Sunteți pe pagina 1din 32

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

REVISTA PRESEI 23 februarie 05 martie 2013

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Ordinul Naional
Ordinul nu rspunde de informaiile prezentate n articolele preluate din ziare. ntreaga rspundere o poart autorii acestor articole sau, dupa caz, redacia.

__________________________________________________

CUPRINS: 1. 2. 3. 4. Profesie .. pag. 3 Patrimoniu pag. 13 Administraie pag. 15 Construcii / Imobiliare pag. 25

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

PROFESIE Wall Street

Arhitectii romani, premiati international: in Romania "piata" este fix asa cum se scrie - intre ghilimele
Andrei Uleia (foto mijloc), Cristina Chelarescu (stanga) si Traian Bompa (dreapta) au fost premiati recent intr-un concurs international de arhitectura in Grecia. WallStreet.ro a discutat cu cei trei despre semnificatia acestor premii internationale, dar si despre evolutia pietei din Romania, in contextul in care numarul proiectelor noi este mult redus. Andrei Uleia este fondatorul DaSein arhitectura urbana si gestiuneaza activitatea biroului ca executiv si director de design. DaSein este cunoscuta pentru proiectul imobiliar Upground, cea mai mare tranzactie de pe piata locala, fiind cumparat in 2008 pentru 340 mil. euro. Cristina Chelarescu si Traian Bompa sunt o echipa de arhitecti cu sediul la Paris. Incepand din 2007 au fost implicati in diverse proiecte si concursuri internationale alaturi de arhitecti romani si francezi. Cum arata acum "piata" in Romania? In Romania piataeste fix asa cum se scrie: intre ghilimele. Mult diferita fata de perioada de dinainte de 2008. Si un foarte bun prilej pentru companii de a se reinventa si de a-si optimiza procesele si imbunatati serviciile. Pentru DaSein reprezinta o mare oportunitate, spune Andrei Uleia pentru Wall-Street.ro. Arhitectul spune ca din schimbarile pietei in criza a gasit timpul pentru a ne descoperi placerea de a participa la concursuri, pentru a ne imbunatati abilitatile si asa am cautat noi piete: de exemplu in acest moment am finalizat proiectul pentru o clinica de chirurgie plastica in Bangalore ( India) si urmeaza un centru de dializa. Este grozav sa iti schimbi sistemul de referinta, a adaugat Andrei Uleia. In zona programelor publice, aceasta competitie internationala din Grecia, care presupunea proiectarea unui muzeu de antichitati submarine si o strategie de dezvoltare pentru o parte zona portului Pireu, este prima la care participa. In Romania am mai participat la cea organizata pentru extinderea BCU Cluj ( in 2011). Din zona corporate primim constant invitatii de participare la concursuri de concepte. Si pana acum avem o rata de succes de 50%, mai spune Uleia.
3

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

DaSein, biroul de arhitectura fondat de Uleia este cunoscut pentru proiectul imobiliar Upground din Capitala, cel mai scump proiect imobiliar tranzactionat in Romania (vandut in 2008 cu 340 mil. euro), cu o suprafata de 250.000 mp. Cei trei arhitecti au luat premiul al doilea la concursul din Grecia, marele castigator fiind un proiect realizat de un grup de arhitecti greci. Ce inseamna un astfel de premiu international pentru un arhitect? In practica de arhitectura se considera ca este inainte de toate o recunoastere a creativitatii, spune Cristina Chelarescu, adaugand ca in egala masura este o modalitate de a masura si recompensa nivelul de performanta atins prin organizarea foarte buna a echipei si prin abordarea coerenta din punct de vedere functional, structural, estetic si economic a temei date. De ce sunt importante aceste concursuri internationale pentru un arhitect? Varietatea si complexitatea temelor concursurilor de arhitectura este cu mult mai mare decat a celor intalnite in practica de birou, spune Traian Bompa. Uleia completeaza ca aceste evenimente internationale reprezinta si oportunitatea sa iti largesti orizontul de cunoastere si de a creste ca profesionist. Ce presupune un proiect ca cel realizat pentru concursul din Grecia? Cristina Chelarescu spune ca tema proiectului a fost una complexa, o data pentru ca a reprezentat o interventie pe o structura existenta si apoi pentru ca e vorba de o cladire importanta, un reper al portului Pireu cu o istorie de aproape 100 de ani. Crearea unui spatiu pentru expunerea unor obiecte definitorii pentru o cultura atat de puternica cum este cea greaca, intr-un cadru atat de neobisnuit ca portul Pireu a necesitat o documentare riguroasa. Fiind vorba de o tema foarte complexa a fost nevoie de un numar mai mare ca de obicei de piese desenate / panouri care sa detalieze solutia aleasa. S-a lucrat aproape trei luni de zile, cu o intensitate mai mare in ultimele saptamani asa cum se intampla in general la proiectele de arhitectura, spune Chelarescu. Concursul a avut de fapt o tema dubla, realizarea unui Muzeu pentru antichitati submarine si propunerea unei strategii de dezvoltare a unei portiuni din portul Pireu intr-o zona culturala si artistica care sa creeze o zona de interes atat pentru locuitorii orasului cat si pentru turistii care tranziteaza portul. Acest lucru a implicat o abordare simultana la doua scari diferite, una a muzeului si una a intregii zone astfel incat solutia propusa sa fie coerenta si sa raspunda la toate cerintele, a adaugat Cristina Chelarescu. Traian Bompa a adaugat ca o provocare a venit si din faptul ca proiectul muzeului era o conversie a unui spatiu industrial, un siloz, construit in anii treizeci, acum inactiv . Fiind vorba de o interventie pe o structura existenta, mai ales una atat de complexa cum
4

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

este aceea a unui depozit de cereale, am gasit utila o abordare precauta atat la nivel functional, dar mai ales la nivel structural. O provocare a fost si organizarea echipei deoarece doi dintre membrii echipei Traian Bompa si Cristina Chelarescu lucreaza la Paris iar Andrei Uleia coordoneaza DaSein la Bucuresti. O colaborare la distanta poate parea greu de gestionat dar internetul pune la dispozitie nenumarate mijloace de comunicare iar beneficiile unor viziuni diferite, mai ales in cazul unei abordari creative, sunt mult mai importante, spune Cristina Chelarescu. In portofoliul DaSein sunt incluse programe de retail ( adidas Romania, OTP Bank) , cladiri si showroom-uri industriale ( Alinso, Opel ), facilitati sportive ( Academia de Cricket , Worldclass), centre de asistenta medicala ( Euroclinic, Academica, Wellman Plastic Surgery Hospital), cladiri de birouri ( B.O.B si B. O. C.), cladiri rezidentiale (Upground), sedii corporate ( Nestle, Eureko, G4S, HP, Honeywell) , cladiri de invatamant privat, dar si planuri de dezvoltare ( Master Plan) pentru proprietati totalizand mai mult de 300 ha ca suprafata. CRISTINA MIHAI, 28 februarie 2013 Adevrul

Pdurea Vertical din Milano: proiectul inovator care aduce natura n mijlocul oraului
ntr-un ora suprapopulat, a descoperi un petic de verdea poate fi o adevrat provocare. ns un grup de arhiteci din Milano au gsit soluia: dezvoltarea unor pduri verticale, contopite cu blocuri de apartamente. Proiectul Pdurea Vertical (Bosco Verticale) din Milano presupune construirea mai multor perechi de turnuri-gemene care s fie mbrcate cu vegetaie. Dei lucrrile de construcie nu au fost, nc, finalizate, primele dou turnuri ofer o imagine clar asupra felului n care va arta mica pdure din inima oraului italian. Proiectul rezidenial din al doilea cel mai mare ora din Peninsul presupune plantarea a 730 de copaci, a 5.000 de arbuti i a altor 11.000 de plante. ntreaga vegetaie dispus pe cldiri va echivala cu un hectar de pdure. Pe lng biodiversivitate i aer curat, disponibile la doar o deschiztur de geam, construcia va oferi i o privelite excepional asupra metropolei italiene datorit nlimii cldirilor care se ridic pn la 112 metri.
5

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Valoarea Bosco Verticale ajunge la 65 de milioane de euro i, odat finalizat, va fi primul exemplu de pdure vertical, potrivit lui Stefano Boeri, lui Gianandrea Barreca i lui Giovanni La Varra, cei trei arhiteci care au conceput proiectul rezidenial, scrie Der Spiegel. Noemi Varga, 1 martie 2013 Pressalert

Capitala Banatului gzduiete Balul Arhitecilor din Romnia


Timioara va fi anul acesta oraul gazd pentru Balul Arhitecilor din Romnia, eveniment care celebreaz nfiinarea, n anul 1891, a primei Societi a Arhitecilor din Romnia. Balul va avea loc mine la Opera Romn din Timioara i reunete peste 400 de invitai, arhiteci i numeroase alte personaliti. Este ns i un prilej de organizare a unei conferine intitulate Arhitectura i banii, care se va desfura la Hotel Timioara, ncepnd cu ora 10.00. O expoziie cu proiecte premiate la concursurile de arhitectur pentru spaiul public, realizat de Ordinul Arhitecilor din Romnia filiala Transilvania, va fi prezentat n Piaa Operei, de la ora 9.30. LIANA PUN, 1 martie 2013 Ora de Timi

Cum a fost la Balul Arhitecilor din Romnia, desfurat la Opera din Timioara
n fiecare an, la nceputul lunii martie, arhiteci i profesioniti din industria construciilor, restauratori de cldiri, artiti plastici, critici de art i redactori ai revistelor de arhitectur se ntlnesc n costum de gal pentru a continua tradiia unui bal ce onoreaz nfiinarea Societii Arhitecilor din Romnia. Evenimentul a avut loc n ziua de 26 februarie 1891 i n ultimii ani a fost gzduit n diferite orae ale rii, la Braov (2009,) Iai (2010,) Sinaia (2011,) i Snagov (2012). Smbt, 2 martie 2013, Opera Naional Romn din Timioara i-a deschis porile pentru a gzdui acest eveniment de excepie. Am s ncep aceste rnduri cu proiecia despre un bal de arhitecilor n imaginaia unui timiorean care a trit aproape jumtate de via n afara rii. Mai precis n America, o ar care a dat arhitecturii mondiale The Chrysler Building (arhitect William Van Alen,) The Squibb Building (arhitect Ely Jacques Kahn) sau The One Wall Street Building
6

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

(arhitect Ralph Walker). Ei bine, balul anual al arhitecilor din New York n anul de graie 1931, inut de The Society of Beaux-Arts Architects, a creat un trend care nc dinuie n colile de arhitectur americane: la bal, arhitecii se mbrac n machetele cldirilor pe care le-au proiectat. Putem s ne imaginm acest lucru n Mica Vien, cum este numit capitala Banatului? Prin organizarea la Timioara a acestui bal, att Ordinul Arhitecilor din Romnia ct i edilii oraului creeaz o alert de gradul zero asupra unei condiii ce nu ine doar de restaurarea unei cldiri, ci i a omului care o locuiete. Fotografia arhitecilor americani din 1931 sugereaz exact acest lucru i faptul c, la noi, astzi, n 2013, balul a fost precedat de cteva conferine n care s-a discutat despre ceea ce conteaz, patrimoniul construit, modul n care se dezvolt oraul, spaiu public, calitate i bani, este ct se poate de edificator. Nu o facem singuri, doar ntre noi arhitecii, ci dorim s discutm deschis cu oamenii care gndesc i ncearc, care ne sunt prin aceasta parteneri i clieni n acelai timp, spune erban igna, preedintele Ordinului Arhitecilor din Romnia. Ca s aflm acest lucru, nu trebuie dect s mergem pe firul desfurrii sale, ncepnd cu un ansamblu de expozitoare stradale montate n fata Operei, o adevrat expoziie n aer liber, cu proiecte ce au fcut subiectul unor concursuri iniiate de Ordinul Arhitecilor din Romnia. Printre ele menionez reamenajarea scuarului Ciprian Porumbescu din Braov, reabilitarea zonei centrale a municipiului Cmpina sau pietonizarea bulevardului Eroilor din Cluj. Odat intrat n incinta Operei, am urmat un protocol care m-a fcut s m simt tot att de special ca un oaspete invitat pe un red carpet la decernarea Premiilor Oscar. La aceasta a contribuit i sesiunea foto de la etaj, unde participanii la bal au fost imortalizai pentru eternitate n arhiva acestui eveniment cu o istorie de 122 de ani. ntmplarea a fcut ca n faa mea s pozeze nici mai mult nici mai puin dect fostul arhitect-ef al Timioara, Radu Radoslav, un om care se simte foarte confortabil n poz, dar care a preferat s i dea demisia din funcie, dect s elibereze autorizaia de construcie a unei monstruoziti comerciale (Acvariul) ce obtura vederea spre Castelul Huniade, una dintre cele mai vechi cldiri din Timioara. Pentru acest eveniment, sala de la parterul Operei a fcut obiectul unei transformri creative prin care scena a fost prelungit deasupra scaunelor, formnd o adevrat
7

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

platform a slii de bal unde au avut loc spectacole, s-au inut discursuri, s-au decernat premii, s-au au fost proiectate filme. Amfitrionii balului au fost Christine Cizma, Ovidiu Mihi i trupa de la Teatrul Auleu, care a adaptat pentru Balul Arhitecilor spectacolul Circus Mundi. Flancat de preedintele Ordinului Arhitecilor din Romnia, erban igna, i de Vlad Gaivoronschi, preedintele Ordinului Arhitecilor din Romnia filiala Timi, a luat cuvntul primarul municipiului Timioara, Nicolae Robu. Vdit impresionat de metamorfoza slii de spectacole i asistenta deosebit, el a mulumit organizatorilor i a vorbit despre responsabilitatea ce se afl n spatele efortului pe care Timioara l face pentru reconstrucie i restaurare, proiect la care a visat nc din timpul n care era rector al Universitii Politehnica din Timioara. Seria discursurilor a continuat cu sponsorii acestui eveniment, printre care a meniona Baumit i Cemacon. Domnul arhitect Adrian Albule, consilier pentru proiecte n cadrul Baumit Romnia, a fcut o scurt prezentare mortarelor de modelare i a sistemului Baumit Life, cel mai vast i inovator sistem de culori (888 la numr) pentru faade din Europa. Din partea firmei Cemacon a vorbit directorul general Cemacon, Liviu Stoleru. Una dintre cele mai moderne uniti de producie din ar, Cemacon este productorul unei crmizi cu grosimea de 44 de centimetri, cu 30% mai ieftin dect orice alt zid cu termosistem pe piaa de materiale de construcie din Romnia. Pentru contribuia semnificativ la consolidarea prestigiului Uniunii i Ordinului Arhitecilor din Romnia, Balul Arhitecilor de la Timioara a celebrat un arhitect de excepie n persoana domnului Alexandru Beldiman. ntr-o impresionant adres video care a strnit aplauze, Neagu Djuvara l compar pe Alexandru Beldiman cu un boier de vi veche, care a ncercat s influeneze oraul Bucureti prin proiecte extrem de diversificate, care plaseaz arhitectura romneasc n circuitul european. Alexandru Beldiman, cu care am avut plcerea s schimb cteva vorbe, este un om cu o gndire tridimensional, dotat cu un acut sim al jocurilor de putere i intereselor la care a fost i este supus arhitectul din Romnia. ntr-un interviu recent oferit revistei Arhitectura, condus de Franoise Pamfil, Alexandru Beldiman afirma c n 1991 am devenit membru n consiliul UIA. n toat aceast perioad de timp sunt exact 20 de ani de atunci constat o pierdere a puterii arhitectului exponenial, fapt ce se va repercuta n multe n primul rnd, n calitatea arhitecturii, pentru c, pierznd puterea, nseamn c alii cu o alt educaie o vor avea i cu alte interese, de exemplu, cel exclusiv de a face bani i nu numai.
8

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Pentru cei aproape 400 de invitai, acest bal nu a fost doar o provocare pentru gurmanzi, ci i una destinat, n primul rnd, percepiei noastre despre arhitectura mediului urban. Atitudinea urbanitilor n faa dezastrului la care este supus n timp o cldire se aseamn cu aceea a unui chirurg care face o o operaie estetic bazat pe imaginea de dinainte a pacientului su, iar atunci cnd acest lucru nu este posibil, creaz o imagine nou. n ambele situaii, memoria locului opereaz o superpoziie mental a unor perioade istorice din timpuri diferite, pe un palier n care naraiunea oferit de memoria de dinainte a oraului se suprapune cu experienele personale de dup i duce spre o viziune de reevaluare imaginar a urbanului. Vzut din acest unghi, Timioara este un pacient aflat pe masa de operaie. Am discutat aceste probleme cu Klaus Birthler, un arhitect foarte tnr, care a lucrat cu arh. erban Sturdza, membru fondator al Ordinului Arhitecilor din Romnia, i un arhitect care a petrecut aproape 20 de ani n Timioara. Noua generaie de arhiteci, spune domnul Birthler, nscut n Reghin, se afl sub presiunea schimbrii, a adaptrii la un sistem n care meteugurile tradiionale au disprut dup tvlugul produs de modernizarea postrevoluionar. Schimbarea este un proces lent, ea nu poate fi produs peste noapte. Asta o tiu foarte bine i cei care contribuie la finanarea proiectelor de restaurare. Lng msua mea n form de clepsidr. de pe scena Operei din Timioara, am legat o conversaie involuntar cu o doamn despre care credeam c este un arhitect din Marea Britanie. Spre surpriza mea, lng mine se afla doamna Claudia Pendred, Director al Corporate Finance, ce ine de EBRD (The European Bank for Reconstruction and Development), un om cu 17 ani de experien n domeniul bancar din Europa Central i de Est, incluznd Romnia. S ai o conversaie candid despre mortar sau cioplirea pietrei n Romnia cu un om care a terminat University of Oxford i are un MA la Harvard University, este un semn puternic c la Timioara se pregtete cu adevrat o schimbare. n fapt, una dintre conferinele premergtoare balului s-a numit Arhitectura i banii, conferin n care s-a vorbit despre investiii i administraie public, o problem spinoas n contextul n care Timioara este teatrul unor controverse despre reabilitarea Bastionului, turnuleele romilor sau demolarea Acvariului din centrul oraului.
9

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Evalurile contemporane ale istoriei se pare c au ajuns s se bat cap n cap cu sensul tradiiei. Istoria a devenit o form de a ne reaminti c spaiul public din secolul al 19lea, desemnat ca spaiu celebrator al aristocraiei, a fost transformat ntr-o sfer public ce re-conceptualizeaz termenii de bogat i srac. Corso-ul Timiorean este o dovad a acestei transformri radicale n percepie. Gndirea utopic cum c societatea se ndreapt spre un viitor mai bun, c producia industrial sub comunism va duce la dispariia nevoilor, va eradica bolile i c spaiul arhitectural va modela sau reforma comportamentul social s-au dovedit a fi o iluzie. Modernismul a distrus o relaie foarte important ntre istorie i ora, modernizarea a distrus mai mult dect ar fi fcut-o rzboiul, obliternd de pe harta Timioarei adevrate comori arhitecturale din care astzi, cum este cazul Bastionului, ncercam s recuperm doar o mic parte. Un bal cum este Balul Arhitecilor nu se poate ncheia fr o poz de grup. Din spatele ei ne zmbesc nite oameni care gndesc i ncearc. n Timioara este nevoie de o voce autoritar, care s orchestreze spaiul nostru civic i s creeze un design normativ din care s fie eliminat birocraia i corupia i s se treac profesional la munc. Printre primele lucruri pe care le-am nvat n societatea modern a fost acela c spaiul n care trim, forma i culoarea, pot s ne influeneze psihicul. Ieirea n larg, n spaiul urban, este o ieire n afar, ntr-un spaiu colectiv, cu transformri i limitri socialpolitice. Ea este resimit diferit fa de retragerea n interior, n spaiul privat, i acest fapt creaz paradoxul unei vulnerabiliti, o contrabalansare a atitudinii noastre i a responsabilitii pe care o avem fa de ora. Arhitecii mbrcai n machetele cldirilor pe care le-au proiectat sunt un simbol perfect al responsabilitii din spatele unui proiect arhitectural. Distrugerea sau decderea spaiului urban este cauza unui stress sau a unei depresii pe care chiar dac nu o identificm direct, ne afecteaz. n aceeai msur ne simim afectai i revitalizai de cte ori vedem o faad renovat, un drum reasfaltat, o arter de circulaie luminat, un serviciu de transport sau salubritate bun, un parc ngrijit. Pltim taxe europene pentru drumuri, pentru iluminare, pentru securitate, pentru spitale municipale, transport, parcuri, locuri publice, pentru fiecare metru cub de aer pe care l inspirm, i contientizarea faptului c acest spaiu este al nostru i nu al altora, nc plutete ca o dilem n mintea multora. Oraul ca memorie i contiina colectiv ne reprezint. Este o carte de identitate cu care ne prezentm n faa lumii, i acest demers de restaurarea fizic a cldirilor trebuie extins cu unul de recuperare moral i spiritual.

10

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

n 2003, Jordi Colomer, un artist din Spania, a creat un proiect numit Anarchitecton, care a ajuns la Bucureti. Proiectul consta n copia/machet a unei faade cu care Jordi alerga n jur pentru a atrage atenia c trim ntr-o lume care se duce sub privirile noastre. Dac ar fi ajuns la Timioara, sunt convins c ar fi fost food for thought pentru fiecare participant la acest bal. Sper c acest eveniment de la Opera din Timioara va reui s triasc i s se dezvolte pe msura ateptrilor celor care privesc spre el cu sperana c, n sfrit, n capitala Banatului lucrurile au nceput s se mite, i, dac-i bal, bal s fie! ADRIAN IONI, 4 martie 2013 Puterea

sOARta arhitecilor: Apele tulburi ale Bucuretiului


Dac, n wishfull thinking i n mitologia local, Bucuretiul este micul Paris, n realitate, Dmbovia nu este nici pe departe Sena. Dar s nu ducem comparaia att de departe Dmbovia nu poate rivaliza nici mcar cu Bega la Timioara, Mureul la Arad, Someul Mic la Cluj, Mureul n Trgu-Mure. Firete, n nici unul din aceste orae nu putem vorbi despre o concepie major asupra implicrii apei curgtoare n definirea civilizaiei sau culturalitii oraelor respective. S evocm, pentru a ne da seama despre ierarhia adevrat a Bucuretiului, a oraelor romneti n genere n materie european de urbanitate, exemplul Garrone pentru Bordeaux. Urmare a unui studiu extrem de serios, ne spune un urbanist contemporan, administraia a fost silit s constate i s accepte c agreabilul prevaleaz asupra rentabilitii educaionale. Cu alte cuvinte, locuitorii nu mai doreau semne culturale, care se regseau din plin n alte locuri ale oraului, i au dorit ca rul s-i recapete destinaia fundamental de spaiu al momentelor de relaxare sau contemplative. n exprimarea autorului: n locul ocupaiilor de loisir care vor s impun corpului o anumit inut i care s se preocupe de corp, ca i cum ar trebui s-i asigure acestuia mplinirea, au fost promovate hoinreala, reveria i tehnicile simple care constau n a te aeza, a merge, a te alungi. Ideea este de a ese legturi ntre cheiuri i locuitorii oraului, pentru c spaiul eliberat nu trebuie s devin un loc de activiti independente de ora. (Patrick Baudry, n revista Urbanisme nr. 319, p. 84) Noi, desigur, nu putem nici mcar spera att de departe studii plurispecializate, pe care edilii s le ia n serios i de care s in cont, alocarea unui buget pentru o competiie onest i pentru realizarea efectiv a propunerii, urmrirea proiectului. Noi, ca bucureteni, ne putem gndi, pur i simplu, la amenajri umile, aproape gospodreti: curarea apei i a albiei pn la gradul n care nu mai pute, vara.
11

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Dmbovia este ap de cmpie, e adevrat, cu un miros specific din cauza aluviunilor pe care le antreneaz, dar mcar acest miros s nu fie mbogit cu resturi fizice de animale i alte deeuri. Un splai dedicat i pietonilor, care s se poat aeza undeva scutii de smogul i isteria mainilor. Bnci prietenoase, protejate, sigure i bine luminate multora le place s stea pe malul apei atunci cnd plou, s priveasc pur i simplu... Puncte minime de interes mcar nite chiocuri discrete, particularizate (v vine s credei c pe tot parcursul central al canalului, n unele zile nu poi gsi mcar un suc, o ap mineral, ceva de ronit?), poate o mic insul plutitoare, asigurat, unde copii se pot juca? Sau mcar mpodobirea malurilor pe poriuni mici, dar vizibile, cu mozaicuri decorative, care s mai sparg griul murdar al betonului? exagerm, probabil, cu aceste dorine... Ar fi chiar att de dificil ca mcar pentru o poriune pe acest fir de ap s se poat naviga? Acum civa ani buni, Viorel Hurduc propunea amenajarea a dou spaii prin care apa acestui ru s ia parte, cumva, la viaa oraului pn n acest moment, probabil c banii au avut alte destinaii, mai presante... Firete, nu numai Dmbovia ar putea lupta cu seceta verilor bucuretene. Ne rmn, n primul rnd, parcurile Carol, Herstru, Tei, Titan, Tineretului, Grdina Cimigiu. Aceeai prim cerin - a cureniei i a amenajrii, ct de ct, a malurilor. Dar v invit s ne cutremurm mpreun despre cum cred cetenii urbei c pot fi folosite aceste resurse: n TeiPlumbuita, pe maluri, cu gleile, se spal maini sau oale; alii, mai inventivi, i spunesc cinii pe mal, dup care i arunc n ap (scen curent, vara, i n Tei, i n Tineretului, mai rar n Carol). Tot n Tei, mai pe sear, se cltesc discret grtarele. Ce s mai vorbim despre placardele de pefeleu pe care autoritile interzic scldatul? - n una din veri, n Parcul Tineretului, pe o astfel de plac atrnau hainele nnottorului; dar se prea poate, e drept, ca scldtorii s nu prea tie s citete. Dup cum, la fel, mi-a transmis un fior abisal gndirea celui care a hotrt ca n mijlocul lacului Tei-Plumbuita s produc o nsilare cu pretenie de monument-fntn. Fr ndoial, groaznic de folositoare c despre nlimea realizrii... Iar dac treci ntr-o plimbare prin ora, e practic imposibil s gseti o unic fntn adevrat: toate par fcute de ingineri cu 8 clase, fugari de la cursul de estetic, pentru Romnia anilor 1970, i al cror maxim dublu succes profesional const n 1. faptul c apa curge;2 enorma realizare c apa nu curge n afara ghizdurilor.
12

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Elementar, calitatea minim a unei fntni este c ea funcioneaz ca monument atunci cnd apa nu curge e o oper de art mbogit de ap, nu o nitoare cu gresie de tip WC (vezi exemplul Moilor-Eminescu). Iar dac nici mcar nu ne uitm la poze n reviste de arhitectur, s vedem ce platouri de ap arteziene exist la Madrid, ce opere superbe umplu Roma sau Berlinul, ce taluzuri cu mici canale acvatice gsim la Lisabona, atunci... Ce altceva mai putem face dect s ne bucurm de ppdia de la Bucur-Obor? Cam asta ne e inuta, acesta e maximul de savoir-faire n materie de amenajri bucuretene cu ap din ultimii vreo 20 de ani... CONSTANTIN HOSTIUC, 5 martie 2013 PATRIMONIU Adevrul

Renscnd din cenu: modernitate grefat cldirilor istorice


Bucuretiul are un mare stoc de cldiri de epoc n atractive stiluri, ns majoritatea aflate ntr-o avansat stare de deteriorare. Din cauza nerealismului pieei imobiliare acestea sunt supravaluate, mpovarnd pn la imposibil costurile de restaurare si renovare care le-ar aduce la vechea glorie. O soluie, ncercat cu succes mai ales n vestul Europei, e grefarea formelor arhitecturale moderne in estura arhitecturii istorice.
Cldirea fostei Legaii Austro-Ungare integrat cu forme arhitecturale moderne. Foto: Valentin Mandache

Unul din cele mai cunoscute exemple ale acestui tip de revitalizare este Parlamentul din Berlin, lsat in ruin dup rzboi timp de cincizeci de ani, ce a renscut din cenu dup reunificarea Germaniei, prin uimitoarea creaie semnata de Sir Norman Foster. Bucuretiul conine la rndul su un interesant exemplu de acest gen, dei de o amploare mult mai mic, i anume, cldirea care gzduia odinioar ambasada Imperiului Austro-Ungar. Structura situat n apropierea a ceea ce acum este Muzeul National de Art a Romniei, are printre locatarii contemporani, ct se poate de potrivit, sediul Uniunii Arhitecilor. Exemplul acesteia ar putea fi urmat in cazul multor alte edificii de epoc ce i ateapt nc readucerea la via.
13

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Cldirea ce a devenit emblematic peisajului construit al capitalei, are o interesant poveste epitomiznd problemele arhitecturii istorice ale acestei ri. n cea de-a doua jumtate a sec. 19, influena Imperiului Habsburgic asupra Romniei a crescut considerabil, pe msur ce vechea hegemonie otoman in regiune era in decdere inexorabil, iar Rusia, un alt actor important implicat in treburile interne ale principatelor ce aveau s formeze atunci statul romn, nc se cltina in urma nfrngerii suferite n rzboiul din Crimea. Legaia diplomatic a Vienei, vazuta in cartea potal veche de mai jos, circulat in 1905, a ajuns asfel s ocupe un spaiu de primordin in Bucureti, fiind amplasata peste drum de palatul princiar si tron, ce vor deveni regale in urma ncoronarii de la 1881, habsburgii afirmandu-i n acest mod i mai mult statutul proeminent pe scena romneasca. Situaia s-a schimbat radical dup Primul Rzboi Mondial, odata cu dispariia Imperiului Austro-Ungar de pe hart i din istorie. Noile state aprute din acel organism i-au stabilit ambasade n alte locuri din Bucuresti. Sediul ambasadei Austriei ocupa astzi o frumoas cldire in stil Arts and Crafts interbelic de tip central european, in timp ce ambasada Ungariei se afl intr-o vil grandioas, in stil Beaux Arts, ambele cldiri gsindu-se in zona Gradinii Icoanei. n perioada comunist, fosta ambasada austro-ungar a fost folosit de temuta Securitate, gzduind una din seciile de informaii externe. Astfel, ea a devenit inta furiei populatiei in timpul Revoluiei din decembrie 1989, suferind un incendiu devastator, mpreun cu Biblioteca Central Universitar din apropiere, in timpul confuziei generale de pe strzi si tirurilor haotice de gloane. Cldirea a fost lsat n ruin ani de-a rndul dup rsturnarea regimului comunist, pn cnd arhitecii Zeno Bogdanescu si Dan Marin au readus-o la viata printr-un proiect de excepie, cu contribuia unei companii de ingineri-constructori, Popp & Asociaii. Ei au reuit s transforme imobilul ntr-o manier inovatoare, cu volumetrie i proporii plcute ochiului, conferindu-i o nou personalitate n peisajul arhitectural al oraului. Forma futurist de sticl, oel i aluminiu este superb integrat structurii
14

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

istorice de mijloc de secol XIX ce este n stil neorenascentist german, reuind totui s contrarieze multe persoane, genernd chiar proteste. Cele alte cteva ncercri de salvare de fragmente de cldire de epoc prin integrare cu structuri moderne sunt ca o regul eecuri, demonstrnd lipsa de viziune, talent arhitectural i subordonarea la interese imobiliare n detrimentul comunitii, pentru maximizarea exagerat a profitului. n acest sens citez aici elocventa ilustraie a copertei crii istoricului Dinu C. Giurescu, Arhitectura Bucuretiului ncotro? (Vremea 2010), care abordeaz subiectul distrugerii identitii arhitecturale, cu o cldire de hotel dezastruos ncheiat ntre o cas de tip Mic Paris datnd din anii 1900 care e nghiit de o configuraie post-2000 din materiale ieftine ce se vrea modern, totul rezultnd ntr-o struo-cmil arhitectural, simptomatic pentru estetica urban post-comunist. VALENTIN MANDACHE, 26 februarie 2013 ADMINISTRAIE HotNews

Tribunalul Bucuresti a suspendat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre autostrada Bucuresti - Pitesti
Tribunalul Bucuresti a suspendat, joi, Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre autostrada A1 - Bucuresti-Pitesti, potrivit unui comunicat emis de Grupul de Oponenta a Proiectului Drum Expres Penetratie Ciurel - A1, un ONG care se opune realizarii acestui proiect si doreste anularea documentatiei de urbanism. Ion Dedu, seful Directiei de Infrastructura din Cadrul Primariei Capitalei sustine ca hotararea Tribunalului nu afecteaza proiectul, iar lucrarile vor continua de indata ce municipalitatea va avea bani. In acest moment lucrarea este blocata din lipsa fondurilor. "Astazi 28.02.2012, Instanta Tribunalului Bucuresti a solutionat favorabil procesul intre Grupul de Oponenta a Proiectului Drum Expres Penetratie Ciurel - A1, reprezentat de unul din membri - familia Coordoneanu Ovidiu - si Primaria Municipiului Bucuresti, in sensul suspendarii actului administrativ, Hotararea Consiliului General nr. 131 din data de 30.08.2012, cu privire la implementarea PUZ-ului acestui proiect megalomanic", se arata in comunicatul de presa.
15

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Grupul de oponenta sustine ca utilitatea acestui proiect este zero si prin suspendarea PUZ-ului cetatenii vor fi scutiti sa plateasca "aceasta lucrare inutila din buzunarele proprii". "Prin aceste actiuni trebuie sa responsabilizam Municipalitatea ca fiecare ban atribuit diferitelor proiecte sa fie bine gospodarit si argumentat, asigurandu-se astfel eficienta maxima astef incat costurile de trai pentru cetateanul bucurestean sa scada iar Bucurestiul sa aiba o dezvoltare de tip metropolitan durabila si coerenta. Trebuie sa avem in vedere criza economica in care ne aflam cu toti si in care o sa ramanem ani la randul cantonati in ea si care ne invata ca fiecare ban public cheltuit trebuie bine justificat fiind foarte scump de obtinut prin eforturile cetatenilor Municipiului Bucuresti", sustine Grupul de oponenta.
Penetraia Splai Ciurel A1 Foto: HotNews, Victor Cozmei

De asemenea, acestia sustin ca drumul afecteaza uzina de apa potabila de la Rosu. "Uzina de preparare a apei potabile de la ROSU asigura 33% din necesarul orasului Bucuresti. Drumul expres intersecteaza intr-un mod periculos Uzina de preparare a apaei potabile de la Rosu si toata infrastructura aferenta acesteia, existand pericolul potential de infestare a apei potabile prin atacuri teroriste, accidente rutiere care produc pagube instalatiilor de preparare a apei potabile si creearea unui smog deasupra bazinelor deschise de apa potabila. Acest lucru a fost dovedit in instanta prin documente tehnice, de urbanismiar si de mediu, iar aceasta in intelepciune ei a dat solutia cuvenita", sustine ONG-ul. Contactat de HotNews.ro, Ion Dedu, seful Directiei de Infrastructura a Primariei Capitalei sustine ca nu are cunostinta de aceasta decizie a Tribunalului, dar, chiar daca ar exista, nu afecteaza lucrarea. "Exproprierile pentru lucrare se pot face si in baza Studiului de Fezabilitatea, deci aceasta hotararea nu afecteaza lucrarea. Cetatenii au nevoie de aceasta lucrare de infrastructura fiindca bd. Maniu este foarte aglomerat. In acest moment, singurul lucru care ne impiedica sa facem aceasta lucrare sunt banii. De indata ce se va rezolva aspectul financiar, ne apucam de treaba si putem incepe exproprierile. Nu putem multumi pe toata lumea si sa pastram fiecare casa care s-a construit acolo, unele in mod ilegal", a declarat Dedu. Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei Ciurel - Autostrada Bucuresti - Pitesti), artera ce va reprezenta o ruta alternativa la bulevardul Iuliu Maniu pentru iesirea spre vest din Capitala. Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu16

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata. Tribunalul Bucuresti a anulat, in luna iulie 2012, autorizatia de construire pentru pasajul suprateran de la Ciurel. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona care sustine ca municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fara sa-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 m distanta de balconul sau. Primaria Capitalei poate face recurs. CATIUA IVANOV, 28 februarie 2013 Puterea

Arhiepiscopia Romano-Catolic Bucureti: Cathedral Plaza va fi demolat, indiferent de proprietar


Preluarea Millennium Building Development SRL de ctre omul de afaceri grec Ioannis Papalekas nu schimb cu nimic decizia definitiv i irevocabil de demolare dat n acest caz de Curtea de Apel Ploieti, anun Arhiepiscopia Romano-Catolic Bucureti. "Cathedral Plaza rmne o cldire fr autorizaie legal, radiat din cartea funciar, nebranat la utiliti, periculoas i nefuncional, supus obligaiei de demolare", se arat ntr-un comunicat al Arhiepiscopiei remis vineri Agerpres. Potrivit sursei citate, cine a preluat Millenium Building i turnul Cathedral Plaza a dobndit i problemele legate de falsuri, acte ilegale i corupie. "Sunt sigur c bucuretenii i concetenii notri n general nu se mai las pclii de cei care ncearc s cumpere i s vnd suflete i c vor ti s interpreteze tirile despre aa-zisa cumprare a cldirii ilegale Cathedral Plaza aa cum e: o ultim zbatere a unui proiect monstruos, care ncearc s desfigureze faa catedralei noastre, monument istoric i arhitectonic de valoare naional i universal. Atept ca autoritile competente s pun n aplicare deciziile justiiei i s ia msurile administrative ce se
17

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

cuvin pentru aducerea terenului n situaia anterioar", a declarat naltpreasfinitul Arhiepiscop Mitropolit de Bucureti Ioan Robu. PS Ioan Robu susinea n ianuarie referitor la Cathedral Plaza c imobilul trebuie demolat n interes public i pentru protecia Catedralei Sf. Iosif, potrivit deciziei din 23 ianuarie a Curii de Apel Ploieti, care a confirmat sentina civil ca irevocabil, prin respingerea recursului exercitat mpotriva acesteia. Litigiul cu Millennium Building Development a nceput n aprilie 2006, fiind strmutat de patru ori la cererea acestei firme, i a fost soluionat n favoarea ARCB de Tribunalul Dmbovia, iar apoi n favoarea firmei Millennium Building de Curtea de Apel Ploieti. Prin decizia irevocabil din 3 noiembrie 2010 a Curii de Apel Suceava, lucrrile la Cathedral Plaza au fost declarate ilegale. Ulterior, investitorii de la Millenium Building Development au declarat ns c turnul de birouri nu va fi demolat pentru c lucrrile au fost definitivate, au deja primii chiriai i cldirea a intrat n circuitul civil. n ianuarie 2012, Compania Millennium Building a dat n judecat Romnia la Curtea European a Drepturilor Omului (CEDO) n cazul deciziei Curii de Apel Suceava care a avut ca efect anularea autorizaiei de construcie a Cathedral Plaza. Judectoria Sectorului 1 s-a pronunat n 14 septembrie 2012 n dosarul nr. 42201- 2992010, respingnd "ca nentemeiat" aciunea formulat de reprezentanii lcaului de cult din vecintatea Cathedral Plaza mpotriva Millennium Building Development. n plus, instana a obligat reclamanta s plteasc prtei suma de 10.000 de lei reprezentnd cheltuieli de judecat. C.P., 1 martie 2013 HotNews

Constanda vrea sa cada la pace cu Primaria Capitalei. Institutia a fost obligata de Tribunalul Bucuresti sa-i plateasca omului de afaceri 165 milioane de euro, iar acum se judeca recursul
Costica Constanda vrea sa cada la pace cu Primaria Capitalei si Consiliul General al Municipiului Bucuresti in procesul in care municipalitatea a fost obligata de Tribunalul Bucuresti sa-i plateasca omului de afaceri suma de 165 de milioane de euro pentru ca nu i s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal care ii permitea sa construiasca blocuri de 28 de metri inaltime in Satul Francez. In acest moment recursul facut de institutie se judeca la Curtea de Apel Bucuresti, un nou termen in proces avand loc luni, 4 martie. "Prin adresa inregistrata la Primaria Capitalei pe 14 februarie 2013, adresata primarului general al municipiului Bucuresti si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, societatea civila de avocati "Cozmaciuc, Puiu si Oprea", in calitate de consultanti juridici
18

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

si reprezentanti ai sotilor Constanda, isi exprima disponibilitatea deschiderii unui dialog cu reprezentantii municipalitatii, in scopul identificarii pe cale amiabila a unei solutii care sa asigure realizarea intereselor legitime a partilor. Semnatarii doresc ca acest dialog sa fie real si sa inlature orice interpretari contrare, vehiculate in diverse medii, sa actioneze echitabil prin protejarea intereselor municipiului Bucuresti dar si respectarea drepturilor legitime a sotilor Constanda", se arata intr-o scrisoare trimisa de avocatii sotilor Constanda si inregistrata la Primaria Capitalei. Acestia mai subliniaza ca demersurile juridice ale sotilor Constanda vor continua, nefiind afectate de acceptul dialogului cu exceptia cazului in care reprezentantii municipalitatii si sotii Constanda vor conveni altfel de comun acord. Reamintim ca in 2008 primarul Capitalei la vremea respectiva, Adriean Videanu, si Costica Constanda au semnat un contract prin care omul de afaceri a renuntat la terenul din Parcul Bordei si a primit la schimb o suprafata identica in Satul Francez. In contractul de schimb, Consiliul General al Municipiului Bucuresti se obliga sa-i aprobe lui Constanda, in Satul Francez, un Plan Urbanistic Zonal care ii permitea sa construiasca blocuri de 5 etaje.
Foto: Rompres

In ianuarie 2010, omul de afaceri Costica Costanda a introdus la Tribunalul Bucuresti o actiune impotriva Primariei Capitalei, in care cerea anularea contractului privind schimbul de terenuri Satul Francez contra Parcul Bordei fiindca CGMB nu i-a aprobat planul urbanistic. Astfel, omul de afaceri renunta la terenul din Satul Francez si vroia ca municipalitatea sa-i plateasca bani pentru terenul din Bordei si despagubiri. Constanda declara la vremea respectiva ca terenul primit in Satul Francez nu are nicio valoare, deoarece pe el nu se poate construi, in urma refuzului Consiliului General al Municipiului Bucuresti de a aproba PUZ-ul. Alesii locali i-au aprobat PUZ-ul abia in decembrie 2010, dupa ce procesul era deja pe rol. Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a Civila, a decis pe 5 iulie 2011 sa oblige Primaria Capitalei la plata sumei de 165 milioane euro in favoarea omului de afaceri Costica Constanda. Municipalitatea a facut recurs, procesul fiind in derulare. Cum a devenit Constanda proprietar in Satul Francez Omul de afaceri a cumparat inainte de anul 2000 de la familia Lincaru, fostii proprietari, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. In 2001 a castigat in instanta dreptul de proprietate asupra terenului. Traian Basescu, la vremea respectiva primar general al Capitalei, a hotarat sa pastreze Satul si i-a oferit lui Constanda, la schimb, in baza Legii 10/2001, 3,3 hectare in Parcul Bordei.
19

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Constanda a vrut sa construiasca acolo cladiri de locuinte, dar municipalitatea s-a opus fiindca era spatiu verde. Omul de afaceri s-a considerat nedreptatit si s-a adresat instantei. Judecatorii i-au dat dreptate, obligand Consiliul General al Municipiului Bucuresti sa-i aprobe blocuri de 5 etaje in Parcul Bordei si sa-i plateasca despagubiri de 18 milioane de euro. La aceasta suma s-au mai adaugat penalitati de circa 12 milioane de euro, suma ajungand la aproape 30 de milioane de euro. Ca sa nu plateasca acesti bani si pentru ca Bordeiul sa ramana spatiu verde, la inceputul anului 2008, CGMB a hotarat sa faca un schimb de terenuri si sa-i dea inapoi lui Constanda Satul Francez. Inainte de a se face schimbul, omul de afaceri a vandut insa circa 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei unor cetateni ucraineni, acesta primind in Satul Francez o suprafata echivalenta cu terenul pe care-l mai detinea in parc, respectiv 2,8 ha. Ca sa salveze si cei 5.000 de metri patrati din Parcul Bordei, in 2008 Parlamentul a dat o lege prin care declara tot parcul de utilitate publica, urmand ca exproprierea sa fie facuta de Ministerul Mediului. De atunci insa nu s-a mai intamplat nimic. CATIUA IVANOV, 4 martie 2013 HotNews

Sunteti de acord ca de-a lungul bulevardului Uranus sa se construiasca blocuri de 8 etaje si hala Matache sa fie demontata si mutata mai in spate?
Primaria Capitalei a pus in dezbatere publica trei Planuri Urbanistice Zonale care stabilesc cum va arata Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus (bd. Uranus) pe portiunea cuprinsa intre Calea Grivitei si bd. Dinicu Golescu. Dupa 30 de zile acestea pot fi supuse la vot in Consiliul General al municipiului Bucuresti. Proiectele prevad pe unde va trece noul drum, ce se poate construi de-o parte si de alta a acestuia si stabileste soarta Halei Matache, pentru care se propune demontarea si reconstruirea acesteia pe un amplasament mai retras, intr-o locatie stabilita prin concurs de arhitectura. Interesant este ca nici unul dintre cele trei PUZ-uri nu are atasat avizul obligatoriu de la Ministerul Culturii. Cetatenii isi pot spune parerea pe site-ul Primariei Capitalei aici. Cele trei planuri urbanistice zonale, postate pe site-ul Primariei Capitalei prevad urmatoarele: - Hala Matache va fi demontata si mutata mai in spate, locatia exacta fiind decisa prin concurs de arhitectura. - Bd. Garii de Nord va avea multe parcari de-a lungul lui si va deveni sens unic, in tandem cu Calea Grivitei.
20

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

- Dupa amenajarea Diametralei, municipalitatea trebuie sa reconfigureze spatiile pietonale de pe Calea Victoriei. - De-a lungul Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus, segmentul cuprins pe str. Berzei intre Calea Grivitei si bd. Dinicu Golescu, vor fi amenajate piste pentru biciclete. - Rondul de la intersectia str. Berzei cu Vulcanescu va fi micsorat si va fi amenajat mai mult spatiu verde. - n rondul de la intersectia str. Berzei cu Vulcanescu este permisa construirea unor cladiri cu inaltimea maxima de 25 de metri. - Pe str. Berzei intre bd. Dinicu Golescu si str. Maramures se pot construi cladiri cu o inaltime cuprinsa intre 11 si 21 m - ntre strada Maramures si intersectia str. Berzei cu Vulcanescu se pot construi cladiri cu o inaltime cuprinsa intre 11 si 21 metri. La fel si portiunea cuprinsa intre aceasta intersectie si Hala Matache. - Strada Cameliei va deveni pietonala. - Cladirile monument de pe Berzei 81 si 89 vor fi mutate vizavi. Arhitectul sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu, a declarat in urma cu cateva saptamani ca pentru stabilirea locatiei exacte unde va fi mutata Hala Matache si pentru amenajarea spatiului cuprins intre Calea Grivitei - str. Cameliei - str. Berzei se va face concurs public. Foto: Hala Matache, martie 2013 - HotNews Reamintim ca, la inceputul lunii februarie, Comisia Nationala a Monumentelor Istorice a decis mutarea halei Matache cu circa 40 de metri mai in spate fata de pozitia actuala, au declarat surse apropiate Ministerului Culturii pentru HotNews.ro. ONG-urile din Platforma pentru orase durabile au protestat impotriva acestei decizii si au cerut ministrului Culturii, Daniel Barbu, sa nu emita avizul pentru documentatia de urbanism. "Avand in vedere controversele din jurul acestui caz, organizatiile semnatare considera ca procesul prin care s-a ajuns la aceasta decizie a fost lipsit de transparenta. Pe ordinea de zi a comisie nu a figurat discutarea acestui aviz. Mai mult, premergator emiterii avizului, Comisia a dezbatut exclusiv asupra a trei variante de mutare a Halei, fara a lua in calcul optiunea mentinerii acesteia pe actualul amplasament, asa cum se prevede in documentatia de urbanism existenta. Solicitam Ministrului Culturii sa dea dovada de transparenta si sa demareze o procedura de consultare publica pe aceasta tema", sustin ONG-urile. Un grup de arhitecti voluntari a realizat un proiect prin care Diametrala Buzesti Berzei Uranus se poate realiza fara demolarea halei, singurul compromis fiind mutarea trotuarului prin porticul halei. ONG-isti sustin ca in cazul in care hala va fi demolata si reconstruista, isi pierde valoarea.

21

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Hala Matache este monument istoric, fiind construita in 1887. Cladirea apartine Primariei Capitalei, fiind expropriata in urma cu cativa ani de municipalitate pentru construirea Diametralei Buzesti Berzei Uranus. Pana sa fie cumparata ade Primaria Capitalei, in cladire functiona o piata de carne. De cand a intrat in propriatatea Primariei Capitalei monumentul istoric este devastat de hotii de fier vechi, desi municipalitatea ar fi trebuit sa asigure paza cladirii. In urma protestelor ONG-urilor, in august 2011, Primaria Capitalei promitea ca Hala Matache nu va mai fi stramutata sau demolata, ci va ramane pe actuala locatie si va fi restaurata. Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de Primaria Capitalei. Drumul va face legatura intre Piata Victoriei si Gara Progresul, reprezentand o alternativa la Calea Victoriei si bd.Magheru pentru persoanele care doresc sa ajunga din Nordul Capitalei la iesirea din Bucuresti spre Giurgiu. Municipalitatea a impartit proiectul in trei etape: - Piata Victoriei - Vasile Parvan. - Vasile Parvan - Piata George Cosbuc. - Piata George Cosbuc- Gara Progresul. Pe total, pentru toate cele trei etape Consiliul General a aprobat in perioada 20062007, 365 milioane lei. Lucrarile la primul tronson al Diametralei au inceput in toamna anului 2010, costurile fiind estimate la 130 milioane lei. Constructor: firma Consitrans. Pe 6 decembrie 2011, primarul General Sorin Oprescu a inaugurat portiunea cuprinsa intre Calea Plevnei si Bulevardul Stirbei Voda, circa 20% din primul tronson, promitand ca toata lucrarea va fi gata in martie 2012. De atunci, in mod oficial, municipalitatea nu a mai adus vorba despre subiect. CATIUA IVANOV, 5 martie 2013 HotNews

Un grup de cetateni va cere anularea planului urbanistic zonal care sta la baza proiectului drumului expres spre autostrada A1
Un grup de cetateni care sustine ca este afectat de drumul expres spre autostrada A1 Bucuresti - Pitesti va cere saptamana viitoare in instanta anularea planului urbanistic zonal care sta la baza acestui proiect. Saptaama trecuta, un cetatean din zona care ar urma sa fie expropiat pentru construirea durmului - Ovidiu Corduneanu, fost arhitect sef la Sectorul 6 - a obtinut suspendarea planului urbanistic si are acum un termen de doua luni pentru a cere anularea lui. Cetatenii considera ca drumul este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid.
22

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

"Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea durmului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)", a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.
Penetraia Splai Ciurel A1 Foto: HotNews, Victor Cozmei

Acesta sustine ca proiectul nu va duce nici la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. "Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti - Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei", a mai declarat Rausse. Cetatenii din zona mai spun ca proiectul drumului expres ridica urmatoarele probleme:

trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua. proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.

Avocatul unuia dintre cetatenii din zona sustine ca acestia ar fi de acord sa fie expropiati daca proiectul ar fi cu adevarat unul util. "Oamenii de acolo nu si-au facut o casa pe care sa o paraseasca dupa cativa ani, si-au facut-o ca sa o lase mostenire urmasilor. Daca proiectul ar fi unul util pentru Bucuresti, oamenii ar fi de acord cu expropierea", a declarat Dumitru Dobre, avocatul lui Ovidiu Corduneanu. Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, care i-a sustinut pe cetatenii din zona in procesul cu autoritatile, a declarat ca ceea ce se intampla este absurd, deoarece Primaria, in loc sa le imbunatateasca viata cetatenilor, ii obliga pe acestia sa se organizeze intr-un grup pentru a lupta impotriva institutiei, care nu le-a ascultat punctul de vedere exprimat la dezbaterea publica.
23

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Nicusor Dan sustine ca acesta nu este singurul proiect abandonat sau blocat in instanta, in aceasta situatie mai fiind pasajele de la Mihai Bravu, diametrala Buzesti-BerzeiUranus si bulvardul Liviu Rebreanu. Tribunalul Bucuresti a suspendat, joia trecuta, Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres spre autostrada A1 - Bucuresti-Pitesti. Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei - Ciurel - Autostrada Bucuresti - Pitesti), artera ce va reprezenta o ruta alternativa la bulevardul Iuliu Maniu pentru iesirea spre vest din Capitala. Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei RosuMilitari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla. Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 - Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl - Astaldi - Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata. CATIUA IVANOV, 5 martie 2013 HotNews

Arhitectul care a proiectat pasajul pietonal de 15 milioane de euro de la Piata Romana sustine ca acesta nu este o solutie pentru rezolvarea problemelor de trafic
Primaria Capitalei a organizat miercuri dezbatere publica pentru pasajul pietonal de sub Piata Romana, unde municipalitatea ar urma sa investeasca circa 15 milioane de euro. Reprezentantii institutiei au prezentat cetatenilor si ONG-istilor aflati la dezbatere proiectul si au incercat sa justifice utilitatea lui. Majoritatea cetatenilor sau impotrivit realizarii acestuia deoarece "baga pietonii la subsol" si au motivat ca aceasta este o solutie pe care alte state din Europa civilizata o foloseau in anii 60-70,
24

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

ea nefiind de actualitate. Seful directiei de infrastructura din Primaria Capitalei, Ion Dedu, spune ca pasajul avantajeaza in primul rand pietonii, care vor traversa mai repede intersectia, va reduce poluarea si va duce la fluidizarea traficului in zona. Interesant este ca, arhitectul care realizeaza proiectul pasajului, Alexandru Beldiman, spune ca acest pasaj nu rezolva probleme de trafic din zona, o solutie viabila pentru aceasta problema ar fi o centura a Capitalei functionala, in regim de autostrada. La inceputul dezbaterii publice, arhitectul care a realizat proiectul pasajului, Alexandru Beldiman, a facut o scurta prezentare a pasajului: acesta va avea 4 intrari - una la ASE, una in fata la "coloane", una in fata la BCR si una intre Bd. Lascar Catargiu si Dacia. In mijlocul pasajului va fi un luminator care se va putea deschide si vor fi amenajate circa 1000 mp de spatii comerciale. Pasajul va fi conectat cu statia de metrou Romana. La suprafata se vor planta 55 de frasini. Arhitectul a spus ca el crede in acest mod de a rezolva problemele in oras si a dat exemple de pasaje pasaje subterane realizate la Paris, in zona Halelor, la Toronto, la Naples in Piata Garibaldi si in Munich. Spre finalul dezbaterii, Beldiman a declarat ca acest pasaj nu este o solutie pentru rezolvarea problemelor de trafic: "In fata blocului Eva si a pandantului lui ati vazut ca sa facut o sistematizare si s-a finalizat o parte de spatiu public si vrem sa continuam cu materialele si tipul designului pe care l-au propus colegii nostrii acolo. Acum, in ceea ce priveste traficul pe bd. Magheru, cred ca el nu poate fi imbunatatit decat in momentul in care centura va functiona in conditia de autostrada. Inainte, cu pasaje sau fara, ne vom afla exact in aceeasi situatie. Nu prin crearea acestui pasaj se va amplifica traficul, in niciun caz". Ion Dedu, seful Directiei de infrastructura din cadrul Primariei Capitalei a declarat ca acest proiect se face in primul rand pentru pietoni pentru ca acestia sa nu mai fie accidentati chiar pe trecerile pentru pietoni: "Este un proiect pentru oras in primul rand. In al doilea rand este un proiect pentru pietoni pentru ca asa cum ati observat sunt foarte multe conflicte in trafic. Degeaba sustinem tot timpul ca este mai bine ca pietonii sa traverseze pe la suprafata. Va rog sa luati statisticele Politiei Rutiere din Bucuresti, sa vedeti cate victime ale accidentelor rutiere au fost pe trecerile de pietoni in ultima perioada. Este o problema de educatie pana cand vom reusi sa ajungem la acel nivel in care sa respectam, ca si conducatori auto, regulile de circulatie si va trebui sa luam masuri tehnice pentru protejarea pietonilor. Va rog sa ma credeti ca, daca vom analiza, asa cum considera Uniunea Europeana ca o viata de om, care este inestimabila
25

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

pentru familie si societate , costa societatea circa un milion de euro, sa va dati seama inmultit cu numarul de pietoni care au murit traversand pe la suprafata la ce valoari ne ridicam si ce pagube inregistram". Referitor la utilitatea proiectului, Ion Dedu spune ca, dupa realizarea pasajului, timpul dedicat masinilor la fiecare semafor va creste cu 30-40%. "Este un proiect care scoate foarte multe conflicte din zona pietei. In aceasta zona sunt 5-6 strazi care aduc trafic in intersectie. Mentinerea situatiei actuale nu face decat sa creeze acele ambuteiaje care se produc zilnic acolo. Vrem nu vrem, in momentul de fata, pana vom determina cetatenii sa foloseasca mijloacele alternativele de transport, foarte multi dintre ei folosesc transportul privat. Mai ales pentru ca multi nu se deplaseaza in interiorul orasului ci vor sa acceseze DN1 si Magheru ramane o artera atractiva. Ganditi-va ca ca la un ciclu de semaforiza de 120 de secunde, impartit in momentul de fata in patru sau cinci vom imparti acel ciclu de 120 de secunde numai la doi sau trei timpi de semaforizare. Va creste cu 30-40% timpul de semaforizare pe fiecare directie. Semafoarele se vor pastra dar numai pentru traficul auto", a explicat Dedu. Acesta sustine ca in timpul lucrarilor, circulatia nu va fi inchisa ci se va lucra pe portiuni care va permite devierea circulatiei cel putin la 80% din capacitatea actuala. Majoritatea cetatenilor prezenti la dezbaterea publica nu au fost de acord insa cu punctul de vedere emis de reprezentantii Primariei Capitalei. Gruia Badescu, doctorand la Cambrige in arhitectura si studii urbane, sustine ca solutia propusa de Primaria Capitalei nu este de actualitate: "Apreciez proiectul pentru ca este interesant, am vazut si o mare atentie asupra pietonilor pentru spatiile de la suprafata, dar vreau sa pun problema oportunitatii acestui proiect. D-voastra dati exemple ca in multe orase europene exista astfel de pasaje. Exista in Budapesta, construite in anii 60-70, in Londra, construite in anii 60-70, dar dupa anii 90 intreg corpul de cercetare in cadrul designului urban arata ca aceste pasaje sunt negative pentru mobilitatea pietonilor. Acum Comisia Europeana dar si diverse organisme din diverse tari au acea piramida a prioritatilor in care pietonul este pe primul loc, biciclistul pe locul doi, iar dupa transportul in comun si masina". Gruia Badescu a dat exemple cum au rezolvat alte orase problema intersectiilor aglomerate: "Am locuit in Washington DC unde a fost o mare problema ani de-a randul ca intersectiile nu erau corelate pentru pietoni. S-au schimbat, au facut o analiza si acum intr-o intersectie unde erau 12 treceri de pietoni se poate traversa intr-un minut.
26

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Acea intersectie este de trei ori mai mare decat Piata Romana. Va sugerez sa va uitati la Oxford Circus din Londra si la felul cum ei au facut traversari pe diagonala. Este un proiect foarte apreciat. Oxford Circus este cea mai aglomerata intersectie din Londra", spune acesta. Irina Zamfirescu, reprezentant Asociatia Active Watch sustine ca dezbaterea publica ar fi trebuit sa sa se incheie in momentul in care proiectantul pasajului a recunosscut inutilitatea pasajului. "Domnul Beldiman (n.r. arhitectul care a facut proiectul pasajului) ne-a spus mai devreme ca nu considera ca acest pasaj ar rezolva problema traficului. Din punctul meu de vedere, dezbaterea ar fi trebui sa se incheie acolo. Pe de alta parte, cu privire la exemplul Halelor din Paris, am verificat acum , proiectul cu spatiile subterane este facut in anii 70. Din 2010 se lucreaza pentru refacerea gradinilor de la suprafata si spatii pentru cetateni. Pe de alta parte eu astept ca atunci cand Primaria are un proiect, sa aiba niste studii la baza. Faptul ca d-voastra ne spuneti ca nu stiti cati cetateni sunt pietoni, cati cetateni folosesc transportul public, este o negura. Autostrada Bucuresti - Ploiesti are trei benzi pe sens, bd. Magheru are patru, nu exista benzi separate pentru transportul unic, nu ar fi normal intai sa pornim cu aceste reglementari, cu benzi unice, amenzi pentru soferii care opresc pe benzile unice, ai apoi sa vedem in ce masura mai este o problema cu traficul in Piata Romana", a spus aceasta. Si Oana Preda, cetatean, spune ca nu este convinsa de acest pasaj: "Vorbesc in calitate de sofer. Am masina si o folosesc am inteles ca orasul Bucuresti nu poate sa gazduiasca atatea masini cate putem noi sa avem. Eu sunt de acord ca nu trebuie sa fie usor sa traversezi orasul, cu masina, prin centru ci trebuie sa fie usor sa-l traversezi prin alte parti. Daca tot iubim pietonii si suntem de acord ca trebuie sa incurajam transportul in comun, nu inteleg de ce inteleg de ce incepem cu un proiect care ajuta posesorii de masini si nu pe pietoni. Oricat ati incerca sa ne faceti sa credem ca acest proiect este pentru pietoni, noi stim ca nu este". Florina Presada, reprezentant al Asociatiei CeRe este de parere ca Primaria Capitalei nu atrage fonduri europene deoarece propune proiecte care nu sunt in armonie cu principiile comunitatii: "Primria ajunge s se mprumute de la bnci sute de milioane de euro pentru c nu poate obtine finantare european pentru proiecte ce contravin recomandrilor Uniunii Europene. Apreciez efortul facut in cadrul acestui acest proiect privind imbunatatirea spatiilor pietonale de la suprafata, mi-a placut foarte mult
27

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

preocuparea pentru spatiul verde. Mi-as dori foarte mult ca banii pentru acest pasaj sa fie directionati catre metroul Drumul Taberei. Nu stiu cat treceti ca pieton prin Piata Romana, dar aerul este irespirabil". Ioan Dedu, seful Directiei de infrastructura din cadrul Primariei Capitalei ii contrazice pe cetateni: "Astazi sunt 20% soferi si 6% pietoni. In momentul de fata, fie ca vrem fie ca nu vrem, traim intr-o societate in care autovehiculul privat nu poti sa-l restrictionezi. Nu este vorba de cresterea traficului, este vorba de rezolvarea circulatiei intr-un nod. Poluarea care se produce este ca masinile asteapta sa treaca de acel nod. O data cu ele asteapta si transportul public. O sa facem benzi unice. Nu stiu daca stiti, dar pe Magheru strategia noastra este sa marim trotuarele si sa taiem numarul de benzi. Aia va reduce traficul, dar va permite nodului sa functioneze la capacitatea arterei respective. Legat de taxa de congestie, o avem in vedere dar ea are la baza niste masuri anterioare: promovarea transportului public, reusita autoritatilor in a crea benzi dedicate transportului public, de a dezvolta linii care sa rezolve problema celor care vin din Iflov cu masinile, coroborate cu politica parcarilor poate duce la decongestionarea traficului. Este clar ca suntem pe aceeasi directie. Daca ne certam si ne criticam asa la fiecare proiect nu mai facem nimic in orasul asta", a declarat Dedu. Acesta spune ca Primaria Capitalei va lua in perioada urmatoare mai multe masuri care sa faca mai usoara viata pietonilor: "Primaria si-a exprimat dorinta de a promova transportul public si alternativ in defavoarea transportului privat. Lucram la inelul median, lucram la inelul principal. Lucram sa realizam treceri denivelate la toate intersectiile inelului cu radialele. Autostrada suspendata este inchiderea inelului median pe zona de Nord a Bucurestiului. Pe zona Piata Romana trebuie sa avem mai mult transport public si intentionam sa prelungim linia de troleibuz pe care am adus-o pana la Piata Unirii pana la Casa Presei Libere. Ne dorim ca una dintre cele trei benzi pe sens care vor ramane pe bd. magheru sa fie dedicata transportului public. Ne dorim sa cream benzi pentru biciclisti si spatii mult mai mari pentru pietoni inclusiv strazi dedicate 100% pietonilor", a concluzionat Dedu. Planul Urbanistic Zonal care prevede construirea pasajului pietonal sub Piata Romana a fost discutat la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei pe 29 februarie 2012. Atunci se propunea si construirea unui pasaj rutier care sa porneasca de la intersectia bd. Dacia cu Mihai Eminescu, sa treaca pe sub Piata Romana, pe sub Calea Victoriei si sa ajunga aproape de intersectia Caii Grivita cu bd. Dacia, idee la care s-a renuntat.
28

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

Referitor la pasajul pietonal, parerile membrilor Comisiei de Urbanism au fost impartite: Sorin Gabrea, presedintele Comisiei, este de parere ca pentru circulatia pietonala in zona, dat fiind ca nodul este unul foarte folosit, un pasaj de un nivel in subteran, corelat cu accesul la Metrou, ar fi o solutie care sa mai degajeze zona. Casandra Rosu, reprezentanta Ministerului Dezvoltarii s-a declarat impotriva ideii de a introduce pietonii in subteran, in una din cele mai importante zone ale orasului, pentru a se face un serviciu soferilor si masinilor. "Cum se justifica, cum justificati dvs. introducerea de pasaje si pietonale in centrul orasului? De ce se propune in continuare protejarea traficului auto, in timp ce pietonii sunt siliti sa intre in galerii, la subsol, in gauri de cartita tocmai in mijlocul orasului. Atrag atentia ca singurul punct important pe care se sprijina acest proiect de pasaj este cuplarea lui cu Metroul, altfel el fiind perfect inutil", a declarat aceasta. Dan Marin, arhitect, este si el impotriva acestei idei. "Dovada a haosului in care lucram si suntem siliti sa lucram, dar si a aleatoriului total care domneste in luarea unor decizii este si acest proiect. Pe de o parte, se fac tot felul de scenarii care propun sa se redea Bucurestiul pietonilor - vezi PIDU sau alte proiecte care par sa favorizeze traficul pietonal - pe de alta parte se vorbeste in continuare, fara niciun fel de remuscare, despre aducerea in centrul orasului a unui flux auto de 10-12.000 de masini, cu toate ca in acest timp populatia orasului scade. Intr-o alta ordine de idei, vreau sa spun ca tocmai din acest motiv a fost initiata axa Victoriei-Uranus - ca in centru sa se poata circula liber pe trotuare, iar orasul sa fie redat trecatorilor, vietii si nu masinilor. Atunci cand pentru orice om de bun-simt este clar ca traficul auto in centru, in Bucurestiul si asa suprasolicitat si poluat, trebuie descurajat cu orice pret", a declarat acesta citat de revista Arhitectii si Bucurestiul, publicatia Ordinului Arhitectilor Bucuresti. Constantin Enache, arhitect, a spus ca realizarea acestui pasaj este o chestiune de politica publica: "Chiar daca ma repet, voi spune acest lucru din nou, problema este de politica a Primariei: trebuie discutat Masterplanul de Circulatie si vazut ce anume este prioritar acum pentru oras. La nevoie, intr-o astfel de logica, axa Magheru-Victoriei poate fi usor ingreunata, ca suportabilitate de trafic, cu conditia, insa, sa ni se ofere o dezlegare a Bucurestiului intr-un alt punct al lui". CATIUA IVANOV, 6 martie 2013 Puterea

LEGE NOU DE RESTITUIRE A PROPRIETILOR. Guvernul i va angaja rspunderea pe proiect


Proprietarii caselor naionalizate care nu pot fi despgubii n naturvor primi puncte n valoare nominalde un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziiona
29

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

prin licitaie alte imobile sau le vor preschimba n bani, dar dup2017, n limita a 10% pe an din suma punctelor. Prevederea este inclusn proiectul legii privind despgubirile pentru imobilele naionalizate, obinut de Mediafax. Guvernul a discutat, miercuri, n primlectur, proiectul de lege, n vederea angajrii rspunderii n 19 martie, dupcum a estimate premierul Victor Ponta. Toate cererile de restituire a proprietilor confiscate de regimul comunist ar urma sfie soluionate pncel trziu n 2017. Dispoziiile Legii 10/2001 referitoare la restituirea n natur, ct i la compensare cu alte bunuri sau servicii rmn aplicabile. n situaia n care restituirea n natur nu mai este posibil, despgubirea se face prin compensarea cu puncte care vor fi valorificate. Cererile formulate potrivit Legii 10/2001 se soluioneaz cu respectarea limitei de 50 hectare de proprietar deposedat, cu condiia ca aceast suprafa s nu fi fost restituit prin aplicarea legilor fondului funciar, se arat n proiect. Soluia compensrii Documentul prevede c cererile de restituire care nu pot fi soluionate prin restituire n natur la nivelul entitilor investite de lege se soluioneaz prin compensare cu imobile din Fondul naional al terenurilor agricole, forestiere i al altor imobile. Acest Fond se constituie din terenuri agricole, forestiere i alte imobile aflate n proprietatea public sau privat a statului, aflate n administrarea Ageniei Domeniilor Statului i a altor instituii/autoriti publice centrale sau locale, afectate valorificrii punctelor prevzute n deciziile de compensare emise de Comisia Naional. Administrator: ADS Fondul va fi administrat de Agenia Domeniilor Statului. Titularii deciziilor de compensare vor putea valorifica punctele prevzute n decizie prin participarea la licitaiile naionale de imobile din Fondul Naional. Licitaiile de imobile se organizeaz sptmnal la sediul central al Ageniei Naionale de Cadastru i Publicitate Imobiliar i se desfoar n regim de videoconferin. Termene de ani de zile n termen de trei ani de la primirea deciziei de compensare, dar nu mai devreme de 1 ianuarie 2017, titularul care face dovada ca participat la cel puin trei licitaii naionale de imobile i nu a valorificat punctele n cadrul acestora poate opta pentru plata echivalentului acestora i n numerar. n vederea urgentrii procesului de restituire, se instituie un termen de decdere de 90 zile n care persoanele care se considerndreptite pot completa cu nscrisuri dosarele depuse la entitile nvestite de lege, se aratn document. Termenul va putea fi prelungit o singurdat, pentru 60 zile, n situaia n care persoana care se considerndreptitface dovada efecturii

30

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

unor demersuri privind completarea dosarului n raport cu alte instituii. D.P., 6 martie 2013 CONSTRUCII / IMOBILIARE Forbes

Ce vor angajaii din cldirile de birouri


Bucuretenilor care lucreaz n cldirile de birouri nu le place s atepte mult la lift i i doresc mai mult intimitate la serviciu. Studiul realizat de GfK Romnia la solicitarea Immpuls nu spune i dac motivul pentru care angajaii vor mai mult intimitate la birou este c vor s se joace FarmVille fr s fie vzui de efi, ns plaseaz n topul celor mai apreciate condiii de lucru lumina natural i climatizarea, precum i calitatea spaiului personal i spaiile de recreere. Cercetarea mai indic faptul c angajaii sunt cel mai nemulumii de timpul de ateptare la lift. Foto: sxc.hu Immpuls, companie specializat n consultan, proiectare i project management n real estate, subliniaz faptul c mbuntirea mediului de munc poate conduce la creterea productivitii angajailor i la reducerea ratei absenteismului de la serviciu. Multe cldiri sunt construite dup concepte care nu pun valoare pe lumina natural i calitatea spaiului. Birourile open space nghesuite, lipsite de lumin i glgioase sunt foarte frecvente n pia. Dei exist studii care dovedesc c lumina natural, izolarea fonic i calitatea aerului au un aport semnificativ n performana angajailor, att dezvoltatorii, ct i chiriaii ignor deseori aceste aspecte, explic Tudor Popp, Managing Partner Immpuls. Respondenii sondajului au acordat cele mai mari punctaje de importan pentru lumina natural (95%), meninerea temperaturii i umiditii aerului (94%) i cele mai mici scoruri pentru spaiile de depozitare (63%) i calitatea slilor de edin. De asemenea, acetia au menionat poziia cldirii (zon, infrastructur, transport public) ca elementul fa de care manifest cea mai mare satisfacie (77%). n corelaie cu elementele cele mai valorizate de ctre angajai, n topul condiiilor de lucru care
31

ORDINUL ARHITECILOR DIN ROMNIA

trebuie mbuntite se afl climatizarea (44%), intimitatea/condiiile de zgomot (40%), iluminarea (33%), dar i ergonomia scaunelor (33%). Studiul a fost realizat de ctre GFK n 15 cldiri de birouri de clasa A din capital, din zona central, de nord i Barbu Vcrescu, pe un eantion de 600 de persoane, angajai n cldirile incluse n studiu. Marja de eroare este de 3,99%. Conform estimrilor companiei, msura care are cel mai important impact asupra sporirii productivitii muncii este reducerea nivelului de zgomot, care poate conduce la o mbuntire a parametrilor de eficien de pn la 27% pentru sarcini complexe i 38% pentru activiti simple. De asemenea, sporirea calitii aerului interior conduce la o cretere a productivitii cu pn la 20%, raportul dintre costuri i beneficii fiind de 1 la 10. n plus, mbuntirea luminii naturale poate crete productivitatea cu pn la 5%. ANDREI PANAIT, 27 februarie 2013
_______________________________________ Selecie realizat de Raluca tefan, consilier de comunicare

32

S-ar putea să vă placă și