Modificari ECG date de drog, electroliti si boli non-cardiace

Dr. Diana Nistorescu

DIGITALA
Efecte electrofiziologice
Direct: inhiba transportul activ de Na Si K transmembrana Indirect: creste tonusul vagal Modifica automatismul, excitabilitatea si conducerea in grade diferite si chiar in directii opuse

DIGITALA
Efecte electrofiziologice
In nodul SA
in doze terapeutice scade automatismul dar RS scade mai ales prin efect vagal In doze toxice creste frecventa RS si scade conducerea SA

In jonctiunea AV
Scade conductibilitatea (si prin vag) dar creste automatismul

In ventricul
Efecte pe depolarizare si scurteaza QT

DIGITALA
Efecte pe ECG
Depresia segmentului ST Scaderea amplitudinii T care poate deveni bifazica (negativ-pozitiva) sau chiar negativa Scurtarea QT Cresterea amplitudinii U
Modificarile ST-T sunt mai vizibile in derivatiile cu unde R inalte Ele nu sunt in relatie cu nivelurile serice de digitala si pot chiar lipsi Digitala poate fi cauza de rezultate fals pozitive la testul de efort

DIGITALA

DIGITALA

Recunoasterea efectului digitalei in

prezenta HVS sau BRS

Efectul digitalic poate simula sau masca modificarile secundare de faza terminala Caracteristic:
depresie clara de ST cu concavitate superioara Scurtarea QT

DIGITALA
Intoxicatia digitalica
Digitala poate produce aproape toate tipurile de aritmii rezultand fie din tulburari ale formarii impulsului fie din tulburari de conducere Exceptie:BRS Intoxicatia digitalica este suspectata daca cresterea automatismului se asociaza cu tulburari de conducere

DIGITALA

Aritmii induse de digitala

Aritmii ventriculare: extrasistole, tahicardie ventriculara, fibrilatie ventriculara
ExV: cele mai comune si cele mai precoce ExV sistematizate sunt caracteristice TV nesustinuta nu se asociaza cu modificari hemodinamice serioase

DIGITALA

Aritmii induse de digitala

Blocul AV
La pacientii in RS o usoara prelungire a PR este considerata efect terapeutiv Blocul AV de gradul I este un efect toxic Frcvent blocul de gradul II Wenckebach Blocul Mobitz II si blocul de gradul III sunt rare Blocul de gradul III se insoteste de complexe inguste

DIGITALA

Aritmii induse de digitala

Tahicardia jonctionala neparoxistica
Frecventa este de 70-130/min si poate apare disociatie AV

Tahicardia bidirectionala
Probabil cu origine in jonctiune Complexe de tip BRD Ax complexelor este alternativ in directie opusa

DIGITALA

Aritmii induse de digitala

Ritmul de scapare jonctional
Apare prin supresia automatismului nodului SA sau prin bloc Sa Frecventa este de 40-60/min Poate exista o disociatie AV

DIGITALA
Aritmii induse de digitala
Tahicardia paroxistica atriala cu bloc AV
Frcventa atriala este de 150-200/min Gradul de bloc AV este variabil, cel mai frecvent Mobitz I (Wenckebach)

Fibrilatia atriala
Este rara si greu de atribuit digitalei

Bradicardia sinusala, oprirea sinusala, blocul SA si tahicardia sinusala

DIGITALA

DIGITALA

DIGITALA

DIGITALA

DIGITALA

DIGITALA

DIGITALA

DIGITALA

CHINIDINA
Efecte electrofiziologice
Blocheaza canalele rapide de sodiu Deprima rata maxima de depolarizare Lungeste potentialul de actiune creste perioada refractara a fibrelor HissPurkinje Are efect anticholinergic

CHINIDINA
Modificari ECG
Efecte terapeutice
Scade amplitudinea T sau produce inversarea T Deprima segmentul ST Produce unde U proeminente Prelungeste QT Produce largirea si crestarea undei P

CHINIDINA
Modificari ECG
Efecte toxice
Largeste complexul QRS Produce grade variate de bloc AV Aritmii ventriculare, sincope si moarte subita Bradicardie sinusala marcata, oprire sinusala sau bloc SA

CHINIDINA
Modificari ECG
Dificultati de interpretare
Unda U proeminenta face dificila masurarea QT In FiA sau FlA, undele de fibrilatie se pot largi si frecventa ventriculara poate diminua QRS se largeste progresiv in functie de concentratia plasmatica de chinidina PR reprezinta un efect toxic tardiv Sincopa la chinidina este data mai ales de FiV paroxistica Chinidina este o cauza frecventa de torsada varfurilor

CHINIDINA

CHINIDINA

CHINIDINA

CHINIDINA

CHINIDINA

LIDOCAINA
Efecte electrofiziologice
Scurteaza durata potentialului de actiune al fibrelor Hiss-Purkinje si a miocardului ventricular Perioada refractara relativa este alungita Scade excitabilitatea muschiului atrial
Nu produce modificari semnificative de P, PR, QRS, QT sau T

LIDOCAINA

AMIODARONA
Efecte electrofiziologice
Depresia automatismului nodului sinusal Prelungirea conducerii si perioadei refractare a atriului, nodului AV, fibrelor Hiss-Purkinje si ventriculului La pacientii cu WPW creste perioada refractara a caii accesorii mai ales in sens retrograd

AMIODARONA
Modificari ECG
Bradicardie sinusala si ocazional bloc SA sau oprire sinusala Prelungirea PR Rareori largirea QRS Prelungirea QT Crestarea T si largirea T Unde U proeminente

ENCAINIDA, FLECAINIDA, PROPAFENONA

Efecte electrofiziologice
Sunt antiaritmice de clasa IC care au efect mai pronuntat pe conducerea intracardiaca dar produc efecte mai reduse pe repolarizare

Modificari ECG
Prelungirea PR Largirea QRS

BLOCANTII DE CALCIU
Efecte electrofiziologice
Efecte principale pe nodul AV Vizibile la Verapamil si Diltiazem Nifedipina poate chiar facilita conducerea AV

Modificari ECG
Prelungirea PR (verapamil, Diltiazem) Rareori bloc AV de grad II sau III Nu au efect pe durata QRS si QT

PSIHOTROPELE
Fenotiazinele au aceleasi efecte ca

chinidina Fenotiazinele si aminele triciclice produc aritmii supra si ventriculare Litiul produce modificari ale undei T si rareori bradicardie, pauze sinusale sau bloc AV

PSIHOTROPELE

PSIHOTROPELE

PSIHOTROPELE

HIPERKALIEMIA
Modificari ECG
Unde T inalte, ascutite, inguste Defecte de conducere intraventriculara Scaderea amplitudinii P sau disparitia P Modificari ST simuland leziunea Aritmii: bradiaritmii, tahiaritmii, defecte de conducere AV

HIPERKALIEMIA

HIPERKALIEMIA

HIPERKALIEMIA

HIPOKALIEMIA
Modificari ECG
Depresia segmentului ST, scaderea amplitudinii T si unde U proeminente Prelungirea duratei QRS (fara modificarea QTc) Modificari ale undei P Aritmii si bloc AV (TPA cu bloc Wenckebach, ExV, tahicardie si fibrilatie ventriculara)

HIPOKALIEMIA

HIPOKALIEMIA

HIPOKALIEMIA

HIPOKALIEMIA

HIPERCALCEMIA
Modificari ECG
Scaderea QTc este caracteristica Durata ST scade sau ST devine absent La concentratii mari apare alungirea T si normalizarea QT Aritmiile sunt rare

HIPERCALCEMIA

HIPOCALCEMIA
Modificari ECG
Prelungirea QTc Creste durata ST dar unda T ramane neschimbata (efect vazut numai in hipotermie) Poate scurta durata QRS

HIPOCALCEMIA

MODIFICARI ALE Ca

HIPOTERMIE

ANOMALIILE ACIDOBAZICE

Modificarile ECG sunt date de

modificarile electrolitice asociate Modificarile electrolitice se refera la K si Ca

BOLI NEUROMUSCULARE
Ataxia Friedreich
Modificari ST si T Deviatie axiala dreapta HVD sau HVS unde T inalte in precordialele drepte fara HVD Unde Q anormale in derivatiile inferioare Aritmii atriale si ExV

ATAXIA FRIEDREICH

BOLI NEUROMUSCULARE
Distrofia musculara progresiva
Unde R inalte in V1 Q adanc dar ingust in precordialele stangi ssi derivatiile periferice Intervalul PR scurt Tahicardie sinusala dar si ExA si ExV, FlA si tahicardie paroxistica ventriculara In distrofia Duchenne pot fi intalnite tulburari de ritm si conducere variabile

Distrofia musculara progresiva

Distrofia Duchenne

BOLI NEUROMUSCULARE
Boala Steinert (distrofia miotonica)
Unde P mici PR lung Deviatii anormale de ax Blocuri de ramura Unde Q anormale Modificari de ST si T

Boala Steinert

HEMORAGIA CEREBRALA

HEMORAGIA CEREBRALA

BOLI DE SISTEM CONJUNCTIV

Sclerodermia
HVD si HVS Voltaj scazut al QRS si Q anormal sugerand infarctul Unde P anormale Blocuri de ramura Blocuri AV Aritmii atriale si ExV

BOLI DE SISTEM CONJUNCTIV

Lupusul eritematos difuz
Modificari de unda T (si in relatie cu pericardita) Voltaj scazut al QRS Tulburari de conducere AV sau IV

Poliarterita nodoasa
Modificari de unda T date de pericardita, ischemie sau hipertrofie ventriculara Unii pacienti pot dezvolta infarct sau tulburari de ritm

BOLI ENDOCRINE
Mixedemul
Voltaj scazut al tuturor complexelor Aplatizarea sau inversarea undei T Prelungirea PR Modificari date de pericardita, edem miocardic sau ischemie

BOLI ENDOCRINE

SIDA
Modificari ECG
Modificari ST T Blocuri de ramura Aspecte de infarct Voltaj QRS scazut

SIDA

MODIFICARI ST-T

MODIFICARI ST-T

MODIFICARI ST-T