1. Acord de asociere : Baza juridic a acestui tip de acord o constituie, n principal, art.

310 TCE (238 CEE) care prevede dreptul Comunitii Europene de a ncheia acorduri cu state tere prin care se stabilete o asociere, aciuni comune i proceduri speciale de cooperare;n practic, majoritatea acordurilor de asociere au i componente comerciale (cum ar fi reduceri tarifare sau eliminarea restriciilor cantitative), astfel nct baza lor juridic include i art. 133 TCE, iar, uneori, i art. 308 TCE.Pot fi distinse trei tipuri de Acorduri de asociere:1. ca form special de asisten pentru dezvoltare (de exemplu: Acordurile de asociere ncheiate de UE cu rile din Africa, Pacific i Caraibe sau cu rile din bazinul Mrii Mediterane);2. ca etap preliminar aderrii;3. ca substitut sau alternativ la statutul de membru al UE. n acest scop a fost, iniial, conceput Spaiul Economic European ntre rile CE i cele din Asociaia European a Liberului Schimb AELS. 2.Acord de cooperare : Act juridic ncheiat ntre dou sau mai multe entiti publice locale, care convin s coopereze pentru asigurarea activitii de audit public intern, prin care sunt stabilite drepturile i obligaiile fiecrei entiti,precum i modalitatea de decontare a cheltuielilor generate de desfurarea activitii de audit intern; 2. Acord European : Desemneaza o forma de acord de asociere intre UE si statele din Europa Centrala,Orientala si Baltica (art. 38 din tratatul CE). Obiectivul sau il constituie pregatirea aderarii la UE a statului asociat si se bazeaza pe respectarea principiilor drepturilor omului, democratiei, statului de drept si economiei de piata.Incheiat pe o durata nelimitata, acordul contine urmatoarele elemente: un cos politic, care prevede consultari bilaterale si multilaterale asupra oricarei probleme de interes comun;cooperare la nivel economic, cultural si financiar apropierea legislatiilor, mai ales in ceea ce priveste proprietatea intelectuala si regulile concurentei.Pe plan institutional, gestiunea generala a unui Acord European este asigurata de catre Consiliul de Asociere, compus din reprezentanti ai Consiliului si Comisiei pe de o parte, si din reprezentanti ai guvernelor statelor asociate. Un Comitet de Asociere, format din membrii Consiliului de Asociere, asigura continuitatea lucrarilor si pregateste hotararile Consiliului de Asociere. Comisia Parlamentara de Asociere, compusa din membrii Parlamentului European si ai parlamentului national al statului asociat poate formula recomandari Consiliului de Asociere. 4.Schengen : La baza spaiului Schengen i a cooperrii st Acordul Schengen din 1985. Spaiul Schengen reprezint un teritoriu n care este garantat libera circulaie a persoanelor. Statele semnatare ale acordului au desfiinat toate frontierele interne, n locul acestora existnd o singur frontier extern. Aici se aplic reguli i proceduri comune cu privire la vizele pentru ederi

scurte, cererile de azil i controalele de frontier. Simultan, pentru a garanta securitatea n spaiul Schengen, s-au intensificat cooperarea i coordonarea dintre serviciile poliieneti i autoritile judiciare. Cooperarea Schengen a fost ncorporat n cadrul legislativ al Uniunii Europene (UE) prin Tratatul de la Amsterdam din 1987. 5. Acquis comunitar : Termenul acquis comunitar desemneaz totalitatea drepturilor i a obligaiilor comune care decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene. Incluznd, pe lng tratate, i actele adoptate de ctre instituiile UE, acquis-ul comunitar este n continu evoluie. 6.Aderare : Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte. A deveni parte ntr-un tratat n calitate de subiect de drept internaional. 7.Asociatia Europeana a Liberului Schimb : Asociaia European a Liberului Schimb (AELS; European Free Trade Association, EFTA) a fost nfiinat n 1960 prin semnarea Conveniei de la Stockholm. Scopul iniial al acestei organizaii internaionale era de a elimina taxele vamale asupra produselor industriale n comerul dintre statele membre. Prin convenia AELS, statele AELS au stabilit o zon de liberschimb pentru comerul mrfurilor. Convenia a fost completat ulterior printr-un acord de integrare economic pentru sectorul de servicii. Spre deosebire de UE ns, AELS nu este o uniune vamal, ceea ce nseamn c fiecare stat membru AELS poate stabili n principiu liber taxele vamale i politica comercial extern privind state tere (non-AELS). Membrii fondatori au fost Regatul Unit al Marii Britanii i al Irlandei de Nord, Danemarca, Norvegia, Suedia, Austria, Elveia i Portugalia. Finlanda, Islanda. Membrii actuali (2012) ai Asociaiei Europene a Liberului Schimb sunt: Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elveia. 8. Cetatenie Europeana : Cetenia Uniunii Europene (UE) a fost introdus de Tratatul de la Maastricht (semnat n 1992, intrat n vigoare din 1993). Cetenia european este complementar ceteniei naionale i confer drepturi, cum ar fi dreptul de a vota n alegerile europene, dreptul la libera circulaie i dreptul la protecie consular din partea ambasadelor altor state UE.Istoric vorbind, principaele avantaje de a fi un cetean al unui stat UE a fost dreptul la liber circulaie ntre statele membre. Totusi, o dat cu crearea ceteniei europene, au luat fiin i anumite drepturi politice. Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene prevede c cetenii s fie reprezentai direct la nivelul Uniunii, n Parlamentul European i de a participa la viaa democratic a Uniunii (Tratatul privind Uniunea European, Titlul II, Art. 10).Sunt acordate n special urmtoarele drepturi: politice, libera circulatie, drepturi in strainatate.

9.Criterii de Aderare : In iunie 1993, Consiliul European de la Copenhaga a recunoscut dreptul tarilor din Europa Centrala si de Est de a adera la Uniunea Europeana , daca indeplinesc trei criterii: - politic: institutii stabile care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si respectul pentru minoritati; - economic: o economie de piata functionala; - preluarea acquis-ului comunitar: adeziunea la obiectivele politice, economice si monetare ale Uniunii Europene. Aceste criterii de aderare au fost confirmate in decembrie 1995 de catre Consiliul European de la Madrid , care, in plus, a subliniat importanta adaptarii structurilor administrative ale statelor candidate in vederea crearii conditiilor pentru o integrare graduala, armonioasa. Totusi, Uniunea isi rezerva dreptul de a decide momentul la care va fi pregatita pentru a accepta noi membri. 10.Declaratia de la Petersberg : Declaratia de la Petersberg (Germania), din 19.06.1992, constituie un element esential al vointei de a dezvolta Uniunea Europei Occidentale (UEO), ca brat inarmat al UniuniiEuropene si pilon european al NATO. Declaratia Consiliului de Ministri al UEO prevedea ca in viitor aceast organizaie va putea indeplini, sub egida ONU sau in colaborare cu OSCE, misiuni umanitare dar si de mentinere si restabilire a pacii (ceea ce astazi numim misiuni de tip Petersberg ). n acest scop, a fost creata o celula de planificare militara pentru pregatirea operatiunilor. Continutul esential al Declaratiei de la Peterberg l regasim in Tratatul de la Maastricht, care stabileste obiectivul crearii unei politici europene comune n materie de aparare si, la momentul potrivit , a unei aparari europene commune. 11. Dumping : Practica anticoncurentiala ilegala aplicata de o societate comerciala pentru a patrunde pe o piata externa. Se caracterizeaza, in principal, prin practicarea unui pret de vanzare mai scazut pe piata externa decat pe piata interna (sub costurile de productie) - fapt greu de dovedit, intrucat fluctuatiile cursului de schimb valutar si utilizarea metodelor de transfer fiscal fac dificile comparatiile intre preturile de export si preturile interne. 12. Europol : Europol este o organizaie de combatere a criminalitii la nivel european, avnd sediul la Haga (Olanda). Aceast organizaie, trebuie s preia sarcinile poliiei naionale din fiecare stat al Europei, n caz c activitatea criminal, depete limita granielor naionale.In acest scop este necesar un schimb continu de informaii de la nivele naionale pn la cele internaionale care cad n atribuiile Interpolului.Programul msurilor de combatere cuprinde: (franc.: Terrorisme, Radicalisme, Extremisme et Violence Internationale), - nume abreviat TREVI, (ciriminalitaea organizat) - OK i (European Drug Unit) - EDU.Aceast combatere a terorismului se extinde i asupra comerului cu arme, droguri, copii folosii n scopuri pornografice i ncercarea

legalizrii banilor rezultai din afaceri ilegale.Aceast organizaie a fost iniiat nc din anul 1992 prin nelegerea din Maastricht, dar devenit funcionabil din 1999.Europolul este o organizaie independent a UE care are atribuii poliiste i juristice de colaborare pe plan european. 13. ECU : ECU -Unitate Monetar European a fost unitatea de cont a Comunitii Europene, apoi a Uniunii Europene, nainte de adoptarea numelui de euro1 ianuarie 1999, n Consiliul European de la Madrid din decembrie 1995. A fost o moned de decontare utilizat ca instrument de plat ntre bncile centrale i ca unitate de cont a bugetului Comunitii Europene, ns nu a fost valabil ca mijloc de plat legal. 14. ISPA : Programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) este unul dintre cele trei instrumente de finantare nerambursabile ale Comunitatii Europene si a fost stabilit prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr.1267/1999 in vederea acordarii asistentei pentru pregatirea aderarii la Uniunea Europeana a tarilor din Europa Centrala si de Est, asistenta acordata pentru realizarea coeziunii economice si sociale intre state, in domeniul politicilor privind infrastructura de transport si de mediu. Sa sprijine tarile beneficiare in vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene.Sa extinda si sa conecteze retelele de transport proprii cu cele transeuropene.Sa familiarizeze tarile beneficiare cu politicile si procedurile aplicate de Fondurile Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene. 15. PHARE : Programul PHARE esteunul dintre cele trei instrumente de pre-aderare finantate de Uniunea Europeana in procesul de asistenta acordata tarilor din Centrul si Estul Europei, candidate la aderarea la Uniunea Europeana. Creat initial pentru asistenta Poloniei si Ungariei (Pologne et Hongrie - Aide Restructuration Economique), programul a fost extins la toate tarile canditate din Europa Centrala si de Est. Obiectivele Phare sunt: Intarirea administratiilor si institutiilor publice pentru a functiona eficient in interiorul Uniunii EuropeneApropierea de acquis-ul comunitar (legislatia extinsa a Uniunii Europene) si reducerea necesitatii perioadelor de tranzitiePromovarea coeziunii economice si sociale Programul Phare acoperea in 2001 10 tari: Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Romania si Bulgaria. Deoarece in 2004 8 din cele 10 tari candidate au devenit membre EU, programul Phare a suferit modificari esentiale incepand cu anul 2003.

16. SAPARD : Programul Special de Pre-Adreare pentru Agricultur i Dezvoltare Rural este un instrument financiar oferit de Uniunea European pentru a ajuta rile din Europa Centrala i de Est care sunt n curs de aderare la Uniunea Europeana, ct i pentru a pregti participarea acestora la Politica Agricol Comun. Acest program asigur fonduri pentru mbuntirea agriculturii i a dezvoltrii rurale n ansamblu. 17. Integrare diferentiata : caracterizeaza un proces de unificare europeana cu mai multe viteze. Conceptul Europei cu mai multe viteze presupune ca, intr-o prima etapa, doar unele dintre statele membre ale UE, cele mai pregatite, se vor angaja pe calea unei integrari aprofundate (de exemplu, pentru introducerea monedei unice Euro, politica sociala sau crearea unei politici de aparare comuna), in timp ce celelalte tari membre continua cooperarea in limitele de pina atunci stabilite prin Tratat, pina la momentul in care vor decide sa se alature si ele nucleului dur . Avantajul unei astfel de abordari este acela ca ritmul unificarii europene nu este dictat de statul cel mai lent sau lipsit de entuziasm in avansarea pe calea transferului de competente la nivel comunitar. Teoria nucleului dur prezinta insa si riscul decuplarii unor tari de la ritmul integrarii, cu consecinte asupra coerentei ansamblului, asupra functionarii optime a mecanismelor comunitare si a procesului decizional. 18. Integrare Europeana : Proces prin care tarile membre ale Uniunii Europene inteleg sa-si transfere in mod progresiv, de la nivel national la nivel supranational, o serie de competente ce tin de resortul suveranitatii nationale, acceptind sa le exercite in comun si cooperind in domeniile respective de activitate in scopul atingerii unor obiective de natura politica, economica, sociala si culturala ce vizeaza progresul si dezvoltarea acestor state. Este o conceptie noua asupra suveranitatii si care permite functionarea perfecta a mecanismelor Uniunii Europene. UE este astazi un ansamblu specific, fondat pe o repartitie de competente suverane intre ea insasi si statele sale membre, competentele comunitare fiind exercitate in comun. Acesta este sensul in care putem vorbi de integrare. 19. Negocieri de aderare : Inainte de deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana , Comisia evalueaza legislatia fiecarui stat candidat, pentru a stabili un program de lucru si pentru a defini pozitiile de negociere.Negocierile in vederea aderarii analizeaza capacitatea statelor candidate de a indeplini obligatiile de Stat Membru si de a pune in aplicare legislatia comunitara (aquis-ul comunitar) la momentul aderarii, in mod special masurile referitoare la extinderea pietei unice, care trebuie implementate fara intarziere. Negocierile analizeaza de asemenea ajutorul de preaderare pe care Uniunea Europeana Il poate furniza pentru a contribui la implementarea

acquis-ului. Negocierile pot fi incheiate chiar daca acquis-ul nu a fost pe deplin transpus, intrucat prevederi tranzitorii pot fi puse in practica dupa aderare. Negocierile oficiale se desfasoara sub forma unor serii de conferinte interguvernamentale bilaterale intre statele candidate si Statele Membre ale UE (Uniunea Europeana/tara candidata), semestrial la nivel de ministri si lunar la nivel ambasadorial.Dupa examinarea detaliata a diferitelor capitole ale acquis-ului comunitar (screening), negocierile sunt initiate capitol cu capitol. Comisia propune pozitii comune de negociere pentru UE fiecarui stat candidat, care apoi sunt aprobate prin votul unanim al Consiliului. In timpul negocierilor, capitolele pot fi: in curs (deschise sau in curs de negociere); inchise provizoriu (daca candidatul accepta pozitia comuna a UE, ceea ce inseamna ca acest capitol nu necesita negocieri suplimentare).Odata ce negocierile sunt incheiate pe toate capitolele, rezultatele sunt incluse intr-un tratat de aderare provizoriu, care este inaintat Consiliului spre aprobare si Parlamentului European pentru acordarea avizului conform. Dupa semnare, tratatul de aderare este inaintat Statelor Membre si statului candidat, pentru ratificare si, in unele cazuri, organizarea de referendumuri. Fiecare Stat Membru si fiecare stat candidat trebuie sa ratifice tratatul. Odata ce procesul de ratificare a fost incheiat, tratatul intra in vigoare si candidatul devine un Stat Membru al Uniunii Europene. 20. Parteneriat pentru aderare : Parteneriatul pentru Aderare este documentul convenit intre UE si fiecare tara candidata in parte, actualizat periodic, care contine prioritatile pe termen scurt pentru indeplinirea criteriilor de aderare la Uniune. Rolul sau este de a orienta si sprijini eforturile tarilor candidate in perioada de pre-aderare, prioritatile pe care le cuprinde constituind liniile directoare ale programelor nationale de aderare la UE. Implementarea Parteneriatului este monitorizata in cadrul Acordului european de asociere. 21. Piata Comuna : Preocuparea pentru realizarea pietei comune europene a existat chiar de la semnarea Tratatului de la Roma. Articolul 3 al Tratatului facea referire la eliminarea obstacolelor din calea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalurilor, iar articolul 8 stabilea realizarea treptata a pietei commune, pe parcursul unei perioade de 12 ani. Acest obiectiv nu a fost nsa atins la termenul stabilit, asa cum se ntmplase cu uniunea vama 515v2123f la. Progresele n aceasta directie au fost reduse, n special din cauza dificultatii eliminarii unui numar mare de bariere netarifare din calea liberului schimb.Uniunea Vamala = suprimarea tuturor obstacolelor din calea liberului schimb dintre tarile membre si politica comerciala externa comuna.Piata Comuna = Uniunea Vamala + libera circulatie a capitalurilor si persoanelor, promovarea unor politici de interes comun, transferarea unor decizii de la nivel national la cel comunitar etc.1968 - se eliminasera barierele tarifare si restrictiile cantitative din calea comertului cu bunuri, dar ramasesera numeroase obstacole netarifare (tehnice, fiscale, legislative etc.) - a urmat o perioada mai dificila n evolutia constructiei europene (si pe fondul recesiunii economice), care a determinat cresterea masurilor protectioniste1985 - a fost adoptat Actul

Unic European (intrat n vigoare n 1987), primul document juridic care a modificat si completat Tratatul de la Roma.1985- Comisia Europeana elaboreaza Cartea Alba, un document cu privire la ncheierea procesului de realizare a Pietei Comune, care continea 282 de masuri legislative necesare pentru crearea unei piete unice n interiorul careia sa nu existe control la frontiere, ncepnd cu 1 ianuarie 1993. 22. Piata Interna : Piaa intern este unul dintre pilonii Uniunii Europene. Finalizat n 1992, piaa unic este un spaiu fr frontiere interne n care persoanele, mrfurile, serviciile i capitalurile pot circula liber, n temeiul Tratatului de instituire a Comunitii Europene. Piaa intern este esenial pentru prosperitate, cretere i ocuparea forei de munc n UE, contribuind la realizarea obiectivelor Uniunii n contextul Strategiei de la Lisabona. Dat fiind c este un spaiu integrat, deschis i concurenial, aceasta promoveaz mobilitatea, competitivitatea i inovarea, n interaciune, n special, cu politicile comunitare sectoriale. Pentru ca fiecare cetean sau ntreprindere s poat profita pe deplin de avantajele pieei unice, UE se concentreaz asupra eliminrii obstacolelor care nc obstrucioneaz funcionarea acesteia. UE caut s armonizeze diferitele legislaii pentru a face fa mai bine provocrilor globalizrii i pentru a se adapta la progrese, cum ar fi noile tehnologii. 23. Piata Unica : Crearea pieei unice reprezint esena uniunii. Piaa unica s-a realizat prin adoptarea de ctre instituiile UE si tarile membre a numeroase Directive prin care au fost eliminate barierele tehnice, legale, birocratice, culturale i protecioniste ale statelor membre i s-a instituit comerul liber si micarea libera in cadrul uniunii.Potrivit Comisiei Europene, din 1993, piaa unica a creat peste 2,5 milioane de locuri de munca si a adus tarilor membre venituri suplimentare de peste 800 miliarde euro. Eliminarea obstacolelor i deschiderea pieelor naionale a condus la creterea competiiei intre firme in beneficul consumatorilor, care au o oferta mai mare de bunuri si servicii la preturi mai mici.Firmele vnztoare au acces liber la o piaa de peste 450 milioane de consumatori in cadrul UE i posibilitatea de extindere a activitii pe piaa globala.Libertatea de micare a bunurilor, serviciilor, populaiei i capitalului sunt sprijinite de politici specifice. Politica anti monopol previne tendina firmelor de a controla preturile sau pieele. Oamenii se pot mica liber i pot lucra in orice ara a uniunii pentru ca statele membre recunosc calificarea academica si profesionala a acestora. Guvernele au czut de acord sa ia decizii care afecteaz sistemul pieei unice pe baza votului majoritarii si nu al unanimitii care este greu de atins.Piaa unica a creat posibilitatea liberalizrii pieei utilitilor (telecomunicaii, electricitate, gaz si apa) in beneficiul consumatorilor care au libertatea de a-si alege furnizorii. Piaa unica se bazeaz pe competiie i autoriti de reglementare care guverneaz libera circulaie a bunurilor si serviciilor. Libera circulaie a persoanelor este reglementata prin Acordul Schengen, prin care au fost desfiinate frontierele externe ale statelor si a fost ntrit controlul la frontierele UE, inclusiv in aeroporturi si porturi.

Marea Britanie si Irlanda nu au semnat acordul Shengen si nu se aplica nc in relaiile cu statele care au aderat la UE in 2004. 24. Politici Comune : Aceste politici constituie liniile de aciune pe care Comunitatea decide s le urmeze n anumite domenii n scopul ndeplinirii obiectivelor generale pe care le-a stabilit. Acestea sunt cunoscute ca politici comune deoarece privesc toate statele membre ale Uniunii. Aciunea armonizat asigur un punct de sprijin care faciliteaz obinerea de rezultate mai bune.Politicile comune includ: politica agricol comun (PAC), politica regional i de coeziune, politica n domeniul transporturilor, politica social i de ocupare a forei de munc, politica de mediu i politica privind cercetarea i dezvoltarea tehnologic. 25. Simboluri Europene : Uniunii Europene i sunt asociate mai multe simboluri, cel mai cunoscut dintre acestea fiind cercul de stele galbene pe fond albastru.Pe acest site sunt prezentate i alte simboluri europene, printre care imnul i mottoul european.Drapelul europeanCele 12 stele dispuse n cerc simbolizeaz idealurile de unitate, solidaritate i armonie ntre popoarele Europei.Imnul europeanMelodia aleas ca simbol al Uniunii este un extras din Simfonia a IX-a compus n 1823 de Ludwig van Beethoven.Ziua Europei-Ideile care au dus la crearea Uniunii Europene au fost prezentate pentru prima dat la 9 mai 1950 de ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman. De aceea, ziua de 9 mai a rmas o dat de referin n istoria UE.Mottoul UEUnitate n diversitate este deviza Uniunii Europene.Aceasta arat c europenii s-au unit pentru a promova pacea i prosperitatea, acceptnd totodat s-i deschid spiritul ctre culturile, tradiiile i limbile att de diverse ale continentului nostru. 26. Spatiul Economic European : Spatiul Economic European (SEE) unete cele 25 state membre UE i cele trei state SEE AELS (Islanda, Liechtenstein i Norvegia) ntr-o pia intern guvernat de aceleai reguli de baz. Aceste reguli au ca scop s permit mrfurilor, serviciilor, capitalului i persoanelor s circule liber n cadrul SEE, ntr-un mediu deschis i competitiv, un concept cunoscut drept cele patru liberti. Obiectivul Acordului SEE, aa cum este prezentat n Articolul 1, este de a promova ntrirea continu i echilibrat a relaiilor comerciale i economice dintre Prile Contractantein scopul crearii unui Spatiu Economic European omogen.Acordul SEE asigur condiii egale de afaceri in ntreaga pia intern, prin reguli privind competiia i ajutoarele de stat. De asemenea, conine prevederi orizontale referitoare la cele patru liberti, precum i la cooperarea n afara celor patru liberti, n aa numitele domenii de anc. Acestea din urm acoper domenii cum ar cercetarea i dezvoltarea tehnologic, serviciile de informare, educaia,instruirea i tineretul, locurile de munc,ntreprinderea i antreprenoriatul, protecia civil.Cooperarea se desfoara prin activiti comune de diferite tipuri, cum ar participarea SEE AELS la programe UE.

27. Strategie de aderare : Orice cerere de aderare face obiectul unui aviz al Comisiei i al unei decizii a Consiliului, care i atribuie rii solicitante statutul de ar candidat. Acest statut nu nseamn neaprat iniierea imediat a negocierilor n vederea aderrii. ara candidat trebuie, mai nti, s ndeplineasc o serie de condiii.Aceasta trebuie s ndeplineasc criteriile de eligibilitate definite de Consiliul European de la Copenhaga din 1993 i completate de Consiliul European de la Madrid din 1995. Acestea sunt:criterii politice: instituii stabile care s garanteze democraia, statul de drept, drepturile omului, precum i respectarea i protecia minoritilor criterii economice: o economie de pia funcional, precum i capacitatea de a face fa presiunii concureniale i forelor pieei din cadrul UE;capacitatea de a-i asuma obligaiile de stat membru care decurg din dreptul i politicile UE (sau acquis-ul comunitar), inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice, economice i monetare.De asemenea, ara candidat trebuie s dispun de condiiile necesare pentru integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.rile din Balcanii de Vest trebuie s obin rezultate satisfctoare n cadrul procesului de stabilizare i de asociere (n special, n domeniul comerului) nainte ca UE s poat examina eventualele lor cereri de aderare.Capacitatea de absorbie a UE (sau capacitatea de integrare) reprezint un alt element fundamental. UE trebuie s fie n msur s accepte noi membri, n paralel cu consolidarea integrrii i garantarea funcionrii instituiilor i politicilor sale. La rndul lor, noile state membre trebuie s fie bine pregtite pentru a-i asuma statutul de stat membru. De asemenea, extinderea trebuie s beneficieze de sprijinul opiniei publice n statele membre i n rile candidate.Dac o ar candidat ndeplinete aceste criterii, negocierile de aderare pot fi lansate. Consiliul European decide cu privire la oportunitatea deschiderii negocierilor, pe baza avizului Comisiei.Negocierile de aderare reprezint fundamentul procesului de aderare. Acestea se refer la adoptarea, implementarea i aplicarea acquis-ului comunitar de ctre rile candidate. Obiectivul negocierilor este de a sprijini rile candidate s se pregteasc pentru asumarea obligaiilor de state membre dup momentul aderrii. Negocierile se bazeaz pe meritele proprii ale fiecrei ri candidate i se desfoar n mod individual; gradul de pregtire pentru aderare poate varia de la o ar candidat la alta.Derularea negocierilor de aderare are loc ntr-un cadru de negociere stabilit de Consiliu, la propunerea Comisiei. Acesta ofer o perspectiv a negocierilor care trebuie derulate i ine seama de situaia i caracteristicile fiecrei ri candidate. Cadrul de negociere se refer la:principiile i procedurile negocierii;punctele susceptibile de a fi negociate, cum ar fi aspectele financiare, derogrile temporare sau msurile de salvgardare n domenii specifice ale acquis-ului (de exemplu, libera circulaie a persoanelor, politicile structurale sau agricultura);reformele politice i economice;rezultatul negocierilor, care rmne deschis;obiectivul negocierilor, care este aderarea.Negocierile privesc adoptarea acquis-ului comunitar. Acestea debuteaz cu o faz pregtitoare sau examinarea analitic a acquis-ului (screening), efectuat de Comisie. Scopul screeningului este de a evalua gradul de pregtire a rii candidate, familiarizarea acesteia cu acquis-ul i identificarea capitolelor care urmeaz s fie deschise pe baza criteriilor de referin (benchmarks). Aceste criterii de referin se refer la etapele pregtitoare eseniale pentru

viitoarea aliniere i respectarea obligaiilor contractuale n temeiul acordurilor de asociere conexe acquis-ului. Consiliul decide n unanimitate eventualele criterii de referin sau deschiderea unui capitol de negociere pe baza recomandrilor Comisiei.Negocierile au loc n cadrul conferinelor interguvernamentale bilaterale care reunesc statele membre ale UE i ara candidat.Negocierile aferente unui anumit capitol se nchid atunci cnd ara candidat ndeplinete criteriile de referin (benchmarks) definite n acest sens (de exemplu, msuri legislative, instane administrative sau judiciare, componente ale acquis-ului puse efectiv n aplicare, o economie de pia funcional pentru capitolele economice). ara candidat trebuie, de asemenea, s accepte proiectul de poziie comun a UE elaborat de Comisie i adoptat n unanimitate de Consiliu. Totui, capitolele nchise pot fi redeschise dac ara candidat nu mai ndeplinete condiiile cerute.Negocierile de aderare pot fi suspendate n cazul unor nclcri grave i persistente ale principiilor pe care se fondeaz UE. n aceast situaie, Comisia poate recomanda, din proprie iniiativ sau la solicitarea unei treimi din statele membre, suspendarea negocierilor i condiiile de reluare a acestora. Consiliul adopt recomandarea cu majoritate calificat, dup ce a ascultat punctul de vedere al rii candidate n cauz.Odat ce s-au ncheiat negocierile pentru toate capitolele, procesul de aderare ajunge la final. Aderarea poate fi lansat prin ncheierea unui acord, tratatul de aderare, ntre statele membre i ara candidat. Consiliul decide n unanimitate ncheierea procesului de aderare, n urma avizului Comisiei i a avizului conform al Parlamentului European. Tratatul de aderare se refer la:rezultatul negocierilor de aderare, condiiile de aderare i msurile de salvgardare sau tranzitorii pentru domeniile care necesit o mai mare aprofundare;adaptarea instituiilor i a tratatelor, repartizarea voturilor n Consiliu i n Parlamentul European, numrul deputailor europeni, numrul membrilor Comitetului Regiunilor etc.;data aderrii.Tratatul de aderare este supus ratificrii de ctre toate statele membre i de ctre viitorul stat membru. ara candidat devine ar aderent i continu procesul de aderare, prin adaptarea domeniilor n care trebuie nc realizate progrese, sub supravegherea atent a Comisiei.Instrumente ale procesului de aderare.Se definete o strategie de preaderare pentru fiecare proces de aderare i pentru fiecare ar candidat n parte. Aceast strategie prevede instrumente (enumerate n continuare) menite s sprijine rile candidate n pregtirile lor.Acordurile bilaterale ncheiate ntre UE i fiecare ar candidat servesc drept cadru pentru dialog i negocieri. Este vorba, de exemplu, de acordul de asociere i de acordul privind uniunea vamal ncheiate cu Turcia, precum i de acordurile de stabilizare i de asociere cu rile din Balcanii de Vest.Dialogul politic i dialogul economic au loc ntre UE i fiecare ar candidat n scopul consolidrii procesului de aderare. Rezultatele acestora sunt integrate n negocierile de aderare.Parteneriatele de aderare formeaz un cadru individual pentru fiecare ar candidat. Acestea stabilesc detalii privind:prioritile de reform pe termen scurt i mediu, pe baza criteriilor de la Copenhaga;prioritile de consolidare a instituiilor i a infrastructurilor;cadrul de referin pentru asistena financiar asigurat din fonduri europene.Programele naionale pentru adoptarea acquis-ului (PNAA) sunt prevzute de parteneriatele de aderare i se stabilesc pentru fiecare ar candidat. Acestea prevd un calendar pentru punerea n aplicare a prioritilor definite de parteneriatul de

aderare, precum i resursele umane i financiare alocate n acest sens.Participarea la programele, ageniile i comitele UE este deschis rilor candidate. rile candidate aduc o contribuie financiar n acest sens; asistena financiar pentru preaderare poate acoperi o parte a acestei finanri. Cu toate acestea, rile candidate au doar un statut de observator n cadrul programelor la care particip i nu asist la reuniunile comitetelor de monitorizare a programelor, dect atunci cnd acestea le privesc n mod direct (educaie, formare, tineret, mediu, sntate etc.). Participarea rilor candidate n cadrul ageniilor variaz de la o agenie la alta, mergnd de la o participare parial pn la o participare integral.Monitorizarea Comisiei ( monitoring) ncepe de la momentul prezentrii cererii de aderare i continu pn cnd ara candidat ader efectiv la UE.Aceast monitorizare face obiectul unor rapoarte anuale n care Comisia evalueaz capacitatea rilor candidate de a-i asuma obligaiile de stat membru. Rapoartele includ o evaluare detaliat a criteriilor de la Copenhaga, inclusiv o evaluare pentru fiecare capitol n parte referitoare la adoptarea i punerea n aplicare a acquisului.Sub o form mai periodic i n completarea evalurii sale anuale, Comisia a instituit o procedur de monitorizare a derulrii negocierilor de aderare. Procedura se bazeaz pe cadrul de negociere i este menit s evalueze alinierea legislaiei rilor candidate la acquis i punerea n aplicare a acestuia. Evaluarea este publicat n mod regulat n rapoartele de monitorizare.Dialogul cu societatea civil are ca obiectiv implicarea societii civile din UE i din rile candidate n procesul de aderare, cu scopul de a consolida nelegerea i cunoaterea reciproc.Asistena financiar pentru preaderare sprijin:reformele instituiilor i crearea infrastructurilor necesare pentru alinierea la acquis-ul comunitar i punerea n aplicare a acestuia;cooperarea regional i transfrontalier;dezvoltarea regional;pregtirile pentru participarea la fondurile structurale ale UE.Asistena pentru preaderare i procesul de preaderare sunt interdependente. De aceea, asistena trebuie adaptat n funcie de progresele realizate de rile candidate i de noile prioriti identificate.Pentru perioada 2007-2013, Instrumentul de asisten pentru preaderare (IPA) ofer asisten financiar pentru rile candidate, precum i pentru rile potenial candidate din Balcanii de Vest.n plus, rile candidate pot beneficia de cofinanare din partea instituiilor financiare internaionale (IFI) cu care Comisia a semnat acorduri. Aceste acorduri permit nu doar consolidarea cooperrii ntre instituii, ci i o mai bun canalizare a mprumuturilor i a fondurilor puse la dispoziia procesului de preaderare. Banca European de Investiii (BEI), ca instituie financiar acreditat a UE, deine, de asemenea, un rol important n acest sens.ContextUE a trecut prin cinci extinderi succesive, de la crearea sa n 1957. Compus iniial din ase state membre la fondarea sa, aceasta numr, n prezent, douzeci i apte de state membre.Extinderile din 2004 i 2007 au fost fr precedent, att datorit numrului de ri care au aderat, ct i datorit provocrilor reprezentate de aderarea acestora. Situaia politic i economic din majoritatea acestor ri necesita pregtiri mai temeinice.

28. Subsidiaritate : n cadrul competenelor partajate ntre Comunitate i statele membre, principiul subsidiaritii, nscris n Tratatul de instituire a Comunitii Europene, definete condiiile n care Comunitatea are prioritate de aciune n raport cu statele membre.Articolul 5 al doilea paragraf din Tratatul de instituire a Comunitii Europene (CE), la care fac trimitere al doisprezecelea considerent din preambul i articolul 2 al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea European.n afara domeniilor care in de competena exclusiv a Comunitii Europene, principiul subsidiaritii prevede, pe de o parte, protejarea capacitii de decizie i de aciune a statelor membre i, pe de alt parte, legitimeaz intervenia Comunitii n cazul n care obiectivele unei aciuni nu pot fi realizate n mod satisfctor de statele membre datorit dimensiunilor i efectelor aciunii preconizate. Introducerea acestui principiu n tratatele europene vizeaz exercitarea competenelor la un nivel ct mai apropiat de ceteni. 29. Subventii : Plata, finantare, de regula nerambursabila de la stat sau persoane private, acordata unor firme, grupuri industriale private, de stat, mixte sau unor persoane fizice pentru a acoperi diferenta intre costul producatorului si pretul de vanzare, in principiu, cand pretul este mai mic decat costul marginal, precum si pentru realizarea unor actiuni si obiective anume.In categoria subventiilor se cuprind subventiile aferente activelor si subventiile aferente veniturilor. Acestea pot fi primite de la: - guvernul propriu-zis, - agentii guvernamentale si - alte institutii similare nationale si internationale.Subventiile aferente activelor reprezinta subventii pentru acordarea carora, principala conditie este ca persoana juridica beneficiara sa cumpere, construiasca sau achizitioneze active cu ciclu lung de fabricatie.Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile, altele decat cele pentru active.Subventiile se recunosc, pe o baza sistematica, drept venit pe perioadele corespunzatoare cheltuielilor aferente pe care aceste subventii urmeaza a le compensa. Aceste subventii nu trebuie creditate direct in conturile de capital si rezerve.Subventiile pentru active, inclusiv subventiile nemonetare la valoarea justa, se inregistreaza in contabilitate ca subventii pentru investitii si se recunosc in bilant ca venit amanat.Restituirea unei subventii se efectueaza fie prin reducerea veniturilor amanate daca exista, fie, in lipsa acestora, pe seama cheltuielilor, in masura in care suma rambursata depaseste venitul amanat sau daca nu exista un asemenea venit, surplusul, respectiv, valoarea integrala restituita se recunoaste imediat ca o cheltuiala. Restituirea unei subventii referitoare la un activ se inregistreaza prin reducerea soldului venitului amanat cu suma rambursabila. 30. Zona Euro : Euro este moneda unic adoptat (pn n acest moment) de 17 state membre ale Uniunii Europene care, mpreun, formeaz zona euro. Introducerea monedei euro n 1999 a reprezentat un pas important pentru integrarea european. A fost, de altfel, i unul dintre succesele sale majore: aproximativ 330 milioane de ceteni europeni folosesc moneda unic i se bucur de

avantaje care se vor extinde pe msur ce i alte ri vor adopta moneda euro.n momentul lansrii, la 1 ianuarie 1999, euro a devenit noua moned oficial a 11 state membre, nlocuind, n dou etape, vechile monede naionale precum marca german i francul francez.La nceput, euro a fost introdus ca moned virtual pentru efectuarea de operaiuni de plat care nu implicau bancnote i monede, precum i n scopuri contabile, n timp ce vechile monede, considerate subuniti ale euro, continuau s fie folosite pentru efectuarea de pli n numerar. Ulterior, la 1 ianuarie 2002, euro a fost introdus sub form de bancnote i monede. Euro nu este moneda tuturor statelor membre. Dou ri (Danemarca i Regatul Unit) au optat pentru clauza de neparticipare prevzut n Tratat, iar restul (majoritatea noilor state membre i Suedia) nu au ndeplinit criteriile stabilite n vederea adoptrii monedei unice. n momentul n care le vor ndeplini, monedele lor naionale vor fi nlocuite de euro.