P. 1
STUDIU TURISM Pug Braila_final

STUDIU TURISM Pug Braila_final

|Views: 26|Likes:
Published by Iulia Smaranda

More info:

Published by: Iulia Smaranda on Mar 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/27/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.3. CADRUL NATURAL
  • 1.3.1. Relief
  • 1.3.2. Reţeaua hidrografică
  • 1.3.3. Clima
  • 1.3.4. Elemente biogeografice
  • 1.4. CADRUL SOCIO-ECONOMIC
  • 1.5. Cadrul cultural – istoric
  • CAPITOLUL II. POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR
  • 2.1. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA
  • 2.2. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA
  • CAPITOLUL III. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ
  • 3.1. FORME DE TURISM
  • 3.2. Structurile de primire turistică
  • 3.2.1. Structuri turistice de cazare
  • 3.2.2. Structuri de alimentaţie
  • 3.2.3. Structuri de tratament
  • 3.2.4. Structuri de agrement
  • 3.3. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE
  • CAPITOLUL IV. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI
  • CAPITOLUL V. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE

ATELIERUL DE URBANISM ”URBIS ‘90”

Str. Academiei nr.18-20, sector 1, Bucuresti Cod Postal – 70109 R.C. 40/8501/1991 COD FISCAL R1562554

ACTUALIZARE

PLAN URBANISTIC GENERAL

BRAILA
ETAPA 2

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

IANUARIE 2012

Titlul lucrarii: STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

Beneficiar: PRIMARIA Mun. Braila Consiliul Local Braila Adresa: Piata Independentie nr.1, 810210, Braila Tel.+4 0239 69 49 07; Fax: + 4 0239 69 23 94 www.primariabraila.ro

Proiectant: s.c. Atelierul de Urbanism “URBIS’90” s.r.l. Adresa: Str. Academiei 18-20, 010014, Bucuresti, Romania Tel: +40 21 307 71 12; Fax: +40 21 307 71 09 www.uauim.ro Sef Proiect: Director: Pr. Nr. lect.dr.arh. Mihaela Negulescu prof.dr.arh. Alexandru Sandu 02 –f 2/ 2011

STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA

CUPRINS
Pag.

Capitolul I. Consideraţii generale 1.1. 1.2. 1.3. Poziţia în teritoriu Accesibilitate şi infrastructură generală (feroviară, rutieră, navală) Cadrul natural 1.3.1. 1.3.2. 1.3.3. 1.3.4. Relief Reţeaua hidrografică Clima Elemente biogeografice
1 1 5 5 5 5 6 6 7

1.4. Cadrul socio-economic 1.5. Cadrul cultural – istoric Capitolul II. Potenţialul turistic şi arealele de concentrare a valorilor turistice 2.1. Potenţialul turistic din Municipiul Brăila 2.2. Potenţialul turistic din împrejurimile Municipiului Brăila Capitolul III. Stadiul actual de valorificare turistică 3.1. Forme de turism 3.2. Structurile de primire turistică 3.2.1. Structuri turistice de cazare 3.2.2. Structuri de alimentaţie 3.2.3. Structuri de tratament 3.2.4. Structuri de agrement 3.3. Analiza circulaţiei turistice 3.4. Disfuncţionalităţi

8 8 12

15 15 16 16 21 23 24 24 25

Capitolul IV. Propuneri de dezvoltare a turismului 4.1. Premise şi direcţii de dezvoltare a turismului 4.2. Concepţia de echipare şi amenajare turistică 4.2.1. 4.2.2. 4.2.3. Armătura turistică balneară Armătura pentru turismul itinerant Armătura pentru conferinţe şi reuniuni

27 27 30 30 31 31 31 32 32 33 36

4.3. Programul de dezvoltare a turismului 4.4. Echiparea turistică a teritoriului (propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4.4.1. Dezvoltarea infrastructurii turistice 4.4.2. Diversificarea ofertei turistice şi ridicarea calităţii produsului turistic 4.4.3. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Capitolul V. Protecţia mediului şi a resurselor turistice Bibliografie

37

38

Balcic . POZIŢIA ÎN TERITORIU (rol şi localizare) ` Municipiul Brăila este situat în partea de sud-est a României. navală) Infrastructură şi accesibilitate rutieră Brăila şi zona periurbană sunt parte a sistemului de reţele europene de transport rutier: • Drumuri Europene.T. având o suprafaţă de 4392.Mangalia . platforma industrială Chiscani. un nod naval comercial important.Eforie .1. un loc plăcut în care să trăieşti.(R. stabilite şi actualizate în cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE/ONU) Drumul European Clasa B ( ramificaţie /conexiune) E 577: Slobozia – Brăila – Galaţi . trupul oraşului propriu-zis. oraş de rangul I.(Romania) Galaţi .Babadag .Eceabat . secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. 2011) 1 .Izmail .Malko Tărnovo .Măcin .` 1.46 ha de teren intravilan: 1. 3. Se preconizează ca municipiul şi zona sa periurbană să fie componentă a sistemului urban Brăila-Galaţi (sau chiar a unui sistem Brăila-Galaţi-Tulcea).Poltava.Reni .Nesebar .Brăila . dezvoltat şi prosper.Çanakkale .(Bulgaria) Şabla Cavarna .Constanţa . să munceşti şi să studiezi.Isaccea -Tulcea .Ovidiu .Varna . Moldova) Comrat . pe malul stâng al Dunării – în subsectorul bălţilor. la 20 m altitudine. Se compune din 3 trupuri care totalizează 3444.(R.Ucraina) Odessa . în nord-estul Câmpiei Române.30 ha şi o populație de 210245 locuitori.STUDIU DE VALORIFICARE A POTENŢIALULUI BALNEO-TURISTIC ÎN MUNICIPIUL BRĂILA CAPITOLUL I. 1.(Turcia) Dereköy Kırklareli . potenţială a doua zonă metropolitană a României şi cea mai mare pe Dunărea inferioară.(ferry) . conform Legii 351/2001 P. rutieră. 2.Burgas .Dubăsari .Antalya (Sursa: PATZMB.2030 km: (Ucraina) Odessa .Izmir .2 ACCESIBILITATE ŞI INFRASTRUCTURĂ (feroviară. o destinaţie turistică atractivă. Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 fixează ca obiectiv general devenirea municipiului către ipostaza de centru regional modern. în Câmpia Brăilei (Bărăganul Nordic).N. Moldova) Vulcăneşti . CONSIDERAŢII GENERALE Municipiul Brăila este reşedința județului Brăila.Chişinău .A. Drumul European clasa A (intermediar nord-sud) E 87 . staţiunea Lacu Sărat.

Măcin .Tulcea. circulaţie îngreunată de numărul mare de automobile şi absența în centrul oraşului a unor parcări publice mari. DN 22B (Dig Braila– Galaţi). braţele Dunării Chilia şi Sulina. • proiecte bazate pe Planul Operaţional Transport: linia Buzău . Oraşul Brăila are o rețea rutieră organizată în sistem radial concentric din care pornesc transversal mai multe artere conectate la extremitaţile teritoriului intravilan. intersecţii neamenajate corespunzător / amenajate la capacitatea de circulaţie care este depăşită.Ploieşti . • Coridorul de Transport Pan European IV. 6 km sunt străzi cu pavaj iar diferenţa o reprezintă străzile cu piatră compactată. Infrastructură şi accesibilitate feroviară Legăturile feroviare se fac din direcţia Bucureşti. ca linie de cale ferată convenţională. DN2B Buzău – Braila.Brăila . 2 . componenta feroviară.Bucureşti . străzi cu capacitate de circulaţie depăşită.Arad Braşov . Canalul Dunăre-Tisa. DN 23 Focşani – Brăila. Acestea sunt consecința următoarelor situații: străzi cu gabarite necorespunzătoare categoriei. Buzău. cu viteza până la 160 km/h pe trasee existente reabilitate linia de cale ferată de interes local Brăila . La nivelul municipiului se propune realizarea unui inel care să descongestioneze circulaţia trafic greu pe B-dul Dorobanţilor.Făurei .Galaţi . etc.Medgidia . care traversează zona periurbană şi care cuprinde Dunărea navigabilă. subterane sau supraterane. Din toate acestea.Constanţa. Canalul Dunăre-Marea Neagră.• Relaționare indirectă cu Coridoarele de Transport Pan European IV şi IX Municipiul Brăila se relaționează rutier cu teritoriul național prin: DN 21 Slobozia – Brăila. 2011) Infrastructură şi accesibilitatea fluvială Municipiul Brăila este port fluvio-maritim Brăila în spaţiul Coridorului de Transport Pan European VII.Feteşti . Brăila prin calea ferată care traversează municipiul Brăila şi fac legatura cu Moldova prin Galați. Canalul Dunăre Sava.frontieră. DN 22 traversează Municipiul Braila şi ajunge la trecerea bac Smârdan pentru direcţia Tulcea. legăturile navigabile dintre Marea Neagră şi Dunăre. (Sursa: PATZMB. Aceasta însumează 285 km de strazi din care 208 km sunt străzi asfaltate. Municipiul Brăila şi zona periurbană sunt conectate la: • un segment din linia CF convenţională (prevăzută pentru 160 km/oră) care complementează infrastructura de transport rutier pe Coridorul IV pe ruta Curtici . străzi neasfaltate la periferie. DN 22 Râmnicu Sărat – Brăila. care afectează accesibilitatea internă a municipiului. Există disfuncționalități în ce priveşte organizarea rețelei rutiere.

ca urmare a HCLM nr..Zone turistice 3 . situat la o distanță de 130 km. 47/28.Henri Coandă. Urmează a se realiza un aeroport Brăila-Vădeni.03.2007. s-a concluzionat necesitatea participării şi menţinerii operatorilor privaţi la asigurarea transportului public pe teritoriul municipiului Brăila. Transport public urban Situaţia prezentă este favorabilă dezvoltării municipiului Brăila şi conţine un transport public cu tramvaie şi autobuze al S. din Județul Constanța. care se află la o distanță de 200 km și Aeroportul Internațional . (sursa: PIDU Brăila) Fig.2007 şi până în prezent. reorganizarea şi reglementarea circulaţiei îin zona istorică a municipiului Brăila”.Accesibilitatea aeriană Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Aeroportul Internațional . În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca.02..2005. a luat in evidenţă şi a înregistrat pe raza municipiului Brăila 300 de vehicule lente.12. De asemenea. gestionat de firme particulare şi autorizate de Primărie. incepând din data de 01.A coordonat şi administrat de Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Brăila şi reţeaua de minibuze maxi-taxi care suplimentează traseele.Mihail Kogălniceanu. BRAICAR S. Infrastructură tehnică – Județul Brăila Sursa: PATN.C. Ȋn urma acestor studii. au fost înregistrate 1840 mopede. 1. tramvaie şi microbuze în municipiul Brăila” şi un studiu privind „ Revizuirea amplasamentelor staţiilor de taxi.Secțiunea VI. din Otopeni. Ȋncepand cu data de 01. Serviciul de Transport. utilaje nesupuse inmatriculării. Ȋn anul 2007. Serviciul de Transport Public Local de Călători Brăila a realizat „Studiul de trafic pentru dezvoltarea şi optimizarea activităţii de transport în comun cu autobuze.

2 • PATN Secțiunea I – Rețele de Transport – căi rutiere creşterea accesibilităţii municipiului Brăilă în cadrul teritoriului său periurban prin: → realizarea drumului expres Brăila – Galaţi (avizul MDLPL nr. cu Drumul expres de coastă până la Constanţa.04. → realizarea aeroportului internaţional Brăila-Vădeni → revitalizarea căii navigabile a Dunării (maritime şi fluviale).2008 varianta 3 care pleacă din centura DN2B zona Baldovineşti şi se transformă pe de o parte în 4 .1 din 17. parte integrantă a viitoarei Autostrăzi a Mării Negre.1). dar şi cu ruta principală a acestei autostrăzi: Giurgiu – Bucuresti (Centura Bucuresti Sud) – Ploiesti – Buzau – Focsani – Albita. → realizarea drumurilor expres Braşov-Focşani-Brăila şi conectarea acestuia prin podul rutier peste Dunăre la nord de Brăila.Deşi accesibilitatea actuală ca şi echiparea tehnică în ansamblu a teritoriului studiat este ridicată (vezi fig.Galaţi – Brăila – Slobozia – Călăraşi Fig. ruta secundara: Bucuresti – Cernavoda – Constanta ) → realizarea drumului expres Brăila-Slobozia. Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea I – Reţele de transport aprobat prin Legea 363 din 2006 prevede autostrada Giurgiuleşti (Republica Moldova) . respectiv. în nordul Brăilei. către Autostrada 2 (Bucureşti – Constanţa). în viitor sunt prevăzute: • creşterea accesibilităţii Municipiului Brăila la distanţe mari prin: → construirea podului (rutier şi feroviar) peste Dunăre.

care provoacă discontinuităţi stratului de zăpadă. oraşul se termină printr-o pantă abruptă. 1.2. → realizarea podului peste Dunărea Veche către Insula Mare a Brăilei şi. cu precipitaţii slabe.3. Oraşul se înscrie în Câmpia Brăilei. Oraşul Brăila situează la altitudinea medie de 20 de metri faţă de nivelul Dunării. 1.datorită acumulărilor eoliene – cartierele Baldovineşti şi Pisc se află la altitudinea de 33 de metri. sistemul urban Brăila-Galaţi are premisele de a deveni poartă a uniunii europene către est şi platformă logistică de nivel continental. Prin amplasamentul privilegiat la intersecţia unor drumuri comerciale europene.3. Reţeaua hidrografică Municipiul Brăila dispune de două componente hidrografice importante: Fluviul Dunărea şi Lacu Sărat. Iernile sunt relativ reci. Uniformitatea reliefului de câmpie determină o omogenitate a caracteristicilor climei. 1. Verile sunt foarte calde. Relief Relieful municipiului Brăila.un interfluviu cu altitudini ce variază între 20 – 30 metri. ce cad mai ales sub formă de averse. fiind situată între Lunca Dunării. CADRUL NATURAL 1.3.traseul podului peste Dunăre şi pe de alta parte legătura cu Municipiul Galaţi în zona podul CF peste Siret) → realizarea metroului uşor între Brăila şi Galați. crescînd lin dinspre fruntea terasei Dunării (est). În partea de est se individualizează topoclimatul specific al luncii Dunării caracterizat prin ierni mai blânde şi veri mai călduroase decât în restul câmpiei. cu potenţial de revitalizare când condiţiile vor fi favorabile. marcate uneori de viscole puternice. spre nord-vest. dominând valea fluviului cu o medie de 10 metri. a podului între Brăila şi teritoriile sale din Insula Mare a Brăilei.3. Spre Dunăre.1. Cele mai mici cantităţi de 5 . ca şi cel al întregului judeţ. context important şi pentru valorificarea turistică a acestuia. → realizarea podului rutier peste Dunăre şi integrarea teritoriului zonei Măcin în procesele de dezvoltare ale zonei periurbane a Municipiului Brăila. Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm.3. a Călmăţuiului. într-un orizont mai îndepărtat de timp. Oraşul se învecinează cu Insula Mare a Brăilei. care reprezintă suprafaţa cuprinsă între cele două braţe ale Dunării (Dunărea Veche sau Braţul Măcin şi Dunărea Nouă). a Siretului şi a Buzăului şi face parte din terasa inferioară a Dunării. se caracterizează prin monotonie şi uniformitate de ansamblu. Clima Întreaga suprafaţă a judeţului Brăila aparţine sectorului cu climă continentală. denumită şi Bărăganul Nordic . unde . dar şi de frecvente perioade de încălzire.

după Delta Dunării. INSSE Studiul evoluției demografice înregistrată în intervalul 2000-2010. cel mai important refugiu ornitologic din România de pe Dunăre. Temperatura aerului prezintă variaţii slabe. 1.4.5 şi 3. Tabel1 Populaţia totală a Municipiului Brăila în anul 2010.3. loc de cuibărire şi pasaj.7%). Vitezele medii anuale ale vântului sunt mai mici la Brăila decât în restul județului (între 1. 6 .precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei. risc de depopulare pe cale naturală mai crescut comparativ cu alte oraşe ale ţării. Magnitudinea biodiversității în Balta Mică a Brăilei este la cote ridicate. deficit numeric şi slabă calificare a forței de muncă în domeniul turismului. Elemente biogeografice Municipiul Brăila se situează în arealele biogeografice de stepă şi de luncă.5% Sursa: Baza TEMPO – Online – serii de timp. în context suprateritorial Populaţie totală Municipiul Brăila Judeţul Brăila Regiunea Sud Est 210245 357614 2806204 % populaţie Brăila din total județ şi total regiune 58. realizat în cadrul „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. 1. Legea 462 din 2001 şi Lista roşie a plantelor din România). 72 sunt înscirse în listele speciale de conservare ale directivelor europene. la care se adaugă alte 244 specii protejate conform altor legi europene şi române (Convenția de la Berna.1 m/s).10C.4.10C. situată pe culoarul estic de migraţie dunărean. media multianuală a Brăilei fiind 1. După intervenția omului prin îndiguirea şi desecarea Bălții Brăilei. Temperatura medie lunară multianuală cea mai mică e -2. relevante pentru potențialul de dezvoltare a turismului: scăderea şi îmbătrânirea populației . Această zonă a fost declarată arie protejată şi ulterior recunoscută ca sit RAMSAR – zona umedă de importanţă internaţională. migrarea forţei de muncă tinere în străinătate sau către alte judeţe. ceea ce face ca acest teritoriu să reprezinte.pondere scăzută a populaţiei tinere cu vârste cuprinse între 0 – 14 ani (11.8% 7. Dintr-un total de 847 de specii introduse în baza de date a Administrației parcului.8% şi pondere mai ridicată a populaţiei vârstnice -13. CADRUL SOCIO-ECONOMIC Municipiul Brăila are o populație de 210245 locuitori (2010). URBAN-INCERC indică fenomene de declin demografic. Balta Mică a Brăilei a rămas singura zonă în regim liber de inundație de pe cursul Dunării. dintre care sunt de semnalat câteva. Cantitatea mică de precipitații a determinat diminuarea volumului de apă în Lacu Sărat.

5. cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală si istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice si protejate prin legi speciale. de cea a municipiului reşedinţă de judeţ. Activităţile comerciale s-au dezvoltat în continuare chiar daca au trecut printr-o perioadă de recesiune. „frânat” însă într-o oarecare măsură de efectele perioadei de recesiune economică. într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Românesti. dar si flote de război. în urma căreia s-au pierdut 3602 locuri de muncă. URBAN-INCERC. Analiza principalelor activităţi economice ale municipiului Brăila relevă un mediu economic în dezvoltare.8% din populaţia salariată a judeţului în anul 2005 şi pentru 86% în anul 2009. navetism. Centrul vechi al oraşului. cu precădere din sudul Dunării. sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică.Municipiul Brăila polarizează majoritatea rezultatelor obţinute în economia judeţului din care face parte (cifra de afaceri a oraşului reprezenta în anul 2009 81% din cifra de afaceri a judeţului) Aceeaşi situaţie caracterizează şi indicatorul populaţie salariată. în timp ce industria (cu precădere cea textilă) a fost puternic afectată şi a trebuit să se ia decizii ce au avut ca finalitate restructurarea profundă a domeniului. din punct de vedere cantitativ se poate afirma că în raport cu alte judeţe din regiunea 7 . 2011 1. Potențialul turistic este insuficient valorificat. ( Sursa: Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015) Deşi. spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Pe meleagurile Brăilei au poposit si s-au stabilit negustori din diverse zone. care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. desfacere etc. numită „Ibrail”. Este evidentă o dependenţă a economiei judeţului. oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste. Cadrul cultural – istoric Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368. municipiul Brăila având locuri de muncă pentru 87. iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o mostenire culturală intangibilă a locului. organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării. oraşul şi teritoriul din jurul său au fost sub stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale si economice. Poziţionat la marginea provinciei si pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale. aprovizionare. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării. care i-au împiedicat dezvoltarea. precum şi a celorlalte comunităţi locale. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”. În acest context dezvoltarea economică trebuie să ţină cont de asigurarea unei dezvoltări urbane durabile şi echilibrate în teritoriu. Vlaicu Vodă. sociale şi culturale. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care si-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. Presiunea asupra spaţiului urban Brăila devine astfel importantă în condiţiile în care fluxurile funcţionale cu teritoriile limitrofe sunt intense – schimburi comerciale. Sursa: „Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condiţiilor socio-economice”. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice.

POTENŢIALUL TURISTIC ŞI AREALELE DE CONCENTRARE A VALORILOR TURISTICE Dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila trebuie abordată (şi) în contextul resurselor turistice la nivelul teritoriului învecinat şi la nivelul teritoriului județean. Ȋn spațiul grădinii a funcționat şi un restaurant rotativ. care trebuie valorificat. judeţul Brăila are un potenţial cultural construit relativ redus. constituit din luciul de apă. 2. situat în partea sud-vestică a oraşului Brăila. POTENŢIALUL TURISTIC DIN MUNICIPIUL BRĂILA Brăila este clasată ca localitate turistică de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. fondul forestier asociat. precum şi una dintre intrările în canalele subterane de sub oraş.1 ha) este un loc privilegiat de contact cu peisajul fluvial. 8 . fondul piscicol al apelor. deoarece aici se poate vizita Muzeul de Ştiințe ale Naturii. capabilă să concureze ofertele turistice ale altor teritorii. ostroavele si insulele formate de braţele desprinse din Dunăre. Parcul Monument (53 ha). construit in 1912. potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic . dar se pot practica şi sporturi pe terenurile special amenajate. unde se regăsesc ruinele fostei cetăți a Brăilei. este cel mai mare parc al Brăilei. zonă de agrement şi nu numai. o „masă critică” turistică atractivă. o adevarată rețea de tuneluri cunoscute sub denumirea de “hrubele Brăilei”. CAPITOLUL II. în anumite perioade evoluţia Brăilei şi a teritoriilor învecinate (perioadele de funcţionare a zonei libere) → valoare etnoculturală de mare specificitate a patrimoniului cultural.5 ha) din Municipiul Brăila este oază de vegetație a oraşului.aferentă de dezvoltare şi din ţară. relevă remarcabile caracteristici care îi conferă o poziţie unică în patrimoniul cultural naţional: → monumentele de categoria A din municipiu sunt mai ales ansambluri urbane. situat la ultimul etaj al clădirii turn care odinioară a fost „Castelul de apa” al oraşului Brăila. fapt ce contribuie la crearea unei identităţi valoroase. Grădina Publică (7. din punct de vedere calitativ evaluarea acestui potenţial. avifauna si fauna terestră. sunt o consecinţă a bogatei şi remarcabilei vieţi socio-economice . împreună cu care resursele oraşului pot constitui o rețea turistică. Resurse naturale Fluviul Dunărea care dispune de un potenţial de mare valoare turistică.care a marcat.susţinută mai ales de prezenţa Dunării . mai ales din Municipiul Brăila. de mare atractivitate → marea varietate a elementelor de patrimoniu cultural. ca rod al coexistenţei multietnice şi al adaptării la mediul natural de câmpie din vecinătatea Dunării.1. Faleza şi esplanada Dunării (7.

a. palate. dintre care: un ansamblu de arhitectură (Str.). Municipiul beneficiază şi de plantaţiile din apropierea limitei teritorial administrative: Pădurea Stejarul şi lizierele din zona dig mal. biserici. Ca o consecinţă a rolului său teritorial important de-a lungul timpului. Parcul se întinde pe teritoriul următoarelor unități administrativ teritoriale: Municipiul Brăila – partea de sud(18%). precum şi de 33. Municipiul Brăila concentrează 68% din totalul monumentelor istorice ale Judeţului Brăila. clorurosodică. prin activităţile permise a se desfăşura în parc 9 . clădiri publice (teatre. Brăila la nord (acces cu ambarcațiuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare specială de protecție integrală` Fundu Mare) şi drumul european E60 de la capetele Podului Giurgeni Vadu Oii. şcoli. Parcul natural Balta Mică a Brăilei (parțial pe teritoriul Brăilei). frecventată de către populaţia braileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. Parcuri Naţionale sau Naturale” . relativ bine conservat ca unitate morfologică. XIX • 111 monumente de categoria B. de 1 Prin Planul de management al parcului au fost stabilite. arie naturală de interes național („Rezervaţii ale Biosferei. precum şi cu un fond construit omogen.sec. cu o reţea rutieră radial-concentrică ordonată şi bine conservată. de către Administraţia Parcului.: zona Brăiliţa) • 69 monumente de arhitectură. Berteştii de Jos (38%). Chiscani (29%). este o resursă importantă pentru dezvoltarea si promovarea turismului ecologic si stiinţific1. având 115 monumente incluse pe Lista monumentelor istorice 2004.85 ha de suprafață verde situată în Stațiunea Lacu Sarat. Factorii naturali de cură sunt: apa minerală din lac. fiind considerat unul din cele mai valoroase nămoluri sapropelice din Romania. conține namol terapeutic cu grad foarte ridicat de mineralizare.Lacul Sărat. hanuri şi hoteluri). reprezentative pentru patrimoniul cultural local. şi are doua porți principale de acces: mun. XVIII • Biserica "Sf. bănci s. conform Ordinului 2314/ 2004: • 4 monumente de Categoria A (monumente istorice de valoare naţională): • Centrul istoric al municipiului Brăila • Ansamblul "Strada Mihai Eminescu". Arhanghel Mihail”.sec.legea 5/2000) şi zonă umedă de importanţă internaţională (Sit RAMSAR 1074). caracterizate prin mare varietate şi vechime : • 14 situri arheologice cuprinzând aşezări şi necropole din neolitic până în secolele XVIXIX (ex. Stațiunea Lacu Sărat este o adevarată oază de verdeață cu efecte benefice asupra corpului uman. Stăncuţa (35%). Eremia Grigorescu). cinematograf. Resurse antropice Municipiul Brăila are un nucleu pe plan prestabilit. sulfatată. clădiri industriale (fabricile de bere.înc. aflat la 5 km de oraşul Brăila. sec. Gropeni (13%). modalităţile si nivelul optim de valorificare prin turism a resurselor naturale. magneziană concentrate. care conține valori excepţionale de floră şi faună şi conservă ecosisteme complexe. clădiri pentru locuit (case. nămolul sapropelic din lac. XIX • Ansamblul "Piaţa Traian". Măraşu ( 5%).

Biserica „ Sf. Biserica a fost construită între 1863 – 1872. expoziţii. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos. Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. în stil bizantin. 10 • • • • • • • • . Maria Filotti). într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană si a fost sfinţită de către Episcopul Dunării de Jos Galaţi. 21. memoriale. (Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . fântâni • 20 monumente memoriale . originală din Brăila. în interior. Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) este o instituţie culturală cu o tradiţie de peste o sută de ani. refăcută după planul unor arhitecţi rusi. Biserica „Sf. Gara fluvială (1906 – 1907). cu orologiul bisericii. mori. Iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie). Biserica „Sf. neogrecesc. castel de apă). balconul executat tot din marmură. determinată şi de adăugirile şi ulterioare. etnografie şi artă populară. Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu. ceas public. bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă.5 m înălţime). 1865) este pictată de pictorul Petre Alexandrescu. cu aprobarea domnitorului Al. I. adăposteşte colecţii de arheologie. Cuza. păstrează vitralii deosebit de valoroase si picturi murale. Ȋn foaiere se pot organiza întruniri. executat în lemn sculptat căuia i se adaugă candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia. Biserica „Buna Vestire” este o fostă biserică greacă. cimitirul eroilor. sec. Lăcasul are dimensiuni impunătoare (43. realizate de Gheorghe Tătărescu. prefabricate de beton armat. Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny.case memoriale. istorie. Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny. sub numele de “Teatrul Rally” si a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée. adăugându-ise elementele specifice cultului ortodox. • 8 monumente de for public: statui. înfiinţat prin decret regal în anul 1881. pentru prima oară în lume. artă plastică şi decorativă. al XVIII-lea) este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila. Sala Studio şi Sala de conferinţe. monumente comemorative.Zona Periurbană Brăila. în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă. la rândul său. de influenţă renascentistă). absolvent al Academiei de Pictură din Roma. Apostoli Petru si Pavel” (1872-1894). Ȋn anul 1969 primeşte numele renumitei artiste.ciment. Arhanghel Mihail” (înc. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă. construită în 1872.5 m lungime. reprezentative pentru turism sunt: • • Muzeul Judeţean. concerte. 2011) Dintre acestea. la care s-au folosit. după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896. stiinţele naturii. cel care realizase la acea dată si pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucuresti. gotic. Nicolae” (1860 .

t.) 3 ru. sec. cu o suprafaţă de 33. mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu".g 1 cu factori naturali terapeutici Sursa: Studiul de Turism pentru fundamentarea PATJ Brăila Stațiunea Lacu Sărat are o bună accesibilitate.m ls ru.np.Buzău (DN 2B) şi la 1. o bună parte dintre acestia fiind veniţi din afara zonei sau a ţării. Medicină fizică şi Balneoclimatologie Clasificare după factorii terapeutici naturali Localiate Lacu Sărat Movil Miresii UAT Chiscani Movila Miresii Județ BR BR Categorie Bioclimat stațiune Stațiune de interes ec Apa minerală LacbbNămol Alți factori Ls S Indicații terapeutice Punctaj (max 10 pct. Este unul dintre cele trei trupuri ale Municipiului Brăila. Se relaționează cu Municipiul Brăila printr11 .e Localitatea ec Cl. festivaluri La Brăila au loc manifestări culturale repetabile. Faleza Dunării – un loc de plimbare si agrement pentru turisti si localnici. XIX). Evaluare factori naturali terapeutici (Institutul Național de Recuperare. Tabel 2. Fântâna arteziană – Piaţa Traian.b. situat la 5. stațiunea a aparut şi s-a dezvoltat în legătură cu valorificarea potențialului balnear şi turistic al Lacului Sărat datorat calităților terapeutice ale namolului şi apei sărate din lac.s. M. al XIX-lea). cu dată fixă. pe malul Lacului Sarat. un loc de recreere cu o suprafață de 90 ha.• • • • • • • • • Ansamblul Piaţa Traian (sec. amplasat în SV orasului. al XIX-lea). Resurse balneoclimaterice Stațiunea balneoclimatică Lacu Sărat este un produs turistic important al teritoriului studiat. XIX).85 ha. Manifestări. în scop turistic. sec. D.5 km de municipiul Brăila.Slobozia (DN 21) şi a şoselei Brăila . Casa D. Parcul – monument. Casa Ana Aslan (sf. Casa memorială „Panait Istrati” (sf. Ansamblul Str.(h)t. fiind în administrarea Consiliului Local al Municipiului Brăila. precum şi a cadrului natural din zonă oferit de padure. XIX).d. Concurs internaţional de muzică populară. în parc. în apropierea şoselei Brăila . Eminescu (sec.g. Casa Petre Stefănescu Goangă (sf. Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara". Concursul de pantomimă şi teatru mimat. Perpesicius (mijlocul sec.st. Aceste manifestări atrag mulţi participanţi iubitori de muzică.5 km de Dunăre (Brațul Arapu). sec. Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee". XIX). Situată la o altitudine de 16m faţă de nivelul mării.t.

prin gara Lacu Sarat (numai pentru trenurile personale) sau gara Braila. POTENŢIALUL TURISTIC DIN ÎMPREJURIMILE MUNICIPIULUI BRĂILA Fig. în scopul protejarii.o linie permanentă de tramvai (cel mai vechi tramvai electric din țară. cu trenul. care leagă municipiul Brăila de Platformă chimică Chiscani) construită încă din anul 1901 şi prin autobuze locale sau cu maşina: pe DN2 de la Buzau sau de la Galați. Județul Brăila ` Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice Resurse naturale 12 . 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a statiunilor turistice. 3 Resurse turistice naturale. 2. Staţiunea Lacu Sărat este foarte frecventată de către populaţia brăileană mai ales pe parcursul sezonului de vară. DN21 (E584) de la Slobozia şi DN22 de la Râmnicu Sărat. Pentru trecerea de la categoria de statiune balneoclimatica de nivel local la cea de nivel national s-au identificat în “PUZ -Lacu Sărat. pe linia Bucureşti –Galați. conservarii şi valorificarii resurselor turistice. Brăila” măsurile necesare îndeplinirii standardelor legale conform Hotărârii de Guvern nr.2.

Alte resurse naturale cu potențial turistic.păduri de salcii. Ostroavele de pe brațul Cremenea. lacuri mici. Atât zona de protecție dintre brațe cât şi digurile construite împotriva inundațiilor sunt în cea mai mare parte plantate cu plopul negru sau acoperite încă de pădurile naturale de salcii. Lacurile sărate. rezultat al unei radicale transformări a ariei naturale „Balta Mare a Brăilei” (zonă cu regim liber de inundaţii) situată într-un areal agricol de mare dimensiune şi valoare economică. Lacul Sărat / Brăila. Insula Mică. resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care. pot căpăta statut de obiective turistice propriu-zise. dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. în jurul municipiului Brăila şi la nivelul județului sunt: → Arterele hidrografice principale . la Blasova. Lacul Chişcani. Resurse turistice antropice 13 . salmastre şi cele cu apă dulce sunt cele mai importante obiective în acest sens. Ȋn județul Brăila există câteva zone cu condiții bune şi chiar foarte bune pentru vânăoare (atracție pe plan național. Măcin şi Vilciu.Ȋn teritoriul vizat se găsesc următoarele elemente geografice pe baza cărora se poate dezvolta turismul: • Insula Mare a Brăilei. impreuna cu ostroavele de pe arterele navigabile pot fi folosite in scopuri turistice de agrement. prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului– posibilități reale existente pe cele doua brațe ale Dunării. teritorii cu resurse hidrografice dar şi balneare de excepţie. Viişoara şi Camnita. Dintre lacurile sărate s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial. canale. in condițiile unor amenajări corespunzatoare.pot fi folosite pentru excursii cu → → → → → → → vaporul. Jirlau. Cu toate acestea.Cremenea. Lunca Siretului. Obiective valoroase sunt şi resursele piscicole: Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase. deşi monotone la prima vedere. Blasova. • Arealele Braţul lui Arapu. Lacul Sărat. Dudeşti şi Maxinen. nu sunt lipsite de elemente peisagistice care să atragă atenția turiştilor. Aceste zone marginale. ea mai conservă un potenţial hidrografic deosebit constituit din lacurile Zăton şi Blasova. Câineni şi Movila Miresii. prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare. Câmpia Brăilei şi Câmpia Calmatuiului. Zonele din jurul lacurilor Blasova şi Japsa Plopilor precum şi privalul Filipoiu pot reprezenta atracții turistice pentru agrement şi recreere. Ianca. cu un peisaj natural frumos. dar mai ales international): Vădeni. al Siretului.

Jirlău. Acestea reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor . Dunărea. Siretului. edificate probabil de bizantini. conace. Sunt de menționat: → Valori de categoria A în municipiul Galaţi (3 situri arheologice. sat Şendreni. se remarcă o însemnată concentrare de monumente clasate. Călmăţuiului.satul Gropeni (com. monumente comemorative ale eroilor din războiul de independenţă şi primul război mondial (Chiscani. foiţelor de perete.satul Gropeni Pescuitul ca activitate specifică în zonele limitrofe Dunării. al ştergarelor. la nivel teritorial judeţean. Împăraţi Constantin şi Elena” 1842 sat Şuţeşti (comuna Şuţeşti) (1842). → Numeroase valori de categoria B : în municipiul Galaţi (8 situri arheologice. lunca Dunării . agricultură. 3 ansambluri urbane) Se remarcă dominanţa valorilor religioase din municipiul Galaţi. el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee (Municipiul Brăila) şi mai puţin la meşteri populari. Biserica "Sf. decoruri pentru case („florăriile”). Stăncuţa (com. 7 biserici. scoarţelor/ foiţelor de pat.câmpia. ţesutul pieselor din portul popular. dintre care cruci de piatră de secol XVIII. Frecăţei.Zona Periurbană Brăila. Sursa: Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal . Măraşu. în secolele X-XI (satul Şendreni. 2011 Fond etnografic În momentul de faţă. conţinând un fond omogen stilistic.satele Gropeni. Tufeşti. fântâni de secol XIX. Traian). obiecte de depozitare.Dintre monumentele de categoria B la nivelul teritoriului cuprins de aria periurbană a municipiului Brăila se pot menţiona: → monumente de arhitectură: Conacul Orezeanu din satul Traian (comuna Traian). 34 case. hanuri. monumente memoriale. în unităţile teritoriale componente ale zonei periurbane Brăila. fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi.a. în care s-au practicat meşteşuguri sunt: . Gropeni) . Buzăului şi cele lacustre este prezent din cele mai vechi timpuri şi practicat cu continuitate. din care cele mai multe şi mai variate sunt grupate în municipiul Galaţi care are ansambluri urbane valoroase.pentru port popular . cojocăritul. Localităţi 14 .şi se referă la: confecţionarea uneltelor din lemn pentru pescuit. Măraşu) . s. precum şi prezenţa unei părţi din liniile de fortificaţie cunoscute sub numele de Valul lui Traian.pentru ştergare – satul Măraşu .pentru confecţii de lemn şi nuiele destinate pescuitului . comuna Şendreni).pentru scoarţe/foiţe. 5 ansambluri urbane şi biserica şi ansamblul bisericii cu turn fortificat Adormirea Maicii Domnului – Precista) şi aşezarea Valul lui Traian (valoare arheologică) în comuna Şendreni. bărci. Localităţi de pe teritoriul periurban brăilean. → La nivelul judeţului Galaţi.

Cistia. include şi: → Movila Miresii. Băndoiu. şi cu nămol sapropelic. cu resurse de nămol cu calități terapeutice similare celor din Lacul Sărat. dar registrul formelor de turism este destul de redus. Vila rustică din comuna Jijila şi Cetatea Arrubium (cu urme din mai multe etape). Camniţa. dar un cadrul natural conturat de aria geografică a munţilor Măcinului. bromurată.1. are pe teritoriul său un lac cu apă clorurata. Tâlcov. sodică şi magneziană cu concentrație mare. comună situată pe Drumul Național Brăila – Rimnicu Sărat. Oraşul Măcin are un important ansamblu conservând metamorfozele castrului/cetăţii Arrubium. sulfurată. Zătonul. Stoeneşti. conform PATZ periurban Brăila.4 Infrastructura specific turistică.Făurei. Sursa: Studiul deTurism pentru fundamentarea PATJ Brăila Fig. CAPITOLUL III. → Ciineni Bai. Agaua. la nivelul unui teritoriu mai larg. care poate fi amenajată în viitor într-o stațiune de interes național. FORME DE TURISM Ȋn prezent. însă numărul de monumente istorice clasate este destul de însemnat. de sfârşit de săptămână şi de circulație. Veriga.mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări din comuna primitivă . . din oraşul Măcin sunt clasate ca valori de importanţă naţională (categoria A).fostele cherhanale din secolul XIX de la : Brăila.Brăiliţa . Vâlciu şi Filipoiu) ce legau Dunărea de lacurile din Balta Brăilei (consemnate în documentele Brăilei feudale şi moderne).mărturii ale activităţilor de pescuit în aşezări geto-dacice . Turismul balnear şi de circulație au cea mai mare pondere. Județul Brăila 15 . satele Vameşu. Măgureni.localităţile pescăreşti tradiţionale: Titcov. la 30 km de Brăila şi la 6 km de gara Urleasca pe linia ferată Brăila . clasate în categoria B de importanţă. Arealul din Județul Tulcea înglobat în zona periurbană Brăila. stațiune de interes județean amplasată pe raza comunei Visani. Băndoiu şi Tăcău legate prin fostele privaluri (Scoicuţa. conţine un singur oraş şi 4 comune.reprezentative sunt: . Se regăsesc de asemenea: un sit arheologic şi tumuli (în comuna Carcaliu) şi mai multe obiective şi case în oraşul Măcin. cu certe calități terapeutice.Brăiliţa . Măraşu. Oancea din privalul Zagnei situat în lunca Siretului. activitatea de turism în municipiul Brăila concretizează cele trei forme de turism cunoscute .turismul balnear. Zatna. Frecăţei. STADIUL ACTUAL DE VALORIFICARE TURISTICĂ 3. Plopi. Gropeni Oferta balneoclimaterică.

2. numărul unităților de cazare din județul Brăila s-a menținut aproximativ la acelaşi nivel. Tabel 3 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.Sursa: PATN _ Secțiunea VI – Zone turistice 3. ceea ce arată o slabă dinamică de dezvoltare a infrastructurii turistice a teritoriului județului (v. Ȋn intervalul de timp analizat.1. pe structuri de primire turistică şi pe număr de locuri. înainte de manifestarea crizei economice. Structuri turistice de cazare Ȋn perioada 2004-2008. hanuri şi moteluri dar a crescut moderat ponderea locurilor în hoteluri în total unități de cazare (v.2. Structurile de primire turistică 3. pe principalele 16 . este conform tabelului 3. Au scăzut numărul locurilor în căsuțe turistice. evoluția capacității de cazare turistica. tabel 5). tabel 4). în județul Brăila.

6 100 - 1 4.Tabel 5) au în general un grad scăzut de confort.8 16 16 0. în intervalul 2004-2006 Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 14 3 3 2 2 24 2005 14 1 2 2 2 1 1 23 2006 14 2 2 2 2 1 1 24 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 4 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare.0 42.0 5.8 14 0.9 38. 2008 Structurile de cazare omologate (v. pe număr de locuri din Municipiul Brăila. unități) din Municipiul Brăila. în intervalul 2004-2007 Tipuri de structură turistică Hoteluri Hanuri şi moteluri Campinguri Căsuțe turistice Vile turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Popasuri turistice TOTAL 2004 1302 58 186 170 36 1752 2005 1344 22 98 20 413 22 86 2005 2006 1390 36 98 20 413 22 86 2065 2007 1447 64 98 413 22 86 2150 Sursa: Anuarul statistic al Județului Brăila-2007 Tabel 5 Structuri de cazare. pe tipuri de unități din Municipiul Brăila (2008) hotel unități locuri motel camping pensiune turistică vilă turistică popas turisti unități % Total ocuri % unități loc ri unități locuri unități locuri unități locuri unități locu Brăila Lacu Sărat Alte localit (județ) Total % 8 5 2 15 71.4 52.9 1 1 4.8 Sursa: PUZ-Lacu Sărat.8 20 20 1. în 17 . Astfel.0 42.2 9 8 4 21 100. la nivelul municipiului Brăila în 2008 doar 5 unităţi cu un total de 318 locuri sunt clasificate la 3 stele.9 1 1 2 9.1 19 100 - 730 897 96 1723 100. baza de date a MIMMCTPL.4 716 747 64 1527 88.8 84 84 4.5 50 12 62 3.forme de cazare (nr.6 1 1 4.6 1 14 - 1 1 .

1 motel. structuri predominante în cadrul staţiunilor turistice cu profil balnear şi în cadrul Municipiului Brăila. Staţiunea Lacu Sărat 18 .timp ce restul de 4 unităţi şi 412 locuri sunt clasificate la 2 stele. locuri 104 15 12 49 50 35 12 29 2 52 26 54 12 54 28 203 138 18 49 180 210 134 84 82 164 Municipiul BRĂILA 3 stele 3 stele 4 s ele 3 stele 3 stele 2 stele 1 stea 3 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 4 stele 2 stele 4 stele 2 ste e 3 stele 3 stele 2 stele Belvedere 52 Campus Bella Italia 6 Edy’s House 6 Edy’s Royal 24 B.C 5 Korona 19 La Pon on 6 LMS 16 Nufărul 19 Orient 26 P ris 15 Regal 30 Rezidenza Dutzu 6 Sport 27 Swing 14 Traian 105 Tr umph 65 Venezia Club nn 9 Viky 23 LACU SĂRAT Hotel DIANA 2 stele 77 Hote FLORA 2 stele 106 Hotel LACU SĂRAT 2 stele 79 Camping LACU SĂRAT 2 stele 3 Hotel MARA 2 stele 36 Hotel P RLA 2 stele 8 Pensiunea turistică stele 8 16 SABRINA Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Municipiul Brăila deţine 19 unităţi de primire turistică din care: 11 hoteluri. 1 hostel. 2 pensiuni turistice. Tabel 6) Tabel 6 Unităţile de primire turistică din Municipiul Brăila. 2011 Denumirea unităţii Categorie Nr.6 %). 1 hotel plutitor şi 1 navă pluvială (Fig. Distribuţia locurilor de cazare pe tipuri de unităţi relevă o pondere majoritară a hotelurilor (88. camere Nr. 5). 2 vile. Municipiul Brăila deţine la finele primului semestru al anului 2011 un număr de 19 de unităţi de primire turistică (v.

pe tipuri de structuri de primire turistică 19 . se observa o crestere nesemnificativa a sosirilor în hoteluri în comparație cu numărul sosirilor în moteluri şi vile turistice care a crescut foarte mult (v. în Municipiul Brăila au fost clasificate 19 de unităţi de primire turistică cu un total de 982 locuri. ce oferă 420 de camere şi 860 de locuri de cazare. Tabel 8 Ȋnnoptări în principalele structuri cu funcțiuni de primire turistică. respectiv 5 hoteluri. o singură pensiune turistică şi un camping. 6). din care o singură unitate clasificată la 1 stea.beneficiază de 7 unităţi de primire. 2011 La nivelul primului semestru al anului 2011. 6 unităţi la 2 stele.6 Clasificarea unităților de primire existente în Municipiul Brăila şi Lacu în Municipiul Brăila şi Lacu Sărat Sărat. tabel 8). 9 unităţi la 3 stele şi numai 3 unităţi la 4 stele (Fig.5 Structurile de cazare pe tipuri de unități Fig. 2011 Sursa: Studiu de fundamentare PUG Brăila privind analiza condițiilor socio-economice. Toate cele 7 unităţi de cazare din staţiunea Lacu Sărat sunt clasificate la 2 stele (v. Tabel 7) Tabel 7 Sosiri în principalele structuri de primire turistică cu funcțiuni de primire turistică pe tipuri de structuri de primire turistică Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turistic urbane Popasuri turistice TOTAL 2 04 229884 498 20 2053 232455 2005 239 83 863 679 1004 241629 2006 239857 1219 836 953 242865 007 285055 3801 1263 588 290707 Sursa: Buletinul statistic lunar al județului Brăila Ȋn ce priveşte numărul sosirilor şi înnoptărilor în Județul Brăila. Fig. care se înscrie printre județele cu capacitate mică de cazare.

Tipuri de structură turistică Hoteluri Moteluri Vile turistice Cabane turistice Pensiuni turisti e rbane Popasuri turistice TOTAL 2004 533 9 404 20 920 54653 2005 53835 686 529 503 55553 2006 53771 1219 808 553 59169 2007 4886 2158 1 63 171 58476 Sursa: INSSE Tabel 9 Numărul de turişti şi numărul de înnoptări în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică. ceea ce subliniază rolul tractant al acestora într-o strategie de dezvoltare sinergică a turismului. la un nivel teritorial mai amplu. nici calitatea serviciilor de 20 . PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Datele de mai sus arată că oraşul Brăila-trupul 1 (55. în anul 2007 Total Hoteluri Popasuri turistice Moteluri Vile turistice Pensiuni Tabere de Căsuțe urbane elevi şi turistice preşcolari 171 171 1058 1119 2177 262 262 Număr de turişti Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ Număr de înnoptări Brăila Stațiunea Lacu Sărat Alte localități şi trasee turistice Total județ 34483 24974 2498 61955 32010 22876 54886 1040 1040 2156 2156 1263 1117 1263 86121 207859 3700 297680 81586 203469 285055 1788 1788 3801 3801 146 1117 1263 588 588 2602 2265 4867 318 318 Sursa: Direcția Județană de statistică Brăila. pe destinații turistice şi tipuri de structuri. 2008). În cazul de faţă. Studiu fundamentare PATJ Braila.7% din numărul de turişti şi 28. Astfel. Durata medie a sejurului reprezintă numărul mediu de zile de şedere a turiştilor într-o anumită zonă şi exprimă.80 zile faţă de 2.95 zile). ci în special faptului că 40 % din numărul total de turişti vin pentru tratament balnear.9% din numărul de înnoptări) şi staţiunea turistică Lacu Sărat-trupul 2 (40.8 % din numărul de înnoptări) reprezintă principalele destinaţii turistice ale judeţului (cf.3 % din numărul de turişti şi 69. iar această formă de turism necesită o perioadă a sejurului mai mare. latura calitativă a activităţii turistice. durata medie a sejurului în judeţul Brăila (2007) este mai mare decât pentru total ţară (4. dar acest lucru nu se datorează unor servicii de calitate superioară. într-o oarecare măsură.

unele cu impact mare asupra turiştilor străini (turismul de afaceri. dar şi datorită faptului că oraşul se pretează unor forme variate de turism.6 % din total pentru staţiunea Lacu Sărat şi 8. locu i Categorie 21 . durata medie a sejurului în municipiul Brăila este 2. aceasta diferă destul de mult. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat). ci valoarea incontestabilă a resurselor balneare.2.4 % din total.C ORIENT SWING VIKY LMS TRIUMPH REGAL TINERETULUI Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Cramă Res aurant clasic Restaurant c asic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic 144 80 354 42 60 250 110 94 220 80 100 240 50 90 180 100 160 3 stele 3 stele 4 stele 4 stele 3 stele 2 tele 2 stele 1 stea 4 stele 3 stele 3 stele 4 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele Tip unit te Nr.cazare şi nici posibilităţile de agrement nu au determinat creşterea sejurului. destinaţii ce cumulat deţin 92. Astfel.5 % din locurile de alimentaţie din judeţ. spre deosebire de 1. în timp ce la polul opus sunt vilele turistice (1.2. turismul cultural).48 zile. Ȋn ceea ce priveşte distribuţia turiştilor străini pe destinaţii. Lacu Sărat (8.32 zile şi în alte localităţi şi trasee turistice 1. în staţiunea turistică Lacu Sărat este 8.19 zile): municipiul Brăila (2. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) 3. BRĂILA BELVEDERE EDY’S ROYAL EDY’S HOUSE EDY’S HOUSE CREMONESE LAURA LAURA 2 LA PONTON HEAVEN’S G. Durate mai mari ale sejurului sunt înregistrate şi în cadrul pensiunilor urbane (3. în municipiul Brăila ponderea turiştilor internaţionali reprezintă 19. Structuri de alimentaţie Structurile de alimentaţie ale Județului Brăila sunt concentrate în municipiul Brăila şi în staţiunea Lacu Sărat.5 zile. Tabel 10 Lista structurilor turistice de alimentaţie clasificate din judeţul Brăila.89 zile). Pe destinaţii turistice.B. datele arată că hotelurile înregistrează cea mai mare durată a sejurului (5. (cf. (cf.44 zile). 2011 Denumire unitate Mun.55 zile).0 zile) şi căsuţele turistice (1. Aproape 90 % din locurile de alimentaţie sunt în unităţi de tip restaurant (restaurant clasic sau restaurant pensiune). datorită existenţei unor unităţi cu un grad sporit de confort.21 zile).4 % pentru alte localităţi şi trasee turistice. Pe tipuri de structuri.

42 de locuri în crame. Fig. 30 de locuri în baruri de zi. 7 Unități turistice de alimentație în Municipiul Brăila. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Acestea însumează 2546 de locuri (Fig. 60 de locuri în pizzerii. din care : 2262 de locuri în restaurante clasice.KORONA MARIO TRAIAN TRAIAN LMS TRIUMPH TRAIAN SPORT Fast Food Fast Food Pizzerie LACU SĂRAT DIANA DIANA FLORA FLORA LACU SĂRAT LACU SĂRAT MARA MARA PERLA PERLA Restaurant clasic Restaurant clasic Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Bar de zi Bufet bar 100 200 30 30 90 40 30 54 47 51 60 20 150 28 260 20 50 50 1 0 50 200 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 3 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele 2 stele Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Restaurant clasic Bar de zi Rest ur nt clasic Bar de zi Restaurant clasic Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului Au fost utilizate datele existente în baza de date a MIMMCTPL. 98 de locuri în unităţi de tip Fast Food şi 54 de locuri în unităţi de tip bufet bar. 7 ). 8). 22 . în care sunt incluse unităţile omologate pentru turism la nivelul lunii iunie 2008. Municipiul Brăila deţine la nivelul primului semestru al anului 2011 un număr de 32 de unităţi turistice de alimentaţie (Fig.

5 / 1. 8 Numărul de locuri pe structuri turistice de alimentație. Fig. astfel.Staţiunea Lacu Sărat deţine 10 unităţi turistice de alimentaţie din care 5 restaurante clasice şi 5 baruri de zi ce oferă 978 de locuri. care prin ele însele să constituie o atracție turistică (restaurante cu specific local.3. Atât în muncipiul Brăila. PUZ-Stațiunea Lacu Sărat) Actuala rețea de unități de alimentație publică din județul Brăila necesită lucrări de reparații şi modernizari. De cele mai multe ori la nivelul agenților economici sunt luate în calcul doar problemele de infrastructură. din Municipiul Brăila. cât şi în județ lipsesc unitățile de profil. deschise tot timpul anului (cf.0 pentru toate zonele turistice analizate. cu profil pescăresc sau vânătoresc etc).2 / 1. 2011 Sursa : PUZ-Stațiunea Lacu Sărat Raportul dintre numărul locurilor la mese şi numărul locurilor de cazare clasificate este de 1. (cf. reprezentative.25 / 1.0. prin urmare este acoperită cererea pentru acest tip de serviciu turistic şi permite o bună satisfacere nevoilor turiştilor. Defalcat. PUZLacu Sărat).1.5 / 1. în anul 1978 s-a dat 23 .8 / 1. pentru municipiul Brăila ca şi pentru alte localităţi şi trasee turistice valoarea indicatorului este 2. se observă că valoarea acestui raport este mai mare de 1. Structuri de tratament Desi cu o tradiție de peste 150 de ani.2. 3.0. pe destinaţii turistice.0. Este de modificat şi mentalitatea caducă a operatorilor economici din acest domeniu. iar pentru staţiunea Lacu Sărat este 1. valoare situată peste nivelul de 1. cele referitoare la reursele umane fiind in cel mai bun caz lăsate pe ultimul plan dacă nu neglijate complet. Staţiunea beneficiază de instalaţii de tratament în cadrul hotelurilor Flora şi Perla. Avându-se în vedere calitățile apei lacului şi ale namolului sapropelic.0. amenajările din stațiunea Lacu Sarat nu sunt pe măsura calităților terapeutice ale apei şi nămolului de care dispune lacul.2 .

realizându-se în majoritatea cazurilor individual şi neorganizat. sau chiar o atracție turistică în sine. deplasarea poate deveni o componentă importantă. Ȋn locurile de interes turistic din teritoriile învecinate municipiului. Ȋn prezent.cum ar fi Teatrul “Maria Filotti”. biblioteci. Casa Colecțiilor de Arta şi Muzeul Stiintelor Naturii. grădini (ex. complexul sportiv în Parcul Monument (stadion.3. discoteci. Structuri de agrement Infrastructura turistică de agrement a Municipiului Brăila cuprinde: instituții . organizatorii de turism din țările cu turism puternic dezvoltat folosesc in prezent mijloacele tradiționale (transport auto. microbuzelor sau autoturismelor deține în general primul loc în desfăşurarea traficului turistic. 3. de agrement. parcuri.4. Ȋn cazul formelor organizate de turism se folosesc. dar înseamnă şi timp petrecut şi parcurs în teritorii. zone de promenadă.în folosință primul Complex Balnear. 3. în special în portul de agrement. Muzeul de Istorie. Teatrul de Păpuşi. în a cărui bază de tratament se efectuează şi în prezent 500 proceduri (v. Transportul rutier realizat cu ajutorul autocarelor. îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo. PUZ-Lacu Sărat). terenuri de tenis etc. De aceea. într-o mică măsură plajă şi balneație.2. grădina zoologică. turistic. a unui produs turistic. transport pe cablu. Ȋn acest scop.).Gradina Publică cu restaurantul “Castel”). sala polivalentă. agrementul înseamnă doar odihnă în mijlocul naturii. prin mijloacele cu care se realizează transportul şi prin frumusețea şi atractivitatea teritoriului parcurs. Transportul fluvial în scop de agrement este un astfel de produs turistic pentru care Brăila are resursa naturală şi infrastructura specifică care trebuie ameliorată şi dezvoltată. ambarcațiuni mici de transport pe apă etc). 24 . bazin de înot acoperit şi descoperit. esplanada – faleza. Amenajările destinate agrementului sunt insuficiente față de posibilitățile oferite de cadrul natural şi cultural. agrementul turistic în județul Brăila este mai mult un deziderat. pe jos sau cu mijloace de locomoție. ANALIZA CIRCULAŢIEI TURISTICE Structurile de primire turistica cu functiuni de transport Deplasările în scop turistic au ca motivație principală accesul la localitățile şi obiectivele turistice. autocarele şi microbuzele. în principal. Redarea în funcțiune a patinoarului a creat un punct de atracție prin organizarea de competiții sportive la nivel interjudețean sau chiar național. adică forme de recreare care nu implică o organizare deosebită. minicare. legat de un specific inedit cu profil deltaic. Există pe teritoriul municipiului şi în apropierea lui o mare suprafață de apă în lacurile şi iazurile din Insula Mica a Brăilei care pot oferi condiții deosebite pentru agrement turistic. aerian. biciclete. spații şi peisaje.. feroviar şi pe apa).

Beneficiază de o gară şi o agenție C. ca principal agrement şi nu numai ca posibilitate de acces la o destinație turistică. Pentru plimbări de agrement se folosesc două nave de pasageri. şi RAIF dispun de bacuri plutitoare ce pot fi utilizate pentru sejururi cât şi pentru partide de pescuit şi vânătoare. Transportul feroviar este una din cele mai vechi forme de călătorie utilizate în turism şi un mod de transport agreeat de actuala politica europeană de transport pentru diversele sale atuuri. astfel încât în prezent Brăila nu mai beneficiază de transport fluvial de călători. de exemplu) ar putea fi valorificată această particularitate utilizând vehicole care să evoce estetica tramvaielor de odinioară. începând cu impactul redus asupra mediului. A. Municipiul Brăila are o accesibilitate feroviară medie.F.R. calitatea funcțională (inclusiv echiparea ei cu indicatoare. locuri de campare) şi estetică a sistemului rutier. Pe traseele cu valențe turistice (spre Lacu Sărat.R. DISFUNCŢIONALITĂŢI (puncte slabe) Resurse umane: → Deficit şi slabă calificare şi specializare a forței de muncă în domeniul turismului → Comportamente şi mentalităţi vechi în activitatea de comerţ în raporturile cu clienţii Infrastructuri de circulație şi accesibilitate → Disfuncții de organizare a sistemului rutier şi deficit de parcări în zona centrală a oraşului. ocuparea spațiului public de către automobile şi 25 . Creşterea gradului de motorizare a populației a sporit posibilitatea deplasării persoanelor cu precădere în turismul individual sau în grupuri restrânse. stații service. care transportă călători şi mijloace auto. Unii agenți comerciali cum sunt: Insula Mare a Brailei. până la Sulina şi în amonte până la Hîrşova. Un element de specific este acela că oraşul Brăila a fost primul oraş românesc în care s-a introdus tramvaiul. mai ales pentru consumatorii de turism cu venituri ridicate. Ȋn ultimii ani.4. 3. a dat naştere “croazierelor” – aranjamente turistice ce cuprind alături de transport şi celelalte servicii turistice prestate pe parcursul călătoriei. prin curse regulate asigurate de navele de pasageri. Atracția exercitată de călătoria pe apă. Municipiul Brăila are unele disfuncționalități ale acestuia. structura. aceste curse au fost anulate. însă. Transportul turistic pe cale nautică s-a manifestat încă de la începutul secolului. mijloacele de transport rutier pentru turism sunt insuficiente şi de calitate medie. cu efecte de congestionare a traficului. Braila. stații de benzină.C. port la Dunare. în 1901. Romsilva. conectivitatea. Tot cu bacul se face şi legătura cu Insula Mare a Brăilei. dimensionarea. Se menține totusi legătura cu Dobrogea prin intermediul bacurilor. era până nu demult legată de celălalte porturi fluviale din aval. în teritoriul vizat. datorită costurilor ridicate şi a numărului redus de pasageri. respectiv “Lacu Sarat” aflată în patrimoniul SC Braicar SA şi “Borcea” singura navă cu zbaturi acționate de un motor construit în anul 1845 (aflată în patrimoniul Clubului Copiilor din cadrul Inspectoratului Şcolar Județean). Pentru efectuarea traversărilor la ambele puncte de trecere funcționează un număr de cinci bacuri.Ȋn Brăila. semnalate anterior. Volumul şi calitatea transportului rutier depind de densitatea.

Casa Memorială „Ion şi Vasile Bancilă”). culturale etc. dar şi indicele scăzut de valorificare a capacităţii de cazare constituie. pliante. Sistemul de iluminat public nu este în patrimoniul public al unităţii administrativ teritoriale Lipsa unei hărţi tematice cu orarul de vizitare a obiectivelor de importanţă turistică. de asemenea.) → Degradarea clădirilor de patrimoniu amplasate pe actuala stradă Mihai Eminescu (pietonal major) precum şi în vechiul centru istoric al municipiului Infrastructura şi serviciile turistice → Insuficienta ofertă de agrement. Lipsa magazinelor de suveniruri (vederi din municipiul Brăila. care se caracterizează prin grad redus → → → → → de confort şi calitatea slabă a serviciilor. întrucât clădirile care adăposteau unele obiective turistice au fost retrocedate. principalele probleme ale activității turistice. Lacu Sărat 26 . → Nivelul insuficient de modernizare a bazei de cazare. Casa Memorială „Anton Dumitriu”. Lipsa semnalizării turistice (panourile cu harta turistică a municipiului Brăila sunt învechite.R.ex: Casa Memorială „Emilia Dumitrescu”. Muzeul de Istorie). nealocându-se un spaţiu corespunzător pentru reînfiinţarea lor . drept consecință a slabei dezvoltări a infrastructurii turistice portuare specifice – subdimensionarea portului de agrement → Slaba amenajare şi insuficienta promovare a obiectivelor turistice de interes cultural-istoric (obiective istorice. Post Bank. Lipsa de modernizare a Hotelului „Traian” ca punct de referinţă in turismul brăilean. Este o insuficientă dotare a hotelurilor din municipiul Brăila şi a amenajărilor de trei stele în interiorul acestora.degradarea peisajului urban → Infrastructura de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene nu satisface în totalitate normele europene Mediu → Presiuni în ceea ce priveşte păstrarea şi nealterarea prin antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apa) → Inundații → Poluare urbană generată de circulația motorizată Resurse turistice → Insuficienta valorificare a potențialului turistic pe care îl creează vecinătatea valoroasă a fluviului Dunărea. fântâna si Ceasul din Piaţa Traian. precum şi alte obiecte de artizanat cu specific local) Absența unui “plan de iluminat public” care să pună în valoare şi peisajul nocturn al oraşului sistem de iluminat insuficient pentru clădirile de importanţă arhitecturală deosebită (Teatrul „Maria Filotti”. Sediul B. hărţi. ghiduri.D din Piaţa Traian .

reunind resurse culturale şi naturale dintr-un teritoriu mai larg. complexe.1. în 27 . ale căror oferte turistice pot deveni alternative mai atractive celei ale oraşului Brăila. în ansamblu). care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă – cu un posibil accent pe turismul balnear şi pe turismul cultural → Aabsența unor produse turistice integrate („íntercomunale”). trebuie valorizate prioritar elementele de specificitate şi unicitate ale teritoriului analizat. cu puternică amprentă locală. → Baza de agrement a Stațiunii Lacu Sărat este de asemenea insuficient dezvoltată (au fost identificate în PUZ-Lacu Sărat zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend) Promovarea produselor turistice → Absența unor produse turistice specifice. ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear. → Lentoarea procesului de dezvoltare şi modernizare a infrastructurilor de circulație şi transport → Crearea autostrăzii Mării Negre va pune în relație de colaborare dar şi de concurență oraşele riverane acesteia. astfel încât să se creeze o ofertă turistică competitivă cu cea a altor teritorii.→ Baza de tratament a Stațiunii Lacu Sărat nu se situează la nivelul cantităţii si calităţii factorilor naturali de cură. → Stagnarea sau reducerea numărului de turişti din cauza infrastructurii rutiere deficitare. şi rapid accesibile. Ȋn acest context. CAPITOLUL IV. al zonei periurbane şi al județului Brăila. polarizat de Municipiul Brăila (al viitorului sistem urban Brăila-Galați si chiar Măcin. → Promovarea insuficientă a valorilor turistice şi insuficienta valorificare a resurselor existente → Lipsa unui centru de informare şi documentare turistică. originale. PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI 4. PREMISE ŞI DIRECŢII DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Factori defavorizanți (amenințări) Economic → Instabilitatea economică şi imprevizibilitatea evoluției contextului economic chiar şi în viitorul apropiat Socio-demografie → Fenomene de declin demografic (creşterea şi chiar accentuarea celor actuale) → Migrarea forței de muncă în contextul creşterii şomajului → Creşterea ratei infracţionalităţii ca urmare a crizei economice mondiale Infrastructuri de transport şi accesibilitate → Lipsa fondurilor de investiții pentru modernizarea infrastructurii.

drumurile expres.este o premisă importantă pentru valorificare turistică a Municipiului Brăila şi a teritoriului său înconjurător.contextul scăderii cererii turistice la nivel național şi mondial Infrastructura şi serviciile de turism → Lipsa unor reglementări coerente în acțiunea de privatizare a bazei logistice a turismului. prin îmbunătăţirea infrastructurii de acces spre alte regiuni şi spre coridoarele de transport europene – dezvoltări şi modernizări ale infrastructurii de circulație şi transport. Situarea ofertei turistice la distanțe relativ îndepărtate de zonele de mare interes – zona montană. atât la nivel național cât şi continental. întrucât condițiile climaterice nu permit în perioada noiembrie – martie desfăşurarea unor activități turistice de anvergură. în zonele de interes ridicat pentru turism. a → → → → unor facilități menite să dezvolte acest segment al economiei. branşarea directă la culoarul european de transport VII şi indirectă la culoarele europene de transport IV şi IX şi la autostrada Mării Negre) . în scopul atragerii unui număr sporit de turişti atât din ţară cât şi din străinătate (PUZ-Lacu Sărat) Existența unor studii urbanistice aprobate (PUZ). Mediu → Pericolul de inundație şi insuficienţa fondurilor alocate pentru zonele de risc (zonele de băltire a apei) Factori favorizanți (puncte tari şi oportunități) Oportunități → Ȋn PATN –secțiunea VIII – Zone cu resurse turistice. siturile istorice de valoare europeană şi mondială din Nordul Moldovei etc. Absența unui cadru de colaborare intercomunală (şi) pentru domeniul turismului Caracterul relativ sezonier al ofertei turistice. Extinderea şi modernizarea structurilor turistice din staţiunea Lacu Sărat Brăila. incluzând crearea aeroportului. Veniturile reduse ale majoritatii populației. fapt ce a condus la o restrângere a cererii de servicii turistice. autostrada. Accesarea fondurilor europene. Brăila este clasată ca localitate turistică → → → → → de interes național cu o concentrare foarte mare a resurselor naturale şi antropice Ameliorarea accesibilității Municipiului Brăila. multimodală. atragerea de investiţii în domenii strategice precum infrastructurile de transport. prevăzute. din municipiu şi din teritoriul înconjurător 28 .) Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este o premisă importantă şi pentru creşterea ofertei turistice a acestui teritoriu. mediu şi energie etc. podul peste Dunăre. naţionale (conform POS) şi locale pentru revitalizarea turismului brăilean Aderarea la Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării (cu posibil impact în ce priveşte obţinerea de avantaje economice prin încheierea de parteneriate de business şi prin cooperări „încrucişate” între sectorul public şi cel privat.

Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila. 29 . care prin diversificarea ofertei potențează şi atractivitatea turistică a oraşului → Adaptarea programelor de învăţământ la cerinţele economiei de piaţă. iar infrastructura de afaceri este destul de dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. din Municipiul Brăila. desfăşurarea unor activităţi de natură diversă . efectuarea de cumpărături. lucrările de reabilitare a căii de rulare a tramvaiului etc. expoziţii. deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean. naturale şi antropice. este favorabilă practicării unor variate forme de turism: → Turism balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice importante. amplificându-se dorinţa de cunoastere a turiştilor. hotel Triumph – 80 locuri. Se pot organiza conferinţe. stațiunea Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent) pe teritoriul Municipiului Brăila. şi Balta Albă. reabilitarea zonei de promenadă între Calea Călăraşilor şi Faleza Dunării. hotel Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre formele dinamice de turism. din zona sa periurbană şi chiar de la nivelul județului.→ Adoptarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra calității spațiului urban şi a atractivității turistice a municipiului: reabilitarea si modernizarea Parcului Monument. dar şi Movila Miresii. pentru vizitare. Puncte forte → Buna accesibilitate existentă (şi viitoare) a municipiului (cu privilegiul branşării directe la culoarul european de transport fluvial VII) Diversitatea şi valoarea resurselor turistice. → Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic relativ de dinamic (cu precădere înainte de actuala criză economică) favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri. → Turismul urban . restaurarea şi consolidarea clădirii Teatrului Maria Filotti. → Turismul cultural are premise de creştere. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit. Trebuie să fie o direcție principală de valorificare turistică a resurselor Municipiului Brăila.Brăila are infrastructură turistică dar şi potențial pentru o necesară dezvoltare a acesteia astfel încât oraşul să fie atractiv pentru petrecerea timpului liber.vizionarea de spectacole. a vacanţelor. călătorii de afaceri etc. prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila pe traseul actualelor şi viitoarelor rute comerciale → Ȋnfiinţarea unor gospodării agroturistice în zona periurbană a municipiului Brăila. (cf. ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte de asemenea o nişă principală de dezvoltare a activităţii turistice. în contextul ridicării nivelului de cultură si gradului de civilizaţie. reabilitarea pasajului pietonal Platou P-ţa Independenţei. Strategiei de dezvoltare a municipiului Brăila pentru perioada 2008-2013) → Dezvoltarea urbană.

prevăzute în PUZ-Lacu Sărat.2.1. astfel. Ȋn vedera realizării acestui obiectiv trebuie luate măsurile de valorificare superioară a resurselor turistice existente. excursii cu ghid. Buzău. staţiunea Lacu Sărat ca şi celălalte lacuri de apă dulce sau sărată din judeţ). elementul principal şi tractant al unei rețele turistice cu profil balneoterapeutic. ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri. → Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă. Esna etc. CONCEPŢIA DE ECHIPARE ŞI AMENAJARE TURISTICĂ 4. → Turismul de sfârşit de săptămână este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei. Brăila este una dintre porțile de intrare ale PNBmB. Blasova.2.reuniuni. Stațiunea va fi. pâna la recenta criză economică. la nivel teritorial mai amplu. fiind evitate excesele turiştilor de weekend. → Ecoturismul – existența Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBmB). Armătura pentru turismul itinerant 30 . studenţi. precum birdwatching.2.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare. reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private. → Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării. ceea ce reflectă existenţa unei cereri în acest domeniu. fotosafari. de consolidare a armăturii turistice balneare. După anul 2000. → Turism stiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei. care ar putea fi creată prin (re)integrarea în circuitul turistic a resurselor specifice de la Movila Miresii (la 30 km de Brăila) şi Câineni Băi.2. de dezvoltare a amenajărilor şi structurilor turistice existente în staţiune. întâlniri. precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism. Această formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp. Brăila. prin schimbul de experienţă şi know-how. Armătura turistică balneară Se intenționează trecerea Stațiunii Lacu Sărat de la statutul de stațiune turistică de interes local la acela de stațiune turistică de interes național. Rm. Sărat). → Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării. 4. iubitori de natură. Focsani. importante (Galaţi. dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului Brăila (Zăton. Lutul Alb. dar si faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva orase emiţătoare de turişti. favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului. 4. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti. zonă umedă de interes internaţional (sit RAMSAR). Slobozia. plimbări cu barca.

oferta turistică să fie mai diversificată. presupune o formă de turism itinerant. 4. cât şi la nivelul teritoriului județean (ca fundament pentru crearea unor trasee turistice complexe. național şi internațional. Dc8 şi DN 2B. de activitate de recreere în sine. PROGRAMUL DE DEZVOLTARE A TURISMULUI Programul de valorificare a resurselor Municipiului Brăila prin turism vizează două obiective majore : → promovarea şi dezvoltarea socio-economică a municipiului dar şi al teritoriului său de influiență imediată (zona periurbană) şi chiar a întregului teritoriu județean → creşterea calitații vieții cetățenilor: • ameliorarea calității mediului de viață prin imbunătățirea infrastructurilor şi serviciilor publice.3. regional. 4. prin reabilitarea cadrului construit valoros. remodelarea mobilității • ridicarea nivelului de trai prin crearea unor locuri de muncă şi creşterea veniturilor din prestarea serviciilor de turism Direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea turismului în Municipiul Brăila sunt următoarele: 1. de parcurs agreabil. Ameliorarea accesibilității municipiului la nivel județean.Relaționarea resurselor turistice ale Municipiului Brăila cu cele din teritoriul periurban (incluzând şi viitorul sistem urban Galați-Brăila şi Măcin) şi de la nivelul județului. în această locație. aflată în relație cu drumurile expres. în general → Implementarea cât mai rapidă a proiectelor care vizează creşterea accesibilității municipiului atât la nivel regional. din care cele mai importante sunt DN 21. Armătura pentru conferinţe şi reuniuni Infrastructură specifică există în oraşul Brăila dar trebuie ameliorată şi sporită prin: → Conversia unor spații sau clădiri existente → Realizarea unor dotări noi. → Proiectele mari de infrastructură edilitară şi de comunicații .cadru necesar pentru dezvoltarea infrastructurii turistice prin inițiativă privată . trebuie să aibă o marcată valență de agrement. cu tematici şi secvenţe de interes variat). complexă şi atractivă. ceea ce impune ameliorarea parametrilor funcționali şi peisagistici ai infrastructurilor şi culoarelor de circulație de pe potențiale trasee turistice.2. internațional şi a infrastructurii edilitare. pentru creşterea atractivității. într-un produs turistic integrat.3. național. în aria de dezvoltare urbană din nordul localității. Acesta are o componentă de deplasare în scop turistic care. complex şi competitiv la nivel regional şi supra-regional. a calității spațiilor urbane. sau în restructurări ale zonelor industriale aflate în declin → Este posibil a fi extinsă şi în stațiunea Lacu Sărat astfel încât.trebuie să reprezinte o 31 .

6. → perfecţionarea personalului şi a celor care activează în turism .direcție predilectă pentru folosirea resurselor interne ale primăriei.1) 3. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a resurselor turistice. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile (detaliere la. nu în ultimul rând. originale. Dezvoltarea infrastructurii turistice Pentru creşterea calităţii produsului turistic al municipiului Brăila se impune dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii generale şi a infrastructurii cu specific turistic. → Dezvoltarea infrastructurii sportive şi de agrement: • modernizarea bazelor de sport şi agrement existente (ex.4. Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice. Accesarea fondurilor locale. cu puternică amprentă locală.4. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă → Crearea unor produse turistice integrate. ghizi specializaţi.4. etc. comportament. de perfecţionare şi pregătire în management. coerent şi competitiv. 4. în contextul protejării acestora şi a mediului. Această colaborare este necesară creării unui produs turistic complex. legislaţie.2) 4.organizarea de cursuri de specialitate. 4.pregătirea la nivel superior a personalului calificat pentru activităţi turistice. diversificate. organizațiile şi agenții economici interesați. pct. 7. ECHIPAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI (Propuneri de amenajare şi dezvoltare) 4. Ameliorarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice a teritoriului pentru atingerea unor standarde ridicate a ofertei turistice şi respectarea normelor europene (detaliere la Pct. în vederea asigurării unor servicii la standarde corespunzătoare cerinţelor actuale. 4.: complexul sportiv şi 32 . 4. 2. prin: → dezvoltarea învăţământului preuniversitar în acest domeniu de activitate. pentru cooperarea intercomunală. complexe.3) → Conturarea unor produse turistice specifice. O strategie de marketing turistic de promovare turistică a Municipiului Brăila (v. atractive şi competitive pe piața turistică internă şi externă → Crearea resurselor şi instrumentelor de promovare eficientă a ofertei turistice brăilene în fluxurile turistice de la diverse scări teritoriale. pentru constituirea profilului material şi spiritual al produsului turistic şi. Crearea unui cadru instituțional coerent şi eficient pentru colaborare permanentă între instituțiile. pe un teritoriu mai larg. Pct. inclusiv internațională 5.4. marketing. care depăşeşte strictele limite administrative ale municipiului.4. Asigurarea resursei umane calificate şi specializate în turism .1. gastronomie.

→ Ȋn dezvoltarea urbană prevăzută în partea de nord a Municipiului Brăila se prevede realizarea unui parc de activităţi care constă în dezvoltarea unui areal cu o structură funcţională complexă . Valorificarea resurselor naturale: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale.ştrandul). locuri de joacă pentru copii. biblioteca. Brăila) ca să fie atestată ca stațiune balneoclimaterică de interes național: construirea de noi pavilioane pe lângă cele existente. restaurante şi grădini de vară (întrucât cele existente nu corespund standardelor unei stațiuni care se doreşte a fi de o înaltă clasă). amenajarea sau construirea unor noi unităţi de primire a turiştilor. Ianca. pe malul stang al Dunării. în funcţie de formele de turism practicate. alte amenajări pentru distracții – club. Ridicarea calităţii produsului turistic şi diversificarea ofertei turistice Valorificarea optimă a resurselor turistice naturale şi antropice trebuie să se facă în contextul protejării acestora şi a mediului. turistică .“Plaja Lipoveneasca”). Proiecte recomandate: → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ. dar nu numai.implicând realizarea unui centru de sănătate de nivel regional şi a unui centru sportiv de nivel naţional. • identificarea. parcuri naturale). reabilitarea. pistă de popice. se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane şi vaporaşe scoase din uz. agricolă.2. terenuri de tenis etc → Lucrări de modernizare în porturile existente pentru navele de pasageri → Dezvoltarea şi extinderea portului de ambarcaţiuni de agrement. magazine cu mărfuri alimentare şi nealimentare. la standarde olimpice. Blasova. cum ar fi: oficiul poştal. • dezvoltarea portului de agrement. în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. → Ȋnfiinţarea şi promovarea unui port turistic pe Dunăre (promovarea turismului de agrement şi recreere – de ex: croaziere pe Dunăre). • amenajarea unor dotări sportive atat în Staţiunea Lacu Sărat cât şi în alte locaţii unde se dezvoltă alte tipuri de turism. în zona municipiului Brăila. dotări social-culturale.Lacu Sărat. → Modernizarea şi dezvoltarea structurilor de primire: • dezvoltarea bazelor de cazare în mod diferenţiat. → Se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stang al Dunarii . dar şi de la Corotisca. 4. De asemenea. din zona centrală a municipiului Brăila. 33 .industrială.4. Ciineni etc. cazino. → Ȋnfiinţarea unui centru de informare turistică în Municipiul Brăila.

Valorificarea turistică a rețelei de hrube cu o istorie interesantă. ameliorarea şi valorificarea peisajului natural complex în scopul creării unei mărci identitare • dezvoltarea ecoturismului in Insula Mică a Brăilei. Valorificarea resurselor antropice → Stoparea degradării monumentelor istorice. neîngrijită corespunzător. în limitele exigențelor de protejare a biodiversității. punând în valoare patrimoniul urbanistic şi arhitectural unicat. “Sf. Catedrala “Sf.Paraschiva”. de către turiştii străini). popasul Corotişca de pe malul drept al Dunării. pe brațele vechi ale Dunării. locuri de agrement. revitalizarea. a ecosistemelor valoroase pe care le reuneşte. a proiectului ““Croaziere pe Dunăre” în ţările Europei de Vest. mai ales pentru zona din fosta Cetate a Brăilei (demolată după Tratatul de la Adrianopole din 1829) unde se află acum Grădina Publică şi zona din centrul vechi al oraşului. cu prioritate DN 21. pentru a cărui bună organizare vor trebui imbunătățite condițiile de cazare şi serviciile aferente. reabilitarea lor şi valorificarea în → → → → circuitul turistic cultural Valorificarea superioară şi intensivă a Centrului istoric al municipiului Brăila . în viitor.→ Accesarea fondurilor locale. în trecut s-a dovedit că Galați şi Brăila nu au fost alese ca puncte de escală decât în foarte mică măsură. diversificarea şi promovarea manifestărilor culturale de anvergură națională şi internațională: Festivalul Internațional de Canto “Haricleea Darclee”. Ȋn hrubele care vor trebui consolidate se pot organiza puncte de mare atracție turistică. Cuprinderea în circuitele turistice a bisericilor din municipiul Brăila declarate monumente: “Buna Vestire”(Greacă). de interes ştiințific internațional (e necesar şi un plan de protejare şi reconstrucție ecologică) • reamenajarea falezei pentru punerea în valoare a peisajului fluvial şi ameliorarea relației acesteia cu centrul istoric. Se pot îmbina turismul de croazieră cu turismul de sănătate. pentru crearea unui areal turistic de calitate • tratarea peisagistică a arterelor rutiere pe care se pot desfăşura circuitele turistice. îşi pierde din valoarea peisagistică. Importantă este şi organizarea corectă a întreținerii vegetației care. Insula Mică a Brăilei. care ar contribui la conectarea oraşului Brăila la marile oraşe Dunărene ale Europei (deşi. naţionale şi europene pentru valorificarea eficientă şi durabilă a acestor resurse → Dezvoltarea şi amplificarea turismului de agrement şi croazieră pe Dunare: posibiltatea iniţierii unor programe de mini-croaziere pe Dunăre.continuarea realizării proiectului de reconstituire şi refacere a clădirilor din zona veche a municipiului Brăila. plecându-se de la datele statistice care indică faptul că o mare parte dintre turiştii străini care vin în România optează pentru stațiunile balneare → Conservarea. restaurarea. organizarea unor 34 .Arhangheli Mihail şi Gavril şi Sf. Dc8 şi DN 2B.Nicolae” Desfăşurarea.

resursă limitată şi valoroasă . în sine. într-un spațiu urban de calitate. Este preferabilă amplasarea unor parcări de tip park&ride pe o conturnantă rutieră a acestuia. o dimensiune foarte importantă a atractivității turistice a acestuia. festivalul Internațional de muzică uşoară “George Grigoriu. Valorificarea resurselor balneoclimatice → Realizarea obiectivelor prevăzute pentru Stațiunea Lacu Sărat (PUZ.cu prioritate în perimetrele urbane cu un patrimoniu urban de calitate Pentru centrul istoric al oraşului este de studiat problema reducerii automobilității şi încurajarea unor moduri de deplasare alternative (pietonală. de asemenea. o exigență importantă pentru dezvoltarea turismului. cât şi ca loc de organizare de manifestări artistice (festivaluri tematice. Încurajarea utilizării transporturilor publice (a căror calitate trebuie ridicată) Crearea infrastructurii pentru deplasări alternative: pietonale şi piste pentru biciclişti (inclusiv la nivel teritorial-velorute) Creşterea gradului de securitate al cetăţenilor şi turiştilor în spațiul public este. cu bicicleta sau motocicleta. să determine reducerea efectelor acesteia de poluare vizuală şi de consum excesiv de teren urban . → Dezvoltarea şi ameliorarea calității peisagistice a sistemului de spații verzi (sporirea suprafețelor plantate până la atingerea normei europene de 26 mp/locuitor) → Reamenajarea spațiului falezei. plimbări pe Dunare cu participanții la festival. iar în interiorul centrului să se opteze pentru parcări multietajate şi eventual subterane care să limiteze suprafețele de teren destinate staționării. Calitatea de ansamblu a ambianței unui oraş este. atât ca monument de arhitectură înscris în patrimoniul UNESCO. Reorganizarea inteligentă. Brăila) şi atestarea acesteia ca stațiune balneoclimaterică de interes național Îmbunătăţirea ambientului urban al municipiului Brăila din punct de vedere microclimatic şi al ofertei cantitative şi calitative a spaţiilor libere. invitarea unor trupe de teatru de prestigiu din țară şi străinătate). Prin aceasta pot fi recuperate resurse de teren pentru amenajări de calitate.Lacu Sărat. Valorificarea complexului Teatrului “Maria Filotti”.tururi ale oraşului. 35 . reglementarea strictă şi prin aceasta limitarea automobilelor în spațiul urban este una din direcțiile importante de reabilitare peisagistică a arealului de mare interes turistic. atractiv pentru locuitori şi turişti → Reabilitarea şi dezvoltarea promenadelor → Adoptarea unei politici de mobilitate durabilă care să diminueze utilizarea excesivă a automo- → bilelor. cu prioritate al celor legate spaţial de Dunăre. esplanadei.

2. de promovare a serviciilor turistice. Casa 36 . → Campanii de promovare a imaginii municipiului Brăila.3.dar şi cu cele de la nivelul județului Brăila. ecologic. punându-se accentul pe cele mai valoroase componente ale potenţialului său turistic. O strategie de marketing turistic care să genereze promovarea eficientă a ofertei turistice locale prin: → Ȋnființarea unui Centru de informare şi promovare turistică zonală care să fie specializat în furnizarea de informații şi material publicitar şi promoțional referitor la produsele turistice oferite de agențiile de turism. are potențialul de a deveni punct de plecare în circuite turistice cu caracter balnear. Exploatarea eficientă a oportunităţilor turistice şi promovarea adecvată a acestora Pentru valorificarea turistică a teritoriului studiat sunt necesare: 1. a unei oferte mai complexe şi mai atractive în competiția cu alte teritorii şi ofertele lor turistice. în mai multe limbi de circulație internațională. Crearea unor produse turistice integrate. moderne. realizarea de site-uri turistice cât mai atractive. originale. a peisajului complex şi a biodiversității Insiluei Mici a Brăilei. Conturarea unor produse turistice specifice. diversificate. atractive şi compettiive pe piața turistică internă şi externă Relaționarea şi cu resursele teritoriului de influență imediată a municipiului Brăila – zona sa periurbană . tematic. a caselor memoriale din municipiul şi județul Brăila: Casele Memoriale “Panait Istrati”. ca şi organizarea unui cadru de cooperare intercomunală. → Redactarea de broşuri de promovare. poarta principală de acces prin diverse moduri de transport. care grupează şi o pondere majoră din infrastructura de cazare şi agrement a județului. într-un teritoriu mai larg: → Introducerea intr-un circuit turistic. a atributelor curative ale Lacului Sărat şi a celorlalte lacuri.4. recreativ. cât şi la infrastructura existentă şi posibilitățile de petrecere a timpului liber. Municipiul Brăila. atât pe plan intern cât şi internațional.4. de anvergură. dar şi de unele resurse antropice. 3. → Utilizarea modalităților actuale. pe elementele de specific şi unicitate şi prin crearea unor evenimente şi manifestări noi. Specificul teritoriului este legat mai ales de factorii naturali si de vecinatatea fluviului Dunarea. “Nica Petre” în municipiu şi satul Baldovineşti. formule de promovare a rețelei de hrube din Municipiul Brăila. care să individualizeze oferta turistică brăileană ca marcă distinctă. sinergică. cu puternică amprentă locală. Crerarea în viitor a sistemului urban Brăila-Galați este şi ea o premisă importantă şi pentru compunerea sinergică a ofertei turistice a acestui mai vast teritoriu. este necesară pentru organizarea integrată. Pentru crearea unor astfel de produse turistice „în rețea” şi a unor circuite turistice. de maxim impact (de ex. complexe. din teritoriul înconjurător). sunt necesare: asigurarea unei bune accesibilități la nivelul teritoriului interesat. ameliorarea funcțională şi peisagistică a relațiilor rutiere între locațiile-resursă.

pe trasee mai lungi (Brăila-GalaţiTulcea. → Iniţierea unor programe de croaziere locale pe Dunăre. Se impune: → Protejarea faţă de poluarea turistică a resurselor şi valorilor naturale (rezervaţii ştiinţifice sau naturale. PROTECŢIA MEDIULUI ŞI A RESURSELOR TURISTICE Activitățile turistice pot creea presiuni de antropizare a peisajelor naturale valoroase (mai ales de-a lungul marilor cursuri de apă) şi alte efecte de deterioarare a factorilor de mediu şi a peisajului. inclusiv prin creşterea cooperării cu o zonă balneară aflată într-un stadiu incipient al dezvoltării (staţiunea Movila Miresii). Acest fenomen se manifestă şi în cazul Municipiului Brăila.Delta Dunării) cu nave de croazieră.Memorială “Perpessicius” etc. în cadrul unor excursii de câteva zile. → Organizarea unui management integrat al echilibrului hidrogeologic şi biochimic al apei Lacului Sărat. în culoare peisagistice de calitate (pentru îmbinarea unor forme de turism sportiv. Conacul Orezeanu. cultural şi ecoturism) CAPITOLUL V. → un management integrat (protecţie şi utilizare controlată) a teritoriului Bălții Mici a Brăilei → Identificarea şi controlarea impactului asupra mediului pe care eventual l-ar putea avea dezvoltarea propusă pentru teritoriul din Nordul Municipiului Brăila → Organizarea corectă a sistemului de circulaţii rutiere pentru eliminarea blocajelor şi reducerea poluării generate de traficul motorizat → Protejarea arealelor cu resurse turistice importante împotriva inundațiilor şi băltirilor. → Creşterea gradului de siguranţă a utilizării durabile a teritoriului printr-un management integrat al apelor de suprafaţă (ape dulci şi sărate). parcuri naturale). a apelor subterane şi a celor meteorice. → Studierea posibilităţilor de integrare a circuitelor turistice locale/regionale în programe turistice europene (ex: Mănăstirea din Staţiunea Lacul Sărat. etc) → Crearea unor velorute cu trasee care să lege principalele situri de interes turistic. Mănăstirea Măxineni. *** 37 .

Ministerul Cultelor. *** Principalii indicatori economico-sociali ai judeţului Brăila.A.cjbraila.E *** INSSE . 171/1997 privind aprobarea PATN – Secţiunea a II-a – Apa • Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea convenţiei europene a peisajului *** Studii de fundamentare pentru evaluarea potențialului turistic în unitățile administrativteritoriale pe județe . 2011 *** Plan Urbanistic Zonal – Centrul istoric Brăila. 2004. privind amenajarea teritoriului şi urbanismului • Legea nr.Parcul Natural Balta Mică a Brăilei.Cadrul general şi potentialul turistic al județului Brăila.Stațiunea Lacu Sărat. Brăila. 242/2009. 350/2001. realizaţi în primul semestru al anului 2011. 575/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural • Legea nr. URBABINCERC. 363/2006 privind aprobarea PATN – Secţiunea I – Căi de comunicaţie • Legea nr.Z. www. 2007 *** Lista monumentelor istorice. broşură 2010.ro *** Studiu de fundamentare PUG Brăila.Bibliografie Legea nr.http://www. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România cu modificările ulterioare • Legea nr. Institutul Naţional de Statistică *** Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Brăila . modificată şi completată de Legea nr.Direcţia regională de statistică Brăila *** INSSE . MDRT *** Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud-Est *** Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc Galaţi-Brăila-Tulcea *** Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal .).primariabraila.secțiunea a VIII-a Zone turistice. comparativ cu cei înregistraţi la nivel naţional. 2011 *** Plan Urbanistic Zonal (P.387/2009 privind aprobarea PATN – Secţiunea a V-a – Zone cu resurse turistice • Legea nr. 351/2001 privind aprobarea PATN – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi • Legea nr. 2011 *** Strategia de Dezvoltare a Municipiului Brăila 2008-2003 *** Studiu de Infrastructură. site M. privind analiza condițiilor socio-economice. 5/2000 privind aprobarea PATN – Secţiunea a III-a – Zone protejate • Legea nr.Planul de Amenajare a TeritoriuluI National .Date statistice din baza de date TEMPO online a INS • 38 .ro *** Turismul . 2009 *** Plan Urbanistic Zonal .U.Zona Periurbană Brăila.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->