EDUCAIA OMULUI MODERN ESTE CONSIDERAT INTR-UN NUMR MARE DE RI CA O PROBLEM DE MARE DIFICULTATE I IN TOATE, FR EXCEPIE, CA O SARCIN DE MARE

IMPORTAN EDGAR FAURE A INVA S FII - Raport asupra situaiei educaiei in lume, realizat din nsrcinarea UNESCO- 1972

DESPRE CUM SE ELABOREAZ, SE APLIC I SE VALORIFIC UN TEST PREDICTIV

PROFESOR : SCOALA :

ELABORAREA UNUI TEST PREDICTIV Orice educator, contient de rolul i importana misiunii sale, dorete s realizeze o instruire eficient. A instrui eficient inseamn : 1. a diagnostica exact starea initial a instruirii 2. a proiecta si realiza activitti de invare in clas 3. a evalua sistematic progresul instruirii 4. a-i inva pe elevi s nvee independent Calitatea unei invri noi depinde de calitatea invrilor anterioare si de nivelul motivaional. De aici, se poate deduce un principiu elementar : dac la un moment dat vrem s continum instruirea unui elev, trebuie s tim exact ce tie s fac elevul pn n acel moment. Altfel spus, n fiecare elev trebuie s vedem rezultatul unei istorii instrucionale pe parcursul creia el a achiziionat mai multe sau mai puine informaii din domeniul disciplinei pe care o predm, precum si capaciti de a opera cu aceste informaii ; calitatea acestor achiziii condiioneaz calitatea i eficiena instruirii ce va urma. Educatorul care accept aceste adevruri se vede obligat ca inainte de a declana un nou proces instructiv-educativ s examineze minuios starea iniial a pregtirii celor care inva si capacitatea lor de invare. Aceasta presupune : 1. s determine precis obiectivele materiei anterior parcurse de elev ; 2. s elaboreze, s aplice i s examineze detaliat rezultatele unui test predictiv ; 3. s stabileasca programe compensatorii. Testul predictiv inseamn un test iniial aplicat la inceputul unei noi etape de instruire pentru a identifica nivelul de realizare a obiectivelor studiului intr-o etap anterioar, riguros delimitat i lacunele intervenite in pregtirea fiecrui elev al clasei pe parcursul instruirii sau ulterior. Lista de obiective terminale constituie baza derivarii itemilor( problemelor) care alctuiesc testul predictiv. Regula simpl de elaborare a unui test predictiv este urmtoarea : Pentru fiecare obiectiv terminal trebuie elaborat un item, care verific realizarea sau nerealizarea acestuia la un nivel de performan suficient pentru ca elevul s poat continua adecvat instruirea. Schema derivrii itemilor este urmtoarea : O O O O
Obiectivele ciclului de Instruire anterior TESTUL PREDICTIV Ciclul nou de instruire

I I I I

O O O O

Se observ c , dei baza testului predictiv o constituie obiectivele instruirii deja desfurate, in elaborarea sa trebuie inut seama i de ceea ce urmeaz s invee elevii. Numai in acest fel se pot stabili performane minimal acceptabile in raport cu care se va aprecia reuita sau nereuita elevilor i in baza crora se anticipeaz posibilitatea sau imposibilitatea continurii instruirii in ritmul impus de parcurgerea programei de invmnt. CALITILE UNUI TEST PREDICTIV Ce caliti trebuie s ntruneasc un test predictiv pentru a putea fi considerat bun i folositor ? Iat inventarul celor mai importante : A. Validitatea Un test este valid dac si numai dac este astfel construit inct msoar exact ceea ce trebuie s msoare. Un test docimologic nu este valid dac itemii care il compun nu acoper ntregul cmp de probleme care intereseaz msurarea sau acoper un cmp de probleme mai vast decat intereseaz. Validitatea predictiv a testului iniial este asigurat dac acesta este astfel construit inct poate indica n ce fel se poate continua in viitor instruirea fiecruia dintre cei care au fost testai. B. Fidelitatea Un test docimologic este fidel dac i numai dac aplicat in situaii analoge sau identice, conduce spre rezultate analoge sau identice. Un test predictiv nu este fidel dac aplicat la doi elevi cu aceleai lacune in instruire, le evideniaz numai la unul dintre ei. Fidelitatea unui test nu poate fi niciodat absolut (100%), fiind admisibil o anumit abatere standard, dar infidelitatea unui test nu trebuie s depeasc niciodata 2,5-3%; un test accentuat infidel este, prin definiie, invalid. C. Reprezentativitatea Un test docimologic este reprezentativ dac acoper un cmp ct mai larg de cunointe sau capaciti din domeniul de instruire pentru care a fost elaborat ; un test predictiv nu poate fi considerat reprezentativ dac verific doar pri sau elemente ale materiei anterior studiate si nu esenialul intregii materii parcurse. D. Puterea de discriminare Un test predictiv este eficient dac identific exact nivelul de performan de care este capabil i toate lacunele eseniale care au intervenit in instruirea anterioar a elevului. Gradul sczut de discriminare al unui test iniial reduce corespunztor capacitatea lui predictiv.

E. Aplicabilitatea Un test predictiv este aplicabil dac i numai dac ofera date utile att elevului ct i educatorului, asigurnd un feed-back diferenial. Un test predictiv este inaplicabil dac nu ofer datele necesare diagnosticului i remediului.

APTE REGULI PENTRU APLICAREA UNUI TEST PREDICTIV Regula nr.1 Inainte de a aplica un test predictiv unei clase avem obligaia de a face elevilor cunoscute obiectivele pe care le urmrim ; Regula nr.2 Insistam, pe un ton adecvat, c nu dorim s-i prindem pe elevi nepregtii, c nu vom nota in catalog rezultatele i nici nu ne vom forma o impresie definitiv asupra potenialului lor de invare ; Regula nr.3 Asigurm un climat de munc nestressant, prevenim emoia exagerat manifestat de unii elevi, dar nu-i sprijinim pe nici unul, in nici un fel, in depirea dificultilor pe care le ridic testul insui ; Regula nr.4 Stabilim o limit de timp pentru rezolvarea testului, o respectm cu strictee, dar notm numele elevilor care ar fi putut s rezolve testul intr-un timp mai mare dect cel stabilit, precum i pe acela al elevilor care rezolv testul intr-un timp mai scurt ; Regula nr.5 Corectm imediat testul predictiv impreun cu elevii folosind o gril pregtit din timp sau un elev- proctor ( elev care rezolv perfect inaintea altora testul i care poate fi transformat in gril de corectare) Regula nr.6 Lsm timp elevilor s-i examineze erorile dup confruntarea cu grila, dar apoi strngem testele completate i examinm acas cu maximum de atenie fiecare test in parte ; Regula nr.7 Stabilim impreun cu elevii c vor avea nevoie de un caiet suplimentar pentru exerciii compensatorii pe care il vor purta la fiecare or de curs la ei ; profesorul va avea i el acest caiet, in care va nota datele testului predictiv, proiectele programelor compensatorii i va urmri, or de or, ameliorrile care se vor produce in comportamentul de invare al elevilor.

PROIECTAREA PROGRAMELOR COMPENSATORII Un prim pas pentru proiectarea acestora il constituie identificarea criteriilor de diferentiere a instruirii, in vederea optimizrii continue a performanelor de invare ale fiecarui elev. Instruirea difereniat se poate practica in trei forme : - in cadrul programelor compensatorii - in timpul invrii dirijate in clas - in cadrul studiului individual Cum se pot valorifica rezultatele testelor predictive, pentru a practica instruirea difereniat in cadrul unor programe compensatorii ? In ambele situaii de mai sus dar cu precdere in cea de-a doua se impune apelul la programe compensatorii de recuperare si de imbogire. Programele compensatorii sunt programe de instruire suplimentar, desfurate simultan cu procesul de invmnt, in vederea atingerii sau depirii standardelor de performan solicitate de programele colare. Acestea pot fi ; - programe de recuperare : programe suplimentare destinate elevilor cu lacune eseniale in instruirea anterioar, organizate in vederea atingerii performanelor minimal acceptabile, desfurate sub forma de meditaii ; - programe de imbogire: programe suplimentare destinate elevilor capabili de performane superioare standardelor prevzute de programa colar, desfurat sub forma de consultaii menite s indrume in pregtirea pentru concursurile colare CINCI REGULI DE URMAT PENTRU PROIECTAREA SI REALIZAREA PROGRAMELOR COMPENSATORII Regula nr.1 Acordati prioritate proiectrii, organizrii i desfurrii programelor de recuperare de la fiecare clas la care predai : a) trecnd ct mai rapid cu putin la desfurarea lor ; b) afectnd intregul timp de care dispunei dumneavoastr i elevii respectivi ; c) considerndu-l obligaia dumneavoastr elementar i o stringen pentru elevi Regula nr.2 Scopul principal in care organizai programe de recuperare este acela de a anula lacunele intervenite in pregtirea elevilor . Regula nr.3 Nu meninei la programul de recuperare un elev care a recuperat in intregime materia i este capabil s nainteze adecvat in instruirea pe care o parcurge in clas. Regula nr.4 Solicitai elevii s realizeze la programul de recuperare numai obiective pedagogice i sarcini care :

acoper lacunele identificate cu prilejul evalurii predictive i al evalurilor formative de progres ; - privesc inlturarea dificultilor, inconsecvenelor, achiziiilor nesigure Regula nr.5 Ajutai-i pe toti s reueasc ! Dai dovad de inelegere ! Motivai invarea ! Sugerati-le tuturor ci viabile de rezolvare ! Trezii tuturor participanilor ncrederea in ei nii ! Nu admonestai niciodat! Nu pedepsii niciodat! Fii ct mai politicos, blnd chiar! Comportai-v cu elevii pe care ii chemai la recuperare ca si cnd ar fi proprii dumneavoastr copii. Ludai (exagerat chiar !) pe cei care reuesc. Folosii orice alte stimulente pozitive ! ALTE ZECE REGULI DE URMAT PENTRU ORGANIZAREA SI DESFASURAREA PROGRAMELOR DE IMBOGATIRE Regula nr.1 Postulai c oricare dintre participani ar putea depi propria dumneavoastr competen ! Regula nr.2 Facei-i pe toi s cread c pot depi propriile lor performane, ba chiar i pe cele ale cror idei le studiaz ! Regula nr.3 Obligai-i pe toti s nu se lase invini de dificultatea sarcinilor ! Regula nr.4 Furnizai intotdeauna sarcinile de invare gndindu-le dup dificultate ! Regula nr.5 Nu v speriai c v pierdei autoritatea si recunoatei cu sinceritate cnd elevii gsesc soluii mai ingenioase dect dumneavoastr. Sugerai-le s persevereze in a v depi ! Regula nr.6 Invai-i s colaboreze dar s se i intreac unul pe altul ! Regula nr.7 Nu folosii alt stimulent dect dorina de a progresa mai rapid i de a obine performane excepionale. Regula nr.8 Sugerai, fiecruia in parte, in mod discret, c este capabil de performane extraordinare dac va depune eforturi mai mari i se va concentra mai mult! Regula nr.9 Nu permitei nici un fel de discuii ironice intre ei in legatur cu nereuitele temporare ale unora dintre participani ! Regula nr.10 Oferii celor capabili de performane superioare ct mai mult libertate de gndire i aciune.Renunai la ddceal . Permiteti-le s aib idei proprii si preri personale, dar sugerai-le s le sustin numai dup ce le-au verificat. Dac manifest conduite ce vi se par aberante, nu-i admonestai imediat, punei-i in faa consecinelor pe care ieirile lor le provoac. Raportai-v la copii capabili de performane superioare ca i cnd ei ar fi copii obinuii in restul activitilor

instructiv-educative, egali cu colegii lor, nu le admitei atitudini i gesturi de superioritate fa de ceilalti i sugerai-le c au obligaia moral s-i sprijine pe cei care intmpin dificulti la invtur. Durata programelor recuperatorii trebuie s fie destul de scurt, de maximum 3 saptmni de la aplicarea testului, deoarece prea multe ore de meditaii in afara orelor de la clas , ar transforma procesul de invmnt, in ansamblul su, intr-o activitate prelungit i obositoare i pentru elev i pentru profesor. Dac un profesor pred la 5-6 clase, el ar fi nevoit s adauge la fiecare dintre acestea, programele suplimentare respective, prelungindu-i eforturile. Se stie c efectul imediat al suprasolicitrii dasclului il constituie scderea involuntar a randamentului muncii sale. Totodat s-ar ridica i problema timpului i spaiului de instruire, greu de gsit , mai ales la o coal care funcioneaz in dou schimburi. De aceea, in aceste cazuri, recuperarea se poate face i in cadrul orelor aflate la dispoziia profesorului, cu condiia s se lucreze difereniat, att cu elevii care prezint lacune, ct i cu ceilali elevi. In concluzie, pentru ca un test predictiv s reflecte o instruire anterioar eficient i pentru eliminarea unor programe de recuperare prea lungi, elevul trebuie invat esenialul -in mod nemijlocit- in orele de clasa sau la programe de recuperare-imbogire. Aceasta implic efort suplimentar din partea educatorului pentru a proiecta activitti, a imagina strategii didactice, jocuri didactice, fie corective, recompense simbolice. Acest lucru este foarte util de realizat, mai ales pentru elevii claselor aVIIa si aVIIIa, la orele de chimie.. Este adevrat c dac intr-o scoal aceast activitate este bine organizat, pe parcursul unui singur an colar se poate realiza un stoc complet de instrumente pedagogice ( proiecte, teste), astfel inct pentru anul colar urmtor efortul de concepie se va diminua considerabil. Scopul fundamental al aplicrii unui test predictiv i al desfurrii unor programe de recuperare eficiente este ca elevul s nu ajung n clase avansate cu lacune eseniale n cunotinele sale.

BIBLIOGRAFIE 1. IOAN JINGA, ION NEGRE NVAREA EFICIENT ED. EDITIS, BUCURESTI, 1994 2. SANDA FTU, IOAN JINGA NVAREA EFICIENT A CONCEPTELOR FUNDAMENTALE DE CHIMIE ED. CORINT, BUCURESTI 1997 3. CORNELIA GHEORGHIU, VOIRICA LUPU, DEMETRA PREOTEASA, MAGDA DUMITRU METODICA PREDRII CHIMIEI N LICEU ED. DIDACTICA I PEDAGOGIC, BUCURESTI, 1982 4. SANDA FTU METODICA PREDRII CHIMIEI N LICEU ED. CORINT, BUCURESTI, 1998 5. SANDA FTU DIDACTICA CHIMIEI ED.CORINT, BUCURETI, 2002