Sunteți pe pagina 1din 2

BOTULISMUL Este o toxiinfectie alimentara severa, determinata de bacilul botulinic si toxina lui, prin ingestia unor alimente, mai

ales, care contin toxina, si caracterizata clinic prin afectarea sistemului nervos si tubului digestiv. Sunt afectati att adultii, ct si copiii Etiologie Agentul botulismului este Clostridium botulinum - un bacil strict anaerob, avnd doua forme -vegetativa si sporulata. Sporii sunt extrem de rezistenti la factorii chimici si fizici: ei rezista la fierbere obisnuita, pentru distrugere fiind necesare peste 5-6 ore pentru ai distruge. Sporii botulinici sunt distrusi prin autoclavare la 120C timp de 15-30 minute. Forma vegetativa n conditii anaerobe elimina una din cele mai puternice toxine bacterio-microbiene. Sunt cunoscute 7 tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,E,F,G). n RM botulismul este determinat de tipurile A,B si E, mai frecvent tipul B (65-70%). Botulotoxina este termolabila si la fierbere este distrusa peste 10-15 minute. Epidemiologie Sursa de infectie o constituie animalele domestice si salbatice, mai ales erbivorele, mai rar animalele poichiloterme (pesti, crustacee, moluste), n intestinele carora se acumuleaza C. botulinum, excretat apoi cu fecalele n mediul extern, unde va persista n stare sporulata. Trecerea sporilor n stare vegetativa pe substraturi organice n conditii anaerobe, n special la temperaturi de 22-37C, este nsotita de acumularea germenilor si toxinelor lor. Omul se contamineaza ca si n alte toxiinfectii alimentare, prin produsele alimentare. Mai frecvent botulismul apare dupa ingestia unor preparate din carne (jamboane, costita, salam, cighiri) si a ciupercelor conservate n conditii casnice, fara prelucrarea termica corecta. Omul se mai poate molipsi prin rosii, vinete, ardei, cirese, visine, piersice, caise si alte fructe si legume conservate n conditii casnice; peste sarat, afumat ori conservat n conditii casnice. Produsele alimentare conservate sub actiunea toxinei botulinice nu-si schimba gustul, culoarea si mirosul. Uneori conservele, mai ales cele din carne, ce contin toxina botulinica, se pot bomba, n salamuri, carnea afumata, pestele preparate n conditii casnice toxina botulinica se poate acumula sub forma de focare, de aceea nu se mbolnavesc toti cei, ce au consumat acelasi produs, ci numai persoanele carora le-a nimerit bucata infectata. Cazurile de botulism se nregistreaza mai frecvent primavara (aprilie, mai) cnd se utilizeaza mai des produsele conservate. Tabloul clinic Incubatia dureaza de la 2 ore pna la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore). Debutul este acut, cu tulburari digestive: greata, voma, dureri abdominale paroxistice, urmate de o diaree moderata, substituita peste un timp scurt de constipatic tenace. De obicei tulburarile gastrointestinale sunt discrete (sau chiar absente). Bolnavii mai prezinta acuze de slabiciune generala progresiva, cefalee, ameteli, uscaciune n cavitatea bucala, nsotita de o sete chinuitoare. Dupa 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptomc) apar dereglari oftalmologice: diplopie, vedere neclara, ptoza, strabism, midriaza, nistagm, lectura caracterelor tipografice obisnuite este dificila sau imposibila (pareza acomodatiei). Concomitent apar semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburari de deglutitie, initial doar pentru alimente solide, apoi totala, vocea devine ragusita, cu un tembru nazal, ori dispare complet (afonie). Alteori, apar paralizii ale diferitor grupuri de muschi (gt, membre), iar n formele grave apar paralizii ale muschilor respiratorii si insuficienta respiratorie. Alte semne, care pot asocia boala, sunt diminuarea tuturor secretiilor: lacrimale (ochii uscati, fotofobie), salivare (gura uscata, sete intensa), nazale, sudorale, digestive. Botulismul infantil Apare mai ales n primele 6 luni de viata, avnd ca prim simptom constipatia, urmata de paralizii ale nervilor cranieni: ptoza palpebrala, oftalmoplegic, paralizia deglutitiei. Ulterior paralizia se extinde la muschii trunchiului cu insuficienta respiratorie acuta. Diagnosticul diferential - Alte toxiinfectii alimentare; - Boli neurologice (sindromul Guillain-Barre, miastenia grava, accident hemoragic cerebral etc.); - Alte intoxicatii (ciuperci, metanol, metilotoxina, atropina etc.); - Polineurita difterica; - Poliomielita. Diagnosticul de laborator Consta n izolarea toxinei sau agentului botulinic din materialele prelevate de la bolnav (snge, mase vomitive, ape de lavaj gastric), precum si din produsele alimentare. Este important a determina nu numai prezenta toxinei si microbului, ci si tipul lor, pentru a confirma diagnosticul clinic si a institui un tratament corect. Profilaxie - Nu se recomanda conservarea n conditii casnice a produselor din carne si peste, ntruct actiunea termica nu depaseste 100C; - Fructele si legumele utilizate n conservare trebuie sa fie proaspete bine spalate, si se va respecta regimul termic (fierberea timp de 30-60 minute) si cel de pastrare la temperatura mai joasa de +10C; - Nu se recomanda a conserva n conditii casnice ciuperci, marar, leustean, patrunjel, morcov, sfecla, deoarece se spala greu de tarna, care poate contine bacili botulinici;

- Produsele conservate n conditii casnice nainte de utilizare trebuie prelucrate termic prin fierbere timp de 15-20 minute.