Sunteți pe pagina 1din 14

II.

Asamblari cu arcuri
2.1. Generalitati Elementele elastice (numite si arcuri) sunt organe de masini ce se caracterizeaza prin deformatii elastiee mari care apar sub actiunea unui semnal exterior. Semnalul poate fi: forta, moment, presiune, temperatura. Dupa incetarea actiunii exterioare, revin la forma si dimensiunile initiale. Pot fi folosite in urmatoarele scopuri: . pentru acumulare de energie si ca elemente motoare, redand energia pe care au acumulat-o in timpul deformatiei; . ca amortizoare pentru socuri, cand energia masei in miscare este folosita pentru incarcarea arcului; . pentru exercitarea unei forte permanente dupa tensionare; . pentru asigurarea urtei legaturi elastice intre doua sau mai multe organe de masini. 2.2.Tipuri constructive, domenii de utilizare, materiale Dupa criteriul constructiv, arcurile se clasifica in: 1. arcuri lamelare - formate din lamele sau foi; pot fi simple si drepte, simple curbate perforate, in foi multiple; 2. arcuri spirale plane - se mai numesc arcuri lamelare rasucite; sunt confectionate din bare de sectiune dreptunghiulara sau circulara rasucite in forma de spirala; 3. arcuri bara de torsiune - sunt formate din bare drepte cu sectiune circulara sau dreptunghiuIara; 4. arcuri elicoidale - formate din bare de diferite sectiuni, rasucite in forma de elice; pot fi cilindrice de intindere-compresiune, cilindrice de torsiune;
16

5. arcuri bimetalice - sunt formate din doua foi suprapuse si pot fi lamelare, spirale plane, elicoidale; 6. membrane plane - sunt placi subtiri de forma circulara sprijinite pe contur (au fost intalnite la manometre), [ ]; 7. tuburi ondulate - denumite si silfoane; au forma cilindrica, cu ondulatii pe suprafata laterala (au fost intalnite la masurarea presiunii), [ ]; 8. arcuri de cauciuc - pot inmagazina energii mari datorita materialului din care sunt confectionate .

Fig. 1. Forme constructive de arcuri

In fig. 1 sunt prezentate cateva forme constructive de arcuri. Dupa solicitare, in functie de directia si sensul fortelor, arcurile pot fi: de compresiune - elicoidale, inelare, disc; de tractiune - elicoidale; de torsiune - bare de torsiune, spirale plane, elicoidale; de incovoiere -lamelare sau in foi.

17

Dupa natura materialului arcurile pot fi: - din otel; - din materiale neferoase; din materiale nemetalice - cauciuc, mase plastice, pluta, aer. Alegerea materialelor pentru elementele elastice se face tinand seama de urmatoarele criterii: variatia in timp a proprietatilor elastice ale materialelor; - rezistenta la rupere; - rezistenta la soc; - coeficientul de dilatare liniara; conductivitatea electrica pentru arcurile din domeniul electric; rezistenta la coroziune; Materialele folosite pentru arcuri sunt: - otel special pentru arcuri calit si detensionat; - metale neferoase laminate la duritatea necesara sau trase dur-bronz fosforos, alama, aliaje cu beriliu; - materiale plastice; - cauciuc.

18

2.3. Caracteristicile arcurilor Indiferent de varianta constructiva, calculul arcurilor se efectueaza pe baza unor ipoteze caracteristice, si anume: deformatia arcului este dependenta de sarcina; solicitarile din material sunt dependente de sarcina sau de deformatii; lucrul mecanic de arcuire este dependent de sarcina si de deformatie sau de solicitare. Aplicand aceste ipoteze pentru arcul lamelar din fig. 2, obtinem urmatoarea variatie a sagetii in functie de forta aplicata:

a.

Fig. 2. Variatia sagetii in functie de solicitare: a - solicitarea este data de o forta si sageata liniara; b - solicitarea este data de un moment si deformatia unghiulara Sageata arcului (f) reprezinta cursa sau deformatia arcului. In functie de solicitarea arcului si forma lui constructiva, poate fi liniara (f) sau unghiulara () Incarcarea arcului poate fi o forta (F), o presiune (p) sau un moment (M) si are rol de semnal exterior; in functie de semnal se determina solicitarea.

19

Caracteristica arcului reprezinta dependenta dintre deformatie si semnalul care o provoaca. In figura 2, in varianta a, avem o solicitare forta si o sageata liniara, iar in varianta b, o solicitare moment si o deformatie unghiulara. Caracteristica arcului se mai numeste si rigiditatea arcului. Urmarind caracteristicile, observam ca putem scrie relatiile pentru varianta a):

constant; Pentru varianta b):

constant. Rapoartele obtinute se numesc constanta sau caracteristica arcului; aceasta isi schimba valoarea in functie de sageata. Lucrul mecanic efectuat de arc este: . pentru arcurile solicitate la incovoiere;

. pentru arcurile solicitate la rasucire;

20

Calculul arcurilor se face tinand seama de solicitarea la care sunt supuse. Eforturile unitare care apar sunt:

- pentru arcuri supuse la incovoiere, - pentru arcuri supuse la torsiune, - pentru arcuri supuse la solicitari compuse, si .

2.4. Tipuri de arcuri 2.4.1. Arcuri lamelare simple si drepte Se mai numesc si arcuri in foi. Ele pot fi folosite ca arcuri lamelare simple sau grupate, numite arcuri cu foi multiple. Sunt arcuri lamelare alcatuite dintr-o singura lamela care neincarcata are forma dreapta. Arcurile lamelare se fixeaza, de obicei, rigid la un capat, ceea ce inseamna ca sunt Incastrate si sunt incarcate la capatul liber cu o forta P. O alta forma de fixare este cu arcul sprijinit la ambele capete si incarcat la mijloc. Solicitarea principala a unui asemenea arc lamelar este incovoierea. Clasificarea arcurilor lamelare se face din punct de vedere constructiv, tinand seama de: . grosimea arcului, care poate fi constanta sau variabila; . suprafata arcului, care poate fi: dreptunghiuIara, triunghiulara, trapezoidala, parabolica. In figura 3 sunt prezentate principalele tipuri constructive de arcuri lamelare.

21

Fig. 3. Arcuri lamelare: a - arc lamelar dreptunghiular cu sectiune constanta; b - arc triunghiular cu sectiune constanta; c arc trapezoidal cu sectiune constanta; d - arc cu sectiune constanta, solicitat la mijloc; e - arc parabolic cu grosime constanta: f - arc dreptunghiular cu sectiune variabila,

Arcurile lamelare simple sunt utilizate ca elemente de apasare elastica (fig. 5) cu forte relativ mici pentru mecanismele aparatelor

Fig. 5 Utilizarea. arcului lamelar pentru mecanismul cu clichet

2.4.2. Arcuri lamelare cu foi multiple Sunt utilizate atunci cand lungimea arcului este limitata de sageata data si se obtine o latime prea mare pentru lamela. De asemenea, se utilizeaza daca se urmareste realizarea unor forte de contact mai mari (fig. 6).

Fig. 6 Arc lamelar in foi multiple

22

Dispunerea foilor trebuie astfel realizata incat arcul intreg sa prezinte caracteristici apropiate de solidul de egala rezistenta la incovoiere, dar pentru evitarea frecarii este necesar ca fiecare lamela sa aiba toata libertatea de miscare.

Fig. 7 Arcuri In foi multiple: a - arc Incastrat la un capat; b - arc solicitat la mijloc; c - arc solicitat la un capat si fixat la celalalt si la mijloc; d - arcuri duble solicitate la mijloc; e - arcuri folosite la suspensia autovehiculelor

In fig. 7 sunt prezentate cateva arcuri cu foi standardizate folosite in constructia automobile1ar, a materialului rulant pentru cale ferata, dar si pentru ciocane pneumatice. Arcurile prezentate in fig. 7 reprezinta diferite variante articulate sau rigidizate, ceea ce modifica si modul de lucru al acestora. Figura reprezinta o aplicatie a acestor arcuri la constructia autovehiculelor.

2.4.3. Arcuri elicoidale Sunt arcuri executate din bare de sectiune circulara, dreptunghiulara, patrata sau inelara, infasurate in forma de elice pe o suprafata directoare care poate fi cilindrica, conica sau parabolica.

23

Din punct de vedere functional, se impart in doua categorii: . arcuri de compresiune, supuse unor sarcini axiale care provoaca solicitarea de torsiune in sectiunea transversala a barei rasucite in forma de elice; . arcuri de torsiune, supuse unor momente de torsiune care provoaca solicitarea la incovoiere in sectiunea transversala a barei rasucite. La arcurile de compresiune, preluarea sarcinii este influentata de forma capetelor sale. La aceste arcuri, capetele sunt prelucrate incat ultima spira este polizata si adusa in contact cu spira precedenta; suprafetele de reazem devin perpendiculare pe axa arcului. Acest lucru face ca preluarea sarcinii sa se faca centrat si sa nu apara solicitari suplimentare in arc. In fig. 8 sunt prezentate diferite variante constructive de arcuri elicoidale de compresiune.

Fig. 8 Arcuri elicoidale de compresiune

Arcurile
24

elicoidale de intindere au la capete dispozitive de prindere pentru aplicarea sarcinii (fig. 9). Spre deosebire de arcurile elicoidale de compresiune, la care spirele se executa departate intre ele cu distanta e, cele de intindere se infasoara strans. Contactul dintre spire poate merge pana la o anumita apasare reciproca. Aceasta apasare se numeste pretensionare si, de regula, se noteaza cu De aceea, arcul va avea sageata numai dupa ce a fost invinsa forta de pretensionare, care poate fi pana la 0,25 .~. 0,3 din sarcina de lucru a arcului.

Fig. 9 Variante constructive pentru arcurile de intindere

25

2.5. Tehnologia asamblarii arcurilor Arcurile elicoidale (de tractiune si compresiune) sunt cele mai raspandite in practica si se monteaza in general usor, fara a fi nevoie de scule si dispozitive speciale. 2.5.1. ARCURILE ELICOIDALE DE TRACTIUNE (fig. 12.a.) se asambleaza prin intinderea lor cu mana sau cu ajutorul unor parghii. Pentru un montaj corect, este necesar ca cele doua urechi de prindere sa fie perfect simetrice fata de axa arcului si perpendiculare una fata de cealalta. Fixarea arcurilor de tractiune se face prin agatarea urechilor de prindere de piesele care se asambleaza. Este necesar sa se aiba in vedere ca arcul sa nu atinga piesele invecinate, pentru a nu se produce distrugerea arcului si a pieselor. 2.5.2. ARCURI ELICOIDALE DE COMPRESIUNE (fig. 12.b.) se monteaza de cele mai multe ori in stare comprimata. Pentru aceasta se folosesc (ca scule) clesti manuali, cleme cu surub, dispozitive speciale de strangere cu suruburi , dispozitive cu parghii etc.

Fig 12. Arcuri elicoidale

Fig.13. Dispozitiv cu surub pentru montarea arcurilor

La montare se va urmari ca suprafetele de sprijin ale arcului sa aiba o forma care sa permita stabilitatea sa. in acest scop sunt prevazute proeminente de centrare ca in fig. 14.
Fig 14. Centrarea arcurilor pe suprafete cu proeminente de centrare

26

2.5.3. ARCURI SPIRALE sunt formate dintr-un fir sau bara rasucite in forma de spirala plana; se monteaza mai greu, deoarece ele se pot introduce in casete numai in stare stransa. Strangerea arcului se face cu mana, daca arcul este de dimensiuni mici, sau cu manivele, pentru arcuri de dimensiuni mari. 2.5.4. ARCURILE LAMELARE SIMPLE sunt utilizate ca elemente de apasare la diferite mecanisme cu piedica. Ele se monteaza prin incastrare la unul din capete, prin prindere cu suruburi, prin nituire, prin lipire etc. (fig. 15.)
Fig .15. Montarea arcurilor lamelare simple

2.5.5. ARCURILE IN FOI MULTIPLE se compun din mai multe foi sau lame din otel de arc (fig. 16.). Montarea lor presupune o asamblare preliminara a elementelor sale componente, in care scop se unge fiecare foaie cu vaselina grafitata (pentru a se micsora frecarea dintre foi) si se asaza foile una peste alta. Montarea se incepe cu foaia principala, cea mai lunga, care se asaza pe bancul de lucru sau in menghina. Peste aceasta se asaza una sau doua foi de intarire, dupa care urmeaza foile de lungimi din ce in ce mai mici,numite foi secundare. Toate foile se fixeaza cu un surub central (bulon) sau cu un nit, introdus prin gaura din mijlocul fiecarei foi. Datorita acestei fixari, foile de arc se pot aseza strans unele peste altele. Pentru o oarecare solidarizare si pentru impiedicarea deplasarii laterale a foilor, la capetele acestora se monteaza bride care se strang cu suruburi. Bridele sunt de forma U sau H. Dupa aceasta asamblare in urma careia s-a obtinut arcul in foi multiple, se face asamblarea lui in ansamblul general, din care face parte, prin prinderea ochiurilor foii principale, de suporturile ansamblului (de exemplu suspensia autovehiculelor) (fig. 17.). Fig16. Monatarea unui arc in foi multiple Fig.17. Utilizarea arcurilor in 1.ochiul foii principale; 2.foaie principala foi multiple 3. bride

27

2.6. CONTROLUL ASAMBLARILOR CU ARCURI Dupa operatia de asamblare, toate arcurile se controleaza cu ochiul liber. Se verifica pozitia arcului, care nu trebuie sa frece piesele din jur, pentru a nu se produce uzarea sau distrugerea lor. Se verifica prinderea capetelor arcurilor elicoidale, pentru a nu iesi din locurile de prindere. La arcurile in foi se verifica pozitia bridei, cu ajutorul unui echer la 90'. 2.7. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Instructiunile de tehnica securitatii muncii la asamblarea arcurilor se refera, in principal, la folosirea SDV-urilor existente in atelierele de lucru. Se examineaza, inca de la inceput, sculele si dispozitivele cu care se lucreaza. Ele trebuie sa fie in stare buna de functionare, interzicandu-se utilizarea SDV-urilor care nu prezinta siguranta maxima. Imbracamintea va fi stransa pe corp iar parul va fi acoperit. In timpul montarii, arcurile trebuie sa fie bine prinse, deoarece sub actiunea fortelor ce le solicita, acestea pot iesi din locasul de prindere si, prin destindere, pot provoca lovituri sau taieturi, cu consecinte grave

28

29