Sunteți pe pagina 1din 22

psihologie

logica

psihologie logica

MULTIPLE CHOICE

1.

 

Sensul termenului „logic” este urmatorul:

a. ceea ce este in conformitate cu realitatea

b. ceea ce este in conformitate cu regulile formale ale gandirii

c. ceea ce este in conformitate cu punctul nostru de vedere

2.

 

Logica este stiinta care se ocupa cu:

a. legile, normele si regulile de construire a stiintelor empirice

b. legile, normele si regulile gramaticale ale limbii

c. legile, normele si regulile formale ale gandirii corecte

3.

 

În structura gandirii logice intra:

a. forme logice; relatii logice; campuri logice

b. totalitati logice; campuri logice; legi logice

c. forme logice; operatori logici; legi logice

4.

 

Formele logice simple sunt:

a. cuvintele

b. substantivele

c. notiunile

5.

 

Formele logice compuse sunt:

a. propozitia, rationamentul, demonstratia, argumentarea, teoria stiintifica

b. propozitia, definitia, demonstratia, argumentarea, clasificarea

c. clasificarea, rationamentul, demonstratia, argumentarea, diviziunea

6.

 

Operatorii logici sunt:

a. existentiali; de legatura; cantitativi

b. de transfer; de utilitate; de paritate

c. de negatie; de afirmatie; de indiferenta

7.

Expresia: „daca

a. de incluziune

b. de legatura

c. de apreciere

atunci

este operator logic:

1

8.

Cuvantul „nu sunt” este operator logic:

a. de masurare

b. de existenta

c. de de legatura

9.

 

Cuvantul „unii” este operator logic:

a. cantitativ

b. de masurare

c. de existenta

10.

 

Legile logice sunt de mai multe categorii, astfel:

a. obiective si subiective

b. fundamentale si specifice

c. naturale si formale

11.

 

Notiunea este forma logica:

a. generala

b. speciala

c. simpla

12.

 

Continutul notiunii se refera la:

a. insusirile generale, esentiale ale acesteia

b. totalitatea obiectelor care sunt cuprinse in notiune

13.

 

Sfera notiunii se refera la:

a. insusirile generale, esentiale ale acesteia

b. totalitatea obiectelor care sunt cuprinse in notiune

14.

 

Notiunea si cuvantul desemneaza:

a. acelasi lucru

b. lucruri diferite

c. lucruri asemanatoare

15.

Raportul dintre gen si specie este urmatorul:

a. Fata de specie, genul are continutul mai bogat si sfera mai saraca

b. Fata de specie, genul are sfera mai bogata si continutul mai sarac

c. Fata de specie, genul are continutul si sfera mai mai bogate

d. Fata de specie, genul are continutul si sfera mai mai sarace

2

16.

Dupa numarul obiectelor continute in sfera, notiunile sunt:

a. generale, individuale si cu clasa vida

b. universale, particulare si individuale

c. divizibile, nedivizibile si conceptibile

17.

 

Dupa gradul de abstractizare, notiunile sunt:

a. Abstractizate si neabstractizate

b. Abstractizate si concretizate

c. Mai abstracte si mai putin abstracte

18.

 

Între continutul si sfera notiunilor exista urmatorul raport

a. Continutul sarac, determina sfera bogata

b. Continutul sarac, determina sfera saraca

c. Între continutul si sfera notiunilor nu exista nicio relatie

19.

 

Notiunile concordante sunt notiunile:

a. Care au cel putin o insusire comuna

b. Care au cel putin un obiect comun in sfera

c. Care au cel putin un termen de comparatie

20.

 

Notiunile opuse sunt notiunile:

a. Care nu au nicio insusire comuna

b. Care nu au niciun obiect comun in sfera

c. Care nu au niciun termen de comparatie

21.

 

Relatia dintre generalizare si specificare este urmatoarea:

a. Generalizarea semnifica trecerea de la gen la specie, iar specificarea trecerea de la specie la gen

b. Generalizarea inseamna trecerea de la specie la gen, iar specificarea inseamna trecerea de la gen la specie

c. Generalizarea inseamna analizarea notiunii, iar specificarea inseamna nominalizarea notiunii

22.

Relatia dintre analiza si sinteza este urmatoarea:

a. Prin analiza impartim notiunea in parti, iar prin sinteza unim mai multe notiuni intr-una singura

b. Prin analiza stabilim insusirile notiunilor, iar prin sinteza retinem insusirile esentiale, generale, comune ale acestora

c. Prin analiza descriem notiunile, iar prin sinteza enumeram obiectele cuprinse in sfera lor

3

23.

 

Alegeti varianta corecta:

a. Prin clasificare se stabilesc clasele unei notiuni, iar prin diviziune se stabilesc insusirile acesteia

b. Prin clasificare se stabilesc obiectele din sfera unei notiuni, iar prin diviziune se grupeaza obiectele in genuri

c. Prin clasificare se grupeaza obiectele in clase, iar prin diviziune se imparte un gen in specii

24.

 

Structura logica a clasificarii este urmatoarea:

a. Obiectele, criteriul, clasele

b. Notiunile, legile, regulile

c. Clasele, genurile, speciile

25.

 

1.

Urmatoarea regula nu este regula a clasificarii:

a. Fiecare obiect trebuie distribuit intr-o clasa

b. Niciun obiect nu trebuie distribuit in mai multe clase

c. Criteriul clasificarii trebuie sa fie unic in aceeasi operatie de clasificare

d. Rezultatul clasificarii trebuie sa fie unic, pentru aceleasi obiecte ale clasificarii

e. Asemanarile pe baza carora se face clasificarea trebuie sa fie mai importante decat deosebirile dintre obiecte

26.

 

Structura logica a diviziunii este urmatoarea:

a. Genul, speciile, regulile

b. Genul, criteriul, speciile

c. Genul, numarul, cazul

27.

 

Urmatoarea regula nu este regula a diviziunii:

a. Suma sferelor speciilor trebuie sa fie egala cu sfera genului

b. Speciile trebuie sa se excluda reciproc

c. Numarul treptelor diviziunii trebuie sa fie constant

d. Criteriul diviziunii trebuie sa fie unic pe aceeasi treapti a diviziunii

e. Diviziunea nu trebuie sa faca salturi

28.

Prin definitie stabilim:

a. Continutul sau sfera unei notiuni

b. Atat continutul, cat si sfera unei notiuni

c. Continutul unei notiuni

d. Sfera unei notiuni

4

29.

 

Definitia prin gen proxim si diferenta specifica are urmatoarea structura logica:

a. Notiunea de definit si notiunea care defineste, compusa din gen proxim si diferenta specifica

b. Notiunea de definit,compusa din gen proxim si diferenta specifica si notiunea care defineste

c. Notiunea de definit si notiunea definita

30.

 

Nu este o regula a definitiei:

a. adecvarea

b. claritatea

c. structuralitatea

d. afirmativitatea

e. necircularitatea

31.

 

Forma logica compusa care leaga intre ele notiuni, cu ajutorul operatorilor logici existentiali este:

a. propozitia

b. rationamentul

c. silogismul

32.

 

Rationamentul deductiv categoric cu trei propozitii si trei termeni este

a. demonstratia

b. rationamentul

c. silogismul

33.

 

Forma logica compusa care leaga intre ele propozitii, pe baza principiilor, normelor si legilor logice este:

a. propozitia

b. rationamentu

c. silogismul

34.

Structura logica a propozitiei cuprinde:

a. subiect logic, predicat logic, complement logic

b. subiect logic, adjectiv logic, predicat logic

c. subiect logic, copula logica, predicat logic

5

35.

 

Dupa cantitate, propozitiile sunt:

a. Afirmative si negative

b. Universale si particulare

c. Simple si compuse

36.

 

Dupa calitate, propozitiile sunt:

a. Afirmative si negative

b. Universale si particulare

c. Simple si compuse

37.

 

Propozitia de mai jos este:

„Toate functiile sunt ocupate”

a. universal negativa

b. particular afirmativa

c. particular negativa

d. universal afirmativa

38.

 

Propozitia de mai jos este:

„Unele zile sunt ploioase”

a. universal negativa

b. particular afirmativa

c. particular negativa

d. universal afirmativa

39.

 

Propozitia de mai jos este:

„Unii castani nu sunt folositori”

a. universal negativa

b. particular afirmativa

c. particular negativa

d. universal afirmativa

40.

1. Propozitia de mai jos este:

a. universal negativa

b. particular afirmativa

c. particular negativa

d. universal afirmativa

„Nici un om nu este perfect”

6

41.

 

Dupa cantitate, legea de distributie a termenilor este urmatoarea:

a. Subiectul logic este distribuit in propozitiile universale si nedistribuit in propozitiile particulare

b. Subiectul logic este nedistribuit in propozitiile universale si distribuit in propozitiile particulare

c. Predicatul logic este distribuit in propozitiile universale si nedistribuit in propozitiile particulare

d. Predicatul logic este nedistribuit in propozitiile universale si distribuit in propozitiile particulare

42.

 

Dupa calitate, legea de distributie a termenilor este urmatoarea

a. Subiectul logic este distribuit in propozitiile afirmative si nedistribuit in propozitiile negative

b. Predicatul logic este distribuit in propozitiile afirmative si nedistribuit in propozitiile negative

c. Subiectul logic este nedistribuit in propozitiile afirmative si distribuit in propozitiile negative

d. Predicatul logic este nedistribuit in propozitiile afirmative si distribuit in propozitiile negative

43.

 

În propozitia de tip A, distributia termenilor este urmatoarea:

a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit

b. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit

c. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit

d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit

44.

 

În propozitia de tip E, distributia termenilor este urmatoarea:

a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit

b. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit

c. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit

d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit

45.

În propozitia de tip I, distributia termenilor este urmatoarea:

a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit

b. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit

c. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit

d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit

7

46.

 

În propozitia de tip O, distributia termenilor este urmatoarea:

a. Subiectul este distribuit, predicatul este distribuit

b. Subiectul este distribuit, predicatul este nedistribuit

c. Subiectul este nedistribuit, predicatul este nedistribuit

d. Subiectul este nedistribuit, predicatul este distribuit

47.

 

Între inferentele imediate si cele mediate, diferenta este urmatoarea:

a. În inferentele imediate nu exista propozitii intermediare, iar in inferentele mediate exista cel putin o propozitie intermediara

b. În inferentele imediate se trece de la o propozitie la alta fara nicio modificare, iar in inferentele mediate se opereaza modificari in propozitia initiala

c. În inferentele imediate se folosesc numai operatori cantitativi, iar in inferentele mediate se folosesc atat operatori cantitativi, cat si calitativi

48.

 

Legea contrarietatii se exprima astfel:

a. Falsul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor universale de calitate opusa

b. Adevarul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor universale de calitate opusa

c. Falsul propozitiilor universale determina adevarul propozitiilor universale de calitate opusa

49.

 

Legea subcontrarietatii se exprima astfel:

a. Falsul propozitiilor particulare determina falsul propozitiilor particulare de calitate opusa

b. Adevarul propozitiilor particulare determina falsul propozitiilor particulare de calitate opusa

c. Falsul propozitiilor particulare determina adevarul propozitiilor particulare de calitate opusa

50.

Legea subalternarii se exprima astfel:

a. Falsul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor particulare iar adevarul propozitiilor particulare determina adevarul propozitiilor universale

b. Adevarul propozitiilor universale determina falsul propozitiilor particulare iar falsull propozitiilor particulare determina adevarul propozitiilor universale

c. Adevarul propozitiilor universale determina adevarul propozitiilor particulare iar falsul propozitiilor particulare determina falsul propozitiilor universale

8

51.

 

Legea contradictiei se exprima astfel:

a. Valoarea de adevar a unei propozitii este echivalenta cu valoarea de adevar a propozitiei de cantitate si calitate opusa

b. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de calitate opusa

c. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de cantitate si calitate opusa

d. Valoarea de adevar a unei propozitii este opusa valorii de adevar a propozitiei de cantitate opusa

52.

 

Daca propozitia universal afirmativa, este falsa, atunci:

a. E = v; I = v; O = f

b. E = ?; I = ?; O = v

c. E = f; I = v; O = f

53.

 

Daca propozitia particular negativa, este falsa, atunci:

a. E = v; I = v; A = f

b. E = ?; I = ?; A = v

c. E = f; I = v; A = v

54.

 

Daca propozitia particular afirmativa, este adevarata, atunci:

a. E = v; A = v; O = f

b. E = f; A = ? ; O = ?

c. E = f; A = v; O = f

55.

 

Daca propozitia universal negativa, este adevarata, atunci:

a. A = v; I = v; O = f

b. A = ?; I = ?; O = v

c. A = f; I = f; O = v

56.

 

Prin conversiune se realizeaza:

a. schimbarea subiectului logic cu negatia sa

b. schimbarea predicatului logic cu contradictoriul sau

c. schimbarea subiectului logic cu predicatul logic

57.

Prin obversiune se realizeaza:

a. schimbarea subiectului logic cu negatia sa

b. schimbarea predicatului logic cu contradictoriul sau

c. schimbarea subiectului logic cu predicatul logic

9

58.

 

Prin conversiunea simpla:

a. se schimba cantitatea propozitiei

b. se schimba calitatea propozitiei

c. nu se schimba nici cantitatea, nici calitatea propozitiei

59.

 

Prin conversiunea „prin accident”:

a. se schimba cantitatea propozitiei

b. se schimba calitatea propozitiei

c. se schimba atat cantitatea, cat si calitatea propozitiei

60.

 

Prin conversiunea propozitiilor de tip O:

a. se schimba cantitatea propozitiei

b. se schimba calitatea propozitiei

c. propozitia de tip O nu se converteste

d. se schimba atat cantitatea, cat si calitatea propozitiei

61.

 

Nu fac parte din structura logica a rationamentului:

a. Premisele

b. Erorile de rationare

c. Concluziile

d. Legile de rationare

62.

 

Dupa mersul gandirii in relatia general-particular, rationamentele sunt:

a. Generale si particulare

b. Afirmative si negative

c. Inductive si deductive

63.

 

Rationamentul prin care se trece de la regula generala la cazul particular se numeste:

a. inductie

b. deductie

c. transductie

64.

Rationamentul prin care se trece de la premise la concluzie la acelasi nivel de generalitate, se numeste:

a. inductie

b. deductie

c. transductie

10

65.

 

Rationamentul prin care se trece de la cazul particular la regula generala se numeste:

 

a. inductie

b. deductie

c. transductie

66.

 

În rationamentele inductive, concluzia este:

 

a. de regula, certa

 

b. de regula, probabila

c. de regula, improbabila

67.

 

În rationamentele inductive incomplete, concluzia este:

 

a. certa

b. probabila

c. improbabila

 

68.

 

1.

În rationamentele inductive complete, concluzia este:

 

a. certa

b. probabila

c. improbabila

 

69.

 

Metoda in care coprezenta efectelor, determina, probabil, se numeste:

coprezenta cauzelor

 

a. metoda diferentei

b. metoda concordantei

c. metoda ramasitelor

70.

 

Metoda in care prezenta sau absenta aceluiasi efect determina, probabil, prezenta sau absenta aceleiasi cauze se numeste:

 

a. metoda diferentei

 

b. metoda concordantei

c. metoda ramasitelor

71.

Metoda in care fenomenele legate cauzal trebuie sa fie nu numai prezente in acelasi timp, ci si absente in acelasi timp se numeste:

a. metoda diferentei

b. metoda concordantei

c. metoda combinata

11

72.

 

Metoda in care fenomenele care nu se supun cauzelor determinate prin metoda concordantei trebuie sa aiba propriile cauze se numeste:

a. metoda diferentei

b. metoda combinata

c. metoda ramasitelor

73.

 

Metoda prin care covariatia fenomenelor determina, probabil, raport cauzal se numeste:

a. metoda diferentei

b. metoda concordantei

c. metoda variatiilor concomitente

74.

 

Termenii silogismului se numesc:

a. termen superior, termen inferior, termen intermediar

b. termen afirmativ, termen negativ, termen neutru

c. termen major, termen minor, termen mediu

75.

 

Axioma silogismului, din punct de vedere al continutului termenilor, se exprima astfel:

a. insusirea insusirii unui lucru este insusirea acelui lucru

b. ceea ce se afirma sau se neaga despre o clasa de obiecte, se afirma sau se neaga despre fiecare obiect al acelei clase

c. insusirea insusirii unui lucru se afirma despre fiecare lucru

76.

 

Axioma silogismului, din punct de vedere al sferei termenilor, se exprima astfel:

a. insusirea insusirii unui lucru se afirma despre fiecare lucru

b. insusirea insusirii unui lucru este insusirea acelui lucru

c. ceea ce se afirma sau se neaga despre o clasa de obiecte, se afirma sau se neaga despre fiecare obiect al acelei clase

77.

 

Un silogism corect are:

a. doi termeni

b. trei termeni

c. patru termeni

78.

Un silogism corect are:

a. doua premise si o concluzie

b. trei premise si o concluzie

c. un numar nedefinit de premise si o concluzie

12

79.

 

Termenul mediu, intr-un silogism, trebuie sa fie:

a. distribuit in ambele premise

b. distribuit cel putin in una dintre premise

c. nedistribuit in ambele premise

80.

 

Termenii concluziei, intr-un silogism, trebuie sa fie:

a. distribuiti in orice situatie

b. distribuiti, numai daca sunt distribuiti in premise

c. nedistribuiti in orice situatie

81.

 

Din punct de vedere al cantitatii, premisele silogismului trebuie sa fie:

a. amindoua universale

b. amandoua particulare

c. cel putin una universala

d. cel putin una particulara

82.

 

Din punct de vedere al calitatii, premisele silogismului trebuie sa fie:

a. amindoua afirmative

b. amandoua negative

c. cel putin una afirmativa

d. cel putin una negativa

83.

 

Concluzia, intr-un silogism cu premise afirmative este:

a. intotdeauna afirmativa

b. intotdeauna particulara

c. intotdeauna negativa

84.

 

Concluzia, intr-un silogism urmeaza:

a. intotdeauna partea cea mai tare

b. intotdeauna partea cea mai slaba

c. intotdeauna partea termenului mediu

85.

Termenul mediu, in silogismul de figura I este:

a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora

b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora

c. subiect in ambele premise

d. predicat in ambele premise

13

86.

 

Termenul mediu, in silogismul de figura II este:

a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora

b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora

c. subiect in ambele premise

d. predicat in ambele premise

87.

 

Termenul mediu, in silogismul de figura III este:

a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora

b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora

c. subiect in ambele premise

d. predicat in ambele premise

88.

 

Termenul mediu, in silogismul de figura IV este:

a. subiect in premisa majora si predicat in premisa minora

b. predicat in premisa majora si subiect in premisa minora

c. subiect in ambele premise

d. predicat in ambele premise

89.

 

Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura I sunt:

a. Minora afirmativa, iar majora universala

b. Una negativa, iar majora universala

c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara

90.

 

Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura II sunt:

a. Minora afirmativa, iar majora universala

b. Una negativa, iar majora universala

c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara

91.

 

Cantitatea/calitatea premiselor si a concluziei in silogismul de figura III sunt:

a. Minora afirmativa, iar majora universala

b. Una negativa, iar majora universala

c. Minora afirmativa, iar concluzia particulara

92.

Nu este lege a figurii IV, una dintre urmatoarele legi:

a. Daca minora este afirmativa, atunci majora este afirmativa

b. Daca una dintre premise este negativa, atunci majora este universala

c. Daca minora este afirmativa, atunci concluzia este particulara

d. Daca majora este afirmativa, atunci minora este universala

14

93.

 

Prin reducere, in modul CESARE, fig. II, se efectueaza urmatoarea operatie:

a. Conversia simpla a premisei minore

 

b. Conversia simpla a premisei majore

c. Conversia prin accident a concluziei

94.

 

Prin reducere, in modul, DATISI, Fig. III, se efectueaza urmatoarea operatie:

a. Conversia simpla a premisei minore

 

b. Conversia simpla a premisei majore

c. Conversia prin accident a concluziei

95.

 

Prin reducere, in modul DARAPTI, fig. III, se efectueaza urmatoarea operatie:

a. Conversia simpla a premisei minore

 

b. Conversia prin accident a premisei minore

c. Conversia prin accident a concluziei

96.

 

Prin reducere, in modul FERISON, fig. III, se efectueaza urmatoarea operatie:

a. Conversia simpla a premisei minore

 

b. Conversia simpla a premisei majore

c. Conversia prin accident a concluziei

97.

 

Prin reducere, in

modul BRAMANTIP, fig. IV, se efectueaza

urmatoarea

operatie:

a. Conversia prin accident a premisei minore

 

b. Conversia simpla a premisei majore

c. Conversia prin accident a concluziei si schimbarea premiselor intre ele

98.

 

În rationamentele inductive, sfera concluziei este:

 

a. mai mare decat cea a premiselor

b. mai mica decat cea a premiselor

c. aceeasi cu cea a premiselor

99.

Verificarea modurilor silogistice prin reducere nu se aplica modurilor:

a. BARBARA si BAROCO

b. BOCARDO ŞI BARBARA

c. BAROCO si BOCARDO

15

100.

 

Semnificatia propozitiei de negatie este:

a. Negarea valorii de adevar a enunturilor contrare

b. Starea de fapt reflectata de propozitia asupra careia se aplica nu se realizeaza

c. Nagarea tuturor afirmatiilor facute anterior

101.

 

Semnificatia propozitiei conjunctive este:

a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp

c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza

102.

 

Semnificatia propozitiei disjunctive este:

a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp

c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza

103.

Semnificatia propozitiei de rejectie este:

a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp

c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza

16

104.

 

Semnificatia propozitiei de incompatibilitate este:

a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp

c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza

105.

 

Semnificatia propozitiei exclusive este:

a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza in acelasi timp

c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

d. Numai una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza, celelalte nu

106.

 

Semnificatia propozitiei de echivalenta este:

a. Niciuna dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

b. Starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza sau nu se realizeaza in acelasi timp

c. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente nu se realizeaza

d. Cel putin una dintre starile de fapt reflectate de propozitiile simple componente se realizeaza

107.

Semnificatia propozitiei implicative este:

a. Este imposibil ca starea de fapt reflectata de propozitia antecedenta sa nu se realizeze, iar cea din propozitia consecventa sa se realizeze

b. Este imposibil ca starea de fapt reflectata de propozitia antecedenta sa se realizeze, iar cea din propozitia consecventa sa se realizeze

c. Este imposibil ca starea de fapt reflectata de propozitia antecedenta sa se realizeze, iar cea din propozitia consecventa sa nu se realizeze

17

108. Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand toate argumentele sunt adevarate
108.
Functia
de
adevar
care
ia
valoarea
logica
adevarat,
atunci
cand
toate
argumentele sunt adevarate este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. echivalenta
109.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand cel putin un
argument este adevarat este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. implicatia
110.
Functia
de
adevar
care
ia
valoarea
logica
adevarat,
atunci
cand
toate
argumentele sunt false este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. excluziunea
111.
Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand argumentele au
valori logice diferite este:
a. conjunctia
b. rejectia
c. incompatibilitatea
d. disjunctia
e. excluziunea
112.

Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand argumentele au aceeasi valoare logica este:

a. conjunctia

b. echivalenta

c. rejectia

d. incompatibilitatea

e. disjunctia

18

113.

 

Functia de adevar care ia valoarea logica adevarat, atunci cand cel putin un argument este fals este:

a. conjunctia

b. rejectia

c. incompatibilitatea

d. disjunctia

e. echivalenta

114.

 

Functia de adevar care ia valoarea logica fals, atunci cand antecedentul este adevarat, iar consecventul este fals este:

a. conjunctia

b. disjunctia

c. implicatia

d. echivalenta

e. excluziunea

115.

 

Daca toate valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt adevarat, atunci formula este:

a. Lege logica

b. Contradictie logica

c. Formula realizabila

116.

 

Daca toate valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt fals, atunci formula este:

a. Lege logica

b. Contradictie logica

c. Formula realizabila

117.

 

Daca valorile unei formule propozitionale obtinute prin metoda matriceala sunt atat adevarat, cat si fals atunci formula este:

a. Lege logica

b. Contradictie logica

c. Formula realizabila

118.

Unul dintre urmatoarele enunturi

asertiuni:

nu reprezinta conditie a intemeierii unei

a. Partenerul este prezent, direct (in timp si spatiu) sau indirect (prin intermediari).

b. Partenerul este interesat de respectiva asertiune

c. Asertiunea este formulata intr-o limba de circulatie internationala

d. Asertiunea este enuntata intr-un sistem de codificare accesibil partenerului

e. Asertiunea este intemeiata

19

119.

 

Demonstratia are ca scop:

a. obtinerea adeziunii interlocutorului

b. stabilirea valorii de adevar a unei asertiuni

c. intarirea convingerilor personale

120.

 

Argumentarea are ca scop:

a. obtinerea adeziunii interlocutorului

b. stabilirea valorii de adevar a unei asertiuni

c. intarirea convingerilor personale

121.

 

Partenerul trebuie sa fie prezent, implicit sau explicit:

a. numai in demonstratie

b. numai in argumentare

c. atat in demonstratie, cat si in argumentare

122.

 

Datele pe care se sprijina demonstratia trebuie sa fie:

a. intotdeauna adevarate

b. preferabil adevarate

c. adevarul lor nu are nici o relevanta

123.

 

Datele pe care se sprijina argumentarea trebuie sa fie:

a. intotdeauna adevarate

b. preferabil adevarate

c. adevarul lor nu are nici o relevanta

124.

 

Procedeele demonstratiei sunt:

a. egale valoric, daca duc la adevar

b. negale valoric, depinzand de context

c. egale valoric, indiferent de rezultat

125.

Strategiile argumentative sunt:

a. egale valoric, daca duc la adevar

b. inegale valoric, depinzand de context

c. egale valoric, indiferent de rezultat

20

126.

 

Demonstratia are urmatoarea structura logica:

a. ipoteza, fundamentul, procedeul

b. ipoteza, argumentele, procedeul

c. opinia, argumentele, strategia

127.

 

Argumentarea are urmatoarea structura logica:

a. ipoteza, fundamentul, procedeu

b. ipoteza, argumentele, procedeul

c. opinia, argumentele, strategia

128.

 

Urmatoarele asertiuni sunt corecte:

a. Demonstratia de confirmare logica urmareste stabilirea falsului ipotezei, iar demonstratia de infirmare logica urmareste stabilirea adevarului ipotezei

b. Demonstratia de confirmare logica urmareste stabilirea adervarului ipotezei, iar demonstratia de infirmare logica urmareste stabilirea falsului ipotezei

c. Ambele forme ale demonstratiei urmaresc stabilirea adevarului ipotezei

129.

 

În demonstratia directa valoarea de adevar a ipotezei rezulta:

a. nemijlocit din fundamente

b. din fundamente, pe baza de calcule comparative

c. din fundamente, prin comparatie cu fundamentele ipotezelor

contrare

130.

 

În demonstratia indirecta, valoarea de adevar a ipotezei rezulta:

a. din punerea in evidenta a unor fundamente indirecte

b. din infirmarea argumentelor contrare

c. din infirmarea valorii de adevar a unor ipoteze alternative

131.

 

Dupa natura partenerilor, argumentarea poate fi:

a. cu patener real, cu partener imaginar, fata-n fata, triunghiulara

b. cu partener activ, cu partener pasiv, cu partener indiferent, fara partener

c. cu partener, fara partener, cu mai multi parteneri

132.

Urmatoarele activitati fac parte dintre etapele demonstratiei:

a. formularea ipotezei, ascultarea parerilor contrare, stabilirea concluziei

b. formularea ipotezei, deducerea consecintelor ipotezei, daca ar fi adevarata, compararea consecintelor cu legi, axiome, dovezi

c. enuntul opiniei, compararea acesteia cu practica, formularea concluziilor

21

133.

 

Principiul identitatii pretinde gandirii:

a. sa pastreze ideii cu care opereaza identitatea cu ea insasi pe parcursul aceleiasi operatii logice

b. sa nu admita ca adevarate, in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se opun

c. sa nu admita nici ca adevarate, nici ca false in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se exclud reciproc

d. sa admita numai asertiuni fundamentate

134.

 

Principiul noncontradictiei pretinde gandirii:

a. sa pastreze ideii cu care opereaza identitatea cu ea insasi pe parcursul aceleiasi operatii logice

b. sa nu admita ca adevarate, in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se opun

c. sa nu admita nici ca adevarate, nici ca false in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se exclud reciproc

d. sa admita numai asertiuni fundamentate

135.

 

Principiul tertiului exclus pretinde gandirii:

a. sa pastreze ideii cu care opereaza identitatea cu ea insasi pe parcursul aceleiasi operatii logice

b. sa nu admita ca adevarate, in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se opun

c. sa nu admita nici ca adevarate, nici ca false in acelasi timp si sub acelasi raport, doua asertiuni care se exclud reciproc

d. sa admita numai asertiuni fundamentate

136.

Principiul ratiunii suficiente se exprima astfel:

a. daca B decurge din A si daca A decurge din B, atunci A si B sunt adervarate

b. daca A decurge din B si daca B decurge din C, atunci A decurge din C

c. daca B decurge din A si daca A este adevarat, atunci B este adevarat

22