Sunteți pe pagina 1din 20

Petru Rares

Prima domnie 20 ianuarie 1527 14 septembrie 1538

Voievodul Petru Rare a fost fiul nelegitim al lui tefan cel Mare. Conform tradiiei orale, Petru a fost n negustor de pete, pe care l transporta cu maje ( care mari, trase de patru sau ase boi)- Petru Mjerul. A ajuns Domn cu ajutorul micii boierimi, al trgoveilor, al rnimii dar i prin voina predecesorului su tefni Vod, care, aflndu-se, aa cum scria Grigore Ureche, bolnav la Hotin au lsat cuvntul, c dac va svri el, s nu puie pre altul la domnie, ci pre Ptru Mjariul. Aceast ndeletnicire se explic i odat cu lmurirea originii mamei lui Petru Rare Maria, descendent din neamul boierilor Cernat, stpnitori ai zonei lacului Brate.

Prima domnie (2)


Anul naterii lui Petru Rare nu este cunoscut (1483?). In jurul varstei de 40 de ani a ajuns Domn al Moldovei (20 ianuarie 1527) ; era cstorit cu Maria, dintr-o familie nc necunoscut, cu care avea i un fiu Bogdan i o fiic Cneajna. Dintr-o cstorie anterioar mai avea nc dou fete Ana i Maria. n aprilie 1530 domnul s-a cstorit cu Elena-Ecaterina Brankovici, fiica despotului srb Iovan Brankovici. Noua soie a lui Petru avea o cultur nalt pentru acele timpuri. Cu Elena, Petru a avut mai muli copii: Ilia, tefan, Constantin i Ruxanda. n plan intern, Petru Rare, ca i printele su tefan cel Mare, a promovat o politic ce urmrea consolidarea autoritii centrale, ngrdirea puterii marilor boieri, ntrirea rii.
3

Prima domnie

Pe plan extern, Petru Rare a desfurat o larg activitate diplomatic, urmrind, pe lng lupta mpotriva Imperiului Otoman, cresterea importantei tarii in regiune. In martie 1527, ncheie un tratat de alian cu Polonia, completat n mai a aceluiai an cu o convenie privitoare la granie, vame i comer . Drept urmare a ncheierii acestui tratat, domnul Moldovei l susine pe aliatul Poloniei Ioan Zapolya n lupta pentru coroana Ungariei. Susinut de sultan i Polonia, Zapolya se reinstaleaz pe tron. In ianuarie februarie 1529, ntreprinde o campanie n Transilvania n scopul supunerii secuilor i garantrii stpnirii feudelor (domeniilor) sale transilvnene. Succesul campaniei l-a impus pe Zapolya s-i recunoasc vechile posesiuni Bistria, Ungarul i Valea Rodnei, cu o mulime de sate. Domnului Moldovei i se confirm dreptul de posesiune asupra Ciceiului i Cetii de Balt, pe care nc tefan cel Mare le primise de la Matei Corvin.
5

Prima domnie

Pentru a determina Polonia s se situeze pe o poziie antiotoman, Rare ocup Pocuia la sfritul anului 1530, motivnd c pentru aceast aciune are acordul sultanului. Un sol polonez trimis la Poart afl c sultanul nu i-a dat acordul privind ocuparea Pocuiei. Regele polon refuz n mod oficial s-l mai susin pe domn. n aceste circumstane Rare i schimb orientarea politic i particip activ la coaliia antijagiellon, n cadrul creia a avut loc o nou apropiere ntre Moldova i Rusia Moscovit. n coaliie a fost atras i hanul din Crimeea, fapt care a scutit pentru un timp ara de incursiunile jefuitoare ale ttarilor. n 1531 oastea polonez silete trupele moldoveneti s prseasc Pocuia, avnd susinerea tacit a sultanului.

Noua ncercare a lui Petru Rare de a ocupa aceast regiune s-a ncheiat cu nfrngerea armatei moldoveneti la Obertyn, la 22 august 1531, nlesnit de tradarea unei pri din boierii moldoveni.
6

Prima domnie

n 1533 Petru Rare trimite oaste n Transilvania pentru a-l nltura de aici pe trimisul Porii, Aloisio Gritti. Aciunea se realizeaz cu sprijinul nobililor locali i,in final, Gritti este ucis . Faptul acesta l-a suprat pe sultan i numai din cauza rzboiului cu Iranul nu pornete razboiul mpotriva lui Petru Rare.

Sultanul a ncheiat la nceputul anului 1533 un tratat de pace perpetu cu regele polonez pentru atat timp ct vor fi n via cei doi monarhi, Suleyman i Sigismund, care a durat pn n 1617. Intre anii 1533-1534 a fost ntocmit planul comun al unei campanii militare mpotriva Moldovei, care va fi realizat mai trziu. Alaturi de Polonia i Imperiul Otoman, n aceast campanie trebuia s participe Ioan Zapolya, ara Romneasc i ttarii din Crimeea

Prima domnie

n aprilie 1535 Petru Rare ncheie cu Ferdinand Habsburg o nelegere secret privind colaborarea impotriva expansiunii otomanilor. Fgduielile lui Ferdinand au rmas, nsa, doar pe hrtie.

In anul 1538, Petru Rares a trebuit sa faca fata unei incercari deosebite pentru Moldova, fiind atacat din trei parti de dusmani: de sultanul Soliman, care in august trece hotarele tarii lui Rares, in fruntea a 200.000 de luptatori, de cetele de tatari conduse de Sabih-Ghirai-han, precum si de lesi, condusi de vestitul general Tarnovschi.
8

Prima domnie

Petru Rares a mobilizat toate fortele militare de care dispunea Moldova. A parjolit recoltele, a golit satele de oameni si le-a ars, a otravit fantanile, astfel ca dusmanii sa nu aiba in calea lor hrana, adapost, apa. A blocat locurile bune de trecere, obligand pe adversari sa aleaga drumuri ocolitoare greoaie si anevoioase. I-a atacat pe tatari la Stefanesti si i-a silit sa se intoarca, iar cu lesii a reusit sa ajunga la intelegere. Cand turcii, in inaintarea lor, au trecut de Iasi, boierii si-au parasit domnitorul, iar acesta a fost nevoit sa plece in Transilvania.
9

Oastea barbarilor purta rzboi crunt cu Moldovlahia, prdnd casele i nveselindu-se cu przi. Atunci i preafrumoasa cetate a Sucevei s-a supus turcilor i ca o mireas mpodobit, ca o roab au ruinat-o Turcii au pus mna pe bogiile domnilor i pe ruri de averi. De acolo s-a ntors ca mare nvingtor, acel trufa stpnitor al turcilor i s-a dus la cetatea mprteasc, lsnd ca stpn al domniei pe un oarecare tefan .
Petru Rare se retrage n Transilvania, reuind s se pun n siguran n cetatea Ciceului, dup ce trecuse munii prin locuri greu accesibile .

Cronicarul Macarie menioneaz n letopiseul su:

10

A doua domnie 9 februarie 1541 2/3 septembrie 1546

Dup un refugiu de peste un an i jumtate la Ciceu, Petru Rare pleac la Istanbul. Aici el reuete s redobndeasc tronul, acceptnd suzeranitatea sultanului.

n februarie 1541 Petru Rare revine n scaunul domnesc. S-a aflat atunci pana in Polonia ca poporul este foarte multumit de intoarcerea acestuia, deoarece apara tara de asuprirea straina.

11

Impacarea dintre Petru Rares si Soliman ..vzndu-i nfiarea plcut, frumoas,


inuta demn, brbteasc, auzindu-i vorba meteugit, neleapt, Soliman sultan i-a nfrnt furia i l-a ascultat Deodat, i-a amintit c a jurat s-l calce n copitele armsarului. - mi pare ru, dar trebuie s-mi in jurmntul, - l ii, mria ta, l-a ncredinat Petru Rare. - Dar cum crezi c mai scapi cu via de sub copitele armsarului meu? a ntrebat sultanul. - Scap, mrite, dac faci cum te povuiesc eu.[] Eu intru sub podul cel de marmur din curtea palatului; mria ta ncaleci armsarul cel focos cu care mergi la rzboaie i treci, n trap i-n galop, de apte ori ncolo i-ncoacen copite de armsar mprtesc: m apr podul. , pe pod. Eu aud copitele calului deasupra mea si-mi tem zilele. Aa se cheam c mria ta mplineti jurmntul, iar eu nu pier strivit!
12

A doua domnie

Petru Pares, Manastirea Probota

n cea de-a doua domnie, dovedeste caliti diplomatice deosebite. acelai timp. Voievodul reuete s recapete o parte a teritoriului dintre Prut i Nistru. Turcii refuz s-i restituie prin rscumprare cetatea Tighina (numit de ei Bender) i localitile din preajma ei.

13

A doua domnie

La 2 martie 1542 Rare a ncheiat o alian secret antiotoman cu Habsburgii. ns operaiile militare finanate din exterior, n principal de Petru Rare, ntreprinse n 1542 de statele germane in frunte cu Ioachim al II-lea de Brandenburg cu scopul de a-i respinge pe turci din Ungaria, s-au ncheiat fr succes. Ca urmare, domnul a fost silit s renune n continuare la lupta cu otomanii. La ordinul sultanului el l trimite n calitate de ostatic la Istanbul pe fiul su mai mare Alexandru, iar dup moartea acestuia n 1544 la curtea otoman este trimis un alt fiu al su, Ilie, viitor voievod al Moldovei. Ulterior trimiterea ostaticilor la Istanbul intr n uz.

14

Cultura in timpul Domnului Petru Rares

Personalitatea voievodului moldovean s-a manifestat din plin n domeniul artelor , domnia lui Petru Rares marcand epoca in care arta medievala moldoveneasca a cunoscut marea implinire .
Fenomen unic n arta universal, pictura exterioar moldoveneasc este purttoare nu numai de virtui artistice de maxim valoare ci i de idei cu caracter patriotic, ndemnul la lupt pentru nlturarea suveranitii otomane fiind cel mai important.

Pictura murala Manastirea Probota

15

Petru Rare este ctitor al Manastirii Probota (1530), monument UNESCO, unde se gaseste mormantul domnitorului.
Numele mnstirii vine din substantivul dacic PROPEDI Acopermnt; Lca; Protecie; Sprijin ( rom. broboad; proptea), fiind, se pare construit pe locul unui mai vechi templu zalmoxian.

Manastirea Probota

16

A recldit Moldovia i Bistria lui Alexandru cel Bun, a refcut biserica Cpriana , a construit sau reconstruit numeroase monumente la Baia, Roman, Rca, Suceava, Hrlu, Trgul Frumos. Biserica Baia

Manastirea Moldovita

Pornind de la experiene mai vechi, pictorii epocii lui Petru Rare au executat minunate picturi exterioare, vestite n toat lumea.
17

Dintre ele se pstreaz parial sau pe suprafee mari frescele de la Probota, Sf. Gheorghe Suceava, Humor, Baia, Moldovia, Blineti, Sf. Dumitru Suceava, Coula, Arbore, Vorone.

18

Manastirea Caracalu

In anul 1535, Manastirea Caracalu, apartinand Sfantului Munte Athos, intra in grija domnului Petru Rares care se angajeaza s-o refaca in intregime. Contrar opiniei majoritatii istoricilor care sustin ca Petru Rares este inmormantat la Probota , parintii de la Caracalu afirma ca el ar fi venit si s-ar fi calugarit, primind numele de Pahomie. Aici ar fi ramas pana la sfarsitul vietii si aici ar fi fost si inmormantat. In sprijinul acestei sustineri ei invoca fresca din pridvorul manastirii infatisand doi schimonahi tinand impreuna o biserica. Deasupra sta scris: "Noii ctitori ai acestei sfinte manastiri: Pahomie si Pahomie".
19

Slbit de boli, Petru Rare a murit la 3 septembrie 1546 i a fost nmormntat la Probota, n partea de nord a gropniei din naos, ctitoria sa. Caracteriznd personalitatea acestui vrednic voievod, cronicarul Grigore Ureche scria: Cu

adevrat era ficior lui tefan Vod cel Bun, c ntru totul simna cu ttne-su, c la rzboaie i mergea cu noroc, c tot izbndea, lucruri bune fcea, ara i moia sa ca un pstor bun o ocrotea, judecat pre dreptate fcea. Altmintrilea de stat era om cuvios i la toate lucrurile ndrzneu i la cuvntu gata, de-l cunotea toi c iaste harnic s domneasc ara .
20