ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

Çanakkale .Burgas .Ucraina) Odessa .Varna .Brăila .` 1. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. 2. conform Legii 351/2001 P.(R.2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.Ovidiu .(Turcia) Dereköy Kırklareli . în nord-estul Câmpiei Române. POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României. 2011) 1 . Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea).Balcic .46 ha de teren intravilan: 1. CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila.(Bulgaria) Şabla Cavarna . un nod naval comercial important.Antalya (Sursa: PATZMB. Moldova) Comrat .Izmail . trupul oraşului propriu-zis.Eforie .Nesebar .Eceabat . Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 .(R.30 ha şi o populație de 210245 locuitori. 1.Isaccea -Tulcea . secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. platforma industrială Chiscani.T.Reni . navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene. oraş de rangul I.2030 km: (Ucraina) Odessa .Babadag . potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.(ferry) .(Romania) Galaţi . 3.Constanţa . Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.1.A.Malko Tărnovo . în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic). pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor. o destinaţie turistică atractivă.Izmir .N. stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi .Mangalia .Măcin . Moldova) Vulcăneşti . să munceşti şi să studiezi. un loc plăcut în care să trăieşti. rutieră.Poltava.Dubăsari . staţiunea Lacu Sărat. având o suprafaţă de 4392.STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I. la 20 m altitudine. dezvoltat şi prosper.Chişinău .

Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. • Coridorul de Transport Pan European IV. care afectează accesibilitatea internă a municipiului.Bucureşti .Măcin . DN 22B (Dig Braila– Galaţi). Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată.Tulcea.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. componenta feroviară. Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. Canalul Dunăre Sava. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . Din toate acestea. circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. ca linie de cale ferată convenţională. (Sursa: PATZMB.Feteşti . Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. DN 23 Focşani – Brăila. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. Buzău. braţele Dunării Chilia şi Sulina.Medgidia .Galaţi . DN2B Buzău – Braila. 2 . etc. DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila.frontieră. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan.Constanţa. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII. străzi neasfaltate la periferie. Canalul Dunăre-Marea Neagră.Ploieşti .Brăila .Făurei . Canalul Dunăre-Tisa. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită.Arad Braşov . Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . subterane sau supraterane.

s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila. utilaje nesupuse inmatriculării. 47/28. Serviciul de Transport. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S.2007. De asemenea. Ȋn anul 2007.Zone turistice 3 .2007 şi până în prezent. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”. situat la o distanță de 130 km. ca urmare a HCLM nr. din Otopeni.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. Ȋn urma acestor studii. 1. din Județul Constanța. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente.Secțiunea VI. (sursa: PIDU Brăila) Fig. au fost înregistrate 1840 mopede... Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional .C.2005.Mihail Kogălniceanu. incepând din data de 01.12. Ȋncepand cu data de 01. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN.Henri Coandă.02. BRAICAR S.03.

1 din 17. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale).Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre. în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) .1). → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila. 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa).Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 .04. respectiv. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. în nordul Brăilei. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa.

2. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. dar şi de frecvente perioade de încălzire. fiind situată între Lunca Dunării. unde . 1. Cele mai mici cantităţi de 5 . Relief Relieful municipiului Brăila. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. Spre Dunăre. ce cad mai ales sub formă de averse. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. ca şi cel al întregului judeţ. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. oraşul se termină printr-o pantă abruptă. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). 1. Iernile sunt relativ reci. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat.3. spre nord-vest. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. Verile sunt foarte calde.3. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental.3. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila.1. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene.3. denumită şi Bărăganul Nordic . → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă).3. marcate uneori de viscole puternice. cu precipitaţii slabe. într-un orizont mai îndepărtat de timp. CADRUL NATURAL 1. 1. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. a Călmăţuiului.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu.

5 şi 3. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte.1 m/s). Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă. 1. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei.3.4. URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. 6 . în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației .precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1.8% 7. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România).8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe. după Delta Dunării.10C. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010).7%). dintre care sunt de semnalat câteva.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. media multianuală a Brăilei fiind 1. loc de cuibărire şi pasaj.4. 1. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului.10C. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre.

în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. URBAN-INCERC. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. dar si flote de război. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. care i-au împiedicat dezvoltarea. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. aprovizionare. Vlaicu Vodă. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. sociale şi culturale. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Centrul vechi al oraşului. desfacere etc. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. 2011 1. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87.5. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Potențialul turistic este insuficient valorificat. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. cu precădere din sudul Dunării. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. precum şi a celorlalte comunităţi locale. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. navetism. numită „Ibrail”. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone.

ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. care trebuie valorificat. mai ales din Municipiul Brăila. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . constituit din luciul de apă. zonă de agrement şi nu numai. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . 2. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. CAPITOLUL II. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural.aferentă de dezvoltare şi din ţară.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. fondul piscicol al apelor.1.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. Grădina Publică (7. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. Faleza şi esplanada Dunării (7. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. este cel mai mare parc al Brăilei. construit in 1912. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane. Parcul Monument (53 ha). unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice .care a marcat. fondul forestier asociat. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. avifauna si fauna terestră. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. o „masă critică” turistică atractivă. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. 8 .

clădiri publice (teatre.sec. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. reprezentative pentru patrimoniul cultural local. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu".Lacul Sărat. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. nămolul sapropelic din lac. Măraşu ( 5%).înc. Gropeni (13%). şcoli. XIX • 111 monumente de categoria B. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. cinematograf. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. clădiri pentru locuit (case. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. XVIII • Biserica "Sf. aflat la 5 km de oraşul Brăila.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. Parcuri Naţionale sau Naturale” . arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. Stăncuţa (35%). sec. clorurosodică. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1.: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. de către Administraţia Parcului. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. Arhanghel Mihail”. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. clădiri industriale (fabricile de bere. prin activităţile permise a se desfăşura în parc 9 . conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare.a. precum şi cu un fond construit omogen. biserici. caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. precum şi de 33. Eremia Grigorescu). Chiscani (29%). sulfatată. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. hanuri şi hoteluri). Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila.sec. bănci s. şi are doua porți principale de acces: mun. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). magneziană concentrate. palate. Berteştii de Jos (38%). relativ bine conservat ca unitate morfologică.).

originală din Brăila. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. cimitirul eroilor. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. memoriale. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). etnografie şi artă populară. în stil bizantin. Nicolae” (1860 . la care s-au folosit. 10 • • • • • • • • . realizate de Gheorghe Tătărescu. Biserica „Sf. monumente comemorative. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. artă plastică şi decorativă. Sala Studio şi Sala de conferinţe. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. Gara fluvială (1906 – 1907).ciment. cu orologiul bisericii.5 m lungime. în interior. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. 21.5 m înălţime). balconul executat tot din marmură. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. I. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. de influenţă renascentistă). cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. • 8 monumente de for public: statui. concerte. stiinţele naturii. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . construită în 1872. cu aprobarea domnitorului Al. castel de apă). prefabricate de beton armat. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. ceas public. Cuza. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. gotic. mori.case memoriale. pentru prima oară în lume. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. Arhanghel Mihail” (înc. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. la rândul său. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. sec. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. Biserica „Sf.Zona Periurbană Brăila. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). neogrecesc. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. expoziţii. Biserica „ Sf. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. înfiinţat prin decret regal în anul 1881. fântâni • 20 monumente memoriale . Maria Filotti). istorie. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. adăposteşte colecţii de arheologie. 2011) Dintre acestea.

Manifestări. situat la 5. Casa D. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". XIX).Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .s. al XIX-lea). stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. al XIX-lea). Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. cu o suprafaţă de 33. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. în scop turistic. sec. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha. Parcul – monument. XIX).m ls ru. în apropierea şoselei Brăila . Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 . Concurs internaţional de muzică populară.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. sec.e Localitatea ec Cl. sec. Tabel 2. XIX). XIX).b. Eminescu (sec. în parc.(h)t.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate.np.st.t. Casa Ana Aslan (sf.) 3 ru. Ansamblul Str. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare.g.t. cu dată fixă. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. Concursul de pantomimă şi teatru mimat. pe malul Lacului Sarat.5 km de municipiul Brăila. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. M.Buzău (DN 2B) şi la 1. Casa memorială „Panait Istrati” (sf. D. Perpesicius (mijlocul sec.85 ha. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee".• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. amplasat în SV orasului. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara". Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila.d.

Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. cu trenul. pe linia Bucureşti –Galați. în scopul protejarii. 2.2. 3 Resurse turistice naturale. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 .

salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. Lacul Sărat / Brăila. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. • Arealele Braţul lui Arapu. Cu toate acestea. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. deşi monotone la prima vedere. Alte resurse naturale cu potențial turistic. la Blasova. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. Câineni şi Movila Miresii. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. Resurse turistice antropice 13 . prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. Măcin şi Vilciu. Lacul Sărat. Ostroavele de pe brațul Cremenea. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. cu un peisaj natural frumos.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Jirlau. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. Dudeşti şi Maxinen.Cremenea. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. Blasova. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. dar mai ales international): Vădeni. Lacul Chişcani. Aceste zone marginale. Viişoara şi Camnita. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. canale.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. Lacurile sărate.păduri de salcii. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Insula Mică. Ianca. lacuri mici. al Siretului. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. Lunca Siretului.

Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. hanuri. în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . agricultură.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. Localităţi 14 . lunca Dunării .a. → La nivelul judeţului Galaţi. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. conţinând un fond omogen stilistic. Călmăţuiului. fântâni de secol XIX.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. Dunărea. 34 case. scoarţelor/ foiţelor de pat. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. Tufeşti. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . Măraşu. sat Şendreni. comuna Şendreni). Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). Jirlău.pentru scoarţe/foiţe. Frecăţei. Siretului. foiţelor de perete. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor .pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . dintre care cruci de piatră de secol XVIII. decoruri pentru case („florăriile”). conace. la nivel teritorial judeţean. în secolele X-XI (satul Şendreni. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. monumente memoriale.pentru port popular . ţesutul pieselor din portul popular. obiecte de depozitare.câmpia. Biserica "Sf. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă.satul Gropeni (com. Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. Măraşu) .Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). s. edificate probabil de bizantini. al ştergarelor. Stăncuţa (com. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. bărci. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi.satele Gropeni.pentru ştergare – satul Măraşu .Zona Periurbană Brăila. Traian). Gropeni) . 7 biserici. cojocăritul.

satele Vameşu. include şi: → Movila Miresii.Făurei. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . → Ciineni Bai. Gropeni Oferta balneoclimaterică. CAPITOLUL III.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . sodică şi magneziană cu concentrație mare.Brăiliţa . Zatna. Măgureni. de sfârşit de săptămână şi de circulație. Băndoiu. FORME DE TURISM Ȋn prezent. Zătonul. la nivelul unui teritoriu mai larg. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A). Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. conform PATZ periurban Brăila. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat.reprezentative sunt: . bromurată.4 Infrastructura specific turistică. Măraşu. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. Stoeneşti. cu certe calități terapeutice. Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. Veriga. Cistia. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. Camniţa. şi cu nămol sapropelic. Județul Brăila 15 . are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. dar registrul formelor de turism este destul de redus. Tâlcov. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa.1.Brăiliţa . Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. Agaua. Plopi. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. clasate în categoria B de importanţă. Frecăţei. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium.turismul balnear. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. . Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. conţine un singur oraş şi 4 comune.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . sulfurată.

1. în județul Brăila. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. evoluția capacității de cazare turistica. tabel 5).Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. înainte de manifestarea crizei economice. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. este conform tabelului 3.2. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v. pe principalele 16 . Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice. tabel 4). Ȋn intervalul de timp analizat. Structurile de primire turistică 3.2. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel.

9 38.8 14 0.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.9 1 1 2 9.4 716 747 64 1527 88. baza de date a MIMMCTPL.8 84 84 4.8 20 20 1. unități) din Municipiul Brăila.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.0 5. în 17 .9 1 1 4.5 50 12 62 3. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.0 42. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.6 1 1 4.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat.8 16 16 0.6 100 - 1 4.forme de cazare (nr. pe număr de locuri din Municipiul Brăila. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică vilă turistică popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71. 2008 Structurile de cazare omologate (v.4 52.0 42.6 1 14 - 1 1 .2 9 8 4 21 100. Astfel.

structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. Staţiunea Lacu Sărat 18 . Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. 2 pensiuni turistice. camere Nr.6 %).timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. 1 motel. 2 vile. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nufărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 1 hostel. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. 5). 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig.

respectiv 5 hoteluri. se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. Fig. din care o singură unitate clasificată la 1 stea. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. o singură pensiune turistică şi un camping.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . tabel 8).beneficiază de 7 unităţi de primire. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. 6). Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. 6 unităţi la 2 stele. în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig.

Astfel. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4. nici calitatea serviciilor de 20 . într-o oarecare măsură. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară. Studiu fundamentare PATJ Braila. latura calitativă a activităţii turistice. la un nivel teritorial mai amplu. 2008).Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. pe destinații turistice şi tipuri de structuri. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40.80 zile faţă de 2. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. În cazul de faţă.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf.95 zile). iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare.3 % din numărul de turişti şi 69.7% din numărul de turişti şi 28. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear.

32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8. unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri.48 zile. aceasta diferă destul de mult. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). (cf. locu i Categorie 21 . Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii.5 zile. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului.55 zile).C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G.4 % din total. destinaţii ce cumulat deţin 92. spre deosebire de 1.21 zile). dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.0 zile) şi căsuţele turistice (1. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3.89 zile).5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. Lacu Sărat (8. Pe destinaţii turistice. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat). Pe tipuri de structuri. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat.44 zile). Astfel.2. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. turismul cultural).19 zile): municipiul Brăila (2.B. (cf. 2011 Denumire unitate Mun. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5.2.

7 ). 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. Fig. 8). 60 de locuri în pizzerii. 30 de locuri în baruri de zi. 22 . 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 42 de locuri în crame.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL.

cu profil pescăresc sau vânătoresc etc). (cf.3. Atât în muncipiul Brăila.8 / 1. pe destinaţii turistice. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație. deschise tot timpul anului (cf. din Municipiul Brăila. 3.5 / 1.25 / 1. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2.1. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură.5 / 1. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu.2. în anul 1978 s-a dat 23 . Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1.0.0. Defalcat. PUZLacu Sărat).0. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. valoare situată peste nivelul de 1. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1.2 / 1. Fig. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet.0. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari.0 pentru toate zonele turistice analizate. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul. reprezentative. astfel. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani.2 . iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1.

Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. esplanada – faleza.4. Ȋn acest scop. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. terenuri de tenis etc. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. turistic. în special în portul de agrement. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. De aceea. de agrement. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. biblioteci.3. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. 24 . Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. în principal. 3. într-o mică măsură plajă şi balneație. sala polivalentă. bazin de înot acoperit şi descoperit. Muzeul de Istorie.. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion.Gradina Publică cu restaurantul “Castel”).). dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. 3. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. aerian. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. a unui produs turistic. zone de promenadă. PUZ-Lacu Sărat). deplasarea poate deveni o componentă importantă. pe jos sau cu mijloace de locomoție. parcuri. Ȋn prezent.2. grădini (ex. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. legat de un specific inedit cu profil deltaic. feroviar şi pe apa). autocarele şi microbuzele. minicare. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. discoteci. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . biciclete. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. sau chiar o atracție turistică în sine. spații şi peisaje. transport pe cablu.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”.în folosință primul Complex Balnear. grădina zoologică. Teatrul de Păpuşi. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc).

aceste curse au fost anulate.F. care transportă călători şi mijloace auto. stații service. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. însă. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. Romsilva. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea.R. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. structura. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. A. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei.C. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. Ȋn ultimii ani. port la Dunare. începând cu impactul redus asupra mediului. cu efecte de congestionare a traficului. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. în 1901. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. semnalate anterior. stații de benzină. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. în teritoriul vizat. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. Atracția exercitată de călătoria pe apă.R.4. conectivitatea. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. Braila. dimensionarea. 3. Beneficiază de o gară şi o agenție C. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean).Ȋn Brăila. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri.

ghiduri. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. Post Bank. Lacu Sărat 26 . drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. Muzeul de Istorie). principalele probleme ale activității turistice. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . de asemenea. culturale etc. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila.R. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. hărţi. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. Sediul B. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. pliante.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”.D din Piaţa Traian .) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor.

→ Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. în ansamblu). reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg.1. în 27 . ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. originale. Ȋn acest context. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. complexe. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). CAPITOLUL IV. al zonei periurbane şi al județului Brăila. şi rapid accesibile. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. cu puternică amprentă locală.

autostrada. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. prevăzute. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . drumurile expres. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. incluzând crearea aeroportului. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. Accesarea fondurilor europene. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. multimodală. Veniturile reduse ale majoritatii populației.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. mediu şi energie etc.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . în zonele de interes ridicat pentru turism. podul peste Dunăre. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. atât la nivel național cât şi continental. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ).

hotel Triumph – 80 locuri. din Municipiul Brăila. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. expoziţii. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. → Turismul cultural are premise de creştere. naturale şi antropice. → Turismul urban . lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. a vacanţelor. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. pentru vizitare. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. efectuarea de cumpărături. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument.vizionarea de spectacole. 29 . dar şi Movila Miresii. călătorii de afaceri etc. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. şi Balta Albă. Se pot organiza conferinţe. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. (cf.

prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. prin schimbul de experienţă şi know-how.2. importante (Galaţi. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. Armătura pentru turismul itinerant 30 . la nivel teritorial mai amplu. pâna la recenta criză economică. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. Lutul Alb. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. După anul 2000. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. plimbări cu barca. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. Buzău. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. întâlniri. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. excursii cu ghid. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. Stațiunea va fi. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR).reuniuni. studenţi. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. fotosafari. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. 4.2. Rm. iubitori de natură. Sărat). → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private.2. precum birdwatching. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. de consolidare a armăturii turistice balneare. Focsani. Brăila. Esna etc. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. Blasova. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. astfel. Slobozia. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB).) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.1.2. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. 4.

oferta turistică să fie mai diversificată. 4. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. complexă şi atractivă. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. național. de parcurs agreabil.3.trebuie să reprezinte o 31 . regional. trebuie să aibă o marcată valență de agrement. a calității spațiilor urbane. Dc8 şi DN 2B. de activitate de recreere în sine.2. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. în această locație. pentru creşterea atractivității. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată .Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . din care cele mai importante sunt DN 21. național şi internațional. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. 4.3. presupune o formă de turism itinerant. internațional şi a infrastructurii edilitare. prin reabilitarea cadrului construit valoros. aflată în relație cu drumurile expres. cu tematici şi secvenţe de interes variat). remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. într-un produs turistic integrat.

2. cu puternică amprentă locală.4. organizațiile şi agenții economici interesați. gastronomie.4. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. 4.4. 6. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. originale.2) 4.1.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. în contextul protejării acestora şi a mediului. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . pentru cooperarea intercomunală. complexe. inclusiv internațională 5. marketing. etc. pe un teritoriu mai larg.organizarea de cursuri de specialitate. 4. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate.4.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. diversificate. comportament. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. coerent şi competitiv. legislaţie. 4. 7. pct. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la. nu în ultimul rând. Pct. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale. de perfecţionare şi pregătire în management. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate.1) 3. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct.4. ghizi specializaţi. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. Accesarea fondurilor locale. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. 4.: complexul sportiv şi 32 . → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism .

ştrandul). Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. De asemenea. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. din zona centrală a municipiului Brăila. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat.4. • dezvoltarea portului de agrement. pistă de popice. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. • identificarea. turistică . biblioteca.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. 33 . dar nu numai. în zona municipiului Brăila. parcuri naturale). la standarde olimpice. reabilitarea. agricolă. cazino. în funcţie de formele de turism practicate. pe malul stang al Dunării. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. cum ar fi: oficiul poştal. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz.2. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.Lacu Sărat. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . dotări social-culturale.“Plaja Lipoveneasca”). dar şi de la Corotisca. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. locuri de joacă pentru copii. Ciineni etc. Blasova. 4.industrială. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). alte amenajări pentru distracții – club. Ianca.

pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. locuri de agrement. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. îşi pierde din valoarea peisagistică. de către turiştii străini). reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat.→ Accesarea fondurilor locale. organizarea unor 34 .Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. cu prioritate DN 21. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. în viitor. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. Catedrala “Sf. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte.Paraschiva”. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. revitalizarea. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). restaurarea. pe brațele vechi ale Dunării. Dc8 şi DN 2B. Insula Mică a Brăilei. “Sf.Nicolae” Desfăşurarea. neîngrijită corespunzător.

cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. esplanadei. Reorganizarea inteligentă. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. în sine. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”.tururi ale oraşului. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO.resursă limitată şi valoroasă . atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. cu bicicleta sau motocicleta. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. într-un spațiu urban de calitate. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ.Lacu Sărat.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. de asemenea. 35 . Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere.

Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. moderne. Municipiul Brăila. → Utilizarea modalităților actuale. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. din teritoriul înconjurător). dar şi de unele resurse antropice. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic.4. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. ecologic. 2. → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. originale. Conturarea unor produse turistice specifice. cu puternică amprentă locală. este necesară pentru organizarea integrată. recreativ. de promovare a serviciilor turistice. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. sinergică. de anvergură. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. Crearea unor produse turistice integrate. în mai multe limbi de circulație internațională. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. → Redactarea de broşuri de promovare. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila.3.4. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. 3. Casa 36 . de maxim impact (de ex. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. tematic. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. diversificate. atât pe plan intern cât şi internațional. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. complexe. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila.

Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila.Delta Dunării) cu nave de croazieră. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. a apelor subterane şi a celor meteorice. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. Mănăstirea Măxineni.Memorială “Perpessicius” etc. *** 37 . Conacul Orezeanu. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. în cadrul unor excursii de câteva zile. → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. parcuri naturale). → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat.

Zona Periurbană Brăila.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 . Brăila.primariabraila. MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr.cjbraila. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila. 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. www.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National . 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe .E *** INSSE .A. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.U.ro *** Turismul .Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila.Bibliografie Legea nr. URBABINCERC. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal . Ministerul Cultelor. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării.Stațiunea Lacu Sărat. 242/2009. site M.secțiunea a VIII-a Zone turistice.).Z. 2007 *** Lista monumentelor istorice. privind analiza condițiilor socio-economice. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr. realizaţi în primul semestru al anului 2011.http://www. broşură 2010. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. 2004.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE . 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. modificată şi completată de Legea nr. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. 350/2001.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. Brăila .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful