Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Capitolul I. 1.1. Date geografice si climatice

PROFIL DE JUDET

Jude ul Constan a este situat n extremitatea SE a Romniei. Vecinatati La Nord - este desp r it de jude ul Tulcea printr-o linie conven ional , ce erpuie te ntre Dun re i Marea Neagr str b tnd Podi ul Casimcea i Complexul lagunar Razim (lacurile Zmeica i Sinoe). La Sud - este m rginit de frontiera de stat romnobulgar ce traverseaz Podi ul Dobrogei de Sud ntre Ostrov (la vest) i Vama Veche (la est). La Vest - fluviul Dun rea desparte jude ul Constan a de jude ele C l ra i, Ialomi a i Br ila, curgnd de-a lungul malului nalt al Dobrogei. La Est - ntre Gura Porti a i localitatea Vama Veche, podi ul dobrogean, este sc ldat de apele M rii Negre. De la linia rmului spre larg, 12 mile marine (echivalent cu 22 km), se ntinde zona apelor teritoriale romne ti stabilite conform conven iilor interna ionale. Suprafata Jude ul Constanta are o suprafa a de 7.071 kmp, ocupa locul 8 intre jude ele din suprafa a Romniei. Populatia Date demografice de la 1 iulie 2009: Total locuitori : 722.360 Popula ie urban : 504.667 Popula ie rural : 217.693 Densitate medie : 102,2 loc./km2 Jude ul Constan a concentreaz 69,86% din popula ie (504.667 locuitori) n cele 3 municipii i 9 ora e. Gradul de urbanizare este n sc dere fa de anul precedent, cnd era de 70,03%. Concentr rile urbane
Jude ul/ Total Regiune Zona urban ( ha ) 93050,78 Intravilan ( ha ) % zona urban , din suprafa a jude ului 13,16

rii i de ine 2,97%

Tabel 1.1.1.
Densitatea popula iei n zona urban 542,35 loc./kmp

Macroregiune 2
Regiunea 2 Sud Est Jude ul Constan a 17156,49

APM Constan a 2011

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Relief Evolu ia ndelungat paleogeografic i ac iunea diferen iat a factorilor subterani modelatori au dus la formarea unor unit i de relief caracterizate prin structur de podi cu altitudine redus ; n cea mai mare parte a teritoriului predomin valorile sub 200 m, diferen ele altitudinale ntre p r ile componente fiind reduse. Ca principale unit i naturale se disting: - Podi ul - care cuprinde aproape ntreg teritoriul, este constituit din calcare mezozoice a ezate pe marne i calcare ter iare acoperite cu o manta de loess (Podisul Casimcei, Dobrogei de Sud, Medgidiei, Cobadin, Negru Vod ); - Cmpia - din punct de vedere geografic, nalt , u or v lurit , cu aspect de poduri pe care se practic culturile de cmp - n special cele cerealiere, se eviden iaz n zona central . - Partea sudic ce corespunde Podi ului Litoralului - este delimitat spre vest de altitudini cuprinse ntre 85-100 m, unde se face trecerea spre podi ul Dobrogei de Sud (Medgidiei i Topraisarului). L imea acestui sector este cuprins ntre 10 i 12 km. Zona costiera a M rii Negre

Litoralul romnesc are o lungime total de 244 km, reprezentnd 7,65% din grani a Romniei i este mp r it n 2 mari sectoare: plaje joase, aflate ntre Sulina i Cap Midia i plaje nalte, aflate n partea sudic , respectiv ntre Cap Midia i Vama Veche. Urmare studiilor f cute din institutele de cercetare de profil s-a concluzionat c fenomenul de eroziune costiera al plajelor si falezelors-a intensificat datorit diminu rii cantit ii de sedimente aduse de Dun re. Acest fenomen a ap rut urmare interven iei umane, prin realizarea pe Dun re a barajelor Por ile de Fier 1 i Por ile de Fier 2 i a jetelelor de la Sulina. Fenomenul de pr bu ire a falezelor se datoreaz pe de o parte eroziunii costiere, n cazul n care apa m rii n lipsa plajelor, a ajuns pn la baza falezelor pe care le erodeaz i pe de alt parte cre terii nivelului hidrostatic subteran al acviferelor freatice datorat n parte pierderilor de ap din re elele localit ilor din zonele litorale. Datorit acestui fenomen, anual se pierd zeci de hectare de teren de-a lungul sectorului romnesc al M rii Negre. Ca o prim evaluare prioritare sunt falezele din sta iuni care sunt n acela i timp obiective turistice importante. Este necesara realizarea consolidarii falezelor si reabilitarii plajelor din ora ele aflate n zona costier romneasc n vederea protej rii drumurilor, locuin elor i hotelurilor aflate n pericol de pr bu ire. Plajele de calitate sunt prima condi ie n vederea dezvolt rii turismului pe litoralul romnesc i pentru ob inerea clasific rii de Blue Flag. - Formatiuni speologice - Pe teritoriul judetului Constanta se gasesc 12 pesteri si grote: pestera Sfantul Andrei, Ioan Cassian, Lui Adam, La Movile , Limanu, Gura Dobrogei, Adapostul Randunelelor, Babei, Ghilingic, Mireasa, Cariera Noua, Canaraua Harsovei. Din pacate, doar 2 sunt amenajate si incluse in circuitul turistic organizat si incluse in amsambluri monahale masastiresti. Mare parte sunt neamenajate, neconservate sau in stadiu de degradare prin depozitarea de gunoaie menajere sau deteriorarea prin inscriptionare a peretilor grotelor. Pestera Limanu este declarata rezarvatie speologica din anul 1959.
APM Constan a 2011 2

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Altitudinile principalelor localit i Localit i Constan a Mangalia Eforie Costine ti N vodari Medgidia Hr ova Cernavod Altitudine 15-35 m 6m 6-20 m 2-10 m 6-8 m 37-70 m 20 m 50 m

Tabel 1.1.2.

Zona litoral este marcat de mai multe trepte: - 5-15 m, de-a lungul rmului; -20-30 m, cu o mare continuitate, p trunznd mult n interior, formnd o treapt distinct n jurul limanelor i lagunelor; -35-45 m, cu o mare continuitate, constituind o treapt mai lat dect celelalte, nconjurnd limanele i lagunele maritime; - 50-65 m, cea mai dezvoltat treapt , cu l imi cuprinse ntre 500 m i 4-5 km; - 70-85 m, cea mai nalt treapt situat la contactul cu podi urile interioare.

Reteaua hidrografica Cea mai important unitate hidrografic a jude ului Constan a este Marea Neagr , situat n partea estic a jude ului. Re eaua hidrografic este format din cursuri de ap cu debit mare ( fluviul Dun rea pe o lungime de 137 km), rauri scurte din partea de nord ce seac in anotimpul cald (raul Carasu), artere hidrografice ce se indreapta spre Dunare (raul Topolog), sau spre Marea Neagra (raul Casimcea, prul Nunta i, prul Corbu). O tr s tur distinctiv a jude ului este prezen a lacurilor naturale marine, fluviatile, fluvio-marine , lagune, lacuri terapeutice cu namol sapropelic, iazuri si lacuri de agrement (Techirghiol, Ta aul, Tatlageac, Mangalia, Oltina, Hazargic, Istria, Sinoe, Corbu, Nunta i, Siutghiol, Tabacarie). Principalele lacuri naturale: Nume tip
Siutghiol Tabacarie Tasaul Corbu Tatlageac Nuntasi Techirghiol sarat Techirghiol dulce Oltina Bugeac Vederoasa Dunareni Domneasca Tibrin Hazarlac

Tabel 1.1.3. Suprafa a (ha )

1900 94 2335 520 178 1050 1227 240 2509 1774 150 621 93 120 272
3

natural

acumulare

APM Constan a 2011

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Re eaua hidrografic s-a mbog it prin darea n exploatare a Canalului Dun re - Marea Neagr pe o distan de 64,2 km, a Canalului Poarta Alb - Midia Navodari pe o distan de 27,5 km i a canalelor de iriga ie din Valea Carasu. Pe suprafa a jude ului relieful de platform este fragmentat de numeroase v i cu orient ri diferite. Dintre cele mai importante v i amintim: Casimcea, S r turi, Nunta i, Topolog-Saraiu, Chichirgeaua. Asezari Din punct de vedere teritorial-administrativ judetul Constanta detine 3 municipii , 9 ora e, 58 comune i 188 de sate. Tabel 1.1.4. Num rul Num rul Num rul Anii Num rul satelor ora elor i municipiilor comunelor municipiilor 1995 2000-2002 2003 2004 2005-2010 11 11 11 12 12 3 3 3 3 3 52 54 55 57 58 189 189 189 188 188

Municipiile judetului Constanta: Numar locuitori (la 1 iulie 2009) 302040 40044 44056 Numar locuitori (la 1 ian. 2010) 301951 40000 44034 Suprafata administrativa (ha) 12489 6283 9017

Tabel 1.1.5. Suprafata intravilan (ha) 5995,2 2383,31 1176,61

Municipiul Constan a Mangalia Medgidia

Ora ele jude ului Constan a: Numar locuitori (la 1 iulie 2009) 5510 18446 10248 10442 10884 35686 5540 14285 7486 Numar locuitori (la 1 ian. 2010) 5521 18443 10352 10487 10836 35970 5534 14324 7510 Suprafata administrativa (ha) 7861 4669 857,35 10911 6925 7031,82 16490 8263 4607

Tabel 1.1.6. Suprafata intravilan (ha) 662 670,6 857,35 495,7 468 2693,72 632 738 384,25
4

Orasul Baneasa Cernavoda Eforie Harsova Murfatlar (fost Basarabi) Navodari Negru Voda Ovidiu Techirghiol
APM Constan a 2011

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Jude ul Constan a cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din Romnia. Prin localizarea geografic , clim , relief, vestigii arheologice, rezerva ii naturale, baza de cazare, agrement i tratament, posibilit i de efectuare a unor excursii i croaziere, teritoriul jude ului ofer o gam larg de activit i turistice, in statiunile litorale Eforie Nord, Eforie Sud, Costinesti, Olimp, Venus, Jupiter, Saturn, Neptun, Cap Aurora, Mamaia, Techirghiol, Mangalia, Vama Veche/2Mai, Navodari . Pozi ia geografic a principalelor localit i Localit i Constan a Mangalia Eforie Costine ti N vodari Medgidia Hr ova Cernavod Latitudine 44 N 11 43 N 48 44 N 4 47 N 48 44 N 19 44 N 16 44 N 41 44 N 19 Tabel 1.1.7. Longitudine 28 E 39 28 E 35 28 E 38 28 E 38 28 E 36 283E 2757E 28 E 01

Municipiul Constan a REsedinta de judet, port maritim comercial si turistic la Marea Neagra, cu o populatie de 301.951 locuitori. Este principalul centru politic, administrativ, economic, financiar, bancar, educa ional i cultural- tiin ific din jude ul Constan a. Poseda o plaja in lungime de 6 km la care se adauga 7 km in sectorul de plaja Mamaia.. Fosta cetate Tomis colonie greaca , cu atestare documentara de peste 2000 ani, detine importante vestigii antice grecesti si romane. Municipiul include si teritoriul administrativ al statiunii Mamaia si localitatii Palazu Mare. Zona Metropolitan Constan a Prima structur administrativ de acest tip din Romnia ce se ncadreaz n modelul administrativ al UE, constituita in anul 2007, adun localit ile aflate la cel mult 30 km de ora ul Constan a ntr-o entitate administrativ , pentru dezvoltarea uniform socio-economic a localit ilor componente si este format din 14 localit i, din care 6 ora e (Constan a, N vodari, Ovidiu, Basarabi, Techirghiol i Eforie) i 8 comune (Agigea, Cump na, Valul lui Traian, Poarta Alb , Lumina, Corbu, Mihail Kog lniceanu i Tuzla) incluznd i satele aferente. Popula ia Zonei Metropolitane Constan a este de aproximativ 550.000 locuitori reprezentnd 65 % din popula ia Jude ului Constan a. Suprafa a Zonei Metropolitane Constan a ncepe n partea sa de nord din marginea sudic a Deltei Dun rii, satul Vadu, comuna Corbu, n est este delimitat de Marea Neagr , n sud se ntinde pn la limita de demarca ie dintre comunele Tuzla i Costine ti, iar n vest cuprinde bifurca ia celor dou canale, Canalul Dun reAPM Constan a 2011 5

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Marea Neagr i Canalul Poarta Alb -Midia-N vodari. Comuna Poarta Alb este cea mai vestic localitate. Localit ile Zonei Metropolitane Constan a vor fi legate ntre ele printr-o re ea de transport n comun integrat . Din punct de vedere economic fiecare localitate este specializat pe un anumit profil, astfel un investitor care va dori s realizeze o anumit activitate economic va fi trimis din Constan a n localitatea care este abilitat s se ocupe cu obiectul de activitate al investitorului. Un principal obiectiv al Zonei Metropolitane este legat de dispari ia diferen elor n ceea ce prive te calitatea vie ii ntre locuitorii ora elor i comunelor limitrofe i locuitorii municipiul Constan a. Municipiul Mangalia Centrul turistic cu situri arheologice, vechea colonie greac Callatis, datnd din secolul al VI-lea .e.n., port maritim comercial, turistic si de agrement. Municipiul Medgidia Asezare atestata documentar prin vestigii din neolitic, un castru si obiecte de ceramica apartinand culturii Hamangia, astazi port comercial si de pasageri , cale de tranzit pe Canalul navigabil Dunare-Marea Neagra, Nod feroviar de marfuri si pasageri. Clima Clima jude ului Constan a evolueaz pe fondul general al climatului temperat continental, prezentnd anumite particularit i legate de pozi ia geografic i de componentele fizico-geografice ale teritoriului, cu veri fierbinti si uscate si ierni reci cu vanturi puternice . Existen a M rii Negre i a fluviului Dun rea, cu o permanent evaporare a apei, asigur umiditatea aerului i totodat provoac reglarea nc lzirii acestuia. Circula ia maselor de aer este influen at iarna de anticiclonul siberian care determin reducerea cantit ilor de precipita ii, iar vara anticiclonul Azorelor provoac temperaturi ridicate i secete. Influen ele M rii Negre se resimt prin toamne lungi i c lduroase, ca i prin prim veri trzii i r coroase. Vntul predominant este cel care bate n direc ia N-NE, caracterizndu-se printr-o umiditate redus vara, n timp ce iarna aduce viscole i geruri. Temperaturile minime absolute nregistrate n jude ul Constan a au fost de -25oC la Constan a la 10 februarie 1929, - 33,1oC la Basarabi (Murfatlar) la 25 ianuarie 1954 i -25,2oC la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile maxime absolute nregistrate au fost de +43oC la Cernavod la 31 iulie 1985, +41oC la Basarabi la 20 august 1945, +38,5oC la Constan a la 10 august 1927 i +36oC la Mangalia la 25 mai 1950. Vnturile sunt determinate de circula ia general atmosferic i condi iile geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi i de noapte. Alte detalii sunt incluse la capitolul 7. Schimbari climatice.

APM Constan a 2011

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Infrastructura Porturi maritime la Marea Neagr : Constan a cel mai mare port romnesc i de asemenea cel mai mare port la Marea Neagr , cu o suprafata de 3926 ha, cu 156 dane si cu o capacitate de trafic de marfuri de peste 80 milioane tone pe an (trafic realizat de cca. 36,805 milioane tone in 2009 si cca. 40,278 milioane tone in 2010, fara luna decembrie). Alte porturi la Marea Neagr sunt Mangalia si Midia-N vodari . Porturi fluviale la Dun re: Cernavod (de aici porne te, spre Est, Canalul Dun re - Marea Neagr , pe o distan de 64,2 km) i Hr ova.

pe Canalul Dun re - Marea Neagr : Cernavod , Medgidia, Basarabi, Constan a Sud -Agigea. (cu un trafic de marfuri de peste 9,271 milioane tone trafic marfa in 2009 si cca. 12,688 milioane tone / trafic marfa in 2010-fara luna decembrie).

Aeroporturi Pe teritoriul jude ului Constanta, in zona metropolitana, transportul aerian se realizeaz prin dou aeroporturi: Aeroportul Interna ional Mihail Kog lniceanu, singurul aeroport al Regiunii 2 Sud Est ;
APM Constan a 2011 7

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Aeroportul utilitar Tuzla.

Ambele aeroporturi sunt dotate si cu facilitati de heliport pentru elicoptere. Cai rutiere Condi iile de transport pe re eaua de transporturi rutiere urbane si drumuri publice locale nationale, jude ene i comunale reprezentate de cele 8 tronsoane de DN cumuland cca. 500 km, 20 tronsoane de DJ, vor fi semnificativ imbunatatite de suplimentarea cu Autostrada Soarelui tronsonul Cernavoda - Constanta si varianta ocolitoare a municipiului Constanta obiective aflate in constructie, precum si de drumurile expres Constanta - Mangalia, Constanta - Aeroportul M. Kogalniceanu, Constanta - Delta Dunarii ce se afla in stadiu de proiect. Cai feroviare Caile ferate tranziteaza judetul Constanta pe 4 rute principale : Bucuresti Constanta, Tulcea Constanta, Negru Voda Constanta, Mangalia Constanta. Centrala nucleara

Jude ul Constan a este singurul loc din tara (deocamdata) unde se produce energie nuclear , Centrala Nuclearo-Electrica Cernavoda cu Unitatile 1 si 2 functionale.

Resurse naturale Resursele naturale reprezint o component esen ial a patrimoniului jude ului Constan a. Dintre cele care intereseaz n mod direct activit ile umane sunt: resurse naturale inepuizabile energie solar , eolian , geotermal i a valurilor; resurse naturale epuizabile dintre care unele sunt resurse: neregenerabile minerale i combustibili fosili; regenerabile ap , aer, sol, flor , faun s lbatic . Resurse naturale neregenerabile . n subsolul jude ului Constan a sunt importante resurse minerale printre care se num r mineralele feroase, materialele de construc ii, rocile comune i cele fosfatice. Suprafa a podi ului este n mare parte acoperit de o p tur de calcar i loess, podi ul Casimcea avnd chiar o structur aparte: un amestec de isturi verzi acoperite de calcare jurasice i straturi de loess. O categorie aparte a bog iilor de subsol o constituie izvoarele de ape minerale, cu valen e pentru tratamente medicale i lacurile s rate cu importante depozite de sapropel. Platforma continental a M rii Negre are importante resurse de hidrocarburi, gaze naturale i
APM Constan a 2011 8

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

minerale puse n valoare pe m sura d rii n folosin a a unor instala ii de foraj marin. In 1972 a fost elaborat un program de valorificare a resurselor platformei continentale a Marii Negre in cadrul Institutului Roman pentru Cercetari Marine din Constanta. In septembrie 1976 si-a inceput exploatarea de gaze naturale prima platforma de foraj marin, Gloria la distanta de 72 mile marine si adancimea apei de 90 m. Pana in anul 1988 au urmat construirea altor 6 platforme de foraj marin: Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter, Saturn ce au suportat modificari ulterioare de structura pentru cresterea performantelor in exploatare. In anul 1980 a fost descoperit primul zacamant de hidrocarburi marin in platoul continental romanesc, iar exploatarea lui a inceput in 1987, de catre compania Petromar. Suprafata totala a platoului continental romanesc la Marea Neagra totalizeaza 29.000 kmp, din care 9.700 kmp au fost revendicati la Haga in anul 2009, in procesul cu Ukraina. Zona revendicata contine estimativ cca. 100 miliarde mc gaze naturale si cca. 10 milioane tone petrol. Un procent de cca. 10% din productia de titei si gaze naturale a Romaniei provine din platoul continental romanesc al Marii Negre. Compania Din anul 2009 compania OMV Petrom a identificat prin prospectii ale sondei Delta 4, noi zacaminte de titei si gaze naturale in blocul de explorare Histria XVIII din Marea Neagra, iar in anul 2010 a avut in exploatare , 2 platforme de foraj marin in platoul continental romanesc al Marii Negre. La inceputul anului 2010 au fost scoase la concesionare de catre ANRM, 11 perimetre cu potential de exploatare in Marea Neagra, totalizand 11.000 kmp, aflati in platoul continental romanesc al Marii Negre, din care 5 perimetre a 1.000 kmp se afla in zona castigata in procesul cu Ukraina de la Haga. In afara de OMV Petrom, vor intra in extractie si productie incepand cu anul 2010 si companiile ce au castigat licitatiile, respectiv Lukoil - cu 2 perimetre marine, Melrose Resources-Petromar (GSP) ce detine 5 platforme petroliere - cu 2 perimetre marine. Resurse naturale regenerabile Resursele naturale regenerabile ale jude ului Constan a sunt diversificate, dar la rndul lor limitate. Dintre acestea cele mai importante sunt: resursele de ap , sol, faun , flor i p duri. Resursa de ap reprezint poten ialul hidrologic format din apele de suprafa i subterane, n regim natural i amenajat. Dun rea i Marea Neagr constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul apar innd Romniei, au o importan economic i ecologic aparte. Dun rea este surs de ap pentru diverse folosin e i surs de hran (faun piscicol ). n acela i timp, datorit unor caracteristici naturale excep ionale (volumul de ap al fluviului) are influen i asupra celorlalte elemente naturale, precum i asupra naviga iei. Astfel, o bun parte din exporturile i importurile rilor central-europene, f r acces la mare sau cu acces la alte m ri, folosesc n prezent calea navigabil a Dun rii i a M rii Negre. Naviga ia fluvial se practic n cea mai mare parte pe Dun re. Construirea Canalului Dun re - Marea Neagr (1975-1984), leag Dun rea (la sud de ora ul Cernavod ) cu Marea Neagr (la Agigea, la sud de Constan a) i scurteaz drumul spre Constan a cu aproape 400 km. Canalului principal Dunare-Marea Neagra are o lungime de 64,4 km , fiind al 3-lea din lume ca lungime, dupa Suez(192 km) si Panama (77 km), avand de-a lungul lui 3 porturi (Cernavoda, Medgidia, Basarabi) si 2 ecluze (Cernavoda si Agigea). Canalul secundar , cu bifurcatie spre nord, Poarta Alba Midia Navodari, are o lungime de 31,2 km, avand de-a lungul lui 2 porturi (Ovidiu si Luminita) si 2 ecluze (Ovidiu si Midia).Cele 4 ecluze duble au lungimea de 310 m, permitand atat tranzitarea convoaielor de barje cat si a navelor de capacitate cu pescaj maxim de 5,5 m.
APM Constan a 2011 9

Raportul privind starea factorilor de mediu pe anul 2010

Volumul maxim de marfa ce poate fi tranzitat este de 80 milioane tone/an, dar tranzitul maxim tranzitat s-a inregistrat in anul 2005, cca. 32 milioane tone marfa. Marea Neagr are o importan major pentru Europa, mpreun cu Dun rea, constituind o cale de transport interna ional pentru zece ri europene, dintre care cinci Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Moldova, (f r ie ire la mare) au, pe ruta Dun re - Marea Neagr , acces la oceanul planetar. Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale i lacuri antropice, construite pentru alimentare cu ap , iriga ii, piscicultur i agrement. Cel mai important lac provenit din fostele lagune de pe malul M rii Negre situat pe teritoriul administrativ al jude ului Constan a este Lacul Sinoe cu o suprafa a de 171Km2 i Lacul Oltina cu suprafata de 22 km2, lac format de-a lungul malurilor Dun rii. Un interes special l reprezint izvoarele mezotermale, lacurile s rate Techirghiol i Nunta i cu importantele lor rezerve de n mol sapropelic cu valoroase calit i terapeutice.

Principalele lacuri naturale: Tabel 1.1.8. Volum

3

Nume Oltina Hazarlc Ta aul Techirghiol Mangalia Tatlageac

(mil. m )

60,0 0,8 57,0 41,8 15,7 14,0

Resursa de sol Din suprafa a total de 707129 ha, 79,75 % reprezint suprafa a agricol (68,76% arabil), 5,68 % reprezint p durile i alte terenuri cu vegeta ie forestier i 6,44% ape i b l i. Vegeta ia este condi ionat de relief i de elementele pedo-climatice. n func ie de condi iile fizico-geografice pe teritoriul jude ului Constan a se g sesc concentrate un num r mare de ecosisteme, de o mare varietate, ncepnd cu ecosistemele terestre de step , silvostep i p dure sfr ind cu ecosistemele acvatice, marine i lacustre, din lungul litoralului i Dun rii. Detalii se regasesc in capitolul 5. Protectia naturii si biodiversitatea.

APM Constan a 2011

10