Sunteți pe pagina 1din 4

MAREA NEAGR, marea cea mai izolat a Oc.

Planetar, unica mare avnd dou straturi de ap total diferite, marea care a avut cele mai multe denumiri n decursul timpului i cea mai spectaculoas (antinomic) schimbare de nume. Este o mare continental, ntre Europa i Asia Mic, aproape nchis, legtura cu Oc. Atlantic i, implicit, cu Oc. Planetar fiind foarte dificil: prin str. Bosfor, spre Marea Marmara, iar de aici, prin str. Dardanele spre Marea Egee i, mai departe, spre Marea Mediteran, de unde legtura cu Oc. Planetar se poate realiza fie prin str. Gibraltar (cu Oc. Atlantic), fie prin Canalul Suez (spre Marea Roie i, n continuare, cu Oc. Indian). Din aceste legturi dificile i distana de peste 2 000 km fa de rmul Oc. Atlantic, rezult c este marea cea mai izolat a Oc. Planetar. Supr.: 462 535 km2, inclusiv Marea Azov, 413 000 km2 fr aceasta. Are adncimea medie de 1 271 in, iar cea max. de 2 245 m. rmul su este puin crestat, avnd puine golfuri, peninsule (cea mai mare fiind Crimeea:25 500 km2, relief muntos cu alt. max. de 1 545 m) i insule (Fidonisia, Berezaia, Sfntul Ioan, Sacalin, Insula erpilor, ultima avnd 660 m lungime, 440 m lime i 60 m altitudine maxim). articol_poze articol_scripts M.N. este unica mare care are dou straturi de ap total diferite: la suprafa (pn la 180-200 m adncime) un strat mai dulce (cu o salinitate de 16-17%o), relativ mai uor, cu oxigen dizolvat, n care se dezvolt viaa, iar la adncime (de la 180-200 m pn la fund), un strat mai srat (cu o salinitate de 21-22%o), mai greu, cu hidrogen sulfurat i fr oxigen i, ca urmare, lipsit de via. ntre cele dou straturi nu exist schimb de ape, stratul superficial, relativ mai uor", plutind deasupra stratului de adncime, relativ mai greu". Ca urmare, lipsesc micrile ascendente, respectiv curenii verticali. Marea Neagra are, totui, cureni, respectiv circulari (la suprafa) i de schimb (n zona str. Bosfor). Curenii de suprafa se datoreaz vnturilor i au o form cvasicircular; aceti cureni au barat, n Holocen, limanurile fluvio-maritime i lagunele din jurul MriiNegre. Curenii din zona str. Bosfor sunt cureni de schimb ntre Marea Neagr i Marea Marmara. Astfel, la adncime exist un curent de descrcare a apelor mai srate ale Mrii Marmara spre Marea Neagr, iar la suprafa un curent invers, de transfer a apelor n exces ale M.N. spre Marea Marmara; acest curent este denumit curent de compensaie". Principalele cursuri de ap ce se vars n Marea Neagr sunt Dunrea (care, cu cei 6 400 m3/s la vrsare, contribuie cu aproape jumtate la cantitatea total de ap adus de ruri i fluvii n mare), Nistru, Nipru i Don (ultimul debund n Marea Azov). Marea Neagr nghea iarna, la rm, n medic cea 15 zile, pe o distan mai mare n E i N (peste 1 km) i mai mic n S i V (doar n jur dc 100 m la Mangalia, de exemplu). Vnturile dinspre NE sufl cu violen i provoac, de regul, valuri ce ating 3-4 m nlime (uneori 8-10 m). Fauna, existent numai n stratul de ap de deasupra, cuprinde: meduze, midii, stridii, scoici, crabi, melci (ntre care Rapana thomasiana, un carnivor rapace, care decimeaz bancurile de

midii i stridii, imigrant nou, originar din Marea Galben i Marca Japoniei, ajuns aici, probabil, agat de navele maritime), o varietate de peti, ntre cure sturionii (morunul - cel mai mare pete din Marea Neagr, putnd atinge 9 m lungime i 1 500 kg greutate -, nisetrul, cega, pstruga, viza) -care dau icrele negre i se mai ntlnesc pe glob doar n Marea Caspic, limba de mare, chefalul de mare, calcanul, scrumbiile albastre, peti mici, ca hamsiile, stavrizii, guvizii etc, cinele de mare (singura specie de rechin din aceast mare, nepericulos pentru om), delfin (trei specii); o curiozitate faunistic o reprezint foca de Caliacra (care atinge pn la 3 m lungime, o relicv din timpul epocilor glaciare. Este marea care a cunoscut, n decursul timpului, cele mai multe denumiri (Ashaena posomort, ntunecat, neagr", Ponlus Axeinos - Marea Inospitalier", Pontus Euxeinos = Marea Ospitalier", Mare Maggiore Marea cea Mare", Marea Neagr) i cea mai spectaculoas (antinomic) schimbare de nume (din Axeinos = Inospitalier" n Euxeinos/ Euxinus Ospitalier"). Actuala denumire este aceeai cu cea din vremuri strvechi (sciii i-au zis Ashaena, ceea ce semnific cea posomort, ntunecat, neagr", ntruct atunci cnd cerul era nnourat i mai ales pe timp de furtun apele sale preau negre). Vechii greci, ajuni cu corbiile n apele ei nc la nceputul primului mileniu dinaintea erei noastre i care i-au nfruntat necrutoarele furtuni au numit-o Pontus Axeinos, respectiv Marea Inospitalier. Apoi, dup ce au ntemeiat nfloritoare colonii pe rmurile ei (ntre care Histria, Tbmis, Callatis n sec. VII-VI .Hr., pe actualul rm romnesc), i-au zis, pentru a ncuraja nfiinarea de noi colonii, Pontus Euxeinos (Marea Ospitalier). Mai trziu, n pragul mileniului al doilea al erei noastre, navigatorii i comercianii veneieni i genovezi, care o vor strbate n lung i-n lat, i vor spune Mare Maggiore, (Marea cea Mare"), ca fiind cea mai ntins din complexul de mri ale Mediteranei att de cunoscut lor. Tot astfel, o numete i n titulatura sa ca mare Voievod i singur stpnitor" Mircea cel Btrn. Ulterior ns s-a revenit la vechea denumire, cea de Marea Neagra. rile riverane M.N. sunt: Romnia (cea 240 km), Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia i Bulgaria. Principalele orae-porturi sunt: Mangalia, Constana, Nvodari, Sulina (Romnia), Odessa, Nikolaev, Sevastopol, Ialta, Kerci (Ucraina), Novorossiisk, Soci (Rusia), Suhumi, Poti, Batumi (Georgia), Trabzon, Samsun, Sinop, Zon-guldak, Istanbul, ultimul la Bosfor (Turcia). Cele mai mari porturi sunt Constana, Istanbul, Odessa, Sevastopol. Litoralul Mrii Negre concentreaz importante obiective turistice, ndeosebi sectoare de rm cu staiuni balneoclimaterice, cum sunt litoralul romnesc, ntre Capul Midia i Vama Veche (staiunile Nvodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol, Costineti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia .a.), litoralul Crimeii (Ialta), litoralul caucazian (Soci n Rusia, Batumi, Poti, Suhumi n Georgia), litoralul bulgar (Varna, Burgas, Albena, Zlatni Piasci), litoralul turcesc. Se adaug monumente istorice i de art dintr-o serie de orae-porturi, ndeosebi Istanbul, Sinop, Constana, Mangalia, Odessa, Sevastopol, Ialta.
Mai multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare din Marea Neagra au disparut sau sunt pe cale de disparitie din cauza stratului de apa "moarta" de pe fundul marii, care s-a format exclusiv din cauza poluarii, potrivit unui raport publicat luni. Concret, Marea Neagra risca sa devina o mare moarta in adevaratul sens al cuvantului pentru ca apa moarta continua sa inghita apa oxigenata in care traiesc pestii si nevertebratele, cu atat mai mult cu cat este un bazin aproape inchis, fara posibilitatea de curatare a apei. Una dintre concluziile raportului prezentat, luni, de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" este ca mediul marin ar avea nevoie de mai multe decenii pentru refacerea echilibrului natural din urma

cu 50 de ani, insa asta doar daca poluarea ar fi stopata si resursele Marii Negre nu ar mai fi exploatate, in conditiile in care multe specii de pesti, plante si alte vietuitoare au disparut ori sunt pe cale sa dispara. "In ultimii 30 de ani, pe fondul alterarii continue a calitatii apelor costiere si a presiunii exercitate prin exploatare, resursele marine vii au cunoscut un declin dramatic care a condus, in unele cazuri, la epuizarea stocurilor de organisme exploatabile. Pe fondul diminuarii semnificative a stocurilor de peste si chiar a disparitiei anumitor specii, din anul 1990 cantitatea de peste prins in Marea Neagra se afla in scadere continua", se precizeaza in raportul remis, luni, Ziare.com. Astfel, daca la mijlocul anilor '80 captura anuala depasea 15.000 tone de peste, in 2008 aceasta abia daca a atins 500 tone. In prezent, in Marea Neagra se mai exploateaza doar 5 dintre cele 26 de specii de pesti cu valoare comerciala. Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de disparitie, in aceeasi situatie aflandu-se si delfinul, rechinul sau calutul de mare. Foca, mai multe specii de creveti si de scoici, impreuna cu alte zeci de specii de plante si vietuitoare au disparut deja din Marea Neagra, numai in ultimii 30 de ani. Pentru a sensibiliza opinia publica cu privire la pericolul ecologic cu care se confrunta Marea Neagra, Institutul "Grigore Antipa" s-a alaturat initiativei a demara o campanie de informare si de strangere de fonduri. Obiectivul principal al proiectului este colectarea de fonduri in vederea dotarii institutului cu echipamente necesare studierii si reproducerii speciilor amenintate, pentru ca acestea sa poata repopula in viitor apele Marii Negre. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" (INCDM) se afla sub autoritatea Ministerului Mediului, fiind creat in 1999 prin reorganizarea Institutului Roman de Cercetari Marine. INCDM are ca principale domenii de activitate cercetarea fundamentala, aplicativa si tehnologica in domeniul oceanografiei, ingineriei costiere, ecologiei, protectiei mediului si resurselor marine vii

Economia

Marea Neagr, scena unor numeroase btlii economice si geopolitice


.
5 septembrie 2009 Extern

n ultimul timp, Marea Neagra nu doar atrage turisti, ci se si transforma intr-o concentrare de interese economice si jocuri geopolitice. Aici se intersecteaza numeroase fluxuri de transport, se traseaza gazoducte si oleoducte de mare adncime, sunt exploatate mari rezerve de petrol si gaz, se contureaza cele mai inemaginabile aliante intre state, se desfasoara manevre cu participarea flotelor celor mai mari puteri ale lumii, se inchid pna si in ziua de azi granite si chiar apar noi state, noteaza cotidianul rus Utro. Prin Marea Neagra trece, de exemplu, cea mai mare parte a exportului de gru al Rusiei, precum si a livrarilor de petrol caspic spre Europa. Nu att de demult, gazul rusesc a inceput sa curga pe fundul Marii Negre spre Turcia (proiectul Blue Stream), este in curs de elaborare proiectul unei alte conducte, care sa duca direct in UE (South Stream). Pasiunile s-au incins si in jurul strmtorilor turce care unesc Marea Neagra cu cea Mediterana: acest gt de sticla nu face fata traficului de tancuri petroliere, ceea ce determina Turcia sa limiteze traficul, iar tarile exportatoare au inceput sa construiasca oleoducte care sa ocoleasca strmtorile (proiectul BurgasAlexandroupolis). nsasi Turcia devine un jucator din ce in ce mai activ in domeniul tranzitului energetic, cochetnd att cu Europa, ct si cu Rusia, iar acest lucru incinge si mai mult spiritele, subliniaza cotidianul citat.

Potrivit Utro, in viitorul apropiat Marea Neagra ar putea fi impodobita nu doar cu oleoducte si gazoducte, ci si cu turnuri petroliere. Din nou, totul a inceput de la Turcia: inca in 1995 ea a atras companiile Aramco si BP in exploatarea structurilor de adncime din zonele vestice si centrale ale Marii Negre, iar in urma lucrarilor de exploatare a fost confirmata existenta a 100 de milioane de tone de petrol. Cu ctiva ani in urma, Ankara a desfasurat noi cercetari seismice pe platoul sau continental, descoperind rezerve de aproximativ 10 miliarde de barili. De atunci, influentele concerne petroliere manifesta un interes crescnd pentru resursele de hidrocarburi ale Marii Negre. Primul contract in vederea unei forari de adncime a fost semnat intre Turcia si compania braziliana Petrobars: deja in 2010 urmeaza sa fie forata prima sonda. Se asteapta ca la lucrari sa adere si americanii: acordul cu Exxon Mobil a fost deja semnat, urmeaza unul cu Chevron. Desfasoara sau deja au incheiat exploatarile rezervelor lor de petrol de la Marea Neagra alte 3 tari: Bulgaria, Romnia si Georgia. Exploatari corespunzatoare ale platoului continental de la Marea Neagra erau desfasurate si de Uniunea Sovietica, insa in acei ani tara avea suficient petrol si nu avea sens ca Marea Neagra, acest sanatoriu unional, sa fie supus unor riscuri ecologice. Cu cteva exceptii, zacamintele de la Marea Neagra nu erau atunci exploatate. Acum, situatia este alta: fostele republici ale URSS aspira la independenta energetica, Georgia si Ucraina punndu-si mari sperante in petrolul de la Marea Neagra. Recent, intentii de a exploata rezerve de petrol de la Marea Neagra au fost exprimate si de Abhazia, subliniaza Utro, preciznd ca la sfrsitul lunii mai a fost semnat un acord intre Ministerul abhaz al Economiei si compania rusa Rosneft. Potrivit acestuia acord, in urmatorii cinci ani compania rusa va desfasura o cercetare prealabila a rezervelor de petrol si de gaz de pe teritoriul abhaz. Utro aminteste si de disputa dintre Romnia si Ucraina pe marginea statutului micutei Insule a Serpilor, statul romn afirmnd ca aceasta nu este o insula, ci o stnca. Acest statut nu i-ar permite Ucrainei sa uzurpeze platoul continental al Insulei, unde au fost descoperite mari rezerve de petrol si gaz. Cotidianul rus precizeaza ca in luna februarie 2009, Curtea Internationala de la Haga a luat o decizie cu adevarat solomonica: a recunoscut statutul de insula al teritoriului disputat, insa a dat 80% din platou impreuna cu zacamintele Romniei. Marea Neagra atrage ca un magnet, apreciaza ziarul rus, preciznd ca din Organizatia de Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN) fac parte 12 state, dintre care unele Albania, de exemplu nu au o legatura directa cu aceasta mare. Mai mult dect att, la Marea Neagra incep sa actioneze din ce in ce mai activ diferite forte geopolitice. Aici incearca sa-si restabileasca pozitiile Rusia, si-au adus navele militare SUA si tot aici au venit companii petroliere americane. Un joc propriu desfasoara si Turcia, care aspira sa ia sub control intregul transit energetic din regiune si care este considerata la Marea Neagra un fel de lider. n sfrsit, dupa aderarea Romniei si Bulgariei la UE, actor pe scena Marii Negre a devenit si organizatia europeana. Anul trecut, comisarul UE pentru relatii externe si politica de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, a declarat ca, pentru realizarea initiativelor sale in regiune, UE intentioneaza sa aloce cte 1,7 miliarde de euro pe an. Probabil, urmeaza o europenizare intensiva a landsaftului geopolitic de la Marea Neagra, conchide publicatia rusa.