P. 1
grile rezidentiat medicina dentara

grile rezidentiat medicina dentara

5.0

|Views: 5,731|Likes:
Published by Ana-Maria Vidrasan
Dumitriu - Imobilizarea Dintilor Parodontotici
Dumitriu - Imobilizarea Dintilor Parodontotici

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Ana-Maria Vidrasan on Mar 10, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/25/2014

pdf

text

original

Tema nr.

25 Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun A. coroanele acrilice B. coroanele metalice supragingivale C. coroanele metalice subgingivale D. coroanele turnate cu grosime dirijata E. coroanele de invelis din doua bucati
(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen
(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. dintilor cu sindrom Dubreuille C. dintilor cu volum coronar mic D. dinţilor cu anomalii de poziţie E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani
(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: A. preferam coroana cu grosime dirijata B. preferam coroana fara grosime dirijata C. se prefera coroana de invelis din doua bucati D. se prefera coroana subgingivala E. nici una dintre acestea
(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc: A. 6 - 8 cm B. 8 - 12 cm C. 10 cm D. 10 - 14 cm

are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (pag. subluxatii. temporare. va avea o latime de 8-10 mm D. permanente B. in sens mezio-distal C. expresia fenomenului de birefringenta D. in sens vestibulo-oral D. 289) S1425012. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili. definitive E. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii. diagnostice.sau fotopolimerizabile: A. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (pag. la cca. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal. 290) S1425010. la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. gradul de solicitare C. definitive (pag. cu reactivitate normala B. dinti cu procese carioase mici C. mobilizabile. valoarea biomecanica a dinţilor stalpi E. 299) S1325007. sexul pacientului C. 283) S1325008. dinti cu volum coronar mare. provizorii. starea organului pulpar E. virsta pacientului B. starea generala de sanatate a pacientului D. 295) S1425009. permanente D. directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. Numarul izocromatelor reprezinta: A. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. dinti cu pulpa dentara sanatoasa. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica. diagnostice. 306) . demontabile C. de studiu. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B.E. sisteme fixe. temporare. fracturi) E. traiectul tensiunii mecanice B. repartizarea tensiunilor in aria parodontala (pag. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. temporare. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto.20 cm (pag.45 ° fata de planul sagital sau frontal (pag. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in: A. 284) S1425011. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. dinti cu pungi parodontale minime (pag. 14 .

cupru. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgam B. atele acrilice duble vestibulo-orale . au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica. 0. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari. E. (pag. coroane metalice totale sau partiale reunite E. B. fata de planul sagital sau frontal cu circa: A. atela acrilica si ligatura de sarma.25 mm. B. Caninii sunt deplasati de fortele nocive. Ligaturile cu fir de matase: A. imobilizare pe dinti vitali. 284) S1525014. ligaturi metalice din sarma de vipla. gutiere din rasini acrilice auto. imobilizare intraradiculara. 45 °. (pag. 0.10 mm. 0. 0. C. 296) S1525016. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt: A. B. 25 °. E. C. E. punti stabilizatoare D. imobilizare dento-dentara. (pag. aur B. 30 °. 0. 60 °. 294) S1525015. D. (pag. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. B.15 mm. 296) S2125019. sunt fizionomice. D. placa palatina Hawley E.50 mm.20 mm. atela Steiger D. E. 299) S1625017. (pag. C. favorizeaza o buna igiena bucala. imobilizare temporara. D. ligaturi metalice din sarma B. (pag. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul: A. D.sau termopolimerizabile C. imobilizare parapulpara. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. 313) S1625018. C. nu favorizeaza retentiile alimentare. coroane acrilice reunite intr ele C.S1525013. 15 °.

corespunzator relatiei posturale C. resaparea coronara E.C. 1.310) S2125020.5-2 luni E. imobilizarea prin ligatura in “ 8" E. 5 saptamani D. mobilitatea patologica (pag. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. tratamentul ocluziei adanci B. 2 saptamani B. 309. extractia resturilor radiculare B. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. 282) S2325026. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice (pag. 281) S2325025. tratamentul ocluziei deschise E. 280) S2325023. tratamentul anodontiei D. tratamentul pungilor parodontale C. Coronoplastia reprezinta A. corespunzator relatiei habituale D. recesiune B. 279) S2325022. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E. tratamentul ocluziei prabusite C. adaptarea obturatiilor ocluzale C. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: . 8-9 luni (pag. tratamente endodontice corecte (pag. restaurari protetice D. Tratamentul ortodontic urmareste: A. adaptarea microprotezelor de invelis D. persistenta pungilor C. acutizarea bolii parodontale E. restaurari coronare E. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica: A. 4 saptamani C. 296) S2325021. şina Mamlock D. 280) S2325024. cronicizarea bolii parodontale D. corespunzator relatiei centrice B. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (pag. cu relief "in oglinda" (pag. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A. refacerea cuspidajului ocluzal (pag. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A.

risc redus de descimentare D. fibrele apicale. fibrele transgingivale D. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti. împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei active B.A. 1. fibrele dento-gingivale B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. 44) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1225030. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (pag. 6 luni (pag. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. 294) S2625028. 292) S2525027. Prin sisteme fixe D. multidirectionala E. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea: A. 1. 1. fibrele circulare E. 284) S1225032. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A.5-2 luni D.5-2 saptamini C. unidirectionala D. 284-286) S1225031. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. inclusiv cei cu implantare normala B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. cat mai putin extinsa C. permite pastrarea vitalitatii dentare . rigiditate C. fibrele dento-alveolare C.5-2 ani E. (pag. Intracoronară E. rezistenta B.avantaje A. Aparatul sina de imobilizare Mamlock . (pag. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (pag. 55) S2625029. înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiu E. Permanentă B. 1. Pericoronară (pag.5-2 zile B. asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar. Extracoronară C. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A.

304) S1225034. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. 292-293) S1225039. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda. se poate folosi doar la dintii laterali (pag. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A. se refera la atele acrilice . scos din ocluzie C.cu mobilitate redusa E. 298) S1225038. in contact strans cu creasta edentata E. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (pag. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. stoparea miscarilor in plan vetical (pag. este un sistem rigid D. aspect fizionomic (pag. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (pag. de data recenta.E. dinti cu procese carioase mari. permite mobilitatea dintilor B. se foloseste si la frontalii superiori C. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B. dinti cu volum coronar mare D.5 . are aspect fizionomic E. 283) S1225037. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E. Imobilizarea prin ligatura de sarma A. este un sistem de imobilizare temporar C. 312) S1225033. 290) S1225036.2 luni C. mai ingust in sens vestibulo-oral D. se face pentru 2 saptamani B. este un sistem de imobilizare permanent B. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale D. se refera la ligaturi de sarma B. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet A. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A. poate fi urmata de o imobilizare de durata (pag. se face pentru 1. se poate folosi doar la frontalii superiori D. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. 281) S1225035. Principiul tensiunii controlate A. se aplica si la dintii laterali (pag.obturatii voluminoase B.

dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B. este localizat la nivelul coletului clinic E. Se considera improprii pentru imobilizare A. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. ansele de sarma: . reducerea in inalţime a coroanei dentare E. 280) S1325044. inghesuirilor B. 306) S1225042. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. ocluziei adanci C. Coronoplastia este indicata: A. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. Hipomoclionul este: A. retrognatiei mandibulare E. pe fata orala a dintilor E. 285) S1325046. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A. trebuie sa nu produca deplasari dentare E. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime C.C. 303) S1225040. este situat apical la dintii pluriradiculari (pag. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D. se indica pentru imobilizarea permanenta B. dintii laterali fara mobilitate (pag. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. la nivelul dintilor frontali inferiori D. diastemei patologice rezultata prin migrari (pag. ocluziei deschise D. dintii cu fatete de uzura C. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. la nivelul frontalilor superiori (pag. 281) S1325045. implica controale periodice (pag. 282) S1325043. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (pag. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. 292) S1225041. pentru a restabili relatia de postura (pag. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular. trebuie sa produca deplasari dentare D.

Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. nu pot fi mentinute timp indelungat (pag. sunt mai greu de realizat C. degenerescenta reticulara E. 311) S1325047. imobilizari bidentare si pluridentare B. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. imobilizari dento-maxilare (pag. hiperemie D. intr-un timp scurt B. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. au preţ de cost ridicat E. are un grad ridicat de fizionomie . se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. este bine suportata de pacient. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. sunt putin rezistente B. terapie chirurgicala (pag. 314) S1425051. imobilizari totale D. halistereza B. usor de procurat. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (pag. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. restaurari protetice C. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. relativ nedeformabil prin intindere. ceramice B.A. ajustarea prin slefuire ocluzala B. foloseste un material ieftin. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. tratamente ortodontice D. vacuolizari (pag. Sistemele intracoronare: A. in general. toate de mai sus (pag. care sa respecte organul pulpar C. de regula sirma de vipla C. 289) S1325048. integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E. metalice. imobilizari dento-dentare E. rezistente E. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. se pot fractura D. 287) S1325050. terapie de reactivare E. imobilizari partiale C. meiopragie C. se executa printr-o tehnica simpla. 279) S1325049. 295) S1425052. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A.

instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. fac parte: A. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. pot produce blocaje in zona frontala superioara. provizorie cu caracter de scurta durata C. 306) S1525058. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice B. au o realizare rapida. cu caracter neregulat de mentinere (pag. angrenarea multidirectionala B. C. principiul biologic E. determina inflamatii gingivale. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii. E. cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. (pag. opinia pacientului. 291) S1425056. continua. (pag. starea generala in limite normale. 296) S1425054. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. dupa nevoie. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (pag.(pag. principiul reciprocitatii (pag. discontinua. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. 298) S1425053. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii. numarul dintilor restanti B. E. cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E. favorizeaza retentiile alimentare. 292) . pozitia si directia lor de implantare C. 284) S1525057. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. D. extinderea maxima C. Atele acrilice duble. vestibulo-orale: A. B. B. Imobilizarea temporara poate fi: A. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A. D. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (pag. calitatea implantatiei E. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. C. 281) S1425055. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E.

nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat. (pag. (pag. E.75 mm. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali. B. poate fi mentinuta pana la 3 luni. D. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali. 305) S1525061. tratamentul ocluziei deschise. relieful ocluzal: A. (pag. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici. E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. prin remodelarea coroanei dentare. (pag.presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor. B. ata cat dureaza tratamentul ortodontic. C. 284) S1525060. E. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. dintii cu carii de colet sau supracingulare. D. C.S1525059. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei. produce inaltari semnificative ale ocluziei. uneori prin devitalizare. B. Extinderea maxima a imobilizarii: A. E. C. pe dinti care au suferit migrari patologice. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata. E. 292) S1525063. Valoarea unei imobilizari creste daca: A. B. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1. Gutiera din material acrilic: A. dintii intre care nu exista puncte de contact. . B. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. E. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. (pag. poligonul de imobilizare este mai mare. B. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor. D. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati. D. C. C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani. E. poate fi sau nu cimentata. Se considera improprii pentru imobilizare: A. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp. D. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse. corespunde principiului de angrenare multidirectionala. D. C. se solidarizeaza toti dintii unei arcade. imobilizarea pe o perioada de timp. 281) S1525062. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II. B. C. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor. D. (pag. 282) S1525065. 280) S1525064. valoarea ei fiind astfel maxima.

sau termopolimerizabile B. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. 295-296) S1625070. ortodontice C.25 mm C. tratamente ortodontice E. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. 279) S1625071. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. Rezistenta B. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici. prezinta aspect fizionomic E. 309) S1625067. 311) S1625068. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. gutiere din rasini acrilice auto. restaurari protetice C. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. punti stabilizatoare E. Risc redus de decimentare C. 312) S2125072. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. 299) S1625069. are durabilitate mare. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. este un mijloc de imobilizare temporara C. este un mijloc de imobilizare permanenta B. are rigiditate deosebita D. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. (pag. imobilizari (pag. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. (pag. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. se realizeaza cu aparate ortodontice E. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. se practica: A.(pag. Sina Mamlock: A. aspect fizionomic . se aplica pe dintii laterali D. 284) S1625066. coroane acrilice reunite intre ele D. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. benzi metalice. Imobilizarea temporara: A. tratamentul proceselor carioase D. (pag. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. (pag. se face cu sarma de vipla de 0. (pag. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A.

308) S2325078. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A.din vecinatatea zonei afectate D. 284-287) S2325075. foarfeca de sarma D. in cabinetul dentar (pag. 312) S2325079. starea de edentatie partiala sau totala C. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. este destinata imobilizarii definitive (pag. se realizeaza in cabinetul dentar C. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. angrenarea multidirectionala a dintilor B. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (pag. Jeanneret . Flexibilitate E. are rigiditate deosebita E. extinderea sistemului de imobilizare E. 305) S2325077. are durabilitate mare B. 299) S2325076. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. suportul imobilizarii (pag. cleste crampon B. in laboratorul de tehnica E. poate fi mentinuta 4-6 luni D. lampita cu spirt (pag. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. 2 pense hemostatice C. 2 pense anatomice E. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. 312) S2125073. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini. fara devitalizare B. are risc mare de decimentare D. starea pulpei dentare D.295) S2125074. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C.5 luni B. are aspect fizionomic (pag. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. Gutiera ca element de imobilizare: A. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A.ferm implantati. Pret de cost redus (pag.D. poate fi mentinuta 1-1. 294.

buna intretinere igienica B. se realizeaza in laborator C. 283) S2325081. vacuolizari ale odontoblastilor B. ingrosarea peretelui vascular D. Weissenfluh si Munchansen E. nu necesita prepararea dintilor E. 288) S2325085. ofera "perioade de odihna parodontala" (pag. produce solicitari nefiziologice C. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. Truemann-Witkowsky-Wolff (pag. este confortabila D. birefringent E. 287) S2325083. sunt mai agreate de pacient D. modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. ce contine glicol D. Elbrecht C. 289) . Din punct de vedere biologic. sistemul de imobilizare trebuie sa: A. 313) S2325080. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B.B. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. 288) S2325084. permita o buna intretinere B. se realizeaza in cabinet B. inert (pag. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. integrare biologica superioara (pag. transparent C. Sina mobila de imobilizare: A. halistereza septala E. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. atrofii ale odontoblastilor C. meiopragie vasculara (pag. opac B. restabileasca functiile D. nu genereze trauma ocluzala C. respecte organul pulpar (pag. Sistemele mobile de imobilizare: A. 287) S2325082. este realizata extemporaneu (pag. In cercetarile de fotoelasticitate. Steiger D. este neconfortabila E. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C.

lacticdehidrogenază. fibrinogen. glicidiltransferază. imunoglobuline IgA. are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi. Proprietăţile lichidului şanţului gingival: A. IgG. albumine C. este produs în cantitate mai mică dimineaţa B. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie D. leucocite viabile C. conţine aminoacizi. catepsină. (pag.S2325086. conţine enzimele: betaglucuronidază. Sentiment de confort E. imobilizarea de tranzitie C. dinti cu pungi parodontale foarte profunde (pag. albumine. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. Mare durabilitate D. imobilizarea de diagnostic E. dinti cu anomalii se forma C. leucocite polimorfonucleare. dinti cu volum coronar mic D. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. Risc de decimentare redus B. monocite B. 35) S2625091. imobilizarea tranzitorie B. Lichidul gingival conţine: A. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. imobilizarea de observatie (pag. factori antimicrobieni. IgM. 290) S2325087. 37) S2625092. 292) S2325088. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. fibrinolizină D. lizozim E. fibre de colagen D. 312) S2625090. (pag. 295) S2525089. elemente celulare. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival: A. (pag. dinti cu procese carioase mari B. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. fibrinogen E. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A. imobilizarea diagnostica D. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. Bună rigiditate C. fosfodehidrogenază. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. Bun aspect fizionomic (pag. au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival. fibrinolizină. limfocite. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (pag. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. dinti cu recesiuni mari E. conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesut B. 35) .

nu asigura integrarea biologica rapida E. este rezistenta B. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuri C. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de: A. cementul nu vine în contact cu smalţul cervical în 60-65% din cazuri B.S2625093. condroitin sulfat B. care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoase C. odontoblaşti E. la nivelul dintilor frontali superiori C. 312) S2925099. plasmocite C. cementul vine în contact cu smalţul în 30% din cazuri E. 43) S2925098. entactina E. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni . resturi epiteliale Malassez E. la nivelul dintilor frontali inferiori D. (pag. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile. 36) S2625097. lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri. (pag. Fibroblaştii. macrofage. odontoclaste. celule mezenchinale nediferenţiate B. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. cementul nu vine în contact cu smalţul. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: A. 35) S2625094. aur platinat 10% (pag. fibroblaşti C. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B. 40) S2625096. fibrele lui Sharpey. produc proteoglicani şi glicoproteine D. (pag. dermatan sulfat C. fibronectina. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de: A. Sina de imobilizare Mamlok: A. realizeaza aspect fizionomic D. produc heparină. laminina D. fibre de colagen şi elastină D. 37) S2625095. Corionul gingival este format din: A. monocite. cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuri D. (pag. prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. substanţă fundamentală B. celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii: A. osteoblaşti D. (pag. produc histamină.

chiuretajul subgingival E. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (pag. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. bioterapia de reactivare C. restaurari protetice B.E. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. 311) . aplicata in special pe fata linguala (pag. reducerea diastemei patologice D. 282) S2925101. tratamentul ocluziei deschise E. ca tratament parodontal specific (pag. 279) S2925102. coroane metalice totale reunite intre ele B. coroane partiale reunite intre ele C. coroane ecuatoriale reunite D. coroane de substitutie reunite E. tratamentul ocluziei adanci acoperite C. coroane semifizionomice (pag. imobilizare. 306) S2925100.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->