Sunteți pe pagina 1din 84

DUmTRC'

FLUXURILE DE MIGRATIE
IN ROMANIA
EDIITRA ACADEM!El REPI;BLICII SOCIALISTE RmtANIA
1984
--- ---
Migration: Flows in Romania v
PREFKfA
F.ntTeRA ACADE.."--EI REPUBLICU SOCIALISTE ROMANIA
R 79717. Galea Victariei l2:'1
l'rintre procesde de mare amptonrt' fir: car,; le-a cw-wscut Romdttia tt
anii socialismului, sc tnscric nrif.{ra(ia intC?mi. Dderminaffl in ceamai
mare parte de stratcgia industriah::lfr1 jiirii :;i di: cooperativt't:a.Yea agricul-
turii. mobititatea spaliaitl a poputatiei a devenif, la timlu-i, un factor al
difhltnismutui socJat ii ccmwmk, atit de caractcrstk peritJadei contempo-
ram. Vrba1ti:area, profutulde scMmbiiri ale slructurilor sociak. noua
ronfiguraf-'ie a reparti(iei populafiei in teriicriu 1m pm fi explicate fJrJ
apartut consideraOiJ al migrajiei.
UttimuJ rccensimint al poputajiei d1'n fara noasb'ii (1!177) a oferit
o imagine g!abaUi a dimensiunii acesiui proces, care a !ifdpt'ins d>potrivii
pe speciati,;ti ra pe marele public: din cei 21 .?59 910 locuUori, mai muJi
de o trcime {circa 7 520000) erau niiscuti ,t alte localilitji t.kcU fn cek
in care fuscserii reccn..'"f.rji" Prfljwrjia esu mutt mai ridicatd !n municipii
*i 01'4fe: din cinrl lcem:lori ai Municipi'idui trei si1tt venifi
din alie JocaJUdji ate flirii. Miliotltw de rJMntni schimbat, acqti
afti, domiciliul ;i. cu acest prikj, au dobtM# noi frrofesiuni, s-au- inca-
drat fn a/te categori-i soct'ak. P<>j>u/4Jia Rtnli.rriei a dewenit foartc ,.mobilii" ,
c&Jnportamentut tn tn,ateric de ntigraJie s--a tn<Jdifoat proftmd.
Cum era firesc, OMnettii de f[i-inJd iiin vari4te domen detno
grafi, sociologi, economipi, ri sistematizatori-
diazi cu rivnd, de ani de zite, acest prou'!J, striUffindu-se sii pund in evi-
denfi dimen-siunea intensiiatea migraJiei, sa identifice fluxuriJe de
migrafie, sd cu1:oascii motivafii!c care stau la baza dcciziilor de migrare,
sii eviden{ieze cotlsecinfcle generate pe multifile plamwi- de acat pr&ccs
filrii precedent tn istorla trii noastre. Esle Ia imlemSna oricui constaiarea
eli s-au reatizat o scrie de studii vak>roase, moncgrajii moiete maJ.ematice
ale m-igraf.iei. Tot atU de evident esie ns-d faptul cd mafor#atea studiilor
au CMacter descriptiv, fragmentar ri sectorial, specific diftrittlof disci-pline
1fflplicat-e fn studiul migrajtti. Informaja dob!nditU. pni. ltJ pe:unt
stituie o pttmisif jat.u.lt'altf'tfi prntru a se incerca o sintezd, o inlegrare tntr-()
teorie generald a migraJici din RcmOnia.
5
i

Plecind de la id-e-ea c& migrafia nu estc doar o deptasare ftri!oriMd,
cii estc o ,.deplasarc t,n spaJi14 social" !}i ca alare rlcrine, in crle ma multc
ca:mri, o forma de mo?!ii-itate soc'itdti, dr. Dumitrn 5'amiu FnaH::eaza
cetiirile sale anterioa-re pri11itut aceste proccse fntr-uu stsh!m coeunt in carr
variabi!ele se 1::!rarlt-i';:ead -in jwtcJie de rolul r;i importOJifti lor, fluxut
migratoriu detoind prinripat al im;cstigaJid. Se ajungc astfct
tao twrie a fluxurilor dE m-igrafie prirn.a ittcercarc de actsl got in
ratura noastr?i - cdrt'ia ii corcspunde simefric 111t model matnnatic, cu
t:poteu: biru alr:se $i ft;sfate sta!t'sti::. !n ltmJtd varia?ilelor auiorul intn:xlua.
pe cde awe reprezinfd calitaJea vief,ii $i eomunicarca, re::ervf;ul;-de roll(/
de 11an:abik: i_ntermediare, Ac-easta ide-e orif:.inaiit, /J.,; artti vaiorm: tcoreti::li
}>i prudicii, _permite umplered'-hiatutui intrc variabiJele eX!Jgerte Jundamcn-
!ale - pd1itica sociaf.-ec(momicd, indttslrializarea, af!?i-
ctdl-ur-i ___:__ variabfta Frialli, iMgr(<Jia. Ea oferd, de asemenea, un suport
mai nitJdeltlor gravita#onale ale migrafiei, crmstruite de Qbicei
in ipote:e )i, ceca ce fste dcosebif de important, se facy fn feltd
a.-e:sia tm larg ape! (a psi!totogia sociatJ, chetnatli sa exptice asptcte impor-
tanle ale m.ir:;rati-ci. Si! JtUli am{n!im grija manifesialti de aufor in Plegerea
indicalorilor, ornali-:a riguroasd a semnificafici acestora, pritucrarea in[tt'-
nioasii a unui ilruws material statistic.
Autvmf cdytii pro'jms ca obiectivcon.struirea unui corp ttJtJretiw-
mdodologic, adn:vat fWxlwilor de migrafie internlt din Rorrulnia socialistii.
A nufit !tt aa:asta !intre-prindcre tndrdzneafJ? Rdspunsul n-oslru este cate-
goric afirm.ttiv: Si'HJem c.! aceasta M ji :Ji p?irerea cititorilo_r.
Pri;t ca.frut h'<!YCtir, t'onst!Uit in spiriiul ccid mai xgente metvdologii
prln modcttd propus 7f analiza mmplexd a jtuxurtlor migratorii,
tat'tea ilevhu: o lurrar.: de refeYit/fii, un ,puud de- pleeare", wm
Cit moJesti;; rmtwul el. Ea cste o inLi!a#e adrrsatd sociolDgilor, clemo-
graft"tur, u:m;ami;ptitor, gC(Jgrajitor ti istoYici!.w de a re-gindi o serie de con-
cepte, ftmrii $i metode, de a te t'ntegra intr-o perspectz<'i nouii. Valoarea
lucrlirii este substanf$'aJ spr;rit/i. de preocu-parea autorului de a Jnme la
dispozjia c.:Jor impUrof't in ac{itmea sociata elemcnte p:mtm controltd
tmgra{iei, modalitif#- rorwreU de a inftuenta aces! prrxes !-a scara macro-
SIJCi.a[(i $!. la niveJ t,_'fit&l'iai.
In bscheierea gf:rviurltcr infiifbpttc mai sus sli ;u fie per:mrisli aprc.-
cicrc.a cl tucrarea sc nscrie, ca o contri&ufie, in fradij-ia sociologiei romd-
ne;;ti, atestfnd capact'talea acesicia tk a p-une ?i de a sol-uJiona proble;me
comptc,u -pe care te riilicli realitatea saciolii a jilrii noastre, ajtaiJ. intr-un
prores rafid de scltimhare $t' de perfecfio1Ut1'.
Editura Ac..at/emiei Republif Svcialiste Rrmtd:na, bt sp-iritul tra-
diflti binr cunoscute, face un fflilre servicitt fiinfv'i romfine!jti punind la
indem-tna cititvrilor aceastif carte.
Vladinn'T Trel>Ui

CUPRINS
rntro4ucere .... ., ................ " ......... , , .. -
CAPlTOLUL 1 Migrape. mobHitate Jili Shucturll sodalii
L L :M:uLilitate (li strudurd. sccial:i .. , . , , .............
LL Tipulogia migr<ltki ......... , , , ..............
L3. mol:ilitate wciall!. , , ....
L 4. Calltatea vietli - dezmltan:a social-*Cor.omkii ......... .
CAPITOLUL 2. Fad6rli C:i!(" detr.-mlr.i de migratle-
2.1. Flu'<:urile de nwL:ilitate j!(ICM .... ,.
2.1. L R'""tructu.ttL-ea raporrurilor dinim wln:i, JAtci}ii gtuputi
........................... .
2. L2. ?.Ieat!l:isrnc de na:izare a eocla.e ......
2.2. Fl).(tori spedfid ill determinarta rrrigre)Jd ....
3.1. P.::.rtiallaritliti a1e mlgro:fiei in :vxia:i\orn ...
-3.2. lpo':rze pentrn un m<Xlet teoretic at o;Jgm}:oo in:ertJO
tMT}1) ..... .......................... .
3.J. IpoWtetwntru nn model teoreticahuig:atici rural t,rb.lr.
(Al.'ITOLl:L Dden:ainMti 1. m,;:;mlm:te
1.1. Contex.to! sociooco:nomk. a1 tthimhllr!i enructcristkilor
r:1i.l;ra\iei interne .. , ......... , ... , , , , .
4.2. Cali4:f1l vietii 1 iluxurite d<J mfgrHti:e , ...... , . , .
4.2.1. Variabile btermedin.-re in r.JOO'"lek migratlci , , , , .
1.2.2. Dcterruinanti ai ru:igratici rural urban, lntn;,.
fntcrjudeteoe .. , ,, .. ,,, . , , , . ,, ,, , , ,
1.3. ('oomrile lfi 'JI-;'!.;;cttvitat.ea
5. L m'4FUt.lFi in hcwti,. dt> tipul de medin rc.:i-
denJia1 W: Ia oti)fkf.? de :a de>rt-hat"'- I:.UX11rilor,
9
17
20
"
Jl
.'2
,,
7
. 'U.
5.4.
5.4.L
5.'t2 .
CompoziiJ.a wigratici in de aria de
(intraSau iuterjudctcanll.} , , . ,
keiatii iutre tipuri de fluxuri de rnigra1ir ...
Relal'iJ- Jutr-e fluxurile de migratie interjudeteue ....
Flnxurtle cu destlm:f:ie in urban ... ,,, ... , . . .
Flm:urile eu destlttatJ:e tn rural ... ,
CAPITOLUL 6, Etapele m.iglajiei nmd - urbau 11'1 1950-11)80
G, 1, Ipotem eta.pel1 mlgrap.ei .rural - urban, , ...
6,2, Critcrille de segnnmtare pe etape a procesului de migra.1ie
rurat
6.3. Pa:rt.icularitl9le fluxului de migratie pe t.nape . ,. ... _
t>.J.l. V(llumul ;i iutensitatea ...... , .... , . , ......
6.3.2. Strueturik cautale , , , , , , , ................
fi.J:,:t Efet:tut de eoru::agiune , , . , , . , , , , , . , . , ..... ,
6.3.'1:. Ocuparea fo.-te( de munM dlu agr'k:ulturi\ ....... , . ,
CAP!TOLUL 7. urbaniure
ANEXE
7, 1. Crunponcute ale urhaniW:ii ..... , ... - ...
7,2. de urba.ni.r.are ..............
7.2.1. )fivetjudetean - .......................
7.2:1.. Ywcl nafiona!. ....... ,,,,,,,,,,,,_,
7.J. Migtatfo. i urbuuiiarea in <-Onh:::;:tut do;:z-
roltnre .. .. . . . .. .. .. , . .. -- -- -- ..
&.1. (AJt!.OOCit:.te soclmiemograJi;;.e ale migrol,ioi. rum.! - urban
&.2. Controlul fluxun1or de migrafi<> ,,, , , , ..
1,
2.
,,
4,
Variablle pentn1 .:t.")a..'>za 1a nive! national (Vt) . .. - - .
Varlabilo pentru analiur h nivel de j:udet (V{) ,
mct:odoloJke ... , ... , ... , . , ... , ..
lndic4toti ai migmtici la nivcl ,.,,., .
Rl!sume . ,,., ...
CoJ1ep-.caRille ............
a
.,
96
98
98
113
116
ll7
121
121
123
"'
13<1
13l
138
1,.
,..
"'
"'
!56
"'
161
'"
165
169
172
'"
INTRODUCERE
Migratia este o componencl esenti:J.M n proceselor de dezvoltare. Dife-
ritele forme ale acestui fenomen sint corelate 01 schimMrile economice,
de structma sociali'i de calitate a ln anumite oondipi sub
anumite aspecte, migratia apare ca reaq:ie la aceste schimbiiri; la rindul
ei, reac}ia respcctiva poate avea efecte .tn domeniile viefli econo:micc, al
calitlltii vie-til structurii sodale.
Datorita accstci centralitilti. relatiilor multiple pe care le are cu
diferite fenomene )l-i proc-ese- sociale, migratia poate constitui o per-
spectivi privilegiata, de mare relevanfa, in abordarea proceselor de dcz-
voltare.
tn cadrul socictiltii noastre, ccrinta de a realiza tn mai mare nili-
sura o planifit:are jri conducere eficienU a dezvoltatii social-economice
impune apelul la astfcl de perspective, care ofed. unei dcsdfrliri
a rnn1tiplelor relatii dintre fenomenele implicate .tn schimbare.
Pe mlisurli cc organismul social devine mai complex, pe tlliisurii
ce ritmul schimbarilor se accelereata, nevoia de a 1ntreprinde abordari
globale asuprn fenomenclor social-eronomice devine tot mai stringenta.
Pe o astfel de devine posibila o solidii fundamenta.rc
a programelor de dezvoltare. Astfel se da cu.rs cerintei actuale de-
a tine ln procesul de socialistlt de legitd.tile cconomice
sociale, 1egitllti care se cer permanent studiate datorHli caracterului
lor istoric '?i multiplidtatli formelor de manifestare pefc.are le
,.Construind sedetatea sociaJistli multilateral dezvoltata, noi trebuie
sa finem permanent searna iii sit nu d1 se impune sa.
apliclim cu lermitate Jegitii}ile economlce, sa adionarn in concordantll.
cu ele" *.
* Nkulae Cea.uqescu, Cw;ln14Tr la ;tdiKJa dt ltwru A Ctl'flra!
-a! P-rt.Wlui. RM!Ih,. fil a Ct>ttnH.JID S..pt-tm 41 Darnltiiri.i ;:i Soti..te,
9 fibruarie- 1982, in RaJdtl:ia pe !<daJisit
tatt, vol. 23, Edit. polit:icl, Bu'-'Hrowt'i, 1983, p. 28jt
9
Problema controlarii fluxurilor de migratie de la sat la de
la la sat, de lao zona la alta etc. se pune in mcd diferit de lao etapa
de dezvoltare la alta. Altfel spus, politicile de migratie se cer
exigentelor specifice etapelor de dezvoltare, atit sub aspectul obiech-
velor, cit al mijloacelor de realizare a lor. Aceasta adec:vare poate
face cu costuri mai reduse in masura in care se iau in cons1derat1e expe-
rienta istorica a societatii noastre in acest domeniu, etapele mecanis-
mele de a migratiei in anii socialismului.
Prezenta lucrare inceardi sa fie un raspuns la o astfel de
incearca sa ofere 0 imagine unitara asupra formelor, determinantilor
etapelor migratiei interne din tara noastra in anii socialismului.
Integrarea informatiilor disponibile intr-o teorie a fluxurilor de
migratie este necesara, sub aspect practic, dintr-un alt motiv. ln
etapa actuala agricultt;tra parcurge o importanta etapa
accelerate a schimbanlor, de mob1hzare a tuturor componentelor ei!
in vederea sporirii performantelor ei productive - etapa noii revolutii
agrare. Particularitati ale sehimbarii, ale raporturilor dintre diferitele
ramuri economice au 'dus la aparitia unor fenomene negative in
fortei de munca din agricultura, precum fenomenele de imbatrimre,
deficit relativ de forte de munca in agricultura anumitor
zone etc. ln aceste conditii, realizarea obiectivelor noii revolutii agrare
impune acordarea unei atentii considerabile politicii de controlare a
fluxurilor de migratie.
Este fara indoiala o premisa importanta a oricarui rationament
economic in acest domeniu afirmatia ca ,agricultura nu se poate face
fara oameni cu o inalta calificare fara ca o parte a tineretului tarii
noastre sa ramina sa lucreze in agricultura" **.
0 solutie de principiu pentru satisfacerea necesitatilor de forta
de mundi din agricultura, atit sub aspect cantitativ, dt calitativ,
aceea de ,a asigura cointeresarii materiale a oamenilor muncu.
din agricultura", de a crea ,conditii ca o parte a tineretului din sate sa
ramina sa lucreze in agricultura" ***.
Cercetarea sociala asupra regularitatilor migratiei interne din
tara noastra poate si trebuie sa-si aduca contributia la concretizarea
astfel de de principiu, la indicarea principiilor mijloa-
celor de actiune eficiente in acest important domeniu al vietii social-
economice.
** Nicolae Cuvintare la Plenara Consiliului Nafional al Frontului
Democratiei Unitafii Socialiste, 10 februarie 1982, in op. cit., val. 23, p. 314-315.
*** Nicalae Cuvintare la Plenara Consiliului Nafional al Oamenilor
Muncii, 10 februarie 1982, in op. cit., val. 23, p. 305.
10
Controlarea de populatie in teritoriul national a fost
inclusa mai mult implicit dedt explicit in cadrul programelor de reparti-
zare in teritoriu a fortelor de productie de urbanizare. in conti-
nuare problemele de migratie sint abord1.te in strl'nsa legatura cu aceste
procese, in cadrul societatii noastre se resimte tot mai mult nevoia de
a concepe explicit strategii adecvate pentru controlarea fluxurilor de
migratie, pentru optimizarea eficientei economice sociale a
de populatie. Acesta este un alt aspect al cerintei practice de a reflecta
in mod sistematic, asupra unor intrebari pe dt de simplu de
formulat, pe a tit de dificil de elucidat: cine de ce schimba definitiv
sau temporar domiciliul?, cum se schimba de la o perioada la alta pre-
ferintele motivatia d? migratie?, ce consecinte are fenomenul pe
termen lung pe tennen scurt asupra celor care plead, asupra locali-
tatilor din care se pleaca asupra celor spre care se migreaza?
Nevoia de specificate a obiectivelor mijloacelor politicii de mi-
gratie in cadrul politicii de dezvoltare este generata de factori precum:
- d!ferentierea migratiei totale in mai multe tipuri de fluxuri, de volum
intensitate semnificative;
- interdependentei dintre aceste fluxuri, constituirea lor
intr-un sistem de migratie;
- diversificarea motivatiei in luarea deciziei de migratie;
- accentuarea interdependentei dintre migratie celelalte componente
ale dezvoltarii etc.
Controlarea proceselor de dezvoltare (a migratiei, inclusiv) la
nivel macrosocial nu poate fi conceputa in afara unei integrari a infor-
mafiilor disparate n ,corpuri teoretice" care sa ofere o viziune de ansamblu,
unitara, asupra desfa$urarii lor.
Prezenta lucrare constituie o incercare intreprinsa in vederea
realizarii acestui obiectiv, in legatura cu procesul de migratie.
Aspectul eel mai important de la care trebuie pornit in realizarea
unei constructii teoretice referitoare la migratia interna din tara noastra
il constituie evaluarea rolului migratiei rural-urban, in raport cu cele-
1alte tipuri de fluxuri de migratie. Importanta maxima a acestui flux
pentru etapele de dezvoltare parcurse in anii socialismului deriva din:
- ponderea maxima pe care o are, in raport cu fluxurile urbJ.n-
urbJ.n, urbJ.n-rural, rural-rural;
- schimbarilor pe care le implidi in viata sociala ;
- asocterea puternica a deplasarii sat-oras cu fenomenele de
mobilitate sociala (verticala in primul rind). '
A vnd tt vedere aceasta asociere si ponderea majoritara a migrafiei
__n 'l'!"igrafia am optat pentru adoptarea
al mobzhtajt:t $t structunz sociale, in abordarea procesului de mzgrajze dm
tara noastra. Desigur, delimiti'irile conceptuale implica o anume doza
11
de conventionalitate, ,migratie" putind fi fie ca ,specie':
a mobilWitii sociale, fie ca notiune a direi sfera o intersecteaza n_umat
pe cea a mobilitatii. Important este tnsa cl, eel putin pentru penoada
la care ne referim, esenta fenomenului de migratie nu este deplasare<l:
in teritoriu, ci deplasarea in ,spatiul social"
evaluari, ca se impune adoptarea sistematica a cadrulm teorebc al
mobilWitii sociale in abordarea migratiei, prin aceasta neexcluzindu-se
posibilitatea definirii operationale a migratiei in termeni de deplasare
in teritoriu.
Uncle regularitati ale migratiei, constatate la secolului
trecut pornind de la cazul unci societati care, in acea perioada, se afla
in faza de incheiere a industrializarii, continua srt fie regasite pina astazi
in contexte social-istorice foarte diferite.
ln etapa actuala tehnicile folosite pentru culegerea interpretarea
datelor despre migratie sint mai sofisticate, aparatul conceptual utilizat
este mai elaborat; concluziile la care se ajunge se aseamana in buna
masura cu cele formulate la inceputul cercetarilor despre migratie. Con-
statarea acestui raport intre ,vechi non" in cercetarea migratici este
departe de a fi noua. Dimpotriva, ea apare ca laitmotiv in textele a
autori (vezi, spre exemplu, R. Cardona, A. Simmons, 1975: 13.
A. Rogers, 1979). Mai mult dedt constatarea in sine, intereseaza intrc-
barile care ii sint aferente: este migratia un proces social en ,invarianti"
a tit de puternici, care ,sparg" granita de timp de sistem social-eco-
nomic, sau inca nu au fost gasite cele mai bune piste teoretico-metodo-
logice apte sa ducl la un progres substantial al asupra mi-
grafiei? Altfel spus: indiferent de dnd unde se intimpla, procesul
este tn linii marl sau procesul pare sa fie din simplul
motiv cl nu au fost utilizate, in majoritatea cazurilor, instrumentele
cele mai adecvate obiectului de cercetare?
parte din teoriile despre migratie au, predominant, carac-
terul unor scheme clasificatorii sau descriptive. Una din .constructiile
teoretice de larga circulafie, care ilustreaza foarte bine aceasta carac-
teristicl, este cea propusa de Everett S. Lee (1966). Ceea ce el
a fi ,o teorie despre migratie" este, in fapt, o clasificare a factorilor
regularitaplor de a migratiei. Factorii care influenteaza
migratia stnt legafi de originea, destinatia, obstacolele dintre origine
destinatie, precum de caracteristici ale populatiei supuse ,riscu-
lui" de migratie. La dndul lor, factorii din primele trei categorii pot
fi de atractie (pozitivi), de respingere (negativi) sau neutri. (Construc-
tia teoreticl a lui Lee este considerata, in legatura cu acest aspect,
drept ,cea mai deplina expresie a modelelor push - pull de abor-
dare a migratiei" - Neal Ritchey, 1976:378.) Regularitatile sint gru-
12
pate in functie de la care se. vol!lmul fluxuri
contrafluxuri de migratte, Aale . .
Desigur, clasificarea este utdli,. !n. pnnctpalele
aspecte de urmarit in cercetarea rmgrattel mformatule acumulate
in cercetarile anterioare. Pentru a trece insa de la cla-
sificatorie la o teorie se impune, in primul dnd, realtzarea unet terar-
hizari intre diferitele formulari - stabilirea relatiilor logice dintre ele.
ln al doilea rind, este de pus sub semnul i'ntrebarii relevan:ta
regularitati pentru alte societati decit cele aflate. in
sau postindustriala de dezvoltare. Pentru .. mtgrattel con-
temporane din Africa de Vest, spre exemplu, ..
E. S. Lee poate oferi un sprijin relativ redus, manle mtgratte
in aceasta zona fiind legate de de (de_
ale industrializarii), impuse de o situatie economtd'i. !?I pohhca spectftd,
postcoloniala (S. Amin, .
In teoriile despre mtgratta foqet de munca se
sebi asupra variabilelor cu influenfii directii asupra fenomenuluz, negh-
jnd variabilele w acfiune indirectii, importante insa din punct de vedere
practic.
Astfel, in cadrul modelului ,competitiv" (K. Willis, 197 4: 11-13;
N. Ritchey, 1976) se considera ca forte! apare
raspuns la diferentele dintre de am;
prin intermediul acesteia- m condttu de ,compehtte (N.
Ritchey, 1976:364)- se asigura un echilibru intre cererea oferta
de forta de munca. Majoritatea analizelor model
- inclusiv Todaro, 1976 -' sint axate pe masurarea ctt
relatiilor dintre ai sau .?- de .m an!
diferite indici s::_u nete)
pe masurarea relatiet dmtre em1grare tmtgrar.e, pe aba-
terilor de la resi?ectiv?l mode_I_. Ce
turilor dintre mvelunle medu de dm dtfente ant! m a_soctere
ce factori, in ce conditii aceste diferente
de migratie - intrebari de acest gen. nu se pun la. modul
in cadrul abordarii migratiei prin pnsma modelulm
remarca poate fi facuta in
in care predictia volumului de nngratte este facuta .- m
principal - prin luarea in consideratte a volumelor de populatte de
la origine de la destinatie a distantei acestea.
Atita timp cit analizele se mentin la mvel de constatare a
rilor cu actiune directa asupra migratiei, exista un foart.e mare
de a se pierde din vedere specificul de la un soctal-econormc
la altul specificul structurii cauzale in care este mtegrat acest proces:
Vom pe parcursul analizei, ca pentru societatea romaneasca
13
d?pa 1_950_ structurile cauzale in care este implicat procesul de migra-
tie smt d1fente de la o etapa de dezvoltare la alta. Chiar daca factorii
care influenteaza acestui proces ramin, in mare, aceia$i,
relatiile dintre ei se modifica, formele de realizare a migratiei se schimba
ele in timp. '
De asemenea, imaginea despre migratia care se desfasoara dupa
regularitati asemanatoare in societati si socialiste schimbii
substantial atunci dnd se trece de la o descriptiva la una
explicativa, care pune accent pe cauzele fundamentale ale procesului.
Astfel, in conditiile socialismului, migratia apare ca prcces con-
trolabil la nivel macrosocial, prin controlabilitatea proceselor care o
d_etermina. acestei sa ne referim la prin-
_parhculantati _ale modelulm cauzal folosit pentru
m1grat1e1 rural-urban dm tara noastra:
- variabilele ,ultime" (exogene) ale modelului sint politica
economica nationala in domeniile industriei, agriculturii sistemati-
zarii (teritoriale de localitati);
- prin aceasta politica sint determinate raportul dintre fondul
de dezvoltare fondul de consum, volumul structura investitiilor
in industrie, agricultura in celelalte sectoare ale economiei; '
- schimbarile in domeniul investitiilor productive se reflecta
asupra volumului naturii locurilor de munca disponibile si asupra
productivitatii muncii; '
- acestea actioneaza asupra fluxurilor de migratie rural-urban
prin variabilelor de calitate a vietii. (Prin variabile de cali-
tate a vietu am desemnat acea clasa a variabilelor de dezvoltare care
influenteaza direct viata oamenilor, modul in care ei satisfac cerin-
fele de dezvoltare in calitate de membri ai unor grupuri social-umane.}o
. lncercam,_ in prezentei lucrari, construt"rea une corp teo-
marxzst, adecvat fluxurilor de mt"gratt"e t"nternii d1/1-
Romiinia socialistii. '
. ln de caz vom pune in evidenFt principalele
in conditiile unui tip de societate-
soc1ahst:'l. abordarii pe care o propunem consta
10 _fluxunl.or de rmgratie: in strinsa legatura cu mobilitatea
soc1ala; m mteracfmne unele cu altele; considerind variabilele de cali-
tate a ca variabile intermediare in mcdelul cauzal al migratiei.
acest<;>r prime obit:ctive rezuWi deci ca, in expu-
nerea dtfentelor _teoru refentoare la fluxurile de migrafie, vom a.dopta
o abordare de tip preponderent constructiv: informatiile furnizate de
diferitele teorii/cercetari sint utilizate pentru a reaiiza o constructie
teoretica-metcdologica adecvata migratiei interne din societatile de
tip socialist. ' '
14
Fenomenul de migratie este constituit din evenimente de depla-
sare a unor persoane sau grupuri sociale in afara comunitatii lor de
rezidenta in vederea schimbarii domiciliului stabil locului de
munca principal. Aceasta schimbare se poate realiza cu sau fara un
eveniment concomitent de mobilitate sociala. Din punctul de vedere
al analizei economice sociologice, migratia insotita de mobilitatea
sociala estc principalul obiect de analiza, schimbarea pozitiei in spatiul
social fiind considerata mai importanta dedt schimbarea comunitatii
de rezidenta (,mai importanta" in primul rind din perspectiva celui
care migreaza).
Analiza este centrata asupra fluxurilor de migratie. Ne intere-
.seaza, deci, mai ales, cauzele $i particularitatile migratiei care se desfa-
in fluxuri, nu dispersat.
Migratia in fluxuri este generata de diferentele de dezvoltare
dintre ariile socioeconomice. Migratia dispersata este mult mai etero-
,gena din punctul de vedere al cauzelor care o determina. Migratia
rural-urban, spre exemplu, este mult mai concentrata decit migratia
rural-rural, tocmai pentru ca in primul caz diferentele de dezvoltare
dintre origine $i destinatie sint mult mai mari decit in eel de-al doile<l;
caz. Optind pentru o analiza a fluxurilor de migratie, am optat dec1
pentru un obiect de cercetare mult mai omogen decit migratia in ansam-
blu in al doilea rind, pentru principala forma de a acestui
proces. Dealtfel, avem convingerea ca o teorie socioeconomica a migra-
tiei, o teorie care sa explice acest proces in functie de factori sociali
nu individuali), nu poatc fi decit o teorie a fluxurilor de migratie.
Nota asupra modului de difuzare a extraselor din "Fiuxurile ...... ":
-prin amabilitatea editorului, cu scanare text de catre autor;
-In special In scopuri didactice, pentru cursurile de "migratie dezvoltare";
- fara eliminarea celor d'iteva paragrafe care poarta marca timpului de
editare, - - cu intentia explicita de a lasa cititorul sa distinga ,prin
comparatii, lntre marca autorului marca timpului de publicare
initiala.
0 eventuala reeditare a volumului va fi facuta prin pastrarea intacta a editarii
initiale, cu dezvoltarii sau comentarii separate, din perspectiva experientei
acumulte. D.Sandu. 10.03.2007
Capitolul 1
1.1. Mobilitate structura sociala
Relafia dintre mobilitate structura sociala este inteligibila prin prisma
conceptului de schimbare a structurii sociale.
Mobilitatea sociala poate contribui Ia schimbarea ponderii pe care
o au diferite grupari in totalul populafiei sau, altfel spus, Ia schimbarea
structurii sociale. Cind are un astfel de efect, mobilitatea este consi-
derata a fi structurala. In schimb, mobilitatea pura sau de circulafie
este acea parte din mobilitatea totala care nu afecteaza structura sociala,
care se produce compensatoriu- dintr-un anume grup social
fiind acoperite cu intrari in cadrul respectivului grup (R. Boudon, 1973).
Schimbarea structurii sociale nu este insa numai un efect direct
al mobilitatii structurale, ci al unor fenomene demografice (fertili-
tate, mortalitate) diferenfiale, in funcfie de grupul social de aparte-
nenfa.
Modifidirile produse in structura socialii prin mobilitate se rea-
Iizeaza nu numai prin deplasarea unor persoane sau grupuri sociale de
Ia o pozifie sociala Ia alta, ci printr-o mobilitate a pozifiilor
sociale, prin schimbarea valorilor pe coordonatele care definesc plasarea
unor grupari sau pozifii in spafiul social. Revolufia socialista este exem-
plul eel mai elocvent de producere a unor schimbari in structura sociala
printr-o ampla mobilitate a pozifiilor sau situafiilor sociale in genere,
a celor de clasa in spefa. Mobilitatea pozifiilor sociale nu implica insa
numai o .deplasare pe coordonatele spafiului social, ci o modificare
cantitativa a acestora. Numarul de locuri disponibile in diferite pozifii
sau situafii sociale pentru exercitarea unor roluri este el variabil
in timp cu influenfa directa asupra volumului sensului pe care U
arc mobilitatea persoanelor.
Extras din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIGRATJ:E IN ROMANIA
17
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucure$ti
1
1984, cap. 1 $i 2
. Dinamica pozitiilor situatiilor sociale include nu numai mobi-
respectiv schimbarea continutului lor, ci aparitia
d:sp_antla lor., ultim fenomen (aparitia disparitia unor pozi-
tu soc1ale) este msot1t de trecerea unor persoane de la o pozitie sociala
la alta, cu consecinte asupra structurii sociale, asupra diferi-
care o Schimbarea continutului unor pozitiij
soc1ale poate mduce fenomene de mobilitate sociala atit prin
pe respectiva pozitie sau situatie sociala in schimbJ.re, cit
pnn deplasarea spre alte pozitii.
Pentru a intregi imaginea asupra mobilitatii sociale, mentio-
nam in continuare principalele clasificari ale acestui' fenomen, in
de dimensiunile sale definitorii: '
- natura agentului care schimba pozitia sociala: mobilitate
individuala - de grup; '
- libertate in luarea deciziei: mobilitate spontana (voluntara)-
fortata
. ' _: conti_nutul dimensiunii pe care se realiieaza deplasarea: mobi-
1Itate ocupatwnala, educat_ionala, de venituri, prestigiu etc.;
. - :_aportul intre pozitia sociala de plecare cca de sosire:
-onzontala - verhcala (ascendent;";. - descendenta);
. -:- pozitia de origine luata ca referinta in analiza: mobi-
lita_te (m raport cu un status anterior al persoane)
- mtergeneratu (in raport cu statusul unora din antecedcntii din familie) ;
- efect asupra structurii sociale: mobilitate structurala - pura ;
- raport fata de mobilitatea pozitiilor sociale: mobilitatc prin
deplasare intre doua pozitii soci2Je - prin mentinerea accleiasi pozitii
(in schimbJ.re); ' ' ' '
. - in spatiu: prin migratie (definiti,a s ,u penduh-
tonc) -in cadrul comuniHiti rezidentiale.
Dupa aceasta prezentare sumara a relatici dintre mobilitate
structura sociala, revenim la problema formu'rata la inceputul capi-
tolului in legatura cu raportul dintre migratie si structura sociala.
!_n de mobilitate, structura sociala abord"J.ta, in majo-
ntatea cazunlor, la un mod destul de abstract sau, in orice caz, la un
face abstractie de faptul di grupurile sociale au o existenta
m t:_ntonu. acest aspect insa capata o impor-
tanta m1grat1a, sau ma1 exact spus fluxul migratoriu, exista
P,entru fa_Pt":f'l cii grup social au tendinpa de .a
.se m Daca, spre exemplu, populat1a agn-
. cola nu ar f1 s1tuata, maJontar, in comunitati rurale, ci aleatoriu distri-
buWi intre comunitatile rurale si cele urbane' atunci fluxurile de migratie
rural-urb:m, de ar fi mult
reduse ca pondere in migratia totalii.
18
Exista ratiuni economice si social-culturale ale localizarii mem-
brilor grup social in teritoriala.
de cooperare in procesul muncii, tendinta de concen-
trare a IDIJloacelor de prcductie si particularWi.ti ale obiectului muncii
sint principalii factori care intr-un teritoriu dat
a membrilor grup ocupational sau a membrilor unor grupuri
cu roluri ocupationale puternic legate intre ele. Expansiunea urbana
populatiei mai ales in marile sint legate
tocma1 de procesul gradului de concentrare a mijloacelor de
productie, tendinta sustinuta la rindul ei de eficienta crescuta a inves-
titiilor productive in JocalWi.tile in care exista dej'a infrastructura de
productie social-culturala (I. Blaga, 1979: 177). La rindul ei, popu-
latia agricola este situata in comunWiti locale rurale, mai mici mai
putin dense dedt cele urbane (in medie), tocmai pentru faptul ca munca
in agricultura solicita, mai ales in perioadele in care nu erau inca dezvol-
tate mijloace rapide convenabile de transport, apropierea muncito-
rului. de principalul obiect al muncii sale - pamintul (Sorokin,
Galpm, Zimmerman, 1930: 190). Mai ales in etapele istorice in care
a!Sric.ultura se practidi in sau in cooperative agricole, nece-
Sitatile de cooperare care reunesc populatia agricola in comunitati
rurale sint evidente. ' '
L:"n alt factor care duce la concentrarea teritoriala a membrilor
grup social il constituie relatiile etnice. Se ajunge, datorita
acestm factor, la formarea unor comunWiti locale . cu populatie din
grup etnic sau la constituirea unor zone rezidentiale segregate
dupa criterii etnice. '
Similar, persoane de profil cultural sau cu interese comune
(rude, prieteni etc.) tind sa se localizeze in zona rezidentiala.
Ftuxurile de migrajie apar, din aceastii perspectivii asttpra struc-
ca fiind componente ale unui proces de restruclttrare a rapor-
turllcr dmtre grupurile sociale teritorializate (cu existenta distincta in
cadrul unui teritoriu dat). Care sint grupurile sociale cu ,existenta
care sint factorii care due la restructurarea
dmtr.e ele - acestea sint intrebari pe care le retinem pentru o tratare
ultenoara (in 2.2). Retinem, de asemenea, o implicatie metcdologid
a acestui mod de a pune problema: explicarea fluxurilor de migratie
trebuie sa includa factori cauzali pentru mobilitatea sociala (facind
abstractie de aspectul ei teritorial) factori specifici migratiei, legati
de restructurarea raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate.
Altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: ce anume face ca o parte din
mobilitatea sociala sa se realizeze in forma migratiei?
19.
1.2. Tipologia migratiei
Migratia, ca eveniment sociodemografic, se refera la deplasarea unci
persoane - individual sau in cadrul unui grup - in afara comunitatii
de in unei perioade de date, pentru a
schtmba domtctliul stabtl fii/sau locul de munca obtfjnuit. 0 mulfime de
evenimente de acest tip constituie un fenomen de migratie (in acela!?i
sens tn care. evenimentele de deces fji de nafjtere, spre exemplu, prin
agregare !?i respectiv de fertilitate).
Aceasta distmctie dintre evemment fii fenomen, clar statuata in demo-
grafie, ar mai putea fi completata prin termenul de proces de migrafic,
in sensul de (a) ansamblu de schimbari pe care le suporta, in timp, o
multime data de evenimente de migrafie (= fenomenul de migratie)
din punct de vedere al volumului, intensitatii, sensului, cauzelor meca-
nismelor de Deci de migratie", in aceasta acceptie,
schtmbJ._re::, caractenstictlor fenomenului de migratie de la
un de refermta la altul. Intr-un al d:>ilea sens (b), proces de
_la succesiunea secventelor im-
plicate m luarea deciztei de migratie reahzarea evenimentului respectiv.
Exceptind cazurile in care o vom speci:fica, notiunea de ptoces de mi-
gratie va fi folosita. in sensul (a).
domicil_iu sau_ de loc de munca in afara comunitatii
de poate f1_ pentru o anume persoana, prin
notiUnea de evemment de mtgratie, sau pentru o multime de persoane,
tn cazul l!otiunii de fenomen de migratie.
Notmnea de migratie - fara specificarea de eveniment sau de
fenomen- face abstracfie ,de natura agentului uman- individ san
multime de indivizi - care suporta schimbarea.
. Migrafia este. deci o forma de ,mobilitate teritorial{t" (W. Zc-
197'Q sau. ,geografidi" (H. Shryock, 1971 : 3 7 3) ale drci note
speciftce, denva dm faptul ca implidi . deplasari:
- tn afara locale de rezidenta;
- pentru a sch1mb3. rezidenta sau locul de munca san
atit locul de rezidenta, cit locul de munca.
Pentru a un eveniinent de migratie in cadrul dmpulni
larg al evemment.elor de mobilitate teritoriaHi, intrebarile ccle mai
Importante la Care trebuie raspuns sint:
- intre ce arii teritoriale se face deplasarea (cartiere, localitati.
zone etc.)?
- cu ce scop (schimbare de rezidenta de loc de munca excnrsii
vizite, cumparaturi etc.)? ' ' '
- pentru ce perioada a fost facuta schimbarea - in cazul unci
analize retrospective, sau pentru ce perioada persoana intentioneaza
20
sii adopte schimbarea - in cazul unci inregistrari a evenimentului in
momentul produccrii sale.
Raspunzind la astfel de intrebari in conformitate cu definitia pc
care am adoptat-o, nu constituie migratie:
- deplasarile in interiorul aceleia!?i comunitati locale;
- deplasarile in afara comunitatii locale de rezidenta in alte sco-
puri dedt acelea de schimbarc a locului de mundi obi;muit sau a rezi-
dentei obi!?nuite (principale);
- deplasarile in afara comunWitii de rezidenta pentru a practica
pe termen scurt o ocupatie, dar nu fii pentru a schimba locul de munca
obifjnuit;
- deplasarile nomazilor, in masura in care acefjtia nu au o comu-
nitate !ocala de rezidenta in sensul conventional al acestui termen.
Criteriile cele mai importante pentru o tipologie a migratiei deriva.
in mare parte, din definitia datiL
a) Raportul dintre tipurile de medii rezidetztiale de la originea
destinatia migratiei. In functie de acest criteriu este de semnalat, in
primul rind, diferenta dintre ,migratic de colonizare" fji celelalte forme
ale migratici. Sc vorbe!?te de migratie de colonizare atunci dnd terito-
riul destinatiei este lipsit nu atit de populatie, cit mai ales de o struc-
tura socialii constituita care sa serveasca drept cadru social de integrare
a noilor sositi (S. Amin 1974: 54 fji passim). In toate celelalte cazuri.
migratia are ca punct de sosire o alta comunitate locaHi, cu o structura
sociaHi constituita istoric.
In functie de tipurile de comunitate locala de origine fji de desti-
natie se face curent distinctie intre migratiile rural-rural, rural-urban,
urban-urban, urban-rural. Clasificarea din acest punct de vedere poate
fi mai complexa
1
dadi se tine seama nu numai de tipurile rural,
urban, ci de eel subm ban etc.
1
In sens al nuantarii distincp.ilor estc de mcntionat diferenta. dintre
migra.pa rural-urban migra.tia. Este vorba nu numai de fa.ptul ca in cele doua.
cazuri tipul de localitate de destina.tie poate fi diferit, mediul urban putind include
localitli.tile suburbane; in plus, ,.mediu rural" sugereaza in mai mare masura decit ,.sat"
necesitatea de a lua in considerap.e in analiza migratiei functiile economice ale terc-
nurilor agricole care, de cele mai multe ori, inconjura satul ca zona rczidentiala. 0 alta
notli. distinctivli. posibila deriva din considerarea satului ca tip de comnnitate !ocala cu
organizare sociala de tip preponderent traditional, in timp ce ,.mediul rural" poate
include comunitati locale cu grade diferite de modernizare a organizarii sociale. Men-
P,onli.m in contextul acestei ultime distinctii preferinta francezi de a Iuera
cu termenul de ,.migration de campagne vers les villes", fata de preferinta
in literatura anglo-saxonli. pentru ,.rural to urban migration". Este probabil eli. nu numal
particularitli.ti de limbli. au influentat aceste preferinte. ci alte fenomene sociale (precum
prezenta unor comunitli.ti rurale de facturli. tradiP,onaUI. in mai mare masura tn Franta
<!edt In Anglia, spre cxemplu).
21
b) Confinutul schimbiirilor realizate prin migrafie, din punctul de
vedere 2.1 migrantului:
- migrafia fortei de tnuncii (,de lucru", ,pentru munca"). Conti-
:nutul schimbarii este dat de o schimbare a locului muncii. Daca se
iau in consideratie, in plus, durata sau ritmul de deplasare a persoa-
-nelor care schimbl locul de munca de la o comunitate locala la alta,
atunci rezulta ca subtipuri: navetismul, sau migratia alternanta (depla-
sari pentru munca zilnice sau de scurta durata, in afara comunWitii
rezidentiale proprii, cu mentinerea domiciliului stabil), migrafie sczo-
nierii -o schimbarea temporara pe durata unui anotimp a locului de
munca a domiciliului, atunci dnd cererea de forta de munca (in agri-
:cultura, in special) este deosebit de mare la locul de destinatie.
0 categorie marginala din punctul de vedere al definitiei d1te
migratiei o constituie persoanele care se deplaseaza in afara comuni-
tatii de rezidenta pentru a lucra, dar care plead la intervale pe durate
de In principiu aceste deplasari treb".lie sit fie luate in
ca migratie daca durata parasirii loc;,tlitatii este a,tit de
( mare incH sa implice consecinte considerabile asupra modului de func-
tionare al familiei sau al comunitatii locale de origine.
complementara ,migratiei pentru munca" este ,migra-
1:i<!. dependentilor", respectiv a persoanelor inactive care se deplaseaza
ca auxiliari in raport cu persoanele active care migreaza pentru munca.
Schimbarile realizate la nivelul dimensiunilor statusului social
al migrantului sint cele mai importante din punctul sau de
in majoritatea cazurilor. Sub acest aspect continutul schimbarii rea-
lizate prin migratie poate fi profesiunP::t, nivelul de instructie, statutul
matrimonial, venitul, prestigiul etc. ln consecinta, se pot defini, ca
subtipuri ale migratiei, migratia pentru venituri, pentru casatorie etc.
Evident, aceste finalitati ale migratiei nu se exclud reciproc. Mai mult,
exista _tipuri de migratie al caror continut este dat de schimbarea sta-
tusulUI altor membri ai familiei. Astfel, motivatia migratiei de la sat
la poate fi aceea de a ajuta la 1ngrijirea copiilor mici ai unora din
fiii casatoriti la Similar, parintii pot renunta la domiciliul rural
pentru eel urb-.m in speranta asigudirii unor mai b:me conditii pentru
.educatia copiilor lor. ' '
Tipologia migratiei in functie de continutul schimbarii realizate
priJ?- de migrant este, in buna' masura, o tipologie a moti-
vattet ?e Trel?uie ca motivatia
poate ft mat mult sau mat putm d1ferita fata de continutul al schim-
barii suportate de persoana care migreazi( '
- migrafia ca mobilitate socialii: schimb.uea sau a
locului de munca este in timp o schimbJ.re a pozitiei migrantului
in spatiul social. Fenomenul de migratie insotit de mobilitatea sociala
:22
este cu atit mai vizibil din punct de c': dt
mare masura un caracter verhcal nu onzontal. l\!tbratta
are m mal . . . ' t' 1 1 oste
p ra" care nu implica si o schimbare a poztttet m spa,m .. socta: - .
'de putin frecventa'. un':l. fa:to!n c;;e J_t;sh-
fica cererea de elaborare a unet teoru a mtgrattet m.stnnsa let>cttLna
teo ria mo bili ta tii sociale (D. Bogue, ! 9 59, W. Zelmsky, 1971, Tern-
torial Mobility: . . , 1979). Data aspecte,
pra relatiei mobilitate sociala - mtgratte vom revem m cursul ace:,hn
capitol. . .. d tT
c) Durata schimbiirii. .nugratule care smt : en 1 lCate
in s ecial prin schimbarea rez1den}e1 pot aspe<;t
de fchimbare a locului d.e m':lnca} .P<?t. t: dtstmse m
de durata schimbarii: mzgratza dejtn1,hva - pl.ecarea .m afara. comum
tatii locale este facuta cu intentia de a nu mat revem; m2grat1,a tempo-
- pericdica sau nepericdica. . .
d) Unitatea de migrafie poate fi sau un alt. ?.rup
local lntre micrratia persoanelor (,mdtvtduala ) .cea a fan:-tlnlo.r,
nu stnt 'totdeauna nete. Daca se ia :a de
care decide sa realizeze schimb3.rea mtgratone .. se po.t
situatii in care intreaga familie decide sa da,r, mottve
rite 'membrii ei parasesc localitatea de ongme pe I_?
din' unct de vedere al statisticii oficiale se
de individuala, iar din punct de vedere soc10logtc, o mtgra}te
familiala.
Fara a mai insista asupra acestor P':tea spur:-e. ca
rtanta este orientarea metcdologtca tmphcata in deflmtla_
mat tmpo . . . . .
migratiei nu defmttta propnu-ztsa.
Trasatura specijica a abordarii pe am de
riza cercetarea interrelafiilor dintre dtfente forme de mob}t:tate terztonala
care implica
0
schimbare de rezidenta sau de loc de munca, m ajara comu-
nitiifii locale de origine
2

Chiar dadi se adopta definitiile traditionale care pun navehsmul
in afara migratiei propriu-zise, important este ca cercet_are aceste
forme de mobilitate teritoriala sa fie abordate in .. Spre
deosebire de definitia pe care noi am adoptat-o,
ale migratiei favorizeaza abordarile trateaza tzolat dtfentele forme
ale mobilitll.tii teritoriale (migra}1e1). .
Faptul de a fi grupat anumite forme ale mobilita}ii teritonale
sub termen de migratie este fundat pe ipoteza ca toate aceste
- t d' t' t rofesort1l \Vilbur Zelinskv
2 "Cnul dm reprezentantu notab1h a1 aces e1 1rec,n es e P
( 1971. in Tmitorial Mobility . .. , 1979).
23
forme au o determinare directa asemanatoare. Mai exact spus, am desem-
nat prin ,migratie" toate acele forme ale mobilitatii teritoriale care
di sint influentate direct de raporturile de calitate a vietii
de comumcare intre grupuri sociale localizate in diferite comunitati
care, in plus, au drept continut o schimbare de
stabll sau de loc de munca in afara comunitatii locale de origine.
. este I?lenita sa contribuie la pre-
ctzarea deftmt1e1 date fenomenul m de mtgratie.
. 0 tiP?logie. in. care sa fie t_ipurile migranti
denvate _din _caractenshct ale mtgrattel poate contribui
intregtrea unet coerente asupra diversitatii perspectivelor
dm care aceasta poate ft abordata. !n vederea realizarii unei astfel de
tipologii, principalele criterii de clasificare se refera la urmi'itoarele
aspecte intrebari:
1. evenimentul de migrafie :
1.1. cine decide (unitatea de migratie);
1.2. de ce (motivatia migratiei);
1.3. cum se parcurge distanta dintre origine destinatie;
in ce sens (intre ce tipuri de comunitati locale sau zone social-
econormce) se evenimentul de migratie;
1.5. cu ce ritm, pe ce durata;
1.6. modul de luare a deciziei de migratie
1. 7. etapa de luare a deciziei de migraie!
1.8. experienta de migratie;
. 1.9 .. sint efectele asupra migrantului canalele de realizare
a mtgrattet ;
. 2. Jenom_enut de migrafie (valorile agregate pentru caracteristicile
evemmentulm, plus caracteristicile specifice mentionate la acest punct):
2.1. intensitatea (volumul relativ);
2.2. volumul absolut;
2.3. selectivitatea;
2.4. modul de agregare a evenimentelor in fenomen
2.5. cauzele; '
. 2.6. raportul dintre factorii de respingere cei de atractie a migran-
tulm;
24
2. 7. functionalitatea migratiei;
3. perspective de abordare a fenomenului:
3.1. sensul migratiei din punct de vedere al unei localiti'l.ti
3.2. raportul dintre origine destinatie; ' '
3.3. raportul dintre imigrare emig;are
3.4. perioada de referinta; '
3.5. succesiunea dintre diferite categorii de migranti intr-o loca-
litatc;
3.6. zona de apartcnenta a originii a destinatiei de migratie.
fn functie de aceste criterii, tipurile de migratie de migranti:
nominalizate deja in literatura de specialitate in mare parte, pot f1
organizate in urmatoarele tipologii:
/1. Evenimentut de migratie
careia se ia decizia se realizeaza actul
e migratie:
1.1.1. migratie individuala;
1.1.2. migratie in grup (familial, de mundi etc.) ;
1.2.0. motivajia migratiei:
1.2.1. migratie pentru mundi (,de lucru");
1.2.2. migratie pentru (prin) casatorie;
1.2.3. migratie ,de pensionare";
1.2.4. migratie ,derivata" sau ,de insotire" sau a ,dependentiJor";
1.2.5. alte;
1.3.0. modul de parcurgere a distantei dintre origine destinatie
intr-o perioada de referinta data:
1.3.1. migratie in stadiifpas cu pas;
1.3.2. migratie directa;
1.4.0. sensul migratiei in functie de tipul de comunitate de origine
de destinatie:
1. 4 .1. rural - rural ;
1.4.2. rural - urban;
1.4.3. urb:m - urban;
1.4.4. urbJ.n - rural;
1 .5 .0. durata, ritmul de realizare:
1.5.1. migratie definitiva - parasirea unei localitati fara inten-
tie de revenire (singura schimbare specificatafinregistrata este cea de
domiciliu) ;
1.5.2. navetismul - parasirea temporara repetata (zilnic, sap-
taminal etc.) a localitatii de rezidenta in vederea exercitarii unei ocu-
patii intr-o alta localitate;
1.5.3. migratie sezoniera - parasirea temporara repetata a
localitatii de rezidenta pentru a Iuera intr-o altii localitate (zona), la
perioade marcate prin anotimpuri;
1.5.4. migratia la revenire- parasirea temporara nerepetata
a localWI.tii de rezidenta (singura schimbare specificatafinregistrata
este cea de domiciliu stabil) ;
1.6 .0. modut de luare a deciziei de migrajie :
1.6.1. migratie voluntadi (spontana);
25
1.6.2. migratie fortata (prin constringere);
1.6.3. migranti activi (inovatori) - adopta un comportament de
,cautare", de selectare activa a destinatiilor posibile;
1.6.4. migranti pasivi (conservatori) - adopta un comporta-
ment de imitatie, optind pentru locurile de destinatie alese de migrantii
activi (care, de obicei, deschid un flux de migratie); '
1.7.0. etapa de lttare a deciziei de migratie:
1.7.1. migranti potentiali- decizia este luata sau in curs de
a fi luata, dar evenimentul nu este realizat;
1.7.2. migranti actuali- evenimentul de migratie este realizat ;:
1.8.0. experienta de migratie:
1.8.1. migranti ,primari" (prima schimbare de domiciliu);
1.8.2. migranti ,secundari", ,tertiari" etc.;
1.9.0. canale institutionale de realizare a migratiei ejecte asupra.
migrantului:
1.9.1. migratie fara mobilitate sociala;
1.9.2. migratie insotita de mobilitate sociala, realizata prin inter-
mediul unor ,canale" de mobilitate precum intreprinderea, orga-
nizatia politica etc.
2. F enomenul de migrafie
2.1.0. intensitatea sazt volumul relativ pe care il au doua curente de
migratie in sens invers intre doua localitati sau zone
0 D (destinatie): '
2.1.1. curent sau flux de migratie: curentul eel mai puternic din--
tre cele doua localitati sau curentul care are anterioritate (0-D);
2.1.2. contracurent sau contraflux de migratie: curentul cu volum
sau intensitate minime dintre cele doua localitati sau curentul D-0'
constituit ulterior celui de la 0 la D; '
2.2.0 volumul absolut: deplasarea in masa, intr-un timp scurt, a.
populatiei dintr-un loc de origine da t ;
2.3.0. selectivitatea migrafiei: raportul dintre caracteristicile
migrantilor cele ale nonmigrantilor, la origine:
2.3.1. migratie selectiva: diferente semnificative intre caracte-
risticile cele ale nonmigra'ntilor;
. neselectiva: absenta diferentelor dintre migranti
;;1 nonm1grant1 (raportul dintre caracteristicile migrantilor si caracteris--
ticile nonmigrantilor la destinatie este desemnat extensiune
tot cu ,selectivitate a migratiei" sau prin ,caracter diferential al migra-
tiei") '
' '
2.4.0. modul de agregare a evenimentelor de migratie in fenomen :
2. 4.1. migratie de (prin) contagiune - pleci'irile din 0 in D se
fac sub influenta presiunii sociale a celor care au migrat deja din 0
26
in D; cu cit numihul acestora este nni m:ue, cu atit presiune3. sociala
este mai mare. Imitatia constituie principalul agregare
a unei multimi de evenimente de migratie intr-un fenomen;
2.4.2. nu exista un mod social de agregare a evenimentelor de
migratie de la o origine - agregarea este nu:nai de natura sta-
tistica, nu sociala (nu am intilnit un termen pe deplin corespunzd.tor
acestei situatii);
2.5.0. structuri cauo:ale ale emigrarii din 0, cumulate cu alte caracte-
ristici ale fenomenului (caracterizarea ,cimpului de emigrare" din 0):
2.5.1. migratie in flux: cauze sociale la origine si la destinatie
si efect de interactiune ifitre ele; volum si intensitate m'are a emigra'rii
din 0; emigrihilor din 0 numar redus de locuri D;
2.5.2. migratii determinate social la origine sau la destinatie
absenta interactiunii dintre cauzele de la origine cele de la desti-
natie; volum, intensitate g-rad de concentrare a emigratiei din
0 - nespecificate;
2.5.3. migratie - nu exista cauze sociale nici la ori-
gine nici la destinat1e, ci numai motivatii individuale ale migratiei;
volum, intensitate grad de concentrare a emigrarilor din 0- red use;
2.6.0. raportul dintre factorii de respingere de la origine fji cei de
atractie de la destinajie, in determinarea fluxului de migratie:
2.6.1. de respingere (;,push-migration") - factorii de
respingere de la origine actioneaza eel mai eficient ;
2.6.2. migratie de atractie (,pull-migration") - factorii de atrac-
tie de la destinatie actioneaza eel mai eficient;
2.7.0. funcfionalitateaf interactiunea migratiei in raport cu alte
i:ipuri de procese sociale:
2.7.1. migratie de ,urb:1nizare"- migratia care contribuie la
mentinerea gradului de urb:1nizare;
2.7.2. migratie de colonizare - migratia facuta in absenta unor
:structuri sociale de integrare la destinatie :.
2.7.3. migratie rural-urbm produsa de industrializarea urbana
versus migratie rural-urb:1n necorelata cu industriala, generind
:fenomenele de ,superurbmizare" (Hoselitz). .
3. Perspective de abordare a jenomenului
3.1.0. sensul migrajiei din punct de vedere al unei localitatifzone:
3.1.1. - plecare din localitate;
3.1.2. imigrare - sosire in localitate;
27
3.2.0. raportul dintre locaNtajile de origine de destinafie :
3.2.1. migrajie de reintoarcere - raport de identitate .intre ori-
gine destinafie, realizabil dupa un anume interval de la migrajia
primara;
3.2.2. destinafia difera de origine - nu exista un termen elabo-
rat pentru aceasta situafie;
3.3.0. raportul dintre emigrare # imigrare, din punct de vederc
al unei Iocalitatifzone intr-a perioada de referinta data:
3.3.1. migratie neta - diferenfa dintre volumul imigrarii eel
al emigrarii ;
3.3.2. imigrare neta - sosiri necompensate de plediri;
3.3.3. emigrare net a - plediri necompensate de sosiri;
3.3.4. migratie ,de inlocuire" - plediri compensate de sosiri;
3.4.0. perioada de referinja:
3.4.1. migrajie pe durata viejii - perioada de referinp estc
variabila de la migrant la migrant, fiind cuprinsa intre momentul
eel al inregistrarii domiciliului actual;
3.4.2. migratie fndecursulunui intervalfix- perioada de referinta
este egaHi pentru toate persoanele supuse inregistrarii;
3.4.3. migrafie fata de ultima rezidenta - perioada de referinta
este nespecificata;
3.5.0. succesiunea spedfica dintre plecarea unei anumite categorii de
migranfi sosirea altei categorii de migranti, i'ntr-o anume localitate:
3.5.1. migrafie ,in lant" - prezenfa unei astfel de succesiuni precum
in cazul plecarilor din mid in mari, urmata de sosirea
ruralilor in mici;
3.6.0. zona de care apar#n localitafile de origine de destinafie:
3.6.1. migrafie intrazonala - originea destinatia sfnt fn
zona;
3.6.2. migrafia interzonala - originea destinafia se afla in
zone diferite.
1.3. Migrafie mobilitate sociala
Deoarec;. din unei parti importante a migrafiei ca forma
de mobthtate sociala am facut una din premisele de baza ale acestei
lucdi.ri, se impune sa insistam asupra acestui aspect.
Pentru evidentierea raportului dintre respectivele fenomene,
punctul pornire il. constituie criteriilor de
a prcducern unor eventmente de mobthtate socialiL Nu totdeauna pozi-
fiile corespunzator lor, rolurile sociale sfnt foarte dar delimitate. fn
28
astfel de situajii mai pujin structurate di? punct de vedere normativ,
fenomenele de mobilitatc sociali'i sint ma1 .grcu de recunoscut ..
a gasi criteriile de care avem nevoie, este utll sa ne raportam la situatule
clare de mobilitate sociala. . . . A
Pentru o persoana care schimba stmultan pozttta structur_a
ocupationala de clasa, spre tr.ecind la de.
cultor-cooperatist la cea de munCitor I? mdustne, se yun, mevttabil,
probleme referitoare la integr<l;re, la ;ch1mbarea grupunlovr sAale de
rinja- de in pnmul rmd, de m al
ind Desigur apanjia unor probleme de mtegrare este un cntenu
de slal/pentru faptul _d
este posibil sa fi avut loc un proces de
tegrare", care precede sch_imbarea pr?pr!u-ztsa .de. rol. 1?sa
criteriul schimbi1rii grupunlor de refennja ca principal cnt.erm
tiv in mobilitatii sociale. La acesta adaugat
criteriul calitatea comportamentului de raportare l: cetlaljz. Se
intlmpla ca grupurile de sa ramina dar nat;ura.
lor de raportare sa se modlftce. (Spre exemplu, dm lzd.er
informal intr-un grup de munca devine lider
de referinta anterioare, dar raportarea sa la cetlaltt se modtf1ca, m vir-
tutea noilor atributii de rol.) . . . . . . .
7
Sa aplicam acest critenu de ! om
consider a deci ca migrata o forma. de. m
n care deplasarea ntre origme $1 desttnajM este 1nsojzta de sclttmbarea
untti grup de referinjii eel . . .
Sint anumite tip uri de m1grat1e ,Pen_tru. care preze?ta
de mobilitate sociala, conform .acestm cntenu, este v U:1graj1a
din rural in urban a Jaranulm cooperator care se
sector de munca neagricol, spre I? noua sa vsituajie,
tul va intra in interactiune cu nm grupun de de
de prietenie etc. In alte cazuri, :chimbarea este VP_?-tm. e':_Identa
sau chiar absenta. Astfel, mutarea mtr-un alt sat pn? m con-
ditille mentinerii ocupatii,. un caz de m care can-
ti.tatea de mobilitate sociala este mm1ma. De fapt, d:ma
:qlentionate anterior este vorba nu numai de grade, c1 ales de hpun
dUerittf de mobilitate sociaVL Migratia rural-urban asoctata cu
de la o ocupatie agricola la una este un
care mobilitatea verticala se mamfesta ca o componenta ,
In cazul migrafiei rural-rural prin disatorie, este implicata in special
mobilitatea orizontala. .
Vizibilitatea sociala a celor doua tipuri de mobilit<1;te este
ritll.; mobilitatea verticala, avind, in foarte multe cazun,
mai putemice asupra viejii celor care o realizeaza, precum asupra
29
grupurilor intre care se este mai vizibiUi din punct de vedere
social dedt cea orizontah'i. Migratia rural-rural prin casa torie implica
in mcd necesar schirr.barea comunitatii de rezidenta schimbarea
(sau, mai exact spus, extirderea) grupului de rudenie. Deoarece dis-
tanta sociala dintre grupurile de plecare cele de sosire (atft sub aspec-
tul rez:dentei, cit si al n:deniei) nu este, in mcd necesar, mare, canti-
tatea de implicata in actul migratiei este minima.
Tratarea migratiei ca fenomen deosebit de mobilitatea sociahi,
in majoritatea lucrarilor de sr:ecialitate
3
, este un fapt de
care se cere explicat.
Cercetari!e asupra migratiei s-au dezvoltat in special cu ajutorul
aparatuh.ii conceptual tehnic pus la dispozitie de demografie. !n
contextul acestei discipline, pentrt1 descrierea explicarea schirnNiri-
lor prcduse in volumul structura unei populatii date se iau in consi-
deratie dinamica deceselor naturala) dinamica
intrarilor in din teritoriul r:e care este localizata populatia
respectiva migratorie). Cercetarile asupra mobilitatii sociale
s-au dezvoltat in cc:drul sociologiei.
Constructia teoretid\ in cazul cercetarii mobilitatii sociale a
fost mai decit in cazul migratiei. mobilitatii
se face (inca incepind cu lucrarea lui Sorokin, din 1927) in strfnsa lega-
tura cu cea a spatiului, respectiv a: sistemului social. Originea desti-
natia, in cazul mobilitatii sociale, sint mai putin vizibile decit atunci
dnd este vorba de migratie: pozitiile rolurile sociale sint realitati
identificabile in termeni de relatii si norme sociale; originea destinatia
in cazul mobiliHifii teritoriale,' in' schimb, sint mult mai de
tificat in termeni de unitati teritoriale (localiHiti, zone etc.). Spatiul
social, definit prin pozitiile/ rolurile sociale prin relatiile dintre ace-
stea, este mai dificil de identificat dedt uniti'itile teritoriale in care oame-
nii activitatea. Datorita acestu'i fapt, pentru
de populatie in spatiul social (conceput in majoritatea cazu-
rilor fadr:d abstractie de dimensiunea teritoriaHi) a fost nevoie de con-
structii teoretice cu grad de elaborare mai ridicat dedt in cazul migra-
tiei. Diferenta dintre observatorul specializat eel nespecializat a fost
mult mai mare in mobilWitii sociale decit in
mobilWitii teritoriale. Astfel, incepind cu regularWitile formulate de
3
In unele cazuri se considera ca migratie este o cauza" a mobilitatii sociale;
alte ori, prin migratie sau mobilitate teritoriala se o clasa de' fenomene
diferite, d;:tr complementare celor desemnate prin mobilitate sociala prin
naturala. In fine, intre mobilitatea sociala rnigratie se estimeaza existenta unor rapor-
turi de intersectare, unele forme de rnigratie avind !;li semnificatie de mobilitate sociala,
iar altele nu.
30
1.4. Calitatea vietii dezvoltarea social-economica
(/ . . 1 d b za ale modelului teoretic cu care 1ucram este
I
I a


econom1ce dlfente a . . , .
intermediare in model) asupra fluxunlor de Imgratie. t .
F
. f nctii de schimbare sau de conservare a unor rapor un
Ie ca are u , erceperii de di tre persoane
locale, migratia se c<l: a P. . . d t. t"
a unor diferente de ca1itate a v1etn



es ma ,I e. _
Persoane1e aflate in situatii soctale simi1are, confruntate cu pdro 1
1 1 ' g sa elab::>reze spontan un mo e
bleme sociale comune h" A
1
si mod importanta
comun de calitate a vwtu, sa 1erar tzeze m ace a! ..
atribuita diferitelor diferitelor aspecte ale vietn 1?r. .
1
. . It grup socta
Resursele sau de care .membru varietatii
dispun la un moment d3.t u afecteaza sub rapor . f , rintelor
1
. decveaza 1a satls acerea ce ,
gradului in care aceste _va on a . d de adecvare
lor. Toti parametn- cantitate, vanetate gra
31
a valorilor - si1_1t definitorii pentru ceea ce se cheama calitate a viefii.
Rezultat. al unm proces. compa,;afie sociala, calitatea viefii dintr-un
grup .social dat este (de catre 11_1embrii .acelui grup) in raport cu
val?nle de care ;memb;u altor grupun pot dispune. Dintre grupurile
,de refennfa". I? raport cu care este definita social calitatea
VIefi.I .m grupul de ongme, se selecteaza grupurile de destinatie a mi-
grafiel. '
.ConceP_,tul de calitate a vieJii desemneaza gradul de adecvare a

4
i.n bunuri,. in san in relafii sociale) de
care dispun meml;m1 unm social, m raport cu nevoile lor. Aceasta
adecvare. a la nevmle de grup este judecata in funcfie de un
se! de cntern, mo.delul cultural de evaluare, care poate fi sau al mem-
bnlor un model construit utilizind clemente de
proveruenta (cntern ale altor grupuri, ale societatii globale
ale cercetatorulm etc.). ' '
. de calitate . a. viefii care are importanta in procesul de
rmgrafi? este modelul deftrut de catre migranfii
Dm punctul de vedere al fenomenului analizat, este util sa distin-
gem intre compone1_1tele viefii legate de satisfacerea nevoilor
(de alimentafie, de adapost etc.), san ,nevoile-necesWiti"
!i'I nevmle nefundamentale, constituite in ,nevoi-aspirafii" (P. H.
Lauwe). Ceea ce se cheama ,migrafie de respingere" (push-
in special .cu. nevoilor-necesitafi
ale de la m schtmb, migrafia de atracfie
( mohvata mat ales prin tendinfa de satisfacere
a nevmlor-aspuafu.
. Folosi:ea un.ui atit de larg precum calitatea vietii pentru
a. vanabtlele ale modelului teoretic al migra-
tiei (mterne) este determmata de faptul ca migrafia este un fenomen
foarte complex, cu determinafii multiple.
. :viefii are - - o componenta
de care membrn unm grup social pot dispune pentru
Io: sau, altfel spus, ,obiectele" evaluarilor lor
o subte:tiVa: nevoile de satisfacut si criteriile de evaluare
: relafiei val?nle nevoi. Tiimi de analiza pe care
Il m. relafie dtfentele fluxuri de migrafie in special
cu. pentru aspecte ale componentei obiective a
cahtafu VIefn. Aspectele subiective ale calitafii viefii nu sint masu-
4
In aceastll formulare valoare" 1
. . . . . . . " are sensu de element natural sau prod us al
act1v1tlitu umane dez1rabll dm punct de vedere soc
1
a1 Acce .._. t b x x
f
. es e m un .... m .. surll
con orrna cu cea datil de \V. Thomas Fl. Znaniecki ( 1958).
32
rate in mod direct. Ele sint utilizate cu titlul de dimensiuni interpre-
tative.
Ceca ce se cheama motivaJie a migraJiei se refera mai ales la com-
ponenta subiectiva a calitafii viefii (chiar daca motivafia implica de
asemenea un obiect de satisfacere a nevoii).
Exista eel pufin o justificare a preferinfei noastre de a utiliza
,calitatea viefii" nu ,motivafia migrafiei" drept concept pentru
desemnarea variabilelor intermediare ale modelului explicativ al
migratiei.
!n analiza explicativa la nivel macro, ceca ce se este
relatia dintre intensitatea fluxului de migrafie diferite aspecte ale
viefii social-economice considerate ca posibil obiect de motivafie pentru
migrajie san diferenfe intre aspectele obiective ale calitafii viefii, la
originea san la destinafia fluxului. Deci, la acest nivel de analiza, moti-
vafia migrafiei este inferata, atribuita de ditre cercetator, finind seama
de ipoteze !i'i constatari facute la nivel micro (referitoare la motivafia
reala a migrajiei).
Chiar dacl am motivafia migrafiei pe baza unor
tioane de larga reprezentabilitate - ceea ce nu este cazul -, ar fi pre-
ferabil sa se lucreze cu conceptul de calitate a vietii !i'i nu cu eel de moti-
vajie, pentru di o intreaga erie de factori pot determina migratia fara
a acfiona prin intermedin! motivafiei Or, este probabil
cii cercetatorul, prin faptul de a avea o metoda de con-
trolare a informafiilor asupra originii destinatiei fluxului, are, in
mai mare masura decit migrantul, posibilitatea de a Ina in consideratie
principalii factori social-economici care acfioneaza direct asupra migra-
tiei, atunci dnd lucreaza cu conceptul de calitate a viefii. Acest con-
cept ii permite sa lucreze cu o motivafie ,construita", (mai cuprinza-
toare decit motivatia ,reala ")
6
pe care ar surprinde-o printr-o ancheta
de opinie.
Pentru fluxul de migratie rural-urban, domeniile calitafii vietii
cele mai importante pentru migrant sint: locurile de munca disponibile,
venitul, locuinfa, echipamentele (drumuri, instalafii de apa potabila
& In analiza migratiei este util sll distingem ceea ce s-ar putea numi ,motiva-
tia institutionalll a migra-p.ei" (D. Sandu, 1977 a): ,motivele declarate la locul de desti-
natie cu ocazia completllrii formelor pentru legalizarea noului domiciliu". Aceste motive
institutionale sint functie atit de motivele reale ale migratiei, cit de cele admise in mod
institutional prestabilite prin lege. Pentru tllrile socialiste europene aceastil. motivatie
este In bunll mllsurll. similarll., incluzind motive referitoare la schimbarealoculuide munca,
locuintll, educatie, cllslltorie, urmarea capului de familie etc. (a se vedea pentru acest
.mbiect: Latuch :Micolaj, 1974, I. Measniw,., I. Hristache, Vl. Trebici, 1977: 120-121,
D. Sandu, 1977 a, A. Hogers, L. Castro, 1979, L. 1980: 99, 103).
33
etc.) serviciile comunitare de sanatate, comerciale, cultu-
rale etc.).
In special in lega tura cu aspectul ,locuri de munca" se pun c
intreba!ea daca este o componenta a calitatii vietii sau o conditie.
total partial inclusa in conceptul de calitate
a v1etu? Fara a mtra tn detain de acest gen, putem considera ca ,locu-
rile de munca disponibile" constituie un indicator cu semnificatie mul-
tipla: Din toate .sale, in sfera calitatii vietii se includ cele
Ia: raportunle de fozta. munca I.a destinatie
de f?rta de munca la ongmea la destmat1a fluxulm; veniturile
asoctate unm anume loc de munca; calitatea umana a conditiilor fizice
psihosociale asociate cu locul de mundi. '
. . considedim de calitate a vietii ca a
md1catonlor de dezvoltare soctal-economica, se impun precizari
in legatura cu acest ultim concept.
,Dezvoltarea" este unul dintre conceptele folosite pentru carac-
terizarea schimbarilor social-economice din punct de vedere al sensului
lor. (alaturi de ,progres", .,evolutie" etc.). Majoritatea proceselor de
sin! n;t.ultifuncFonale, au atlt pozitive, cit nega-
tive asupra vxetu oamemlor; ele pot contnbm la asigtrrarea cortdftiilor
de sau a oamenilor ca fiinte biologice sau ca'per-
sonalttatx. aspectul negatlv al proceselor de schimbare social-econorhica
constituindu-1 generarea unor consecinte negative pentru viata per ..
sonalitatea oamenilor.
Aspectul pozitiv al schimbarilor socioeconomice da continutul
a ce seA cheama ,.dezvoltare". In cazurilor deci se poate
ca mtr-un anume sens nu extsta un proces de dezvoltare; 'ci
multiple procese de schimbare cu functii de dezvoltare. Astfel, se mani-
? vizibilitate sociala marcata proe'ese precum urbanizarea,
revolutia tehnica; date fiind functiile
lor socxale preponderent pozitive, acestea sl:nt considerate ca procese
,de dezvoltare" (= cu functii de dezvoltare). .
La un nivel de abstractie mai ridicat se poate .vorbi de un proc.es
de dezvoltare relativ continuu, in masura in care functiile pozitive ale
diferitelor schimbari socioeconomice sint cumulative. .
lncluderea anumitor schimbari in clasa proceselor de dezvoltare
se !ace model de calitate a vietii, adoptat mai mult sau
mat putm exphctt. Calitatea vietii desemneaza finalitatea proceselor
de dezvoltare.
34
Capitolul 2
Oamenii tree de la o pozitie sociaH'i la alta J?ai mnJt. sau mai
tar. ln cazul mobilitatii ,voluntare", mobtlul psthtc al mobth.tatn este
dorinta de (conform .Pe care
persoana sau categona soctala mobtla 1l au asupra v1.etn). Rea-
lizarea respectivei dorinte fie in. comumtat1 locale
(mobilitate sociall'i fxe permanenta
sau temporara a localitatn de reztdenta . . ..
Dorinta de realizare prin mobilitate a unex calitatx .a. supe-
rioare este un fapt elementar pentru mobthtatu socxale
voluntare. Explicarea sociologica a .P:oces incepe C:U
rile 1a tntrebari referitoare la factom obtechvx care fac
tatea, la modalitatile regulile. de trecer: de la o s?ctalli
1a alta. Este vorba de intreban de hpul: care. smt. care,
perioada istorica due la c:earea .. unor poz1tn
esentiala a intens1flcarn sau reonentanx :. ,
care sint raporturile existente in mod ob1echv mtre dtfente
sisteme de pozitii sociale?; cum sint definite social aceste raportun;
cum se difuzeazri social informafia in legatura cu pozitiile
in legatura cu modalitatile de ocupare a lor?; care sl:nt
4e atribuire a vechilor noilor roluri, corespunzatoare pozttulor SOClale
>V'bi sau noi, create in societate; care sint criteriile de selectare a persoa-
nelar mobile stabile? ; care sl:nt ,canalele", mijloacele .de
cele mai frecvep.te pentru a asigura trecerea intre anumite hpun de
tii sociale in legatura a.cest aspect, .sint factorii.
adoptarea unei forme tentorwle sau netentonale de mobzhtate soczala J
cum se recunosc fluxurile de mobilitate respectiv de migratie, care
fac ca mobilitatea sociala sa se realizeze dispersat
35
2.1. Fluxurile de mobilitate sociala
2.1. 1. Restructurarea raporturilor dintre roluri, pozitii 11i grupuri sociale
Principalii care la aparitia unor noi pozitii sociale s1nt:
a) relatulor de productie;
t
x+
1
. b). dintre principalele tipuri de activi-
a.,. (d.m sectoarele .rnmar, secund1r tertiar).
sch1mbarea relatulor de productie se creeaza o noua confi-
guratxe. de :lasa. tn .afara mobilitatii de grup, realizata in perioada
revolutwnara de sch1mbare a raporturilor de clasa, are loc ulterior
unor de mobilitate pentru ocuparea unor pozitii
socxalev m cadrul la putere. !n astfel de momente se restruc-
tureaza numa1 mterclase, ci relatiile din interiorul claselor.
. . de duce la aparitia unor noi
nu nut?ai dtrect, pnn sch1mbarea structurii de clasa, ci
mdirect, favonzarea. expansiunii unor tipuri de activitate sociala.
pr?ductxe. s?cialiste, spre exemphl, a perniis o dezvol-
tar_e f<;>arte. a mdustne1; restructurarea raporturilor dintre indu-
facut, in aceste conditii, mult mai repede dedt
m condttule (I. Blaga, 1979: 84-85).
. de dezvoltare sau optiunile de schimbare cu efecte
la mvel de socxetate globala sint adoptate in functie de interesele clasei
la put:re .. strategii care vizeaza in ultima instanta
pentru paturi sociale largi are efecte directe
'asup.ra socxale, procesul de mobilitate sociala {verticala, in
avx?d o amploare. Aceasta este explica/ia pentru care
Jwzn a eel mai amplu proces de mobili-
tate. : strategzile de dezvoltare au ca obiectiv mbuniitiitirea
calJtatu maselor muncitoare. '
. relatiilor. de productie schimbarile
d!n contmutul achvxtatilor socxale (productive, in primul rind) se releva
pe un un tip de relatii de productie favorizeaza
terea a unor activWi.ti productive. Socialismul
creedaza posxbxlitatea reorganizari a proceselor de productie, capabila
sa . uca la o producbvxtate a muncii sporita. Evident, aceasta reor-
un. proces de creare a unor noi organizatii de productie
cu nm :o.cialAe- factori stimulare directa a mobilitatii sociale:
Schxmba:xle. m raportul dmtre principalele activitati sociale sint
datorate in pnncxpal:
a. industrializarii;
b.
c. revolutiei tehnice;
36
Formularea anterioara (,schimbarile in ... sint datorate") trebuie
luata insa cu toata rezerva, Fentru ca, in sens strict, cele trei procese
mentionate dau continutul a ceca ce am numit schimbare a raportu-
lui dintre principalele tipuri de activWi.ti, nefiind deci ceva exterior
(,factori") in raport cu acest proces.
schimbarea relatiilor de productie se manifestrt, in planul
mobilitatii sociale, prin schimbarea pozi{iei de clasa, industrializarea
tertiarizarea due la mobilitatii populatiei intre sectoare
economice, iar revolutia tehnica contribuie in special la
mobilitatii intre ramuri economice. Desigur, aceste corespon-
dente exista atita timp cit abordam procesele la un nivel abstract.
In realitate, schimbarea de pozitie de clasa se poate realiza simultan
cu schimbarea sectorului economic de activitate (trecerea de la taran
la muncitor, spre exemplu); corespunzator, factorii care determina
aceste schimbari nu au o actiune independenta, ci conjugata .
Atractia pentru mobilitate este determinata nude caracteristicile
unui singur rol, ci de caracteristicile unui set de roluri care func{ioneaza
interdependent sint specifice unui grup social. Astfel, decizia pentru
mobilitate ocupationala agricultura- industrie poate fi determinata
nu numai de avantajele exercitarii unui rol profesional in industrie, ci
de faptul ca, in majoritatea cazurilor, exercitarea unui rol profesio-
nal in industrie este asociata cu apartenenta la o comunitate de viata
urbana implicit, cu avantajele pe care le sconteaza prin apartenenta
la un astfel de grup rezidential.
A vind in vedere astfel de considerente, se poate aprecia di analiza
factorilor care determina mobilitatea sociata trebuie Jacuta folosind com-
plementar perspectivele rolului social.
!n favoarea adopHirii perspectivei grupului social in tratarea
mobilWitii poate fi invocat un alt argument. Este vorba de cazurile
in care grupul de destinatie (al persoanelor mobile) nu mai poate fi
riguros definit in functie de o anume structura de roluri. Clasele sociale,
spre exemplu, ca macrogrupuri fundamentale ale unei societati globale,
se definesc in principal in raport cu functiile pe care le indeplinesc in
viata sociala, cu pozitia pe care o au, unele in raport cu altele, in pro-
cesul de productie, fata de mijloacele de prcductie etc. !n cadrul claselor
exista o multitudine de subgrupuri al caror grad de organizare poate
ajunge pina la definirea foarte precisa a unei structuri de roluri. Clasa
ca macrogrup social se insa in termeni de functiuni sociale
nu de ,rol social", in sensu! in care acest concept a fost definit in
psihologia sociala in sociologic, incepir:d cu lucrd.rile lui R.
{1936). Reamintim, in acest context, ca no{iunea de rol are in defxmtxa
clasidi din psihologia sociala un referent individual, in sensul ca se
37
refera la un set de modele culturale normative care reglementeaza
unei f unor persoane cu _sociale {to!
prin norme de rol), intr-un anume hp de Slt_?atte. tn _deftmfta
a claselor sociale, cum este ea formulata de Lenm, apare nofmnea
de rol, dar cu un referent grupal
1

2.1.2. Mecanisme de realizare a mobilitafii sociale
Dupa ce am aratat ca unor fluxuri de mobilitate sociala
este hotaritor determinata de restructurarea raporturilor dintre rolurile
grupurile sociale, putem trece la analiza principalelor tipuri de meca-
nisme implicate in realizarea acestui proces.
Mecanismele de realizare a mobilitatii sociale este probabil ca
difera in funcfie de o serie de caracteristici 'precum: marimea categoriei
sociale de origine, raportul dintre rolulfgrupul de origine eel de destina-
tie, apropierea sau timp intre .momentele de parasire de
catre persoane a UnUl roljgrup SOCial etc.
Avind de-a face cu fenomene de extrema complexitate, apelam,
pentru inceput, la construirea unor tipuri ideale de mobilitate, in scopul
folosirii lor ca instrumente pentru particularitatilor reale
ale procesului. tn masura in care folosind astfel de tipuri vom ajunge
sa formulam noi ipoteze testabile in legatura cu migrafia- forma
de mobilitate care intereseaza in acest cadru -, putem considera ca
ele sint eficiente din punct de vedere metodologic.
Distinctia fundamentala cu care incercam sa operam in cimpul
fenomenelor de mobilitate sociala, In genere, In eel al migrafiei, in spefa,
este cea dintre mobilitate socialii ,fn flux" ,dispersatii". Principalele
criterii de diferenfiere lntre aceste tipuri slot:
- numarul celor care parasesc o anume pozifie sociala;
- sensul de deplasare a persoanelor care pleadi dintr-o
pozifie sociala (spre o alta pozitie sau spre alte pozitii sociale);
- distantarea lntre momentele In care persoanele parasesc o
pozitie sociala;
- prezenta unor fenomene de ,contagiune sociala"
2
in luarea
deciziei de mobilitate.
1
,Clasele se numesc grupuri mari de oameni care se deosebesc dupa locul pe
care-1 ocupa intr-un anumit sistem de productie istorice\'te determinat, dupa raportul
lor (de cele mai multe ori consfinpt \li intarit prin lege) fata de mijloacele de productie,
dupa rolul (sub!. ns. - D.S.) pe care-1 au in organizarea sociala a muncii \'i deci dupa
felul in care obpn acea parte de care dispun din bogapa societapi, dupa marimea aces-
tei parti" (V. I. Lenin, ed. cit., 1964: 404 - 405).
2
,Contagiune sociala" este folosit in sensu! in care apare in lucrarile despre di-
fuziunea inovapei: cu cit numarul celor care, intr-un grup social dat, adopta un anumit
comportament este mai mare, cu atit este mai mare presiunea pentru adoptare care
se exercita la nivelul celor care nu \'i-au inca respectivul comportament ..
38
Folosind aceste criterii, consideram ca mobilitatea in flux, spre
deosebire de cea dispersata, implica deplasarea unui numiir mare de
persoane de la o origine cat!e o c?"!una, in. mod relativ
nuu" (distanfele in timp,. dmt!: mdivtdu3:le. din categone1
origine fiind reduse), .grad rzdzcat mecamsme de
tagiune socialii. Corespunzator, migratia un num3:r
redus de persoane care se lao ongme.comuna
natii diferite, in mod relahv a f1 legate semmftcatlv
intr.e ele prin procese de contagmne soctala. . .
tn planul .analizei cauzale este de ca pentru mobrhtatea
in flux sa poata fi determinate cu.actiu_ne
matica, apte sa explice o mare canhtate dm vanatia
tate; pentru dispe;s::ta. este de a?!eptat c?-
bilelor cu actmne sa fie mare! va:Iafia
litafii explicabila prin variabile cu actmne sistematica .sa fie ma_I
(dedt in cazul mobilitatii in :flux). centrul
al sociologice se s1tueaza m c1mpul mobthtatu ,m flux .
. . Cele doua tipuri de mobilitate au un caracter ,polar", trecerea
de la o extrema la alta fiind graduala.
Mecanismele. de realizare a mobilitatii sociale este de
sa. difere intre aceste doua tipuri.
Pentru analiza sociologica, mobilitatea in flux este principalul
.centru de interes. Realizarea acestui tip de mobilitate este reglemen-
'tata - priori tar - prin norme Mai . decit
,mobilitatii dispersate, pentru acest hp pattemur1
S<>ciale de desfa?urare. Asupra acestora vom ms1sta m contmuare.
Normele de mobilitate sociala sint norme de reglementare a acce-
$ului la resursele ,limitate" (scarce resources) ale unei. socie!ati
Veniturile, educatia, prestigiul sint astfel de resurse. Schtmbanle soctale
po:t duce la:
. - redistribuirea resurselor ,limitate" intre roluri sau grupuri
.
, - multiplicarea sau reducerea cantitatii lor pe ansamblul socie-
tatii;
- modificarea normelor de acces la astfel de resurse.
. . . Pentru tipuri diferite de societati. pentru etape diferite de dez:
:voltare , astfel, nu numai distributii diferite ale resurselor, ci ?I
diferite de apropriere a lor. . . .
Grupul social care define controlulA asupra unut. hp de resurs.e
eel care impune aceste norme, care sznt, tn mob;-
. sociala. Din aceasta perspectiva, normele m
de care se realizeaza mobilitatea. sociala au semmficatia unor
de controlare a accesului la resursele sociale ,limitate".
$coala, organizatiile de tip productiv, politic administrativ
sint principalele tipuri de organizatii prin intermediul carora, in socic-
tatHe modeme, se realizeaza controlul normativ al alocarii resurselor
limitate implicit, al mobilitatii sociale. La nivelullor sint formulate,
integrate sanctionate social seturi de norme care au functia de regle-
mentare a mobilWitii. '
Chiar in organizatiile formale exista, pentru reglementarea mobi-
IWl.jii, alaturi de modelele culturale formale, cele informale. Cu cit
o anume ,cale" de mobilitate sociala este urmata de mai multe persoane,
cu attt aceasta in mai mare masura, caracter de pattern cultu-
ral, cu existenta supraindividuala. Conform acestei tipologii, actele
de mobilitate se pot realiza: prin conformarea la normele de mobili-
tate formale; prin conformarea la normele de mobilitate informale;
prin transgresarea normelor formale sau informale. Evident, pot exista
cazuri in care actul de mobilitate reprezinta o combinare a acestor
modalitaji.
Regulile de promovare din orgariizajii, spre exemplu, au caracter
de norme formale de mobilitate; pentru a accede la alte pozijii in ierar-
hia organizajionala, insa, pot fi urmate cai informale, definite ca
atare in organizajie, evaluate diferit de diferite persoane sau grupuri
sociale.
Cu cit resursele urmarite prin mobilitate sint mai limitate, cu
atit regulile de reglementare a comportamentului de mobilitate sint
mai restrictive. Normarea sociala a accesului la pozijia sociala careia
ti sint asociate respectivele resurse este mai mare. cantitajii
de valori (bunuri, servicii etc.) disponibile la nivel social general
diversificarea continutului lor constituie premise ale reducerii restric-
jiilor de mobilitate, ale permeabilitatii sociale implicit, ale
intensificarii procesului de mobilitate.
Normele de mobilitate pot fi, in grad diferit, formale - infor-
male, institujionalizate- neinstitutionalizate, cu caracter de clasa -
fara de clasa. ,restrictive" - permisive etc.
Principalii factori !n functie de care variaza normele de mobili-
tate sint:
- contextul social-istoric de producere a mobilitajii;
- raporturile de interese profil cUltural intre grupurile de ori-
gine cele de destinajie;
- natura resurselor limitate, urmarite prin actul de mobilitate.
Intr-o perspectiva mai generala, normele de mobilitate pot fi con-
siderate ca specie a normelor de atribuire a rolurilor. Ocuparea unei ann-
mite pozijii exercitarea rolului social corespunzator pot fi facute
fie prin prescrierea, prin atribuirea rolului in funcjie de caracteristici
sociale (date de originea sociala, in principal), fie prin efor-
tul propriu persoanei mobile (in ved.erea dobmdirii. rol).
ln primul caz se cheama di rolul social este ,prescns , m eel
doilea caz, (R. Linton, 1968). Normele de mobilitate sociala
reglementeaza procesul de a un_o: In l?r,
soanele tree de la o pozijie sociala pnn mtermediul situajiei
familiale la o noua pozijie sociala.
Pentru producerea mobilitajii _socia_le. ,in !Jux", nu sufi7
denta o redistribuire a resurselor sociale linntate mtre grupun
sociale crearea unor noi pozijii sociale existenta unor norme de mobi-
litate ;ociala. Este necesar, in plus, sa aioo loc un proces de
intre unWttile social, _in C1f care se distn-
buie resursele linn tate, m legatura A cu obstacolele
normele Implicate in acest?r :esurse .. La sau,
cesul de comunicare poate fi realizat
prin intermediul mijloacelor de comumcare. de masa etc. Informajnle
primite printr-un canal sau altul de comumcare stau Ia baza autoeva-
Juarii propriei pozijii in sistemul este Y?.rba de. o
relativa la situatia persoanelor din alte poz1jn ale. sistemulm social.
Decizia de mobilitate sau stabilitate implidi nu numai evaluarea recc;>m-
penselor asociate cu propriul rol, . in r:apor.t cu ;ecompensele
altor roluri, ci evaluarea costunlor m poZijiei
sociale. Informajiile despre de sociala .. smt, in
timp, de m?bilitate. fund !ap!ul
schimbarea pozijiei sociale ImJ?hca costuri,
de satisfacere a acestor costun (cennje) smt .de
pe care o persoana o ocupa la un moment dat in spaj1ul poz1j1!1
de destinajie este, la scara sociala, dependenta de cea de ongme. (Vez1,
an acest sens, H. Cazacu, 1974.)
Actul de mobilitate propriu-zis se realizeaza. forme
De cele mai multe ori implica un p_roces de soc1alizar:
de pregatire pentru exercitarea noulm rol. Procesul de a. unm
nou rol social este, frecvent, precedat de unor valon
fac posibila obtinerea noulm rol. In de cazuri
anumite valori sociale, precum cal1f1carea, averea, _Puterea:
sint acumulate ca valori instrumentale, in vederea rolulm
dorit. (Este de menjionat, in acest context, ca o
poate fi ,finala" sau instrumentala, pen!ru. agenji soc1ali diferljl sau
pentru agent social in perioade difente.)
Deci, pentru analiza procesului de mobilitate sociala ne-am refe-
rit la: .
- jactorii care determina procesul, incluzind in categoi'l:e
toti factorii care contribuie la restructurarea raportunlor dmtre pozi-

41
tiile grupurile sociale, la redistribuirea resurselor sociale limitate;
- normele de mobilitate;
- comunicarea sau transmiterea informafiei despre oportunita-
ti}e normele de mobilitate, prin interacfiune interpersonala sau prin
mijloace impersonale ;
- autoevaluarea propriei pozitii in sistemul social decizia de
mobilitate sau stabilitate sociala;
- actttl satt comportamentul de mobilitate.
Toate acestea sint categorii analitice; impreuna cu clasificlirile
de la 1.1. ajuta la descrierea diferitelor aspecte ale procesului real de
mobilitate sociala. Din perspectiva fiecareia din categoriile menfionate
se surprind variabile diferite care contribuie la generarea intrefinerea
unui flux de mobilitate. !ntre aceste variabile exista, in anumite cazuri.
raporturi de interdependenta; normele de mobilitate, spre exeinplu.
ajung sa se cristalizeze in baza comunicarii despre mobilitate, in decursul
interacfiunii dintre persoanele angajate efectiv in procesul de schim-
bare a , pozifiei lor sociale; comportamentul de mobilitate este foarte
stdns legat de procesele de socializare anticipativa care preced sau
urmeaza deciziei de mobilitate; la rindul lor, normele de mobilitate
mai mult sau mai pufin structurate in ,mecanisme" de mobilitate pu
trebuie considerate ca simple ,caramizi"din care se constituie ,canalele
de mobilitate"; ele pot avea un rol activ in influentarea fluxurilor de
mobilitate, in special in perioadele in care sint in schimbare.
2.2. Factori specifici in determinarea migrapei
Pornind de la ideea ca migrafia este in mare parte o forma de mobilitate
sociala, se impune ca, in continuare, sa argumentam, in primul rind,
di factorii care determina fluxurile de mobilitate in genere acfioneaza
in detertninarea fluxutilor de migrafie implicit, sa evidentietn ca
modelut conceptual folosit pentru analiza mobilitajii este adecvat $i pentru
analiza migrajiei.
!n al doilea rind trebuie relevat caracterul specific al migrafiei
sau, altfel spus, trebuie raspuns la intrebarea: care sint factorii $i meca-
nismele care fac ca anumite persoane sa adopte forma migrajie a' mobili-
tajii sociale?
In fine, deoarece ani, considerat d1 pentru construcfia teoretica
pe care o realizam este fundamentala distincfia dintre migrafia ,in
flux" cea ,dispersata", se impune sa raspundem la o a treia intre-
bare: care sint factorii care fac ca migrajia sa se realizeze in flux, $i nu
dis per sat?
42
Am aratat in capitolul anterior ca exista o tendinta a membrilor
grup social de a se situa in proximitate teritoriala. Tendinta
este generata atit de cerinfe economice de cooperare (pentru grupurile
.structurate in functie de criterii economice), cit de factori sociocul-
turali.
Schimbarea raporturilor dintre grupurile sociale, aparifia unor
noi pozifii sociale, redistribuirea resurselor sociale limitate intre grupuri
pozifii sociale sint procese determinate, esenfial, de schimbarea rela-
tiilor de producfie a raporturilor dintre 'principalele tipuri de acti-
vitati de producfie. Toate aceste schimbari genereaza mobilitate sociala;
o genereaza $i in forma migrajie tocmai datorita tendinjei menjionate de
situare in proximitate teritoriata a membrilor grup social.
La rindul ei, tendinfa de grupare intr-un teritoriu dat a membri-
lor grup social este variabila in funcfie de tipul de grup social,
in funcfie de etapa de dezvoltare a societafii respective. Astfel, gru-
purile de producfie economica grupurile etnice sint exemple de gru-
puri care tind sa se situeze in cadrul unitati teritoriale. Exista
insa o serie de grupuri pentru care se manifesta tendinfa contrara,
a.nume aceea de a reuni membri din unWifi teritoriale diferite, de con-
stituire a grupurilor independent de criterii teritoriale. Organizafiile
mijloacele moderne de comunicare sint printre principalii factori
care contribuie la cristalizarea unor astfel de grupuri ,independente"
de spafiul geografic. Migrajia in flux apare ca reacjie sociata la schim-
bari sociate de tiput celor menjionate, pentru grupurite cu identitate teri-
toriala determinata. Mobilitatea sociala neteritoriala este specifica per-
soanelor care aparfin unor grupuri cu identitate teritoriala indeter-
minata.
Intensitatea fluxurilor de migrafie depinde, ca in cazul celor-
lalte forme de mobilitate sociala, de raportul dintre recompensele aso-
ciate apartenentei la respectivele grupuri, de costurile implicate de
trecerea de la un grup socialla altul comunicarea interacfiona-
rea dintre ele. Pentru teoria migrafiei, raportul dintre recompensele
sau resursele limitate asociate apartenenfei la un grup este mai eficient
sa fie tratat in termeni de raport intre calitatea viefii specifidi grupurilor
de origine de destinafie. Astfel, cu cit calitatea viejii este mai bttna
intr-un grup Y decit intr-un grup X, cu cU costurile economice $i psihosociate
ale trecerii din X in Y sint mai mici $i cu cit comunicarea dintre cele doua
grupuri este mai intensa, cu atit fluxul de migrajie de la X catre Y va fi
mai ,puternic" (sub aspectul volumului $i ritmului).
Din aceasta perspectiva, factorii specifici care genereaza influ-
enfeaza fluxurile de migratie sint factorii care determina:
-diferentele de dezvoltare, de calitate a viefii in special, dintre
grupurile sociale locale (teritorializate);
43
- comunicarea dintre aceste grupuri, sub aspectul intensWitii
si costurilor ei.
' A explica de ce intre do'?a se creeaza u_n de migratie
inseamna deci a arata care smt factom care determma diferenfele de
dezvoltare, interactiunea costurile de comunicare dintre ele.
Diferentele ri, de. calitate a vietii dintre
localitati sau tipun de localitati se explica pnn:
a. strategiile de amplasare a fortelor de productie in teritoriu
de dezvoltare a localitatilor;
b. prin factori de natura istoridi
c. geografidi.
Strategiile de amplasare a fortelor de productie in teritoriu
de la un sistem sociopolitic la altul, de la o etapa la alta a procesulm
de economidi.
ln conditiile capitalismului, a tit. natura de tie,
cit amplasarea sa in teritoriu se J?C de asigu-
rare a unui profit maxim. In conditnle soc1etatn soctal1ste, m ampla-
sarea fortelor de productie se iau in alaturi
economice, criteriile sociale. (Constrmrea. unor mdus-
triale, spre exemplu, in zone care nu au deJa realizata mfrastructura
de productie social-culturala necesara, dar care <l:u de forta
de mundi au un nivel red us de dezvoltare econom1co-soctala generala,
este un de caz de luare in consideratie a unor criterii sociale in
:implasarea fortelor de productie.)
ln al doilea rind, chiar in condifiile socialismuhti posibilitate_a
de a lua in considerafie criteriile sociale in repartizarea: jorfelor
in teritoriu este diferita de la o etapa la alta a ln sta-
diul incipient a1 industrializarii, in conditiile in care se dispune de resurse
economice reduse, obiectivele industriale nou create sint amplasate
prioritar in centrele in care exista deja infrastructura necesara. Este
posibil deci ca industrializarea socialista sa duca, in aceasta faza, la
o temporara accentuare a decalajelor
nomice. Cu cit se ajunge insa intr-un stadiu supenor de mdustnahzare,
ponderea criteriilor sociale in luarea deciziilor de amplasare. a
de productie poate deveni tot mai mare; corespunzator,
zarea poate contribui nu la accentuarea, ci la reducerea decalajelor
interzonale.
I ndustrializarea sau dezvoltarea sectorului terfiar - factori : esen-
;iali ai mobilitafii populaJiei- nu declan$eazii fluxuri de migraJie dect
n masura n care due la modificarea raporturilor de dezvoltare dintre
44
'
.
' :ii
l ocalitaji sau zone $i la modificarea interacfiunii $i costurilor de comuni-
care dintre acestea. Factorii comuni pentru tuturor for-
melor de mobilitate sociala actioneaza asupra migratiei numai atunci
dnd intra in interactiune cu factorii specifici pentru determinarea acees-
tei forme de mobilitate.
Politica de amplasare a foqelor de productie este
esentiala a politicii de dezvoltare a localitatilor. Aceasta dm urma
include insa in plus politicile de urbanizare de sistematizare teri-
toriului. Cu cit se tinde n mai mare masurii spre realizarea refele
de localitaJi urbane distribuite uniform in teritoriu $i de marimi apropiate,
cu att volumul total al migraJiei definitive este mai red7tS $i fluxurile
de migraje se desfii$oarii pe distante mai mici.
Este probabil ca reducerea volumului total al migratiei definitive
in conditiile echilibrarii distribuirii centrelor urbane in teritoriul natio-
nal se fn foarte mare masura corespunzatoare a
tiei pendulatorii (navetism zilnic, in majoritatea cazurilor). Cu cit intre
centro de convergenta social-economica localitatile din aria de
convergenta corespunzatoare se dezvolta in mai mare masura fluxuri
de navetism, cu atit sint mai reduse ca intensitate fluxurile de migratie
definitiva, ,paralele" acestora (pentru cazul fli.rii noastre vezi 5.3).
Faptul ca in astfel de conditii are loc o reducere a distantei
parcurse de migrantii din este explicabil. principiul
de migratie. Dezvoltarea une1 retele de localitat1 urbane ,ech1hbrate
( = cu centre urbane distribuite relativ uniform in teritoriu marimi
apropiate) creeaza pentru tot mai multi migranti posibilitatea de a opta
pentru destinatii pina la care costurile de migratie sint mai reduse.
Politica de dezvoltare a localitatilor in ansamblu, cea de reparti-
zare a foqelor de productie in teritoriu, in speta, constituie principalul
factor care determina raportul de dezvoltare dintre localitati impli-
cit, dintre zone social-economice. Actiunea acestui factor activ se
lizeaza insa in functie de anumite conditii, particularitati istorice
geografice, specifice fiecarei localitati sau zone. Aceste conditii pun
o amprenta asupra profilului nivelului de dezvoltare a localitatilor
implicit, asupra migratiei. Astfel, emis ipoteza ca populatia
lor de munte este mai mobila decit cea a zonelor de data fiind in
special productivitatea redusa a terenurilor agricole de munte (VI.
T rebici, coord. 1977 : 97).
Influenta factorului geografic asupra dezvoltarii localitatilor
implicit, asupra migratiei nu este insa atit de puternidi incit sa se mani-
45
feste atunci cind nu este egalizata influenta altor factori asupra migra-
jiei
3

Insistind asupra factorilor care determina raporturile de dezvol-
tare dintre localitaji, pornind de la premisa ca lor le revine rolul esen-
tial in explicarea migrafiei, sint necesare in continuare citeva precizari
In legatura cu celelalte doua categorii de factori specifici ai migrajiei,
factorii care influenjeaza interacjiunea costurile de comunicare dintre
locali ta ti.
Natural, reducerea costurilor materiale ale comunicarii dintre
localitati este legata, In primul rind, de dezvoltarea sistemului de trans-
porturi In genere, de transporturi de calatori In spefa. Exista o per-
fectionare strict tehnica a mijloacelor moderne de transport (rutier,
feroviar, naval, aerian}; In acest context ne intereseaza insa, in special,
aspectul socioeconomic: inzestrarea cu mijloace de transport In comun
lntre localWifi este strins legata, la rindul ei, de progresele urbani-
zarii, in special. urbana este insojita de o a necesaru-
lui de brate de mundi (nu totdeauna, dar in majoritatea cazurilor)
de produse agricole. Pentru aducerea lor din hinterland, dez-
volta o rejea de transporturi din ce in ce mai intinsa, mai complexa.
Modificarea costurilor psihice ale migrafiei este determinata tn
principal de factorii care influenfeaza raporturile de omogenitate -
eterogenitate culturala dintre localitaji: mijloacele de comunicafie
de masa, urbanizarea migratia.
Schimbarea naturii intensitatii relafiilor de interacfiune dintre
localitati este echivalenta cu structurarea restructurarea unor sisteme
de localitati sau zone. DatorWi. unor factori istorici, unor strategii de
dezvoltare specifice, diferite tipuri de activitati sociale ajung sa fie
concentrate mai mult In anumite localitajiftipuri de localWifi. Rapor-
turile de complementaritate dintre activitati sociale concentrate in
localitati diferite sint principalul factor al dezvoltarii interactiunii
dintre localitati.
Analizele anterioare au pus in evidenfa principalele categorii
de factori care, direct sau indirect, contribuie la generarea menfi-
nerea migrafiei in flux. Caracteristica esenfiala a acestor factori este cit
snt de natura sociala nu individuala), au o acjiune sistematica (nu
aleatoric) # se manifesta atU la originea, eft la destinaJia Jluxului.
3
fntre indicele migra-p.ei nete din fiecare judet (valoare medie pentru perioada
1973-1977) o serie de variabile care caracterizeaza judetul din punct de vedere eco-
logic (procent de suprafata arabila in total suprafata agricola, procent de suprafata fores-
tiera in total suprafata judet) nu exista o corelatie semnificativa. Este posibil ca, in
conditiile in care relatia .,migratie - variabile ecologice" s-ar studia in cadrul unor
grupe de judete foarte omogene din punct de vedere economic, sa apara relatii semni-
ficative.
46
In masura in care factorii de la origine acfioneaza sincronic cu cei de
la destinafie, ei genereaza ceea ce se cheama un ,efect de interactiune"
(R. Boudon, 1967), un factor specific, cu actiune specifica asupra migra-
tiei. Astfel - pentru a da un exemplu - dezvoltarea unui flux de
migrafie intre o localitate rurala una urbana poate fi rezultat al
terii productivitajii muncii In agricultura al reducerii corespunza-
toare a numarului de locuri de mund din localitatea ruraHi, pe de o
parte, al numarului de locuri de munca in industria urbana,
pe de alta parte. In afara acfiunii separate a acestor factori, asupra
fluxului de migrajie dintre cele doua localitati poate exercita acti-
unea un al treilea factor, rezultat din interacfiunea celor anterior
menjionati. Factorul (,efectul"} de interacfiune se manifesta in perioa-
dele in care reducerile de necesar de foqa de munca in agricultura se
realizeaza sincronic cu de necesar de forp. de munca in indus-
tria urbana.
Prezenfa unor efecte de interacfiune ntre Jactorii sociali de la origine
$i destinafie pare sa fie specifica structurilor cauzale care intervin n deter-
minarea Jluxurilor de migrafie. In masura in care - relulnd exemplul
anterior - asupra migratiei actioneaza numai reducerea de necesar
de foqa de munca din localitatea rurala, fara ca in localitatea urbana
apropiata sa existe locuri de munca libere, atunci emigrarea din locali-
tatea rurala se va face: fie spre o alta localitate in care exista necesar
de forta de munca (=flux cu alta destinafie), fie in localitati diferite,
in grupuri red use ca volum, de marime apropiata ( = migratie disper-
sata). Chiar dadi in localitatue de destinafie, in acest al doilea caz,
acfioneaza factori de atracfie cu acfiune sistematica, ei nu genereaza
un flux de migrafie din localitatea rurala, intrucit nu intra in interac-
jiune cu factori care determina emigrarea, la nivelul respectivei locali-
tati.
Aspectele puse in discujie mai sus ne permit determinarea unui
al treilea tip de migrafie, intermediar intre migrafia in flux cea dis-
persata: migrajia determinata social numai la originc sau numai la
destinajie.
Distingem deci urmatoarele tipuri de migratie, in functie de par-
ticularitatile structurii cauzale corespunzatoare respectivului proces:
I. migrajie in flux: cauze sociale la origine !7i la destinajie; efect
de interaqiune intre cauzele de la origine cele de la destinajie;
II. migrajie determinata social la originefla destinafie: cauze
sociale ale procesului la origine sau la absental efectelor
de interacjiune intre cauzele de la origine cele de la destinatie;
47
III. migratie dispersata: nu exista cauze sociale, ci numai moti-
vatie individuaUi a migratiei, din perspectiva atlt a originii, cit a.
destinatiei deplasarii.
Migratia determinata social numai la originea {0) deplasarii este
caracterizata printr-o dispersare mare la destinatie {D), deoarece nu
exista localitiiti D, aflate la un nivel superior de dezvoltare fata de
0, In raporturi de interactiune cu aceasta care sa implice costuri de
comunicare 0- Di acceptabile pentru migrantii din 0.
In faze diferite, emigrarea dintr-o localitate se poate
incadra In tipuri diferite. Astfel, este posibil ca lntr-o prima etapa migra-
tia sa aiba caracter dispersat: numarul celor care pleaca. din 0 este
redus; pledl.rile se fac In numar aproximativ egal In mai multe locali-
tati D,, in mod relativ discontinuu; cei care pleadi sint ,migranti
activi", care au un comportament de diutare accentuat, selectlnd locul
de destinatie dupa examinarea comparativa a mai multor variante;
in aceasta faza nu actioneaza inca sistematic In interactiune cauze
care sa favorizeze fluxul 0- D, nici la origine, nici la destinatie.
Pe masura ce actiunea factorilor sociali care favorizeaza migratia
se manifesta tot mai puternic in interaqiune la 0 laD, pe masura
ce informatiile transmise de migrantii activi populatiei ramase tn 0
devin mai bogate, migratia 0- D tot mai mult caracter de
flux; mecanismele de contagiune devin tot mai importante; cei care
pleaca din 0 sint tot mai mult migranti .,pasivi", care urmeaza mode-
lele de comportament prefigurate de migrantii activi.
Am demonstrat, conform rationamentului adoptat la tnceputul
acestui subcapitol, ca migratia intersecteaza puternic mobilitatea sociala.
Am pus in evidenta factorii care fac sa fie adoptata o forma teritoriala
sau neteritoriala de mobilitate, pe de o parte, iar pede alta parte forma
in flux sau dispersata a migratiei.
0 reexaminare a aparatului conceptual folosit pentru aceasta
demonstratie indica un alt aspect al unitiitii dintre migratie celelalte
forme de mobilitate sociaHi: conceptele utilizate in analiza migra#ei
snt cu cele din teoria mobilitafii sociale ( intragenerajii) sau
reprezinta o specijicare a lor. Astfel, am putut Iuera, in ambele cazuri.
cu distinctia dintre mobilitate {migratie) in flux dispersata. In cazul
mobilWttii sociale principalele variabile independente ale procesului
au rol de restructurare a raporturilor dintre grupurilefrolurile sociale,
iar pentru domeniul particular al migratiei au rolul de restructurare
48
l, ..
'J
a raporturilor dintre grupurile sociale teritorializate. Redistribuirea
resurselor sociale ,limitate" intre grupuri sau pozitii sociale, ca factor
determinant al mobilitatii, a fast tratata, in legatura cu migratia, in
termeni referitori la raporturile schimba.rile de nivel de dezvoltare
de calitate a vietii la nivelul grupurilor sociale cu identitate teri-
toriala. Decizia de migratie presupune, ca in cazul celorlalte forme
de mobilitate, procese de comunicare interactiune intre grupuri sociale,
autoevaluarea propriei pozitii sociale in raport cu altele si, in anumite
cazuri, contagiune sociala. '
Extras din
Dumitru Sandu
FLUXURILE DE
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania
1984, cap. 3 i 4
3.1. Particularitap ale migrapei in socialism
Am aratat In primul capitol allucrarii ca. fluxurile de mobilitate sociaHi
s!nt fundamental determina!e de. relatiilor de productie
de re_struc!urarea dmtre pnnc1palele tipuri de activitati
(dm pnmar, secundar tertiar). Migratia ca forma
de soc1ala ca acestor procese
!a mvelul u?-or grup?n soc1ale tentonahzate m comunitati locale sau
m .J in aceasta perspectiva a grupurilor
s?c1ale apare ca direct influentata de:
de a y1ejn d1_ntre grupunle sociale locale (teritoriali-
zate), de costunle de comunicare dintre ele.
. . mi,?"ratiei in A de etapa social-
'lstonca de smt determmate, m pnnc1pal, de caracteristici
ale ca:r:e _due la raporturilor dintre sectoarelc
de. .?ch_tmbarea de producjie a rapor-
tunlor de calitate a vtetn dmtre grupunle sociale locale.
. . Obiectivele strategia de dezvoltare adoptate la nivel national con-
facto;ut ultt'!f', de maxima importanta, care determina toate aceste
procese a_supra migra/iei. In consecinta, numai prin analiza
l?r pot f1 puse evtdenta particulariHiti ale migrajiei, legate de dife-
nte contexte soctale.
cond}tiile societajii socialiste, tntregul mecanism economic
este In producjiei a calitajii viejii maselor
?-e a1 muncu. In 3:stfel de condijii, mobilitatea sociala verticala
m a:e o mult mare amploare dedt in conditiile societatii
c?-pttaltste, m care fundamental este objinerea plusvalorii
nu In legatura cu aceste legi specifice
soctala verticala se manifesta in mai mare
masura ca mobthtate de grup, aceasta, la dndul ei, avind o funcjie de
.50
schimbare sociala mai puternica dedt cea individuala. Altfel spus, in
conditiile in care in sistemul social se realizeaza o schimbare a pozijiei
unor macrogrupuri sociale, aceasta atrage dupa sine schimbari la nive-
lul structurii sistemului. Trecerea clasei muncitoare din pozijia de clasa
exploatata in pozijia de producator, proprietar beneficiar al mijloa-
celor de productie prin revolujia socialista a insemnat, evident, un act
de mobilitate sociala de grup, cu profunde implicatii asupra intregului
sistem socioeconomic. Similar, mobilitatea realizata in flux are functii
de schimbare sociala mai puternic manifeste dedt mobilitatea dispersata.
Cooperativizarea agriculturii, ca proces de schimbare a relatiilor
de productie din agricultura, constituie in cadrul societatii socialiste
unul din procesele de restructurare a relajiilor de producjie cu influenja
semnificativa asupra migratiei din rural. Proprietatea de grup creeaza
posibilitatea productivitajii muncii in agricultura prin aceas-
ta, contribuie la reducerea necesarului de foqa de munca din acest
domeniu. Apare astfel o premisa a emigrarii din rural. Cooperativizarea
agriculturii constituie deci o componenta esenjiala a strategiilor de dezvol-
tare din socialism, cu influenja deosebita asupra procesului de migra/ie.
In condijiile dezvoltarii socialiste in genere, ale cooperativizarii
in speta, ritmul de reducere a forjei de munca ocupate in agricultura
este mai rapid dedt eel inregistrat in conditiile dezvoltarii de tip
capitalist (1. Blaga, 1979: 83-85). Corespunzator, reducerea ponderii
populatiei rurale in populatia totala se face mai rapid in conditiile socia-
lismului ; emigrarea rural-urban se realizeaza foarte probabil mai rapid
dectt tn capitalism ( pentru etapa a procesului de industrializare).
Aceasta este una din trasaturile specifice ale migratiei in socialism,
determinata de o strategic specifica de dezvoltare a agriculturii socia-
liste.
Ritmul rapid de emigrare din rural in urban, in socialism, este
efect al actiunii conjugate a industrializarii cooperativizarii.
In tarile socialiste, in perioadele in care industrializarea se rea-
lizeaza in ritm mai rapid dedt dezvoltarea agriculturii, emigrarea
urban este de sa fie influentata in mai mare masura de schim-'
barile din industrie decit de cele din agricultura. Analiza pe care o vom!
intreprinde asupra cazului Romaniei socialiste va argumenta
cita aceasta idee. ;
Nu numai ritmul, ci sensul fluxurilor de migratie poate fi
trolat in socialism prin intermediul politicii de amplasare rationala
in teritoriu a forjelor de productie prin politica de sistematizare
toriala de localitati. Am mentionat cu ocazia analizei intreprinse iq
primtil capitol ca. 0 particularitate a amplasarii in teritoriu a
de productie in socialism o constituie luarea in consideratie, simultan,
a criteriilor de eficienta economica sociala. Cu cit nivelul general
51
de dezvoltare economica a societatii socialiste respective este mai ridi-
cat, cu atit este mai mare posibilitatea de a lua In consideratie criterii
sociale in realizarea amplasarii diferitelor obiective economice.
. J!osibilitatea de a la nivel macrosocial, repartizarea in
a jorjelor de producjM atrage dupa sine posibilitatea reducerii
de a fluxurilor de migrajie a consecinjelor nega-
tf.ve ale m'lgraj'let zonele de origine a migranjilor.
Dezvoltarea une1 retele urbane echilibrate- cu centre urbane
de marime apropiata, distribuitc uniform in teritoriu - constituie
o de In special in conditiile dezvol-
soctahste . cu consecmte directe, pozitive, asupra migra-
tH:l. Acest c?ntnbme, de la reducerea distantelor de
la conshtmrea unor fluxun de migratie pendulatorie in limitelc
uno: rzocrone acceptabile, la echilibrarea raportului dintre migratia
penoulatorie cea difinitiva. '
3.2. Ipoteze pentru un model teoretic
al migrapei interne (MTM)
In de elaborate pentru teoria generala a fluxurilor
(cap. 1 2) de particularitatile specificate pentru cazul
mterne In derivam ip<;>tezele pentru MTM
(vezr frg. 3.2.1). Domemul de valabrhtate al MTM il constituie fluxurile
de migratie interna, spontana, manifesta In cadrul unei societati de tip
( Hlfetut t
DECIZQ POUTICE
I'OIJrtl -

siste11111tizare .
urbanizare
.. Plilrr!CA ,

I:t:Z l E
acumulare-
consum
investipi pe
..
demograhro
. _ . II
'JNVEST1Tft Sl ORGANJZARE
tCONCMICA
Nivelullll
FORTA DE MUNCA
H NATURALA A POPULATIEI
S:tructura )PulatJei {virstO.sex, medii reziden-
hale etc. ' f
JNVESTITII
OE MUNCA
sectoore productive PE ECTOR DE
secloare nepraductive ACTIVITATE
distributie
--
Nivelul IV
CAUTATEA
VIETI1
;--
:;';
0:

z
=>c:"'
Ed[;;"
-
I
Nivelul V
MIGRATIE
M intrazonalO.
Mdet:ri1trlii
HI I t1
perspectivQ
;-----
-
cerere -
1---
o.oc:
R-U
sectoricld si ofertil
LJ 0
regionala '
sec-
H alt.!man!U
regio:
si
ORGANIZARE
relatii de Ia >'-s
H interzonala
n'velul lntreprinderii
<"'"'
CONSECINJE MIGRA}
w't="t:
MUNCII_ pe ramurn I

-J:o=:-: R- mediu rural
regtune socto-econom1ca ;:)UU
U- mediu urlxln
.___
M- migrofie
Fig. 3.2.1. - Modelul conceptual al determinanp.lor
52
El
socialist. Modelul a fost construit cu intentia de a fi verificat mai ales
la nivel national judetean.
H
1
: pentru jluxurile de migrajie interna, factorii explicativi cei
mai importanji snt politicile de dezvoltare, att sub aspect sectorial, eft
sub aspect regional (,ipoteza strategiei de dezvoltare").
Avind in vedere ca migratia este o reactie la schimbiiri cumulative
ca schimbiirile fundamentale in societatea socialista sint facute in
baza unei planificari unitare, este de ca strategia de dezvoltare
sa fie eel mai important determinant la nivel macro al acestui proccs.
Exista o evidenta empirica destul de larga pentru a sustine ca
o astfel de ipoteza este de asemenea valida pentru un mare numar de
tari in curs de dezvoltare (S. Amin, 1974, G. Baldwin, 1979).
H
2
: fluxurile de migrajie snt influenjate numai prin intermediul
serii de factori care se refera la raporturile de calitate a viejii de
comunicare intre persoane sau grupuri sociale care aparjin uncr comuni-
tafi locale diferite (,ipoteza calitajii viefii").
H2.1: toate celelalte conditii fiind egale, cu cit diferentele de cali-
tate a vietii lntre origine (0) destinatie (D) sint mai mari, cu atit
fluxul de migratie 0 - D este mai in tens;
H2.2: toate celelalte conditii fiind egale, cu dt comunicarea lntre
0-D este mai intensa cu costuri mai recluse, cu atit fluxul de migra-
tie respectiv este mai intens.
Intensitatea fluxului 0-D este data de efectul de interactiune
dintre raporturile de calitate a vietii de comunicare intre cele doua
localitati (zone); sensu! fluxului (0-D sau D-O) este influentat in
special de raporturile de calitate a vietii corespunzatoare .
Spre deosebire de ipoteza ,strategiei de dezvoltare", care se refera
la variabilele cu influenta indirecta asupra migratiei, ipoteza ,calitatii
vietii" se refera la rolul variabilelor intermediare (variabile explicative
cu influenta direcHi) in acestui proces.
Modelele economice ale migratiei- de tipul Lewis-Fei-Ranis
Todaro (vezi Todaro, 1976) -pun in evidenta importanta diferentelor
de venit intre origine destinatie, pentru intensitatea procesului in
discutie. Tinind seama de faptul di venitul poate fi considerat ca. un
indicator al unor aspecte economice ale calitatii vietii, s-ar putea spune
di aceste teorii au insistat mai ales asupra unor determinanti directi
ai migratiei.
Dupa cum am aratat in definirea conceptului, alti indicatori
ai calitatii vietii semnificativi pentru migratie se refera la raporturile
intercomunitare in ceea ce locuinta. serviciile pentru populatie.
infrastructura, relatiile de vecinatate etc.
%IUPUri si!uate In localWiti diferite
poate f1 reahzata pnn mtermediul bununlor, persoanelor, serviciilor
etc. Mentionam ca In anumite cazuri volumul actual al migratiei este
de ditre valorile anterioare ale flux, prin intermediul
unm proces de. i'nt:e migranti nonmigranti, printr-un
efect de contagmne s1mllar celu1 care se exercita in difuzarea oricarei
alte inovatii. care se exercita efectul de contagiune este
acela al costur!lor. de intre origine destinatie,
ca 1!-rm.are a u.ne1 mtense .mtre migrantii sositi la desti-
de. la In pnma etapa a fluxu-
lm se mamfesta in spec1al actmnea migrantilor activi - migrantii care
parasesc locul de in pofida traditiei de stabilitate (rezidentiala
sau de loc de munca) care compar.l mai multe destinatH posibile
aleg intre ce ;migrava sa fie perceputa ca
de. deyme ce !n ce ma1 puternidi presiunea
exerc1ta!a. de efechvi de la destinatie asupra non-
rmgra?tllor de .1<1: ongtne, a m1grantllor potentiali asupra altor nonmi-
grantl de la ongme sensul adopHirii deciziei de migrare (D. Sandu,
1978); In acest famili:Uii__ are un rol mai putin impor-
tant m luarea dec1z1e1 de m1grat1e dec1t m etapele anterioare; compor-
tamentul de migratie este mult mai apropiat de ceca ce se cheama
colecti:V" . igrantii sint mai degraba pasivi decit
achv1 m .care pot aparea pentru fri-
de dezvoltare intre
destmat1e, m1grat1a de reverure, mecarusmele de feed-back negativ
pentru a mentine viabilitatea comunitatii de origine, masuri de control
direct asupra migratiei etc.
Ha: ntre dijeritele forme ale migrafiei existii o interacjiune. Chiar
daca in prezent interactiunile de acest tip sint inca putin cunoscute,
de pres?pus ca fenomenul de migratie - ca reactie la schimbarile
soc1oeconom1ce componenta a acestor schimbari - nu poate fi inte-
les in afara unci astfel de abordari simultane a formelor sale de
festare.
Cerinta metodologica de dezagregarc a acestui fenomen (]. Gaude,
1976) in cursul analizei este corolarul ideii de interactiune intre formele
migratiei. '
. In stadiu de elaborare a MTM exista eel putin doua categorii
de sttuatu care pun prob!eme de interpretare. Spre exemplu, emigrarea
de Ia A la B se reahzeaza nu pentru ca In medic localitatea B ofera o
mai calitate decit .A. ci pentru ca persoana X din A este
de grupul ;arma n sub aspect cultural care este mai
bme reprezentat m B dec1t In A. In acest caz ceea ce conteaza este
atrt comunicarea, cit calitatea vietii: X ca, pentru
54
'
I
r'
satisfacerea nevoilor sale, relatiile sociale sint mai adecvate in B decit
in A. dat fiind faptul ca. in B se afla mai multi ai grup.
un stil de viata mai asema?ator .cu cel.pe care (cu care
in plus, costurlle de c11; :n:eJ:?bm
unui grup de profil cultu;al redu.sc m consecmta, mte-
grarea migrantului in B se face dif1cultat1. . .
Un alt caz particular pentru mterpretarea cu
MTM propus este acela in care migratia este putern1c. mp.uentata pnn-
tr-un control direct al procesului. Sa presupunem ca 1m1grarea tntr-un
mare este foarte redusa datorita .unor legi restrictive care
sa reduca ritmul de a ora3. un caz ma:gtnal
pentru MTM, deoarece migratia la ongm1, ca act
dar nu la destinatie, .. Intr-Ao astfel
mai adesea rezulta .o m. din A_ .. B. pnn
unei localitati B', s1tuata m prox1m1tatea locahtatu B .. Dat fapt.ul
ca transferul de persoane de la A la B este legile
restrictive asupra imigrarii in B, de cahtate. a v1etu tntre
cele doua localWiti se reflecta, intr-o pnma etapa, pnntr:o
a migrafiei spre B'. In plus, legile la mtrarea in
marile pot
comunicarii tntre mdiv1zu s1tuat1 la ongtnea Ia destmat1a fluxulm.
Un alt caz un flux care ar putea fi considerat ca ,rezistent'' Ia
modelul teoretic' prezentat, este eel al migratiei (ca
urmare a casatoriei). Atita timp cit intre doua 0 D se
un mare numar de migratii pentru casatone, Ia un.
de timp redus {cei care migreaza spre membn a1 unet
generatii), se poate cons1dera se in
flux. ln acest caz, intensitatea fenomenulm se nu. atlt dife-
rentele de calitate a vietii intre D, c!t J:?al ales de
comunicare sociala intre cele doua comurutatt locale. S1m1htudtru cul-
turale reguli de casatorie specifice pot facilita
de 1a o comunitate la alta. personala este consecmta
condifie a schimburilor: nu se in ace.st
caz care este factorul eel mal Important al m1grat1e1: regulile
de 'schimb matrimonial sau efectul intre persoanele
din cele doua comunitati.
Atunci dnd schimburile matrimoniale intre 0 D nu se fae in
flux, ci pledirile din 0 se fac spre multe a fi
trate in spafiu in timp asupra unet a.nume se poatc vor?t
de o emigrare dispersata. Un astfe.l de tip de care nu m
flux nu constituie obiect de anal1za, conform cond1tnlor de val1?1ta!e
pentru MTM. Este probabil migrati.a se
mult mai mare masura decit cea 1ll flux pnn factort pur pslho}ogiCI
55-
invers, migratia in flux este in mult mai mare masura analizabWi in
termeni socioeconomici, fara ca prin aceasta sa consideram cl meca-
nismele psihosociale sint absente in acest ultim caz.
Validitatea MTM pune o serie de probleme.
Factorii determinanti ai migratiei au ritmuri specifice de schim-
bare: influenta lor se exercita cu intirziere variabila de la un factor la
altul. Datorita acestei ,dinamici diferentiale" a factorilor, MTM nu poate
fi dedt daca se determina:
- unitafile temporale de analiza cele mai adecvate pcntru ficcare
factor (avind in vedere, desigur, datele disponibile); .
- decalajele temporale specifice in inHl.ntuirea cauzala a diferi-
tilor factori.
0 serie intreaga de schimbari nu au un caracter cantitativ nu
sint masurabile prin variabile continue, ci sint schimbari structurale,
cu caracter calitativ. !n consecinta, va trebui utilizata nu numai analiza
cantitativa, ci analiza calitativa. Schimbarea relatiilor de productie,
spre exemplu, este un proces foarte complex, care se preteaza dificil
la o analiza strict cantitativa.
!n ceea ce componentele blocului de factori cu influenfa
directa, este de subliniat ca au ritmuri de schimbare diferite,
unii in raport cu altii. In general, este de presupus ca raporturile de
. a vietii intre diferite comunitafi locale sau zone socioeconomice
se schimba mai incet decit raporturile de dezvoltare economica ce carac-
terizeazli aceste u,nitati teritoriale.
Pentru verificarea ipotezei asupra rolului calitatii vietii in deter-
minarea migrafiei, analizele la nivel judetean-predomip.ante in lucrarea
noastra- se cer completate cu o analiza la niveluri cu grad de agre-
gare mai redus (comunitate localli, individ), avind in vedere faptul di
anumite aspecte ale calitatii vietii nu pot fi puse in evidenta dedt la
un nivel de analiza apropiat de individ.
In legatura cu specificitatea modelului teoretic propos, accentuam
asupra ideii eli, in context socialist, migratia este un fenomen contro-
labil, in mod indirect, prin intermediul politicii de investifii. Aceasta
posibilitate deriva din natura socialista a relafiilor de producfie.
In legatura cu specificitatea MTM, in raport cu alte modele de
acest tip (elaborate pentru situatii de tip nonsocialist), mentionam
incercarea de a demonstra eli :
- nu numai veniturile locurile de munca disponibile sint pre-
dictori eficace, ci alte variabile ale calitatii vietii comunicarii sociale,
cu care interacfioneaza;
56
I.
I
;
I .
.,, .... :'.
., .
' ,.
-- migratia este cu atit mai explicabila ca fenomen social cu cit
se adopta tratarea variabilelor de calitate a vietii ca variabile interme-
diare;
- o forma data de migratie nu poate fi explicata in mod satisfa-
ca tor fara a tine seama de alte forme ale fenomenului.
3.3. Ipoteze pentru un model teoretic
al rural- urban
Date fiind ponderea intensitatea foarte J,llare a migrafiei rural-urban
(MRU) in migratia totala (vezi tabel 5.1.1), acestui tip de migrafie ii
va fi acordata o atentie speciala in cadrul lucrarii. Ipotezele de lucru
folosite in abordarea MRU vor fi derivate din ipotezele generale ale
MTM, avind in vedere particularitatile specifice raporturilor dintre
mediile rezidentiale intre care se acest flux.
Incepind cu anii 1950, dezvoltarea satului romanesc este legata
mai ales de dezvoltarea agriculturii socialiste; la dndul sau,
este in special sub influenta industrializarii.
Strategia nationaHi de dezvoltare face ca ritmul schimblirilor la
nivelul complexului sa fie, in general, mai rapid decit
la nivelul complexului ,sat-agricultura" .
Avind in vedere aceste aspecte caracterul planificat al schim-
barilor socioeconomice majore, se poate formula ipoteza urmatoare.
H
4
: intensitatea fluxurilor de MRU este controlatii prin schimbiiril(
la nivelul complexului n mai mare miisura dect prin
schimbiirile la nivelul complexului ,sat-agriculturii".
Raporturile de calitate a vietii intre rural urban constituie
determinantul direct al fluxurilor respective. La dndullor. aceste rapor-
turi au, la un moment dat, o anumita valoare, datorita componentei
cu ritmul eel mai rapid de schimbare - complexul
Acesta este deci factorul care, in ultima instanfa, prin intermedin!
raporturilor de calitatea vietii, determina ritmul, volumul intensi-
tatea MRU.
H
5
: calitatea vie#i asiguratii la nivelul complexului ora$-industrie
constituie un stimulent al MRU, n special pentru agricultorii rurali.
H 5.1 : reactioneaza prin, migrafie in principal in raport
cu diferenfele de venit de calitate a muncii.
Hu: ei adopta un comportament de migrafie mai rapid dedt
alte grupuri din populatia rurala.
Statisticile de care dispunem nu ne permit de a verifica direct
aceasta ipoteza. In consecinta, a trebuit sa introducem in continuare
57
o ipoteza metodologidi pentru a estima intensitatea fluxului de emigrare
a agricultorilor rurali, spre
H
6
: acest flux este cu atft mai puternic cu cit emigrarea netii de ta
sat ta ora$ $i reducerea ponderii popula#ei ocupate n agriculturii (n
total p_opulalie ocupatii) snt, n mod simultan, mai intense.
Incerdim deci estimarea intensitatii acestui flux prin intermedin!
produsului (interactiunii)
1
dintre seria ratei de emigrare neta de la sat
la variatia anuala a procentului de populatie ocupata in agricul-
tura. Indicele de interactiune va fi validat in masura in care vom con-
stata corelatii statistice semnificative logice intre valorile sale celc
ale altor indicatori a diror semnificatie este mai evidenta.
Ipotezele H
5
He vor putea fi validate numai prin analiza dia-
cronica. Specificarea modelului teoretic pentru analiza sincronidl. va
fi facuta pe parcursul analizei.
1
Alegerea nnei astfel de tehnici este bazatll. pe practica de a calcnla
dintre o variabila dependenta (3) efectul de interactiune al altor doua variabile inde-
pendente (1 :;;i 2), respectiv ru
3
(R. Boudon, 1967; 420-421) prin intermedin! nnei
corelatii de ordinul zero intre ,.3" ;;i produsul .,1 x 2" r
31
x
2
). S-a demonstrat identi-
tatea intre cele dona tehnici, pentru cazul variabilelor dihotomice cp
12 3
= <ptx
13
Calcu-
Iarea efectului de interac?nne prin tehnica .,produsului" a fost adoptata pe larg tn rea-
lizarea 1ucril.rilor Laboratornlni de studii cercetll.ri sociologice.
58
J
!i
Iii:
.
.11[.7 .....
,.
-,
Capitolul 4 --------,---
4.1. Contextul socioeconomic al schimbarii
caracteristicilor migrapei interne
Pentru a determina contextul socioeconomic al schimbarii caracteris-
ticilor migrafiei este utila regruparea factorilor in modelul teo-
retic al migratiei (3.2 3.3) in:
A. factori care actioneaza la lnceputul perioadei de referinta sau
in etapa imediat premergatoare momentului de inregistrare a caracte-
risticilor migratiei;
B. factori care actioneaza In decursul perioadei de referinta.
La un nivel foarte general, continutul acestor factori este .definit
pentru cazul MRU din Romania, In decursul perioadei 1950-1980,
prin:
A.l. inegalitatile de dezvoltare social-economica in particu-
lar, de calitate a vietii lntre diferitele zone ale tarii. Diferentele de grad
de urbanizare de industrializare intre zone slnt indicatori sintetici
semnificativi din acest punct de vedere;
. categoriil?r cele mai suptise
nsculm de mtgratte spre m totalul populattei rurale: agricultorii,
din punct de vedere al compozitiei ocupationale, tinerii, din punct de
vedere al compozitiei In functie de vlrsta, categoriile sociale cu valori
red use pe scalele de status socioeconomic;
domeniul relaJii.Ior de productie (In special
orgamzarea agrtculturu pe haze soctahste- proprietatea socialista
de stat cooperatista);
B.2. schimbari in politica de investitii, In profil sectorial regional;
B.3. redistribuirea populatiei pe sectoare de activitate: trecerea
la 0 populatie la 0 populatie
m care ocuparea este facuta dommant m mdustne (sectoare neagricole).
La inceputul perioadei de referinta pentru analiza pe care o intre-
prindem, societatea rurala este dominanta in cadrul.societatii globale
59
(vczi tabel 4.1.1 ). Majoritatea populatiei ocupate lucra in agriculturii
(74,1% in 1950). Din punct de vedere economic, comunitatea sateasdl
era organizata pe baza proprietatii private {constituirea cooperativelor
agricole incepe in 1949).
Tabel
Migrape caracteristici ale populapei rurale a Romaniei la recensamintele de dupa
1930
Caracteristici ale populatiei
Anul
rurale ale migratiei
t1930 1948 1956 1966 1977
I. Populatie rurala ** mii 11229 12 159 12 015 11 797 11320
2. Pondere in populatia. 78,6 76,6 68,7 61,8 52,5
totalll. (%) **
3. Tll.rani activi ill populapa
activli. rurala (%) ** 84,4 74,4 53,9
4. Populatie de - 14 ani in
populapa ruralli. (%) ** 28,3 26,7 27,2
5. Populatie de 15-29 ani
in populatia. rurala (%) ** 27,5 l2,8 18,6
6. Numll.r mediu de persoane
4

4
= 1,05
3,9 = 1,11
3

4
= 1,17
3,35 = 1,13
pe gospodil.rie: rural/ ur-
ban** 4,2 3,5 2,9 2,97
7. Numil.r mediu de per-
soane pe sat * 793 861
8. Migranti pe durata vietii
din total populatie (%) ** 27,4 32,7 34,9
9. Migranti pe durata vietii
en domiciliu urban, din
total migranti pe durata
vietii (%) ** 44 67 76
La mijloeul anu1ui; ** la data recensamintului.
Sursa: Anuarul demograjic al R.S. Romania, D.C.S., 1974; Anuarul statistic
al R.S. Romania, 1977, 1978; Recensdmanttll populafiei i al locuin{elor
din 5 ianuarie 1977, D.C.S., 1980.
Este de presupus di familia juca un rol important in viata indivi-
dului, in strinsa legatura cu comunitatea.
Potenjialul de migrajie in comunitatile rurale este mare, data
fiind ponderea importanta pe care o au categoriile cele mai supuse risen-
lui de migratie: agricultorii tinerii (tabel 4.1.1).
In anii '50, potentialnl de migratie al comunWitilor rurale nu era
functie numai de structura ocupationala de virsta a populatiei, ci
de diferentierile social-economice. 1 n condifiile unui demaraj indus-
trial rapid, tn anii primutui cincinal, prezenfa la sate a unei structuri
60

sociate cu diferenjieri verticate importante !ji, evident, a unor contradicfii
de interese tntre aceste gru.pari definite n funcfie de proprietatea pe care
o defin a putut constitui un stimulent de emigrare la tn special, pentru
!(iranii jara pamtnt sau cu gospodarie mica.
In 1955 gospodariile de la sate se grupau astfel, infunc-
tie de forma de proprietate, modul de lucru al pamintului marimea
proprietatii (cf. Raportul de activitate at Comitetului Central at Parti-
dului Muncitoresc Romdn la Congresul al If-lea al partidului, Edit.
de stat pentru literatura politidi, 1956, p. 105):
proprietate colectiva, asocieri n munca
- gospodarii 1nscrise in G.A.C.
proprietate privata
- proletari agricoli
- tarani cu gospodarie mica
- tarani cu gospodarie mijlocie
- chiaburi
proprietate privata, asocieri in munca
sub
%
5,5
1,0
45,2
40,5
2,0
- gospodarii inscrise in 5,8
I negalitafile social-economice din lumea satului erau accentuate
nu numai prin inegata distribujie a proprietafii asupra pamtntului, ci
# prin distribuirea inegalii a inventarului agricol lji a parcelarii pam1z,..
tului, pe tipuri de gospodiirii. Astfel, in 1947, 80% din gospodariile cu
0,1-1,0 ha pamint erau complet lipsite de vite de munca, cifrele cores-
punzatoare pentru categoriile 1,1-3,0 ha, 3,1-5,0 ha 5,1-10 ha
fiind de 60% respectiv 40% 25% (N. S. Stanescu, 1957: 53).
Tendintele care se manifesta in schimbarea structurii sociale,
in perioada 1948-1955, sint de reducere a ponderii proletarilor agricoli
(cu mai putin de 0,5 ha pamint) a gospodariilor mici (cu 0,5-3 ha
pamint) de a ponderii gospodariilor de (N. S.
Stanescu, 1957: 61-66). Reducerea ponderii gospodariilor cu mai pufin
de 3 ha pamtnt este, pe de o parte, rezultatul proceselor economice interne
satului, al politicii economice duse de partid Jafa de dijeritele categorii
ale faranimii, iar pe de alta parte, este, joarte probabil, rezultat al emigrii-
rilor la oralj, tn special ale faranilor din aceste gospodarii.
Aceasta este una din etapele in care structura sociala a satului
joadi un rol important in determinarea fluxurilor de migratie.
I negalitafile de dezvoltare intre diferitele regiuni ale tarii sint put ernie
marcate. Populatia urbana este concentrata 1ntr-un numar redus de
centre industriale Arad, Galati, Bdiila,
61
Cluj) ; . zonele sint foarte din punct de vedere a1 gradului de_
urbamzare. (Pentru o analiza. detaliata a acestor aspecte vezi: I. Meas
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 46-59.)
. 0 inegalitate cu asupra migratiei este, probabil, cea
refentoare la dezvoltarea difentelor zone rurale. Un indicator semnifi-
cativ in acest sens este ponderea gospodariilor cu mai putin de trei ha
de pamint in totalul gospodariilor pe regiuni geografice.
In a categorii de gospodarii in zona
Suceve1 (regmnea geograf1ca Bucovma) a fost de aproximativ 71%
in Carpatii Munteniei Olteniei de 67%, fata de 24% in Dobrogea
in Mold.ovei (N .. S .. B). ln plus, recen-
sammtul dm 1948 1.:r;d1ca o megal1tate a gradului de parcelare
a din gospodarule pe regiuni geografice. Apreciind
regmmle dm acest punct de vedere, in functie de numarul mediu de
parcele pe de suprafata medie pe o parcela, rezulta ca
o pamintului se intilnea in gospodariile din
Carpatu (cu 6,3 parcele pe gospodarie 0,72 ha pe
parcela), (<:u. 6,1 parcele pe gospodarie 1,06 ha pe
parcela) (cu 9,5 parcele pe gospodarie 0,81 ha
pe parcela) .. mmim de parcelare era in Dobrogea, cu 4,5 parcele
pe gospodane cu 2,36 ha pamint pe parcela (A. Golopentia, P. Onica,
1948: 47).
Politica de dezvoltare industriala a tarii determina- inca ince-
pind cu primul plan cincinal, 1951-1955- schimbari importante in
toate domeniile vietii economice sociale a tarii. Fluxul de MRU
este un efect al actiunii conjugate a acestei politici cu strategia de trans-
formare socialista de modemizare a agriculturii.
lntre 1951-1980, gradul de urbanizare al tarii de la 25,4%
la 49,6%. Pentru a ilustra intensitatea schimbarilor economice- mai
mn!-t sau mai putin legate de MRU-:- in decursul acestei
penoade, prezentam variatia dtorva indicatori semnificativi pentru
dezvoltarea economica (tabel 4.1.2).
In decursul acestei perioade s-au produs schimbari fundamentale
in compozitia populatiei ocupate (vezi tabel 4.1.3).
In ce masura, intre caracteristicile mentionate - pentru inceputul
sau pentru intreaga durata a perioadei de referinta - migratia intema
se pot stabili anumite legaturi?
ln anii '30, unui nivel de urbanizare foarte redus ii corespund
fluxuri . de migratie rural- rural, dominante in cadrul migratiei totale
(vezi tabel 4.1.1). Datele disponibile nu ne permit determinarea exacta
a momentului in care MRU devine principalul flux de migratie intema.
Se numai ca tn perioada 1968-1973 acest flux era dominant in
62
1 ...
f
migratia totala, cu o pondere de 35,5% (ponderea corcspunzatoare migra-
t iei rural-rural fiind de 24,5%).
Tabel 1.1.2
Ritmul schirnbarilor economiC<:\ 1951-1980
Indicator
Venit national pe locuitor
Productie globala industriala.
Volurnul investi?ilor
Personal muncitor (in sec-
torn! de stat)
Rata rnedie
de
anualll.:
1951- 1980
8,2
12,3
12,4
4,2
Sursa: A nuaml statistic, 1981.
Tnbel 1.1.3
Schimbilri in distributia popula.tiei ocupate pe scctoare
cconomice
'
Sectoarele economice \ 1950 1980
1 Difercnta
1980- 1950= d{
I
I
II
III
Agricultura +
silvicultura 74,3 29,8 -44,5
Industrie +
constructii 14,2 43,8 29,6
Servicii 11,5 26,14 14,9
Total 100 100
* Indicele schimbarilor structurale este:.Jl::df = 55,5%.
Sursa: Anuarul statistic, 1981.
Este foarte probabil ca fluxurile de MRU ajung sa fie dominante
ca pondere in migratia intema inceptnd cu anii 1950, la un nivel de
urbanizare cuprins intre 25% 30%. {Trecerea de la 25% la 30%
populatie urbana din populatia totala a tirii se realizeaza intre 1950
1956.) Aceasta ipoteza este in acord cu o constatare facuta pentru
1
Se pot da ca exemple, sirnilare cazului Roma.niei, Iugosla.via, care in 1960 a.vea.
28% populatia urbana MRU ca flux dominant in etapa 1961-1965 (43% din migra-
tia totalll.); de asemenea, Bulgaria avea in 1960 un nivel de urbanizare de 34% MRU
cu o pondere de 50% din rnigra?a totalll., in perioada 1961-1964 (Labour Supply and
Migration, 1979; 194); asupra acestui subiect se poate consulta W. Zelinsky, 1971).
63
mai multe fari ale Europei, in cadrul unei analize a direi perioada de
referinfa se intinde pe durata 1950-1975 (Labour Supply and Migra-
tion Europe, 1979: 238-239): sub tin nivel de urbanizare de 25%
fluxul dominant este eel rural-rural; pe masura ce se realizeaza trecerea
de la 25% la 50% populafie urbana, MRU se impune ca flux dominant
1
.
Pentru cazul Romaniei, ipoteza poate fi susfinuta in mod indirect:
daca in anii 1968-1973, MRU neta este fluxul cu cea mai mare pondere
in migrafia to tala la un volum anual cuprins intre 7 5 000 119 000
persoane ( Anuarul demografic, 1974), iar, conform estimarilor noastre,
prin metoda naturale, in anii 1950, 1951, flux avea un
volum de aproximativ 150 000 persoane, atunci este probabil di in
anii '50 ponderea sa era dominanta. Este posibil cain anii 1955-1958
migrafia rural-rural sa fi redevenit dominanta (vezi 6.3.1), pentru ca
ulterior fluxul rural-urban sa se impuna in continuare.
Este probabil di structurile cauzale care vor fi puse in evidenfa
pentru diferite tipuri de fluxuri de migrafie se vor regasi in realitate
atita timp cit MRU ramine dominanta in migrafia totala. ln momentul
in care migrafia interurbana se va impune pe primul loc in migrafia
totala, este de ca MRU nu va fi susfinuta numai prin dezvol-
tarea sectoarelor urbane nonagricole, ci prin diferentele de stil de viata
intre rural urban. ' '
Datele anterior prezentate, care le organizeaza,
vizeaza evidenfierea caracterului relativ omogen al perioadei noastre
de referinfa, din punct de vedere al fluxului care domina migrafia interna.
Dadi factorii cei mai importanfi care acfioneaza asupra migrafiei
au fost enumerati, ramine de masurat de dovedit efectiv influenfa
pe care fiecare dintre ei o exercita asupra diferitelor fluxuri de migrafie.
Confruntarea modelului teoretic cu datele empirice va fi facuta
in continuare, in subcapitolele 4.2, 4.3. Evident, instrumentul teoretic
va funcFona diferit in cazul analizelor de tip diacronic sau sincronic.
In primul caz, distincfia intre condifii cauze ale schimbarii caracte-
risticilor migrafiei in flux va fi mai clara dedt in eel de-al doilea caz.
In fapt, validarea modelului teoretic propus va fi facuta prin analize:
a) diacronice, la nivel de fara, pentru o lunga perioada de refe-
rinfa (1951-1980);
b) diacronice, pe etape ale procesului;
c) sincronice, la nivelul judefelor farii, utilizind valori referitoare
la situafia social-economica a farii in anii 1973-1977 indici ai migra-
tiei pe durata viefii (construifi cu ajutorul datelor furnizate de recen-
samintul din 1977);
d) diacronice sincronice asupra structurii fluxurilor de migrafie
interjudefeana, folosind datele recensamintelor din 1966 din 1977.
64
Intre primele trei ultimul tip de analiza exista o
importanta. Analizele de tip a), b) c) trateaza fluxunle de
la un mod mai abstract, fie ca emigrare, fie ca imigrare, atunc1
estimeaza intensitatea acestora; caracteristicile lor sint puse in relafle
cu caracteristici socioeconomice fie de la locul de plecare, fie de la locul
de sosire. In analiza asupra structurii fluxurilor de migrafie (tip d),
caracteristicile acestora sint puse in relafie cu raportul dintre caracte-
ristici ale locului de sosire plecare. Fluxul de migrafie este
deci la un nivel mai concret, in contextul acfiunii simultane a
de la locurile de plecare de sosire. ln plus, acest tip de a_re
avantajul de a putea pune in evidenfa structura fluxurilor de
ca distincta de intensitate, volum, sens ritm, surpnnse pnn
celelalte tipuri de analiza.
4.2. Calitatea viefii fluxurile de migratie
2. 1. Variabile intermediare fn modelele migrapei
Rezultatele analizei diacronice la nivel national nu infirma ipo-
teza ca variabilele
2
referitoare la locurile de munca la calitatea viefii
acfioneaza ca variabile intcrmcdiare in modelul cauzal al principalelor
0,30'
0,20 0,36
0,29
0,48
U3
0,4@
V 3. E migrarea nero
din rural
Fig. 1.2.1. - Modelul empiric al migratiei rural- urban.
(Fe arcele V,, v
1
sint notati coeficientii de determinatie: multipla-partiall!.,
pentru influenta blocului V6- Vll- Vl6 V30;
pentru relatiile v,- v
1
din afara bloculm de vanabile. In cazul vanabllelor
din bloc se da r;J. Uc sint variabile reziduale.)
I Variabilele pentru analiza la nivel national sint semnificate prin V (anexa 1),
iar cele pentru analiza Ia nivel de judet prin v (anexa 2).
65
fluxuri de migratie (vezi fig. 4.2.1 tabelele 4.2.1 4.2.2). ln
timp, ,sadicia" modelului empiric, la acest nivel de analiza - in special
absenta datelor care sa fie explicit diferentiate pe urban rural-,
nu ne permite formularea unor probe pe deplin convinga toare pentru
a confirma ipoteza in discutie.
1
3
6
11
16
Tabel 4.2.1
Validitatea statistica a modelului empiric al migrapei ru-
ral-urban (perspectivil. diacronicll.)
Predictii
r
2
a(I.l7). e.U ls.so = 0
ru a.ao= 0
"n a.ao < "n 3
"sa.n< "sa
r 18 a.3Q < "1s 3
Valori

0
<0,49.
<0,74
<0,79
<0,66
Valori
observate
0,03
-0,14
0,43
0,45
0,38
* Valoarc semnificativil. a YtJ.k pentru p = 0,0 1.
Tabel 1.2.2
l\futricea de corclatie * a variabilelor din modelul migratiei rural-urban
(perspectivil. diacronicil.)
3 6 ll 16 17 30:
I
'
- 0, 71
1
0,63
I
0,69 0,59
1
0,69 0,80
- 0,79 0,74 0,66
I
0,52 0,82
- 0,79 0,68 0,61 0,76
- 0,52 0,50 0,68..-
- 0,70 0,59
32
0,52
0,59
0,60
0,33
0,43
-
17 - 0,61 0,29
30 - 0,78
x 14,50 7,33 .. 12,11 81,71 7,432 15,67 31,96 9,89
a 8,08 2,46** 7,60 41,74 4,195 16,32 23,06 14,20
r = 0,51, pentru p = 0,01.
Pe baza valorilor date de metoda naturale; folosind inregistrari1e
date de statistica populapei, rezultll. x= 7,78 a= 3,18. Corelapa dintre cele doua
estimari r = 0,88.
In schimb, modelele empirice construite pe baza datelor agregate
la nivel de judet s!nt mult mai bogate. Evidenta statistica furnizata
de aceste modele este ca nu numai MRU, dar $i celelalte forme ale migra-
fiei interne totale se supun tn linii mari ipotezei asupra con{i1zutului varia-
bilelor intermediare (vezi fig. 4.2.2, 4.2.3, 4.2.4}. Explicitam argumen-
tam in con tinuarc aceste concluzii.
66
us
0,51
vS.Imigrare in orase din
comunele alter judefe
Fig. 4.2.2. - Modelul emp1nc a1 imigrarii in din comunele altor judete.
(0 alta variantil. a acestui model poate fi fll.ril. v44. Pe arce sint notati
coeficientii de regresie partialil. redusil.- p.)
v 42. Valoarea normei
convenfiomle in C.A.P
v 31. Personal muncitor
Ia 1000 lo(uitori
v41. Ponderea sectorului
vegetal In consumul to-
tar de munca din CAP.
-0,13
U40
v48. Modernizarea cultu-
rnla a judetului
IJ46
0,35
0,60
U6
0,55
v6.Rata emigrCirii din comune
spre judet
Fig. 4.2.3. - Modelul empiric al migratiei rural - urban in cadrul judet.
v 51. Populatia celui ma1
mare din judet
42.Vnloarea normei
conventionale in C.A.P.
v 26. VI nzO.ri de miirfuri 0
nealimentare i:----'=--U26 U9
........'--==='---'"
I
15.Diminuarea mortolitatii
infantile
U6 U40
0,49
v 9.lmigrarea In comure din
comunel.e altar judete
Fig. 4.2.4. - :Mode1ul empiric al migratiei rural - nual intre judete.
La nivel national, intcnsitatea MRU este determinata de
anuala a venitului national pe locuitor: cu cit
mai marc, cu atit fluxul rural-urban cste mat mtens {f1g. 4.2.1
tabel 4.2.3).
Tabel 1.2.3
Determinan"? ai emigrarii nete din rura.l in urban (V
1
}
s
Efect da.-
Determi-
Efect Efect Efect
torat unor % efect
natie par- cauze co- direct
pala
total rxy direct Pux indirect
mune sau din "efl
corelate
)
0 l 2 3
I i 5 6
V30. Venit naponal
0,82 0,45
I
0,37 55 pe locuitor 0,36 -
V 11. Locuri de mund!.
tn industrie 0,16 0,74 0,22 - 0,52 30
Vl6. Reducere %
populatie in agricul-
turafcre\itere % popu-
0,12 0,66 0,12 - 0,54 18 lap.e in industrie
I
V6. Indicele emigrarii
0,64 19 agricultorilor rurali 0,12 0,79 0,15 -
Vl. Timpul (anul) - 0,71 - 0,19 0,52 -
V32. Productivitatea
I
0,25 0,34 muncii in agricultura - 0,59 - -
V17. Investitii in in-
0,52 0,16 0,36
I - dustrie - -
* R'acso,u,tul = 0,77, semnificativ la p = 0,001, pentru F,,u = 19,25.

Din punctul nostru yedere, ceea_ ce. cste mai este
faptul di, dintre toate vanabllele economtce m cele
mai bune explicatii pentru fluxul de MRU le _da com-
plexa, semnificativa nu numai pentru c1
calitatea vietii. pentru volumul de bunun. ;;1 pe care oamenn
n pot avea la dispozitia lor pentru a-;;i satisface cenntele.
Este de presupus di sporul venitului mai
rapid asupra calitatii vietii urbane dedt vtetu rurale;
determinind o intreaga serie de schimban la mal dedt la
sat, cre!?terea venitului national contribuie astfel la contt?.uar_ea
lui de MRU. La rindul sau venitul national este .,controlat pnn schtm-
barile care se realizeaza productivitatea in investitiile din industrie
;;i din agricultudi.
68
interpretabWi in logica cercetihii noastre, aceasta corelafie
a migratiei cu venitul national nu este fiha probleme. Venitul national
este o variabila cu grad mare de agregare. Din acest motiv semnificatia
corelatiei constatate pare a fi destul de nesigura. Ramine ca o directie
de cc:rcetare deschisa elucidarea relatiei dintre MRU !?i diferitcle compo-
ncnte ale crqterii venitului national.
Variatia numarului de locuri de mund1 in industrie, la nivel
national, constituie un al doilea factor cu influenta directa asupra MRU
{fig. 4.2.1).
Coroborind rezultatele analizei la nivel national cu cele ale anali-
zei la nivel de judet, rezulta d'i MRU este determinata de diferente
intre calitatea vietii la sat ;;i la ora!?, diferente care se refera nu numai
la locurile de munca disponibilc !?i la calitatea lor, ci !?i la alte aspecte
ale calWi tii vietii.
Dadi analiza diacronica la nivel national anunta numai ca migra-
tia cste influenjata ;;i de alti factori dedt cei strict legati de locurile
de mundi - semnificaji prin venitul national -analiza la nivel de
judet precizeaza continutul factorilor respectivi. se refera in
principal la serviciile comerciale, sanitare culturale, la nivelul mediu
al veniturilor pe judet (dat in principal de structura de ocupare a popu-
latiei ;;i de nivelul de dezvoltare al cooperativelor agricole de produc-
tie).
Influenta dirccta cea mai importanta asupra majoritatii fonnelor
de migratie- la nivelul judetean de agregare a datelor- este exer-
citata de varia bile ale locurilor de munca: cu ct populajia unui jude!
este ocupata n mai mare masura n sectorul de stat ( preponderent neagri-
col), cu ctt capacitatea sa de atracjie este mai mare, cu atit numarul rura-
lilor care vin din alte judeJe pentru a se stabili tn orafele judeJului respec-
tiv este mai mare (tabelele 4.2.4 4.2.5).
Pentru analiza la nivel de judet am lucrat cu trei categorii de
varia bile, care se refera la:
a) diferentele de grad de dezvoltare intre judete la inceputul perioa-
dci de referinta pentru acest tip de analiza (1973-1977).
b) diferentele de dezvoltare la mijlocul {1975) sau la
perioadei (1977)
c) ritmurile de schimbare socioeconomica in decursul acestei
perioade (vezi anexa 2).
Cu numai dona exceptii, detenninantii care apar pentru diferite
forme ale migratiei se refera la primele doua categorii de variabile
(tabelele 4.2.4 4.2.5). Rezulta di pentru aceasta perioada de rejerinJa
(1973-1977 ), pentru principatele fluxuri de migrafie interna (rural-
urban, rural - rural, inter- intrajudeJean) conteaza mai mutt diferen-
69
Tabel 4..2.4
Determinanti ai migratiei la nivel de judet - variabilele * 10, 5, 6 lli 9
Efect ** direct Efect indirect specificat
Efect datorat unor cauzc
Determinanti
comune sau corelatc
v10
I
v5
I
v6
I
v9 vlO
I
v5
I
v6
I
v9 vlO
I
v5
I
v6
I
v9
v24.. Personal muncitor
in 1973 0,57 0,31
v28. Consum apa potabila
transportata prin conduc-
te 0,31 0,50
v37. Personal sanitar 0,13 0,51
v35. Personal in industrie 0,18 0,31 0,20 0,08
v4.1. Consum de munca in
sectorul vegetal, C.A.P. -0,18 -0,08 -0,33 -0,28
v30. Fonduri fixe 0,48 0,43 0,13 0,21
v22. Suprafata locuibila
nou construita 0,03 0,51
v25. % populatie urbana 0,13 0,70
v51. Populatia ce1ui mai
mare orall
0,05 0,05 0,62 0,40
v4.4.. Imigrarea in oralle din
comunele altui judet 0,40 0,17
v31. Personal muncitor, in
1977 0,67 0,50 0,25 ' 0,10 0,01 0,39
v4.0. Participare la munca
tn C.A.P. 0,35 0,25 0,35 O,H
v4.8. Indice dezv. culturala 0,60 0,19 0,18 0,42
v4.2. Valoarea normei con-
ventionale in C.A.P.
0,17 0,13 0,07 0,25
" v 10 - migratie neta; v5 - imigrare in din comunele altui judet; v6 - emigrarea din comuue in ale ace-
judet; v9 - imigrarea in comune din comunele altui judet.
*" Definirea tipurilor de efecte, in 0. D. Duncan, 1975.
Ill Iii
Tabcl 1.2.5
Determinanti ai migratiei Ia nivel de judet - variabilele 9, 7, 8 1
Determinanti
v24.. Personal muncitor in
1973
v35. Personal in industric
v51. Populatia celui mai
mare
v31. Personal muncitor in
1977
v26. Vinzari marfuri nea-
v9 I
limentare 0,34
v6. Migratie rural-urban in
judet 0,32
vl5. Diminuarea mortali-
tatii infantile 0,20
v38. Rata mortalitatii in-
fantile
v27. Ponderc populatiei
rurale de 15-24 ani
in pop. rural1i.
Coeficien t de determina tie
(R2 sau r
2
) pentru relatia
lui y cu variabilele cu in-
fluenta directa 0, 76
Nivel de semnificatie pen-
tru R
2
0,01
Efcct direct Efcct indirect specificat
v7
0,76
-0,29
0,78
0,01
v8 1----;4 v9 I v7 I vS I v4
-0,53
0,59
0,47
0,69 0,35
0,01 0,01
0,05
0,25
0,09
0,16
I
Efect datorat unor cauze
comune sau conlate
v9 I
v7 v8
\ v4
0,39
0,46
0,22
0,08
-0,22
-0,17
0,36
0,05
0, 19
v9 - imigrare in comune din com uncle altui judet; v7 - migratie neta; v8 - emigrare neta din rural; v4 - imigrare
in urban din rural, intra- interjudeten.
tete de dezvoltare _ intre sat judete - decit ritmurile lor
de dezvoltare. d li v
Estimarea MRU a fast facuta, in cadrul acestm tip e ana za,
prin trei indici (vezi anexa 2): Jude+ulut din propriile sale
v4 - rata de imigrare in t
comune sau din cele ale altar judete; .
1
It
v5 _rata de imigrare in judetului dm comune a e a or
judete 1 d +
v6 _ rata de emigrare din comune, spre ale ace )U
Toti acesti indici sint calculati pe baza. m
din 1977 la migrantii pe durata vtetu. Pnmul mdtc{ (vt1J
t 0 estimare globala a MRU; eel de-al doilea (v5) este sem.m tea tv
MRU interjudeteana Jpe mari distante), iar eel de-al trellea (v6)
pentru MRU intrajudeteana. . .
1
.
Pentru fluxul rural- rural determmantul dtrect ce mat .tmpoAr-
t t este volumul de vinzari de marfuri nealimentare, pe
u1 de sosire. La rindul lor, aceste. .sint cu atitv mal man,
1
jt judetul are o dezvoltare neagncola .mat (Pas 31 =
cu 0 74) cu cit suprafata locuibila constrwta este mare (.f:!aa 7&-
= o' 24) Tinind cant de faptul ca proportia populattei m sec-
toru.i stat (cu preponderenta

este semmftcah_ya


nivelul mediu al din Judet, A s-ar s?une ca vo urn
vinzarilor de marfuri nealimentare functte de
- nivelul veniturilor populattel de .
_ radul de dezvoltare al serviciilor . ..
Nu g dispunem de varia bile pentru a dtrect
dar se poate presupune ca sint cu atit mal
ci al al judetului este mai mare. (lntre volumul vmzan e mar
talia cf cpea_


latie din j udet - este o corelatte semm tea Iva a - , ,
r ' 0,64.) ' fl d. d
0 rivire de ansamblu a tuturor tipurilor de m. tel e
mi ratiep definitiva, in analiza la .ni:rel ?.e JUdet. (vez.\ t.abe-:
l l g 4 '2 4 4 2 5) duce Ia concluzia ca determmanfz
e e !?
1
f t l
ai migrajiei sint estimati prin indicaton re en on .a.: . . .
- onderea personalului in totalul populattei .
_ personalului .in total personal,
- volumul vinzarilor de marfurt .
_ gradul de modernizare culturaHi a JUdetulm (sub aspectul
serviciilor ;;i consumului cultural);
' 1977 t 1 personalului muncitor in agricultura, din total 3 Intre 1950- procen u
personal, variaza intre 7% 10%.
72
- ponderea populatiei cu nivel de instructie mediu !ji superiorr
din total populatie de peste 15 ani, din judet '
Deoarece tofi ace$ti indiJ;atori snt subsumabili conceptului de cali-
tate a viejii, rezulta ca cercetarea empirica susjine in mod substantial-eel
puJin la acest nivel de agregare a datelor - ipoteza variabilelor de cali.
tate a vietii ca variabile intermediare in modelul de explicare a jluxurilor
migrajiei.
1ntr-un singur caz, atunci dnd variabila dependenta nu se mai
refera la migratia definitiva, ci la navetism, principalul predictor nu
mai este o variabila din categoria celor care descriu strict calitatea vietii,
.ci mai mult celelalte aspecte (preponderent economice) ale dezvoltarii:
navetismul in cadrul populatiei active a unui judet este cu atlt mai
puternic cu dt participarea cooperatorilor la munca agricola este mai
redusa (r40 66 = - 0,59). Desigur, intre cele doua variabile exista o
relatie de interactiune; participarea cooperatorilor la munca este o
cauza a navetismului (preponderent rural- urban) in masura in care
{) consideram ca indicator al gradului de dezvoltare al cooperativei
agricole: cu cit nivelul de dezvoltare al cooperativei este mai ridicat
;;i cu dt veniturile pe care aceasta le asigura cooperatorilor sint mai
mari, cu atlt este mai redusa tendinta spre navetism rural - urban,
din respectiva comuna.
Intre variabilele din domeniul calWitii vietii celelalte variabile
de dezvoltare relatiile s!nt foarte strinse, pe de o parte pentru di ele
.se interinfluenteaza, iar pe de alta parte, pentru ca indicatorii folositi
in analiza au frecvent semnificatie multipla atlt pentru aspecte de
-calitate a vietii, dt pentru dezvoltare in sens strict economic.
Consecinta acestei interdependente este faptul ca in categoria
determinantilor directi ai migratiei apar variabile care nu se refera
in primul dnd la calitatea vietii. Din punct de vedere al ipotezei pe
care o tratam (vezi 3.1, H2) important este ca aceste variabile nu au
asupra migratiei o actiune directa mai importanta dedt variabilele
propriu-zise de calitate a vietii. Participarea cooperatorilor la munca
agricola este o astfel de variabila. Prezenta ei in categoria celor cu
influenta directa sintem inclinati sa o atribuim nu atit importantei
unor factori strict economici in influentarea migratiei, cit mai ales sem-
nificatiei largi pe care o are, inclusiv asped:e de calitate a vietii.
4
Spre deosebire de celelalte variabile care explica intensitatea fluxurilor, acesta
e.ste principalul predictor al volumului imigrarii in urban in perioada 1973-1977;

29
= 0,64. Indicele respectiv este semnificativ, pe de o parte, pentru capacitatea cen-
trelor urbane ale judetului de a asigura servicii de invata.mint, iar pe de alta parte, pen-
tru capacitatea de incadrare a personalului muncitor cu nivel mediu superior de cali-
ficare.
73
Desigur, argumentajia pe care am dezvoltat-o susjinerea
ipotczei asupra calW'ijii viejii ca de variaJ:'ile
minarea migrajiei este intemeiata pc prem1sa cons1deram mdicato-
rului ,populajie ocupata in sectorul de stat, la 1000 locuitori" ca se:I:?-
nificativ in principal pentru aspectele de dczvoltare descmnate pnn
calitatea viejii.
In afara variabilelor de dezvoltare - referitoare sau nu la cali-
tatea viejii -, o influenfa directa asupra migrafiei, de mai midi. inten-
sitate, o exercita factorii referitori la potenjialul de migraJie allocali-
tajilor de origine. Astfel, neta din comunele _unui
cu atit mai marc cu cit proporjia pcrsoanelor cu maxima dispombtli-
tate de migratic (intre 15 24 ani) este mai marc in aceste comune,
la inceputul perioadei de referinja. (1973). 4.2.5, v8). .
0 succinta examinare a conjmutulu1 vanabilelor exogene Impli-
cate in explicarea principalelor tipuri de migrajie analizatc estc de
natura sa permita o mai corecta situarc <: asupra variabilelor
intermediare (H
2
) in contextul datelor d1spombxle.
Tabel 4.2.6
Efectul total al variabilelor exogene asupra migratiei, la nivel de judet
(coeficienti de corelatie)
Varia bile exogene in
Indica tori ai migratiei la nivel de judet
modelul cauzal
v5 v6 v9 vlO v4
v30. Fonduri fixe in industrie 0,64 0,61
v35. Personal in industrie 0,39 0,38
v42. Retribuire in C.A.P. 0,30 0,38
v31. Personal muncitor 0,71 0,61 0,51
v41. Profil agricol (vegetal) in
C.A.P. -0,39 -0,53
v51. Talia principal 0,15 0,67 O,H
v48. Indice dezvoltare culturala 0,69
v22. Locuinte nou construite 0,51
v25. Nivel urbanizare in 1973 0,85
Cu exceptia v6 vlO, toate variabilele sint calculate indici de
Corespunzator, variabilele explicative sint date pentru locul de sosrre a fluxulm.
Prin examinarea datelor din tabelul 4.2.6 se constata di in cadrul
variabilelor exogene ale modelelor de migrajie figureaza atit varia-
bile din categoria ,calitatea viejii" (v35, v42, v22, v25), cit
variabile referit_oare la alte v41 ).
variabilelor refentoare la calttatea vtejn nu numax. ca
direcji, ci ?i indirecti ai migratiei este legata de mat multi facton. ln
primul dnd, interacfiune putemica intre diferitele
ale calitatu vietu. am at:ibui} un sens cauzal relatiilor
dt!lt.;e ele m populatia totala deter-
rm?-a vinzanlor de marfuri nealimentare, spre exemplu), tre-
bme ca. atribuiri au o anume doza de relativitate in
condifn!e Foarte multe din aspectele calitatii viejii
putermc nu atit pentru faptul ca intre ele ar exista rela-
tu cauzale, CI pentr1:1 ca ale unor procese fun-
precum urbanizarea. fn fine, constrin-
?en dtspombtle au facut ca in lista de variabile incluse
sa ftgureze un numar redus de variabile de dezvoltare semni-
economice, nelegate direct de calitatea
vtetn (fondun mveshjn, productivitate etc.). Datorita acestui
.. favon_zat un _gen de ,circularitate", aspectele de calitatea
VIetu fund explicate pnn alte aspecte ale domeniu.
. Cu a:e?te metodologice- care, odata
pot ft mat cercetari viitoare -, ipoteza calitajii
v:etn (H2) nu este _cont:aztsa met de datele de acest tip. Pentru prin-
CI_Paln! flux de v rmgrafte, rural - urban interjudetean, determinantii
refera la aspecte ale calitatii viejii, iar principalul determi-
nant de na_tura strict economica se refera la volumul
ftxe m !ndu:;tne .. F'!-ptul ca. variabilele ultime !n lantul cauzal
exogene) smt refentoare la calitatea viejii semnaleaza
o . - de a masura factorii care deter-
J:?Ina acest de. vanabxle. Analtzc: la nivel national (vezi
f1g. _evi_dentiaza, rol de vartabtle exogene, componente ale dez-
voltaru de calitatea viet!i (investijii in industrie, productivi- '
etc.): P: aces_t temei se poate presupune ca analizele dia-
cron:ce smt m mat mare masura sa puna 1n evidenta rolul dife-
renttat al vanabllelor de dezvoltare in explicarea migratiei'.
v a_ceasta anali_za in plus, 9i necesitatea speci-
1poteze1 va:tabtlelor mtermediare. Astfel, este de presupus
ca fluxuri de migrafie existii anumite variabile
referztoare la cahtatea vz.etu, care constituie blocul factorilor intermediari.
Cercetarea pe aceasta direcjie este. deocamdata, in buna masura de
explorare. Dezvoltam o astfel de analiza pentru cazul migrafiei rural.:
urban intra- interjudefene.
i.2.2. Determinanfi ai migratiei rural-urban, intra- interjudefene
Introdudn_d factorul distanta in analiza MRU, intre structurile cauzal
respective- pe distanta mare (interjudetean) mi v
(mtraJudejean) - apar diferenje semnificative.
75
La recensamintul din 1977 s-au lnregistrat 4 101 227 persoane
nascute In comunc cu domiciliulln (56,5% din migratia interna
totala pe durata vietii. exceptind ,alte situatii nedeclarat" in 1977).
Din acest total, 55,4% sint migranti la mare distanta (de la un judet
la altul). Ponderea femeilor migrante este mai mare pentru fluxul
rural- urban intrajudetean (52%) decit pentru eel interjudetean
(49,4%).
Chiar daca migrantii la mare distanta ar fi mai tineri decit cei
pe o mica distanta. in consecinta ar supravietui mai multi din momen-
tul pledirii, se poate considera ca, din total flux rural- urban, apro-
ximativ 50% este interjudetean. Rezulta ca MRU este nu numai rezul-
tatul diferenjelor dintre sat ci, intr-o bu11a masura, ejectul acjiunii
conjugate a difcrenjelor interjudejene c1' diferentde sat -
Din punct de vedere al structurii cauzale, se constata ca MRU
interjudeteana este controlata mai ales prin diferentele referitoare la
ocuparea populatiei in sectoare neagricole: care a trag in cea
mai mare masura migranti rurali de la mare distanta apartin judetelor
cu pondere mare a personalului muncitor in total populatie. Sub acest
aspect, judetele cu putere de atractie maxima sint (677)
5
,
Hunedoara (628), (420), (395), Constanta (359).
Este de remarcat ca majoritatea acestor judete au cu traditie
industriala. ln 1966, procentul de populatie ocupata in industrie, avlnd
in vedere intreaga populatie activa a era de 78,4% pentru
Hunedoara, 74,4% pentru 62,3% pentru 56,2%
pentru ln Constanta 58% din popUla.tia activa era
ocupata in sectorul servicii. (Pentru tipologia Romaniei in functie
de sectorul de activitate preponderent in economia vezi I. Meas-
nicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977.) Aceste judete, cu o puternica
atractie asupra populatiei rurale din alte judete. aveau, de asemenea,
un grad de urbanizare ridicat inca din 1956: 1 (nivelul eel mai ridicat)-
2- Hunedoara, 6- 7- Constanta. 8-
5 Cifrele indica raportul dintre numarul de migranti in judetului j, din
comunele judetelor i, populatia urbana a judetului j, exceptind migranpi rurali din
alte judete. inmultit cu 1000. Deci, imigrantii in ora!?ele din j sint raportati la acea
parte a populapei urbane din j care nu ii include. Indicele este construit astfel in
intentia de a pune in evidenta atractia ora!?elor unui judet asupra migranplor de un
anume tip, migrantii rurali care vin din alte judete. Din punct de vedere demografic,
indicele este o masura a incidentei migratiilor de acest tip asupra populapei urbane a
judetului. In literatura de specialitate se o tehnica asemanatoare, constind in
determinarea ratelor de migratie, folosind ca baza de raportare populatia nonmigranta
(Ann R. Miller, apud N.U., Methodes de mesure .. . , 1971, p. 17). In cazul nostru,
baza indicelui o constituie populatia urbana in judetul de sosire, formata din persoanele
care nu sint venite din comunele altor judete (= ,nonmigranti de un anume tip"), in
1977.
76
Prin raportare la regiunile istorice ale tarii s-ar putea spune ca
centrele urbane care exercita cea mai mare atractie asupra ruralilor
din alte judete sint situate in Banat in sudul
Transilvaniei (Hunedoara, in mai mica masura, Sibiu, pentru
.care indicele mentionat este de 316%
0
) in Dobrogea {Constanta).
cu minima put ere de atractie a ruralilor de la mare distanfi
se . afla in .nordul - indice de atractie 71 %
0
) in
(Bthor, cu mdicele 129%
0
Satu Mare- 95%
0
), in nordul
Transilvaniei (Salaj - 118%
0
Bistrita-Nasaud - 126%
0
) in sudul
Munteniei (Teleorman - 93%
0
).
MRU in cadrul judet are o determinare diferita fata
de cea pe care o arc respectivul flux atunci dnd se intre
j udete. ln cazul intrajudetcan, cmigrarea de Ia comune Ia este
atit mai puternica cu cit judetul respectiv este mai modernizat din
punctele de vedere ale consumului echipamentului cultural mai
modernizat din punct de vedere agricol (vezi tabel 4.2.4., v6). Profilul
de dezvoltare agricola a judetului joaca un rol secundar: cu cit agri-
.cultura judetului este orientata in mai mare masura spre cultura plan-
telor (versus sectorul zootehnic sau al activitatilor anexe), cu atlt nece-
sarul de forta de munca in agricultura este mai mare. In plus, forta
de munca ceruta pentru acest sector este de formatie prcponderent
traditionala. In consecinta, se ajunge la situatia ca modernizarea cul-
turala in judetele cu astfel de profil agricol sa nu atinga in medie
grad ca in cele in care agricultura are un alt profil. Prin intermediul
modernizarii culturale, cmigrarea de acest tip (rural-urban intrajude-
tean) este stimulata mai mutt de catre volumut de populajie oc upata tn
sectorul de stat mai pufin de catre profilul ,cultura plantelor" al dez-
voltarii agricole a judejului (vezi fig. 4.2.3).
Indicele de modernizare culturala a judetului a fost construit
(D. Abraham, 1979) prin agregarea valorilor ponderate (cu ajutorul
analizei factoriale) referitoare Ia numarul de telcvizoare, de spectatori
de cinema, de cititori din bibliotecile publice de elevi in licee Ia un
profesor, in cadrul judet. Chiar dadi tehnica de agregare poate
fi subiect de comentarii, indicele are o mare valoare de predictie pentru
tipul de migratie in discutie.
Pentru a facilita interpretarea acestor constatari, precizam ca
j udetele cu maxima emigrare interna din rural spre urban sint puternic
dezvoltate din punct de vedere socioeconomic: Cluj, Hunedoara,
77
Sibiu, Arad, Constanja, Braila
6
ln aceste condijii, ceea ce influen-
jeaza migrajia din comunele respectivelor judeje slnt diferenjele lntre
sat nu diferenjele de dezvoltare lntre judeje. RezuWi o emi-
grare din comune spre judej mai putemidi dedt spre
altor judeje.
Dintre toji indicii de dezvoltare (sau mai exact spus, dintre toji
aceia pe care noi i-am luat In considerajie), eel mai important pentru
segmentarea fluxului de MRU in migrajia intra- interjudejeana este
gradul de urbanizare al judejului: cu dt judejul estc mai urbanizat,
cu aUt este mai redus fluxul emigrarilor din comunele sale spre
altor judeje, In raport cu fluxul rural - urban In interiorul
judej (p
46 25
= - 0,72). ln al doilea dnd, In acest sens acjioneaza
constructia de locuinje din fondurile statului ale organizajiilor coope-
ratiste: cu dt In judejul de origine volumul locuinjelor nou construite
a fost mai mare, cu aUt emigrarea din comune spre altar judeje
a fost mai mica (P
46 74
= - 0,38). .
Este probabil ca printre factorii care determina MRU intraju-
dejeana acjioneaza orientarile valorice, nemasurate direct In analiza
noastra. Majoritatea judejelor cu MRU interne putemice aparjin unor
regiuni istorice care au similitudini culturale: Banat (jud. Cri-
(jud. Arad) Transilvania (Cluj, Hunedoara, Sibiu). Este vorba
de particularitaji culturale care decurg din contextul istoric de evolujie
din structura najionala specifica. ln condijiile In care aceste judeje
au un grad ridicat de dezvoltare economica, specificitatea lor culturala
se traduce printr-o mai mare orientare a ruralilor spre
judej. Altfel spus, atlt timp dt propriul judej ofera oportunitajile eco-
nomice dorite (intr-o masura mai mare sau aproximativ egala cu alte
judeje) mediul cultural migrantul din rural opteaza pentru
a se stabili In ale propriului judej, In mai mare masura dedt pentru
ale altar j udeje.
ln ceea ce celalalt factor care influenjeaza asupra MRU
in interiorul aceluiasi judej, gradul de participare a cooperatorilor la
munca agricola (v40; anexa 2), l-am interpretat ca semnificativ pentru
gradul de dezvoltare al cooperativei agricole de producjie. Participarea
la munca agricola In cooperativele de producjie este determinata de
nivelul veniturilor (v42) asigurate de organizajia cooperatista (rio
42
=
= 0,25), de gradul de organizare a muncii de asemenea, de raportul
dintre forja de munca disponibila In cooperativa sarcinile de mundi
de realizat in cadrul acesteia. 0 puternica emigrajie in anii anteriori
6
In clasificarea facuta de D. Abraham ( 1979) pe baza unei cercetari realizate
la Laboratorul de studii cercetari sociologice (grup de cercetare D. Abraham, A. Nistor,
D. Sandu), rangul de dezvoltare al acestor judete. in functie de valorile a 25 de variabile,
este: 2. Constanta. 3. Hunedoara, 4. 5. Sibiu, 6. Cluj, 11. Braila, 16. Arad.
78
perioadei de contribuie la volumului de sarcini de
munca reahzat pe de munca In cooperativa agricola.
Or, dup?- cum .menjwnat deJa, acest rapgrt este favorabil
la munca agricola. Din acest punct de vedere,
dec1, parbc1parea cooperatorilor la mundi poate fi interpretata ca
0
consecinja a migrajiei.
Avlnd in vedere ceilalji factori care o determina, am interpre-
tat aceasta participare ca semnificativa pentru gradul de dezvoltare
al cooperativei agricole. Unui nivel de dezvoltare agricola ridicat ii
corespunde o productivitate a muncii ridicate in consecinja, un nece-
sar de forja de mund'i in agricultura redus. La dndul sau acest necesar
.redus stimuleaza emigrarca la
. De<_;i, daca se com para factorii care determina 1}1 R U inter- intra-
se constata cii fn primul caz factorii cei mai importanfi sint
de loc'l!nte de munca disponibile in urban, la locul de sosire, iar in
eel de contextul cultural al judejului de dezvoltarea
agncola a cooperatwelor de la locul de origine.
Constatarea este in buna masura consistenta cu concluzia altor
ccrcetari in evidenja faptul ca, pe masura ce distanja de migrajie
c:cyte, m<;>hvatia )<:c de munca" devine mai importanta in luarea deci-
ziei ca, pe ce distanta. de migrajie se _reduce,
mohvajia rcfentoare la cond1jnle de locmre de la destmajie (A. Ro-
gers, .L. C:'lstr<;>. 1979, formulata pe baza datelor referitoare
a m1graj1a dm Ungana, Cehoslovacia Statele Unite ale Americii).
l.n Romaniei, pentru MRU pe mare distanja se constata
tendm ja; in ceea ce migrajia pe distanje reduse, se
pare. ca .ceca c e conteaza mai mutt nu este lowinfa ca atare, ci. calitatea
medzuluz urban de to wire ( servicii culturale, echipament comunitar etc.).
4 .3. Costurile 1jii selectivitatea migratiei
Reactiile oamenilor la schimbarile socioeconomice sint diferite in functie
de o serie intreaga de factori. '
. a caror reacjie este migrajia, unul din factorii
mal este pozijia individului a familiei sale in cadrul
SIStemulUI SOCial local (comunitate sau zona).
Cei ca:e reacjioneaza eel mai rapid, in numar mare, la stimulii
care schimbarea rezidenjei ocupajiei, in afara propriei
lor sint. cei care prin pozijia lor sociala sint sus-
ceptib_Ili a :plah cele mai reduse -din punct de vederc
matenal psthosoctal - pentru migrajie (vezi 3.2, Hu) Acestc
79
aspecte sint tratate in literatura de specialitate sub titlul de selectivi-
tate a migrajiei.
. yom la _acele fort?: de selectivitate care pot fi puse in
evtdenja m baza tipulm de analiza pe care o dezvoWi.m si a datelor de
care dispunem care, in timp, sint mai semnificative pentru
lanjul cauzal al migrajiei.
. In conformitate cu ipoteza H
5

2
(vezi 3.2}, din analiza
la mvel najw_nal agri.cultorii din rural adopta un compor-
tament de ma1 celelalte categorii ocupajionale din
rural un de un
7
Intensitatea emigrarii agri-
cultonlor dm rural determma mtens1tatea fluxului total de MRU
(vezi fig. 4.2.1}.
Emigrarea agricultorilor, spre deosebire de fluxul total de M R U
este influentata in primul rind de cre$terea numiirului de locuri de
disponibile in industrie (fig. 4.2.1). Aceasta constatare este in buna masura
conc?rdanta cu ipoteza H
5

1
(cap. 3.2}. Pentru detalierea argumentarii,
comparavtiv. in_fluenta. venitului najiot;tal a disponibilului
de locu:1 din asupra fluxulm total de MRU asu-
pra em1graru agncultonlor (vez1 tabel 4.3.1}. Oricare ar fi intervalul
de ,!ntirziere" in calcularea corelajiei, ocuparea forjei de munca in
industrie mai mult asupra emigrarii agricultorilor decit
asupra fluxulm total de MRU. De asemenea, ocuparea in industrie este
mai de agricultorilor decit venitul national, oricare
ar f1 mtervalul de mhrztere in calcularea corelajiei.
Fluxul total de MRU este influenjat mai mult de variatia veni-
tului national decit de variajia ocuparii in industrie. '
. dadi influenta relativa a venitului national a ocupari i
tn mdustne asupra MRU asupra emigrarii agricultorilor este structu-
rata conform ipotezelor avansate (in 3.2), este de menjionat ca pentru
tipuri de emigrare (a ruralilor a agricultorilor} influenja veni-
tului national este ridicata.
empirice se conformeaza in b.1'1a masura ipotezelor
asup:a specificitajii migrajiei agricultorilor, nu trcb:Iie uitat ca indicele
folos1t pentru a estima intensitatea emigdirii agricultorilor este con-'
struit in baza unor ipoteze nu a unor date care masoara direct feno-
met;tul. In aceste conditii, folosirea unor date mai ,tari" ramine un
dez1derat pentru validarea ipotezelor formulate.

7
Re}atia este, asemenea, semnificativa la un decalaj de 2 ani, dar mai pupn
de?It la de un an. Nu am folosit pentru interpretare corelapa intre
vanatnle celor. doua varia bile (MRU indicele emigrarii agricultorilor)
pentru a eVIta corelapile de tip parte-intreg (V6- indicele emigrarii agricultorilor este
construit utilizind date implicate in constructia V3 - emigrarea neta a ruralilor) .
80
Tabel 4.3.1
Rolul venitului naponal :;;i al industrializarii in expli-
carea statistica a MRU a emigrarii agricultorilor
spre (coeficienp de detenninare -r2)
Va,tiabile ale emi-
gra.rii (y)
MRU. Relafie:
- sincrona (V5)
- intirziere de un an
(V3)
- intirziere de doi ani
(V7)
Emigrare agricultori.
Relatie:
- sincrona (V6)
- intirziere de un an
(V4)
- intirziere de doi ani
(V8)
[.

anuala a ve-
nitului nati-
onal pe locu-
itpr (V30)
0,.50
0,67
0,29
0,58
0,49
0,35
Cre;;terea
anuala a
personalului
in industrie
(VH)
0,40
0,.55
0,21
0,62
0,61
0,52
Sex. Analiza in functitt de acest criteriu a pus in evidenta ca.
in ansamblul fenomenului de migrajie intema, femeile migreaza mai
mult dedt barbatii. . . .
Selectivitatea in functie de sex se manifesta cu o mtens1tate dife-
rita in funcjie de tipul de fiux (tabel 4.3.2}: femeile sint mai numeroase
printre migrantii care schimba domiciliul intre comune.
Tabel 4.3.2
Procentul de femei din total migranti pe durata vietii, pe tip de flux, ln 1977
::::;::

Comun11. Comun11.
Total
suburbana rurala
1i

52,1 52,2 50,5 .51,0
Com una
52,-i
suburbana
50,5 57,6 52,3
Comuna rurala
51,3 60,0 59,.5 58,6
Total
51,9 53,9 53,0 52,8
Sursa: Recensamintul, 1977, vol. I.
Observatie: datorita mortalitatii diferenpale In functie sex,.
este probabil ca ln realitate proporpa barbatilor migranti a fost ma1 mare.
Dac{t in dcfinirea fluxurilor se introduce dimensiunea distantei,
atunci se constata ca fluxul eel mai ,Jeminizat" (in proporjie de 63%)
este fluxul migrafiei ntre comunele rurale ale fudeJ. Evident,
accasta constatare permite derivarea ipotezei di una din motivatiile
cele mai frecvente, pentru persoanele acestui flux, cste casatoria.
Chiar dadi s-a constatat frecvent ca, in cadrul migratiei rural-
rural, proportia femeilor este mai mare decit cea a barbatilor cl fac-
torul esential care explica aceasta relatie este disatoria (a se vcdea,
spre exemplu, I. Measnicov, I. Hristache, V. Trebici, 1977: 62), sc pierde
adesea din vedere ca:
- motivul ,ciisatorie" nu este dominant pentru toate componentele
jluxului rural- rural. Nu se face distinctie intre cei care migrcaz{t
pe distante mici cei care migreaza pe distante mari. Pentru migrantii
rural- rural, intre judete, variabila socioeconomicl referitoare la locul
de sosire ,explica" in mare masura (R
2
= 0,76) a intensitatea respecti-
vului flux (pentru detalii vezi tabelul 4.2.4);
- motivafia ,ciisiitorie" este legatii mai ales de funcfionarea regu-
lilor de rezidenfa patrilocalii. Premisa acestei afirmatii este constatarea
ca femeile i;;i schimba comunitatea lor de origine prin casatorie in spe-
cial in conditiile de asociere a casatoriei cu rezidenta patri-
locala (G. P. Murdock, 1972: 37). ln conditiile actuale, in mediul rural
romanesc rezidenta dupa casatorie nu mai este atit patriloca.Ia, cit
neoloc;Va. sotul pastreaza dreptul de a alege ca loc de rezidenta
pentru noul menaj, dacl nu gospodaria parintilor sai, eel putin pro-
pria sa comunitate !ocala. (Ar putea fi vorba de un gen de .,supravic-
fuire" a normei casatoriei patrilocale.)
Este o intrebare dacl, odata cu accentuarea modernizarii in mediul
rural, alegerea locului de rezidenta va fi facuta nu tn functie de regula
clsatorici patrilocale, ci, mai ales, in functie de avantajele socioecono-
mice care sint oferite de localWitile de origine ale noilor disatoriti.
In consecinta, proportia femeilor adulte care migreaza intre comune
se poate schimba in functie de directia cficienta cu care va actiona
respectivul proces de modernizare. ln conditiile estomparii normci
patrilocale, ar fi de deci o reducere a proportiei de femei in
volumul migmtiei rural - rural.
Vrsta. Categoria de populatie rurala cea mai mobila, sub aspectul
migratiei, cstc cea a adultilor intre 20-29 ani; pentru femei intcrvalul
de virsta corcspunzator se situeaza intre 15-24 ani ( Anuarul demografic,
1974 ). ln aceste intervale de virsta se produc o serie de evenirncnte
importante in ciclul de viata al individului: clsatoria, inceperea vietii
8
Probabil eli., dad/. in analizli. am fi inclus date referitoare la intensitatea feno-
menului de nuppalitate la locul de sosire a fluxului, argumentarea ar fi putut fi mai
temeinica.
82
'
l
. iul militar (pentru blhbati)
active sau alegerea profesiuni, profesionala sint asociate
etc. ln special legate .
en schimbarea rezidente!. 15 29 i adoptarea comportamentulm
Pentru mtreA sint nedisatorite (D.
de migratie este mal mAca mai reduse intr-o astfel
1977). Costurile migratie t "t san disatorite mal m virsta.
decit in cazul unel persoane ca?a e naliza la nivel :;m
ln functie de m cu att mai putermca _cu
mulat ipoteza ca. rural n mai mare ,potential de
comunele judejulut de .u ja ( 197 3 -1977). Persoanele
tineri" la nceputul perwadet _de deci ca vor fi mai mobil;
in 197J aveau intre 15-24 <;tlll es e nhuenteaza atit de mult
in urmatorii 5 Mc;>rtaht?-teafnudl t fiind'faptul ca este foarte redusa
estimare a potentialu}Ul . . .
la aceste grupe de. at . mentionata, proportia _tmer:l?r
Analiza stahsbca .sustme _lpt semnificativ pozibv

ln acest context mentwnam ca direct eft mai ales indirect pnn
asupra emigrarii di_n: rural ;; de 15-24 ani (v27).
intermediul d t1pul v39 _. v27- v8
9

Altfel spus, relatla cauza a es e e
_ 0 Cunosd.nd ras 27=
tu" model este rs st27- a can-
t Predic+ia corespunzatoare aces 1 x - 0 08 Ipoteza alternatlv a
t . _ 0 76 rezult"' rs 3t21- 6
= 0,76, rsua= 0,
54
.

nu se verificli.: '"al"lao= 0,
4

siderarii v39 ca vana m
83
Capitolul 5
de migratie este caracteriz t
sttate, sens, selectivitate cauze si a _volum, inten-
structurti. ' consecmte, ct prmtr-o anumc
. acestei structuri sint ti 1 d v
de mtgrantL Relafiile relativ stabile di t pun e e grupa;t sau gruparile
structura a Fenomenul de m. f. n re acestea constttute ceca ce numim
I
. J' ...
n hteratura de specialitate f t .
de compoziJia fenomenului. au ds anahzate in special aspectele
tiJ?Ufl _de' grupari de migranti in.ti-: eref pe dcare o diferitele
nngratte. vo urn at de evemmente de
Migrantii pot fi grupati din t d
tici personale (sex, v.irsta stare e ve?ere . al unor caracteris-
apartenenta etnica, ex de a, mvel de instructie,
ale comunitatilor de oagine sau d al _unor caracteristici
de caractcristici ale comunitxtt"l ed es stmultan, i:n func+ie
ult" l . . <t, or e ongme de d t. t" 9 t
tm caz c astftcarea se face in functie d t" 1 d f es matte. .tn acest
tul sau evenimentul de micrratt"c s . te tpur: e e lux in care migran-
D
.. t"> e m egreaza.
eoarece relatu relativ st b"l
de grupari de migranti l ; nu se intrc toatc tipurile
de migranti {de dea nu:nat tipuri de grupari
mente" ale structurii acestu" f tgratte(} pot ft considerate ca ,cle-
1 enomen ,element structural")
Ipoteza pe care incercam sa o dez I v
jluxunle de migrafie sint element t tvo tn contmuare estc ca
sensul eli tntre ele se constituie eb acestui jenomen, !n
A .
1
. f v s a e.
rn e tentoriale- comunitati local .
<:are functioneaza ca sisteme ter1t soctal-economice -
moment, de un numrtr de mi ranti _or_Ia e dtsp?-n, la un anume
de o mulFmc de factori leg f d t determmat la rl'ndul sau
care_ aria respectiva ;it dezvoltare comuni-
graftca a populatici etc.
1
en on e, de structura demo-
84
din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIG A A
Edltura Academiei Republicii Socialiste RomaniaRABJIE IN
, ucuretl, 1984, cap.S
Emigrarile nete efective (actuale) dintr-o comunitate locaBi data,
intr-o perioada determinata, sint o multime al carei volum este
impus de exigentele de functonare a respectivei comunitati in calitate
de sistem social local. Chiar daca emigrarea potentiala este foarte mare.
emigrarea neta trebuie sa se pastreze in limitele impuse de viabilitatea
comunnitatii. Desigur, aceste limite sint foarte vagi indeterminate.
Datorita lor, ins5., variatiile fluxurilor de emigrare din (i} ajung sa se
influenteze reciproc sub aspectul volumului. La un volum total de emi-
grare impus, pentru o perioada data, de exigentele de viabilitate ale
comunWitii de origine (i}, cre?terea fluxului (ij) in decursul perioadei
respective duce automat la o sdidere a volumului fluxurilor spre alte
localitli ti (j).
Datoritli unor raporturi de ierarhie de dezvoltare de comuni-
care specifice intre localitlitile de diferite tipuri se ajunge la constitu-
irea unor fluxuri care au eel putin un punct comun - destinatie ori-
gine in acela?i timp. Prin intermediul migratiei in stadii san al migra-
tiei in ,!ant", fluxurile ajung sa se interinfluenteze ?i in acest mod.
Astfel, fluxul ,comunc - comunc suburbane" este in interacl:iune
cu fluxul ,comune suburbane -
Configuratia fluxurilor de migratie estc data de configuratia
raporturilor de calitate a vietii ?i de comunicare dintre arii teritoriale.
Reducind argumentatia la liniile ei esentiale, s-ar putea spune
di fluxurile de migratie sint un element structural al migratiei totale
pentru ca:
- migratia este determinata direct de diferentele de calitate a
vietii ?i de relatiile de comunicare dintre arii teritoriale;
- ariile teritoriale sc dezvolta in interactiune, constituindu-se
in sisteme teritoriale.
Caracterul sistemic al fluxurilor de migratie reflecta deci carac-
terul sistemic al cauzelor care determina acest fenomen.
ln concluzie, principalele premise care sus(in ipoteza jluxurilor
de migrafie ca eleme1tte structurale ale migrafiei totale :
- caracterul sistemic al cauzelor care determina fluxurile de
migratie, respectiv al raporturilor de dezvoltare comunicare dintre
ariile te ritoriale;
- limitarea emigratiei totale dintr-o arie teritoriala, intr-o perioada
data, datoritli exigentelor de viabilitate ale acestei arii ca sistem social
-migratia in stadii in lant. Fenomenele de migratie in stadii
teritorial;
?i in lant actioneaza mai mult in calitate de mecanisme de constituire
a fluxuriior de migratie in sistem decit in calitate de cauze. Caracterul
sistemic al ariilor teritoriale, exigentele lor de viabilitate sint o condi-
tie a manifestarii fluxurilor ca sistem. Rolul hotaritor in constituirea
85-
fluxurilor ca sistem revine insa . .
tare dintre arii _in procesul de dczvol-
. Pnncipalele criterii fol "t. a e I ente.
mterne se refera e pentru descompunerea migratiei
- hpologta localWitilor d . .
(ruralefurb:lne); e ongme

de destinatie a fluxurilor
- ana de desfasurarc a flux "1 .
. - zonele intre 'care se u:I o_r: mtra- _sau interzonaHi;
s1tate semnificativa. conshtme fluxun de migratie de inten-
Prima etapa A al" . m an IZa structurii . t. . .
mmarea ?ompozitiei acestui fenomen ;ugra,Iel mteme consta in deter-
lor care 11 compun. Data fiind li sa m punctul de vedere al fluxuri-
d_e structura a migratiei se o ) de da!e, foarte adesea analizele
ansamb_lul de relatii a a mai reconstitui
e fluxun. en e e ,e cmente ' respectiv tipuri
in functie de ti ul
de medm reztdential de la 0 P
d
1
ngmea
e a destinapa fluxurilor
5.1.
perioada pentru care dis unem d
acestm aspect se refera la anii 1968___?1973 ( e. date complete asupra
Fluxul dominant estc d
1
vez1 tabel 5.1.1).
ince t v c a comunc spre o D v
rca sa argumentam in subca ito! . upa cum am
ca acest flux a devenit dominant p presed:n} (4.1}, este probabil
'ca vo urn, mea mcepind cu anii 1950.
Tabel 5.1.1
Ponderea fluxurilor de in migratia totalll. e c . . . .
in perioada 1968- 1973 'p ategom de locahtati,
(%)

Comune
Comune
0
suburbane
total
Comune
I
25,3 3,9
Comune
35,5 64,7
suburbane 1,5 0,3
I
9,3 1,2
3,4 5,2
19,6 30,1
total
I
36,1 5,4 58,5 100
din
Sursa de date: Anuarul demografic 1974 (ca.!c::ule pe baza datelor
sursa mentionata). '
.86
ln perioada 1968-1973, migratia intema este dominata de trei
xnari fluxuri: comune- comune- comune, ora!?e- sau,
prin regrupare, rural- urban (39,4%), rural- rural(25,4%),urban-
urban {24,5%).
--;- est_e puternic. nu numai sub aspec-
tul pondern in m1grat1a total:'i, ci sub aspectul mtensitatii (vezi tabel
5.1.2). ln raport cu celelalte fluxuri cu pondere mare, migratia comune-
este superioara ca intensitate. Numai fluxul comune suburbanc-
flux de volum redus (3,4% din migratia totala), are o inten-
sitate mai mare decit fluxul comune-
Tabel 5.1.2
Intensitatea fluxurilor de migra.tie, pe tipuri de localitii.ti. in
perioada. 1968-1973 (mu) *
\
Origine -----
Comunc
Comune
suburba.ne
Oralle \
\ Comune
Comunc \ suburbane
38
34
23
6
6
3
X 1000,

5.3
77
-19
undc
mu
Pt. 1+,.-M.,+ M,.
reprezinta indicele intensita}ii fluxu1ui de la i spre j; M ,
1
-
volumul fluxului de la. i spre j ; Pt. '+II - populatia in i,
1a perioadei de referintJI., in cazul acesta, populatia
estimata pentru 30.XII.1973. M, reprezinta intrari in comu-
nita?J.e de tip i, din alte tipuri de comunWi.ti. in perioada
de referinta; M
1
- din i in alte tipuri de comunita}i.
in decursul perioadei de referinta (vezi Methodes de mesure ... ,
1971: 45).
Sursa de date: Anuarul demografic, 1974.
Analiza din punct de vedere al intensWitii pune in evidenta in
mai mare rna sura rolul atractiei urbane in migratiei:
fluxurile de maxima intensitate sint cele cu destinatia ora!?e.
Este probabil ca schimbiirile in ierarhia de pondere (volum) a
fluxurilor de migratie sint prefigurate, la un moment dat, de ierarhia
lor din punct de vedere al intensitatii. Admit\nd aceasta ipoteza, con-
form datelor din tabelul 5.1.2 (comparate cu cele din tabelul 5.1.1),
rezulta di este de
- o apropiere a ponderii migratiei intre de ponderea flu-
xului comune - ;
- ponderii migratiei suburban urban;
81
- fluxului intre comune la un nivel superior celui
dintre comunele suburbane;
- fluxurilor cu comune suburbane la un
volum red us.
Rezultatele recensamintului din 5 ianuarie 1977 reflecta 9 compo-
zitie a flmwrilor de migratie (vezi tabel 5.1.3
cu tabel 5.1.1).
Tabel 5.1.3
Ponderea fluxurilor de migranti (pe durata vietii) pe categorii de localitati,
la 5.01.1977
(%)

Comune
Comune

I
Total
0 gt
suburbane
Comune 21 3 57 l 81
Comune
I.
suburbane X X 2 2
3 X 14 17
:Total 24 3 73
1
100*
Fara' cei inregistrati la. ,a.lte situa.tii ;;i ncdecla.ra.t".
Sursa de date: Recensamintul, 1977, vol. I.
Ceea ce surprinde este ponderea foarte mare a fluxului comune -
(57%, fata de 36%, inregistrata in 1968-1973). Deoarece 49%
din totalul migrantilor pe durata vietii, inregistrati in 1977, s-au sta-
bilit in localitatea de domiciliu intre 1965-1977, s-ar putea crede di
diferenta dintre cele doua procente mentionate provine dintr-o
efectiva a ponderii fluxului comune- in migratia totala., dupa
1973. o tendinta de cre!?tere a ponderii fluxului respectiv este
vizibila (vezi tabel 5.1.4, col. 3), aceasta nu a fost de natura
indt sa ridice ponderea fluxului la 0 cifra apropiata de 57%.
Factorii care contribuie la o exagerata a cifrelor referi-
toare la ponderea fluxului de la comune spre sint mortalitatea
diferenfialii migrafia ( secundarii, terjiarii etc.) n a celor care
prin statistica sHirii civile au fost inregistrati in perioada 1968-1973
ca sositi in comune, iar in 1977, la recensamint, ca migranti (pe durata
vietii) cu destinatie urbana.
88
Tabcl 5.1.4
. .: d loca.litati in migra?a tota.la, va.lori anuale
. d +ie pe ca.tegorn e
P
onderea fluxurilor e mlgrat t perioada 1968-1973
pen ru . (o/o)
An
1:68 \ 25,
1
I \ I g I I I I H I .\ 1969 25,4 3' 5 34,2 . 1,6 0,3 3,3 9,7 t' 1 19,0 100
1970 26,2 4.2 37,6 . 1.,5 0,3 3,9 8,6 1,2 d3 . too
1971 23,8 4, 1 36:0 .. 1,5 0,3 . 9,7 1:0 17:3 100
1972 26,6 3 2 39 3 1,5 0,2 3, 9,3
1973 24,8 ' ' . . .. . primul simbol
b rba.ne. o = mun1c1pu . +i
* C = comune; S = cqmun:e su u 1. ,d. '1 tipul loca.litatli de destma.t-e.

1
a.r eel de-a. Ol ea.
'ndica tipul loca.litatii de . f. 1974
1 Sursa de date: A1luar-ul demogra IC, .
.. fl rilor de migratie (estimate pe ba.za
Modificarea structurn uxu . t") dator'Wi factorilor mentto-
.. . '1 durata v1e 11 " t
tnregistdirn mtgrantt or .Pe ,_ . b' pe baza unei comparatn m re
nati. poatel fuli (tabel 5.1.5).
datele de a . Ime e
Tabel 5.1.5
. .. e tipuri de loca.lit!\.ti !}i perioade de stabilire in
Ponderea. migrantllor

la 5.01.1977 ('Yo)
Loca.litatea de domiciliu I
Anul="'\
comuna 1:. \
\
\
Total
Anii venirii in
cox:nuna

loca.lita.te
mintului suburban!\.
- 2,5
60,3
100
1966
37,2
65,0
100
-1939
1977
32,6-.'!j
2,4
- 66,5
100
1966
31,0
2,5
69,7 \1.
100
1940-1949
1977
27,9 4J
2,4
71,0
100
1966 25.7 l.s
3,3
76,2 'i ,L-
100
1950-1959
1977
20,9 I
2,9
67,5
100
- 27,9 ,:1'
4,6
100
1960-1964
1966

4,2
73,6 .
1977
f
. 1977, vol. I.
Su:rsa de date: AstUJrwl dimog,.a. IC, '
89
. . . Intre din 1966 1977 numarul migrantilor pe durata
vietn care s-au stab1lit in comune inainte de 1964 scade cu 603 235
(de .la 1 502 227 la. 898 992). Din aceste pierderi sau reduceri, aproxi-
mahv reprezmta decese
1
, iar ,remigrari" (migratii secun-
dare, tert1are etc.) facute dupa 1965, f1e in alte comune, fie in mediul
:uban .. i?-didi.. o pondere nsemnatii a migrafiilor
m stadu, m mzgrafza totala. nu d1spunem de date de evaluare directa
foarte probabil di majoritatea ,remigdirilor" din comune s-au facut
in urban. Din inregistrarile statisticii civile ca 55% din plecarile
din in perioada 1968-1973, au avut ca
Adm1tmd a fast! in mare, valabil pentru
pe durata v1etn care au remtgrat dm comune in perioada inter-
cenzitara 1966-1977, rezulta cli. In respectiva perioada au sosit din
rural. in aproximatiy 239 500_ care se aflau la eel putin
al dmlea evemment de m1grare (pnmul fund efectuat inainte de 1964).
In concluzie, se poate aprecia ca ponderea mare a fluxului comune-
in migratia totaHi, inregistrata la recensamintul din 1977 (vezi
tabel 5.1.3), este un efect combinat al:
- a respectivului (vezi tabel 5.1.4)
m decursul penoadet de refennfa. 0 buna parte dm evenimentele aces-
tui flux nu mai sint migratii primare, ci secundarc, tertiare etc. (vezi 1.2);
- mortalitatii diferentiale pc medii rezidentiale (mai mare in
rural decit in urban).
Pentru perioada de referinta -In special anii '60-'70- com-
migratiei totale, din punct vedere al tipurilor loca-
htatt intre care se este de pus mat ales pe seama diferentelor
de calitate a vietii intre rural urban, a nivelului ritmului de indus-
trializare urbanizare a farii.
In migratia totala, in legatura cu schimbarile in compozitie, se
produc schimbarile de intensitate.
Acest aspect al dinamicii migratiei totalc este unul dintre cele
mai pufin studiate in literatura de specialitate.
Se poate avansa ipoteza ca migratia totala de la nivelul unci
tari este cu atit mai intensa cu cit nivelul de dezvoltare economica al
tarii respective este mai ridicat. 0 astfel de afirmatie poate fi validata
1
Cifra este determinata in baza ipotezei ca migran"j:ii cu destinatie rurala au fost
ratei de mortalitate specifidi pentru mediul rural in perioada 1966- 1976, respec-
hv 10, 15 /00 Faptul ca in estimare am lucrat cu rata bruta de mortalitate neavind
la. dispozitie date asupra structurii pe v!rsta a migrantilor pe durata vie"j:ii, ca
rezultatele sa fie interpretate cu toatll. pmdenta.
90
foarte dificil, dat fiind faptul ca volumul !?i intensitatea migratiei stnt
functie side dimensiunea medic a unitatilor teritoriale intre care o schim-
bare' rezidenta se considera migratie. Or, aceste unitati (localitati,
tinuturi etc.) sint diferite de lao tara la alta
2

Determinarea factorilor care explica variatiile anuale ale ratei
migratiei totale implidi luarea in consideratie a particularitafilor evo-
lutiei economice, ale structurii 1nigratiei totale pe tipuri de fluxuri
ale comportamentelor demografice specifice pentru tara perioada
respectiva.
2 Chiar in conditiile In care nu putem controla efectul indus de marimea respec-
tivelor unitati, migratia totala manifesta tendinta de a avea valori cu atit mai ridicate.
cu cit nivelul de dczvoltare al tarii de inregistrare este mai ridicat.
Rata migratiei totale pe tari perioade (valori medii annale)
Tara unitate 1956-1960 I
1961-1965 1966-1970
de inregistrare
0
/oo Ofoo Ofoo
Suedia (parohie) 72 X X
Statele Unite ale
Americii (district) 65 66 69
J aponia (localitati) 58 71 78
Franta (loca1itati) 52 49 63
Cehoslovacia (obec) 31 28 26
Polonia (gromada) 47 33 27
Ungaria (hely) 38 32 28
R.D.G. (kreis) 39 32 18
Romania (localitate) 18 15 15
Bulgaria (raion) 20 20 19
D. Courgeau, Analyse Quantitative des Migl'ations Hu-
maines, Masson, Paris, 1980, p. 77-78, 210; S. Okita, T. Kuroda,
M. Yassukawa ;;.a., Population and Development. The Japanese
Experience, in Ph. Hauser (ed.) Wo,ld Population and Develop-
ment. Challenges and Prospects, Syracuse Univ. Press, 1979,
p. 331.
Diferenta dintre tll.rile putemic industrializate precum Statele Unite ale Americii,
Suedia Japonia, pede o parte, tll.ri in curs de industrializare in anii '60, precum Bu!-
garia, Romania Ungaria, pe de alta parte, este evidenta. Foarte probabil ca migrat1a
totala variazll. intre diferite intervale sau ,praguri" de dezvoltare economica. Pentru
tarile care se situeazll. in cadrul unui interval de dezvoltare economidl., fenomenul
se poate mentine relativ constant. Determinarea pragurilor respective implicll. existcnta
unor informatii asupra migratiei totale din mai multe tari.
91
.. Schijam in continuarc o astfel de abordare pcntru cazul migrajiei
totalc inrcgistratc in Romania (tabel 5.1.6).
Tabel 5.1.6
Migratia totala 11i emigrarea neta din rural in
R. S. RomAnia
Rata migra-
Rata emigra- Ponderea emi-
Anul tiei totale
rii nete din grarii. nete din
(OJoo)
rural rural in migratia
(Ofoo) totala (%)
1955 21 2,6 9,0
1956 20,9 -4,0 13,3
19.57 17,2 3,9 15,6
1958 19,2 5,5 20,8
1959 18,2 5,8 21,6
1960 17,2 5,9 23,3
1961 H.-4 5,6 26,0
1962 14,-4 5,9 26,5
1963 14,2 5,8 27,4
1964 14,5 5,6 25,9
1965 17,0 8,2 26,3
1966 17,1 8,0 28,9
1967 X 7,0 X
1968 11,6 6,4 26,1
1969 14,0 6,1 26,1
1970 14,5 6,5 26,5
1971 15,2 8,2 31,7
1972 16,4 8,1 28,8
1973 18,0 9,8 31,7
Sursa de date: E. 1969 Anuarul
demografic, 1974.
Datele din tabelul 5.1.6 indica o variajie oscilanta a ratelor de
migratie totala. ln fapt, insa, fenomenul ca atare a cunoscut un pro-
ces de sporire a intensWijii, proces mascat in buna masura de reducerea
numarului de localitaji. De la 4 485 localitaji (comune ;;i ora;;e) exis-
tente in 1956 se ajunge la 2 942 localitaji in 1973. Aceasta scadere s-a
facut pe seama reducerii numarului de comune cu 37%. (ln aceea;;i
perioada numarul de ora;;e a crescut cu 38%.) Reducerea numarului
de localitati, de comune in speja, a afectat variajiile de volum ale migra-
jiei totale in special dupa reorganizarea administrativa din 1968. Pe
seama acestui efect de inregistrare este probabil ca se poate pune o
buna parte din rcducerea de intensitate a migrajiei totale dupa 1968.
92
Diminuarea numarului de comune, prin regruparea acestora, a afectat
in special inregistrarile referitoare la migrajia rural - rural, in scnsul
reducerii ponderii acesteia in migrajia totala.
Explicarea variajiilor de intensitate ale migrajiei totale se impune
a fi facuta diferenjiat, pe subperioade, in functie de particularitajile
fluxului de migratie dominant in migrajia totaUi.
lnainte de 1950, in condijiile a mai pujin de 25% populajie urbana
din populajia totala a tarii, migrajia rural - rural a fost fluxul domi-
nant. ln perioada 1951-1953, odata cu lansarea unor ritmuri rapide
de industrializare socialista, este pro.babil ca migrajia rural - urban
a devenit fluxul dominant sau, oricum, apropiat ca valoare de eel al
migrajiei rural- rural. lntre 1953-1957/1958, in condijiile reducerii
substanjiale a volumului de deplasari definitive de la sat la ora;;, este
posibil ca migrajia rural- rural sa fi redevenit fluxul dominant.
Dupa 1959/1960, migrajia sat- ora;; revine la o intensitate ridicata
;;i, probabil, ;;i la situajia de flux dominant.
In functie de nivelul mediu de intensitate ;;i de natura fluxului
component eel mai important, migrajia totala poate fi segmentata in
ctapele: inainte de 1950, 1951 - 1953/1954, 1954/1955- 1957, 1958-
1960, 1961 - 1970 ;;i etapa care incepe cu 1971.
Intensitate maxima a fenomenului este inregistrata la inceputul
anilor '50 ;;i dupa 1971, iar cea minima in anii '60.
Diferitele componente ale dezvoltarii economice ;;i sociale au
influenjat asupra intensitajii migrajiei totale in special prin interme-
diul navctismului, al migrajiei rural - urban, rural - rural ;;i inter-
zonale.
Variajiile navetismului rural- urban ar putea fi aproximate
prin intermediul raportului dintre ponderea populajiei nonagricole
in total populajie ocupata ;;i ponderea populajiei urbane. Dat fiind
faptul ca populajia nonagricola este situata majoritar in urban, este
de a9teptat ca navetismul rural- urban sa fie cu atit mai intens cu
cit indicele respectiv are valori mai ridicate. Evident, avem de-a face
cu o aproximare foarte ,larga" a fenomenului. Indicele respectiv da
erori de estimare (subapreciere) in special pentru trecutul apropiat,
dat fiind faptul ca are loco cre;;tere a ponderii locurilor de munca nona-
gricole amplasate in rural, in totalul locurilor de mundi din aceasta
categoric.
93
Diferentele dintre valorile succesive ale indicelui mentionat pot
fi considerate ca semnificative pentru sensu! de variatie al fenomenului
de naveta rural- urban (tabel 5.1.7).
Tabel 5.1.7
Schimbari in intensitatea navetismului rural- urban
Indice navetism rural-
urban
Diferente intre valorile
succesive ale indice-
lui
19.50 119.5.5 1 1960 196.51 1970 197.51 1980
1,0.5 1,13 1,08 1,29 1,2.5 1,44 1,42
X 0,08 -0,0.5 0,21 -0,04 0,19 -0,02
Sursa: Am,arul statistic, 1981 (calcule proprii).
Conform acestor estlmari, navetismul rural- urban o
mai accentuata in special in perioadele 1950-1955, 1960 -1965
1970- 1975. Se pare di in special in perioada 1960 - 1965
efectul navetismului de a fri:na migratia rural - urban este mai putin
compensat de actiunea altor factori cu influenta asupra migratiei.
Variatia de intensitate a migratiei rural - urban se
in mare, in variatiile pe care le suporta migratia totala. Exceptia o
constituie perioada 1955- 1957, dnd migratia rural- urban este
redusa atit ca intensitate, cit ca pondere in migratia totala, acest
ultim fenomen avind insa in perioada o intensitate ridicata.
Se poate presupune ca, pentru perioada respectiva, migratia rural-
rural preia rolul de principala componenta a migratiei totale. Indica-
tiv in acest sens este faptul ca, dupa 1950, perioada in care nuptiali-
tatea din rural atinge valori maxime (intre 10,7%
0
11,2%
0
) este
cuprinsa intre anii 1955-1958, deci aproximativ concordant cu etapa
la care ne referim in analiza migratiei totale. Afirmatia are in vedere
faptul ca 0 parte importanta din casatoriile efectuate in mediul rural
se fac prin schimbarea comunitatii de rezidenta pentru eel putin unul
din parteneri (sotie, mai ales).
Migratia interzonala (de tip rural - urban sau rural - rural)
a contribuit la inregistrarea unor valori ridicate ale migratiei totale
in special in etapa 1951-1954, dnd principala forta de atractie a migran-
tilor o constituie mari (G. Retegan, I. Pacuraru, 1974: 53),
care sustin unor fluxuri de migratie pe distante mari. 0
serie de alte evenimente - precum deplasarile provocate de fenomene
94
de seceta acuta sau de reglementari restrictive de stabilirc a rezidentei
sau de catre alii factori- pus amprenta asupra intensitatii migra-
tiei totale, in special in anii '50.
5.2. Compozitia migrapei in funcpe de aria
de (intra- sau interjudeteana)
Diferentelor de calitate a vietii de intensitate a comunicarii dintrc
zonele social-economice le corespund fluxurile interzonale. Cu cit aceste
diferente sint mai puternice, cu atit migratia interzonala este mai puter-
nidi dedt cea din interiorul zone. La rindul lor, diferentele
reflecta fie anumite raporturi istorice de dezvoltare intre zone, fie pro-
cese social-economice contemporane de restructurare a acestor raporturi.
Analiza migratiei tn functie de aria intra- sau interjudeteana
de constituie un mijloc de estimare a procesului, din acest
punct de vedere. zonele social-economice nu se suprapun intru-
totul cu judetele, sub constringerea datelor disponibile sintem obli-
gati sa adoptam ca ipoteza de lucru ideea ca judetele nu sint numai
unitati administrative, ci social-economice, localitatile de pe cuprin-
sul lor constituindu-se intr-un sistem teritorial.)
Migratia interjudeteana are o pondere mare in migratia totala.
In volumul de migranti pe durata vietii inregistrati la recensamintelc
din 1966 1977, fluxurile interjudetene au o pondere de 54% (Recen-
samntul, 1966, vol. IV, Recensamntul 1977, vol. I). Dat fiind faptul
ca migratia intre judete este, dupa cum vom ariHa in continuare, in
mare masura migratie rural- urban datorita mortaliH'itii diferen-
tiale intre cele doua medii rezidentiale, cifra respectiva
intensitatea reala a fluxurilor interjudetene. (Situatie similara cu cea
comentata in subcapitolul 5.1., in legatura cu tabelul 5.1.3.) Ca avem
de-a face cu o supraestimare a intensitatii acestor fluxuri atunci dnd
se lucreaza cu date de recensamint asupra migrantilor pe durata vietii
rezuWi din faptul di ponderea migratiei interjudetene in totalul
celei rural- urban a fost in perioada 1968-1972 de 44% (1n timp
ce, conform estimarilor facute cu migranti pe durata vietii, accasta
pondere era in 1977 de 55%).
Migratia interjudetcana are cea mai mare pondere in fluxurile
cu destinatie urbana, in cele urban- urban, in special (tabel 5.2.1).
Aprecierea, facuta pe baza inregistrarii migrantilor pe durata vietii,
este consistenta cu constatarea di migratia interurbana se
pe distante mai mari decit celelaltc tipuri de migratie (cu care estc com-
parabila).
95
Tabel 5.2.1
Ponderea migratiei interjudetene pentru fiecare din fluxurile intre tipurile
de localitati (migranti pe durata. vietii, 5.0 1.1977)


'
Comune
I
Comune
I
suburbane
Total
e
77 53 54 73
Comune
suburbane 47 24 37 44
Comune 55 56 37 51
Total 60
l
39 54
Sursa de date: Recensami1ltul, 1977, val . I, tab. 21.
5.3. Relajii intre tipuri de fluxuri de migrajie
sistemic al fluxurilor de migratie
va ft facuta m contmuare pnn analiza corelajiilor dintre intensitatea
acestora.
Conform premiselor teoretke avansate, este de a9teptat ca, in
masura in care comunitajile locale de.un anume tip - urban sau rural -
de pe teritoriul unui judet funcjioneaza ca sisteme sociale locale intre
fluxurilor de migrajie corespunzatoare sa existe
semmf1cative.
care in funcjie de caracterul urban/
rural, mtra-fmter]udejean 91 defm1tivjpendulatoriu al migrajiei, dis-
punem de date in legatura cu tipurile rural- urban interjude-
jean -.rata de 1m1grare (RUI), rural- urban intrajudejean- rata
de (RU
1
), rural- rural interjudetean -rata de imigrare
(RRI) 91 navetism la nivelul judejului (N) 3.
.
1
- p:oportia de in totalul personalului muncitor al judetului nu este
o a unm fl_u:", specificate originea destinatia sa; acest indice
t1 ca semmftcahv pentru intensitatea migratiei pendulatorii sat-oral1
ftlut fu.nd m actuale, navetismul este un fenomen prezent in special intre
aceste hpun de locahtati. Un studiu de caz facut pentru judetul Buzan pledeaza in sp -
jinul acestei afirmatii - M. Bacanaru, I. Petre, I. Bacana.ru, 1978: 291-292. n
96
Corelatiile dintre intensWijile acestor fluxuri sint prezentate
in tabelul 5.3.1.
Tabel 5.3.1
l\latrice de corelatie dintre fluxuri de migratie in
functie de mediul rezidential aria intra- sau inter-
judeteana de *
RUI
RU1
RRI
RUI
0,43
RRI
0,53
0,78
N
-0,25
-0,55
-0,38
* Vezi in anexa 2-v5, v6, v9, v66; pentru
P= 0,01, r= 0,42.
Selectind numai corelajiile de maxtma intensitate, relatiile din-
tre cele patru tipuri de fluxuri se prezinta grafic ca in figura 5.3.1.
Navetismul se afla deci in relatie negativa cu toate formele de
migratie definitiva semnificate prin variabilele incluse in analiza, in
special in raport cu MRU1
Relatia negativa dintre migratia rural- urban intrajudeteana
navetism poate fi interpretata in ipoteza ca in majoritatea
se reduce tot mai mult ,specializarea" satelor in a da fie migranti de1-
nitivi, fie pentru Numai in masura in care cele dottii tipuri
de comportament de migrafie ajung sa fie prezente in localitati
rurale pot intra in ,concurenfa", accentuarea unuia ducind la estomparea
celuilalt. Este probabil ca dezvoltarea retelelor de transport in comun
o serie de alji factori (asupra carora vom reveni) au contribuit la adop-
tarea comportamentului navetist rural- urban in satele care ante-
rior erau relativ izolate.


Fig. 5.3.1. - Corelatii semnificative intre principalele
tipuri de migratie.
Relatia puternica dintre fluxurile de tip RRI RU1 (fig. 5.3.1)
poate fi interpretata ca argument pentru sustinerea ipotezei ,migrajiei
in lanf': emigrarea din comune in judet creeaza o cerere
de forta de munca pentru agricultura, satisfacuta prin atragerea popu-
97
latiei active din comunele altor judete. Migratia de tip RRI se dezvolta
insa ca urmare a efectului combinat dintre o cerere mare de forta
de munca in de la destinatie acordarea dreptului de rezidenia
in marile in mod selectiv, favorizind personalul cali-
ficat. (0 astfel de selectivitate a fost pusa in evidenta pentru cazul
municipiului L. 1980.) Pentru emigrantii din rural
fara sau cu nivel scazut de calificare, stabilizarea in comunele din apro-
pierea marilor este impusa tocmai de aceasta selectivitate.
Trecind la nivelul individual de analiza, se poate infera concluzia
ca principalele motivatii social-economice ale emigrarii rural - rural
pe distante mari sint legate de exercitarea unor ocupatii fie in comune,
in unitati agricole dezvoltate, fie in centre urbane, ca Este
probabil ca stau lucrurile avind in vedere, in plus, faptul ca judetele
cu cea mai mare atractie a ruralilor de la mare distanta sint caracteri-
zate atit prin grad ridicat de urbanizare, cit prin nivel ridicat de dez-
voltare agricola. Acesta este cazul judetelor Constanta Ilfov
(considerat in limitele sale de pina in 1981 avind in vedere functio-
nalitatea sa conjugata cu cea a
5.4. Relatii intre fluxurile
de migrafie interjudetene
5. 4.1. Fluxurile cu destinatie in urban
In cadrul capitolului 4 fluxurile de migratie au fost abordate numai
prin prisma volumului sau intensitatii lor la origine (ca emigrare) sau
la destinatie (ca imigrare). Cu ajutorul analizei cauzale au fost puse in
relatie variabile socioeconomice cu variabile de emigrare sau de imigrare.
Pentru principala variabila referitoare la migratie interjudeteana - imi-
grarea ruralilor in situate in judete diferite de origine -, prin-
cipalul factor explicativ i1 constituie ponderea populatiei ocupate in
sectorul de stat al economiei in total populatie.
Prin acest gen de analiza se accentueaza rolul factorilor care actio-
neaza la destinatia fluxului (in cazul in care variabila dependenta
imigrarea) sau la origine (in cazul emigrarii).
Premisele teoretice formulate in prima parte a lucrarii conside-
rau ca factori explicativi ai migratiei nu atractia sau respingerea social-
economica de la destinatie respectiv originea fluxului, ci raportut
dintre factorii care actioneaza la origine la destinatie. Pentru a
acest raport rolul pe care i1 joaca in influentarea procesului de
migratie, se impune un alt tip de analiza, in care fluxurile sa fie conside-
98
rate in sensul lor propriu, ca multirrie de persoane care se deplaseaza
intre o origine o destinatie comuna.
In masura in care fluxurile respective au nu numai un continut
statistic (agregare a unei multimi de persoane cu
ci si unul social, atunci este de ca sensul relatule flu-
interjudetene Sa exprime 0 ierarhie de dezvoltare intre ]Udetele
implicate in relatie.
In plus, acest tip de analiza are de a
existentei unei corelatii raportunle .de de.zv?lt<:re relatule de
comunicare intre arii teritonale aflate la mvelun dlfente de dezvoltare.
Urmarea acestui drum de analiza este mult complicata de numarul
mare de fluxuri posibile in miscarea migratorie interjudeteana ( {40 X 40)-
- 40 = 1 560 fluxuri). Evident, o harta in care trasezi pina la.
de ,linii", reprezentind tot atitea fluxuri, este foarte greu de c1ht
prin aceasta, foarte putin utila.
Intreprindem o prima analiza asupra fluxurilor de migratie inter-
judeteana cu destinatie urbana A lor es!e .putind
fi rurala sau urbana). Aceste fluxun smt m buna (731o dm total
migratie interjudeteana cu urbana) fluxun rural - urban.
Folosim datele recensamintulu1 dm 1977.
Pentru reducerea unei realitati complexe la liniile ei esentiale,
retinem in analiza fiecare ju'det cite doua fluxuri (de .grad';l I
II) - cele care la ongme au eel I?-are volum .. In al nnd,
renuntam, pentru moment, la mumCipml a car.m
de atractie cu mult ye 3: A Constrmm o
configuratie a fluxunlor I?-Igratle ynnCipale facmd de
orasul-capitala, care conshtme pnnc1palul centru de atract1e pentru
24 din cele 39 judete ale tarii (in baza cifrelor de migranti pe durata
vietii, 1977). aceste judete au fost considerate ca fluxuri prin-
cipale cele al caror volum se situa pe locurile doi trei (pe locul I fiind
emigrarea la Bucuresti). Din cele 39 X 2 = 78 fluxuri, au fost retinute
un numar de 62, care indeplineau conditia de a nu fi dublate de un con-
traflux de volum mai mare. Deci, daca mii este fluxul de migratie
din judetul i in judetului j, atunci acesta a fost retinut ca flux
principal dadi numai daca mij > mw
Pentru a trasa in intregime harta regiunilor sau sistemelor inter-
judetene, cu destinatie urbana, se impune luarea in consideratie.- in
aceasta etapa a analizei- a rolului jucat de Am cons1derat
ca judete care graviteaza in jurul acestui pe cele al caror flux spre
99.
este mai mare de 4 ori
4
fata de fluxul de emigrare de volum
imediat inferior, din judet. Au rezultat 8 fluxuri principale de
gradul I spre de la Dimbovita, Prahova, Galati, Ialo-
mita, Constanta, llfov Teleorman. Corespunzator, pentru aceste
judete fluxurile care fusesera determinate ca ,principale de gradul I"
au devenit, prin luarea in consideratie a atractiei ,prin-
cipale de gradul II".
In continuare am procedat la construirea unui indice al atractiei
urbane (migratorii) a judetului prin calcularea diferentei dintre numarul
fluxurilor principale de sosire cele de plecare din judet. ln prealabil
am ponderat numarul fluxurilor (de sosirefde plecare) care la origine
au avut volumul eel mai mare cu 2, iar pe cele care la origine au fost
pe locul al doilea cu 1 (vezi tabel 5. 4.1)
5

Tabel 5.4.1
Numarul de fluxuri interjudetene principale de sosire in centrele urbane ale judetului
sau de plecare din judet (migranti pe durata vietH la recensamintul din 5.0 1.1977.
Nr. fluxuri de Nr. fluxuri de
Indice1e de
Judetul
sosire plecare
atractie in urban
gradul I I gradul II gradul I I gradul II
a migrantilor (IA)
15= ((lx2)+
0 .
2 3 4 + 2)- ((3x2) +
+ 4)
Alba (AB) -3
Arad (AR) 1 -2
Argel? (AG) 2 -1
Bacau (BC) 1 1
Bihor (BH) 1 -2
Bistrita-Nasaud (BN) -3
4
Pragnl este relativ arbitrar ales. Pornind de la faptul ca Bucurel?tiul este de
peste 6 ori mai mare decit urmatorul oral? in ierarhia volumelor de populatie, am fi putu t
considera aceasta cifra drept prag. Coborirea la 4 a fost facuta in urma analizei fntregii
serii de raporturi ,v_olum flux spre Bucurel?tijvolum flux spre alt judet, de intensitate
imediat inferioara". In jurul cifrei 4 se produce o ,ruptura" a seriei de date.
5
Un astfel de indice estimeaza atit intensitatea fluxurilor de imigrare in raport
cu un judet dat, cit extensiunea cimpului de migratie din care in judetul respectiv
sosesc migranti. Cu cit indicele este mai mare, cu atit centrele urbane din judetul respec-
tiv a trag mai multi migranti, din mai multe judete. Validarea acestui indice se poate face
prin raportarea sa la un indice care estimeaza numai intensitatea atractiei urbane
a migrantilor (calculat ca raport intre migratia neta pe durata vietii in centrele urbane
ale judetului populatia nonmigranta din judet). Conform al?teptarilor, din totalul de
4 judete cu imigrare maxima (peste 8000Jo
0
, 3 sint judete definite drept ,centre de imi-
grare", din 14 judete cu emigrare maxima (peste -800%
0
), 12 sint din categoria ,cen-
trelor de emigrare" (vezi comentariul la tabelul 5.4.1).
100
0
(BT)
Brasov (BY)
Braila (BR)
Buzau (BZ)
Caras-Severin (CS)
Cluj '(CJ)
Constanta (CT)
Covasna (CV)
Dimbovita (DB)
Dolj (DJ)
Galati (GL)
Gorj (GJ)
Harghita (HG)
Hunedoara (HD)
Ialomita (IL)
(IS)
Ilfov (IF)
(MM)
Mehedinti (MH)
Murel? (M$)
(NT)
Olt (OT)
Prahova (PH)
Satu Mare (SM)
Salaj (SJ)
Sibiu (SB)
Suceava (SV)
Teleorman (TR)
Timil? (TM)
Tulcea (TL)
Vaslui (VS)
Vilcea (VL)
Vrancea (VR)
Bucurel?ti (B)
3
3
2
2
2
3
1
1
2
4
8
2
7
1
2
2
2
2
3
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1'
1
Tabel 5.4.1 (continuare)
15 ((l X 2) +
4 +2)- ((3x2) +
+4)
I
-3
13
1 -3
1 -3
0
4
2
-2
-3
4
3
-3
-3
6
1 -3
1 6
1 -1
1 2
1 -2
1 0
1 -3
1 -3
1 1
1 -3
1 -3
5
-2
-3
9
-3
-3
-3
-3
16
Un prim rezultat al acestor operatii este clasijicarea judefelor din
p
1
mct de vedere al comportamentultti lor de mig':afie in :ategorii:
1. centre de imigrare, cu indice de atractie mare fara fluxun
de plecare de marime semnificativa
6
: (evi-
dent Bucurestiul ar avea un indice mult mai mare daca procedeul
' '
de construire nu 1-ar defavoriza) ;
s Cele mai importante din fluxurile lor de emigrare au un volum mai mic decit
contrafluxurile .corespunzatoare.
101
II. centre de imigrare-emigrare, cu indice mai mare decit zero
cu fluxuri de plecare de marime semnificativa: Hunedoara, Sibiu,
Cluj, Dolj, Bacau, Constanta, Galati; .
, III. centre de ,tranzitie", cu indicele de atractie egal cu zero,
respectiv cu fluxuri de emigrare de imigrare egal la numar:
Severin, Prahova;
IV. centrf Je emigrare-imigrare, cu indicele de atractie (IA) -2
IA < 0: A:.ad, Bihor, Covasna, Ilfov, Mehedinti, Suceava,
V. centre de emigrare, cu IA - 3, respectiv fara nici un flux
de sosire de marime semnificativa ; in aceasta clasa sint cuprinse 18
judete: Alba, Bistrita-Nasaud, Braila, Buzan, Dimbovita,
Gorj, Harghita, Ialomita, Neamt, Olt, Satu Mare, Salaj, Teleorman,
Tulcea, Vaslui, Vilcea, Vrancea.
Pe baza acestei clasificari se poate trece la reconstituirea relatiilor
majore dintre fluxurile de migratie.
Urmarind distributia fluxurilor pe harta (vezi fig. 5. 4.1 5. 4. 2),
se poate vedea cu ca mi$carea migratorie interjudefeana este
orientata in 1977 catre cele trei mari centre de imigrare:
intre ele, acestea sint relativ independente, in sensul ca nu
exista fluxuri de gradul I (cu intensitate maxima intre fluxurile de
emigrare de la origine) care sa le uneasca direct. Desigur, factori de
natura social-economica actionind pe durata mare de timp au contri-
buit la aceasta situatie. Atractia migratorie este, probabil, rezul-
tat al unei anume centralita-fi geograjice: judetele
Galati sint plasate pe o ,banda" care traverseaza tara de la vest la est,
in apropierea liniei mediane dintre extremitatile de sud de nord
ale tarii.
' Considerind ca apartin sistem de migratie judetele legate
direct sau indirect printr-un flux principal, a rezultat configuratia pre-
zentata in fig. 5.4.1.
Exista deci trei mari sisteme de migratie definite prin princi-
palele lor centre de convergenta a fluxurilor:
I. sistemul Timi$- Hunedoara- Cluj - Dolj (14 judete);
II. sistemul Bra$OV - Sibiu (7 judete);
III. sistemul Bucure$ti- Galati - Constanta (13 judete).
De mai mica intindere sint sistemele:
IV. Ia$i (4 judete);
V. Maramure$ (2 judete).
Rod al unei succesiuni de operatii tehnice relativ numeroase,
gruparea jude{elor in astfel de sisteme se cere argumentata inter-
pretata.
Principala ipoteza interpretativa pentru aceste evidente empi-
rice este di structurarea fluxurilor de migrafie rejlecta (a) o ierarhie spe-
102
0

+'
cd
.:::
....
en
;)
"0
::;
(.)
>cd
=:
cd
'-'
+'
'-'
"0

...
:,) ::::::
.... +'
;:: ;)
.-4 ;
.9
.,......,
cd cd I
'"' '"'
I

;::
"
"
0..
"0
.::l

I
...
::;
biJ
..sa

... \0
0\0


cl
.8" ...
(.) cl
;::.::;,
...
0.,::;
'"5
s

CfJ
U'i
<'i
.,.;
ori
oiJ

a dezvoltarii social-economice a unor judeJe (b) existenJa unei
relative consistenJe valorice (culturale) tntre respectivele judeJe, toate aces-
tea tn condiJii de (c) proximitate teritorialii.
Incepem argumentarea cu componenta cea mai putin problema-
tid a ipotezei: proximitatea teritoriala. Din cele 35 de fluxuri principale
de gradul I, numai 6 traverseaza un alt judet pentru a ajunge de la
origine la destinatie. Este vorba de fluxurile Bihor- Cluj -
Hunedoara, Dolj - Hunedoara, Badiu - Galati - Bucu-
Constanta - Toate aceste fluxuri leaga intre ele judete
cu grad ridicat de urbanizare (in 1977, 6 din cele noua judete implicate
in relatii aveau peste 53% populatie urbana, gradul national de urba-
nizare fiind de 47,5% Anuarul statistic, 1977). Din acest punct de vedere
s-ar putea considera ca regasim o manifestare a regularitatii: migratia
urban -urban se face pe distante mai mari, dedt cea rural- rural.
Similar, 6 din cele 30 de fluxuri principale de gradul II leaga
judete care nu sint vecine: Suceava - Cluj - Bistrita-
Nasaud- Hunedoara, Ialomita- Ilfov- Constanta, Galati-
.
Pentru verificarea componentei (a) din ipoteza enuntata, folo-
sim drept referinta sistemul de migratie Timi$ (vezi fig. 5.4.3). Prin
analiza de regresie am constatat ca migrarile in urban, din alte judete,
sint determinate in principal de gradul de dezvoltare al judetului de
destinatie, estimat cu ajutorul indicelui ,numar de personal la 1000
locuitori". Valorile indice inscrise pe ,nucleele" grafului din
figura 5.4.4 indica o strinsa corelatie intre ierarhizarea judetelor din
acest punct de vedere modul de structurare a fluxurilor: pe o
ramura a grafului, deplasarii de la destinatie spre originea fluxurilor
Fig. 5.4.3. - Personal munci-
tor la 1 000 locuitori in 1977 pe
judetele componente ale siste-
mului de migrape .
Arad
(316)
Bihar
(301)
I
Timi!? (3831
r
Hunedoora
t (366)

Gorj
(292!
Olt
(2241
soh
(197) J
I
I .
Caras Sevenn
(343)
Cluj (3491
t
Bistrifa-
NdsO.ud (2121 (3etil
ii corespunde o ierarhie descresdnda a valorilor indicelui inscris. Exista
o singura abatere de la regula: in Gorj se afla originea unui flux spre
Dolj, dar personalul muncitor la 1000 de locuitori este nume_ros
in primul dedt in eel de-al doilea judet, contrar teoretlce.
105
De!ji sub aspect statistic este normala o astfel de abatere incli-
nam spre a o considera nu atit ca expresie a unei relatii intre
ierarhia de dezvoltare !ji structurarea fluxurilor, dt, ales, ca efect
al unei insuficiente a tehnicii de construire a grafului fluxurilor de migra-
I
Sib1u 1385)
t
I I
Alba 1299) Vilcea 1237)
Brasov 1475 J
f
B
I.
acau 1272)
l
Neamt 1259)
I
Covasna.
1297)
Fig. 5.4.4. - Personal muncitor
la 1 000 locuitori in 1977 pe
judetele componente ale sistemului
de migratie
tie. Intre volumele fluxurilor de emigrare de gradul I !ji II din Gorj,
spre Dolj !ji respectiv Hunedoara, exista o diferenta foarte mica, de la
10 896, in primul caz, la 10 214, in eel de-al doilea caz.
Tehnica de determinare a nucleelor in graful migratiei lucreaza
numai cu volumul fluxurilor principale de gradul I, indiferent de dife-
renta dintre acesta !ji eel de gradul II. In cazul fluxului de gradul II,
spre Hunedoara, ierarhia dintre origine si destinatie este respectata
fiind in acest caz conform a!jteptarilor de;ivate din' ipoteza. '
. In cazul sistemului Bra$OV (fig. 5.4.4) corelatia dintre modul de
a fluxurilor !ji ierarhia de dezvoltare a judetului este con-
forma cu 1poteza enuntata. Corelatia ramine la fel de buna si in cazul
sistemelor Bztcuresti, Iasi si Maramures. '
, ' ' ,
In fluxurilor joaca, desigur, un rol !ji raporturile
culturale dmtre JUdete. Acest factor, de natura calitativa, este mai
greu de pus in evidenta cu ajutorul unei astfel de analize, cu atit mai
mult cu dt actioneaza conjugat cu o serie de alti factori nu numai
manife!jti (precum raporturile de dezvoltare), ci !ji latenti, de natura
psihosociala (precum traditiile de comunicare prin migratie etc.). Chiar
in limitele acestui tip de analiza pot fi facute, unele estimari.
Raportarea regiunilor istorice la ,regiunile" (sistemele) de migra-
tie indica raporturi de intersectare intre cele doua tipuri de arii.
0 prima regularitate derivata din analiza comparativa a tipuri-
lor de judete, din punctul de vedere al comportamentului lor de migra-
tie, !ji a regiunilor istorice de apartenenta: cu ct judefztl are o mai mare
putere de atracfie, cu att ,cmpul" din care f$i recruteaza migranfii este
mai dijerit de regiunea istorica de care aparfine judeful respectiv.
Judetele cu indice maxim de atractie din grupa ,centre de imi-
grare" sint la capatul unor fluxuri a caror origine se afla, majoritar,
106
in afara regiunii istorice a judetului de destinatie (vezi tabel 5.4.2).
In schimb, judetele ,centre de imigrare-emigrare" (cu indice de atrac-
tie mai reclus dedt centrele de imigrare) atrag migranti preponderent
din regiune istorica.
Tabel 5.4.2
Xumarul fluxurilor principale (de grad I II) in functie
de puterea de atractie a de la destinatie regiunea
istorica de la origine
Originea fluxului
I
Atractia migrantilor
in raport cu
I
foarte mare
(centre de Total
destinatia
(centre de 1m1grare-
imigrare) emigrare)
regiune
istorica 8 23 31
alta regiune
istorica 15 6 21
Total
I
23
I
29
I
52
x
2
= 8,79 semnifica ti v pentru p = 0,01.
Astfel (vezi fig. 5. 4.1), Dolj ul grupeaza fluxuri din Oltenia, Cluj ul
din Transilvania, Sibiul - majoritar din Transilvania, Ia!jul din
si centrul Moldovei etc. Dintre marile centre de imigrare, Bucure!jhul
in cea mai mare masura un dmp de atractie conform cu granitele
regiunii istorice de apartenenta (vezi fig. 5.4.1).
Din judetele tarii, 22 (considerind inclusiv municipiul
ca judet) isi mentin in 1977 puterea de atractieurbanaamigrantilorpe
care o in l966 (tabelul 5.4.3). Rezulta 'deci ca schimbarile canti-
Tabel 5.4.3
Indicii atractiei in urban a migrantilor, la recensamintele din 1966 din 1977
Indici

I
Indici Dife-
Judetul
I
renta
Judetul
I
rent a
1977 1966 1977-1
I
1977 1966
1977-
1966
1966
0 I
1
I
2
I
3
I
0
I
1
I
2
I
3
Alba -3 -3 0 Bistrita-Nasaud -3 -3 0
Arad -2 -1 -1 -3 -3 0
-1 -1 0 14 8 6
Bacau 1 3 -2 Braila -3 -3 0
Bihor -2 I -2 0 Buzau -3 -3 0
107
Tabel 5.4.3 (continuare)
0 2
'
3 0 2 3
Caras- Severin 0 1 -1 I Mure!j 0 -1 1
Cluj 4 6 -2 Neamj: -3 -3 0
Constanta 2 3 -1 Olt -3 -3 0
Covasna -2 -2 0 Prahova 0 2 -2
Dimbovita -3 -3 0 Satu Mare -3 -3 0
Dolj 4 1 3 salaj -3 -3 0
Galati 3 6 -3 Sibiu 5 2 3
Gorj -3 -2 -1 Suceava -2 -2 0
Harghita -3 -3 0 Teleorman -3 -3 0
Hunedoara 6 9 -3 Timi!j 9 7 2
Ialomita -3 -3 0 Tulcea -3 -3 0
la!ji 6 5 1 Vaslui -3 -3 0
Ilfov -1 -1 0 Vilcea -3 -3 0
Maramure!j 2 1 1 Vrancea -3 -3 0
Mehedinti -2 -3 1 Bucure!jti 16 14 2
tative, referitoare la intensitatea fluxurilor, se petrec in 18 judete.
Schimbarile calitative sint mai putin frecvente, in special pentru flu-
xurile care in 1966 aveau o maxima intensitate (gradul I) (tabel 5.4.4).
Tabel 5.4.4
Schimbari calitative in structura fluxurilor principale
de migratie intre 1966- 1977
l
lntensitatea fluxului I
Tipul de schimbare
gr. I * I gr. II ,
flux nou X 5
disparitie flux 2 1
schimbarea destina-
tiei fluxului 5 4
Total 7 10
Total
5
3
9
17
* Fluxul cu eel mai mare volum in raport cu
fluxurile de la aceea!ji origine.
Reorientarea fluxurilor principale de la o destinatie la alta , pare
a fi eject nu atit al schimbarii raporturilor de dezvoltare dintre ariile de
sosire, cit mai ales eject al unui proces de ,inviftare" sau de contagiune
sociala, realizat diferentiat in raport cu caracteristici ale acestor arii.
Un prim argument in favoarea acestei ipoteze este de natura
negativa: reorientarea fluxului principal spre o alta destinatie se face
nu pentru ca ritmul de dezvoltare in noua arie de sosire este mai mare:
l08l
decit in prima. ln acest sens am constatat ca rata de a numaru-
lui de personal muncitor la 1000 locuitori, intre 1966 1977, nu este
sistematic mai mare la destinatia din 1977 dedt la cea din 1966, pentru
fluxurile principale de gradul I care au origine in aceste doua
momente.
In schimb, se poate constata ca jlttxurile acestea se reorienteaza,
n decursul perioadei de referinta, spre destinajii care au nivel de dezvol-
tare superior celui existent la destinajia anterioara.
Estimind nivelul de dezvoltare social-economica prin personalul
muncitor la 1000 locuitori, putem evidentia corelatia dintre icrarhia
de dezvoltare a zonelor de sosire in momente diferite, pentru fluxuri
care au origine, schimbarea sensului ac\:'stor fluxuri (tabel5.4.5).
Tabel 5.4.5
Personal la 1000 locuitori in 1977, Ia destinaj:iile
fluxului
Judet de plecare Destinatia din
in 1966 1966
Bihor
Vilcea
Alba
Bacau
Ialomita
Arad (318)
Dolj (259)
Hunedoara(366)
Galati (308)
Constanta
(403)
Destinatia
din 1977
Timi!j (383)
Sibiu (385)
Sibiu (385)
Bra!jov (475)
Bucure!jti
(522)
Schimbarea destinatiei fluxului principal de emigrare din Bihor
de la din Arad (in 1966) spre cele din (in 1977) s-a facut
deci nu pentru ca in dezvoltarea economica s-ar fi facut mai
rapid dedt in Arad (in intervalul 1966-1977), ci pentru ca
are un nivel de dezvoltare superior Aradului. Este probabil ca, intr-o
prima etapa (anume in 1966), emigrarea din Bihor a fost orientaHi
prioritar spre Arad ca judet cu nivel de dezvoltare superior, aflat in
proximitate teritoriala. In perioada se inregistra un flux impor-
tant de migranti (pe durata vietii) nu spre din Arad
{7 900), ci spre din (7 000). In intervalul 1966-1977,
raporturile se schimba, fluxul spre devine dominant ( 11 000
persoane, fata de 10 600 spre Arad). Aceasta schimbare, de inten-
sitate relativ ar putea fi interpretata ca efect al unui proces
de comparatie sociala pe care migrantii potentiali din Bihor 11 fac,
cu ajutorul informatiilor pe care le primesc de la migrantii efectivi din
Arad, intre aceste doua destinatii. Optiunea majoritara pentru
(aflat lao mai mare distanta decit Aradul, fata de Bihor) ar putea
109
fi consecin{a a difuzarii convingerii di ,in Timis este mai bine dedt in
Arad"
7
'
Cu toate riscurile pe care le implica trecerea de la jude{ ca uni-
tate de analiza agregata la individ, se poate avansa ipoteza ca migran-
fii se orienteazii zntr-o prima etapa spre zonele apropiate, cu oportunitafi
economice, ndreptindu-se ulterior spre zone- mai apropiate sau mai
departate - n care oportunitafile economice se mbinii cu cele sociale.
Un alt tip de schimbare importanta in studierea fluxurilor de
migra{ie este autonomizarea unor centre de atracfie. Astfel, Mara-
devin in principal centre de atragere a migran{ilor: in 1966
gravita in jurul Clujului, iar in jurul Bacaului. In
cererea economica de for{a de munca a fost mai mare decit
in Cluj : intre 1973 1977, spre exemplu, personalului munci-
tor la 1000 locuitori a fost de 117%, iar in Cluj de numai 107%. Similar,
are, in perioada, o de 118%, fa{a de Bacau cu
116%.
Prin autonomizarea unor centre de atrac{ie prin modificarea
puterii de atraqie a vechilor centre, in 1977 se ajunge la o regrupare
a jude{elor intr-o configura{ie diferita de fluxuri de migra{ie.
Desemnind regiunile de migra{ie prin principalul lor centru de
atrac{ie, putem caracteriza modificarea structurii acestor fluxuri prin:
- extinderea sferei de influen{a a sistemului Bra:;ov (de la 2 la
6 fluxuri integrate in acest sistem);
- reducerea ariei de influen{a a sistemului Timi:; (de la 16 la B
fluxuri aferente) Bucure!jti (de la 19 la 12 fluxuri) constituirea sis-
temelor Ia:;i Maramure:;, cu cite 3 respectiv, un flux.
Modificarea puterii de atrac{ie pe care o arie social-economica
o exercita asupra migran{ilor cste determinata de comportamentui
de migra{ie al ariei respective la inceputul perioadei de referin{a.
Jude{ele care in 1966 erau centre de imigrare - avind deci maxima
putere de atrac{ie fiind lipsite de fluxuri de emigrare semnificative -
maresc puterea de atrac{ie a migran{ilor din alte jude{e (in centrele
7
In 1977 volumul de vinzare de marfuri nealimentare pe Iocuitor, era de 5,6 mii
lei Ia de 4, 1 mii lei Ia Arad; similar, respectivului indicator a fost de
144% pentru primul de 128% pentru eel de-al doilea judet. Consumul de apa pota-
bila de uz menajer a fost in 1973 de 19,4 me pe locuitor la de 8, 1 me la Arad_
Similar, pentru reorientarile de la Dolj la Sibiu (originea la Vilcea), de la Hunedoara
a Sibiu (originea Ia Alba) la Galati !a (originea la Bacau), con-
mmului de apa potabila distribuita prin conducte a fost de respectir 141- 171%,
164-171%, 122-152% (prima cifra indica sporul Ia destinatia din 1966, iar cea de-a
loua la destinatia din 1977; sporul este calculat prin raportarea 1977 f 1973).
110
lor urbane), in decursul perioadei intercenzitare (tabel 5.4.6). CresterEa
cea mai importanta o are (tabel 5.4.3). '
Pentru centrele de imigrare-emigrare, in care predomina atractia
fa{a de respingerea migran{ilor, tendin{a specifica este aceea de
a puterii lor de atrac{ie. Intensitatea maxima a acestei tendin{e apare
in_ cazul centrelor urbane din Hunedoara din Galati. Excep{iile aces-
tel categorii sint Doljul, Sibiul, cu tendinta
de sporire a puterii de atrac{ie. '
fine, in cazul jude{elor care in 1966 aveau o putere redusa de
atrac{te (centre de emigrare-imigrare de emigrare - in termenii
clasificarii pe care am propus-o), indicele de atrac{ie se mentinc la ace-
nivel la data recensamintului 1977.
Tabel 5.4.6
Schimbarea comportamentului de migratie a! judetelor, in perioada 1966- 1977
caracteristicile sale la inceputul perioadei de referinta
Varia tia indicelui de
Tipul de comportament de migratie in 1966
I
I
I atractie a migranti-
I
imigrare- emigrare-
Total
lor intre 1966- 1977
imigrare
ernigrare irnigrare
I
ernigrare
I
I
I
I BV
Dj SB MR MH


IS
MM
I
9
I

AB SM
I
BH BN SJ
cv BT TR
mentinere la
I
IF BR TL
I
nivel sv BZ YS
DB YL
HR VR
IL
NT
OT 22
BC I AD
cs
I GJ
CJ I
ICT
I
I
I GL
I
HD
PH
I
9

Total 3 11
I
8 18 40
Sursa de date: Recensamintul, 1966, rol. IV; Recensamintul, 1977, "!Ol. I (rezi
tabel 5.4.3).
111
Analiza comparativa a evolutiei acestor situatii pune in evidenta
faptul dl. judetele cu nivel de foarte ridicat continua
puterea lor _de asupra migrantilor, in timp ce
ntatea c? de (precum Galati, Hune-
doara etc.) tmd dtmmueze aceasta putere. 1n judetele de emi-
c::re p:edominau de a migran-
ttlor_. fara a umce, se _mamfesta. tendmta _de mentinere a indi-
celm !a mvel. Pentru Judetele dm categona centre de emigrare
este stgur ca nu s-a manifestat o tendinta puternica de a puterii
lor de judetul. .. Datorita procedeului de
a de atractte a mtgranttlor - luarea in conside-
a I:nmelo: doua fluxuri de emigrare din fiecare judet -,
hmtta sa mmtma este ftxa ( -3). Nu putem deci, prin aceasta metoda,
daca nu cumva o parte din centrele de emigrare din 1966 nu au suferit
chiar o reducere a puterii lor de atractie, pina in 1977.
. Pe baza acestu_i ta?lou al.evolutiei dmpurilor de atractie a migran-
ttlor se poate aprecta ca tendmta de reducere a decalajelor de dezvol-
tare implicit, de putere de atractie a migrantilor se realizeaza in pri-
mul rind pentru judefele din categoriile ,imigrare-emigrare" si emi-
gram-imigrare", judete aflate de o parte de alta a liniei medii' dez-
voltare.
ln concluzie, principalele procese prin care se realizeaza schim-
barea structurii fluxurilor de migratie interjudeteana (de tip rural -
urban) sin t :
. - autonomizarea unor centre de atractie (dispar fluxurile de
emtgrare de gradul I) in care converg mai multe fluxuri de imigrare
(cazul
- reorientarea fluxurilor principale (de gradul I, in special) catre
o aWi destinatie (fluxurile dominante de emigrare din Alba, Bihor,
Bacau, Ialomita, Vilcea);
- cre$lerea sau reducerea capacitafii de atracfie a migrantilor ducind
la aparitia, disparitia sau schimbarea gradului de a unor
fluxuri care leaga judetul respectiv de alte judete.
Principalii factori care determina aceste schimbari in structura
fluxurilor de migratie sint: modificarea raporturilor de dezvoltare eco-
nomica $i sociala dintre diferite arii teritoriale si procesele de comparatie
$i contagiune socialii care due la adoptarea u'nor comportamente de
migratie diferentiate in raport cu caracteristicile specifice ale ariilor
de destinatie. Desigur, in legiltura cu aceasta ultima categoric de factori,
este inca insuficienta; datele obiective nu permit eluci-
darea unor mecanisme complexe de factura psihosociala. Nu este mai
112
putin adevarat ca, interpretative care introduc
in analiza facton de natura psthosoCiala, procesele de restructurare
a fluxurilor de migratie nu pot fi intelese.
5.4.2. Fluxurile cu destinatie in rural
rn figura 5.4.5 este prezentata acestor fluxuri,
cu metoda ca in subcap1tolul precedent (pentru fluxunle spre
urban).
::\Iigratia din judete spre comunele altor este _in mare masu_di.
(83%) 8 migratie de tip rural - rural. J?atonta fapt,
sint mult mai putin integrate intr-u? deClt cazul m1gr';Lt1e1
cu destinatie urbana (vezi comparab1l 5.4:5).
datele sustin ca migrafia rural - rural este tn mat mare masura dtsper-
sata decit dea rural - urban. Daca in cazul migratiei spre (fig. 5. 4.1)
fiecare judet este origine sau destinatie pentru flux (de
gradul I), pentru migratia cu rurala_. 4 JUdete (Dol], Stbm,
Bri'iila Bistrita-Nasaud) sint complet rzolate dm punct _de vedere,
in sensul ca nu constituie nici punct de plecare, met de sostre pentru
vreun flux important.
0 alta trasatura distinctiva intre cu destinafie urbana
(fig. 5.4.1) $i cele_ cu rurala (fig. 5.4.?) es!e pri?, modl!ilor
de relajionare, przmele un fenomen de mzgrajte lanj (vezt cap.
1.2) mai put ernie decft cele din cea de-a doua categorze.
Principalele centre de a_tracFe cu destinatie
sint judetele (7 1m1gra:e) (4_ fl?xun de
imigrare). ln comunele_ dm se m:grantt dm
tarii. Spre comunele dm Constanta se onenteaza fluxunle dm Moldova
l\Iuntenia. Principalele directii de deplasare sint de la nord la su_d,
din zonele de munte spre cele de cimpie, iar in cadrul zonelor de cimpte,
de la vest la est.
Daca interpretarea accstor sensuri_ s-ar prin _simpla citirc a
hartii (fig. 5.4.5), atunci s-ar putea ca mtgratta rural
interjudeteana se face in special spre punct
Yedere agricol. Corespunzator, s-ar putea constdera ca a;easta_
de migranti schimba domiciliul pentru a I:ucra, 111 um!att _agn-
cole in care productivitatea nivelul de retnbm_re smt m<l:I
Corelatia intensWiti_i rural :---- rural _cu mvei:ui al
turilor din cooperattvele agncole ale este
(r = 0,43), de valoarc semmflcahva. Dm acest motn,
s Pentru migrantii pe durata 'Tictii de respecthul tip, la 1.05.1977.
113
factorul respectiv nu se impune printre determinantii principali a1
fenomenului (vezi capitolul 4).
Corobodnd informatiile furnizate de analiza cauzala (tabelele
4.2.4 9i 4.2.5) cu cele oferite de analiza de structura, se poate ajunge
la o imagine mai exacta asupra determinarii migratiei rural- rural.
Din cercetarea selectivitatii migratiei in functie de sex ( 4.3) a rezul-
tat ca migratia prin casatorie explica numai o parte a schimbarilor de
domiciliu intre comune, in special migratia dispersata, pe distante
recluse. Pentru migratia in flux intre comune rolul esential revine unor
alti factori, precum dezvoltarea agricola, nevoile de forta de mundl
in agricultura 9i in sectoarele neagricole ale judetului de sosire 9i nive-
lul general de dezvoltare socioculturala a acestuia (tabel 4.2.5). La
locul de origine a fluxului actioneaza, cu rol .de stimulare a emigrarii,
ponderea mare a tineretului in populatia rurala, precum 9i dezvoltarea
industriaHi a judetului sub nivelul mediu pe tara (vezi factorii deter-
minanti, pentru v8, in tabelul 4.2.5). fn plus, judetele care atrag in comu-
nele lor migranti din comunele altor judete sint caracterizate 9i prin
faptul ca ora9ullor ,principal" (eel mai mare) are un rang superior in
ierarhia oraselor tarii.
Desi nu a fo;t cuantificata in aceasta analiza, nu trebuie omisa acti-
unea traditii de deplasare a populatiei, in special pentru cazul mig;a-
tiilor rural- ruralla mare distanta, de la Suceava la Timi9, spre exemplu.
Este probabil ca, pentru diferitele fluxurt rural - rural inter-
judetene,. factorii mentionati se grupeaza 9i actioneaza cu intensitati
diferite. Astfel, imigrarile ruralilor in comunele judetului Constanta
este probabil ca sint legate in special de dezvoltarea agricola ridicata
a acestui judet, dar 9i de nevoia crescuta de forta de munca in agricul-
tura sa, generata 9i de emigrarile anterioare din rural in urbanul acelu-
ia9i judet (vezi 9i anexa 4, coloana variabilei v6). In schimb, pentru
fluxurile orientate spre Timi9, par a fi mai importante, sub aspectul
atractiei fortei de munca in rural, dezvoltarea socioculturala ridicata
a acestui judet 9i nevoia de forta de munca manifesta in sectoarele
neagTicole. Desigur, actioneaza si nivelul ridicat al veniturilor din agri-
cult';ra 9i nevoia de de in aceasta ramura, dar, se pare,
mai putin dedt i'n cadrul cduilalt mare pol de atractie - Constanta.
Se poate admite, cu titlu de ipoteza, ca migratia rural- rural
intre iudete vecine are la b:tza in mai mica masura motivatia gasirii
unui foe de munca dorit dedt migratia corespunzatoare dintre judete
indepartate, care nu sfnt vecine. In cazul judetelor vecine sensu! flu-
xurilor de migratie rural - rural reflecta ierarhia de dezvoltare gene-
rala, sub aspect socioeconomic. l\Iotivatia ,casatorie" ar putea fi cumu-
lata in acest caz cu motivatia de alegere a rezidentei i'ntr-un judet cu
nivel de dezvoltare socioeconomica mai ridicati'i.
115
Capitolul 6
6.1. Ipoteza etapelor migratiei rural-urban
Analiza intreprinsa in capitolele r d . .
rolul variatiilor de dezvoltar p tece ente ( 4 5) a preCizat care este
sau (interjudetenee) r; scurt (de la un an la altul)
p bl e ermmarea MR U
ro ema care se pune este daca n v
a unor factori care determi1ta variaj.. l u exzsta. $Z o acjzune mai lenta
'J!Zari de timp. Intreaga analiz" zz a e acestuz flux pe perioade mai
tpoteza existcntei unci astfel ad asupt;a .etapelor MRU este facuta in
. , e ac tum
A doua 1poteza de b v '
schimbii de ta o etapa ta a acestut cap1tol sus}ine c3. JYJ RU se
tajii, ci at. ei de vedere ntt nwnai at intensi-
avind fluxului de Ia rural la poate fi analizata
a) volumul intensitatea fluxului.
b) relatiile sale cu alte fluxuri de .
c) cauzele; 1e,
d) consecin}ele procesului.
fn functie de datele dispon"b"l t , .
de PU_?ctele a), c) d).
1 1
e vom rata m speetal aspecte legate
In literatura romana de specialit t .
migratiei a fost tratat fndeosebi de I M a .e ac;sf al etapelor
1968b, 1969), migra}ia intcrna . n stll:dnle s?-le (1968a,
tare: 1930-1941, 1941-
1948
,

pe perwade
care le trage se refcrii fn special! fl . .
1
: 1956-1966._ Concluzule
a uxun e cauzele dommante pe etape.
' 1. A. Teodorescu pune, de asemenea r bl
Romania, in memoire-ul pe care il etafelor migratiei interne in
cesul pe etape foarte mari si din acest m t". t Er::o.R m 1978. El pro-
de dupa '50 L ' '
0 11
rateaza 111 acelas f 1 t
anu . a ni'Telul ccrcetar . . .1 e m reaga mi:>ratie
1968- 1973 :;;i ia in consideratie in s 1.1 c.a perioada de referintR
peCia m1gratm neta Ia nlVelul judetelor. .
116 din Dumitru Sandu, FLUXURILE DE MIGRATIE A
Edttura Academiei Republicii Socialiste Romania 6 . 7
' -:t , , cap.
I.
I

'"'ll
Din punctul nostru de vedere este important de retinut-in legatura
cu analiza pe perioade intercenzitare - di, dad in 1930 procentul de
migranti pe durata vietii cu domiciliu urban era de 44% (fata de total
migranti pe durata vietii), cifrele corespunziitoare pentru recensamintele
din 1966 1977 erau de 67% 9i respectiv de 76% (tabel 4.1.1).
Inainte de anii '40 deci fluxul eel mai important era eel rural-
rural. In perioada 1941-1948, puternic marcata de influenta razboiului
a secetei din Moldova din anii 1946-1947, se pare ca fluxurile cele
mai importante au fost cele dintre diferite regiuni ale tarii (mi*carea
de la est la vest- I. Measnicov 1968, 1969). Incepind cu anii '50, dupa
cum am argumentat deja ( 4.1, 5.2), se manifesta tendinta trecerii la o
migratie interna dominata de fluxul rural- urban.
6.2. Criteriile de segmentare pe etape a procesului
de migratie rural-urban
Pentru a ajunge la etape mai putin artificiale decft etapele intercen-
zitare, fncercam sa facem segmentarea procesului de MRU, fn timp,
tinfnd seama de factori socioeconomici care il determina.
' Conform modelului teoretic al analizei (3.2), la ,capatul" lantului
cauzal al fluxurilor migratiei se afla politica de investitii schimbarile fn
organizarea relatiilor de productie. ln functie de caracteristici de eveni-
mente economice din aceste domenii am stabilit etapele dezvoltarii socio-
economice
2
care, probabil, sfnt semnificative pentru fluxul MRU.
Criteriile fundamentale ale segmentarii se refera la:
a) ritmurile de schimbare anuala in volumul investifiilor pentru
o anume perioada;
b) structura schimbiirilor in politica de investifii. Din acest punct
de vedere, ceea ce intereseaza in primul rind este raportul dintre
terea investitiilor fn industrie investitiilor in agricultura;
c) evenimentele socioeconomice czt ,injluenfa !ocala" (numai pentru
o parte din perioada analizata) directa sau indirecta asupra MRU.
Exemple tipice pentru aceste categorii de evenimente sint definiti-
varea procesului de cooperativizare a agriculturii in 1962, Congresul
al IX-lea al P.C.R., Conferinta Nationala a P.C.R. din decembrie 1967
si altele in continuare. ' '
' Este evident ca, chiar dadi se iau in consideratie mai multe cri-
terii, demarcatia intre etapele dezvoltarii nu este r{eta; ,decuparile"
2
Orice comparatie sau evaluare a acestor etape, in raport cu alte clasificari de
acest tip, trebuie sa fie facuta avind in vedere ca in cazul nostru este vorba de o tipo-
logie a etapelor dezvoltiirii social-economice din punct de vedere al migra{iei interne. Linia
de demarcatie intre etape nu este indiferent de tipul de analiza, de obiectivele
urmarite prin clasificare.
117
pe care fn seriile cronologice de date ot fi "
uncle cnteru conventionale dupa altel p t p ,naturale. dupa
de probleme nu exista 'standarde de t ru rezolva:ea uner astfel
mentarea fluxului de ::\IRU in f t' d f . am ales sa facem seg-
important pentru


In 6.2 1 sfnt prezentate , 1 1 b'l
terizeaza si structura 1 eio:
' n omemu mvestrtu-
R Tabel 6.2.1
ata de anualii a investitiilor * totale si pe ramur (' d' b
An segmen-
tare adoptata
I
n
III
IV
0
1951
1952
1953
1954
1955
1956
1957
1958
1959
1960
1961
1962
1963
1964
1965
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976
1977
1978
1979
1980
. . 1 m 1c1 cu aza in lant)
5

em1grarea neta din rural: 1951 1980
1
Total
investitii
(%).
lil
133
127
88
111
113
93
109
117
138
122
115
109
Ill
109
110
117
112
106
109
110
111
108
113
115
109
112
116
104
103
I I t't'' ' D' I
I
m Inve_stitii in ra- Rata emigra-
mdustne agncultura /elor: rii nete din
I (%) trie- agri- rural
cultura(%) (OJoo)
I 2 3 /4=2-31 s
166
131
130
92
106
109
90
108
111
130
120
120
106
114
108
108
125
112
104
106
113
115
lli
109
111
105
116
120
107
103
103
147
105
li2
130
86
113
li3
131
156
123
115
107
105
107
103
112
119
108
113
111
102
99
109
11i
113
112
111
98
105
+63
-16
+25
-50
-24
+23
-23
-35
-20
-26
- 3
+ 5
1
+ 9
+ 1
+ 5
+ 13
7
- 4
- 7
+ 2
+13
+ 15
0
- 3
- 8
+ 4
+ 9
+ 9
12,3
8,5
7,9
5,9
2,6
4,0
3,9
5,5
5,8
5,9
5,6
5,9
5,8
5,6
8,2
8,0
7,0
6,4
6,1
6,5
8,2
8,1
9,8
11,7
8,5
2
12,5
li,O
15,0
14,9
13,7
* Ratele sint calculate pe baza unor -;alori ex rimate in
Sursa; Anuarele statistice ale R S Ro , . P preturi comparabile.
. . mama.
118
lor (variabilele corespunzatoare criteriilor de tipul a) b)) mentionate
mai sus).
In functie de valorile variabilelor din tabelul 6.2.1 si de eveni-
mentele pe care le consideram importante
adoptam segmentarea prezentata sintetic in tabelul 6.2.2.
Inainte de a trece la analiza pe etape este de precizat semnifi-
catia criteriilor de segmentare pentru MRC.
Tabel 6.2.2
Etapele migratiei rural-urban: caracteristici ale factorilor determinanti ale procesului
determinat, pe etape



Emigrare rurala neta
investitie
invest.
investi-
agricult.
ETAP.\ * tiilor (me-
in ind.
(medie
(medie
I media <atei
die col. 1,
col. 2 tabl.
col. 3
anuale tendinta *,.
tabl.6.2. 1)
6.2.1.)
tabel
(estim.)
6.2.1)
0 1
I
2
I
3
I
4
I
5
I. Decolare industriala 9,6 nivel puternic
rap ida 1951-1953 134 142 120 ridicat descendenta
II. Cooperativizarea agri- 5,0 nivel
culturii 1954-1962 112 110 127 minim ascendenta
III. Tranzitie (reorgani- 6, 7 nivel stagnanta,
zari economice ad- 110 110 109 tranzitie oscilatorie
ministrative dupa
1965) 1963-1970
'
IV. Dezvoltare industria- 11,0 nivel
I puternic
la 1971-1978 112 113 109 ridicat ascendenta
......__,..,. 'P'W ,..,_
"-

0 0
* Etapele smt desemnate pnn procesul soc10econom1c eel ma1 1mportant pentru
perioada. Nu vom insista asupra etapei a V-a, caracteristicile ei fiind inca greu de con-
turat, in baza datelor disponibile.
** Sensul intensitatea tendintei sint date de corelatia dintre variabile ,timp"
IVl) ,rata de emigrare neta din rural" (VS). Pentru primele patru etape, in ordinea
I-;-IV, aceste corelatii au va1orile;

Acceptind premisa ca variatia in timp a fluxurilor de migrati e
este o reactie la schimbarile socioeconomice, toate criteriile de segmen-
tare se refera la schimbarile in politica de investitii.
Pentru primele doua criterii (col. 1 2, tabel 6.2.1) am conside-
rat ca este adecvata ipoteza: cu dt ratele de anuala a inves-
titiilor in interiorul unei etape sint rnai mari, cu ati't MRU este mai
intensa.
119
Criteriul ,investitii in agricultura" conteaza in special ca element
de calcul pentru a determina r::tp::>rtul dintre investitiilor in
industrie in acest domeniu. In principiu s-ar putea spune ca ::\IRU
este cu atit mai puternica in cadrul unei etape cu cit inves-
titiilor in industrie cste mai rapidrt fata de investitiilor in
agricultura. Efectul acestui raport intre investitii se exercita asupra
migratiei prin intermediul jocului intre cererea oferta de forta de
munca in rural, in urb:m intre rural urban, precum prin inter-
mediul de productivitate a muncii.
Exista mai multe motive pentru care in etapa 1954-1962, in
care investitiilor este mai mare in agricultura dedt in indus-
trie, nu se ajunge lao situatie de ,supraurbanizare" (3.2), de atragerc
in a unor rurali care nu pot fi ocupati in mediul urban:
- investitiilor in agricultura nu se traduce imediat
intr-o a productivitatii muncii. Ca urmare, exista un decalaj
considerabil intre momentul efectuarii investitiilor in agricultura
crearea unui excedent de forta de munca in agricultura, pe seama aces-
tui factor;
- investitiile in industrie, chiar daca au o mai mica
decit in agricultura, in perioada 1954-1962, se mentin la un nivel
mult mai mare, capacitatea industriei de a influenta MRU, pe aceasta
cale, raminind mai mare dedt cea a agriculturii.
Dintre toate criteriile cantitative utilizate pentru segmentarea
procesului de dezvoltare socioeconomica pe etape, eel care este de maxima
eficacitate pentru predictia MRU se refera la investitiilor
in industrie fata de corespunzatoare din agricultura (vezi
col. 2 4 din tabel 6.2.1). Deci, se pare ca ceea ce conteaza mai mult
pentru emigrarea de la sat la nu este atit investitiilor
in industrie, cit mai ales relativa a proces in agricultura.
Cu atit mai surprinzatoare este aceasta constatare cu cit ar fide
ca sporirea investitiilor sa actioneze in sens, fie ca se
in industrie, fie ca se in agricultura.
Faptul poate fi interpretat numai daca se are in vedere ca inves-
tifiile in agricultura acfioneaza asupra M R U, la un nivel dat al veni-
tului national pe locuitor, pe doua cai: prin influenta asupra producti-
vitatii muncii agricole prin influenta asupra partii din venitul national
care este alocata investitiilor industriale.
1 n condifiile anilor 1955, o cref!lere mai rapida a investijiilor in
agricultura are consecinfe nu numai asupra crefjterii productivitafii in
acest domeniu ci, mai ales, asupra diminuarii relative a ritmul!ti de crefj-
120
I
I
'
i
I
\
!

l
I
)
tere a investitiilor in industrie ca prin
de Jorta de 'munca, determina scaderea mveluluz medzu al zntensztatzz
jlttxului de MRU.
6.3. Particularitatile fluxului de migrape
pe etape
6.3.1. Volumul intensitatea
Valorile medii ale ratelor de MRU, pe etape (ve}i !abel. col. .. 4)
difera semnificativ intre etape succesive
3
ch1ar
d date nu au fast segmentate in ,cele ma1 sau
ale schimbarii caracteristicilor determmate
sint _ in linii mari- specifice in ceea ce mtens1tatea proce-
sului. .. fl 1 d
Este probabil ca erorile a uxu y
MRU datorate schimbarilor admm1strahve_ C!e.defmml de
etc.) au avut
0
influenta mai asupra eshmanlor anuale dec1t asupra
celor pe perioade (pentru detain vez1 anexa 3)_. .
Valoarea medie anuala a emigrarii nete din rural,_ pentru penoada
1951-1978, este numai in etapele (I IV, tabel6.2.2)-
Daca facem a bstractie de de mi,grant_I. apar.la
mint (datorita efectelor de m ann
mul fluxului de emigrare neta dm rural m urban are valonle medn dm
tabelul 6.3.1.
Tabel 6.3.1
Estimarea -rolumului emigrarii
nete din rural, pe etape
(medii annale)
Etapa
I
Volumulemi-
grarii nete
I 1951- 1953 118 300
II 1954- 1962 62 100
III 1963- 1970 81 400
IV 1971- 1978 129 500
ln interiorul fiecarci etape, fluxul manifesta tendinte specifice
(vezi tabel 6.2.2, col. 5).
a y 1orile testu1ui t pentru diferente1e intre medii sint semnificati7e 1a un nivel
a . I III . 1 . 1 de 1 o; pentru
de 5% pentru diferentele intre etapele I-II I - a un mve ;o
diferenta intre etapele III- IV.
121
h bgHura cu volum a fluxului d; MRU
poate fi oferita o proM. in plus sustin;rea s;g.n;ntarii adoptate.
D.1t fiind faptul ca MRU a fost ,controlata" mai ales prin atractia
ale tarii (4.2.2), p::nte form:.1la ip:>te;a cd. evolutia
graru spre aceste are etape similare cu etapele pe care le-arn
nat pentru !ntreaga tua. J udetul este j ui;tul care - data-
rita o mue asupra migran-
tilor, a migrantilor din comunele altor judete, in particular. Din acest
puncc vedere, am.liza istorica a migratiei nete a
(car_e 66% din totalul populatiei judetului respectiv)
ar fi una dm cele mJ.i bune cai validare a ipotezei noastre de segmen-
tare. 0 analiza asupra rolului migratiei in dezvoltarea economica a
(L. 1980) realizata cu obiective m ;tode
diferite de cele ale lucrarii de fata, ofera ocazia unei astfel de validari.
Tini:nd seama de intensitatea !?i om:>genitatel v.1lorilor migratiei nete,
in evolutia m\gratorii a disting patru etape,
dupa I, 1948-1954; II, 1955-1961; III, 1962-1970: IV, 1971-
1977 (L. 1980: 61). Punctele de a procesului de
migratie in cazul nu difera cu mai mult de 1 an de cele pe care
le-arn folosit in analiza la nivd national. Important este ca ordinea de
intensitate a imigrarii nete in este foa rte apropiata
de ordinea pe care am in cnul e;nigrd.rii ne te din rural,
la nivel de tara 6.3.2).
Tabel 6.3.2
Etapele MRU Ia nivel national ale imigrarii nete in
Indice a! migratiei
Etapa
I II III IV
Rata de emigrare neta din rural, Ia nivel
tara (medie anuala) 9.6 ** 5,0 6,7 11,0
Rata de imigrare neta pentru orasul
(medie anuala)* 47,3 6,0 35,6 41,0
* Dupa L. 1980: 61.
_ ** Diferentele ca:e apar in legatura _cu intensitatea procesului in prima etJ.pa
de-a patra), cele_doua anahze- !ocala nationala- , deriva in prin-
Cipal mtervalul de hmp folostt pentru a defini prima etapa. In cercetarea asupra
aceasta este definita pentru intervalul 1948- !954; in analiza Ia ninl
natwnal smt luate valorile pentru perioada 1951- 1953.
122
6.3.2. Structurile cauzale
::\Ientionam la inceputul acestui capitol (6.1) ipoteza ca MRU se schimba
de la o etapa la alta nu numai din punct de vedere al intensitatii, ci
al structurilor ei cauzale. Confruntarea unei astfel de ipoteze cu fap-
tele este deosebit de dificil de facut in termeni cantitativi. Necesitatea
de a utiliza ca baza de analiza corelatiile intre serii cronologice scurte,
care definesc o etapa, face ca argumentarea sa fie mai putin sigura.
Apelul la factorii calitativi va fi mai frecvent decit in analizelc ante-
rioare. Complexitatea problemei obliga in plus la o analiza explicativa
diferentiata a intensitatii si tendintei fluxului de migratie pe fiecare
etapa. 'Este deci o a nostru ca nivel{tl tendinta
fenomenului de migratie cer explicatii diferite.
ln prima etapa a procesului, MRU are un nivel ridicat deoarece
pe parcursul ei se un demaraj industrial accelerat, pornind
de la o baza economidi restdnsa. ln decursul anilor 1949 1950 eco-
nomia romaneasca a fost orientata de planuri anuale cu scopuri de recon-
structie economica, impuse de situatia de dupa razboi. Investitiile in
industrie sint mari !?i ritmul lor de este de asemenea ridicat
(tabel 6.2.1, col. 2). ln consecinta, cererea de mina de lucru in
este ridicata. Investitiile sint acute mai ales in marile in care
exista deja o infrastructudi. necesara. Rezulta o migratie spre marile
ora$e mai puternica decit fn etapele urmatoare (G. Retegan, I. Pacuraru,
1974: 52-53).
T endin!a descendent a a fluxului in decursul acestei etape este de
pus pe seama tendintei similare a variatiilor anuale ale investitiilor in
industrie (tabel 6.2.1: col. 2). ' '
Un alt factor care trebuie luat in consideratie pentru primele doua
etape este transformarea socialista a agriculturii (tabel 6.3.3).
ln decursul primei etape procentul de gospodarii care
se inscrisesera in cooperative sau in agricole era inca redus.
Este mai probabil ca in aceasta prima etapa factorul determinant pentru
emigrare, la nivelul mediului rural, sa fi fost diferentierea verticala
contraditiile sociale (vezi 4.1).
Daca, din punctul de vedere al intensitatii MRU al
industriale, primele doua etape difera net intre ele, din punctul de
vedere al influentei structurii sociale interne a satului asupra migra-
tiei, demarcatiile nu mai sint la fel de clare. Faptul di pina in 1957
numai 19,8% din gospodariile erau inscrise in unitati coope-
ratiste agricole (G.A.C., C.A.P., ne permite sa apreciem
d determinantii migratiei legati de o structura sociala bazata in esenta
pe proprietate privata continua sa actioneze asupra acestui fenomen,cu
consecinte importante, pina spre mijlocul celei de-a doua etape. Este
123
Anul
0
1950
1951
1952
1953
1954
1955
1956
1957
1958
1959
1960
1961
1962
1963
1964
1965
Tabel 6.3.3
Migratia rural-urban transformarea socialista a agriculturii
1950-1962
I
I Cooperatori
in unitati agricole
cooperatiste, din
I
total gospodarii
*
%
0,1
2,1
2,4
7,9
8,3
9,6
11,5
19,8
40,3
anuala
a procentului de
gospodarii inscrise
in unitati coopera-
tiste
2
2,0
0,3
5,5
0,4
1,3
1,9
8,3
20,4
anuala a
numarului de fami-
lii inscrise in coo-
perati vele agricole
de productie **
mii
3
7,7
90,1
3,5
9,6
4,6
48,6
147,7
89,0
383,0
568,9
631,0
1244,0
Rata de
emigrare
neta rural
urban
Ofoo
4
12,2
12,3
8,5
7,9
5,9
2,6
4,0
3,9
5,5
5,8
5,9
5,6
5,9
5,8
5,6
8,2
* A nuarul statistic, 1958.
** Anuarul statistic 1962, 1963. Este probabil ca MRU a fost influentata mai
ales prin crearea de cooperative decit de agricole; din acest motiv am dat
informatii detaliate asupra inscrierii in agricole.
probabil cain ultima parte a celei de-a doua etape, dupa anii 1958-1959
cooperativizarea devine factorul dominant cu actiune in interiorul
mediului rural, in sensul stimularii MRU. '
. Formarea cooperativelor agricole de productie a contribuit la
em1grarea din rural in urban nu numai prin cresterea productivitatii
in agricultura, ci prin consecintele psihosociale, mult
dlf:Cil de redat. Este probabil ca, acolo unde adoptarea modelului coope-
rahst nu a fost facuta pe baza unei schimbari efective a atitudinii fata
de organizarea productiei agricole, decizia de migratie la oras a
determinata nu numai (nu in primul rind) de ratiur{i economice ci si
psihosociale. ' ' '
Nivelul redus al MRU in cea de-a doua etapa se ex plica, dupii.
cum am mentionat deja, prin:
124
- reducerea partii de venit national acordata acumuHirii (pentru
argumentare - 6.2) ;
- reducerea ritmului de a investitiilor in industrie
(reducere legata de o a investitiilor in agricultudi,
care, pe termen scurt, nu ajunge sa influenteze productivitatea in acest
domeniu).
TendinJa de crefjtere a intensitaJii fluxului in aceasta {II)
este legata, pe de o parte, de tendinta similara a investitiilor in indus-
trie (tabel 6.2.1, col. 2) pe de alta parte, de aceelerarea procesului
de transformare socialista a agriculturii (tabel 6.3.3, col. 3).
Efectul cererii de munca in industrie (V1 3) se exercita
relativ sincronic (in an) asupra emigrarii din rural (V5)
4
Lega-
tura dintre industrializare emigrare din rural este deci de intensitate
semnificativa in decursul acestei perioade. Constatarea este importanta
deoarece sugereaza absenfa fenomenului de ,supraurbanizare" clziar in
condiJiile in care ponderea relativa a investijiilor in venitul naJional se
reduce cooperativizarea contribuie la crearea unui disponibil de forta
de munca in agricultura, pentru sectoarele neagricole. Probabil ca
factorii care permit evitarea efectului de ,supraurbanizare" in aceste
conditii sint ,stilul national de dezvoltare" al tarii etapa de inceput
in care se afla procesul de MRU. Atita timp cit ,efectul de contagiune"
(6.3.3) nu este inca foarte puternic, strategia nationala de dezvoltare,
care pune accent pe necesitatea ocuparii depline a fortei de munca
coreleaza politica de constructii acordare de locuinte cu cea de creare
de locuri de mundi, actioneaza in mod eficient in sensul frinarii feno-
menului de ,supraurbanizare".
In cea de-a treia etapii, 1963 - 1970, factorul esential determi-
nant al MRU ramine cererea de munca in industrie. Efectul
industriale nu se mai exercita sincronic, ci cu un decalaj de aproxima-
tiv un an
5

Nivelul mediu al emigrarii - cuprins intre maximul din cea
patra etapa minimul din etapa a 11-a - este dat de nivelul investi-
tiilor in industrie.
' Este probabil ca, dispunind de date mai amanuntite, in cadrul
etapei a III-a s-ar putea distinge doua subperioade: Ilia, 1963-1965,
Illb, 1966-1970. In prima subperioada continua sa actioneze unul
din factorii semnalati pentru etapei a 11-a, respectiv efectele
4
r
5 13
= 0,83, semnificati,r pentru p = 0,0 I. Controlind influenta timpului
(V1), corelatia ramine de asemenea semnificativa; r 5 13
.
1
= 0,67.
s Intre emigrarea neta din rural ,intirziata" cu un an (V3) fata de variabilele
independente ;;i procentului de populatie ocupata in industrie (V13), corelatia
este semnificatira, dar mai mica decit in etapa anterioara; r
313
= 0,76, r
313
.
1
= 0,75.
125
de productivitate psihosociale ale cooperativizarii
6
Conform esti-
marilor noastre, emigrarea din rural continua curba ascendenta ince-
puta inca din anii 1956-1957, pina in 1965 (vezi anexa 3). Deoarece
in subperioada 1963-1965 ritmul de a investitiilor in indus-'
trie este mai reclus dedt in anii 1959-1962, este foarte probabil ca
tendinta de a emigrarii din rural se mentine in special datorita
ejectelor cooperativizarii :;i, corelat cu aceasta, ale investitiilor din agricul-
tura din anii anteriori.
Subetapa anilor '66-70 este destul de eterogena sau mai exact
spus este caracterizata prin serii de date cu valori oscilante, atit in lega-
tura cu migratia, dt cu industrializarea (tabel 6.2.1). In fond, aceasta
este perioada unor mutatii profunde in viata economica sociala a
tarii, initiate incepind cu Congresul al IX-lea al P.C.R. Unul din momen-
tele cele mai importante, din aceasta subetapa (III b), pentru politica
de dezvoltare a tarii este Conferinta nationala a P.C.R. din decembrie
1967, referitoare' la perfectionarea' conducerii planificarii economiei
nationale la reorganizarea administrativa a tarii. Efectele acestor
schimbi'iri asupra migratiei devin vizibile in special dupa anii '70, in
decursul celei de-a patra etape.
In concluzie, cea de-a treia etapa a procesului de MRU este carac-
terizata prin:
- emigrare de volum mediu, in raport cu celelalte etape;
- variatii annale recluse ale intensitatii emigrarii nete din rural;
- subdivizare in doua subetape. Prima dintre acestea, 1963-
1965 ,imprumuta" in buna masura componente ale structurii cauzale
a migratiei din anii 1958-1962. Cea de-a doua este
7
pu ternic marcata
de schimbi'irile socioeconomice initiate dupa 1965 la nivelul politicii de
dezvoltare ;
- cu mai mare intirziere dedt in etapa a II-a, cu
tate mai mica, industrializarea ramine principalul determinant al MRU,
pe ansamblul perioadei.
Avind in vedere toate aceste aspecte, este posibi la intrebarea
daca nu cumva ar fi mai ,natural" ca Ilia sa fie ,topita"
in etapa a II-a. Accentuam asupra acestei intreb1ri, sc opul ei fiind
6
Intr-a cercetare efectuata in 1976 in comune din apropierea Giurgiu,
am inregistrat citeva aspecte din istoria fostului sat Ardeleni, apartinator de Izvoru,
semnificative pentru acest aspect. Astfel, emigrarea din acest sat caracter de
,comportament colectiv" se in acest fel pina prin anii 1968 (D. Sandu,
1977a).
7
Exista in plus o dificultate' metodologica in a discerne profilul acestei subetape,
din punct de vedere a! migratiei. Este vorba de caracterul foarte aproximatival estimarii
volumelor de migratie pentru anii 1966 1968, datorita recensamintului respectir
reorganizarii administrative.
126
acela de a evidentia caracterul de ,instrument de lucru" al periodizrtrii
pe care o propun'em. Desigur, anii pot fi grupati altfel, in functie
de alte obiective, alte date sau alta conceptie. Important este insa ca
astfel de grupari sa duca la evidentierea unor relatii, a unor mecanisme
specifice in care este implicat fenomenul analizat.
Revenind la posibilitatea de a cumula subetapa
la etapa anterioara, mentionam ca exista argumente pro contra
unei astfel de optiuni.
In sprijinul cumularii este importantei factorului
,cooperativizare" in determinarea mtgrattet, precum mentinerea
unei tendinte ascendente a emigrarii din rural.
Pledeaza impotriva unci astfel de cumulari, deci pentru !llenti-
nerea gruparii pe care am adoptat-?, ca f<;>a,:te Impor-
tant precum ,ritmul de a dm mdustne
o reducere considerabiHi in 1963 (vezt tabel 6.2.1, col. 2). De asemenea,
structura cresterii investitiilor tindc sa se schimbe: de la o situatie in
care investitfile in mai rapid dedt in industrie
(anii 1954-'1955 1957-1960), se trece lao situatie in care
investitiilor in industrie estc mai rapida (anii 1964-1967). In plus,
dadi fi decupat o etapa ,1954-1965", din punctul de vedere al
structurilor de migratie o astfel de etapa ar fi fast foarte eterogena.
In anii 1954-1957 presupus ca actioneaza in special factori legaF
de structura sociala din mediul rural; in intervalul 1957-1962, emt-
grarea din rural estc in principal sub influenta cooperativizarii agricul-
turii. Dupa 1962 cooperativizarea continua sa contribuie la
de forte de munca din agricultud'i. Nu insa daca acum nu actw-
neaza 'componenta economica (,productivitate a muncii crescuta ")
mai mult decit cea strict psihosociala. Este posibil ca aceasHi compo-
nenta psihosociala a cooperativizarii sa fi actionat
special in perioada definitivarii (To<l:ta
aceasta discutie releva, intre altele, necesttatea unet anahze de socw-
logie istorica 'asupra cooperativizarii agriculturii. in tara O:i:
cum, pentru a evita agregarea unor structun cauzale ale
foarte diferite, in cadrul etape, am optat pentru ,segment2.rea
procesului imediat dupa ,momentul" 1962.
In esenVJ., logica pe care am urmat-o.
trc etapele II III de la reahzam unet.
a procesului de MRU in functie de. variatule lente p:mctpahlor
factori care o determina si a evemmentelor economtce tmportante
care o influenteaza. Deoarec'e indust:rializarea este un factor de maxima
importanta migratie, am respectat in principal acest criteriu
in clasificare.
127
Cea de-a patra etapa a procesului, etapa anilor 1971-1978, este
caracterizata, surprinzator la prima vedere, printr-un volum maxim
al o. tendinta ascendenta puternidi, dar prin absenta unor
relatn . c<l:re sa. ,explice" (statistic vorbind) fenomenul.
(Numa1 m1grat1a agncultorllor, V6, este corelata pozitiv cu cresterea
muncii in agricultura, V32: r
6 32
= 0,89.) Etapa' care
incepe cu ann 1978/1979 tinde sa fie caracterizata prin reducerea volu-
mului MRU fata de etapa anterioara, corelat cu evolutia investitiilor
industriale.
6.3.3. Efectul de contagiune
Avind in vedere tendinta general-ascendenta a fenomenului intre
1951-1980, am putea considera MRU ca un comportament ,nou"
(in contextul anilor '50) care se difuzeaza in masa populatiei rurale
in decursul anilor. Aceasta difuzare este stimulata de macro-
precum industrializarea cooperativizareajmodernizarea agri-
culturn, dar nu numai. Este probabil ca la nivelul anumitor comuni-
tati rurale functioneaza un ,eject de contagiune", sau efect al ,bul-
garelui de zapada" (E. Rogers): cu dt numarul celor care adopta com-
portamentul de migratie este mai mare, cu atlt presiunea sociala pentru
ado'ptarea acestui tip de comportament este mai mare.
La nivel national, in perspectiva cronologica, este probabil ca
efectul de contagiune se manifesta in strinsa legatura cu:
a) durata experientei sociale de migratie (numarul de ani in
decursul carora factorii socioeconomici au favorizat constituirea unor
fluxuri);
b) volumul relativ al fluxului de MRU in etapa care precede
perioada de referinta;
c) absenta unor obstacole- economice, legislative sau de alta
natur{t - care sa frineze emigrarea spre
8
.
In termenii acestor distinctii poate fi formulata ipoteza ejectului
de contagiune in domeniul migrafiei : in condijiile absenfei unor obsta-
cole_ cu cit durata de experienfii sociala de migrafie este
maz mare cu cit volumul emigrarii din rural in etapa anterioara momen-
tului de rejerinfa este mai mare, cu at! este mai mare contributia ejec-
tului de contagiune" in determinarea migrafiei, in raport cu
altor jactori. '
Prin aproximari succesive aceasta ipoteza poate fi aplicata la
datele de care dispunem.
8
de ,efect de contagiune in domeniul migratiei" o implidi pe cea de
,inertie a migratiei" (ipoteza Petersen-Greenwood) ; in cazul ,contagiunii" accentul
pe aspectele psihosociale ale fenomenului este mai marcat decit in cazul ,.inertiei".
128
'I
In rind, de contagiune trebuie diutat in etapele
m care m1grat1a are o tendmta ascendenta; conform definitiei pe care
am adoptat-o, prezenta efectului respectiv se manifesta prin aceea
di unui volum mare al fluxului MRU in anul iii corespunde un volum
mai mare in anul j. 0 astfel de conditie este satisfacuta pentru etapa
a IV-a (1971-1978) in special si intr-o mai mica masura pentru etapa
a II-a subetapa Ilia (1963-'1965) (tabel 6.2.1, 6.2.2).
_ !';tapa. a IV-a maximum de condifii javorabile mani-
jestanz unuz eject de contagiune in domeniul migrajiei. La tendinja ascen-
denta puternica, mentionata deja, se adauga faptul di in etapa pre-
cedenta (III) volumul anual al migratiei din rural in urban este relativ
ridicat, oricum mai mare dedt in etapa a II-a (conditia notata mai
b). De asel?enea . sociala in domeniul migra-
tiel, I?. ann 70, es.te mal mare dedt in etapele anterioare
(condlfla a). 0 legislafle care sa controleze direct MRU, instituindu-se
eventual in mecanism de frinare a fluxului, nu exista nici in aceasta
etapa. Este adevarat ca mari devin mai selective in a-si recruta
migranti, dar ramin in continuare principalele centre de cu
toate normele care reglementeaza intrarea migrantilor pe teritoriul
lor. In plus, industriala accelerata de la inceputul eelui de-al
optulea deceniu creeaza in urban locurile de munca netesare pentru
,absorbirea" emigrantilor din rural (conditia c).
. eel mai important pentru a sus/ine ca ipoteza ejectu-
luz de contag!;me in special pentru aceasta etapa este absenja
unor corelajzt semnijtcatwe mtre lYJ RU si variabilele socioeconomice pe
parcursul ei. '
Am mentionat deja ca pentru etapele II si III MRU este core-
lata semnificativ cu cererea de forta de munca 'din industrie. In cea
de-a patra etapa, volumul emigrarii nete din rural creste consi-
nu mai dispunem variabile economice care sa-i explice.
Tendmta de reducere sau mal exact spus de decalare a legaturii dintre
MR9" industriala se manifestase inca din etapele precedente.
Daca in et<l:pa a legatura este relativ sincronica (r
513

1
= 0,67), in
cea de-a tre1a etapa efectul industriale asupra fluxului respectiv
se .pr?duc: cu intlrziere de aproximativ un an (r
3 13

1
= 0,75). Este
pos1b1l cam etapa a IV-a, in care nu mai constatam nici o relatie intre
cele doua variabile, efectul industrializarii sa se exercite asupra migra-
tiei cu o mai mare intirziere 9.
Concluzia acestei analize este cain perioada anilor 1971-1978
MRU din Romania este puternic influenfata de un eject de contagiune.
.' variabilelor dependente .?u o intirziere de mai mult de un an fatli.
de vanab1lele mdependente duce la corelatn neconcludente, deoarece seriile cronologice
pe etape ar avea un numar foarte mic de termeni (7- 8).
129
Datorita satisfacerii . condifiilo}' teoretice puse pentru existenfa acestui
eject, este joarte probabil ca elsa fi acfionat n perioada respectiva
10
.
Specificitatea celei de-a. patra etape, din acest punct de vedere,
:apare mai dar d,aca aplicam ipoteza efectului de contagiune celor-
lalte etape sau. subetape pe care le-arn considerat susceptibile de a fi
:;;upuse actiunii acestui efect.
In cea de-a doua etapa, MRU are o tendinta ascendenta, insa
e<Xpt;rienta sociala de migratie este inca redusa. In prima parte a eta-
pei (anii 19.55-1957), volumul emigrarii este foarte reclus. Din acest
este putin probabil ca in cea de-a doua parte a etapei, atunci
d.Ildl incepe s3.. se manifeste puternic tendinta ascendenta a emigrarii
(anii l958-1960), migrantii efectivi din anii .1955-1957 sa fi exer-
o presiune sociala consiqerabila asupra nonmigrantilor, pentru
a decizia de migratie. In plus, jocul factorilor socio-economici
pot constitui. frina sau stimulent pentru migratie era relativ con-
tradictoriu: in anii 1958-1960 ritmul de a. investitiilor este
ascendent, dar in conditiile in care ritmul corespunzator in agricul-
tu.ra .este mai. rapid (cu efectele pe care le-am mentionat .in 6.2), iar
nivelul mediu al investitiilor este serios limitat la faptul ca in cincinalul
J.956-1960 partea acordata fondului de consum din venitul national
este mare (84%).
6.3.4. fortei de munca din agricultura
Etapele conturate pentru procesul de migratie se diferentiaza din
punct de vedere al relafiei' dintre reducerea forjei de munca din agricul-
tura !ii emigrarea din rural :in urban.
Variabilitatea populatiei rurale ocupate in agricu'ltura se reali-
zeaza prin : '
a) intrare de noi contingente de persoanc active in domeniul
agricol de activitate:; .
b) intrarea acfivilo'r din alte domenii in agricultura;
c) din aetivitatea. agricola 'priri decese;
d) din donieniul activilor agricoli, pentru reintrarea in
grupa inactivilor; . ' ,, ..
e) din 'ddmeniul activilor agricoli', pentru a intra in alt
domeniu de activitate: . .
e 1) cu locul de munca domiciliuJ fn' .
e 2) cu locul de munca in alta locklitate decit in cea de domiciliu
(naveqsm); . \
1o La nivel de comunitate !ocala - pe baza de date documentare de ancheta
de opinie - 9onstatarn prezentit de col).tagiune in cazul rnigrati{j din cornuna
(jud. Giurgi;;), r'r1 anul '1977. (D. Sandu, 1978) .. , .. , ,
l.30
e 3) cu locul de munca domiciliul in alta localitate decit in
cea in care a lucrat in agricultura (migratie definitiva).
Pentru perioada pe care o analizam, ultima componenta este
probabil cea mai dinamica, avind maxima influenta asupra numaru-
lui ponderii populatiei ocupate in agricultura. Daca acceptam aceasta
premisa, atunci analiza relatiei dintre emigrarea neta din rural (V5)
reducerea ponderii populatiei ocupate in agricultura in populatia
totala (V14) poate furniza informatii utile pentru descifrarea unor
mecanisme de producere a migratiei.
Pe total perioada 1951-1980, reducerea fortei de munca din
agricu.ltura emigrarea din rural nu sint legate in mod semnificativ
(r
5 14

1
= 0,28).
Urmarind relatia pe etapele procesului de migratie,. constatam
ca de la etapa a II-a spre etapa a IV-a, corelatia suporta modifid'iri
de sens (tabel 6.3.4).
Tabel 6.3.4
Ernigrarea din rural reducerea fortei de munca din
agricultura

II III IV
c '
''su
I
0,77 0,20 -0,86
f's 141 * I 0,51 0,51 -0,66
* 1- trendul (anul).
Ca manme, corelatia este nesemnificativa, atunci cind se con-
troleaza componentele tendentiale ale seriei (corelatia partiaUi). Faptul
este mai putin important deoarece, pe de o parte, nu este vorba de
dedt la un mod foarte conventional {anii din cadrul fie-
carei etape pot fi considerati ca ,populatie de baza"), iar, pe de alta
parte, mai mult sensul dedt marimea relatiei conteaza pentru inter-
pretare.
Cum se explica faptul ca relatia devine negativa in ultima etapa;
de ce nete din agricultura due la o scadere a emigrarii nete din
rural? Pentru intelegerea acestei relatii este necesar sa introducem
in analiza navetismul ca variabila ,interpretativa ". Este probabil ca,
pe masura extinderii retelei urbane, a retelei de transport in comun si
a diminuarii dintre sat navetismul devine din
in ce mai mult o alternativa la migratia definitiva. In aceste conditii
activilor din agricultura, pentru un alt domeniu de activitate,
ajung sa influenteze direct in special asupra navctismului rural-urb:l.ll,
131
la rindul sau relationat negativ cu emigrarea din rural. ln acest fel,
prin intermediul navetismului, plecarile din agricultura pentru un alt
domeniu de activitate ajung, sa determine 0 scadere a emigrarii din
rural.
Aceasta constructie ipotetica - reprezentata grafic in fig. 6.3.1. -
poate fi sustinuta, in parte, prin datele analizei sincronice.
I
Reducerea populatiei
ocupate fn agricultunl --.:t..-
N ti E
. t
ave sm mgranea
rural- urban --=-. nett\ din rural
Fig. 6.3.1. - Reducerea popu-
latiei ocupate in agricultura
migratia pendulatorie defini-
tiva.
Astfel, relatia negativa dintre navetism emigrarea neta din
rural a fast constatata intre variabilele cu valori agregate la nivel de
judet (r
8 66
= - 0,43).
Admitind - cu un anume rise de eroare - ca sensu! negativ
al relatiei, 'constatat in plan sincronic, se mentine diacronic, este
probabil ca sensu! negativ al relatiei ,reducere populatie agricola -
emigrare din rural" (constatat la nivel national) sa fie determinat toc-
mai de ponderii navetismului rural-urban in migratia totala,
in decursul etapei a IV-a.
Capitolul 7
MIGRATIE SI URBANIZARE
' ,
7 .1. Componente ale urbanizarii
Analizele intreprinse in capitolele 4, 5 6 au relevat, fie la modul de-
scriptiv, fie la modul exl?licativ: ale. Abordarea
explicativa a pus accent m special pe relatu de hp cauza - efect.
lntelegerea migratiei pu?cte vedere
care sa permita construirea unet tmagmt ctt mat. conc:ete
a acestui fenomen. ln acest sens se impune luarea in constderatte a
relatiilor functionale, de . de . ,interse.ctare" sau de tip
parte-intreg in care este Implicata mtgratta.
a migratiei si a urbanizarii este de natura sa puna in evtdenta astfel
de relatii. '
procesele de restructurare a raporturilor de dezvoltare
dintre gruparile sociale cu identitate teritoriala, ocupa
un lac central intrudt vizeaza schimbarea raportunlor de dezvoltare
intre comunititile urbane si rurale, comuniti'iti de lunga traditie
de considerabili pentru organizarea vietii. . .
Factorii care contribuie la schimbarea raportunlor relatulor
din tre sat sin t legati de: . . .
a) influenta unidirectionala sau dmtre aceste
de comunitati (exercitata prin transferjschtmb de persoane, valon,
bun uri, servicii etc.) ;
b) schimbarile specifice, generate intern in cadrul fiecarui tip
de comunitate;
c) schimbarile initiate de organizatii, precum cele
sfera de competenta largita, care integreaza ati:t populatte urbana
dt populatie rurala.
Evident, in cadrul schimbarilor concrete aceste surse pot inter-
veni conjugat, cu ponderi diferite.
Conceptul de u_rbanizare se la apar intr-un
teritoriu dat - natwnal sau regiOnal (zonal) -, m special ca urmare
133
a. influentei asupra satului. ln fapt, datorita corelarii puter-
a fact<?nlor care due la restructurarea raporturilor de dezvoltare
dmtre empirica a urbanizarii este mai larga decit
o }l:lunta conceptul forJat In acest sens. Ea include in principal schim-
care au sursa dar alte tipuri de schimbari care con-
tnbme la modificarea raporturilor de dezvoltare intre sat si oras
. Urbaniza:ea. ca a raporturilor 'de de;;oltare
dzntre cele dott:a tzpun de. comumtajz cercetari ale proceselor de
dez.voltare dm raportunlor sat Consideram ca
at!zbute ale dzn punct de vedere operational, cele care coreleaza
dzrect sau zndzrect cu procentul de populajie urbana dintr-un teritoriu
dat !}i se rejera la nivelul de dezvoltare.
trebuie sa fie precedata
de o a setuluz de zndzcatorz pnn care poate fi caracterizat
gra_dul de urbamzare al populatiei dintr-un teritoriu dat. Realitatea
,vie" .': urbanizarii nu poate fi surprinsa dedt cu ajutorul acestei ab-
stractu care se cheama ,grad de urbanizare".
In nivelul judetean, la. care. aceasta prima
P.arte a a?ahze.I, ?I de dispombile, determinam prin-
Clpalele dimensmm ale mvelulm de urbanizare prin
I. de socioeconomic al populatiei:
1. domenml de actlvitate (nonagricol) ;
2. nivelul de instructie;
3. sursa de venituri (nonagricole);
4. nivelul veniturilor;
II. caracteristici ale modU:lui de grupare a populatiei in teri-
tori u ( ecologice) :
5. procent populatie urbana; .
6. gradul de concentrare a populatiei in localitati;
7. gradul de concentrare urbana
IlL caracteristici . ale comportam;ntului demografic:
8. migratie;
9. fertilitate;
10. nuptialitate;
11. divortialitate;
12. mortalitate;
IV. caracteristici ale comportamentului populatiei, legat de
calitatea infrastructurii a serviciilor sociale:
. 1.3. comportament comercial (cumparari de marfuri alimentare
neahmentare; consum, in unitatile de alimentape publica etc.);
14. comportament sanitar (mortalitate infantila, personal sani-
tar, consulta tii etc.) ;
134
15. comportament cultural (spectatori cinema, cititori in biblio-
tecile publice etc.);
16. calitatea raportului gospodarie-locuinta {densitate de locuire;
consum apa potabila curenta etc.);
17. adresarea la serviciile de transport in comun;
V. caracteristici ale infrastructurii productive neproductive:
18. concentrarea fondurilor fixe;
19. cai de comunicatie (densitatea drumurilor modernizate etc.);
20. calitatea locuintei, independent de densitatea de locuire
(inzestrare cu instalatii, vechimea etc.). .
Evident, lista de subdimensiuni nu pretinde sa fie completa,
ci ilustrativa pentru fiecare dimensiune $n timp . utila in vede-
rea gruparii fondului de date de care dispunem. Ipoteza de lucru pe
care o adoptam este ca judetele cu un grad de urbanizare ridicat vor
fi caracterizate prin valori mari la indicatorii derivati din dimensiunile
enumerate (exceptind unele aspecte precum cele de la 9,12 14 etc.).
Determinarea gradului de urbanizare va fi facuta deci urmarind
caracteristici de dezvoltare de calitate a vieW la nivelul atit al intre-
gii populatii a judetului, cit al populatiei urbane din judet. Acest
mod de lucru este rezultat al constringerii impuse de datele disponibile,
dar nu numai. Este vorba de admiterea ideii ca dezvoltarea, calitatea
!Ji modul de viafa urban exista !Ji tn afara ora!JUltti. Gradul fn care toate
acestea exista fn ora!Je !Ji fn localitafile rurale din apropierea acestora
constituie ceea ce definim grad de urbanizare. . .
Din lista de indicatori ai dezvoltarii social-economice la nivel
de judet (anexa 3) am selectat acei indica tori care:
a) se refera la eel putin una din dimensiunile mentionate ale
urbanizarii si
b) sint in raport de corelatie puternic semnificativa cu eel putin
unul dintre indicatorii legati direcf sau indirect de gradul de urbanizare.
Incercam in acest fel sa vedem cum se grupeaza indicatorii de
urbanizare, din punct de vedere al gradului lor de corelare sau, altfel
spus, urmarim determinarea structurii variabilelor de urbanizare.
Construirea modelului corespunza tor acestei structuri a fost
facuta prin operatii: ,
1. selectarea variabilelor de urbanizare din lista prezentata in
anexa 3;
2. notarea coefkientilor de corelatie de nivel semnificath' dintre
cele 28 de variabile care' au fost selectate; ,
3. pentru fiecare serie de coeficienti de corelatie dintre variabi-
lele (i) celelalte variabile(z) se noteaza primii trei cMficienti, cu
maxime. ln acest fel, pentru fiecare variabila i se determina trei vana-
bile j, k, l care explidi eel mai mult din varianta l'ui i; convenim sa
t3ii
desemt?am pe / .explicativa de rangul 1, tn raport cu i, iar
pe k, vanabtle explicative de rangul2 3. Daca dona diritre aceste
corelatu smt egale, le acordam rang;
.. 4. se un prim graf in care se reprezinta numai rela-
tnle de cov:anatte r<l:ngul sagetilor indica variabilele j care
dau o. vanabtlet Mai exact, pentru a nu confunda
,exphcatta stahshca, la care ne referim in acest context cu cea cau-
zala, v VOJ?; ci indica semnul relajiilor de set,;nijicare. Vir-
prectzeaza vanabtla de urbanizare j care este cea mai semni-
ftcahva .l?entru i. Spre exemplu (vezi fig. 7.1.1), procentul
populattei urbane dm Jndet (v34) este una din variabilele care semnifica
in eel mai mare grad migratia (neta) pe durata vietii a populatiei din
Fig. urbanizarii
r:spectiv. (v10). Altfel spus, cunosdnd proportia de populatie
ur.bana. .Judet, se pot face inferente in legatura cu intensitatea
nete a;ei Predictia in sens invers este mai putin
stgura. Cea mat buna predtctte asupra procentului de populatie urbana
136
dintr-un jude! se poate face nu prin valorilor migratiei
nete (v10), ci a ponderii personalului muncitor in populatia judetului
(v31) sau a volumului vinzarilor de marfuri alimentare (v32) inregis-
trate in cazul populatiei respective. Subliniem, pentru evitarea oricarei
ca orientarea arcelor tn graf nu are nici un sens cauzal, ci numai
unul metodologic : cum se grupeaza variabilete de urbanizare din punct
de vedere al gradului lor de covariafie $i care este variabila j care conJine
cea mai mu lta informafie des pre o variabilii i.
0 imagine mai corecta, mai putin schematizata, dar mai greu
de citit 1, asupra relatiilor dintre variabilele urbanizarii se obtine daca
se graful corespunzator luind in consideratie variabilele
,explicative" de rangul 2.
In functie de numarul de intrari de gradul 1 2 in fiecare nucleu
(nod), se detennina variabitele cu maxima capacitate de semnificare a
gradului de urbanizare al unui jude!:
-personal muncitor la 1000 locuitori (v31);
- procentul populatiei cu nivel de instructie mediu superior,
din total populatie de peste 15 ani (v29);
- indicele migratiei nete (durata de viata) (v10);
- volumul vinzari marfuri alimentare la 1000 locuitori (v32);
- procentul populatiei urbane (v34).
Daca interpretam indicatorul ,personal muncitor" ca semnifi-
cativ pentru dezvoltarea neagricola a judetului, atunci se poate apre-
cia ca trasatura dejinitorie ( cea mai semnijicati1Ja) pentru gradul de
urbanizare este tocmai acest tip de dezvoltare. Constatarea este consistenta
cu intreaga serie de elaborari teoretice care dau ca nota definitorie a
urbanului prezenta unor activitati nonagricole (Sorokin, Galpin, Zim-
merman, 1933).
Din perspectiva celorlalti indicatori, judetele cu grad ridicat de
urbanizare sint cele in care exista un numar mare de persoane cu nivel
de ridicat cu domiciliul prin migrarea din alte
judete.
Asocierea puternidl. dintre variabilele migratie nivel de instruc-
1ie (vezi fig. 7.1.1) ar putea fi interpretata ca semnificativa pentru
gradul de manifestare a unei selectivitati a migratiei in urban din punc-
tul de vedere al nivelului de instructie: judetele cu grad mare de zerba-
nizare selecteaza tn special migranfi cu nivel ridicat de instrucfie. Una
dintre variabilele care semnifica eel mai bine stocul de invatamint de
nivel mediu superior al unui judet este migratia neta a
1 Din acest motiv nu prezentam graful corespunzator luarii in consideratie
a relatiilor de gradul doi dintre variabilele urbanizarii.
137
care au numai rezidehta, dar nu domiciliul stabil (legal) in cadrul
judetului (v56 ). Deoarece in aceasja categorie de migranti sint inclusi
studentii, spre exemplu, este de inteles cele dou'a
variabile.
Raportlnd imaginea oferita de graful 7.1.1 la clasificarea elaborata
pentru variabilele urbanizarii, rezulta ca notele definitorii ale gradului
de urbanizare se situeaza in domeniul variabilelor referitoare la carac-
teristici de status socioeconomic ale populatiei (pondere personal
muncitor, nivel de instructie), comportament demografic {migratie),
comportamente servicii comerciale (vinzari marfuri alimentare
nealimentare) caracteristici ecologice (procent populatie urbana).
Daca variabilele de comportament demograjic-rezidenfial cele
de comportament comercial sanitar sint organizate in principal in jurul
notei dejinitorii a urbanizarii - ponderea personalului muncitor -,
in schimb, variabilele rejeritoare la calitatea locuintei sint relativ izolate
in graj (fig. 7.1.1).
\ .
7 .2. gradului de urbanizare
7.2.1. Nivel judetean
Frecvent, gradului de urbanizare" este identificata cu spo-
rirea ponderii populatiei urbane in populatia totala a unui teritoriu
dat. Aceasta este o optica de factura demografica, in principal.
Premisa de pornire pe care o adoptam este diferita: schimbarea
raporturilor de dezvoltare dintre sat este analizabila prin inter-
mediul unui intreg set de variabile de dezvoltare, aflate in raporturi
de covariatie directa sau cu indicatorul ,ponderea populatiei
urbane".
Din aceasta perspectiva, explicarea gradului de urbani-
zare a judetelor implica luarea in consideratie a factorilor explicativj
pentru intregul set de variabile de urb3.nizare.
Pentru perioada 1973-1977, variabilele de urbanizare care sem-
nifica in eel mai inalt grad procentului de populatie urbana
(v12) se ref era la ponderii personalului muncitor in populatia
judetului (v11) la consumului de apa curenta, de uz menajer
(v16), in perioada respectiva
2
.
Din analiza de corelatie a rezulta t dt situatia de dezvoltare la ince-
putul perioadei de referinja este principalul care condifioneaza
2
r1216 = 0,67, r
12 11
= 0,60, r
16 11
= 0,65, pentru p = 0,0 1, r = 0, 42.
138
ritmul de urbanizare al judejului. Cu cit este mai mare ponderea popu-
latiei urbane (v25) a personalului muncitor (v24) in populatia jude-
tul ui, in 197 3, cu a tit ri tmul de al ponderilor respective este
mai reclus (r
12 25
= - 0,76 r
12 24
= 0,61).
Prin intermediul emigrarii nete din rural, asupra ponderii:
populatiei urbane se exercita in sens negativ (fig. 7.2.1)
3
influenta
nivelului de dezvoltare al judetului.
v 20. crestere fonduri
fixe in industrie/
funduri fixe
in agriculturii
-0,76
Fig. 7.2.1.- Determinanti ai
terii procentului de populatie-
urbana la nivel de judet, 1973-
1977.
Intre conditiile care influenteaza pozitiv aceasta crestere este
potentialul (demografic) de migranti din comunele respectivului
judet.
Factorul care contribuie activ la gradului de urbani-
zare este dezvoltarea industriala.
Aceasta structurare a factorilor determinanti pentru
gradului de urbanizare este semnificativa pentru importanta pe care
politica de dezvoltare, de investitii in special, o are pentru
procesului de urbanizare in deceniul al VIII-lea. Este probabil ca ritmztl
de urbanizare este mai rapid in judejele cu nivel redus de dezvoltare, in
principal ca eject al acestei politici. In timp, insa, este de aYut
in ndere faptul ca, la un nivel ridicat de urbanizare, in genere posi-
bilitatile de urbana devin mai recluse. Acest factor (raportul
3 Yariabilele independente au fost selectate in model cu regula triunghiului
(Iariante ,tare" - vezi anexa 3). Dat fiind faptul ca variabilele sint
independente intre ele (cu exceptia relatiilor dintre v8 determinantii ei) fiind inte-
resati in special de configuratia modelului nude intensitatea relatiilor cauzale, am notat
pe arce ralorile coeficientilor de corelatie.
139
dint:e este probabil di va actiona
ma1 R_Ute_rmc m vnt_?r; m ann 1!?-fluenta sva era redusa dat fiind fap-
tul ca mvelul al nu 48%, la nivelul tarii.
ln conclttzte, este de subhmat caracterul controlat al urbanizarii
din noastra, prin. fnterme1iul politicii de investifii, politica desfa-
zn sensu! reducern decalayelor de dezvoltare dintre judefe.
7.2.2. Nivel national
urb-:na in perioada este realizata preponderent
prm MRU. R1tmul anual de urbamzare
4
este explicat in proportie de
83% prin emigrarea neta din rural (r
724
= 0,91).
Este firesc in aceste conditii ca etapele MRU sa fie n acelasi timp
$i etape ale urbane (tabel 7.2.1). '
Tabel 7.2.1
populatiei urbane, pe ctape 1950- 1978 (valori medii annale)
Etape
I
Indici de
I
I
II
I
III
I
IV
1950-
1950-
I
1954-
I
1963- 1971-
I
1978
1953
I
1962 1970 1978
variatie procent 0,53 0,24 0,34 0,55
\
0,39
populatie urbana
(V23)
ritm de urbanizare
I
(V24) 2, 71 1,24 1,50 2,28 1,77
Sursa; Anumul demograjic, 1974, Anuarele statistice din
1975-1979.
Daca, pe total perioada, MRU (V7) si ritmul de urbanizare
( V24) sint strins corelate, pe etape (tabel 7.2.2) legatura este de inten-
sitate variabila.
Tabel 7.2.2
ritmul de urbanizare

Corelatie I
I II III IV Total perioada
1'7 24
I
0,78 0,75 0,16
I
0,98 0,91
Calculat ca diferenta intre ratele de anuala ale populatiei urbane
respechr, rurale. l,
140
Legatura minima dintre cele doua fenomene in etapa anilo r
1963-1970 este explicabila in principal prin rolul important care
revine reclasificarii localitatilor, in aceasta etapa, in cresterea a
(vezi anexa 3). ' '
Desigur, factorii explicativi ai urbanizarii sint, in conditiile core-
larii ei cu migratia, in principal factorii care determina
acest al d01lea fenomen.
Conform acceptiei pe care am dat-o gradului de
zare", aceasta se manifesta nu numai prin proportiei de popu-
latie urbana, ci sau mai ales prin proportiei de populatie
ocupata in sectorul de stat.
Dupa cum rezulta din calculele estimative prezentate sintetic
in tabelul 7.2.3, cre$terea proporf.iei de popula!ie activa n sectoarele secun-
dar $i ter/iar, ntre 1956 $i 1977, este realizata pe seama cre$terii propor-
fiilor respective n rural n mai mare masura decft n urban.
Tabel 7.2.3
Componente ale redistribuirii populatiei pe sectoare de activitate, Ia nivel national,
intre 1956 1977
% din diferenta datorat
Sector de
Proportie activi pe
Diferenta
schimbarilor in structura
sectoare in 1977- migratiei
activitate
1956
ocupationala din
rural-urban
1977
I
1956 rural
I
urban
primar 0,368 0,697 -0,329 54,5 9,1 36,4
secundar 0,389 0,167 0,222 50,0 18,0 32,0
tertiar 0,243 0,136 0,107 55,0 -9,1 55,0 *
-
!"'!"
'---- * Desigur, o buna parte a inregistrate in mediul rural pentru sectoarele
II III revine popula?ei rurale care face naveta in urban pentru a Iuera in respectivele
sectoare.
Sursa de date; Anuarul demograjic, 1974; Recensamintul, 1977, vol. II. Calcule
proprii folosind tehnica propusa de E. Kitagawa, apud Patterns of Urban and Rural ... ,
1980: 70-71.
Spre exemplu, in perioada respectiva, populatia activa din indus-
trie constructii de la o pondere de 16,7% in 1956 la 38,9%
in 1977 (Ia data recensamintelor din anii respectivi). Din aceasta
tere (de 22 de procente), 50% este datoraHi respectivei pon-
deri in rural, 18% din urban 32% migratiei rural-urban.
Din datele tabel rezulta ca M RU are cea mai important a
contribuJie relativa nu la cre$terea proporfiei de activi din industrie
construcfii, ci la ponderii activilor din sectorul servicii.
141
7 .3. Migratia urbanizarea in contextul proceselor de dezvoltare
S-a remarcat ca distinctia dintre cauze consecinte este dificil de facut
:in cercetarea migra tiei (S. A min, 197 4).
atribuirea unui sens cauzal pentru telatiile in care este impli-
ati"i migratia este o operatie cu multiple riscuri, ea poate fi facuta
:9i am procedat ca atare in capitolele 4, 5 6. Tratarea cauzala a feno-
menului este insa nu numai purtatoare a riscurilor de atribuire
a sensului cauzal pentru unele relatii; dar foarte abstracta. Ea obliga
in buna masura la omiterea unor variabile din analiza cantitativa
5

0 analiza in care sa fie urmarite in special raporturile de cova-
riatie dintre variabile de dezvoltare este din acest punct de vedere o
completare utila la analizele cauzale intreprinse
6

Adoptind tehnica de lucru pe care am folosit-o in sub-
capitolul 7.1 pentru figura 7.1.1, derivam din matricea de corelatie
a celor 34 variabile de dezvoltare la nivel national un model al structu-
rii proceselor de dezvoltare (fig. 7.3.1). '
Variabilele referitoare la migrajie se integreaza diferentiat in model,
in functie de calitatea lor de a fi:
-in devans cu un an fata de valorile celorlalte variabile ale ana-
lizei (V7, V8);
- sincronic cu acestea din urma (V5, V(i);
-in intirziere cu un an fata de restul variabilelor (V3, V4).
Prima variabila din cadrul fiecaruia din cele trei cupluri (V3,
V5, V7) se refera la emigrarea neta din rural; cea de-a doua este o
estimare a emigrarii agricultorilor din rural in urban (V 4, V6, V8).
V ariabilele migrajiei cu variaJia sincronica sint semnificative in
special pentru intensitatea proceselor de redistribuire a populajiei ocupate
intre sectoare de activitate.
Migrajia ,cu intirziere" (de un an fata de schimbarile din celelalte
domenii ale dezvoWirii - V 3) esle covariant a cu venitul najional
ctt intensitatea nupjialitaJii in urban faJa de rural (V29).
Jfigrajia in devans cu un an (V7, V8) este semnificativa fie po1tru
intensitatea emigrarii nete din rural, din anul urmator, fie pentru
gradului de urbanizare. Datorita avansului temporal, acest tip de migra-
tie ar putea juca rolul de cauza pentru alte procese de dezvoltare. Con-
statam insa ca MRU actioneaza foarte putin in. acest sens, corelatiile
cele mai puternice fiind tot cu variabile de migratie sau de urbanizare.

5
Aceasta pentru a evita efectele de colinearitate care fac inoperante diferitele
variante ale analizei de regresie, inclusiY modelele cauzale nonrecursive.
Acest tip de analiza este mai aprbpat de analiza de sistem dedt de analiza
econometrica.
142
Fig. 7.;3.1. - Relatii de semnificatie lntre variabilele de dez-
voltare la nivel national.
Migratia produsa sincronic cu variatiile celorlalte variabile de
dezvoltare evident cauza efect in timp. Din acest motiv,
variabilele care o estimeaza (V5, V6) sint cele mai integrate in model,
in sensul de a transmite mai multe informajii decit ceilalji indicatori ai
migraJiei, in legatura cu variabitele de dezvoltare.
Deosebirea dintre configuratiile de variabile in care este inte-
grata migratia cea intirziere sugereaza o ipoteza inter-
pretativa: schimbfirile in cererea de forja de munca pe sectoare [de acti-_
vifate isi exercita efectul asupra MRU mai rapid decit schimbarile
de Jactura socioeconomica (semnificate in model in special
prin venitztl national prin nupjialitate).
U1ta din variabifdc ccle mai sanrnficative pcntru intensif-r.rtea schr'm-
Mrilor soc-ioeco'!tOnticc la 'ili1Jd nafional esb: emigrarea ag;ricu!Writor din
rural (sincronidi Jatii de cdctalte prvcrsc dt de:moltarc) (Vti).
0 capacitate ridicata &: a semuifica schimMri au ludi-
catorii:
- variatia poudcrii populajiei on:pai.c in industric (Fll} tn
agrknlturli (VJ4):
- e:migrareu. acta din rural (V5);
- cre.]terea ponderii populatici urbJ.ne (V23).
Fie ca efoct. fie ca efect l;ii cauzii, l\fRD ocupU ded un loc central
in confc-xtul proceselor de dez.,,ultar<;>, Cunoa$tcrea variatiilor ei alluale
jli a re1atii1or Jn care este implicat:'i poate avca valoarea unei ,nuliogra-
fit" utiLi pentru infelegerea nwcanismelor de producere a schtm-
b:'ir;L _
!n legfitur.l cu celdaHe variabile .;;i substructuri ale modelubi
pru.vntat (fig, 7.3.1), apar de dtCYd. aspccte semnificativc:
investitiik industriak se cu variabHele de migratie prin
intcrmediu1 dasticit;ltii reducerii popula}iei ocupah: in agriculturi'l
fatit de ponderii popula.tif'i ocupate ln lndusttie. Regasim
dtn, in baza acf'stui tip de analiza, o relatie metiiatd. intre iuvestitii:
migratie (cnnform.'i cu ipoteza H
1
formulat.'i !o 3.l}. Situatla cste
similara :;:i pentru investitiile (V !fJ. V20 J;
fenomenul ronstruc;iei de locuin}e <.;ste lcgat rt>Iativ
de tdelaltc proce.<;e de dezvoltare ma mult peutru mediul rural deci:t
pentm mediul urban. Cu cit ponderea personalului muudtor tn popu-
latia totalii devine tnai mare, cu adt cste mai mit: nurn!irul de
noi in rural Este posibil ca pf'ntru cnnstructJa de Iocuinte
din mediul urban &1. .cxiste pe tt'rmen lung o eorelaTie cu schimbarile
sodal-eronomice, dar raportul de timp dintre variatiile acestora sa fie
diff'Tit. Coroborind aceeste constatiiri cu cele prin analiza la
nive-1 de judet, se poate formula ipoteza ea activiiatea de consiruire- a
locuin}elot este corela#i Cit procesele de dezvoUare social-economicd mai
1nult in plan tcritoriat, si-mronic (err. distrlbtdre a investifilor penfru
locuinfe pe j;lan judc'"jean-) decit ln perspectlvd itiacronic.i;
- faptul di raportul dintre nrspfialitatea in urban faf5. de Cfa din
rural este 1egat de MRU mal direct dedt llupfialitatea din rural -trimite
1a i_poteza cii :MRU estc- tn lntr-racflnne en acest raport, fiind lc-gata
de rt>dut--erea nuptiaiHitH ID rural relativ sincronic, de
ln urban, Dacli reamintim c.1 popula,tia rurala cea mai sup-usa riscului
ae migtatie sint tinerll tntre 15--29 ani '}i cii virsta lor medie >:i mediana
la disUtorie 5<.: inscrit> iu acest inf;:-rval, atunci ipotcza fi :rnai
UOr
144
'
I
'
r
I
Capitolul 8
$I ACTJL""NE
IN DOMENHJL MIGRATIEI
Analiza interne din tara noastdi ar fi. cont_inua!a.. tratin?-
mai o scde d0 aspcctc precum_ mtgrattel,
eularitatile acestui fellomen la nivd de :egmne d? com.um-
tate locala, n:latia sa cu mobilitat;;a sodaHi. etc. SJ;latml buna
mlsurii, mci informa)iile disponibile nu ne penmt realizarea unel astfel
de intreprmderL . b1
Crea <:e credem di se impune in contmuare ! !rea, unr-1
legtituri explicite- l:ntre rezultatele teoretice ale anahzcr actmnea
rac!idi in migrapM. in fapt el>-te de a vedea tn ce milsurli
icest tip de a.bordare poate. sem la fundamentarea u?or
urindpii de a<:j:iune in domcniui strategtilor de eootro!a.re a fluxunlor
de mtgrape interwl. .. . . " .
Elementele de necesarc pentn;t funda.rn;n-
tatea unor actiuni in .aceSt dmneniu sint _date de exammarea a
cauzelor, dt .'fi <t cousednj:elor fenomenuhu. De .aceea neeesara o
examinarc, fie *i sumara prec-um tn. <,k fa}ll, a prtnctpalelot: C?ll-
st>einte sociodemografice ale. migrape:t, cnnstltumd
un element important In onentarca politmlor de uugratw.
8..1. Consecinte sociodemografice
ale migraPei rural-urban
Collsecinteie migraf-iei rural-urban pot fi grupa.te ,in !unctie de vizi-
bilitatea lor socia.lii :;;tiintificli de de -cu se pro)"-
duc (fig. 8.1.1). Un prim nivel, de formeaza
consecin}ele asupra voiumului
a.supra gospodariilor famHiaJe de 1a ongmea :;>t de la
lor asupra rapOrtului dintre resursele locun. de- m_undi, d<:
produq:ie popula}ia din teritoriul respecttv. t!n al d01lea mvcl, mat
difi.cil de' atins. sc n:ferl la. lenomenele sociodemografice. Cel
145
!reilea este! eel. al consecintelor asupra caliHitii modului de viata
1
? comumtate:. fme, cu grad maxim de latenta, de dificultate de a
de variabile referitoare la orientarile
v once a e populaftel. Cahtatea vietii, modul de viata integrarea
CONSECINJE ALE MIGRAJIEI
Volumul de
populatie al
comunihitii
locale '
Fig. 8.1.1. - Modelul teoretic al
principalelor tipuri de consecinte ale
migratiei.
in comunitatea locala sfnt p 1 1 d
cuteaza in ultima instanta reper-
0
. . . t a e mrgra 1e1.
nentarea anahze1 fn sp c 1 '
fice a comunitafilor locale e Ia f asupra compoztftel sociOdemogra-
tului dintre resurse a rapor-
datele disponibile iar e d na a, :pe e o parte, de
aceste blocuri de' e: ta pa.rte, de ca mterrelafiile dintre
sm mat putermc structurate.
MRU sociodemografidi este modificata prin fluxurile de
instructie de virsta, sex, nivel de
MRU este unul dintre f t .
a populafiei din urban i
1
a: on}
1
:UJ?Ortanfi due la o intinerire
recensamint (in 1977) P t
0
tmd.ba tnmre a din rural. La ultimul
Vtrs a me te a populafiei rurale era de 34,42 ani,
146
'

l
t
cifra. corespunzatoare pentru populatia urbana fiind de 31,66 ani t.
Poate mai mult dedt diferentele de nivel sint relevante diferenfele 'de
evolutie, in perioada 1966-1977 virsta medie a populatiei rurale
cu 2,05 ani, iar virsta medie a populatiei urbane se reduce cu 0,99 ani.
Situatia este, evident, o consecinta a volumului selectivitatii migra-
tiei in funcfie de virsta (vezi 4.3).
Efectul MRU asupra repartitiei pe sexe a populatiei in cadrul
mediilor rezidentiale este dependent de contextul social-economic in
care se produce fenomenul, de tipul de industrializare care se desfa-
in societatea analizata (in condifii1e in care accentul se pune pe
industria u*oara, cea textiHi, in special, populatia urbana suporta un
prod$ de feminizare datorWi. MRU; in schimb, dezvoltarea industriei
grele atrage dupa sine, in special, o masculinizare a populafiei urbane).
ln conditiile Romaniei, procesul de industrializare socialista a fost
facut cu asigurarea unui anume coeficient de prioritate a industriei
grele. ln consecin{a, ar fide ca MRU 'sa fie mai frecventa prin-
tre barbati decit printre femei. Corespunzator, consecinfele ar urma sa
fie o a ponderii femeilor in populafia rurala o reducere a
ponderii lor in populafia urbana. Analiza indicelui de masculinitate
(numar barbati la 1 000 femei), pe medii rezidentiale, confirma o astfel
de (tabel 8.1.1).
Tabel 8.1.1
Indicele de masculinitate pe medii rezidentiale
Anul Urban Rural I Urban-rural
1948 944 933 ll
1956 962 939 23
1966 993 938 55
1977 980 965 15
Valorile superioare ale indicelui in urban fata de rural sint explicabile
in primul rind prin particularitatile MRU, la rindul ei influentata de
structura locurilor de munca oferite in urban. Tendinta de cre;;tere a
ponderii barbatilor in populatia urbana in mai mare masura decit in
cea rurala se manifesta p1na in 1966. Dupa aceea se remarca o evolufie
in sensul reducerii decalajului dintre aceste medii rezidentiale. Prin-
cipalii factori care explica o astfel de evolutie sint intensitatea MRU,
structura ofertei de locuri de munca in urban !?i pattern-urile culturale
ale migratiei in functie de sex.
1
Calcule cf, VI. Trebici, Satttl romanesc fiiritnimea: aspecte demograjice, manu-
scris.
147
Pina in 1966 MRU are o contributie foarte mare la
urbma (81% in perioada 1948-1956 78% in anii 1956-1966). Ulte-
rior, .in intervalul 966,.-1977 aceasta contributie se reduce Ia 64%.
Corespunzator, incepe sa s<;ada valoarea indicelui de masculinitate.
Tendinfa este Iegata insa de o anume echilibrare a ofertei de locuri
de munca in urban pentru barbati pentru femei, proces generat
la rindul sau de diversificarea ramurilor industriale, de punerea in func-
tiune a retelei de intreprinderi de industrie care solicitau
forta de murica feminina. In timp, procesele de modernizare
urbanizare a satului contribuie la erodarea traditiei anterior crista-
lizate, traditie care sustine in mai mare masura mobilitatea teritoriala
a barbatilor pentru motive profesionale decit pe cea a femeilor $coala
devine in tot mai mare masura un canal de mobilitate sociala implicit,
de stimulare a MRU; modernizarea culturala sustine asigurarea unor
egale pentru baieti pentru fete in procesul de instructie
implicit, in tel de sociala.
Schimbarile. produse de migratie in structura pe virste. sexe
a populatiei urbane rurale se repercuteaza,cu intensitati diferite,
asupra fenomerielor de fertilitate, mortalitate, nuptialitate divor-
tiahtate intr-un alt plan de referinta, asupra indicilor de activitate.
I
MRU induce in rural o anume reducere a natalitatii datorita
efectului de imbatrinire pe care il are asupra structurii populatiei;
prin intinerirea pe care o produce la nivelul populatiei urbane, MRU
contribuie la nataliH'itii la nivelul acestui mediu rezidential.
Apropierea nivelurilor de natalitate intre rural urban rezuWi, desi-
gur, ca o consecinta a difuzarii valorilor urbane in rural a ansam-
blului de factori iniplicati in procesul general de tranzitie demografica.
Actiunea conjugata a MRU a celorlalti factori a facut ca raportul
dintre natalitatea rurala cea urbana sa evolueze de lao valoare supra-
unitara (in 1950 acest raport era 28,1/20,1 = 1,40) la o valoare sub-
unitara (17,7/18,3 = 0,97) in 1980.
Intensitatea fertilitatii generale (numarul de nascuti vii la 1 000
femei de virsta fertila) este mai putin afectata de structura de virsta
a populatiei. Valorile ei sint date de actiunea unui complex de factori
socioculturali, intre care modelele culturale, cele de planning familial,
joadi un rol esential. Datorita acestor influente, indicele fertilitatii
generale are valori superioare in rural, fata de urban. In 1973 cifrele
corespunzatoare pentru cele doua medii rezidentiale erau de 80,8%
0
pentru comune 57%
0
pentru (V. Trebici, 1979).
MRU are efecte multiple, contradictorii chiar, asupra fertili-
tatii urbane. Pede o parte, prin mentinerea unor modele culturale rurale
in domeniul fertilWitii (familie cu numar mare de copii etc.), migratia
din rural contribuie la asigurarea unui nivel ridicat al fertilitatii in
148
urban. Pede alta parte, este de luat in consideratie un de redu-
cere a fertilitatii urbane, efect pus pe seama mtegrare pe
care le au de platit migrantii in urban a a
Mai ales in cazurile in care este vorba de MRU pe man dist.ante, cadru
fluxurilor
0
pondere importanta revine piVel ndtcat de
instructie, fertilitatea specifica fund rmca. A
Corelatia intre indicele de generala m urban m
si indicele imigrarii nete in urban dm rural valoar,e
(r = -0,51, folosind judetul ca unitate mte:-
pretat in sensu! ca transferul de rurale 1? pnn mtgratie
este mai putin important pentru. dec1t p: care o
au asupra acestui fenomen ?e a mtgranttlor m urban
compozitia sociaHi a fluxulm de mtgratte. 11:1 .
0 imagine de ansamblu asupra relattel dmtre MRU principa-
lele fenomene demografice este prezentata in tabelul 8.1.2. Nuptiali..:
Tabel 8.1.2
Relatii intre migratie alte 1; nivel de mediu
urban- judet (coeftciCntt de corelatte)
Varia bile
Rata fertiliti:ltii generale in
urban, 1976-1977
Natalitatea, 1977
Mortalitatea infantila, 1977
Mortalitatea infantila,
1977{1973 ..
Indice gravitate a morbtdt-
tatii, 1978
Divortialitate, 1980
1980 .
Pondere activi in populatta
stabila, 1977
Pondere femei in populatia
activa, 1977
Imigrare in
orase din
rural '(durata
de viata,
1977)
-0,51
-0,45
0,49
0,52
0,43
-0,19
Imigrare in
din
comunele
altui judet
(durata de
viata, 1977)
-0,50
-0,50
X
0,39
0,46
0,47
0,33
-0,44
Pondere
flotanti in
populatia

1977
-0,58
-0,54
-0,30
-0,22
0,17
0,49
0,65
0,33
-0,10
Populatie cu nivel de instruc-
tie mediu suprrior in popu-
7
latia totala (%), 1977 0,49 0,67 0,
2
* r= 0,31, pentru p= 0,95; r= 0,40, P=: 0:9?. 0
din variabilele acestei matrici de corelatie nu au ftgurat m
al analizei Ia nivel de judet; au fost construite ulterior pentru. terea,
consecintelor migratiei si pentru analiza unor aspecte ale locutnl urbane,
in Cercetdri pluridisciplinare asupra locuirii (raport de cercetare, Labora-
torul de studii cercetari sociologice, 1982).
fertilitatea par a fi eel mai puternic influenfate in mod direct
de in urban. Acest tip de migrafie, prin :valorile sale ridicate,
contnbme la reducerea fertilWifii la nuptialitafii.
'
... in legatu_ci cu care se manifesta eel puternic aceste
, relatn sm flo anfii, respectiv migrantii care, locuiesc intr-un
anume, nu au domiciliul stabil pe teritoriul acestuia. 0 pondere mare
<1: flotanfilor in populafia unui influenfeaza fertilitatea nupfia-
htatea in mai mare masura dedt prezenta migrantilor definitivi cu
domiciliul st il in acel ora . ' ' '
in ur an este asociata pozitiv cu imigrarile in
urbm din rural.
Dimensiunea medie a gospodariei familiale este cu atit mai redusa
intr-un cu dt fluxul de sosiri din rural este mai intens.
Aceasta regularitate deriva, evident, din influe pe care MRU o are
asupra fertilitafii. Imigrarea intr-un cont uie la ridicarea valori-
lor indicelui de activitate la nivelul resp<tctivei comunitati. Faptul
este explicabil prin structura de virsta a celor care vin in prin
motivafia profesionala a migrafiei lor din rural. Pentru femei, relatia
are sens invers: cu dt imigrarea intr-un este mai intensa, cu a tit
ele au o pondere mai redusa in populatia activa a localitatii de referinfa.
Constatarea este de pus in legatura cu ponderea mai mare a barb3.tilor
' tn totalul fluxului MRU. . . . . '
Pentru fenomenele de mortal1tate morb1d1tate nu se inregi-
streaza (prin intermediul tipului de analiza pe care am folosit-o) o
influenta de intensitate puternica a migratiei asupra lor.
demografica urbana in perioada 1948-1977 este rea-
lizata in principal pe seama sporului migratoriu - aproximativ 73%
din total de populafie
2
inregistrata in municipii, comunG
suburb3.ne.
Prin aceste valori, urbana din Romania se inscrie in
modelul specific tarilor dezvoltate in genere, al celor din Europa in
special. 0 analiza intreprinsa asupra surselor urbane in 14 tari
din Europa (inclusiv Romania) in decursul unor perioade intercenzitare
cuprinse intre 1950 1971 releva faptul ca, in medie, 66% din
rea urbana revine sporului migratoriu si reclasificarilor de localitati.
In schimb, pentru tarile in curs de se manifesta tendinta
unei contribufii mai importante a sporului natural decit a celui
toriu la populafiei (Patterns ... , 1980: 22-27).
Cele doua componente ale populatiei urbane in tara
noastra au rol variat in timp: cu pondere mai red usa,
.a In acest procent este inclusa contributia reclasificarii unor sate in categoria

151)
naturala tinde sa preia tot mai mult din urbana: de la 17%
intre 1948-1956 la 22% intre 1956-1966 respectiv 36% intre
1966-1976 (v. Trebici, 1979: 339). 0 tendinta similara a fost inregis-
trata in cazul altor fari (precum Uniunea Sovietidi, Statele Unite,
tari din America Latina etc. )
3


Componentele populafiei urbane au rol variabil nu numai
in timp, ci in spatiu. Cu cit gradul de dezvoltare economica a jude-
tului (x) este mai ridicat, cu atit migratia joaca un rol mai important,
iar sporul natural (y) un rol cu atit mai redus in populatiei
urbane.
Am estimat rolul componentei ,spor natural" (y) prin proporfia
populafiei nascute in (municipiu) din totalul populatiei
(municipiilor) din judet, la recensamintul din 1977. Pentru
estimarea gradului de dezvoltare economica a judetului (x) am preluat
un indice sintetic, construit cu alta ocazie (D. Abraham, 1979: 688-689).
Relatia intre cele doua variabile rxv = - 0,53 este semnificativa
(pentru un nivel de incredere de p = 0,01).
Din punctul de vedere al compozitiei sociale a este impor-
tant sa fie facuta o distinctie nu numai intre naturaHi cea
migratorie a ci intre diferitele tipuri de fluxuri implicate
in migratorie. .
In 1977, din totalul populafiei stabile din municipii nas-
cuta in alte localitati dedt cele de domiciliu (migranti pe durata vietii),
majoritatea provenea din comune ale altui judet (42%) sau ale
judet (33, 7%). Procentul nascufilor in alte era de 18,3%, iar
al celor nascuti in comune suburbane de 1,8% din totalul migrantilor
pe durata viefii din
Migrantii in unui judet, proveniti din comunele
judef, este probabil ca vor avea similitui:lini socioculturale cu popnl;afia
din de destinafie n mai mare masura dedt migranfii originari
din comunele altui judet Cu dt un judet este mai dezvoltat (x), cu';
atit sale cresc in ai mare masura pe seama sosirilor din cornu- f
nele din alt judet, dedt e seama sosirilor din judet (z) (rzz = :
=0,73, p = 0,01). - __ .:::-_j
. Rezulta di n judejele puternic dezvoltate din punct de vedere eco-
nomic cre!jterea ora!jelor se realizeaza n principal prin migrare din ruralul
n:departat, iar n judejele slab dezvoltate, n principal prin spor natural
!j'l, secundar, prin imigrare din ruralul apropiat. Corespunzator, este
de sa intilnim o mai mare diversitate culturala a populafiei
in puternic dezvoltate dedt in cele slab dezvoltate economic.
ln etapele in care sportul natural era mult mai mare in rural decit in urban,
tn. lnaintea revolupei industriale, componenta esentiala a urbane a fost
mtgrapa rural - urban.
151
. natural, mai mic in dezvoltate provine in esenta
dm mvelul reclus al i_n acest caz; in slab
cu asupra fertilitatii sint mai a ro-
piate de cele :u_:al favonzeaza o natalitate mai ridicatiL p
.. pos1blla mtrebarea daca nu cumva nivelul mediu al fertili-
tatu dmtr-un la un_ dat este influentat nu numai de nivelul
al CI. calitatea migrantilor care s-au stabi-
ht. m P?-tea f1 em:sa ca. in ora!jele in care predomina
vemJt mdepr;rtate ( dm ajara judefului), jertilitatea
est. maz redus: m _ or.a$ele m care pred01nina migrantii veniti din
comunele juaeJ. Este pro a 1 ca p a egon; e migTanb
m co a e) _costuri de integrare mai mari dedt
, doua, provme zone de origine care se afla Ia 0
,distanta culturala mal mare deCit comunele situate in acel d t
cu e es ma,Ie. .<1: lor, aceste costuri de integ(are ot
l
I d d t
. t" L as1 JU e
: contnbm reducerea_ferhhtatu. ln plus, migrantii proveniti din co!u-
") aprop1ate ui?- mai mare de copii, cu costuri
ma1 recluse dec1t m1grantu provemt1 din comune departate de or
deoarec; .. apela multa la ajutorul rudelor din
pentru mgn]Irea copulor. '
alt prin calitatea migrantilor ar putea sa influen-
mvelul medm este nivelul de instructie cali-
!Icare. ca. _m din ruralul indepartat au,
m_ un de mstruct1e cahf1care mai ridicat dedt eel al
migrantiJor sos1t1 dm ruralul apropiat.
8.2. Controlul fluxurilor de migratie
Elaborar_ea ,polit_ici de se refera, in sens strict, la formu-
l<:rea de atins prin intermediul deplasa-
nlor a miJloacelor care sa permita declansarea unor
fdluxun m1grat1e: avind sensu!, compozitia, intensitatea' si durata
e dante. '
. Formu_Iarea obiectivel_or ? politidi de migratie interna
la natwnal de_curge direct dm ob1ectivele dezvolti'irii social-eco-
nomlce pentru de referinta data. Identificarea mijloacelor
pentru reahzarea respectivelor obiective este o operatie
1na1 complexa care ne e b v :
. , . c Sl a o una a cauzelor mecams-
mf1. care due la declansarea si !ntretinerea anumitor
uxun de m1grat1e. ' ' '
.P:eocuparilor pentru controlarea migratiei rural -
urban a m1grat1e1 mterzonale se manifesta, in cazul R. S. Romania,
152
1n cadrul preocuparilor pentru realizarea unei repartizari rafionale a
.JorJelor de producfie in teritoriu. Aceasta preocupare se dezvoWi indeo-
.sebi incepind cu cincinalul 1966-1970, odata cu trecerea la o noua
etapa de dezvoltare social-economica.
Posibilitatea de a amplasa in teritoriu obiective de investitii
in functie nu numai de economidi, ci de criterii sociale devine
-:tot mai mare, pe masura ce economia nationala atinge un nivel mai
:ridicat de dezvoltare. Corespunzator acestei conditionari obiective,
_preocuparea pentru a gindi sistematic la controlarea de popu-
latie in teritoriu se accentueaza odata cu incheierea procesului de con-
_stituire a relatiilor socialiste de productie atit in industrie, dt in agri-
,.cultura, odata cu largirea bazei tehnico-materiale a economiei socia-
Jiste.
lri decursul diferitelor etape ale dezvoWirii social-economice a
tarii, accentele sint puse diferentiat pe asigurarea intreprinderilor in-
.dustriale cu forJa de munca, pe asigurarea unitafilor cooperatiste agricole
cu mina de lucru necesara pe ocuparea in grad cit mai ridicat a dispo-
.nibilului de resurse de munca din diferite zone ale tarii.
Pe termen lung, planificarea economica socialista
:realizarea unui echilibru intre aceste trei obiective, respectiv realizarea
unei politici de investitii a unei distribuiri a recompenselor muncii
.astfel incit sa fie simultan satisfacute nevoile de forta de munca ale
intreprinderilor industriale agricole, precum gradului
.de indircare a fortei de munca ocupate in agricultudi, reducerea sezo-
nabilitatii muncii in acest domeniu. Pe termen scurt, in diferite etape,
.aceste obiective au fost sustinute diferentiat. Astfel, in perioadele de
industriala rapida, in special1951-1953 1965-1978, accen-'
tul a fost pus pe asigurarea cu forta de munca a noilor capaci ta ti pro-
ductive create in industrie. Spre deceniului al VIII-lea poli-
tica demografica in domeniul migratiei rural- urban .suporta unele schim-
-bari. Tendinta este de a reechilibra raportul dintre obiectivele de urma-
rit in domeniul ocuparii fortei de munca: intereseaza nu numai asigu-
rarea fortei de munca in industrie, ci si satisfacerea necesarului de minw
.de lucru' in agricultura. interesului pentru satisfacere
necesarului de forta de munca din agricultura este legata de condifiil
economice ale anilor '80. ln aceasta perioada, agricultura romaneasc5!
este angajata intr-un proces de ampla schimb:ue, in
noii revolutii agrare. Finalitatea acestuia este de a accelera ritmul dd
dezvoltare a agriculturii, de a o aduce la niveluri de productivitate
foarte ridicate.
Sub aspectul mijloacelor de realizare, asigurarea agriculturii cu
forta de munca necesara sub aspect calitativ cantitativ se impunt
-ca aspect esential.
153
I
Exigentele de adoptare a progresului tehnic in agricultudi implica
cerinte pentru selectarea mentinerea in acest domeniu a unui per-
sonal calificat, a tinerilor in special.
In aceste conditii, in politica de controlare a migratiei rural-
urban are loc o trecere de la controlul de tip indirect la un control in care
se fmbinii formele directe cu cele indirecte.
Controlul indirect al de populatie se efectueaza, in
principal, prin distribuirea in teritoriu a locurilor de munca in sectoare
neagricole prin diferentierea veniturilor asigurate prin participarea
la activitatile din diferite domenii productive.
Controlul direct al migratiei presupune stabilirea unei legatud
nemijlocite intre un anume tip de comportament de mobilitate, stabi-
litatea teritoriala un anume tip de sanctiune pozitiva (stimulatorie)
sau negativa (restrictiva). Masurile care se aplica nediferentiat migran-
tilor si nemigrantilor, chiar daca au efect asupra migratiei, nu sint
considerate ca masuri directe. Astfel, oferta de locuri de munca intr-o
localitate, desi poate stimula imigrarile in acea localitate, nu se adre-
seaza numai persoanelor din afara ei, ci celor din interiorul locali-
tatii, in cadrul strategiei de controlare a migratiei. Daca masurile indi-
recte au ca unitati de referinta organizatiile de munca in special (pentru
acordare de locuri de munca, retribuire etc.), cele directe vizeaza in
special persoane sau categorii de persoane (absolventi de facultati.
persoane ocupate in agricultura, tineret rural etc.).
Controlarea teritoriale de populatie se realizeaza, in
cazul R. S. Romania, nu numai prin intermediul politicii de reparti-
zare rationala a fortelor de productie in teritoriu, ci prin intermedin}
politicii de urbanizare.
Specificul romanesc in domeniul urbanizarii este asigurarea unei
retele urbane echilibrate, in care diferentele de marime intre sa
fie tot mai reduse. Daca in anii 1951-1954 cea mai rapida
o inregistreaza mari, datorita imigrani masive a ruralilor pe
teritoriullor, ulterior ritmul de al mici mijlocii devine
tot mai accelerat.
Pornind de la experienta romaneasca la care ne-am referit, se
pot avansa dteva ipoteze mai generale in legatura cu eficacitatea
diferitelor tipuri de mijloace de controlare a migratiei.
Astfel, se poate aprecia ca modalitatile de control indirect al
migratiei se pot dovedi eficiente in etapele in care migratia nu se desfa-
pe baza unui ,efect psihosocial de Controlarea
migratiei in etapele (situatiile) in care astfel de efecte facut mar-
cata prezenta nu se mai poate face dedt prin imbinarea metodelor
de control indirect cu metodele de control direct.
154
I'
.,
,,
De asemenea, in astfel de perioade, in care determinarea migra-
tiei rural-urban nu mai este pur economica, ci socioeconomicii, contro-
larea fluxurilor nu se poate face numai prin masuri economice, ci
prin masuri vizind aspecte sociale psihosociale ale mobilitatii.
Din moment ce efectele schimbarilor economice sociale asupra
migratiei se produc ,cu intirziere", este de ca masurile de poli-
tica socioeconomica vizind controlarea migratiei sa dovedeasdi
eficienta imediat, ci in timp, cu o anume intirziere.
Programele de actiune in vederea orientarii de popu-
latie, in concordanta cu necesitatile generale de dezvoltare a tarii, se
inscriu in efortul general de rationalizare a vietii sociale. Elementele
de a amplelor procese de mobilitate socioteritoriala din
tara noastra, determinarea relatiilor care guverneaza lor
in timp pot contribui la ,a pastra un echilibru un raport corespun-
zator intre diferite ramuri sectoare de activitate, in vederea dezvol-
tarii armonioase a societatii noastre socialiste, pentru a impiedica apa-
ritia diferitelor contradictii care se dezvolta si in societatea socialista
care, daca nu sint la timp sau nu intelese nu se actio-
neaza pentru solutionarea lor, pot duce la contradictii grave, chiar
antagoniste, cu consecinte serioase pentru dezvoltarea socialista a
tarii"
4

4
Nicolae Cuvintare la de lucru comund a Comitetului Central
al Partidului Comunist Roman a Consiliului Suprem al Dezvoltdrii Economice fi Socialc,
9 februarie 1982, in op. cit., vol 23, p. 292.
155
ANEXE
1. Variabile pentru analiza Ia nivel national (V;)
Cod
variabila Denumirea variabilei modul de calcul.
1. anul
I. MIGRATIA RURAL- URBAN
a) ca cu intirziere de un an ( 1952- 1980)
2. em1grarea neta din rural
3. rata emigrarii nete din rural
4.. indicele emigrarii nete a agricultorilor din
(=V3xV14)
rural, intre
b) ca eject in cursul aceluiafi an ( 1951- 1979)
5. rata emigrarii nete
6. indicele emigrarii nete a agricultorilor d1. n 1 1
)
rura mtre .01
1
-31.12
1
c zn calitate de cauza ( 1950- 1978)
7. rata emigrarii nete
8. indicele emigrarii nete a agricultorilor intre 1.0 1
1
_
1
- 31.12
1
_
1
II. SCHIMBARI LA NIVELUL FORTE! DE MUNCA (1951-1979)
9. indicele schimbarilor structurale in distributia anua1a a ocupan 1 t" __ 1 popu a,1e1 pe
de activitate, ../ 2.. unde d; reprezinta diferenta de la un an la altul
i in P?.Pulatia ocupata; i = I -agricultura + silvicul-
, - m us na , constructn; III - servicii (alte ram uri)
10. nurnarul de noi locuri de " ' d
la 1 000 locuitori munca m m ustne (sporul de personal in acest sector}
11.
12.
13.
14.
15.
16.
156
numarul de noi locuri de munca in industrie (ocupate) (m"')
anuala a personalului la 1000 locuitori
11
crel'terea anuala a ponderii p p 1 t" , .
reducerea anuar d ..
0
u a

ocupate m mdustrie in populatia totala


dif di
a a pan ern populat1e1 ocupate in agricultura
erenta ntre rata de cr st la
populai-e e. er_.e anua. a populat1e1 ocupate in industrie rata
. . tl 1 ocupate m agncultura
elast1c1tatea redu __cerii ponderii populat,iei ocupate
d
erea pan ern populatiei ocupate in industrie
17.
18.
19.
20.
III. INVESTITIILOR (in preturi comparabile 1951- 1979)
in industrie, la 1000 locuitori
in circulatia marfurilor, Ia 1000 locuitori
in invatamint, culturll. arta, la 1000 locuitori
in domeniul sanatatii, la 1000 locuitori
IV. LOCUINTE
21. suprafata locuibila nou construita, la 1000 locuitori, in mediul urban (m
2
)
22. suprafata locuibila nou construita, la 1000 locuitori, in mediul rural (m
2
)
V. ( 1951- 1979)
23. procentului de populatie urbana
24. rata de urbanizare: (PUtfPU
1
_
1
). 100 -(PR1fPR1_1). 100, unde PU reprezinta
populatie urbana, P R - populatie rurala
25. numarul de ci'ilatori transportati cu mijloacele de transport in comun, in mediul
urban, la un locuitor din urban anuala)
VI. VARIABILE DEMOGRAFICE (1951-1979)
26. rata bruta de nuptialitate in rural
27. rata bruta de mortalitate in rural
28. rata de mortalitate infantiUl. in rural (variatii anuale)
29. diferenta dintre rata de mortalitate in urban ;;i rata de mortalitate in rural
VII. VARIABILE SINTETICE ALTE VARIABILE (1951-1979)
30. venitul national pe locuitor, fata de anul 1950 (variatii annale)*
31. productivitatea medie a muncii in agricultura
32. productivitatea medie a muncii in agricultura (variatii anuale)
33. productia agricola totala pe locuitor (variatii annale)
34. numarul de calatori transportati. la nivelul tarii, pe caile ferate, rutiere, fluviale,
maritime aeriene, la un locuitor (variatii anuale)
2. Variabile pentru analiza la nivel de judet (v,)
Varia-
bila Sigle Denumirea Yariabilei modul de calcul
1. judetul
2. I"Cv
3. I"Cr
I. MIGRATIE
a) calculare prin metoda naturale
wlumul imigrarii in urban (medie anuala 1973- 1977)
rata imigrarii in urban, 1973- 1977
* Variatiile annale sau ,diferentele de ordinul 1" au fast calculate scazind din
valoarea anului t valoarea anului (t- 1). Prin acest procedeu s-a unnarit reducerea pon-
derii componentei tendentiale in variatia totala a seriei cronologice.
157
7. MN
8. ER
4. Ru
5. RUI
6. RUt
9. RRI
10. MN
78. I Or
43. RU1'
44. RUI'
45. RRI'
46. PF
55. IT
56.
65. MA
66. N
11. Pc
12. Uc
13. Tfc
14. VNc
15. Mic
16. Ap.c
17. SaT
18. FFI
19. FFA
20. DFF
21. V.Ma
22. LN
rata migra?ei nete, la nivel judet, 1973- 1977
rata emigrarii nete din rural, 19i3- 1977
b) calculata ca migraJie pe durata viefii, in 1977
imigrarii in judetului, din comune (la 1 000 nonmigranti "
dm de sosire)
rata. 1.n judetului, din comunele altor judete (la 1 000
care nu sint veniti din comunele altor judej:e)
r(ata comune in judet la 1000 persoane
. ndonm1grante dm comune + migrante din com nne in acelnia"
JU et) T
imigrarii din comunele altui judet, la 1 000 nonmigranti:
dm comunele Judetulm de sosire
rata .nete la nivel de judet (la 1000 nonmigranti din judet)
rata m principal din judet (= orasul cu cea mai mare
populat1e) in 1960- 1966
c) migrafie calculatcl dupa alte surse, estimari prop'Tii prin alte
rata .in urban din rural, intrajudetean, 1968- 1972
rata 1m1graru m urban, din rural alt judet 1968- 1972
rata imigrarii in :ural din rural alt judet, '1968- 1972
ponderea de emigrare rural - urban interjudetean, din total
flux de rural - urban, in 1975
rata .... (populatie cu rezidenta in judetul respectiv,
en stabil m afara acestuia, la 1000 locuitori stabili in
Judetul de sosue, in 1977)
rata nete :,temporare", in 1977 (= sosi? ca rezidenti in judet
fara. donucillU stab1l - plecati ca rezidenti, fara domiciliu stabil
alt Jndet, la 1 000 locuitori stabili din judetul de referinta)
sold migranti activi la 1000 locuitori activi 1978
personal navetist la 100 personal, 1978 '
II. SCHIMBARI SOCIAL-ECONOMICE iN 1973-1977
a) rate de 1977 fafcl de 1973
personal muncitor la 1 000 locuitori
procent populatie urbana
abonamente telefonice
vinzari marfuri nealimentare
mortalitate infantila in rural
consum apa potabila pe locuitor
suprafata arabila pe tractor fizic
fonduri fixe in industrie
fonduri fixe in agricultura
18-19
volum vinzari marfuri cu amanuntul
b) locuinfe nou construite
suprafata locuibila nou construita la 1000 locuitori, 1973- 1977
-------
* Nonmigrantii sint, in acest caz, persoane care au domiciliul in localitatea in care
s-au nascut.
158
'
'
.

.23. LNc suprafata locuibila non construita din fondurile statului ale uniti:iti-
lor cooperatiste, 1973- 1977
74. LN' suprafata locuibila nou construita din fondurile statului ale organi-
24. Pa
25. Va
26. VN
3
27. PR
3
50. PR
Jl9. Ins
30. FF
31.
p
32. VA
33. VN
31.. u
35. PI
36. sc
37. PS
38. MI
39. SN
40. NCI
41. NCIV
"12. VNC
?1. VA
70. RP
zatiilor cooperatiste, 1967- 1977
III. ITEMI DE ,STARE" LA iNCEPuTuL PERIO-\DEI
DE REFERIN"fA - 1973
personal muncitor la 1000 locuitori
procent populatie urbana
vinzari marfuri nealimentare pe locuitor
ponderea populatiei rurale in virsta de 1.5-24 ani in total populatie
rurala din judet
populatia rurala la 1.01
IV. ITEMI DE ,STARE MEDIE" iN PERIOADA DE REFERIN"fA
1973-1977 SAU LA SFIR$ITUL PERIOADEI RESPECTIVE
ponderea populatiei cu nivel de instructie mediu superior in totalul
populatiei de peste 1.5 ani, 1977
fonduri fixe la 100 1o:::uitori, 1977
personal muncitor la 1 000 locuitori, 1977
volum vinzari marfnri alimentare la 1000 lo2uitori, 1973- 1977 (medie
anuala)
volum vinzari marfuri nealimentare la 1000 1973- 1977
(medie anuala)
procent populatie urbana, 1977
ponderea personalului in industrie din total personal, 1977
spectatori cinema la 1000 locuitori, 1977
personal sanitar la 1000 locuitori, 1977
rata mortalitatii infantile, 1977
sporul natural la 1000 locuitori, 1973- 1977 (medie anuala)
ponderea cooperatorilor care au efectuat + 201 norme conventionale
de categoria I (n.c.I) in consumul total de n.c.I., 197.5
ponderea n.c.I in sectorul vegetal in total consum de n.c.I, 197.5
valoarea unei n.c.I, 197.5
venit mediu lunar pe cooperator, 197.5
nivelu1 mediu al retributiei personalului muncitor din judet, 197.5;
au fost folosite datele referitoare la numarul mediu al personalului pe
jude}e ramuri ale economiei nationale (tabel .50 din Anuarul statis-
tic, 1976) retribu}ia medie a personalului pe ram uri ale economiei
nationale (Anuarul statistic, 1976, tabel 53). Deci s-a calculat o medie
ponderata a retributiei pe judet folosind pentru ponderare valori reale
(numar mediu personal), iar pentru valorile caracteristicii de ponderat
estimari (retribu}ia medie a personalului pe ramuri ale economiei natio-
nale). Astfel construit, indicele este semnificativ mai mult pentru
nivelul mediu al retribuirii care rezulta din structura ocuparii fortei
de munca in sectorul de stat
63. CU ponderea gradul de concentrare a populatiei urbane, 1977; "2:,c?:;/ PU,
unde Ci- popula}ia i din jude}ul de referinta. PU- popu-
latia urbana a jude}u1ui (indice Arriaga)
61.. CO concentrarea populatiei jude}ului (P) in eel mai mare din judet,
(C), 1977: q;P
19. PJ populatia totala a judetului la 1.07.1977
159
51. PO
47. DE
48. MC
53. LAp
58. LB
76. LCG
73. NL
87. CL
populatia celui mai mare orafj la 1.07.1975
indice1e dezvoltarii economice a judetului
indicele :p:10dernizarii culturale a judetu1ui
V. LOCUIRE
pondere locuinte cu instalatie de apli. curenta in totallocuinte din ora\'e-
locuinte cu bucli.tiirie, la 100 locuinte ocupate din
locuinte cu incli.lzire centralii sau cu gaze, la 100 locuinte
indicele necesarului de Iocuinte in principal din judet, in 1977 ..
Indicele este construit in functie de nttmiirului de gospo--
diirii pe tipuri (de 1, 2, 3, 4 + 5 persoane) numiirului de locuinfe-
pe numiir de camere, pentru respectivul In ipoteza cii distributia
gospodli.riilor de un asemenea tip pe tipurile de locuinte ar fi
ca Ia nivel national, se determina care ar fi numarul de locuinte ,de
a:;;teptat" pentru fiecare tip, in functie de structura gospodariilor exis-
tente in respectivul Diferenta dintre numarul de locuinte
tat eel existent, pentru fiecare tip de locuinta, indica nevoia de locuinte
de acel tip in ora:;;ul de referinta. Cum in genere deficitul pentru un
anume tip de locuinta nu se compenseaza cu excedentul de la un alt
tip de locuinta, am considerat ca indice sintetic al necesarului de locuinte
suma termenilor pentru care numli.rul a!?teptat de locuinte de tip i
numarul existent de locuinte de acela!?i tip; pentru tipurile
de locuinte la care existentul numarul (in ipoteza
distribuirii izomorfe a tipurilor de gospodarii pe tipuri de locuinte la
nivel local, ca la nivel national), cifra rezultata din diferenta nu se
include in calcul
indicele calitatii 1ocuintei urbane include informatii asupra ponderiil
unitatilor de locuit din necesitate, locuintelor cu bucatarii, locuinte1or
cu buca.tarii in exclusivitate, cu instalatii de apa, cu instalatii de apa
calda cu incalzire centrala sobe cu gaze. Ponderarea acestor cri-
terii a fost facuta in baza ipotezelor; un anume aspect a! locuintei este
cu atit mai important din punct de vedere social cu cit functional este
mai important (a avea o bucatarie este mai important decit a avea.
bucatarie in exclusivitate, spre exemplu) cu cit la nivel national
respectiva componenta este mai ,rara", ponderea locuintelor care nu
au respectiva calitate este mai mare (pentru detalii asupra construirii:
indicilor 73 87, vezi proiect IPCT cu numarul 7037fl981).
Observafie. Analiza la nivel de judet a inclus un total de 89 variabile. Dintre aces-
tea au fost repnute in cadrul listei mentionate numai cele care au constituit subiect
de comentariu in lucrare sau au fost considerate ca foarte semnificati1e pentru un anume
domeniu corelat cu migratia.
Sursa de date: Recensiimintul populafiei 1977, Anuarul statistic, numerele din
1958-1981, Anuarul demograjic, 1971, I. Soare, 1977, date D.C.S.
itemii 43, 41, 45, 16, 40, 41, 42, 71 sint construiti dupa I. Soare, 1977; itemii
47 :;;i 18 slut preluati dupa D. Abraham, 1979; itemul 29 este construit la sugestia
prof. VI. Trebici.; responsabilitatea modu1ui concret de a-1 construi ne revine integral.
160
3. Probleme metodologice
serie de caracteristici metodologice ale sint le?ate de utilizar
scad\. a diferitelor variante ale analizei de corelatte (regreste, cauza1a etc.)
"f Tl d' creati ad-hoc
di entl .t: tCl t h ologia" adalizei depinde !?i de cuno\'tintele !?i auto
. este vorba de 0 solutie impusa de problemattca datele luc
fmcolod?t .. l 'n care date1e disponibile sint sau insuficiente, sau ae
n con. 1 u e , cercetarea migratiei este de a se trece de la mformatu lZ
iar. cennta ttn t' de 1a date agregate la date dezagregate, astfel de in
la mformatu legate sts ema tc, .
' t' d. p tine1e alternative metodologtce de lucru. .
mente continuare principalele operatii (etape) care au permts con
1 rapei
irea al migratiei; specificarea acestuia pentru
ce1ui mai pentru analiza cantitativa, in functie ?e
disponibile de principile metodologice specifice domemulm.
acestea din urma mentionam: . . . .
_ mai multi indica tori pentru o dtmensmne, . . .
_ grad de agregare a valorilor intr-un indice, pentru a obtme mdt
semnificatie clara (M. Kendall);
_ indici de interactiune in ipoteza relatiilor de nonaditivitate intre compone
indicelui (R. Bourdon, 1967). . ,
4
t r
2 3 Matricea de corelatii Bravais-Pearson: o ma:tnce 34_ X ..> pen ru ana
1
el si
0
matrice 89' x 89 pentru analiza la mvel de Judet. . .
mv
1
1 1 1 net van
2.4. Alegerea variabilelor pentru construirea mode u u1 cauza a u
dependente date.
Principiile respectate in .
- evitarea efectului de multtcohmantate,
d
fl t 1 directa sau indirecta as
- ordonarea variabilelor x in functie e 1n uen.a or
lui Y; 1 d t "teriu de de1
- utilizarea ordinii variabilelor in modelul rep _en se oate
mai ales in situatiile de incertitudine statistica (atun_c1 cmd n)u P
' 1 1 .. t nghiulut" - vezt mat ]OS
strict pe baza unor reguh de hpu ,regu u nu . .
operafii. a) listarea x; care_ din punct de vedere 1ogtc \'
1
eveJ
temporal pot constitui determmantt pentru Y'
1 . .
1
t"" t lsub va oarea c
b) se elimina toate vanabllele x; ale caror core a,u sm +"" semnifi
. 1 d "f r de p- 0 01 (se admtt r
a lui r, pentru un ntve. e tc_a te . -d l
1
. t etic
0
cere). Ipoteza imp

national cele 38 de j
sint esantioane;
1
k 1972
se deriva din unul din modelele cauza1e
x;--+ y ....- Xj o regula de reducere a viJ;;iabilel'?r co
lui"). Se retin din seria x;, operatule 4a ib, .toa rt cu a1tele. Se considt
semnificati
7
cu y s!nt relatrr mdependen;e e rapo r (= va:
mode
lul este de tipul mai sus mentionat daca numat rx,:t.J_< r"p'Y.'.. "oJYO 1 (va
d < 1" en IC pefftru - ,
,slaba" a reguln) sau yl nu numat aca relatia cea mai puternica in l
,tare" a regulii). cu x; are to nu sint satisfacute con
cu y; se exclud toate vanabtlele Xj (xi x, pen ru
regulii mentionate.
2.5. Validarea modelului astfel construit: a) se compani modelul empiric obtinut
cu modelul conceptual; b) validare pe baza coeficientilor de corelatie partiala sau a
altor reguli derivate din modelele Blalock-Simon.
In fapt, intre cele doua forme de validare succesiunea se schimba, se procedeaza
iterativ.
Prezentam in continuare -ralidarea modelelor de regresie multipla realizate cu
variabile la nivel de judet*, folosind ca procedeu de validare modelele B1alock-Simon
(tabel 1).
Modelu1
Figura 4.2.2
Figura 4.2.3
Figura 4.2.4
Tabel 1
Validarea modelelor empirice ale migratiei
Relatii
l'ao 5
3
1 = nesemnificativ
r
3
:; ,.
31
= nesemnificath
a= 40 xr,o s
ra1 & = 1'ax 48 X r4ss
1'g 42 = 1'42 40 X l'g 40
Ya1s= Yat4S X r48s
9 = rsx 26 X r26 9
r 42 s= 40 X r40 s
Yat 9 = Yax 26 X r26 6
Y4s9= r486 X l'sg
Relatii observate
rao 631 = 0,25
r35 sat = - 0,01
0,30, 0,50 X 0,66 = 0,33
0,71, 0,90 X 0,78 = 0,70
0,38, 0,50 X 0,69 = 0,35
0,71, 0,90 X 0,78 = 0,70
0,45, 0,65 X 0,73 = 0,47
0,30, 0,50 X 0,66 = 0,33
0,64, 0,88 X 0, 73 = 0,64
0,69, 0, 78 X 0, 78 = 0,61
2.6. Se miisoa;ii intensitatea relafiilor in model prin diferite tipuri de coeficienti
regresie standardizati sau nestandardizati, de determinatie partiala $i multipla etc.).
Efectele directe care au o ra1oare pyx, < 0,15 nu sint reprezentate prin sage}i in graful
asociat modelului (pragul este conventional; uneori, pentru a nu ,pierde" din model
o variabila cu continut foarte semnificativ, nu am aplicat aceasta regula in coastruirea
grafului), Se face descompunerea efectului total in efect direct, efect indirect (specificat)
prin intermedin! altor rariabile !?i efect indirect (nespecificat datorat unor cauze comune
sau corelate).
In lucrare am utilizat pe larg coeficientii path, indicati pentru a face o buna
descriere explicare a unui caz dat. Pentru compararea cu rezultatele obtinute in alte
situatii nationale, este mai indicata folosirea coeficientilor de regresie nestandardizati
(H. Blalock, 1975: 145).
* Am lucrat cu impartirea administrativa valabila pina in 1980. Am renuntat
la municipiul Ja judetul Ilfov deoarece, pe de o parte, pentru o serie de raria-
bile, aveau valori exagerat de maxi in raport cu celelalte judete iar, pe de alta parte,
fiecare din ele constituie mai mu1t o unitate administrativa decit o zona social-econo-
mica. 0 serie de procese sociodemografice din Ilfov, spre exemplu, nu pot fi intelese dacii.
judetul este considerat independent de care administrativ era ,in afara jude-
tului", dar care teritorial era in judet, iar sub aspect socio-economic cele doua unitati se
aflau in relatii de complementaritate.
162
4. Indicatori* ai migratiei la nivel de judet
Migratie pe durata vietii, la 5.0 1. 1977
rata imi-
rata imigrarii \ rata emigrarii
Judetul grarii in ora-
in om"' din \din <nmuno In
comunele altui ace-
din co-
judet v5 judet v6
\
mune v4
'
162
192
Alba
788
238
229
Arad
992
259
138
Arge;;
1252
159
1027
212
Bacau
129
194
Bihor
979
126
113
Bistrita-Nasaud
1049
71
110
Boto!?ani
884
677
206

1361
201
272
870
Braila
1105
155
120
Buzau
420
180

1259
232
277
1012
Cluj
1537
359
435
Constanta
766
155
182
Covasna
222
100
Dimbo-,ita.
1052
189
178
1091
Dolj
893
291
I
183
Galati
1051
186
131
Gorj
864
186
153
Harghita
1292
628
220
Hunedoara
965
161
153
Ialomita
268
179
1185

907
I
199
47
Ilfov
200
133
Maramure!?
582
133
192
1066
Mehedinti
1009
157
214
Mure:;;
1154
204
130
Neamt
872
173
90
Olt
791
209
192
Praho7a 205

878
95
98
834
118
Salaj
1020
316
262
Sibiu
1073
154
117
Sucea;ra
667
93
95
Teleonnan
395
256

1427
183
948
130
Tulcea
872
135
I
121
Vaslui
961
174 I
110
Vilcea
208
I 98
- a
988
* Pentru modul de calcul al indicilor, vezi anexa 2.
rata imigr. in
comune din
comunele altui
judet v9
59
136
41
28
43
43
23
172
107
40
89
56
377
60
39
2.5
31.
54
45
103
116
i
33
65
33
35
62
33
39
45
60
34
110
40
26
337
79
25
40
l
39
163
l
l
BIBLIOGRAFIE
Marx, Karl, Capitalul, vol. III, Edit. de stat pentru literatura politica, 1955
Lenin, Vladimir Ilici, Statul revolufia, in Opere complete, vol. 33, Edit. politica,
1964.
Nicolae, Raportul C.C. al P.C.R. la eel de-al XII-lea Congres al partidului,
19 noiembrie 1979, in Romania pe drumul construirii societdfii socialiste
multilateral dezvoltate, vol. 19, Edit. politica, 1980.
Nicolae, Cuvintare la de lucru comund a Comitetului Central al Parti-
dului Comunist Roman si a Consiliului Suprem al Dezvoltdrii Economice
Sociale, 9 februarie 1982, in op. cit., vol. 23, Edit. politica,
1983.
Nicolae, Cuvintare la Plenara Consiliului N afional al Frontului Democrafiei
Unitdfii Socialiste, 10 februarie 1982, in op. cit., vol. 23.
Abraham, Dorel, Indicatorii dezvoltdrii social-economice a judefelor: o analiza tipologicd,
,Viitorul social", 4./1979.
Amin, Samir, Les migrations contemporaines en Afrique de l'Ouest, in S. Amin, D. Ford
(eds.), Modern Migrations in Western Africa, Oxford Univ., 1974..
Baldwin, George, Rural Outmigration as a Component of Development Strategies, in Eco-
nomic and Demografic Changes: Issues for the 1980's Proceedings of the
Conference, Helsinki, 1978, IUSSP, vol. II, 1979.
Bacanaru, Maria, Petre, Joana, Bacanaru, Ion, Caracteristici, dimensiuni tendinfe ale
navetismului in judeful Buzdu, ,Viitorul social", 2/1978.
, Bertrand, Alvin, Social Organizaton, A. Generale Systems and Role Theory Perspective,
Louisiana State Univ., Baton Rouge, 1974.
Biddle, B., Thomas, E. (eds.), Role Theory: Concepts and Research, John Wiley, New
York, 1966.
Blau, Peter (ed.), Approaches to the Study of Social Structure, London, Open Books, 1976.
Blau, Peter, Parameters of Social Structure, in P. Blau, 1976.
Blaga, Ion, Populafia activd a Romaniei, Edit. politica, 1979.
Blalock, Hubert, Social Statistics, 2 nd. ed., McGraw Hill, London, 1972.
Blalock, Hubert (ed.), Causal Models in the Social Sciences, McMillan, London, 1975.
Bogue, Donald, Internal Migration, in P. Hauser, 0. D. Duncan (eds.), The Study of
Population. An Inventory and Appraisal, l:niv. of Chicago Press, 1959.
Boudon, Raymond, L'Analyse Mathimatique des Faites Sociaux, Plon, Paris, 1967.
Boudon, Raymond, Mathematical Structures of Social Mobility, Elsevier Scientific
Publishing Company, London, 1973.
Cardona, R., Simmons, A., Toward a Model of JVligration in Latin America, in Brian M.
Du Toit, Helen I. Safa (eds.), 1'vligration and Urbanization, Mouton, Paris,
1975.
165
Cazacu, Honorina, Jf obilitatea socialii, Edit. Academiei, 1974.
Chombart de I:auwe, P. H., .convergences et Controverses sur la Genese des Besoines, ,Ca-
hlers In.ternatwnau:x; de Sociologie", 48j 1970.
Cohen, Albert, La Devzance, Belg1que, Edit. Duculot, 1971.
Constantinescu,_ Miron, Stahl, Henri, Dragan, Ion (sub redactia), Le Processus d'urba-
msatwn en Roumanie, Edit. Meridiane, 1974.
Ralph. Homo Sociologicus, Routledge, London, 1973.
DaVIs, Kmgsi;y. The Theory of Change and in lVfodern Demographic History.
1?- .T. G. F. De..J ong (eds.), Soczal Demography, Prentice Hall, 1966.
Dobrescu, Em1han, Rztmul cre;;tern economzce. Teorie si analiza Edit IT ' B _
1968. ' . po 1 1ca. ucu
Duncan, 0. D., Introduction to Structural Equation 1Wodels Academic Press Ne,, k
1975. ' ' ,
Floare:;;, Aleen, 1'v!obilitatea populafiei, Edit. Junimea, Ia:;;i, 1977.
Gaude, Jean, Causes et consequences des migrationes rurales dans les pays en voie de dive-
. loppement, Une analyse critique, B.I.T., 1976.
Gavrilet, I. N., ca1ztitativii a sistemelor sociale complexe in Modelarea pr _
. selor Edit. :;;tiintifica,- Bucure:;;ti; 1973 din limba
Golopentm, Anto?-, Petre, Recensdmintul agricoldin Republica Populard Romand,
25 zanuarze 1948. Rezultate provizorii, ,Probleme economice" 3 martie
1948. . '
lliigerstrand, T., and Area, in Hannerberg, Hagerstrand, Odeving (eds.),
Lu"!'d Studzes zn Geography, Ser. B, Human Geography, no. 13. Royal
Umv. of Lund, vol. 31, 1, 1957.
Haller, A .. 0., in of Status Systems, ,Rural Sociology", 4/1970.
Haret, Sp],I"u, soczala, ,:;;tiintifica, 1969. .
Iordachel, Ion,. structurn soczale n etapa actuald de dezvoltare a Romaniei socia-
. hste, ,Vutoru.l social", 1/1978.
Jansen, Chffor?, Some Aspects of Migration; in J. A. Jackson (ed.), ">Ii ra-
tzon, Cambndge Univ. Press, 1969. g
Kun, Gh., 0., C., Tendinfe ;;i implicafii ale evolufiei
forfet de munca utzlzzarea efzczenta a acesteia, Institutul de economie
* agrara, Bucure:;;t1, 1980.
* * Labour Supply and J',figration in Europe: Demographic Dimensions 1950-1975
. a"!'d Prospects, "?N: Ec?nomic Commission for Europe, New York, 1979.
Latuch, MicolaJ,. Internal Mzgratwn, m The Population of Poland, 1974, World Popu-
lation Year, CICRED Series, Warszava, 1974.
Lazarsfeld, P:, Menzel, H., On the Relation between Individual and Collective Properties>
m P. Lazarsfeld,_ A. Pasanella, M. Rosenberg (eds.), Continuities in the
Language of Soczal Research, Free Press, New York, 1972.
L:e, Everett S., A Theory of Migration, ,Demography", 3/1966.
Ralph, Fundamentul cultural al personalitiifii, Edit. :;;tiintifica, Bucuresti 1968.
L1pset S B d' R S . " , '
' ., en 1x, ., octal iliobzhty zn Industrial Society Berkeley TTn1'v of c l'f
nia, 1964. , '-' . a 1 or-
Mayer, Adrian,. The Significance of Quasi-Groups in the Study of Complex Societies in
l\llchael Banton (ed.), The Social Anthropology of Complex Societies
stok, London, 1966. '
Mayer, Ulric; K., Class Formation Social Reproduction, in K. U. Mayer, J. Berting,
Gayer,. R. Jurc.ovlch (eds.), Problems in International Comparative
Research m the Soczal Sciences, Pergamon Press, 1979.
Madara:;;, Lazar, f:e 1\Iouvement migratoire- facteur essentiel dans le deveioppement de
la vzlle de Bra;;ov ( Roumanie ), CEDOR, 1980.
166
Measnico"T, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania, ,Revista desta-..
tistica", 8fl968 a.
Measnicor, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania. Migrafiile interne
in perioada 1941-1948, ,Revista de statistica'' 10/1968 b.
Measnico"T, loan, Contribufii la studiul migrafiei interne in Romania. Migrafia interna
in perioada 1948-1956, ,Revista de statisticii", 2/1969.
Measnicor, I., Hristache, I., Trebici, VI., Demografia ora;;elor Romaniei, Edit. :;;tiintifid!.
:;;i enciclopedica, Bucure:;;ti, 1977.
Mesaro:;;, Emil, Structura demograficd actualii a R.S.R., in Studii de statisticii, D.C.S .
Bucuresti, 1969.
* * * !l!ethodes de de la migration interne. Manuel VI, Nations Unies, New York.
1971, STfSOAfSER.Af47.
Murdock; Peter, De la Structure Sociale, Payot, Paris, 1972.
Nadel, Sigfried, The Theory of Social Structure, Cohen, London, 1965.
* * * Patterns of Urban and Rural Population Growth, United Nations, STfESAfSER.A/
68, New York, 1980.
Petersen, W., Population, McMillan, New York, 1975. . .
Popitz, Heinrich, The Concept of Social Role as an Element of Soczologzcal Theory, in
J. A. Jackson (ed.), Role, Cambridge Univ. Press, 1972.
Pressat, Roland, Dictionnaire de Demographie, P.U.F., Paris, 1979.
Raboaca, Gheorghe, Pert, Steliana, M obilitatea for{ei de muncii, Edit. Academiei, Bucu-
resti, 1977.
Retegan, G., Pacuraru, I. (coord.), La Population de la Roumanie, Edit. Meridiane.
Bucuresti, 1974. .
Ritchey, Neal, of Migration, in ,Annual Review of 1?76.
Rogers, Andrei, Castro, Luis, Migration age patterns: II Causes specifzc projtles, WP.
79-65, aug. 1979, IIASA.
Sandu, Dumitru, Comunitatea Zocalii - unitate de diferenfiere a migrafiei, ,Viitorul
social" 4/1978.
Sandu, Dumitru, Comunitatea localii - cadm de analiza a mobiliti'ifii rezidenfiale, ,Vii-
torn! social", 2/1977 a.
Sandu, Dumitru (coord.), Studiu asupra migrafiei forfei de muncii din agriwlturd, Insti-
tutul de economie agrara, Bucure!lti, 1977 b.
Sandu, Dumitru, Premise pentru o teorie a jluxurilor de migra{ie, ,\
7
iitorul social'',.
4f1979.
Shryock, H., Siegel, J.S., The Methods and Materials of Demography, condensed by
E G. Stockwel Academic Press, New York, 1976.
Soare, Ion, Re;urse actuate de forfi'i de muncii din agricultura R. S. Romania, Caiet de
studii nr. 64, vol. III, I.E.A., Bucure:;;ti, 1977.
Sorokin, P., Zimmerman, C., Galpin, Ch., A Systematic Source Book in Rural Sociology.
vol. I, Univ. of Minnesota Press, 1933.
Stahl, Henri H., Probleme actuale de sociologie ttrban-ruralii in colectivitatea ruralii, CIDSP
1972.
Stahl Henri H. Analiza conceptualii si diagnosticarea sociologicii, in M. Constantinescu,
' o.' Berlogea (coord.), Metode ;;i tehnici ale sociologiei, Edit. didactica !lit
pedagogica, Bucure:;;ti, 1970.
Stanescu, N. S., Cooperativizarea agriculturii in R.P.R., Edit. de stat pentru literatura
politica, 1957.
Teodorescu, Alin, Migration interne et developpement: !'influence de quelques variables
socio-economiques sur la migration interdepartamentale, CEDOR, 1978.
Termote, Marc, Migration and Commuting: a Theoretical Framework, IIASA, Laxem-
burg, 1980, WP.
16'7
* * * Territorial 1vfobility of Population: Rethinking its Forms and Functions It: SSP
Papers no. 13. 1979. ' '
Thomas, \Villiams, The Girl, !n L. Coser B. Rosenberg, Sociological Theor .
A Book of Readmgs, J\Idhllan, Xew York 1957 y
Thomas, W., Znaniecki, Fl., The Polish Peasant in America Do"er N
York, 1958. . ' " ew
Todaro, Michael, Internal "1lig1ation in Developing Countries Intern t" 1 L b
Office, Geneva, 1976. ' a wna a our
Trebici, Vladimir, enciclopedie de demografie, Edit. ;;tiintifica si enciclopedica
1975. ' '
Tranzifia demograficd in Romania, .,Viitorul social", 2/1978.
Demograjta ,Yiitorul social", 2f 1979.
Treb1c1, Vladim1r, Populafw Romamet pohttca demograficd, ,Viitorul social", 1j1981.
Turner, Ralph, Role-Taktng, Role Standpoint and Reference Group Behavior, in B Bid-
d}e, E. Thomas (eds.), 1966.
\Veber, Max, Economic et societe Plon Par1"s 1971
w ' ' ' .
eber, Max, _Class,. Status and Party, in Gerth and Mills, From
1
v[ax Weber. Essays
. . tn Socwlogy, Oxford "Cniv. Press, New York, 1970.
Problems in :Migration Analysis, Saxon House, 197-4.
x mger, M1lton, Toward. a Field Theory of Behavior: Personality and Social Structure
McGraw-Hill, 1965. '
Zamfir, Ciitalin, Metoda normativd in psihosociologia organizarii Edit stiintifica B c
1972. ' u u-
Zelinsky, Wilbur, The Hypothesis of "1Iobility Transition, G h" 1 Review"
vol. 61, no. 2, 1971. " eorgrap lca
Zip, G., ,The HrPof.hesis: on Intercity Movement of Persons, ,American Socio-
, :roL 61, no. 2,. 19-46, apud Theodore Anderson, I nterme-
tropoht_an Mtgr?'twn_: a Companson of the Hypothesis of Zipf and Stoufer,
,Amencan Socwlog1cal Review", vol. 20, 3f 1955.
Principalele surse de date
Recensiimfntul populaJiei din 15 martic 1966, Populatia dupii locul nasterii vol IV
D.C.S., 1970. ' ' ' '
Recensiimintul populatiei si al locuintelor din 5 ianuarie 1977 DC S B t" 1980
A l t t ' ' . , . . . , ucure:;; 1, .
nuaru sa tsttc al Republicti Socialiste Romania, D.C S Bucure:;;ti numerele din
1957- 1981. . ., '
A nuarul demogra fie al Republicii Socialiste Romania, D.C. S., 197-4.
168
DUMITRU SANDU Fluxurile de migratie in Romania (Les
flux de migration en Roumanie), Bucure;;ti, Edit. Academiei,
1984, 176p.
Resume
L'auteur propose une approche de la migration interne de Roumanie,
centree sur les aspects de mobilite sociale de ce phenomene.
Tant qu'on utilise des donnees statistiques agregees au niveau
des unites territoriales, il est probable que les evenements de (( migra-
tion-mobilite sociale )) soient trouves surtout dans ceux des champs
de migration qui sont structures, ayant des flux intenses entre un nom-
bre reduit d' origines et de destinations. En echange, les evenements
de migration qui n'ont pas en meme temps un caractere de mobilite
sociale se trouvent surtout dans les champs de migration disperses,
dont les flux de moindre intensite sont distribues entre plusieurs origi-
nes et destinations.
Pour le cas de la Roumanie, le premier type de champ de migra-
tion est represente par les flux de migration de campagne vers les villes
et le deuxieme par les flux village-village a courte distance.
L'interet centre sur la migration a mobilite sociale et plutot sur
les champs structures de migration que sur le champs disperses, est
accompagne d'un plus grand interet pour les determinants structuraux
du phenomene (en accord avec les approches developpees dans les tra-
vaux sur la migration de S. Amin, Meilink, W. Brinsbergen, W. Zelin-
ski etc.).
Au cours des trois premiers chapitres, l'auteur presente les con-
cepts et les hypotheses qui fondent le modele theorique de !'analyse.
La validite de ce modele est verifiee par l'intermediaire des modeles
causaux (du type path) et des approches de la structure du phenomene
migratoire.
169

S-ar putea să vă placă și