Sunteți pe pagina 1din 4

Grdina Botanic Alexandru Borza

RO-400015 Cluj-Napoca Str. Republicii, nr. 42 Tel: ++40/264/597604 e-mail: grbot@grbot.ubbcluj.ro


Grdina Botanic din Cluj este o instituie tiinific, didactic i educativ, subordonat Universitii Babe-Bolyai. Bazele acestei prestigioase instituii au fost puse de ctre profesorul Alexandru Borza n 1920 . Pe o suprafa de 14 ha, pe un teren cu configuraie variat, potrivit pentru creterea i dezvoltarea plantelor de pe diferite continente, sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice. Grdina Botanic este mprit n mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic i medicinal. Sectorul ornamental gzduiete, n funcie de sezon, multitudinea speciilor i varietilor de plante care au calitatea de a fi, prin excelen, decorative . Peste 120 de taxoni de lalele, zambile, brndue, narcise, sunt prezente aici n fiecare primvar. n sezonul estival, sectorul ornamental este populat de circa 350 de varieti de trandafiri , precum i de speciile i varietile florilor de grdin, cunoscute i cultivate peste tot n lume, ca plante decorative. Sunt prezente aici peste 200 de taxoni de Tagetes, Zinnia, Callistephus, Petunia, Dahlia, Canna, Gladiolus, Ocimum, Verbena, Ipomoea i attea altele. n cadrul compartimentului fitogeografic, Orientul este reprezentat de grdina japonez aranjat n stilul tradiional gyo-no-niwa care cuprinde elemente de peisaj specifice (imagine Gradina Japoneza). Flora din ara noastr este, de asemnenea, foarte bine reprezentat pentru toate regiunile geografice: cmpia i podiul transilvan, zona Banatului, vegetaia munilor Carpai, zona Moldovei i Olteniei, litoralul Mrii Negre. O atracie deosebit este i grdina roman (imagine Gradina romana), cunoscut i sub denumirea de grdina lui Pliniu, dominat de statuia zeiei Ceres i ncadrat de dou sicrie veritabile descoperite n vechiul ora roman Napoca. Aici pot fi ntlnite plante care se cultivau n oraele romane dar i n grdinile ranilor din Dacia Traiana, a cror denumire tiinific poate fi regsit n denumirea popular a unor plante de la noi. Compartimentul sistematic este unul dintre cele mai importante ale grdinii acoperind o suprafa de 4 ha i cuprinznd cele mai importante familii de plante (imagine Sector sistematic). De asemenea, grdina beneficiaz de dou sere n care se cultiv plante din zona ecuatorial, tropical, subtropical i care sunt importante pentru activitatea de cercetare. Complexul mare de sere, cuprinde ase compartimente: sera cu plante acvatice, sera cu palmieri, sera cu vegetaie din zona mediteranean i Australia, sera cu plante

suculente (imagine Cactusi), cu bromaliacee (imagine Bromelii), sera cu ferigi i orhidee (imagine orhidee) . Sectorul economic grupeaz plantele dup modul lor de utilizare n: plante alimentare, tehnice, furajere, melifere i tinctoriale. Continund tradiia primelor grdini botanice care erau mai ales grdini de plante medicinale, Grdina Botanic clujean deine un sector al plantelor medicinale. Aici se cultiv att plante de leac tradiionale, utilizate de poporul romn, ct i cele cuprinse n Farmacopeea Romn. n cadrul grdinii mai exist dou zone de interes general: Herbarul i Muzeul botanic (v rugm s facei de aici un link spre Muzeul Botanic de pe pagina Muzeelor Universittii). Herbarul conine 655.000 de coli din toat lumea, cu valoare tiinific deosebita i care sunt mereu la dispozitia studenilor i a cercettorilor din Romnia i din strintate. CURIOZITI I RARITI Grdina Botanic deine plante autohtone rare, ameninate sau vulnerabile, unele chiar endemite, dintre care amintim: Saponaria bellidifolia, Papaver corona sancti-stephani, Armeria maritima, Dianthus spiculifolius, Dianthus petraeus ssp. simonkaianus, Campanula carpatica, Centaurea reichenbachii, Echinops banaticus, Hepatica transilvanica, Knautia drymeia, Petrorhagia saxifraga, Pritzelago alpina, Astragalus peterfii etc. Bine reprezentate sunt i plantele de ser precum nufrul de Amazon (imagine nufr), trestia de zahr, papirusul, plantele de mangrove, feriga arborescent, plantele insectivore, eucaliptul, gimnospermul Welwitschia mirabilis, palmierul de zahr, palmierul de ulei, ct i inediteleplante asemntoare pietrelor aparinnd genului Lithops, originare din Africa de Sud. EXPOZIII I PROGRAME SPECIALE Grdina Botanic gzduiete practica de specialitate a studenilor biologi, precum i a celor de la Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar i de la Universitatea de Medicin i Farmacie. Elevii din clasele primare au beneficiat n ultimii ani de un program n care erau instruii i pregii pentru a putea fi ghizi colegilor lor, prin Grdina Botanic. PROIECTE TIINIFICE I DE CERCETARE. COLABORRI INTERNE I INTERNAIONALE. PUBLICAII Pe baza Catalogului de semine, elaborat anual, Grdina Botanic Alexandru Borza realizeaz schimburi de material vegetal cu peste 400 de instituii similare de pe toate continentele.

Grdina Botanic din Cluj-Napoca este membr a mai multor asociaii de profil: Botanic Gardens Conservation International (BGCI), Asociaia Grdinilor Botanice din Romnia (AGBR) i Planta Europa. Activitatea cercettorilor Grdinii Botanice clujene s-a concretizat n participarea la numeroase granturi: program comun de cercetare a grdinilor botanice romneti, finanat din fonduri Tempus Phare; 3 granturi CNCSIS privind studiul unor arii protejate din Romnia; grant derulat sub egida Ambasadei Olandei pentru nfiinarea unei bnci de semine; grant de educaie ecologic finanat de Fundaia pentru o Societate Deschis. PUBLICAII

Catalogul de semine revista Contribuii botanice

Gradina Botanica a Universitatii Babes Bolyai din Cluj-Napoca a fost infiintata in anul 1920 de catre prof. Alexandru Boza. In organizarea ei primeaza conceptia stiintifica in materie de clasificare a plantelor si de fitogeografie, armonios imbinata cu rafinamentul artistic care-i imprima o nota de farmec si pitoresc cu totul aparte. Gradina ocupa o suprafata de 14 ha de un teren accidentat si variat, care se preteaza cu succes la cultivarea unor colectii de plante extrem de diversificate, provenite de pe toate meridianele Terrei, colectii care insumeaza aproximativ 10.000 de taxoni. Spatiul este impartit in mai multe sectoare: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal, fiecare cu specificul sau. Flora si vegetatia tarii noastre este bine reprezentata prin vegetatia Campiei Transilvaniei, a Muntilor Carpati, a Banatului si a Olteniei, a dunelor maritime, etc. O sugestiva amenajare o constituie Gradina Romana, dominata de statuia zeitei Ceres si de diverse piese arheologice descoperite in municipiul roman Napoca, populata cu plante de cultura, legume si flori ce cresteau in gradinile romane, cultivate si azi in gradinile taranesti la noi. ateva dintre punctele de atractie: Sectorul ornamental-aici sunt cultivate zeci de specii cu sute de soiuri de plante lemnoase si ierboase care incanta ochiul vizitatorilor de la topirea zapezii pana la primele ingheturi ale toamnei Gradina Japoneza-flora asiatica se intinde in jurul minunatei Gradini japoneze, amenajate in stilul traditional intermediar gyo-no-niwa, cu numeroase elemente de arhitectura peisajera specifice. Complexul de sere- este alcatuit din sase sere in care sunt cultivate plante ecuatoriale, tropicale si subtropicale, cum sunt: celebrul nufar de pe Amazoane, impozantii palmieri, plante australiene si mediteraneene, plante suculente, orhidee si ferigi tropicale. Sectorul sistematic- unul dintre cele mai importante sectoare ale Gradinii botanice, constituie o carte vie de botanica, in care speciile sunt grupate pe familii, iar acestea in ordine si clase, dispuse in ordine filogenetica.

In incinta Gradinii botanice este situat Institutul botanic reprezentat de colectivul de botanica al facultatii de Biologie si Geologie. Tot aici se afla Muzeul botanic cu 6.900 de piese divers colorate si Herbarul Universitatii care adaposteste 635.000 coli de herbar cu plante provenite din toate provenite din toate regiunile globului. Gradina botanica editeaza urmatoarele publicatii: "Contributii botanice", revista care cuprinde lucrarile stiintifice ale specialistilor clujeni in domeniu, "Catalogul cu seminte", pe baza caruia se realizeaza

schimbul de seminte cu aproape 500 de institutii similare din 82 tari si "Flora Romaniae Exsicca", care permite schimbul de herbare cu institutiile botanice din lume. Gradina botanica clujeana sprijina invatamantul botanic superior de specialitate, este un laborator de cercetare a vietii plantelor, de ocrotire a plantelor rare si a ecosistemelor naturale, de conservare de germoplasma vegetala, dar in acelasi timp are nobila misiune de educare si sensibilizare a populatiei in spiritul respectului si atasamentului fata de natura.