ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

Măcin .Mangalia . platforma industrială Chiscani.Dubăsari .Chişinău .(ferry) . pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor. 3.STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I.Izmir .A.Babadag .Malko Tărnovo .Ucraina) Odessa .(Bulgaria) Şabla Cavarna .Constanţa .Varna . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 . 2011) 1 . rutieră. potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. un nod naval comercial important. CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila. Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea).30 ha şi o populație de 210245 locuitori.Eforie .Brăila .Nesebar .Izmail .Eceabat . în nord-estul Câmpiei Române. Moldova) Vulcăneşti .Isaccea -Tulcea .Balcic . 1.(R.Reni .2030 km: (Ucraina) Odessa .N. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. un loc plăcut în care să trăieşti. oraş de rangul I.(R.46 ha de teren intravilan: 1. să munceşti şi să studiezi.T.1. având o suprafaţă de 4392.(Romania) Galaţi . Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444. dezvoltat şi prosper. la 20 m altitudine.(Turcia) Dereköy Kırklareli . trupul oraşului propriu-zis. conform Legii 351/2001 P. o destinaţie turistică atractivă. staţiunea Lacu Sărat.Poltava. navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene. Moldova) Comrat . POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României.Çanakkale . în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic). stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi .Burgas .Ovidiu .Antalya (Sursa: PATZMB. 2.2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.` 1.

Bucureşti . DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila.Feteşti . • Coridorul de Transport Pan European IV. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti.Ploieşti . Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. subterane sau supraterane. străzi neasfaltate la periferie. ca linie de cale ferată convenţională. etc. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII.Brăila . DN 23 Focşani – Brăila. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei.Arad Braşov . componenta feroviară. Canalul Dunăre Sava. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău .Medgidia .Tulcea.Constanţa. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan. Din toate acestea. care afectează accesibilitatea internă a municipiului. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. DN2B Buzău – Braila. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. Canalul Dunăre-Tisa. 2 . legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre. Canalul Dunăre-Marea Neagră. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. Buzău. DN 22B (Dig Braila– Galaţi). Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici .frontieră. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită.Făurei . (Sursa: PATZMB. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . braţele Dunării Chilia şi Sulina. circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari.Măcin .• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați.Galaţi .

. BRAICAR S.. au fost înregistrate 1840 mopede. De asemenea. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”. Ȋn urma acestor studii. incepând din data de 01. situat la o distanță de 130 km.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. din Otopeni. 47/28. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. ca urmare a HCLM nr.02. Ȋn anul 2007.Zone turistice 3 . s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila.12. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional . Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.Mihail Kogălniceanu.Henri Coandă. (sursa: PIDU Brăila) Fig.03. utilaje nesupuse inmatriculării. Serviciul de Transport. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN. din Județul Constanța.Secțiunea VI. Ȋncepand cu data de 01.2005. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca.2007.C.2007 şi până în prezent.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . 1.

Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig. → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. respectiv.1). 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr.1 din 17. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 . către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale).04. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) . în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. în nordul Brăilei. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia.

Verile sunt foarte calde.2. 1. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat. spre nord-vest. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene. marcate uneori de viscole puternice. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. într-un orizont mai îndepărtat de timp.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă.1. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. fiind situată între Lunca Dunării.3. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. dar şi de frecvente perioade de încălzire. unde . crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). Iernile sunt relativ reci. Relief Relieful municipiului Brăila. cu precipitaţii slabe. 1.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri.3. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. CADRUL NATURAL 1. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă).3. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. a Călmăţuiului. denumită şi Bărăganul Nordic . oraşul se termină printr-o pantă abruptă. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile.3.3. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. 1. Cele mai mici cantităţi de 5 . sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. ca şi cel al întregului judeţ. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. ce cad mai ales sub formă de averse. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. Spre Dunăre.

precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. dintre care sunt de semnalat câteva. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). 6 . 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic.8% 7. 1. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe. după Delta Dunării. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1.5 şi 3. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării.4.7%).10C. loc de cuibărire şi pasaj. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. 1. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna.1 m/s). Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România). După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. media multianuală a Brăilei fiind 1. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională.10C. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat.4. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010.3.

URBAN-INCERC. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. care i-au împiedicat dezvoltarea. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. cu precădere din sudul Dunării. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. navetism.5. sociale şi culturale. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. Potențialul turistic este insuficient valorificat. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. precum şi a celorlalte comunităţi locale. Centrul vechi al oraşului. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. desfacere etc. aprovizionare. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. 2011 1. dar si flote de război. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. numită „Ibrail”. Vlaicu Vodă. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone.

zonă de agrement şi nu numai. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . Grădina Publică (7. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. 8 . sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii.1.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. construit in 1912.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. o „masă critică” turistică atractivă. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică.care a marcat. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. Faleza şi esplanada Dunării (7. avifauna si fauna terestră. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane.aferentă de dezvoltare şi din ţară. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. constituit din luciul de apă. fondul forestier asociat. mai ales din Municipiul Brăila. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. fondul piscicol al apelor. CAPITOLUL II. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural. Parcul Monument (53 ha). este cel mai mare parc al Brăilei.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. care trebuie valorificat. 2. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.

XVIII • Biserica "Sf. Berteştii de Jos (38%). precum şi cu un fond construit omogen. nămolul sapropelic din lac. Parcuri Naţionale sau Naturale” . Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). Gropeni (13%).sec. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. magneziană concentrate. clădiri pentru locuit (case. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. sec. clădiri publice (teatre. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. aflat la 5 km de oraşul Brăila. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). precum şi de 33.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. Măraşu ( 5%). Arhanghel Mihail”. cinematograf. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. relativ bine conservat ca unitate morfologică. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). Chiscani (29%). palate. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". clădiri industriale (fabricile de bere. bănci s. clorurosodică. având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004.Lacul Sărat.). sulfatată. prin activităţile permise a se desfăşura în parc 9 .: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. hanuri şi hoteluri). dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. Eremia Grigorescu). fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. XIX • 111 monumente de categoria B. biserici. şcoli.a. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. de către Administraţia Parcului. caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe.sec. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. Stăncuţa (35%). şi are doua porți principale de acces: mun. reprezentative pentru patrimoniul cultural local.înc.

cu aprobarea domnitorului Al. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. înfiinţat prin decret regal în anul 1881. fântâni • 20 monumente memoriale . Sala Studio şi Sala de conferinţe. • 8 monumente de for public: statui. Biserica „ Sf. Biserica „Sf. adăposteşte colecţii de arheologie. Maria Filotti). adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. 10 • • • • • • • • . al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. mori. neogrecesc.case memoriale. gotic. în stil bizantin. istorie. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. artă plastică şi decorativă. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. 21. de influenţă renascentistă).5 m înălţime). Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). la care s-au folosit. stiinţele naturii. originală din Brăila. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. construită în 1872. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. Gara fluvială (1906 – 1907). Nicolae” (1860 . prefabricate de beton armat. castel de apă). Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Arhanghel Mihail” (înc. cu orologiul bisericii. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. 2011) Dintre acestea. în interior. balconul executat tot din marmură. Biserica „Sf. la rândul său. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . refăcută după planul unor arhitecţi rusi. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. ceas public. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). realizate de Gheorghe Tătărescu. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. cimitirul eroilor. sec. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. expoziţii. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos.Zona Periurbană Brăila. monumente comemorative. Cuza. memoriale.ciment. I.5 m lungime. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. concerte. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. pentru prima oară în lume. etnografie şi artă populară. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă.

în apropierea şoselei Brăila . Concursul de pantomimă şi teatru mimat. amplasat în SV orasului.(h)t. sec. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile.st. Ansamblul Str.Buzău (DN 2B) şi la 1.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .np. XIX). pe malul Lacului Sarat. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. XIX).5 km de Dunăre (Brațul Arapu).5 km de municipiul Brăila.b. Casa Ana Aslan (sf.85 ha. Eminescu (sec. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. cu o suprafaţă de 33. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. Perpesicius (mijlocul sec. cu dată fixă. Manifestări. Parcul – monument.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate.g. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. în scop turistic. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 .s. al XIX-lea). XIX). Casa memorială „Panait Istrati” (sf. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". Casa D.m ls ru. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara". fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. în parc. al XIX-lea).e Localitatea ec Cl. XIX).t.d. sec.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec.) 3 ru. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. M. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. Tabel 2. D. situat la 5. Concurs internaţional de muzică populară. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării.t. sec.

pe linia Bucureşti –Galați. 3 Resurse turistice naturale. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila.2. 2. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . cu trenul. în scopul protejarii. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.

rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. • Arealele Braţul lui Arapu. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. al Siretului. Insula Mică. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. Alte resurse naturale cu potențial turistic. canale. Cu toate acestea. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. Dudeşti şi Maxinen.păduri de salcii. Jirlau. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. lacuri mici. Viişoara şi Camnita. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. cu un peisaj natural frumos. Resurse turistice antropice 13 . Lacul Sărat / Brăila. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care.Cremenea. Lacurile sărate. deşi monotone la prima vedere. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Blasova.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. dar mai ales international): Vădeni. Lunca Siretului. Câineni şi Movila Miresii. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. la Blasova. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Lacul Chişcani. Ostroavele de pe brațul Cremenea. Aceste zone marginale. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Măcin şi Vilciu. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. Ianca. Lacul Sărat. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale .

satele Gropeni. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . Măraşu. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. Stăncuţa (com.pentru ştergare – satul Măraşu . Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . Traian). Gropeni) . Localităţi 14 . Măraşu) . al ştergarelor.satul Gropeni (com. s. decoruri pentru case („florăriile”). Frecăţei.Zona Periurbană Brăila. ţesutul pieselor din portul popular. lunca Dunării . dintre care cruci de piatră de secol XVIII.a. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. sat Şendreni. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. comuna Şendreni). 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. monumente memoriale. edificate probabil de bizantini. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. 34 case.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. Biserica "Sf.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. bărci. Jirlău. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. Siretului. scoarţelor/ foiţelor de pat. Tufeşti. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . agricultură. foiţelor de perete. → La nivelul judeţului Galaţi. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. hanuri. obiecte de depozitare. Dunărea. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. conţinând un fond omogen stilistic.pentru scoarţe/foiţe. 7 biserici. fântâni de secol XIX.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit.pentru port popular . în secolele X-XI (satul Şendreni. cojocăritul. Călmăţuiului. conace. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi.câmpia. la nivel teritorial judeţean.

comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. Frecăţei. Băndoiu. şi cu nămol sapropelic. Stoeneşti. Agaua. satele Vameşu. FORME DE TURISM Ȋn prezent.1. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. Gropeni Oferta balneoclimaterică. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila .4 Infrastructura specific turistică. Măraşu. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3.Brăiliţa . are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. . Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig.Brăiliţa .mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A).turismul balnear. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. CAPITOLUL III. Măgureni. bromurată. sulfurată. include şi: → Movila Miresii. sodică şi magneziană cu concentrație mare. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. clasate în categoria B de importanţă. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). la nivelul unui teritoriu mai larg. de sfârşit de săptămână şi de circulație. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. Zatna. Cistia. Județul Brăila 15 .Făurei.reprezentative sunt: . conform PATZ periurban Brăila. Veriga. Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. Tâlcov. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. dar registrul formelor de turism este destul de redus. conţine un singur oraş şi 4 comune. Camniţa. → Ciineni Bai. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. Zătonul. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). cu certe calități terapeutice.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. Plopi.

Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008.2. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. este conform tabelului 3.1. Structurile de primire turistică 3. înainte de manifestarea crizei economice. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. în județul Brăila. pe principalele 16 . evoluția capacității de cazare turistica. tabel 4).Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice. tabel 5). Ȋn intervalul de timp analizat. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v.2.

Astfel. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.2 9 8 4 21 100.8 14 0. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.5 50 12 62 3. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.forme de cazare (nr.6 1 1 4.8 84 84 4.0 5.9 1 1 4. pe număr de locuri din Municipiul Brăila. 2008 Structurile de cazare omologate (v. în 17 .6 100 - 1 4.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort. unități) din Municipiul Brăila.0 42. baza de date a MIMMCTPL.4 716 747 64 1527 88.9 1 1 2 9.4 52.9 38.8 16 16 0.0 42. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică vilă turistică popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.8 20 20 1.6 1 14 - 1 1 .

timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nufărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. Staţiunea Lacu Sărat 18 . Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. 1 motel. 1 hostel. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. camere Nr. 2 pensiuni turistice.6 %). 5). 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr. 2 vile. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila.

2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. respectiv 5 hoteluri. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. o singură pensiune turistică şi un camping. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. 6 unităţi la 2 stele. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. Fig. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. din care o singură unitate clasificată la 1 stea.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. tabel 8). care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat.beneficiază de 7 unităţi de primire. 6).

În cazul de faţă.80 zile faţă de 2. Astfel. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. latura calitativă a activităţii turistice. Studiu fundamentare PATJ Braila. pe destinații turistice şi tipuri de structuri. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului.95 zile). într-o oarecare măsură.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. la un nivel teritorial mai amplu. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4.Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară.3 % din numărul de turişti şi 69.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear.7% din numărul de turişti şi 28. 2008). nici calitatea serviciilor de 20 .

Pe destinaţii turistice.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5. 2011 Denumire unitate Mun. turismul cultural). BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G.44 zile). datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.19 zile): municipiul Brăila (2. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. Lacu Sărat (8. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2.55 zile).B. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. locu i Categorie 21 . (cf. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat).32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1.4 % din total. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19.5 zile. Astfel.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. destinaţii ce cumulat deţin 92.21 zile).2.2. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8. (cf.89 zile). spre deosebire de 1.48 zile. Pe tipuri de structuri. aceasta diferă destul de mult.0 zile) şi căsuţele turistice (1.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului.

30 de locuri în baruri de zi.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. 7 ). 8). 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. Fig. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. 42 de locuri în crame. 60 de locuri în pizzerii. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. 22 .

în anul 1978 s-a dat 23 .0 pentru toate zonele turistice analizate. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1. pe destinaţii turistice.25 / 1.0. Fig.2 . (cf. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2. reprezentative. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani.2. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla.0. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul. astfel. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. Atât în muncipiul Brăila. 3.0.0.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. Defalcat. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc).5 / 1. deschise tot timpul anului (cf. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. din Municipiul Brăila. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic.2 / 1. valoare situată peste nivelul de 1.8 / 1.3. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație.1.5 / 1. PUZLacu Sărat).

2. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. grădina zoologică. biblioteci. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. sau chiar o atracție turistică în sine. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. aerian. Ȋn prezent. de agrement. discoteci.). în special în portul de agrement. transport pe cablu. grădini (ex. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. sala polivalentă. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. deplasarea poate deveni o componentă importantă. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . zone de promenadă. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. în principal. spații şi peisaje.3. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. Muzeul de Istorie.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. parcuri. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. 3.în folosință primul Complex Balnear.4. biciclete. bazin de înot acoperit şi descoperit. a unui produs turistic.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. legat de un specific inedit cu profil deltaic. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. într-o mică măsură plajă şi balneație. De aceea. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). Teatrul de Păpuşi.. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. PUZ-Lacu Sărat). esplanada – faleza. minicare. 3. pe jos sau cu mijloace de locomoție. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. feroviar şi pe apa). Ȋn acest scop. autocarele şi microbuzele. terenuri de tenis etc. turistic. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. 24 . Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic.

4. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. stații de benzină. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). semnalate anterior.C. cu efecte de congestionare a traficului. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate.Ȋn Brăila. însă. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. A. structura. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. dimensionarea. Ȋn ultimii ani. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. în 1901. Romsilva. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. Beneficiază de o gară şi o agenție C. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 .F. stații service. aceste curse au fost anulate. care transportă călători şi mijloace auto. Braila.R. începând cu impactul redus asupra mediului. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. 3. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. Atracția exercitată de călătoria pe apă. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. port la Dunare. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. în teritoriul vizat. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul.R. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. conectivitatea.

fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. Sediul B. drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). Muzeul de Istorie). Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. Post Bank.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. ghiduri. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. hărţi. principalele probleme ale activității turistice.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila.D din Piaţa Traian .R. Lacu Sărat 26 . → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. pliante.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. de asemenea. culturale etc.

cu puternică amprentă locală. complexe. în ansamblu).1. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. şi rapid accesibile. astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. în 27 . CAPITOLUL IV. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). Ȋn acest context. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. al zonei periurbane şi al județului Brăila. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. originale.

întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . multimodală.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. prevăzute. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. autostrada. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. drumurile expres. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. în zonele de interes ridicat pentru turism. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. Veniturile reduse ale majoritatii populației. incluzând crearea aeroportului. Accesarea fondurilor europene.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. atât la nivel național cât şi continental. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. mediu şi energie etc. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. podul peste Dunăre.

din Municipiul Brăila. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. naturale şi antropice. dar şi Movila Miresii. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. → Turismul urban . hotel Triumph – 80 locuri. pentru vizitare. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. (cf. → Turismul cultural are premise de creştere. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. expoziţii. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. 29 . → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. a vacanţelor.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. călătorii de afaceri etc. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. efectuarea de cumpărături. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. şi Balta Albă. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. Se pot organiza conferinţe. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante.vizionarea de spectacole. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană.

) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. Lutul Alb. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). Focsani.1. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. astfel. pâna la recenta criză economică.reuniuni. plimbări cu barca. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. Rm. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului.2. După anul 2000. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă.2. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. importante (Galaţi. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. Esna etc. întâlniri. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. prin schimbul de experienţă şi know-how.2. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. iubitori de natură. 4. Slobozia. fotosafari. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB.2. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. 4. excursii cu ghid. precum birdwatching. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. Armătura pentru turismul itinerant 30 . Buzău. Blasova. Sărat). Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. de consolidare a armăturii turistice balneare. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). studenţi. Brăila. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. la nivel teritorial mai amplu. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. Stațiunea va fi. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării.

în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. într-un produs turistic integrat. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. de parcurs agreabil. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. aflată în relație cu drumurile expres. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. de activitate de recreere în sine. regional. prin reabilitarea cadrului construit valoros.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe.3. în această locație. 4.2. cu tematici şi secvenţe de interes variat). Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. național.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. presupune o formă de turism itinerant. 4. național şi internațional. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean. Dc8 şi DN 2B. complexă şi atractivă. pentru creşterea atractivității. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații .3. internațional şi a infrastructurii edilitare. oferta turistică să fie mai diversificată. a calității spațiilor urbane. din care cele mai importante sunt DN 21. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional.trebuie să reprezinte o 31 . Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care.

→ Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. 4. legislaţie. marketing. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului.organizarea de cursuri de specialitate. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. 4. Accesarea fondurilor locale.1) 3. coerent şi competitiv. 4. etc. pe un teritoriu mai larg. de perfecţionare şi pregătire în management. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la.4. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism .4. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism . inclusiv internațională 5. diversificate. în contextul protejării acestora şi a mediului. 2. nu în ultimul rând.: complexul sportiv şi 32 . care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. pct. pentru cooperarea intercomunală. comportament. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. 7.1.2) 4. ghizi specializaţi. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. Pct.4.4. organizațiile şi agenții economici interesați. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. gastronomie. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale. originale. 4.4. complexe. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. cu puternică amprentă locală. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. 6.

Blasova. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii .4. pe malul stang al Dunării. reabilitarea. • dezvoltarea portului de agrement. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement.Lacu Sărat. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. parcuri naturale).ştrandul).“Plaja Lipoveneasca”). alte amenajări pentru distracții – club. dar şi de la Corotisca. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. turistică . Ciineni etc. cazino. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. locuri de joacă pentru copii. cum ar fi: oficiul poştal. De asemenea. pistă de popice. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente.industrială. • identificarea. agricolă. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). din zona centrală a municipiului Brăila.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. Ianca. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. la standarde olimpice. dar nu numai. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare.2. 33 . → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. în zona municipiului Brăila. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . în funcţie de formele de turism practicate. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. dotări social-culturale. biblioteca. 4.

Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică.Nicolae” Desfăşurarea. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. organizarea unor 34 . îşi pierde din valoarea peisagistică. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului.→ Accesarea fondurilor locale.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. neîngrijită corespunzător.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. în viitor. “Sf. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. cu prioritate DN 21. de către turiştii străini). restaurarea. Insula Mică a Brăilei. locuri de agrement. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. Catedrala “Sf.Paraschiva”. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). revitalizarea. pe brațele vechi ale Dunării. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. Dc8 şi DN 2B. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric.

invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării.tururi ale oraşului. esplanadei. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic.Lacu Sărat. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. de asemenea. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate.resursă limitată şi valoroasă . 35 . Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. Reorganizarea inteligentă. în sine. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. într-un spațiu urban de calitate. cu bicicleta sau motocicleta.

de promovare a serviciilor turistice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. Municipiul Brăila. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. tematic. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. → Redactarea de broşuri de promovare. este necesară pentru organizarea integrată.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. în mai multe limbi de circulație internațională. → Utilizarea modalităților actuale. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. 2. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. sinergică. cu puternică amprentă locală. de anvergură. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. Casa 36 . a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. Crearea unor produse turistice integrate. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. 3. ecologic. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. din teritoriul înconjurător). recreativ. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. diversificate.4. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. atât pe plan intern cât şi internațional.3. Conturarea unor produse turistice specifice. moderne. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. de maxim impact (de ex. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. complexe. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. dar şi de unele resurse antropice. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. originale.4. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila.

în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. în cadrul unor excursii de câteva zile.Memorială “Perpessicius” etc. parcuri naturale).Delta Dunării) cu nave de croazieră. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. a apelor subterane şi a celor meteorice. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. Mănăstirea Măxineni. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. Conacul Orezeanu. → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. *** 37 . PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.

U.secțiunea a VIII-a Zone turistice. privind analiza condițiilor socio-economice. 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr. Ministerul Cultelor.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 . comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. modificată şi completată de Legea nr.Stațiunea Lacu Sărat. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr. 350/2001. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National . 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.A. Brăila. URBABINCERC. Brăila .ro *** Turismul .Bibliografie Legea nr.http://www.cjbraila.). 242/2009.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. site M. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE . 2009 *** Plan Urbanistic Zonal . MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila. 2004.Zona Periurbană Brăila. broşură 2010.E *** INSSE . www. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila. realizaţi în primul semestru al anului 2011. 2007 *** Lista monumentelor istorice.primariabraila.Z.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful