Sunteți pe pagina 1din 67

FAPTE SI CONTROVERSE: FACTORUL SIONIST

Ivor Benson
Ivor Benson a fost, ca si Douglas Reed, jurnalist britanic participant la evenimentele care au trasat caracterul si destinele secolului nostru. A scris pentru ziarele The Daily Express si The Daily Telegraph din Londra si The Rand Daily Mail din Johannesburg, Africa de Sud, iar din 1964 pn n 1966 a fost consilierul n probleme de informatii al Primului Ministru Ian Smith al Rhodeziei (astzi Zimbabwe). Astfel a fost observator direct si imediat al actiunii de distrugere a civilizatiei si economiei continentelor din emisfera sudic. Cartea pe care o rezumm aici, The Zionist Factor (Factorul Sionist), nu este o analiz istoric continu ci o serie de discutii ale diferitelor aspecte ale ofensivei dirijate mpotriva crestinismului si a civilizatiei sale. Unele au aprut sub form de articole n revista lunar a autorului Behind the News (n dosul stirilor) publicat n Africa de Sud. Subtitlul crtii este "Influenta iudaic asupra istoriei secolului 20". Publicat pentru prima dat n 1986 si apoi cu adugiri n 1992, aceast carte continu analiza fcut de Douglas Reed n monumentala sa Controversa Sionului cu fapte petrecute dup scrierea acelei crti, care se opreste n 1956.

INTRODUCERE
Iat ce scriu profesorii evrei de istorie de la universittile occidentale: Profesor Hannah Arendt zice: "Azi se simte mai mult ca oricnd nevoia de a studia impartial si veridic istoria evreilor. Directiile politice ale secolului 20 au plasat evreii n centrul furtunii evenimentelor ... problema evreiasc si antisemitismul ...au devenit catalizatorii ... unui rzboi mondial de o ferocitate nemaintlnit" (The Origins of Totalitarianism, p. xiv). Iar Profesor Henry L. Feingold de la Universitatea de Stat din New York zice: "Prezenta evreilor ... face ca cercetarea istoric modern s n-aib succes si s nu-si poat aplica metodele." Cu alte cuvinte: e voie s studiezi istoria dar s nu cumva s studiezi participarea evreilor la evenimente. Autorul ns se concentreaz nu asupra prezentei evreilor ci a sionismului ca factor politic al secolului, cci n acest secol religia iudaic a fost nlocuit aproape total de pofta de suprematie mondial ca liant care cimenteaz unitatea de actiune si exclusivismul cu care evreii preiau puterea si averile din mna restului oamenilor. Autorul declar c nu are sentimente ostile evreilor, ci doreste s-i vad exact ca pe ceilalti oameni, trind exact ca ceilalti oameni si mpreun cu ceilalti oameni, nfrtiti cu ei; cci asimilarea evreilor nu a fost niciodat dificil pentru nici un popor gazd, fiind evreii din punct de vedere rasial exact ca ceilalti oameni care populeaz Europa si America de Nord. Sionistii ns i acuz de antisemitism pe cei care le ntind mna evreilor si vor s se nfrteasc cu ei. A acuza de antisemitism pe cineva care doreste s-i vad pe evrei nfrtiti cu restul populatiei si asimilati de natiunea n care au ptruns nseamn a perverti adevrul. Conductorii sionismului reactioneaz cu furie dezlntuit si cu spaim cnd i vd pe neevrei dornici s asimileze evreii; iar ne-evreii reactioneaz si ei negativ cnd vd n mijlocul lor un grup compact care formeaz un corp strin n structura social si refuz cu superioritate s respecte normele de moral si comportare ale acelei structuri sociale. Dar, dac prezenta acestui grup compact dusmnos normelor de moral si comportare a dus la prbusirea civilizatiei occidentale, de vin nu este att grupul compact care a luptat pentru distrugerea civilizatiei occidentale, de vin sunt popoarele occidentale care au permis s se creeze n societatea lor conditii de insalubritate moral si politic n care a putut nflori un germene ostil care a reusit s 1

Ivor Benson le distrug civilizatia. Cu alte cuvinte: suprematia sionismului n occident nu e cauza ci simptomul prbusirii occidentului.

CAPITOLUL 1: SHAKESPEARE SI LEGEA DREPTTII


Piesa lui Shakespeare Neguttorul din Venetia (interzis pe scenele din occident) clarific cu uimitoare precizie si veridicitate problema sionismului, simplificnd rapoartele complexe dintre oameni pentru a da o viziune mai net. Dar desi n pies opozitia dintre iudaism si crestinism este simplificat pn la schematizare (cci n realitate crestinii nu sunt nici ei total altruisti si fiecare neguttor caut s obtin profit), esenta conflictului este veridic portretizat n pies si este la fel de actual acum ca n 1598, cnd a fost scris. Piesa prezint dou temeri care umbreau orizontul pe vremea lui Shakespeare exact ca siacum: amenintarea din partea grupului compact strin care refuz s se asimileze si s respecte normele societtii si amenintarea din partea cmtriei care duce la falimentul total al natiunii. Cu privire la resentimentul fat de acest grup strin, una dintre principalele surse din care se inspira Shakespeare, Istoria Angliei de Raphael Holinshed, descrie cum pe vremea lui Richard I clasele de jos s-au rsculat si-au atacat casele si prvliile evreilor, iar regele Richard I a intervenit imediat cu armata ca s suprime revolta si s salveze evreii din minile populatiei exasperate. Despre cmtrie, alte surse probabile ale lui Shakespeare au fost Discursul despre Cmtrie de Thomas Wilson si scrierile lui Francis Bacon. Shakespeare ns arat oameni vii n actiune si prezint sentimentele lui Shylock cu sinceritate si mil. Plngndu-se de "antisemitismul" neguttorului crestin, Shylock zice: "adesea mi-ai reprosat c sunt cmtar. Eu am rbdat cci suferinta e soarta alor mei. Mi-ai zis necredincios si cine ... pentru c fac ce vreau cu averea mea. ... Si-acum mi ceri bani cu mprumut?" Antonio ns stie c orice crestin care mprumut de la Shylock are de-a face cu aceeasi cmtrie indiferent dac conversatia dintre ei este politicoas sau dusmnoas si rspunde: "Nu-ti cer s-mi mprumuti ca unui prieten, cci ntre prieteni nu se practic cmtria". El nu-si face iluzii cu privire la ce soart va avea dac nu poate restitui banii la termenul prescris, cnd Shylock va veni s-si ia gajul, kilogramul de carne vie din trupul lui. Cnd Shylock aude c vasele lui Antonio s-au scufundat si Antonio e ruinat, el declar imediat c va cere kilogramul de carne ce i se cuvine si alege inima lui Antonio, "cci", zice el, "dac dispare el din Venetia eu pot face orice fel de negot vreau." ntrebat la ce-i foloseste inima lui Antonio smuls din pieptul acestuia, el rspunde: "S fac momeal pentru undite." Ca apoi imediat s tin un discurs patetic: "N-are evreul ochi? N-are evreul mini, organe, membre, simturi, sentimente si pasiuni? Nu se hrneste cu aceeasi hran, e rnit de aceleasi arme, e dobort de aceleasi boli, se vindec cu aceleasi mijloace, se nclzeste si tremur n aceeasi var si-n aceeasi iarn ca si un crestin? Dac ne tai, nu sngerm? Dac ne gdili, nu rdem? Dac ne otrvesti, nu murim? Si dac ne faci vreun ru, s nu ne rzbunm? Dac suntem la fel n toate, s v semnm si-n asta. Cci dac un evreu face ru unui crestin, unde e umilinta crestinului? El se rzbun. Dac un crestin face ru unui evreu, cum s rabde evreul, dup exemplul crestinului? Tot prin rzbunare! Dac m nveti ru, am s fac ru, dar mai mult, am s-mi ntrec maestrul." Cu puterea geniului su Shakespeare a ptruns n mentalitatea evreului care se vede justificat moral n asasinarea victimei sale. Victor Hugo analiznd actiunea lui Shylock care se duce imediat la sinagog dup ce ia hotrrea s-l ucid pe Antonio zice c Shylock concepe ura lui ucigas mpotriva crestinilor ca un act religios, o actiune sacerdotal. Astfel, n Neguttorul din Venetia conflictul nu e ntre doi neguttori ci ntre dou societti, ntre dou sisteme etice, fiecare din ele cu propriile sale concepte de bine si ru si cu propria sa idee despre onoare. Cnd prietenul cheltuitor al lui Antonio nu numai c nu-i restituie mprumutul dar i cere un nou mprumut, Antonio i-l d fr nici o dobnd si fr nici un gaj; la fel, cnd Shylock vrea s-i mprumute bani lui Antonio (cernd drept gaj kilogramul de carne din trupul lui) el nu are banii, dar e sigur c un alt evreu bogat i va avansa aceast sum 2

Factorul sionist fr nici o rezerv. Acest lucru dinuieste si astzi ntre evrei ca ntre nimeni altcineva: n occident evreii nu-si rezolv disputele n curtile judectoresti ale ne-evreilor si extrem de rar i vezi pe pozitii adverse n public. Shakespeare a identificat esenta conflictului dintre evrei si natiunile-gazd: aceste natiuni n-au obiectat niciodat la prezenta evreilor pe motive de ras, ci totdeauna pe motive de comportare etic. Cci Shakespeare o cstoreste pe fiica lui Shylock, evreica Jessica, cu prietenul intim al lui Antonio; iar servitorul crestin al lui Shylock i se adreseaz cu "frumoas pgn, cea mai drag evreic." Si cronicile contemporane arat c clasele de jos care vedeau de la parter reprezentatia piesei o aplaudau pe Jessica si rolul Jessici era unul din rolurile favorite ale piesei. Portia are ncredere si-i d Jessici si sotului ei putere deplin pe proprietatea ei cnd e plecat. Iar faptul c drept pedeaps pentru ncercarea de asasinat mpotriva lui Antonio i se cere lui Shylock s se crestineze si s devin ca ceilalti venetieni arat ct de dispusi erau contemporanii lui Shakespeare s-i primeasc pe evrei ntre ei si s-i asimileze. Dac baza juridic a piesei este fantastic (nici o lege nu permite cetteanului s garanteze un contract comercial cu pierderea vietii), analiza raportului dintre lege si dreptate este magistral si multi juristi au fost uimiti cum un laic ntr-ale legislatiei ca Shakespeare a putut ptrunde att de incisiv esenta acestui raport. De timpuriu era stiut n Anglia c legea nu rezolv ntotdeauna dup dreptate; de aceea de timpuriu oamenii pe care-i nedrepttea legea se adresau regelui cernd dreptate, iar acesta ddea cazul cancelarului spre cercetare. De aici s-a nscut un sistem juridic paralel, curtea cancelarului, care cu trecerea secolelor s-a sclerozat din ce n ce mai mult si a devenit o osatur care nu se mai baza pe dreptate ci pe scripte, ca toate celelalte. Shylock si Antonio deschid discutia despre ce e drept si ce e legal din primul act; Antonio declar c el nu d cu mprumut pe camt, iar Shylock i rspunde cu povestea lui Iacob. Acesta s-a nteles cu socrul su s fie pltit cu miei ce se vor naste bltati, cci socrul su stia c din turme separate pe culori nu vor iesi multi miei bltati; dar Iacob printr-o smecherie pe care socrul su nu o cunostea a determinat s se nasc miei bltati din printi de aceeasi culoare si astfel l-a jefuit pe socrul su n mod legal "si a prosperat si a fost binecuvntat", zice Shylock. Povestea aceasta explic esenta dramei: o actiune ostil de jefuire a adversarului e legal dar inechitabil; o daun nepedepsit de lege violeaz morala. Legalitatea fr moral este noua form de rzboi n care violenta nu mai e fizic ci moral si rmne nepedepsit. Actiunea legii n pofida moralei este subiectul ultimului act al Neguttorului din Venetia. Ducele nu poate s-l opreasc pe Shylock de la a smulge inima din pieptul lui Antonio, cci contractul legal i d lui Shylock puterea s-o fac. De aceea Portia nu atac legalitatea uciderii victimei ci face apel la echitate n faimosul monolog: "Indurarea nu se msoar, ci cade ca ploaia drag din cer pe plaiul dedesubt. E binecuvntat de dou ori, de cel ce-o d si de cel ce-o primeste. E atributul nsusi al Dumnezeirii; si puterea lumeasc se-apropie cel mai mult de Dumnezeire cnd ndurarea ndulceste dreptatea. De aceea, evreule, desi invoci dreptul tu, gndeste-te: dac-ar fi s se fac dreptate, nici unul dintre noi n-ar fi crutat. Ne rugm cu totii de ndurare si ruga noastr ne nvat s fim ndurtori." Portia vorbeste de "ndurare"; n secolele ulterioare conceptul de echitate e descris prin termeni ca "echitabil", "drept", "cinstit", "loial", "onoare" si asa mai departe. Shylock argumenteaz c dac se stirbeste baza juridic a societtii, aceasta nu mai functioneaz. Portia argumenteaz c baza juridic nu creaz dreptate dac nu este mpletit cu echitatea, care nu submineaz legea ci o perfectioneaz nlturnd abuzul care se naste din aplicarea rigid n circumstante fluide. Dar Shylock e surd la argumentul Portiei cci el concepe uciderea victimei sale ca pe o datorie pe care o ndeplineste fat de grupul su: "nimeni nu urste fr s doreasc s ucid", argumenteaz el. Astfel Shylock si Antonio rmn ireconciliabili, cci ei reprezint dou societti ireconciliabile, dou concepte ireconciliabile asupra legii si moralei. Azi societatea occidental este mult mai vulnerabil dect era pe vremea lui Shakespeare n aceast confruntare. Dar deja n secolul lui Shakespeare a simtit chemarea s arunce lumin asupra acestei confruntri. Desigur Shakespeare citea n Biblie, ca toti protestantii, cum n Deuteronomul 15 Iehova porunceste evreilor "s dai cu mprumut la multe natiuni dar s nu iei cu mprumut de la nimeni si s domnesti peste multe natiuni dar s nu te supui nici uneia dintre

Ivor Benson ele." Jessica fur averea tatlui ei si i-o d sotului ei; asta a putut nvta de la povestea lui Iacob din Vechiul Testament pe care o citeaz Shylock ca s-si justifice mbogtirea prin nselciune; n aceeasi poveste Rasela fur terafimii tatlui ei si-i d sotului ei Iacob, pentru a-l face pe acesta s prospere. Si n Vechiul Testament, ca si n mintea lui Shylock, persist ideea c este un lucru binecuvntat de Iehova s faci o nedreptate unuia din alt grup dect al tu. Sentimentul de dreptate s-a nscut nu ca un concept ci ca un sentiment, zice Carl Gustav Jung care-l numeste "un factor irational." Apare sub diverse denumiri ca "iubire", "ncredere", "mil", "onoare", "altruism", "cavalerism". Este sentimentul primordial de a-ti psa de ce sentmpl cu seamnul tu pe care-l au absolut toate vietuitoarele, dar pe care numai specia uman l poate rationaliza si modifica. Acest sentiment apare puternic pentru perechea de viat, sau pentru progenitur; apoi mai putin puternic se difuzeaz n cercuri concentrice n familii, prietenii, comunitti. Dar ntre comunitti vaste ca natiunile de exemplu care sunt legate ntre ele prin interese comune de moment acest sentiment este mult slbit si la cheremul tuturor circumstantelor. Pe de alt parte ns chiar pe timp de rzboi el apare la iveal, cnd de exemplu beligeranti din partide adverse crut viata unui inamic mpinsi de acest sentiment neclar al grijii pentru seamnul tu. Sentimentul opus care se naste odat cu acest sentiment este cunoscut sub denumiri ca "ur", "dusmnie", "pericol", "antipatie", "gelozie", "suspiciune", "nencredere" si asa mai departe. Aceste dou sentimente se conditioneaz reciproc ca cei doi poli electrici, unul pozitiv si cellalt negativ, nici unul neputnd exista aparte. Cresc direct proportional; cnd pericolul e mare, altruismul d nastere eroilor care se sacrific, cum se ntmpl n fiecare moment la animale. Evreii fiind un grup de oameni care triesc printre "altii" sunt purttori ai sentimentului de "grij pentru ai mei" si "ur pentru ceilalti" n msur mult mai mare dect oricine; la ei solidaritatea de grup si ura mpotriva celor ce nu sunt membrii grupului sunt exacerbate si nversunate ca la nimeni altcineva si ei vd n coeziunea si grija pe care altii ar putea-o avea unul pentru cellalt cel mai mare pericol pentru grupul lor. Prin dezvoltarea unei societti bazate pe comert si nu pe productie, natiunile occidentale au creat un mediu ideal pentru prosperitatea unui grup care practic un dublu cod etic asa cum o fac evreii, care au grij pentru membrii grupului lor si ur pentru toti ne-membrii. n actiunea de producere a bunurilor materiale are loc a solidaritate de grup a celor angajati n procesul de productie. Evreii ns niciodat nu produc nimic; ei sunt specializati n tranzactii comerciale, singura ocupatie care le permite s fie mereu desprtiti de "ceilalti"; dac ar munci si ar produce ca "ceilalti", ar fi asimilati cu ceilalti si nu s-ar mai putea mentine ca un grup separat. Transformarea natiunilor occidentale din natiuni de productori n natiuni de neguttori care nu colaboreaz ci rivalizeaz unul cu cellalt pentru profit a creat mediul ideal n care un grup compact si poate exersa puterea colectiv mpotriva natiunii gazd. Un alt factor care favorizeaz succesul luptei evreilor mpotriva natiunii gazd este maxima libertate urmrit de membrii natiunii. Maxima libertate fr nici o ngrdire permite maxim energie, inventivitate si putere creatoare; maxima libertate permite competitie liber care dezlntuie puterea de creatie dar d si nastere unui anumit grad de nedreptate pe care societatea l-a tolerat considerndu-l un pret mic pentru avantajele energiei creatoare nelimitate. Profesorul Norman Cohn (Warrant for Genocide, 1967) observ c au existat timp de 2000 de ani comunitti evreiesti n India si n China dar n-a existat antisemitism acolo; antisemitismul, zice el, este o dement specific natiunilor occidentale crestine. Profesorul Cohn are dreptate cnd spune c n-a existat antisemitism n India si China, dar asta nu din cauz c acolo oamenii sunt normali si n occident ei sunt dementi, ci din cauz c societatea n India si China n acele 2000 de ani nu a cunoscut gradul de libertate pe care l-au cunoscut natiunile occidentale si nici dezvoltarea economic exuberant si deschis a acestora n care s poat nflori parazitar un grup compact ocupat cu cmtria. Concluzia a tras-o poate cel mai bine unul dintre cei mai faimosi si mai respectati nvtati evrei, Asher Ginsburg, cunoscut sub pseudonimul Ahad ha-Am, care scrie: "Suferintele Israelului rspndit prin lume si mai ales n aceste zile din urm, ne arat clar c noi evreii nu putem spera c vom putea tri ca o natiune separat printre strini, dar fiind n acelasi timp la fel 4

Factorul sionist cu ei si participnd n tot ce se-ntmpl n jurul nostru de parc-am fi nscuti bstinasi pe pmntul pe care locuim, n timp ce rmnem tot timpul o natiune de alt fel si cu vederi diferite de ale bstinasilor ... Dac suferim nenorociri suntem slbiti, dac prosperm sentimentul nostru national e slbit. n primul caz suntem dispretuiti de ceilalti, n cel de-al doilea caz ne dispretuim noi nsine ..." (The Way of Life). Asher Ginsburg e de prere c solutia este ca evreii s triasc n patria lor national, "pmntul strmosilor lor"; zicnd asa se refer la Palestina, fr s ia ns n considerare faptul c azi doar un numr infim dintre evrei se trag din evrei adevrati de ras semit ai cror strmosi au fost n urm cu milenii n Palestina, n timp ce, cum demonstreaz Arthur Koestler, covrsitoarea majoritate a evreilor de azi sunt hazari de ras turco-mongol din Asia, dintre Marea Caspic si Marea Neagr, veniti n Europa din Sudul Rusiei prin Ucraina si Polonia; si fr s ia n considerare faptul c n ciuda propagandei sustinute majoritatea evreilor si-au dat seama c cu tot masacrul palestinienilor, statul Israel nu e un stat viabil n care s poat tri o natiune prosper prin fortele proprii.

CAPITOLUL 2: REVOLUTIA DIN RUSIA


Iat sumarul tezelor acestui capitol:
Toti istoricii sunt de acord c secolul 20, secol de conflicte de amploare fr precedent, constituie un moment istoric unitar; Conflictele izvorsc din ce s-a petrecut n Rusia de unde s-a revrsat apoi n lume subversiunea marxist-leninist; Rusia reprezint simbolul conflictului revrsat din ea peste lume; asasinarea tarului Rusiei reprezint simbolul revolutiei din Rusia; aceleasi puteri le-au tradus n realitate si din aceleasi motive; Nationalismul evreilor din Rusia, sprijinit de evreii din celelalte tri, n special din America, a fost factorul principal n "revolutia" din Rusia din 1917; Bolsevismul din Rusia si sionismul din apus s-au nscut simultan ca dou surori gemene n aceeasi sptmn din Septembrie 1917 si de atunci ncoace au lucrat totdeauna mn -n mn.

Ct se poate sti despre revolutia din Rusia? n occident informatiile au fost msluite si suprimate; n Uniunea Sovietic si mai ales n Rusia sovietic s-au fcut cercetri mai veridice dect oriunde n lume, n timp ce n lumea asa-zis "liber" cenzura actioneaz n mod neoficial dar tot mai puternic n mistificarea istoriei bolsevismului. n 1989 diploma de onoare plnuit la Universitatea Cambridge din Anglia nu i-a mai fost conferit matematicianului rus Igor Safarevici pentru c s-a aflat c are vederi anticomuniste. Si n Statele Unite publicatiile aliniate ale "stabilimentului" au denuntat cu nversunare pe cei trei publicisti rusi invitati s viziteze America, pentru c erau semnatari ai unei scrisori publicate n Literaturnaia Rosiia care spunea adevrul despre bolsevism. Aceast preamrire n occident a bolsevismului falimentar din Rusia se datoreaz exodului masiv de evrei din Rusia nspre occident, exact cum n 1917 evreii s-au strmutat din New York si alte capitale apusene n Rusia; acum au venit napoi. Financial Times din Londra scrie c "antisemitismul cauzeaz cea mai mare migratie [evreiasc] din ultimele 500 de ani". Nathan Saranski, evreu dizident sovietic mult aclamat n pres, zice c rata de emigrare a evreilor sovietici nspre occident este de 2.000 pe zi. Alte surse estimeaz o cifr ntre 2 si 4 milioane de evrei sovietici care s-au mutat n occident. Scrie Saranski: "Nu mai e antisemitismul de pe strzi din trecut; e altceva. Pentru prima dat rusii si-au dat seama ce istorie de groaz au trit. Nu-i doar Soljenitn acum care zice c-au fost 60 milioane de victime ale terorii statului [bolsevic]; chiar istoricii sovietici conservatori dau cifra de 40 de milioane de victime." El si alti fruntasi evrei sunt ngroziti de acest "antisemitism" pentru c acest "antisemitism" caut s identifice persoanele care au condus teroarea bolsevic. Ziarul Presa Sovietic si Teatrul Mic din Moscova au artat publicului cum Yankel Yurovski a mpuscat cu dou gloante n cap pe copilul tarului care gemea n dureri n bratele tatlui su, asasinat si el de Yankel. Multi evrei nu se simt n sigurant n Rusia acum cnd faptele lor sunt dezvluite. Corespondentul din Moscova al

Ivor Benson ziarului The Jewish Chronicle din Londra a spus c tot ce doresc evreii sovietici e s plece din Rusia. Cu peste 70 de ani n urm ei au migrat n sens contrar, din America spre Rusia si Robert Wilton, corespondentul ziarului Times, scria din Petrograd: "Fiecare vapor ncrcat cu imigranti din America, Anglia si Franta care soseste aici aduce nenorocire. Toti se consider ndrepttiti s participe la jaf si trebuie s fie numiti n posturi grase la Comitetul Alimentar sau Agrar sau alte Comitete. Cu putine exceptii, toti acesti imigranti sunt evrei." Aceast nval a revolutionarilor de profesie n Rusia a fost organizat de ctre Lenin la Viena n toamna anului 1915, cu ajutorul unui plan germano-austriac de a drma Rusia, care era aliata Frantei. Lenin, Yankel Sverdlov si alti activisti evrei cu experient, multi fugiti din Rusia de politia tarist, au fost alesi s duc planul la ndeplinire. O sut de evrei revolutionari au traversat Germania si Austria ntr-un tren sigilat si au infiltrat Petrogradul. Leon Trotki (pe numele adevrat Bronstein) a sosit cu un vapor ncrcat cu evrei revolutionari de profesie din America. Una din sarcinile lor de distrugere a puterii Rusiei a fost asasinarea familiei tarului Romanov. Despre aceste asasinate s-au aflat acum toate amnuntele. Aceleasi forte, aceleasi motive, aceleasi metode de la asasinarea Romanovilor au continuat s domine toat istoria secolului 20. La 5 Aprilie 1991 s-a pus n vnzare la Londra un exemplar al arhivei Sokolov care contine documentele cercetrilor amiralului Colceac cu privire la asasinarea Romanovilor si care a stat la baza crtii lui Robert Wilton, The Last Days of the Romanovs, aprut la Londra n 1920. Cnd armata alb a amiralului Colceac a cucerit Ekaterinburgul l-a nsrcinat pe avocatul Starienkevici s dea de urmele familiei tarului creia i se stiuse de veste ultima dat n acest oras si cum acesta tergiversa, Nikolai Sokolov a fost nsrcinat s preia cercetarea. Nikolai Ross a publicat rezultatele anchetei lui Sokolov n Germania n 1987 n 2 volume. Arhiva Sokolov este astfel cunoscut si contine dovezi si mrturii sub jurmnt care dezvluie si felul n care criminalii si-au acoperit urmele, arznd trupurile victimelor n foc, dizolvnd oasele nearse n acid sulfuric si ngropnd totul ntr-o min de fier abandonat n pdurea de lng Ekaterinburg. Apoi Yankel Sverdlov, seful suprem al "securittii" bolsevice care era chiar mai puternic dect Lenin, asociatul lui intim, a primit un raport telegrafiat despre svrsirea crimei care se afl de asemenea n arhiv. [n acest rezumat vom folosi termenul "securitate" pentru a descrie politia secret care urmreste adversarii politici si aplic teroarea de stat si care a fost cunoscut sub diverse denumiri n diverse tri; aceast politie a avut si are acelasi caracter si este la fel organizat si lucreaz la fel n toate trile, dar este cunoscut cititorului romn mai ales sub aceast denumire pe care-a avut-o un timp n Romnia]. Din toate dovezile reiese clar c tarul si familia lui n-au fost asasinati de rusi. La nceputul anului 1918, scrie Wilton, conductorii bolsevici evrei au nceput s nu mai aib ncredere n soldatii rusi care pzeau familia Romanov, cci desi erau abrutizati si beti tot timpul, ncepuse s le fie mil de victimele lor. De aceea rusul Avdeiev care comanda plutonul de paz a fost nlocuit si mutat de acolo mpreun cu soldatii rusi de ctre Yankel Yurovski, fiul unui ocnas evreu din Ekaterinburg si seful securittii locale. Yurovski a adus cu sine un pluton de 10 soldati de origine maghiar amestecat cu germani din Ungaria si la 16 Iulie a confiscat armele soldatilor rusi. Wilton descrie toate aceste amnunte dup mrturia depus sub jurmnt de martori oculari, ntre care un rus numit Medvedev, singurul rus care a rmas pe lng Yankel Yurovski si care i-a povestit sotiei lui totul ludndu-se c el a fost singurul rus care a participat la mcelrirea Romanovilor. Leon Trotki scrie n jurnalul lui intim, aflat n biblioteca de la Harvard, cum Sverdlov i-a spus c tarul si ntreaga lui familie au fost mpuscati cci asa au hotrt el si cu Lenin, "ca [rusii] s nu mai aib nici un stindard." Caracterul pur evreiesc al asasinrii tarului a fost mascat doar de prezenta unuia Beloborodov, conductor al minerilor din Urali. Acesta fusese nvinuit de-o crim pentru care pedeapsa era moartea sub soviete dar n loc s fie executat a fost instaurat ca Presedinte al Sovietului Regiunii Urali ca s-i duc de nas pe minerii din Urali care nu vroiau s se lase condusi nici de Moscova si nici de evrei. Numele lui 6

Factorul sionist Beloborodov a fost atasat raportului telegrafiat prin care li se anunta lui Sverdlov si Lenin c toat familia Romanov a fost exterminat. Guvernul provizoriu instaurat de tar fusese de-acum total preluat de bolsevici si Germania a-nceput s vad c nu-i mai poate stpni pe agentii pe care i-a finantat si i-a trimis s distrug Rusia - mai ales cnd ambasadorul german Mirbach a fost asasinat la Moscova. E probabil c Germania vznd c nu-si mai poate stpni agentii plnuia s readuc familia Romanov de la Tobolsk si s-l nscuneze pe tareviciul Alexei pe tronul Rusiei; dar n drum din Tobolsk bolsevicii au capturat familia tarului la Ekaterinburg si i-au masacrat. Natural, bolsevicii au vrut s ascund aceasta de ochii lumii, dar capturarea Ekaterinburgului de ctre amiralul Colceac la 9 zile dup mcelrirea familiei tarului a dat totul n vileag. Rmsitele cadavrelor au fost descoperite si identificate dup continutul buzunarului copilului celui mai mic, dup cadavrul cinelui tareviciului si dup alte resturi care n-au ars. ntre timp occidentul trmbita de zor versiunea bolsevic. Times scria la 22 Iulie 1918 c "o conspiratie a vrut s-l elibereze pe tiranul Romanov" si de aceea Comitetul Central din Moscova a aprobat hotrrea comitetului local din Urali de a-l mpusca n timp ce restul familiei lui (ce fuseser asasinati mpreun cu tarul) se aflau n sigurant si bine sntosi. Aceast versiune n care fiecare cuvnt e o minciun a fost versiunea oficial a lumii "libere" din vest. Dar cnd bolsevicii si-au dat seama c descoperirea fcut dup cucerirea Ecaterinburgului de ctre Colceac arat clar c sotia, copii, surorile, ntreaga familie a tarului fuseser mcelriti mpreun ce el, uitnd cu senintate minciuna sfruntat oficial emis cu un an n urm, au instituit un proces a 28 de persoane acuzate c au ucis familia si servitorii tarului, 11 persoane n total. Unul Yakhanov chipurile a "mrturisit" c i-a asasinat pe Romanovi "ca s discrediteze guvernul sovietic." Ca s arunce si mai mult praf n ochii lumii, primul investigator numit de Colceac, Starnykevici, un evreu, a declarat la Asociatia Anglo-Evreiasc din Londra c evreii nau participat deloc la asasinarea familiei Romanov - desi toti detintorii puterii care au ordonat si executat asasinarea n afar de unul singur, Beloborodov, erau evrei: Goloscekin, Safarov, Volkov si Siromolotov, erau evrei si constituiau Consiliul Regional al conducerii Uralilor; Goloscekin, Efremov, Ciustkevici erau evrei si mpreun cu trei alti evrei detineau puterea terorist fiind sefii securittii; acestia din urm au organizat asasinarea Romanovilor si-au informat Consiliul Regional de felul n care i-au ucis. La timpul respectiv unul din echipa de asasini a tinut s-si afirme identitatea evreiasc scriind cu creionul pe perete n batjocur n camera n care avusese loc mcelul, versurile de Heine despre asasinarea lui Balsazar, numit "Belsatar" printr-un joc de cuvinte. Scopul era demolarea natiunii ruse, "ca s nu le lase nici un stindard", cum a decis Lenin. Au fost exterminati apoi toti cei nruditi cu familia tarului. Fratele tarului, marele duce Mihail, fusese rpit de la hotelul lui din Perm si ucis nu se stie pe unde; sora mprtesei si alte 5 rude, arestate la Perm, au fost mcelrite 24 de ore dupa asasinarea familiei tarului. Au fost ncrcati n trsuri, dusi n pdure si ucisi cu lovituri de bt. Apoi trupurile lor au fost aruncate ntr-un put de min. Ordinul a venit de la Sverdlov din Moscova si a fost executat de evreii Soloviev si Goloscekin si rusul Beloborodov. Apoi servitorii si apropiatii familiei tarului, care fuseser tinuti la nchisoarea din Ekaterinburg, au fost asasinati; valetul tarului, Volkov, a reusit s fug n pdure si i-a povestit lui Sokolov totul. La 29 Ianuarie 1919, dup 6 luni, au fost ucise alte 4 rude de-ale familiei tarului, ce fuseser prizonieri la Petrograd. Toate acestea cu un singur scop: genocidul, adic distrugerea natiunii. La 1 Septembrie 1918, la mai putin de dou luni dup masacrul de la Ekaterinburg a fost proclamat teroarea bolsevic, sub pretextul ca un evreu numit Uritki, securist de frunte la Petersburg, a fost asasinat (desi fusese asasinat tot de ctre un evreu, dup cum s-a dovedit ulterior) si sub pretextul c se fcuse un atentat la viata lui Lenin. Asociatul lui Lenin, Zinoviev (pe numele adevrat Apfelbaum) a declarat c 90 milioane de rusi "vor fi cu noi; restul vor fi anihilati." Dar rusii ncepuser s se cam trezeasc. O multime mare a fost la nmormntarea rudelor tarului ale cror rmsite au fost descoperite n mina de la Perm de ctre trupele amiralului

Ivor Benson Colceac. Rober Wilton scria: "ntreaga istorie a bolsevismului n Rusia poart pecetea unei invazii strine. Asasinarea tarului, plnuit de evreul Sverdlov si realizat de evreii Goloscekin, Siromolotov, Safarov, Volkov si Yurovski, nu este fapta poporului rus ci a unui inamic invadator." Rscolim trecutul nu ca s crem animozitti ci ca s ntelegem ce se-ntmpl cu vietile noastre; ca s-ntelegem cum un inamic asa de putin numeros a putut anihila o tar asa de colosal. Arhiva Sokolov arat c conductorii rusi nu ntelegeau ce se-ntmpl. Sokolov zice c evreii sunt asa de numerosi printre asasini pentru c erau foarte numerosi n aparatul de conducere sovietic. Listele membrilor administratiei sovietice din 1917-1918, publicate de Sokolov n cartea sa Les Derniers Jours des Romanov (Paris, 1921) si n editia francez a crtii lui Wilton, arat c n 1918-1919 din 556 nalti demnitari n statul sovietic, 457 erau evrei. Dintre ceilalti 99 doar 19 erau rusi; 35 erau letoni, 15 nemti, 11 armeni, 10 georgieni, apoi ctiva polonezi, finlandezi, cehi. Conductorii partidelor de stnga de asa zis "opozitie" de atunci erau 55 de evrei si 6 rusi. Aceste partide, de ochii lumii antibolsevice, aveau rolul de a devia si zdrnici eforturile rusilor de a se uni si a se opune. Membrii minorittilor din imperiul rus care erau ostile rusilor au servit drept fatad ca s mascheze caracterul evreiesc al revolutiei bolsevice. De fapt, acest caracter se apropie de a fi 100 %, cci multi dintre conductorii identificati ca letoni, cehi, ucraineni, erau de fapt evrei din Letonia si asa mai departe. Se ridic ntrebarea dac Lenin nu era si el evreu (vezi capitolul urmtor). n aceeasi sptmn de la nceputul lui Septembrie n care comunismul triumfa n Rusia, sionismul triumfa n Anglia prin declaratia Balfour care a decis exterminarea palestinienilor si druirea pmntului lor, hazarilor askenazi din Asia. Robert Wilton, corespondent al ziarului Times care trise 40 de ani n Rusia, vorbea perfect ruseste fr accent strin, studiase profund istoria imperiului rus si cunostea personal pe toti cei implicati n conducere, inclusiv familia imperial, povesteste evenimentele n cartea sa Russias Agony (Londra, 1918). Existaser miscri politice revolutionare n Rusia nainte de 1917, de exemplu a ofiterilor ce supravietuiser invaziei napoleoniene din 1812, dar metodele si scopurile lor erau de evolutie, de mbunttiri prin reforme, nu de distrugere prin revolutie. La aceast activitate se alturaser marii scriitori rusi ca Puskin, Dostoievski, Gogol, Cehov, Gorki, Tolstoi, care nu militau pentru nici o ideologie ci doar artau realitatea vremii lor. Dup prima revolutie socialist din 1905, au avut loc schimbri: s-a nfiintat Duma (parlamentul) cu membri alesi prin votul larg al tranilor si Duma l-a numit pe Stolpin ca prim ministru. Dar activitatea subteran a continuat n ciuda tuturor reformelor si trei prim ministri care au adus mbunttiri au fost asasinati. Multi dintre asasini erau tineri evrei care se ocupau cu asasinarea politistilor si cu jefuirea bncilor pentru ca s strng bani pentru revolutie. Crimele lor teroriste cauzau pogromuri. Dup asasinarea lui Stolpin, succesorul lui, Kokovtov, a continuat s aduc mbunttiri. A urmat n Rusia un deceniu de prosperitate si nflorire material cum nu se mai vzuse, cu larga participare a zemstvelor si a cooperativelor. Cile ferate care au acoperit Rusia au deschis terenuri vaste pentru asezri agricole noi, n special n Siberia. Dar n tot acest timp problema minorittii evreiesti care nu se las asimilat de populatie, o minoritate larg rspndit dar cu strns unitate de actiune si n legtur strns cu evreii askenazi imigrati din Rusia n toate trile occidentale, rmnea deschis ca un ulcer. Poporul rus era convertit la schimbare si progres, iar intelectualitatea era infatuat de ideologia marxist pe care acesti evrei le-o serveau. Cuvntul "bolsevik" a aprut prima dat la conferinta Social Democratilor din Rusia tinut la Stockholm n 1908, unde toti delegatii s-au declarat adeptii lui Marx dar cei condusi de Lenin vroiau o baie de snge, si-au luat numele de bolsevici fiindc erau mai multi; ceilalti vroiau progres prin reforme si-au fost numiti mensevici, adic minoritatea. Aceast conferint de la Stockholm trebuie elucidat. nti trebuie clarificat cine erau "evreii" din aceast dram. Wilton i numeste "pseudo-evrei" deosebindu-i astfel de evreii care practic religia iudaic. Acesti "pseudo-evrei" ar putea fi numiti si "pseudo-rusi", cci toti si-au 8

Factorul sionist ascuns adevratul nume folosind nume rusesti: Bronstein si-a zis Trotki, Nahamkez si-a zis Stehov, etc. Toti fceau parte din protipendada evreimii; toti erau purtati la universitate; aproape toti erau atei; toti erau nationalisti evrei n strns legtur cu nationalistii evrei din occident. n acest context, cuvntul "socialist" nseamn dou lucruri distincte: pe de o parte, socialist e cel care vede n ideologia socialist un program de schimbri politice; pe de alta, socialist e cel care nu o crede dar vede n ideologia socialist o arm de distrugere a adversarului. La Stockholm bolsevicii au fost mai numerosi dar nu si n Rusia. Imediat acesti nationalisti evrei deghizati n revolutionari rusi au nceput s infiltreze organizatiile politice socialiste si progresiste care se opuneau bolsevicilor si au pus stpnire pe conducerea lor. N-a existat niciodat nici o revolutie bolsevic: ceea ce a avut loc n Rusia a fost rzboiul nationalistilor evrei mpotriva Rusiei dus sub masca unei revolutii socialiste rusesti. Duma sprijinit de grupurile socialiste ruse a desfiintat vechiul regim ca s se trezeasc apoi c n dezordinea aparent care-a urmat puterea era concentrat n mna unei minoritti evreiesti nationaliste perfect organizate si finantate din cea mai mare abundent de peste hotare. Socialismul marxist a avut rolul pe care-l are boala SIDA, sindromul de deficient a imunittii organismului; ca si SIDA, a drmat rezistenta natural a poporului; intelectualitatea rus lipsit de aprarea imunittii naturale a czut prad virusului nationalismului evreiesc ascuns. n 1917, dup doi ani de rzboi pierdut, prestigiul monarhiei era erodat pe de-o parte de propagand, pe de alta de actiunile nevrotice ale tarinei care-au dus la scandalul Rasputin si de slbiciunea tarului care era bine intentionat dar nu avea trie de caracter. Revolutia avea multi aderenti printre soldati si civili. Cartea lui Robert Wilton si arhiva Sokolov contin un tezaur de depozitii ale martorilor oculari si dovezi despre tot ce s-a ntmplat n Rusia n acel an. ncepnd cu Martie 1917, trei grupuri distincte au executat actiuni si planuri diverse n mod simultan la Petrograd. Aceste grupuri au fost: 1) Duma sub conducerea lui Rodzianko; 2) grupri de opozitie fata de Duma; 3) nationalistii evrei numiti bolsevici. Numai acestia din urm, bolsevicii, stiau exact ce aveau de fcut si ce se ntmpla n fiecare clip, cci ei au creat n mod intentionat o stare de haos si confuzie n care poporul n-a putut vedea ce fac ei. [Nota rezumatorului: cititorul romn ar trebui s compare "revolutia socialist" din 1917 de la Petrograd cu "revolutia din Decembrie 1989" de la Bucuresti]. Procedura lor a fost urmtoarea: crearea de haos si confuzie pentru ca apoi s ias la lumin organizatia lor perfect care nu s-a dizolvat n haos ci l-a creat doar printre ceilalti. Puterea bolsevicilor a constat n capacitatea lor de a incita masele inclusiv un numr de soldati si de a le scoate pe strad [vezi Decembrie 1989 n Romnia]. Ei au avut aceast putere cci aveau o retea vast de activisti subversivi perfect antrenati si organizati si aveau control total asupra presei si tipografiilor [nota rezumatorului: exact asa s-a ntmplat n Romnia n Decembrie 1989, dect c mijloacelor de amgire a maselor au inclus radioul si televiziunea si microfoanele bine instalate anterior acolo unde au fost dirijate masele; cine a dirijat televiziunea a dirijat poporul]. Dup ce Rodzianko a esuat n ncercarea de a-si alia ministrii care se aflau la Palatul Marie, s-a rentors la palatul Tauris unde era Duma si la 15 Martie s-a format guvernul provizoriu cu printul Lvov ca Prim Ministru si alti zece ministri, nu toti din Duma. Deja n noaptea de 20 Martie bolsevicii puseser stpnire pe ntreg Petrogradul care se credea nc sub controlul Dumei reorganizate. Moscova s-a declarat alturi de Petrograd si politistii au fost dezarmati cu relativ putin vrsare de snge. Trenurile mergeau din nou, focurile care fuseser aprinse au fost stinse din nou, poporul jubila crezndu-se victorios mpotriva autocratiei nvinse. Wilton scrie cum era n interiorul Dumei (cci a avut acces intim la absolut toate forurile si evenimentele si a fost martor ocular direct; de aceea i s-a pus clusul n gur) si-a vzut cum regiment dup regiment vine si depune jurmnt de credint Dumei si presedintelui Rodzianko. Duma si Rodzianko nu vroiau abolirea monarhiei ci reformarea ei. Dar n ziua n care tarul a abdicat n favoarea Dumei, Lenin si clica lui au apreciat c a sosit momentul s-si dea arama pe fat si s preia "revolutia", asa cum fusese plnuit n mare amnuntime la o conferint international de la Berna n Elvetia. Nu se stie precis ct putere real a avut Lenin; multe

Ivor Benson lucruri indic faptul c puterea era de fapt n mna lui Yankel Sverdlov, seful securittii, numit "tarul rosu". Cu putin timp nainte de-a ncepe s functioneze Duma s-a declarat c exist un fel de "soviet" sau sfat la care au fost invitati s participe muncitorii si soldatii. Acest soviet era n afara Dumei si era condus aparent de socialisti rusi n frunte cu Cikeidze. Sovietul a declarat zgomotos c sprijin guvernul provizoriu si s-a mutat n Sala Mare de sedinte a palatului Tauris. Rodzianko, cum era de asteptat, l-a primit cu bucurie si asa au fcut toti membrii Dumei, creznd c au n el un sprijinitor sincer. Acest soviet vocifera n stil foarte patriotic si cerea s se continue rzboiul mpotriva Germaniei. nlocuirea vechii administratii cu guvernul provizoriu nu s-ar fi putut face fr socialistii din afara Dumei; iar acesti socialisti n-ar fi putut face absolut nimic fr actiunea bolsevicilor, care lucrnd subversiv si n secret au scos diverse gloate n strad si au provocat rzmerit n unele regimente de gard. Duma si acest soviet condus de rusi n-aveau nici o putere real si nu puteau restabili ordinea, cci puterea real era n mna bolsevicilor care fiind perfect organizati si finantati din belsug de guverne strine puteau scoate gloate n strad si puteau trimite agenti s dea foc si s provoace oricnd o dezordine dezastruoas. Dar pe de alt parte si bolsevicii aveau nevoie de Duma si de soviet pn puteau instaura peste tot teroarea. Pe msur ce Duma se sprijinea mai mult pe soviet, Duma pierdea autoritate si sovietul cstiga putere; iar de aici puterea a trecut n mna bolsevicilor printr-o succesiune de mutatii secrete n snul sovietului. De aici istoria e cunoscut: sovietul a dominat Duma, bolsevicii au dominat sovietul si metoda folosit a fost manipularea gloatei si crearea dezordinii dup bunul plac, cci la cererea gloatei incitate de agitatori rusii care mai aveau sentimente patriotice si umanitare erau nlocuiti n soviet cu bolsevici sau cu alti rusi care erau total aserviti bolsevicilor. Acum cnd toate miscrile se pot urmri si vedea n succesiunea lor, metoda si rezultatul sunt usor de nteles, dar la vremea aceea personajele politice de bun credint nu ntelegeau nimic din ce se-ntmpl. Prima indicatie c distrugerea era planificat a aprut la cte zile dup nasterea sovietului, cnd acesta a cerut ca si soldatii s aib dreptul la grev. Dar membrilor Dumei li s-a mai permis un timp s aib iluzia c guverneaz, pentru c reprezentau un guvern legitim recunoscut de mase; si conductorilor rusi din soviete li s-a permis un rstimp s-si pstreze iluzia c particip activ la deschiderea unui viitor luminos pentru poporul rus. Nationalistii evrei care-au condus din umbr ns erau mult superiori n executarea unor actiuni subversive oricrui politician, fie el patriot sau reprezentant al altei natiuni. Popoarele care-au construit civilizatia european, trind pe propriul teritoriu si cldindu-si civilizatia prin munc cinstit n-au nvtat niciodat arta subversiunii si-a mentinerii unei retele internationale care s duc un rzboi permanent mpotriva tuturor pe trmul intelectului. Nationalistii evrei au distribuit printre soldati si marinari proclamatii subversive care promiteau pmnt si rsplti celor care vor dezerta. Agenti ai sovietului instituiau "comitete" printre unittile militare de pe front. O mare lovitur a fost dat Rusiei cnd la cererea sovietului guvernul provizoriu a abolit pedeapsa capital; imediat s-a dezlntuit o debandad pe care statul major n-a mai putut-o opri; mai mult, unii generali au fost destituiti pentru c s-au opus debandadei si-au contrazis "comitetele de soldati." *** Dup cel de-al doilea rzboi mondial cancerul terorismului si tiraniei nationalismului evreiesc sa ntins peste Europa de Rsrit. Ambasadorul Bliss Lane a remarcat n Polonia la aparitia Republicii Populare, predominanta evreilor n posturile cheie de control asupra populatie. n Ungaria, armata sovietic l-a instalat ca prim ministru pe Mathias Rakosi (pe-adevratul nume Roth) cu un cabinet despre care Times a scris atunci c era "predominant evreiesc." n Cehoslovacia, scria ziarul The New Statesman, "att intelectualitatea partidului ct si oamenii cheie din securitate sunt evrei de origine." "Romnia", scria The New York Times n 1953, "mpreun cu Ungaria, are probabil cel mai mare numr de evrei n aparatul de 10

Factorul sionist conducere", n frunte cu Ana Pauker, fiica unui rabin. n Germania de Est Hilde Benjamin, ministrul justitiei, prezida asupra teroarei dezlntuite. Peste tot s-a vzut acelasi plan revolutionar: folosirea gloatei pentru a produce dezordine si a distruge structura existent; crearea unui haos; apoi iesirea la iveal a unei noi puteri bazate pe finantare mbelsugat si organizate de nationalistii evrei cu scopul de a pune bazele "Noii Ordini Mondiale." Winston Churchill a dat n 1920 un rezumat excelent al istoriei comunismului n secolul 20, cci ca Secretar de Rzboi britanic el avea toate sursele de informatie ale armatei si diplomatiei britanice. ntr-un articol aprut n The Illustrated Sunday Herald a scris: "Aceast miscare evreiasc nu e nou. De pe vremea lui Spartacus-Weishaupt pn la Karl Marx si apoi la Trotki (Rusia), Bela Kun (Ungaria), Rosa Luxemburg (Germania) si Emma Goldman (Statele Unite), s-a extins ntr-una aceast conspiratie ntins n toat lumea pentru distrugerea civilizatiei si pentru reconstruirea societtii pe bazele unei stagnri n crestere, pe bazele ruttii si invidiei si-a unei egalitti fortate si imposibile." Dar cu toat aceast clarviziune Churchill a fcut apoi o greseal capital: s-a lsat convins c sionismul era o arm de lupt a evreilor din occident mpotriva comunismului sovietic ateu - cnd n realitate sionismul si comunismul sunt dou arme de lupt ale aceleiasi conspiratii.

CAPITOLUL 3: PROBLEMA IDENTITTII


S vedem originile vastului fenomen istoric pe care-l numim "evreii". Sunt ei un popor care-a existat, ca si chinezii, de-a lungul veacurilor, sau sunt doar o fatad n spatele creia se ascunde o idee pe care o pot realiza diverse popoare de tot felul? n monumentala sa carte The Controversy of Zion, Douglas Reed arat c totul a nceput n 453 . Hr. cnd un mic trib al lui Iuda, de care israelitii se desprtiser cu dezgust, a produs o ideologie rasial al crei efect a fost mai dezastruos dect cel al epidemiilor sau al dinamitei: ideologia unei "rase superioare de stpni" declarat stpna tuturor celorlalti prin "legea sa". Fr ndoial c acest trib mic al lui Iuda de mult s-a dezintegrat si contopit cu alte populatii; probabil nu mai exist nicieri vreun individ cu genele acelui trib al lui Iuda. Dar iudaismul a continuat din 459 . Hr. pn azi. Majoritatea celor care-si zic azi "evrei" sunt n realitate hazari, un popor de origine turcic care-a avut cndva un imperiu vast ntre Marea Neagr si Marea Caspic, de la Volga la Muntii Caucazului, ai crui conductori au declarat iudaismul religia de stat n anul 740 AD. Ce este iudaismul n secolul 20? Dr. Nahum Goldman, presedintele Congresului Mondial al Evreilor si al Organizatiei Sioniste Mondiale, n-a putut rspunde. El scrie n cartea sa Paradoxul Evreiesc c "nu este nici o religie, nici un popor, nici o natiune, nici o comunitate cultural etc." El personal nu mai crede n religie de la 17 ani si scrie c putini evrei stiu azi de vreo religie; evreii ortodocsi sau credinciosi sunt azi o minoritate infim. Dr. Goldman l contrazice pe Jean-Paul Sartre, alt evreu, care defineste "evreul" ca "cel pe care altii-l numesc asa"; Sartre era evreu si nimeni nu-l numea asa. Dar problema "cum se recunoaste un evreu" n-are nici o important pentru evrei, care sunt de toate felurile: credinciosi si atei, de toate rasele, vorbind indiferent ce limb, cu diverse nftisri si diverse tipuri rasiale cci ei se recunosc imediat ntre ei ca fiind "evrei." Ei se recunosc imediat cci sunt declarati irevocabil ca fiind sau nu evrei de ctre o autoritate care exist n toate comunittile si se numeste Beth Din. Evreii se mpart azi n dou: askenazi si sefarditi. Cei sefarditi pot pretinde c se trag din semiti adevrati rspnditi prin lume care-au ajuns n nordul Africii si de-acolo n Spania si-n alte tri mediteraneene; cei askenazi vin din rsritul Europei. Cei sefarditi aveau limba ladino, un dialect hispano-ebraic; cei askenazi au limba idis, un dialect germano-evreiesc. Cea mai bun descriere le-o d Arthur Koestler n cartea sa The 13th Tribe, care ne spune c prin 1960 erau cam 500.000 de sefarditi si tot restul milioanelor de evrei erau askenazi. Probabil c ctiva evrei

Ivor Benson care se trgeau din Palestina au fost folositi la "convertirea" hazarilor, astfel c probabil c putine picturi de snge semit au intrat acum 13 secole n sngele "evreilor" hazari. Este foarte important s se cunoasc acest aspect genetic si lumea s stie adevrul si anume c nu exist o ras evreiasc si c doar un numr infim din cei ce-si zic evrei se trag din strmosi evrei semiti adevrati care au vreo legtur oarecare cu Biblia, iar restul "evreilor" n-au absolut nimic de-a face cu evreii din Biblie. Este foarte important s se nteleag c acuza de "antisemitism" nu are nici o baz real si este doar numele unei arme prin care se distruge adversarul politic. Nu exist si nu poate exista antisemitism sau ur de ras mpotriva evreilor pentru c evreii NU SUNT O RAS si pentru c imensa majoritate a evreilor azi NU SUNT SEMITI. Unii evrei se contopesc cu populatia n snul creia locuiesc si dispar ca evrei pentru totdeauna; asimilarea lor nu las urme pentru c ei nu sunt o ras diferit si copii lor nu sunt de ras mixt ca metisii de exemplu si nu au semnele amestecului de rase. De aceea Shakespeare n Neguttorul din Venetia a mritat-o fr nici o dificultate pe Jessica, fiica evreului, cu prietenul dusmanului crestin Antonio, stiind c publicul lui accept astfel de cstorii cu mare usurint. Dar dac evreii nu sunt o ras aparte cum de-au dat nastere de-a lungul secolelor la resentimente din partea gazdelor care-i primeau n mijlocul lor? Cel mai bun rspuns l d Dr. Chaim Weizmann, principalul promotor vizibil al sionismului care a devenit primul presedinte al statului sionist Israel. n cartea sa Trial and Error, descrie cele trei grupuri de evrei din Rusia lui natal: 1) "renegatii", care vroiau s triasc n pace cu rusii, putini numerosi; apoi, mult mai multi, 2) cei care vroiau s dezlntuie nti revolutia bolsevic si 3) cei care vroiau s rpeasc nti Palestina de la palestinieni si s instaureze Israelul. Aceast fatad a unei aparente scindri n grupul 2) si 3) le-a fost de imens folos cci le-a permis s-i conving pe politicienii occidentali ca Churchill c sionismul i poate ajuta mpotriva comunismului. Dar att sionismul ct si comunismul actioneaz sub aceiasi comand unic n acelasi scop unic: comunismul distruge ordinea existent de dedesubt, sionismul de deasupra prin puterea banului. Sionismul este deci o form de iudaism talmudic transformat ntr-un nationalism sovin si lipsit de religie care se foloseste de o fatad a religiei n lupta sa politic. Ca si Dr. Weizmann, aproape toti conductorii sionisti sunt si-au fost atei. Dar ce este "evreul?" E greu de rspuns, cci nationalismul acesta sovin care nu are o baz teritorial si care opereaz prin persoane de limb si nationalitate diferit, opereaz n secret. Dac sionismul ar fi cunoscut si scopurile sale ar fi vzute clar de ctre cei asupra crora opereaz, si-ar pierde puterea si conspiratia sionisto-comunist n-ar mai triumfa. De aceea se ascunde cu atta zel identitatea sionismului si-a evreilor. *** S-ncepem cu Lenin si Stalin. Erau ei ntr-adevr "ne-evrei?" Propaganda comunist a sustinut totdeauna c sunt "rusi" si nu s-a permis cercetarea originii lor. Despre Lenin se stie c s-a nscut si-a fost botezat la Simbirsk n 1870, fiul lui Ilie sau Elias Ulianov, un rus amestecat cu ttari sau calmuci, cum erau multi n jurul Volgi pe-atunci, si-al Mariei nscut Blank, care era n mod cert evreic din partea tatlui si era probabil evreic si din partea mamei. Despre tatl lui Lenin nu s-a fcut nici un mister; bunicul lui Lenin din partea tatlui, Nicolae, s-a rscumprat din iobgie si s-a stabilit ca croitor n Astrahan pe Volga; fiul lui cel mai mare s-a mbogtit si el ca comerciant, permitnd fiului mai mic Elias, tatl lui Lenin, s mearg la universitatea din Kazan s studieze matematica si stiintele naturale si s ajung apoi consilier de stat, un rang guvernamental echivalent cu al unui maior-general de armat si s frecventeze nobilimea ereditar, desi era nepot de iobag. Dar peste mama lui Lenin s-a asternut un vl gros; se stie doar c tatl ei, Alexander Blank, era un evreu din Odesa care dup ce s-a "convertit" la crestinism s-a mbogtit considerabil. Revista Lectures Franaises (no. 163, Noiembrie 1970) scria c n Revue de Fonds Social Juif (no. 161, 1970) se arat c Mariettei Saghinian, cunoscut romancier sovietic de origine armean, i s-a interzis s publice noi descoperiri de-ale ei despre acest Alexander Blank fcute n arhivele din Simbirsk. Acolo Alexander Blank apare sub numele 12

Factorul sionist lui adevrat de Sender Blank, schimbat n Alexander, alturi de fiica lui Miriam, nscut n 1835 la Simbirsk. Numele acesteia a devenit Maria cnd toat familia s-a convertit, ceea ce arat c ambii ei printi erau evrei. Marietta Saghinian a vrut s-si publice descoperirea n Vopros Istorii n 1964; cenzura sovietului local a cerut aprobarea Biroului Politic al Partidului Comunist care-a cerut Patriarhiei Ortodoxe s raporteze despre "conversiune"; dup care a refuzat permisiunea de publicare a materialului. Biograful evreu al lui Stalin, Isaac Deutscher, l descrie pe Lenin ca "un neamt sau baltic usor rusificat"; biograful evreu al lui Lenin, David Shub (Lenin: A Biography, New York, 1948), scrie c Alexander Blank era un evreu convertit din Odesa. Povesteste cum istoricul sovietic evreu Saul Ginsburg a gsit dosarul lui Alexander Blank n arhivele a ceea ce fusese Sfntul Sinod dar c dosarul i-a fost imediat luat din mn, ca mai apoi un coleg s-i spun c acest Alexander Blank era bunicul matern al lui Lenin. Din acel dosar s-ar fi vzut cine anume a fost bunica matern a lui Lenin. Se stie c se numea ca fat Anna Grosschopf si c era fiica unui comerciant bogat din Petersburg. Georg von Rauch scrie n Osteuropa (Mnchen, no. 4, 1970) c aceast Anna Grosschopf era fiica lui Johann Gottlieb Grosschopf nscut la Lbeck n 1766, care-a imigrat la St. Petersburg n 1790, unde s-a mbogtit. Pe de alt parte Krupskaya, sotia lui Lenin, o polonez rusificat, a scris n revista lunar a partidului comunist sovietic Bolsevic din 1938 c tatl Annei Grosschopf era un neamt nscut n Ucraina. ntrebarea este deci dac nu cumva era si Anna Grosschopf evreic din Ucraina. Un lucru e cert: a adus sotului ei multi bani cu care acesta si-a cumprat o mosie la Kokuskin; astfel a devenit familia lui Lenin "mici mosieri rusi." Prietenul lui Lenin, N. Valentinov, scrie despre tatl lui Lenin c spre deosebire de sotia lui Maria, era credincios si mergea la biseric cu copiii lui; deci cu alte cuvinte Maria Blank evita biserica. Lenin nsusi spune c de la vrsta de 16 ani a fost ateu. Deci Lenin dup regulile "iudaismului" putea fi considerat un evreu deplin, dar de ochii lumii putea trece drept rus; asta face din el un foarte valoros pion politic, cu att mai mult cu ct se pricepea foarte bine la propagand marxist. Stalin, cu numele real Iosif Visarionovici Djugasvili, este dintr-alt categorie. E fiul unui cizmar din Tiflis si nimeni nu s-a-ndoit vreodat c e georgian (gruzin); dup moartea lui a fost acuzat cu mare vlv de antisemitism. Dar sotia lui a fost evreic; se numea Rosa Kaganovici si era sora lui Lazar Kaganovici care a fost ani de zile al doilea dintre cei mai puternici oameni din Uniunea Sovietic; si ceilalti trei frati ai ei erau tot comisari bolsevici. Fiul lui Stalin s-a-nsurat cu o evreic si fiica lui s-a mritat cu un evreu. Iat cum aceast ambiant l-a transformat pe georgianul Djugasvili ntr-un "fel de evreu:" Cei mai adnc ancorati n programul politic si mai ales n programul revolutionar evreiesc, sunt de trei feluri: 1) Cei cu ambii printi evrei; 2) Cei cu tat de alt fel dar cu mam neaprat evreic; 3) Pseudo-evreii, adic ne-evreii nsurati cu evreice ai cror copii sunt crescuti ca evrei. Ca s se ascund, primii si schimbau numele; astfel Apfelbaum devine Zinoviev, Sobelsohn devine Radek, Helphand devine Parvus, Finkelstein devine Litvinov, Rosenfeld devine Kamenev, Bronstein devine Trotki, Sonnenschein devine Malik, Ulbricht devine Ustinov, Katz devine Gromko etc. La cei din categoria a doua, tot ce conteaz e ca mama s fie evreic, tatl nu conteaz, dup cum au descoperit cu mult obid multi copii din tati evrei si mame neevreice; dar numele si provenienta tatlui ne-evreu sunt folosite de acesti copii de evreice pentru a se declara rusi sau cehi sau romni sau ce-o fi dup interes (acest lucru reiese clar dintr-un articol publicat n The Jewish Chronicle, Londra, 22 Decembrie 1989, unde Nigel Davies, cunoscut juctor de sah cu tat si bunic ne-evreu, a descoperit c bunica lui din partea mamei era evreic, ceea ce fcea ca el si toti fratii lui s fie evrei). De aceea e probabil c multi rusi, letoni, finlandezi, georgieni, polonezi, etc. din guvernele sovietice au fost n realitate evrei din aceast categorie care se deghizau folosindu-si tatl ca o fatad. Dar cel mai bine ascuns este pseudo-

Ivor Benson evreul, cel care nscut din printi ne-evrei se-nsoar cu o evreic si creste copii evrei. Desi el personal nu e niciodat acceptat ca fiind evreu, el este puternic legat de interesele politice evreiesti prin toat familia lui. Stalin a fost din aceast categorie si asa au fost multi alti conductori comunisti, care mping nainte carul politic al sionismului cu mai mult zel chiar dect evreii nscuti din evrei. Pn la ultima suflare Kaganovici a fost mna dreapt a lui Stalin; cteva zile nainte de-a muri i-a fcut funeralii pompoase lui Lev Mechlin, unul dintre cei mai urti comisari evrei din deceniile comuniste al crui cosciug a fost purtat de capetele cele mai nalte sovietice, n asa fel nct populatia s priceap clar c domnia nationalismului evreiesc nu s-a cltinat n Uniunea Sovietic; si imediat dup aceea i-a dat premiul "Stalin Pentru Pace" lui Ilia Ehrenburg tot cu mare pomp, pentru c incitase trupele sovietice la masacrul "copilului nenscut n pntecul mamei"; totusi Stalin a czut n dizgratie pentru c nu s-a aliniat imediat la ordinele sionismului din occident. Harrison Salisbury, corespondent american, remarc ce oportun a fost moartea lui Stalin - ca la comand. Doctorii evrei pe care i-a acuzat c-au ncercat s-l otrveasc au fost imediat eliberati; si cu toate c Stalin a ntins domnia revolutiei evreiesti bolsevice peste jumtate din Europa, a fost repede eliminat. Lista conductorilor bolsevici cripto-evrei este interminabil. Revista Time scria n numrul din 5 Mai 1958 c Hrusciov i-a spus ambasadorului Israelului, Iosef Avidar, c Vorosilov, presedintele Uniunii Sovietice si jumtate din Presedintia sovietic, erau nsurati cu evreice; propria lui nor era evreic; Canadian Jewish Press scrie c Leonid Brejnev era nsurat cu o evreic; Times din Londra scrie n Noiembrie 1982 c "Andropov vorbeste fluent idis." Se vede c evreii nu se simt ca fiind o ras aparte si-si mrit fetele cu membrii claselor de sus ale populatiei gazde, adunnd copii acestora n snul evreimii pe ct posibil. Doar evreii care se nsoar cu femei ne-evreice sunt expulzati din evreime. Discriminarea rasial are loc din partea evreilor doar n cazul raselor care sunt vizibil diferite; n Africa sau India, de exemplu, evreicele nu se mrit cu membrii populatiei gazd si nici cu negrii din Statele Unite. Problema rasei e foarte complicat. Toti europenii sunt de rasa asa zis "caucazian"; dar exist diferent etnic ntre evreii sefarditi si cei askenazi, dup cum exist diferenta etnic ntre englezi si irlandezi. Apar caracteristicile unei rase aparte, arat antropologul Arthur Keith, cnd cstoriile au loc mult vreme n interiorul unei comunitti restrnse. Astfel apar caracteristici rasiale evreiesti n cazul acestei comunitti si astfel se delimiteaz ea de populatia gazd cu care nu vrea s se asimileze.

CAPITOLUL 4: MARILE FINANTE S I NOUA ORDINE MONDIAL


Richard Clark scrie n Technological Terrorism: "Occidentul este paralizat de o ideologie si moral acid ce face ca elita noastr politic si intelectual s se declare de partea acelor elemente care arat deschis c urmresc s distrug civilizatia occidental." Este interzis s examinezi rolul evreilor n declinul occidentului. S-au stabilit totusi cu certitudine dou lucruri: 1) "idealul" "noii ordini mondiale" instaurate n Uniunea Sovietic din 1917 este identic cu "idealul" spre care tinde occidentul; 2) n tot occidentul evreii sunt extraordinar de unitari si activitatea lor are o continuitate miraculoas, promovnd ncontinuu idealul nationalist sionist evreiesc simbolizat prin statul Israel din Palestina. Cele dou rzboaie mondiale din acest secol n-au fost dou lucruri separate, ci apartin aceluiasi fapt istoric care s-a continuat si care este un conflict nerezolvat n care aceste dou rzboaie au fost dou episoade. Tezele acestui articol ce vor fi dezvoltate si dovedite mai jos sunt:

14

Factorul sionist 1) conflictul secolului 20 deriv din alianta dintre puterea financiar si clasa intelectual, unde intelectualii au devenit servitorii finantelor, fiind banul n acest secol principala surs a puterii; 2) vom ntelege evenimentele dac vom ntelege cum s-au schimbat posesorii banului si clasa intelectual; 3) posesorii banului s-au schimbat, cci capitalismul financiar care fusese distribuit n constelatiile locale ale diverselor natiuni a fost absorbit ntr-o singur constelatie mare aservit unor scopuri urmrite de-a lungul secolelor; 4) pe plan intelectual, crestinismul a fost eliminat si nlocuit cu ideologia socialist bazat pe stabilirea unor valori comune si-a unui sistem de referint nou formulat; aceast religie secular socialist este descris de Carl Gustav Jung ca "epidemia psihic" a secolului; 5) aceste schimbri au fost cauzele care-au dus la rzboiul burilor din Africa de Sud la sfrsitul secolului trecut, unde s-a nscut pentru prima dat imperiul mondial national-socialist sionist, definit rasial si propulsat de puterea exclusiv a banului; 6) aceste schimbri n domeniul banului si-a intelectului au mpins natiunile occidentale ntr-o curs dialectic, unde banul e teza, socialismul e antiteza si "noua ordine mondial" e sinteza: banul smulge tot mai mult puterea din minile natiunilor, socialismul le amgeste cu promisiunea distribuirii egalitare a bogtiilor si aceast contradictie cred masele c va fi rezolvat n noul imperiu care apare; 7) procesul de transfer al banilor n minile noului imperiu s-a desvrsit n 1930 cnd J.P. Morgan si celelalte familii de pionieri care-au construit America au pierdut puterea ce-o avuseser n finante; 8) cauzele imediate ale rzboaielor care devasteaz secolul 20 este tocmai distrugerea din exterior a ordinii naturale stabilite n cadrul fiecrui grup prin crearea arbitrar din exterior cu forta a tot felul de structuri statale crora nu le corespund structuri nationale naturale. De aceea conflictele secolului nostru sunt altfel dect au fost cele din alte vremi; 9) toate aceste rele sunt exacerbate de marele ru al crerii de moned fr acoperire si al escaladrii datoriei nationale. Cum putem dovedi c zbuciumul politic si social al secolului izvorste n toate trile din aceeasi surs? Meteorologii au reusit s dovedeasc c diverse cutremure, inundatii, uragane, secete din diverse prti ale globului sunt cauzate de aceeasi cauz; dar meteorologii n-au fost mpiedicati n cercetarea lor de atotputernica cenzur ideologic din occident. S-au scris crti n care s-a ncercat s se explice cauza zbuciumului acestui secol: asa sunt Declinul Occidentului de Oswald Spengler si Tragedy and Hope de Carroll Quigley. Spengler a introdus ideea declinului inevitabil al occidentului, ca rezultat al aliantei dintre puterea banului si intelectualitate si n mod ciudat nu s-a artat deloc ntristat. Quigley las multe lucruri neexplicate - poate anume - dar acolo unde e dispus s explice, acolo dovedeste irevocabil cu bogat documentatie c tot ce s-a ntmplat n secolul 20 s-a nfptuit dup un plan. El prezint conspiratiile care distrug civilizatia occidental, ca Trustul Burselor Rhodes, Miscarea Mesei Rotunde, Institutul Regal pentru Afaceri Internationale si Consiliul American pentru Afaceri Externe, toate dirijate de ceea ce el numeste "o retea anglo-american" de oameni de afaceri, educatori, politicieni si ziaristi. Quigley, fiind profesor universitar de istorie si relatii internationale la Scoala de Afaceri Externe Georgetown din Washington, public o documentatie bogat inedit n acest context. Editura i-a retras imediat cartea de pe piat - desigur pentru c arunc prea mult lumin asupra celor care prefer s lucreze din umbr. El scrie: "Cunosc aceast retea pentru c o studiez de 20 de ani si timp de doi ani mi s-a permis s citesc toate documentele ei secrete ... Nu simt repulsie pentru aceast retea sau scopurile ei si am rmas intim cu multi dintre cei care o servesc. Dar am obiectat si obiectez la unele msuri pe care le ia ... n general obiectez la faptul c se ascunde, cci prerea mea e c are un rol asa de mare n istorie nct merit s fie cunoscut."

Ivor Benson Alt istoric, Arnold Toynbee, zice ntr-o comunicare la Cea de-a 4-a Conferint Anual pentru Studiul Stiintific al Relatiilor Externe (Iunie 1931) c "acum n mod discret dar din toate puterile ne strduim s smulgem ceea ce se numeste suveranitate national din minile statelor nationale din toat lumea. Si tot timpul din gur negm ceea ce facem cu amndou minile, cci nu putem nc s rpim n mod deschis suveranitatea national a statelor locale nationale ale lumii si politicianul sau publicistul care ar declara c-o face poate n-ar fi ars pe rug dar ar fi desigur discreditat." Quigley si Toynbee cred deci c a anihila suveranitatea national a popoarelor este un lucru bun, un pas nainte n spre "minunata lume nou" care se va ridica pe ruinele lumii vechi ce trebuie distrus prin foc revolutionar pentru a face loc "noii ordini". Distrugerea lumii vechi a nceput cu rzboiul burilor din 1898-1902, cnd a nceput s fie demolat imperiul britanic ca s fac loc noului imperiu. Afrikaanerii sau burii, care se deprtaser de Colonia Capului de-acum ocupat de britanici si-si cldiser cminuri si existente n teritoriul neocupat si gol de populatie de mai nspre nord, s-au trezit c pmntul pe care-l cultivau ei sub numele de Republica Transvaal se afla deasupra celor mai bogate mine de aur din lume. Imediat oamenii de stat Cecil John Rhodes si Alfred Milner s-au simtit inspirati s adauge pmntul Republicii Transvaal la posesiunile coroanei britanice. Au reusit s-o fac ocupnd att Transvaalul ct si Republica alturat Liber a Statului Orania cu pretul unor mari sacrificii materiale si de vieti omenesti; mentalitatea devenise n Anglia c ar fi pcat s lase altora bogtia pe care le-o puteau smulge printr-un rzboi nedrept. Dar circumstantele n care au fost anexate Transvaalul si Statul de Orania la imperiul britanic au fost diferite de cele n care au fost anexate celelalte posesiuni ale acestui imperiu. Nu tot poporul britanic era pentru acest rzboi de anexiune. Generalul William Butler, unul dintre cei mai capabili si credinciosi servitori ai coroanei britanice, conductorul de atunci al fortelor britanice din Africa de Sud, avertizase guvernul s nu nceap acest rzboi; si ca niciodat nainte, dezinformarea si falsul au nceput s curg. Scrie J.A. Hobson n cartea sa The War in South Africa: "Noi [britanicii] ne batem ca s punem o mic oligarhie de posesori de mine si speculanti n vrful piramidei puterii n Pretoria ... destinele politice si economice ale Africii de Sud sunt si vor rmne probabil n minile unora care sunt majoritatea strini de noi si ale cror afaceri si interese nu sunt britanice." Thomas Packenham zice n cartea The Boer War din 1979 : "S-a crezut c concernul Rand, viermii aurului, nu sunt implicati n izbucnirea acestui rzboi, dar sunt direct responsabili ... am gsit documente despre o aliant formal ntre Sir Alfred Milner, naltul Comisionar si firma Wernher-Beit, cea mai mare din concernul minelor Rand. Aceast aliant l-a mputernicit pe Milner s nceap rzboiul." Hobson face istoricul minelor de aur din Transvaal. Ctiva dintre stpni si fcuser averea aici si erau englezi: Rhodes, Rudd si J.B. Robinson. Ceilalti ns erau "un mic grup de afaceristi internationali, evrei care vin mai ales din Germania," care aveau la dispozitie imense resurse financiare din Europa de la Banca German din Dresda despre care Hobson crede c apartinea lui Wernher si Beit. Rhodes a trebuit si el s cear bani de la o dinastie bancar, de la ramura londonez a familiei Rothschild, cnd a vrut s acapareze el singur industria diamantelor din Kimberley. Generalul William Butler scria n Iunie 1899 Oficiului de Rzboi britanic: "Dac n-ar fi evreii ar fi usor de czut la o ntelegere, dar ei vor s scufunde toat tara asta n rzboi civil ... e prea evident aici si nu mai las nici o ndoial c exist curente subterane puternice ai cror promotori vor s fac acest rzboi cu orice pret n scopurile lor egoiste." Putini au observat si si mai putini au priceput c n acel moment imperiul britanic nu era n mn britanic. De aici s-a pornit o reactie n lant care a dezmembrat nti imperiul britanic si a schimbat apoi fata lumii; atunci a nceputul capitalismul financiar care s-a desvrsit n 1930. Au mai fost schimbri mai putin evidente, una fiind n metodele de-a duce rzboi, nu att pe terenul de lupt ct pe trm mintal. n ultimul deceniu al secolului trecut s-a inaugurat metoda giganticii propagande mincinoase care domin total mintile n secolul nostru. Niciodat n trecut nu s-a mintit atta si asa de nerusinat ca acum pentru atragerea maselor de englezi n acest rzboi. Aceast metod a minciunii gigantice si sfruntate l-a socat pe generalul Butler, 16

Factorul sionist care-a scris n 18 Decembrie 1898 Secretarului Coloniilor c "toate informatiile trimise din Cape Town sunt elaborate de un sindicat colosal care mprstie informatii false." Hobson scrie despre presa din Africa de Sud c era "o pres mare stpnit si actionat de un grup mic de oameni al cror scop direct este s creeze un conflict armat care s le aduc beneficiu financiar." Iat lantul evenimentelor: rzboiul burilor; rzboaiele mondiale; revolutia bolsevic cu inaugurarea supraputerii militare sovietice; drmarea imperiilor coloniale si alctuirea de natiuni noi din buctile acelor imperii dintre care mai nici una nu poate supravietui economic asa cum a fost alctuit; aruncarea Chinei continentale si altor mari prti din Orient sub clciul teroarei totalitariste rosii; nfiintarea Natiunilor Unite cu hoarda ei de agentii ca un prototip al noului guvern mondial; si subminarea tot mai mult a suveranittii nationale a popoarelor occidentale. Si tot n acest secol s-a inventat lagrul de concentrare si lovirea civililor n conflictele armate. Rdcinile din care au crescut toate aceste evenimente sunt dou: posesiunea asupra banului si aservirea intelectului. Spre sfrsitul secolului trecut s-a ajuns ca banul s predomine asupra politicii. Domeniul financiar si cel politic trebuie definite clar cci ele determin comportarea maselor de oameni. Gndirea politic este o functie social care are drept scop bunstarea comunittii n prezent ct si n viitor; bunstarea material este aici un lucru important dar secundar. Gndirea financiar dimpotriv se ocup exclusiv de prosperitatea material si pune interesele de afaceri mai presus de orice alte interese ale comunittii. Ceea ce s-a ntmplat la sfrsitul secolului trecut n-a fost o mutatie abrupt ci o culminare a unui proces lent care-a durat de la-nceputul acelui secol si care s-a desvrsit n 1930 cnd a fost eliminat dintre cei care detin puterea financiar ultimul financiar national american, J.P. Morgan. Totdeauna au existat afaceristi si bancheri care, ca Warburg, Montefiore, Rothschild, au dat cu mprumut guvernelor si-au fcut tranzactii internationale, dar nu erau perfect si total integrati ntr-un unic aparat international al puterii care dirijeaz politica n ntreaga lume. n mod paradoxal, n ciuda dominantei enorme a bancherilor evrei asupra comertului international, afaceristii ne-evrei au fost cei care au pus bazele noii clase financiare internationale de stpni ai lumii care acum const din evrei. Carroll Quigley scrie: "La vrf era Banca de Acord International din Basel, Elvetia, ai crei proprietari erau bncile centrale private din toate trile, cu proprietari ca Montagu Norman de la Banca Angliei, Benjamin Strong de la Banca Federal de Reserv din New York, Charles Rist de la Banca Frantei, Hjalmar Schacht de la Banca Imperial; fiecare din aceste bnci cuta s stpneasc guvernul trii sale manipulnd hrtiile de credit si tranzactiile monetare internationale si influentnd politicienii vnduti lor pentru rsplat material." Quigley arat c bancherii Rothschild au fost la putere n secolul 19 dar spre sfrsitul secolului "au fost nlocuiti cu J.P. Morgan" al crui birou era la New York desi lucra de parc-ar fi fost la Londra "unde", zice Quigley, "s-a nscut n realitate n 1938 dinastia financiar J.P. Morgan sub numele de George Peabody and Company." n 1930 s-a perfectat absorbirea bncilor nationale n constelatia bancar international si consecintele imediate au fost cel de-al treilea imperiu german, cel de-al doilea rzboi mondial si Republica Popular Chinez comunist. Quigley explic de ce intr n asa o descriere amnuntit a operatiilor bancare n cartea sa prin cuvintele: "Aceast a treia faz a capitalismului este de asa mare semnificatie, ramificatiile si influenta ei au fost asa de adnc ascunse n subterane, devenind chiar oculte, nct e necesar s atragem n mod special atentia asupra detaliilor organizrii si metodelor ei." Apoi povesteste cu bogat documentare procesul prin care, cum zice Wilmot Robertson, "s-au despuiat majoritatea americanilor de averile lor", sau, cum zice Quigley, s-a fcut o schimbare la toate nivelurile ... de la gustul pentru bancurile cu desene din ziare pn la componenta grupului care detine puterea n stabilimentul american." Din 1880 ncoace America fusese guvernat de o plutocratie a familiilor de bogtasi americani ca Rockefeller, Carnegie, Vanderbilt, Mellon, Duke, Whitney, Ford, DuPont, cu J.P. Morgan ca centru bancar. Erau, zice Quigley, "de religie anglicani, anglofili ca orientare,

Ivor Benson internationalisti, studiati la Harvard si cunosteau cultura european traditional." De cealalt parte a Atlanticului aveau perechi grupati n jurul centrului bancar al lui Montagu Norman. Colaborarea lor era cunoscut ca "stabilimentul anglo-american." Quigley arat c atunci cnd J.P. Morgan dintr-o afacere privat anonim s-a transformat ntr-o companie public n 1940 si a fost apoi absorbit n banca ei subsidiar Guaranty Trust Company n 1959 a avut loc decesul acestei plutocratii; grupul Morgan a vzut cum i-a fost luat puterea din mini cnd n-a mai primit votul Comitetului diriguitor al Universittii Columbia pentru candidatul su la presedintia acelei universitti. Cu alte cuvinte, de-acum nu mai sunt aceste familii de pionieri care-au construit America, acesti "anglofili de religie anglican care cunosteau cultura european", adic acesti ne-evrei, cei care stpnesc si controleaz educatia universitar n Statele Unite ale Americii. Economia Statelor Unite si Wall Street-ul au czut n minile afaceristilor internationalisti ca o par mliat, cci btlia se dusese anterior prin finantarea partidelor politice si cumprarea presedintelui, a senatorilor si-a membrilor congresului; apoi prin manipularea opiniei publice prin mass-media, presa, radiou-ul, televiziunea, crtile tiprite (toate sever cenzurate) si prin infiltrarea si coruperea organizatiilor sindicale. n acest exercitiu de ocupare total a unei natiuni care fusese liber, stpnii secreti ai Statelor Unite au fost bine instruiti de experienta lor de secole ntr-ale subminrii natiunilor gazd de ctre o natiune care actioneaz strns unit dar fr loc geografic propriu. Demolarea fondatorilor Americii a nceput n 1913, cu noua lege a impozitului progresiv si s-a desvrsit cu legea taxei de mostenire, care a determinat aceste familii s caute s scape de ruina total organiznd fundatii. Cercul lui Morgan a pierdut controlul asupra guvernului american si-a fost nlocuit cu altul: dar ca si cei vechi, noii stpni ai Americii sunt tot o oligarhie n care banul se aliaz cu intelectualitatea si nimeni n-a bgat de seam c natiunea american are acum cu totul alti stpni, cci acestia se comport cam tot ca si cei vechi. Cci si cercul lui Morgan fcea politic de stnga si-a-ncercat s fac afaceri cu sovietele; dar Morgan si acolitii lui au fost eliminati din competitie de rivalii lor evrei. Cele dou oligarhii ale Wall Street-ului, cea veche a lui Morgan si cea nou evreiasc, doreau amndou s se instaureze n vrful piramidei puterii n "noua ordine mondial", dar prin metode diferite. Vechii stpni ai Americii, ca si contemporanii lor britanici, doreau s stvileasc avansul Uniunii Sovietice si s-o absoarb apoi n "noua ordine mondial" care s fie construit dup modelul imperiului britanic si s-i aib pe ei n frunte. Noii stpni ai Americii vroiau s ntreasc si s extind Uniunea Sovietic ca un gigant militar si industrial care s nlocuiasc imperiul britanic si s fie baza "noii ordini mondiale." Aceast lupt pentru putere a culminat n 1930 cu un fenomen la care toat lumea oarb si mbrobodit de propagand i-a zis "antisemitism." Hannah Arendt scrie n cartea ei The Origins of Totalitarianism: "politica secolului 20 i-a plasat pe evrei n centrul evenimentelor ... problema evreiasc si antisemitismul ... au devenit catalizatorul miscrii naziste si apoi a organizrii structurii celui de-al Treilea Imperiu ... si apoi au provocat un rzboi de-o ferocitate nemaipomenit." Henry Ford care vedea clar c afaceristii sunt dusmanii industriei fcea o deosebire clar ntre grupul lui Morgan, pe care-i numea "constructivi" si rivalii lor, pe care-i numea "atttori la rzboi." Influenta evreilor asupra politicii nationale si internationale a dat nastere la gesturi si apeluri disperate ca cele ale Printelui Coughlin la radio, sau ale Printelui Denis Fahey n scris si ale lui Charles Lindbergh si ale grupului Cmsilor Negre din Anglia. Acestia au vzut cu ochii lor preluarea puterii politice si nationale de ctre un grup de afaceristi evrei extrem de concentrat. Un alt aspect al secolului 19 care-e pregtit ruina de azi este gndirea futurist care fcea adepti n clasa conductoare britanic. Cecil John Rhodes era unul dintre cei mai puternici oameni din istoria Angliei, dar era un vistor bntuit de iluzii incapabil s inspire loialitate sau spirit de actiune n altii. Dar agentul care conducea ideologia nu era Rhodes ci John Ruskin, profesor la Catedra de Arte Plastice de la Oxford, care le-a bgat n cap unui sir lung de generatii de englezi o ideologie cu scopul, credeau ei, de a crea o lume mai bun. Aceast lume mai bun era ca un fel de extensie a imperiului 18

Factorul sionist britanic, o uniune liber de state independente tinute laolalt de ideea abstract a "notiunii engleze." Efectul magic al acestor elucubratii deriv din credinta ntr-o "lume mai bun" unde va domni ordinea si toat omenirea se va mbogti, credint care ncepuse s ia locul religiei erodate de "lumina stiintei", astfel nct acum oamenii au pentru aceste elucubratii aceeasi fervoare mistic pe care-o aveau mai demult pentru religie. Tineretul s-a dedicat cu mult vigoare acestei ideologii care promitea un vast imperiu cu bogtie pentru toat lumea si plcerea puterii pentru ei. Acest nou val de misticism secular i-a cuprins si hipnotizat pe toti, inclusiv pe generalul Louis Botha, fostul conductor al burilor nvinsi si care urma s devin primul Prim Ministru sudafrican si pe generalul sudafrican Jan Christian Smuts. Practic acest misticism al "lumii mai bune" s-a cristalizat n organizatii ca Fondul Trustului de Burse Rhodes, miscarea semisecret a Mesei Rotunde, Institutul Regal de Afaceri Internationale, Consiliul American pentru Relatii Externe si altele. Noul misticism al lui Rhodes avea o tent rasial, cci, scrie Ralph Durand, "Cecil Rhodes of Oriel ... crede c salvgardarea pcii n lume se afl n mini teutone si-a lsat cu testament fondul de burse pentru studenti din Anglia, Statele Unite si Germania." Ideologia lui Rhodes ns a dat faliment nu din insuficient stiint politic ori financiar ci dintr-o eroare metafizic pe care-a dezvluit-o Quigley: fiecare banc central "cuta s-si domine guvernul" si s-i "influenteze pe politicieni rspltindu-i apoi cu recompense financiare." Quigley arat clar falimentul trilor asa-zise libere occidentale, care toate functioneaz crend bani fr acoperire si lund mprumut de la bnci particulare si n care domneste o coruptie politic infinit de complet si complex. Banul este acum msura tuturor lucrurilor n occident, ban produs nu de pmntul trii ci de fabrici si mai ales de speculatii afaceriste. Natiunile occidentale sunt plutocratii care se mentin la putere dominnd opinia public pe care o creeaz la comand prin mass-media si prin "recompense financiare" date guvernantilor. Rhodes, Milner si ortacii lor de la minele Rand au realizat transformarea banilor n opinie public fr s tin cont de implicatiile morale ale actiunii lor. Si au fost astfel btuti cu propriile lor arme de ctre forta superioar a banului afaceristilor internationali strns uniti ntr-un program de actiune de durat lung, care influenteaz de-acum nu propriul guvern cu forta banilor lor, ci toate guvernele lumii si cumpr acum nu politicienii din propria lor tar, ci politicienii din toate trile. Astfel au fost dati la o parte bogtasii ne-evrei de la conducerea finantelor n noua structur financiar mondial. Iar intelectualitatea crescut n misticismul secular al lui John Ruskin ca s construiasc "noua lume mai bun" pe baza imperiului britanic cu mare usurint si-a retras entuziasmul si l-a pus n slujba ideologiei lui Marx si Engels, ndrumati de care construiesc tot "o lume nou si mai bun" dar dup modelul unui alt imperiu. Trilogia lui Anthony Sutton Wall Street and the Bolshevik Revolution, Wall Street and the Rise of Hitler, Wall Street and Franklin Delanore Roosevelt, contine o multime de informatii dar este si mai informativ prin ceea ce omite cu mare grij si anume ceea ce Hannah Arendt a definit succint ca "agentul catalizator" evreiesc "n inima evenimentelor", adic rolul puterii evreiesti n politica secolului 20. Sutton crede c o structur a puterii a existat din totdeauna pe Wall Street si exist si-acum. Aceast structur a finantat revolutia bolsevic din Rusia si apoi l-a finantat pe Hitler s ia puterea. Dar Sutton simplific si distorsioneaz. Cci puterea Wall Streetului a fost mprtit in cei 20 de ani de la 1917 la 1938 ntre grupul Morgan si grupul bncii Warburg. Un grup de magnati de pe Wall Street a finantat ntr-adevr revolutia bolsevic, dar nu grupul Morgan ci grupul Warburg (n mod special Jacob Schiff din grupul Warburg) au fost patronii revolutiei bolsevice, iar Morgan a fost declarat tapul ispsitor pentru c la spartul trgului s-a trezit s ncerce s ptrund n afacerea bolsevic. n ceea ce-l priveste pe Hitler, ntr-adevr exist dovezi c grupul Morgan l-a ajutat s ia puterea, dar n acelasi timp internationalistii grupului Warburg au finantat partidul comunist din Germania n alegerile speciale din 1930 unde comunistii au avut asa mare succes. Astfel cel de-al doilea rzboi mondial a fost o lupt ntre aceste dou jumtti ale Wall Street-ului, ntre aceste centre de concentrare a puterii financiare si n aceast lupt grupul Morgan a pierdut si grupul internationalist a triumfat. Astfel se explic de ce n Anglia ultima rmsit a puterii financiare ne-evreiesti, cunoscut sub numele "grupul de la Cliveden" (Cliveden era resedinta Lordului

Ivor Benson Astor) s-a opus celui de-al doilea rzboi mondial. Si astfel se explic un episod extrem de misterios si de ciudat din istoria contemporan a Statelor Unite. Cineva a ncercat cu sprijinul Legiunii Americane si-al armatei s instaureze "o dictatur fascist" la Casa Alb din Washington. Episodul a fost amintit pe scurt pe prima pagin a ziarului The New York Times din 21 Noiembrie 1934; s-a instituit un comitet de investigare; apoi nu s-a mai auzit nimic nici despre episod nici despre comitet si nici despre investigare. S-ar prea c cei n cauz erau unele personalitti din Legiunea American si dintr-o alt organizatie numit Liga Liberttii, cu un efectiv total de 500.000 de oameni sub conducerea Generalului-Maior Smedley D. Butler, un erou plin de decoratii despre care ns nu se stie precis cum a acceptat conducerea. Cei implicati apartineau exclusiv cercurilor de potentati financiari legati ntr-un fel sau altul de J.P. Morgan. Ei erau : Grayson Murphy, director la Guaranty Company; Jackson Martindell, de la Stone si Webster, rude cu familia Morgan; apoi compania DuPont; apoi compania Remington Arms, controlat de Du Pont; si interesul financiar Morgan-Harriman. S-ar prea c potentatii financiari si industriali din grupul ne-evreiesc al lui Morgan vzndu-se deposedati pe Wall Street au ncercat un efort disperat mpotriva potentatilor finantelor internationale - efort care avusese succes n Italia si Germania sub forma national-socialismului. n secolul trecut rivalitatea dintre constelatiile bancare nationale a dat nastere goanei dup posesiuni coloniale; n secolul nostru consolidarea puterii financiare globale n minile unui singur grup internationalist a cauzat dezmembrarea imperiilor coloniale si nlocuirea lor cu o puzderie de state noi care s nu mai poat fi influentate de ctre natiunile occidentale. Pn n 1939, transformarea a fost mai lent cci noul imperiu financiar global era n curs de formare; dar dup ce acest nou imperiu financiar global a triumfat n cel de-al doilea rzboi mondial, ritmul nrobirii a devenit mai rapid.

CAPITOLUL 5: LUPT PE WALL STREET


Motto-ul capitolului este un citat din cartea lui Alexandru Soljenitn Lenin n Zrich, unde se arat c Lenin stia bine c puterea este a celor care detin banii si revolutia este fcut cu forta banului. Capitolul ncepe cu un citat din Disraeli care spune c "adesea istoria e neclar pentru c e scris de oameni care nu nteleg problema rasial n toate aspectele ei." Rasa, zice autorul, a fost definit de antropologi ca o unitate uman care apare din repetate cstorii n cadrul aceluiasi grup de oameni, dar care se manifest nu ca un grup cu snge omogen si neamestecat cu al altor rase ci ca un grup de oameni care duc aceeasi politic ntr-un scop comun. Evreii ca ras nu au deloc snge si caracteristici fizice omogene dar au cele mai puternice caracteristici rasiale din punct de vedere politic. De aceea Vechiul Testament zicnd "natiune" sau "ras" se refer la acelasi lucru. Arthur Keith, presedintele Asociatiei Britanice pentru Progresul Stiintei, zice: "caracterul rasial este cel mai puternic dezvoltat la evrei dintre toate rasele caucaziene." El nu le zice "semiti" fiindc evreii de azi nu sunt semiti. Desi cartea lui Carroll Quigley Tragedy and Hope nu vorbeste despre evrei dect atingnd usor n treact inaugurarea statului Israel si nici nu contine deloc cuvintele "sionist" si "sionism", cartea a fost imediat retras de pe piat si pus pe lista neagr pentru c contine informatii bogate si veridice din care un cititor atent poate pricepe ce rol a jucat rasa n evenimentele financiare si politice ale secolului nostru. Viteza cu care a fost cenzurat cartea lui Quigley demonstreaz ce bine functioneaz cenzura n Statele Unite ale Americii, care nu e vizibil, cum era cea de dup cortina de fier, dar e la fel de eficace. Dintre crtile de istorie, cele mai riguros excluse si la care marele public nu are voie s aib acces sunt cele care ating probleme rasiale. Autorul compar dou feluri de a scrie crti de istorie exemplificnd cu Wall Street and the Rise of Hitler de Antony C. Sutton (cu referiri la alte dou crti de Sutton, Wall Street and the Bolshevik Revolution si Wall Street and Franklin D. Roosevelt) si Who Financed Hitler de James Pool si Suzanne Pool. 20

Factorul sionist 1. ISTORICUL DE PROFESIE. n toate trei crtile citate mai sus, Sutton exclude total identitatea etnic e celor care-au cauzat evenimentele acestui secol si nu explic deloc de ce, cnd toti bancherii germani de la imperiul financiar I.G.Farben au fost condamnati ca criminali de rzboi dup cel de-al doilea rzboi mondial, numai unul dintre ei si anume Max Warburg, n-a fost deranjat sau atins cu nimic. O alt omisiune flagrant a lui Sutton n cartea sa Wall Street and the Rise of Hitler este totala lui tcere despre finantarea de ctre bancherii americani a celuilalt partid din Germania care avusese mari succese n alegerile din Septembrie 1930 si anume partidul comunist german, a crui activitate fcuse s fie Germania nfrnt n primul rzboi mondial. Ascunzndu-se n felul acesta identitatea celor care-au finantat revolutiile, toat documentatia amnuntit si laborioas a crtilor lui Sutton face mai mult ru dect bine cci mistific adevrul si neac cititorul ntr-o avalans de amnunte care nu se leag ntre ele de scopul actiunilor ntreprinse. Dar aceast avalans de amnunte poate fi valorificat pozitiv dac cititorul are si informatiile pe care Sutton nu vrea s le mprtseasc, putnd astfel construi adevrul din dou jumtti de adevr. Sutton nsusi admite c nu d o imagine complet cnd la p. 167 ntreab: "De ce au dorit bancherii internationali, elita Wall Street-ului, s-i vad pe Hitler si pe Roosevelt la putere? Nu ne-am ocupat aici de acest aspect [sublinierea noastr]." Sutton nu pomeneste deloc aspectul rasial si cnd arat cum bancherii de pe Wall Street manipuleaz politica, vorbeste numai de grupul ne-evreu al lui J.P.Morgan. Pe acestia i acuz att pentru c au fcut revolutia bolsevic ct si pentru c au provocat cel de-al doilea rzboi mondial. Dar el tace cu nversunare despre amestecul celei de-a doua elite a bancherilor de pe Wall Street, cea evreiasc, care ntr-un timp a lucrat mn-n mn cu bancherii ne-evrei din constelatia lui J.P. Morgan dar apoi de pe la 1930 ncoace i-au nvins si nlocuit. Cel mai mult se apropie Sutton de adevr cnd l citeaz pe Ford care mparte marii financiari n dou, cei constructivi ca J.P. Morgan si cei distructivi care, zice Ford, "sunt cei care fac rzboaiele." Dar apoi Sutton uit de aceast mprtire si continu s vorbeasc de parc financiarii de pe Wall Street ar fi toti un grup omogen si nu dou tabere nclestate ntr-o lupt crncen. Aceste dou tabere s-au nclestat n cel de-al doilea rzboi mondial care a costat vietile attor sute de milioane si a adus atta suferint si atta distrugere: o tabr l sprijinea pe Hitler, cealalt pe adversarii lui. Cartea lui Quigley Tragedy and Hope descrie lupta pe care Sutton o trece sub tcere. O rezumm extrem de succint mai jos. De secole dinastii de bancheri evrei, dintre care cei mai cunoscuti sunt familia Rothschild, au detinut monopolul tranzactiilor financiare internationale, dar capitalismul financiar a fost consolidat pe baze internationale n acest secol. Industrializarea trilor occidentale este exclusiv izvort din energia, inventivitatea si munca europenilor. De aceea n-a existat nici un evreu care s fi fondat vreo industrie sau vreo productie. Imperiile petrolului, crbunelui, fierului, avioanelor, automobilelor, cilor ferate, s.a.m.d. au fost toate construite de europeni crestini, ceea ce le-a dat acelor financiari ne-evrei un rstimp puterea financiar, astfel nct unii ne-evrei ca J.P. Morgan sau Montagu Norman aveau ntr-un timp mai mare putere financiar dect bancherii evrei cu Rothschild n frunte. Atunci a nceput lupta celor din urm si elimine si s-i nlocuiasc pe cei dinti si s preia puterea financiar. Lupta a dus-o grupul lui Rothschild pe plan politic, punnd pe slugoii lor din Congresul si din Senatul American s voteze legi ca taxele de mostenire, sau impozitul progresiv, care-au ruinat familiile vechi de pionieri care au construit America, si-au ruinat si distrus clasa de mijloc. O mare pierdere au suferit-o acele familii de pionieri cnd au acceptat s nfiinteze sistemul bncilor centrale n toate trile occidentale. Cel care-a organizat banca central n America a fost Paul Warburg, membru al unei puternici familii de bancheri evrei din Germania. Grupul lui J.P. Morgan si-a dat seama de succesul bancherilor evrei n revolutia bolsevic din Rusia si-a finantat imediat armata alb contrarevolutionar a amiralului Colceac. n Germania bancherii evrei au nfiintat si finantat partidul comunist si atunci rivalii lor de pe Wall

Ivor Benson Street, desi ostili nationalismului german, s-au hotrt s-l finanteze si s-l aduc la putere pe Hitler. Singura iesire din impasul n care s-au bgat cnd au acceptat s formeze mpreun cu bancherii evrei bncile private nationale centrale a fost pentru bancherii din constelatia lui J.P. Morgan s se bage si mai adnc n murdria n care-au acceptat s intre si s finanteze armate si s porneasc rzboaie - n speranta c tabra lor va nvinge. Cci de-acum bancherii ne-evrei erau bgati n aceeasi mocirl si se ntreceau cu bancherii evrei n astfel de tranzactii, abandonnd total orice pozitie moral n actiunile lor. Singurul care a spus cinstit lucrurilor pe nume si care a actionat cinstit a fost Henry Ford, care si-a fcut averea prin propriul talent si nu era vndut nimnui. Astfel, o tabr pe Wall Street sprijinea puterea lui Hitler si cuta s mpiedice distrugerea lui, n timp ce cealalt tabr, cea evreiasc, nfptuise revolutia bolsevic n Rusia si ncercase s-o nfptuiasc si-n Germania si alte tri europene. Cu acest tablou n minte se poate face lumin n htisul de informatii oferite de Sutton. Faptul c tabra bancherilor evrei a smuls frnele puterii financiare din minile familiilor de pionieri care-au construit economia american si i-au eliminat pe acestia din urm se reflect n absolut toate domeniile vietii, de la crtile cu desene pentru copii mici si moda n mbrcminte si coafur, pn la ideologia si filozofia cu care sunt ndoctrinati tinerii n scoli si universitti. Aceast schimbare n esalonul de la vrful piramidei puterii a fost flagrant vizibil cnd la pensionarea Dr-lui Nicholas Murray Butler, presedintele Universittii Columbia, care este creatia lui Morgan, acesta n-a mai avut puterea s-l numeasc pe viitorul presedinte. Dr. Butler a caracterizat atunci foarte bine momentul, spunnd: "Sunt trei clase de oameni pe lume: un grup foarte mic care face istoria si tot ce se-ntmpl, un grup putin mai mare care vede ce se-ntmpl si masele imense care habar n-au niciodat de ce se-ntmpl." n cele trei crti ale sale, Sutton atribuie toate actiunile fcute de financiarii de pe Wall Street unui singur grup din acei financiari si anume grupului care pierduse puterea si nu mai putea face nimic; pe aceia Sutton i numeste distrugtorii si provocatorii de rzboaie, zicnd c motivul lor era profitul, nicidecum ideologia. Sutton ascunde cu grij actiunile taberei evreiesti de pe Wall Street care le smulseser acelor financiari puterea din mn, pentru ca s nu-i supere pe cei ce cu adevrat detin puterea azi. El si bate joc de "istoricii amatori"; dar acestia ofer o imagine mai putin distorsionat. 2. ISTORICII AMATORI. Sunt oare James Pool si sora lui Suzanne, autorii crtii Who Financed Hitler, naivi sau foarte vicleni? James Pool, specialist n investitii si sora lui, student, au fost aplaudati de critic la aparitia crtii lor n ziarele stabilimentului, chiar n magazine ca The New Yorker. Cartea lor ncepe cu o prefat n care se vorbeste despre Hitler si despre antisemitism ntr-un ton "pe linie" folosindu-se cuvintele si sentimentele aprobate de cenzur. Dar apoi n cele 500 de pagini care urmeaz lucrurile sunt prezentate veridic si cu dovezi - ceea ce nu mai e pe linia stabilimentului. De exemplu, vorbind (pe 45 de pagini) despre simpatia pe care-o avea Henry Ford pentru Hitler (pe care Ford nsusi n-o ascundea deloc), fratii Pool arat si de ce avea Ford acele preri: cum dup ce a construit prin munca si prin geniul lui industria Ford, financiarii evrei s-au aliat ca s-i smulg din mn tot ce realizase, fortndu-l s accepte mprumuturi nrobitoare care s-l deposedeze de absolut tot ce construise si lansnd o campanie de calomnie si distrugere public si financiar mpotriva lui. Fratii Pool reproduc (cu naivitate sau cu viclenie) lupta nversunat a lui Henry Ford mpotriva haitei care s-a npustit asupra lui ca s-l despoaie de rodul muncii lui, artnd cum a scpat din ghearele bancherilor evrei de pe Wall Street prin sacrificii materiale eroice si dnd citate din spusele lui Ford de tipul: "De cte ori ceva nu e bine i gsesti pe evrei ... Evreul e un intermediar care nu munceste ca s produc ceva ci ca s profite de pe urma celor care-au produs ceva." Scriu fratii Pool: "Ford zicea c omul trebuie s fie lsat s ia de la societate atta ct a contribuit la societate; dac nu contribuie nimic, atunci nici s nu profite cu 22

Factorul sionist nimic. El vedea n America un element sinistru care const din intermediari evrei al cror unic scop este s smulg bani ... n ziarul lui The Dearborn Independent Ford scrie c evreul nu este legat de rodul muncii lui fiindc nu munceste si nu are roade; el face gheseft cu lucrurile produse de altii si le apreciaz doar n msura n care i aduc profit." n revolutia bolsevic din Noiembrie 1918 din Germania care a dus la prbusirea Germaniei n primul rzboi mondial Ford vedea propria lui istorie reeditat: atacul evreiesc pentru cucerirea puterii. Fratii Pool stiu c nici o perioad din istorie nu apare ntr-un vid ci creste din cele ce i-au premers; de aceea cnd discut victoria national-socialismului arat cum Germania a fost despuiat, mutilat si jefuit att de drastic prin tratatul de la Versailles din 1919 nct multi demnitari germani au demisionat, neputnd semna un tratat att de nedrept si distrugtor, care rpea Germaniei vaste teritorii pur germane cu 6 milioane de nemti, peste 65% din rezervele ei de minereu, 45% din rezervele de crbune, 72% din zinc, 12% din principalele terenuri agricole, toate coloniile si posibilitatea de a se redresa comercial, impunndu-i n acelasi timp s plteasc "despgubiri" de rzboi nvingtorilor. Fratii Pool se ntreab: "oare au vrut s elimine militarismul german, sau au vrut s distrug economia Germaniei si s-o elimine de pe pietele lumii? Rspunsul l vedem cnd examinm ce-au fcut cu flota german ... cci aliatii au rpit Germaniei nu numai flota de rzboi ci absolut toate vapoarele de pasageri si ntreaga flot comercial ..." Fratii Pool l citeaz pe economistul american Ludwell Denny care arat c motivul pentru care Anglia a intentat rzboi Germaniei a fost dorinta Angliei de-a elimina concurenta german. Fratii Pool arat cum Thyssen, Krupp, Kirkdorrf, cei care-au construit industria german "stteau imobili si vedeau cum munca a generatii de creatori era distrus n mod dement. Uzinele au fost nchise si-a nceput demolarea. Era o poveste de groaz. n cldura verii anului 1920, muncitorii au fost fortati s-si distrug mijloacele de supravietuire ... Nimeni nu scotea o vorb. Inginerii aliatilor se plimbau prin ateliere si nsemnau cu cret colorat masinile, sculele si uneltele care erau crate n trile lor. Dup ce-au ridicat toat prada, a nceput demolarea cu dinamit ..." Dac n-ar fi fost distrus industria si economia Germaniei poporul german n-ar fi acceptat dictatura unui singur om si-a unui singur partid. Fratii Pool arat ce ascund cu grij toti istoricii stabilimentului: c poporul german a avut de ales doar ntre dou forme de totalitarism: cel nazist si cel comunist. Desi ei nu arat cine-i finanta pe comunisti, ei arat c comunistii au fost finantati din belsug n Germania si c au provocat incidente violente si terorism bine organizat mpotriva cruia si-a ridicat Hitler unittile lui de SS. Un citat inclus n carte din Fritz Thyssen, industrias scpat din minile unei bande armate de teroristi bolsevici care l-au rpit deacas cu intentia de-al ucide, explic de ce a avut national socialismul succes: "Am trit toat viata ntre muncitori. Tatl meu a muncit alturi de ei de la nceputul carierei sale. Niciodat muncitorii din fabrica noastr nu ne-au fost ctusi de putin ostili, nu ne-au urt niciodat ... toat dezordinea si toat violenta au fost cauzate totdeauna de strini," de agitatori politici finantati si importati de la Moscova, zice Thyssen, ca "Radek ... Levine .... Axelred ... acestia erau cei care cauzau rzmeritele si asasinatele." Toti revolutionarii pe care i-a cunoscut si i-a mentionat Thyssen erau evrei. Nu numai marii industriasi ca Thyssen, Kirkdorf si Stinnes i-au identificat pe evrei ca autorii suferintelor trii si neamului lor. Si masele largi de trani si fermieri vedeau aceasta. Fratii Pool scriu: "Evreii erau intermediari n multe comunitti agrare germane. De obicei ei fceau gheseft cu vite sau tineau prvlii. Dar erau cmtari si tranii i urau atunci cnd, dup o perioad de greutti, de exemplu dup o recolt rea, trebuiau s accepte mprumuturi cu dobnzi ridicate ca s supravietuiasc." Citim despre "familii izgonite de pe pmntul pe care ei si strmosii lor l-au muncit de 300 de ani" de ctre cmtarii evrei care niciodat nu duceau lips de fonduri. Fratii Pool si mpneaz cartea cu numeroase povesti adevrate despre suferintele ndurate de poporul german dup primul rzboi mondial care aduc o not personal si dau viat naratiunii. Ei arat cum familiile din clasa de mijloc care au economisit pentru btrnete s-au vzut ruinate si reduse la foamete prin devalorizarea monedei, cum speculanti narmati cu valut strin au smuls din minile proprietarilor averi imobiliare pe preturi de nimica, cum o treime

Ivor Benson din populatie soma si o mare parte aveau doar jumtti de slujbe si cum n iarna grea a anului 1931-32 un frig npraznic a lovit tara unde aproape nimeni nu-si mai putea cumpra haine clduroase sau crbune pentru nclzit. "Hitler", arat fratii Pool, "a fost unul dintre putinii politicieni care au identificat inflatia drept arma prin care e jefuit clasa de mijloc de economiile ei pentru btrnete" - cci doar clasa de mijloc rezista si atunci, ca si acum, mpotriva totalitarismului marxist. Nu numai Henry Ford avea ntelegere pentru motivele care-l ndemnau pe Hitler. L-au sprijinit, dac nu financiar, cel putin moral si Lordul Rothermere, n ziarul su The Daily Mail si Oswald Mosley, cu Uniunea Fascistilor Britanici si Montagu Norman, presedintele Bncii Angliei, despre care nu se poate dovedi c l-a ajutat pe Hitler cu bani dar l-a ajutat crendu-i legturi. Altii prieteni ai lui Hitler n Anglia erau Lordul Sydenham, autorul crtii The Jewish World Problem; Ducele de Northumberland, care avea multe actiuni ale ziarului The Morning Post; Geoffrey Dawson, editor la Times; ducele de Windsor, care fusese regele Edward III nainte de abdicare; Sir Henri Deterding, capul firmei Anglo-Olandeze Shell. Edward III fusese silit s abdice, nu pentru c dorea s se-nsoare cu o americanc divortat, cum zice legenda, ci pentru c era pro-german. Dar acesti simpatizanti nu i-au dat bani lui Hitler. Cine l-a finantat pe Hitler? Foarte putini bani a primit de la industriasii germani speriati de comunism; unele sume le-a primit de la femei bogate fascinate de talentul su oratoric, ca sotia lui Bechstein, fabricantul de piane; dar cea mai mare parte a fondurilor Hitler le-a primit de la masele poporului german, sub form de cotizatie de partid si sub form de prestare de servicii. Peter Drucker, economist american, scrie: "Sprijinul decisiv [Hitler] l-a primit de la ptura de jos a clasei mijlocii, de la muncitori si trani, care fuseser cel mai ru loviti ... cel putin trei sferturi din fonduri proveneau din cotizatii, chiar si dup 1930 ... si de la biletele de intrare la adunri, de unde clasele de sus lipseau totdeauna." 3. ISTORIA PE SCURT Cele ce-au avut loc n Germania ntre 1918 si 1932 nu constituie o dram individual ci un episod ntr-o tragedie mai ampl care include revolutia bolsevic din Rusia, despuierea natiunilor europene de coloniile lor si instaurarea unui parlament mondial nelegitim sub forma Natiunilor Unite. Aceast tragedie se apropie azi de deznodmntul fatal. Privit n aceast perspectiv mai larg, istoria scris de fratii Pool devine clar, cci toate evenimentele secolului nostru sunt legate ntre ele. Pe scurt: n secolul trecut capitalismul financiar era concentrat pe scar national n constelatii din diverse tri care concurau ntre ele si a cror rivalitate industrial si economic a dezlntuit primul rzboi mondial si lupta pentru posesiunile coloniale de la sfrsitul secolului trecut. Dar la nceputul acestui secol dinastiile de bancheri Rothschild, Baring, Erlanger, Schroder, Seligman, Speyers, Mirabaud, Mallet, Warburg, Oppenheimer, Schiff etc. care preluaser puterea financiar n constelatiile bancare nationale s-au unit peste granitele nationale si-au produs o schimbare radical crend un sistem financiar international unitar pe care intentioneaz s-l tin sub clciul lor. Aceast schimbare radical n finante a produs o schimbare radical n politic, cci puterea financiar internationalist nu poate tolera autonomia si suveranitatea national politic. n acest tablou, sionismul este nationalismul sovin al celor care detin puterea financiar la cel mai nalt nivel si comunismul este arma ucigas folosit pentru distrugerea celorlalte nationalisme; acestea dou sunt cele dou aspecte ale luptei politice pe plan mondial care a creat azi conflicte ce n-au mai existat vreodat n istoria omenirii. Toate schimbrile majore care-au aprut n secolul nostru devin inteligibile dac se cunosc aspiratiile politice ale celor ce controleaz finantele pe plan international. Toate luptele zilelor noastre, lupta lui Ford pentru a-si pstra compania pe care el a creat-o, lupta lui Montagu Norman sau Geoffrey Dawson pentru a pstra integritatea national a capitalismului britanic, lupta lui Henri Deterding pentru a pstra n minile fondatorilor englezi si olandezi compania 24

Factorul sionist Shell, sau lupta Germaniei mpotriva invaziei bolsevismului dinafar, sunt parte din lupta civilizatiei occidentale mpotriva inamicului infiltrat din exterior care-i aduce moartea.

CAPITOLUL 6: ANALIZA "ANTISEMITISMULUI"


Capitolul ncepe cu un citat din cartea lui Alfred M. Lilienthal The Other Side of the Coin. Scrie Lilienthal: "Este semnificativ faptul c puternica si bogata comunitate evreiasc din America n-a fost n stare s studieze niciodat n mod obiectiv si stiintific cauzele antisemitismului. Nici conductorii religiosi si nici conductorii laici ai numeroaselor organizatii evreiesti nu vor s scape din mini aceast arm puternic. Dac ar permite s dispar prejudecata, si-ar pierde credinciosii ... Asta e conspiratia rabinatului, a nationalistilor evrei si a celorlalti conductori ai evreilor organizati, ca s mentin permanent prejudectile." Antisemitismul este cea mai puternic si mai periculoas minciun, n mod special periculoas acum, cnd e folosit pentru a mpiedeca popoarele occidentale s vad cum sunt mnate de la spate n tarcul "Noii Ordini Mondiale," si mai puternic dect orice, cci e sustinut de o retea mondial de organizatii care dispun de resurse nelimitate. Aceast minciun gigantic este folosit n suprimarea informatiilor si n lichidarea oricrei ncercri de a studia sau discuta n mod obiectiv o multime de probleme, dintre care cea mai important e ce se-ntmpl n Orientul Mijlociu, unde expansiunea statului Israel creaz repercusiuni extrem de alarmante. Dr. Alfred M. Lilienthal, istoric evreu care vede pericolul sionismului, scrie n cartea sa The Zionist Connection: "Cu ajutorul mass-mediei plecate si supuse, oricine critic Israelul sau politica Statelor Unite de a pune interesele Israelului mai presus de propriul interes, este ponegrit de parc ar fi rencarnarea lui Hitler ... Cei care au ndrznit s rup tcerea impus au pltit din greu pentru curajul lor de a se folosi de dreptul democratic pe care credeau c-l au". Lista victimelor care au fost astfel persecutate include pe rabinul Elmer Berger, Dr. Arnold Toynbee, Senatorul Fulbright, James Forrestal, Secretar al Aprrii, care a murit zdrobit de caldarm dup ce a czut, sau mai degrab a fost aruncat, pe fereastra spitalului unde era internat; apoi pe Moshe Menuhin, tatl celebrului violonist, autoarea Dorothy Thompson, contele Folke Bernadotte, emisarul ONU asasinat la Ierusalim, generalul Charles de Gaulle, profesorii William Burrows de la Yale si Ernest Hocking de la Harvard. La aceste victime citate de Dr. Lilienthal se pot aduga mii de alte nume, ca Ernest Bevin, fost Secretar al Afacerilor Externe britanic, filozoful Bertrand Russell, antropologul Arthur Keith, Douglas Reed, scriitor, generalul de brigad Sir John Glubb, generalul suedez Carl von Horn si Alexandru Soljenitn, scriitor. Acuzate de "antisemitism", aceste victime au suferit, arat Dr. Lilienthal, "urmriri, hrtuieli, calomnii, confruntri menite s-i umileasc, li s-a luat dreptul la libera exprimare, ... acestea sunt cteva din tehnicile de baz ale organizatiilor sioniste umanitare, de aprare ..." Organizatiile care practic aceste tactici sunt conduse de Liga Evreiasc mpotrive Defimrii, pe scurt ADL [The Anti-Defamation League], care avea n 1974 un buget anual de 7,4 milioane de dolari, avea 28 de birouri regionale si avea 300 de salariati. Fiecare birou regional are un comitet compus din "conductorii si cettenii de vaz din localitate." Organizatia aceasta este copiat n fiecare tar din occident si exercit "presiuni enorme, chiar de domeniul santajului", ne spune Dr. Lilienthal. Acuzatia de antisemitism este o minciun care nu ntmpin nici un fel de rezistent pentru c este o minciun care mimeaz adevrul n mod foarte eficace, ntorcndu-l pe dos, exact asa cum mnusa stng este imaginea identic dar ntoars pe dos a mnusii drepte. Cci ceea ce se numeste "antisemitism" de fapt este o manifestatie a anticrestinismului. Acest truc de ntoarcere pe dos a adevrului este bine cunoscut marxism-leninismului, unde popoarele nrobite erau obligate s slveasc eliberarea lor si asa mai departe. Cci ce-i supr cel mai ru pe sionisti nu este faptul c crestinii, goimii, i tin deoparte pe evrei, ci dimpotriv, faptul c sunt dispusi s-i primeasc si s-i asimileze pe evrei. Isi Leibler, presedintele Consiliului Executiv al Evreilor din Australia, zice: "Principala amenintare

Ivor Benson care planeaz asupra supravietuirii noastre este pierderea crescnd ce-o suferim datorit cstoriilor mixte si asimilrii noastre ... aproape toti tinerii nostri merg la universitate ... lucru bine venit dar pe de alt parte lucru care favorizeaz asimilarea, cci universittile niciodat n-au acceptat separarea n grupuri religioase, etnice si separatiste" (The Australian Jewish Times, 30 Decembrie 1979). Leibler recomand intensificarea cresterii copiilor evrei n spirit separatist. Toti conductorii evreimii se tem ca si Leibler de efectul generozittii si liberalismului cu care-i accept crestinii pe evrei. Citm la-ntmplare: Howard Morely Sachar scrie n The Course of Modern Jewish History: "Nationalismul evreiesc ... a fost reactia la pericolul asimilrii. .. de aceea Yehiel Michel Pines si Zeev Wolf Jawitz au renviat felul de trai al gheto-ului..." Dr. Joseph Kastein, unul dintre cei mai celebri istorici ai evreilor, zice: "S nu uitm marea nvttur a istoriei noastre c antisemitismul nu e o problem pentru evrei ci pentru ceilalti" (History and Destiny of the Jews). Louis Golding scrie si el: "Antisemitismul nu e o problem pentru evrei ci pentru ceilalti" (The Jewish Problem). Astfel, rasismul practicat de evrei pe ascuns, provoac o reactie la "ceilalti" pe care-i lezeaz si replica celor lezati e apoi condamnat sub numele de "antisemitism." Antropologul Sir Arthur Keith arat: "Trebuie s mentionm o alt caracteristic rasial a evreilor. Ei au un dublu cod de comportare: fat de ai lor au un cod (de prietenie) si fat de toti ceilalti un altul (de dusmnie). Am vzut c existenta unui dublu cod de comportare este un indiciu c se naste o ras." Savantul evreu Bernard Lazare scrie: "Deoarece dusmanii evreilor apartin la rase diferite si triesc departe unii de altii, sub legi diferite si guvernati de principii diferite, deoarece au obiceiuri diferite si sunt diferiti ca mentalitate unii de ceilalti, astfel nct nu este posibil s judece la fel despre nici un subiect, trebuie c cauza antisemitismului a fost din totdeauna ceva inerent Israelului si nu ceva extern" (Anti-Semitism). Iat-i deci pe egalitarii fanatici si intelectualii stngisti din occident cum promovnd cu fervoare crezul lor egalitar au promovat de fapt ca stpni ai tuturor pe cei mai fanatici rasisti si separatisti care-si asum suprematia asupra celorlalti. "Intelighentia progresist" viseaz c-a instaurat o lume fr rase si nationalitti n care domneste pacea si buna ntelegere ntre toti oamenii-cetteni ai universului, n timp ce evreii, colegii lor n opera de distrugere a nationalittilor, o fac pentru a realiza triumful rasei lor asupra masei amorfe de sclavi la care-au fost redusi ceilalti. Dr. Nahum Goldman scrie cu uimitoare sinceritate: "Noi suntem cei mai separatisti dar si cei mai universalisti oameni din lume" (The Jewish Paradox) si continu artnd c separatismul e pentru "noi, evreii", iar universalismul e pentru "ilalti". Cea mai bun descriere a metodelor folosite pentru a distruge vitalitatea, independenta, creativitatea si constiinta national a popoarelor de goimi o dau Protocoalele nteleptilor Sionului. Arat aceste protocoale c un factor major n distrugerea planificat a culturii care cauzeaz decderea natiunilor, este falsificarea disciplinelor academice care studiaz omul, adic antropologia, psihologia, etnologia, genetica uman, stiinta politicii si istoria. Cel mai frapant exemplu l ofer psihologia: Dr. Thomas Sasz arat cum anti-crestinismul lui Freud st la baza tiradelor lui mpotriva religiei crestine si devotamentului lui pentru sionism: "Imaginea ce-o are publicul despre Freud ca un iluminat, emancipat, nereligios, care a descoperit cu ajutorul psihanalizei c religia e o boal mintal, e o gogorit ... din primele zile a sprijinit sionismul; l cunostea si-l respecta pe Herzl; ... fiul lui era membru al organizatiei sioniste Kadimah, unde el nsusi era membru de onoare" (The Myth of Psuchotherapy). Dr. Sasz arat apoi cum imaginea ce-o avea publicul pe-atunci despre evrei ca "liberali, progresisti, oameni de stiint" fcea ca orice crestin ridica obiectiuni la freudianism s fie acuzat de antisemitism. De aceea criticile evreilor l-au suprat pe Freud cel mai mult, ca cele ale lui Karl Kraus, care-a zis c "psihanaliza e o boal pe care pretinde c-o trateaz", sau ale lui Theodor Lessing, alt scriitor evreu care-a zis c "psihanaliza e o monstruozitate a spiritului evreiesc". Dr. Sasz, el nsusi evreu si profesor de Psihiatrie la Universitatea din New York, arat cum avocatii lui Freud acuzau de antisemitism pe orice crestin care demonstra c freudianismul este nu att o stiint ct o activitate evreiasc, sau c, asa cum l practic Freud si ciracii lui, e o practic imoral si urt. Cnd ns un evreu aducea aceste critici, atunci se pretindea c sunt o dovad de slbiciunea mintii lui sau de faptul 26

Factorul sionist c suferea de un complex evreiesc de ur mpotriva lui nsusi. Cum mahomedani nu erau la Viena si dac erau nu le psa de Freud, nimeni n-a putut evalua n mod stiintific freudianismul, arat Dr. Sasz. Remarca Dr-lui Sasz c freudianismul n-are nimic de-a face cu stiinta, doar cu evreimea, se aplic si la alte doctrine "stiintifice", ca de exemplu la antropologia lui Franz Boas care pretinde c nu exist diferente psihice ntre rase n ciuda diferentelor fizice evidente. Toti promotorii acestei antropologii egalitare sunt evrei: Boas (printi evrei din Rusia), Ruth Benedict (din New York, profesoar la Columbia University), Isador Chein (New York, staroste la Curtea Suprem n desegregarea rasial), Theodosius Dobjanski (din Rusia, profesor de Zoologie la Columbia University), Melville Herscovici (profesor de Antropologie la Northwestern University), Otto Klineberg (lector de antropologie si psihologie la Columbia University), Ashley Montagu (nume schimbat, profesor de Antropologie la Rutgers University), Gene Weltfish (lector de Antropologie la Columbia University) si asa mai departe. Savantii crestini care ncearc s-l combat pe Boas n-o pot face, cci ei trateaz cu curtoazie academic si argumenteaz pe trm stiintific, iar Boas si ciracii lui trateaz de pe pozitiile militante ale politicii sionismului de distrugere a culturii si identittii tuturor ne-evreilor si de promovare ca unic stpn suprem a rasei evreiesti n mod riguros pstrat pur si separat. De aceea imediat ce un savant adevrat ncearc s aduc date si fapte, scoala lui Boas explodeaz cu invective ca "rasisti", "fascisti", "nazisti" si chiar "dementi", mpotriva argumentelor stiintifice ale oponentilor. Exact la fel se-ntmpl cu istoricii care scriu despre cel de-al doilea rzboi mondial: povestea cu cei 6 milioane de evrei chipurile gazati de nemti nu e un fapt istoric ci o afirmatie ce apartine ideii nationale evreiesti; de aceea nu se permite analizarea stiintific a acestei legende si invectivele cu care li se pune pumnul n gur cercettorilor cinstiti sunt nsotite uneori de violent fizic. Azi sunt intimidati si terorizati mai ales crestinii, iar n trecut cnd conducerea evreiasc era mai putin atotputernic erau intimidati si terorizati evreii pentru a-i mentine solidari n grup compact. Bernard Lazare scrie c evreii moderni nu mai stiu ce-nseamn ritualurile religioase iar iudaismul rabinic e, zice el, "o religie a rationalismului." "Constiinta national", zice el, nu religia, i tine pe evrei uniti; evreul n-are religie, e chiar ateu, zice Lazare, "dar tot evreu rmne cci crede n rasa lui." Citate similare se pot aduce din alti scriitori evrei. n momentul de fat patima care-i tine pe evrei strns uniti nu mai e teama de ceilalti ci lcomia pentru bunurile celorlalti. Bernard Lazare se laud cu asta: "Evreul care e personal mai dotat dect ceilalti concurenti si sporeste avantajul fiind strns unit cu ai lui ... si astfel puterile lor sporesc actionnd n comun." Dar cum e evreul personal mai dotat dect ceilalti concurenti? Boris Pasternak, evreu si el, a remarcat c numai mediocrittile si caut avantajul organiznduse n blocuri pentru a elimina competitia - si conductorii evreimii l-au atacat imediat pentru c este "un evreu antisemit." Astfel n societatea burghez contemporan unde numai averea personal conteaz evreii au monopolizat afacerile, profesiunile si politica, iar goimii s-au asternut supusi la picioarele lor cersind fiecare avantaje personale. Cum se poate remedia decderea societtii? n primul rnd prin ntelegerea exact a strii de lucruri, prin evitarea unei reactii emotionale dictate de lozinci. Chiar Isi Leibler, citat mai sus, ne d rspunsul: prin o mai mare asimilare a acestui element separatist si distrugtor. Cci cu ct e mai asimilat cu atta e mai putin distrugtor; asimilarea e pericolul lui si salvarea celorlalti. n al doilea rnd natiunile trebuie s stie cum actioneaz "dublul cod moral" si s nu-l practice dar nici s nu-i cad victime. Grupul separatist si distrugtor trebuie asimilat prin curtoazie si dreptate, dar nimeni nu trebuie s cad victim minciunilor si propagandei. De dou mii de ani am vzut c asa-zisul antisemitism este de fapt reactia la anticrestinism; dar am vzut si c gloata nfuriat si violent nu face nimic bun si nu rezolv problema. Nu trebuie s uitm ns c acuza mincinoas de antisemitism este arma chimic cu care-si paralizeaz victima fortele care mping natiunile spre catastrofa global.

Ivor Benson

CAPITOLUL 7: ISTORIOGRAFIA EVREIASC Un exemplu excelent este cartea Dr-lui Gideon Shimoni, lector de Ebraism Contemporan la Universitatea Ebraic din Ierusalim Jews and Zionism: the South African Experience 19101967 (Oxford University Press: Cape Town, 1980). Scris pentru evrei, cartea arat istoria Africii de Sud n ultimii 60 de ani din punctul de vedere exclusiv al intereselor unei fractiuni minuscule a populatiei; iar n cele 364 de pagini ale crtii nu exist nici un cuvnt de interes sau mil pentru imensa majoritate a oamenilor de-acolo, dect atunci cnd pot fi folositi n interesul evreilor. Zice Henry L. Feingold, profesor de Istorie la Universitatea din New York: "Oare au evreii ceva idiosincretic ... care rezist studiului si uneltelor cercetrii moderne?" (Special Interest Report publicat de Consiliul American pentru Iudaism, August 1982). Rspunsul i-l d istoriograful evreu de limb francez James Darmesteter, care spune: "Nu toti cei care cerceteaz [istoria religiilor] ajung la asa un grad de senin impartialitate nct s studieze faptele doar pentru a le ntelege, astfel nct gndirea lor s fie la un nivel care s nu le permit s trag concluzii dictate a priori de prejudecti efemere ale politicii, ale credintei religioase, sau ale metafizicii" (Camp dOeuil sur lHistoire du Peuple Juif, Paris, 1892). Pentru care James Darmsteter a fost declarat de ctre Richard J.H. Gottheil c nu este evreu adevrat ci este un "francez de ras evreiasc" (Zionism). Deci poti fi sau istoric evreu sau istoric cu respect pentru fapte si adevr, dar nu amndou deodat. Asta nu nseamn c toti istoricii care nu sunt evrei au scris istorii care respect faptele si adevrul; de fapt, o foarte mic parte din scrierile istorice respect faptele si adevrul. Cci istoria o scriu nvingtorii care prezint faptele n spre lauda si folosul lor. Tot asa cum cenzureaz si dicteaz ce se public si se stie despre evenimentele contemporane, detintorii puterii cenzureaz ce se stie si se public despre trecut. Totusi exist diferente ntre istoria scris de evrei si cea scris de ceilalti. Diferenta principal o constituie subiectul, care n primul caz este exclusiv despre comunitatea evreiasc si nu are nici o legtur cu viata maselor de oameni ale natiunilor-gazd. Cuvintele folosite sunt uneori necunoscute publicului larg n orice limb e scris istoria, cci sunt termeni legati de politica si ritualurile sionului care nu apar n dictionare. Desi foarte multe crti de istorie scrise de ne-evrei nu respect faptele si adevrul, exist si crti care le respect. Astfel, n timp ce istoriografia pe linie din Marea Britanie turna n urechile publicului minciunile nerusinate ale guvernului britanic despre rzboiul burilor din Africa de Sud, cartea lui J.A. Hobson The War in South Africa (James Nisbet, London, 1900), sau a lui Thomas Pakenham The Boer War (Jonathan Ball and Weidenfeld & Nicholson), sau autobiografia locotenent-generalului Sir William Butler (Constable, London, 1912) sunt veridice. Adevrul mai strbate la iveal n istoriografia ne-evreiasc, chiar dac o face trziu, cnd, vorba Lordului Acton, "pe nimeni nu-l mai serveste suprimarea acelui adevr." Dar n toat istoriografia evreiasc nu exist de-a lungul secolelor nici o singur pagin care s nu fie total pus n slujba unei conceptii foarte nguste si atotputernice despre interesul national al evreilor si adesea promovarea acestui interes este nsotit de blesteme si invective adresate acelor istoriografi evrei care au ncercat s reconcilieze interesele morale ale evreilor cu cele ale celorlalti oameni; unul dintre evreii cei mai nversunat blestemati de ctre evrei a fost filozoful Baruch Spinoza. O astfel de ncercare de reconciliere a fcut Moses Maimonides, nscut la Cordova n 1135, pe vremea cnd acolo se afla centrul talmudic, centrul politicii nationale evreiesti. El a scris: "Nu e voie s nseli pe nimeni n afaceri. Iudaicii si ne-iudaicii trebuie tratati la fel ... Cei care-si nchipuie c e voie s-i nseli pe goimi gresesc din ignorant ... Atotputernicul nu vede cu ochi buni nselciunea, duplicitatea, amgirea, tragerea pe sfoar a goimilor cci toti cei care fac nedreptti sunt urti n ochii Domnului Dumnezeul tu". Pentru aceste cuvinte rabinii talmudici ai comunittii evreiesti au pretins Inchizitiei spaniole s-l condamne pe Moses Maimonides, zicnd: "Dac v curtati de ereticii vostri, trebuie s-i curtati si pe ai nostri" (vezi Douglas 28

Factorul sionist Reed, The Controversy of Zion). Recent, Dr. Alfred Lilienthal, renumit savant evreu si autorul crtii The Zionist Connection, a fost excomunicat de ctre ierarhia evreiasc din Statele Unite. Natiunea evreiasc, care nu mai are nici o identitate religioas cci chiar si istoriografii evrei recunosc c religia nu mai joac nici un rol si care nu are teritoriu national cci trieste mprstiat pe teritoriile nationale ale ne-evreilor, este strns unit datorit politicii stringente de separare de ceilalti oameni si deghizare de ochii lumii. Separatismul si secretul vietii nationale evreiesti face adevrata ei cunoastere istoric foarte grea. O mare parte din cartea lui Shimoni e dedicat luptei dintre sionism, care e o ideologie national nereligioas si iudaism. Printre iudaisti era Reverendul A.P. Bender din Cape Town, care zicea c cucerirea "trii fgduintei" promise de Iehova lui Moise o va face Dumnezeu si c sionismul e o iluzie, iar evreii ar face mai bine s triasc n pace pe pmnturile pe care se afl. Dar sionismul fcea mari progrese n Africa de Sud, unde, zice Shimoni, era mult mai puternic dect n Marea Britanie sau America si unde generatii de tineri evrei au fost crescuti n sionism si nimic altceva. Cartea lui Shimoni are un ton total lipsit de religiozitate si demonstreaz clar c evreii care triesc n snul natiunilor occidentale sunt o organizatie politic foarte bine nchegat strin intereselor nationale locale si integrat la nivel international ca o natiune separat de toate celelalte cu interese nationale si valori total diferite si desprtite de ale gazdelor. Nicieri n cartea lui Shimoni nu se spune c evreii consider Israelul ca fiind patria mam n care doresc s se ntoarc; aceast poveste despre destinul imaginar al evreilor este aproape exclusiv servit crestinilor. Dr. Alfred Lilienthal arat cum denominatiile "crestine" evanghelice din interiorul Israelului slujesc cu neprecupetire interesele sioniste (Middle East Perspective, Decembrie 1984). Pericolul de moarte pentru cultura crestin l constituie aceast natiune supranational strin natiunilor gazd care are enorm si decisiv influent asupra guvernelor tuturor trilor gazd, inclusiv n fosta Uniune Sovietic (si nainte si dup schimbarea numelui ei), n toate domeniile, cel economic, cel politic si cel cultural. Cercettorilor occidentali le revine sarcina de a prezenta n mod stiintific o istoriografie care a fost n mod riguros ascuns de ochii natiunilorgazd. Aceast sarcin este cu att mai urgent cu ct evenimentele contemporane din Orientul Mijlociu ating interesele tuturor natiunilor dar deciziile luate favorizeaz numai interesul natiunii evreiesti. Antropologul Sir Arthur Keith examineaz succint n cartea sa A New Theory of Human Evolution fenomenul "antisemitismului" si prezentarea lui este amplu sprijinit de aproape toate istoriile, biografiile si autobiografiile scrise de evrei de-a lungul secolelor. Scrie Arthur Keith: "evreii duc o lupt continu mpotriva popoarelor n mijlocul crora triesc". Aceast lupt este deghizat n zilele noastre sub masca "luptei pentru pace", asa cum o dezvluie satiric George Orwell n cartea sa 1984, unde "inginerii noii societti" demonstreaz cum "rzboiul e pace si pacea e rzboi". Cartea lui Orwell analizeaz una din metodele cu care elita subjug si conduce masele. E bine cunoscut de toti cei care-au trit sub comunism. Dar n afara lagrului socialist s-au aplicat si se aplic alte metode n domeniul finantelor pietei "libere", n mass-media, n partidele politice, n sistemul judiciar, n nvtmnt si n domeniul artelor, metode care includ, dup cum arat Shimoni, acte de violent, de terorism si de revolutie subversiv. Dr. Shimoni descrie organizarea revolutiei subversive n Africa de Sud de ctre evrei si nu explic nici nu justific nimic, stiind c cititorii lui, fiind evrei, au prezent n minte contextul interesului national evreiesc pentru care s-a rsturnat guvernul Africii de Sud. El arat c lupta a nceput n 1950 cnd guvernul Africii de Sud a introdus legea mpotriva comunismului: "Nume evreiesti apreau tot timpul pe fiecare fatet a luptei: printre liberalii reformisti; printre radicalii comunisti din opozitie; n curtea cu juri, ca acuzati sau ca avocati ai aprrii; pe listele celor crora li s-a interzis activitatea politic organizat sau a celor care emigrau ca s nu fie arestati. Au fost proeminente mai ales n timpul procesului intentat trdtorilor asa de vast comentat n ziare... Procesul a-nceput n Decembrie 1956 cu arestarea a 156 de persoane acuzate de trdare sub form de conspiratie pentru rsturnarea statului cu mijloace violente si nlocuirea lui cu un stat bazat pe comunism. Dintre arestati 23 erau albi, mai mult de jumtate din ei erau evrei."

Ivor Benson Shimoni d numele lor: Yetta Barenblatt, Hymie Barsel, Lionel (Rusty) Bernstein, Leon Levy, Norman Levy, Sydney Shall, Joe Slovo, Ruth (First) Slovo, Sonia Bunting, Lionel Forman, Isaac Horvitch, Ben Turok, Jacqueline Arenstein, Errol Shanley, Dorothy Shanley, adugnd: "capac la toate, ntr-o faz a procesului avocatii aprrii erau condusi de Israel Maisels, dar seful acuzrii era nimeni altul dect Oswald Pirow. Juxtapunerea e izbitoare: Maisels, proeminent conductor evreu, i apr pe cei acuzati c vor s rstoarne pe suprematistii albi; Pirow, nationalistul extrem africaaner si fost simpatizant nazist, aprnd suprematia alb." Dar cartea lui Shimoni nu pomeneste de nici un conflict ntre cei care vor s rstoarne guvernul cu violent si restul comunittii evreiesti. Aceeasi ngduint o arat comunitatea evreiasc fat de revolutia sngeroas din 1963 cnd la un raid al politiei s-a gsit n locuinta luxoas a lui Arthur Goldreich din Rivonia, lng Johannesburg, aproape toat conducerea miscrii revolutionare negre comuniste Umkonto we Sizwe (Lancea natiunii), incluznd, scrie Shimoni, "pe Sisulu si Kathrada, conductorii Congresului African si-al Congresului Indian, ambele organizatii interzise, care se ascundeau de politie. Cinci dintre cei arestati erau albi, toti evrei. Erau: Arthur Goldreich, Lionel Bernstein, Hilliard Festenstein, Dennis Goldberg si Bob Hepple". Dublul rol jucat de comunitatea evreiasc n distrugerea Africii de Sud l explic Nathaniel Weyl in cartea sa Traitors End, unde scrie: "Un ingredient si mai important poate a fost rolul conductor al evreilor n Africa de Sud n finante, minerit si alte posturi de comand n economia natiunii pe de o parte si n miscrile revolutionare si de reform rasial pe de alta. De la-nceput evreii au fost n fruntea partidului comunist si-al diferitelor lui fronturi. Tot ei erau si-n fruntea diverselor miscri care cutau s rup barierele care separau populatia alb de ceilalti." Astfel vedem ciudata contradictie dintre situatia privilegiat a unei minoritti etnice bogate si participarea ei covrsitor de mare, enorm de disproportionat fat de numrul membrilor ei printre restul populatiei, n organizatiile subversive care tindeau s rstoarne societatea n care prospera. Cartea lui Shimoni si celelalte crti adresate exclusiv cititorilor evrei nu explic acest paradox, care devine explicabil doar prin prisma tezei lui Keith c natiunea evreiasc se afl n rzboi permanent mpotriva majorittii-gazd; acest rzboi permanent este conditia mentinerii acestei natiuni lipsite de religie, limb national, sau teritoriu national. Rzboiul permanent se duce mpotriva natiunilor gazd pentru a le distruge ca natiuni, asigurndu-se astfel perpetuarea acelei singure natiuni internationale lipsite de teritoriu si limb national, natiunea evreiasc. Shimoni pleac de la teza c antisemitismul nu are nici o justificare, deoarece tot ce fac evreii pentru promovarea intereselor lor de grup trebuie s fie admis. Antisemitismul, dup el, este o perversiune moral descris prin cuvintele "rasism" si "intolerant", asociat cu ideologii diabolice ca "nazismul" sau "fascismul" si alte forme de regim totalitar, bine nteles n afar de comunism care e deseori mentionat de Shimoni dar niciodat cu dezaprobare. Descriind perioada cnd n Africa de Sud toti albii care erau membri ai partidului comunist erau evrei si Israelul tot timpul vota la ONU mpotriva Africii de Sud, Shimoni scrie: "... o organizatie numit Comitetul Inter-religios Anticomunist ... edita o publicatie bilingv care ddea impresia c exist o legtur ntre evrei si comunism. Aducnd dovezi luate din propaganda standard neo-nazist, urmrea s arate cum c comunismul si bolsevismul ar fi fost promovate de evrei. n Africa de Sud aceste insinuri erau foarte insidioase cci acest comitet anti-comunist se bucura de auspiciile bisericilor afrikaanere. Protestele Biroului Deputatilor [nostri] n-au avut nici un succes. Ni s-a rspuns c n lumina marelui procentaj de nume evreiesti printre membrii partidului comunist, comunitatea noastr evreiasc ar trebui s-si declare pozitia n lupta mpotriva comunismului lipsit de Dumnezeu." Dar evident c comunitatea evreiasc n-a vrut s se declare n mod deschis mpotriva "comunismului lipsit de Dumnezeu" si nici n-ar fi putut s-o fac, dup cum n-ar fi putut dovedi c nu era adevrat strnsa legtur dintre comunitatea evreiasc si comunism nainte, n timpul si dup revolutia bolsevic. Asa c Biroului Deputatilor comunittii evreiesti nu i-a rmas dect unica resurs la care recurge n toate cazurile: s treac cu indignare la invective. La fel, cnd la un Simposion International asupra Comunismului de la Pretoria, din 1966, generalul-maior Hendrik van den Bergh, seful politiei din Africa de Sud, a artat legtura dintre evrei si comunism, Biroul Deputatilor n-a putut s fac nimic altceva dect s-l atace pe 30

Factorul sionist general cu indignare si s-i pretind s-si retracteze spusele, fr s ncerce s dovedeasc ceea ce nu puteau dovedi si anume c spusele generalului nu sunt adevrate si fr s permit nimnui s cerceteze adevrul. n occident n-a existat niciodat si nu exist antisemitism. Popoarele occidentale totdeauna au fost dispuse s-i asimileze pe evrei si i-au primit cu bratele deschise. De-a lungul secolelor nenumrati evrei au disprut contopiti fiind cu popoarele printre care triau; si toti evreii din lume ar disprea la fel si-ar ngrosa rndurile natiunilor gazd dac nu i-ar opri politica lor de exclusivitate si codul lor de duplicitate moral cerut de exclusivismul lor. Asa-zisul antisemitism nu este dect reactia celorlalti la refuzul evreilor de a se lsa acceptati si asimilati si la faptele pe care le comit evreii motivati de acest refuz. Oricine citeste publicatiile evreiesti (foarte putini occidentali o fac) vede clar c spaima cea mare a conductorilor evreimii o constituie asimilarea evreilor, contopirea lor cu natiunile-gazd. Orice semn ct de mic de ostilitate din partea vreunui ne-evreu este imediat fcut din tntar armsar si umflat de sute de mii de ori, la proportii gigantice, cu mari surle si fanfare, pentru a-i tine pe evrei speriati si uniti n ghetoul lor spiritual si pentru a-i face s le treac gustul pentru prietenia cu natiunile gazd. O consecint a acestui fapt care ar fi ridicol dac n-ar fi tragic este sentimentul de vinovtie pe care-l au multi goimi pentru "crimele" pe care ei chipurile le comit mpotriva evreilor fr s stie - cnd aceste crime nu exist si nu se pot dovedi, n timp ce actiunile evreilor de separare si de subjugare a goimilor se pot dovedi. Cartea lui Shimoni se ocup pe larg de eforturile conductorilor evreimii din Africa de Sud fcute pentru ca s mpiedice generatiile tinere de evrei de la nfrtirea cu ceilalti oameni, de la asimilare. Dup ce trece n revist miscrile de tineret evreiesti si lagrele evreiesti de antrenament si ndoctrinare Habonim. el scrie: "Alt indiciu al puterii sionismului n Africa de Sud este fenomenala dezvoltare a scolilor evreiesti dup 1948. n 1967 erau 14 astfel de scoli n orasele mari ale sudului Africii, unde umblau 5500 elevi la cursul primar si secundar, cuprinznd cam 30 % din toti copii evrei de vrst scolar. Desi nu erau create sau conduse de Organizatia Sionist, protagonistii si promotorii lor erau aproape toti sionisti. Cum am artat mai sus, n 1945 s-a incorporat formula nvtmntul evreiesc pe baze largi traditionale-nationale n constitutia Ministerului nvtmntului". Dar eforturile celorlalti cetteni ai Africii de Sud de a-si creste copiii pe baze largi traditionale crestine nu trebuiau permise: scrie Shimoni c Educatia National-Crestin pe care-o doreau acestia a fost "o alt expresie reactionar si deci n mod potential antisemit a nationalismului afrikaaner". Keith a artat c acest cod de duplicitate moral, aceast desprtire a ceea ce e drept pentru "noi" si ceea ce e drept pentru "ilalti", permanent prezente n evolutia evreilor prin istorie, sunt caracteristice n faza de formare a unei rase si sunt de asemenea elementul de coeziune a unui grup rasial. Dar ceea ce apare numai la evrei este faptul c ei practic aceast duplicitate n snul guvernului natiunii-gazd, pe teritoriul natiunii-gazd, periclitnd astfel existenta natiunii-gazd si crend uneori situatii primejdioase chiar pentru ei. Cartea lui Shimoni abund n exemple, care-l fac pe cititorul neinitiat si neobisnuit cu duplicitatea moral s ameteasc, asa cum ameteste cel care ncearc s urmreasc logica materialismului dialectic marxist-leninist, unde numai ceea ce e "pe linie" e adevrat: un fapt real e adevrat dac ne convine "nou", iar dac nu slujeste cauzei "noastre" nu e adevrat, astfel nct e posibil ca acelasi fapt s fie si adevrat si neadevrat n acelasi timp, cum a artat George Orwell. Probabil c evreii din toat lumea sunt foarte amuzati vznd cum toti goimii fac spume la gur condamnnd "apartheid"-ul afrikaanerilor, care-au ncercat s se apere de distrugere cu metoda separatismului pe care o foloseste natiunea evreiasc sub numele de sionism de zeci de secole cu mare succes fr ca nimeni s protesteze. Si n timp ce n toate colturile lumii evreii conduceau campania mpotriva guvernului Africii de Sud, evreii din Africa de Sud, multi dintre ei cetteni ai statului Israel, cooperau la nivelul cel mai nalt cu guvernul Africii de Sud n finante, industrie, industria aprrii militare si securitatea national (vezi Israeli Foreign Affairs, Februarie 1985). Exemplele de duplicitate moral si intelectual sunt cu sutele n cartea lui Shimoni; dm aici unul destul de frapant, legat de nazism sau national-socialism. National-socialismul, sau

Ivor Benson nazismul, e tot ce poate fi mai ru pe lume, nu-i asa? Nu cnd l practic evreii, ne rspunde Shimoni; atunci e cel mai bun lucru din lume. n 1930, ne arat el cu satisfactie, partidul Socialist [Nationalist] Sionist fcea mari progrese n Africa de Sud. Socialismul internationalist al lui Lenin si Stalin si cel nationalist al lui Hitler sunt dusmani de moarte, nu-i asa? Nu-i asa, cci national-socialismul sionist, arat Shimoni, "afirm c este alturi de miscarea socialist din toate trile si a tuturor popoarelor n lupta lor pentru lichidarea capitalismului bazat pe proprietatea privat pentru a instaura n locul lui o societate socialist bazat pe proprietatea colectiv asupra mijloacelor de productie. Dar pentru evrei conditia primordial pentru instaurarea socialismului era crearea unei patrii evreiesti n Palestina astfel nct ... s se normalizeze existenta lor national. Sionismul este ncarnarea unui nationalism progresist care este compatibil cu socialismul dup formula Socialist n continut si national n form". Deci national-socialism pentru "noi", socialism internationalist pentru "ilalti"; un cod pentru "noi", altul pentru "ilalti"; puterea pentru "noi", dezarmarea pentru "ilalti". Cum ar putea exista o istoriografie obiectiv, care s cerceteze si s dezbat faptele, cnd a priori se enunt c adevrul este cel care coincide nu cu faptele ci cu interesele separate ale grupului "nostru" si nu e voie s se cerceteze sau s se dezbat nimic? Nimeni nu poate citi si pricepe istoriografia scris pe aceste linii dac nu e capabil de "dubla gndire" asa de perfect definit de George Orwell pe care-o practic acesti istorici. Scrie Orwell: "Dubla gndire e capacitatea de a crede si accepta simultan dou credinte contradictorii ... Acest proces trebuie s fie constient, cci altfel nu e destul de precis, dar trebuie s fie si inconstient, cci altfel ar crea o senzatie de falsitate si de vinovtie ... S spui minciuni sfruntate pe care ns le si crezi stiind c sunt minciuni, s uiti ce nu-ti convine si apoi, cnd ti convine, s scoti din nou la iveal ce-ai uitat dar numai pentru perioada n care-ti e util, s negi existenta realittii obiective dar ntre timp s tii cont de realitatea a crei existent o negi - toate astea sunt strict necesare. Trebuie s gndesti dublu chiar cnd te gndesti la termenul de gndire dubl. Cci folosind acest cuvnt admiti c msluiesti adevrul; dar folosind gndirea dubl stergi din minte acest lucru; si tot asa la infinit, minciuna fcnd tot timpul un pas naintea adevrului" (1984). Istoriograful evreu nu are senzatia c scrie falsuri si n-are remuscri; asa cum toate formele de viat din natur se simt justificate camuflndu-se si deghizndu-se pentru a se ascunde de animalele de prad ce le-ar putea mnca, el se simte justificat camuflnd si deghiznd adevrul din cauz c pericolul asimilrii lui n natiunea gazd este pentru grupul separatist un pericol de moarte. "Gndirea dubl" e ca pcatul originar, inerent n oameni de cnd au descoperit c un neadevr are acelasi efect ca si adevrul cu conditia s fie crezut si c poti s-ti impui vointa asupra altora dac-i faci s cread c faptele sunt asa cum le msluiesti tu. Dac-l minti pe unul c-i arde casa, el se va comporta exact asa cum s-ar comporta dac ntr-adevr i-ar arde casa. Astfel n loc de cunoasterea adevrului se practic convingerea maselor, cum zice si Plato cnd arat n Fedrus 261 cum opiniile create prin propagand joac rolul cunoasterii. Dar activitatea propagandistic cere eforturi cci fiecare msluire a faptelor si fiecare argument mincinos cere s se incorporeze tot mai multe lucruri contrare adevrului n procesul de gndire, ceea ce duce la riscul pierderii legturii cu realitatea. Rezultatul este o stare de alienare, o stare schizofrenic n care nu se mai poate distinge adevrul de neadevr. Dar, dup cum antrenamentul face posibile performante musculare care preau imposibile, tot asa face posibile performante mintale de care n-ar fi capabili cei neantrenati sau neinitiati. Aceast "dubl gndire" este o arm extrem de puternic n secolul nostru n rzboiul psihologic practicat cu mult miestrie de nationalistii evrei, fie ei de nuant comunist sau sionist si cu mai putin miestrie de ne-evreii care se pun n slujba lor. De fapt e mare diferent ntre capacitatea de "dubl gndire" a activistilor politici evrei si-a supusilor lor activisti politici ne-evrei, cci primii sunt nsufletiti de instinctul rasial si de secole de experient, iar cei din urm n-au nimic ce s-i nsufleteasc dect o ideologie stngist care n-are nici o legtur cu existenta lor biologic. "Dubla gndire" a unuia dus de nas ca Whittaker Chambers (care-a depus ca martor n procesul lui Alger Hiss, spionul Uniunii Sovietice plasat la cel mai nalt nivel n guvernul american pe vremea rzboiului rece si care a dezvluit cum a fost el pclit s devin comunist si pro32

Factorul sionist sovietic) e mult diferit de "dubla gndire" a istoriografului si profesorului universitar Norman Cohn. Whittaker Chambers s-a prbusit sub povara unei vieti n care vedea una si trebuia s cread si s fac exact opusul a ceea ce vede. "A trebuit s-mi transform felul de viat si de gndire", povesteste el. "A trebuit s m debarasez de influente care m-au stpnit multi ani de zile. S-a ntmplat ca toti cei ce m influentaser s fie aproape exclusiv evrei. Nu dau vina pe acele influente. Dau vina pe mine fiindc m-am putut lsa influentat de ele." (Whittaker Chambers ntr-o scrisoare ctre un prieten din 1943). Dar Norman Cohn poate s cread cu convingere fierbinte ceea ce stie c nu e adevrat si nu se prbuseste sub acest efort mintal, cci pe de-o parte e antrenat si pe de alta l ajut instinctul rasial. n ultimul capitol al crtii sale Warrant for Genocide, Norman Cohn atribuie reactiile ne-evreilor la actiunile evreilor unui "mecanism psihologic prin care oamenii vd n purtarea altora tendinte anarhice pe care se tem s recunoasc c le au ei nsisi". El scrie: " ... evreii sunt vzuti colectiv n mod inconstient si ca un copil ru, adic un fiu rebel plin de dorinta de-a-si asasina tatl si ca un tat ru, adic unul care-l poate tortura, castra sau ucide pe fiul su ... Dup Sigmund Freud, multi psihanalisti au zis c evreii sunt vzuti n mod subconstient de ctre crestini ca fiind fii ri, rebeli, pentru c-l resping pe Dumnezeul crestinilor; asta nseamn c prin traditie le-a venit usor crestinilor s-l fac pe evreu tapul ispsitor pentru impulsurile lor subconstiente pe care le au mpotriva tatlui sau mpotriva Dumnezeului lor." Si mai departe scrie Norman Cohn: "n mod subconstient, evreul este si mai des identificat cu un tat ru dect cu un fiu ru. Asta e usor de nteles, cci raportul istoric dintre evrei si crestinism si Europa face ca n mod inevitabil evreii s reprezinte pentru europenii crestini o figur patern colectiv. Cci ca popor format evreii sunt desigur mult mai vechi dect majoritatea popoarelor europene si nu numai att: religia iudaic este religia din care s-a nscut crestinismul si cu care a rivalizat." Si dac nici asta nu ne-a convins c ne-evreii sunt antisemiti din nscare n mod fatal ca o conditie biologic a existentei lor, Norman Cohn ne explic n continuare: "Cel mai important argument este faptul c n timp ce Dumnezeul crestinilor combin atributele de tat si fiu, Dumnezeul evreilor nu e dect tat - si pot spune c n ochii crestinilor care-l descoper numai din Vechiul Testament si nu mai stiu nimic din dezvoltarea ulterioar a iudaismului, el apare ca un tat foarte tiranic si nemilos." Exact procesul de gndire descris de George Orwell n 1984, unde OBrian, al crui nume e cnd OBrian cnd Emannuel Goldstein, i spune eroului: "Esti alienat mintal. Ai un defect de memorie", pentru c eroul insista s-si aminteasc ceea ce i s-a poruncit s uite si s declare c n-a existat. Tot asa crestinilor li se porunceste s elimine din memoria lor colectiv toate nedrepttile si durerile pe care le-au suferit la mna evreilor si s nteleag c dac nu se conformeaz ntocmai cerintelor evreilor atunci sunt, asa cum le arat Norman Cohn, "psihopati colectivi." Tonul superior si rece, arogant si sigur de sine cu care Norman Cohn explic "antisemitismul" l poate pcli pe cititorul naiv, sedus de ingeniozitatea si logica aparent a complicatei lui explicatii, dac cititorul nu se pleac s examineze baza ntunecat pe care este cldit explicatia lui Norman Cohn: si anume, teza tulbure si nebazat pe nici un fel de realitate a dusmniei care exist totdeauna ntre tat si fiu. Astfel de "explicatii" psihologice a "antisemitismului" inerent ne-evreilor, ca si majoritatea scrierilor lui Freud, nu sunt altceva dect arme n lupta psihologic deghizat n cercetare stiintific care are drept scop debilitarea intelectual a popoarelor occidentale si deturnarea atentiei departe de locul de la care ar trebui s nceap cercetarea stiintific: de la plngerile tuturor c au fost nedrepttiti si tratati ru de ctre evrei, plngeri care au rsunat n mod continuu de-a lungul secolelor la toate natiunile si rasele care i-au primit pe evrei s triasc n mijlocul lor. Dar, ca n jocul cu "om srac", nu se cerceteaz plngerea dac e just sau nu, ci imediat se ndreapt armele mpotriva pgubasului pentru c-a ndrznit s se plng si este imediat declarat dement si supus psihanalizei freudiene. Nedrepttile pe care le fac evreii celorlalti n toate contactele cu ei au fost asa de general rspndite nct toate limbile europene contin cuvinte care le oglindesc. Astfel, dictionarul standard al limbii engleze d un sens al cuvntului "evreu" ca fiind "cmtar care si stoarce victima de bani" iar verbul corespunztor substantivului "evreu" nseamn "a nsela pe cineva" (Oxford Concise Dictionary). Faptele exist si pot fi studiate; dar nu exist dorinta de-a le studia

Ivor Benson sau puterea de-a le studia. Ca un mijloc de supravietuire rasial a unei natiuni fr limb, religie sau teritoriu, activitatea colectiv a evreilor este concentrat n domeniul care le permite s controleze viata economic, adic n finante, unde pot cel mai bine practica cmtria si nsela pe ceilalti. Pe aceeasi linie s-au ndreptat nspre profesiunile care le permit cel mai bine s influenteze gndirea natiunii gazd, evitnd tot timpul profesiunile care cer solidaritate uman, cum sunt munca cmpului, militria, sau meseriile care cer capacitatea de a produce ceva palpabil. Istoriografia scris de evrei pentru uzul lor propriu, sau pentru propagand n snul maselor, trebuie citit numai avnd tot timpul ochii deschisi si tinnd cont de existenta independent a adevrului si a faptelor, indiferent de subtilitatea cu care sunt ele msluite n paginile pe care le citim.

CAPITOLUL 8: NTELEGEREA SECRET DINTRE SIONISTI SI COMUNISTI N ORIENTUL MIJLOCIU


Publicat pentru prima dat n 1984, acest capitol e esential pentru ntelegerea pericolului care dospeste n Orientul Mijlociu, unde Uniunea Sovietic chipurile i sprijinea pe arabi si trile occidentale slujeau Israelul care chipurile era bastionul de rezistent mpotriva comunismului n acea parte a globului. Dar cumplitul mcel care ni se pregteste nou ne-evreilor nu va izbucni din conflictele din Orientul Mijlociu de azi ci si are rdcinile la sfrsitul secolului 19, cnd s-a declansat revolutia financiar despre care nu pomeneste nici un cuvnt bine-cenzurata publicistic si istoriografie occidental. Pe plan politic aceast revolutie financiar a fost nsotit de revolutia bolsevic si nasterea Uniunii Sovietice ca o fort militar si industrial gigantic; apoi de cel de-al doilea rzboi mondial; apoi de drmarea imperiilor coloniale (cu exceptia celui sovietic); apoi de crearea Organizatiei Natiunilor Unite si inventarea imediat a o puzderie de natiuni care-au devenit membre, unele foarte mici, nici una capabil s se mentin economic singur, dar toate reprezentate n noul guvern-fantom mondial si noul parlament-fantom mondial. n era modern industrial mult vreme capitalismul financiar - care este cu totul altceva dect adevratul capitalism al propriettii private - vietuia n concentratii nationale; existau capitalisti financiari britanici, supusi ai guvernului britanic, care era la rndul su tras la rspundere de cettenii britanici; apoi erau altii n Germania, supusi guvernului german, altii n Olanda, altii n Franta si asa mai departe, fiecare supus unui guvern national care rspundea n fata natiunii. Aceste nuclee nationale de capitalism financiar erau rivale si se luptau ntre ele, de exemplu pentru posesiunea minelor din Africa de Sud; sau n primul rzboi mondial, care-a izbucnit initial din rivalitatea financiarilor englezi cu cei germani. Dar atunci s-a ntmplat urmtorul lucru: nucleele nationale de capitalisti-financiari au coalizat ntr-un capitalism financiar international care nu mai e supus nici unui guvern si nu e rspunztor n fata nici unui popor. Unul dintre ultimele nuclee nationale de capitalisti-financiari care-au capitulat a fost cel american, care-a czut de-abia n 1930 cnd familiile de pionieri americani multi-milionari condusi de J.P. Morgan si-au pierdut puterea pe Wall Street. Factorul principal n aceast revolutie n finantele lumii au fost familiile de bancheri sau dinastiile de bancheri. Carroll Quigley arat c "cea mai mare era dinastia lui Meyer Amschel Rothschild din Frankfurt, ai crui descendenti s-au nsurat timp de cel putin dou generatii cu verisoarele sau nepoatele lor. Cei cinci fii ai lui au deschis bnci n Viena, Londra, Napoli si Paris si n Frankfurt si au lucrat mpreun ntr-un mod pe care l-au copiat si alte dinastii bancare internationale dar niciodat asa de perfect" (Tragedy and Hope, Macmillan). Alte familii de bancheri internationali au fost Baring, Lazard, Erlanger, Schroder, Seligman, Speyers, Mirabaud, Mallet si Fould. La cei nsirati de Quigley se pot aduga Warburg, Kuhn, Loeb, Schiff si altii. Nu e greu de cercetat genealogia acestor dinastii care concentrnd n minile lor bncile si companiile de asigurare au ajuns s detin controlul asupra guvernelor trilor si asupra industriei trilor occidentale. Cu putine exceptii toti acesti bancheri sunt evrei si chiar cei despre care se spune c sunt exceptiile, 34

Factorul sionist ca Morgan si Rockefeller, la o examinare mai atent se dovedeste c si prezenta lor e un argument n favoarea afirmatiei c evreii detin controlul financiar international (vezi capitolul 9). Se poate dovedi c toate evenimentele secolului nostru - revolutia bolsevic, cel de-al doilea rzboi mondial, pierderea coloniilor britanice, nfiintarea parlamentului-fantom mondial ONU, etc. - au fost dictate de nevoile si ambitiile acestei noi puteri financiare internationale, care vznd c nu poate domina puternice guverne nationale n Europa si Rusia, a trecut la distrugerea lor. Numai cei care cu bun stiint insist s tin ochii nchisi si s rmn orbi pot s mai cread c revolutia bolsevic si "dictatura proletariatului" au fost altceva dect cele mai fantastice minciuni din istorie. Asa-zisa revolutie bolsevic din Rusia a fost plnuit si finantat din alte tri si Uniunea Sovietic a fost instaurat si propulsat la rangul de supraputere militar si industrial cu banii retelei bancare internationale, care-si foloseste acum resursele financiare pentru a mentine, propulsa si narma Israelul. Dovezile care arat cum aceeasi mn a lucrat si n primul caz si n cel de-al doilea umplu o bibliotec ntreag, dar mass-media refuz s ia cunostint de ele. La fel, distrugerea imperiilor coloniale a "eliberat" nu popoarele coloniale ci mna bancherilor de controlul guvernelor nationale, astfel nct s poat opera nestingheriti n teritorii vaste n care au instaurat guverne-marionet totalitare si asupritoare dup "eliberarea popoarelor de sub jugul exploatrii coloniale". Aceste guverne-marionet sunt usor de manipulat si usor de nlocuit; si toat aceast puzderie de "noi natiuni eliberate" creaz tot attia ciraci la parlamentulfantom international ONU. Oricine care are cel mai mic habar de istorie stie c revolutia bolsevic a fost un exercitiu evreiesc si c transferul masiv de bani, bogtie si tehnologie industrial din occident n spre Uniunea Sovietic nu se putea face fr participarea magnatilor internationali evrei. Dar a existat confuzie cu privire la identitatea etnic a conductorilor Uniunii Sovietice, mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial. Cel mai mare argument c acestia nu au fost evrei a fost politica sovietic n Orientul Mijlociu dup 1960. Cci, scrie un autor, uite cum sovieticii i sprijin pe arabi si le dau bani anti-sionistilor din Orientul Mijlociu. Dar cum ar fi putut oare fi dusi de nas asa de multi arabi si toti ceilalti ne-evrei din lume, dac nu s-ar fi creat aceast imagine pentru ochii lor? Dac bnuim c sprijinul dat de sovietici arabilor nu e real, s ne convingem examinnd rezultatele acelui sprijin asa de generos acordat. Care-au fost rezultatele politicii sovietice n Orientul Mijlociu? Att Uniunea Sovietic ct si sionismul au fcut mari cuceriri acolo si "ajutorul" sovietic i-a lsat pe arabi, mai ales pe palestinieni, mai distrusi dect erau nainte de-a fi "ajutati". Uniunea Sovietic a pus piciorul n Marea Mediteran si Israelul a ocupat teritorii arabe si-n Palestina si-n alte tri. Nu le-ar fi putut ocupa dac Uniunea Sovietic n-ar fi creat impresia c-i sprijin pe arabi. Israelul a avut nevoie de pretextul pericolului avansului sovietic n Orientul Mijlociu ca s poat fi zugrvit ca "bastionul" lumii "libere" capitaliste n fata "agresiunii comunismului n Orientul Mijlociu" si s poat apoi suge enormele sume de bani si enormele cantitti de armament pe care i le-au druit trile occidentale, si-n special Statele Unite. Uniunea Sovietic i-a furnizat Israelului pretextul dorit si a avut grij s se extind cu aceast ocazie; fat de arabi a fost un prieten fals si trdtor, fat de Israel a fost un dusman slab si ambivalent. Regele Faisal a definit foarte bine situatia, artnd cum "sionismul si comunismul lucreaz mn-n mn ca s mpiedice orice ntelegere care-ar putea aduce pacea" si cum "sionismul e mama comunismului", cci "a mprstiat comunismul n lume. Acum ncearc s slbeasc Statele Unite si dac-i reuseste planul va stpni ntreaga lume" (Newsweek, 21 Decembrie 1971). Aparentul lor antagonism n Orientul Mijlociu, a spus Regele Faisal, "e parte dintr-un complot urias, o mare conspiratie ... Ei pretind doar c lupt unul mpotriva celuilalt n Orientul Mijlociu. Sionistii i nseal pe americani ... comunistii i nseal pe arabi, zicndu-le cs de partea lor, cnd de fapt sunt aliati cu sionistii". Generalul de brigad Sir John Glubb n-a avut nici o ndoial c politica sovietic a urmrit n 1967 "s-i fac pe americani s se declare irevocabil de partea Israelului" si apoi "s-i amgeasc pe arabi spre o nfrngere catastrofal"

Ivor Benson care s-i lase si mai dependenti de sovietici si si mai lipsiti de aprare. Dar mai importante dect spusele Regelui Faisal si-ale generalului Glubb sunt faptele care-au avut loc n Orientul Mijlociu. Biograful lui Stalin, istoriograful evreu nscut n Polonia Isaac Deutscher, arat cum n mod paradoxal, dusmanii nversunati care erau Statele Unite si Uniunea Sovietic la ora aceea, si-au dat mna n 1948 si i-au eliminat pe britanici pentru a crea statul Israel n tara palestinienilor (The Non-Jewish Jew). Douglas Reed a vzut imediat adevrul nc la sfrsitul celui de-al doilea rzboi mondial si a avertizat c dusmnia si confruntarea dintre "capitalism" si "comunism" nu este dect "o mascarad afisat public pentru ochii maselor." Dar cei care nu vor s-l cread pe Reed pot s-l cread cel putin pe David Ben Gurion, primul Prim Ministru al noului stat Israel, care le-a spus studentilor din Haifa c "Rusia ne-a dat arme" si c "politica sovietic de azi nu e dect o faz" (Chicago Tribune, 8 Iunie 1970). De ce-i luda Ben Gurion pe presupusii si inamici? Milioanele din trile occidentale uit ca Uniunea Sovietic a narmat bandele de teroristi israelieni ca banda Stern, sau banda lui Menachem Begin, Irgun Zvai Leumi, care au nceput s asasineze soldati britanici, ambasadori (Contele Bernadotte, Lordul Moyne), s bombardeze civili (hotelul Regele David din Ierusalim), s masacreze sate ntregi de palestinieni pasnici nenarmati ntr-un genocid desntat care continu si n prezent fr ca nimeni s protesteze. Masacrul de la Deir Yasin, unde israelienii au cspit femeile si copiii si le-au aruncat cadavrele n fntni ca s stearg orice urm din acel sat de pe fata pmntului, a provocat un val de spaim si astfel terorismul israelian a alungat aproape de un milion de civili palestinieni pasnici de la casele lor n desertul Negev si n tri arabe nvecinate ca Libanul, s piar de foame si fr adpost n timp ce israelienii pun stpnire pe averile lor. Evident, Ben Gurion nu putea s le spun n mod public studentilor din Jaffa c avea o ntelegere secret cu Uniunea Sovietic. Dar iat cum a decurs rzboiul de 6 zile n care Israelul a atacat, distrus si ocupat parte din Egipt, pe care-o ocup si astzi. Uniunea Sovietic l-a avertizat pe Colonelul Nasser c Israelul va ataca Siria, aliata Egiptului si egiptenii si-au concentrat trupele la frontiera Sinai, ca s ajute Siria la nevoie, "cu ncurajarea sovietelor", zice Isaac Deutscher, care continu: "Propaganda sovietic i ncuraja pe arabi n public. ... dar aveau loc curioase manevre diplomatice dup perdea. La 26 Mai ambasadorul sovietic l-a sculat din somn pe Nasser la 2 si jumtate noaptea si l-a avertizat sever s nu trag primul foc. Nasser s-a supus ... asa de total c nu numai c n-a nceput ostilittile dar nici mcar nu si-a luat precautiuni mpotriva vreunui atac israelian; si-a lsat aeroporturile neaprate si avioanele la sol necamuflate. N-a minat strmtoarea Tiran si n-a avut artilerie acolo ... Dup ce i-au nspimntat si ncurajat pe arabi s fac miscri riscante promitndu-le ajutor, dup ce si-au adus flota n Mediterana ... Rusii l-au imobilizat pe Nasser ca s nu poat face nimic ... linia direct ntre Casa Alb si Kremlin a intrat n functiune si cele dou supraputeri au czut de acord s nu intervin" (The Non-Jewish Jew). Binenteles c Israelul a fost informat instantaneu de convorbirea presedintelui american cu sovieticii si-a lansat imediat atacul asupra egiptenilor care erau mult mai prost narmati, nepregtiti si paralizati de poruncile "aliatilor" lor sovietici care, credeau ei, i vor apra la caz de nevoie. Acesti "aliati" nu i-au informat pe egipteni de acordul lor de neinterventie. Generalul Sir John Glubb scrie: "Rusia a stiut c Egiptul va suferi o nfrngere dezastruoas si a dorit s fie asa." Cteva zile dup dezastrul Egiptului Uniunea Sovietic a votat la ONU exact ca Statele Unite: s nceteze focul dar fr ca Israelul s se retrag din teritoriul egiptean pe care-l invadase. Satelitii sovietelor au fugit la Moscova, alarmati c marea lor aliat i va lsa prad usoar oricui: cehii, polonezii, srbii. Gomulka si Tito si altii au cerut (degeaba) s fie ajutati arabii si si-au exprimat ndoielile; dar China comunist stiind dedesubturile a declarat n mod public c sovietele s-au nteles cu Israelul trdndu-i pe arabi. Lumea si nchipuie c interesele sovietice erau n conflict cu interesele israeliene n Orientul Mijlociu; dar sovietele au artat prietenie Israelului imediat dup distrugerea Egiptului. Ziarul The South African Jewish Times povesteste despre vizita delegatilor Partidului Comunist din Israel la Moscova imediat dup rzboiul de 6 zile care a decurs ntr-o atmosfer foarte cordial: "comunistii israelieni au fost tratati ca adevrati prieteni si persoane foarte importante". Guvernul israelian nu-i dezavua pe acei delegati, "adevratii prieteni" ai sovietelor. 36

Factorul sionist Trebuie s fii orb ca s nu vezi alianta dintre comunism si sionism. Exemplele ar umple volume ntregi; cele mai elocvente dovezi le aduce autobiografia Dr-lui Chaim Weizman, primul presedinte al Israelului si creatorul lui. n cartea sa Trial and Error acesta arat clar originea comun si scopul comun al comunismului si sionismului (vezi Douglas Reed, The Controversy of Zion). Cariera primului ministru de dup cel de-al doilea rzboi mondial, Harold Wilson, o ilustreaz perfect: "sprijinul acordat Issraelului nu exclude prietenia cu Rusia", a zis Wilson, dup cum relateaz Chapman Pincher n Inside Story. Toate contactele pe care le-a avut primul ministru britanic Wilson cu Uniunea Sovietic s-au fcut prin intermediari evrei "care", zice Pincher, "aveau contacte dincolo de cortina de fier ceea ce le permitea s fac averi imense n Marea Britanie si s exercite mare influent politic, unii dintre ei fiind fcuti nobili". Astfel a fost Lady Plummer, nscut Beatrice Lapsker, care-si petrecea vacantele cu sotul si cu Hrusciov pe litoralul Mrii Negre si care, scrie Pincher, "i-a prezentat lui Wilson multi afaceristi evrei crora el le-a conferit titluri de onoare". Primul ministru Harold Wilson a fost timp de nou ani salariatul unui astfel de afacerist care "l-a luat cu el la Moscova de cteva ori". n Statele Unite lucrurile stteau exact la fel dup cel de-al doilea rzboi mondial si n ceea ce priveste politicienii aliniati "majoritari" si n ceea ce priveste afaceristii evrei: cei care promovau ajutorul dat Israelului promovau si activitatea subversiv n favoarea Uniunii Sovietice. Soljenitn, acel alt evreu antisemit, a spus ntr-o cuvntare din 1976 la radio BBC c pericolul pentru libertatea oamenilor din occident nu vine nici de la ideologia comunist, nici de la naivii si redusii mintali care o propag, ci de la marea finant care foloseste ideologia comunist pentru a destabiliza occidentul. Nicicum nu e posibil ca mintile rtcite ale "intellighentiei progresiste" care concep un devotament fanatic pentru o ideologie egalitar utopic s reuseasc s spele creierul si s conduc enormele gloate si mase ale popoarelor occidentale numai folosindu-se de sentimentele lor fierbinti si de vorbirea lor nfocat - ceea ce ntr-adevr capteaz si conduce masele este finantarea masiv a subversiunii de ctre marile finante. Bancherul milionar Ernest Cassel a nfiintat la Londra Institutul lui Economic pentru ndoctrinarea si propagarea socialismului si exemplul lui a fost urmat de marile finante n deceniile ce-au urmat; cu milioanele lor s-a splat creierul natiunilor, convinse acum c vor tri n lux si lene imediat ce toate bogtiile lumii vor trece n mna elitei supranationale formate din cteva familii be bancheri.

CAPITOLUL 9: NODUL COMUNISM-CAPITALISM


Nici o miscare proletar, nici mcar cea comunist, nu are loc dect dac promoveaz interesele celor care au bani si numai atta timp ct i permit cei care au bani si n tot acest timp idealistii din rndurile ei habar n-au de toate astea. Oswald Spengler, Declinul Occidentului Lumea face greseala s cread c cuvntul "capitalism" nseamn un singur lucru. n realitate, acest cuvnt este folosit pentru dou notiuni total opuse. Dac vom ntelege diferenta dintre aceste dou lucruri vom ntelege de ce guvernele care reprezint state capitaliste au atitudinea asta ambivalent fat de comunism. Capitalismul n sensul originar nseamn posesiunea privat a mijloacelor de productie si competitia liber pe piata liber pentru a oferi bunuri si servicii. Supracapitalismul, pentru care se foloseste n mod gresit tot termenul de capitalism, este opusul capitalismului adevrat. El este un capitalism n care proprietatea a fost confiscat din mna productorilor si a fost concentrat n mna unei elite de financiari si afaceristi. Astfel numrul celor care au proprietate este redus la minimum, restul oamenilor sunt proletari care nau nimic si depind total de cei care detin proprietatea, iar piata liber si competitia nu exist cci concentrarea n mna unuia singur n-are cum permite competitia.

Ivor Benson Azi vedem n occident cum s-a luat treptat proprietatea din mna micilor proprietari si este detinut de o elit minuscul de oameni strini de tara si poporul de la care au confiscat-o. Acest supracapitalism occidental nu seamn deloc cu adevratul capitalism din secolul trecut dar seamn leit cu socialismul. Dar mai persist destule rmsite din adevratul capitalism n occident, mai ales n Statele Unite, pentru ca masele s nu-si dea seama de moartea capitalismului si victoria anti-capitalismului. Slabele rmsite de capitalism care supravietuiesc de-abia dac mai camufleaz atotputernicul anti-capitalism care domin lumea. Regimurile contemporane ca cel din America si cele din trile comuniste, fost comuniste si neo-comuniste se pot diferentia prin unele amnunte si pot avea unele divergente, dar acestea sunt nensemnate n comparatie cu ce au n comun. Ambele tabere consider c nationalismul este un foarte mare dusman care trebuie zdrobit. Ambele tabere n esent continu revolutia si se opun cu violent formelor politice evolutive. Deoarece nationalismul e legat de mostenirea cultural a popoarelor, atacurile mpotriva nationalismului n mod necesar iau si forma sabotrii si subversiunii mpotriva culturii, care se vede de ambele prti ale cortinei de fier si de bambus. Distrugerea culturii e promovat cu acelasi zel de comunism si de supracapitalism. Exist un singur nationalism pe care ambele tabere l promoveaz din toate puterile si anume nationalismul sionist, nationalismul evreilor internationali. Apoi promoveaz tot felul de asa-zise "nationalisme" inventate a tot felul de grupuri adunate laolalt n mod artificial, ca de exemplu "nationalismul" diverselor grupri de negri din Africa, care e totdeauna saturat cu marxism-leninism. E usor de priceput de ce supracapitalismul se teme de nationalism: se teme de orice autoritate superioar celor care au banii n mn. Nationalismul cere ca puterea s fie nu economic ci politic, nu a banilor ci a natiunii si astfel elita supra-bogat se vede cobort la rangul de cetteni, nu stpni. Comunismul pe de alt parte nu poate fi nvins dect de nationalism; deci si prin faptul c au acelasi dusman, supracapitalismul si comunismul sunt aliati. Victoria lor comun duce la instaurarea unei singure natiuni-elit, cea sionist, asupra gloatelor desnationalizate. Arma principal a supracapitalismului n lupta mpotriva natiunii este tot ideologia comunist n slujba creia se pun elementele interlope, criminale si neproductive si "intelighentia progresist", intelectualitatea necreatoare ndoctrinat la universittile din occident, care n-are rdcini si se dedic lozincilor si vorbriei cu care i s-a splat creierul. Cei care nu lucreaz si nu produc, fie c sunt din clasele de jos ale lumii interlope, fie c au fost cooptati ca propagandisti-educatori si scriitori n slujba supracapitalismului, lovesc n toate flancurile si elementele vietii nationale, cu o singur exceptie: respect sionismul si nu-l atac niciodat. Cum trebuie s ntelegem lumea contemporan? Cte puteri imperialiste exist azi? Exist oare un singur imperialism global? sau dou? sau trei, cu sionismul? Sau dac e doar unul, cum se subordoneaz diversele lui prti care pn ieri erau, chipurile, antagoniste? Rspunsul nu e usor de dat dintr-odat: dar cel care-si pune aceste ntrebri este pe drumul cel bun spre regenerarea lui si-a neamului lui.

CAPITOLUL 10: REFLECTII ASUPRA LUI MAMON CEL NEDREPT


Btlia final a Crestinismului se va duce pentru problema banilor si pn nu s-a rezolvat aceast problem Crestinismul nu va putea domni n lume. Honor de Balzac Care oare e problema care trebuie clarificat mai mult dect orice altceva pentru popoarele din occident?

38

Factorul sionist Problema banilor. Mai precis, principiul cmtriei, care este cheia sistemului monetar contemporan si cheia ntregii economii contemporane. Soljenitn l-a numit "tot rul lumii la un loc". E vrful piramidei puterii nelegitime care domneste asupra lumii ntregi. E oare posibil s scape lumea de sub clciul cmtriei? Marile finante internationale stiu c acest principiu duce la o cmtrie tot mai exacerbat care n cele din urm se prbuseste nemaiavnd o baz si de aceea acum se zbat s transforme puterea lor financiar n putere politic si militar pentru a-si proteja averile si a-si perpetua pozitia de exploatatori si paraziti ai maselor de productori. Cmtria e datul banilor cu mprumut pentru profit. Adic banii nu mai sunt o modalitate de a facilita schimburile de mrfuri si servicii ci devin o marf n sine. E o mare diferent ntre a da cu mprumut bani pentru profit si a da cu mprumut unelte sau pmnt sau case pentru profit. Cine si nchiriaz casa sau si d pmntul n arend ofer ceva palpabil si util, care produce bunuri, n schimbul profitului (chirie, arend). Dar cmtarul d cu mprumut nu ceva ce produce, ci doar un mijloc de schimb. Nu e totdeauna usor la prima vedere s vezi rul intrinsec al cmtriei. De multe ori cel care ia bani cu mprumut se vede avantajat primind bani cu mprumut cnd are nevoie de ei, n schimbul dobnzilor ce le plteste. Dar metoda de acumulare a dobnzilor face ca totdeauna cel ce ia cu mprumut s fie n pierdere, nu numai ca individ, ci pe scar national, ca populatie majoritar. Cci cmtarii totdeauna i exploateaz pe productorii care mprumut capitalul necesar nceputului productiei pentru c cmtarii nu-si asum riscurile productiei; cei care muncesc si produc cstig sau pierd, cei care dau cu mprumut nu pierd niciodat. E ca la jocurile de noroc care sunt astfel falsificate nct numerele cstigtoare revin totdeauna bncii. Rul cmtriei devine evident cnd cmtarii - adic dinastiile de bancheri milionari devin destul de bogati ca s mprumute nu numai indivizilor ci si guvernelor. Astfel nu numai individul devine "dator vndut", ci ntreaga natiune. La lcomia initial de bani a cmtaruluimare afacerist se adaug acum lcomia de putere. Toate scrierile religioase au denuntat cmtria: Biblia, Coranul. Toti marii scriitori dotati cu puterea de-a ntelege sufletele si afacerile oamenilor au denuntat-o: cel mai bun exemplu e Shakespeare. Deuteronomul 15:6 scrie: "Ai s dai cu mprumut multor natiuni dar nai s iei cu mprumut si-ai s domnesti peste multe natiuni dar ele nu vor domni peste tine". Si tot acolo, 18:12 si 13: "Ai s dai cu mprumut la multe natiuni, dar n-ai s iei cu mprumut de la nimeni. Si Domnul tu te va face seful si nu coada; si numai tu ai s fii deasupra tuturor si n-ai s fii sub nimeni". Asa le-a zis zeul tribal Iehova la cei din tribul lui Iuda - nu la toat omenirea. Deuteronomul contine instructiuni pentru aplicarea unui dublu cod moral, unul de rectitudine pentru "ai nostri" si altul de nseltorie pentru "ceilalti". Si se vede clar de aici c scribii care l-au scris pricepeau exact principiul nociv al cmtriei, care este opus prieteniei si unittii sociale, cci cmtria n mod necesar stabileste raporturi nedrepte si n mod fatal duce la uzurparea drepturilor celor cinstiti. De aceea Deuteronomul zice c e "o abominatie" s dai bani cu mprumut cu dobnd unui "frate" (23:20). Legea Islamului denunt cmtria, declarndu-i vinovati att pe cel ce d cu mprumut cu dobnd ct si pe cel ce ia un astfel de mprumut si si pe cel ce scrie contractul. Dar Islamul nu recomand, ca Deuteronomul, s fie folosit cmtria ca o arm de distrugere a celorlalte natiuni pentru a instaura un singur trib "deasupra tuturor" s "domneasc" peste toate natiunile. Hristos a vzut rul cmtriei. Piesa lui Shakespeare Neguttorul din Venetia este o analiz magistral a cmtriei. n convorbirea dintre Antonio si Shylock, Antonio declar c e imoral s te prevalezi de nenorocirea cuiva pentru a-l jefui de bunuri; Shylock l justific pe cmtar zicnd c Dumnezeu binecuvnteaz "hrnicia" lui de-a acumula bunuri cum l-a binecuvntat si pe Jacob care l-a nselat pe unchiul su Laban si si-a fcut o parte de avere mai mare dect i se cuvenea n detrimentul unchiului su (Facerea 31). Cum de persist cmtria desi de mii de ani se stie c e rea? La fel cum persist obiceiul de-a te droga cu halocinogene: pentru c aduce profit cmtarului si d victimei pe termen scurt senzatia euforic c are un avantaj imediat. n China comertul cu opiu a redus o mare parte din populatie la dependenta de droguri; la fel n occident cmtria a redus o mare parte din populatie la

Ivor Benson dependenta de bnci. Dezintoxicarea de droguri e grea, lung si cere sacrificii; la fel dezintoxicarea de cmtrie. Statele occidentale sunt dominate de o supraclic criminal extrem de puternic care este deasupra legii si nu d socoteal nimnui, exact ca si lumea criminal interlop; mai mult, cele dou lumi, supraclica cmtreasc si lumea interlop de criminali urmriti de politie, sunt n strns legtur si colaboreaz, cci lumea interlop de jos e finantat, organizat si incitat de ctre supraclic la acte de violent si actiuni subversive si revolutionare mpotriva clasei de productori atunci cnd acestia nu se supun imediat ambitiei mondiale a supraclicii. Supraclica profit instaurnd guverne comuniste; apoi profit din nou vnznd arme guvernelor occidentale ca s se apere de guvernele comuniste. Rul cmtriei este exacerbat imens de sistemul de a produce n mod legal bani falsi, prin care statele tipresc imense cantitti de bani fr acoperire, punnd n circulatie bani de hrtie creati arbitrar si pusi n circulatie ca o datorie a statului ctre bnci la care trebuie pltite dobnzi. Banii care circul ntre cetteni sunt doar o fractiune infim a datoriei nationale; de unde apar muntii de datorie national, cnd totalitatea banilor care circul si care sunt depusi n conturi nu constituie dect o cifr mult mai mic? Astfel sistemul bancar creste pe trupul natiunii ca un cancer. Dar acest cancer al sistemului bancar a permis guvernelor occidentale s pompeze n guvernele comuniste si-n cele din lumea a treia sute de miliarde n mrfuri si servicii, pe care le pltesc cettenii prin inflatie si ridicarea exagerat a impozitelor pltite de cei care muncesc si produc. Cum e posibil ca inteligenta intelectualittii din occident s fie capabil s trimit oameni pe lun, dar s nu fie capabil s vad efectele cmtriei si s priceap c nu poti crea la infinit bani fr acoperire fr s ruinezi natiunea? De-un secol, intelectual occidentului s-a concentrat asupra problemelor tehnice; cei mai inteligenti oameni se ocup de stiinte exacte si tehnologie. Apoi, averea acumulat prin cmtrie e asa de imens, nct mase de oameni care n alte privinte sunt oameni cinstiti si de bun credint au fost angrenati n serviciul enormei escrocherii cmtresti, care-i plteste bine: politicienii, bancherii, profesorii, jurnalistii. Ii e greu omului s renunte la avantaje personale din principiu. Cettenii trilor occidentale sunt dotati de la natur cu instinct de acumulare si doresc s achizitioneze bunuri. Masele sunt nrobite unei manii de-a cumpr tot timpul si euforia cumprturii imediate i face orbi la consecinte. Dar cum se face c economistii si expertii n finante, ajutati de stiinta lor si de computere rapide, nu vd asta cnd studiaz problemele distribuirii si circulatiei bunurilor? Rspunsul e c stiintele economice sunt stiinte la fel de autentice ca si stiinta marxism-leninismului. Falsitatea lor se vede de la nceput din neputinta lor de a defini termeni ca "banul" sau "creditul." Stiintele economice nu pot rezolva probleme pe care nu le pot enunta. Dup enuntare, pentru rezolvare trebuie s adunm toate datele care apartin problemei. Dar asta nu se poate face, cci cea mai important parte a datelor este exclus: si anume acea parte care n-a fost exclus din Deuteronomul sau din Coran sau din Shakespeare: cunoasterea instinctului de achizitie al omului, pofta de avere si pofta de putere a omului si slbiciunea lui cnd cedeaz la tentatia de-a fi nedrept n favoarea lui. Si cu ct sunt teoriile economistilor mai fantastice, mai ireale si mai false, cu att se bucur de mai mult prestigiu. De aceea economistii concep cmtria ca o parte necesar a mecanismului monetar care ntr-o zi va functiona n fine cum trebuie. La ce-i foloseste individului s priceap principiul cmtriei? Cunoasterea adevrului e totdeauna eliberatoare, chiar dac adevrul pe care-l afl i spune doar c nu este liber; cci numai adevrul poate elibera. Cunoasterea adevrului si ntelegerea fortelor nocive ntotdeauna creaz echilibru sufletesc ntr-o societate unde acele forte nocive sunt atotputernice; necunoasterea si nentelegerea duc la depresiune si descurajare. Dintre crtile care explic situatia monetar contemporan recomandate de autor, mai recente sunt P.T. Bauer: Equality, the Third World and Economic Delusion (Weidenfeld and Nicholson, 1981); Eric de Mare: A Matter of Life and Debt (Veritas, 1986); H.S. Kenan: The Federal Reserve Bank (Noontide Press).

40

Factorul sionist

CAPITOLUL 11: GEOGRAFIA INTELECTULUI


Dr. Nathaniel Weyl si sotia lui Sylvia Casleton Weyl promoveaz cu mult energie teoria c evreii sunt "elita creatoare" din Statele Unite ale Americii si c superioritatea lor au mostenito de la strmosi, cci e un fapt genetic. Zic sotii Weyl c sursa superiorittii evreiesti e "aristocratia lor religioas si supunerea acestui element savant al natiunii la presiuni s se cstoreasc tineri si s fac multi copii. ... Astfel de avantaje ca alimentatie, case, haine, ngrijire medical mai bune si previziunea c vor fi persecutati ... i-a fcut s aib mai mult succes n a-si creste mai multi copii pn la maturitate" (The Mankind Quarterly, Edinburgh).Dr. Weyl a expus aceast tez n multe articole n diverse publicatii si n dou crti, The Creative Elite in America (Public Affairs Press, Washington DC, 1966) si The Geography of the Intellect (co-autor: Dr. Stefan Possony, Henry Regnery Company, Chicago, 1963). Pe aceeasi linie scrie Ernest van den Haag, a crui carte The Jewish Mystique (1970) a fost puternic aclamat de cercurile universitare americane si n mod paradoxal tocmai de cei care militeaz pentru egalitatea tuturor raselor ca Ashley Montagu. Vorba lui George Orwell: "Toate animalele sunt egale dar unele din ele sunt mai egale ca celelalte" (Animal Farm). Statisticile sotilor Weil care arat predominanta evreilor n profesiunile intelectuale sunt corecte; dar este oare aceast predominant rezultatul superiorittii nnscute a rasei, cum zic ei? Dac elimini parte din date poti dovedi orice teze orict de contradictorii printr-o alegere atent a datelor pe care le prezinti. Chiar Dr. Weyl indic unde ne putem uita ca s gsim ce-a ascuns el n The Geography of the Intellect. Zice: "Spengler si Toynbee au contribuit la antisemitismul cultural", adic n-au fost de acord cu teza c evreii sunt prin definitie superior dotati tuturor celorlalti oameni. "Spengler", scriu Weyl-Possoby, "vedea iudaismul ca o religie a felahilor lipsit de viat timp de 9 secole ... Spengler vedea iudaismul ca fiind n decadent pentru c este o rmsit a culturii si civilizatiei magiei care nu mai erau de mult creatoare." Toynbee, mai mult, zic ei, "a descoperit c evreii erau fragmente fosilizate ale civilizatiei siriace." Un altul dezavuat de Weyl-Possony e Carl Gustav Jung, care arat diferenta dintre gndirea evreilor si-a celorlalti. Admitnd c exist un domeniu n care mentalitatea evreilor functioneaz mai bine, Jung zice: "Membri ai unei rase cu o civilizatie de 3000 de ani, evreii, ca si chinezii, au o mai larg perceptie psihologic. De aceea n general pentru evrei e mai putin periculos s-si degradeze subconstientul ... Evreul, care e ntr-un fel nomad, n-a creat niciodat o form de cultur proprie si dup cte putem vedea nici nu va crea niciodat, cci toate instinctele si talentele lui necesit o populatie cu o civilizatie mai mult sau mai putin avansat pre-existent care s-l gzduiasc." Aceste puncte de vedere ale lui Spengler, Toynbee si Jung pot arunca o nou lumin asupra statisticilor laborioase adunate de sotii Weyl de la Departamentul Statelor Unite pentru Sntate, Educatie si Bun-Stare. cnd sotii Weyl afirm c datele lor arat c evreii sunt "mai inteligenti", au "mai mult capacitate de cunoastere" si "realizeaz mai mult" dect alti oameni, trebuie nti s vedem cum definesc ei "inteligenta", "capacitatea de cunoastere", "realizarea", standarde folosite de ei cnd compar rasele ntre ele. "Inteligenta", zice John Baker n cartea sa Race dup ce-o discut ndelung, "este cea mai bun adaptare a individului la mediu". E usor de demonstrat adaptarea la mediu la plante si animale si la triburile mici si primitive, dar cum arti adaptarea la mediu n conditiile urbane si tehnologice moderne? n Germania dinaintea celui de-al doilea rzboi mondial evreii se bucurau de averile si privilegiile pe care le au azi n America; totusi n-au fost bine adaptati pentru evenimentele ce-au urmat. Tezele lui Weyl, Possony, Van den Haag au fost imediat adoptate sau cel putin tratate cu neutralitate de toti membrii universittilor americane, care altfel s-ar trezi fcuti antisemiti ca Spengler, Toynbee, Jung si Keith. Cci e imposibil s faci o comparatie cinstit fr s admiti de la nceput c evreii si ne-evreii triesc si-si manifest calittile mintale n medii complet diferite; evreii triesc n alt mediu dect ne-evreii si reactioneaz la alti stimuli. Ne-evreii sunt o mas de

Ivor Benson populatie a crei cultur si civilizatie izvorste dintr-un rezervor de meseriasi si muncitori necalificati alturi de o clas trneasc cu rdcinile adnc nfipte n pmnt; evreii sunt o minoritate totdeauna alert si total angajat n afirmarea perpetu a identittii si unittii ei nationale desi sunt dispersati geografic la mari distante n interiorul diverselor populatii gazd. Jung a nteles imediat diferenta si-a spus c evreii au o mai acut perceptie psihologic si-si pot degrada subconstientul cu mai putin risc. ntr-o competitie e un avantaj s-ti poti degrada subconstientul, adic s n-ai standarde morale n lupt, dar s-ar prea c si pentru acest avantaj se plteste un pret. n decursul veacurilor, intelectuali evrei au cutat s se elibereze de capacitatea lor de a-si degrada subconstientul; oameni ca Moses Mendelsohn si fiul lui compozitorul, Spinoza si Disraeli, Moses ben Maimonides si multi altii, inclusiv evrei contemporani de mare curaj, au cutat s se emancipeze de mentalitatea evreiasc pentru a putea functiona la un nivel intelectual superior. Astfel s-ar prea c adaptarea lor imediat la un mediu competitiv este si un avantaj dar si un dezavantaj pentru evrei. Friedrich Schiller scria: "Cnd societatea msoar omul numai dup functia sa, cnd cettenii aprob la unul memoria lui, la altul inteligenta lui la cifre, la altul capacitatea lui mecanic; cnd nu se ia n considerare caracterul si se urmreste doar stiinta, cnd se ncurajeaz purtarea disciplinat alturi de cel mai profund obscurantism intelectual - cnd aceste calitti sunt cultivate intensiv neglijndu-se lrgirea orizontului - te mai miri c celelalte facultti ale intelectului sufer ...?" Cel mai profund obscurantism intelectual, cum bine a zis Schiller, nsoteste succesele profesionale, economice, sociale ale elitei academice si profesionale. Cum devii membru al acestei elite? n mediul academic, pe plan individual functioneaz reteaua de alegere prin recomandare dintre membrii acestei minoritti etnice. Pe plan global, ntregul grup graviteaz nspre si acapareaz ori inventeaz astfel de stiinte nestiintifice ca antropologia social, sociologia, stiintele politice, psihiatria, fiecare dintre aceste "stiinte" fiind n sine o pdure deas a obscurantismului. Printre ne-evrei exist oameni specializati pentru anumite functii. ntregul grup al evreilor este ns specializat pentru o anumit functie: acapararea puterii, pentru exercitarea creia ei neglijeaz toate celelalte functii ale celor ce au puterea. Ca s fii creator n art, agricultur, politic, n orice, trebuie s te identifici cu obiectele si oamenii care apartin domeniului de creatie. Evreii au acaparat puterea n Rusia prin revolutia bolsevic, dar n-au putut-o folosi creator cci nu s-au putut identifica cu poporul rus; identificndu-se cu ei si-ar fi pierdut identitatea national, separatismul. Nomazi fiind, cum zice Jung, evreii nu se leag de teritoriul acaparat ci-l jefuiesc doar, l "recolteaz" fr a-l nsmnta, cu exceptii individuale ca Moses Mendelsohn si ceilalti citati mai sus care s-au emancipat si-au dorit s cultive teritoriul pe care triau identificndu-se cu cultivatorii lui. Un alt aspect pe care sotii Weyl nu-l explic atunci cnd ne anunt c evreii sunt elita omenirii n mod natural si genetic este caracterul acestei elite. Ei demonstreaz c evreii sunt genetic superiori pentru c elita asociat cu sinagoga se nmultea prodigios; dar n ultimele secole elita evreiasc n-are nimic de-a face cu sinagoga, doar cu universittile laice si cu bncile. Dac la sinagog se acord oarecare valoare subconstientului (credinta etc.) elita de azi d o valoare negativ subconstientului, eliminnd factorii metafizici care-au cimentat unitatea national evreiasc n trecut. Ambele elite si cea evreiasc si cea ne-evreiasc, triesc fr s le pese de psihicul si de subconstientul lor; dar, vorba profetilor din Vechiul Testament, "nu-ti poti bate joc de Dumnezeu"; subconstientul nu se las suprimat sau degradat fr s se rzbune. Iat cum membrii elitei sunt plini de nevroze, alcoolism si alte aberatii. Printre evrei subconstientul suprimat se revars ntr-un nationalism turbat care s-a rentors la primitivism, la un nationalism lipsit de religie care strneste gloata dar nu-i ofer individului resurse morale. Capitalismul financiar occidental, zice Karl Marx, "naste evrei din mruntaiele lui"; adic n sistemul de referint al capitalismului financiar att evreii ct si ne-evreii se comport la fel si admir si dezvolt intelectul degradndu-si subconstientul, care este izvorul puterii creatoare. Spengler scrie n Declinul Occidentului: "Azi aceast natiune de magi (evreii) cu ghetourile si religia ei e n pericol de disparitie ... pentru c ptura de sus intelectualizat a ambelor prti 42

Factorul sionist [evreii si societatea gazd] a ncetat s mai fie metafizic. Si-a pierdut orice coeziune intern si ce-a rmas e doar o unitate pentru scopuri practice". Ne mai ntrebm: dar dac superioritatea evreiasc dovedit de faptul c formeaz o elit financiar este tocmai rezultatul prezentei acestui grup minoritar n trile gazd occidentale, adic decurge din conditii care n-au existat n trecut si pot s nu mai fie cndva? Evreii si-au concentrat timp de secole toate energiile asupra tranzactiilor financiare si n conditiile capitalismului financiar international contemporan, faptul c familiile lor sunt rspndite printre toate natiunile dar lucreaz strns coordonat si unitar n mod fatal le creaz imense avantaje si le permite s aib mare influent si s promoveze si mai mult concentrarea capitalului financiar; acest lucru se vede clar n Statele Unite, unde au preluat averile si pozitiile unora ca Morgan, Ford, Carnegie, Vanderbilt. Dup ce-au luat averile acestor magnati patroni si fondatori ai societtii americane, financiarii evrei i-au nlocuit repede din pozitiile de influent cultural si leau luat din mini universittile, ziarele, editurile, partidele politice, administratia trii, sistemul judiciar al trii. Toate acestea sunt acum total n posesia financiarilor evrei care le dirijeaz si le manipuleaz cum vor prin numirea functionarilor si conductorilor, prin acordarea de fonduri si asa mai departe. Cnd un grup are astfel de puteri gigantice asupra unei natiuni, ce comparatie se poate face ntre elita grupului si elita restului natiunii, care e frmitat si n competitie intern, n timp ce elita evreiasc e unitar si actioneaz ca un grup? Si, n definitiv, ce important are care din cele dou elite e mai inteligent si care smulge averile si pozitiile celeilalte, de vreme ce nici una nici cealalt nu stie ce face si dup toate indicatiile amndou mping lumea spre dezastru din toate puterile?

CAPITOLUL 12: ANALIZA MISTICII RASIALE


Dup aparitia crtii profesorului Ernest van den Haag The Jewish Mystique s-a lansat teza superiorittii intelectuale a evreilor prin care se ncearc s se explice faptul c bogtiile, puterea si influenta politic se afl concentrate n mna acestei minoritti putin numeroase. Desigur, asa cum sustine Dr. Nathaniel Weyl (vezi capitolul 11), secole de selectie pentru a da nastere mai ales la copii din printi educati au jucat un rol. Stim de asemenea c inteligenta uman se comport diferit n conditii diferite si rspunde diferit la stimuli diferiti; evreii fiind o minoritate n popoarele gazd pe care si le postuleaz ostile sunt tot timpul alerti si activi. Dar vrem s vedem aici dac concentrarea bogtiilor si puterii asupra tuturor popoarelor n mini evreiesti este ntr-adevr rezultatul inteligentei superioare evreiesti doar - sau au mai contribuit si alti factori. Cum se explic c ntreaga civilizatie si dezvoltare generalizat azi n toat lumea sunt produse exclusiv de energia si geniul creator al popoarelor crestine europene si c evreii n 3000 de ani n-au putut produce nimic care s semene mcar pe departe cu civilizatia? Caracteristica principal a popoarelor europene este c sunt "constructori de cultur" si c un mare numr de europeni au contribuit la imensul tezaur general al culturii europene, uneori sacrificndu-si interesul personal. Evreii ns sunt nomazi nelegati de nimic care se acomodeaz imediat la cultura altora. Dar de ce azi europenii nu pot concura cu ei n arhitectur, art, muzic si literatur, domenii create de bunicii si strmosii europenilor? Stim c au fost lungi perioade istorice cnd evreii nu erau elita de bogtasi si potentati ai popoarelor n snul crora triau si c situatia lor era mult mai jos dect strlucirea averii, puterii si geniului creator al popoarelor gazd; dar nimeni n-a explicat acest lucru prin superioritatea mintal a popoarelor gazd. Parte din explicatie e faptul c mintea omeneasc functioneaz diferit n conditii diferite. n interesul individului, e un aparat; n interesul colectivittii, e o fort care vitalizeaz energia comunittii si-o canalizeaz spre acte de creatie. Cultura si civilizatia european n-au fost rezultatul unor actiuni de grup ci rezultatul activittii creatoare a unor indivizi talentati. Grosul

Ivor Benson populatiei n-a participat la actul creator ci s-a multumit s triasc comod, bucurndu-se de binefacerile celor putini si creatori, sustinndu-i uneori la nivel de subzistent pe unii care altfel ar fi pierit si ducnd cu sine de-a lungul secolelor fondul genetic din care se pot naste indivizii creatori cnd e nevoie de ei. Prin acest individ creator de geniu izbucneste la lumin geniul creator al poporului, uneori n detrimentul individului. Dar conditiile contemporane, n special faptul c singura motivatie psihologic este lcomia material, avantajeaz inteligenta evreiasc si dezavantajeaz geniul creator european, care se vede limitat exclusiv la domeniul stiintei si tehnologiei; si dezavantajul creste cu ct se transform mai mult capitalismul n anticapitalism financiar. Aceast degenerare a societtii a fost facilitat de trdarea guvernelor care nu si-au ndeplinit datoria lor de a pzi drepturile si avutiile popoarelor ci s-au lsat cumprate de supraputerea financiar care le este acuma stpn; astfel nct popoarele civilizatiei europene din toat lumea nu mai sunt stpne pe destinele lor. De vin nu sunt ns dect chiar membrii civilizatiei europene, pentru c s-au lsat atrasi pe panta acumulrii de bunuri materiale ca unic scop al existentei si unic valoare, crend astfel un climat n care mentalitatea minorittii evreiesti are un net avantaj asupra lor. Rezultatul e vizibil peste tot: n Anglia, Franta, Germania, America, Africa de Sud, cetteanul ne-evreu e cuprins de un fel de slbiciune sufleteasc care-i nbus imaginatia si-l inhib mintal; nemairespectdu-si mostenirea cultural, cade victim perversiunilor politice si culturale; individul nu mai are un scop si un tel si nu stie ncotro merge; toti au senzatia inutilului existentei, ceea ce-i face pe cei tineri din scoli extrem de vulnerabili la orice splare de creier astfel nct pot fi condusi cu usurint n orice directie. Dar de unde i se trag toate astea membrului civilizatiei europene? ntreaga istorie a omenirii arat c omul e esentialmente vietuitoare social si c pentru sntatea lui moral are nevoie s simt c apartine unei comunitti pe care-a avut-o n trecut trind printre altii asemeni lui. Asociat cu acest sentiment de apartenent la comunitate este si dublul cod moral: pentru membrii aceleiasi comunitti, prietenie (chiar dac exist competitie intern); pentru restul lumii, indiferent, care poate deveni dusmnie cnd circumstantele o cer. Astfel individul nu e niciodat dezorientat moral; el stie n cine s se ncread si cine-l va ajuta si are un sentiment de sigurant. De dragul grupului care-i d acest sentiment e dispus s-si riste chiar viata. "Constiinta" este mecanismul psihologic care-l mentine loial grupului si intereselor lui. Dar descompunerea moral a popoarelor occidentale rezult din faptul c li s-a distrus apartenenta la grupul necesar snttii lor morale si trebuie s triasc n mase amorfe si heterogene mai mari. De mii de ani individul a trit ca patriot si are nevoie de un mediu uman omogen; acum trieste ntr-un mediu heterogen cu ierarhii pur financiare si nu poate sti cine-i este prieten si cine nu, nu mai stie unde apartine, cci se vede nglobat n unitti economice cu altii de ras diferit, cu obiceiuri diferite, care vorbesc alte limbi. Rezult conflicte psihologice si confuzie, reactiile nu mai sunt simple si usor de adoptat si dau nastere la sentimente nejustificate de vinovtie si la demoralizare. Individul e nesigur de sine si nehotrt si capacitatea lui intelectual si creatoare e redus, ca si capacitatea de a se asocia cu semenii lui. n dilema asta, multi indivizi caut s-si recreeze apartenenta de grup si se nroleaz n structuri si organizatii care pot fi descrise n general ca organizatii de dreapta si de stnga. Cei de dreapta sper s poat recrea comunitti mai mici n care sentimentul de apartenent si deosebirea dintre "noi" si "ceilalti" s fie din nou valabile si se opun crerii de conglomerate heterogene de mase umane tot mai mari si crerii guvernului unic mondial. Cei de stnga sunt mai ales cei la care intelectul primeaz asupra instinctului si care vd salvarea ntr-o lume n care toti oamenii formeaz o mas amorf si nediferentiat care se iubesc cu totii fiind niste "frati universali." Aceasta este o situatie care poate fi exploatat n mod perfect de o minoritate separat si extern care si-a pstrat cu sfintenie dublul cod de comportare si care distinge cu strictete ntre "noi" si "ceilalti", cum este minoritatea evreiasc. Succesul acestei minoritti este asigurat de educatia ei unitar, care-a fost religioas pn acum si n care toti cresc cu constiinta feroce de grup, de grup aparte separat de toti ceilalti, de ras aparte oriunde sar afla. Pentru celelalte popoare, rasa sau nationalitatea erau legate de teritoriul pe care triau. 44

Factorul sionist Rasismul si nationalismul evreiesc sunt cu att mai feroce cu ct n-au nici o component teritorial. Stiinta antropologiei a fost complet distorsionat si monopolizat si astfel de observatii nu mai e voie s se fac. Antropologia, psihologia, genetica, sunt azi n situatia n care era astronomia n Evul Mediu si din acelasi motiv: dac li s-ar scoate clusul din gur ar periclita privilegiile celor care detin averea si puterea. Sentimentul apartenentei la grup, al mndriei nationale, sau nationalismului, le d oamenilor un scop si o directie care-i face imuni la influentele demoralizatoare si subversive care descompun popoarele occidentale. n epocile de decdere si descompunere a culturii si civilizatiei, intelectul evreiesc, cu separatismul si puternica lui unitate de grup, oricnd gata s se asocieze n scopuri practice, are enorme avantaje asupra celorlalti.

CAPITOLUL 13: REFORMAT SI ORTODOX: PRIVIRE ASUPRA ORIENTULUI MIJLOCIU


Comunitatea evreiasc e mprtit n reformati si ortodocsi, sionisti si antisionisti, adic "nereligiosi" si "religiosi". Aceast diviziune a evreilor a dat nastere la situatia bizar si paradoxal n care reformatii sprijiniti de toti cei care detin puterea au respins interpretarea biblic a istoriei si nu mai aduc nici un argument religios n sprijinul ambitiilor lor sioniste de-a stpni lumea dar sunt sprijiniti de crestini. Acestia se ncptneaz s cread c "evreii sunt neamul ales" care tocmai acum nfptuieste profetia lui Iehova, tocmai pe baza argumentului religios respins de evrei. Istoriografii evrei spun deschis (de ex. Abram Leon Sachar n The History of the Jews, sau Howard Morley Sachar n The Course of Modern Jewish History), c asa-zisul iluminism introdus de Kant, Hegel, Fichte si Charles Darwin, i-a afectat si modificat si pe evrei ca si pe ceilalti, secularizndu-i, astfel nct evreii reformisti, care azi sunt majoritatea, au prsit toate dogmele ortodoxe, unii dintre ei, remarc Abram Leon Sachar, scriu "numele divinittii cu liter mic n mod agresiv." Dup lupte acerbe interne n 1889, la Sinodul Universal de la Berlin, evreii au czut de acord c fiecare din ei poate interpreta scriptura cum vrea si poate fi agnostic sau ateu dac vrea, dar trebuie s rmn membru devotat al natiunii evreiesti. De aceea azi cnd multi crestini se agat de "Dumnezeul iudeo-crestin", evreii moderni cu educatie nu mai cred n Dumnezeul antropomorf care-si conduce poporul ales n Tara Fgduintei si zic c astea sunt cel mult metafore si simboluri; ei nu-l mai asteapt pe "mesia" cci grupul lor este propriul lor dumnezeu si mesia. Exist un element religios eluziv care-i mpiedic pe evreii care-au rmas ortodocsi s devin doar nationalisti atei ca reformistii si uneori face din ei adversarii sionismului. Dar ambele tabere si-au pstrat intact dublul cod de comportare, ambele tabere disting cu trie ntre "noi" si "ilalti". Atractia irezistibil pe care-o exercit sionismul asupra tineretului ateu se explic prin faptul c le ofer satisfacerea ambitiilor materiale si sociale. Cele dou tabere au putut fi vzute n actiune n 1982, cnd sionismul si-a etalat puterea dar a fost nfruntat de tabra cealalt. La 21 Septembrie un ziar publica stirea c "Fortele Statelor Unite vor sosi la Beirut - dac Israelul le d voie". Israelul trieste din banii si armamentul pe care i-l dau Statele Unite dar s-ar prea c dicteaz celor care-l ntretin. Nici un politician sau om de stat american n-a protestat cinismul cu care Israelul calc n picioare toate conditiile stabilite pentru ntretinerea Israelului de ctre Statele Unite; ori cnd Israelul a invadat Libanul cu acelasi dispret fat de orice conventie sau acord, fr ca nimeni s ndrzneasc s protesteze n guvernele occidentale. "Israel nu mai e David; acum e Goliat", scrie acelasi ziar citndu-l pe nimeni altul dect presedintele american Reagan, care-a artat astfel cu acelasi cinism zdrnicia celor 20 de miliarde de dolari stoarse de la contribuabilul american si-a periclitrii vietilor soldatilor

Ivor Benson americani trimisi n Liban. Israelul era de-acum a patra putere militar a lumii, dup Statele Unite, Uniunea Sovietic si China comunist si naintea Marii Britanii, Frantei, Italiei si Japoniei, tri industriale puternice cu populatie numeroas si care nu triesc de pe spinarea contribuabilului american. Acest lucru se explic prin faptul c exist un alt fel de putere, nu militar, unde Israelul e puterea cea mai mare din lume - puterea financiar; nu independent ns; n cadrul acestei puteri, creia i sunt azi supuse toate celelalte puteri (economic, politic), Israelul este doar o ramur a trunchiului principal. Pe acest trunchi mai cresc tot ca ramuri lobbyurile puternice pe lng toate parlamentele din trile dezvoltate, apoi controlul total al presei, editurilor si mass-mediei, apoi influenta asupra guvernelor si administratiilor trilor occidentale; acest trunchi este supraputerea bine descris de Soljenitn ca fiind "mai puternic dect ramura executiv, cea legislativ si cea judiciar" n guverne. Aparitia acestei supraputeri n secolul nostru, a crei ncarnare politic e sionismul, este principalul eveniment politic care n-a fost nici mcar amintit n mass-media si care e greu de studiat pentru c supraputerea n-are granite precise geografice; Israelul e doar una din manifestrile ei. Dar cei care au habar de istorie vor ntelege cum a aprut aceast supraputere. Pe la sfrsitul secolului trecut puterea financiar era n minile unor magnati nationali, care apartineau diverselor popoare (America, Anglia, Franta, Belgia etc.) si erau n competitie cutnd s-si smulg reciproc colonii si sfere de influent. Familiile de bancheri evrei care operaser timp de secole n interiorul diferitelor popoare occidentale, lucrnd n ntelegere ntre ele si mpotriva milionarilor nationali, le-au smuls acestora din urm puterea financiar pe careau concentrat-o ntr-un concern financiar universal international sau supranational care este azi total n mna lor si pe care azi se strduiesc s-l transforme ntr-o putere politic mondial unic - o Nou Ordine Mondial. Aparent, trile occidentale sunt independente; de fapt sunt sclave acestei puteri financiare globale. Caracteristica acestei supraputeri mondiale este faptul c lucreaz prin splarea creierului, prin controlul asupra mintii; pentru c lucreaz amgind mintile oamenilor, nu poate aprea n public asa cum este si trebuie tot timpul s se deghizeze. Aceasta este principala ei trie dar si principala ei slbiciune; de aceea sunt asa de violente si frenetice atacurile ei cnd vreun scriitor sau ziarist public cte un adevr despre ea. Despre situatia din Orientul Mijlociu, dezinformarea a fost asa de masiv, asa de intens, asa de total, nct ceea ce lumea stie nu mai are nici o asemnare cu starea de fapt. Invazia Libanului, invazia Israelului n regiunea Golan a Siriei, ocuparea regiunii Gaza pe malul de vest al Iordanului si reactia asa-ziselor mari puteri la aceste invazii israeliene, rezum ntreg conflictul secolului nostru. Cnd israelienii au invadat Libanul clcnd n picioare cu dispret fortele de pace ale ONU care erau stationate acolo, stiau c n-au de ce se teme de ONU; nici de Statele Unite, care le sunt sclave; nici de Uniunea Sovietic, care-i pompeaz cu arme nc din 1948 (arme cu care au masacrat civilii din Palestina si-au jefuit si izgonit n exil aproape un milion de bstinasi palestinieni) si care a votat la ONU ca Egiptul s nceteze focul fr s i se restituie Egiptului teritoriile acaparate pe nedrept de ctre Israel. Singurii care s-au opus lui Menachem Begin cnd invada Libanul au fost evreii ortodocsi din Tel Aviv. Pn chiar si Dr. Nahum Goldman, multi ani presedinte al Congresului Mondial al Evreilor, si-al Organizatiei Sioniste Mondiale, care toat viata a militat pentru interesele evreilor, a privit cu rceal conductorii statului Israel dup acel act de agresiune. Majoritatea evreilor sunt reformisti si jubileaz la triumfurile lor nationale cu ocazia acestor invazii; dar multi evrei ortodocsi, mai ales n Israel, sunt speriati de ceea ce vd si se tem c aceste acte duc la dezintegrarea religiei iudaice si vor crea o reactie ostil de mari dimensiuni n toat lumea.

46

Factorul sionist

CAPITOLUL 14: DUPA CULISE CU DR. GOLDMAN


Foarte bine ales e titlul crtii Dr-lui Nahum Goldman: The Jewish Paradox - "paradoxul evreiesc" (Weidenfeld and Nicholson, 1978). Zice dictionarul Oxford: "un paradox e o afirmatie aparent absurd care poate c e n realitate justificat", sau "o afirmatie care se contrazice si e absurd n esent". n practic, paradoxul const dintr-un adevr enuntat invers. Scriitorii ca George Bernard Shaw uimesc publicul prin absurditatea paradoxului care la o examinare mai atent se dovedeste a contine un adevr. La fel face Dr. Nahum Goldman, a crui carte e paradoxal n asa msur nct unii cititori vd ca luminate de-un fulger lucruri pe care nu le-au putut vedea nainte, n timp ce alti cititori rmn si mai aiuriti si confuzi dect erau nainte. Dr. Nahum Goldman era ntr-un timp cel mai mare ntre evrei din lume, fiind presedinte att al Congresului Mondial al Evreilor ct si al Organizatiei Sioniste Mondiale, purttorul de cuvnt al tuturor evreilor din lume. El nsusi e un paradox: toat viata a militat pentru "rentoarcerea" evreilor n Palestina, admitnd ns c el nu e "evreu ortodox": "n-am mai crezut n religie de la vrsta de 17 ani", zice el. Raportul dintre stat si religie e delicat n Israel, zice el, cci dac le separi nseamn c separi populatia n "credinciosi" si "necredinciosi." Nu toti evreii sunt credinciosi si au o religie, zice el; si apoi ne informeaz imediat c toti evreii sunt convinsi c sunt pe deplin justificati s-i masacreze si s-i izgoneasc pe palestinieni din motive religioase. Despre "identitatea de evreu" Dr. Goldman zice: "... am dat peste 20 de definitii: iudaismul e o religie, un popor, o natiune, o comunitate cultural, etc. Nici una din ele nu e absolut exact ... pentru unii esentialul e religia. Pentru altii, gloria unui popor care a dat lumii monoteismul, profetii, pe Spinoza, Marx, Freud, Einstein si alte multe genii. Pentru altii e respectul pentru suferintele din trecut si din prezent ale evreilor care le cimenteaz adeziunea". Dar Goldman nu accept definitia unuia dintre cei mai mari avocati ai evreilor, Jean-Paul Sartre, care-a spus c "evreu e acela pe care altii-l numesc asa", pentru a nega c el nsusi era evreu. n mod ciudat Spinoza e inclus ntre geniile pe care leau dat evreii omenirii, cnd rabinii din Amsterdam l-au excomunicat pe Spinoza dintre evrei si lau blestemat cu cele mai grele blesteme ale evreimii, declarnd c "nimeni nu-i va vorbi, nimeni nu-i va scrie, nimeni nu va fi uman cu el". Pe de alt parte, afirmatia c evreii au dat lumii monoteismul nu e paradoxal ci doar fals, cci iat ce scrie Cartea Mortilor din Egiptul antic la circa 2600 . Hr. "Tu esti unic, Dumnezeu din nceputul timpurilor, cel ce mosteneste nemurirea, singur creat si nscut din el nsusi; tu ai creat lumea si l-ai fcut pe om" (traducerea egiptologului britanic E.A. Wallis Budge). "Filozofia, gndirea si ideologia evreilor const din multe contradictii. Suntem n acelasi timp cel mai separatist dar si cel mai universalist popor", scrie Dr. Goldman, argumentnd cu Talmudul care spune c "un ger, adic un convertit, e greu de suportat ca o ran." "Asta e caracteristica poporului nostru", continu el; "suntem separati si izolati de ceilalti si n acelasi timp destinul nostru e s ndeplinim o misiune care afecteaz ntreaga lume, s slujim ntregii omenirii." Paradoxul aici const n cuvntul "s slujim", cci adevratul sens este "s stpnim". Care-a fost stpnitorul, orict de tiranic si ticlos, care nu era convins c face mare bine supusilor lui? "Evreii sunt cel mai separatist popor din lume", zice Dr. Goldman, "si convingerea c sunt poporul ales este baza religiei lor" si mai ncolo zice c "nici o alt religie din lume nu a proclamat cu atta trie c toate rasele si toate clasele sunt egale n fata lui Dumnezeu." Adic, "toate animalele sunt egale dar unele animale sunt mai egale dect celelalte," cci desigur animalele care formeaz "poporul ales" trebuie s fie mai egale dect celelalte. Desigur Dr. Goldman nu mentioneaz c majoritatea celor care se consider azi evrei nau fost nicicnd alesi de Iehova si n-au nimic de-a face cu evreii din Vechiul Testament fiind

Ivor Benson descendentii directi al unui popor turco-mongol din sudul Rusiei, hazarii, convertiti la iudaism n secolul 7 A.D. Dar s ncercm s strbatem muntele de paradoxuri ale Dr-lui Goldman - ce vedem iesind la lumin de sub acest munte? C evreii formeaz un popor sovin, nationalist si extrem de rasist si c au nvtat s-si pstreze unitatea si coeziunea desi sunt rspnditi prin lume departe unii de altii. Aceast lectie nvtat nti n timpul captivittii babiloniene a fost amplificat si mbogtit la nesfrsit si constituie principala nvttur din Talmud. Aceasta este cheia "paradoxului evreiesc" n toate manifestrile sale. Cum a artat Sir Arthur Keith, nationalismul n competitie cu restul omenirii d nastere unui dublu cod etic: unul pentru "noi", altul pentru "ilalti". Dr. Goldman este uimitor de sincer vorbind despre acest dublu cod - tot n felul lui paradoxal. Se laud c este pasaportar a 8 state diferite si apoi c i-a rspuns cu admirabil demnitate si integritate patriotic Secretarului de Stat al Statelor Unite ntr-o discutie: "Ascult, D-le Acheson, nu vorbesc ca evreu ci ca cettean american. Eu sunt un cettean american." Povesteste despre raporturile lui cu politicienii occidentali: "E o pasiune s seduci pe cineva. Cnd seduci o femeie poate senzatia fizic e mai puternic, dar cnd seduci un politician simti aproape acelasi lucru. Cnd l-am convins pe Dean Acheson s accepte sfsierea Palestinei n ciuda convingerilor lui antisioniste am simtit aproape o plcere senzual ... un astfel de succes te face s te simti mai destept dect cellalt." Deci omul de stat american Acheson era unul dintre "ilalti", care trebuie nselati si nvinsi. Dar Dr. Goldman nu era "mai destept" dect Acheson; Acheson era pur si simplu sub clciul de fier al lobby-ului sionist din America. Cartea contine numeroase exemple de aceast comportare "prudent, nseltoare si alunecoas" pe care-o laud Leon Abramowicz, prefatatorul crtii. Astfel aflm cum presedintele Truman, pe care Dr. Goldman l descrie ca un om "simplu si drept", de "o cinste proverbial" [alti istorici mai putin paradoxali l descriu ca pe un om extrem de strmb, necinstit si veros], a declarat "mpotriva sfatului tuturor consilierilor lui, n afar de unul singur care era evreu: Prietenii mei sunt evrei, evreii vor s ia jumtate din Palestina; ei bine, o vor avea." Greu de gsit o carte mai sincer despre cum se face politica la nivel nalt dect povestea asta paradoxal. "Toat viata am observat", scrie Goldman, "cum diplomatii erau mpotriva nfiintrii Israelului si oamenii de stat la nivel nalt erau pentru. Fr Balfour, Lloyd George si Wilson n-am fi obtinut Declaratia Balfour din 1917 si ce-a rezultat din ea. Toat aparatura ministerelor era ostil proiectului si functionarii ziceau ... e de nenchipuit." Tradus n limbaj mai putin paradoxal, asta nseamn c e mai usor s "seduci" ctiva "oameni de stat la nivel nalt" care ajung acolo prin alegeri care depind de masinria electoral financiar evreiasc si de mass-media controlat de evrei, dect s "seduci" zeci si sute de oameni din administratia trii care n-au nimic de cstigat vnzndu-si cinstea si integritatea moral si nici nu sunt asa de usor accesibili seductorilor ca politicienii. O metod asemntoare a folosit-o Goldman, ne spune el cu mndrie, cnd l-a convins pe Lyndon Johnson s-i acorde un mprumut cu dobnd foarte sczut de 2 milioane de la Agentia pentru Dezvoltarea International pentru editarea Enciclopediei Iudaice: "Unul dintre prietenii lui Lyndoon B. Johnson era un evreu polonez, Jim Novy, care ... era casierul comitetului care-i finanta campania electoral prezidential si avea un permis care-i permitea s intre la Casa Alb zi si noapte, chiar s cear s i se fac patul acolo, exact ca la hotel." Dublul cod etic functioneaz de la nastere pn la moarte. Dr. Goldman ne povesteste cum s-a eschivat de la armat ca flcu n Lituania, de unde e: "Din fericire era o lege s nu se ia la armat fii unici si n comunittile evreiesti rabinii tineau registrele noi-nscutilor. Si-asa tatl meu a avut trei fii, dar pe fiecare l-a declarat sub alt nume." Bine pentru "noi", evreii, nu prea bine pentru "ilalti", lituanienii, natiunea-gazd. Nasterea Uniunii Sovietice e un reviriment al evreimii, zice Dr. Goldman: "Dup revolutia din 1917 s-a vzut o foarte intens viat cultural evreiasc n Rusia, si-n idis si-n ebraic. S nu uitm c teatrul national evreiesc Habima din Israel a fost creat n Rusia." Apoi l citeaz pe Ben Gurion care multumeste mai degrab Uniunii Sovietice dect Americii pentru crearea statului Israel - care chipurile era bastionul trilor occidentale mpotriva comunismului n Orientul Mijlociu. Dar despre acest bastion Dr. Goldman 48

Factorul sionist zice: "dac [rusii] au azi vreun interes pentru statul evreiesc, este n mod paradoxal pentru c Israelul le-a permis s repurteze o victorie politic pe care si-o doresc de secole, permitndu-le s pun piciorul n Mediterana." Cartea Dr-lui Goldman e un buchet de paradoxuri. Ne spune c "Israelul este cea mai conservatoare tar din lume", dar c "evreii sunt revolutionari pentru altii dar nu pentru ei." Tradus n limbajul direct al "celorlalti", asta nseamn c "altii" sunt folositi ca s fac revolutii n folosul evreilor. Evreii au fost totdeauna n fruntea luptei mpotriva discriminrii, zice Goldman, "alturi de negri n Statele Unite, de protestanti n trile catolice, de catolici n trile protestante - cu alte cuvinte, oriunde e discriminare". O minoritate, explic el, are dreptul s-si pstreze identitatea si s aib "de exemplu, scoli proprii". Dar n mod paradoxal el e de prere c majoritatea n-are dreptul s-si pstreze identitatea si s aib scoli proprii. Ct despre catolici la Vatican exist, povesteste Dr. Goldman, "o comisie mixt de catolici si evrei care se ntruneste de trei ori pe an si elimin sau modific pasaje alese din diverse crti catolice de la catehismul elementar pn la manualele folosite n seminariile si universittile catolice, modificnd liturghia si mai ales slujba de Vinerea Mare." Dar Dr. Goldman nu ne mai spune cum a progresat comisia cu cenzurarea Noului Testament. Dar principalul paradox l constituie chiar statul Israel asa cum e el azi. Dr. Goldman nu e multumit de el. Trebuia s fie altfel, arabii trebuiau s-l accepte. Ben-Gurion nsusi nu era prea optimist cu privire la supravietuirea lui: "De ce s fac pace cu noi arabii? Eu dac-as fi un conductor arab n-as cdea niciodat la-nvoial cu Israelul. E normal; noi le-am luat tara. Da, Dumnezeu ne-a promis-o nou, dar ce le pas lor de asta? N-a fost Dumnezeul lor cel care ne-a promis-o."

CAPITOLUL 15: AFACERI GRASE LA NEGRU N UNIUNEA SOVIETIC


Unul dintre cele mai mari secrete sovietice a fost situatia privilegiat a evreilor n cei 70 de ani de la revolutia bolsevic. De-abia n 1981 a transpirat secretul c afaceri, concerne industriale si comerciale particulare prosperau tot timpul acolo, aproape toate exclusiv proprietatea evreilor. Sub titlul Milionarii Rusi de la Bursa Neagr a aprut n revista Fortune la 29 Iunie 1981 recenzia unei crti scrise de Konstantin Simis, fost expert n drept international la Ministerul de Justitie al Uniunii Sovietice, locuitor al Statelor Unite n prezent, carte ce urma s apar n curnd. "Statul sovietic e un monopolist care detine toate mijloacele de productie si ntreprinderea particular e o crim ... dar o retea de fabrici particulare mpnzeste toat tara cu o productie de sute de milioane - poate chiar miliarde". Productia nu era de industrie grea ci de bunuri de larg consum, haine, pantofi, ochelari de soare, bijuterii false, etc. Dar ce fcea securitatea, care stia toate secretele - cum de nu-l aflase pe acesta? "ntreprinderile private coexistau sub acelasi nume si acelasi acoperis cu ntreprinderile de stat; n-ar fi putut exista fr acest paravan. ... cea de stat producea bunuri conform planului de stat. Aceste mrfuri apreau n contabilitatea fabricii si erau distribuite prin canalele comerciale. Dar pe lng aceste produse oficiale aceeasi fabric produce mrfuri care nu sunt nregistrate n nici un document." "Glasnost" si "perestroika" n-au pus capt acestei productii "private". Simis scrie c n industria socialist de stat a Uniunii Sovietice erau "zeci de mii" de astfel de fabrici, cele mai multe la Moscova, Odesa, Tiflis, Riga si Taskent si c exista o vast retea de distribuire a acestei mrfuri "negre" cu un volum de miliarde de dolari anual. El mentioneaz o "companie", care fcea parte din "imperiul lui Glazenberg" si care avea asa de multe fabrici nct a trebuit s-si instaureze propria retea de distribuire a mrfii n 64 orase si regiuni - pe lng reteaua comertului de stat. Si cine sunt acesti vajnici cpitani ai industriei care-au rmas invizibili ochiului atotvztor al securittii KGB? Simis scrie: "Din motive istorice, mediul afacerilor la negru n orasele mari din

Ivor Benson Rusia, Ucraina si republicile Baltice a fost predominant evreiesc. Clientii mei aduceau si unii georgieni, armeni si membri ai altor nationalitti, dar marea majoritate erau evrei - ca si mine." Care "motive istorice?" Zice Simis c evreii rusi eliberati de asuprirea tarist de ctre revolutia bolsevic s-au aruncat n ocupatii care le fuseser inaccesibile, de exemplu stiinta, arta, literatura, etc. Dup cel de-al doilea rzboi mondial, zice el, Stalin i-a asuprit pe evrei si astfel multi dintre ei au trebuit s-si ndrepte energia n spre "afacerile la negru." Dar mai ncolo tot Simis scrie c n 1930 unul Isaak Bak a nfiintat o afacere de familie care n 1940 (cnd puterea lui Stalin era la apogeu si desigur si "oprimarea" evreilor de ctre Stalin) afacerea lui avea "cel putin 12 fabrici care produceau lenjerie, suveniruri si marchetrie si avea si o retea de prvlii n toat Uniunea Sovietic." Unii dintre acesti afaceristi, printre care Bak si trei din fratii Gazenberg, au fost judecati si arestati, ceea ce nu i-a descurajat pe ceilalti. Au decis, scrie Simis, s-l "sacrifice" pe Lazar Glazenberg cel tnr, ca s-i fereasc pe ceilalti de-a fi adusi n justitie, "n parte si din cauza modului lui de viat usuratic care se vedea dup duzinele de costume ce le avea si dup garderoba sotiei lui..." Proprietatea privat era crim mpotriva statului marxist-leninist, dar nici un astfel de criminal nu apare n arhipelagul Gulag al lui Soljenitn; sunt foarte rari prizonierii evrei n acel arhipelag, dar paznicii, gealatii si administratia lagrelor de exterminare aveau multe nume evreiesti ca Aron Solts, Jakov Rappaport, Matvei Berman, Lazar Kogan. Cel mai bine cunoscut era Naftaly Frenkel care se zice c a elaborat ntreg planul lagrelor de concentrare si exterminare a detinutilor politici. Nici n procesele-de-propagand sovietice la care au invitati reprezentantii mass-mediei occidentale ca s le dramatizeze si exagereze n-au aprut magnatii industriei si comertului negru sovietic; la aceste procese au fost judecati doar rivalii pentru putere ai lui Stalin si cei nvinsi n luptele interne pentru putere din snul revolutiei bolsevice. Dar de ce oare industria la negru si comertul la negru, care mbogteau enorm pe practicanti, au fost rezervate aproape exclusiv evreilor n Uniunea Sovietic? Scrie Simis: "Este un puternic sentiment de indentitate national la evreii afaceristi la negru - mult mai puternic dect al evreilor sovietici din intelighentia. Nu multi pricep ce este sionismul si si mai putini sunt cei dispusi s-si prseasc averile si s emigreze n Israel - dar n-am ntlnit nici unul la care s nu-i pese de acel stat si s nu se simt legat prin snge de el ... n rzboiul de 6 zile afaceristii sovietici la negru din multe orase au donat mari sume de bani n dolari - nu n ruble ci n dolari - statului Israel." Si mai departe: "Multi afaceristi evrei la negru de toate vrstele s-au grbit s se nscrie n partidul comunist din motive foarte practice: s cstige mai mult prestigiu social si s fie protejati - pe lng protectia obtinut prin mit - de urmrirea fiscal." Simis a uitat c mai sus a scris c sracii evrei au fost mpinsi s fac afaceri la negru pentru c erau oprimati si nu erau acceptati n partid si-n ierarhia de stat. Mita fcea posibile afacerile la negru: muncitorul era mituit cu un venit suplimentar neimpozabil, la fel functionarul si supraveghetorul; o mit mai mare o primeau planificatorii si normatorii, care furnizau prin manipulrile lor materia prim sustras de la productia oficial; cele mai mari mite le primeau inspectorii financiari, care apartineau unei ramuri a KGB-ului a crei functie era s "combat furtul din avutul obstesc al Uniunii Sovietice." Singurii afaceristi la negru judecati si pedepsiti au fost cei al cror mod de viat era prea tiptor, ca unul Golidze care "avea dou case splendide, mobilate luxos cu opere de art cumprate de la comercianti din Moscova si Leningrad" si care "ddea banchete pentru oficialitti care durau ore ..." Majoritatea bogtasilor sovietici ncercau s nu fie prea stridenti si-si ascundeau averile mai ales n valut, n pietre pretioase, metale pretioase si monede de aur. Simis scrie c ntre 1960 si 1980 una Elizabeth Mirkien avea un "salon" la Moscova unde afaceristii evrei ntre dou vrste se bucurau de cine excelente si de plcerea de a-si simti bogtia jucnd pe sume imense la jocuri de noroc si la rulet. "Dar la ce le folosea?" se-ntreab Simis. "Si astzi, neguttorii de pietre pretioase din Moscova, Taskent, Riga si alte orase fac afaceri febrile, umplnd ascunztorile milionarilor pietei negre cu pietrele lor. Aceste ascunztori contin averi imense, probabil mai mari dect tot 50

Factorul sionist ce-au avut piratii din Marea Caraibilor. Dar - ce fac stpnii lor? Ce-asteapt? Un viitor fabulos cnd vor putea s-si dezgroape comorile si s le etaleze ca niste regi? Sau cderea regimului sovietic?" [Nota rezumatorului: Simis a scris astea n 1981; el nu stia, dar poate afaceristii pietei negre stiau ce se plnuia s aib loc n deceniul al zecelea al secolului nostru, cnd dup desfiintarea de form a Uniunii Sovietice piata neagr n-a mai trebuit s mituiasc chiar attia functionari si milionarii evrei pot sfida pe fat mizeria populatiei.] Organizatiile afacerilor sovietice la negru demonstreaz secole, chiar milenii, de experient practic acumulat. Recenzia la cartea lui Simis, care-a aprut naintea crtii, s-a bazat sau pe manuscris sau pe spalturi, cci atunci cnd a aprut, cartea a fost cenzurat de multe pasaje prea revelatoare care erau ns mentionate n recenzie. Dar cum e posibil s faci afaceri particulare asa de grase n conditiile n care nu exist proprietate particular? Prima conditie e s fii membru a ceea ce Simis numeste "piata neagr evreiasc", s fii unit cu ea prin "sentimentul de identitate national." Unul cu astfel de "identitate national" de care trebuie a fost Veniamin Dimsit, presedintele Comitetului Economic la Kremlin si tarul ntregii activitti comerciale si industriale sovietice; acest post fusese ocupat naintea lui de Lazar M. Kaganovici, tot evreu si cumnatul lui Stalin; apoi tot evrei au fost toti sefii politiei secrete, care s-a numit nti Ceka si apoi KGB. Notita biografic ne spune c din 1953 Simis i-a aprat n justitie pe multi milionari "negri" sovietici dar n 1971 a renuntat s pledeze si s-a angajat ca expert n Drept International la Ministerul de Justitie sovietic. n 1976 KGB-ul a gsit n apartamentul lui manuscrisul unei crti despre coruptia sovietic, din care o copie se afla la un editor american. Atunci lui Simis si sotiei lui Dina, tot avocat, li s-a spus c dac nu prsesc Uniunea Sovietic vor fi trimisi la un lagr de concentrare. Simis n-a fost prea ndurerat de felul n care a fost pedepsit obligndu-l s se stabileasc n Statele Unite unde fiul lui fusese trimis de mai demult si era de-acum directorul unui program de Studii Sovietice la universitatea Johns Hopkins, de unde l-a putut lansa pe tatl lui spre noi culmi ale succesului financiar si social. Dar de ce au aprut de-abia n 1981 aceste critici la adresa coruptiei sovietice? Usor de ghicit dac examinm cursul evenimentelor: Legenda zugrvit despre Uniunea Sovietic pentru ochii marelui public occidental a fost modificat n deceniul anilor 1980 cu date bine cunoscute de zeci de ani dar ascunse tot timpul - dar aceste date au fost prezentate modificate astfel nct s prezinte, nu ntregul adevr, ci ceea ce se urmrea ca publicul s afle ca noi descoperiri senzationale; Astfel o nou imagine despre soviete inaugureaz o nou atitudine fat de ele; imaginea sovietelor e modificat n vederea schimbrii relatiilor est-vest. Astfel se propag ideea c att occidentul ct si Uniunea Sovietic converg spre aceeasi lume ideal n care ambele se vor contopi - nu se stie nc cum, nefiind exclus nici cel de-al treilea rzboi mondial. Pentru ca aceast convergent s aib loc, se renunt la modelul socialismului sovietic marxist-leninist. Iese la iveal existenta vastei structuri de bogtasi capitalisti care-au prosperat tot timpul de la revolutia bolsevic ncoace n Rusia sovietic, exact la fel ca confratii lor din occident. Si iese la iveal si unde s-au dus enormele cantitti de bani si instalatii industriale pompate de occident n Uniunea Sovietic jefuite de pe contribuabilul occidental; nu n buzunarul muncitorului sau tranului socialist, ci n averea gigantic a bogtasilor sovietici la negru, care stau gata s preia conducerea financiar si economic dup prbusirea Uniunii Sovietice.

POLONEZI ALTFEL DECT CEILALTI POLONEZI


n Ianuarie 1984 s-a aflat cumva c si-n Polonia comunist exista o clas ntreag de fabricanti, angrosisti si comercianti particulari care triau n perfect armonie cu aparatul de stat

Ivor Benson strict socialist. Tony Barber transmite agentiei Reuter din Varsovia: "Polonia se lupt cu criza economic n timp ce 500 afaceri particulare care apartin unor strini au un succes care deranjeaz autorittile comuniste. Sunt firme poloneze, cci toti proprietarii (n afar de 40) sunt americani, europeni si australieni cobortori din printi nscuti n Polonia ... n 1976 li s-a dat dreptul s functioneze ca parte dintr-un plan de a-i ncuraja pe cei de origine polonez de peste hotare s mentin legturi cu patria-mam; sunt ntreprinderi mici si mijlocii cu cte 40 de muncitori. Produc haine, pantofi, articole din piele, parfumuri, mobil ..." Ca si fabricantii sovietici "la negru" ai lui Konstantin Simis. Generalul Jaruzelski, conductorul Poloniei deatunci, zicea c "le vom asigura buna functionare. Dar n-ar trebui s constituie o insul de privilegii nejustificate n economie." Iat un exemplu perfect de "vorbire dubl" ("double talk") de-a lui George Orwell: Jaruzelski stia perfect de bine c el le acorda acestor ntreprinderi privilegii nejustificare n economie cnd zicea asa. n 1977 au fost 3 ntreprinderi particulare n Polonia, cu un venit de 180.000; n 1983 au fost 500 cu un venit de 400.000. Barber raporteaz c "si-au investit profitul tot n Polonia si continu s recruteze muncitori si s-si diversifice activittile" n mijlocul populatiei nfometate si pauperizate a Poloniei. Iat cum regimurile socialiste aboleau proprietatea privat a capitalistilor care genereaz exploatarea omului de ctre om - dar reinstaurau proprietatea privat a "unora" dintre capitalisti n interiorul patriei socialiste. Cine erau acestia? Cine sunt "americanii, australienii si europenii care se trag din printi nscuti n Polonia" si care sunt proprietarii acestui capitalism privilegiat n snul socialismului? Nici unul din adevratii polonezi - si sunt foarte multi - din America, Canada, Australia, Marea Britanie si Africa de Sud, n-au artat nici un semn c ar dori s se ntoarc n Polonia comunist a lui Jaruzelski. Raportul lui Barber nu spune cine erau acesti "polonezi"; dar Konstantin Simis ne spune cine erau cei ce fceau exact acelasi lucru n Uniunea Sovietic; marea majoritate erau, zice Simis, "evrei ca si mine."

CAPITOLUL 16: ROLUL SIONISMULUI N RODEZIA


Nu sunt antisemit. S ncetm s mai vedem antisemitism n toate ... Adevrul, sau cercetarea adevrului, nu pot fi antisemite. Robert Faurisson, Storia Illustrata, August 1979 Cartea lui B.A. Kosmin Majuta: Istoria Comunittii Evreiesti n Zimbabwe (Zimbabwe, Mambo Press, 1980) explic rolul sionismului n evenimentele care-au dus la prbusirea Rhodeziei. Termenul "sionist" era aproape sinonim cu termenul "evreu", arat Kosmin si povesteste cum n 1967 presedintele Organizatiei Sioniste din Africa Central l-a "informat" pe Primul Ministru Ian Smith c are de gnd s dea ajutor de oameni si bani Israelului si acest gest "a avut rezultatul scontat." n 1930, scrie Kosmin, contributia dat cauzei sioniste pe cap de evreu era cea mai mare din lume n Rhodezia, si-a rmas asa pn dup 1970, desi sanctiunile economice mpotriva Rhodeziei ruinaser tara si restul populatiei. La fel de disproportionat de mare era atentia ce-o acordau conductorii sionisti comunittii evreiesti din Rhodezia, care era foarte putin numeroas. Mari personalitti sioniste ca Chaim Weizmann, Vladimir Nabotinsky, Nahum Sokolov, Moshe Sharett, Nahum Goldmann, Norman Bentwich, Cecil Roth, Moshe Dayan, Yigal Allon, Chaim Hertzog, Ezer Weizmann au vizitat-o. Magnatii din comunitatea evreiasc erau opusi planului de independent al Frontului Rhodeziei si de aceea comunitatea avea reprezentanti n ambele tabere n lupta pentru Rhodezia. Rhodezia, zice Kosmin, era dominat de "suprematistii albi" care vroiau s continue dominatia elementului britanic si se opuneau Irgunului si bandelor teroriste care luptau mpotriva trupelor protectoratului britanic n Palestina. De aceea n 1952 s-a hotrt la Congresul anual al Deputatilor Evrei ca evreii s participe pe fat n viata politic a Rhodeziei. Drept rezultat n 1953 deputatii evrei alesi n

52

Factorul sionist parlamentele teritoriale si federale ale Rhodeziei au fost, zice Kosmin, "toti activi n comunitate si cu experient de organizare evreiasc." Cnd s-a dizolvat federatia dintre Rhodezia si Nyasaland (azi Zambia, Zimbabwe si Malawi), albii, inclusiv evreii, s-au trezit masati n Rhodezia de Sud; erau nemultumiri populare cu privire la politica Partidului Federal Unit n care, zice Kosmin, evreii erau "suprareprezentati." Primul ministru Garfield Todd care mpingea integrarea rasial prea rapid a fost nlocuit cu Sir Edgar Whitehead, un socialist fabianist care era la fel si-a fost si el nlocuit; revolta poporului a nlturat Partidul Federal Unit cu "suprareprezentarea" evreilor cu tot si l-a nlocuit cu Frontul Rhodezian sub conducerea lui Winston Field. Sionistii nu mai aveau dect un singur reprezentant n parlament, A.E. Abramson. Dar acesta era Presedintele Comitetului Deputatilor Evrei, Vice Presedintele Organizatiei Sioniste din Africa Central si membru al Biroului Executiv al Organizatiei Sioniste Mondiale. Winston Field a fost nlocuit la conducerea Frontului Rhodezian cu Ian Smith, care avea mai mult experient parlamentar si era "nscut n Rhodezia", ct vreme Winston Field era nscut n Marea Britanie. Dr. Kosmin scrie: "n Iunie 1964 Ivor Benson, politician de extrem dreapt, a fost importat din Natal ca consilier pentru informarea guvernului ... [si] a oferit guvernului nou format o politic coerent de dreapta care s rezolve problemele interne si externe. Rhodezia a-nceput s apar ca ultimul bastion al crestinismului sial traditiei occidentale mpotriva fortelor sinistre dezlntuite de centrele coordonate din Moscova si New York. Acest tip de propagand subversiv", zice Kosmin, "a-nceput s infiltreze massmedia controlat de guvern si s atace pe vesnicii comunisti si financiari internationali. Acesta era binenteles rspunsul Europei la ideologia revolutionar a nationalistilor africani din lumea a treia ... Comunitatea evreiasc, ce fusese pe baricadele multirasiale liberale, s-a simtit foarte vulnerabil n aceast atmosfer politic ... " La lucrrile Congresului Deputatilor Evrei din 1964 I.R. Rosin i-a ludat pe evrei pentru c "l ajut pe africanul ce progreseaz" si a ludat Rhodezia de Nord pentru c "accept situatia politic schimbat a trii lor." n Rhodezia de Nord (azi Zambia) situatia politic schimbat era exact la fel acceptat ca si-n cea de Sud dar albii erau prea putini la numr acolo si nu se puteau face auziti. Folosindu-se de imunitatea parlamentar, Abramson a nceput imediat o campanie calomnioas turbat mpotriva lui Ivor Benson cu argumente furnizate de Institutul Sionist Weiner de Studii Politice din Londra. Ian Smith ns, doritor s-si consolideze imaginea conservatoare care-i adusese victoria n alegeri, nu i-a ncurajat pe sionisti n public; si acestia nau prea fost ncurajati nici de faptul c sute de organizatii de "prieteni ai Rhodeziei independente" au proliferat n toat lumea la cteva sptmni de la declararea independentei Rhodeziei de Sud. Despre ele Dr. Kosmin scrie c "se mrgineau la anumite grupuri din democratiile occidentale care leag sionismul de Wall Street si de comunism ca un atac tripartit mpotriva crestinismului occidental. ... Din 1965 Rhodezia a fost vizitat de extremisti de dreapta si antisemiti ca Eric Butler al Ligii Australiene pentru Drepturi si Maiorul Bundy din Statele Unite. n public se fereau cu grij s fac declaratii antisemite dar se exprimau despre alte probleme rasiale mai vizibile. Dar Colonelul Curtis B. Dall de la Liberty Lobby a fcut remarci anti-evreiesti la Bulawayo fata de niste consilieri evrei la o receptie." Curnd ns s-a vzut c sionistii din Rhodezia n-aveau de ce se teme de Ian Smith, care iese pn la urm ludat de Dr. Kosmin si deloc criticat. Zice Dr. Kosmin: "Evreii din Rhodezia si-au recptat ncrederea n 1967 cnd Israelul a triumfat n Orientul Mijlociu si Ivor Benson pe care-l ursc atta a plecat din Rhodezia." El arat clar c dup ce n-au reusit s nlture alesul Frontului Rhodezian cu ajutorul unui Partid Rhodezian nou nfiintat sub Sir Roy Welensky (fiul unui evreu din Polonia) si al partidelor de centru, sionistii au triumfat tot cu ajutorul lui Ian Smith; dup ce Sir Roy Welensky a fost nfrnt n alegeri la Salisbury, sionistii care-l sprijiniser s-au oferit s-si transfere sprijinul lui Ian Smith si acesta a acceptat cu mare grab; si sionistii au fost curnd din nou "suprareprezentati" n guvern: "n 1962 [comunitatea evreiasc] n-a avut reprezentanti evrei, dar n 1965 a sustinut cu succes trei: Dl. Joel Pincus ..., Dl. Bernard Ponter... si Dl. Theo Ellison ... Astfel n timp ce Ian Smith jongla cu factiunile dure si mpciuitoriste din cabinet si ncerca s

Ivor Benson mpiedece organizarea unei opozitii politice albe semnificative de dreapta ori de stnga, conducerea comunittii evreiesti a-nceput s joace un rol mai mare. Mult vreme evitase cu grij contactele oficiale cu guvernul si n-a fcut politicienilor invitatii oficiale la petrecerile comunittii. Nu din ostilitate personal, cci cei din ambele tabere erau colegi de scoal si se vizitau reciproc n particular. Chiar nasa lui Ian Smith e evreic, D-na Tilly Jacobson din Gwelo." Dar sionistii din Rhodezia aveau greutti cu blocada economic a Marii Britanii si Natiunilor Unite. Ca si acestia, doreau s vad independenta statului alb distrus, dar se temeau, zice Kosmin, c "n ochii politicienilor de peste ocean ei nu erau de nenlocuit si se temeau c supravietuirea lor si-a averilor si familiilor lor depindea de zdrnicirea ... sanctiunilor britanice ... Rezultatul era usor de prevzut ... Oamenii de afaceri evrei s-au folosit de prieteni, relatii si talente lingvistice ca s se sustrag de la restrictiile pe care le instauraser Natiunile Unite." Unul care-a zdrnicit cu succes sanctiunile a fost William Margolis, consultant economic al mai multor guverne succesive din Rhodezia dup cel de-al doilea rzboi mondial, azi presedinte al Comitetului pentru Comertul cu Grne care-a vndut Zambiei porumb de 20 de milioane de dolari n 1971 pentru a obtine valut si pentru a hrni bandele de teroristi ale lui Joshua Nkomo. Altul a fost Elias (Elly) Broomberg care, reales n 1974, a devenit ministrul comertului sub Ian Smith. Astfel au venit sionistii la putere din interiorul Frontului Rhodezian pe care se strduiser s-l distrug pn la nfrngerea lor n Partidul Rhodezian. n 1976 ns Frontul Rhodezian l-a amenintat pe Ian Smith cu revolta si cu demisia a 12 membri din parlament. Atunci Ian Smith l-a mutat pe Elly Broomberg pe postul de Ministru al Informatiei si Turismului si i-a dat voie s elimine ntreaga echip de la radio si televiziune, carea devenit astfel apanajul lui exclusiv. De acum Frontul Rhodezian nu mai era dect un paravan pentru operatiile organizatiei sioniste; si acei membri care-au demisionat sau au fost epurati din Frontul Rhodezian au nceput s se ntrebe dac nu cumva Ian Smith n-a fost altceva dect un agent camuflat infiltrat n Frontul Rhodezian cnd s-a vzut c acest front va cstiga alegerile n 1962. ntre timp operatia sionist lucra aparent mpotriva Frontului Rhodezian, sub conducerea unor avocati ca Ben Baron (socrul lui Chester Crocker, Secretarul de Stat al Statelor Unite pentru Afaceri Africane) si Leo Baron (fost sftuitor legal al lui Nkomo, fugit din tar - Kosmin zice "expulzat" - ca s se rentoarc si s devin ulterior judector la Curtea de Apel dup "independenta negrilor"). Dar antagonismul dintre aceast ramur si cea din interiorul Frontului Rhodezian era doar aparent. Sanctiunile economice mpotriva Rhodeziei au consolidat si mai mult monopolul evreiesc n comert si industrie ruinndu-i pe toti cei care nu evadau sanctiunile ne-avnd sprijinul retelei sioniste internationale; si tot cei care erau greu loviti de sanctiuni economice erau si cei mpotriva crora erau attati revolutionarii negri. Rezultatul net este c n Zimbabwe de azi bogtia, industria si comertul sunt mai mult dect oricnd concentrate n mini evreiesti, ale cror companii sunt destul de mari ca s-i poat influenta pe politicienii negri si s-i mituiasc cu mprumuturi cu dobnzi sczute si acordarea de ajutor extern (vezi P.T. Bauer: Dissent and Development si Equality, The Third World and Economic Delusion - Weidenfeld & Nicholson; Karl Borgin si Kathleen Corbett: The Destruction of a Continent - Harcourt Brace Jovanovich; Brian May: The Third World Calamity - Routledge Kegan Paul; Douglas Reed: Somewhere South of Suez - 1950). Sionistii au prosperat si militar, nu numai financiar, din ruina Rhodeziei, cci s-au declarat "un grup cultural autonom" cu o miscare proprie de "eliberare national" (cuvintele sunt ale Dr-lui Kosmin). Dup dizolvarea federatiei dintre Rhodezia si Nyasaland, descresterea populatiei evreiesti n Rhodezia "a fost izbitoare n grupul celor de 20 de ani", zice Kosmin, adic grupul celor nrolati n armat pentru a apra populatia de masacrele teroriste care se nmulteau mereu. A.E. Abramson a declarat n 1973: "Vedem cum dispare o ntreag generatie de tineri care ne prsesc ca s studieze n Africa de Sud si peste ocean si cu rare exceptii nu se mai ntorc." nc din 1969 Kosmin citeaz doar cifra de 227 evrei ntre 20 si 25 de ani n tar; 54

Factorul sionist erau 3 evrei politisti si 7 evrei n armat; dar acestia erau suficienti ca s furnizeze tot timpul informatii Biroului Congresului Deputatilor Evrei. Restul de tineri evrei dac purtau uniform o purtau, arat Kosmin, pe cea a statului Israel. Cartea Dr-lui Kosmin e un document foarte valoros care arat cu sinceritate si n detaliu ce poate realiza o minoritate minuscul (2,2 % din populatia alb a Rhodeziei sunt evrei) ca s se protejeze, s se mbogteasc si s-si ating scopurile de termen lung. Mai mult, ea rspunde ntrebrii Dr-lui Henry L. Feingold: "Oare exist ceva idiosincretic legat de prezenta evreilor n istorie ... care nu poate fi studiat cu uneltele si pe bazele cercetrii stiintifice moderne?" Rspunsul poate fi: prezenta unei natiuni extrem de sovine si ambitioase rspndite ca o ptur subtire deasupra tuturor celorlalte natiuni pe tot globul este idiosincretic. Cci o astfel de natiune nu poate supravietui dect aplicnd un dublu cod etic: unul pentru "ai nostri", altul pentru "ceilalti," dnd nastere unui raport ambivalent, chiar ostil, ntre ele. Un astfel de raport idiosincretic nu poate fi mentinut dect prin continuu antrenament n denaturare; si aceast denaturare continu face s nu poat fi studiat cu uneltele si metodele cercetrii stiintifice - nici mcar de ctre istoriografii evrei care-si scriu propria istorie. Lupta populatiei Rhodeziei, care era predominant alb de extractie britanic, s se salveze de noua ordine economic mondial, e doar o parte din istoria Dr-lui Kosmin, care ncepe cu ptrunderea evreilor n Rhodezia pe la sfrsitul secolului 19 ca vnztori ambulanti si geambasi de vite crora li s-au alturat apoi "refugiatii regimului tarist" din Rusia. Dr. Kosmin este remarcabil de sincer descriind cum au nceput ei s prospere: dndu-si foc la prvlii dup ce scoteau polite de asigurare, prin falimente fictive cu bani ascunsi de creditori si prin contraband de valut cnd era foarte profitabil. Secretul succesului lor const n dublul cod etic: unul pentru "noi", altul pentru "ilalti"; n stricta disciplin de grup si actiunea la unison; n politica "liberal" de amestec al raselor pentru ceilalti si stricta segregare a lor nsisi de toti; si-n strnsa colaborare cu conationalii lor de peste oceane. Dar cu toat aceast sinceritate, n fiecare capitol al crtii gsim expresiile de repros si mhnire cu care evreii din Rhodezia vedeau cum "ceilalti", "goimii", nu se bucurau vznd cum sunt tratati de ctre cei pe care i-au primit cu bratele deschise si cu care-au mprtit tot ce e bun. De-un lucru ne asigur ns Dr. Kosmin: rsturnarea guvernului alb din Rhodezia si nlocuirea lui cu un guvern negru marionet corespunde politicii de durat lung a sionului.

CAPITOLUL 17: CONVENTIA DESPRE GENOCID


Acest capitol a fost scris nainte de 19 Februarie 1986 cnd supuse la enorme presiuni Statele Unite au ratificat Conventia Genocidului dar cu sapte rezervatii care s-i pstreze suveranitatea national. Urmeaz legiferarea n Congres pentru ca aceast conventie s se transforme n lege. Rolul jucat de evrei n sec. 20 poate fi nteles numai cunoscnd Conventia Natiunilor Unite despre Genocid nscut din mintea unui evreu polonez, Raphael Lemkin si promovat energic de organizatiile evreiesti din Decembrie 1948 ncoace, cnd a fost adoptat la Adunarea General a ONU. De la nceput a avut caracter evreiesc. Nici un evreu sau organizatie evreiasc n-a fost mpotriv; si nici un "grup national, etnic, rasial, sau religios" care nu e evreiesc n-a fost pentru, desi se presupune c toate sunt aprate de ea. De aceea trebuie s examinm aceast Conventie cu toat informatia din capitolele precedente n minte. La sfrsitul lui 1984 aceast Conventie, care declar genocidul ca fiind o crim international, fusese ratificat de vreo 80 de membre ale ONU, inclusiv Regatul Unit al Marii Britanii, Franta, Germania de Vest, Suedia, Norvegia, Canada si multe state comuniste, dar n Statele Unite ntmpina rezistent. n cartea sa The Man Who Invented Genocide (Institute of Historical Review, Torrance, California, 1984), James J. Martin povesteste: "... n August 1949 un subcomitet al Comitetului pentru Relatii Externe al Senatului condus de Senatorul Brien MacMahon urma s nceap audieri despre problema ratificrii conventiei ... La 23 August 26 de

Ivor Benson organizatii nationale, toate asociate cu organizatia Casa National Pentru Liberttile Cettenesti, au salutat aceast miscare si-au nceput s urgenteze ratificarea conventiei. Acest grup cuprindea pe Comitetul Veteranilor Americani, Americanii pentru Actiunea Democratic, Bnai Brith, Comitetul Evreiesc American, Hadassah, Muncitorii Uniti din Industria Textil si Biserica Evanghelic si Reformat." La acestea s-au adugat: Congresul Evreiesc American, Conferinta Central a Rabinilor din America, Comitetul Scriitorilor si Artistilor Evrei, Consiliul Consultativ al Organizatiilor Evreiesti, Federatia Organizatiilor Evreiesti de Femei, Institutul pentru Treburi Evreiesti, Congregatia Reformist Evreiasc, Conferinta National a Crestinilor si Evreilor, Federatia National a Surorilor Templului, Consiliul Sinagogilor din America, Uniunea Organizatiilor Ebraice si Uniunea Rabinilor Ortodocsi - la care s-au mai adugat n ultimul moment nainte de raportul prezentat de MacMahon Senatului n 1950 si Consiliul National pentru Relatii cu Comunitatea, care este cel care d directiva politic pentru 6 organizatii evreiesti si 28 de consilii locale ale comunittilor evreiesti. Vedem c desi zice c protejeaz orice grup, Conventia despre Genocid de fapt este pentru un singur grup, si-anume, pentru evrei. Cuvntul genocid a fost inventat dup cel de-al doilea rzboi mondial si-a aprut n dictionare cam cu 10 ani mai trziu, definit doar ca "exterminarea deliberat a unei rase, natiuni, etc." Dar n Conventia despre Genocid acestui cuvnt i s-au atribuit nenumrate alte ntelesuri si de aceea trebuie s ntelegem clar pericolul ei. n cartea sa Axis Rule Over Occupied Europe, la-nceput Lemkin foloseste "genocid" cu sensul "exterminare". Apoi i-a lrgit sensul: "Prin genocid nteleg distrugerea unui grup national sau etnic ... genocidul are 2 faze: una, distrugerea formei nationale a grupului oprimat; alta, impunerea formei nationale a asupritorului ... Cuvntul folosit n trecut pentru distrugerea formei nationale era desnationalizarea". Astfel, exact cum explic Shylock n Neguttorul din Venetia, nu exterminarea este pericolul principal ci asimilarea. Asimilarea este genocid dup Lemkin; asimilarea trebuie combtut din toate puterile prin Conventia Genocidului. Redefinirea notiunii de "genocid" avanseaz si mai departe n Conventia despre Genocid asa cum a votat-o ONU: ARTICOLUL II n aceast conventie genocid nseamn unul din urmtoarele acte comise cu intentia de a distruge total sau partial un grup national, etnic, rasial, sau religios: a) uciderea membrilor grupului; b) un ru mintal sau fizic fcut membrilor unui grup; c) impunerea de conditii de viat care s-i distrug fizic total sau partial pe membrii unui grup; d) msuri care s previn nasteri n cadrul grupului; f) transfer fortat de copii dintr-un grup ntr-altul. ARTICOLUL III Se vor pedepsi: a) genocidul; b) conspiratia de-a comite genocid; c) incitarea direct public la genocid; d) ncercarea de-a comite genocid; e) complicitatea la genocid. Oricine are habar de sistemul juridic occidental si d seama c s ncerci s aplici conventia asta e un haos total, pentru c foloseste cuvintele si expresiile n asa fel nct nu se poate da o definitie juridic actelor mentionate de Conventia despre Genocid. Astfel se nasc mii de interpretri diferite. Toate crimele de mai sus sunt comise mpotriva unui "grup". Dar ce este un "grup"? Care grupuri de oameni sunt protejate si care nu? Cci toti oamenii apartin unui grup sau altuia. De 56

Factorul sionist exemplu Panterele Negre: sunt negrii care-i apartin un alt grup dect grupul negrilor americani? Discipolii lui Sun Moon, ai Bisericii Scientologiste, sau Menonite, etc., sunt grupuri care trebuie protejate? Sau imigrantii din diverse tri? Si dac homosexualii, care se tot plng ntr-una c sunt foarte oprimati, cer s fie protejati ca grup aparte? n Parlamentul britanic Camera Lorzilor a votat c evreii sunt un grup religios, deci nu pot avea mai multe drepturi dect toti ceilalti care nu sunt anglicani. Dr. Nahum Goldman ns ne spune (vezi cap. 14) c nu se poate defini religia iudaic. Dac Dr. Goldman, evreul no. 1 al lumii (Presedinte al Congresului Mondial Evreiesc si-al Organizatiei Sioniste Mondiale) nu-si poate defini propriul grup, cum o s-l defineasc restul omenirii? Dar un grup care de 2000 de ani prosper si-a acaparat azi puterea si bogtia n ntreaga lume n-are mare nevoie s fie protejat de articole ca cele din Conventia despre Genocid. La fel de greu de definit sunt crimele ce se vor pedepsi. "Uciderea" e clar, dar cum poti s dovedesti c uciderea unei persoane e genocid iar uciderea altei persoane nu e genocid; cnd doar nu exist persoan pe lume care s nu apartin vreunui grup. Si cum poti dovedi c uciderea unei persoane s-a fcut cu intentia de-a distruge grupul? La fel de grotesc este si "rul mintal". Cum poti dovedi cnd s-a fcut "ru mintal" cuiva si cnd nu s-a fcut? Omuciderea, incendierea, rpirea, furtul pot fi definite juridic astfel nct s se poate sti precis cnd au fost comise; dar "crimele" Conventiei despre Genocid nu se va putea afla niciodat clar cnd au fost si cnd n-au fost comise si interpretarea lor e grotesc, absurd si dezolant de confuz. Aproape toate celelalte articole ale Conventiei sunt la fel. De unde se vede c cei care-au scris Conventia nu si-au btut capul cu semnificatii. Sensul Conventiei despre Genocid este: "crimele sunt cele care spunem noi c sunt crime atunci cnd vrem noi s spunem asa". Un stat totalitar este mediul optim pentru aplicarea Conventiei despre Genocid, cci acolo procurorul si politia spun ce vor si nimeni altcineva nu mai spune nimic si sistemul judiciar nu e dect executarea unor dispozitii de pedepsire a unora date dinainte de nceperea procesului. Dar dac Conventia despre Genocid nu protejeaz grupuri periclitate, dac e imposibil de aplicat n adevrata justitie, ce valoare are si de ce unii cer asa de insistent s fie adoptat de toate statele? Rspunsul l aflm dup ce-am rspuns la alt ntrebare si anume: cum de-n Statele Unite s-a luptat 35 de ani mpotriva ei si cine-au fost cei care-au luptat? n Statele Unite un tratat international devine lege imediat dup ratificare si e peste legile trii care-i contravin. Astfel, ratificarea Conventiei despre Genocid care nu se poate aplica n sistemul de curte cu juri din Statele Unite ar deveni o lege care ar desfiinta curtea cu juri cci e deasupra ei; n alte tri efectul Conventiei nu e asa de catastrofal cci n alte tri Constitutia nu prevede c tratatele internationale sunt deasupra legilor trii. Conventia aceasta pericliteaz n Statele Unite multe functii ale guvernelor locale si statale ale Uniunii pe care Senatul are datoria s le mentin. De la Harry Truman n 1949 pn la Ronald Reagan n 1984, sapte presedinti americani au aprobat aceast Conventie, unii, ca Jimmy Carter, din prostie, pentru c nu pricepeau ce efect are. Dar orice presedinte care cuta s fie ales sau reales a trebuit s-o aprobe. De aceea nainte de alegerile din 1984 att Ronald Reagan ct si oponentul lui, Walter Mondale, au aprut la Bnai Brith cu iarmulka n cap si si-au luat angajamentul solemn c vor sprijini Conventia despre Genocid. Presedintele nu ajunge ns; dou treimi din Senat trebuie s voteze pentru ratificare. Dar cum pot senatorii, care tot timpul au alegerile n fat, s refuze s se supun masinriei de vot? Nicidecum pe fat, doar prin tergiversare, adernd "n principiu" la "ideile" Conventiei dar cernd s se adauge "amendamente", "conditii", etc. Aceast lupt de 35 de ani ntre fortele care vor s suprapun aceast Conventie peste legile Statelor Unite si cei care-si vd libertatea si tara periclitate a fcut posibil studiul n mare amnunt al Conventiei n Statele Unite. Dou Subcomitete ale Comitetului pentru Relatii Externe ale Senatului american au dovedit n 1949 si n 1970 c aceast Conventie este inept si nociv pentru sistemul judiciar; totusi ea a fost reintrodus n 1984. Ziarul The Spotlight (Octombrie 22, 1984) relateaz cum tot ce-au putut obtine promotorii ei a fost o rezolutie care s aprobe "principiile" Conventiei si s exprime interesul de a redeschide discutia n sesiunea de anul viitor.

Ivor Benson Conventia pentru Genocid a fost att de categoric respins ca incompatibil cu sistemul de justitie american de ctre Asociatia Juristilor Americani n 1949 nct n-ar mai fi fost reintrodus niciodat de nimeni altcineva dect de cei ce-o promoveaz. n 1954 presedintele Asociatiei Juristilor Americani a denuntat-o ca fiind "frauduloas" ntr-un discurs public tinut n fata bine-cunoscutei organizatii patriotice Fiicele Revolutiei Americane. Leander Perez, presedintele Comitetului Drepturilor Statelor, a numit-o "monstruoas" si "un subterfugiu necinstit." Dar nimeni nu s-a legat niciodat de intentiile promotorilor ei si i-au presupus ntotdeauna c sunt cinstiti si onorabili. n 1970 Richard Nixon a scos de la naftalin Conventia pentru Genocid si-a cerut Senatului s-o ratifice. Senatul din nou a trimis-o unui subcomitet al Comitetului Senatului pentru Afaceri Externe, dar de data asta condusi de senatorul Frank Church si cu senatorul Jakob Javits din New York ca membru. Din nou a iesit la iveal ct e de fals si de lipsit de orice realitate aceast Conventie, cnd senatorul Church a-ntrebat: "Puteti cita un singur caz cnd vreuna din cele peste 70 de tri care-au ratificat aceast Conventie au aplicat-o vreodat mpotriva vreunuia din cettenii lor, l-au acuzat pe vreunul de genocid, l-au judecat si condamnat? A existat vreodat un singur caz cnd aceast Conventie a fost invocat din partea vreuneia din cele vreo 75 de tri ce-au ratificat-o ?" Ambasadorul Statelor Unite la ONU de-atunci, Charles W. Yost, a rspuns c "nu stie s existe" vreun caz, dar a continuat s cear ratificarea Conventiei cu insistent. Senatorul Church nu s-a lsat si-a continuat: "Mi-e greu s cred c vreun guvern, chiar dac-a semnat documentul sta, dac s-ar apuca s-si acuze cettenii n viitor, se va gndi s se recunoasc vinovat de crima de genocid sau se va apuca s se auto-pedepseasc. Asa ceva trece dincolo de limitele credibilului. Mai mult, mi vine greu s cred c orice guvern orict ar fi de doritor ar fi, se va apuca s urmreasc individual cetteni izolati de sub jurisdictia sa pentru c-ar fi comis genocid." Dar oare au avut loc acte de genocid de la 1949 ncoace? Ce s-a ntmplat ntre Biafra si Nigeria? Si ce s-a ntmplat cu masacrul celor 200.000 de asa-zisi "comunisti" n Indonezia si ce s-a ntmplat cu masacrele si exterminrile reciproce dintre India si Pakistan? Singura explicatie pe care-a putut-o da ambasadorul american la ONU, Yost, la aceste ntrebri a fost c "mari certuri" n legtur cu descrierea acestor acte ca fiind acte de genocid au oprit ONU de la a lua act de ele. James Martin scrie: "n ultimii 35 de ani s-au adus multe acuzatii de genocid mpotriva diverselor tri la ONU dar nici un singur act de acuzare international, nici un singur proces, nici o singur condamnare n-a avut loc niciodat pentru aceast crim nici acolo nici altundeva." La fel de misterios este rspunsul functionarilor de la Departamentul de Stat, cnd li se atrage atentia ct de imposibil si irealizabil este unul sau altul din aliniate; replica lor e c acele aliniate pot fi ignorate. Senatorul Sam Ervin si el avocat, a remarcat n fata subcomitetului: "Departamentul de Stat m las cu gura cscat cnd preseaz s ratificm un tratat ca acesta si apoi prin diferite ci ocolite pe care ncearc s le inventeze ne arat c nu trebuie s-l respectm dup ce l-am semnat; asta nu pot pricepe." Nici senatorul John Cooper nu putea pricepe; "Cnd ratificm un tratat sunt ngrijorat de cum va trebui s-l respectm; dar aici toate argumentele n favoarea ratificrii constau din metode de a nu-l respecta dup ce l-am semnat," a zis el. Senatorul Sam Ervin a dat o analiz profund a Conventiei la 22 Mai 1970 care arat fr nici un dubiu c aceast Conventie n-are nici un efect n prevenirea actelor de genocid si n-are nici o valoare. A-nceput cu o scurt privire istoric ce contine tot adevrul n cteva rnduri: "n anii de dup 1940 diversi activisti de pe lng Natiunile Unite au nceput o actiune major de a inventa legi care s fie deasupra legilor domestice ale diferitelor natiuni din lume. Conventia despre Genocid este una dintre ele. S-a nscut ca o rezolutie a ONU care condamn genocidul ca o crim comis din motive religioase, rasiale, politice sau de alt fel. n form final a exclus genocidul comis din motive politice din rndul crimelor pentru c unii din membrii care-au ratificat Conventia despre Genocid nu vor s renunte nici mcar n teorie la dreptul lor de a extermina grupuri politice ostile conductorilor lor [subinirea noastr]... Singurul argument pe care-l auzim n favoarea ratificrii acestei Conventii este c Rusia si alte guverne totalitare ne-ar privi cu ochi mai buni dac am ratifica-o, dup ce ele, n mod ciudat, au respins prin adugiri si 58

Factorul sionist rezerve multe din prevederile Conventiei." Despre Articolul II sectia C, senatorul Ervin arat c "nici o minte de om nu poate descoperi ce nseamn ... s pedepsesti pe cel care n mod deliberat supune un grup la conditii de viat desemnate s-l distrug fizic total sau partial. Dac un functionar nu acord unui membru al unuia din cele 4 grupuri descrise acolo care cere ajutor social o sum de bani care s-l satisfac, trebuie judecat c-a comis genocid? ... Congresul sau statul care n-a dat destui bani ca ajutor social ... a violat conventia?" La sfrsitul analizei sale senatorul Ervin a citit o alt analiz care arat ct de inept este Conventia despre Genocid ca instrument al legii fcut de judectorul Orie L. Phillips de la Curtea de Apel (vezi The Journal of the American Bar Association, August 1949). Trei membri ai subcomitetului i-au adresat ntrebri, rspunznd la care a iesit si mai mult n evident caracterul fals, ireal, fantastic si inept al Conventiei despre Genocid. Atunci a avut loc ceva fr precedent: senatorul Jakob Javits a cerut (si i s-a dat) permisiunea s combat mai trziu, nu acum, cele spuse, punct cu punct. Cnd a avut loc, combaterea lui nu numai c n-a fost "punct cu punct", nu numai c n-a avut nici o legtur cu argumentele aduse anterior, dar nici nu poate fi urmrit de o minte normal obisnuit cu gndirea logic. Att de fantastice si de absurd perverse au fost spusele lui nct nu pot fi nici combtute nici ntelese de cineva care n-a practicat cu ndemnare ceea ce George Orwell a descris ca "gndirea dubl", sau ceea ce practic propagandistii marxist-leninisti cnd le dau lacrimile de emotie profernd minciuni despre care stiu bine c sunt minciuni si de care rd n sinea lor sau cu prietenii, desi pentru moment le cred din tot sufletul. Forma asta de distorsionare, de prezentare a minciunii de pac-ar fi adevr, este o form de siluire mintal la fel de eficace ca asuprirea fizic; este forma de "fortare pasnic" a cettenilor. Cuvntarea lui Javits e imposibil de rezumat; James Martin a reprodus-o cuvnt de cuvnt n cartea sa. De ce trebuie ratificat Conventia despre Genocid? Ca s protejeze privilegiile unui singur grup care doreste s rmn strin si neasimilat desi este rspndit prin toat lumea si e numeros doar n Statele Unite si-n Europa, grupul evreiesc - sub pretextul subtire c apar "orice grup". Dar ce nevoie au evreii de un instrument asa de inept al dreptului international, cnd puterea lor este la apogeu si nimeni nu-i amenint si nici n-ar putea s le fac nimic, ca grup? Probabil c desi sunt bogati si puternici si stpnii tuturor, le e team c nu va fi mereu asa, cci sunt din ce n ce mai vizibili ca un grup alogen cu interese separate de ale popoarelor gazd si stiu c suindu-se stpnitori irevocabili la vrful piramidei peste toate popoarele n Noua Ordine Mondial, popoarelor nu le va plcea acest lucru. Evreii se prefac mereu c nu stiu ce-are lumea cu ei si se plng c antisemitismul se naste spontan n altii crora ei nu le-au fcut nimic. Dar n 2000 de ani fr ndoial au observat c antagonismul popoarelor-gazd este doar pretul pe care-l pltesc pentru avantajele materiale si avantajele de grup strns unitar pe care le recolteaz practicnd dublul cod etic. Ei stiu si c asa cum a devenit international activitatea lor si atitudinea lor, asa a devenit international si reactia celor lezati de ei. Conventia despre Genocid este nceputul unui sistem punitiv international, nzestrat cu un tribunal international (Articolul VI), mputernicit prin ratificarea de ctre toate popoarele, gata s fie invocat si aplicat cnd cred ei c au nevoie. Asta explic de ce e asa de vag definit termenul de "genocid" nct poate s cuprind absolut orice, orice ar suscita temerile evreilor care se pregtesc s-si ocupe locul la vrful ierarhiei unui sistem mondial totalitar care se erijeaz acum si care face sclavi din toti ceilalti oameni. De aceea trebuie neaprat s ratifice Statele Unite aceast Conventie. Dar ea a fost ratificat de tot felul de state din lumea a treia care practic genocidul n continuare nestingheriti si extermin populatii cum vor. A fost ratificat de state care practic genocidul, state ca Uniunea Sovietic si China comunist. Deci Conventia despre Genocid nu e un instrument care opreste genocidul, ci e un instrument de teroare si control asupra populatiei - adic este exact inversul a ceea ce pretinde c este. Nu trebuie s credem c cei care promoveaz sclavia global n Noua Ordine Mondial sunt toti evrei si numai evrei. Acest plan s-a nscut pe la-nceputul secolului ca un plan de suprematie anglo-american, promovat de Cecil John Rhodes si Lordul Milner n Anglia, de J.P.Morgan n America; ei nu erau evrei; cnd si-au pierdut puterea acesti financiari anglo-saxoni

Ivor Benson protestanti n-au fost eliminati ci nglobati n noua putere financiar-politic pe care n-o mai conduc ei, dar la care particip cci toate interesele lor sunt legate de ea. La fel particip generatiile de intelectuali ai "intelighentiei progresiste" care au gsit n religia unei singure rase si natiuni si-a unei "noi ordini mondiale" un dublu avantaj: pe de-o parte au din nou o religie, cci nu credeau n nimic, pe de alta fac bani buni debitnd aceast propagand.

CAPITOLUL 18: GEORGE ORWELL S I FACTORUL SIONIST


Alianta dintre puterea banului si intelectualitate a adus societatea la sciziunea si colapsul pe care le vedem azi. Dar cum e posibil ca intelectualitatea occidental, care face asa minuni n stiint si tehnic, s cad asa de jos n domeniul politicii si s mbrtiseze cu atta entuziasm interpretarea marxist a istoriei? Si o alt ntrebare: prin ce procese mintale a reusit populatia evreilor, asa de putini numerosi si mprstiati n trile occidentale, s realizeze enorma ei suprematie de azi att in ceea ce priveste bogtia ct si n ceea ce priveste influenta politic? Explicatia poate fi dat 1) de nereusita intelectualittii occidentale de a se adapta la circumstante istorice radical schimbate si 2) de exersarea evreilor n abilitti mintale de asa natur nct s le confere un avantaj de nenfrnt n competitie. Asta nseamn c disparitatea dintre evrei si ne-evrei nu se datoreaz numai exersrii mintii evreilor ci si debilitrii intelectului celorlalti in occident. n trile vestice intelectul s-a ndreptat n spre exterior, n spre lumea fenomenelor si drept rezultat e lipsit de judecti de valoare, de privire interioar, de cunoastere instinctiv, toate lucruri necesare unei populatii care se vede nevoit s lupte. n crticelele sale 1984 si Animal Farm, George Orwell a explicat prin naratiune ce s-antmplat n rzboiul mintilor. si face aici autobiografia spiritual sub form de fabul si povestire. Ca toti intelectualii occidentali, era si el un animal din ferma animalelor (Animal Farm) usor de dus de nas si dispus s se nsele pe sine nsusi. Cci aceast poveste a fermei animalelor nu e doar o demascare a socialismului marxist ci este si o prezentare pregnant a erorii periculoase a "idealismului" - adic a ideilor abstracte despre un paradis planificat pentru omenire, idei care au avut efect narcotizant asupra mintilor celor care si-au pierdut directia si telul. Participarea lui George Orwell de partea comunistilor n rzboiul civil din Spania i-a deschis ochii si i-a artat socialismul n adevrata lui lumin; si asa a scpat de ideile si convingerile lui socialiste cu toat eroarea lor, dar a rmas un om de mare talent scriitoricesc si eliberat de gogorita n care credea. El nu analizeaz procesele prin care a czut n eroarea socialist si s-a scpat de ea ulterior, ci doar povesteste ce s-a ntmplat cnd animalele au vrut s scape de exploatare si s triasc cinstit din munca lor pe ferma lor fr clasa aristocratic a oamenilor, "muncind fiecare dup puteri, primind fiecare dup necesitti" - ca pn la urm s se trezeasc mult mai ru exploatate si maltratate de noii lor stpni, porcii. De relevat c animalele sunt de tot felul la ferm, dar noii lor stpni sunt de un singur fel, toti porci, strns uniti ntr-un grup care recapituleaz istoria bolsevismului, toti la unison n afar de porcul recalcitrant Snowball, n care se recunoaste cu usurint Leon Trotki. Asa de autentic si exact a fost istoria revolutiei bolsevice n Animal Farm nct n 1983 toti speculau cror evenimente le corespunde povestea din cealalt carte, 1984. Dar anul n-are nici o important, cci ceea ce a zugrvit Orwell aici nu e un fapt ci un proces, procesul mintal care a dat evreilor suprematia n competitia intelectual cu ceilalti si le-a permis s ia puterea politic; si acest proces are loc permanent n jurul nostru. Cu talentul unui adevrat furar de limb, Orwell a descris faculttile mintale care deschid poarta auto-nselrii n cuvinte inventate de el care azi au intrat in patrimoniul limbii engleze, cuvinte ca "big brother" (fratele cel mare), "goodthinker" (just gnditorul), "doublethink" (dubla gndire), "newspeak" (noua vorbire, sau, cum i ziceam noi, stilul 60

Factorul sionist tovrsesc realist socialist) etc. Acesti termeni analizeaz faculttile mintale ale omului cu o luciditate care ne umple de groaz la vederea perversiunii mintale de care se slujesc conductorii politici ai omenirii. "Doublethink", "dubla gndire", e baza. Ea nseamn c "stii si nu stii n acelasi timp acelasi lucru"; "esti convins c spui purul adevr cnd debitezi minciuni tesute cu grij de tine"; "ai preri contradictorii si le crezi pe ambele cu trie"; astfel de gndire vine usor celui care-a nvtat s-o practice timp de zeci si sute de ani. Toti oamenii sunt capabili ntr-o msur mai mare sau mai mic de "dubla gndire", dar nimeni n-o poate practica asa de perfect ca cei care triesc tot timpul simultan n dou lumi mintale diferite. Acest exercitiu a permis evreilor s nfptuiasc ceea ce Sir Arthur Keith numeste dublul cod moral, adic un cod moral conform cruia actiunile etice fat de "ai nostri" sunt total diferite de actiunile etice fat de "ceilalti." Evreilor le vine usor s practice un dublu cod moral pentru c, asa cum arat Jung, evreii de mici au o arie a constientului lrgit si renunt mult mai usor la subconstient. Dar pretul pe care-l pltesc este alienarea partial de natur, lipsa de interes pentru lucrul n sine si pierderea capacittii creatoare; si toate acestea duc la sterilitate cultural. Ne-evreii, pe de alt parte, ncercnd s uzeze de aceast "dubl gndire" se vd nevoiti s se conving de contrariul a ceea ce vd c este real si dup ce si-au construit utopiile "idealiste" ncearc s se rentoarc la realitate, dar rareori reusesc perfect, ceea ce aduce dup sine alienarea cronic de realitate si conditii de deranj psihic. "Dubla gndire" este o arm mintal la fel de distrugtoare ca cele fizice, este un act de agresiune moral. De-o parte sunt cei ce folosesc dubla gndire, iar de partea cealalt victimele lor. Prima si cea mai simpl faz, care poate fi aplicat si la copii, e disciplina care nu permite formularea unui gnd "care nu e pe linie." Aceast disciplin nu permite mintii s fac comparatii, s perceap erori de logic, s nteleag nici cea mai mic dovad dac dovedeste ceva ce contravine "directivelor." Orwell numeste facultatea care realizeaz aceast disciplin, "prostie care te apr." Astfel se ridic un gard cu ncrctur electric n jurul intelectului si se limiteaz aria n care e voie s observi si s judeci - cu alte cuvinte, terorism moral. Aria n care nu e voie astzi s observi si s judeci absolut deloc e aria puterii politice, istoriei, rolului politic si practicilor comerciale ale evreilor. ncolo toate ariile sunt deschide discutiei si dezbaterilor - preotii pot insulta divinitatea, ziarele pot insulta monarhia n tri cu monarhie, fr s existe sanctiuni; dar nu e voie s studiezi cine si cum detine azi puterea politic. Orwell ns a reusit s-o fac fcnd uz de "dubla gndire", care prezint lucrurile prin opusul lor. n utopia lui comunist tiranul absolut e "fratele cel mare", de falsificarea stirilor se ocup "Ministerul Adevrului" si politia secret, securitatea, serviciul de informatii, sunt sub "Ministerul Iubirii." Cel care vrea s elibereze populatia asuprit este Emmanuel Goldstein, un evreu sub conducerea cruia actionau sabotori si spioni pe care-i tot prindea "politia gndurilor" si care se zvonea c a scris ntr-o carte toate gndurile interzise care circulau n subteranele populatiei tiranizate. Aceast carte i cade n mini eroului Winston Smith si n ea descoper secretul "dublei gndiri", care este cheia sistemului totalitar socialist. Si asa a reusit Orwell s-si treac cartea prin cenzur si s-o vad publicat, fr s-si sperie cititorii, care ar fi paralizat de groaz la ideea c citesc ceva ce nu e "pe linie" dac-ar fi stiut ce citesc. Dar vznd c Emmanuel Goldstein e eroul pozitiv, cenzura n-a sesizat ntelesul crtii si cititorii au rsuflat linistiti. Unii cititori n-au ptruns dincolo de inversiunea practicat de Orwell pentru a-si trece cartea prin cenzura editorial din Statele Unite. Astfel, un recenzent din 1984 era uimit n CCDL Report, ziarul Ligii De Aprare Crestin din America, cum de-a putut Orwell s-l fac pe cel care vrea s scape lumea de comunism si socialism tocmai evreu; nu stie Orwell c comunismul si socialismul sunt opera evreiasc? Dar un scriitor evreu, T.R. Fyvel, a suspectat ceva n aceast alegere a lui Orwell, si-a scris: "Prietenii lui George Orwell l iau asa cum este; parc ca s-arate c stie mai mult dect vrea s spun, i-a dat numele de Emannuel Goldstein ultimului su rebel n cartea 1984 si l-a zugrvit copiindu-l pe Trotki." Cheia enigmei e la pagina 267, unde rebelul Winston Smith care e hotrt s-si pstreze integritatea mintal si insist c adevrul nu e invers de cum este, e supus unui interogatoriu de ctre OBrian.

Ivor Benson "Te-ntrebi, zise OBrian, de ce-si pierde atta vreme cu tine Ministerul Iubirii. Cnd erai liber te mirai de multe ori de lucruri care sunt n esent de aceeasi natur. Pricepeai mecanismul societtii n care triesti, dar nu-i pricepeai motivele. Iti aduci aminte cum ai scris n jurnalul tu intim pricep cum fac asta; nu pricep de ce o fac? Cnd te-ai ntrebat de ce ai nceput s te ndoiesti de sntatea ta mintal. Ai citit cartea, cartea lui Goldstein, sau prti din ea cel putin. Ti-a spus ceva nou, ce nu stiai dinainte?" "Tu ai citit-o?" zise Winston. "Eu am scris-o. Nici o carte nu e scris de unul singur, cum stii doar." Aici Orwell dezvluie c Emmanuel Goldstein, pe care Ministerul Adevrului l zugrveste tot timpul ca pe cel mai mare dusman al statului socialist, este de fapt personificarea nucleului central al partidului de conducere. Cu alte cuvinte, Goldstein si "fratele cel mare" sunt tot una. Orwell n-a discutat sionismul n scrierile lui, dar cei ce-l cunosteau zic c era antisionist. Fyvel, un sionist fervent, zice: "Stiu c Orwell nu era de acord cu mine; arabii din Palestina erau pentru el niste asiatici de culoare, evreii din Palestina erau echivalentul stpnitorilor albi din India si Birmania, o vedere schematic de la care nu-l puteai clinti ..." Ca toti cei care n-au fost de acord cu sionismul, Orwell a fost acuzat de antisemitism. A scris ntr-o scrisoare "Nu m ndoiesc c Fyvel crede c sunt antisemit". "N-as fi spus-o", scrie Fyvel, "dar prietenul lui Orwell, Malcolm Muggerridge, a spus-o ... a zis: Ciudat ... cum i atrgea George Orwell pe evrei, cnd el n sufletul lui era foarte antisemit." Dar nu e de mirare c prietenii de tinerete ai lui Orwell erau evrei, cci cei din conducerea miscrii socialiste erau toti evrei n Marea Britanie; unii ca Victor Gollancz, proprietarul Clubului Crtilor de Stnga si profesorul Harold Laski care-a vzut ct de util putea fi Orwell ca propagandist al socialismului idealist. Dar era Orwell cu adevrat antisemit? n 1945 Orwell a scris un articol, "Rzbunarea e amar", n The Tribune (9 Noiembrie) n care-a remarcat dup ce povesteste cum un ofiter evreu din Viena n uniform american l maltrata si btea pe un ofiter german prizonier: "E absurd s blamezi evreii germani sau austrieci pentru c se rzbun pe nazisti." Fyvel, prietenul lui Orwell, s-a certat ndelungat cu acesta pentru propozitia asta, care lui Fyvel i se prea c minimalizeaz enorma datorie pe care o are toat omenirea pe veci de veci fat de evrei, dup prerea lui Fyvel - prere pe care n-a reusit s i-o bage n cap cum trebuie lui Orwell, care n acelasi articol cerea guvernului britanic s protesteze pentru expulzarea germanilor din Prusia de ctre sovietici, zicnd c ce fcea armata sovietic e o crim mpotriva umanittii. Putem conchide c Orwell nu credea legenda cu camerele de gazare [construite de americani dup nfrngerea nemtilor si dup ocuparea lagrelor de concentrare de ctre trupele americane, ca un decor de teatru pentru legenda holocaustului ce urma s fie inventat la Nrnberg] n care se pretinde c au fost gazati 6 milioane de evrei. Si experienta lui din rzboiul civil din Spania (povestit n cartea Homage to Catalonia) i-a deschis ochii cu privire la rolul evreilor n rzboaiele si revolutiile erei moderne. Tot asa, faptele roiului de evrei tineri n uniform de ofiteri americani care nici nu prea stiau englezeste si-au aprut imediat ce au ncetat luptele - dar nu nainte - ca atotputernici n Germania, nu l-au putut lsa ignorant. A fost George Orwell antisemit? Scria ntr-un articol despre antisemitism din Februarie 1945, c n-ar trebui s ne ntrebm "de ce sunt oamenii asa de atrasi de sentimentul acesta irational", ci "de ce m simt eu atras de sentimentul acesta irational." Analiza antisemitismului la dus pe Orwell acolo unde-a ajuns si Shakespeare; recunoaste c are loc o reactie negativ aproape universal la faptele si prezenta evreilor, dar el personal nu simte nici o animozitate pentru ei ca oameni. Orwell, ca si Shakespeare, nu face dect s explice un nationalism lipsit de teritoriu national care-i pune pe evrei tot timpul n conflict cu populatia pe teritoriul creia triesc. Evreii nu pot dect sau s subjuge toate natiunile si s domneasc deasupra lor ca unica natiune triumftoare asupra tuturor natiunilor pe care le-au distrus, sau s se lase asimilati, ceea ce unii din ei fac tot timpul. n Neguttorul din Venetia, cstorind-o pe evreica Jessica, fiica lui Shylock, cu unul dintre prietenii crestini ai lui Antonio, Shakespeare pledeaz pentru asimilare. 62

Factorul sionist El demonstreaz c nu exist antisemitism; exist doar antagonism nscut din discriminarea pe care-o practic evreii. Puterea politic evreiasc interzice s se joace Neguttorul din Venetia pe scen, n film sau la televiziune - nu de team c ar putea da nastere la sentimente ostile evreilor, ci pentru c propaga ideea asimilrii. George Orwell s-a concentrat asupra analizei puterii politice contemporane si mai ales asupra rolului evreilor n concentrarea puterii totalitare de tip socialist. Dac evreii erau atrasi de el si-l gseau interesant si el era atras de ei; n-avea nici un fel se animozitate sau rezerv pentru ei personal. Mesajul lui n cele dou crti, Animal Farm si 1984, este c populatia gazd trebuie s nvete cum s fac fat situatiei, opunnd arme egale acelor arme si tehnici intelectuale de agresiune psihic care dau azi un avantaj enorm evreilor n competitia cu ceilalti. Ne-evreii n-au nevoie s foloseasc astfel de arme mintale; tot ce au nevoie e s le cunoasc si s le priceap, cci atunci nu vor putea fi folosite mpotriva lor.

ULTIMA SCRIERE A LUI IVOR BENSON


Ivor Benson a murit pe neasteptate pe cnd lucra la o prezentare a Noii Ordini Mondiale si-a operatiilor ei dup eliminarea titulaturii de "socialist" ori "comunist" din limbajul politic al trilor de dincolo de cortina de fier si dup eliminarea cortinei de fier. Ultimele pagini au fost terminate de sotia lui dup nsemnrile lui. Articolul a aprut n patru prti n numerele din 31 Mai si 7, 14 si 21 Iunie 1993 ale sptmnalului The Spotlight din Washington, DC. Dm mai jos o succint prezentare a tezelor acestui articol. Prima parte, intitulat "Ca s ntelegi Noua Ordine Mondial de azi, studiaz istoria", ncepe prin a arta c ceea ce se-ntmpl azi n Europa (desfiintarea natiunilor europene si transformarea europenilor n supusii unui singur guvern central) este, ca si ceea ce s-a-ntmplat n Africa de Sud (desfiintarea prin lupt n care sunt folosite gherile negre a statelor construite de ctre albi acolo) nu sunt dect faze ale activittii oculte care a nceput nc din secolul 19 cu scopul instaurrii Noii Ordini Mondiale. Aceast activitate ocult a devenit vizibil mai nti n Africa de Sud sub auspiciile Marii Britanii. Rzboiul burilor a inaugurat procesul continuu n care primul si cel de-al doilea rzboi mondial au fost doar episoade (chiar si istoricii din universitti care scriu "pe linie" ca F.P. Chambers, C.P. Harris, C.G. Bailey, admit acest lucru). Noua Ordine Mondial s-a nscut din ambitia milionarului britanic Cecil John Rhodes care a creat statul sud-african Rhodezia. El si acolitii lui au pus bazele retelei de organizatii care are scopul de a institui aceast Nou Ordine, care ns azi este cu totul altceva dect era pe cnd a plsmuit-o Rhodes. n mod ironic tocmai aceast retea nfiintat de el a distrus statul creat de el, Rhodezia, azi numit Zimbabwe; astzi acolo numele lui a devenit anatema si statuile lui au fost demolate. Felul n care aceast retea gndit, nfiintat si finantat de Rhodes ca s pun bazele unei Noi Ordini Mondiale care s semene cu imperiul britanic ca limb si organizare dar s aduc pace universal si prosperitate n ntreaga lume, a fost infiltrat si preluat de altii pentru a o folosi n scopul lor urmrit de-a lungul veacurilor a fost descris din surse directe de Carroll Quigley n cartea sa Tragedy and Hope. Quigley a fost cea mai mare parte a vietii legat intim de aceast retea, a avut timp de doi ani acces la toate documentele ei secrete si a aprobat-o; dar el dorea s-o scoat din anonimat, unde aceast retea prefer s lucreze. Multe elemente dezvluite de Quigley au fost descoperite fragmentar de altii, care fr acces la documentele secrete au comparat si examinat faptele; dar cartea lui Quigley arat pentru prima dat actiunile sustinute prin care reteaua de organizatii finantate de Rhodes pentru a transforma visul lui utopic si idealist n realitate a fost captat n slujba interesului de mbogtire a unui grup restrns de oameni prin pauperizarea si subjugarea ntregii omenirii. La 24 de ani, deja bogat, Rhodes si-a scris primul testament n care lsa averea sa "pentru stabilirea si promovarea unei societti secrete [sublinierea noastr] al crei scop real s fie ntinderea guvernrii britanice n toat lumea ... si s stabileasc o putere asa de mare care s fie capabil s fac orice rzboi imposibil si s promoveze interesele omenirii." n cel de-al 7-lea testament al

Ivor Benson su si ultimul, Rhodes ajunsese la concluzia c cel mai bun mijloc n acest scop este s finanteze bursele Rhodes la Universitatea de la Oxford care s adune tineri capabili de limb englez din toat lumea si s-i initieze si dedice scopului acestei Noi Ordini Mondiale a lui; dup ce-a vorbit cu mpratul Wilhelm al Germaniei, a inclus si tineri de limb german. n acest ultim testament n-a mai mentionat societtile secrete. Una din ele fusese deja nfiintat n primvara anului 1891. Seful ei era chiar Rhodes. Stead, Lordul Escher, Alfred Milner formau comitetul executiv. Lordul Balfour, Harry Johnston, Rothschild, Lordul Grey si altii erau un "cerc de initiati", apoi venea un cerc exterior lor numit mai trziu de Milner al "Mesei Rotunde" (Quigley). Ivor Benson vede n aceast societate secret o ntrupare a ambitiei personale a unui om extrem de bogat dar si extrem de dotat, care a nhmat la carul su idealismul ardent al intelectualilor tineri privati de religie canalizndu-le exaltarea mistic pe fgasul acestui aparent altruism ateu. Dar n-a fost Rhodes cel care a inventat acest surogat de religie; n 1870, John Ruskin, primul profesor de Arte Plastice la Oxford, a propovduit cu mare succes studentilor ideea c englezilor le revine, fiind ei "o ras nc nedegenerat", misiunea de a conduce lumea si de a transforma Anglia din nou n "tronul regilor, o insul cu sceptrul n mn, izvorul luminii ntregii lumi, centrul pcii; stpna nvtturii si-a artelor, ... adorat pentru curajul ei iesit din comun, de a dori binele ntregii omeniri. ... Anglia ... trebuie s formeze colonii oriunde ct mai repede, cu cei mai capabili si valorosi oameni ai ei, lund fiecare picior de pmnt roditor dar nelucrat pe care-l calc ..." (discursul de inaugurare al lui Ruskin). nc pe la jumtatea acestui secol discipolii lui mai pstrau fervoarea lor misionar de a "construi raiul pe pmnt, sub conducerea ... mai ales a celor de limb englez" (Lionel Curtis la moartea Lordului Lothian, Washington, 1940). Partea a doua a articolului, intitulat "Noua Ordine Mondial visat de Rhodes nu e versiunea actual", ncepe prin a aminti c despre Bill Clinton, care-a pus mna pe presedintia Statelor Unite desi n-a avut majoritatea voturilor, publicul stie c este bursier Rhodes, dar publicul nu stie ct de departe este ideologia burselor Rhodes azi de intentiile extrem de strmbe dar si extrem de idealiste ale fondatorului lor. Cci scopurile pentru care lucreaz azi reteaua de organizatii nfiintat de Rhodes cu banii lui sunt diametral opuse scopurilor lui si-ale multora din succesorii lui. De aceea cnd Quigley si-a publicat monumentala lui istorie contemporan Tragedy and Hope cartea a fost urgent retras din circulatie si cariera lui Quigley a fost zdrobit, cci dduse n vileag prea multe. Primul lucru pe care l-a realizat reteaua de organizatii nfiintat de Rhodes cu scopul de a extinde imperiul britanic pentru a crea Noua Ordine Mondial, a fost s distrug imperiul britanic. De aceea dac americanii vor s vad cine d directive presedintelui Clinton, primul lor presedinte instruit ca bursier Rhodes, trebuie s priceap schimbrile care-au avut loc n jurul anului 1930. De la nceput, conditia "de a pune stpnire pe fiecare buctic de pmnt roditor nevalorificat pe care calc", mbrcat n hainele frumoase ale propsirii ntregii omeniri, a dat nastere unei nedrepte si extrem de sngeroase invazii militare britanice n Africa de Sud; si de la nceput, surogatul de religie prin care darwinismul si alte doctrine rationaliste au nlocuit religia crestin si-au canalizat misticismul tinerilor idealisti pe fgasul Noii Ordini Mondiale, a fost foarte apropiat de doctrina materialist marxist-leninist. Ambele doctrine promit raiul pe pmnt si promoveaz principiul c "scopul scuz mijloacele", orict de brutale, sngeroase si ticloase ar fi aceste mijloace. n istoria omenirii, de obicei nu se considerau ca fiind ticloase actiuni care aveau drept scop salvarea comunittii sau societtii; dar acum ticlosia si brutalitatea au nceput s fie aplicate n interiorul comunittii mpotriva unor oameni care apartin aceleiasi societti si aceluiasi grup si care au aceleasi interese. Discipolii doctrinei Rhodes argumentau c scopul final fiind propsirea ntregii omeniri, ticlosia e justificat, orict de mare ar fi. Astfel Alfred Milner n functia sa de nalt Comisar britanic a folosit cele mai josnice si murdare mijloace pentru a declansa rzboiul burilor. Demisionnd din postul de comandant suprem al fortelor britanice din Africa de Sud, locotenentul-general William Butler a protestat mpotriva minciunilor transmise publicului britanic de ctre Rhodes si acolitii lui pentru a-l atrage n rzboiul care i-a deposedat pe buri de tara lor. J.A. Hobson scrie despre acel rzboi: "Luptm ca 64

Factorul sionist s impunem o mic oligarhie international de proprietari de mine si speculanti ca stpni n Pretoria". Pe acesti magnati financiari care nu erau englezi dar aveau aproape toti pasaport britanic, Rhodes n imensa lui vanitate si infatuare i vedea doar ca pe niste instrumente de-ale lui n construirea Noii Ordini Mondiale. Rzboiul burilor care se pretindea c va dura cteva sptmni, a durat trei ani, a ucis 20.000 de soldati britanici si a trecut prin foc si sabie populatia civil din Transvaal si Statul Liber al Oraniei, lsnd fermele arse si pmntul necultivat. Au murit mai multe femei si mai multi copii n lagrele de concentrare britanice ale lui Horatio Kitchener dect soldati de ambele prti ale combatantilor; asa a nceput "raiul pe pmnt" al Noii Ordini Mondiale; asa a fost Anglia "izvorul luminii ntregii lumi si centrul pcii". Si-asa primul rzboi care trebuia s inaugureze extinderea imperiului britanic pentru a cuprinde toat omenirea sub mantia sa de binefaceri si pace, a inaugurat frmitarea si desfiintarea imperiului britanic. Partea a treia a articolului, intitulat "Idealul original al lui Cecil Rhodes uzurpat de puteri oculte", arat cum tot atunci cnd avea loc rzboiul burilor dus sub pretextul de a instaura pacea mondial si-a propsi toat omenirea prin acapararea celor mai bogate mine din lume n minile unui mic grup de magnati, avea loc si nlocuirea oligarhiilor financiare care conduceau destinele nationale din interiorul fiecrei natiuni printr-o oligarhie financiar supranational care detine puterea politic n toate trile dar nu este supus guvernului nici unei tri. Acest proces de nlocuire a culminat n 1930, cnd familiile de pionieri care au fondat Statele Unite ale Americii si-au detinut finantele acestei tri de la nfiintarea ei au fost eliminate si nlocuite de la tronul puterii de pe Wall Street. Quigley arat n Tragedy and Hope cum s-a desfsurat lupta pe Wall Street care s-a terminat cu nfrngerea familiilor celor care-au fondat America, dar nu explic motivele acestei lupte si nfrngeri. Cu sosirea bursierilor americani Rhodes, operatiile Mesei Rotunde si ale organizatiilorfiice s-au extins si-n America. Multi milionari si oameni influenti americani (ca de ex. Andrew Carnegie) au fost captati de ideea reunificrii Marii Britanii cu Statele Unite si s-au nrolat ntr-o miscare numit Union Now (Unirea Acum). Si acestia doreau s construiasc raiul pe pmnt si s asigure pacea-n lume sub aripa ocrotitoare anglo-saxon. Dup primul rzboi mondial reteaua de organizatii a lui Rhodes s-a extins: s-a nfiintat Institutul Regal pentru Afaceri Internationale care s slujeasc drept paravan grupurilor Mesei Rotunde. Acest institut-paravan a primit la New York titlul de Consiliul Afacerilor Externe (The Council for Foreign Relations, CFR). Scopul ambelor este s promoveze ideea "idealului unei singure natiuni pe tot globul", s infiltreze acolitii lor n cele mai nalte functii n companii, bnci, guverne, partide politice si universitti si s planteze bursieri Rhodes bine ndoctrinati peste tot unde pot promova ideea Noii Ordini Mondiale. Este de datoria fiecrui bursier Rhodes s implanteze altii peste tot, n administratia si guvernul american, la CIA (Central Intelligence Agency, serviciul de contraspionaj american), la ministerul de rzboi, la Casa Alb. Astfel s-au succedat generatiile de bursieri Rhodes una alteia n pozitiile-cheie ale Statelor Unite, cci de pe vremea cnd a devenit presedinte Franklin D. Roosevelt aceste pozitii au fost ocupate mai ales de oameni proveniti de la Consiliul Afacerilor Externe. La fondarea Natiunilor Unite n 1945 la San Francisco, 47 din membrii delegatiei americane proveneau de la acest Consiliu; timp de 38 de ani, pn n 1972, fiecare Secretar de Stat american, inclusiv Henry Kissinger, provenea de la acest Consiliu, cu exceptia a trei. Acest Consiliu a dat nastere unui numr de organizatii-fiice, de exemplu Institutul Pentru Relatii n Pacific, a crui realizare a fost izgonirea nationalistilor cu Ciang Kai-sek din China si instaurarea comunismului acolo cu Mao Tse-tung. Alte organizatii care au aprut dup cel de-al doilea rzboi mondial, desi nu se declar pe fat c sunt afiliate la Masa Rotund, conlucreaz n acelasi scop de a instaura Noua Ordine Mondial prin distrugerea suveranittii nationale a popoarelor: astfel sunt grupul Bilderberger, numit astfel dup hotelul unde se ntruneste si grupul Comisiei Trilaterale (America, Europa, Japonia). Activittile de "promovare a pcii n lume" a acestor grupuri includ mentinerea masacrelor n Bosnia, de exemplu, prin "planurile de pace" pe care le aplic.

Ivor Benson Pentru a ntelege Noua Ordine Mondial trebuie s identificm grupul care finanteaz politica, detine mass-media, numeste profesorii si administratorii la universitti si detine editurile, n America. Quigley arat n detaliu cum a crescut reteaua anglo-american de organizatii care formeaz azi guvernul din umbr si care azi distruge guvernele nationale pentru a instaura Noua Ordine Mondial, dar nu arat (probabil intentionat) cum s-a schimbat componenta oligarhiei financiare care formeaz acest guvern. El descrie grupul oligarhic de protestanti albi de origine anglo-saxon (WASP, white protestant Anglo-Saxon), fondatorii finantelor Americii, ca o clas stpnitoare unit n telul de a se constitui ntr-un "sistem mondial de control financiar detinut de persoane particulare care s stpneasc sistemul politic al fiecrei tri si economia ntregii lumi." Din 1880 pn n 1930, aceast retea anglo-american de organizatii a fost complet dominat de J.P. Morgan; dup 1930, puterea le-a fost smuls lui si acolitilor lui de ctre un alt grup, un grup de magnati financiari internationali nelegati de nici o tar si de nici o natiune, care nu fac parte din natiunea n care locuiesc. Dar ambele grupuri si cel national deposedat n frunte cu J.P. Morgan si cel al magnatilor internationali, sunt identice n ceea ce priveste mrsvia si cinismul mijloacelor pe care le folosesc pentru a stpni lumea si ambele grupuri au vzut imediat ct de util le e marxismul/comunismul n scopul distrugerii structurilor nationale si-a nrobirii economice si politice a popoarelor. Ambele grupuri argumenteaz c nemaiexistnd natiuni si armate nationale, nimeni nu va putea lupta si cei nedisciplinati vor fi imediat pedepsiti [citeste "exterminati"] de armatele centrului supranational. Ambele grupuri au finantat revolutia bolsevic din Rusia si-au mentinut bolsevismul la putere tot timpul. Ultima parte a articolului, intitulat "Se aliniaz ostile n lupta pentru adevr", arat cum grupul magnatilor nationali americani cu Morgan n frunte si-a pierdut suprematia si nu mai numeste azi profesorii la Columbia (universitate nfiintat de el chiar), Harvard, Yale, sau Princeton. Momentul n care Morgan n-a mai putut face numiri la propria lui universitate a fost momentul de cotitur. Aceast trecere a puterii n minile noilor stpni s-a fcut cu metodele folosite peste tot n viata public american: finantarea partidelor politice si manipularea opiniei publice prin mijloacele de splarea creierului maselor (ziarele, revistele, televiziunea, radioul, filmele si crtile). Reteaua anglo-american de organizatii izvorte din Masa Rotund n-a fost desfiintat; a fost preluat, a trecut sub stpnirea noii oligarhii financiare internationale, cu toate apanajele ei, imaginea pe care-o avea n ochii publicului, respectabilitatea istoric, pretinsul idealism, misticismul ateu -- si binenteles, cu toate fondurile ei. Din 1930 ncoace sngele popoarelor nu s-a mai vrsat pentru a extinde imperiul britanic care s instaureze raiul pe pmnt sub egida lui, ci pentru a extinde suprematia acestei oligarhii, palid reprezentate prin paravanul Organizatiei Natiunilor Unite. Dar si sub noii conductori, ca si sub cei vechi, alianta finantelor cu intelectualitatea n aceast retea de organizatii care lucreaz pentru instaurarea Noii Ordini Mondiale mpinge tot mai mult civilizatia occidental spre prpastie. Si faptul c metodele si scopurile lor sunt aceleasi face ca disparitia unei oligarhii din vrful piramidei puterii si aparitia alteia s nu fie observate de marele public. Rezultatul ns e vizibil: azi destinele politice si economice ale Statelor Unite ale Americii sunt n minile unora care nu sunt americani n sentimente, interese si ambitii. Idealurile burselor Rhodes sunt nc folosite pentru prostirea marelui public n America; si presedintele nostru actual, Bill Clinton, acest bursier Rhodes, execut constiincios ordinele pe care i le transmite reteaua de organizatii izvorte originar din mintea lui Rhodes. Cnd si-au pierdut puterea, magnatii finantelor nationale n-au disprut de pe fata pmntului ci au devenit supusi noilor magnati internationali si-au fost atrasi n orbita lor, de unde nu se pot detasa cci sunt legati strns prin interesele lor financiare (si altele n-au). Conspiratia Noii Ordini Mondiale a fcut pasi gigantici nainte n ultimii ctiva ani. n acest progres nu trebuie scpat din vedere importanta factorului sionist: cci la vrful piramidei puterii magnatii anglo-saxoni au fost nlocuiti de ctre sefii imperialismului sionist care a nlocuit imperialismul anglo-saxon originar al lui Rhodes. Acest imperialism sionist si vede mplinirea national prin desfiintarea tuturor celorlalte natiuni si instaurarea unui guvern mondial 66

Factorul sionist unic sub stpnirea sa. Acest lucru nu s-ar fi putut realiza dac natiunile occidentale n-ar fi acceptat vicierea structurii lor statale prin crearea de moned fr acoperire, prin ndatorarea guvernului national ctre bnci particulare cheltuind mai mult dect i este venitul si prin asezarea economiei trilor pe baza celei mai imorale cmtrii. Aceast viciere a dus la coruptia generalizat n aparatul de stat si la eliminarea oricror norme de etic si moral. Ritmul degradrii statelor occidentale a fost mult accelerat dup 1939, dup victoria imperialismului sionist prin cel de-al doilea rzboi mondial. Dar promotorii Noii Ordini Mondiale stiu bine c trebuie mai nti s rpeasc popoarelor europene ultimul rest de suveranitate national, obligndu-le s intre ntr-o "Nou Europ" care s le nrobeasc si mpiedecndu-le de a se uni ntr-o Europ n care s-si pstreze suveranitatea national. La fel ca si-n Statele Unite ale Americii, si-n Europa popoarele vor s-si pstreze drepturile, iar oligarhia conductoare vrea s le despoaie de ele; aceeasi prpastie se casc ntre popor si oligarhia conductoare slujit de-un aparat de stat corupt n Europa ca si-n America. Din ce n ce mai mult, masele cu creierul splat de mai bine de-un secol se trezesc ca s vad cum aparatul de mentinere si aplicare a legii a devenit fptasul celor mai multe si mai mari frdelegi. Si n creierul splat de peste un secol al maselor a nceput s ncolteasc rezistenta la abuzul aparatului de stat. Si unii au nceput chiar s aib ndoieli cu privire la veracitatea oceanului de propagand mincinoas care ocup absolut toate tipriturile si enunturile mass-mediei si stabilimentului. Viitorul omenirii depinde de ce se-ntmpl azi n Europa, unde au nceput s se nfrunte dou tabere: ntr-una se afl concentrat puterea agresiv a banului, iar n cealalt se ridic firea omeneasc ultragiat, care-a-nceput s-si spun cuvntul.

Digitally signed by Apologeticum DN: cn=Apologeticum, c=RO, o=Apologeticum, ou=Biblioteca teologica digitala, email=apologeticum2003@yahoo.com Reason: I have reviewed this document Location: Romania Date: 2005.07.26 20:38:08 +03'00'