ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

1.30 ha şi o populație de 210245 locuitori.Dubăsari . dezvoltat şi prosper. rutieră. 3. staţiunea Lacu Sărat. trupul oraşului propriu-zis. o destinaţie turistică atractivă. oraş de rangul I.Çanakkale .Poltava.Malko Tărnovo . 2.(Romania) Galaţi . Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. 1. un nod naval comercial important. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444. potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară. POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României.Mangalia .(ferry) .` 1. secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. Moldova) Comrat .Brăila . să munceşti şi să studiezi.Chişinău . Moldova) Vulcăneşti .Balcic .(R.Eceabat . un loc plăcut în care să trăieşti.Izmail .Eforie .A.Babadag .Isaccea -Tulcea . conform Legii 351/2001 P.Reni . la 20 m altitudine. 2011) 1 . Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea). stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . în nord-estul Câmpiei Române.Varna .Măcin .Burgas . în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic).2030 km: (Ucraina) Odessa .46 ha de teren intravilan: 1.N.(R.(Turcia) Dereköy Kırklareli .2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară.(Bulgaria) Şabla Cavarna . platforma industrială Chiscani. Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 .Ovidiu .Ucraina) Odessa .STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I.Antalya (Sursa: PATZMB.Constanţa . având o suprafaţă de 4392.Izmir . pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor. CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila.Nesebar .T. navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene.

care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. (Sursa: PATZMB. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila .Tulcea. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită. Canalul Dunăre-Marea Neagră. străzi neasfaltate la periferie. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII.Bucureşti . etc.Măcin . 2 . DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. Canalul Dunăre Sava. care afectează accesibilitatea internă a municipiului.Medgidia . Din toate acestea. La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. Buzău. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . DN 22B (Dig Braila– Galaţi). ca linie de cale ferată convenţională. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre. Canalul Dunăre-Tisa. străzi cu capacitate de circulaţie depăşită.Făurei .Ploieşti . subterane sau supraterane. Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere. braţele Dunării Chilia şi Sulina. Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan.Brăila .Feteşti . componenta feroviară.frontieră. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. DN2B Buzău – Braila. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . DN 23 Focşani – Brăila.Galaţi . circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. • Coridorul de Transport Pan European IV. Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați.Constanţa.Arad Braşov .

De asemenea. În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN. Ȋn urma acestor studii. BRAICAR S.Secțiunea VI. au fost înregistrate 1840 mopede.Zone turistice 3 . 1. din Otopeni.Mihail Kogălniceanu. situat la o distanță de 130 km. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente.12.2007 şi până în prezent. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni. incepând din data de 01. (sursa: PIDU Brăila) Fig. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional . utilaje nesupuse inmatriculării. Ȋncepand cu data de 01.C. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi.2005.02..A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S..Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional .03. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila.Henri Coandă. Ȋn anul 2007. 47/28. Serviciul de Transport.2007. din Județul Constanța. ca urmare a HCLM nr.

în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre.2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 . cu Drumul expres de coastă până la Constanţa. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) .Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig.Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig.1 din 17. 2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita. → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila.04. către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa).1). în nordul Brăilei. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale). respectiv. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre.

spre nord-vest. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală.2. fiind situată între Lunca Dunării. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării.3. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). Verile sunt foarte calde. Spre Dunăre. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă.3. CADRUL NATURAL 1. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. 1. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei. a Călmăţuiului. oraşul se termină printr-o pantă abruptă. ce cad mai ales sub formă de averse. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat.1.3. dar şi de frecvente perioade de încălzire. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. denumită şi Bărăganul Nordic . ca şi cel al întregului judeţ.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. Cele mai mici cantităţi de 5 . Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. într-un orizont mai îndepărtat de timp. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene. Relief Relieful municipiului Brăila. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. unde .3. 1. marcate uneori de viscole puternice. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. cu precipitaţii slabe. Iernile sunt relativ reci.3. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. 1. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile.

la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România). URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate. 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”.10C. 1. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010.4. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării.3.4. 6 . loc de cuibărire şi pasaj. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului.8% 7.precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională.5 şi 3. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului. media multianuală a Brăilei fiind 1.7%). risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării.1 m/s). 1. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2. după Delta Dunării. dintre care sunt de semnalat câteva.10C.

aprovizionare. precum şi a celorlalte comunităţi locale. sociale şi culturale. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice. desfacere etc. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. cu precădere din sudul Dunării. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. Potențialul turistic este insuficient valorificat.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. 2011 1. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. URBAN-INCERC. numită „Ibrail”. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. Centrul vechi al oraşului. care i-au împiedicat dezvoltarea.5. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. dar si flote de război. navetism. Vlaicu Vodă. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”.

relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică. împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila.care a marcat. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. o „masă critică” turistică atractivă. constituit din luciul de apă. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . Parcul Monument (53 ha). fondul forestier asociat. Faleza şi esplanada Dunării (7. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. care trebuie valorificat. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş. CAPITOLUL II. este cel mai mare parc al Brăilei. construit in 1912.susţinută mai ales de prezenţa Dunării .aferentă de dezvoltare şi din ţară. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. 2. zonă de agrement şi nu numai. mai ales din Municipiul Brăila. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ.1. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. fondul piscicol al apelor. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. 8 . Grădina Publică (7. avifauna si fauna terestră. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural. dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii.

sec. clădiri industriale (fabricile de bere.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). sulfatată. Măraşu ( 5%). dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str. precum şi de 33. clorurosodică. biserici. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. Gropeni (13%). şcoli. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. reprezentative pentru patrimoniul cultural local. caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). şi are doua porți principale de acces: mun. Chiscani (29%). arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. cinematograf. clădiri pentru locuit (case. este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. Stăncuţa (35%). XVIII • Biserica "Sf. bănci s. Eremia Grigorescu). de către Administraţia Parcului. sec.: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. Arhanghel Mihail”. Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. clădiri publice (teatre.a.sec.). având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004. precum şi cu un fond construit omogen. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". Parcuri Naţionale sau Naturale” . Berteştii de Jos (38%). nămolul sapropelic din lac. XIX • 111 monumente de categoria B. relativ bine conservat ca unitate morfologică. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). magneziană concentrate. prin activităţile permise a se desfăşura în parc 9 .înc. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. palate. modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale.Lacul Sărat. hanuri şi hoteluri). aflat la 5 km de oraşul Brăila.

cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. 2011) Dintre acestea. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. • 8 monumente de for public: statui. Nicolae” (1860 . Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. construită în 1872. fântâni • 20 monumente memoriale . Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. înfiinţat prin decret regal în anul 1881. la care s-au folosit. mori.case memoriale. de influenţă renascentistă). cimitirul eroilor. Biserica „Sf. gotic. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. pentru prima oară în lume. istorie. balconul executat tot din marmură. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . cu aprobarea domnitorului Al. Biserica „Sf. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny. originală din Brăila. memoriale.5 m înălţime). bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. la rândul său. stiinţele naturii. în stil bizantin. cu orologiul bisericii. sec. artă plastică şi decorativă. Biserica „ Sf. monumente comemorative.ciment. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. Gara fluvială (1906 – 1907). ceas public. I. Cuza. neogrecesc. Maria Filotti). al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. etnografie şi artă populară. absolvent al Academiei de Pictură din Roma. expoziţii. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. 21. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. Arhanghel Mihail” (înc. 10 • • • • • • • • .Zona Periurbană Brăila. castel de apă). Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). concerte.5 m lungime. adăposteşte colecţii de arheologie. în interior. realizate de Gheorghe Tătărescu. prefabricate de beton armat. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. Sala Studio şi Sala de conferinţe.

XIX). în apropierea şoselei Brăila . stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila.g. Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. pe malul Lacului Sarat. Casa D. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. M. XIX). Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. Fântâna arteziană – Piaţa Traian. Parcul – monument.Buzău (DN 2B) şi la 1.st.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). D. în parc. sec.(h)t. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee".t. Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării. Tabel 2. Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică. cu o suprafaţă de 33.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. al XIX-lea). cu dată fixă. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. Perpesicius (mijlocul sec.d. Ansamblul Str.e Localitatea ec Cl.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila .t. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 . sec.g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate. Eminescu (sec.s.85 ha. sec. al XIX-lea). Concursul de pantomimă şi teatru mimat. situat la 5. XIX). Manifestări. în scop turistic.5 km de municipiul Brăila.np. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu". Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. Concurs internaţional de muzică populară.b. Casa memorială „Panait Istrati” (sf. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha.) 3 ru.m ls ru. Casa Ana Aslan (sf. amplasat în SV orasului. XIX). Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara".

cu trenul. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat.2. prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. pe linia Bucureşti –Galați. 3 Resurse turistice naturale. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . conservarii şi valorificarii resurselor turistice. 2. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. în scopul protejarii.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați.

Măcin şi Vilciu. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. Blasova. canale. Lacul Chişcani. Lacurile sărate. Câineni şi Movila Miresii. lacuri mici. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. Lacul Sărat / Brăila. Jirlau. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. Alte resurse naturale cu potențial turistic. cu un peisaj natural frumos. Ianca. Resurse turistice antropice 13 . • Arealele Braţul lui Arapu. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Lacul Sărat. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. Dudeşti şi Maxinen. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. Lunca Siretului.Cremenea. Insula Mică. dar mai ales international): Vădeni. al Siretului. Viişoara şi Camnita. la Blasova. salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova.păduri de salcii. Cu toate acestea. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. Aceste zone marginale. Ostroavele de pe brațul Cremenea. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. in condițiile unor amenajări corespunzatoare. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. deşi monotone la prima vedere. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care.

el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. s.a. → La nivelul judeţului Galaţi. scoarţelor/ foiţelor de pat.şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. Stăncuţa (com. Biserica "Sf. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian. agricultură. fântâni de secol XIX. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . Localităţi 14 . se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. 7 biserici. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean.satul Gropeni (com. Măraşu) . în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. conţinând un fond omogen stilistic. în secolele X-XI (satul Şendreni. Tufeşti.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. bărci. comuna Şendreni). în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . monumente memoriale. Gropeni) . Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal .pentru scoarţe/foiţe. cojocăritul. foiţelor de perete. Jirlău. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase. Călmăţuiului.pentru port popular . Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. Măraşu. decoruri pentru case („florăriile”). hanuri. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. la nivel teritorial judeţean.pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului .satele Gropeni. al ştergarelor. Traian). ţesutul pieselor din portul popular. → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. Siretului. 34 case.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). edificate probabil de bizantini. sat Şendreni. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. lunca Dunării . conace. obiecte de depozitare.câmpia.Zona Periurbană Brăila. Dunărea. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. Frecăţei.pentru ştergare – satul Măraşu .

Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape).localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. CAPITOLUL III. sulfurată. din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A). dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. bromurată.4 Infrastructura specific turistică. Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. Județul Brăila 15 . Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa.1. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. Camniţa. Zatna.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . Gropeni Oferta balneoclimaterică. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . Stoeneşti. dar registrul formelor de turism este destul de redus. conţine un singur oraş şi 4 comune. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. Frecăţei. → Ciineni Bai. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute . de sfârşit de săptămână şi de circulație. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. Băndoiu. . sodică şi magneziană cu concentrație mare. Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne). Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului.Făurei. Măraşu. Cistia. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. Tâlcov. Agaua. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. Veriga.Brăiliţa . cu certe calități terapeutice. la nivelul unui teritoriu mai larg. şi cu nămol sapropelic.fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila. Măgureni. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . conform PATZ periurban Brăila. satele Vameşu.reprezentative sunt: . cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. Plopi. include şi: → Movila Miresii. FORME DE TURISM Ȋn prezent.Brăiliţa . clasate în categoria B de importanţă. Zătonul.turismul balnear.

Structurile de primire turistică 3. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. înainte de manifestarea crizei economice. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v.2. tabel 5). este conform tabelului 3. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v.2. evoluția capacității de cazare turistica. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. în județul Brăila. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. tabel 4). Ȋn intervalul de timp analizat. pe principalele 16 .1.

forme de cazare (nr. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică vilă turistică popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.1 19 100 - 730 897 96 1723 100.9 1 1 4.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.4 52. unități) din Municipiul Brăila. pe număr de locuri din Municipiul Brăila.0 5. în 17 . baza de date a MIMMCTPL.0 42.8 20 20 1. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.9 38. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare.8 16 16 0.0 42.6 100 - 1 4.8 84 84 4.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat.6 1 1 4.9 1 1 2 9. 2008 Structurile de cazare omologate (v.6 1 14 - 1 1 .2 9 8 4 21 100. Astfel.8 14 0.5 50 12 62 3.4 716 747 64 1527 88.

C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nufărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. 2 pensiuni turistice.timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. 2 vile. 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig.6 %). camere Nr. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. 1 motel. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B. Staţiunea Lacu Sărat 18 . 5). 1 hostel. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v.

5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. respectiv 5 hoteluri.beneficiază de 7 unităţi de primire. pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . tabel 8). 6). Fig. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. 6 unităţi la 2 stele. în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. o singură pensiune turistică şi un camping. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare. din care o singură unitate clasificată la 1 stea. 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare.

într-o oarecare măsură. pe destinații turistice şi tipuri de structuri.Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică.80 zile faţă de 2.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. latura calitativă a activităţii turistice. Studiu fundamentare PATJ Braila. ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55.7% din numărul de turişti şi 28. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară. În cazul de faţă.3 % din numărul de turişti şi 69. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. nici calitatea serviciilor de 20 . 2008). ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. Astfel.95 zile). Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf. la un nivel teritorial mai amplu.

Pe destinaţii turistice. (cf. Astfel.55 zile).cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului.B.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8. 2011 Denumire unitate Mun.4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. Pe tipuri de structuri.48 zile. datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. destinaţii ce cumulat deţin 92.4 % din total. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5.21 zile). Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune).89 zile).2.2. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G.5 zile. (cf. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1. turismul cultural).32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1. aceasta diferă destul de mult. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr. Lacu Sărat (8. durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat).5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19.0 zile) şi căsuţele turistice (1. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism. spre deosebire de 1. locu i Categorie 21 . unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.44 zile).19 zile): municipiul Brăila (2.

8). 30 de locuri în baruri de zi. 22 . 42 de locuri în crame.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. 60 de locuri în pizzerii. Fig. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig. 7 ).

deschise tot timpul anului (cf. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. în anul 1978 s-a dat 23 . se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1.0. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani.0 pentru toate zonele turistice analizate.2 / 1.0. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic.2.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație. 3. PUZLacu Sărat). din Municipiul Brăila.5 / 1.8 / 1. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc). pe destinaţii turistice.1. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. reprezentative. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. (cf.3. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local. Atât în muncipiul Brăila. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. Fig.25 / 1.2 .0.5 / 1. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. Defalcat.0. astfel. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. valoare situată peste nivelul de 1.

Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. esplanada – faleza. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. sau chiar o atracție turistică în sine. deplasarea poate deveni o componentă importantă. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. legat de un specific inedit cu profil deltaic. turistic. De aceea.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. Teatrul de Păpuşi. grădina zoologică. sala polivalentă.3. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. autocarele şi microbuzele. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. în principal. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. zone de promenadă. terenuri de tenis etc. feroviar şi pe apa). bazin de înot acoperit şi descoperit. biblioteci. Ȋn prezent. în special în portul de agrement. aerian. discoteci. 3. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. biciclete. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). a unui produs turistic. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. spații şi peisaje. organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. de agrement. grădini (ex.în folosință primul Complex Balnear. minicare. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii.).2. 24 . îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. 3. transport pe cablu. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. parcuri. pe jos sau cu mijloace de locomoție. PUZ-Lacu Sărat).4. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. Muzeul de Istorie.. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. Ȋn acest scop. într-o mică măsură plajă şi balneație.

datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. Atracția exercitată de călătoria pe apă. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. stații de benzină. în 1901. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. Ȋn ultimii ani. aceste curse au fost anulate. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval.R. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. în teritoriul vizat. cu efecte de congestionare a traficului. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. structura.Ȋn Brăila. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. conectivitatea. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri.C. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. care transportă călători şi mijloace auto. însă. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. port la Dunare. Romsilva. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie. 3. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea.R. dimensionarea. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică.4. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. A.F. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. stații service. începând cu impactul redus asupra mediului. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . Braila. semnalate anterior. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. Beneficiază de o gară şi o agenție C. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat. Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri.

Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite. nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . pliante. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. Muzeul de Istorie).degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate.D din Piaţa Traian . Post Bank. culturale etc. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. hărţi. Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). ghiduri. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. Lacu Sărat 26 .R. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. Sediul B.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. principalele probleme ale activității turistice. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. de asemenea.

în ansamblu). astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii. reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. CAPITOLUL IV. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică.1. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii. originale. în 27 . complexe. Ȋn acest context. cu puternică amprentă locală. ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. şi rapid accesibile. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). al zonei periurbane şi al județului Brăila.

din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 . siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. podul peste Dunăre. prevăzute. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. incluzând crearea aeroportului. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. mediu şi energie etc.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător. atât la nivel național cât şi continental. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. multimodală. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. autostrada.) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . Veniturile reduse ale majoritatii populației. în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ).contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. drumurile expres. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat. Accesarea fondurilor europene. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. în zonele de interes ridicat pentru turism.

→ Turismul cultural are premise de creştere.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. şi Balta Albă. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. (cf.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. → Turismul urban . dar şi Movila Miresii. a vacanţelor. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. pentru vizitare. Se pot organiza conferinţe. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană. hotel Triumph – 80 locuri. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. călătorii de afaceri etc. din Municipiul Brăila. naturale şi antropice. efectuarea de cumpărături. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate.vizionarea de spectacole. 29 . → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. expoziţii.

ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). precum birdwatching. Brăila. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). fiind evitate excesele turiştilor de weekend. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton.2.2.1. 4. Lutul Alb. la nivel teritorial mai amplu. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. importante (Galaţi. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. prevăzute în PUZ-Lacu Sărat. studenţi. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare.2. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. Blasova. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. Slobozia. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. După anul 2000. pâna la recenta criză economică. elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. Buzău. de consolidare a armăturii turistice balneare. 4. astfel. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. prin schimbul de experienţă şi know-how. iubitori de natură. excursii cu ghid. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. Sărat). → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. Armătura pentru turismul itinerant 30 . Esna etc. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. Rm.2. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. Focsani. întâlniri.reuniuni. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. Stațiunea va fi. fotosafari. plimbări cu barca.

3. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. într-un produs turistic integrat. internațional şi a infrastructurii edilitare. 4.trebuie să reprezinte o 31 . sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice. 4. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații . complexă şi atractivă. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice. Dc8 şi DN 2B.2. presupune o formă de turism itinerant. de parcurs agreabil. a calității spațiilor urbane. național şi internațional. din care cele mai importante sunt DN 21. regional.3. pentru creşterea atractivității.cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. trebuie să aibă o marcată valență de agrement.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. național. oferta turistică să fie mai diversificată. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. prin reabilitarea cadrului construit valoros. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. în această locație. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. de activitate de recreere în sine. cu tematici şi secvenţe de interes variat). aflată în relație cu drumurile expres. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean.

legislaţie. 4. pe un teritoriu mai larg.1) 3. inclusiv internațională 5.1.4. 4. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. de perfecţionare şi pregătire în management. 7. gastronomie.2) 4. pct. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. comportament. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4. nu în ultimul rând.4. 6. coerent şi competitiv. Accesarea fondurilor locale. 4. pentru cooperarea intercomunală. marketing. organizațiile şi agenții economici interesați. Pct. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism .4. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate.direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei. 4. 2. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la. etc. în contextul protejării acestora şi a mediului.organizarea de cursuri de specialitate. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. ghizi specializaţi. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex.4.: complexul sportiv şi 32 .3) → Conturarea unor produse turistice specifice. diversificate. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. originale. cu puternică amprentă locală. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism . complexe.

Ianca. • dezvoltarea portului de agrement.ştrandul). cum ar fi: oficiul poştal.Lacu Sărat. dar şi de la Corotisca. Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. dar nu numai. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). 33 . De asemenea. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. parcuri naturale). la standarde olimpice. alte amenajări pentru distracții – club.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. cazino. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. în funcţie de formele de turism practicate. Ciineni etc. turistică .“Plaja Lipoveneasca”). magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare.4. • identificarea. 4. agricolă. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila. • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. pistă de popice. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. locuri de joacă pentru copii.2. dotări social-culturale. Blasova. → Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . în zona municipiului Brăila. biblioteca. din zona centrală a municipiului Brăila. pe malul stang al Dunării. reabilitarea.industrială.

a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. revitalizarea. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente.→ Accesarea fondurilor locale. Insula Mică a Brăilei. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. Catedrala “Sf. de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. neîngrijită corespunzător. organizarea unor 34 . în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. cu prioritate DN 21. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. pe brațele vechi ale Dunării. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. Dc8 şi DN 2B. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila .Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. locuri de agrement. Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. în viitor. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte.Nicolae” Desfăşurarea. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. de către turiştii străini). punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. îşi pierde din valoarea peisagistică. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea.Paraschiva”. popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. “Sf. restaurarea.

de asemenea. cu bicicleta sau motocicleta. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”.tururi ale oraşului. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre.resursă limitată şi valoroasă .Lacu Sărat. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. într-un spațiu urban de calitate. Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate. 35 . Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. esplanadei. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. în sine. Reorganizarea inteligentă. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban .

Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. complexe. ecologic. este necesară pentru organizarea integrată. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului.4. de anvergură. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. Crearea unor produse turistice integrate. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. sinergică. moderne. dar şi de unele resurse antropice. din teritoriul înconjurător).4. 3. cu puternică amprentă locală. diversificate. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. recreativ. în mai multe limbi de circulație internațională. de promovare a serviciilor turistice. atât pe plan intern cât şi internațional. tematic. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. Municipiul Brăila. Casa 36 . → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila. originale. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. → Redactarea de broşuri de promovare. Conturarea unor produse turistice specifice.3. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . → Utilizarea modalităților actuale. de maxim impact (de ex. 2. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti.

Delta Dunării) cu nave de croazieră. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre.Memorială “Perpessicius” etc. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. *** 37 . PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. în cadrul unor excursii de câteva zile. a apelor subterane şi a celor meteorice. Conacul Orezeanu. pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. parcuri naturale). → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. Mănăstirea Măxineni. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat.

MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . 2004. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.Zona Periurbană Brăila. 2007 *** Lista monumentelor istorice.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Brăila . 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 2009 *** Plan Urbanistic Zonal .cjbraila. URBABINCERC. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. broşură 2010.A. 350/2001. 242/2009. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr.Stațiunea Lacu Sărat. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.E *** INSSE .Bibliografie Legea nr.ro *** Turismul . 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr.).U.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr.Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 . 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe .Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE .Planul de Amenajare a TeritoriuluI National .primariabraila.http://www. Ministerul Cultelor.Z. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. site M. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr. privind analiza condițiilor socio-economice.secțiunea a VIII-a Zone turistice. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila. www. Brăila. realizaţi în primul semestru al anului 2011. modificată şi completată de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful