodontale minime (pag. la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. provizorii. starea organului pulpar E. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. 283) S1325008.

313) S1625018. (pag. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. 0. coroane acrilice reunite intr ele C. 25 °. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. 284) S1525014. (pag. imobilizare temporara. 30 °. imobilizare pe dinti vitali. (pag. D. 0. atele acrilice duble vestibulo-orale . nu favorizeaza retentiile alimentare. 296) S2125019. B.15 mm.25 mm. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari. D. C. sunt fizionomice. favorizeaza o buna igiena bucala. C. C. 45 °. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. 0.S1525013. E. D.sau termopolimerizabile C. atela acrilica si ligatura de sarma. gutiere din rasini acrilice auto. aur B. 60 °. ligaturi metalice din sarma de vipla. placa palatina Hawley E. 15 °. punti stabilizatoare D.20 mm. cupru. 294) S1525015.10 mm. imobilizare intraradiculara. imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgam B. coroane metalice totale sau partiale reunite E. B.50 mm. ligaturi metalice din sarma B. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. C. imobilizare dento-dentara. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt: A. (pag. Ligaturile cu fir de matase: A. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul: A. B. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica. E. E. (pag. imobilizare parapulpara. B. (pag. 0. atela Steiger D. 0. E. 296) S1525016. 299) S1625017. fata de planul sagital sau frontal cu circa: A. Caninii sunt deplasati de fortele nocive. D.

282) S2325026. resaparea coronara E. 2 saptamani B. 281) S2325025. 280) S2325023. cu relief "in oglinda" (pag. extractia resturilor radiculare B. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. imobilizarea prin ligatura in “ 8" E. acutizarea bolii parodontale E. şina Mamlock D. 296) S2325021. tratamentul ocluziei adanci B. corespunzator relatiei centrice B. refacerea cuspidajului ocluzal (pag. recesiune B.C. adaptarea microprotezelor de invelis D. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. restaurari protetice D. 1. corespunzator relatiei habituale D. Coronoplastia reprezinta A. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (pag. 8-9 luni (pag. 279) S2325022. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice (pag. 4 saptamani C. tratamentul ocluziei prabusite C. corespunzator relatiei posturale C.310) S2125020. Tratamentul ortodontic urmareste: A. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: . 280) S2325024. mobilitatea patologica (pag. adaptarea obturatiilor ocluzale C. tratamentul anodontiei D. 309.5-2 luni E. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E. persistenta pungilor C. tratamente endodontice corecte (pag. restaurari coronare E. cronicizarea bolii parodontale D. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A. 5 saptamani D. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica: A. tratamentul pungilor parodontale C. tratamentul ocluziei deschise E.

55) S2625029.5-2 saptamini C. asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar. inclusiv cei cu implantare normala B. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea: A. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. rezistenta B.A.avantaje A. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E.5-2 ani E. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (pag. fibrele dento-alveolare C. unidirectionala D. (pag. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B.5-2 zile B. 44) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1225030. 1. 1. 1. rigiditate C. fibrele transgingivale D. Aparatul sina de imobilizare Mamlock . cat mai putin extinsa C. Permanentă B. multidirectionala E. risc redus de descimentare D. 284-286) S1225031. 294) S2625028. fibrele dento-gingivale B. împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei active B. fibrele circulare E. 284) S1225032. Intracoronară E. Extracoronară C. fibrele apicale. înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiu E. 6 luni (pag.5-2 luni D. 292) S2525027. (pag. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A. Prin sisteme fixe D. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (pag. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti. permite pastrarea vitalitatii dentare . Pericoronară (pag. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. 1.

asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale D. de data recenta. Imobilizarea prin ligatura de sarma A. permite mobilitatea dintilor B. se poate folosi doar la frontalii superiori D. 283) S1225037. 290) S1225036. dinti cu volum coronar mare D. 292-293) S1225039. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. mai ingust in sens vestibulo-oral D. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D.5 . se poate folosi doar la dintii laterali (pag. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B. este un sistem rigid D. se face pentru 2 saptamani B. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (pag. 298) S1225038. se face pentru 1.cu mobilitate redusa E. este un sistem de imobilizare temporar C. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. 304) S1225034. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. are aspect fizionomic E. poate fi urmata de o imobilizare de durata (pag. stoparea miscarilor in plan vetical (pag. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. se aplica si la dintii laterali (pag. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A.2 luni C. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E. dinti cu procese carioase mari. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. Principiul tensiunii controlate A. aspect fizionomic (pag.E. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet A. este un sistem de imobilizare permanent B. 312) S1225033. 281) S1225035. se refera la atele acrilice . se refera la ligaturi de sarma B. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A. se foloseste si la frontalii superiori C. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (pag. in contact strans cu creasta edentata E. scos din ocluzie C.obturatii voluminoase B.

ocluziei adanci C. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular. Se considera improprii pentru imobilizare A. la nivelul frontalilor superiori (pag. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B. 303) S1225040. implica controale periodice (pag. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. inghesuirilor B. este situat apical la dintii pluriradiculari (pag. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. 282) S1325043. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. trebuie sa nu produca deplasari dentare E. dintii laterali fara mobilitate (pag. ansele de sarma: . pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. retrognatiei mandibulare E. este localizat la nivelul coletului clinic E. diastemei patologice rezultata prin migrari (pag. pentru a restabili relatia de postura (pag. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (pag. se indica pentru imobilizarea permanenta B. reducerea in inalţime a coroanei dentare E.C. trebuie sa produca deplasari dentare D. 306) S1225042. Coronoplastia este indicata: A. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. 292) S1225041. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. pe fata orala a dintilor E. Hipomoclionul este: A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. 281) S1325045. 285) S1325046. dintii cu fatete de uzura C. la nivelul dintilor frontali inferiori D. 280) S1325044. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime C. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. ocluziei deschise D.

degenerescenta reticulara E. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. au preţ de cost ridicat E. are un grad ridicat de fizionomie . meiopragie C. imobilizari partiale C. in general. care sa respecte organul pulpar C. toate de mai sus (pag. 289) S1325048. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. de regula sirma de vipla C. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. hiperemie D. ceramice B. rezistente E. restaurari protetice C. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A. integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E. imobilizari totale D. 314) S1425051.A. vacuolizari (pag. intr-un timp scurt B. halistereza B. relativ nedeformabil prin intindere. tratamente ortodontice D. imobilizari bidentare si pluridentare B. 279) S1325049. 311) S1325047. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. terapie de reactivare E. imobilizari dento-maxilare (pag. se executa printr-o tehnica simpla. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. usor de procurat. 295) S1425052. foloseste un material ieftin. sunt mai greu de realizat C. este bine suportata de pacient. imobilizari dento-dentare E. ajustarea prin slefuire ocluzala B. se pot fractura D. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. metalice. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (pag. nu pot fi mentinute timp indelungat (pag. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. terapie chirurgicala (pag. Sistemele intracoronare: A. sunt putin rezistente B. 287) S1325050.

pot produce blocaje in zona frontala superioara. extinderea maxima C. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii. (pag. favorizeaza retentiile alimentare. 298) S1425053. au o realizare rapida. starea generala in limite normale. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. continua. dupa nevoie. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. 291) S1425056. principiul biologic E.(pag. D. E. determina inflamatii gingivale. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei. calitatea implantatiei E. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A. cu caracter neregulat de mentinere (pag. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (pag. C. principiul reciprocitatii (pag. 306) S1525058. numarul dintilor restanti B. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (pag. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice B. 292) . relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. vestibulo-orale: A. E. angrenarea multidirectionala B. cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. 284) S1525057. 281) S1425055. 296) S1425054. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala. opinia pacientului. D. Atele acrilice duble. provizorie cu caracter de scurta durata C. B. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E. C. pozitia si directia lor de implantare C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. Imobilizarea temporara poate fi: A. cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E. (pag. fac parte: A. B. discontinua.

E. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata. (pag. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei. D. poate fi mentinuta pana la 3 luni. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati. (pag. D. E. 305) S1525061. . dintii intre care nu exista puncte de contact. C. se solidarizeaza toti dintii unei arcade. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. Gutiera din material acrilic: A. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale. D. 281) S1525062. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali. tratamentul ocluziei deschise. poate fi mentinuta 4-6 saptamani. Se considera improprii pentru imobilizare: A. poate fi sau nu cimentata. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. D. B. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. C. Extinderea maxima a imobilizarii: A. B. uneori prin devitalizare. 282) S1525065. poligonul de imobilizare este mai mare. C. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti. 292) S1525063. (pag. dintii cu carii de colet sau supracingulare. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse. ata cat dureaza tratamentul ortodontic. relieful ocluzal: A. D. B. D. B. C. E. D. B. 284) S1525060. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea.75 mm. pe dinti care au suferit migrari patologice. E. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali. C. (pag. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat. Valoarea unei imobilizari creste daca: A. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor. E. E. valoarea ei fiind astfel maxima. B. 280) S1525064. produce inaltari semnificative ale ocluziei. (pag. (pag. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II.S1525059. prin remodelarea coroanei dentare. B. C. corespunde principiului de angrenare multidirectionala. imobilizarea pe o perioada de timp. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice. C. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp.presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. E.

(pag. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. imobilizari (pag.25 mm C. (pag. este un mijloc de imobilizare permanenta B. 311) S1625068.sau termopolimerizabile B. prezinta aspect fizionomic E. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. 284) S1625066. benzi metalice. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. punti stabilizatoare E. se aplica pe dintii laterali D. are durabilitate mare. tratamentul proceselor carioase D. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. 299) S1625069. aspect fizionomic . (pag. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. Sina Mamlock: A. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. Imobilizarea temporara: A. (pag. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A.(pag. ortodontice C. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. se face cu sarma de vipla de 0. gutiere din rasini acrilice auto. tratamente ortodontice E. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. 295-296) S1625070. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. se realizeaza cu aparate ortodontice E. are rigiditate deosebita D. se practica: A. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. 279) S1625071. restaurari protetice C. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. 312) S2125072. Rezistenta B. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici. Risc redus de decimentare C. 309) S1625067. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. (pag. coroane acrilice reunite intre ele D. este un mijloc de imobilizare temporara C.

nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. in laboratorul de tehnica E. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. 2 pense hemostatice C. poate fi mentinuta 1-1. 308) S2325078. 312) S2325079. starea de edentatie partiala sau totala C. 294. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. 299) S2325076. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. Pret de cost redus (pag. poate fi mentinuta 4-6 luni D. 284-287) S2325075. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (pag. 305) S2325077. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. 312) S2125073. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. in cabinetul dentar (pag. Flexibilitate E. suportul imobilizarii (pag.295) S2125074. lampita cu spirt (pag. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A.5 luni B.ferm implantati. Gutiera ca element de imobilizare: A. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. fara devitalizare B. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A.din vecinatatea zonei afectate D.D. are risc mare de decimentare D. cleste crampon B. are aspect fizionomic (pag. angrenarea multidirectionala a dintilor B. Jeanneret . 2 pense anatomice E. foarfeca de sarma D. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C. are rigiditate deosebita E. este destinata imobilizarii definitive (pag. are durabilitate mare B. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A. extinderea sistemului de imobilizare E. se realizeaza in cabinetul dentar C. starea pulpei dentare D.

halistereza septala E. Truemann-Witkowsky-Wolff (pag. este realizata extemporaneu (pag. permita o buna intretinere B. restabileasca functiile D. modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. 283) S2325081. 313) S2325080. ce contine glicol D. sunt mai agreate de pacient D. meiopragie vasculara (pag. inert (pag. este neconfortabila E. 288) S2325085. nu genereze trauma ocluzala C. 288) S2325084. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. transparent C. 287) S2325083. Weissenfluh si Munchansen E. este confortabila D. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. Sistemele mobile de imobilizare: A. produce solicitari nefiziologice C. sistemul de imobilizare trebuie sa: A.B. buna intretinere igienica B. ingrosarea peretelui vascular D. Steiger D. atrofii ale odontoblastilor C. Din punct de vedere biologic. vacuolizari ale odontoblastilor B. se realizeaza in cabinet B. 289) . integrare biologica superioara (pag. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. nu necesita prepararea dintilor E. Elbrecht C. opac B. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. In cercetarile de fotoelasticitate. Sina mobila de imobilizare: A. se realizeaza in laborator C. 287) S2325082. birefringent E. ofera "perioade de odihna parodontala" (pag. respecte organul pulpar (pag.

Risc de decimentare redus B. leucocite viabile C. Sentiment de confort E. conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază. Bună rigiditate C. imobilizarea diagnostica D. dinti cu anomalii se forma C. catepsină. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. fibre de colagen D. dinti cu procese carioase mari B. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival. (pag. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. imobilizarea de diagnostic E. imobilizarea tranzitorie B. este produs în cantitate mai mică dimineaţa B. Mare durabilitate D. conţine aminoacizi. are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi. 37) S2625092. Lichidul gingival conţine: A. lizozim E. glicidiltransferază. elemente celulare. factori antimicrobieni. albumine. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival: A. dinti cu pungi parodontale foarte profunde (pag. 35) . 312) S2625090. 290) S2325087. 295) S2525089. Proprietăţile lichidului şanţului gingival: A. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A.S2325086. IgM. fosfodehidrogenază. dinti cu volum coronar mic D. imobilizarea de observatie (pag. 292) S2325088. limfocite. sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesut B. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. lacticdehidrogenază. 35) S2625091. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (pag. albumine C. conţine enzimele: betaglucuronidază. imobilizarea de tranzitie C. monocite B. IgG. leucocite polimorfonucleare. Bun aspect fizionomic (pag. imunoglobuline IgA. dinti cu recesiuni mari E. (pag. (pag. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie D. fibrinolizină. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. fibrinolizină D. fibrinogen E. fibrinogen.

produc proteoglicani şi glicoproteine D. lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri. aur platinat 10% (pag. Fibroblaştii. cementul vine în contact cu smalţul în 30% din cazuri E. cementul nu vine în contact cu smalţul cervical în 60-65% din cazuri B. macrofage. (pag. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. (pag. la nivelul dintilor frontali inferiori D. plasmocite C. entactina E. resturi epiteliale Malassez E. 40) S2625096. fibronectina.S2625093. odontoblaşti E. (pag. este rezistenta B. odontoclaste. care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoase C. cementul nu vine în contact cu smalţul. la nivelul dintilor frontali superiori C. Corionul gingival este format din: A. realizeaza aspect fizionomic D. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen. celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii: A. 43) S2925098. fibre de colagen şi elastină D. laminina D. 35) S2625094. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. produc heparină. produc histamină. nu asigura integrarea biologica rapida E. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni . se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuri D. 37) S2625095. celule mezenchinale nediferenţiate B. osteoblaşti D. substanţă fundamentală B. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuri C. fibrele lui Sharpey. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de: A. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: A. 36) S2625097. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de: A. (pag. condroitin sulfat B. (pag. prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie B. fibroblaşti C. 312) S2925099. monocite. dermatan sulfat C. Sina de imobilizare Mamlok: A.

tratamentul ocluziei deschise E. reducerea diastemei patologice D. 282) S2925101. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (pag. 279) S2925102. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. ca tratament parodontal specific (pag. coroane metalice totale reunite intre ele B.E. restaurari protetice B. coroane partiale reunite intre ele C. coroane de substitutie reunite E. imobilizare. coroane semifizionomice (pag. 306) S2925100. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. chiuretajul subgingival E. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. aplicata in special pe fata linguala (pag. coroane ecuatoriale reunite D. tratamentul ocluziei adanci acoperite C. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. bioterapia de reactivare C. 311) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful