Tema nr.

25 Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun A. coroanele acrilice B. coroanele metalice supragingivale C. coroanele metalice subgingivale D. coroanele turnate cu grosime dirijata E. coroanele de invelis din doua bucati
(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen
(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. dintilor cu sindrom Dubreuille C. dintilor cu volum coronar mic D. dinţilor cu anomalii de poziţie E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani
(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: A. preferam coroana cu grosime dirijata B. preferam coroana fara grosime dirijata C. se prefera coroana de invelis din doua bucati D. se prefera coroana subgingivala E. nici una dintre acestea
(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc: A. 6 - 8 cm B. 8 - 12 cm C. 10 cm D. 10 - 14 cm

Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in: A. expresia fenomenului de birefringenta D. dinti cu pungi parodontale minime (pag. permanente D. dinti cu procese carioase mici C. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (pag. virsta pacientului B. Numarul izocromatelor reprezinta: A.E. in sens mezio-distal C. 289) S1425012. de studiu. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica. subluxatii. 290) S1425010. 14 . se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C.45 ° fata de planul sagital sau frontal (pag. definitive E. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal. directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. starea generala de sanatate a pacientului D. temporare. in sens vestibulo-oral D. la cca. definitive (pag. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B. diagnostice. traiectul tensiunii mecanice B. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii. cu reactivitate normala B. permanente B. provizorii. temporare. sisteme fixe. dinti cu pulpa dentara sanatoasa. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. dinti cu volum coronar mare. 295) S1425009. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (pag. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. starea organului pulpar E. diagnostice. repartizarea tensiunilor in aria parodontala (pag. valoarea biomecanica a dinţilor stalpi E. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. demontabile C. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili. 306) . incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal. fracturi) E. 284) S1425011. temporare. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto. sexul pacientului C.sau fotopolimerizabile: A. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. va avea o latime de 8-10 mm D.20 cm (pag. 299) S1325007. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. mobilizabile. 283) S1325008. gradul de solicitare C.

ligaturi metalice din sarma de vipla.S1525013. imobilizare temporara.15 mm. ligaturi metalice din sarma B. 45 °. B. B. (pag. D. Ligaturile cu fir de matase: A. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. atele acrilice duble vestibulo-orale . Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. imobilizare intraradiculara. E. 0. gutiere din rasini acrilice auto. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul: A. aur B. 60 °. D. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt: A. atela acrilica si ligatura de sarma. C. 30 °. imobilizare pe dinti vitali. imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgam B. fata de planul sagital sau frontal cu circa: A. (pag. D. imobilizare parapulpara. B.25 mm. 313) S1625018. 25 °. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari. 296) S1525016. E. 0. D. B. C. Caninii sunt deplasati de fortele nocive. atela Steiger D. coroane acrilice reunite intr ele C. 0. (pag. coroane metalice totale sau partiale reunite E. C.50 mm. 299) S1625017. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. sunt fizionomice. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica. placa palatina Hawley E. (pag. 296) S2125019. punti stabilizatoare D.10 mm. C. favorizeaza o buna igiena bucala. 284) S1525014.20 mm.sau termopolimerizabile C. E. nu favorizeaza retentiile alimentare. imobilizare dento-dentara. 15 °. (pag. 0. E. cupru. 294) S1525015. 0. (pag.

şina Mamlock D. cu relief "in oglinda" (pag. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E. 282) S2325026. Coronoplastia reprezinta A. tratamentul ocluziei prabusite C. corespunzator relatiei habituale D. 279) S2325022. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A. 280) S2325023. tratamentul ocluziei deschise E. persistenta pungilor C. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (pag. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A. 2 saptamani B. tratamentul ocluziei adanci B.5-2 luni E. recesiune B. Tratamentul ortodontic urmareste: A. restaurari protetice D. 8-9 luni (pag. mobilitatea patologica (pag. imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice (pag. tratamentul anodontiei D. resaparea coronara E. extractia resturilor radiculare B. tratamente endodontice corecte (pag.310) S2125020. adaptarea obturatiilor ocluzale C. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: .C. restaurari coronare E. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. 5 saptamani D. adaptarea microprotezelor de invelis D. corespunzator relatiei posturale C. corespunzator relatiei centrice B. acutizarea bolii parodontale E. 281) S2325025. 4 saptamani C. tratamentul pungilor parodontale C. cronicizarea bolii parodontale D. 1. 280) S2325024. 296) S2325021. imobilizarea prin ligatura in “ 8" E. refacerea cuspidajului ocluzal (pag. 309. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica: A.

284-286) S1225031. 1. Intracoronară E.5-2 ani E. unidirectionala D. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti. Permanentă B. Aparatul sina de imobilizare Mamlock . Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. 55) S2625029. 284) S1225032. cat mai putin extinsa C.5-2 saptamini C. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. multidirectionala E. asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar.5-2 zile B. inclusiv cei cu implantare normala B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. Pericoronară (pag.5-2 luni D. 1. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. Prin sisteme fixe D. împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei active B. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (pag. fibrele circulare E. 1.A. (pag. permite pastrarea vitalitatii dentare . risc redus de descimentare D. fibrele dento-gingivale B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B. rezistenta B. fibrele apicale. 1. 292) S2525027. fibrele transgingivale D. (pag. 6 luni (pag. înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiu E. se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. 294) S2625028. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (pag.avantaje A. 44) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1225030. Extracoronară C. rigiditate C. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea: A. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. fibrele dento-alveolare C.

aspect fizionomic (pag. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. Imobilizarea prin ligatura de sarma A. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. mai ingust in sens vestibulo-oral D. in contact strans cu creasta edentata E. se poate folosi doar la dintii laterali (pag. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet A. este un sistem de imobilizare temporar C.2 luni C. poate fi urmata de o imobilizare de durata (pag. se face pentru 1. 290) S1225036. permite mobilitatea dintilor B.E. are aspect fizionomic E. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda. se foloseste si la frontalii superiori C. se refera la ligaturi de sarma B. se poate folosi doar la frontalii superiori D. de data recenta. 298) S1225038. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A. 283) S1225037. este un sistem de imobilizare permanent B. scos din ocluzie C. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. 292-293) S1225039. stoparea miscarilor in plan vetical (pag.cu mobilitate redusa E. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A. dinti cu procese carioase mari. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale D. dinti cu volum coronar mare D. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (pag.obturatii voluminoase B.5 . dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E. se aplica si la dintii laterali (pag. 304) S1225034. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. 281) S1225035. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (pag. este un sistem rigid D. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. 312) S1225033. se refera la atele acrilice . se face pentru 2 saptamani B. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B. Principiul tensiunii controlate A.

pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. implica controale periodice (pag. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (pag. 292) S1225041. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. la nivelul frontalilor superiori (pag. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D. reducerea in inalţime a coroanei dentare E. pentru a restabili relatia de postura (pag. se indica pentru imobilizarea permanenta B. inghesuirilor B. 285) S1325046. trebuie sa nu produca deplasari dentare E.C. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. 281) S1325045. 306) S1225042. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A. 303) S1225040. 282) S1325043. retrognatiei mandibulare E. dintii laterali fara mobilitate (pag. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. la nivelul dintilor frontali inferiori D. ansele de sarma: . ocluziei deschise D. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime C. Coronoplastia este indicata: A. dintii cu fatete de uzura C. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular. trebuie sa produca deplasari dentare D. pe fata orala a dintilor E. Se considera improprii pentru imobilizare A. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. 280) S1325044. ocluziei adanci C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. este situat apical la dintii pluriradiculari (pag. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. Hipomoclionul este: A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. este localizat la nivelul coletului clinic E. diastemei patologice rezultata prin migrari (pag. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B.

289) S1325048. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. imobilizari partiale C. are un grad ridicat de fizionomie . sunt putin rezistente B. imobilizari bidentare si pluridentare B. integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A. terapie de reactivare E. in general.A. ajustarea prin slefuire ocluzala B. tratamente ortodontice D. este bine suportata de pacient. relativ nedeformabil prin intindere. imobilizari totale D. hiperemie D. se executa printr-o tehnica simpla. sunt mai greu de realizat C. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. intr-un timp scurt B. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. ceramice B. rezistente E. restaurari protetice C. vacuolizari (pag. nu pot fi mentinute timp indelungat (pag. se pot fractura D. imobilizari dento-maxilare (pag. 311) S1325047. meiopragie C. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. de regula sirma de vipla C. toate de mai sus (pag. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. 279) S1325049. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. terapie chirurgicala (pag. au preţ de cost ridicat E. metalice. 314) S1425051. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (pag. usor de procurat. foloseste un material ieftin. degenerescenta reticulara E. Sistemele intracoronare: A. 295) S1425052. halistereza B. care sa respecte organul pulpar C. 287) S1325050. imobilizari dento-dentare E.

criteriul estetic si de pastrare a fonatiei. starea generala in limite normale. 284) S1525057. pot produce blocaje in zona frontala superioara. C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. determina inflamatii gingivale. dupa nevoie. D. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (pag. (pag. provizorie cu caracter de scurta durata C. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E. cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. principiul reciprocitatii (pag. 296) S1425054. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice B. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (pag. Atele acrilice duble. 291) S1425056. angrenarea multidirectionala B. calitatea implantatiei E. au o realizare rapida. cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E. discontinua. C. 292) . fac parte: A. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. extinderea maxima C. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. cu caracter neregulat de mentinere (pag. 298) S1425053. pozitia si directia lor de implantare C. 306) S1525058. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala. E. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A. principiul biologic E.(pag. opinia pacientului. numarul dintilor restanti B. favorizeaza retentiile alimentare. E. continua. vestibulo-orale: A. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii. 281) S1425055. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. B. Imobilizarea temporara poate fi: A. B. D. (pag.

Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. C. Gutiera din material acrilic: A. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali. dintii intre care nu exista puncte de contact. poligonul de imobilizare este mai mare. valoarea ei fiind astfel maxima. 282) S1525065. 305) S1525061. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1. (pag. corespunde principiului de angrenare multidirectionala. B. poate fi mentinuta 4-6 saptamani. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. (pag.75 mm. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat. E. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. B. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale. C. 292) S1525063. (pag. reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor. B. D. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti. C. imobilizarea pe o perioada de timp. tratamentul ocluziei deschise. . prin remodelarea coroanei dentare.S1525059. relieful ocluzal: A. E. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm. E. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp. C. E. 280) S1525064. D. C. produce inaltari semnificative ale ocluziei. Valoarea unei imobilizari creste daca: A. dintii cu carii de colet sau supracingulare. 284) S1525060. uneori prin devitalizare. D. B. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice. pe dinti care au suferit migrari patologice. poate fi sau nu cimentata. 281) S1525062. ata cat dureaza tratamentul ortodontic. E.presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor. (pag. B. D. Se considera improprii pentru imobilizare: A. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali. D. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. D. D. E. B. poate fi mentinuta pana la 3 luni. (pag. Extinderea maxima a imobilizarii: A. E. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici. B. (pag. se solidarizeaza toti dintii unei arcade. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. C. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. C.

Sina Mamlock: A. imobilizari (pag. Risc redus de decimentare C.25 mm C. 279) S1625071. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. restaurari protetice C. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. are rigiditate deosebita D. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. 295-296) S1625070. prezinta aspect fizionomic E. se aplica pe dintii laterali D. (pag. ortodontice C. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. este un mijloc de imobilizare permanenta B. tratamentul proceselor carioase D. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. aspect fizionomic . punti stabilizatoare E. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. (pag. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. Imobilizarea temporara: A. 309) S1625067. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. gutiere din rasini acrilice auto. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. (pag. se practica: A. (pag. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B.(pag. este un mijloc de imobilizare temporara C. 312) S2125072. are durabilitate mare. se realizeaza cu aparate ortodontice E. coroane acrilice reunite intre ele D. Rezistenta B. se face cu sarma de vipla de 0. 311) S1625068. (pag. benzi metalice.sau termopolimerizabile B. tratamente ortodontice E. se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. 284) S1625066. 299) S1625069.

295) S2125074. angrenarea multidirectionala a dintilor B. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. are rigiditate deosebita E. fara devitalizare B. Flexibilitate E. starea pulpei dentare D. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. 294. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. Gutiera ca element de imobilizare: A. extinderea sistemului de imobilizare E. 2 pense hemostatice C. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A. in laboratorul de tehnica E.5 luni B. are risc mare de decimentare D. starea de edentatie partiala sau totala C. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. Jeanneret . 312) S2325079. lampita cu spirt (pag. foarfeca de sarma D. poate fi mentinuta 4-6 luni D. are durabilitate mare B. are aspect fizionomic (pag. Pret de cost redus (pag. 305) S2325077. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. 299) S2325076. se realizeaza in cabinetul dentar C. poate fi mentinuta 1-1. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C.D. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A. 284-287) S2325075. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. cleste crampon B. 312) S2125073. 2 pense anatomice E. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (pag.ferm implantati. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. 308) S2325078. este destinata imobilizarii definitive (pag.din vecinatatea zonei afectate D. suportul imobilizarii (pag. in cabinetul dentar (pag.

inert (pag. 289) . transparent C. sistemul de imobilizare trebuie sa: A. ofera "perioade de odihna parodontala" (pag. modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B. 287) S2325083. Elbrecht C. repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. ce contine glicol D. vacuolizari ale odontoblastilor B. halistereza septala E. meiopragie vasculara (pag. buna intretinere igienica B. este neconfortabila E. nu genereze trauma ocluzala C. este confortabila D. ingrosarea peretelui vascular D. atrofii ale odontoblastilor C. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. 287) S2325082. birefringent E. se realizeaza in cabinet B. 313) S2325080. Sistemele mobile de imobilizare: A. In cercetarile de fotoelasticitate. se realizeaza in laborator C. respecte organul pulpar (pag. nu necesita prepararea dintilor E.B. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. permita o buna intretinere B. 283) S2325081. Weissenfluh si Munchansen E. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C. 288) S2325084. Truemann-Witkowsky-Wolff (pag. este realizata extemporaneu (pag. 288) S2325085. Din punct de vedere biologic. Sina mobila de imobilizare: A. opac B. restabileasca functiile D. sunt mai agreate de pacient D. integrare biologica superioara (pag. Steiger D. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. produce solicitari nefiziologice C.

au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. fosfodehidrogenază. dinti cu pungi parodontale foarte profunde (pag. (pag. (pag. leucocite viabile C. imobilizarea de observatie (pag. glicidiltransferază. imobilizarea tranzitorie B. fibrinogen E. leucocite polimorfonucleare. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie D. Mare durabilitate D. conţine enzimele: betaglucuronidază. Proprietăţile lichidului şanţului gingival: A. (pag. albumine C. fibrinolizină D. sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesut B. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. Bun aspect fizionomic (pag. este produs în cantitate mai mică dimineaţa B. monocite B. conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază. 292) S2325088. fibre de colagen D. imobilizarea de tranzitie C. Lichidul gingival conţine: A. dinti cu volum coronar mic D. elemente celulare.S2325086. limfocite. imobilizarea de diagnostic E. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. lacticdehidrogenază. dinti cu anomalii se forma C. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (pag. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. albumine. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. factori antimicrobieni. dinti cu recesiuni mari E. 295) S2525089. fibrinolizină. catepsină. IgG. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A. 290) S2325087. imunoglobuline IgA. Bună rigiditate C. conţine aminoacizi. Risc de decimentare redus B. imobilizarea diagnostica D. fibrinogen. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. 37) S2625092. 312) S2625090. IgM. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival: A. dinti cu procese carioase mari B. lizozim E. 35) . are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. Sentiment de confort E. 35) S2625091.

cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuri D. 43) S2925098. condroitin sulfat B. (pag. 35) S2625094. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni . entactina E. aur platinat 10% (pag. (pag. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuri C. lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri. fibroblaşti C. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen. macrofage. 36) S2625097. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: A. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. 312) S2925099. cementul nu vine în contact cu smalţul cervical în 60-65% din cazuri B. (pag. osteoblaşti D. 37) S2625095. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de: A. celule mezenchinale nediferenţiate B. la nivelul dintilor frontali inferiori D. fibre de colagen şi elastină D. 40) S2625096. Corionul gingival este format din: A. odontoblaşti E. odontoclaste. produc heparină. fibrele lui Sharpey. monocite. nu asigura integrarea biologica rapida E. Fibroblaştii. este rezistenta B. la nivelul dintilor frontali superiori C. realizeaza aspect fizionomic D. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile. substanţă fundamentală B.S2625093. plasmocite C. cementul nu vine în contact cu smalţul. (pag. prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie B. produc histamină. (pag. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de: A. laminina D. care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoase C. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. fibronectina. celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii: A. produc proteoglicani şi glicoproteine D. resturi epiteliale Malassez E. Sina de imobilizare Mamlok: A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B. dermatan sulfat C. cementul vine în contact cu smalţul în 30% din cazuri E.

reducerea diastemei patologice D. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (pag. coroane ecuatoriale reunite D. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. 279) S2925102. 311) . Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. chiuretajul subgingival E. tratamentul ocluziei deschise E.E. 306) S2925100. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. 282) S2925101. restaurari protetice B. bioterapia de reactivare C. coroane partiale reunite intre ele C. aplicata in special pe fata linguala (pag. Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. coroane metalice totale reunite intre ele B. coroane semifizionomice (pag. coroane de substitutie reunite E. imobilizare. ca tratament parodontal specific (pag. tratamentul ocluziei adanci acoperite C.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful