Medicina Chineza

医药

MEDICINA SI FARMACOLOGIA CHINEZA SI INFLUENTELE LOR ASUPRA MEDICINEI JAPONEZE

BRATU ALEXANDRA ALINA GR. 3 MEDICINA SI FARMACOLOGIA CHINEZA SI INFLUENTELE LOR

In 1284. hepatita si ciuma.) 4. Principiul universal ‘tao’ 3. Chang Chung-ching. Fiziologia chineza 10. Metode de diagnosticare 11. 8. Pana in dinastia Ming (anii 1368-1644).H.n.Canonul Medicinei 5. 17. era noastra) 16. 7. In jurul anului 900 un invatat japonez publica o descriere a 1025 de produse ale farmacopeei chineze 23. tratatul clasic “ Febra tifoida si alte febre”. un faimos alchimist si un bun observator.H. In dinastia Tang (anii 618-907). Farmacologia chineza si-a facut aparitia in Japonia in sec.). Sun Szu-miao a scris Ch’ien Chin Yao Fang –“ O mie de remedii de aur”care cuprindea treizeci de volume de patologie. „Medicamentele si plantele”. Farmacopeea chineza 12. 6. Medicina japoneza 21.o capodopera a farmacologiei chineze.H. si cand (in 701) se creeaza un “Oficiu al medicamentelor” 26. in 701. Alte date despre medicamentele chinezesti 15. Imparatul Rosu (Hung Ti) a creat primul ierbar medical.Pentsao (circa 2800 i.prima farmacopee din lume. Shen Nung. fondata la Nara. Ko Hung. cand un medic chinez aduce aici 160 de volume privind acest domeniu. avea o facultate de medicina careia ii era anexata o gradina botanica 22. VI. farmacologul Li Shicheng a finalizat timp de 27 de ani „Farmacopeea” . A fost redactata „Farmacopeea Tang”. prosperitatea economica a promovat dezvoltarea medicamentelor chinezesti. Acupunctura 19. Imparatul Galben (Huang Ti)-compendiului medical ’’ Nei Ching’’. – anii 220. 18.ASUPRA MEDICINEI JAPONEZE 1. a scris tratate in care a descris boala beri-beri. In timpul dinastiei Sung a aparut “ Hsi Yuan Lu” care a devenit principala sursa de cunostinte in domeniul medicinei legale. un “Dictionar alfabetic al medicamentelor” va ramane pentru patru secole textul clasic de ‘materia medica’ 25. Farmacologia chineza 14. a elaborat in secolul al III d. MEDICINA SI FARMACOLOGIA CHINEZA SI INFLUENTELE LOR .e. Prima universitate japoneza. Principiile vitale ‘yin’ si ‘yang’ 2. o data cu comertul si misionarii portughezi. 9. Influenta medicinei europene a inceput sa se exercite in secolul al XIX-lea. lucrarea cea mai timpurie din China a fost scrisa de mai multi medici din dinastiile Qin si Hang (anii 221 i. Yu Hsiung (circa 2600 i. Moxibustia 20. considerat omologul lui Hipocrate.

Existau legaturi si cu Asia de sud-est.’ ( G. spunea “ medicul adevarat ajuta inainte de aparitia primelor semene de boala’’. pozitiv. Transmis pe cale orala timp de mai multe secole. Imparatul Rosu (Hung Ti). spiritual i se supune. existau legaturi cu India si Tibetul. Astfel.” Desi China antica era relativ izolata.[1] Cand cele doua principii vitale functioneaza armonic. Daca unul dintre ele este in dezechilibru. Persia si lumea araba. testate toate personal.Canonul Medicinei. Cand spiritual preia comanda. adica boala. luminos.H. rece. Gimnastica si exercitiile de respiratie provin si ele din India si sunt strans legate de yoga si de medicina Ayurvedica. se datoreaza compendiului medical ’’ Nei Ching’’. Wen-Tzu spunea:”Trupul este templul vietii. se ocupa in primul rand de prevenirea bolilor.ASUPRA MEDICINEI JAPONEZE Conform vechii cosmologii chineze.H. toate trei vor avea de suferit. Imparatul Galben (Huang Ti). Daca trupul este cel care conduce. Chinezii au fost printre primii care au definit starea de sanatate. ceea ce nu este cazul cu teoriile europene mentionate. intunecat. domneste ordinea. cand s-a facut ultima mare revizuire de catre Wang Ping. universul nu a fost creat de catre zei. el a fost asternut pe hartie in secolul III i. determina proportia dintre yin si yang in fiecare lucru.H. S-a remarcat insa ca. Forma sa actuala dateaza din secolul al VIII d. ‘Doctrina celor doua principii opuse pare sa prezinte. Igiena taoista facea apel la cumpatare si simplitate in ceea ce privese majoritatea lucrurilor. parintele medicinei chineze. ambasadorul chinez Chang Chien a petrecut mai mult de 10 ani in Mesopotamia. Energia este forta vietii. De-a lungul secolelor au patruns in China cunostinte legate de teoria umorala si de numeroase medicamente. adica ‘calea’. Spiritul este guvernatorul vietii. In secolul II i. Bratescu)[2] Principiul universal ‘tao’. Medicina chineza. iar cand echilibrul se strica apare dezordinea.H. sau cu cea a umorilor complementare din medicina hipocratica. Buddhismul a patrus in China din India si o data cu el si conceptiile si practicile medicale indiene. cald. Huang Ti. Faima lui Yu Hsiung (circa 2600 i. strans legata de Taoism. Shen Nung.H. ci s-a format in urma interactiunii dintre factorul activ. in secolul I i. fapt care dauneaza celor Trei comori. exista o inegalitate de forta vitala intre principiile yang si yin. feminin ‘yin’. adica sanatatea. la prima vedere.. in conceptia chineza. desi acest procedeu dateaza probabil dintr-o perioada mai veche. negativ.) in care a prezentat efectele a 365 de medicamente. o anumita similitudine cu teoria sistemelor antagoniste simpatic si parasimpatic din fiziologia contemporana occidentala. a creat primul ierbar medical. masculin ‘yang’ si factorul pasiv.Pen-tsao (circa 2800 i. Se pare ca Shen Nung a fost cel care a desenat primele harti de acupunctura. trupul il urmeaza in mod natural si aceasta suita este benefica pentru toate cele Trei Comori.[1] .). uscat. umed. Siria si Egipt adunand informatii despre medicamente.H.

a elaborat in secolul al III d. splina-ofiter cu alimentarea. grijile la nivelul plamanului.In Nei Ching se spune ca ficatul este rezervorul sangelui si sediul sufletului. cinci culori. cu poarta cea mare. deci acumularea energiei. palparea pulsului. iar ficatul era sediul furiei si al sufletului. Numarul cinci avea o semnificatie mistica pentru chinezi si era folosit pentru majoritatea clasificarilor: cinci elemente. Cu toate acestea. cu mirosul de carne cruda. se considera ca unele vase transporta aerul in organism. Exista si o genealogie a organelor. studiile de anatomie directa au inceput abia in secolul al XVIII-lea. cu semintele oleaginoase. Iata un exemplu: metalul corespunde cu vestul. cinci calitati. a scris tratate in care a descris boala beri-beri. Metodele de diagnosticare cuprindeau anamneza. un faimos alchimist si un bun observator. considerat omologul lui Hipocrate. de fapt. si puncte de vederi asemanatoare celor ale lui Galen din secolul II d. sigura deosebire fiind existenta a cinci umori in loc de patru.H. vezica biliara-procuror. Inima conduce pulsul. Cunostintele de anatomie in China antica se bazau mai degraba pe rationament si presupuneri. cu cifra 9. Organele se gasesc in ralatie de ierarhie fiziologica: inima-rege. anumite parti ale locuintei. iar in rinichi isi au sediul vointa si puterea germinativa. anumite animale domestice. cinci anotimpuri. Tratatul medical “Nei Ching” considera ca fiecare emotie isi are sediul intr-un anumit organ:fericirea la nivelul inimii. in plamani are loc respiratia. duodenul. cinci emotii etc. inima fiind fiica ficatului. pamantul. cu cainele. vezica biliara si rinichii. hepatita si ciuma. stomacul fiul inimii si asa mai departe. Fiziologia chineza avea la baza un sistem umoral asemanator conceptiile grecesti din secolul VI i. decat pe disectii sau observatie directa. .care cuprindea treizeci de volume de patologie. apa. Ko Hung. cu ficatul. cinci gusturi. cinci tratamente. cu albul. In splina se petrece nutritia si se produce gandirea. Deoarece doctrinele lui Confucius interziceau atingerea de corpul uman. anumite numere si anumite viscere. colonul.. Pana in secolul al XIX-lea anatomia a fost predata in scolile medicale mai mult pe baza de desene si modele artificiale. Fiecaruia din aceste elemente ii corespund anumite puncte cardinale. plamanii-ministri.[2] Chang Chung-ching. Cinci elemente de baza alcatuiesc totul: lemnul. gandirea la nivelul splinei. ficatul-general. Sun Szu-miao a scris Ch’ien Chin Yao Fang –“ O mie de remedii de aur”. tratatul classic “ Febra tifoida si alte febre”. observarea vocii si trupului si palparea partilor afectate in unele situatii. decat prin disectie.H. focul. Aceste atributii si raporturile reflecta felul de viata al societatii chineze de atunci. se identifica cu spiritului. Viscerele pricipale sunt stomacul. Tot in acest tratat se metioneaza unele aspecte legate de circulatia sangelui: “tot sangele este sub controlul inimii…sangele circula in cerc in mod continuu si nu se opreste niciodata…”. care. In timpul dinastiei Sung a aparut “ Hsi Yuan Lu” care a devenit principala sursa de cunostinte in domeniul medicinei legale. metalul.H. Teoria macrocosmosului ale carui parti componente se regasesc in microcosmosul organismului omenesc se intalnesc si la chinezi.

el este conceput pentru destinderea si chiar pentru a remedia unele defecte fiziologice si atitudini vicioase. formei si starii. Medicii chinezii erau excelenti observatori. apoi se ocupau de orificiile naturale. Alimentatia bolnavului se compunea dintr-un amestec complex de alimente in functie de proportia dintre yang si yin. Schimbarea organelor omului este reflectata inevitabil la schimbarea aspectului exterior si respectiv la schimbarea starii sufletesti. un mare chirurg. cu aplicarea unor presiuni variate ale degetelor pe artera. deosebit de amanuntite. se aprecia vocea si se asculta respiratia. cerbului. Chinezii considerau corpul uman ca fiind un instrument cu coarde. Era cercetat mirosul gurii. Este de la sine inteles ca un studiu asa de amanuntit cerea timp. de cate trei ori la rand. al secretiilor. ei doreau sa stie cum pacientul a incalcat principiul “tao”. maimutei si cocolului. locul unde simteau durerea. Una din cele mai importante metode pentru stabilirea diagnosticului era examinarea pulsului. Examenul era lesnicios la barbati. a culorii. folosirea medicamentelor. Alte metode de tratament erau masajul. Luand in considerare faptul ca unele stari mintale determinau aparitia unor modificari la nivelul anumitor organe. tratarea corpului in intregime si folosirea acupuncturii si moxibustiei. medicii chinezi credeau ca pot stabili diagnosticul. aplicarea de plasturi si evacuarea continutului intestinal cu ajutorul purgativelor. Metoda de privire reprezinta o metoda de consultare bazata pe teoria meridianele organelor interne ale omului. din cauza ca imita miscarile caracteristice tigrului. [1] Prin puls. se gusta urina( pentru determinarea diabetului). Intitulat “jocul celor cinci animale”. pe baza schimbarilor la corpul exterior al omului si la functiile lui se poate deduce la schimbarea organelor interne. Ele obisnuiau sa-i arate medicului. dar greu de practicat la femei. Totodata alimentatia trebuia sa tina cont de . ursului. conform principiului tao. medicul facea legatura dintre unii factori cmportamentali si constitutionali si boala pacientului. dintre care 26 indicau o moarte foarte apropiata. care nu acceptau sa se dezbrace in fata medicului. ajutandu-l pe acesta sa-i corecteze. Medicul trebuia sa aduca pacientul pe calea cea buna. pulsul era luat in 18 puncte. in care pulsul vibreaza asemenea coardelor. calitate pe care o valorificau la examenele lor clinice. pe o figurina de fildes sau de portelan inchipuind cu mare arta corpul femeiesc. prognosticul si terapeutica.[2] Conform tratatului Nei Ching existau cinci metode de tratament: vindecarea spiritului. a creat un sistem ingenios de terapie fizica prin imitarea miscarilor naturale ala unor animale. Ei apreciau mai intai starea generala. Hua T’o. Corpul exterior al omului are stransa legatura cu organele sale interne.Medicii chinezi acordau o mare atentie actiunii mediului inconjurator asupra organismului. asa numite ‘ferestre ale organismului’. uneori ceasuri la rand. Prin urmare. Pentru pastrarea conditiei fizice si pentru refacere se recomandau exercitiile fizice. Data fiind deosebita importanta ce i se acorda. hranirea trupului. In felul acesta se identificau peste 200 de feluri de pulsuri.

cu 11 856 de retete de preparare. urina. sarat asupra sangelui. sulfatului de sodiu si reventului folosite ca purgative-laxative. mai intai de chinezi si apoi au trecut in Europa. Se parea ca se practica si un fel de homeopatie. Cel mai vechi. Ephedra a patruns in farmacopeea greceasca si prin intermediul acesteia s-a raspandit apoi in lumea intreaga.[1] Se cunostea eficacitatea fierului care era folosit in anemii. excremetele. De aceea Li Shizhen a fost cel mai mare farmacolog chinez din antichitate. amar asupra respiratiei si dulce asupra muschiului. Medicamentele erau considerate cu atat mai bune cu cat aveau gust mai neplacut. „Tratatul fundamental de materii medicale” a plasat farmacologia chineză la un nivel înalt. Li Shizhen si-a dus la bun sfarsit celebra sa lucrare. 1892 de denumiri de plante medicinale. Una dintre ele este ephedra(ma huang) sau “coada calului”. Cele peste 1000 de ilustratii din lucrare au aratat imaginea diverselor medicamente in scopul facilitării identificarii lor. precum tiroida de oaie. intrecand-o pe cea a altor popoare vechi. solutii diluate de otravuri. insecte. parti ale corpului sau ale anumitor organe. cuprinde. precizandu-le si imbunatatindu-le calitatile prin culturi speciale. la intervale scurte. Pentru redactarea acestei lucrari Li Shizhen a citit peste 800 de opere medicale. minerale si graunte. cu un numar imens de prescriptii. ficatul. S-au intocmit codexuri farmacologice. petru inducerea febrei si traspiratiei si pentru inhibarea tusei.[1] Farmacologia chineza este deosebit de bogata. introducand unele noi substante medicinale sau functii. ajungand la aproximativ doua mii de substante si saisprezece mii de retete magistrale. al lui Li Sicen(Li Shizhen) (secolul al XVI-lea). laptele de femeie. dandu-se bolnavilor sa bea.[2] Medicamentele se clasificau in cinci categorii: ierburi. folositi in tratamentul bolilor venerice. Li Shizhen a criticat unele teorii antistiintifice absurde si superstintioase din medicina. produse de excretie. Li Shizhen a făcut un bilant al experientei acumulate in cateva mii de ani in domeniul farmaceutic de poporul chinez.anotimp. cu aproape 200 de ani mai tarziu. in 52 de volume. Medicii au studiat nenumarate plante. Opera lui Li Shizhen a reclasificat în mod stiintific substantele medicinale inregistrate. După 30 de ani de eforturi si dupa trei randuri de modificari. arsen si pietre magnetice. O metoda de clasificare similara a aparut in Europa in 1741. ca un remediu petru bolile respiratorii. In farmacopeea chineza se intalnesc si produse opoterapice (medicamentele opoterapice constau in extracte din glande sau tesuturi animale). Substantele minerale si metalele terapeutice includeau compusi de mercur. descrisa de Imparatul Rosu si care a fost folosita cateva mii de ani ca un stimulant. Fiecare din cele cinci gusturi exercita un efect favorabil asupra unei parti organismului: acru asupra oaselor. „Tratatul fundamental de materii medicale”. Doua plante medicinale si-au legat numele de medicina chineza. Farmacopeea chineza era foarte bogata. iute asupra tendoanelor. . placenta umana.[2] Se foloseau si remedii animale: praf de oase fosilizate-asa numitul “dinte al dragonului”. copaci. Noua farmacopee a corectat si clarificat greselile si confuziile facute de predecesori.

Chinezii l-au adoptat sub numele de “o-futung”. stimularea organismului debilitat si sedarea celor surescitati. nu a facut altcva decat sa incurajeze traficarea si utilizarea lui ilicita. In plus mai produce ameliorarea diabetului si stabilizarea tensiunii arteriale. salcia care continea acid salicilic si era folosita pentru tratamentul reumatismului. Cea de-a doua planta medicinala foarte populara in China este ‘ginsengul’. pana ce imparatul Yung-Ching se vede silit sa treaca la adoptarea unor masuri radicale fata de cultivarea macului si importului opiului in China. restabilirea potentei. mineraliere. folosite pentru tratarea hipertensiunii arteriale etc. Povestea reflecta procesul de descoperire a substantelor medicamentoase de catre oameni ai muncii in cursul luptei cu natura si al activitatilor de productie.[3] Alte date despre medicamentele chinezesti: Medicamentele chinezesti sunt substante medicamentoase folosite in Medicina traditionala chineza pentru prevenire. Urmeaza mai multe interdictii fara efect. Aceste medicamente provin in principal din medicamentele naturale si prelucrarea acestora. Dar lexical. inclusiv medicamentele vegetale. dupa ce cercetatorii japonezi au izolat si purificat principiul active. termenul de Medicamentele chinezesti a aparut abia dupa patrunderea medicinii occidentale. diagnosticare si tratare a bolilor. intr-o vreme cand foametea endemica facea ravagii. aratand ca . Nu se stie inca cat de devreme a inceput sa fie utilizat opiul ca medicament. In istoria Chinei exista povestea ca „Un taran a gustat o suta de feluri de iarba si s-a intalnit cu 70 de veninuri pe zi. florile de dud care contineau rutin. monopolizand cea mai mare cantitate din productia proprie si din import. Acesta-l transpunea pe sarmanul culi intr-o lume de vise. dar mai ales inlatura senzatia de foame.Totusi ea a inceput sa fie folosita pe scara larga in Europa occidentala abia la sfarsitul secolului XIX-lea. Pentru chinezi preparatele continand ginseng aveau efecte miraculoase producand intarzierea imbatranirii. ceea ce inseamna bun de fumat. Alte plante cu efecte farmacologice folosite de medicina chineza sunt: algele marine care contin iod si erau folosite pentru tratamentul gusei tiroidiene. pentru a distinge cele doua medicini si medicamente. animale. precum si unele chimice si biologice. interzicand fumatul opiului. Imparatul Chinei. Curand China ajunge centru fumatorilor de opiu. efedrinam si i-au stabilit proprietatile farmacologice.[1] In China opiul a ajuns prin intermediul arabilor. Inventia si intrebuintarea medicamentelor chinezesti au o istorie de cateva mii de ani.

Au fost infiintate si institutii de cercetari stiintifice. „Medicamentele si plantele”.o capodopera a farmacologiei chineze. In „Cartea Cantecelor” din dinastia Zhou de vest (secolul 11 – anii 771 i.n.n) au fost consemnate cel mai devreme substantele medicamentoase din China. cuprinde mai multe feluri de ingrediente medicamentoase. Medicamentele chinezesti provin in marea majoritate de la medicamente naturale. cu efectele nocive reduse.e. – anii 220.000 de medicamente chinezesti.o lucrare de medicina traditionala chineza a trasat baza teoretica pentru medicina traditionala chineza. Teritoriul vast.n) au aparut bauturi si supe medicamentoase. numarul sortimentelor des folosite depasind 600. Cartea cuprinde 1. In 1977 a vazut lumina tiparului „Marele dictionar al medicamentelor chinezesti”. In momentul de fata.e. Pentru ca o reteta prin combinatii rationale. tara noastra a reusit sa prepare peste 8. de invatamant si de productie de specialitate. creand conditii pentru cresterea multor plante medicale. ziare si reviste de specialitate.medicamentele chinezesti isi au izvorul in munca de productie. publicatii. Pe langa satisfacerea solicitarilor interne. era noastra) pe baza sintetizarii materialelor bogate privind substantele medicamentoase. „Bolile interne” .prima farmacopee din lume. farmacologul Li Shicheng a finalizat timp de 27 de ani „Farmacopeea” . Cartea cuprinde 365 de feluri de medicamente. Pe baza investigatiei pe scara nationala a fost redactata in 1961 „Farmacopeea medicamentelor chinezesti”. care sunt intrebuintate inca in zilele noastre. ea da un efect mai bun si este intrebuintata la tratarea multor boli complicate. unele fiind insotite de desene. relieful variat si climatul diferit din regiune in regiune formeaza diferite medii ecologice.P.e. Pana in dinastia Ming (anii 1368-1644).Chineze in 1949. Dupa proclamarea R. In dinastia Tang (anii 618-907). prosperitatea economica a promovat dezvoltarea medicamentelor chinezesti. . medicamentele chinezesti se si exporta in peste 90 de tari si regiui ale lumii. Dictionarul cuprinde 5. a jucat si joaca un rol important pentru dezvoltarea si prosperitatea natiunii chineze. Intrebuintarea medicamentelor chinezesti are o istorie lunga. A fost redactata „Farmacopeea Tang”. Aparitia acestei carti a pus baza stiintei medicamentelor chinezesti. Concomitent au aparut numeroase dictionare. lucrarea cea mai timpurie din China a fost scrisa de mai multi medici din dinastiile Qin si Hang (anii 221 i.892 de medicamente. Cartea cuprinde 850 de medicamente.767 de articole. China se situeaza pe primul loc in lume in ce priveste gama sortimentala si cantitatea de productie. Inca in perioada dinastiilor Xia si Shang (secolele 22 – anii 256 i. s-au efectuat cercetari ample asupra medicamentelor chinezesti sub toate aspectele.

Totodata ele asigura introducerea in corpul uman a unui surplus de energie din exterior. orice simptom sau boala poate fi supuse unei corectii prin acupunctura. conditiile fizice. Scopul acestor tratamente este de a elimina excesul de yang si yin. inteparea unui anumit punct de la nivelul lobului urechii poate trata o suferinta abdominala. Fiecare din puncte este legat de un anumit organ. Acupunctura consta in inserarea la nivelul tegumentelor a unor ace lungi la adancimi diferite. in anumite puncte.. dar si alte suferinte. Practic. trebuie sa se cunosc retetele. restabilind astfel echilibrul. starea sanatatii si a maladiei. in functie de tratamentul urmarit. Instrumentalul era format din ace din metale nobile. provocate de luxatii. Se recurgea la acupunctura pentru a trata afectiuni foarte variate: dar cele mai dese erau durerile de cap. prevenirea degradarii celor existente.H. Pentru a se cunoaste mai bine pozitia ‘punctelor vitale’ se obisnuia de prin secolul al XIlea e. trebuie cunoscute cu mare precizie. aur si argint. dar uneori si cateva zile. De exemplu. in mai multe puncte situate de-a lungul a 6 meridiane care traverseaza organismul. Pentru a administra in siguranta si cu efect medicamentele chinezesti. Ele sunt legate deseori de varsta.[1] Punctele de acupunctura.n.[4] Acupunctura si moxibustia Acupunctura si moxibustia fac parte din terapia medicala chineza de cateva mii de ani. Acupunctura s-a raspandit in Coreea si Japonia la sfarsitul secolului X i. compozitia. iar in ultimiiani interesul pentru aceasta tehnica medicala este in crestere. in Europa in secolul al XVII-lea. investigarea si valorificarea noilor surse de medicamente si introducerea plantatiilor medicamentoase din alte tari.. Centrul de greutate al cercetarii medicamentelor chinezesti este axat pe selectarea si cultivarea soiurilor bune de plante medicinale. Se vor lua masuri pentru protejarea plantelor medicinale originale. dozele si metodele de administrare precum si indicatiile si precautiile. artrite.Intrebuintarea medicamentelor chinezesti este bazata pe teoria Medicinii traditionale chinezesti. pe crearea soiurilor noi prin radioizotop si pe bioinginerie. pe care erau reprezentate zonele in care aveau sa fie implantate acele. intrau in . in numar de 365. pana si peritonite. sa se toarne statui de arama infatisand corpul omenesc. dar si din metale commune. Prin intermediul acestora se trasmite o forta de viata active numita ch’i. variatia de sezon. Acele erau infipte la o adancime de 2 pana la 6 milimetri si se lasau pe loc de obicei cateva minute.

Pregatirea studentilor era asemanatoare cu cea inregistrata in China. pentru alungarea demoniilor incuibati in trupul bolnavilor. In acest fel. Degeaba a in cercat imparatul Heijo in secolul al IX-lea sa combata influenta straina si sa reinstaureze practica medicala japoneza traditionala. dietica. In secolul al VIII-lea un calugar budist. acest mijloc traditional de tratament este practicat astazi pe scara intinsa nu numai in China. la fata locului. metoda se practica cu ajutorul unor varfuri de piatra ascutita. La sfarsitul aceluiasi secol. acupunctura si moxibustia au patruns in Japonia. ale carui practice. iar medicina chineza a fost acceptata in totalitate. dupa care se da foc materiei vegetale.H. au determinant crearea in China a unor practice terapeutice preluat mai tarziu de medicina din toata lumea: helioterapia. precum holera.[5. el a practicat medicina. In prezent. sau exercitiile de respiratie. tehnica este folosita pentru obtinerea anesteziei in interventii chirurgicale. a scapat brusc de dureri dupa o lovitura intamplatoare la picior. S-ar putea ca descoperirea existentei “punctelor vitale” sa se fi datorit inteparii sau combustiei in cursul unor ritualuri exorcizante ale samalilor. in esenta religioase. masajul. cunostiintele medicale chineze au ajuns in Japonia prin intermediul coreenilor. a infiintat o scoala medicala bazata pe metodologia acesteia. suferind de o puternica criza de migrena. ajungandu-se astfel. In secolul urmator.[1] . In vechime. la acupunctura. medicina chineza castigase teren in Japonia si medicul Wake Hiroya. Cu toate acestea. dar si in Europa si America. chiar sub forma aceasta. Rezultatele acestor terapeutici nu au putut fi obtinute decat datorita spiritului acut de observatie al lecuitorilor. a sosit in Japonia si a ocupat o pozitie importanta la curtea imperiala.[1] Acestor doua procedee de excitatie in puncte foarte bine precizate li se poate adauga si revulsia regiunii.indicatii si unele boli epidemice. Legenda aduce. Sistemul japonez cerea o pregatire intense si de lunga durata inainte de a putea practica profesia in urma unei examinari guvernamentale. Dealtfel exista legende care povestesc ca cineva. un justificat omagiu spiritului de observatie si tenacitatii medicilor chinezi.[2] Trebuie amintita si influenta pe care a avut-o asupra medicinei chineze daoismul. existau si profesori care se ocupau de pregatirea celor care apartineau unor clase mai sarace. Moxa reprezinta un material moale care se arde deasupra pielii. Dupa o grava epidemie care a afectat Japonia. In punctele alese se infig in piele betisoare din tulpina unor plante (de obicei Artemisia vulgaris).1] Medicina chineza era bine dezvoltata cu mult timp inainte de inceputul epocii crestine. Din secolul al VII-lea. studenti si medicii japonezi calatoreau in China pentru a invata direct. medicii coreeni au fost invitati in aceasta tara pe post de consilieri. Sub numele japonez de Kanjin.[2] Moxibustia este la fel de veche ca si acupunctura si foloseste aceleasi maridiane si pentru plasarea moxelor. prin observatie empirica. Medicina chineza avea deja radacini adanci. Chien Chen. Era necesar ca studenti sa aiba un statut social ridicat pentru a fi admisi la studiu. Legatura dintre cele doua fenomene a fost retinuta si controlata in alte cazuri de migrena. a tradus cunostintele medicale chineze si i-a invatat pe altii s-o practice. Influentele sale s-au raspandit la inceput in Coreea in secolul VI-lea d. kineziterapia. Dealtminteri.

iar in 1284. fondata la Nara. Un “Dictionar ilustrat de ierburi si arbori”. Din secolul XVI. Dupa intreruperea contactelor cu China medicina a fost practicata in manastiri de bonzii buddisti. chiar daca un “volum” ar avea doar dimensiunile unei fascicole de 60-80 de pagine. contactele cu europenii au inaugurat o era noua si in acest domeniu. si cand( in 701) se creeaza un “Oficiu al medicamentelor”. XVII de cand a inceput sa se organizeze. publicat in prima jumatate a secolului al XIX-lea. Farmacologia chineza si-a facut aparitia in Japonia in sec. Influenta medicinei chineze a continuat totusi. contrafacerile. in 30 de volume. V.care a lasat urme de mare finete artistica si in literatura si in arta lor. In jurul anului 900 un invatat japonez publica o descriere a 1025 de produse ale farmacopeei chineze. cand un medic corean a deschis o scoala de medicina la Osaka. avea o facultate de medicina careia ii era anexata o gradina botanica. in 48 de volume. care sunt traduse sau copiate de japonezi in limba lor. Maiestrii lor in aceste domenii au fost coreenii si chinezii. Au urmat si alte lucrari cu character enciclopedic. in 48 de volume). Organizat la scoala Chinei si a Coreei. Dupa care. proportile gigantice ale lucrarii raman impresionante. –Lucrarile introduse aici de olandezi au stimulat studiul stiintific al plantelor.In cazul japonezilor interesul pentru stiintele naturale si medicina s-a manifestat mai intens decat pentru alte stiinte. O enciclopedie a produselor naturale ale Japoniei a fost inceputa in 1679. in principalele orase din Japonia expozitii periodice de varietati de crizanteme exclusive. in 701. sporadic. -medicii japonezi aducand contributia experientei lor personale si a cunoasterii ambiantei locale. Dar nici un alt popor din lume n-a aratat un asemenea interes fata de lumea insectelor ca japonezii. au menifestat un interes mult mai mare fata de botanica decat fata de zoologie. VI. -cea a lui Ekken (din 1707. von Siebold descrie in 1822 la Nagasaki o scoala medicala fondata. Vin si medici europeni renumiti: F. Interesant de observat ca japonezii. caruia in secolele imediat successive ii urmeaza altele. pentru lumea naturii s-a manifestat si in secolul entomologic. Prima universitate. cand un medic chinez aduce aici 160 de volume privind acest domeniu.in o mie de volume. proprietatile. descrie 1200 de specii de ierburi si 600 de specii de arbori. europene sau japoneze. care descrie varietatile. etc. modul de intrebuintare. tipic japoneza. La sfarsitul secolului al VIII-lea se scrie in Japonia primul tratat de materia medica. cu un personal specializat pentru prepararea medicamentelor pe baza de plante. a medicului Ono Ranzan (sfarsitul secolului al XVIII-lea). O importanta speciala a avut cultura crizantemelor inca din sec. cultivand si 3000 de specii de plante medicinale.. a 1882 de medicamente. studiul medicinei a inceput in Japonia in primele decenii ala sec. -opera neintrecuta prin precizia sa. cand misionarii portughezi au facut aici spitale si leprozerii. In secolul urmator se noteaza un mare interes pentru lucrarile medicale ala olandezilor. un “Dictionar alfabetie al medicamentelor” va ramane pentru patru secole textul clasic de ‘materia medica’. Clasica a ramas “Introducerea in farmacologie”. ci-un lucru nou. . scoala europeana de medicina a continuat tot mai intens organizarea temeinica a scolii si institutiilor medicale japoneze. in 16 volume) sau cea a lui Razan (din 1746.pe existenta clinica. Foarte numeroase tratate de floricultura au aparut in Japonia. asemenea chinezilor. pana la aparitia in Japonia a farmacologiei europenilor. pe care le distribuiau gratuit saracilor. nu pe studiul operelor medicale. Pasiunea.

-si in special la tara.Medici de profesie.bolnavii se tratau folosind stravechi retete populare empirice:albusul de ou contra arsurilor.[2] . frunze de volbura contra intepaturilor de insecte. o data cu comertul si misionarii portughezi.inca din secolul VII.a. microbiologiei si imunologiei. mai bine pregatiti. In restul tarii circulau doftori ambulanti. In anul 1706 a aparut o traducere japoneza a operelor chirurgicale ale lui Ambroise Pare. dar pana si in prima jumatate a secolului al XIX-lea se ma emit decrete imperiale prin care studierea medicinei occidentale era interzisa. mai ales in domeniul biochimiei. asemenea colegilor lor chinezi ai caror discipoli erau-acupunctura si cauterizarea prin ardere pe anumite regiuni a unor ierburi uscate(moxa).d. In ultima suta de ani. ceai de radacini de bujor contra diareei. Ulterior. [5. alimentatie cu alge marine contra diabetului. ceai de frunze de bambus contra durerilor de stomac. s. In general insa.2] Influenta medicinei europene a inceput sa exercite in secolul al XIX-lea. Se aplica. vindecatori si vanzatori de ierburi. erau foarte putini in in Japonia: doar la curte si in orasele mari. in general aceeasi medicatie pentru aceleasi boli atat oamenilor cat si animalelor. de radacini si de doftorii magice. chiar si in cazuri de maladii nervoase. negustorii olandezi au venit cu chirurgii lor proprii. savantii japonezi au adus o contributie remarcabila la progesul stiintelor medico-biologice.m. Circularea tratatelor europene a fost admisa doar dupa 1700. Dar medicii adevarati practicau.

pag. pag.wikipedia. Editura Albatros. G. pag.. editura Vestala.BIBLIOGRAFIE: [1] Ursoniu. editura Saeculum I. editura Saeculum I.1] Ovidiu Dramba ‘ Istoria culturii si civilizatie’ vol 2.org/wiki/China [5.2] Ovidiu Dramba ‘ Istoria culturii si civilizatie’ vol 2.-Cultura si civilizatia chineza.O. editura Vestala. 102 [4] http://en. Istoria Medicinei Universale. pag. O istorie a medicinii. N.. S.. Editura de Vest.-Cultura si civilizatia japoneza. Bucuresti 1999. Bratescu. 7886 [3] Emanoil Grigorescu ‘Din ierburi s-au nascut medicamentele’ editura Albatros 1987. 50-63 [2] Vatamanu. Timisoara 2000. Bucuresti 1999..O. 69 [5. pag. 139-142 ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful