ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

Izmail .46 ha de teren intravilan: 1.Isaccea -Tulcea . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 . rutieră.Constanţa .(Romania) Galaţi .Antalya (Sursa: PATZMB.N.Çanakkale . trupul oraşului propriu-zis.30 ha şi o populație de 210245 locuitori.Reni . în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic).(R. oraş de rangul I. la 20 m altitudine.(R. un loc plăcut în care să trăieşti.Poltava. stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . 2011) 1 . un nod naval comercial important.(Bulgaria) Şabla Cavarna .A.2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.Balcic . având o suprafaţă de 4392.Varna . 2.Izmir .Babadag .Ovidiu .1. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi.2030 km: (Ucraina) Odessa . platforma industrială Chiscani. 3.Ucraina) Odessa .Eforie . navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene.Brăila . POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României.(Turcia) Dereköy Kırklareli .Burgas .` 1.Nesebar . conform Legii 351/2001 P.Dubăsari .Eceabat .Măcin . potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.Mangalia .STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I. o destinaţie turistică atractivă. să munceşti şi să studiezi. CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila. 1.Chişinău . Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea). dezvoltat şi prosper. pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor.T. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444. Moldova) Comrat . Moldova) Vulcăneşti . staţiunea Lacu Sărat.Malko Tărnovo . în nord-estul Câmpiei Române.(ferry) .

Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. DN2B Buzău – Braila. • Coridorul de Transport Pan European IV.frontieră. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate.Făurei . străzi neasfaltate la periferie. DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. 2 . ca linie de cale ferată convenţională. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită.Feteşti . circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan.Ploieşti . Canalul Dunăre Sava. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . subterane sau supraterane. Canalul Dunăre-Tisa. care afectează accesibilitatea internă a municipiului. Buzău. Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. componenta feroviară.Bucureşti . braţele Dunării Chilia şi Sulina. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă.Constanţa. etc.Galaţi . cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. Canalul Dunăre-Marea Neagră.Arad Braşov . (Sursa: PATZMB. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti.Măcin .Tulcea. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII. Din toate acestea.Brăila .Medgidia . legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . DN 22B (Dig Braila– Galaţi). DN 23 Focşani – Brăila.

a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. Ȋn urma acestor studii.2005. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.03.Henri Coandă. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi. BRAICAR S..Secțiunea VI. situat la o distanță de 130 km. incepând din data de 01.C. 1. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S.Zone turistice 3 . De asemenea.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . (sursa: PIDU Brăila) Fig. 47/28.. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional .2007. ca urmare a HCLM nr. din Județul Constanța. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. au fost înregistrate 1840 mopede. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. Ȋn anul 2007.2007 şi până în prezent. Serviciul de Transport. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila.Mihail Kogălniceanu.02. utilaje nesupuse inmatriculării. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”. din Otopeni.12. Ȋncepand cu data de 01.

Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig. → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) .04.1). cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale). respectiv. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 .1 din 17. 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. în nordul Brăilei. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre.

oraşul se termină printr-o pantă abruptă.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. 1. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). 1. cu precipitaţii slabe. denumită şi Bărăganul Nordic .3.3. Verile sunt foarte calde. 1. Relief Relieful municipiului Brăila. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. într-un orizont mai îndepărtat de timp. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei.2. spre nord-vest.1. Cele mai mici cantităţi de 5 . se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. CADRUL NATURAL 1. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei.3. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). a Călmăţuiului. dar şi de frecvente perioade de încălzire. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene. marcate uneori de viscole puternice. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă.3. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. ca şi cel al întregului judeţ. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat.3. ce cad mai ales sub formă de averse.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. Spre Dunăre. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. fiind situată între Lunca Dunării. unde .un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. Iernile sunt relativ reci. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia.

Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010.5 şi 3. 6 .8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna.4. loc de cuibărire şi pasaj. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate.1 m/s).5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. dintre care sunt de semnalat câteva. Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).4.10C. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului.7%). 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. media multianuală a Brăilei fiind 1. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe.10C. 1. după Delta Dunării.8% 7. 1.3. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean.

în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. numită „Ibrail”. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. Centrul vechi al oraşului. aprovizionare. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. care i-au împiedicat dezvoltarea. Potențialul turistic este insuficient valorificat. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. URBAN-INCERC. Vlaicu Vodă. dar si flote de război. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. 2011 1. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. precum şi a celorlalte comunităţi locale.5. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. sociale şi culturale. desfacere etc. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. navetism. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. cu precădere din sudul Dunării. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi.

fondul forestier asociat.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. o „masă critică” turistică atractivă. 8 .1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. 2. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. construit in 1912. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. Faleza şi esplanada Dunării (7. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus.aferentă de dezvoltare şi din ţară.1. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. avifauna si fauna terestră. zonă de agrement şi nu numai. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. este cel mai mare parc al Brăilei. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural. Parcul Monument (53 ha).care a marcat. Grădina Publică (7. mai ales din Municipiul Brăila. fondul piscicol al apelor. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. constituit din luciul de apă. care trebuie valorificat. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . CAPITOLUL II.

Parcuri Naţionale sau Naturale” . Gropeni (13%). relativ bine conservat ca unitate morfologică. reprezentative pentru patrimoniul cultural local. clădiri industriale (fabricile de bere. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". sec. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară.: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură.Lacul Sărat. Arhanghel Mihail”. clădiri pentru locuit (case. XIX • 111 monumente de categoria B. Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. de către Administraţia Parcului. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. magneziană concentrate. aflat la 5 km de oraşul Brăila. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. precum şi de 33. XVIII • Biserica "Sf. clorurosodică. Berteştii de Jos (38%). bănci s. nămolul sapropelic din lac. şi are doua porți principale de acces: mun. precum şi cu un fond construit omogen.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal.sec. hanuri şi hoteluri). este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. palate. şcoli. biserici. prin activităţile permise a se desfăşura în parc 9 . cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. Eremia Grigorescu).sec. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman.). modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale.înc. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. Măraşu ( 5%). clădiri publice (teatre. cinematograf. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". Stăncuţa (35%). sulfatată.a. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). Chiscani (29%). conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare.

monumente comemorative. într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. Biserica „Sf. 2011) Dintre acestea. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. prefabricate de beton armat. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. 10 • • • • • • • • . expoziţii.Zona Periurbană Brăila.ciment. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. realizate de Gheorghe Tătărescu. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. Arhanghel Mihail” (înc. memoriale. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. stiinţele naturii. Cuza. I. artă plastică şi decorativă. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. Nicolae” (1860 . la care s-au folosit. de influenţă renascentistă). originală din Brăila. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. Sala Studio şi Sala de conferinţe. la rândul său. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. • 8 monumente de for public: statui. în stil bizantin. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. adăposteşte colecţii de arheologie. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . ceas public. gotic. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. etnografie şi artă populară. Biserica „Sf.5 m lungime. în interior. cu orologiul bisericii. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. înfiinţat prin decret regal în anul 1881. Biserica „ Sf. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. cimitirul eroilor. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. Maria Filotti). adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. fântâni • 20 monumente memoriale . sec. 21. istorie. concerte. mori.5 m înălţime). construită în 1872. balconul executat tot din marmură. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. pentru prima oară în lume. castel de apă). cu aprobarea domnitorului Al. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. Gara fluvială (1906 – 1907). neogrecesc.case memoriale.

5 km de Dunăre (Brațul Arapu). Ansamblul Str. XIX). fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". în scop turistic. Manifestări. situat la 5. pe malul Lacului Sarat. sec. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. Perpesicius (mijlocul sec.m ls ru.t. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha.d. sec. XIX). sec.b.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. cu o suprafaţă de 33.(h)t. cu dată fixă. D. Parcul – monument. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". XIX). Concurs internaţional de muzică populară.5 km de municipiul Brăila. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării.np. amplasat în SV orasului. Casa Ana Aslan (sf. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 .g. în apropierea şoselei Brăila . al XIX-lea).e Localitatea ec Cl. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. Concursul de pantomimă şi teatru mimat.t. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf.85 ha. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara".s. al XIX-lea). Tabel 2. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila . în parc. Eminescu (sec.st. M. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. Casa memorială „Panait Istrati” (sf. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. Casa D. XIX).) 3 ru.Buzău (DN 2B) şi la 1. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării.

2. cu trenul. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. în scopul protejarii. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. pe linia Bucureşti –Galați. 2.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. 3 Resurse turistice naturale. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.

Insula Mică. Măcin şi Vilciu. canale. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. Lacul Sărat / Brăila. Aceste zone marginale.Cremenea. al Siretului. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. dar mai ales international): Vădeni.păduri de salcii. Lacul Sărat. Blasova. lacuri mici. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Lunca Siretului. Alte resurse naturale cu potențial turistic. Lacurile sărate. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. • Arealele Braţul lui Arapu. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. Cu toate acestea. Viişoara şi Camnita. Lacul Chişcani. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. Ostroavele de pe brațul Cremenea. Dudeşti şi Maxinen. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. deşi monotone la prima vedere. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. Resurse turistice antropice 13 . cu un peisaj natural frumos. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. Câineni şi Movila Miresii. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. Jirlau. Ianca.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. la Blasova.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei.

foiţelor de perete. monumente memoriale. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . obiecte de depozitare. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi.pentru port popular . Tufeşti. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . 7 biserici. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. scoarţelor/ foiţelor de pat. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni.pentru ştergare – satul Măraşu . Jirlău. Localităţi 14 .câmpia.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. Măraşu) . în secolele X-XI (satul Şendreni. edificate probabil de bizantini. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. bărci. fântâni de secol XIX. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. sat Şendreni. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. Măraşu.Zona Periurbană Brăila. decoruri pentru case („florăriile”). Dunărea. cojocăritul. Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). al ştergarelor.satul Gropeni (com. comuna Şendreni). 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. lunca Dunării . dintre care cruci de piatră de secol XVIII.satele Gropeni. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. conace. Traian). 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. s. conţinând un fond omogen stilistic.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. Siretului. 34 case. Frecăţei. hanuri. Stăncuţa (com. Călmăţuiului.a. în care s-au practicat meşteşuguri sunt: .pentru scoarţe/foiţe. → La nivelul judeţului Galaţi. la nivel teritorial judeţean. ţesutul pieselor din portul popular. agricultură.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. Gropeni) . Biserica "Sf.

conţine un singur oraş şi 4 comune. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A). care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. Agaua. conform PATZ periurban Brăila. Zătonul. Cistia. CAPITOLUL III. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). Veriga. sodică şi magneziană cu concentrație mare. Stoeneşti. clasate în categoria B de importanţă. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. de sfârşit de săptămână şi de circulație. FORME DE TURISM Ȋn prezent. Măraşu. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. la nivelul unui teritoriu mai larg. Județul Brăila 15 . Zatna.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. Plopi.Brăiliţa . Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium.Brăiliţa .turismul balnear. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). şi cu nămol sapropelic. sulfurată. → Ciineni Bai. Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. Tâlcov. Băndoiu. cu certe calități terapeutice. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. Frecăţei. Măgureni. include şi: → Movila Miresii. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. satele Vameşu. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat.Făurei. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata.1.reprezentative sunt: . dar registrul formelor de turism este destul de redus.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov.4 Infrastructura specific turistică. .mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. bromurată. Gropeni Oferta balneoclimaterică. Camniţa. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3.

înainte de manifestarea crizei economice. pe principalele 16 . Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. evoluția capacității de cazare turistica. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. tabel 4). în județul Brăila. Structurile de primire turistică 3. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice.1.2. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. este conform tabelului 3. Ȋn intervalul de timp analizat.2. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. tabel 5).

8 16 16 0. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică vilă turistică popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71. unități) din Municipiul Brăila.6 1 14 - 1 1 .9 1 1 2 9. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.6 1 1 4. 2008 Structurile de cazare omologate (v. Astfel.8 84 84 4.6 100 - 1 4.9 1 1 4.4 716 747 64 1527 88.0 5.2 9 8 4 21 100.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat.0 42. pe număr de locuri din Municipiul Brăila.9 38. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. în 17 .8 14 0.0 42.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort. baza de date a MIMMCTPL.8 20 20 1.5 50 12 62 3.forme de cazare (nr.4 52.

2011 Denumirea unităţii Categorie Nr. Staţiunea Lacu Sărat 18 . Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. 1 hostel.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nufărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 2 pensiuni turistice. 5). 1 motel. 2 vile. camere Nr.timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele.6 %). locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig.

se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. respectiv 5 hoteluri.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. o singură pensiune turistică şi un camping. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică.beneficiază de 7 unităţi de primire. Fig. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. 6). ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig. 6 unităţi la 2 stele. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . tabel 8).5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. din care o singură unitate clasificată la 1 stea.

într-o oarecare măsură. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. nici calitatea serviciilor de 20 . Studiu fundamentare PATJ Braila. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară.80 zile faţă de 2.95 zile). pe destinații turistice şi tipuri de structuri.3 % din numărul de turişti şi 69. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă.7% din numărul de turişti şi 28. Astfel.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4. la un nivel teritorial mai amplu. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear. 2008). ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. În cazul de faţă.Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. latura calitativă a activităţii turistice.

în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19.4 % din total.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8.2.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. Astfel.19 zile): municipiul Brăila (2. spre deosebire de 1. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1. turismul cultural). ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3.B.0 zile) şi căsuţele turistice (1. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat.55 zile). (cf.48 zile. locu i Categorie 21 . Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune).2. 2011 Denumire unitate Mun. Pe destinaţii turistice.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr.21 zile). Lacu Sărat (8. destinaţii ce cumulat deţin 92. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5.5 zile. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8. aceasta diferă destul de mult. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. Pe tipuri de structuri.32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1.44 zile). durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. (cf. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice.89 zile).cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat).

2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. 22 . Fig. 60 de locuri în pizzerii. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. 7 ). 8). 42 de locuri în crame. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. 30 de locuri în baruri de zi.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig.

Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. reprezentative. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație.5 / 1.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri.0 pentru toate zonele turistice analizate. 3. în anul 1978 s-a dat 23 . valoare situată peste nivelul de 1. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani. deschise tot timpul anului (cf. din Municipiul Brăila.0.0. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1.0. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. PUZLacu Sărat).25 / 1.1. Atât în muncipiul Brăila. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc).8 / 1. Fig. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2.3.2 / 1. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul.0. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. pe destinaţii turistice.2 . Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic.5 / 1. (cf. Defalcat. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil.2. astfel.

Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . bazin de înot acoperit şi descoperit. sala polivalentă. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). legat de un specific inedit cu profil deltaic. Ȋn prezent. parcuri. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. 24 . într-o mică măsură plajă şi balneație. esplanada – faleza. discoteci. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. turistic. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. biciclete.2. 3. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat.. aerian. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. biblioteci. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. minicare. feroviar şi pe apa). autocarele şi microbuzele. terenuri de tenis etc. deplasarea poate deveni o componentă importantă. transport pe cablu. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. Ȋn acest scop. sau chiar o atracție turistică în sine. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. de agrement.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc.). Muzeul de Istorie. Teatrul de Păpuşi.în folosință primul Complex Balnear. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. PUZ-Lacu Sărat). agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. în special în portul de agrement. pe jos sau cu mijloace de locomoție. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. De aceea. zone de promenadă. în principal. a unui produs turistic. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. spații şi peisaje. grădini (ex. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice.3.4. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. grădina zoologică. 3.

până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova.R.Ȋn Brăila. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. A. Beneficiază de o gară şi o agenție C. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. dimensionarea.C. care transportă călători şi mijloace auto. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. aceste curse au fost anulate. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor.R. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. 3. Atracția exercitată de călătoria pe apă. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). Braila.4. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. stații service. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri.F. stații de benzină. semnalate anterior. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. conectivitatea. în 1901. Romsilva. port la Dunare. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . Ȋn ultimii ani. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. însă. începând cu impactul redus asupra mediului. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. cu efecte de congestionare a traficului. structura. în teritoriul vizat.

întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). hărţi. Muzeul de Istorie). Post Bank. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor .) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. de asemenea. pliante.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. principalele probleme ale activității turistice.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. Sediul B. drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. culturale etc. Lacu Sărat 26 .R. ghiduri. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora.D din Piaţa Traian . Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite.

cu puternică amprentă locală. în 27 . şi rapid accesibile. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. CAPITOLUL IV. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. în ansamblu). astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. originale. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. al zonei periurbane şi al județului Brăila. complexe.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”).1. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. Ȋn acest context.

Veniturile reduse ale majoritatii populației. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. podul peste Dunăre.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. multimodală. autostrada. atât la nivel național cât şi continental. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . incluzând crearea aeroportului.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. în zonele de interes ridicat pentru turism. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. mediu şi energie etc. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. drumurile expres. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. prevăzute. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. Accesarea fondurilor europene. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător.

efectuarea de cumpărături. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. (cf. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. a vacanţelor. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. hotel Triumph – 80 locuri.vizionarea de spectacole. dar şi Movila Miresii. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. → Turismul urban . reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. şi Balta Albă. pentru vizitare.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. din Municipiul Brăila. 29 . expoziţii. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. → Turismul cultural are premise de creştere. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. Se pot organiza conferinţe. naturale şi antropice. călătorii de afaceri etc. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri.

Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. Slobozia. plimbări cu barca. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). iubitori de natură.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.2. de consolidare a armăturii turistice balneare.reuniuni.2. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. prin schimbul de experienţă şi know-how. întâlniri. la nivel teritorial mai amplu. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. Buzău. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. Armătura pentru turismul itinerant 30 . precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. pâna la recenta criză economică. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. studenţi.2. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. Stațiunea va fi. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB).2. 4. După anul 2000. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). Brăila. fotosafari. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. precum birdwatching. Focsani. 4. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. importante (Galaţi. astfel. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. excursii cu ghid. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. Rm.1. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. Blasova. Sărat). favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. Esna etc. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. Lutul Alb.

din care cele mai importante sunt DN 21. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. național. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. național şi internațional. 4. oferta turistică să fie mai diversificată. pentru creşterea atractivității. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . cu tematici şi secvenţe de interes variat).2. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. Dc8 şi DN 2B. 4. regional.3. de parcurs agreabil. internațional şi a infrastructurii edilitare. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. prin reabilitarea cadrului construit valoros. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. aflată în relație cu drumurile expres. a calității spațiilor urbane. presupune o formă de turism itinerant. de activitate de recreere în sine. complexă şi atractivă.3.trebuie să reprezinte o 31 . într-un produs turistic integrat. în această locație. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice.

4. 4. inclusiv internațională 5. marketing. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. 4. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. în contextul protejării acestora şi a mediului. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. ghizi specializaţi.4.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale.organizarea de cursuri de specialitate. originale. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice.2) 4. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. nu în ultimul rând. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. comportament. pe un teritoriu mai larg. organizațiile şi agenții economici interesați. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . gastronomie. Accesarea fondurilor locale. 2. cu puternică amprentă locală. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale.4.: complexul sportiv şi 32 . Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. 6.4. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. coerent şi competitiv.4. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. de perfecţionare şi pregătire în management. pentru cooperarea intercomunală. 7. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi.1) 3. 4. 4.1. pct. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. complexe. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism . Pct. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. legislaţie. diversificate. etc.

din zona centrală a municipiului Brăila. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. alte amenajări pentru distracții – club. în funcţie de formele de turism practicate. dotări social-culturale. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. agricolă. reabilitarea. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. în zona municipiului Brăila. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). pistă de popice. Ianca. 33 .4. cum ar fi: oficiul poştal. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila.Lacu Sărat.2. dar şi de la Corotisca. 4.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . dar nu numai. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre).industrială. parcuri naturale). Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. Blasova. De asemenea. • identificarea. la standarde olimpice.ştrandul). cazino. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. turistică . locuri de joacă pentru copii. Ciineni etc. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. biblioteca. • dezvoltarea portului de agrement.“Plaja Lipoveneasca”). Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. pe malul stang al Dunării.

îşi pierde din valoarea peisagistică. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. în viitor.→ Accesarea fondurilor locale. pe brațele vechi ale Dunării. locuri de agrement. de către turiştii străini). Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest.Paraschiva”. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. neîngrijită corespunzător. Catedrala “Sf. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . Insula Mică a Brăilei. restaurarea. revitalizarea. cu prioritate DN 21. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. Dc8 şi DN 2B. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei.Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. “Sf. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi.Nicolae” Desfăşurarea. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. organizarea unor 34 .continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila.

festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. cu bicicleta sau motocicleta. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. în sine. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. esplanadei. Reorganizarea inteligentă. de asemenea. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. într-un spațiu urban de calitate. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului.resursă limitată şi valoroasă . cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre.tururi ale oraşului. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban .cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. 35 .Lacu Sărat.

Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . tematic. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. ecologic. recreativ. complexe. cu puternică amprentă locală. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. moderne. 3. originale. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. de promovare a serviciilor turistice. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. Conturarea unor produse turistice specifice.4. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. → Utilizarea modalităților actuale. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. Municipiul Brăila. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. dar şi de unele resurse antropice.3. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. de anvergură. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. 2. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. în mai multe limbi de circulație internațională. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. → Redactarea de broşuri de promovare. sinergică. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. Crearea unor produse turistice integrate. de maxim impact (de ex. din teritoriul înconjurător). diversificate. este necesară pentru organizarea integrată. atât pe plan intern cât şi internațional. Casa 36 .dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism.4. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive.

inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea.Delta Dunării) cu nave de croazieră. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. a apelor subterane şi a celor meteorice. Mănăstirea Măxineni. în cadrul unor excursii de câteva zile. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. Conacul Orezeanu. → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). parcuri naturale). Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. *** 37 .Memorială “Perpessicius” etc.

privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr.A. site M.cjbraila.primariabraila. 2004. realizaţi în primul semestru al anului 2011. 242/2009.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. Brăila. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National . 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură.ro *** Turismul . MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE .Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. www. Brăila . broşură 2010. privind analiza condițiilor socio-economice.Stațiunea Lacu Sărat.U. 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . 2007 *** Lista monumentelor istorice.Zona Periurbană Brăila. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr. URBABINCERC. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. Ministerul Cultelor. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. 350/2001.Z.).http://www. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.secțiunea a VIII-a Zone turistice.Bibliografie Legea nr. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal .Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 .E *** INSSE .Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. modificată şi completată de Legea nr. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful