Sunteți pe pagina 1din 36

Masajul pentru bebelusi?

Este incontestabil faptul ca masajul este foarte benefic pentru bebelusi. Si nu este vorba de doar de le crea senzatii de placere, ci mai ales de a-i ajuta sa se dezvolte atat din punct de vedere fizic cat si fizic. Da, chiar asa. Doar micul om este chiar la inceputul adaptarii sale in noul mediu care il inconjoara. Iar pentru aceasta are nevoie de forta , precum si de numeroase deprinderi. Masajul il ajuta sa-si fortifice musculatura, determinan-o sa intre in actiune, si sa faca fata solicitarilor. Cand incepem masajul bebelusului? Daca bebelusul a implinit deja 6 luni, iar medicul pediatru nu a manifestat nici o nemultumire in ceea ce priveste starea lui de sanatate, prin masajul pe care il puteti face chiar dumneavoastra nu are decat de castigat. Ar fi de dorit sa recurgeti la aceasta indeletnicire intr-un anumit moment al zilei. De exemplu, la 40 de minute dupa masa, sau cu o jumatate de ora inainte de alaptare. Cum organizam sedinta de masaj? Alegeti acea perioada a zilei cand bebelusul este vioi si linistit. Inainte de a incepe exercitiile, aerisiti bine camera si urmariti ca temperatura camerei sa fie peste 20 grade Celsius. Cel mai bine e sa asezati copilul pe o masa, potrivita inaltimii dvs, pe care sa asterneti o patura moale. Miinile dvs trebuie sa fie spalate, cu unghiile taiate scurt. Nu folositi creme speciale de masaj , nu are rost sa imbacsiti porii cu grasimi. Miscarile trebuie sa fie blande , pentru a nu irita pielea extrem de sensibila si scheletul osos foarte fragil al copilului. Urmariti ca in timpul masajului, copilul sa fie bine dispus. Daca este capricios, incetati manevrele pana se va linisti. N-ar trebui ca micutul sa asocieze masajul cu vreun disconfort anume, altfel peste cateva zile il va considera o sursa de neplaceri si va deveni nelinistit chiar de la primele manevre. Exercitii pentru masaj Iata o serie de exercitii prin care sa puteti contribui la fortificarea musculaturii copilului, sa-l ajutati sa sio dezvolte, precum si sa-i verificati reflexele. 1.Masajul miinilor netezire Pozitia initiala (PI), asezati copilul pe spate cu piciorulele spre dvs. Prindeti-l cu mana stanga de manuta lui dreapta , usor ridicata, iar cu dreapta , neteziti-i usor prin alunecare , fara presiune , partea interioara a antebratului si a umarului, dinspre cot spre piept. Efectuati miscarile de 4-6 ori , si repetati miscarile si pentru cealalta manuta. Masajul abdomenului ca la exercitiul anterior. a) Cu mana stanga tineti copilul de picioruse, iar cu dreapta ii masati usor burtica cu miscari circulare, in sensul acelor de ceasornic, ocolind zona ficatului.Repetati miscarile de 4-6 ori. b) de la varsta de 3 luni ii putiti masa si musculatura acestei zone. In acest scop veti recurge la o

frictionare , o usoara apasare cu ambele maini pe musculatura burtii , mai intai cu toata palma , apoi doar cu buricele degetelor. Repetati miscarile de 4-6 ori. Masajul picioarelor P.I : ca in exercitiul anterior Neteziti usor partea dorsala a piciorului, dinspre calcai, spre zona inghinala. Repetati miscarile de 4-6 ori pentru fiecare picior pin parte. Masajul coloanei vertebrale Asezati copilul pe o parte. Treceti-va cate doua degete dea lungul coloanei , pe partile laterale a acesteia, de la fundulet spre umeri. O asemeanea manevra va conduce la extensia coloanei vertebrale.Executati cate o asemenea manevra pentru fiecare parte a coloanei. Masajul spatelui ( dupa varsta de 2 luni ) P.I : copilui este asezat pe burtica si se sprijina cu piciorele de dvs. Netezi-tii cu dosul palmei spatele, de la fundulet spre gat, apoi cu fata palmele , de la gat spre fundulet. Repetati miscarea de 4-6 ori. Flexia coloanei vertebrale si a picioarelor P.I: ca in exercitiul anterior. Sprijiniti corpul copilului de sub piept, picioarele ii sunt intinse. Ridicati-l usor deasupra mesei . In mod reflex copilui isi va indrepta spatele si-si va ridica capul. Exercitiul contribuie la fortificarea musculaturii spatelui, a coloanei vertebrale si a cefei. Masajul talpilor P.I : culcat pe spate. a) cu degetele aratatoared de la ambele maini saltati usor talpile copilului si a mentineti-le ridicate. Cu degetele mari frictionati-i usor partea exterioara a talpilor, de la degete spre calcai. b) Cu palmele ambelor maini, frictionati-i degetele. Repetati miscarea de 4-6 ori . Gimnastica degetelor de la picioare ( masajul reflexogen al talpilor ) P.I : culcat pe spate. Ridicati cu o mana piciorul copilului, Cu degetul aratator apasati usor pielea si muschii de la baza degetelor.in mod reflex, copilui si le va indoi. Plimbati usor degetul pe partea interioara a talpii, de la degete spre calcai. In mod reflex , copilul isi va desface degetele. Exercitiul ajuta la tonifierea musculaturii talpilor. Repetati miscarile de 4-6 ori. Reflexul de mers Asezati copilul pe masa, cu fata spre dvs, sprijinit de subsori. La atingerea de suprafata dura a mesei , copilui isi va intinde in mod reflex picioarele din genunchi si articulatiile coxo-femurale.Repetati miscarea de 4-6 ori , asemenea miscari ajutand la fortificare musculaturii picioarelor , copilui deprinzandu-se astfel sa se sprijine in ele.

Masajul pentru varsta 3 luni !

1. Masajul mainilor - netezire. Aceleasi manevre ca in exercitiul pentru un prichindel de 1,5 luni. Puteti m ari insa numarul miscarilor la 6-8 . Exercitiu cu mainile - incrucisarea si desfacerea Asezati copilul pe spate cu fata spre dvs. Intinde-ti mainile spre el , atingandu-i cu degetele palmele. Micutul va va apuca de degete. Incrucisati-i mainile deasupra pieptului , dupa care desfaceti-le in lateral. Un asemenea exercitiu , repetat de 4-6 ori faciliteaza o respiratie profunda , si tonificarea muschilor umerilor. Masajul abdomenului P.I : Asezati copilul pe spate, cu piciorulusele spre dvs. Cu mana stanga tineti-i pipciorusele usor ridicate, iar cu dreapta frictionati-i usor burtica, cu miscari circulare , in sensul acelor de ceasornic. La inceputul exercitiului o faceti cu toata palma , pentru ca spre sfarsit sa o faceti doar cu buricele degetelor. Repetati miscarile de 6-8 ori. Intoarcerea de pe spate pe burta Asezati copilul pe spate. Cu mana dreapta sustine-ti picioarele, iar cu stanga, indoita din cot, prindeti-l de manuta stanga.Provocati-l sa se intoarca din pozitia pe spate pe cea pe burta, rasucindu-si incet picioarele si bazinul. Repetati miscarile de 1-2 oripe fiecare parte a corpului. Dupa un timp, daca micutul se intoarce cu usurinta de pe o parte pe cealalta, sprijiniti-l doar de picioruse. Masajul spatelui Culcat pe burta. De 4-6 ori miscari de netezire, si tot atatea frictionari efectuate cu buricele degetelor de la ambele maini, prin miscari circulare, de la fundulet spre ceafa. Terminati exercitiul cu manevre de netezire. Extensia picioarelor si a coloanei. Asezati copilul pe burtica, sustineti-i corpul cu mainile, prinzandu-l de sub piept , si intindeti-i piciorusele. ridicati-l cu grija deasupra mesei. In mod reflex, micutul isi va indoi spatele si va ridica capul. Sunt suficiente 1-2 miscari. Masajul talpilor Culcat pe spate. Cu degetul aratator de la ambele maini saltati usor talpile copilului, si mentineti-le ridicate, Cu degetele mari , frictionati-i usor partea exterioara a talpilor, de la degete spre calcai. Repetati miscarile de 4-6 ori. Apoi treceti la frictionarea degetelor , de 6-8 ori fiecare, Dupa care, cu degetele indoite , aplicati usoare percutari in calcaiele copilului.

Gimnastica talpilor Culcat pe spate. Apasati usor cu degetul aratator al mainii drepte pe marginea interioara a a talpii, dupa care, cu un numar dublu de miscari, partea exterioara a acesteia.Se incepe su degetul mic , si se repeta fiecare miscare de 2-4 ori, Un asemenea exercitiu ajuta la fortificare muschilor articulatiilor, si a ligamentelor talpilor. "Dansul" picioarelor. Asezati copilul pe masa, sprijinindu-l de subsori , cu fata spre dvs. In mod reflex, intrand in contactcu suprafata dura a mesei , micutul isi va intinde din genunchi si solduri . In felul acesta va ajutati copilul sa-si intareasca musculatura picioarelelor, capatand si desprinderea de a se sprijini in ele atunci cand va incepe sa mearga. Repetati manevra de 4-6 ori. Toate aceste manevre, executate cu blandete, sunt o placere dubla, atat pentru mama, cat si pentru copil. Sfatul de la Desprecopii.com Nu veti avea nevoie de prea mult timp pentru efectuare acestor manevre. Cu siguranta vi se va parea interesant sa urmariti cum reactioneaza la asemenea evenimente, si sa va bucurati de reusitele lui. Esential este sa retineti ca nu doar il ajutati sa se relaxeze, ci ii antrenati corpul si ii invatati muschii sa faca fata solicitarilor. Efectuand corect si in mod regulat aemenea exercitii, veti evita multe eventuale neplaceri pe viitor.

Gimnastica pentru copii


Frumusetea corpului uman se bazeaza pe armonie in dezvoltarea diferitelor sale segmente, a diferitelor sale tesuturi, dar si in privinta executarii miscarilor sale. La varsta cresterii si dezvoltarii tesuturilor si a perfectionarii functionalitatii lor se pot instala o serie de deficiente sau abateri de la tinuta corecta. Astfel, la copii, adolescenti si tineri se pot constata atitudini vicioase, caracterizate prin accentuarea curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale (cifoza, lordoza) sau prin aparitia unor curburi anormale (scolioze). In special la varsta scolara si la pubertate, abaterile pot fi corectate prin programe de exercitii de gimnastica medicala sau kinetoterapie, ceea ce inseamna terapie prin miscare. Ignorarea si persistenta acestor deficiente staturo-posturale ale coloanei vertebrale conduc in timp la instalarea disfunctionalitatilor de respiratie sau de digestie. La varsta adulta, in special la adultul tanar, se vor intalni cu o frecventa mult mai crescuta suferinte precum discopatia cervicala, dorsala sau lombara, nevralgii, crize de contractura musculara si limitarea mobilitatii. In vederea stoparii instalarii acestor neajunsuri se impune un efort suplimentar in vederea identificarii copiilor, adolescentilor si tinerilor cu deficiente staturo-posturale localizate la nivelul coloanei vertebrale. Pasul urmator il reprezinta stabilirea unor programe de exercitii fizice sau kinetoterapie, spre a stopa evolutia deviatiilor functionale, numite atitudini vicioase, spre modificarile structurale, care vor necesita purtarea corsetului sau a altor dispozitive ortopedice de redresare si suport muscular sau interventie ortopedico-chirurgicala. Gimnastica de corectie Programele. Programele de gimnastica de corectie propuse de specialistii fizio/kinetoterapeuti trebuie insusite si exersate de catre copii, adolescenti si tineri, dar trebuie supravegheate de cadrele de specialitate si de parinti sau de catre adultii din anturaj. Exercitiile. Exercitiile de gimnastica medicala corectiva pot fi insusite intr-un centru de recuperare specializat, se vor executa zilnic si corect, atat la sala de gimnastica, cat si la domiciliu, iar medicul

specialist va realiza controlul periodic al pacientului. Bilantul. Controlul periodic, efectuat din sase in sase luni, este menit sa faca bilantul functional, care obiectiveaza raspunsul deviatiei vertebrale la tratamentul aplicat si permite ajustarea sa corespunzatoare. Rezultatele. Dupa cum se poate constata, efortul de recuperare sau de redresare a viciilor de postura ale coloanei vertebrale este colectiv, el apartine copilului, tanarului sau adolescentului in cauza, cadrelor specializate, dar si familiei, profesorilor etc. Corectarea deviatiilor vertebrale In toate deviatiile vertebrale, programele de exercitii fizice corective sunt prezente in planul terapeutic, singure sau in asociere cu tratamentul ortopedico-chirurgical. Gimnastica medicala, kinetoterapia, recuperarea medicala si exercitiile terapeutice se bazeaza pe aplicarea unor miscari coordonate si cu un scop precis. Programul de recuperare cuprinde exercitii fizice pasive, in care deplasarea segmentelor se face prin interventia unei forte exterioare corpului si exercitii fizice active, executate prin interventia voluntara a pacientului. Exercitiilor fizice li se adauga obligatoriu sporturi sau jocuri sportive. Cel mai potrivit este inotul, indeosebi brasul sau inotul pe spate. Se mai pot recomanda: baschetul si voleiul, ce promoveaza miscarile efectuate cu extensia coloanei vertebrale; nu vor avea aspect competitional, ci doar de divertisment. Respiratia Respiratia este importanta bunei dezvoltari in perioada de crestere; se recomanda si un program de gimnastica respiratorie. Pentru ca miscarile respiratorii (ventilatia pulmonara) sa se desfasoare in conditii optime, este necesara o pozitie corecta a coloanei vertebrale, a cutiei toracice (coastelor), abdomenului si o activitate normala a muschilor respiratori. Toate programele prescrise, indiferent de scopul urmarit, trebuie sa fie executate din pozitii de start, care confera stabilitate la miscare. In afara de pozitiile deficitare, adoptate la masa de studiu, in fata calculatorului sau la scoala, in banca, o atentie deosebita se va acorda si adoptarii unor pozitii corecte in timpul somnului.

Masajul la bebelusi si copii


Masajul sau gimnastica bebelusului ( sugarului ) este foarte importanta mai ales in primul an deoarece se face transferul de la pozitia fetala-intrauterina care ferea un spatiu limitat, la un mediu nou de viata numai bun de explorat. Acest tip de masaj-gimnastica pentru bebelusi ii invata pe copii sa se bucure din plin de noul mediu de viata. Atingerea este cel mai important mod de comunicare al bebelusului. Simtul tactil ii furnizeaza o multime de informatii si il ajuta sa se dezvolte mai frumos.

Gimnastica si masajul sugarului este indicata pentru ca ajuta la dezvoltarea armonioasa a copilului, poate daignostica si corec eventualele deficiente, prin folosirea unor tehnici, miscari si manevre care determina posturile si miscarile corecte ale bebelusulu Masajul practicat cu regularitate il ajuta sa doarma, sa se hraneasca mai bine si sa se bucure de noutatile aparute in primul an de viata.

Aceasta gimnastica influenteaza bebelusul in mod benefic, pozitiv atat din punct de vedere psihic, cat si motor. Exercitiile fizi combinate cu masajul relaxeaza musculatura, stimuleaza circulatia periferica si terminatiile nervoase, tonifica inima si plamanii, ajutand la eliminarea secretiilor traheobronsice (mai ales in cazul infectiilor cailor respiratorii), stimuleaza digestia (inlaturand colicile).

Efectele masajului la bebelusi: reduce agitatia copilului si il calmeaza; relaxeaza muschii tonifiindu-i si sporeste motricitatea; deblocheaza articulatiile, sporind mobilitatea; stimuleaza sistemul circulator, stimuland imunitatea si circulatia; creaaza o stare de siguranta si ncredere; ii regleaza pofta de mancare. stimuleaza digestia, diminuand si inlaturand colicii.

Masajul si gimnastica bebelusului sunt forme terapeutice de joaca, putand fi considerate primii pasi spre socializare. Aceasta gimnastica-masaj poate fi facuta si de mama acasa dupa ce a fost instruita in prealabil de un profesionist calificat in masajul pentru copii. Dar este recomandat ca periodic acestea sa se faca de catre personal calificat pentru ca acestia sa poata urmari dezvoltarea copilului, precum si introducerea unor exercitii noi cu grad de complexitate mai ridicat. Terapeutii, datorita cunostintelor medicale si experientei, pot evalua si lua in calcul aspecte pe care parintii nu au cum sa le cunoasca profund. >> Intrebari si raspunsuri privind masajul la copii >>

Cum sa faci masaj copilului tau sugar

Masajul pentru copii sugari se face intre mese, astfel incat copilul sa fie nici flamand si nici cu burta plina dupa masa. In camera e necesa afi calb in jur de 25 grade, uleiul incalzit un pic. Inainte de a incepe masajul trebuie sa te speli bine pe maini sa iti pregatesti tot ceea ce este necesar, sa ai un pregatit ulei sau o crema pentru masaj ( noi recomandam ulei de masline virgin, nerafinat ). Cand faci masaj copilului tau iti recomandam sa te gandesti la lucruri frumoase preferabil ar fi ca atunci sa te rogi, pentru ca prin atingeri se transmit energii si informatii care influenteaza corespunzator calitatii acestora copilul. Fii atent la reactiile bebelusului si astfel vei observa ce ii plac si ce nu. Faza I - Masajul picioarelor

In aceasta zona miscarile vor fi foarte blande, exercitand o presiune usoara in sensul intoarcerii sangelui catre cord, pentru a imbunatati circulatia, se incepe de la sold pana la laba piciorului si inapoi, trebu sa ai grija de tot piciorul inclusiv talpa si degetele, pentru ca in talpa sunt centri reflexi pentru toate organele. Apoi, cu palmele desfacute executa miscari circulare in jurul membrului inferior, de la degete cat coapse, ca si cum ai freca palmele una de alta. Faza II - Masajul abdomenului si pieptului

.In zona abdomenului se executa miscari circulare cu palma deschis in sensul acelor de ceas. Masajul pieptului se poate face cu miscari care converg catre zona inimii. Masajul abdomenului poate avea u rezultat benefic prin ameliorarea disconfortului dat de prezenta gaze in stomac si intestine si poate imbunatati digestia ducand la ameliorarea si disparitia durerilor date de colici. Faza III - Masajul bratelor

La brate se aplica aceleasi tehnici ca la picioare: executa o presiune usoara intre degetul mare si aratator si maseaza ca si cum ai vrea s impingi sangele de la degete catre umar; nu uita de miscarile de rula circulare in jurul bratului pastrand aceeasi directie. Masati si palma bebelusului, de la degete pana la incheietura, inclusiv degetele Bebelusilor le place sa-si tina bratele aproape de corp. E posibil sa n accepte atat de usor masarea lor. Faza IV - Masajul spatelui

Bebelusilor in general le place in mod deosebit sa fie atinsi, mangaia si masati pe spate producandu-le o placere deosebita. Il poti lasa pentru final. Masati usor dinspre fund spre ceafa, apoi de-a lungul cloanei vertebrale (nu apasati) cu ambele maini tinute paralele. Nu trebuie sa te ingrijorezi ca nu ai o tehnica perfecta. Simpla atingere constituie o hrana emotionala pentru bebelus, la fel de importanta pentru dezvoltare ca alimentatia!

Copiii si activitatile adecvate varstei lor


Autor:

muztu

data publicarii: 23.05.03

Sportul ajuta la dezvoltarea armonioasa a unui copil si cu cat el este inceput mai devreme cu atat mai bine. Dar este recomandat pentru copiii de sase ani sa joace fotbal in echipa? Dar... sa incurajezi un copil care nu isi coordoneaza miscarile sa faca gimnastica? Este important sa iti amintesti ca este ok daca copiii tai nu sunt interesati de anumite sporturi, atata timp cat ei urmeaza activitati care ii ajuta sa aiba o stare fizica buna. Solutia este gasirea unor activitati care le place sa o faca, sa fie distractive si sa ii tina in miscare. Si nu uita de celelate avantaje pe care copilul tau le va avea daca este incurajat spre un sport: isi face prieteni, devine mai ordonat, invata sa imparta. Ce trebuie sa faca parintii?

Sa incerce sa se concentreze pe succesele copilului decat pe insuccese. Copilul tau nu trebuie sa poata sa inoate bine, dar el poate fi un foarte bun patinator sau jucator de baschet. Lauda ce el face bine si ofera-i mai multe oportunitati care sa ii asigure succesul. Introdu noi activitati mai ales daca el se arata interesat. Daca e posibil, parintii ar trebui sa participe la activitati sportive cu copiii lor. Cand parintii merg pe biciclete impreuna, parintii joaca rolul de model si fiecare se distreaza si ia exemplu. Ce poate fi mai bun? Sporturile si exercitiile pentru copii pana la sase ani Daca copilul nu vrea sa faca ceva sau nu pare inca pregatit cel mai bine este sa nu il fortezi prea tare. Doar pentru ca un alt copil poate sa mearga pe o bicicleta cu doua roti la cinci ani nu inseamna ca si copilul tau ar trebui sa poata sa o faca. Copiii isi manifesta iscusinta(indemanarea, priceperea) la diferite varste. Nu incerca sa faci prea multe comparatii intre copilul tau si alti copii. Unii copii se rusineaza la sport deoarece se tem de un esec sau se frustreaza repede. Inca o data tu trebuie sa fii grijuliu, sa il incurajezi dar niciodata sa nu il fortezi spre o activitate care nu si-o doreste. Asteapta sase luni si incearca din nou cand copilul se va simti mai bine. Cateva activitati pentru un copil pana la sase ani gimnastica (dar nu lucratul pe aparate) sotron jocul cu discul de plastic coarda inotul karate Sportul si exercitiile pentru copii peste sapte ani Copii trebuie sa aiba cel putin sapte sau opt ani inainte da a fi angajati in sporturi de echipa, spun cei mai multi experti. Depinde de copil, dar multe sporturi de echipa sunt sporturi de contact si multi copii sub sapte ani nu sunt pregatiti pentru un contact dur. Pentru ei riscul accidentarii fizice nu este singura grija. Exista de asemenea problema castigarii sau pierderii. Emotional, pierderea in sport poate fi grea chiar si pentru adulti. La aceasta varsta este mai important ca, copiii sa aiba sansa sa se

joace decat sa isi faca griji despre cine pierde sau cine castiga. Multi experti sunt de accord ca intre 8 si 12 ani este timpul sa se introduca competitiile sportive (baseball, soccer, hochei pe iarba sau gheata, tennis, inot, gimnastica, baschet, fotbal, etc) Parintii ar trebui sa fie bine informati despre sportul ales de copii lor, incluzand echipamentul si tehnicile de prevenire a accidentelor. Antrenorii pot oferi cele mai multe dintre aceste informatii dar ramane inca o idee buna pentru parinti sa stie, astfel incat ei sa isi poata ajuta copiii sa activeze bine fara sa se loveasca. Utilizarea greutatilor sau antrenarea cu greutati nu este recomandata decat daca un copil urmeaza un program adecvat varstei si e supervizat de personal professional calificat. Alergarile pe distante lungi ar trebui sa fie amanate pana in adolescenta. Chiar si asa, programele de alergat pe pista pentru copii de varsta medie (cls. a 6 a sau cls. a 8 a) de obicei limiteaza distantele de alergare la 1/2 sau 3/4 mile. Varsta potrivita pentru aceste activitati variaza depinzand de durata si intensificarea activitatii. Este intotdeauna recomandat sa consulti doctorul copilului tau pentru recomandari specifice. Cateva activitati pentru copii peste 7 ani baseball baschet fotbal hochei pe iarba sau pe gheata soccer lupte tennis patinaj dansul gimnastica excursii usoare

Cum iti deprinzi copilul sa practice exercitii fizice


de Greta Harja

Comenteaza Print Trimite pe: Yahoo Facebook Twitter Mail

Ca urmare a consumului exagerat de dulciuri si a sedentarismului - fie la televizor, fie in fata calculatorului - tot mai multi copii de varsta frageda si adolescenti se confrunta cu probleme generate de excesul de greutate. Dincolo de problemele de ordin social, emotional si estetic, un copil obez are tensiunea arteriala si colesterolul marite si prezinta un grad pronuntat de risc in ceea ce priveste afectiunile cardiovasculare. In cazul in care observi ca si copilul tau are tendinta de a acumula excesiv in greutate, nu intra in panica si nu adopta o atitudine agresiva. Specialistii americani considera ca aceasta problema nu este insurmontabila, cu conditia sa actionezi cat mai repede, incurajandu-l sa practice exercitiul fizic si controlandu-i, discret dar constant, alimentatia. La inceput va fi probabil dificil sa-l determini pe micut sa abandoneze desenele animate sau jocul pe calculator care il captiveaza, in favoarea exercitiilor fizice. La varsta de 5-6 ani nu realizeaza dimensiunile problemei cu care se confrunta si cu atat mai putin proportiile pe care le va atinge aceasta daca situatia va persista. Asadar, nu-l constrange si nu apela la masuri punitive ori la santaj: "Daca nu faci sport, nu mai ai voie sa te uiti la televizor". Nu vei obtine alt rezultat decat ca micutul va ramane cu impresia ca este pedepsit pentru o vina pe care nu are capacitatea de a o intelege inca. Cel mai bine, spun specialistii americani, este sa-i creezi impresia ca totul este un joc si in nici un caz sa nu faci vreo referire la excesul sau in greutate, pentru ca exista riscul aparitiei unor complexe de inferioritate greu de depasit. Iata cateva idei care iti vor fi de folos nu numai pentru a-l convinge sa urmeze un program regulat de exercitii, ci si pentru a transforma aceasta activitate intr-un hobby. Exercitiul poate fi o veritabila sursa de distractie si amuzament Gandeste-te la activitatile care ii plac si la care se descurca (evident, in afara jocurilor in retea!). De exemplu, patinajul, schiul, tenisul, pot fi distractive pentru unii copii, dar adevarate chinuri pentru altii. Daca micutului tau ii plac, este cu atat mai bine, dar in caz contrar, orienteaza-l spre activitati mai lejere: o plimbare cu bicicleta, un curs de arte martiale, inot sau pur si simplu plimbari zilnice in parc. Cel mai bine este sa-l intrebi chiar pe el ce i-ar face placere. Este important sa-i placa ceea ce face, deoarece daca va constata ca esueaza, va abandona si va fi dificil sa-i schimbi punctul de vedere. Program regulat de exercitii pentru intreaga familie Parintii si rudele ar trebui sa practice si ei activitati fizice in aer liber impreuna cu cei mici. De fapt, cu cat mai multi membri ai familiei implicati si entuziasmati, cu atat mai bine. Copilul se va simti motivat sa progreseze si, in afara de aceasta, daca parintii vor da de inteles ca pentru ei sportul este o povara, copilul va abandona probabil in curand. Ca sa nu mai spunem ca micutul ar putea incerca un sentiment de izolare si frustrare, percepand exercitiul fizic drept o pedeapsa pentru ca este supraponderal. Efortul trebuie incurajat si recompensat Stabileste un sistem de monitorizare a performantelor si recompenseaza eforturile lui. Asta nu inseamna sa transformi totul intr-o competitie. Rasplata trebuie sa fie atribuita intregului grup de "sportivi" - inclusiv tie, daca faci parte din acesta. Bineinteles ca recompensa nu va consta in acces liber la dulciuri sau alte produse alimentare bogate in calorii. Vei transmite un mesaj gresit: mancarea nu este o rasplata. Risti ca micutul sa fie ispitit de inghetata pe care stie ca o va primi la sfarsitul saptamanii (sau, si mai rau, a zilei) si astfel, cu toate ca va depune efort, va anula efectele benefice ale sportului. Poti incerca, in schimb, sa-i oferi in dar o bicicleta, o jucarie pe care stii ca si-o doreste si asa mai departe. Deprinde-l sa uite de lift sau de mijloacele de transport in comun pe distante mici Probabil ai auzit si tu de efectul recomandat al urcatului si coboratului scarilor. Chiar asa, cine are nevoie de un aparat sofisticat de gimnastica atunci cand face zilnic miscare urcand si coborand treptele, mergand pe jos o statie sau doua sau lucrand in gradina? Si exemplele pot continua, adaptandu-se de la caz la caz. Incurajeaza-l pe micut sa faca acelasi lucru - de pilda, cand il duci la gradinita sau la scoala. Sau dansati! Transforma casa intr-o discoteca ad-hoc. Iti garantez ca va veti distra copios...

Copiii si nevoia de miscare; exercitii pentru varstele mici


miscare exercitii nevoia varstele copilul

Autor: Steluta Indrei

Evolutia tehnico-stiintifica in societatea contemporana, pe linga aspectele pozitive legate de productie, are si un mare inconvenient: eliminarea efortului fizic si inlocuirea lui cu solicitarea neuropsihica. Pe masura ce stresul, sedentarismul juvenil se manifesta tot mai evident in viata cotidiana, mai multi oameni inteleg ca este necesara interventia activa a adultilor pentru asigurarea optimului de miscare a copiilor. Mediul si modul de viata actual au condus treptat la diminuarea miscarii naturale si spontane, copilul traind o buna parte din timp inchis in camere mici, lipsit de spatii corespunzatoare de joaca si plimbare. Se nasc primele generatii de copii ai caror parinti au dus o viata sedentara; o mama a carei rezistenta este scazuta are sanse crescute de a da nastere unui copil lipsit de vigoare. In acest caz se recomanda chiar de la primele luni de viata ca miscarea sa reprezinte un important factor fortifiant. Diversitatea exercitiilor fizice este foarte mare - de la miscarile naturale de baza: mers, alergare, sarituri, aruncare, prindere, tirire, catarare etc. - la cele tehnice sau aplicative, cum sint: inotul, schiul, mersul pe bicicleta etc. Gimnastica in cursul primei copilarii Notiunea de gimastica a primei copilarii, cunoscuta sub denumirea de gimnastica sugarului, presupune o gama larga de manevre, tehnici, procedee si pozitionari ce pot influenta statica si dinamica corecta, care contribuie la formarea deprinderilor, la dezvoltarea armonioasa, dar si la calirea organismului si intarirea sanatatii. Forma si continutul exercitiilor trebuie adaptate in functie de virsta, grad de dezvoltare si alte caracteristici. Trebuie sa se tina seama ca la copilul mic, desi musculatura este formata in totalitate ea este redusa cantitativ si calitativ, ligamentele articulare sint fragile si abia schitate, miscarile lente si imprecise, muschiul oboseste repede. Tocmai de aceea se impune respectarea citorva regui. Reguli generale

Majoritatea specialistilor recomanda ca programul sistematic de exercitii fizice sa inceapa in jurul virstei de 4 luni. Exercitiile constau in miscari simple, naturale, aplicate cu regularitate la aceleasi ore inainte de baie si de masa. La inceput durata sedintei este de 4-5 minute, ajungindu-se treptat pina la 10-15 minute. Pozitiile de lucru trebuie sa fie cit mai naturale, adecvate activitatilor, astfel incit copilul sa nu fie obligat sa stea in pozitii care nu ii fac placere. Masajul ar trebui sa fie adjuvant de baza. Reguli de executare Toate exercitiile se vor efectua incet, linistit, evitind miscarile bruste. Apucarea segmentului sa confere siguranta si libertate de miscare in articulatii. Exercitiile sa fie insotite de vocea calda si afectuoasa din partea celui care se ocupa de copil, sa-i vorbeasca in permanenta si chiar sa foloseasca o muzica adecvata.

Cerinte

igienice

Masa si patura pe care se desfasoara exercitiile sa fie curate, comode, sa permita pozitionari si miscari corecte; cerintele igienice fiind obligatorii si din partea adultului (miinile si echipamentul). Temperatura camereitrebuie sa fie adecvata si constanta. Vara sa se lucreze in aer liber, intr-un loc cu umbra, ferit de curent. Toate exercitiile facute cu copilul trebuie sa fie insotite de verbalizarea adultului cu glas domol si ton afectuos, de exemplu: Vezi, e un inel. Uita-te! Bravo! L-ai vazut! Copilul e mingiiat, i se zimbeste. Sau: Uite jucaria! Ia-o! Hai, ia-o! Prinde-o cu mina! Etc

Copiii si nevoia de miscare; exercitii pentru varstele mici


miscare exercitii nevoia varstele copilul

Autor: Steluta Indrei

Perioada 4-5 luni 1. Copilul se afla culcat pe spate, in patut, iar adultul lateral fata de el in asa fel incit sa fie vazut bine, urmarind sa obtina unele reactii: zimbet, gesturi, vorbindu-i permanent. Din aceeasi pozitie sau sezind intre perne, trebuie stimulat sa urmareasca cu privirea un obiect (inel) rosu pe care adultul il deplaseaza lateral, vertical, apoi circular. Din aceeasi pozitie, intinderea bratelor lent si simetric lateral. Din aceeasi pozitie, se fac cu picioarele miscari de indoire, revenire, rotatie. Din culcat pe spate, copilul este ridicat de adult, prin aplicarea miinilor sub omoplati apropiindu-l de el, picioarele copilului avind punct de sprijin pe adult. Copilul culcat pe pat este ajutat sa se rostogoleasca pe o parte si pe alta. Din aceeasi pozitie, adultul ii ridica progresiv membrele inferioare fara sa-i desprinda umerii si capul de pe suprafata de sprijin. Adultul plasat in fata copilului, cu bratele intinse, ii intinde degetul mare, tragindu-l spre pozitia sezind si stimulindu-l sa vina spre el.

2.

3. 4. 5.

6. 7. 8.

Perioada 6-7 luni: 1. 2. Copilul, asezat pe scaunel si stimulat verbal, este determinat sa schiteze o miscare de indoire a trunchiului, prin chemarea lui pe nume de catre adult. Din aceeasi pozitie, copilului i se ofera diferite obiecte-stimul, din ce in ce mai mici, care se afla in mina adultului si pe care copilul trebuie sa le apuce cu minutele. Copilul culcat pe spate, iar adultul lateral fata de el, se duc bratele sus, cu

3.

cresterea treptata a amplitudinii. 4. 5. 6. Copilul culcat pe spate, ridicarea membrelor inferioare atit cit sa formeze un unghi de 90 de grade cu trunchiul pe abdomen. Stimularea intoarcerii din culcat pe burta in culcat pe spate, prin prezentarea unei jucarii care ii atrage privirea copilului, apoi mina si restul corpului. Copilul culcat pe spate este stimulat verbal sa prinda doua degete de la fiecare mina, pe care i le intinde adultul, ajutindu-l astfel sa se ridice in sezind. Copilului din sezind cu picioarele intinse si cu o sustinere din lateral i se ofera obiecte-stimul pentru a le atinge, stimulindu-l sa se intinda. Articulatia gleznei este stimulata opunindu-i o usoara rezistenta cu palmele aplicate pe talpi.

7. 8.

Perioada 8-9 luni: 1. Gesturile si actiunile copilului sint solicitate cu cuvinte simple si precise: asaza-te, cauta jucaria, tine, da-mi mina, favorizindu-i astfel identificarea actelor cerute, partile corpului implicate si participarea activa la program. Pentru stimularea prin contactul verbal se recomanda utilizarea formelor cunoscute si gesturilor de imitatie: bravo, pa, diferite mimici (tusit, plescait, suflat), acoperirea si descoperirea anumitor parti ale corpului: uite mina, urechea, nasul, gura etc. Pentru stimularea orientarii in spatiu i se poate cere sa se uite in diferite directii: uite sus, jos. Copilul este solicitat sa se aseze pe un scaunel cu ajutorul unei singure miini a adultului. Copilul este solicitat sa se tirasca pentru a inainta spre un anumit punct. Copilul este invatat sa treaca din pozitia in patru labe in pozitia pe genunchi. Copilul din pozitia sezind, sa atinga mina sau degetul adultului cu piciorul, stimulind verbal miscarile piciorului. Copilul este solicitat sa lovesca mingea, sa o impinga, sa o urmeze in deplasari, fiind sustinut de solduri si avind miinile libere. Din stind in picioare, fiind sustinut de adult, se executa miscari usoare de balans inainte-inapoi-lateral, cu deplasarea centrului de greutate de pe un picior pe altul. 9. Incercarea insusirii unor notiuni ca: ia loc, pune jucaria, pune in cutie, da mina.</OL< P> Autor: Steluta Indrei

2.

3. 4. 5. 6. 7. 8.

mingea, sa o impinga, sa o urmeze in deplasari, fiind sustinut de solduri si avind miinile libere. Din stind in picioare, fiind sustinut de adult, se executa miscari usoare de balans inainte-inapoi-lateral, cu deplasarea centrului de greutate de pe un picior pe altul. Incercarea insusirii unor notiuni ca: ia loc, pune jucaria, pune in cutie, da mina.

Copilul spastic

Copilul spastic la care hipertonia muscular este caracterul preponderent si care formeaza, asa cum aratam majoritatea cazurilor, poate sa se prezinte sub trei forme : 1) Parapareza intereseaza cu precadere membrele inferioare. In aceasta forma, care de obicei poate fi recuperate pentru mers independent (sau cu bastoane, carje canadiene) sunt previzibile urmatoarele diformitati: cifolordoza, subluxatia unuia sau ambelor solduri, adductia si rotatia interna a membrelor inferioare cu flexia genunchilor, picior ecvin, varus ecvin sau valg 2) Tetraplegia sau diplegia afecteaza corpul intreg, fiind forma grava a paraliziei spastice, cu posibilitati mici de recuperare functionala. 3) Hemiplegia spastica afecteaza membrul superior si inferior de aceeasi parte. In timp se vor dezvolta urmatoarele diformitati: flexiunea cotului, pronatia antebratului, devierea cubitala a pumnului, adductia policelui, scolioza, picior ecvin. Toti autorii sunt de acord in a recunoaste ca rezultatele terapeutice cele mai bune se obtin atunci cand boala este diagnosticata precoce si tratamentul inceput imediat. Daca tratamentul poate sa inceapa in jurul varstei de sase luni copilul are mai multe sanse de inbunatatire, deoarece: - Centrii motorii nu sunt inca dezvoltati. In acest stadiu creierul are mai multa plasticitate, iar functiile sale pot fi influentate mai usor. - Copilul prezinta rareori la aceasta varsta o spasticitate adevarata. Miscarile involuntare apar rareori inainte de sfarsitul celui de-al doilea an. Miscarile normale pot fi deci mai usor facilitate si dirijate. - Tratamentul precoce poate preveni instalarea contracturilor si diformitatilor

- Prin miscarea normala se previne intarzierea mintala datorita lipsei de experienta senzoriala. Diagnosticul precoce este insa o problema dificila, si in afara cazurilor deosebit de grave, rareori poate fi stabilit in primele luni de viata, adica tocmai atunci cand este recomandabil sa se inceapa tratamentul. La varsta de trei ani se poate face si un prognostic de gravitate asupra infirmitatii. Pentru Beals Rodney spasticitatea evolueaza in trei etape: a.) De la varsta de 5 la 23 de luni, in care dezvoltarea motorie este intarziata; b.) De la varsta de 2 la 6 ani, in care ameliorarea este invers proportional cu severitatea afectiunii motorii; c.) Dupa varsta de 7 ani, cand se inregistreaza sfarsitul ameliorarii spontane Rareori se obtin modificari in bine dupa varsta de 7 ani. In fata unei infirmitati motorii cerebrale, suspectate clinic,vor fi necesare examene complementare: - Electroencefalograma; - Examenul oftalmologic; - Examenul psihologic cu determinarea coeficientului de dezvoltare; - Eventual un examen radiologic, pentru a stabili daca este posibil,natura, sediul si intinderea leziunilor. Tratamenul de recuperare functional a infirmitatilor motorii cerebrale trebuie astfel condus, incat sa obtina urmatoarele deziderate: 1. Schimbarea posturii anormale a copilului; 2. Reeducarea hipertoniei, spasticitatii sau a spasmelor intermitente, astfel, incat miscarea sa se faca fara un effort deosebit. 3. Dezvoltarea miscarilor importante: controlul capului, intoarcerea de pe-o parte pe alta, sederea, ingenuncherea, mersul in patru labe, statiunea, reactiile de echilibru in toate pozitiile si activitatile. Aceste miscari trebuie reeducate in ordinea aparitiei lor.

4. Reeducarea sensibilitatii si proprioceptiei. 5. Prevenirea contracturilor si diformitatilor la copiii mici sau ameliorarea lor la copiii mari. 6. Invatarea miscarilor obisnuite vietii de toate zilele. In general tratamenul copilului encefalopat cuprinde mai multe etape; procedura folosita corespunde varstei pacientului , experientei personale, mijloacelor de care dipunem si bineinteles, formei clinice. Relaxarea. O prima etapa obligatorie este aceea a obtinerii maximului de inhibitie posibila a fenomenului spasticitatii. Aceasta relaxare va fi obtinuta mai intai pe cale pasiva, apoi cu ajutor si in mod activ, in sensul deprinderii copilului mai mare de a-si lua postura prin care spasmul daunator miscarii cedeaza. Metoda cea mai bine pusa la punct, in vederea acestui scop este aceea a sotilor Bobath. Masajul este foarte dicutat in infirmitatea motorize central. Este evident ca, in lumina cunostintelor actuale despre natura infirmitatii si a tonusului muscular, masajul constituie in aceste cazuri o metoda inutila si daunatoare, fiind un factor care contribuie la cresterea spasticitatii. Masajul nu poate fi decat un mijloc paliativ de folosit in cazurile grave in care nu se asteapta nimic de la reeducarea neuromotorie.

Kinetoterapia.

Miscarea pasiva nu poate fi de asemenea, o metoda de tratament pentru aceste cazuri. Ea are rolul de a invata pe copil miscarea normal. Procedurile lui Phepls : miscarea automatic si conditionata sunt de recomandat. Asocierea muzicii poate fi de mare importanta. Miscarea activa va incepe cu ceea ce putem provoca reflex : intinderea bratelor in cadrul reflexului ,, pregatirea pentru saritura, extinderea coloanei in cadrul reflexului Landau, reactiile de echilibru. Se trece apoi la exercitiul segmentar pentru a ajunge la integrarea acestor miscari in ansamblul activitatilor intregului corp. Schema de tratament trebuie sa urmareasca trecerea de la un grup de activitati, la un altul mai complex, conform legilor progresiunii si dezvoltarii psihomotorii normale. Chiar daca la copilul normal exercitiul mersului pe genunchi ,de exemplu, nu este necesar inainte de a trece la pozitia bipeda, la copilul encefalopat se va insista asupra tuturor acesto etape, ele fiin deosebit de importante in castigarea unor deprinderi noi, corecte.

Programul kinetoterapic trebuie executat cu perseverenta ani de zile, antrenand familia pentru aceasta. In mod ideal programul trebuie executat de 2-3 ori pe zi cate 10-15 minute deoarece copilul oboseste foarte repede. Exercitiilevor fi introduse treptat, pe masura realizarii unor trepte superioare in dezvoltare. Subliniem ca pentru o buna deprindere a mersului, copilul trebuie sa invete sa mearga mai intai tarandu-se, apoi, de-a busilea apoi in genunchi si numai la

sfarsit in picioare. La copilul encefalopat aceste etape nu trebuie sarite, insistanduse in fiecare pozitie pe dezvoltarea reactiilor de echilibru. In tot acest program, miscarile, exercitiile, trebuie executate in conditiile unei hipertonii ca mai reduse. Oprim miscarea, realizam relaxarea, cautam pozitia reflex-inhibitorie inainte de a merge mai departe. Miscarile facute impotriva rezistentei sunt inutile si daunatoare. Programul de gimnastica trebuie sa fie placut pentru copil; el trebuie sa scape de spaima si de incordare si sa participe cu placere la minutele de kinetoterapie. In timpul programului el trebuie incurajat, sa I se vorbeasca frumos, sa i se cante, sa i se ofere premii pentru realizarii, fara insa ca acest lucru sa fie un montiv de rasfat nejustificat. Odata cu reeducarea motorie trebuie sa se faca si reeducarea senzoriala, oferindui posibilitatea unei experiente cat mai variate pe acest tip.

Mijloace ajutatoare.

Tratamentul infirmului motor-cerebral nu poate fi privit astazi ca opera izolata a unui specialist. Aceasta reprezinta munca indelungata a unui colectiv de specialist cu profiluri diferite, care trebuie sa contribuie armonios la corectarea tuturor deficientelor sale. Familiei ii revine rolul cel mai important de a executa constiincios programul kinetic si al psiho-pedagogului. Educatia copilului, folosind un material adecvat, are rolul de a dezvolta nu numai universal sau sensorial, asociatiile sale de idei, ci si de a contribui la capatarea si imbunatatirea deprinderilor motorii, de a supraveghea postura si corectitudinea miscarilor castigate, de a indruma conform indicatiilor logopedului, vorbirea.

Nu se va neglija contributia neuro-psihiatrului a ortopedului, a ergoterapeutului. Este necesar ca periodic acest copil sa fie tratat in insitutii specializate. Medicate ajutatoare. Tratamentul complex nu se poate dispensa de prescrierea unor medicamente cu character mai mult sau mai putin specific. Experienta generala ne arata insa ca mdicatia nu are decat un rol cu totul secundar si ca efectele sale nu se observa decat in formele relative usoare. Medicatia folosita se poate schematize in mare, astfel: 1. Himnotice si sedative (barbiturice, brumuri) 2. Neuro-leptice (fenotiazine, reserpine) 3. Tranchilizante (diazepam) 4. Decontracturante miorelaxante (tiocolchicozil, metansul fonat,

cresoxipropandiol, dibazol) 5. Neuromiotrofice (vitaminele grupului b, vitamina e, glicocol, acid adenozin trifosforic, acid glutanic, lecitina) 6. Opoterapice cu actiune asupra activitatii nervoase superioare (preparate de timus, placenta, tiroida, hipofiza) 7. Neurostimulatorii (benzetrina, cofeina).

Fizioterapia este un mijloc larg folosit in tratamentul acestor copii. 1. Ionizarile transcerebrale calcice sau iodate sunt utile. Ele au efecte impresionante privind atat redresarea motorize cat mai ales cea psihica. Contraindicatiile sunt reprezentate de comitialitate, meningita tuberculoasa, hiperexcitabilitate.

2. Baia calda generala este la indemana oricui si are avantajul ca face asocierea concomitenta a kinetoterapiei segmentare cu reeducarea motorize globala. Temperature apei trebuie sa fie intre 25-32. Intr-o astfel de baie copii manifesta o relaxarea psiho-sematica apreciabila, devin vioi, bine dispusi, exteriorizand posibilitatile psihice nebanuite; procedurile passive, uneori dureroase sunt acceptate mai usor, iar copilul raspunde mai bine la solicitari pentru actiuni voluntare obositoare. Baia peste 35 este tolerate greu de copilul spastic, care prezinta sub influenta ei fenomene de oboseala rapida si o stare de neliniste care impugn intreruperea procedurii. Termo - si hidro-kinetoterapia sunt contraindicate in formele atetozice si ataxice. In apa incordarea miscarilor acestor copii se mareste. 3. Galvanizarile sunt folosite in decontracturare 4. Campurile elcro-magnetice de regim continuu cu selfuri asezate in jurul gatului au o actiune depresoare asupra sistemului nervos. 5. Factorii balneari utilizati sunt apele acratoterme slab radio-active, cele sarate slab concentrate si apele sulfuroase, sub forma de bai calde. Climatul indicat este cel sedative, de coline. 6. Razele ultraviolete pot fi necesare pentru tratamentul cerentelor de vitamina D2. Iradierea v-a fi facuta in acest caz cu mare prudent, cu expuneri gradate si cu protejarea capului, fie sub umbrele, fie sub o palarie.

Mijloace ortopedice. Se utilizeaza: 1. Atele gipsate sau din alte material (plastic, dur-aluminiu), aparate gipsate. Mai frecvent folosita este atela palmara, care are rolul de a mentine extensia degetelor

si a pumnului si abductia policelui in diformitatea caracteristica hemiplegiei spastic infantile. 2. Aparate ortopedice pentru statiune si mers. Se folosesc aparate Hessing, de obicei cu articulatii blocate, avand rolul de a impiedica diformitatile prin contracture si a mentine axul corect al secmentelor, favorizand astfel ortostatismul. Contraindicatiile prescrierii acestor aparate ortopedice: a.) Cand exista tulburari locomotorii ale trunchiului si gatului. Idea de a bloca un spasm de torsiune intr-un guler ofiteresc sau un corset gipsat este todeauna urmata de insucces. Apar in acest caz spasme si mai violente, la alte niveluri cere fac statiunea imposibila. b.) Idiotia. c.) In cazul cand copilul locuieste foarte departe si nu poate fi controlat suficient de des. d.) La adolescentii si copii mari care si-au adoptat o forma oarecare de miscare. e.) Sunt in general contraindicate corsetele de tipul aparatului de control total cu Phelps; aparatul corijeaza, dar copilul nu se poate misca in el. Mijloace de transport: carje, carje canadiene, triciclu, triciclu cu motor, fotolii pe roate, vehiculate de o alta persoana. Alte misloace ortopedice: trebuie amintit si mobilierul care v-a fi adecvat mentinerii unei posture corecte, folosirii lui de catre copil si adesea cu rol corector. De exemplu pozitionare pe un hipopotam din panza umpluta, exercitiu pentru relaxarea aductorilor.

Masajul la copii
Cabinetul de masaj
Avem nevoie de__ 1 O masa-nu mai mica de 1m2, 2 Temperatura camerei da 22-24 C

3 dou vnie pentru copilai. 4 nainte de masaj se spal organele genitale,e de dorit s fie cu infuzie din plante (romani) 5 Copilul mannca cu 30min nainte de masaj i dup masaj 40min 6 Masajul se face n fiecare zi la aceeai ora 7n timpul masajului dac copilul plnge atunci ntrerupem masajul 8 Uleiul pentru bebelui trebuie testat(pe interiorul minii) Trebuie s atragem atenia la culoarea uleiului s fie neutr, termenul de valabilitate bun, coninutul s fie cldut.

nainte de masaj se recomanda Facem contactul dintre masor i copil Cltim organele jenitale , n aa fel ca apa s curg spre anus. l punem pe masa de masaj i facem testare la ulei Tragem atenia s nu fie curent

Contraindicatii n masajul la copii Temperatura mrit Ran la ombilic Rahitism cu excebilitate marit Alergii i boli de piele Osteomelita (infecie la oase) duce osul la putrificaie Bolile sngelui i a vaselor sangvine

Hernii ombelicale, sau n zona inghinal Pneumonii la copii Viciu cardiac ( tringhiul de la nas spre colul gurii este vnt) Ganglioni limfatici mrii Hipotrofie (masa corporala mic) Anemie pronunat

Indicaii n masajul la copilai Torticolis (gt strmb) Luxaii n articulaia bazinului Displazie n articulaiile bazinului(un picior mai lung dect cellalt) O cut n plus pe coapse Asimetria cutelor fesiere Asimetria n micarea picioarelor Echinovarus-picior plat Pn i dupa operaie n deformri a coloanei vertebrale Dischinezia tractului aparatului digestiv

1.Pn la 3 luni-masaj face numai mama copilului,la 2-3 luni masajul se face cte510min. 2.De la 3 luni-lucreaz masorul.

EFECTELE MASAJULUI LA COPII 1.Se intensifica circulatia sangvina si limfatica 2.Se intensifica metabolismul (schimbul de substante) 3.Se intensifica ieirea toxinelor din organism 4.Se mareste secretia sucului gastric creste pofta de mincare 5.Creste masa musculara 6.Copilul se dezvolta mai bine 7.ncepe s tina capul mai devreme 8.Se mbunatateste eliminarea gazelor 9.n piele sunt localozati multe terminatiuni nervoase care trimit la creier informatia despre senzatia de placere ,copilul se linisteste si muschii se elibereaza adica se relaxeaza n primele 3 luni muschii flexori sunt incordati si de aceea se face masaj De la virsta de 3 luni se incepe masajul propriu zis.

Cnd se nate copilul ,capul este mai mare de ct cutia toracal cu 3 cm,la 3luni ele snt egale ,la 6 luni capul este mai mic ca coloana vertebral cu 3 cm.

TEHNICA MASAJULUI LA COPILASI Durata unui masaj la copilasi pe portiuni Masajul general dureaza 30 min. Masajul spatelui dureaza 5 min. Masajul la picioare dureaza cite 3-4 min. fiecare Masajul cutiei toracica dureaza 3-4 min. Masajul la burta dureaza 5 min. Masajul la miini dureaza 2-5min. fiecare

Netezirea Liniara Cuprinzatoare Spirulata Fierul de calcat Mingierea

Frictionarea Liniarea Spirulata Circulara Pilirea Bradutul inelarul

Framintarea Storsul longitudinal,transversal Cletele ntindetea grebla

Vibraia Punctatul cu pernuele degetelor Vibraia nentrerupt labil sau stabil.

1 Masajul spatelui dureaz 5 min

Liniile de masaj

1 de la osul sacru spre umeri. 2 de la omoplai n jos . De la linia de cretere a prului spre umeri

Netezirea Liniara Cuprinzatoare Spirulata Fierul de calcat Mingierea

Frictionarea Liniarea Spirulata Circulara cletele

Framintarea Storsul ginga Cletele grebla

Vibraia Punctatul cu pernuele degetelor Vibraia nentrerupt labil sau stabil.

2 Masajul la picioare dureaz cte 3-4 min la fiecare Micrile se efectuiaz de jos in sus Se incepe cu o netezire uoar pe toat poriunea.

Netezirea Liniara Cuprinzatoare

Frictionarea Liniarea Spirulata Circulara Bradutul inelarul

Framintarea Frmntatul ordinar i transversal Pilirea ntretierea

Vibraia Punctatul cu pernuele degetelor Vibraia nentrerupt labil sau stabil.

3Masajul la cutia toracal dureaz 3-4 min Masajul se face de la git spre stern n cruce

Netezirea

Frictionarea

Framintarea

Vibraia

Liniara Mingierea

Liniarea Spirulata Cletele Grebla pe coaste

Punctatul cu pernuele degetelor

4Masajul la burt dureau 5min

Masajul se efectuiau dup acele ciasornicului.

Netezirea Liniara Mingierea circular

Frictionarea Liniarea Spirulata Inelar pe burt

Framintarea Storsul longitudinal,transversal Cletele ntindetea grebla

Vibraia Vibraia nentrerupt labil sau stabil.

Masajul la mni dureaz 2-4 min fiecare

Netezirea Liniara Spirulata

Frictionarea Liniarea Spirulata Circulara cletele

Framintarea Storsul,transversal Cletele ntindetea Inelarul

Vibraia Punctatul cu pernuele degetelor Vibraia nentrerupt labil sau stabil.

Complexele de masaj in pediatrie

Perioada 1,5-3 luni

1 Masajul mnilor netezirea cu accent pe muchii flexori 2 Masajul picioarelor- netezirea cu accent pe muchii flexori 3 Masajul burii-netezirea prin mngierea cu o mn 4 ntoarcem copilul pe spate 5 Masajul spatelui-netezirea 6 Reflexul Galant 7 Masajul tlpii-masajul propriuzis 8 Provocm reflexul Babinschii

Scopulechilibrarea tonusului muscular la flexori i extensori

Perioada 3-4 luni

Dispare hipertonusul muscular la mni se ntresc muchii gtului ncearc s se ntoarc de pe o parte pe alta. Copilul e culcat pe burt 1Masajul mnilor-netezirea 3 Masajul picioarelor-netezirea Frecionarea frmntarea 4 Masajul spatelui-netezirea Frecionarea Frmntarea 5 poziia nottorului 6ntoarcem copilul pe spate 7Masajul burii-netezirea Frmntarea 8 Masajul piciorului propriuzis 9 Provocm mersul automat 10 Exerciii pentru mni-box,flexia i extenzia mnilor

SCOPUL-echilibrarea tonusului muchilor picioarelor.

Perioada 4-6 luni

Exerciii pasive pentru flexori i extensori la picioare. Fcnd exerciii numrm n glas.ntroducem rndunica pentru a ntri muchii gtului.

1 Masajul mnilor2 Exerciii cu mnile-ncruciarea mnilor pe piept. 3 Masajul la picioare 4 Exerciii cu picioarele- bicicleta de 6-8 ori 5 Masajul spatelui 6 Exerciii la spate-Rndunica 7 ntoarcem copilul cu faa n sus 8 Masajul la burt. 9 Se apuc copilul de mni i se ridic n sus 10 Masaj la picioare partea din fa 11Provocm Reflexul Babinschii 12 Boxul 13 Se fac exerciii cu picioruele ndoiem un picior apoi pe cellalt,apoi ambele odat.Unim mna dreapt cu piciorul stng,i invers.Apoi unim cotul drept cu genunchiul stng i invers. Exerciii de apucare lucrm cu motorica (dm jucrii s apuce)

Perioada 6-10 luni

Copilul st aezat pe ezute fr sprijin,ncearc s se ridice 1 Masajul la mni 2 Exerciii la mni-ncruciarea mnilor pe pept,se apuc de mni i se ridic n sus. 3 Masajul la picioare 4 Exarciii la picioare-bicicleta de 6-8 ori,ndoirea i dezdoirea concomitente.

5 Masajul la burt 6 Exerciii-ntoarcem copilul pe burt(se ntoarce singur) Apucm de mni le deprtm i ridicm copilul sus 7 Masajul la spate 8 Exerciii rndunica 9 Masajul la picioare cu accent la plpi 10 Provocm reflexul Babinschii 11 Trtul pe burt 12Se ridic copilul n picioare i facem aezri inindul de mni.

Perioada 10 -14 luni

Copilul merge independent,Exerciiile se fac contient Masajul propriuzis Exerciii de respiroie Se face mai nti masajul apoi exerciiile

Masajul n patologii pediatrice

Reumatism
Reumatismul este o boala inflamatorie acuta a tesutului conjunctiv, drept consecinta a infectiei cu streptococul Beta-hemolitic, grup A Ea rezulta cu afectarea cordului, articulatiilor, sistemului nervos central, tegumentelor si tesuturilor subcutanate, avand tendinta spre o evolutie cronica cu exacerbari si la consecinte grave din cauza carditei

-. , , - (3 . , , . , , . , (), . Apar deformri ale scheletului ,balonare, neliniste ,doarme rau ,transpiratii cu miros de urina,deregrarea respiratiei,datorita hipotonia muschiilor respiratorie , deformari ai cutiei toracice. Sunt 3 stari:usoar medie grav Masajul-netezirea Frecionarea Masajul se face de cteva ori pe zi

Efectele masajului-mbuntete circulaia sangvin i limfatic Previne deformarea scheletului mbuntete circulaia n zona cauzal

mbuntete metabolizmul Intensific procesele intramusculare

Hipotrofia

Hipotrofia reprezint o ntrziere a creterii ftului n timpul sarcinii,ducnd la o greutate mai mic de 2,5 cg pentru un nou-nscut la timp.

(, , , , .),

Masajul-netezirea Frecionarea Frmntarea Masajul se face de 2-3 ori pe zi. n timpul edinei de masaj copilul se va ntoarce des de pe o parte pe alta.

Hernie ombilical

Hernia reprezinta exteriorizarea unei sectiuni din intestin printr-o zona slaba a muschilor abdominali. Se poate observa o umflatura (protruzie) moale in locul unde a avut loc hernia. La copii, hernia apare de obicei in doua locuri: in jurul buricului in zona abdomenului Hernia care apare in jurul buricului se numeste hernie ombilicala, iar cea din zona abdominala se numeste hernie inghinala.

, , , . ( ) .

Apare destul de des datorit inelului ombilical slab. Masajul Circular mprejupul ombilicului Grebla-pe muchiul oblic abdominal Grebla-de la rejiunea lombar spre ombilic Masajul la spate se face 1-2 min Dupata masajului pn la 5min de 2-3 ori pe zi.

Kinetoterapia reprezinta unul din mijloacele fundamentale pe care se bazeaza reabilitarea deficientilor motori. Din punc de vedere etimologic reabilitarea provine de la termenul latin habilitas-atis care se traduce prin abilitate , dexteritate . Abilitatea reprezinta o calitate psihosomatica indispensabila care permite individului sa se

adapteze la conditiile mediului inconjurator, sa devina util societatii din care face parte si sa obtina un minimum necesar de confort si satisfactii. Din cauza faptului ca o serie de factori nocivi pot produce pierderea partiala sau totala a acestei calitati si a aparut necesitatea de a se realiza un sistem complex de asistenta medico-sociala, capabil sa recupereze social individul afectat. Acestiu sistem de asistenta i se acorda pe drept cuvant denumirea de reabilitare. Reabilitarea ca forma moderna de asistenta medico-sociala urmareste unificarea conceptiilor terapeutice si centralizarea lor, conlucrarea tuturor specialistilor, cu scopul realizarii unei terapii cursive, care sa aiba un efect tonic, mentinand o stare psihica normala a deficientului. La baza reabilitarii stau doua premize esantionale pe care intreaga societate trebuie sa le accepte, ele putand fi enuntate ca lozinci de convietuire sociala cu deficientii motori. Prima premiza: Fiecare individ normal este un invalid potential . Starea de sanatate deplina nu da dreptul oamenilor de a-i considera pe semenii lor infirmi rebuturi sociale. A doua premiza: Nu exista invalizi, ci exista numai semeni de ai nostri care se considera ca atare din cauza greselilor noastre . Ea se refera la efectul atitudinilor noastre asupra tonusului psihic al infirmului. Intr-un mediu adecvat, unde gaseste sprijin si intelegere, infirmul nu se va mai considera ca atare. Sfera conceptului de reabilitare apare extrem de vasta si are implicatii si rezonante sociale multiple. Vazuta sub aceasta forma, reabilitarea se transforma dintr-o obligatie medicala intr-una sociala. Reabilitarea reprezinta o forma de asistenta medico-sociala complexa, dar in acelasi timp unitara in conceptie, care se desfasoara continuu si are ca scop final reintegrarea in societate a deficientilor. Unele tari din Europa au adoptat termenul de readaptare, considerat mai apropiat ideii de redare a deficientului unui mod de viata util societatii. Scoala franceza adopta termenul de reeducare, deoarececel de reabilitare se refera, in special, la actiunea de reeducare a infractorilor. Mijloacele 1. 2. 3. 4. reabilitarii: medicala psihica profesionala sociala

Educarea

Recuperarea Readaptarea si Readaptarea

reeducarea

1. Recuperarea medicala se bazeaza pe conceptiile terapeutice moderne, eficienta ei fiind invers proportionala cu perioada de timp necesara vindecarii, iar in cazul unor leziuni moefologice sau functionale definitorii, cu perioada de timp necesara formarii unor mecanisme compensatorii convenabile. 2. Readaptarea psihica sau mentinerea unei stari psihice normale reprezinta conditia esentiala care face posibila aplicarea programului de recuperare medicala. 3. Reeducarea medicala corecta nu este posibila decat in spitalele de ortopedie sau in centrele de stabilitre a deficientilor motorii dotate cu toate compartimentele de investigatii si terapeutice necesare.

4. Mijloacele Educarea si reeducarea profesionala si Readaptarea sociala sunt in stransa interdependenta cu readaptarea psihica. Calitatea si ritmul procesului de reabilitare sunt dependente in primul rand de posibilitatile se de dorinta de colaborare ale deficientului. Starea psihica si vointa, calitatile sau defectele psihice, complexele, refularile si intreaga viata psihica a bolnavului trebuie bine cunoscute inainte de a se intreprinde activitatea terapeutica. Procesul de reabilitare trebuie considerat ca un program terapeutic psiho-motor ce se bazeaza pe trei elemente principale, care intra in actiune concomitent, avand un pronuntat caracter individual: kinetoterapia precoce postoperatorie sau postaparviere actiunile pe linie sociala terapia psiho-farmacologica cu efecte sindromalitice. Evolutia psihica a deficientului pe tot parcursul procesului de reabilitare sau dupa acesta trebuie obligatoriu urmarita si eventual dirijata. Deficientul motor trebuie sa practice consecvent, pentru tot restul vietii, antrenament specific nu numai somatic ci si psihic. Readaptarea sociala se interfereaza cu celalalte forme de reeducare si reprezinta procesul prin care se creaza deficientului conditiile necesare pentru ca acesta sa profite la maxim de toate binefacerile societatii din care face parte. Organizarea progresiva a unei retele de reabilitare cat mai puternice reprezinta o necesitate sociala si reflecta gradul de dezvoltarea atins de tara respectiva. In cadrul reabilitarii, ca proces medico-social complex, kinetoterapia reprezinta un mijloc terapeutic de baza. Terapia prin misc...
Atentie : Textul de mai sus este doar un preview al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate ajuta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de 'download' !!!