Georeferenierea unei imagini presupune

alinierea acesteia la un sistem de coordonate definit. Matematic, este o operaie de translaie i/sau rotaie a sistemului de coordonate al imaginii (care numeroteaz coloanele i liniile de pixeli ncepnd cu cel din stnga sus) fa de sistemul de coordonate n care se realizeaz georeferenierea. Problema se rezum la rezolvarea unor sisteme de ecuaii i aflarea unor coeficieni care se aplic fiecrui pixel al imaginii pentru a-l face s corespund unei anumite poziii geografice, definite printr-o pereche de coordonate matematice/geografice.

Concret, utilizatorul ofer ca input puncte de pe imagine ale cror coordonate le cunoate, iar programul aplic un algoritm n funcie de numrul de puncte introduse (care oricum trebuie s fie cel puin trei). Imaginea este astfel rectificat i poate fi salvat separat, mpreun cu informaiile de georefereniere (care se salveaz fie ntrun fiier separat, cu acelai nume dar cu extensie diferit, de ex. .jgw, .tfw, .eww, fie n headerul imaginii, n cazul fiierelor geotiff).

In sistem vector, procesul consta in identificarea cu mare precizie a coordonatelor reale a patru puncte, iar apoi transformarea tuturor punctelor se face pe baza formulelor de transformare. Acest proces poarta denumirea de georeferentiere continua. Formulele de transformare cel mai des utilizate sunt cele ale transformarii afine:

Xc = A + BXd + CYd Yc = D + EXd + FYd

In cadrul sistemului raster, procedeul este asemanator, doar ca se identifica cu precizie coordonatele unui pixel din imagine, ceea ce prezinta un grad de dificultate mai ridicat. Acest lucru este determinat de faptul ca pixelul reprezinta o suprafata de teren. Cu cat aceasta suprafata este mai mare (rezolutia hartii este mai mica), cu atat coordonatele vor fi mai incerte (mai inexacte). Dupa identificarea a patru astfel de pixeli, transpunerea hartii in coordonate reale se face utilizand formulele de transformare. In aceasta situatie transformarea este mult mai dificila si experienta utilizatorului este foarte importanta deoarece o harta in format analogic poate suferi o serie intreaga de deformari, formulele de transformare utilizate depinzand in mare masura de acestea.

In mod practic, georeferentierea unei harti in sistem raster consta in generarea unui fisier (denumit World file) in care sunt continute cateva elemente privitoare la modul in care harta initiala va fi modificata/deformata pentru a fi transpusa in coordonate reale. Spre exemplu, daca avem o harta initiala in format TIFF (ex. harta .tif), fisierul care va contine caracteristicile transformarii va fi harta.tfw, ultima litera din extensie provenind de la World file. Ansamblul harta.tif + harta.tfw poarta denumirea de GeoTiff. Daca harta este in format JPEG sau JPG, se va genera un fisier cu extensia jgw. Georeferentierea in sistem raster poarta denumirea de georeferentiere discreta

Majoritatea programelor GIS/CAD pot face la ora actuala acest tip de georeferentiere, desi nu cu mult timp in urma acest procedeu ridica o problema foarte mare.

Figura 1 - Deformari, tip de transformare si numarul minim de puncte necesare pentru transformare

In cadrul acestor programe, georeferentierea se poate face interactiv sau se poate scrie fisierul ASCII, daca se cunosc toate caracteristicile transformarii (ceea ce este deosebit de dificil si necesita o cunoastere foarte exacta a modului in care programele percep aceste fisiere). In primul caz - georeferentierea raster in mod interactiv presupune aparitia unui tabel in care vor fi realizate corespondentele intre coordonate initiale si coordonate geografice. Este cazul produselor ArcGIS, CADOverlay si VPStudio. La modul concret: se executa clic pe punctul de pe harta a carui coordonata se cunoaste si va aparea un tabel in care coordonatele vor fi inregistrate, iar in campul corespondent noilor coordonate vor fi introduse coordonatele reale. Dupa introducerea punctelor, se realizeaza transformarea, inainte fiind calculata o eroare pe baza formulei de transformare. Numarul de puncte necesare transformarii poate fi oricat de mare, dar majoritatea programelor mentionate necesita minim trei puncte.

In cel de-al doilea caz, fisierul ASCII World file trebuie scris de catre utilizator. El are urmatoarea forma, semnificatiile fiind descrise in cele ce urmeaza: Ex.: 2.1423581613889207 - rezolutia hartii -0.0372035246153713940 - unghiul de rotire/deformare fata de harta initiala pe Ox -0.0294183875108808770 - unghiul de rotire/deformare fata de harta initiala pe Oy -2.1170503477420426 - rezolutia hartii 405921.79818481806 - coordonata X (dupa translatie - false easting) 686642.41316839459 - coordonata Y (dupa translatie - false northing) Dupa georeferentiere, harta va fi asociata unei proiectii cartografice. Denumirea pentru procesul de transpunere a hartii in coordonate reale este diferita in functie de tipul aplicatiei: Georeferencing (ArcGIS), Image Registration(ArcInfo), Rubber Sheeting (produsele CAD: CAD Overlay, VPStudio, Autocad etc.).

In Argis georeferenierea se poate de realizat prin mai multe metode si anume:

Utilizarea

caroiajului

In

baza unei harti deja georeferentiata

Punctele

de control

Se utilizeaza tools-ul Georeferensing din Arc Map (Tools-Custumize)

Tools Georeferensing

1. Se incarca in ArcMap cu Add caroiajul care va fi utilizat ca suport in procesul de georefereniere 2. se incarca harta care se cere a fi georeferentiata. 3. Se caut in reteaua caroiajului cadrul aferent hrtii i se incadreaza intr-un zoom. 4. Folosindu-se tool-ul de georeferensing la layer se selecteaz rasterul ce urmeaza a fi georeferentiat. Apoi Georeferensing-> Fit to Dispay.

Se obtine planul ce urmeaza a fi georeferentiat, adus aproximativ in view-ul activ(zona de referinta). Daca ester necesar putem roti sau muta rasterul. Se va accesa View-ul Link Table si se va incepe colectarea punctelor de control(Add control points). Remarca: Optiunea Auto Adjust nu trebuie sa fie activa.

6. Dupa colectarea celor patru puncte de control se va selecta tipul transformarii din view table: Transformare Affine (polinomiala de ordinul I) ce asigura o mutare, scalare si rotare a rasterului, minimul de puncte de control pentru acest tip de transformare este de 3; Transformarea Adjust optimizeaza atit acuratetea locala cit si cea globala, ea este construita pe un algoritm ce combina atit transformarea polinomiala cit si tehnica interpolarii TIN. Cerintele transformarii adjust sunt minim 3 puncte de control. De obicei la aceasta transformare se observa o imbunatatire a valorii RMS. Transformarea Spline foloseste metoda rubber sheeting si asigura acuratetea locala si nu globala. Aceasta metoda aduce punctele de control sursa exact catre tinta(referinta), asigurind precizie in jurul acestora, pixelii indepartati nu sunt garantati de aceeasi precizie.

Tipul transformarii

Valoarea RMS pentru transformare

Dupa alegerea tipului de transformare se va salva tabela cu punctele de control utilizate intr-un fisier txt(in view Link Table butonul Save).

7. Dupa alegerea transformarii si salvarea fisierului txt, se va salva rasterul georeferentiat: Georeferensing- Rectify.

Se deschide casuta de dialog Save As in care selectat Output Location si formatul fisierului: tiff (predefinit formatul ester imagine Pentru verificare vom incarca acest raster in ArcMap cu

Datele sunt fapte reprezentate prin valori, cifre i litere sau simboluri ce poart o anumit semnificaie ntr-un anumit context Everest (1987) sau data e un semn, un ir de caractere, un numr depus pe un suport n vederea regsirii lui ulterioare Svulescu (1996). Datele geografice (spaiale) sunt mai complexe dect alte tipuri de date deoarece trebuie s conin informaii despre poziia i atributele obiectelor, precum i conexiunile dintre acestea. Pentru aceasta, ele se raporteaz la un reper sau o referin prin care le este descris poziia pe globul pmntesc, deci necesit existena unor sisteme de refereniere spaial.

Componentele datei geografice Aceste componente sunt n numr de patru: - poziie exprim poziia entitii fa de SR al Pmntului i este exprimat de regul prin coordonatele geografice i, uneori, prin codul potal; - atribute descriu anumite caracteristici ale entitilor geografice (cantitative i calitative); - relaii spaiale conin informaii despre poziia relativ fa de alte entiti, deci despre topologie; - timp momentul n care a fost culeas data.

Metodele de stocare a datelor geografice, metode ce au evoluat astfel:

- Modelul CAD, utilizat in anii 60-70 care memora date geografice in fisiere binare cu diverse reprezentari pentru linii, puncte si arii. Foarte putine informatii descriptive sunt incluse in aceste fisiere. - Modelul coverage sau georelational: datele spatiale sunt combinate cu datele descriptive; datele spatiale sunt memorate in fisiere iar cele descriptive sunt stocate in tabele in baze de date relationale. - Modelul geodatabase: introduce un nou model de date orientat pe obiecte, atat datele geografice cat si cele descriptive sunt memorate in acelasi loc, aceeasi baza de date si pot fi manipulate central, aceste baze de date purtand si denumirea de baze de date spatiale.

Structura

Maleabilitatea si usurinta in utilizare Performanta optimizata Citeva limitari in dimensiunea GDbazelor Migrarea usoara a datelor Imbutinarea editarii modelului Depozitarea rasterelor in GDB Configurarea si personalizarea stocarii datelor. Posibilitatea de actualizare a indicilor Posibilitatea de compresiune a datelor(arhivarea).

Performanta

Managementul

In 2007 se aproba de catre CE Directiva de instituire a unei infrastructuri pentru organizarea si gestionarea in comun a datelor geospatiale (Inspire)

Integrarea datelor geospatiale intru-un sistem. Stabilirea unor masuri privind schimbul, partajarea, accesarea si utilizarea datelor. Stabilirea normelor de copatibilitate a datelor Utilizarea infrastructurii eficiente care sa asigure stocarea si pastrarea adecvata a datelor. Instituirea Inspire inseamna un plus pentru celelalte initiative comunitare:Galileo, GMES. La nivel nationale se prevede colectarea, armonizarea datelor spatiale. Implimentarea standardelor care sa faciliteze utilizarea datelor spatiale obtinute din diferite surse din statele membre. Crearea de servicii care vor permite cautarea,vizualizarea si descarcarea datelor spatiale