Bolile din spatele ametelilor DATA PUBLICARII: 05/03/2008 Irina T.

, din Iasi: "Va rog daca poate vorbi un medic despre o problema cu care cred ca se confrunta foarte multe persoane: ameteala. Am auzit tot felul de variante:ca ameteala ar putea fi o urmare a lipsei de vitamine, ar fi din cauza problemelor neurologice sau chiar din pricina spondilozei. As dori sa stiu care ar putea fi cauzele ametelei si cind trebuie sa apelam la medic pentru tratament. Va multumesc". Prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi: Ameteala sau vertijul este o senzatie neplacuta care se caracterizeaza prin pierderea echilibrului, senzatia de rotire a obiectelor din jur, clatinare si uneori cadere . Desigur, anterior ametelii pot sa apara si alte semne, cum ar fi greata, varsaturile sau incetosarea vederii. Simptomele care insotesc, de obicei, vertijul sint: greata, varsaturi, paloare, transpiratii, anxietate, teama si uneori lesin. Aceste simptome sint cauzate de conexiunile multiple dintre organul vestibular (aflat in urechea interna) si sistemul nervos autonom. Orice lezare a sistemului vestibular poate cauza perturbari vegetative. Rolul cel mai important in reglarea echilibrului il detine sistemul vestibular, care cuprinde un aparat de receptie (portiunea vestibulara a urechii interne, numita si labirint), o cale de transmitere (nervul vestibular) si caile vestibulare centrale, dintre care unele se termina in lobul temporal. Ameteala, incetosarea privirii si pierderea starii de constienta fac parte dintre simptomele sincopei (lesin) de cauze neurologice sau cardiace. Hipotensiunea ortostatica

In cazul hipotensiunii ortostatice scaderea tensiunii se produce la trecerea brusca in ortostatism (pozitie verticala).

Hipotensiunea ortostatica nu este o boala, ci reprezinta incapacitatea organismului de a se adapta rapid la schimbarea brusca a pozitiei corpului. Atunci cand pacientul trece in pozitie ortostatica (in picioare), sub efectul gravitatiei, sangele se acumuleaza la nivelul membrelor inferioare, ceea ce diminueaza temporar cantitatea de sange pompata de inima. In mod normal, organismul raspunde printr-o serie de reactii reflexe (cresterea ritmului cardiac, ingustarea calibrului vaselor sangvine). Daca aceste mecanisme compensatorii nu se produc suficient de rapid, apare hipotensiunea ortostatica. Scaderea brusca a tensiunii arteriale este insotita de ameteala, slabiciune si chiar lesin.

Hipotensiunea ortostatica este frecventa la persoanele in varsta. Hipotensiunea ortostatica este cauzata de afectiunile care impiedica mecanismele compensatorii ce controleaza presiunea arteriala. Printre cauze se numara afectiunile cardiace (aritmii), luarea unor medicamente (diuretice, vasodilatatoare, antidepresive), hemoragii, deshidratare, diabet, amiloidoza, temperaturile ridicate sau febra.

Hipotensiunea ortostatica se manifesta prin ameteala, slabiciune, confuzie, tulburari de vedere sau lesin atunci cand persoana se ridica brusc, dupa o perioada lunga de stat jos. Simptomele sunt accentuate de oboseala, consumul de alcool sau de luarea unei mese bogate. Scaderea importanta a aportului sangvin la creier poate duce la lesin. Hipotensiunea arteriala - Simptome, diagnostic si tratament

In zilele noastre toata lumea este ingrijorata de hipertensiunea arteriala, o boala cardiovasculara ce devine din ce in ce mai frecventa. La spectru opus al acestei boli cardiace este hipotensiunea arteriala. Hipotensiunea arteriala apare atunci cand tensiunea arteriala scade sub 90/60 mmHg. La sportivii de performanta, tineri, ce au activitate fizica regulata si au o dieta echilibrata, hipotensiunea este normala. Exista doua tipuri speciale de hipotensiune: cea care apare cand ne ridicam in picioare (hipotensiune ortostatica) si cea de dupa masa (hipotensiunea post-prandiala).

Cauzele hipotensiunii arteriale

Hipotensiunea arteriala are o multitudine de cauze: - deshidratarea; - sarcina; - disfunctii ale sistemului nervos; - boli cardiovasculare: infarct miocardic, defecte de valva; - boli endocrinologice: hipotiroidism, hipertiroidism;

- hemoragiile; - lisa vitaminei B12; - septicemia; - unele medicamente: diuretice, antidepresive, betablocante; - diabet.

In hipotensiunea ortostatica tensiunea scade la trecerea brusca in pozitie verticala. Cauza hipotensiunii ortostatice este reprezentata de incapacitatea organismului de a se adapta la schimbarea de pozitie a corpului.Este mult mai frecventa la varstnici.

In cazul hipotensiunii postprandiale, corpul nu se poate adapta la scaderea tensiunii din timpul mesei. Cauza hipotensiunii postprandiale ar fi redistribuirea fluxului sanguin la nivelul tubului digestiv, in detrimentul celorlalte teritorii. Din acest motiv, apare starea de somnolenta, oboseala, incapacitatea de concentrare dupa masa Semnele si simptomele hipotensiunii arteriale Majoritatea persoanelor cu hipotensiune arteriala nu au nici un simptom, ducand o viata normala - asta deoarece persoana respectiva a prezentat hipotensiune dintotdeauna si este obisnuita cu un flux sanguin scazut, dar suficient pentru a mentine toate functiile in limite normale. Cele mai intalnite simptome ale hipotensiunii sunt ametelile. Hipotensiunea ortostatica se manifesta prin:ameteli, stare de slabiciune si uneori chiar lesin.

Hipotensiunea postprandiala are aceleasi simptome. Scaderea brusca a tensiunii arteriale acompaniata de urmatoarele simptome , poate prevesti o afectiune grava. Aceste simptome pot fi: - Lesinul; - scaderea puterii de concentrare; - tulburari de vedere; - greata; - piele umeda si rece; - depresie.

Diagnosticul hipotensiunii arteriale

Hipotensiunea arteriala nu este propriu-zis o boala, de aceea descoperirea acesteia este in majoritatea cazurilor intamplatoare. Medicul de familie este de obicei cel care descopera aceasta afectiune. Hipotensiunea arteriala apare atunci cand tensiunea arteriala scade sub valorile mentionate anterior, 90/60 mmHg. Pentru a diagnostica cauza hipotensiunii arteriale se efectueaza explorari paraclinice, precum: teste de sange, electrocardiograma, ecocardiograma si testul de efort. Monitorizarea hipotensiunii arteriale Odata diagnosticata, hipotensiunea trebuie urmarita de medicul de familie. Dar cand apar simptome ingrijoratoare sau cand tensiunea scade brusc , atunci este timpul sa mergeti la medicul de familie sau medicul cardiolog.

Care sunt complicatiile hipotensiunii?

Ametelile si starea de oboseala sunt simptome minore ce insotesc hipotensiunea. Atunci cand simptomele hipotensiunii se agraveaza cu lesin, apare riscul de accidente prin cadere. O hipotensiune arteriala severa poate determina, din cauza fluxului sanguin scazut, accident vascular cerebral sau infarct. Tratamentul hipotensiunii arteriale Cauzele usoare de hipotensiune arteriala pot fi tratate" cu o alimentatie bogata in sare, consumul de ceai negru, coca-cola, cafea(dar fara a se face exces), dar mai ales ingestia unei cantitati mai mare de lichide.

In hipotensiunea ortostatica pacientii sunt sfatuiti sa nu se ridice brusc sau sa nu stea prea mult timp in picioare.

In cazul hipotensiunii postprandiale este indicat a se lua unele medicamente inainte de masa, cum ar fi inflamatoarele nesteroidiene deoarece au ca mecanism retentia de apa si sodiu.

Ciorapii elastici recomandati persoanelor cu varice mai pot fi folositi pentru tratarea hipotensiunii arteriale. Hipotensiunea arteriala nu este o problema de sanatate majora, de cele mai multe ori nu da niciun simptom, iar ametelile si starea de oboseala nu afecteaza prea mult calitatea vietii. Cu toate acestea hipotensiunea trebuie urmarita, iar orice agravare a sa trebuie spusa medicului. O atentie deosebita trebuie acordata varstnicilor ce prezinta hipotensiune arteriala, deoarece riscul de accidentare prin cadere este foarte mare si evolutia ulterioara este, de multe ori, nefavorabila. Semne ale unor dezechilibre

Ametelile reprezinta semne ale organismului care indica existenta unor dezechilibre sau leziuni. Daca sint descoperite la timp si daca sint luate masurile necesare recomandate de medic, se inlatura evolutia multor afectiuni si se restabileste starea de sanatate. Aceste semne pot sa apara in orice perioada a anului, dar ele sint mai frecvente vara, in zilele calduroase, cu temperaturi ridicate si primavara, cind organismul este mai slabit dupa perioada rece a anului si mai lipsit de cantitatea necesara de vitamine si minerale. Ameteala poate sa apara si la persoane sanatoase, la aplecarea si apoi ridicarea brusca a capului, dupa invirtire, in cazul purtarii unor ochelari nepotriviti, in timpul sarcinii sau in timpul unei calatorii cu masina, cu avionul sau cu vaporul. In aceste situatii, sistemul vestibular este stimulat mai puternic sau pentru perioade mai lungi de timp. Dar ameteala poate aparea si in cazul unor boli, cum ar fi: anemia, cresterea sau scaderea tensiunii, infectii ale urechii, infectii ale creierului - cum ar fi encefalitele, intoxicatii cu alcool etc. Vertijul care acompaniaza afectiunile cerebrale (numit vertij central") este rareori un simptom izolat. El apare, de obicei, insotit de alte simptome neurologice cum ar fi: dizartrie (tulburare a vorbirii), vedere dubla, slabiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare, amorteala sau intepaturi la nivelul diferitelor parti ale corpului, pierderea constientei. Orice afectiune care provoaca vertij are si trasaturile ei caracteristice. Accidentul ischemic tranzitor (AIT) si AVC (accident vascular cerebral) constituit sint caracterizate prin aparitia brusca a vertijului si vederii duble, deficit motor (slabiciune la nivelul membrelor), pierderea cordonarii miscarilor. Vertijul este de obicei constant si se mentine timp indelungat. Daca la AIT simptomele dispar in maxim 24 de ore, in cazul unui AVC constituit, vertijul este de obicei constant si se mentine timp de citeva zile. AVC-ul este o afectiune tipica pentru virstnici. Vertijul aparut la persoanele cu tumori cerebrale are un debut lent, gradat, de obicei insotit de dureri de cap cu intensitate crescinda si este unilateral. Vertijul poate creste in diferite pozitii particulare ale corpului.

Tulburari de echilibru

Tulburarile de echilibru apar si in cazul leziunilor care intereseaza sensibilitatea profunda constienta. Aceasta din urma realizeaza informarea scoartei cerebrale asupra pozitiei in spatiu a segmentelor corpului uman, inclusiv in mers sau cind stam in picioare. In cazul unor leziuni ale maduvei spinarii, ale talamusului si scoartei cerebrale, prin interesarea cailor sensibilitatii profunde constiente apar si unele tulburari de echilibru. La fel de important este si cerebelul, unde corpul nostru este reprezentat topografic ( fiecare segment). Cerebelul primeste informatia despre miscarea segmentelor corpului prin caile sensibilitatii profunde inconstiente. In cazul in care exista astfel de tulburari de echilibru nu se poate face coordonarea armonioasa a miscarilor la membrele inferioare. Bolnavul merge cu picioarele departate. In leziunile creierului mic mersul este nesigur, al omului beat (alcoolul afecteaza in special creierul mic). Tratamentul va fi corespunzator bolii in care apare tulburarea de echilibru.

Afectiuni ale urechii

Pentru a putea pune un diagnostic corect, trebuie urmarita durata vertijului. Daca este vorba de secunde sau minute, atunci stim ca sintem in fata unui atac ischemic tranzitoriu, iar pacientul trebuie indrumat la neurolog. Daca ameteala dureaza ore si mai este insotita si de fenomene auditive, ne aflam in fata unei probleme de natura orl, care poate fi tratata corect de otolog. In cazul unui atac sever de ameteala cu persistenta indelungata, cu localizare unilaterala si dificultati de auz, insotita de greata si varsaturi este posibil sa fie vorba de o afectiune a urechii interne. Si spondiloza cervicala poate provoca ameteli Spondiloza cervicala intervine prin tulburarile de irigatie ale centrilor de echilibru. In anumite conditii, la miscarile capului si gitului cel putin una dintre arterele cerebrale este comprimta tranzitoriu. Astfel, se diminueaza debitele de singe care ajung la sistemul vestibular si apar ametelile. Se mai pot adauga si elemente vegetative, cum ar fi scaderea valorilor tensiunii arteriale si pozitia in picioare", ceea ce poate agrava tulburarile de echilibru. La acestea se adauga greata si aparitia unor sunete in urechi.

Migrene

In migrene, ameteala este asociata cu durerea de cap si de obicei o precede, o acompaniaza sau persista si dupa episodul cefalgic. Vertijul si cefaleea apar sub forma de atac, iar intre atacuri pacientul nu are nici ameteli, nici dureri de cap. Migrena este mai frecventa la persoanele tinere

sau de virsta medie, mai ales la femei.Vertijul poate fi, de asemenea, unul din simptomele epilepsiei. In unele cazuri pacientii au ameteli si pierderi de constienta (imobilitate, absenta") si uneori halucinatii si miscari stereotipe, de exemplu mestecat. De ce ametesc cind ma ridic brusc din pat Ametelile sint cauzate de o stimulare brutala a sistemului vestibular care excita o componenta vegetativa. Aceasta duce la o scadere brusca a tensiunii in arterele care transporta singele la creier. Prin scaderea tensiunii, creierul primeste mai putin singe oxigenat. Ameteala, provocata de lipsa oxigenarii corespunzatoare a creierului, survine adesea la ridicarea din pozitia culcat sau asezat (asa-numita hipotensiune posturala) si dureaza numai citeva secunde. Hipotensiunea ortostatica insoteste diabetul, unele polinevrite toxice etanolice, traumatismele cervicale si cerebrale. Vertijul apare si in cazul in care nivelul zaharului din singe scade foarte mult, in cazul in care nu ati mincat nimic sau daca suferiti de diabet, cind sunteti deshidratat din cauza consumului insuficient de lichide sau a pierderii de lichide din organism, prin diaree, de exemplu. Tratament stabilit in functie de cauza Stabilirea cauzei ametelii si alegerea tratamentului adecvat pot necesita examinari de clarificare la un serviciu medical ORL - chirurgie, neurologie, medicina interna, endocrinologie sau orice alta specialitate daca este nevoie. Examenul chirurgical sau de gastroenterologie ar putea elimina o serie de afectiuni digestive care se insotesc de greata si varsaturi. Uneori trebuie internati pacientii la care este suspectat un vertij de cauza cerebrala. Tratamentul urmareste in principal eliminarea simptomelor. Tratamentul farmacologic joaca un rol important in eliminarea simptomelor si permite pacientului sa-si reia viata normala. Medicamentele disponibile sint: antiemetice (previn varsaturile si greata), antimigrenoase, uneori antiepileptice si trofice cerebrale.

Hipotensiune ortostatica
Este un sindrom clinic caracterizat printr-o impresie de vertij si o intunecare a vederii, urmate uneori de sincopa, si insotit de o cadere a tensiunii de cel putin 20 mmHg, survenind la trecerea din pozitia culcat in pozitie in picioare.hipotensiunea ortostatica este adesea un efect secundar al unui tratament cu antidepresoare sau cu antihipertensoare (utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale). Ea mai poate surveni si la diabeticii care sufera leziuni ale sistemului nervos autonom care perturba reflexele controlatoare ale presiunii sangvine. In sfarsit, se poate sa fie vorba de o afectiune autonoma de origine necunoscuta, boala lui Shy-Drager, survenind de obicei dupa 50 ani, mai des la barbat. Tratament - Daca hipotensiunea este consecutiva administrarii de medicamente, adesea este suficient sa se modifice dozajul lor pentru a o corecta. Daca insa cauza este o boala, un diabet zaharat de exemplu, tratamentul depinde de aceasta. Daca e vorba de o cauza necunoscuta, fenilefrina da de obicei rezultate bune. Cind trebuie sa mergem la medic

Ametelile care apar iin mod repetat nu trebuie neglijate. Ele pot fi semnul unor boli, unele dintre ele grave, cum ar fi ateroscleroza cerebrala, accidentele vasculare cerebrale, encefalitele de trunchi cerebral, scleroza multipla, modificari hormonale, stres prelungit cu cresterea valorilor tensiunii arteriale. Este necesar sa apelam la medic daca ametelile se repeta, daca sint insotite de febra, dureri de urechi sau de cap, daca apar in timpul unui tratament cu medicamente prescrise de medic. Pacientii trebuie sa solicite ajutorul unui serviciu medical de urgenta in cazurile in care ameteala este insotita de tulburari de vedere, amortirea fetei si membrelor, palpitatii, dureri toracice, dificultati de respiratie sau confuzie mintala ori daca ametelile persista, in ciuda ingrijirilor medicale", incheie prof. dr. Cristian Dinu Popescu. De ce apare senzatia de ameteala

Senzatia de ameteala presupune tulburari tranzistorii sau suferinte constituite ale analizatorului vestibular periferic si central. Informatiile de la nivelul organului periferic al echilibrului, organul vestibular, localizat in urechea interna, sint transmise nucleilor vestibulari - un conglomerat de celule nervoase de la nivelul creierului. De aici, stimulii se duc in lobii temporali ai scoartei cerebrale. Centrul cortical din lobii temporali supervizeaza echilibrul intregului corp, pozitia capului si a trunchiului. Un obstacol pe aceasta cale de transmitere a informatiei sau stimularile neadecvate de la orice nivel al sistemului nervos poate cauza pot cauza vertij. Echilibrul este controlat si mentinut de centrii corticali, care primesc informatii de la nivelul organului echilibrului, localizat in urechea interna, dar si de la alte organe de simt. Senzatia de ameteala: cauze Generalitati Ameteala este starea in care o persoana are senzatia ca ar putea lesina, ca si-ar putea pierde echilibrul, este instabila, se simte confuza sau are vertij. Cele mai multe dintre cauzele ametelilor nu sunt grave si se rezolva rapid, fie cu recomandarea medicului fie prin tratament la domiciliu. Ameteala se poate declansa in situatia in care creierul nu este suficient irigat. Acest lucru poate fi urmarea unei scaderi bruste a tensiunii arteriale, a deshidratarii ca urmare a varsaturilor, diareii, febrei sau altor cauze. Ametelile pot insoti adesea gripa, hipoglicemia, raceala sau alergiile. Exista si boli mai grave care pot duce la starea de confuzie si ameteala: tulburari cardiovasculare, accident vascular cerebral, scaderea severa a tensiunii arteriale. Oricare dintre aceste tulburari grave este insotita de dureri in piept, palpitatii, dificultati de exprimare, tulburari de vedere sau alte simptome. Cele mai frecvente cauze de vertij sunt vertijul pozitional benign si labirintita.

Vertijul pozitional benign se declanseaza atunci cand o persoana isi schimba pozitia capului, ca urmare a dereglarii unor particule de calciu din urechea interna. Labirintita urmeaza o raceala sau gripa si este cauzata de o infectie virala a urechii interne. O alta problema comuna a urechii interne este boala Meniere care determina vertij, pierderea echilibrului si zgomote in urechi. Rar, vertijul sau senzatia de instabilitate sunt semnul unor accidente vasculare cerebrale, screloza multipla, convulsii, tumori cerebrale sau hemoragii craniene. Totusi in aceste cazuri apar si alte simptome. Ingrijirea la domiciliu Daca o persoana ameteste atunci cand se ridica, trebuie sa evite schimbarile bruste de postura, daca ii este sete, va consuma multe lichide. Vertijul pozitional benign sau labirintita dispar de la sine in cateva saptamani. In timpul crizelor este indicata multa odihna si statul cat mai mult timp in pozitie intins si nu se vor face schimbari bruste de pozitie. Unele tipuri de vertij pot fi tratate prin colaborarea cu medicul specialist sau cu un fizioterapeut. Uneori, medicatia poate imbunatati simptomele, fiind recomandate: antihistaminice, sedative sau antiemetice. In cazul bolii Meniere poate fi necesara interventia chirurgicala. Cand se va solicita serviciul medical de urgenta Se va solicita serviciul medical de urgenta in oricare din urmatoarele situatii: - traumatism la nivelul capului; - febra de peste 39 grade celsius, dureri de cap, gat rigid; - convulsii sau varsaturi; - dureri toracice, palpitatii ale inimii, dificultati de respiratii, slabiciune, incapacitatea de a misca un brat sau picior, tulburari de vedere sau dificultati de vorbire; - lesin si pierderea constientei pentru mai mult de cateva minute; Se va contacta medicul daca pacientul: - nu a mai avut alte ameteli inainte; - simptomele pe care le-a avut in trecut sunt diferite de cele din prezent; - se suspecteaza ca medicatia ar fi cauza ametelilor; - apare vreo pierdere a auzului. Investigatii si diagnostic Testele de diagnostic care pot fi efectuate includ: - masurarea tensiunii arteriale; - ECG; - teste auditive;

- RMN; - test de echilibru. Modalitati de prevenire Tratarea prompta a infectiilor urechii, racelilor, gripei, congestiei sinusurilor si a altor infectii respiratorii pot preveni aparitia bolii Meniere si a labirintitei. Daca o persoana sufera de gripa, raceala sau alta boala virala ar trebui sa bea multe lichide pentru a preveni instalarea deshidratarii.

Hipotensiunea arteriala Generalitati Hipotensiunea este termenul medical ce desemneaza o valoare scazuta a tensiunii arteriale (mai putin de 90/60). Tensiunea arteriala normala este situata de obicei in jurul valorii de 120/80 (sistolica/diastolica). La oamenii sanatosi, in special la atleti, hipotensiunea reprezinta un semn de buna functionare a sistemului cardiovascular (reprezentat de inima si sistemul vascular). Totusi, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afectiuni, in special la persoanele invarsta. In randul acestei populatii, hipotensiunea poate produce un flux sangvin inadecvat la inima, creier si alte organe vitale. Hipotensiunea cronica nu este niciodata grava. Problemele de sanatate apar atunci cand tensiunea scade brusc si creierul este privat de un flux sangvin adecvat. Acest fenomen poate duce la aparitia senzatiei de ameteala. Ea apare de obicei la ridicarea in picioare (ortostatism) din pozitie culcata sau sezanda. In asemenea cazuri, acest tip de hipotensiune este cunoscuta sub denumirea de hipotensiune posturala, hipotensiune ortostatica sau hipotensiune ortostatica mediata neuronal. Hipotensiunea posturala este considerata o imposibilitate a sistemului nervos autonom (reprezentat de portiunea din sistemul nervos care controleaza activitatile vitale involuntare, cum ar fi bataile inimii) de a reactiona corespunzator la modificari bruste. In momentul in care o persoana sta in picioare, o cantitate de sange se scurge in extremitatile inferioare ale corpului. Daca sistemele adaptative ale organismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea ca rezultat scaderea presiunii arteriale. Cu toate acestea, in mod normal, organismul compenseaza prin trimiterea unor semnale la nivelul inimii, pentru ca aceasta sa bata mai tare si vasele de sange sa se contracte. Aceste mecanisme contracareaza scaderea tensiunii arteriale. Daca ele nu au loc sau au loc prea incet, apare hipotensiunea posturala. Atat incidenta hipertensiunii cat si cea a hipotensiunii cresc cu varsta, partial datorita unor modificari normale. De asemenea, fluxul sangvin la nivel cerebral scade cu varsta, adesea ca rezultat al dezvoltarii unei placi de aterom la nivel vascular. Deci, prevalenta hipotensiunii

posturale creste, de asemenea, cu varsta; se estimeaza ca un procent de 10-20% dintre persoanele invarsta au hipotensiune posturala. Cauza hipotensiunii posturale nu este intotdeauna cunoscuta. Hipotensiunea posturala poate fi asociata cu urmatoarele conditii: - sarcina - afectiuni din sfera hormonala, cum ar fi de exemplu glanda tiroida mai putin activa (hipotiroidism), hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidism), diabetul si nivelul scazut al glicemiei sangvine (hipoglicemie), utilizarea excesiva a medicamentelor care se elibereaza fara prescritie medicala - supradozajul medicamentelor antihipertensive - insuficienta cardiaca - aritmiile cardiace (ritmurile cardiace anormale) - largirea sau dilatarea vaselor sangvine - extenuarea datorata caldurii sau accidentul vascular datorat caldurii - afectiuni hepatice. Scaderile bruste ale tensiunii pot fi amenintatoare de viata. Cauzele acestui tip de hipotensiune sunt: - pierderile de sange (hemoragiile) - hipotermia (temperatura scazuta a corpului) - hipertermia (temperatura crescuta a corpului) - afectiuni miocardice (ale muschiului inimii) care pot avea ca efect insuficienta cardiaca - septicemia, infectia severa a sangelui - deshidratarea severa - lipsa de raspuns la medicamente - reactiile alergice severe (socul anafilactic). Hipotensiunea posturala poate aparea la oricine datorita unei varietati de motive, cum ar fi deshidratarea, lipsa alimentelor, statul prelungit in caldura sau o stare avansata de oboseala. Ea poate fi, de asemenea, influentata de bagajul genetic, imbatranirea, medicatia utilizata, factorii legati de dieta si cei psihologici si totodata de triggeri acuti, cum ar fi infectia si alergia.

Hipotensiunea posturala apare cel mai frecvent la persoanele care utilizeaza medicamente antihipertensive. Ea poate fi, de asemenea, asociata cu sarcina, emotiile puternice, ingrosarea peretilor arteriali (ateroscleroza) sau diabetul. Persoanele invarsta sunt in mod particular afectate, in special cele care au hipertensiune sau disfunctii de sistem nervos autonom. Se estimeaza ca hipotensiunea postprandiala (de dupa luarea mesei) afecteaza pana la o treime din contingentul de persoane invarsta si reprezinta o cauza frecventa a senzatiei de ameteala si a caderilor care se produc dupa o masa. Mai multe medicamente sunt asociate in mod frecvent cu hipotensiunea posturala: - medicamente utilizate pentru tratamentul hipertensiunii, cum ar fi diureticele, beta-blocantele, blocantele canalelor de calciu si inhibitorii enzimei de conversie - medicamente care au ca efect secundar aparitia hipotensiunii, inclusiv nitratii, antiparkinsoniene, antipsihoticele, neurolepticele, anxioliticele, sedativele, hipnoticele si antidepresivele triciclice. Cauzele frecvent intalnite ale hipotensiunii posturale care apare in mod natural sunt: - deshidratarea si pierderile de electroliti, care pot aparea ca efect al altor afectiuni, cum ar fi diareea sau voma sau pierderile sangvine din timpul menstruatiei - reglarea deficitara a presiunii arteriale asociata varstei, care poate fi agravata de anumite afectiuni sau medicamente.

Cauzele frecvente ale hipotensiunii posturale patologice (datorata unei boli) sunt: - disfunctii ale sistemului nervos central, cum ar fi de exemplu sindromul Shy-Drager (neuropatie multipla de sistem) - neuropatie periferica si neuropatie autonoma (afectiuni neurologice), cum sunt de exemplu cele provocate deneuropatia diabetica - afectiuni cardiovasculare - alcoolismul - bolile de nutritie. Printre cauzele mai putin comune, se numara boli precum amiloidoza (provocata prin depunerea unei substante de consistenta ceroasa numita amiloid in organism), hipovitaminoze (deficiente de vitamine), traumatisme ale maduvei spinarii si neuropatii asociate cancerului, in special cancer pulmonar sau cancer pancreatic.

Simptome Este important ca persoana in cauza sa solicite ingrijiri medicale imediat ce apar simptome ale hipotensiunii. - ameteala - tulburari de echilibru - tulburari de vedere cu vedere incetosata si intunecata - slabiciune - fatigabilitate - tulburari cognitive - greata - disconfort resimtit la nivelul capului sau gatului - tegumente reci si umede - cefalee - lesin.

Consultul de specialitate Medicul trebuie contactat in cazul in care: -persoana in cauza observa o crestere a frecventei simptomelor hipotensiunii, care interfera cu stilul de viata si reprezinta un factor de risc pentru aparitia traumatismelor prin cadere - cand simptomele sunt suspectate a reprezenta un efect secundar al unor medicamente eliberate cu sau fara prescriptie medicala - in cazul in care tensiunea arteriala scade foarte mult: exista marele pericol ca organismul sa nu primeasca destul oxigen astfel incat sa-si exercite functiile normale; scaderea cantitatii de oxigen din organism poate avea ca rezultat functionarea deficitara a inimii si creierului si poate produce dificultati de respiratie; de asemenea, o persoana cu hipotensiune isi poate pierde cunostinta sau intra in soc, situatie in care organele interne isi inceteaza functia. Diagnostic

Medicul de familie poate determina daca pacientul sau are o hipotensiune semnificativa. Simptome precum ameteala sau senzatia de lesin, resimtite in ortostatism nu sunt neaparat semnificative pentru hipotensiunea posturala sau pentru alte tipuri de hipotensiune. O gama larga de afectiuni pot provoca aceste simptome. Este esential sa se identifice cauza care a determinat aparitia hipotensiunii, astfel incat sa poata fi aplicat tratamentul potrivit. Initial, medicul de familie investigheaza istoricul pacientului, inclusiv varsta, simptomele specifice si conditiile in care simptomele au aparut. Apoi medicul poate face evaluari repetate ale presiunii arteriale si alurii ventriculare (numarul de batai cardiace pe minut) dupa ce pacientul a stat intins in pat pe o perioada de cel putin 5 minute si totodata dupa ce a stat in ortostatism timp de un minut si timp de 3 minute, pentru a investiga daca pacientul are sau nu hipotensiune posturala. Alte teste, cum ar fi de exemplu electrocardiograma pentru a masura frecventa cardiaca si a evalua eventualele tulburari de ritm si totodata ecocardiografia (metoda de investigare prin care se vizualizeaza inima prin intermediul ultrasunetelor) pot fi efectuate, alaturi de teste de sange pentru a investiga o eventuala anemie sau modificari ale nivelului sangvin de glucoza. Alte teste sofisticate, precum monitorizarea electrocardiografica la domiciliu (cu ajutorul Holterului) pot fi necesare pentru detectarea afectiunilor cardiace care apar intermitent. Efectuarea unui test de stres la efort sau a unui test de electrofiziologie poate fi de asemenea utila. Unele forme severe de hipotensiune posturala pot necesita efectuarea unui test numit testul cu masa inclinata. Acest test evalueaza reactia organismului la modificarile de pozitie. Astfel, pacientul investigat sta intins pe o masa si este legat de ea prin niste centuri, apoi masa este ridicata si plasata intr-o pozitie verticala timp de o ora. Presiunea arteriala, frecventa cardiaca si simptomatologia sunt monitorizate. Adesea sunt administrate medicamente pentru a stabili un ghid util de tratament. Tratament initial Initial, medicul poate sfatui pacientul sa-si creasca tensiunea facand cateva schimbari simple: - consumul unei diete bogate in sare - consumul din abundenta al bauturilor non-alcoolice, minim opt pahare pe zi; bauturile ce se consuma in timpul sportului, care sunt bogate in sodiu si potasiu sunt recomandate, in special in timpul efectuarii activitatilor fizice sau pe vreme foarte calduroasa; consumul in exces al sarii si fluidelor pe vreme calduroasa sau atunci cand persoana respectiva are o infectie virala, cu ar fi raceala sau gripa - medicul de familie trebuie sa evalueze medicamentele pe care le utilizeaza pacientul, atat cele din prescriptie cat si cele care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru a identifica o eventuala cauza a aparitiei hipotensiunii

- se recomanda efectuarea in mod regulat a activitatilor fizice pentru a intretine un flux sangvin tisular adecvat - trebuie acordata o deosebita atentie la ridicarea in picioare din pozitie sezanda sau culcata; pentru a imbunatati circulatia, se recomanda ca inainte de a se ridica in picioare persoana respectiva sa efectueze mici exercitii de mobilitate ale picioarelor, prin executarea unor miscari de flexie-extensie; apoi trebuie initiata incet si cu atentie schimbarea pozitiei; la ridicarea din pat, este de preferat ca persoana respectiva sa stea mai intai la marginea patului timp de cateva minute inainte de a se ridica in picioare - capul patului trebuie ridicat in timpul noptii cu 5-20 de grade prin plasarea de caramizi sau a altor dispozitive de sustinere sub capul patului - ridicarea obiectelor grele trebuie evitata - la toaleta trebuie evitate contractiile abdominale puternice - nu este recomandata expunerea la apa fierbinte, cum ar fi de exemplu dusurile fierbinti; daca apare ameteala, persoana in cauza trebuie sa se aseze; plasarea in baie a unui scaun sau taburet in cazul in care persoana respectiva are nevoie sa se aseze poate fi utila; pentru a preveni un eventual traumatism, trebuie utilizat un scaun sau un taburet, construite special pentru a fi utilizate in cabina de dus sau in cada toaletei - pentru a evita problemele in ceea ce priveste hipotensiunea postprandiala, se recomanda ca pacientul in cauza sa manance mai putin si mai des si sa se odihneasca dupa mese, pentru a diminua episoadele de vertij (ameteala); de asemenea, trebuie evitata utilizarea medicamentelor hipotensoare dupa masa - daca este nevoie, trebuie utilizati ciorapi elastici compresivi, care sa acopere atat gamba cat si coapsa; acestia pot fi utili in diminuarea fluxului sangvin la picioare, astfel redistribuindu-l catre extremitatea superioara a corpului - in cazul in care este tolerata, se recomanda consumul de cafea dimineata; cantitatea de cafeina continuta in mod normal in doua cesti de cafea (250mg) poate avea ca efect ameliorarea hipotensiunii la adultii tineri si poate fi totodata utilizata in limite de siguranta si de catre adultii invarsta. Daca aceste masuri nu imbunatatesc starea pacientului, atunci probabil ca este necesara instituirea unui tratament medicamentos.

Tratament medicamentos Fludrocortizonul Fludrocortizonul este un mineralocorticosteroid, ce pare a fi eficient in majoritatea tipurilor de hipotensiune posturala sau alte tipuri de hipotensiune. Mecanismul sau de actiune consta in stimularea retentiei sodate de catre rinichi, acest fenomen avand ca rezultat aparitia retentiei lichidiene si un oarecare grad de edem (termen ce defineste tumefierea, umflarea extremitatilor ce apare atunci cand organismul retine lichide), asa cum este necesar pentru cresterea valorilor presiunii arteriale. Cu toate acestea, o data cu acest proces de retentie sodata se produce, de asemenea, si o pierdere de potasiu. De aceea, in cazul in care se utilizeaza fludrocortizonul, se recomanda consumul zilnic al unei cantitati adecvate de potasiu. Totodata, trebuie mentionat faptul ca fludrocortizonul nu are nici unul dintre efectele antiinflamatorii ale cortizonului sau prednisonului si nu este un agent stimulant al dezvoltarii musculaturii. Midodrinul Midodrinul activeaza niste receptori de la nivel arteriolar (arteriolele sunt cele mai mici artere) si venos, prin care se produce o crestere a presiunii arteriale. Studiile efectuate in legatura cu acest medicament, au evidentiat faptul ca el este eficient in imbunatatirea valorilor presiunii arteriale in ortostatism, la persoanele cu hipotensiune posturala datorata unei disfunctii a sistemului nervos, asa cum se intampla in cazul sindromului Shy-Drager. In cazul in care exista o afectiune subiacenta care sta la baza aparitiei hipotensiunii, trebuie administrat un tratament pentru afectiunea respectiva. In multe cazuri hipotensiunea cronica poate fi tratata eficient prin dieta simodificari ale stilului de viata. Hipotensiunea ortostatica

Generalitati Hipotensiunea ortostatica sau hipotensiunea posturala este o forma de tensiune arteriala scazuta care se declanseaza atunci isi schimba brusc pozitia corpului (se ridica din pozitie orizontala sau atunci cand sta pe scaun). Cand o persoana are hipotensiune ortostatica poate sa ameteasa sau chiar sa lesine. Hipotensiunea ortostatica dureaza adesea cateva secunde dupa ce o persoana se ridica in picioare. Daca dureaza mai mult, poate fi un semn al unor probleme mai grave. Se va consulta urgent medicul daca se manifesta lesinul sau pierderea constiintei chiar si pentru o clipa. Hipotensiunea ortostatica usoara nu are nevoie de obicei, de tratament. Multe dintre persoane pot

ameti, ocazional, cand isi schimba brusc pozitia si acest lucru nu trebuie sa fie un motiv de ingrijorare. Tratamentul cazurilor mai severe depinde de cauza. Cea mai frecventa manifestare a hipotensiunii este ameteala care intervine la ridicarea din pozitia culcat sau sezand. Aceasta, dar si alte simptome, se manifesta la scurt timp dupa ridicarea in picioare si dureaza doar cateva secunde. Simptomele includ: - senzatie de ameteala sau amorteala dupa ridicarea in picioare - vedere neclara - slabiciune - lesin - confuzie - greata Cand se va vedea medicul Ameteala ocazionala poate fi relativ minora, rezultatul unei usoare deshidratari si nivelului scazut de zahar din sange. Aceasta poate sa apara dupa ce o persoana a stat o perioada indelungata la soare, dupa ce a facut o baie prea fierbinte sau sta o peroada indelungata de timp in picioare. Daca aceste simptome apar ocazional, nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Este important sa se consulte medicul daca apar manifestari frecvente de hipotensiune arteriala ortostatica, intrucat acestea pot fi caracteristice unor probleme mult mai grave. Poate fi utila evidenta simptomelor, a duratei acestora si a activitatii care le-a decalnsat. Cauze Atunci cand o persoana se ridica in picioare, ca urmare a gravitatiei, sangele se acumuleaza la nivelul membrelor inferioare. Acest lucru duce la scaderea tensiunii arteriale deoarece catre inima circula mai putin sange. In mod normal, celule speciale (baroreceptorii) stimuleaza inima sa bata mai repede si sa pompeze mai mult sange pentru a compensa situatia si a stabiliza tensiunea arteriala. In plus, aceste celule determina ingustarea vaselor de sange si astfel, creste tensiunea arteriala. Hipotensiunea ortostatica sau posturala apare atunci cand ceva intrerupe procestul natural al organismului de a contracara scaderea tensiunii arteirala. Hipotensiunea arteriala ortostatica poate fi cauzata de diferite lucruri inclusiv:deshidratare, varsaturi, diaree, febra, diuretice, medicamente pentru controlul tensiunii arteriale crescute, tulburari cardiovasculare (bradicardie, atac de cord, insuficienta cardiaca etc.), diabet zaharat (din cauza urinarii frecvente si a afectarii nervilor care contribuie la reglarea tensiunii arteriale), tulburari ale sistemului nervos (Parkinson, atrofie sistemica multipla, amiloidoza).

Hipotensiunea arteriala o problema la fel de importanta ca si hipertensiunea arteriala? Generalitati

Hipotensiunea arteriala (posturala sau postprandiala) reprezinta o alterare a reglarii tensiunii arteriale, frecventa cu inaintarea in varsta. Poate fi asimptomatica, dar reprezinta o cauza frecventa de sincopa (pierdere tranzitorie, autolimitata, a starii de constienta, care duce, de obicei la cadere), caderi si mortalitate la persoanele de peste 65 ani, semnificand adesea fragilitate fizica.

Controlul tensiunii arteriale (TA) se realizeaza prin intermediul mecanismelor baroreflexe, care regleaza TA prin cresterea si descresterea frecventei cardiace si a rezistentelor vasculare periferice, ca raspuns la variatiile TA. Cu varsta, raspunsul baroreflex la stimuli hiper si hipotensivi scade progresiv, iar riscul pentru hipotensiune arteriala creste. Functia baroreflexa este mai alterata la varstnicii cu hipertensiune arteriala.

Hipotensiunea arteriala posturala sau ortostatica

Hipotensiunea arteriala posturala (la trecerea din pozitia culcat in pozitia in picioare sau ortostatica) la varstnici apare prin alterarea etapelor raspunsului la modificarea de postura, cu mentinerea unei frecvente cardiace relativ fixe si perturbarea reflexelor vasoconstrictoare. Prevalenta ei creste cu varsta si cu cresterea TA.

La persoanele varstnice sanatoase si bine hidratate, in ciuda unei frecvente cardiace relativ fixe, la trecerea in ortostatism, tensiunea arteriala si debitul cardiac sunt mentinute la valori normale. Exista o relatie intre hipertensiunea arteriala din decubit si hipotensiune arteriala din ortostatism; cu cat TA in decubit este mai mare, cu atat scaderea TA in ortostatism este mai mare. Hipertensiunea arteriala creste riscul de ischemie cerebrala prin scaderea TA in ortostatism. Persoanele varstnice hipertensive sunt mult mai vulnerabile la ischemia cerebrala, chiar si in conditiile unei hipotensiuni arteriale modeste si de scurta durata, deoarece autoreglarea cerebrala este alterata, ca urmare a expunerii prelungite la valori tensionale mari.

Cand se datoreaza varstei, hipotensiune arteriala are o mare variabilitate si se insoteste de cresteri ale norepinefrinei sanguine ca raspuns la modificarile posturale. Cea mai frecventa cauza de hipotensiune arteriala ortostatica acuta este deshidratarea din cursul diverselor afectiuni (in cursul carora apare diaree, varsaturi, febra, etc).

Hipotensiunea arteriala cronica este cauzata, de obicei, de anomalii ale sistemului autonom (care controleaza activitatea diverselor tesuturi si organe) si se insoteste de manifestari ale disfunctiei sistemului autonom (frecventa cardiaca fixa, constipatie, incontinenta, incapacitatea de a transpira, intoleranta la caldura, impotenta, fatigabilitate); aceste anomalii pot aparea in boli sistemice sau boli degenerative neurologice.

Alte cauze de hipotensiune arteriala sunt: hemoragia, stenoza aortica, pierderea volemica de orice cauza, etc. Medicamentele, chiar in doze terapeutice, sunt cauze importante de hipotensiune arteriala ortostatica, iar la varstnici reprezinta o cauza frecventa, datorita polimedicatiei, precum si modificarilor de metabolizare si epurare aparute cu inaintarea in varsta.

Varstnicii sunt vulnerabili la actiunea medicamentelor care reduc intoarcerea venoasa, in mod particular nitratii si diureticele, deoarece acestia depind de intoarcerea venoasa pentru mentinerea unui debit cardiac normal. Alte medicamente care pot determina hipotensiune arteriala sunt numeroase antihipertensive, medicamentele care scad frecventa cardiaca, anticolinergicele (antihistaminice, spasmolitice, antiemetice), antidepresivele triciclice, etc. In cazul in care nu este depistata o cauza de hipotensiune arteriala, atunci aceasta se datoreaza insuficientei pure a sistemului autonom.

Mod de prezentare: - ameteala pana la sincopa, - insotite de diverse manifestari vizuale, - slabiciune, - letargie, - durere musculatura suboccipitala si paravertebrala,

- durere lombara joasa, - claudicatie (durere in gambe aparuta la mers), - angina (durere toracica de origine cardiaca).

Factori precipitanti ai hipotensiunii arteriale ortostatice:

Viteza modificarii posturale Decubitul prelungit Presiunea intratoracica crescuta in caz de defecatie, tuse, mictiune Exercitiul fizic intens sau prelungit Medicatia vasoactiva (antihipertensive, nitrati)

Evaluare:

Masurarea TA si a frecventei cardiace trebuie realizata dupa cel putin 5 minute de decubit (intins in pat), precum si dupa 1 si 3 minute de ortostatism (in picioare). Un raspuns hipotensiv poate fi imediat sau intarziat. Pentru detectarea unui raspuns intarziat poate fi necesara o perioada mai lunga de ortostatism sau testul tilt table (masa care se poate inclina si reveni la pozitia orizontala). Diagnosticul poate fi omis la o masurare obisnuita a TA dupa-amiaza. Masurarea trebuie repetata dimineata, dupa mentinerea decubitului timp de 10 minute. Odata diagnosticata hipotensiunea arteriala, trebuie identificata cauza/cauzele.

Managementul hipotensiunii arteriale ortostatice:

1. Identificarea si tratarea cauzelor corectabile (febra, diaree, varsaturi, pierderi volemice, hemoragii, etc): reechilibrare hidro-electrolotica in cazurile cu deshidratare sau pierderi volemice, transfuzii sanguine, hidratare orala, aport crescut de sare (in situatiile in care starea de sanatate permite), etc. 2. Reducerea sau indepartarea medicamentelor care provoaca hipotensiune arteriala; 3. Evitarea situatiilor care pot accentua hipotensiunea arteriala:

- Ortostatism (pozitie in picioare) prelungit - Decubit (pozitie culcat in pat) prelungit - Mese copioase - Caldura exterioara - Dusuri fierbinti - Efortul de defecatie sau mictiune - Exercitiile izometrice - Ingestia de alcool - Hiperventilatia (respiratia frecventa) - Deshidratarea 4. Ridicarea, in timpul noptii, a capatului patului cu 5-20 grade 5. Ciorapi compresivi 6. Masuri preventive: pacientii cu hipotensiune arteriala ortostatica cronica trebuie sfatuiti sa se ridice lent in pozitia ortostatica, dupa decubit sau pozitie sezanda prelungita; flectarea genunchilor inainte de ridicarea din pat; incrucisarea membrelor in pozitia ortostatica 7. Evitarea diureticelor si consumul de lichide bogate in sare (in lipsa insuficientei cardiace sau renale) 8. Efectuarea de exercitii fizice de conditionare (care sa imbunatateasca controlul tensional si al frecventei cardiace) 9. Exercitii posturale cu masa tilt (masa care se poate inclina si reveni la pozitia orizontala) 10. Medicamente: - Cafeina - Fludrocortizone - Midodrine (vasoconstrictor simpaticomimetic; poate fi utilizata impreuna cu fludrocortizon in doze mici) - Desmopresin - Eritropoietina Alte medicamente: antiinflamatorii nesteroidiene, clonidina, yohimbina, beta blocanti selectivi beta 2, alfa-agonisti, alcaloizi ergot in asociere cu cafeina

Tratamentul hipotensiunii arteriale la varstnici implica monitorizarea atenta a TA in decubit, a echilibrului electrolitic si a insuficientei cardiace. O optiune de tratament a hipertensiunii arteriale de decubit, care este mai frecvent nocturna combinata cu hipotensiune arteriala ortostatica este utilizarea nitroglicerinei patch noaptea si administrarea de midodrina+/- fludrocortizon cu 20 minute inainte de ridicare din pat. Pentru evaluarea acestei combinatii de hipertensiune arteriala de decubit cu hipotensiune arteriala ortostatica este necesara monitorizarea 24 h a TA. La pacientii varstnici hipotensiunea arteriala posturala coexista frecvent cu cea postprandiala.

Hipotensiunea arteriala postprandiala

La varstnicii sanatosi, postprandial are loc o scadere a TA sistolica cu 11-16 mm Hg, precum si o crestere a AV cu 5-7 batai/minut la 60 minute dupa masa de dimineata sau seara. La mai mult de o treime din varstnici TA scade cu >= cu 20 mmHg la 75 minute postprandial. Hipotensiunea arteriala postprandiala poate fi asimptomatica. La pacientii cu hipertensiune arteriala, insuficienta sistemului autonomic sau hipotensiune ortostatica, scaderea TA postprandial este mult mai mare si nu se insoteste de cresterea frecventei cardiace. Scaderea postprandiala a TA este mai accentuata atunci cand alimentele au continut energetic si in carbohidrati simpli ridicat. Hipotensiunea arteriala apare datorita cresterii fluxului sanguin splahnic si mezenteric (de la nivelul tubului digestiv, ficat, pancreas) in detrimentul celui periferic, precum si hiperinsulinemiei postprandiale, necompensate de cresterea activitatii sistemului simpatic. Efectul vasodilatator al insulinei si a altor peptide intestinale contribuie la hipotensiunea arteriala postprandiala. Hipotensiunea arteriala postprandiala este o alta cauza pentru sincopele recurente si caderi la varstnici. Pe langa scaderea TA, postprandial scade toleranta la efort si poate aparea agravarea anginei pectorale.

Mod de prezentare: postprandial - ameteala, caderi, sincope, diverse simptome cerebrale sau cardiace.

Evaluare: la varstnicii simptomatici - masurarea TA inainte de masa, la 30 si 60 minute dupa masa.

Managementul hipotensiunii arteriale postprandiale simptomatice:

1. Scaderea continutului de carbohidrati, inlocuierea cu carbohidrati complecsi sau cu alimente cu continut proteic sau lipidic mare, mese frecvente, reduse cantitativ; 2. Mersul dupa masa poate ajuta, dar hipotensiunea arteriala poate aparea la incetarea mersului; 3. Reducerea dozelor de antihipertensive, administrarea lor dupa masa; 4. Repaus la pat dupa masa la pacientii simptomatici; 5. Medicamente: fludrocortizon, indometacin, octreotide, cafeina; cafeina administrata oral la masa este utila atat la varstnicii sanatosi cat si la cei fragili, dar este de preferat sa se administreze dimineata, deoarece dezvolta toleranta daca este administrata pe parcursul intregii zile.

Organismul are un mecanism prin care isi mentine tensiunea arteriala normala atunci cand va ridicati in picioare dintr-o pozitie sezand sau culcat. Daca tensiunea normala nu se mentine in conditii obisnuite, atunci ceva nu este in regula cu unul din sistemele organismului.

Cauze si simptome

De obicei, cauza difera de la un pacient la altul, dar merita sa fie diagnosticata si tratata. Boala poate fi determinata de scaderea cantitatii de sange in corp din cauza utilizarii excesive a diureticelor, a vasodilatatoarelor si a altor tipuri de medicamente. Deshidratarea si statul in pat o lunga perioada de timp pot, de asemenea, sa duca la hipotensiune ortostatica. Simptomele apar la ridicarea in picioare (cu cat mai brusc, cu atat este problema mai serioasa) si in general include ameteala, dezorientare, vedere neclara si sincopa sau pierdere temporara a constientei. Pe de alta parte, nu trebuie exagerat acest aspect. Nu trebuie sa urmariti atat ridicarea permanenta a tensiunii cat sa influentati reflexul care modifica tensiunea arteriala atunci cand se schimba pozitia. Hipotensiunea este in general sanatoasa.

Tratamente

Daca hipotensiunea ortostatica se datoreaza hipovolemiei (o scadere a volumului de sange in corp) din cauza medicatiei, boala poate fi oprita prin ajustarea dozelor sau prin intreruperea medicatiei. Daca boala este cauzata de zacutul la pat pentru timp indelungat, simpla ridicare in picioare, frecventa, in fiecare zi poate imbunatati starea. In unele cazuri, ar putea fi necesare echipamente pentru contracararea tensiunii, ca un furtun elastic sau costume intregi gonflabile. Deshidratarea e tratata cu sare si lichide. Prognoza pentru cele mai multe persoane cu hipotensiune ortostatica depinde de cauza de baza a bolii. Tratamentele naturale apeleaza des la metode simptomatice, rapide, cum ar fi pur si simplu ridicarea lenta in picioare si schimbarea nu foarte brusca a pozitiei, pana la cateva alte tehnici care permit sistemelor organice de reglare a tensiunii arteriale sa functioneze mai eficient. Invatati cum sa ridicati tensiunea temporar, folosind exercitii fizice sau mintale executate cu o clipa sau doua inainte de a va ridica in picioare. Cercetatorii au demonstrat ca unele exercitii simple pot asigura rapid o mica stimulare a tensiunii arteriale. De exemplu, determinati ridicarea tensiunii inainte de a va ridica in picioare, incordandu-va pentru scurt timp toti muschii de la ambele brate. Puteti obtine o stimulare usoara asemanatoare indeplinind o sarcina mintala mai dificila, cum ar fi sa spuneti alfabetul de la coada la cap. Aplicati un masaj rapid asupra punctului de presopunctura aflat la o distanta de patru degete sub rotula genunchiului si la o inaltime in exterior fata de tibie.

Atrofia multipla de sistem

Printre alte boli asociate se afla si boala Addison, ateroscleroza, diabetul si anumite afectiuni neurologice, ca atrofia multipla de sistem cu hipotensiune ortostatica. Cunoscuta altadata ca sindromul Shy-Drager, atrofia multipla de sistem cu hipotensiune ortostatica este o boala progresiva a sistemului nervos central si autonom care se caracterizeaza prin hipotensiune ortostatica o scadere a tensiunii sangelui, producand ameteala si lesin cand bolnavul se ridica. Atrofia multipla a sistemului nervos poate sa apara fara hipotensiune ortostatica, dar acest lucru se intampla foarte rar.

Boala este clasificata in trei tipuri:

1. De tip Parkinson, care include simptome similare cu boala Parkinson, cum sunt miscarile incetinite, intepenirea muschilor si tremur. 2. De tip cerebral, care provoaca probleme cu coordonarea si vorbirea. 3. De tip combinat, care include simptomele ambelor boli. Probleme de incontinenta, constipatie si impotenta sexuala la barbati pot aparea in stadiile timpurii. Alte simptome pot fi slabiciune generalizata, vedere dubla sau alte probleme vizuale, dificultati la respiratie si inghitit, dificultati de somn si reducere a transpiratiei. Aceasta boala poate avea nevoie de ani ca sa fie diagnosticata, pentru ca are multe simptome care o fac sa semene cu alte probleme de sanatate. Nu exista vindecare pentru atrofia multipla de sistem cu hipotensiune ortostatica. Tratamentul se foloseste pentru a controla simptomele. Medicamentul carbidopa/levodoba (Sinemer), care este folosit la tratarea bolii Parkinson, poate sa imbunatateasca starea generala. Sunt, adesea, folosite alte medicamente care cresc tensiunea arteriala cand bolnavul se ridica in pozitia in picioare, dar acestea pot da hipertensiune in pozitia culcat. Persoanele cu aceasta afectiune ar trebui sa doarma cu capul ridicat. Cei cu dificultati de respiratie si inghitit pot avea nevoie sa foloseasca un aparat de respirat sau un tub pentru alimentatie.