Tema nr.

25 Tratamentul de echilibrare ocluzală în parodontopatiile marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
3. H.T.Dimitriu - Parodontologie, ed 3-a, Ed. Viaţa Medicală românească, Bucureşti, 1999.

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
S1225001. Coroanele de invelis folosite pentru restaurari protetice la bolnavii parodontopati sun A. coroanele acrilice B. coroanele metalice supragingivale C. coroanele metalice subgingivale D. coroanele turnate cu grosime dirijata E. coroanele de invelis din doua bucati
(pag. 280-281)

S1325002. Aparatul de imobilizare cu pivoturi orizontale mai este denumit aparatul: A. Koehler B. Jeanneret C. Mamlock D. Elbrecht E. Weissenfluh si Munchansen
(pag. 313)

S1325003. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata: A. dintilor cu mobilitate de gradul 2 sau 3 B. dintilor cu sindrom Dubreuille C. dintilor cu volum coronar mic D. dinţilor cu anomalii de poziţie E. dintilor cu amelogeneza imperfecta
(pag. 290)

S1325004. Imobilizarea temporara se mentine: A. 1-5 luni B. 1,5-3 luni C. 1,5-2 luni D. 1-5 saptamani E. 1,5-2 saptamani
(pag. 292)

S1325005. in cazul coroanei turnate folosite la pacienti cu boala parodontala: A. preferam coroana cu grosime dirijata B. preferam coroana fara grosime dirijata C. se prefera coroana de invelis din doua bucati D. se prefera coroana subgingivala E. nici una dintre acestea
(pag. 280-281)

S1325006. La ligatura de sarma in"8"pentru grupul de dinti frontali se folosesc: A. 6 - 8 cm B. 8 - 12 cm C. 10 cm D. 10 - 14 cm

20 cm (pag. subluxatii. temporare. este indicata pentru imobilizarea temporara de foarte scurta durata (2 saptamini) B. 14 . diagnostice. mobilizabile. 306) . traiectul tensiunii mecanice B. 283) S1325008. 284) S1425011. dinti cu volum coronar mare. 289) S1425012. diagnostice. provizorii. incisivii sunt deplasati de fortele din planul frontal.E. Ramfjord si Ash impart protezele de contentie in: A. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. la cca.45 ° fata de planul sagital sau frontal (pag. starea generala de sanatate a pacientului D. expresia fenomenului de birefringenta D. 290) S1425010. dinti care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale (luxatii. fracturi) E. 299) S1325007.sau fotopolimerizabile: A. Numarul izocromatelor reprezinta: A. cu reactivitate normala B. Sina (atela) de imobilizare din materiale compozite auto. de studiu. sexul pacientului C. Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de elemente precum: A. dinti cu pungi parodontale minime (pag. nivelul de educatie pentru mentinerea igienei orale al pacientului (pag. starea organului pulpar E. virsta pacientului B. caninii sunt deplasati de fortele cu o directie oblica. definitive (pag. incisivii suporta mai bine fortele ce actioneaza in plan sagital in sens vestibulo-oral B. repartizarea tensiunilor in aria parodontala (pag. sisteme fixe. demontabile C. are cel putin 2-3 mm grosime pe fata linguala (pag. In cadrul angrenarii multidirectionale a dintilor mobili. permanente B. prelungirile interdentare patrund si sunt foarte vizibile vestibular E. in sens mezio-distal C. dinti cu procese carioase mici C. premolarii si molarii suporta actiunea fortelor in plan frontal. valoarea biomecanica a dinţilor stalpi E. permanente D. gradul de solicitare C. se aplica la nivelul dintilor laterali superiori C. temporare. temporare. la care nu exista riscul deschiderii camerei pulpare D. premolarii si molarii sunt deplasati de forte ce actioneaza in plan sagital E. definitive E. in sens vestibulo-oral D. va avea o latime de 8-10 mm D. directia principala de solicitare la fortele transversale nocive variaza dupa pozitia dintilor astfel: A. dinti cu pulpa dentara sanatoasa. 295) S1425009.

D. ligaturi metalice din sarma de vipla. Sarma de vipla folosita la imobilizarea in 8 are diametrul: A.sau termopolimerizabile C. 0. C. C. E. imobilizare dento-dentara. atela acrilica si ligatura de sarma. E. gutiere din rasini acrilice auto. imobilizare temporara. 296) S2125019. 313) S1625018. imobilizarea intracoronară a dinţilor laterali cu amalgam B. favorizeaza o buna igiena bucala. (pag. sunt fizionomice. fata de planul sagital sau frontal cu circa: A. (pag. 299) S1625017. nu favorizeaza retentiile alimentare. au avantajul ca nu dezvolta forte active cu actiune ortodontica. aur B. D. Caninii sunt deplasati de fortele nocive. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici se realizeaza prin: A. 0. B.50 mm. 296) S1525016. punti stabilizatoare D. D. C. Ligaturile cu fir de matase: A. atele acrilice duble vestibulo-orale .25 mm.S1525013. 0. 60 °. 284) S1525014. imobilizare parapulpara. ligaturi metalice din sarma B. imobilizare intraradiculara. E. 30 °. 15 °. placa palatina Hawley E. (pag.10 mm. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile se realizeaza prin: A. D. 0. coroane metalice totale sau partiale reunite E. (pag. cupru. 25 °.20 mm. Care din urmatoarele tipuri de imobilizari se incadreaza in clasificarea imobilizarilor in functie de starea pulpei dentare: A. B. (pag. imobilizare pe dinti vitali. B. C. Imobilizări permanente realizate în cabinet fără ajutorul laboratorului de tehnică dentară sunt: A.15 mm. se pot aplica numai pe dintii frontali si premolari. B. 0. coroane acrilice reunite intr ele C. 294) S1525015. E. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. atela Steiger D. 45 °. (pag.

cu relief "in oglinda" (pag. Relieful ocluzal in cazul unei punti stabilizatoare se realizeaza: A.310) S2125020.5-2 luni E. 2 saptamani B. 280) S2325023. restaurari coronare E. 282) S2325026. persistenta pungilor C. Coronoplastia reprezinta A. tratamente endodontice corecte (pag. 280) S2325024. 4 saptamani C. 1. tratamentul pungilor parodontale C. 296) S2325021. adaptarea obturatiilor ocluzale C. restaurari protetice D. resaparea coronara E. mobilitatea patologica (pag. refacerea cuspidajului ocluzal (pag. tratamentul anodontiei D. 281) S2325025. 279) S2325022. Dintii parodontotici favorizeaza decimentarea puntilor stabilizatoare prin A. acutizarea bolii parodontale E. Tratamentul ortodontic urmareste: A. imobilizarea prin ligatura in “ 8" E. corespunzator relatiei posturale C. adaptarea microprotezelor de invelis D. Pentru a preveni sau trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici se practica: A. şina Mamlock D. corespunzator relatiei centrice B. extractia resturilor radiculare B. recesiune B. cronicizarea bolii parodontale D. tratamentul ocluziei deschise E. corespunzator relatiei habituale D. reducerea selectiva a suprafetelor ocluzale B. 8-9 luni (pag. corespunzator relatiei de intercuspidare maxima E. tratamentul ocluziei inverse unilaterale (pag. tratamentul ocluziei prabusite C. 5 saptamani D. 309. Imobilizarea temporara poate fi mentinuta: . imobilizarea prin ligaturi metalice sau nemetalice (pag. Intervalul de timp dupa care se renunta la o imobilizare temporara este de: A.C. tratamentul ocluziei adanci B.

fibrele transgingivale D.5-2 ani E.avantaje A. 55) S2625029. împiedică fixarea şi menţinerea gingiei pe dinte la un nivel constant în timpul erupţiei active B. permite pastrarea vitalitatii dentare . se opune fortelor verticale rezultate in masticatie E. Extracoronară C. fibrele dento-gingivale B. se realizeaza solidarizand toti dintii unei hemiarcade B. Intracoronară E. unidirectionala D. fibrele circulare E. înlesneşte proliferarea epiteliului joncţional şi sulcular în desmodonţiu E. Criteriul referitor la caracterul conexiunii dintre sistemul de imobilizare şi dinţii angrenaţi prevede imobilizarea: A. 1. Principalele grupe de fibre ale ligamentului periodontal sunt: A. 284) S1225032.A. (pag.5-2 zile B. 6 luni (pag. asigură nutriţia şi regenerarea osului alveolar. 1.5-2 luni D. Angrenarea dintilor parodontotici trebuie sa fie A. 294) S2625028. (pag. rezistenta B. cat mai putin extinsa C. multidirectionala E. extinsa pe un numar cat mai mare de dinti.5-2 saptamini C. 44) INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU S1225030. se opune fortelor oblice sau transversale rezultate in masticatie D. se realizeaza solidarizand toti dintii unei arcade C. fibrele dento-alveolare C. Pericoronară (pag. Prin sisteme fixe D. este maxima cand suprafata delimitata de dintii angrenati este mai mare (pag. 1. rigiditate C. cat mai aproape de marginea incizala sau suprafata (pag. inclusiv cei cu implantare normala B. 292) S2525027. formează o barieră în calea agresiunii microbiene D. Aparatul sina de imobilizare Mamlock . 1. Angrenarea multidirectionala a dintilor mobili A. Sistemul ligamentului supraalveolar îndeplineşte următoarele roluri: A. fibrele apicale. 284-286) S1225031. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. risc redus de descimentare D. Permanentă B.

Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata la A. 290) S1225036. se indica la dinti cu parodontita marginala cronica profunda. cand se constata ameliorarea implantarii unor dinti cu pulpectomii ca tratament al unor carii complicate (pag. stoparea miscarilor in plan vetical (pag. are aspect fizionomic E. se poate folosi doar la frontalii superiori D. poate fi urmata de o imobilizare de durata (pag. mai ingust in sens vestibulo-oral D. scos din ocluzie C. este un sistem rigid D. 292-293) S1225039. permite mobilitatea dintilor B. aspect fizionomic (pag.5 . Principiul tensiunii controlate A. se poate folosi doar la frontalii inferiori E. se foloseste si la frontalii superiori C. se face pentru 1. cu un relief ocluzal corespunzator antagonistilor B. se refera la ligaturi de sarma B. repartizarea unor forte mai mari la nivelul dintilor restanti B.obturatii voluminoase B.2 luni C. se poate folosi doar la dintii laterali (pag. dinti cu procese carioase mari. 304) S1225034. dinti cu modificari discrete de culoare chiar daca raspund la teste de vitalitate E. Corpul de punte ale unor punti fixe folosite in tratamentul bolnavilor parodontopati este A. se refera la atele acrilice . Imobilizarea prin ligatura de sarma A. scoaterea din ocluzie a dintilor parodontotici C. asigura vindecarea parodontala dupa interventii chirurgicale D. repartizarea uniforma a tensiunilor in aria parodontala D. dinti cu pungi parodontale foarte profunde C. 281) S1225035. repartizarea la o valoare mult mai redusa a tensiunilor E. Imobilizarea temporara a dintilor parodontotici A. dinti cu volum coronar mare D. 298) S1225038. este un sistem de imobilizare temporar C. 312) S1225033.E. Avantajele atelei acrilice vestibulare si ligatura de sarma realizata in cabinet A. se face pentru 2 saptamani B. de data recenta. este un sistem de imobilizare permanent B. se aplica si la dintii laterali (pag. raportul cu creasta edentata sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare (pag.cu mobilitate redusa E. in contact strans cu creasta edentata E. Imobilizarea ca tratament parodontal specific realizeaza A. 283) S1225037.

este localizat la nivelul coletului clinic E. trebuie sa produca deplasari dentare D. Cu privire la realizarea reliefului ocluzal: A. 281) S1325045. Hipomoclionul este: A. pe fata orala a dintilor E. 280) S1325044. dintii laterali fara mobilitate (pag. ocluziei deschise D. inghesuirilor B. Coronoplastia este indicata: A. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III E. la nivelul frontalilor superiori (pag. la nivelul dintilor frontali inferiori D. are tendinta de urcare la dintii parodontotici D. daca antagonistii sunt artificiali se prefera o modelare atenuata (pag. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza relief ocluzal atenuat B. se indica pentru imobilizarea temporara de lunga durata(6-12 luni) C. 303) S1225040. ansele de sarma: . ocluziei adanci C. 282) S1325043. in cadrul imobilizarii cu anse de sarma in"U"intracoronar si intraradicular.C. diastemei patologice rezultata prin migrari (pag. implica controale periodice (pag. pentru a restabili relatia de postura (pag. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator intercuspidarii maxime C. Tratamentul ortodontic in parodontopatii urmareste rezolvarea A. daca antagonistii sunt naturali se realizeaza un relief corespunzator relatiei centrice D. 285) S1325046. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 2 mm C. trebuie sa nu produca deplasari dentare E. dintii cu fatete de uzura C. la dintii cu suprasolicitari parodontale evidente B. 306) S1225042. este situat apical la dintii pluriradiculari (pag. dintii laterali cu mobilitate de gradul I D. se indica pentru imobilizarea permanenta B. dintii frontali cu deplasare vestibulo-orala a marginii incizale mai mare de 1mm B. pentru reducerea supracontactelor ocluzale oligo sau pluridentare D. daca antagonistii sunt artificiali se realizeaza o modelare"in oglinda" E. 292) S1225041. are tendinta de coborire la dintii parodontotici C. centrul desmodontal de rotatie al dintelui B. retrognatiei mandibulare E. reducerea in inalţime a coroanei dentare E. Se considera improprii pentru imobilizare A. Sina(atela) de imobilizare din materiale compozite auto sau fotopolimerizabile A.

sunt putin rezistente B. Pentru prevenirea disfunctiei ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. toate de mai sus (pag. este bine suportata de pacient. rezistente E. restaurari protetice C. 279) S1325049. Sistemele intracoronare: A. se aseaza pe campul operator in ordine perfecta (pag. are un grad ridicat de fizionomie . 311) S1325047. trebuie asezate de la dreapta la stanga C. metalice. ajustarea prin slefuire ocluzala B.A. intr-un timp scurt B. 295) S1425052. halistereza B. foloseste un material ieftin. terapie chirurgicala (pag. nu pot fi mentinute timp indelungat (pag. vacuolizari (pag. 287) S1325050. au preţ de cost ridicat E. terapie de reactivare E. Clasificarea sistemelor de imobilizare in functie de extinderea sistemului de imobilizare: A. relativ nedeformabil prin intindere. hiperemie D. usor de procurat. de regula sirma de vipla C. 289) S1325048. tratamente ortodontice D. sunt mai greu de realizat C. meiopragie C. imobilizari dento-maxilare (pag. degenerescenta reticulara E. se pot fractura D. Principiul biologic de imobilizare impune realizarea de sisteme: A. Imobilizarea prin ligaturi de sirma are urmatoarele avantaje: A. trebuie asezate de la stanga la dreapta B. imobilizari partiale C. integrindu-se intr-un timp scurt in conditiile biologice locale E. imobilizarea este suficient de rezistenta pentru a fi mentinuta un interval de timp mai indelungat D. care sa restabileasca functiile aparatului dento-maxilar D. imobilizari dento-dentare E. imobilizari totale D. 314) S1425051. in parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent fenomene de: A. in general. se aplica cu ajutorul asistentei medicale D. ceramice B. se aseaza in ordine inversa aplicarii lor E. care sa respecte organul pulpar C. imobilizari bidentare si pluridentare B. se executa printr-o tehnica simpla.

298) S1425053. dinti a caror resorbtie osoasa este mai mica de 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. opinia pacientului. se insereaza si se dezinsereaza usor fara a traumatiza parodontiul sau dintii. provizorie cu caracter de scurta durata C. D. 306) S1525058. pozitia si directia lor de implantare C. corpul de punte sa fie mai lat in sens vestibulo-oral D. D. principiul biologic E. discontinua. principiul reciprocitatii (pag. fac parte: A. Dintre criteriile de pastrare pe arcada a dintilor parodontotici in vederea imobilizarii. continua. morfologia corono-radiculara a fiecarui dinte in parte D. 284) S1525057. In cadrul restaurarii protetice a bolnavilor parodontopati trebuie tinut cont de urmatoarele aspecte: A. dintii stilpi sa fie astfel alesi incit solicitarea lor sa se faca in conditii fiziologice B. 296) S1425054. Principalii factori de care trebuie sa se tina seama pentru ca protezarea dintilor parodontotici sa beneficieze de o buna stabilitate si sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor din cavitatea bucala sunt: A. semipermanenta cu caracter de lunga durata D. (pag.(pag. extinderea maxima C. la protezele acrile mobile se tine cont de protectia parodontiului marginal prin decoletare in zona gingivala (pag. B. C. cind sistemul de imobilizare se mentine in tot cursul perioadei de imobilizare B. (pag. E. angrenarea multidirectionala B. determina inflamatii gingivale. 292) . au o realizare rapida. raportul cu creasta edentata trebuie sa permita accesul mijloacelor speciale de igienizare E. 281) S1425055. vestibulo-orale: A. calitatea implantatiei E. cind perioadele de mentinere alterneaza cu cele de indepartare E. 291) S1425056. dupa nevoie. instituirea unui tratament complex medicamentos chirurgical si de reechilibrare functionala. starea generala in limite normale. relieful ocluzal sa reproduca relieful ocluzal al antagonistilor C. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare D. B. Atele acrilice duble. Principiile de imobilizare a dintilor mobili sunt: A. cu caracter neregulat de mentinere (pag. C. virsta si motivatia pacientului pentru mentinerea igienei orale (pag. pot produce blocaje in zona frontala superioara. criteriul estetic si de pastrare a fonatiei. E. numarul dintilor restanti B. favorizeaza retentiile alimentare. Imobilizarea temporara poate fi: A.

reducerea diastemei patologice rezultata prin migrari ale dintilor. este unul din principiile ce stau la baza realizarii imobilizarilor dintilor parodontotici. 284) S1525060. Valoarea unei imobilizari creste daca: A. pe dinti care au suferit migrari patologice. dintii frontali cu o deplasare vestibulo-orala a marginii incizale egala sau mai mare cu 2 mm. (pag. Gutiera din material acrilic: A. va fi modelat strict"in oglinda"atunci cand antagonistii sunt artificiali. 281) S1525062. E. B. E. B. (pag. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei. nu trebuie sa fie exagerat de cuspidat. valoarea ei fiind astfel maxima. D. C. D. (pag. prin remodelarea coroanei dentare. se solidarizeaza si dintii arcadei antagoniste pentru o perioada limitata. 305) S1525061. Le restaurarea protetica a bolnavilor parodontopati. impiedicarea formarii tartrului la un interval prea scurt de timp. D. dintii a caror resorbtie osoasa depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare. atunci cand pe dinte nu exista procese carioase. se solidarizeaza toti dintii unei arcade. poate fi mentinuta pana la 3 luni. ata cat dureaza tratamentul ortodontic. presupune extinderea imobilizarii pe un numar cat mai mare de dinti. D. poate fi mentinuta 4-6 saptamani. 280) S1525064. B. este mai atenuat pentru a impiedica blocajele ocluzale. Se considera improprii pentru imobilizare: A. 282) S1525065. (pag. se modeleaza cu o inclinare vestibulo-orala pentru a favoriza autocuratirea. E. E. (pag. C. C. E. daca se foloseste sarma de vipla cu diametru de 1. 292) S1525063. Slefuirea coronara a dintilor parodontotici se practica: A. tine cont de deplasarea punctului de rotatie hypomochlion. C. . E. C. produce inaltari semnificative ale ocluziei. dintii intre care nu exista puncte de contact. tratamentul ocluziei deschise. C. corespunde principiului de angrenare multidirectionala. dintii cu carii de colet sau supracingulare. relieful ocluzal: A. poate fi sau nu cimentata. Tratamentul ortodontic are drept obiective: A. se modeleaza corespunzator intercuspidarii maxime atunci cand dintii sunt naturali. dintii laterali cu mobilitate gradul I spre II. D. uneori prin devitalizare. E. D.75 mm. prin reducerea coroanei anatomice a dintilor. (pag. poligonul de imobilizare este mai mare. D.S1525059. Extinderea maxima a imobilizarii: A. B. imobilizarea pe o perioada de timp. este extinsa si la dintii hemiarcadei opuse. B. reducerea adancimii pungilor parodontale adevarate si false prin indepartarea traumei mecanice. B.presupune extinderea pe un numar cat mai redus de dinti cu mobilitate normala pentru a nu determina mobilizarea lor. C. B.

se realizeaza cu ajutorul gutierelor acrilice. (pag. coroane acrilice reunite intre ele D. 295-296) S1625070. gutiere din rasini acrilice auto. 311) S1625068. Imobilizarea intracoronara a dintilor laterali cu amalgam: A. restaurari protetice C. Imobilizarea permanenta prin mijloace fixe se realizeaza cu: A. este folosita la imobilizarea dintilor frontali vitali B. se aplica pe dintii laterali D. urmareste imobilizarea mai multor dinti laterali mobili intre ei. are durabilitate mare. se realizeaza prin crearea unor cavitati clasice de clasa a II-a D. Imobilizarea temporara: A. prezinta aspect fizionomic E. 299) S1625069. Sina Mamlock: A. tratamentul proceselor carioase D. punti stabilizatoare E. se face cu sarma de vipla de 0.(pag. poate fi imbunatatita prin folosirea unor bare turnate din aliaj de Cr-Co E. 309) S1625067. Rezistenta B. constituie un factor de retentie pentru resturile alimentare.sau termopolimerizabile B. se realizeaza prin crearea unui simplu sant ocluzal B. imobilizari (pag. Calitatile sinei MAMLOCK sunt: A.25 mm C. se realizeaza cu aparate ortodontice E. (pag. este un procedeu terapeutic de solidarizare a dintilor parodontotice B. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale B. este un mijloc de imobilizare permanenta B. se poate realiza prin aplicarea unor coroane acrilice reunite intre ele C. este un mijloc de imobilizare temporara C. executata incorect produce leziuni ale partilor moi invecinate E. Pentru a preveni sau a trata disfunctia ocluzala la bolnavii parodontotici. coroane semifizionomice sau de substitutie reunite. tratamente ortodontice E. Imobilizarea prin ligatura de sarma in"8": A. (pag. ortodontice C. se realizeaza prin ligaturi metalice din sarma de vipla D. benzi metalice. (pag. 284) S1625066. se practica: A. reprezinta un mijloc de imobilizare temporara C. 279) S1625071. Risc redus de decimentare C. (pag. 312) S2125072. are rigiditate deosebita D. aspect fizionomic .

312) S2125073. dupa tratament endodontic complet la dintii cu volum coronar complet D. cleste crampon B. 2 pense hemostatice C. in cabinetul dentar (pag. sistemul de imobilizare sa se integreze biologic si functional (pag. are risc mare de decimentare D. angrenarea multidirectionala a dintilor B. se realizeaza in cabinetul dentar C. poate fi mentinuta 4-6 saptamani C. poate fi mentinuta 1-1. Criteriile de clasificare a sistemelor de imobilizare sunt: A. 299) S2325076. extinderea maxima a sistemului de imobilizare pe un numar cat mai mare de dinti C. 305) S2325077. Imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile cuprinde aparatele: A. Pentru imobilizarea prin ligatura de sarma in "8" avem nevoie de: A. nu produce inaltari semnificative ale ocluziei E. 312) S2325079. cuprinderea in sistemul de imobilizare si a dintilor vecini. Flexibilitate E. suportul imobilizarii (pag. dupa extirparea pulpei dentare la dintii cu volum coronar redus C.295) S2125074. Pret de cost redus (pag. Din cadrul principiilor de imobilizare a dintilor fac parte: A. fara devitalizare B. Jeanneret . lampita cu spirt (pag.5 luni B.D. in laboratorul de tehnica E. starea pulpei dentare D.din vecinatatea zonei afectate D. 294. 2 pense anatomice E. extinderea sistemului de imobilizare E.ferm implantati. are durabilitate mare B. perioada de timp in care se mentine imobilizarea B. foarfeca de sarma D. starea de edentatie partiala sau totala C. Aparatul-sina de imobilizare Mamlock: A. are aspect fizionomic (pag. aplicarea sistemului de imobilizare cat mai aproape de punctul hypomochlion E. 284-287) S2325075. Gutiera ca element de imobilizare: A. poate fi mentinuta 4-6 luni D. Imobilizarea intracoronara cu armatura metalica si materiale fizionomice se realizeaza: A. are rigiditate deosebita E. 308) S2325078. este destinata imobilizarii definitive (pag.

este neconfortabila E. Truemann-Witkowsky-Wolff (pag. este confortabila D. neutralizarea fortelor paraxiale nocive D. Elbrecht C. buna intretinere igienica B. Sistemele mobile de imobilizare: A. opac B. 313) S2325080. sistemul de imobilizare trebuie sa: A. se realizeaza in laborator C. Din punct de vedere biologic. ce contine glicol D. corectare usoara a defectelor apaute in timpul purtarii lor C. sunt mai agreate de pacient D. produce solicitari nefiziologice C. ingrosarea peretelui vascular D. Steiger D. exercita asupra parodontiului de sustinere microtraumatisme repetate B.B. halistereza septala E. permita o buna intretinere B. 287) S2325083. restabileasca functiile D. 288) S2325085. ofera "perioade de odihna parodontala" (pag. meiopragie vasculara (pag. birefringent E. respecte organul pulpar (pag. integrare biologica superioara (pag. modelarea analoga a dintelui s-a realizat intr-un mediu: A. nu genereze trauma ocluzala C. nu necesita prepararea dintilor E. se faca cat mai departe de axul de rotatie E. Consecintele sistemului fix de imobilizare sunt: A. se realizeaza in cabinet B. Weissenfluh si Munchansen E. 289) . repartizarea echilibrata a solicitarii pe intreg grupul dentar imobilizat E. 287) S2325082. este realizata extemporaneu (pag. inert (pag. 288) S2325084. transparent C. Sina mobila de imobilizare: A. In cercetarile de fotoelasticitate. vacuolizari ale odontoblastilor B. In parodontopatiile marginale cronice pulpa dentara prezinta frecvent: A. 283) S2325081. atrofii ale odontoblastilor C.

Bun aspect fizionomic (pag. imobilizarea de diagnostic E. (pag.S2325086. fibrinogen. Proprietăţile lichidului şanţului gingival: A. IgM. (pag. fibrinogen E. Dintii improprii pentru imobilizare sunt: A. leucocite polimorfonucleare. 37) S2625092. imobilizarea de tranzitie C. Lichidul gingival conţine: A. imobilizarea de observatie (pag. 312) S2625090. lacticdehidrogenază. au rol în menţinerea integrităţii corionului gingival. dinti cu pungi parodontale foarte profunde (pag. are acţiune antimicrobiană complexă prin anticorpi. conţine enzimele: betaglucuronidază. dinti cu volum coronar mic D. Fibroblaştii din ţesutul conjunctiv gingival: A. elemente celulare. imunoglobuline IgA. Calităţile şinei de imobilizare MAMLOCK sunt următoarele: A. dinti cu anomalii se forma C. 295) S2525089. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie E. limfocite. conţine enzimele: N-acetil-uropiridinază. produc histamină prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie D. fosfodehidrogenază. 292) S2325088. glicidiltransferază. 290) S2325087. conţine aminoacizi. Bună rigiditate C. albumine. Risc de decimentare redus B. monocite B. IgG. cei a caror resorbtie osoasa nu depaseste 2/3 din inaltimea septurilor alveolare B. 35) S2625091. catepsină. sunt cele mai numeroase celule ale acestui ţesut B. factori antimicrobieni. imobilizarea diagnostica D. fibrinolizină D. leucocite viabile C. dintii laterali cu mobilitate de gradul III E. este produs în cantitate mai mică dimineaţa B. dinti cu recesiuni mari E. Extirparea pulpara inaintea imobilizarii dintilor parodontotici se indica la: A. lizozim E. 35) . dinti cu procese carioase mari B. fibrinolizină. dintii laterali cu mobilitate de gradul II spre III (pag. (pag. fibre de colagen D. Mare durabilitate D. dintii laterali cu mobilitate de gradul II D. imobilizarea tranzitorie B. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen C. Imobilizarea temporara este echivalenta cu termenii: A. dintii frontali cu deplasare totala vestibulo orala mai mare de 2 mm C. Sentiment de confort E. albumine C.

este rezistenta B. (pag. se realizeaza pe dinti parodontali vitali C. odontoblaşti E. cementul vine în contact cu smalţul în 30% din cazuri E. 37) S2625095. (pag. celulele cele mai numeroase ale ţesutului conjunctiv gingival au următoarele funcţii: A. resturi epiteliale Malassez E. 40) S2625096. Sina de imobilizare din materiale compozite este: A. substanţă fundamentală B. odontoclaste. Raportul topografic între cement şi smalţ poate fi: A. la nivelul dintilor frontali superiori C. monocite. realizeaza aspect fizionomic D. fibre de colagen şi elastină D. fibrele lui Sharpey. produc heparină. participă la sinteza diferitelor tipuri de colagen E. fibroblaşti C. 35) S2625094. nu asigura integrarea biologica rapida E. dermatan sulfat C. aur platinat 10% (pag. (pag. cementul nu vine în contact cu smalţul cervical în 60-65% din cazuri B. Fibroblaştii. utilizata pentru o perioada de 6-12 luni . laminina D. la nivelul dintilor frontali inferiori D. produc proteoglicani şi glicoproteine D. cementul acoperă smalţul cervical în 30% din cazuri C. macrofage. se realizeaza cel mai bine din aliaje nobile. plasmocite C. 43) S2925098. condroitin sulfat B. (pag. cementul acoperă smalţul cervical în 60-65% din cazuri D. Sina de imobilizare Mamlok: A. osteoblaşti D. prezentă în stadiile incipiente de inflamaţie B.S2625093. fibronectina. care are acţiune antiinflamatoare şi de control a resorbţiei osoase C. (pag. 36) S2625097. Glicoproteinele corionului gingival sunt reprezentate de: A. lăsând o mică porţiune de dentină descoperită în 5-10% din cazuri. produc histamină. entactina E. cementul nu vine în contact cu smalţul. au rol activ în resorbţia şi remodelarea tramei fibrilare de colagen. celule mezenchinale nediferenţiate B. 312) S2925099. Celulele din desmodonţiu sunt reprezentate de: A. Corionul gingival este format din: A. pentru imobilizarea temporara de lunga durata B.

ca tratament parodontal specific (pag. reducerea riscului de retentie a placii bacteriene B. coroane metalice totale reunite intre ele B. 279) S2925102. Mijloacele protetice de imobilizare permanenta sunt: A. 306) S2925100. chiuretajul subgingival E. coroane partiale reunite intre ele C. coroane ecuatoriale reunite D. coroane de substitutie reunite E. deplasari ortodontice cu imobilizari concomitente (pag.E. reducerea diastemei patologice D. 311) . Pentru a preveni sau trata disfunctiile ocluzale la bolnavii parodontotici se practica: A. coroane semifizionomice (pag. Tratamentul ortodontic in parodontopatiile marginale cronice urmareste: A. tratamentul ocluziei deschise E. bioterapia de reactivare C. restaurari protetice B. ajustarea prin slefuire a suprafetelor ocluzale D. 282) S2925101. aplicata in special pe fata linguala (pag. tratamentul ocluziei adanci acoperite C. imobilizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful