Sunteți pe pagina 1din 2

Aparitia statului 2.1.a.

Organizarea prestatala a societatii


Statul a aparut pe o anumita treapta a evolutiei si dezvoltarii societatii. Cercetarea originii statului, a cauzelor si a conditiilor care au determinat trecerea societatii de la forma de organizare nestatala (ginta, trib) la organizarea statala a societatii, la stat, se va face in continuare. Aparitia statului a fost precedata de o lunga perioada de dezvoltare lenta a fortelor de productie in cadrul comunei primitive, prima forma de manifestare a unei oranduiri sociale, de evolutia formelor de conducere sociala, de structurare a acesteia, pentru ca nu este de conceput existenta unei colectivitati fara o forma anume de organizare si de conducere. Oranduirea comunei primitive nu a cunoscut organizarea statala, datorita nivelului extrem de slab dezvoltat al relatiilor si al fortelor de productie, nici ginta, care se intalneste la toate popoarele ca forma de organizare a acestora la un moment dat, nu apare de la inceput. Fara a intra in amanunte asupra primelor forme de evolutia a organizarii sociale, asupra carora stiinta istorica, in primul rand, a emis mai multe ipoteze, ginta ne apare, in demersul istoric, ca o comunitate mai mare sau mai restransa de persoane, unita prin comunitatea vietii economice, la care toti membrii participa in comun, la productie si la consum. Uneltele de munca, tehnica utilitata fiind destul de primitive, realizarea mijloacelor de trai minimale, de supravietuire, nu era posibila decat printr-o participare globala a colectivitatii. Munca in comun si repartitia comuna, egalitara a produselor au dus la crearea si mentinerea proprietatii comune asupra mijloacelor de productie Totul apartine tuturor. Dar, lupta pentru supravietuire a dus la crearea si a proprietatii individuale asupra unor unelte si arme. Ginta s-a constituit pe criteriu rudeniei, al filiatiunii. Un alt element de legatura al membrilor gintei era teritoriul pe care coexistau membrii colectivitatii. Datorita faptului ca la inceputul existentei gintei relatiile de casatorie nu aveau o recunoastere in cadrul comuniunii, rudenia se stabilea dupa mama. Acest fenomen a dus la crearea mai intai a gintei matriarhale. Evolutia cantitativa dar si calitativa a gintei matriarhale, sporirea nevoilor colectivitatii, constientizarea membrilor gintei, manifestarea individualismului si a personalitatii membrilor sai au dus la inlocuirea gintei matriarhale cu ginta patriarhala, unde intaietatea apartine barbatului, iar descendenta se stabileste dupa acesta. Apare astfel familia patriarhala, in care copiii il mostenesc pe tata, ca descendenti ai acestuia. Conducerea gintei, in privinta vietii economico-militare, sociale este incredintata unui organism obstesc. Membrii adulti ai gintei reprezinta organul cel mai inalt de conducere si decizie, iar conducerea curenta este incredintata unui sef ales. Autoritatea organelor de conducere ale gintei era de natura morala, religioasa, parinteasca, nu exista un aparat specializat care sa poata lua masuri de constrangere. Obiceiurile reprezentau, de asemenea, un alt punct de referinta in activitatea colectivitatii. Opinia gintei era de mare valoare si influenta asupra membrilor sai. Modul de repartizare a rezultatelor muncii se mentine egalitar, asa cum au perceput oamenii la inceput, ca ei sunt egali etc. Cu timpul, insa, dezvoltandu-se viata economica si spirituala a societatii dar si numarul membrilor societatii, oamenii incep sa constate ca, desi ei sunt egali in drepturi si obligatii, sunt inegali in posibilitati fizice si intelectuale, ca unii sunt mai dotati nativ, au mai multa putere de intelegere si de munca fata de altii. Comuna primitiva incepe sa se descompuna, omul incepe sa devina producator al mai multor bunuri necesare traiului. Are loc descoperirea fierului si a uneltelor din acest metal, se dezvolta noi indeletniciri, oamenii au initiativa. Apar astfel preocupari noi, se trece de la organizarea pe considerente de rudenie, la organizarea pe criterii de apartenenta la anumite profesii, apar comunitatile satesti sau obstile satesti. proprietatea asupra pamantului, principalul mijloc de productie este mentinuta atat ca o proprietate a comunitatii, cat si ca proprietate individuala. Se declanseaza o serie de razboaie de acaparare a bogatiilor altor colectivitati, fie prin deposedarea acestora pur si simplu, fie prin alungarea acestor colectivitati de pe teritoriile

respective, iar uneori prin aducerea populatiei bastinase in stare de sclavie, fiind folosita la munci brute, injositoare. Se impune, in acest timp, schimbarea formei de organizare a societatii, gasirea unor noi modalitati de organizare a vietii sociale, impunerea unor reguli de comportament obligatoriu pentru toti membrii colectivitatii. Apar astfel structuri institutionale necunoscute pana acum, si anume organe de constrangere. Aceasta forma de organizare a societatii este Statul.