MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCET RII ŞI TINERETULUI Ă

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT ŞCOALA POSTLICEAL Ă CALIFICAREA PROFESIONAL Ă : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S Ă Ă N TATE ŞI ASISTENł Ă PEDAGOGIC Ă

- 2007 -

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1

AUTORI:
1. Agapie Speranța, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iaşi 2. Alexandru Mihaela, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 3. Dr. Bran Liliana, director, Şcoala Postliceală Sanitară Arad 4. Cristescu Eugenia, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 5. Iancu Elena, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 6. Dr. Marcean Crin, director, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 7. Merlă Doina, Direcția de Sănătate Publică Sibiu 8. Staicu Olga, director, Şcoala Sanitară „C Davila” Feteşti 9. Stanciu Maria, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța 10. Stănescu Elena, director, Şcoala Sanitară „C. Davila” Piteşti 11. Udma Florica, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța

COORDONARE:
• Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP • Paula Posea, expert curriculum -MECT-CNDIPT

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

2

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

PLAN DE ÎNV Ă Ă ł MÂNT ŞCOALA POSTLICEAL Ă Domeniul: S ă ă n tate şi asisten ță pedagogică Calificarea profesional :ă Asistent medical generalist

Anul I: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului şi tehnologia comunica
țiilor

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 2: Comunicare profesional ă Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 3: Anatomia şi fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 6: Embriologie şi genetic ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 7: Psihologie general ă Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 8: Sociologie, politici sociale şi de s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 9: Biofizic ă şi imagistic ă medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 10: Mediu şi s ăn ătate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 11: Educa ție pentru s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore 12: Farmacologie general ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 13: Bazele ştiin ței nursing-ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore 14: Fiin ța umană şi nursing-ul Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

3

Modulul 15: Semiologie medical ă Total ore: din care: invatamant Modulul 16: Tehnici de nursing şi investiga ții Total ore: din care: invatamant Modulul 17: Protec ția şi securitatea în munc ă Total ore: din care: invatamant Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant

clinic clinic clinic clinic

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total:

1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
15

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

4

Anul II: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 19: Comunicarea în limba modern ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 20: Management şi legisla ție sanitară Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore Modulul 21: Epidemiologie şi s ă ă n tate public ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 22: Principii de baz ă ale cercet ă rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 23: Pneumologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 24: Cardiologie şi nursing în cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 25: Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 26: Nefrologie, urologie şi nursing în afec țiunile renale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 27: Chirurgie general ă şi nursing în chirurgia general ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 28: Chirurgie toracic ă cardiovascular ă şi nursing specific , Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 29: O.R.L. şi nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 30: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 31: Hematologie şi nursing în hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 32: Ortopedie, traumatologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 33: Reumatologie şi nursing în reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 34: Dermato-venerologie şi nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto-contagioase şi nursing specific
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
5

Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie şi nursing în endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutri ție şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutri ție şi dietetică Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

6

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 52: Gerontologie. geriatrie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 53: Oncologie şi nursing în oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 54: Îngrijiri paliative Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 55: Nursing comunitar Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 7 Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Anul III: 42 s ă ă pt mâni Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 41: Deontologie şi etic ă profesional ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 42: Psihologie medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 44: Cercetare în nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 45: Ginecologie şi nursing în ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 46: Obstetric ă şi nursing în obstetric ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 47: Puericultur ă pediatrie şi nursing specific . Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 48: Neurologie şi nursing în neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 49: Psihiatrie şi nursing în psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 50: Anestezie – terapie intensiv ăşi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 51: Conduit ă în urgen țe medico .

680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore Anul III: 42 saptamani.Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore Numar total: 1. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. este prevazuta invatamantui clinic in comunitate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 8 . in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic. In semestrul II. o zi / saptamana (cu durata de 8 ore).

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Este o instruire coordonată. medicină generală şi specialități medicale. igiena şi îngrijirile mamei şi nou-născutului. b. Acesta include: 1. îngrijirea copilului şi pediatrie. asistentul medical generalist trebuie să aprecieze în orice moment care sunt îngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie şi să îi atribuie personalul corespunzător. 4. Învățământului teoretic şi tehnic cuprinde: 1. inclusiv servicii de îngrijire medicală la domiciliu. de aceea: trebuie să existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfăcătoare a îngrijirilor de sănătate la nivel de asistent. Principii generale de sănătate şi îngrijiri de sănătate .. incluzând prevenirea bolii. educația sanitară. Orientare şi etică profesională 2. II. chirurgie generală şi specialități chirurgicale. În determinarea locurilor de stagiu trebuie să se țină seama de următorii factori: a. În toate serviciile în care elevii asistenți sunt repartizați în cursul formării lor practice trebuie să existe în orice moment cel puțin un asistent cu diplomă care poate asigura supravegherea şi suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s ăi se încredin țeze sarcini fără valoare educativă pentru el.Conform reglement ă rilor europene şi na ționale. familial. Înv ățământului clinic (stagii) . îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie. c) formează şi dirijează personalul auxiliar necesar pentru a răspunde nevoilor serviciului de asistență din orice instituție de sănătate. precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență.600. afective şi spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc. b) observă situațiile sau condițiile fizice sau afective care exercită un efect important asupra sănătății şi comunică aceste observații celorlalți membri ai echipei sanitare. Proporția consacrată învățământului clinic (stagii) trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din timpul consacrat învățământului total. Asistenții cu diplomă din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie să colaboreze la supravegherea şi formarea elevilor aflați sub responsabilitatea instructoarelor şcolii. 3. asistentul medical generalist exercit ă urmă toarele func ii esențiale: ț a) dă îngrijiri competente persoanelor a căror stare le cere. I.reprezintă instruirea efectuată în spitale. 6. Învățământul clinic (stagii) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel. ținând cont de nevoile fizice. 7. institu ții de sănătate. c. 5. îngrijiri la domiciliu. Cu această responsabilitate. de reanimare şi de transfuzie sanguină. sănătate mintală şi psihiatrie (pe cât posibil într-un serviciu specializat). 2. Numărul de ore de înv ă țământ de bază pentru asisten ți medicali generalişti trebuie fixat la minimum 4. Numărul de ore pentru învățământul teoretic şi tehnic nu trebuie să fie mai mic de o treime din timpul consacrat formării în totalitate. la şcoală. trebuie s ăexiste condi ții satisf ă ă c toare în materie de sedii şi de material utilizate pentru îngrijirea bolnavilor. la locul de muncă etc. Învățământul clinic de îngrijiri la nivel de asistent trebuie să aibă în ansamblul său o valoare educativă.

2. Igienă şi îngrijirile de sănătate a mamei şi nounăscutului 3. Puericultură şi pediatrie 3. Sănătate mintală şi psihiatrie 3. Anatomie şi fiziologie 9 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Îngrijiri de sănătate pentru persoanele în vârstă şi geriatrie 1. Medicină generală şi specialități medicale îngrijiri de 3.A. Chirurgie generală şi specialități chirurgicale sănătate pentru: 3. Principii de 3.6.1.3.5.4. Ştiin țe fundamentale 3. Îngrijiri de sănătate B.

6. Principii de administrație 8. Aspecte juridice ale profesiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 10 .2. Biofizică şi biochimie 5. Sociologie 8. Profilaxie 6. Dietetică 6. Legislație socială şi sanitară 8.2.4.1. Bacteriologie. Igienă 6.5. Principii de învățare (pedagogie) 8. Educație sanitară 7. virusologie şi parazitologie 4. Patologie generală 3. Psihologie 8. Farmacologie 8.3. Ştiințe sociale8.2.1.

Comunica pe Internet 5. elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. din care 30 de ore laborator tehnologic. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. şcoală postliceală. competență C.Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR  Not ăintroductiv ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. Asistent medical generalist. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obținerea calificării de nivel 3 avansat.2. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR. Administreaza o baza de date 4. specifica domeniului. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competențe suficiente şi cunoştințe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.1.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. Acest modul. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuția propriei activități. După parcurgerea acestui modul. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. Utilizează sistemul de 1. ri să administreze o bază de date. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competențelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. Utilizarea calculatorulu operare Windows i si tehnologia comunicațiilo r C. se va parcurge cu aceleaşi con ținuturi la toate calific ă de nivel 3 avansat din rile domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. Unitate Competențe de crt. să comunice prin Internet. Compară . să structureze şi să prezinte informații din surse variate. având atribuții de coordonare şi control. Structureaza si prezinta informatii din surse variate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor reprezentări grafice în aplicațiile Word şi Excel Nr. dar şi de realizarea sarcinilor încredințate grupului din care face parte. să compare reprezent ă grafice în aplica țiile Word şi Excel.

repornirea calculatorului. butonul. configurarea tastaturii. fereastra - obiectul fereastră. operații asupra directoarelor şi fişierelor. navigarea în şi între ferestre. Elemente avansate de operare: modificarea configurației pentru desktop. caseta de text. fişiere. Organizarea informațiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. copiere/lipire. grupul de obiecte. exploatare foi de calcul. grupare linii şi coloane.Conținuturi 1. grosimea liniei. 11 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . lista de selecție. selectare culori. tip caracter. 2. Interfața sistemului Windows: obiecte grafice de interfață pictograma. 3. 1. configurarea imprimantei. aliniere. antet. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. obiecte de lucru pe desktop. 2. stil. suporturi mobile. redenumire. font. chenare. Noțiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. shortcut-uri. Operații de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. 4. mărime font. consultarea documentației auxiliare.

Comunică pe Internet C. 1. Tehnici de căutare adecvate surselor de informații: motoare căutare Internet. 1. Administrează o bază de date C. 2. date calendaristice. şir de caractere. de la simplu la complex. Tipuri de date: numerice. bazele de date şi informa țiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. subtotaluri. 4. şabloane prezentări. 3. funcții simple (adunare. Conținuturile se vor exemplifica în func ție de domeniul profesional. 5. suprafață diagramă. logice. fişiere multimedia. conversii. indexare. Structura bazei de date: tabele (nume componente. iar ordinea de parcurgere a con ținuturilor este cea din tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor.C. scădere. diagrame.5. Trasare diagrame: tip. 2. filtrare. localizare. 2. dimensiune). Exploatarea unei baze de date: deschidere. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. forum.3. Prezentare material realizat: operații complexe de calcul tabelar. expediere mesaje. 3. cuvinte-cheie. 5. Internet. Surse de informatii: baze de date. închidere bază de date şi tabele. actualizare. 3. Îmbinare informații într-un mod coerent: conținut unitar. grafice. sursa datelor. dicționare. ecuații. Inserare obiecte: imagini. materiale scanate. grafice. Structurează şi prezintă informații din surse variate subsol. . sortare.4. normative. limbaj. dezbatere on-line. Operații pentru transmitere informatii: crearea unui cont. documente text. dialog.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. grupuri de cuvinte. medie aritmetică). cataloage. referințe absolute şi relative. tipărire. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. accesare cont. respectiv reprezent ările grafice în aplica țiile Word şi Excel. 1. de uz general. Prelucrarea informațiilor dintr-un tabel: sortare. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate. Operații asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. formatare. poziționare pe o înregistrare. şir de caractere. date calendaristice. tip. liste de discuție a informațiilor. memo şi funcții pentru date de tip numeric. 4. Metode de schimb al informațiilor: email. alfanumerice. 3.

autoevaluarea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor aplica activități de învățare cu caracter interactiv. permite diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. exerci țiul. respectiv asupra disponibilităților sale. Activitățile la lecții pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învățare sunt atinse. Alegerea acestor activități conduc la o orientare asupra celui care învață. Alegerea acestor activit ăți ofer ă urm ătoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care înva ță. permit diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. proiectul. Se recomandă metode cum sunt: demonstra ția.Profesorii pot folosi informații despre stilul de învățare al elevilor. ă observa ția sistematic ă a comportamentului elevilor. metoda practic . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 12 . oferă maximul de deschidere. urmând să le pună mai bine în valoare. urmând să le pună mai bine în valoare. permite individualizarea învățării.

evaluarea altor competențe nefiind relevantă. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatic cu o bun dotare ă ă material ă şi cu softul corespunz ător. Metodele de predare vor fi variate. . de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor. în funcție de dificultatea acesteia. Instruirea prin activitatea la computer are importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcții.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme. predominând studiul de caz. de nivelul de cunoştin țe anterioare ale grupului instruit.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performan ță. condițiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. prin fişe individualizate. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. demonstra ția. exerci țiul. dezbaterea şi discuții în grup. O competență se evaluează o singură dată. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de înv ățământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. pentru verificarea atingerii competen țelor. Evaluarea continuă şi sumativă este condiționată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 13 .

Acest modul va dezvolta abilități cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. competență 2. Aplică tehnici de comunicare orală.Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. C. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. 1. Realizează un raport formal  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA raport formal. Aplică tehnici de comunicare orală 3. Realizează un . Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 3. C. Nr. Unitate de Competențe crt. Comunicare C. 2. Elaborează profesională strategii pentru o comunicare eficientă. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.

audio. 1. viteza vorbirii. 4. prin structură. documentație specifică. manuale. discuții. persuasive. adaptate contextului şi interlocutorului. buletine informative. folosirea unui suport specific. prezentarea unor informații. încadrarea în timp. Argumentare prin idei clare. prin articulare. 2. Conținutul şi structura raportului în funcție de: 14 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . oferirea feedback-ului. informatizate. Metode de comunicare adecvate: scrise. 3. 2.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. prin modulația vocii. subiectul în cauză. concise. asigurarea posibilității de exprimare. mass-media.Conținuturi 1. 4. ocazie. Strategii de ascultare în funcție de situație. internet. seminarii. rapoarte. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informațiilor. publicul țintă. statistici. 1. prin comunicare non verbală. 3. publicații de specialitate. stimularea creativității. metode de ascultare. Informații selectate în funcție de complexitatea temei. Surse de informații: informații interne şi externe. documentații întocmite corect. adaptarea comunicării la nivelul de înțelegere al auditorului. prin alegerea tonului şi a vocabularului. încurajarea discuției. Metode de verificare a eficienței comunicării: obținerea feedback-ului. vorbitor. procese verbale. Susținere: în situații formale sau informale în funcție de numărul de vorbitori. întreținerea unor discuții. relevante. relevanță. 2. verbale.

de indicatii terapeutice. fise de lucru. exercitii de utilizare a terminologiei profesionale. bine structurat. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de preg ă profesional ă tire . .elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă. În elaborarea strategiei didactice. O competență se evaluează o singură dată. profesorii va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . teste de evaluare. realizarea unui produs/proiect.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. adecvat scopului propus. Indiferent de locul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. formatul) 3. Dezvoltarea competen țelor individuale vizate prin Standardul de preg ă tire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. pentru verificarea atingerii competentelor. respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete.elevii au stiluri diferite de învățare. relevante si concise adaptate unui context dat).  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fise autoevaluare. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. . tehnicile de comunicare oral şi realizarea unui raport formal se vor ă exersa şi vor corespunde domeniului profesional. . proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare. de reactii adverse sau de contraindicatii). Modulul COMUNICARE PROFESIONAL Ă poate fi parcurs independent. Cadrele didactice. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. standardul de prezentare. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. succesiunea logică. diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. suportul ( grafica. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.tipul informației. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. momentul si persoana care face evaluarea. Raport formal elaborat: document coerent. .elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior la procesul de învățare. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. de moduri de administrare.

ț Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informa țiilor şi redactarea rapoartelor formale. proiectul. prin fişe individualizate. autoevaluarea. ritmul de înțelegere şi asimilarea cunoştiin țelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. dotarea cu material didactic. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. coevaluarea.  Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. tema in clasa.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. investigatia. volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare. Instruirea 15 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. statistici. publicații de specialitate. vizionări de casete video şi CD-uri. proiecte. vizite de documentare la agenții economici.prin activitatea de aplicații practice de tehnoredactare la computer are importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 16 . Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. Pentru realizarea competențelor pot fi derulate diverse activități de învățare: documentare cu ajutorul internetului. informare prin mass-media. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competențele din cadrul modulului. discuții.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

corpului uman principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. Axele si planurile de orientare in organism descriere.componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. structura osului. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2.clasificare (epitelial.1. Sistemul muscular. caracterizare. tesuturi. Niveluri de organizare anatomica si nivelurile de fiziologica (celule. Nomenclatura anatomica C. compartimentele celulare (organizat organitele celulare . Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. Analizeaza partile componente ale corpului uman 4.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. muschii . C. 2.3. rol 3.2. Unitate de crt.structura muschiului. Anatomie si fiziologie umana Competențe C.apa. rol 3. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. conjunctiv. Analizeaza scheletul trunchiului. Sistemul osos. Clasifica 1. structuri morfofiziologice. Organizarea generala a corpului uman . scheletul (scheletul capului. substante anorganice si organice). Tesuturile .regiuni. nervos. compozitia chimica a oaselor. organizare aparate si sisteme) anatomica si definitie si descriere fiziologica 2.Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI  Not ăintroductiv ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I. Sangele . competență 3. aparate si sisteme 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. neorganizat . 3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. scheletul membrelor) partile componente ale 3. 1. localizare. muscular. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman Conținuturi 1. muschii gatului. Celula tipuri de celule. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. sangele). organe.

trunchiului si membrelor 2. muschii membrelor) 1. Topografia corpului . Compo nentele anatom ice ale principalelor sisteme si aparate denumire si localizare 3. Componentele anatomice de la nivelul capului. gatului.etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene.trunchiului. principalele ligamente si 17 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

stabilirea aparate paternitatii. stabilirea compatibilitatii si sisteme) ale sanguine dintre mama si fat etc . Fiziologia muschilor. arborele circulator (sistemul arterial. Functiile sangelui. transportul gazelor in sange. Aparatul cardio-vascular . structura. Descrie sanguine (sistemul AOB si Rh) si elementele de importanta acestora fiziologie (pe (principiile transfuziei de sange.descriere . vascularizatia si inervatia inimii. esofagul. glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. rol). pancreasul). corpului mobile). absorbtia produsilor de C.descriere. faringele. organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. respiratia (ventilatia pulmonara. factorii care o influenteaza. intestinul gros). fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. digestia in intestinul gros. revolutia cardiaca.cavitatea bucala. splina (localizare. de reproducere) . reglarea circulatiei sangelui 6. determinare si reglare). hemostaza. grupele C. reglarea respiratiei 5. proprietatile muschilor. 4. circulatia capilara. Aparatul digestiv .) 2. manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. digestia gastrica. semimobile. Caracterizeaza principalele functii ale organismului . structura. Aparatul respirator . configuratia interna a inimii. 5. difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare.descriere. structura. Artrologie-articulatiile fixe. intestinul subtire. respiratia celulara). fiziologia articulatiilor (sistemul uman de parghii). de nutritie.digestia in intestinul subtire. sistemul limfatic).mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1. modificari patologice ale proprietatilor inimii.descriere. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. manifestarile activitatii cardiace). defecatia. specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. vascularizatia si inervatia plamanului. deglutitia. fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii. ficatul. sistemul venos. Principalele functii ale organismului uman (de relatie. tensiunea arteriala (definitie.

proprietatile fizico-chimice ale urinei. caile urinare. nidatia si gestatia) 10. mecanismele termogenezei/termolizei. componente. tipuri de metabolism (intermediar . Metabolismul . proteic. energetic si bazal .descriere (aparat genital feminin. Sistemul nervos . fiziologia gonadelor. structura. structura.descriere. componente. Aparatul genital . reproducerea (fecundatia. fiziologia aparatului excretor (formarea urinei. vascularizatia si inervatia rinichiului.digestie). functiile ficatului 7. aparat genital masculin). lipidic. reglarea formarii urinei.definitie. mictiunea) 9. fiziologia sistemului nervos. mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. Aparatul excretor .glucidic.descriere. 18 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .substantele energetice. fiziologia neuronului.

suprarenalele. organe. umiditatea. la procesul de invatare . exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. reflexul neconditionat. procese corticale fundamentale. Glandele endocrine . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. hormonii secretati si rolul acestora). calitatea si compozitia aerului si solului. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : . venoase.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. metabolice. calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern. tipuri de analizatori (cutanat. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. timusul. microorganismele patogene si parazitii. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . mecanismul de feed-back 1. demonstratia. 2. fiziologia analizatorilor 12. vizual. tiroida. compararea. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu fiziologia sinapsei. exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule.externi (temperatura. . endocrine. sistemul nervos vegetativ). tipuri de glande (hipofiza. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. epifiza structura. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. determinarea grupei sanguine si a Rh ului). Analizatorii .interni . schema circulatiei arteriale. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. etc. descoperirea. tesuturi.C. acustico-vestibular). Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. paratiroidele. aparate si sisteme) in functie de criterii date. pancreasul endocrin. proiectul. drogurile etc. problematizarea. rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale. In elaborarea strategiei didactice.hipoxia. activitatea nervoasa superioara 11. olfactiv.descriere. gustativ.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . encefalul. kinestezic. dezechilibre hidroelectrolitice. 6.descriere. limfatice.elevii au stiluri diferite de invatare . reflexul conditionat.

fise autoevaluare. Indiferent de locul. fise de lucru. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul. realizarea unui produs/proiect. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. pentru verificarea atingerii competentelor. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.ului endocrin). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. momentul si persoana care face evaluarea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.schema feed-back . 19 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . teste de evaluare.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. simularea. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalist”. diapozitive. autoevaluarea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. observatia. dezbaterea etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. mulaje etc. munca independenta. tema in clasa. casete video. preparate microscopice. proiectul. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. conversatia. investigatia.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. dotarea cu material didactic. folii de retroproiector. exercitiul. studiul de caz. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. volumul si nivelul de cunostinte.Cadrele didactice. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. planse. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. . desene. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. coevaluarea. cataloage. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. preparate formolizate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 20 .

bacilul botulinic. bacilul dizenteric.3. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Toxiinfectiile alimentare -  Not ăintroductiv ă Modulul VIRUSOLOGIE.2. streptococul.din pregatirea generala din anul I. Virusurile hepatice 1. Virusurile gripale 1. Virusurile poliomielitei 1. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE . Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. bacilul tetanic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. genul Salmonella. Unitate de Competențe crt. competență 4.4. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE. Morfologia si structura virusurilor 1. Compozitia chimica a virusurilor 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE. Virusologia (inframicrobiologia) generalitati 1. bacilul Koch. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte Modulul: 4 VIRUSOLOGIE.4. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene. vibrionul holeric. pneumococul. bacilul carbunos. Multiplicarea virusurilor 1. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1.10.1. Bacilii patogeni (bacilul coli.8.7. gonococul) 2. C. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. Patogenitatea bacteriilor 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. Bacteriologie -generalitati 2.9. Caracterele generale ale virusurilor 1.1. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2.Cocii patogeni (stafilococul.2. meningococul. bacilul lepros.5.3. bacilul difteric. Cultivarea virusurilor 1. Clasificarea virusurilor 1.6. Virusologie. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. pentru calificarea: asistent medical generalist. gangrena gazoasa) 2. In modulul VIRUSOLOGIE.5. Analizeaza bacteriologie si principalele tipuri de parazitologie organisme cu potential patogen la om Conținuturi 1. 1.

agenti patogeni implicati ( salmonele. 8. epidemiologie 2. 5.generalitati 21 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . shigele. Leptospirele 2. Rickettsiile 3. proteus. stafilococi. Treponema pallidum 2. Genul Brucella 2. bacilul coli.caracterizare. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). streptococi. 6. 7. Micologie .

Infuzori) 6.5. reprezentanti (Plathelminti. Microsporia 3. Candidoza si actinomicoza 4. Caracterizeaza infectiile nosocomiale C. Protozoologie . Insecte) C. 4. reprezentanti (Rhizopode. reprezentanti (Arachnide. 5.generalitati. Notiuni generale de parazitologie 5. Flagelate.3. 1. Epidermofitia 3. Nemathelminti) 7. Favusul 3. Tricofitia 3. 2. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C. Descrie notiunile de epidemiologie normel e de preven ire a transmit erii infectiil or si metodel e de C. Sporozoare.2. Helmintologie . Entomologie . 4. 3. 3.generalitati.generalitati. Aplica .

definitie . 3. LCR. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2.factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate. catetere. chirurgie. cu arsuri. Procesul infectios: .directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. Recoltarea probelor biologice si patologice: . intradermoreactiile (IDR) 1. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. cu afectiuni alergizante. deratizarea 22 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii. sectiile de ATI. vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie.si micro. sindroame mieloproliferative.v.definitie . alti pacienti.etc. sputa etc. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei . materii fecale. dezinsectia. mediul) . urina. organismul receptiv .1.Conditii predispozante: cateter urinar. calea de transmitere. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: . economicosociali etc. convalescenta. spalatura gastrica. 2.). depistarea Ag microbiene. hemodializa etc. Pseudomonas si germenii anaerobi 1. splenectomie. Metodele de distrugere a organismelor patogene.sange. terapie cortizonica etc..factorii favorizanti: naturali. pneumococii. perioada de stare. personalul medical. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene. arsuri.etape: incubatia.indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac). 2. puroiul. Proprietatile macro. bacilii enterici Gramnegativi.organismelor participante la procesul infectios 2.surse de infectie (flora indigena a pacientului. Infectiile nosocomiale . diabet zaharat. alcoolism. proteze organice). exsudatul. de mediu. . scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare. dezinfectia. etapa de debut. sterilizarea. corpi straini(canule i.

care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om. momentul si persoana care face evaluarea. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). apiterapia 3. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.antibioticoterapia. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. fise autoevaluare. vaccinoterapia. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene . Indiferent de locul. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Cadrele didactice. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. fungi. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul VIRUSOLOGIE. descoperirea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. teste de evaluare. proiectul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. fise de lucru. volumul si nivelul de cunostinte. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. fitoterapia. coevaluarea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. problematizarea. caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). paraziti) in functie de criterii date. tema in clasa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. In elaborarea strategiei didactice. proiect (exemple: schema raspunsului imun. realizarea unui produs/proiect. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. bacterii. autoevaluarea. evaluarea altor competente nefiind relevanta.combatere a organismelor patogene. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene. investigatia. proiectul. compararea. dotarea cu material didactic. pentru verificarea atingerii competentelor. chimioterapia. demonstratia.

Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. conversatia. munca independenta. studiul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 23 . discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. exercitiul. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. observatia. simularea.stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.

planse. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. insectare. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. poze. preparate microscopice etc. dezbaterea etc. desene. folii de retroproiector. casete video. diapozitive.caz. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 24 .

Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C. Unitate de crt. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Stabileste importanta enzimelor. Stabileste importanta enzimelor. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si Modulul 5: BIOCHIMIE C. hormonilor si vitaminelor reglarea functiilor organismului in . Biochimie Competențe C. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2.4. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. competență 5.3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Not ă introductiv ă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic.1.2.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1.

Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie. rolul lor in functionarea organismului 3. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune. colesterolemie. uremie. lipide) si anorganice(apa. spectrofotometrie.secretiei hormonale 1. cromatografie. biodegradare. mecanismele termogenezei / termolizei. mod de actiune. substante organice(proteine. Determinarea principalelor constante biologice: VSH.Enzimele . caracterizare. etc. lipidic. utilizarea specifica a resurselor metabolice. Hormonii . clasificare. hematocrit. glicemie. patologia succesiva hiposau hiper. energetic si bazal substantele energetice. rol. rolul lor in organism.compozitie chimica. legaturile dintre acestea 1.Vitaminele generalitati. electroforeza 2. clasificarea.S).elementele fundamentale (C. reglarea cailor metabolice.O. timp de coagulare. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2.definitie.glucidic. cai metabolice principale 3.definitie.H. anabolism. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1.Componentele materiei vii . Tipuri de metabolism (intermediar.N. Biochimia sangelui .biosinteza. glucide. cationi si anioni) 2. hemograma.Conținuturi 1. 3. proteine 25 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mecanismele de reglare a temperaturii corpului). Metabolismul .P. hidroelectrolitic. catabolism 2. Structura si proprietatile materiei vii. proteic.

Biochimia digestiei . Cadrele didactice. sedimente 6. tema in clasa. compararea. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.sucul pancreatic.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fise de lucru. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. coevaluarea. Biochimia urinei . realizarea unui produs/proiect. demonstratia. la procesul de invatare . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . problematizarea. descoperirea. exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date. Se evalueaza numai competentele din acest modul.).compozitiei chimice a probelor biologice analizat de plasmatice 4. momentul si persoana care face evaluarea. Indiferent de locul. investigatia. pentru verificarea atingerii competentelor.elevii au stiluri diferite de invatare . Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor.compozitie chimica. bila 5. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . teste de evaluare. Biochimia materiilor fecale 7. proiectul. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. proiectul. gastric si intestinal. fise autoevaluare. timpului de coagulare etc. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Examenul urinei  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. schema interrelatiilor metabolice). determinarea VSH-ului. dar se au in vedere resursele locale pentru instruie. In elaborarea strategiei didactice. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE. Examenul sangelui 8. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. autoevaluarea. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 26 . volumul si nivelul de cunostinte.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.baza materiala a scolii. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. dotarea cu material didactic. cadrul de colaborare cu agentii economici.

microscop. sticlarie si materiale de laborator. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. dezbaterea etc. reactivi etc. produse biologice. exercitiul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. simularea. preparate microscopice. munca independenta. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. desene. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 27 . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. conversatia. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. studiul de caz. observatia. folii de retroproiector. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

2. pentru calificarea: asistent medical generalist. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale.Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA  Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Embriologie si C1 Enumera genetica etapele dezvoltarii organismului uman. competenta 6. 3. 4. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Unitate de Competente crt. .  Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni. Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. 5.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr.

Diferentierea: 2.2.1. auzului. Perioada embrionara: fecundatia. Cresterea statulara 2. organogeneza. endocrini. 1. 1. echilibrului. blastulatia. Foitele embrionare: ectoblastul. exogeni: .Continuturi 1. endoblastul.1.2. Cresterea: 2.1.2. gastrulatia. epifiziei. 3. 2. pielii si anexelor ei. telencefalului. mezencefalului. Derivatele ectoblastului: . 3. vazului.factori endogeni genetici.1. . Calificarea profesională: Asistent medical generalist factori fizici. Derivatele foitelor embrionare: 3. morfologica.2. .dezvoltarea hipofiziei.1.2. segmentatia. diferentierea celulara. controlul dezvoltarii si diferentierii. glandelor salivare.1.3. ovogeneza.dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni . metencefalului.2.1. Perioada fetala. dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului. mezoblastul. spermatogeneza.dezvoltarea encefalului.1.1.2. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar.2.2. Etapele de dezvoltare prenatala: 1. diencefalului. Factori de crestere: endogeni. factori socio-economici) 2.factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala. dintilor 28 . Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza.1.2.2. 2.dezvoltarea organului mirosului. cresterea tesuturilor si organelor 2. .

Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala. esofagului.dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general .3.2. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni . sternul.dezvoltarea limbii si a glandei tiroide . scheletul corpului.3. glandelor suprarenale. stomacului.2. 3. neurocraniului. Derivatele endoblastului: .dezvoltarea laringelui. organelor genitale externe. fictului si cailor biliare. pancreasului C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om. aparatului cardio-vascular. portiunii ileo-colice a intestinului. coastele. muschilor. glandelor sexulae. duodenului. membrelor.2. rectului si vezicii urinare.

2. . Morfodisplazia: malformatii dobandite.3. una reductionla si una mitotica ecuatoriala.1. dihibridarea. Transmiterea mendeliana: monohibridarea.codul genetic: caracteristici . forma. 4.2.functiile materialului genetic 4. morfodisplazii date de aberatii cromozomice. evidentierea cromozomilor.1.1. Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4. diviziunea citoplasmei (citokineza).1.2. 4. Clasificare: mutatii genomice.1. Legile lui Mendel 4. genopatii (boli moleculare monogenice.2.1. metafaza. amitoza (diviziunea directa) 4. 4. Acizi nucleici: .3. Gena: . ereditatea poligenica. cromozomiale. Etiologia 29 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza). telofaza. Cromozomii: morfologia cromozomilor. profza.1. gena.transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva .transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta. chimici. meioza (diviziunea reductionala). biologici. Diviziunea directa (amitoza) 4. 4.2.4.3.3.1.factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate).3. . Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive.2. acizi nucleici. morfodisplazii ale procesului de sexualizare.2.2.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5. genice.structura chimica a acizilor nucleici (ADN. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4. . Histodisplazia 5. .2. dimensiunea. ARN) . Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4. Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta).1.1.notiunea de gena mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor. boli poligenice) 5.transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta . anafaza.3.3.1.1.1.monohibridarea: . Natura materialului genetic: cromozomi.1. Etapele mitozei: interfaza.reproducerea celulara si ciclul cromozomial. 4.3.sinteza proteinelor: etape .

evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se recomanda urmatoarele metode: observatia.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Factori genetici: constitutia genetica a embrionului. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: .2. problematizarea. hemofilia.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. demonstratia. In elaborarea strategiei didactice. 5. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. pentru verificarea atingerii competentelor. coevaluarea. Indiferent de locul. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. teste de evaluare. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. realizarea unui produs/proiect. tirozinoza. accidente genetice in meiozagenitorilor. momentul si persoana care face evaluarea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. tema in clasa.1. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster. albinismul. cretinismul sporadic cu gusa. energia termica.elevii au stiluri diferite de invatare . alcoptonuria. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria. fise autoevaluare. chimici. . materni (starea fiziologica si patologica a mamei). medicamentosi. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Cadrela didactice. scheme. daltonismul  Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. descoperirea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara. autoevaluarea. experiente efectuate in laborator pe soareci.2. factori mecanici).) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie.malformatiilor: 5. compararea.2. efectuarea hartilor cromozomiale. anemia falciforma. conceptia evolutionista despre om etc. la procesul de invatare . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. fise de lucru. Se evalueaza numai competentele din acest modul. proiectul. proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic. biologici.

 Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. volumul si nivelul de cunostinte. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 30 .investigatia. dotarea cu material didactic. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. procesul.

soareci de laborator etc. diapozitive. studiul de caz. munca independenta. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. simularea. cataloage. planse. conversatia. preparate microscopice. dezbaterea. casete video. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. folii retroproiector. observatia. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. etc. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 31 . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. desene. preparate formolizate. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. exercitiul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase.Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Psihologie generala C2. Identifica infrastructu psihicului uman  competenta 7. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore.MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA Not ă introductiv ă Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice . Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Unitate Competenta C1. din care 60 ore de laborator tehnologic. Identifica infrastructura psihicului uman 2. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. de crt.

12 Memorie functionale 1.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist Continuturi .17 Atentie reflectare ideal -subiectiva structuri si functia 1.forma de 1.5 Subconstient semnalizare) 1.forma a psihicului: 1. functii de Reglarea psihica a comportamentului 1.16 Comunicare si limbaj 1. ca proces Captarea si 2.Niveluri 1.6 Inconstient 1.8 Senzatii Structura personalitatii istoric (comportament 1.1 Psihicul .11 Gandire structural1. 2. Erickson) determinat social1.proces informatiilor psihice (Piaget.1 Individ-individualitae proces primar autoreglare).13 Imaginatie Natura psihicului uman: ale Stimularea si energizarea comportamentului 1. traditii.9 Perceptii 32 si cutume. Kohlberg.2 Psihicul .4 Teorii psihologice ale dezvoltarii 1.18 Vointa si de constructie a de adaptare Conceptul de personalitate realitatii (imaginea.2 Persoana-personalitate si trairea.ca (reglare si 2.7 Relatii intre 1.14 Motivatie vietii de relatie (legea 1.4 Constient adaptarii.3 Psihicul.3 Personaj-social si masca secundar) prelucrarea 2.15 Afectivitate 1. 1.10 Reprezentari mentalitati etc.

7 Aptitudinea.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului. frustrare (personalitate prejudiciata). spatiu personal.  I se permite sa se exprime in mod creativ. stereotipuri sexuale. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.  Elevul invata in mod activ. in grupuri.5 Personalitatea. inteligenta.6 Temperament si tipologii: constitutionale. contact vizual. atingere 3. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. afectiva.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo. surpriza. teoria “tapului ispasitor”.psihofiziologice 2. prima impresie. 3.1 Semnificatia gesturilor. trasaturi centrale. teama.  Nu se limiteaza doar la sala de curs.invatare cu caracter interactiv: conversatia . Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). simpatieantipatie. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala 2. ca subiect matur.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire.8 Temperament-caracter 2.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  Elevul invata predominant descoperind. tristete.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental. pozitia corpului.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3. flux verbal. emotii) Formare impresii 3. consistenta comportamentala. in timp ce profesorul il ghideaza. dezgust) 3. 3. rasiale. creativitatea Relatii intre componente 2. posturii. activitati de predare .9 Aptitudini-caracter 2.caracterul.C3.7 Încadrarea in sabloane: boala si bolnav.  Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. Atitudini si prejudecati 3.8 Componentele unei atitudini:cognitiva.  Experimenteaza problemele in globalitatea lor. 3. familiaritate si similaritate de atitudini.  Lucreaza in mod cooperativ.  Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii.entitate biopsihosociala si culturala 2. furie. comportamentala. proximitate. curiozitate. teambuilding. psihologice. specificitate comportamentala.

studiul de caz. 2.recompense si competitie). “Bulgarele de zapada”). “Caruselul”. 33 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. expunerea. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca . ii ofera informatie “umpland vase goale”. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. problematizare. joc de rol. descoperirea inductiva si deductiva.euristica. observatie dirijata.

folii de retroproiector..Bucuresti. eseuri. analiza produselor (culegeri de date). durata evaluarii. Zlate.Editura Polirom.Editura didactica si pedagogica. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Psihologie. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme.1998 2.P. sau sumativa. Zlate. indiferent de locul. Lucru pe grupe: ”Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. care asigura pregatirea la acest modul. 2001 7. Stefanescu. Orrell. manual pentru clasa a X-a.O.S. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Se evalueaza numai competentele din acest modul. teste psihologice etc.. arta.Stefan.P. 2000 8. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. T. Zlate. CD-uri. Neculau. Hayes. Iasi. referat. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. grup de discutii) 2. ritmica. fisa de lucru. Bucuresti. Druta.-Psihologie.. test scris.2002 3. momentul sau persoana care face evaluarea. referate.E. Bucuresti.. Cadrele didactice.F.. 3. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.N. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: „Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati”. Neveanu. Bucuresti.A. coevaluarea in grupul de lucru.-Introducere in psihologie Editura All.Editura Fundatia Romania de maine. cumulativa (verificari partiale. probe practice (studiu de caz.D. Bucuresti. pentru a obtine acelasi nivel de performanta. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. pe secvente mai mari ). Cretu.Balan.munca independenta. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.Psihologie sociala .Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video.M.Psihosociologia familiei .M. pe secvente mici).. Seminar de discutii : “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol: “Alegeti o personalitate (din stiinta. politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”.-Introducere in psihologie-Editura Polirom. 2000 . observarea sistematica a elevilor.P. joc de rol). 1998 6.C. probe orale ( intrebari. Pe parcursul modulului. -Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate. 1996 5.  Recomand ă bibliografice: ri 1. Iasi.M.1997 4. manual pentru scoli normale Editura Didactica si Pedagogica.3.. Bucuresti . evaluarea altor competente nefiind relevanta.Fundamentele psihologiei . Golu. Editura Humanitas Educational.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 34 .

competență 8. pentru calificarea: asistent medical generalist. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.Modulul 8: SOCIOLOGIE. Forme de asociere:colectivități umane: mulțimea. socializare 2. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. umanizare. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SOCIOLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. Viața socială. Analizează diferite politici sociale şi de sănătate. Identifică elementele de sociologie a colectivităților 3. caracteristici.1 Explică noțiunile teoretice sociologiei. statut şi rol social. raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă. naturalistă. socială 1.. filozofică. ale C. 1. relații individ societate. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională.2 Noțiuni de antropologie Antropologie fizică.de prognoză socială praxiologică.funcții:cognitivă . Conținuturi tematice 1.1 Problematica sociologiei: • concept de sociologie • problematica si funcțiile sociologiei:probleme sociale. clasificarea grupurilor sociale mari.2. Emile Durkheim. POLITICI SOCIALE ŞI DE S N TATE Ă Ă Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.comportament uman.Talcott Parsons. În modulul SOCIOLOGIE.realitate socială. Unitatea de crt.3. Identifică elementele de sociologie a colectivităților . clase sociale: structură şi stratificare socială. colectivități umane. socio culturală. • Max Weber. Descrie rolul cercetării sociologice 5. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Elemente de sociologie a colectivităşii 2. Sociologie. Explică noțiunile teoretice ale sociologiei 2. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4.1. politici sociale si de sanatate Competențe C. se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SOCIOLOGIE. colectivitățile statistice şi sociale Noțiunea de grup social mare: definiție.

conducerea. grupul de muncă: competiție şi cooperare. structuri semnificative : de comunicare. mobilitate socială: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare. problematica demografică. Grupuri sociale mici. cognitivă. structura. socioafectivă. funcții şi procese la nivelul grupului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 35 .stratificare socială.

Cultură organizaționala: institutii si organizatii. Tipuri de relații asistent medicalpacient: • de complementaritate • conducere • cooperare • coparticipare Conflict de roluri: situații conjuncturale. reguli pentru asistentul medical 4. interese şi prioritați. limbaj. conceptul de cultură. consecințele bolii. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaționalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru . non verbală. evaluarea gravității bolii. tipologii ale familiei.3. biologică.2.3. persuasiunea. Rolurile sociale în relația terapeutică: status social. paralimbaj.expresie facială. dinamica familiei contemporane. Descrie rolul cercetării sociologice funcțiile grupului de muncă. funțiile familiei (economică. 3.3. Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor .1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noțiunea de boală. 3. Strategii de controlcomunicarea verbală. stingerea conflictului.4. socioafectivă. familia in societate. expectanțe.. funcțiile culturii. juridică. atitudini față de boală. posturi.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei.delimitarea eşantionului -organizarea acțiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. atitudini. condițiile constatiuirii grupului de muncă.Structura chestionarelor. 2. negocierea. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală C. Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele . modele alternative ale vieții de familie. 3.C. liderul formal si informal 2. reguli pentru pacient. sociologia culturii.al pacientului. rol social al asistentului medical.

lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuțiile de frecven e ț 36 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

luarea deciziilor. parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Semasko. . Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate -Anchetă. vizibilitatea practicii Paradigme: funcționaliste. implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic.5. interacționiste. conflictualiste. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Beverige.interviu: comparații Politica sociala: -conceptualizare. identifcare resurse. Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcții strategice in domeniul sănătății in România Suge stii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei.-Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informației Observația sociologică: -Caracteristici -Condiții şi reguli ale observației sociologice -Tipuri de observație sociologică -Valoarea şi limitele observației sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -Definiție şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: -Definiția documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. parteneriate. dotarea cu material didactic. formularea politicii. strategii si obiective. volumul şi nivelul de cunoştin țe. metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetă-sondaj de opinie C. locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Modele de sănătate: Bismark.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SOCIOLOGIA. conversația. simularea. munca independentă. dezbaterea etc. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 37 . exercițiul. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. observația. Ă Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. POLITICILE SOCIALE ŞI DE S N TATE. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea.

Introducere în sociologie. Editura Polirom 2003 4. Casa Cărții de Ştiință 2005 3. Mihu.Durkheime. Zanc Editura. Editura Dacia 1992 5. I. scheme. casate video. Repere bibliografice: 1. Polirom1999 2. E. Sociologie.uri. Georgescu.Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. M. Editura didactică şi Pedagogică 1980 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 38 . Sociologie generală. Educație şi sociologie. I. folii de retroproiector. Lupu. Mihăilescu. I. A. CD . Sociologie Medicală.

aspecte biomecanice ale contractiei musculare. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. prprietatile mecanice ale corpurilor solide. competență 9. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4. efecte biologice ale unor factori mecanici. Analizeaza imagistica notiunile de biofizica medicala medicala Conținuturi 1.definitie. notiuni de mecanica fluidelor. Biofizica . notiuni de fizica a sistemelor disperse.Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA  Not ăintroductiv ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice si electrocinetice. structura moleculara a apei si a solutiilor apoase. sisteme termodinamice. potentialul membranar de repaus. 1. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2. Biofizica moleculara . potentiale . principalele marimi utilizate in mecanica. fluxuri si forte termodinamice. fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1. b) notiuni de termodinamica biologica .proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea.3. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1. Unitate de Competențe crt. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.2. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr. pentru calificarea : asistent medical generalist.definitie.definitia termodinamicii. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. descrierea caracterului interdisciplinar. Biofizica celulara a) biomecanica . Biofizica si C.

elemente de fonatie. 4.ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia. efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica . biofizica receptiei auditive. excitabilitatea si legile acesteia 1.sunetele auzite si caracteristicile acestora. biofizica receptiei vizuale. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica .electrice celulare de actiune si propagarea acestora. bioluminiscenta 39 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

termoelectrici.imagini parazitare (artefacte) 3. producerea imaginii 3. 3.1.) .) lichidele „impure“ (ex: colectii purulente. urina etc. termograful medical 4. fonoelectrici. Termografia . Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3. Roentgendiagnosticul 3.principiu. proprietati fundamentale 3.principiu.2.mod de formare.4. prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale .3. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor .de hidrogen.natura.gazele . celule de calomel). anticorpi. osciloscop. calcul etc. modul TM.). Culegerea biosemnalelor .) 2. de argint clorurat. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.) 3. biosenzori (definitie si exemple . chisturi etc. oculografia. fotoelectrici etc. antigene etc. dirijarea punctiilor biopsice. etc. particularitati 3. semnificatie. velocimetria Doppler etc.2.formatiunile canaliculare . 2. modul D). transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici.3. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici C. Imagistica RMN . magnetoelectrici. ultrasonografia Doppler. EKG.interfetele si peretii .C. electrochimografia.electrozi (definitie si exemple . Radiatiile Roentgen . cartilaj.).1.1.1.enzime. Imaginea radiologica . Descrie notiuni elementare de . modul B.descriere. tipuri (inregistratoare grafice. domenii de utilizare (fonocardiograma.structurile solide (ex: os. definitie. pentru radiatii radioactive. metode alternative (endoscopia ultrasonica. imaginea radioizotopica .scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3.5. treptele obtinerii imaginii RMN. sangele.tesuturile moi (parenchimele) . Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica c) receptia.lichidele pure (ex: bila. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea. tesuturi necrotice. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A.) . prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1.1. EEG.

Radiobiologia . crioterapia. radioterapia.principii si efecte terapeutice (termoterapia.definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau 40 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .. fototerapia LASER) 1. ultrasonoterapia. electroterapia.

scurtarea nespecifica a vietii. Radioterapia .pTNM).la nivel celular. 4.definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale. Sintetizeaza ale embrionului si fatului.distanta cat mai mare intre sursa si individ. brahiradioterapie. radiatii corpusculare . moartea. protoni. la nivelul tesuturilor. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. anomalii C. Tehnici de iradiere . beta. Radiatiile ionizante .caracterizare. anomaliile genetice. compararea. la nivelul organelor. tipuri de radiatii (raze X. neutroni. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante .I 131. II. introdusi in organism pe cale metabolica) 4. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. dozimetria radiatiilor (definitie rad.radiatii X. beta. gamma. Principalele efecte . problematizarea. dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii. radioterapia antiinflamatorie. stadializarea clinica (preterapeutica -TNM si postchirurgicala . timp cat radioterapie mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. P 32. Sievert ) 3.alfa. raze gamma. simularea. corpusculare 3. descoperirea. Au 198.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Sursele de radiatii .iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie. in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. iradierea repetata). formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . biochimie. radioterapia antitumorala) 2. demonstratia. III sau IV. rem. Metode de principalele notiuni de protectie fizica impotriva radiatiilor . cancerogeneza.radiobiologie clinica) 2. iradierea de contact sau curie-terapie). proiectul. embriologie si genetica. cu finalitate de stadiu clinic I. In elaborarea strategiei didactice. iradierea interna (cu izotopi artificiali . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. la nivelul organismului (iradierea acuta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati . deuteroni etc. 1.). Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor.

la diferite niveluri de organizare anatomica.de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor. exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor. teste de evaluare.). proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii. clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. etc. fise de lucru. fise autoevaluare. realizarea unui produs/proiect. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc. rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 41 .).

exercitiul. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. diapozitive. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. momentul si persoana care face evaluarea. dotarea cu material didactic. echografice. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. tomografice etc. autoevaluarea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. desene. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. folii de retroproiector. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. studiul de caz. dezbaterea. observatia. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. etc. evaluarea altor competente nefiind relevanta. proiectul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. scheme. investigatia. pentru verificarea atingerii competentelor. imagini radiografice. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. munca independenta. conversatia. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Cadrele didactice. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. volumul si nivelul de cunostinte.Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. . Indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. tema in clasa. simularea. planse. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. dispozitive de lucru. coevaluarea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 42 .

face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Not ă introductiv ă Modulul MEDIU ŞI S N TATE. Interpretează elementele de profilaxie şi protecție III. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va utiliza împreun ă cu . se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță tehnic ă specializat ă MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE.Modulul 10: MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE I. competență 10. II. Unitatea de Competențe crt. Mediu şi C.1. În modulul MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. standardul de pregătire profesională specific calificării. Specifică noțiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. Analizează sănătate noțiunile de ecologie şi igienă în interelație cu sănătatea Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: MEDIU ŞI SĂNĂTATE Nr. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Analizează noțiunile de ecologie şi igienă în interrelație cu sănătatea 2. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. pentru calificarea: asistent medical generalist.

2.1 Compoziția chimică a aerului şi influența sa asupra organismului uman 3. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3.3. 2. Sănătatea. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătății 2. Poluarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății.1. durata acțiunii lor asupra organismului uman 2. Igiena ştiință medicală care promovează sănătatea. intensitatea.definiția OMS. Acțiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătății populației.4.1.2.Conținuturi tematice 1. 43 . 1. DZ) şi factori externi care acționează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici. virusurile.3. noțiuni de ecologie generală. Factorii etiologici ai sănătății: factori interni care pot avea o influență decisivă în producerea anumitor afecțiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare. radiațiile ionizate) chimici (substanțe chimice existențe în natură) biologici (bacteriile. fungi şi paraziți şi alte microorganisme) care acționează asupra organismului uman. Igiena aerului 3. Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate. elemente de ecologie umană. Prezența factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2.1. ramurile ecologiei. în caracteristicile sale definitorii. Modificările apărute în medicină. medicina ştiința de a păstra reda şi promova sănătatea 1. şi factori sociali rezultați din acțiunea omului asupra mediului sau din interrelațiile dintre oameni. Ecologia. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura. 1. paraziții. se adresează individului şi colectivităților. 2.

copilului şi adolescentului Factori endogeni şi exogeni care influențează dezvoltarea umană. Igiena radiaților 6. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenților 1. Igiena apei 4.3.4.6. Factori care favorizează producerea C. Specifică 1. elementele de Fenomen explicabil prin particularitățile de prevenire şi vârstă şi comportament combatere a 3. igiena alimentelor 8.2 Măsuri de profilaxie  Măsuri privitoare la sursa de infecție transmisibile prin  Măsuri privitoare la căile de factorii de transmitere mediu  Măsuri privitoare la organismul receptiv IV.1. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.2.1. Radiațiile neionizate 7. Igiena alimentației 8. Igiena locuinței şi relația sa cu sănătatea 8. 7. orientarea actuală.2.3.3.6. Contaminarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății 4. Igiena unităților cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului C2. Igiena solului 5. Condițiile de potabilitate a apei 5. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. 1.3.1. dotarea cu material didactic. 1. Radiațiile ionizate: iradiere naturală şi artificială. Caracteristicile de vârstă ale morbidității prin boli infecto-contagioase.5. Patologia neiinfecțioasă transmisă prin apă 4. accidentelor (condiții deficitare de igienă a Interpretează locuinței.6. igienă a 1. Patologia infecțioasă transmisă prin apă 4.2.2.6.2. ț 1. Igiena localităților şi relația cu sănătatea. Se recomand ă ca . a solului bolilor 3. a apei. 1.3.2. Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6. Poluarea sonoră şi influența ei asupra sănătății. 1. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituțiile pentru copii. volumul şi nivelul de cunoştin țe. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescen i. Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituțiile pentru copii permanente şi sezoniere 1. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor.4.1.3. Criterii.1. Solul şi importanța sa sanitară 5. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4. Igiena habitatului uman 7.3. profilaxie 6. Valoare nutritivă. Obiectivul şi importanța igienei copilului şi noțiunile de adolescentului. lipsa de supraveghere a copiilor. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.1 Boli transmisibile pe calea aerului. efecte.1. 7.2.2. Necesitățile nutritive ale omului sănătos 8.1.

parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn corelare a competențelor cu conținuturile. tabelul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 44 .

Ecologie umană. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. simularea. Igienă. studiul de caz. dezbaterea. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . observația. casate video. 1997 3.Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Sergiu Mănescu. exercițiul. scheme. folii de retroproiector etc. etc. CD . conversația. Repere bibliografice: 1. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti.uri. munca independentă. Editura Medicală. 1996 2. Editura Medicală. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Vlaicu Editura Eurobit 1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 45 . Igienă şi ecologie alimentară B.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

domenii de interes. factori de mediu. abordări posibile. factori (de risc.1. intelectuală. dimensiunile sănătății sanatate sănătate (emoțională. baza. 3. Relația dintre educația pentru sănătate şi promovarea sănătății: delimitarea conceptelor. indiferent). educaționali. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . 2. Planifică acțiuni de educație pentru sănătate. dimensiuni). mediul. Defineşte 1.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE Nr. delimitarea obiectivelor. 2. 3. Implementează programe de educație pentru sănătate. resurse confirmate. Condițiile esențiale pentru sănătate: pace. Consecințele problemelor de sănătate. fizică. stilul de viață. Modulul are alocate 120 de ore din care 90. În modulul EDUCAłIE PENTRU S N Ă Ă se reg sesc abilit TATE ă ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializată EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE. ă ă Programa şcolar se va ă utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. modul de viață.1. Determinanții sănătății: definiție. măsuri posibile. principii. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. riscul de imbolnăvire. educație. 3. Defineşte educația pentru sănătate. Educatie C. Grupele de determinanți (OMS) direcți şi indirecți: macroeconomici. ocupațională. Promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor: . populația țintă. sociodemografici. 2. 5. abordare holistică 2. conceptul de boală (definiții.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. calea spre o sănătate mai bună. venituri. Dimensiunile stării de sănătate: definițiile sănătății. alimentație. Trecerea de la educația pentru sănătate la promovarea sănătății: definiții. dreptate. adăpost. populația la risc. transmiterea cunoştințelor şi informațiilor. implicarea tehnologiei. pentru calificarea: asistent medical generalist.MODULUL 11: EDUCAłIE PENTRU S Ă Ă N TATE  Notă introductivă Modulul EDUCAłIE PENTRU S N TATE face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. competență 11. pentru educația pentru conceptul de sănătate. de protecție. 4. persoanele la risc înalt. socială). 2. ecosistem stabil.1.3. Unitatea de Competențe Conținuturi tematice crt.2. piramida Maslow. Identifică factorii care pot altera stilul de viață sănătos. spirituală. invatamant clinic.

metoda Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 46 . strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual."Sănătate pentru toți în secolul XXI". Obiectivele 11 şi 12. metode de educație în promovarea sănătății (metoda şocului/înspăimântării. strategia populațională). modelul epidemiologic. modelul etapelor vieții). Strategia OMS . metoda ştiințifică/a furnizării de informații.modele de abordare (modelul bazat pe înțelegerea etiologiei bolilor.

ectasi. Stilul de viață şi modul de viață: definiții. condiții de locuit. act medical şi de îngrijire. Dimensiunile modului de viață: 3. 1.1. prieteni. Tipul de consum: servicii de sănătate. Cadrul social: mediu social. 3. sex. ă 2. stilul de factorii care pot sănătos. rolul profesioniştilor de sănătate (orientarea către viitor. cafea. colegi. 2. apelul la o acțiune internațională). canabis. halucinogene. Caracteristici socio-demografice. schimbarea altera stilul de comportamentului.1.1. schimbările dietei . Probleme de sănătate: C.2. metoda situațională. 1. mişcarea fizică. Identifică viață afectivă/a centrării pe persoană. relaționarea cu mediul social. reguli şi norme.motive şi bariere). alimentar. mortalitatea. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentații sănătoase (modele de consum alimentar. Culegerea informațiilor privind stilul de viață acțiuni de educaie ț şi pentru sănătate modul de viață. igiena. primară. stimulente. Atitudini.4. Indicatori utilizați pentru evaluarea stării de sănătate a populației (speranța de viață. droguri (solvenți. combinații între metode). alcool. 3. vecini. angajamentul în promovarea sănătății. țigări. Relații interpersonale: familie. locul de muncă). secundară şi terțiară). Caracteristicile stilului de viață: viață sănătos.2. 1.C. categoriile profilaxiei (primordială. tranchilizante şi sedative. implicarea şi responsabilizarea populației (întărirea acțiunii comunităților.2.3. metoda minimalizării răului produs. metoda centrată pe comportament. morbiditatea) şi calității vieții (DALY). factori care influiențează alegerea în alimentație. grupuri țintă ). acțiuni de promovarea unei alimentații mai sănătoase (educația publică directă.2. heroina). munca în aşezăminte şi comunit ți. 1. . 2. 3. Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viață care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viață (consum de tutun. metoda culturală. conduita psihică. risc.3. Planifică 1. 3. Consumul de substanțe potențial nocive pentru organism. venit. rolul educației în nutriție. dezvoltarea aptitudinilor individuale).3. percepții: față de religie. atitudini şi cunoştințe individuale. tip de familie. rolul mass-mediei. Petrecerea timpului liber. sănătatea ca şi concept pozitiv. ocupația (tipul de activitate.

. obiective generale. sex.1. relaționare cu mediul social. grupurile de populație mai accesibile (şcoli. Charta de la Ottawa (premisele sănătății. Stabilirea populației țintă: populația la risc. igienă. reorientarea serviciilor de sănătate). populația cu risc înalt de îmbolnăvire. dieta) şi a factorilor de risc asocia i să nă tății. Strategii de intervenție: strategii preventive (strategii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 47 . Scop şi obiective: 2. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul. droguri.S.M. conduita psihică.2. politica O. locuri de muncă. 3. consumul de substanțe nocive alcool. acțiunile de promovare a sănătății. tutun. consum de droguri.consum de alcool. etc). 2. mişcare fizică.4. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentația. planificare familială. 2. ț 1.

Implemente ază programe de educație pentru sănătate. mijloace de comunicare.1. Resurse (umane. echipei. plan de acțiune. participarea comunității. intervenții clinice. elaborarea conținutului şi alegerea metodelor de folosit. Program de educație pentru sănătate: definiție. percepția mesajelor privind sănătatea).2.6. tactice. Stabilirea rețelei de instituții pentru conlucrare. Implicarea profesioniştilor de sănătate: educația pentru sănătate nonformală/formală. abordări posibile (medicală. 3. dezvoltarea comunității. justificare. 1. Analiza rezultatelor: C. 3. tactică şi operațională). evaluarea rezultatelor procesului.5. orientată spre individ. în funcție de adresabilitate. formularea de scopuri şi obiective strategice. 2.4. 3. Desfăşurarea programului: riscuri de acțiune. metode (clasificarea în funcție de calea de transmitere a mesajului. continuitatea programului. strategică. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor. strategii bazate pe demersul individului). premise privind realizarea programului. acțiunea propriu-zisă de influiențare. . 1. obstacole. comunicarea în cadrul echipei. Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. materiale.2. activitate multisectorială. educațională. Abordarea comunității: echitate. beneficiari.3. 3. Cercetarea participativă. directe/indirecte). informaționale). materiale de informare şi promovare a programului. tipuri de planificare (normativă. de formare de aptitudini. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate.1. Promovarea sănătății prin mass-media. servicii de sprijin. 3. Modele de educație pentru sănătate. durata. 1. recomandări de acțiune. documente specifice. Documentație de program: chestionare. rapoarte de etapă. respectarea planului de acțiune.7.4. sistemul de informații. 1. materiale de educație (scrise şi audio-video). comportamente. regulile comunicării. 3. beneficiul comunității. 3. rezultatele cercetării socio-medicale. Comunicarea în procesul de educație pentru sănătate (scopul şi funcțiile comunicării.5. surse de risc.stabilirea populaționale. schimbarea socială). acțiuni conform obiectivelor. financiare. tipuri de comunicare. riscuri de program. principii pentru influiențarea comportamentului. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătății. C. 3.

revizuirea procedurilor. la procesul de învățare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 48  . standarde. 2.1. reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de sănătate. măsuri ameliorative. schimbări ale comportamentului. Beneficii obținute. Condi ții de aplicabilitate didactic ă de evaluare şi Modulul EDUCAłIE PENTRU S ĂN ĂTATE poate fi parcurs în mod independent.2. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. gestionarea schimbărilor. • elevii au stiluri diferite de învățare. În elaborarea strategiei didactice. Comparare cu obiectivele propuse. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. 1.1. Feed-back: reevaluarea activităților.

discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. momentul şi persoana care face evaluarea. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. algoritmi optimali. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. studiul de caz. proiectul. casete video. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. proiect). comunități cu popula ție cu probleme medico-sociale). dotarea cu material didactic. planşe. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. demonstrația. observația. studiul de caz. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. folii de retroproiector. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. diapozitive. Se evaluează numai competențele din acest modul. problematizarea. volumul şi nivelul de cunoştințe. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.problema de s n tate. Indiferent de locul. filme. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. probe scrise (test. proiectul. probe practice (studiu de caz . descoperirea. Cadrele didactice. investigația.• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. turul galeriei. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. pentru verificarea atingerii competențelor. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. referat). se recomandă următoarele metode: observația. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. munca independentă. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. computer plus soft . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind EDUCAłIA PENTRU S Ă Ă N TATE. CD-uri. modele explicative (scheme. coevaluarea în grupul de lucru. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. cabinete de întreprindere. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. desene. scheme de desf ă şurare). ă ă poster. etc. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. proiectul. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. exercițiul. tema în casă. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unități sanitare din rețeaua comunitară (şcoli. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. conversația. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. reprezentări grafice. care asigur ă preg tirea la acest modul. simularea. compararea. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. dezbaterea.

Ed. 2002 49 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Ed. Anca-Gabriela Vitcu . 1. Institutului de S ă ă n tate Public ă Bucureşti. Marcu . Mihai Gr.specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc."METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA ST Ă DE S Ă Ă RII N TATE" . Marcu. 2."S ĂN ĂTATE PUBLIC Ă ŞI MANAGEMENT SANITAR". Bibliografie recomandat :ă Dan En ăchescu. Mihai Gr. 1994 Aurelia Marcu. ALL.

farmacotoxicologia. Analizează noțiunile de farmacologie generală. Asocierea cu diverse substanțe.2. Interpretează elementele de farmacotoxicologie III. Ramurile farmacologiei. (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica.2. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. biodisponibilitate absolută. Farmacologie generală .1. relativă. 2. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată . de crt. 2. Absorbția medicamentelor în organism. Legați de organism.2. Legați de medicament.1. Specifică noțiunile de farmacodinamie 3. factori particulari. farmacoterapia. 2. Noțiuni de farmacocinetică 3. farmacografia.2. Factorii care influențează biodisponibilitatea: 2.1. 2. farmacodinamia.1.2. biofarmacie. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3. 3.1. transfer specializat.2. Factori care influențează transferul (factori ce depind de substanța medicamentoasă. bioechivalența. Efecte la nivelul căilor de administrare. 2. biofarmacie. În modulul. medicament. starea patologică).2.2. Noțiuni de bază. generali (transferul prin membrane). particulari (calea de administrare. Biodisponibilitatea medicamentelor. Unitatea Competențe C.1. 2. farmacologie. farmacoepidemiologia. farmacologie.2.2. Biofarmacie generală. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FARMACOLOGIE GENERALĂ Nr. 3. starea fiziologică. pentru calificarea: asistent medical generalist. Tipuri de transfer: transfer pasiv. 3. Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic.1.3.1. farmacocinetică) 2. 3. Factori care influențează absorția: factori generali. Definiții. competență 12. tipuri de echivalență. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională.Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL Ă I.2. Not ă introductiv ă Modulul FARMACOLOGIE GENERAL Ă face parte din preg tirea specific ă ă din anul I.1. 2. II. Analizează noțiunile de farmacologie generală (farmacologie. forma farmaceutică a substanței active. de membrană. farmacocinetică Conținuturi tematice 1. optimală. de mediul din vecinătatea membranelor) 3.

intramusculară. intracardiacă.3. 3. la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată. uretrală.2. cutanată . sublinguală. intraarterială. intrarectală respirato rie. Căi artificiale:la nivel cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă. la nivelul seroaselor: 50 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . calea intraosoasă.2.3.2. Căile de administrare şi factorii care influențează absorția şi biodisponibilitatea.3.3.1.Căi naturale: orală. 3. intravagi nală. oculară.2.

Medicamente antihipertensive. 2. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului. Substanțele minerale şi tonice.Vitaminele. 3. de organ şi intrinsec. secreția lactată . intraventriculară.2. antidiareice. Produse antianginoase. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. 2.4. eliminarea digestivă.2. Anticolinergice. Alte preparate utilizate în afecțiuni respiratorii. 2. 2. selectivitatea. cutanată. fixarea în țesuturi. manifestări locale. Farmacodinamie generală. Medicația cu acțiune ocitocică şi tocolitică. sulfamidoterapia.C. antiulceroase. Vasodilatatoare cerebrale. intrapericardică. biocatalizatorii organismului uman. Preparate cu acțiune antiaritmică.2. potența. Acțiunea farmacodinamică. Parametrii: sensul.1. Antibioterapia. Medicația antidiabetică.1. Medicația aparatului respirator.1. preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică. antispastice. Ocitocice folosite pentru . propulsive.3. 3. difuziunea în țesuturi. antiinflamatoare şi antiinfecțioase intestinale. plămân). preparate diuretice. intrapleurală. eficacitatea maximă. 2.5. durata. Preparate pentru zona oro-faringiană. 3. intrarahidiană. respiratorie. plasmatic. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic. ficat. antiflatulente. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge. Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii antiastmatice.Medicația obezității. Medicația antituberculoasă. Medicația aparatului cardiovascular. Antiemetice. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul țesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge. Specifică noțiunile de farmacodinamie căile intraseroase: intraperitoneală. Clasificarea medicamentelor Medicația aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide. distribuirea propriu-zisă. intraarticulară. Medicamente cu efect laxativ. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime.1.

Alte medicamente pentru afecțiuni ale sistemului musulo-scheletic. Medicamente pentru tratamentul afecțiunilor osoase.inducerea şi susținerea travaliului. imunodepresive. Medicația sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice.Boala Parkinson. Preparate chimioterapice. 51 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . antireumatice specifice. Antiinflamatoare nesteroidiene. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. principii de tratament şi medicamente utilizate. Preparate antigutoase. antiinflamatoare în combinații. Medicația deprimantă a SNC: Epilepsia. tratamente medicație şi scheme de tratamente. antiinflamatoare de steroidiene de uz topic. Medicația cu acțiune antineoplazică. anticanceroase. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine.

mecanisme imunologice. Preparate antimalarice. mod de acțiune. antagonism). deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. erupție. Medicația ORL . giardiază 2. Simpatomimetice şi parasimpatomimetice.funcționale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit. Corticosteroizi de uz dermatologic. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Farmacodependența psihică fizică Toxicomania („drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii IV.scheme terapeutice şi reprezentanți. produse active în amebiază. 3. dobândită (acută şi cronică) 3. C. Interpretează elementele de farmacotoxicolo gie 3. analgezice antipiretice şi antimigrenoase. Medicația antihelmintică şi antiparazitară. Sugestii metodice decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. Generalități şi reprezentanții de bază. Medicația aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali. Medicația neuroleptică şi antihistaminică. tricomoniază. fotoreacții . Toleranța înnăscută.3 InteracŃiuni medicamentoase: asocieri in vitro.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: -SNC. Antiseptice şi dezinfectante utilizate în sectorul medical şi farmaceutic. Preparate hormonale sintetice. antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic.3. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Medicația cu acțiune analgezică Analgezice opioide.Miorelaxante centrale.ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. preparate pentru tratamentul rănilor şi ulcerațiilor. antiprotozoare.efecte psihice şi neurologice -inimă: funcționale şi morfologice -aparat digestiv .3.2 Intoleran ța: congenital ă şi dobândit ă de specie. dotarea cu material didactic. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Medicația dermatologică. emoliente şi protectoare. clasificare şi preparate cu acțiune centrală. antihelmetice. Antifungice. imuno supresive. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți Cadrele didactice au libertatea de a . Antipsoriazice. volumul şi nivelul de cunoştin țe. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. in vivo (sinergism. de grup. mutagene.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind FARMACOLOGIE GENERAL . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 52 . simularea. conversația.uri. casate video. etc. munca independentă. prospecte de medicamente etc. pliante. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. exercițiul practic. scheme.postere. folii de retroproiector. dezbaterea. CD . observația. Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.medicali generalişti. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. studiul de caz. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale.

Cristea Editura Didactică şi Pedagogică. N.Bibliografie: 1.Farmacologie generală A. MEMO MED 2005. RA 2. reactualizare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 53 .

In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. pentru calificarea: asistent medical generalist. Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra . calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Bazele stiintei C1. Descrie evolutia nursing-ului nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2. invatamant clinic. competenta 13. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4.Modulul 13. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. Sintetizeaza competentele profesionale.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. Unitatea de Competenta crt. 5. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI  Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I.

Continuturi 1.3. 1. 2. a spitalelor 1. autoingrijirea 1. cavaleri. calugari.7. vindecatorii rurali. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti. practici magice.prima scoala laica 1. Ingrijirea bolnavilor in sec. XIV . ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1. calugari ortodocsi si catolici. procesul de ingrijire.6. ingrijiri realizate de tamaduitori 1. calugari si calugarite 1. medici militari romani.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1. preoti. scoli pe langa biserici si ordine religioase. practici magice. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1. calugarite 1. spitalele manastirilor si asezamintele medicosociale orasenesti.9. asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1.11.10.3. ICN 1. comuna primitiva. Societatea de Cruce Rosie. vraci. 1. medici laici. Organizatii si asociatii profesionale: OMS. aparitia caselor de ingrijire. aparitia primei teorii de ingrijire.2.12. ingrijiri acordate de vindecatori. Florence Nightingale .1.2. asistentii medicali-ajotoare ale medicului.4. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti.8. ajutoarele medicului 1.1.XVIII 54 . Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1.

Analizeaza 1. conceptia despre procesul de rolurile si functiile asistentului ingrijire. OMS. Rogers. marile epidemii. asistenta publica. conceptia C4. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Calitati si abilitati: fizice.2. 2. Ingrijirea bolnavilor in sec. Strategia medicale Sanatate 21. Definitia. elemente cheie. XIX si pana in prezent. nursing-ului rezultat. 2. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . M. rolul asistentului stiintifice ale medical. Sevin.1. principalele teoriei beneficiar (client). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte.2. secifice asistentului intelectuale. evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare. vraci 2. M. evaluarea si reajustarea.ingrijiri efectuate de medici. aplicabilitatea in practica ingrijirilor. originea teoriei. cadrul echipei normelor europene. definitia nursingu-lui. Competente profesionale conform legislatiei abilitatile personale 2. personalitatii reprezentative. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari. planificarea interventiilor.1. Teorii: D. postulate. Sintetizeaza 2. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor. Teoria V. medical si statutul 1.2. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. 3. B. C3. ANA. barbierichirurgi.1. C. medical Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. Henderson 1. Statutul asistentului medical in cadrul competentele echipei medicale conform legislatiei. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. legislatia sanitara. organizarea sanitara 3. efectuarea interventiilor. Orem. interventii. calitatile si 1. surse de dificultate. Roper (tema centrala. moase 4. N. munca. rolurile si functiile asistentului sau in medical conform legislatiei in vigoare. Neuman.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . morale. dotarea cu material didactic. elemente cheie: scop. tehnico manageriale. 1. Roy. C5. XIX 3. Analizeaza despre om. valori. baiesi. prima scoala pentru moase. Locul de profesionale. moase. ICN. calugari.

problematizarea. demonstratia.. fisa de lucru.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare . compararea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii au stiluri diferite de invatare . proiectul plan de ingrijire. descoperirea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 55 .

munca independenta. casete video. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.plan de ingrijire).uri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. scheme. evaluarea altor competente nefiind relevanta. lucrul in grup. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. exercitiul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. studiul de caz. reviste. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. probe practice (studiu de caz . pentru verificarea atingerii competentelor. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. C. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). Cadrele didactice. . fise de lucru. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. SPP-ul stabileste un nivel national. carti. fise de lucru. comun de performanta. Indiferent de locul. test scris.D . simulari. momentul si persoana care face evaluarea. planuri de ingrijire. simularea. conversatia. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. folii de retroproiector. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.etc. discutiile.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 56 .

a respira.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz ă toare modulului: 14. a-si păstra o bună postură. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. a manca. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalți. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing). In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ă ă țile din unitatea de competență tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. ritmica. 14. colorație . Rezumă supravegherea şi intervențiile specifice problemelor de dependență. ă 2. competenta 14. psihologici. facies expresiv.3. Analizează nevoile fundamentale specifice funcției umane.4. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. Modulul are alocate 120 de ore. Aplică procesul de îngrijire (nursing). lipsa de cunoştin e. percepția obiectivă a mesajelor primite. apartenența la grupuri de interes divers. pe nas.MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL  Not ă introductiv ă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. Stabileşte gradul de autonomie/dependență a pacientului. a se dezbrăca. sociologice. a se recrea. psihologice. ritm moderat.5. ț 1. independența in satisfacerea nevoii.) 1. a evita pericolele. psihologici. îngrijit. a se odihni. Nevoia a respira : Definiția nevoii.6. independența in satisfacerea nevoii. a înv ța. 14. a se realiza. a dormi. Nevoile fundamentale: a comunica. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. Unitatea de crt.1. manifestările de independența (respirația silențioasa. 14. invatamant clinic. Continuturi 1. a-şi menține temperatura in limite normale.2. fără efort. a fi curat. 14. etc.1 Nevoia a comunica Definiția nevoii. Analizează nevoile fundamenta le specifice ființei umane. a se mişca. gesturi si posturi adecvate. a acționa conform propriilor credințe si valori. a elimina. pentru calificarea: asistent medical generalist. Surse de dificultate: fizice.2. a fi util. sociologici). Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr. 14. Identifică problemele de dependență. sociologici). limbaj clar si precis. a bea. manifestările de independență (debit verbal facil. a se îmbrăca. din care 60 de ore.

normală a tegumentelor si mucoaselor). 1.3. Nevoia a manca si a bea : Definiția nevoii, independența in satisfacerea

nevoii, factorii care influențe ază satisface rea

nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei, activității; masticație lentă cu gura închisă; reflex de deglutiție
57

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

prezent, digestie lentă, obiceiuri alimentare sănătoase, stare de constituție normală). 1.4. Nevoia a elimina : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (eliminări fiziologice in limite normale, absența eliminărilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (mişcări ample, nedureroase, articulații mobile, postură adecvată, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activității depuse, somn liniştit, fără întreruperi si fără coşmaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (deprinderi corecte, îmbrăcăminte curată, adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur, de a-si alege vestimentația). 1.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală, 37,30 C in cavitatea rectală si 36,40 C in regiunea axilară, colorație normală a tegumentelor, piele uscata, fără transpirații, stare de confort, fără modificări ale stării de cunoştința si ale funcțiilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii,

factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (piele curată, îngrijită, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de apărare, masuri preventive, securitate fizică si psihologică). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestări de satisfacție, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupație individuală care permite satisfacerea nevoii, apartenența la un grup social). 1.12. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
58

C 2. Identifică problemele de dependență.

care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenența la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activități sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a învăța: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (dorință, interes pentru a învăța, stare de receptivitate, achiziția de cunoştințe, modificarea comportamentului față de sănătate, achiziția de noi atitudini si abilitați pentru a-si menține sănătatea). 2. Probleme de dependenta 2.1. Nevoia a comunica: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv. Manifestări de dependență: tulburări senzoriale, tulburări de vorbire, dificultăți de înțelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relații semnificative, etc. Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boală, statut socio-economic defavorizant, izolare socială, educație inadecvată, lipsa de cunoştințe. 2.2. Nevoia a respira: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor respiratorii. Manifestări de dependență: respiră cu dificultate, respiră pe nas, cu zgomot, cianoză, epistaxis, tuse, expectorație, ortopnee, senzație de sufocare, tahipnee, bradipnee. Surse de dificultate: inflamația mucoasei, tabagismul, obstrucția, anxietatea, poluarea, lipsa de cunoştințe. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface

nevoia; Probleme de dependență: alimentație inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva. Manifestări de dependență: anorexie, disfagie, grețuri, vărsături, deshidratare, slăbire sau creştere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucția, durerea, tulburările de gândire, anxietatea, sărăcia, deficitul de cunoştin e. ț 2.4. Nevoia a elimina: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
59

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: diareea, constipația, incontinența de urină si materii fecale, retenția de urină, eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus, diaforeză, etc. Manifestări de dependență: scaune frecvente de consistență redusă sau crescută, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulență, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urină si de materii fecale, iritația pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicații alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucția, infecția, situația de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoşi, tulburări de gândire, lipsa de cunoştințe, etc. 2.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea mişcărilor, postură inadecvată, circulație inadecvată. Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absența mişcărilor, anchiloze, atrofie musculară, spasme, ticuri, mânie, euforie, mişcări rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate musculară, deformări, dificultatea de a rămâne in poziție adecvată, cifoză, lordoză, scolioză etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor, tulburări de gândire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiții de munca inadecvate, lipsa de cunoştințe etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestări de dependență: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scăderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies

palid, încercănat, astenie, scăderea T.A. si a pulsului, somnolență diurnă, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrângeri fizice, durerea, surmenajul, tulburările de gândire, situațiile de criză, anxietatea, stresul, temperatura inadecvată a mediului, zgomotul, eşecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunoştințe, etc. 2.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. Manifestări de dependență: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca, veşminte inadecvate, dificultatea de a-si păstra veşmintele curate, dezinteres pentru îmbrăcăminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic ă, constrângeri fizice, durere, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
60

sărăcie, conflict de rol, eşec profesional, lipsa de cunoştințe, etc. 2.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: hipertermie, hipotermie. Manifestări de dependență: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creşterea pulsului si a T.A., senzație de frig sau de căldură, piele caldă sau rece, cefalee, agitație, roşeață sau paloare, cianoză, dezorientare, diaforeză, convulsii, halucinații, nevoia imperioasă de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerături/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizică, dereglări in funcționarea hipotalamusului, expuneri excesive la căldură sau la frig, anxietate, condiții de mediu inadecvate, îmbrăcăminte inadecvată, lipsa de cunoştințe, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: murdăria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestări de dependență: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamație, fanere murdare (par gras, secreții nazale, prezența de tartru pe dinți), halenă, pediculoză, dezinteres pentru igiena corporală, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrângerile fizice, circulație inadecvată, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, sărăcia, eşecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunoştin e, ignoranța. ț 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: vulnerabilitate față de pericole, atingerea integrității fizice sau psihologice sau amândurora. Manifestări de dependență: predispoziție la accidente, la infecții, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamație, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic ă , tulburări de gândire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situația de criză, mediul insalubru, poluarea, condiții grele de muncă, sărăcia,

lipsa de cunoştințe. Manifestări de dependență: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. dificultatea de a participa la activități obişnuite sau noi. deficit senzorial. 2.12. situație de criză.11. de respingere.promiscuitatea. alterarea unor funcții. izolare. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 61 . constrângeri fizice. constrângeri din mediul social. depresie sau agresivitate. neputința. sentiment de inutilitate. Surse de dificultate: handicap fizic. pierderea imaginii de sine. lipsa de cunoştințe. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. tulburări de gândire. conflicte de rol. Probleme de dependență: devalorizarea. anxietate. 2.

anxietate. situația de criză. a măsurilor preventive. diminuarea interesului.mişcări lente. refuzul de a învăța. pensionarea.separarea. ț 2. a tratamentului. Manifestări de dependență: poziție umilă .C 3. Nevoia a învăța: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. ț C 4 Identifică etapele . lipsa de cunoştințe. Rezumă supravegher ea şi intervențiile specifice Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. hiperventilație). neînțelegerea informațiilor. stres. lipsa interesului de a învăța. lipsa de educație. insomnie. senzație de pierdere a libertății. piele rece. dificultatea de a învăța măsurile preventive si curative. agresivitate. singurătatea. deficit de diversificare a activităților recreative. situațiile de criză. tulburări de gândire. schimbarea rolului. stres. stres. pierderea imaginii si a stimei de sine. Probleme de dependență: ignoranța. problemelor de dependen ă. lipsa de cunoştin e. dificultatea de a se concentra. tulburări de învățare. manifestări de anxietate (tahicardie. pierderea imaginii si a stimei de sine. Surse de dificultate: atingere fizica. deficitul de cunoştințe. incapacitatea de desfăşura activități recreative privilegiate. Probleme de dependență: culpabilitate. sentiment de inutilitate etc. tulburări de gândire.separare. Surse de dificultate: atingere fizic ă. dureri. eşecuri personale si profesionale. handicap. Manifestări de dependență: insuficienta cunoaştere a bolii sale. tulburări de gândire. plâns. nemulțumire. Manifestări de dependență: tristețe. ț 2. plictiseală. dezinteres față de sine. surmenaj. surmenaj. lipsa de receptivitate.14. pierderea . autoînvinuire. mediul necunoscut. Surse de dificultate: atingere fizică. anxietate. Nevoia a se recrea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. neadaptarea la boală. Probleme de dependență: neplăcere. pierdere .separarea. frustrare.13. pierderea . durere. lipsa de cunoştin e. situația de criză. descurajare. durere. anxietate. plâns. constrângeri familiale si sociale. depresie. agresivitate.

a dormi si a se odihni. clasificarea datelor (subiective. Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). a-si menține temperatura in limite normale. Surse de culegere a datelor (primare si secundare). 4. Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor. a fi curat. analiza si interpretarea datelor. planificarea intervențiilor. potențiale. date variabile). a evita pericolele. obiective. a se mişca si a-si păstra o bună postură.1.2. a învăța.4. a se îmbrăca si a se dezbrăca. diagnostice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 62 . evaluarea. interviul).. Metode de culegere a datelor (observația. a acționa conform credințelor si valorilor sale. 4. îngrijit. a manca si a bea.S. 4. a respira. (nursing).procesului de 3. 4. a-si proteja tegumentele. diagnosticele de nursing: definiție.E. formularea diagnosticului de nursing după modelul P. a se recrea. Probleme de sănătate: clasificare (actuale. a elimina. implementarea planului de intervenții. Elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență identificate la nevoile: îngrijire a comunica. colaborative).3. date fixe.

TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale .O. modificarea planului de intervenții.5. delegate. clasificarea datelor culese pe sisteme funcționale de sănătate: percepția sănătății gestionarea sănătății.5. compararea rezultatelor obținute cu standardele.repaus. elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență. tipuri de îngrijire (acută. valori si credințe. Bilanțul negativ: 6. nutriție si metabolism. 6. dotarea cu material didactic. planul de nursing rezultatele evaluării. rol si relații. priorități de îngrijire.mişcare.reproducere. . Stabileşte gradul de autonomie / dependență a pacientului NANDA. nivelul de independen ă/dependență. deprinderile si abilitățile anterioare ale elevului. 4. cronică. Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. comportamentale) 4. 6. staționară. Starea pacientului: ameliorată. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate. 4. obiective: criterii de formulare (SPIRO). sexualitate .pacient independent. dependența in satisfacerea nevoii (probleme de dependență. Nevoile de bază: satisfăcute . priorit ți. se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiția nevoii. Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor.evoluție. evaluarea. nesatisfăcute pacient dependent. intervenții aplicate in funcție de priorit ți. agravată. refacerea planului de îngrijire (nursing). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme in funcție de: dificultatea temei. toleranța la stres. Aplică procesul de îngrijire (nursing). 5. clasificarea obiectivelor (specifice. ț 6.3. totalizarea rezultatelor evaluării.1. generale. activitate . manifestări de dependență. metode de implementare. 6. ă 5. odihnă . factorii care influențează satisfacerea nevoii. ă 6. manifestările de independență.C 5. C 6.2. Culegere de date prin diverse metode. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanțului negativ. 6. percepția de sine.4. identificarea nereuşitelor. Intervenții: autonome. recuperatorie). Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing). ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. surse de dificultate). 5. Evidente: F.7.3. interdependente. Bilanțul îngrijirilor aplicate.6.  Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuității in predare. eliminare.1. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing).6. responsabilități manageriale. reformularea obiectivelor. volumul si nivelul de cunoştințe. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. independența in satisfacerea nevoii.2.

sistematic. Ca metode de predare/înv ățare se pot utiliza: expunerea. observa ția dirijat ă . lucrul in grup.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite.determinarea obiectivelor de îngrijire. alc tuirea ă unui glosar cu termeni specifici nevoilor. simularea. conversa ția. discu ția.căror conținuturi se completeaz ă si se întrep ă trund asigurând o viziune holistic ă asupra fiin ței umane si nursing-ului. . Se recomandă activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: exerci ții de identificare. care să permită: . studiu de caz. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ție si stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic.planificarea si implementarea intervențiilor specifice problemelor de dependență. studiul de caz si problematizarea care dezvolt ă gândirea critic ă. . creativitatea si toleranța față de punctele de vedere diferite. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 63 .

Se evaluează numai competențele din acest modul. rezolvarea de sarcini.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenții. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. întrebări structurate. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizeaz ăevaluarea sumativ ăpentru verificarea atingerii performan țelor. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. gestionarea cazului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. - Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 64 .

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.definiție şi exemple 1. hipertiroidian.Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL Ă  Not ă introductiv ă Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL Ă face parte din preg ă . amenoree. pirozis. digestiv. acromegalic.condiții şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. 2.1. “cocoş de puşcă”. În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ. epistaxis.antecedente personale patologice Condițiile de viață şi de muncă 1.3. 2. Semiologie medicala C. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecva i ț Conținuturi tematice 1. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați. alte poziții forțate). pentru calificarea: asistent medical generalist. decubit ventral. digestiv. renal Percuția . opistotonus. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională.1. Modificări observabile la inspecția generală Atitudini şi posturi: normală. digestiv. Unitatea de crt. renal Auscultația . cardiovascular. Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee. renal Palparea . cardiovascular. forțată (ortopneea. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ. competență 15. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic . echimoze. durere.1. decubit lateral.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. Faciesul: mitral.2. Metode fizice de examen clinic Inspecția . pasivă. torticolis.2. tirea specific ă din anul I. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. extrasistole. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredocolaterale antecedente personale fiziologice .semn obiectiv: definiție şi exemple Simptom semn subiectiv: definiție şi exemple Sindrom . invatamant clinic. 2. vertij. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală .   Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. cardiovascular. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală 3. mixedematos. etc 2.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. eructații. Nr. Analizează manifestările cauzate de diferite afecțiuni  Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Competenț e C. cardiovascular.

parkinsonian. 65 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . lupic. peritoneal. aortic. cush ingoid.tetanic. rinofima. “de paiață”. vultuos. ftizic. “de mumie”. “nas în şa”. alte tipuri de facies.

sindrom emfizematos. sindrom de condensare pulmonară.durerea) Aparatul renal (anuria. reflexe (reflexe cutanate. dispneea. echilibru static şi dinamic. durerea precordială. Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. Analizează manifestăr ile cauzate de diferite afecțiuni Modificări tegumentare de culoare pariditate. alte simptome) Aparatul digestiv (greața. tulburări trofice. fasciculații musculare. sindroame urinare. obnubilarea. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. cefaleea. sindromul colestatic. Simptome cheie Durerea. sindromul din cancerul bronho pulmonar. discromiile. nanism. ticuri. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. durerea toracică. sindromul clinic din hipertensiune cardiacă. „dansant”. 3. sindrom adenohipofizar. motilitate voluntară (mişcări spontane. mişcări coreice. trismus) 3. ataxia tabetică). „târât”. vărsăturile. sindromul oclusiv intestinal. ganglioni limfatici. sindromul de insuficiență cardiacă. 2. oboseala. cianoza. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). stupoarea. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitațiile.C. sindromul icteric.  Sugestii metodice . motilitate voluntară. mioclonii. leziuni elementare ale pielii. 1. crampe funcționale. anorexia. edemele. reflexe. „legănat”). sindromul din astm bronşic. sindroame pericardice. noduli subcutanați. hemoragii cutanate. expectorația. hematuria. mişcări involuntare) 3. „stepat”. gigantism) şi tipul de constituție. dispneea. clasificarea tipurilor de constituție Starea de nutriție (normală şi modificări patologice) Starea de conştiență: torpoarea. poliuria. constipația. durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini. sindroame hemoragipare. disuria. „ebrios”. nicturia. sindrom meningeal. osteotendinoase. palpitațiile. pierderea conştienței (sincopa. mişcări involuntare (tremurături. vertijul. icterul. roşeață. pupilare). sindromul de insuficiență coronariană. diareea. edemul. febra 3. circulație venoasă colaterală superficială. cunvulsii. Statura (normală. sindrom de impregnare bacilară. sindrom pleural. „rigid”. „talonat”. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. erupții cutanate. sindroame anemice. 3. amplitudinea mişcării). coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). neoplazică. „cosit”.

Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SEMIOLOGIA MEDICAL Ă .Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 66 . dotarea cu material didactic. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . volumul şi nivelul de cunoştin țe. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti.

etc.Semiologie medicală de bază C. dezbaterea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. simularea. munca independentă. casate video. Stancu Editura Junimea1989 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 67 . Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. conversația. manechin etc. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale.uri. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. scheme.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2. studiul de caz. folii de retroproiector. exercițiul practic. observația. CD .Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Bibliografie: 1.

4.schimbarea poziției bolnavului in pat.4. timpii unui pansament. artificială (enterală. 16. 1. gastrică.2. Unitatea competență Tehnici de nursing si investigatii Competențe C 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigațiile.observarea poziției bolnavului in pat: activă. 2. Asigură echipamentele şi materialele necesare. vezical. spălături. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Efectuarea de sondaje.2.1. 1. eliminări (diureză.schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat.3.5.alimentația bolnavului: activă. . tensiune arterială. de crt.captarea dejecțiilor la bolnavul imobilizat. puls.patul si anexele sale. calcularea rației alimentare. Asigurarea condițiilor de igienă si confort: . In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ă țile din ă unitatea de competență tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 16. mijloace de fixare a pansamentului. Îngrijirea plăgilor: pansamente. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigației.0. forțată (impusă de boală. vezicală si vaginală. Tehnici de nursing: 1. 16.3. externarea. Măsurarea. 1. 16.1. pentru calificarea: asistent medical generalist. auriculară. transferul. spută. . Caracterize ază tehnicile de nursing şi investigațiile .6. . tratament. pasivă. pe gastrostomă). regimurile alimentare. 1. greutate si înălțime corporala. notarea si reprezentarea grafică a funcțiilor vitale si vegetative: temperatură. Conținuturi 1. inconştient. 16. pregătirea patului.5. proceduri).schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat.MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII  Not ă introductiv ă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I. Investigații . invatamant clinic. . parenterală. 1. scaun. spălătura oculară. bandaje. mobilizarea si transportul bolnavului. .0. 16. Puncția venoasă si capilară. clisme: sondajul gastric si duodenal. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații. Aplică tehnicile de nursing şi investigațiile. respirație. Modulul are alocate 120 de ore.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr. principii de realizare a pansamentului si bandajului. din care 90 de ore. vărsături). . pasivă.

68 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. parazitologice.1. hematologice. Recoltarea sângelui pentru examene de l a b orator: biochimice. serologice.

balanță antropometrică. vezicule. bacteriologice 2. Asigură 1. tăviță renală. comprese. material de protecție a patului. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncției venoase si capilare: seringi si ace sterile. tăviță renală. bazinet. 2. 2. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. seringă Guyon. 2. mânuşi de cauciuc. 2. 1. registru de intrări-ieşiri. recipiente curate. 1. Documente de evidență si mişcare: bilete de internare.0. soluții si materiale dezinfectante. echipamentele si 1.2. ceas cu secundar.1. tacâmuri. 1. stetoscop biauricular. 2. foi de temperatură. garou.2. tub de gaze. recipiente curate. trusă cu instrumente sterile. cateter vezical. vacutainere pentru analizor. vaginale. balon sau flacon cu mediu de cultură.8. bacteriologice. Instrumente si materiale pentru recoltarea . pustule). soluții dezinfectante. bacteriologice si parazitologice. garou. lanțete.4. soluții si materiale dezinfectante. Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise si din colecții închise (abcese.5. recipiente. sondaje si clisme: sonde digestive. ploscă. soluții adezive. obiecte de igienă. 2. 1.5.0. tăviță renală. tensiometru.3. 1. lighean etc. otice.1. C 2. urinar. aleză). Recoltarea urinei pentru examene biochimice. internați. materialele transfer. pâlnie. cilindru gradat. Recoltarea secrețiilor oculare.7. antiseptice. Recoltarea sputei pentru examene citologice. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. recipient cu lichidul de spălătură. Echipamente si materiale pentru investiga ții 2. veselă. foaie zilnică de mişcare a bolnavilor necesare. uscate sau sterile. foaia de observație.6. cateter vezical steril. tăviță renală. canulă. casoletă cu material textil steril. 2.3. recipient cu picurător.4. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice. auxiliare. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături. vezicale. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcțiilor vitale si vegetative: termometru.2. leucoplast. feşi de tifon. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. taliometru sau bandă metrică. uscate sau sterile. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile. mânuşi de cauciuc.6. Recoltarea exudatului faringian. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuță rulantă. lame de sticla si lamele. urinar. 2. tampoane. creioane colorate. irigator. material de protecție (muşama. soluții anticoagulante. recoltarea urinei din 24 de ore.2.3. externare. câmp steril pentru hemocultură.

4. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 69 .5. recipient curat. sondă rectală sterilă. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane. materiale pentru toaleta cavității bucale după recoltare. mânuşi. lampă de spirt. 2. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăvița renală. materiale pentru toaleta cavitații bucale după vărsătură. materiale de igienă si protecție.materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor purulente: seringi si ace groase sterile. soluții si materiale dezinfectante. uscat. 2. ploscă. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile. mască de tifon.6. 2.

poziționarea adecvată. 4. evacuarea conținutului gastric prin spălătură. motivarea norme de investigației gesturilor. 2. Efectuarea tehnicilor si investiga țiilor de efectuarea nursing: etape tehnicii si de execuție si timpi de execuție. comportament.2. clisma starea evacuatoare. dotarea cu material didactic. după 4. efectuarea sondajului vezical in caz de retenție acută de urină. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigației.1. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiec rei teme in func ție de: ă dificultatea temei. eprubete sterile. sistarea alimentației pe cale orală. spută.c. sondajul gastric si duodenal. urină.1. M ăsurarea eficacit ă ții tehnicii si investiga ției 5. inconştienți. . orientat.1. îndepărtarea corpilor străini oculari si pacientului auriculari.2. Aplică dezinfecția tegumentului. Preg ătirea psihic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: informarea. măsurarea funcțiilor vitale. 5. lame de sticlă. toaleta regiunii. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații. 4.1.b. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacție a pacientului: facies. Tehnici care se executa dimineața cu bolnav á jeun: recoltările de sânge. mască de tifon. 3. respectarea intimității si a C 4.1.1. decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi. valve vaginale. norme de protecție si securitate a muncii. vaginale: specul auricular. C.2. exudat faringian. Priorit ăți in executarea tehnicilor si si investiga țiilor de nursing: investigațiile.a. eprubetă sterilă cu mediu de cultură.2. Indicatori de măsurare a eficacității in funcție de tehnică si investigație. asepsie si antisepsie. mobilitate. pudorii. volumul şi nivelul de cunoştin țe. tehnicile de nursing asigurarea confortului fizic. Evaluează alimentarea. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor otice. abexlang.1.8. 5. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. oculare.7. evoluția stării generale.1. deprinderile si abilit ățile anterioare ale elevului. infectate.1. C 3. 3. Tehnici care asigura suportul vieții: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. 4. obținerea consimțământului si a colaborării pacientului conştient. reacțiile pacientului.5. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. combaterea durerii şocogene. Tehnici care asigură confortul: igiena. 4. Preg ătirea fizic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului.

conversația. Se recomand ă folosirea unor mijloace de înv ățământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector. Activitatea cadrului didactic va fi complexă. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conținuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului.ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 70 . echipamente si materiale sanitare adecvate. demonstrația. observația dirijată. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ții şi stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigațiilor. centrată pe competențele ce trebuie atinse. exercițiul practic. Alegerea materialelor didactice se va face in strâns corela ție cu ă specificul metodelor didactice utilizate. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competențele urmărite.Ca metode de predare/învățare se pot utiliza: expunerea. fise tehnice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 71 . îşi stabilesc durata fiecărei competențe. Se evaluează numai competențele din acest modul. exerci ții practice. fişe tehnice. fişe de autoevaluare. fişe de evaluare chest-list. Cadrele didactice. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea sumativ ă pentru verificarea atingerii performan țelor.Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. care asigura pregătirea la acest modul. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. întreb riă structurate. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III. Evalueaza propria sanatate 3. invatamant clinic. din care 30 ore. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Protectie si securitate in munca munca Competenta C 1. Asigura securitatea in Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Asigura securitatea in munca 2. II . Modulul are alocate un numar de 60 ore.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr.MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA I. Unitate de crt competenta 17.2 Evalueaza propria sanatate . Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca .

3 dosar medical : vaccinari. 1. 2. scopuri diferite. incapacitate temporara de munca.9 criterii de eficienta: timp de lucru. cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa. conflict intergrupuri. solutionare conflicte: atitudini personale (evitare. ierarhie profesionala.1 norme PSI. individuale. umiditate. alcoolism. competitie. interpersonale.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale. conciliere si mediere) Sanatate si disfunctionalitate 2. acomodare). ambiguitate organizationala. compromis.Continuturi tematice Norme de protectie si securitate 1.conditii necorespunzatoare (de incalzire. prin stres. statut profesional necorespunzator). absenteism. atitudini la nivel organizational (negociere.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1.1 integrare profesionala: atributii.8 mediu. disponibilitate.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturiimedicale (intepare. aerisire. lovire.7 noxe profesionale (curenti de aer. substante chimice sau iritante) 1. strivire etc. satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor. conflicte afective. autocontrol. familiarizarea cu mediul de munca. 2. suspensii de praf. vigilenta. resurse umane si materiale limitate.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat. 72 . colaborare. tehnici performante). 1. calitatea actelor de munca. zgomote si vibratii.prin contagiune) 1. iluminat) Eficienta muncii 1. numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate.) 1. radiatii. controale medicale periodice.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte.2 norme protectia muncii. abuz de droguri) 1. drepturi si indatoriri.

perfectionare si oportunitati de dezvoltare. “Caruselul”. detergenti etc. simptome. Aplica 3. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. problematizare. instrumentar medical.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. sectii boli infectioase).1 circuite functionale (intrare/iesire personal.recompense si competitie).4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile. • i se permite sa se exprime in mod creativ. managementul riscului. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. resurse financiare si materiale. in grupuri. circumstante. descoperirea inductiva si deductiva. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.. lenjerie. • elevul invata in mod activ. zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. cauze. • lucreaza in mod cooperativ. ca subiect matur. ii ofera informatie “umpland vase goale”. Conditii de baza ale prevenirii C 3.7 dezinfectie (solutii. organizare si managemet). 3. politica unitatii de vizitatori.6 evacuare reziduuri (seringi. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. prevenire a alimente. 2.4 igienizare: pamatuf.) intraspitalicesti 3. Metode de prevenire 3. 3.2.3 autoprotectie:spalare pe maini. 3. perii. carpe. conditii de eficienta). Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului. observatie dirijata. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane. pansamente. galeti. prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare. ace. asepsie. • nu se limiteaza doar la sala de curs. . activitati de predare . 3. material moale infectiilor etc. materiale utilizate). IV. antisepsie. solicitari si raspunsuri ale managerului. in timp ce profesorul il ghideaza.5 izolare pacient (infectii intesinale. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. echipament de protectie. bureti. boli infectocontagioase. sprijin si incurajare. expunerea. studiul de caz.

joc de rol.indiferent de locul. grup de discutii) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 73 . momentul sau persoana care face evaluarea. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru.munca independenta. probe orale ( intrebari. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. 3. referate. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.“Bulgarele de zapada”). eseuri.

fisa de lucru. ICN. referat. Nicolau.Gh. metoda 6-3-5. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. cumulativa (verificari partiale. Editura Alternative.1998 4. Marin. Dutescu.B.. Copenhaga. joc de rol). 3.T.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. care asigura pregatirea la acest modul. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.-Pledoarie pentru respect. 1996 9. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala . 1979 6. evaluarea altor competente nefiind relevanta.Ciornea. pe secvente mici). 3. Jurnalul de nursing . Lemon-Materiale de educatie in nursing.etc.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. Se evalueaza numai competentele din acest modul.T. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.observarea sistematica a elevilor .1978 10. Fry.ritmica.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala. folii de retroproiector. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. ANR. Scripcaru.Bucuresti. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. pe secvente mai mari).Deontologie medicala. probe practice (studiu de caz. -Etos in medicina .Codul pentru nurse .10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. American Nurses Association . Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.Editura Albatros.culegeri de date . Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.Editura medicala. Phillips 6-6.1995 11.1998 3.Etica aplicata. sau sumativa. Bucuresti. 2001 5. Bucuresti. Miron.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing.A.. sinectica. Buucuresti.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali.1998 12.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica. CD-uri.S. Cadrele didactice.1994 7. analiza produselor( culegeri de date). discutii panel.2. Bucuresti. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Sugestii bibliografice 1. ANR.Sara. durata evaluarii.Gh.Editura Medicala.Vol. unitati medicale si scolare. test scris.Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing. Pe parcursul modulului. coevaluarea in grupul de lucru.. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1. OMS-Regional Office for Europe. 2.1985 2. 1979 .. ANR.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 74 .

In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. pentru calificarea: asistent medical generalist. Identifica medicamentele prescrise. Urmareste evolutia bolnavului dupa C. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. 2. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. Administreaza medicamentele . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. 5. 2. Administrarea medicament elor C. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 4. 5.Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR  Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II. Pregateste bolnavul C. Pregateste bolnavul. 3. Unitate de Competente C. Identifica medicamentele prescrise competenta 18. 1.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. crt. invatamant clinic. Administreaza medicamentele. 3. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. 4.

termen de valabilitate 2. confirmarea acceptului 2. parenterala.Continuturi 1. cu termen de valabilit ate 3. Mate riale de unica folosint a . forma de prezentare. etc 2. aspect. pe mucoase. 75 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Conditii de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. percutanata.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica. folosirea manusilor de cauciuc. foaie de observatie 1. concentratie. comportament. postura. modificarea gustului. functii vitale. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1. condica. Cai de administrare: orala. alte senzatii 3. materiale de unica folosinta etc. Incompatibilitate intre medicamentele indicate 1. respiratorie. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. reteta. 2. Prescriptia medicala: reteta. Reactii induse: durere. etc. Reactii adverse: tegumentare. respiratorie. 4. etc.Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: Facies. percutanata.Document medical: condica. parenterala. Informarea pacientului: conversatie. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor.Cai de administrare: orala. 1. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare. utilizarea manusilor de cauciuc. reteta. caldura. foaie de observatie) 2. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3.

pentru verificarea atingerii competentelor. anuntarea medicului 3. instrumentar si materiale sanitare diverse. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. munca independenta. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta. planul de ingrijire. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. compararea.administrare modificarea functiilor vitale. momentul si persoana care face evaluarea. problematizarea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. conversatia. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. tutun). volumul si nivelul de cunostinte.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . CD-uri. mobilizare  Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. descoperirea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. studiu de caz .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. evaluarea altor competente nefiind relevanta. In elaborarea strategiei didactice. cafea. Cadrele didactice. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. casete video. fisa de lucru. simulari. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. exercitiul. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. scheme. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. manechin. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. folii de retroproiector. demonstratia. Indiferent de locul. fise de lucru. probe practice (demonstratie. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. dotarea cu material didactic. proiectul.dezbaterea.elevii au stiluri diferite de invatare . adictii ( lcool. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). studiul de caz. existente. Se evalueaza numai competentele din acest modul. simularea. la procesul de invatare .plan de ingrijire). test scris. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. planuri de ingrijire. observatia. . .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 76 .

Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje. conferințe (inclusiv videoconferințe). neutră). Obține informații prin receptarea de mesaje orale.informații factuale. contra. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. laborator tehnologic. inclusiv mesaje telefonice înregistrate.informații. inclusiv numerice. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. . întreb ri. in contexte profesionale semnificative. produse şi servicii. puncte de vedere. Comunicarea în limba modernă Competențe C.Modulul 19: COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN face parte din preg tirea Ă ă anului II. pe teme profesionale: instrucțiuni. Tipuri de informații: . Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale. . priorit ți. in contexte profesionale semnificative  Tabel de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate. competență 19. in contexte profesionale semnificative. atitudini (pro. pentru calificarea asistent medical generalist. Programa şcolar ăse va utiliza ă ă împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Exprima mesaje orale in limbaj complex. privind specificații de procese. formale şi informale directe. anunțuri publice. în contexte profesionale semnificative Conținuturi 1. şcoala postliceal .1. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. colegi sau de cei din jur. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. solicit ri. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. emise clienți. in contexte profesionale 3. ă În modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă reg sesc abilit ă țile din se ă unitatea de competență COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . ă 2. -opinii. in contexte profesionale semnificative 2.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. inclusiv numerice. -transmisiuni radio şi TV. Elaboreaza mesaje scrise specializate. ă ă explicații. -prezentări (formale / informale) de produse / servicii. -discursuri. -conversații telefonice. rapoarte.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 77 .

evaluări.informa ii profesionale: instruc ț țiuni. detalii de operare. Exprimă mesaje orale în limbaj complex. sfaturi. procese verbale. Tipuri de texte: documente profesionale specifice specializării: manuale.la telefon. fişe tehnice. note circulare. referate.idei. .elemente cheie din documente relevante.dări de seamă. opinii. date ț tehnice ale unor produse şi servicii. anunțuri. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu C.informații factuale . ț .2. rapoarte. prezentări. 2. puncte de vedere. faxuri. .texte cu conținut operațional profesional: corespondență. şedințe. . reclame. .discuții profesionale formale şi informale. Tipuri de informații: . explica ii. facturi pro-forma. reclamații. circulare. Teme specifice: .formulare şi alte documente specifice specializării (facturi.față în față.formate informale. inclusiv numerice. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. . Tipuri de discurs: . explicații.scurte rapoarte profesionale.date privind: materii prime.calitatea serviciilor / produselor. 3. Tipuri de informații: . Tipuri şi formate de documente şi texte funcționale: . procese. despre produse şi servicii. reclame. mesaje (inclusiv e-mail). opinii. .aranjamente şi instrucțiuni de serviciu. oferte.instrucțiuni. instrucțiuni cereri.texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă. . Tipuri de informații scrise: . formulare. materiale şi produse finite. idei. Moduri de comunicare: . specificații. faxuri. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 1. procese verbale. . 1. . Elaborează mesaje scrise specializate.informații factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice).4. în contexte profesionale semnificative C. documente de evidență.formate formale. . raportări privind desfăşurarea unor evenimente. 2. descrieri şi specificații de obiecte. . în contexte profesionale semnificative. operații şi procese tehnologice. .C. . rapoarte. . evaluări). procese. 2. . relativ complexe.operații. . . fişe de producție. în contexte profesionale semnificative.corespondență profesională: scrisori. minute. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise specializate. fişe tehnice.3. fişe de evidență.prezentări. oferte. 1. activități şi procese de produc ie.organizarea locului de muncă. operații. robot telefonic. 3.informații factuale. pe teme de interes comun. individual sau în grup.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

78

C.5. Participă la interacțiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Discuții profesionale: - situații sociale si profesionale formale şi informale; - interviuri individuale sau în grup; - întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activități profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonică: - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activități profesionale zilnice; - comunicări formale / informale cu parteneri şi clienți; - interviuri telefonice individuale. 3. Corespondență profesională: - formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; - în interiorul organizației: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - în afara organizației: cu clienți, cu parteneri, cu potențiali clienți / parteneri.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi conținuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unită ți de competență pentru abilități cheie. Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor , dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional, respectiv informațiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: - elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare - elevii au stiluri diferite de învățare - elevii participă cu cunoştințele lor, dobândite anterior, la procesul de învățare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversația, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor.  Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înțelegere şi asimilare a cunoştințelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. ț Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanță ce pot fi atinse numai dac ă în procesul de înv ă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

79

MODULUL 20: MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă
 Not ă introductiv ă Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă face parte din preg tirea ă specific ă din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competen ță tehnică specializată MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 36 de ore, Ă laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Precizează principiile managementului general 2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate 3. Analizează caracteristicile managementului sanitar 4. Aplică legislația sanitară Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță:MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

80

Nr Unitatea de Competențe Conținuturi crt. competență 20. Management şi C.1. Precizează 1. Management general: 3.2. Definiție, motivarea existenței managementului, legislație principiile
funcțiile organizare,

sanitară

managemen- managementului (după Henri Fayol - planificare, tului general. conducere şi control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abilități necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaționale, decizionale). 3.4. Factori implicați direct în desfăşurarea activității: competența, autoritatea (surse ale autorității, tipuri de autoritate în management), responsabilitatea, delegarea autorității (principii, variabile care influiențează gradul de delegare), tipuri şi mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informații: (structuri formale şi informale). 3.6. Comunicarea managerială. 3.7. Management organizațional (definiție şi obiectiv, activități, organizații formale şi informale, parametri de caracterizare a organizației, componentele principale ale organizației, cultura organizațională, managementul echipei, stresul organizațional), managementul timpului de lucru (folosirea eficientă a timpului, stabilirea obiectivelor şi priorităților, instrumente utilizate, metode de raționalizare a timpului), managementul schimbării (tipuri de schimbare, metode/abordări după Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbării). 4. Etapele procesului de management: 4.1. Planificarea: definiție, noțiuni de bază în utilizarea planificării, tipuri de planificare (strategică, tactică, operațională ). 4.2. Organizarea: împărțirea sarcinilor şi aplicarea mecanismelor de coordonare. 4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a resurselor umane, funcțiile gestiunii resurselor umane (recrutarea şi selecția, formarea şi dezvoltarea, evaluarea randamentului şi performanței, remunerare). 4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor şi atingerii obiectivelor. 4.5. Dezvoltarea performanței. 4.6. Schimbarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

81

C.2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate.

1. Tipologiile şi caracteristicile sistemelor de sănătate: 1.1. Relația sănătate-boală-îngrijiri de sănătate, servicii de sănătate, furnizori de servicii de sănătate, beneficiari de servicii de sănătate, definirea sistemelor de sănătate, performanța sistemelor de sănătate, eficiența sistemelor de sănătate, modele de sisteme de sănătate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noțiuni şi termeni de bază privind definiția şi particularitățile economiei sanitare, sistemul pieței libere, piața îngrijirilor de sănătate (beneficiar, furnizor, administrația de sănătate), cumpărarea şi contractarea serviciilor (practica independentă a asistentului medical, pachetul de servicii de îngrijiri de sănătate furnizate de asistentul medical), evaluarea economică a îngrijirilor de sănătate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echității în finanțarea serviciilor publice de sănătate). 2.2. Finanțarea serviciilor de sănătate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plată (plata per serviciu, plata bazată pe diagnostic, capitația, bugetul global, salariul, plata după timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plată. 3. Reforma sistemelor de sănătate: 3.1. Principii pe care se bazează reformele sistemelor de sănătate, scopurile şi obiectivele reformelor, stabilirea priorităților, criterii de evaluare în compararea reformelor din diferite țări (coerența SIS, universalitatea asigurării cu servicii, caracterul cuprinzător al serviciilor, limitarea costurilor cu menținerea calității îngrijirilor de sănătate). 3.2. Reforma sistemului de sănătate din România, priorități: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare şi gestionare, accesibilitate largă, dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenți, îmbunătățirea sistemului de formare a personalului de sănătate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

82

unități medico-sociale). cabinetele stomatologice. managementul timpului. Managementul serviciilor de îngrijiri primare de sănătate: serviciul de primire al pacienților. 3. . roluri manageriale. managementul resurselor umane. componente. aprecierea performanței unui spital (indicatori de eficiență pentru paturile de spital. nivelurile îngrijirilor de sănătate (primar. tipuri. persoane cu handicap. managementul calității serviciilor de sănătate. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de îngrijiri de sănătate: 3. finanțarea spitalului (spitalul public/non-profit. parteneriatul public-privat). îngrijirile de sănătate comunitare şi îngrijirile le domiciliu). Nivelul terțiar: unități medicale de înaltă performanță.3. secundar şi terțiar). roluri). înregistrările medicale. cabinetele de specialitate private.3. 1.C. Definiție. modul de organizare al îngrijirilor primare de sănătate (cabinetele de medicina de familie. Managementul serviciilor de îngrijiri secundare de sănătate: spitalul ca organizație (scopurile generale. 3. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic şi financiar în organizațiile de sănătate. Leadership în îngrijirile de sănătate. circuitul bolnavului. 2. satisfacția pacientului). tipuri de servicii. indicatori financiari. 3.1.1. unitățile medico-sanitare ca organizații. funcțiile. vârstnici. Analizează caracteristicile manageme ntului sanitar. alte unități medicale şi medico-sociale cu paturi (centre de îngrijire şi asistență pentru copii. sistemul informațional.2. scopul şi obiectivele. indicatori ai calității serviciilor. structura. managementul stresului. profesionişti de sănătate.2. interrelațiile profesionale. Managementul serviciilor sociale şi de sănătate: 1. spitalul privat/pentru profit. 1.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 83 .

actele cu caracter normativ elaborate de O. O.. 3. 2. medicina experimentală.U. Condi ții de aplicabilitate didactic ăşi de evaluare Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR poate fi parcurs Ă în mod independent. la procesul de învățare. 2. transplantul de organe şi țesuturi. demonstrația. criterii specifice de ocupare a funcțiilor şi gradelor sau treptelor profesionale. sănătatea mintală.R. problematizarea. În elaborarea strategiei didactice.M.C. Principalele acte normative care reglementează exercitarea profesiei în domeniul îngrijirilor de sănătate: 3. asisten a medical acordat ț ă ă populației. 1. asistența socială . casele de asigurări sociale de sănătate.2. 3. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. • elevii au stiluri diferite de învățare.4. .M. nr.R.M. compararea. noțiuni despre stat şi drept. acreditarea. Autorizarea. Aplică legislația sanitară. Codul de etică şi deontologie profesională al O. atestarea şi reatestarea profesională (conform reglementarilor legale). ordine de ministru.A.2.3. Desfăşurarea activității: codul muncii in vigoare.M.M.1. competențe. drepturile şi obligațiile cetățenilor. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. proiectul. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. administrația de sănătate publică. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. standarde. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Formarea profesională (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali). drepturile pacien ilor. Se recomandă următoarele metode: observația.). 3.R. hotărârile de guvern. ț 1. activitatea de medicină legală. furnizorii de servicii de sănătate 2.A.4. Legea nr. izvoare de drept medical (Constituția României. Domenii medicale cu reglementări speciale: medicina muncii. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Legislația privind organizarea şi funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: asigurările sociale de sănătate. Definiție.). drepturile şi obligațiile asiguraților.A. Noțiuni de drept medical: 1. in vigoare.2. atribuții. descoperirea.M. Asociații profesionale (Statutul şi Regulamentul O. salarizare (legislatie in vigoare). asociații sindicale (contractul colectiv de muncă). 150/2002 modificată şi completată prin actele ulterioare succesive.1.1. dezbaterea. evaluarea performanțelor. legi organice şi ordinare. 3.

modele explicative (scheme. probe scrise (test. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. ă ă poster. proiectul. algoritmi optimali. reprezentări grafice. referat). 84 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . turul galeriei.problema de s n tate. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere.Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. proiect). studiul de caz. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). probe practice (studiu de caz . scheme de desf ă şurare).

pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. CD-uri. Cristian Vlădescu (coordonator) ."Management sanitar" . dotarea cu material didactic. stimulează spiritul critic şi creativitatea. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. Dan Enăchescu. 1998 6.Ed. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Universității "Lucian Blaga" din Sibiu.Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. coevaluarea în grupul de lucru. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. soft etc. munca independent ă simularea. Se evaluează numai competențele din acest modul. 2004 7. care asigur ă preg tirea la acest modul. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunz ătoare a competen țelor pentru viitorii asisten ți medicali generalişti. diapozitive. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. momentul şi persoana care face evaluarea. ALL. Marcu . planşe. pentru verificarea atingerii competențelor. Liviu Cocora . 1995."Sănătate publică şi management sanitar". 1998 4. desene."Legislație medicală şi socială" .Ovidius University Press.Ed. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. conversa ția. filme. 1994. Mihai Gr. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă.Ă Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea. 1997. folii de retroproiector. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. discuțiile şi lucrul în grup care . tema în casă. Bibliografie recomandat :ă 3. proiectul. investigația. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . evaluarea altor competențe nefiind relevantă. European Trening Foundation SJEP 9628 . computer. Cadrele didactice. Ed.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. exercițiul. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. 2000 5. Constanța. Expert. observația. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. volumul şi nivelul de cunoştințe. Monitorul Oficial al României . Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță."Managementul serviciilor de sănătate" . casete video. studiul de caz. etc. Indiferent de locul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 85 .

 Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 86 . Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va . Măsoară şi analizează morbiditatea. În modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ se regăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLIC Ă.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Modulul are alocate 120 de ore. 4. utiliza împreun ă cu standardul de preg ătire profesional ă specific calific ării. 3. 5.. Monitorizează starea de sănătate. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei. Aplică programe de sănătate publică.MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă Notă introductivă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ăface parte din preg ă tirea specific ă din anul II. 2. invatamant clinic. pentru calificarea: asistent medical generalist. din care 96 ore. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice.

Caracterul cauzal al unor asociații. în medicina clinică. controlul problemelor cronice de sănătate. specificitatea. Domenii de aplicare: în sănătatea publică. parazitoze. populație țintă de referință. 3. strategia ecologică. ț . relația de cauzalitate dintre un factor şi boală (argumente: forța asocia iei. infecția HIV/SIDA. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuția şi determinanții bolilor cronice în populații diferite. plauzibilitatea. relația tip doză-efect. Descrie şi sănătate conceptele de bază Definire. clasificarea epidemiologică a bolilor infecțioase. screening-ul şi studiile de prevalen ă. publică ale epidemiologiei. 2. Noțiuni de bază ale epidemiologiei: 21. insuficiența altor explicații. Epidemiologie C. dovada experimentală). Anchetele epidemiologice (descriptive. Nivelele cercetării epidemiologice: nivelul cunoaşterii (cercetarea fundamentală) şi nivelul intervenției (cercetarea aplicativă). consisten a asocia iei. Unitate de Competențe Conținuturi crt.Nr. fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sănătate. Strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli. Epidemiologia bolilor infecțioase: Procesul epidemic.1. experimentale şi operaționale). ț ț ț relația temporală. 4. predicția în legătură cu numărul probabil al bolilor. Termenul de inferențe (generalizări) de tip cauzal elemente luate în considerație în cazul asocierii epidemiologice. grup particular de Obiective: descrierea distribuției bolilor/factorilor de risc în populațiile umane. activitatea şi asistența antiepidemică. analitice. competență 1. Supravegherea epidemiologică (infecții digestive. zooantroponoze. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora. infecții aerogene. obiectul preocupărilor (grupurile populaționale bolnavi). coerența. infecții nozocomiale). metode folosite de epidemiologie.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 87 .

modificările climei. ț 2. după format. după tip). 2. nivelul de educație). sanitația. corectitudinea. metode de comunicare a informației (față în față. accesul la apa potabilă. tipuri de informații (clasificarea după sursă. Definiție. după frecvența de colectare.1. 3. Modelul stării de sănătate. alcoolul. după nivelul managerial. asocierea determinanților în producerea efectului (boală. Managementul sistemelor de informații. mediu. ț nutriția.2.generale. sărăcia. 1. comportament şi serviciile de sănătate). 1. distribuția veniturilor între județe/în interiorul județului. deces). specifice bolii.1.2. electronică). stilul de viață.2. violența mai ales în familie. concepte. poluarea mediului.produsul intern brut. scrisă. orală. încrederea în sursa informației). situațiile de criză). indicele sărăciei). 1. Determinanții majori ai principalelor probleme de sănătate şi condiționarea lor. factori sociali. vizuală. accesul la ingrijiri de sănătate şi determinanți indirecți . exhaustivitatea. 2. după apariție. educația.2. habitatul. factori sociodemografici.C.fumatul.indicele dezvoltării umane. indicatori sintetici . Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate influiențată de sărăcie. 3. individualizate.4. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. indicele disparității între sexe. 1. locuințele nesănătoase. . indicele participării femeii. consumul de droguri. Calitatea datelor (relevanța.3.1. a determinanților şi a intervențiilor (determinan i direcți . Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate influiențată de biologia umană. după utilizare. Managementul datelor şi al informațiilor medicale. relația dintre determinanți. Probleme de sănătate publică: 3. după natură. Calitatea vieții şi organizarea serviciilor de sănătate (tipuri de modele de cercetare a calității vieții . instrumente. după temporalitate. analiza şi interpretarea datelor. Conceptul "structură-proces-rezultate" de analiză a determinan ilor să nă tății în relație ț cu calitatea vie ii. şomajul. Modele de sănătate publică: 1.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 88 .

Monitorizează 1.2.1. Implicațiile statisticii şi dinamicii populației pentru serviciile de sănătate. ponderea în mediul urban/rural. dinamica populației. structura pe grupe de vârstă). . scopul şi obiectivele strategiei naționale de sănătate publică.C. statistica populației. Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice: 2. protecția să nă tății. măsurarea mortalității infantile). repartiția teritorială. indicatori ai stilului de viață. Dinamica populației (concepte. (concepte.M. 1. implementare. comunității: 1. evaluare.2. politica de sănătate a guvernului. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. principii directoare. boli transmisibile.S.1. caracteristici demografice şi sociale). 2. ani poten iali de via ă pierduți. structura pe sexe. 2.3. măsurarea mortalității infantile. Propuşi de O. domenii prioritare de intervenție (boli netransmisibile.3. densitatea. (indicatori ai stării de sănătate. monitorizare. Statistica populației (numărul. Indicatori utilizați în monitorizarea stării de sănătate a starea de sănătate. sănătatea mintală.3. indicatori de caracterizare a condițiilor de viață şi muncă.strategia "Sănătatea pentru toți în secolul XXI". 2. măsurarea natalității şi fertilității. sănătatea familiei. ani poten iali de via ă pierduți. îngrijirile de sănătate (nursingul) în contextul strategiei "Sănătate XXI". servicii preventive. măsurarea natalității şi fertilității. măsurarea mortalității generale şi specifice).E. 1. Propuşi de U. . Strategia națională de sănătate publică: starea de sănătate a populației.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 89 .

calcularea relației dintre factorii de risc şi boală. comunității. reprezentări grafice. prevalența. sursa datelor şi informațiilor (date de rutină şi date obținute prin studii speciale cercetări. morbiditatea cu invaliditate.pe contingent.starea de boală şi deteriorarea sănătății. analizează morbiditatea. 2. morbiditatea individuală . populația la risc. Conceptul de vizualizare a informațiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul individului. Măsurarea morbidității observate: 2. morbiditatea cu ITM. 2. abordarea transversală şi abordarea longitudinală. caracteristicile socioculturale.1.C. comparări între evoluția aspectelor din diferite perioade.2. alimentația şi nutriția). morbiditatea cu incapacitate de muncă.4. Incidența. Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: bolilor acute şi cronice (caracteristici comune şi diferențiate). relevanța pentru implementarea unor programe de sănătate. prevalența. Indicatorii de morbiditate: 3.în dinamică). cu evaluări la nivel regional şi național) descriere cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătății într-o populație (gruparea informațiilor .2. definiția morbidității. 3. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor. mortalitatea specifică. metodologia de ierarhizare şi scala standardizată (sistemul de decile). anchete medicale). sistemul de îngrijiri de sănătate. Abordarea morbidității observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire. morbiditatea spitalizată. co-morbiditatea.1. utilizarea morbidității în studiile epidemiologice descriptive. indici de structură pentru incidență/prevalență . screening. morbiditatea succesivă . persoana bolnavă) şi aspectul morbidității = fenomenul (incidența. Măsoară şi supravegherea 1. familiei.obiective. morbiditatea spitalizată. evoluția fenomenelor pe zone. formule de calcul. 3. determinanții de mediu. construirea tabelelor şi reprezentarea grafică a datelor. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

90

1. Inițierea: C.5. Aplică 1.1. Prezentarea situației existente, (elemente de programe de sănătate publică. biostatistică, analiza statistică, reprezentarea grafică a informațiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea priorităților şi formularea problemei de sănătate. 1.3. Specificarea participanților şi colaboratorilor, stabilirea populației țintă şi a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportunități şi constrângeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaționale), rezultate aşteptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane, materiale, financiare, informaționale). 3.2. Structura organizațională, responsabilități, planul activităților. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii şi norme utile în control şi evaluare, evaluări parțiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.

 Condi ții de aplicabilitate didactic şi de evaluare ă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S NĂTATE PUBLIC Ă Ă poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare; • elevii au stiluri diferite de învățare; • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior, la procesul de învățare; • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. se recomandă următoarele metode: observația, descoperirea, demonstrația, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentări grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere, algoritmi optimali, scheme de desf ă şurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, ă ă poster, proiect). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice, care asigur ă preg tirea la acest modul, îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe, numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

91

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematic ăa comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării, tema în casă, investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe, deprinderi şi abilități anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă Instruirea în laboratoare are o importanță deosebită în realizarea . corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă . Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea, conversa ția, munca independent ă simularea, observația, exercițiul, discuțiile şi lucrul în grup care , stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale, pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele, casete video, filme, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

Bibliografie recomandat :ă 1. Dan Enăchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sănătate publică şi management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - “Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate” - Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, 2002 3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 4. E. Măgureanu, C. Bususioc, C. Bocârnea - "Practica epidemiologică în bolile transmisibile" Ed. Medicală, 1988 5. Strategia națională de sănătate publică - Document elaborat pentru Ministerul Sănătății de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, în cadrul împrumutului Băncii Mondiale, Iunie 2004

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

92

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Comp etente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.

C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari 1. Etape: definirea problemei, selectarea stiintifice bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea
planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea concluziilor cercetarii.

 Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
93

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 94 .

Unitatea de crt.Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. competenta 23. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. 5. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. 3.  Nr. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.3. Aplica interventiile proprii si delegate planificate. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.1. pentru calificarea asistent medical generalist. 2. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 4. invatamant clinic. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) .  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. C.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Competente C. Pneumologie si nursing specific Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.

Obiectivul nursing: specificitate. cercetare documente medicale. 2. cancer pulmonar (definitie. 2. observatie clinica. Manifestari de dependenta 2. investigatii. pneumotorax.1. 2. durere. 1. expectoratie. comunicareineficace. igiena. pneumonii. BPOC. etiopatogenie. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse. implicare. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite. educatie. prevenirea complicatiilor.Continuturi 1. hipertermie. Culegere de date prin: interviu. TBC. 1. Interventii: 3. risc de accidente. profilaxie. supravegherea functiilor vegetative.1. modificari toracice. Manifestari de independenta 2. principii de tratament). Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale. Surse de dificultate 3.3. Interventii proprii: comunicare. observabilitate. simptomatologie. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. hidratare. dispnee. 3. 3. vulnerabilitate. dispnee. obstructia cailor aeriene. realism. febra. Analiza si sinteza informatiilor: 2. supravegherea starii de constienta. cianoza. ortopnee. mobilizare. profilaxia infectiilor. risc de infectie.2. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. alimentare. junghi thoracic.2. performanta. astm bronsic. Interventii delegate: pregatirea pentru 95 .

inhalante.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie. Materiale: placute Petrii.investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. Pregatirea psihica: explicatii. asigurarea confortului psihic. In elaborarea strategiei didactice. Evalueaza 1. volumul si nivelul de cunostinte. administrarea tratamentului general si local. oxigenoterapie. informare. 2. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.1.1. C. drenaj postural.2. Aplica 1. Obiective stabilite: rezultatele ingrijirilor 1. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2.5. si delegate.  Sugestii m etodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.2. dotarea cu material didactic. 2. tensiometru. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: .1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. stetoscop. igiena etc. Restructurarea planului de ingrijire: 2. C. 3. trusa perfuzie. solutii antiseptice. recoltari sputa. solutii perfuzabile. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. punctie pluerala etc. 1. seringi.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.1. termometru.4. . aerosoli. inhalatii. scuipatori. instilatii. medicamente. 2. tapotaj. Resurse materiale: interventiile proprii 1. tuse asistata. etc. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. ace. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. aspirarea secretiilor osofaringiene. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. 2. gargarisme.2.

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. simulari. proiectul. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. planuri de ingrijire. compararea. demonstratia.. descoperirea. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. 96 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. la procesul de invatare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. fisa de lucru. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. problematizarea.elevii au stiluri diferite de invatare . recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. planul de ingrijire. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. . . fise de lucru. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.

Indiferent de locul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.uri. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.D . pentru verificarea atingerii competentelor. studiu de caz . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). folii de retroproiector. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fesi. Se evalueaza numai competentele din acest modul. dezbaterea. scheme. evaluarea altor competente nefiind relevanta. momentul si persoana care face evaluarea.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. simularea. studiul de caz. brancarda. munca independenta. . C.plan de ingrijire). Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. comun de performanta. conversatia. discutiile si lucrul in grup. SPP-ul stabileste un nivel national. casete video. manechin. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. probe practice (demonstratie. existente. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Cadrele didactice. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. exercitiul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. comprese etc. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 97 .

Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovascula re . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala .2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2. Unitatea de Competente competen ță Cardiologie C 1 si nursing Analizează in semnele şi cardiologie simptomele specifice afecțiunilor cardivasculare Conținuturi Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat C. pentru calificarea : asistent medical generalist. Evalueaza rezultatele obtinute. invatamant clinic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 24. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. crt. Aplica interventiile proprii si delegate 5.

paralizii. accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii. profilaxie).etiopatogenie. 2. investigatii.digestive (greturi.4 Bolile pericardului :pericardita acuta .2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala. evolutie. pozitia bolnavului (ortopnee. puls (frecventa.amplitudine).3 Bolile miocardului (definitie. cianoza. de efort. investigatii. 2. Calificarea profesională: Asistent medical generalist zgomotele. decubit. ameteli tulburari vizuale si auditive. cardiaca) palpitatii. ritm. febra. anxietate. forme clinice. insuficienta aortica.pericardita cronica constrictiva. simptomatologie. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1. mediastinopericardita. simptomatologie. forme clinice. evolutie. complicatii. bombarea abdomenului. etiopatogenie. anorexie tisulara. tratament). prognostic.1. 1. extracardiaca. investigatii. socul apexian. simptomatologie. investigatii.2. hepatomegalie).1. simptomatologie. alte cardiopatii valvulare (definitie. cianogene (definitie. Simptome functionale: dispnee (cardiaca. tulburari de ritm. stenoza aortica. cianoza. insuficienta mitrala. astenie. tratament) 98 . durere (precordiala. etiopatogenie. simptomatologie. paroxistica). 2. hemiplegii). balonare. revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie. tratament. Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor. etiopatogenie. sufluri.ascita.A.evolutie.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene. nervos (cefalee. genu-pectorala). Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca . tratament). 2.dansul arterial. 2. evolutie. varsaturi. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie . tratament). tulburari de diureza . hemoptizia). tulburari de echilibru). turgescenta venelor jugulare. freamatele. T.

profilaxie. investigstii tratament). C. tratament. insuficienta cardiacaglobala (definitie. profilaxie). 2. investigatii. clasificare. varicele (definitie.12 Sincopa si lesinul: definitie. infarctul miocardic.3. tratament. simptomatologie. tratament. cordul pulmonar cronic. profilaxie) 2. clasificare.2. profilaxie). ortostatica (definitie. etiopatogenie.13 Moartea subita: etiopatogenie. sindromul intermediar (definetie etiopatogenie. tratament. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat . angina pectorala.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica. simptome. complicatii. fiziopatologie. 2. complicatii. tratament. tratament.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice. etiopatogenie. boli organice ale arterelor periferice (definitie. simptomatologie. etiopatogenie. simptomatica. simptome. tulburari in conducerea stimulilor (definitie. etiopatogenie. simptomatologie. 2. simptomatologie.14 Ateroscleroza: definitie.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale. tablou clinic. 2. 2. investigatii.tratament) 2. simptomatologie. investigatii . evolutie.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare. investigatii. 2. prognostic tratament). investigatii.16 Bolile venelor: tromboflebita. evolutie. clasificare. tratament) 2.evolutie. investigatii.ectopice. etiopatogenie. simptome. etiologie. etiopatogenie. complicatii.10 Hipotensiunea arteriala esentiala. prim ajutor.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice. evolutie. simptomatologie. insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica. 2.11 Socul: definitie. etiopatogenie.

1.5. 3. lipsa cunoasterii. comunicare ineficienta. retete etc. 3. escara de decubit.6. 99 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ascultatie.7. realism. 3.TA. de ordin social (izolare. somn si odihna corespunzatoare.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct . palpare.9. saracie). semen vitale (respiratie. temp) pastrate. observabilitate (cine?.indirect.cand?) obiective pe termen scurt. Interventii proprii (autonome): comunicare . stres). dispnee.2. 3. 3. bilete de iesire din spital. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. vulnerabilitate fata de pericole. 3. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative.modificari ale functiilor vitale. percutie). sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. a starii de constienta. risc de complicatii. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. observatie. incordarea miscarilor. lung. postura inadecvata. culoarea tegumentelor normala. carnet de sanatate. ce se poate face?. palpitatii. Obiectivul nursing: specificitate. cum?. lipsa durerii. imobilitate. ce. alterarea starii de confort. evolutie. hidratare. risc de infectii. 3. deficit de autoingrijire.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. de ordin psihologic(anxietate . examen fizic (inspectie. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. performanta. tratament) 3. circulatie inadecvata.simptomatologie. mediu. trimiteri. comunicare eficienta . in ce masura?. cu intrebari inchise/ deschise).8. Manifestari de independenta: pacient constient.3. mobilitate pastrata.4. edeme ale membrelor. tulburari de echilibru. cianoza. prevenirea complicatiilor. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). Independenta/ Dependenta 3. profilaxia infectiilor. implicare. scrisori medicale. tegumente intacte. puls.

asigurarea pozitiilor. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Domeniul: ă ă tate S n şi asisten ță . igiena.alimentare. 5. 4. recoltari de sange si urina. prevenirea complicatiilor. Aplica interventiile proprii si delegate pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C. educatie etc. administrarea tratamentului general si local C. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. mobilizare. 3. asigurarea conditiilor de mediu.10.

pregatirea materialelor asigurarea confortului psihic necesare. sursa de aspiratie. pregatirea pacientului. monitor. secretiilor . definitie. electocardiogrf. supravegherea pacientului anticoagulant). 4. pozitie adecvata.3. supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Instrumente: pensa linguala. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: Punctia pericardica: definitie. Interventii specifice: executie. supravegherea pacientului. trusa de intubatie (pregatirea care se mentin. aparute pe perioada ingrijirii.O.O. satisfactia pacientului.manifestari de dependenta absente aeriene. scop. testul Rumpel .Pregatirea pacientului: bacteriologice: Pregatirea psihica: informare. radiografia. reorganizarea locului solutii perfuzabile. rolul aspiratie. circulant: pregatire pacientului. tehnici de executie. sonde de pacientului. masurarea presiunii venoase. 1. comprese. radioscopia. oscilometriea.. respiratie artificiala . Interventii de urgenta: masaj cardiac Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii. a parametrilor masurati. contraindicatii. specific. notarea in F. scop.2. materiale necesare. prevenirea dupa punctie. defibrillator. flebografia.. dispozitivelor necesare. tampoane. oxigen. indicatii / 100 contraindicatii. intubatie supraveghera pacientului. trusa 1. tehnica de executie. explicatii. pat . Resurse materiale: Oxigenoterapia: sursa de oxigen. determinarea masei de sange tensiometru. fonocadiograma . Examenul radiologic: orotraheala. Obiective stabilite: Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor 1. imobilizare. hematologice. supavegherea etc. scop. oxigenoterapie.1 Realizate . trusa chirurgicala.gura la gura “ sau . pregatirea Materiale: garou. de mediu. pregatirea pacientului.bolnavului. supravegherea functiilor vitale. manifestari de dependenta materialelor necesare. seringi pentru asistentei. indicatii/ prevenirea escarelor. administrarea anticuagulantelor si reorganizarea locului de cardiotonicelor. Transportul pacientilor: metode de angiocardiografia. termometru etc. tehnica de executie. necesare. ecografia cardiaca: transport (brancarda. igiena. pacientului. notarea in F. aspirarea sau ameliorate. apexograma. carucior. materiale necesare. tehnici de 4. masurarea pulsului central si pansat. 4. stetoscop etc.gura la nas”. sonde urinare. necesare. tromboembolice (administrarea de pregatirea pacientului. respiratie artificiala. Recoltarea analizelor biochimice. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor Electocardiograma. munca. periferic. dispozitivelor si a materialelor necesare . medicamente.Lee: pegatirea respectarea regimului alimentar etc. montarea une perfuzii etc. pregatirea materialelor trusa perfuzie.1. complicatiilor pulmolare. pregatirea materialelor metode improvizate). stilet pozitia butonat. pregatirea pacientului. supraveghere bolnavului. rolul asistentei medicale. antiseptice. trusa de Masurarea TA.2 Nerealizate: manifestari de dependenta de ventilatie. trusa de intubatie. extern. punctie. a complicatiilor. seringi. radiocardiograma. sursa de munca.

numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar.elevii au stiluri diferite de invatare.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. probe practice(demonstratie. planuri de ingrijire. proiectul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. demonstratia. la procesul de invatare. problematizarea. investigatia. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. test scris. proiectul. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. 3. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. fisa de lucru. Indiferent de locul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. descoperirea. studiu de caz . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. simulari. fise de lucru. intermediara si finala. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. Se recomada urmatoarele metode:observatia. coevaluarea in grupul de lucru. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.plan de ingrijire). . pentru verificarea atingerii competentelor. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme. . Evaluarea va fi ritmica.2. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). fise de lucru. . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore . compararea. In elaborarea strategiei didactice. la Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. momentul si persoana care face evaluare. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Reformularea obiectivelor: adaptate capacitatile fizice ale pacientului. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. tema in clasa. planul de ingrijire. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. 101 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . dotarea cu material didactic. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE.

Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. instrumentar si materiale sanitare diverse. studiu de caz. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. etc. munca independenta. folii de retroproiector. manechin. CD. conversatia.uri. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 102 . Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. casete vdeo. simularea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. scheme. dezbaterea. exercitiul. observatia.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.1. Unitatea de Competente crt. invatamant clinic. 25.3. din care 72 de ore. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv.4. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv.2. Gastroenterologie C 1. Analizează si nursing in semnele şi gastroenterologie simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță . pentru calificarea: asistent medical generalist. 25. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 25. Modulul are alocate 120 de ore. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se reg ăsesc abilit ă ți din unitatea de competen ță tehnică specializată GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.5. 25. competenta 25. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competență: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr.Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II. 25.

2. sindromul dispeptic biliar. icter (localizare. simptomatologie. disfagie. parazitozele intestinale (definiție. intestinului subțire si gros: gastrita acută si cronică. odinofagie. caracteristici). colonul iritabil. Semne şi simptome prezente in afec țiunile aparatului digestiv: 1. coma). scăderea diurezei). investigații. paloare.3. hernia hiatală (definiție. sindroame pancreatice. esofagita de reflux.1. caşexie). caracteristicile scaunului). constipație sau alternanța intre cele două. principii de tratament). encefalopatie. investigații. transpirații profuze. 2. etiologie. tulburări ale stării de cunoştința (confuzie. vărsăturile (clasificare. 1. investigații. Afecțiunile esofagului: esofagita caustica. caracteristici). ulcerul gastroduodenal. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 103 . gravitate). simptomatologie. scăderea in greutate (denutriție. Afecțiuni ale stomacului. hemoragia (clasificare. Afecțiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica. simptomatologie. tulburări de tranzit (diaree. boala inflamatorie a intestinului. ciroza hepatică (definiție. colecistita acuta si cronica nelitiazică. etiologie. principii de tratament) 2. etiologie.1. inapetență. 2.2. edeme. pirozis. ascita.Continuturi 1. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale si vegetative (dispnee. eructație. hipotensiune arteriala. anorexie. regurgitație. principii de tratament). tahicardie. Principalele afec țiuni ale aparatului digestiv: 2. Semne locale: durerea (caracteristici). rectocolita ulcerohemoragică.

Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C 3. Aplică intervențiile proprii şi delegate . 2.1.C 2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4.

somnolență. confort ambiental. aparținătorii. transport (brancardă. icter. colonoscop. pat). trusă pentru mobilitate păstrată.2. durere colectarea lichidului aspirat si a lichidului de acuta/cronica. 3. Materiale: trusă de perfuzat. edeme.2.1. discuții cu membrii echipei medicale si cu educație. tegumente intacte si paracenteză abdominală. documentelor medicale (F. apetit normal. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? paracenteza abdominală cum? in ce condiții? când? . Manifestări de independență: 4.1. inapetență. investigații si tehnici. pasivă). volum lichidian. endoscoape normal colorate. risc 4.1. Priorități de îngrijire: supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . materiale patologice.3. crearea câmpului operator. alterarea eliminării digestive. confortului psihic. poziție adecvată. stres). auscultație). mobilizare/transport. rețete. Independență/Dependență 4. rectosigmoidoscop). rectoragii. si mucoaselor. Probleme de dependenta: alterarea recipiente pentru nutriției. clinică. Instrumente: sonde de aspirație.O. Intervenții delegate: pregătirea pentru percuție. administrarea semnificative. interviul formal sau informal. derivate de sânge.). carnet de sănătate. Resurse materiale: 2. sistarea alimentației pe cale orala. de ordin social 4. profilaxie. cântărire.A. somn odihnitor. a alimentației. Intervenții de urgență: aspirația digestivă performanță. a stării de metode: observația. hematemeza. 4. T.3. mânuşi de cauciuc. durerii.3. palpare. sărăcie). pacient conştient. 3. Intervenții proprii (autonome): comunicare. examen fizic (inspecție.1.2. stare de transfuzie. absența canulă rectală. absența eliminărilor medicamente. 104 3.2.1. implicare. P . realism. cearşaf). materiale disconfort abdominal.4. pregătirea pentru Analizarea si organizarea datelor: informații paracenteza abdominală. Preg ă tirea pacientului: înalt de sângerare. medicale.3. profilaxia infecțiilor si cercetarea a complicațiilor. etc. bilete de trimitere. (esofagoscop. Surse de dificultate de ordin fizic (activă.2. modificarea tegumentelor 4. 4. sânge.1. lipsa de cunoştințe.3. T0) in limite gastroscop. psihologic (anxietate. soluții constituție normală corespunzătoare vârstei perfuzabile. artificială. bilete 3. asigurarea risc înalt de alterare a conceptului de sine.Alimentatia pacienților: naturală 2. Intervenții specifice: dispnee. alimentație 4. de ordin alimentației.funcțiilor vitale si vegetative. seringi. 2. hipotensiune arterială. Manifestări de 4. mediu si lung). igienă. Transportul pacienților: metode de (izolare. exces de irigator.2. vărsături. fotoliu rulant. de ieşire din spital. cunoştință. melena. semne vitale (R. 4.2. continuă sau intermitentă.1. pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu. tratamentului general si local.Obiectivul nursing: specificitate. 2. obținerea consimțământului.. si înălțimii corporale.2. spălătura gastrică. normale. scrisori alimentare.2.2.1. trusă de adecvată.2. igiena. pentru reacția Rivalta. etc.3. postura inadecvata.2. Pregătirea psihică: informare. obiective pe termen scurt. ascită. golirea colonului. igiena (leziuni ale aparatului digestiv). Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de dependență: durere. explicații.3.

manechin.evacuatoare. prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). Obiective stabilite: 5. 5. rolul asistentului medical.manifestări de dependență care se mențin.2. 4. indicații/contraindicații.3. ca demers logic.1.O. studiu de caz.5. puncția hepatica si abdominala: definiție. CD-uri. administrarea de hemostatice.3. examene radiologice: tranzitul baritat. întreb ă structurate.2 Nerealizate . 4. 5.1. casete video. Se evaluează numai competențele din acest modul. colangiografia. Realizate . prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală. pregătirea bolnavului. satisfacția pacientului. rectosigmoidoscopia. dezbateri. : scheme. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. examene endoscopice: esofagoscopia. exerci ții practice. b. probe scrise de tip itemi. locuri de electie. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. c. tehnica de execuție.3. gestionarea cazului. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. rolul asistentului medical.1. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă . incidente si accidente. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Sugestii metodologice notarea puncției in F. scop. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. C 5. irigografia. instrumentar si materiale sanitare adecvate.4. Pentru aplicarea procesului de nursing. pregătirea pacientului. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. colonoscopia. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. decizional.manifestări de dependență absente sau diminuate. pregătirea bolnavului. oprirea hemoragiei prin aspirație digestivă.. reorganizarea locului de muncă.1. pregătirea produsului recoltat pentru examinare. rezolvarea de sarcini. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. supravegherea pacientului după puncție. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. 5. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. materiale necesare. jocuri de rol. Investigații specifice: a. 5. Prevenirea complicațiilor:prevenirea vărsăturilor.

stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 105 . numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienților cu afecțiuni ale aparatului digestiv.

Nefrologie. invatamant clinic. pacienții cu C1 afecțiuni competenta Analizează 26. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: NEFROLOGIE. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NEFROLOGIE. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 26.4. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Not ă introductiv ă Modulul NEFROLOGIE. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregătirea specifica din anul II. 26. 26. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE stabileşte de Nr.3. Identifică problemele de dependență şi . pentru calificarea: asistent medical generalist. 26. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 26. din care 72 de ore. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor nefrologice şi urologice. semnele şi nefrologice şi urologie si simptomel Nursing in e afectiunile specifice renale afecțiunilor nefrologice şi urologice C 2. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. In modulul NEFROLOGIE.2. Unitatea Competent diagnosticele îngrijire de e (nursing) la crt.1. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni nefrologice şi urologice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .Modulul 26: NEFROLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore.5.

3. principii de tratament).adenomul de prostată. Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale. melena. simptomatologie. miros). tulburări de micțiune (polakiuria. Semne şi simptome prezente in afec țiunile nefrologice şi urologice: 1. Afecțiuni urologice: litiaza renală. tulburări cantitative (poliuria. Principalele afec țiuni nefrologice si urologice: 2.2. tuberculoza renală (definiție. pielonefrita acută si cronica. 2. investigații.2. somnolență sau chiar tulburări psihice. anuria. Afecțiuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronică. 2. etiopatogenie. incontinenta de urina caracteristici). accese febrile. piuria . gr ea ță. principii de tratament). oligoanuria. rinichiul 106 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . transpirații profuze. 1.Continuturi 1. investigații. aspect. 2. etiopatogenie. etiopatogenie. sindromul nefrotic. insuficiența renală acută si cronică (definiție. investigații. vărsături. tumorile renale (definiție. principii de tratament). disuria.4. hal en ă amoniacală. tulburări calitative ale urinei (culoare. bolile aparatului genital masculin . simptomatologie. tul bu răr i di ge sti ve cu ina pe te nț ă. astenie fizi că pr og re siv ă.1. cancerul de prostată. oliguria. 2. cistalgia. hidrocelul. epistaxis.caracteristici). varicocelul. Malformațiile congenitale renale: ectopia renală. Infecții: infecția urinară. hematemeza. Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici).1. ischiuria. hematuria. simptomatologie. alternanța diaree-constipație.

odihnă insuficientă. profilaxie.5. fistulei arterio-venoase.3. îngrijirea stomelor. 4. tulburări de Elaborează dinamică sexuală.2. alterarea eliminării digestive. pungi pentru urină. alterarea confortului. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. 3. agitație.2.2. interviul formal sau informal. T0) in limite normale. simptomatologie. stres). Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. obiective pe termen scurt. scrisori medicale. soluții antiseptice. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor Aplică vitale si vegetative. risc înalt de deteriorare a stării de sănătate. de ordin social (schimbarea modului de viață. (nursing) obstrucții ale aparatului renal). anxietate. realism.polichistic (definiție. percu ie. feşi de tifon.1. performanta. poliurie. Traumatismele renale: definiție. P . comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv. 4. urologice . principii de tratament. glob vezical. vărsături. bilete de trimitere. planul de etc.3. oligurie. principii de tratament).A. bilete de ieşire din spital. proprii şi 3.2. C 3. pregătirea preoperatorie. igienă. 2. truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului. 2. Independență/Dependență 2. mobilitate păstrată. investigații. ț auscultație). 2.4. profilaxia infecțiilor si a e complicațiilor. absența durerii. sonde Cook. disconfort fizic. greață. catetere TENCHKOFF. implicare. medicamente. de ordin psihologic (anxietate. seringi. Manifestări de independență: pacient conştient. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? .1. deficit de autoîngrijire. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observația. delegate.O. palpare. 3. somn odihnitor. mediu si lung). pregătirea pentru dializă. soluții perfuzabile. cercetarea documentelor medicale (F. a intervențiil eliminării urinare.2. risc potențial de violenta. C 4. semne vitale (R. soluții pentru spălătura vezicală. investigații.1. dializoare.1. 2. mobilizare/transport.. Materiale: casolete cu material textil. eliminări urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ.1. alimentare. îngrijire 2.).1.Obiectivul nursing: specificitate. confort psihic. cistalgie. Manifestări de dependență: disurie. îngrijiri postoperatorii. administrarea tratamentului general si local. Resurse materiale: 4. simptomatologie. cistoscop. educație. pungi cu soluția de dializă. rețete. seringi Guyon. examen fizic (inspecție. trusa chirurgicala pentru îngrijirea plăgilor. 3. Instrumente: sonde vezicale. a stării de cunoştința.2. etiopatogenie. Intervenții proprii (autonome): comunicare. etc. trusă de perfuzat.1. rezectoscop. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. clinica. etiopatogenie. program de muncă inadecvat) lipsa de cunoştințe. Probleme de dependență: alterarea eliminării urinare. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni. T.2.

etc.1. Interven ții specifice: 4. explicații. surse de oxigen. asigurarea confortului psihic. 4. Preg ă tirea pacientului: 4. crearea abordului vascular.2. 4. poziție adecvata. crearea câmpului operator.2. indicații.3.2. obținerea consimțământului.3.2. igiena.pungi pentru drenaj.1.Dializa peritoneală si hemodializa: definiție. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. 4. 107 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pregătirea psihică: informare.

supravegherea bolnavului. tehnica de execuție. glicemie). 5.2. grup sanguin. combaterea durerii. Explorarea mecanismelor funcționale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina).3.5.3. Evaluează 5. manifestări de dependență apărute pe aplicate. uree. 4. ureteroscopia.3. 4.3. indica ii/ ț ț contraindicații. îngrijirilor 5.5. 5. Prevenirea complicațiilor cardio-vasculare. pregătirea bolnavului. Supravegherea postoperatorie: aspectul general. .1. constipa ie. puncția vezicală.2. scop. indicații/contraindicații.6. vărsături. urină. transpirație. hidratarea pacientului. scop. prevenirea complicațiilor: retenție de urin . evaluarea rezultatelor epurării extrarenale. cutanate. 4. supravegherea pacientului după puncție. Pregătirea generală: bilanțul clinic general. supraveghere si îngrijiri ulterioare. Examene endoscopice: cistoscopia. pulmonare. pregătirea locală. creatinina. pansamentul. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. cistostomia .manifestări de dependență care se mențin. materiale necesare.2. Preg ă tirea preoperatorie: 4. locuri de electie. hematocrit. satisfacția pacientului.4.1. accidente. efectuarea dializei. materiale necesare. mobilizare. Implicațiile psihosociale ale dializei. lichide de drenaj). Realizate .1.6. teste de coagulare.4. parametri fiziologici. 4. Puncția renală : defini ie. pregătirea pacientului. alte ă ț complicații de decubit. Pregătirea din ziua precedentă si din ziua operației.2. perioada îngrijirii. pregătirea bolnavului. rolul asistentului medical. Examene radiologice: radiografia abdominală pe gol.5. 4. 4. 4. 5. pregătirea pacientului. Pregătirea preoperatorie in urgente. cistografia. îngrijirea plăgii.4. 4.2 Nerealizate . plaga operatorie.1.definiție. urografia. incidente. materiale necesare.1.3. pierderile lichidiene (sânge.pregătirea pacientului.3. alimentație.manifestări de dependență rezultatele absente sau diminuate. bilanțul paraclinic (HLH. Intervenții de urgență: sondajul vezical si montarea sondei á demeure.4. Obiective stabilite: C 5.1. rolul asistentului medical. 4. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. Investiga ții specifice: 4.a.b. tehnica de execuție. Îngrijirile postoperatorii legate de: igienă.5. a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4.

108 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. jocuri de rol. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. : scheme. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. exerci ții practice. manechin. Pentru aplicarea procesului de nursing. studiu de caz.Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. CD-uri. instrumentar si materiale sanitare adecvate. casete video. dezbateri.

probe scrise de tip itemi. întreb ă structurate. rezolvarea de sarcini. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni nefrologice si urologice. Se evaluează numai competențele din acest modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 109 . gestionarea cazului. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice.ca demers logic. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. decizional. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

invatamant clinic. afectiunilor chirurgicale. pentru calificarea: asistent medical generalist. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 4. Unitate de Competenta crt. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Modulul are alocate 120 de ore. Aplica interventiile proprii si delegate. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Chirurgie C. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr. 3. 2. Analizeaza generala si semnele si nursing in simptomele chirurgie specifice generala. din care 72 de ore . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. competenta 27. 5. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.1.Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II.

Eventratia. varsatura.7. tahicardie.11. hematemeza. litiaza biliara. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric. Abcesul cald 110 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . abcesele ficatului. diaree. ulcerul duodenal. Herniile 2. tumorile intestinului subtire. frison. evisceratia 2. Patologia esofagului 2. Patologia chirurgicala a splinei 2. 2. melena. pirozis. tumorile ficatului. colecistita acuta). 2. hiperemie. eructatie. regurgitatie. dispnee.2.11. adenopatie. cefalee.6. cancerul rectal. patologia ano-rectala. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie. greata. 2. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2. rectoragii. diverticuloza. ocluzia intestinala.10.5. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta. enteritele regionale (boala Crohn) 2. meteorism.2. etiopatogenie.3. cancerul de colon. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza. 2.11. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie.4. 2.9. Peritonita 2.11. apendicita. Hidrosadenita 2.Continuturi 1. durere. tumefiere.8. constipatie.1. febra. contractura etc. investigatii principii de tratament): 2. cronica. neoplasmul gastric. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica. Furunculul 2.3.1. simptomatologie. neoplasmul de pancreas). Contuziile si plagile abdomenului etc. chistul hidactic hepatic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Gangrena gazoasa 2.11. Flegmonul 2.11.9.11.11.2. Antraxul 2.7. Erizipelul 2.11. C. Septicemia 2.11. C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. etc.5. Tetanosul 2.4.10 Pioemia.2.6.11.8.4 Aplica interventiile proprii si delegat .

Surse de dificultate. Prelevari de produse biologice deficit etc. clisme de a urma dieta. Pregatirea psihica: informare. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. Interventii chirurgicale elementare alimentarea. etc. obiective) prin diverse profilaxie. 1.2. devalorizarea.2. pacientilor :constipatia. 3. Obiective de ingrijire (nursing): 3. igiena. Culegere de date (date subiective / hidratare. Ingrijire stome realism. alimentatie inadecvata prin 3. solutii perfuzabile. abcesul rece. dificultatea sau refuzul 3. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute general si local. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . metode: interviu. Blakmore. deficit de autoingrijire. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare.5.4. profilaxia infectiilor. abdominala).7. intoleranta la 2. a 3. alterarea punctie. administrarea tratamentului 2. mese. trusa de pansat tegumentelor si 2. educatie. pregatirea preoperatorie.1. 111 prevenirea complicatiilor.1. Probleme de dependenta.1.3. investigatii si analize. Aplicare pansamente ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica. aspiratie). Prioritati de 3. igiena.1. trusa 2.8.2. perturbarea stimei de sine. 2. hepatica. comprese sterile. supravegherea retentie de functiilor vegetative. performanta. ingrijiri postoperatorii. de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor echipament necesar oxigenoterapiei etc. deficit nutritional legat de 2. 3. alimentare. manusi sterile. familia si apartinatorii. tuburi de 2. din culegerile de 1. medicamente. trusa pentru diareea. anxietatea. Interventii delegate: pregatirea pentru cercetare documente medicale. Punctii (biopsica. solutii spalaturi. Resurse materiale: date: 1. observatie clinica. observabilitate. Instrumente: trusa chirurgicala. 3. implicare. mentinerea functiilor vitale.3. 3.6. explicatii. diagnostice Einhorn. 2. tub Kehr. aspiratie gastrica. activitate.1.2. starii de constienta. discutii cu echipa de ingrijire. 3. Manifestari de dependenta perfuzie. Materiale: camp steril. durerea. mobilizare. risc de asigurarea confortului psihic infectie. 1. duodenal. Alimentatie artificiala specificitate. Sondaj gastric. sonde (Faucher.12. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: mucoaselor. Manifestari de independenta dren. 1. incapacitatea de a digera sau a absorbi camp operator alimentele. 3.3. Tuberculoza ganglionara.2. Interventii specifice: imaginii corporale. solutii antiseptice. Interventii: 2. Interventii proprii (autonome): comunicare. alterarea 3. deshidratarea.

. scheme.elevii au stiluri dierite de invatare. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. observatia.1. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. Realizate . brancarda. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. la procesul de invatare. Obiective stabilite: 1. dezbaterea. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. fesi. problematizarea. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate urina. fisa de lucru. munca independenta. momentul si persoana care face evaluarea. constipatie etc. 1. 2. simularea.) 1. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. CD-uri. Nerealizate . discutiile si lucrul in grup. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Indiferent de locul. studiul de caz.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.1. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. simulari. dotarea cu material didactic. manechin. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. exercitiul. demonstratia.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. comprese etc. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. .Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. fise de lucru. conversatia. . existente. 2. planuri de ingrijire. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. descoperirea. proiectul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . . Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. casete video. volumul si nivelul de cunostinte.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. planul de ingrijire. folii de retroproiector.2.manifestari de dependenta care se mentin.5. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. In elaborarea strategiei didactice.2. compararea.C.

evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa.Se evalueaza numai competentele din acest modul. pentru verificarea atingerii competentelor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 112 .

probe practice (demonstratie. test scris. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. studiu de caz . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 113 . Cadrele didactice.plan de ingrijire).Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).

3. Analizeaza semnele 1. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr. competenta 27. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare.  toracica. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. invatamant clinic. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. Elaboreaza Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA. Aplica interventiile proprii si delegate. Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA. In modulul CHIRURGIE TORACICA. C. Chirurgie C1. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). 5. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. 4. si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale si nursing toracice si specific. cardiovasculare. Unitate de Competente Continuturi crt. 3. planul de ingrijire (nursing) C. 2. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.2. pentru calificarea asistent medical generalist.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA.

hipoxie. lipsa durerii. cercetare documente medicale. febra. 2. palpitatii. stenoza istmului aortic. astenie fizica si psihica. Analiza si sinteza datelor: 2. TA. tuse uscata sau cu expectoratie. hemoptizie. 114 .canalul arterial. mobilitate pastrata. pericardita constrictiva sau supurata. insomnii.1 Manifestari de independenta: pacient constient. greturi. transpiratii.Semne clinice: junghi toracic. comunicare ineficienta senzomotorie. abcesul pulmonar. claudicatie intermitenta. stenoza mitrala. sincope. observatie clinica. tetralogia Fallot. anevrismele arteriale. confuzii. cianoza. trombozele. hipercapnie. Manifestari digestive: balonare. varicele membrelor inferioare. somn si odihna corespunzatoare. 1. familie si apartinatori. dispnee de efort si repaus. anxietate etc. varsaturi. limfangita. tromboembolism pulmonar. traumatismele toracice. pleurezia purulenta netuberculoasa. culoarea tegumentelor normala. Culegerea de date prin diverse metode: interviu. discutii cu echipa de ingrijire. Manifestari nervoase: cefalee. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar. adenita si elefantiazisul. dispnee expiratorie. fatigabilitate. durere anginoasa. 2. semne vitale( R. P. ameteli. tegumente intacte. lipotimii. T) in limite normale. stenoza aortica. edem.

a starii de constienta. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. Obiectivul nursing: specificitate.4. alimentar igiena. modificari ale functiilor vitale. lipsa de cunostinte.2. durere acuta/cronica. de ordin social. administrarea tratamentului general si local. profilaxia infectiilor. tegumente palide si reci. risc de complicatii. realism. educatie. ingrijiri postoperatorii. prevenirea complicatiilor. circulatie defectuoasa. risc de accidente. hidratare. hipertermie.2.Aplica interventiile proprii si delegate C. alterarea starii de confort. comunicare ineficienta la nivel senzo-motor. risc de infectii. C. depresie. sentiment de inferioritate. Interventii: 3. 2. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate. 3.1.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. stres). Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. performanta. profilaxie. interventii autonome: comunicare. 2. mobilizare. durere.5. cianoza. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. pregatirea preoperatorie. 1. risc de infectie. observabilitate. diminuarea sau absenta miscarii. escare de decubit. implicare.

garou elastic. recoltari de secretii patologice. tavita renala. supravegherea plagii si a pansamentului. inhalatii. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. Metode si mijloace de pregatire a pacientului. 1. Materiale: pansamente. aspirarea secretiilor.1 obiective realizate . aparatura de monitorizare. trusa de pansat. comprese. camp steril. trusa de perfuzie.manifestari de dependenta care se mentin. materiale de protectie.Obiective stabilite: 1. 3. medicamente.1 Instrumente: pensa hemostatica. seringi. igiena. trusa de anestezie de urgenta. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. asigurarea confortului psihic. 2. efectuarea pansamentelor. Pregatirea preoperatorie. fese etc. 1. informare. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. camp operator etc.2. supravegherea drenurilor. 1. aparatura de oxigenoterapie. trusa chirurgicala vasculara. solutii perfuzabile. toracocenteza. manusi sterile.1. sonde de aspiratie sterile. obiective nerealizate .2.2. canula intravenoasa. masca. supravegherea cailor vasculare. supravegherea functiilor vitale si vegetative. 115 . foarfeca. Pregatirea psihica: explicatii. 2. Resurse materiale: 1. solutii antiseptice. 2.1. pozitie adecvata.manifestari de dependenta absente sau ameliorate.

descoperirea. proiectul. elevii au stiluri diferite de invatare. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. folii de retroproiector. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. momentul si persoana care face valuarea. planuri de ingrijire. pentru verificarea atingerii . In elaborarea strategiei didactice. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. volumul si nivelul de cunostinte. existente. elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. simularea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. la procesul de invatare. demonstratia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. fisa de lucru. SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta. fise de lucru. manechin. problematizarea. expunerea. care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. etc. exercitiul. conversatia. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. scheme. dotarea cu material didactic.2. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale. simulari. Restructurarea planului de ingrijire: 2. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. observatia. CD-uri. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme. instrumentar si materiale sanitare diverse. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. munca independenta. 2. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. planul de ingrijire. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. casete video. dezbaterea. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. compararea. Indiferent de locul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala.

numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. probe practice (demonstratie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). studiu de caz-plan de ingrijirie). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.competentelor. test scris. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 116 .

2. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. . şcolar ă se va utiliza împreun ă cu standardul de pregătire profesional ă specific calific ării. 2. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. Identifică ologie problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE C. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL competență 29. Unitate Competențe de crt.3. În modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță specializată OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. din care: 36 ore. Aplică intervențiile proprii şi delegate. Modulul are alocate 60 de ore.1. C. Nr.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa . 4. 5. 3. invatamant clinic. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE ŞI NURSING ÎN OTORINOLARINGOLOGIE  Not ăintroductiv ă : Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: ă ă asistent medical generalist. Otorinolaring ologie si nursing in otorinolarin g C.

alterarea vocii. obstrucția căilor aeriene. realism. Priorități de îngrijire: menținerea funcțiilor vitale. faringită. psihologice. Modalități culegere date: interviu. observabilitate 2. Manifestări de independență. obstrucție cu corpi străini. tumori 1. herpes. observație clinică. implicare. risc de accidente. surditate. investigații. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii 2. disfagie. febră. stomatită. risc de infecție. traumatism e. obstrucție. Surse de dificultate: fizice. a stării de 117 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . sociologice. 1. rinoree.Conținuturi 1. 2. răguşeală. inflamație. disfonie. Afecțiuni (definiție. Analiza şi sinteza informațiilor 2. dispnee. hemoragie.2.motor. adenoidită. sinuzită. polipoză. lipsa de cunoştințe 3. Manifestări de dependență. anosmie. mastoidită. Probleme de dependență si diagnostice de îngrijire (nursing): vulnerabilitate. cercetare documente medicale. 2. otită. dispnee. hipoacuzie. 2. etiopatologie. simptomatologie. comunicare ineficace la nivel senzorio . otoree. performanță. parestezie faringiană. durere etc. furuncul conduct auditiv extern. Semne clinice: durere. principii de tratament): rinită. edem. laringită.3.1. Obiectivul nursing: specificitate. afonie. epistaxis.

amigdalotom. spălături auriculare. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă . pensă Politzer. 1. mobilizare. Resurse materiale 1. 3. igienă. anestezice. paracenteză auriculară. seringă Guyon. trocare. auricular.2. specul nazal. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. sondă laringiană.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 2. şi C. 1. laringiene. soluții perfuzabile.1. hidratare. auditive. trusă perfuzie. Obiective stabilite 1. prevenire complicații 3. seringi puncție.5. administrarea tratamentului general şi local. educație 3. stilet butonat. linguală. 2.faringiene. oglindă Clar. auricular. traheotomie. Intervenții: 3.1. Realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate 1. laringectomie etc. Instrumente: canulă traheală.4. recoltări secreții nazale. meşe. dezobstruarea căilor aeriene. Pregătire psihică: informare. asigurarea confortului psihic 2. câmp operator etc. trusă chirurgicală. auriculare. supraveghere funcții vegetative. C. adenoidectomie. Intervenții specifice: tamponament nazal. profilaxie. sursă de oxigen. pipete etc. Intervenții proprii: comunicare. aerosoli. inhalante. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. bucofaringiene. seringi. Restructurarea planului de îngrijire 2. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. inhalații. profilaxie infecții. gargarisme. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii 1. igienă.conştiență. explicații.2. medicamente etc. laringiană. Pregătire fizică: poziție adecvată. de pansat. sonde aspirație. soluții spălături auriculare. sursă aspirație. Materiale: comprese.1.2. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului 2. puncția sinusurilor maxilare.1. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin 2. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații. soluții antiseptice.  Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent.2. Aplică intervențiile proprii delegate. tampoane nazale. auriculare. şi analize. alimentare. instilații. aspirarea secrețiilor oro .2.

Se recomand ă ca parcurgerea temelor din programa s ă fac ă ordinea stabilit ă se în în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. .elevii au stiluri diferite de învățare. . volumul şi nivelul de cunoştințe. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 118 .elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.elevii participă la procesul de învățare cu cunoştințele dobândite anterior. profesorul trebuie s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . dotarea cu material didactic.alocat fiec ă teme în rei funcție de: dificultatea temei.elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. În elaborarea strategiei didactice. .

conversația. fişe de lucru. studiul de caz. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul. Se recomandă următoarele metode: observația clinică. casete video. îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. iar la sfârşitul modulului se realizează evaluarea sumativă. pentru verificarea dobândirii competențelor. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să îl demonstreze elevul. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă dotare materială (stagiu clinic).Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. momentul si persoana care face evaluarea. scheme. proiectul .munca independentă. se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. protocol educativ. Resursele materiale sunt variate: planşe. SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. dezbaterea. proces de îngrijire. retroproiector şi folii. urmărindu-se aplicarea cunoştințelor la problemele reale existente. . problematizarea. demonstrația. dramatizare. descoperirea.Se evaluează numai competențele din acest modul. manechin. Indiferent de locul.aplicativ: scheme. Se vor realiza activități de învățare cu caracter practic . instrumentar si materiale sanitare diverse. evaluarea altor competențe nefiind relevantă Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. cărți. Evaluarea trebuie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. CDuri. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 119 .

Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2 Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele (nursing) la pacienți cu afecțiuni oftalmologice. Unitatea de Competențe crt. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Aplică intervențiile proprii şi delegate. . competență 30. 2.OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz toare ă modulului: 1. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecific calificării. 4. 5. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni oftalmologice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. În modulul OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență specializată OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE.MODULUL 30: OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE  Not ă introductiv ă Modulul . invatamant clinic. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 3.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Nr. Oftalmologie şi C1 nursing în Analizează semnele oftalmologie şi simptomele specifice afecțiunii oftalmologice. pentru calificarea: asistent medical generalist.

1.Conținuturi 1. presbitism. fotofobie. 2. corpi străini conjunctivali. Manifestări de independență.3. traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari (contuzii. cecitate. hipermetropie. Culegerea de date prin: interviu. intraoculari). observație clinică. reacție pupilară. risc de accidente. durere. investigații. 2. arsuri fizice. Probleme de dependență şi de diagnostic de îngrijire (nursing) specifice afecțiunilor oftalmologice: vulnerabilitate. comunicare ineficace la nivel senzorial. psihologice. durere. principii de tratament. diplopie. anxietate datorită lipsei de cunoştințe. 2. sociologice. alterarea vederii. conjunctivita. blefarite. plăgi. risc de complicații. Semnele şi simptomele prezente la pacientul cu afecțiuni oftalmologice: scăderea acuității vizuale. cercetare documente medicale. cataracta. risc de infecție. lipsa de cunoştințe.2. Surse de dificultate: fizice. 2. Analiza şi sinteza datelor obținute din culegerile de date: 2. dacriocistita. iridociclita. miopie. arsuri chimice. 2. Manifestări de dependență. simptomatologie. Principalele afecțiuni oftalmologice: vicii de refracție. etiopatogenie. afecțiuni inflamatorii ale ochiului. orjeletul. glaucomul.descriere. 1. ochiul roşu. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. keratita. secreții oculare . Definiție.4. 120 . corneeni.

soluții antiseptice. Realizate.2. prevenirea complicațiilor.  elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. medicamente. profilaxie. 1. Intervențiile specifice: Evaluează 3. tampoane. diuretice. C5 3. poziție adecvată. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind Oftalmologia şi nursingul în oftalmologie. câmp operator.2. rezultatele 3. Nerealizatemanifestări de dependență care se mențin. hidratare. Recoltare secreție oculară. 15 %. C3. 2. pregătirea Aplică preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii.Intervențiile: 3. profilaxia infecțiilor. optotip. trusă chirurgicală de pansat. seringi. spălături oculare. trusă perfuzii. 1. Elaborează planul de 2. asigurarea confortului psihic. Restructurarea planului de îngrijire: 2. Instilații şi unguente oftalmice. tratamentului general şi local. 2. Instrumente: tonometru. educa ie. 2. 1. alimentare.1.1. realism. igienă. delegate. performanță. 3. 1. igienă. implicare. nursing).1. în procesul de învățare.Obiectivul nursing: specificitate.Diagnosticul = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependență). aport redus de lichide. alimentație hiposodată. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului: 2. 1.2.1. perfuzii cu Manitol aplicate. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. Materiale: comprese. instrumentar chirurgical specific.manifestări de dependență absente sau ameliorate.2. observabilitate. etc. ț 3. . oftalmoscop. explicații. Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie poate fi parcurs în mod independent. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. pansament îngrijirilor ocular. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului.2. soluții perfuzabile. soluții oftalmice. 3.1. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: elevii învață când sunt implicați activ în procesul de învățare.3.Priorități de îngrijire: supravegherea şi îngrijire (planul menținerea funcțiilor vitale şi vegetative.1.  elevii au stiluri diferite de învățare. perimetru Forstek. a stării de conştiență. Obiectivele stabilite: 1. În elaborarea strategiei didactice. Tratament ortoptic. cameră semiobscură.2. mobilizare. 2. intervențiile proprii şi Resurse materiale: 1. soluții anestezice. Pregătirea psihică: informare. Intervenții proprii (autonome): comunicare. administrarea C4.

analizarea informațiilor vechi şi a celor noi şi pentru ordonarea lor. compararea. conversația. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic interactiv. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 121 . Se recomandă următoarele metode de învățare: expunerea.

. teste de evaluare. studiul de caz. instrumentar şi materiale sanitare diverse etc. structurarea planului de îngrijiri. diapozitive. problematizarea. Cadrele didactice. planşe. casete video. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. problematizarea.P. La aceste activități se adaugă activități de învățare cu caracter practic aplicativ în sala de demonstrație şi secții de spital de specialitate. fişe tip. fişe de autoevaluare. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ . realizarea unui plan de îngrijire. Indiferent de locul. tema în clas .-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. descoperirea. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. dotarea cu material didactic. Pregătirea practică se va realiza în sălile de demonstrație cu o bună dotare materială şi va avea o importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. investiga ția. ă ă iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă atlase : pentru instruire. demonstrația. simularea.observația. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. momentul şi persoana care face evaluarea. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. ă observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor şi a atitudinilor față de o sarcină dată.P. ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruiți. pentru verificarea atingerii competențelor. S. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observație. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. folii de retroproiector. fişe de lucru. evaluarea altor competen țe nefiind relevante. manechin. desene. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. volumul şi nivelul de cunoştințe. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 122 .

31. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 31. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni hematologice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .2. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. din care 36 de ore.5. 31. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regăsesc abilități din unitatea de competență tehnică specializată HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE.3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).4. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Semne locale: durerea (caracteristici). 31.MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg ătirea specifica din anul II. adenopatii îngrijire (nursing) la Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. nursing in Analizează hematologie semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologi ce Continuturi 1. crt.1. Semne şi simptome prezente in afecțiunile hematologice: 1. Modulul are alocate 60 de ore. invatamant clinic. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de . pentru calificarea: asistent medical generalist.1. Unitatea de Competente competenta Hematologie si C 1. 31. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologice. hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici). 31.

definiție. investigații.O. 123 principii de tratament. funcțiilor vitale si vegetative 2. tulburări de echilibru. disfagie. Leucemia acuta si cronica: datelor: informații semnificative. examen fizic (inspecție. acrocianoză. bilete de trimitere. investigații. 2.). 2. cercetarea documentelor medicale (F. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . clasificare. principii de tratament. bilete de ieşire din spital. Hemofilia: definiție. percuție. aparținătorii. clasificare. etiopatogenie. informal. rețete.1. investigații. Hemopatii maligne: boala Hodgkin. 2. etc. Culegere de date (subiective si obiective) prin astenie fizică. principii de tratament). Independență/Dependență simptomatologie.1. inapetența. caracteristici). tahicardie.(caracteristici). Principalele afec țiuni hematologice: clinică. Analizarea si organizarea 2. hipotensiune multiplu (definiție. Semne generale: alterarea tratament. interviul formal sau greutate. discuții cu membrii echipei medicale si cu simptomatologie. Anemiile: definiție. investigații.3. lipotimie.4. extremități reci.2. mielomul (dispnee.2. principii de 1. etiologie. arterială. febră. scădere in diverse metode: observația. scrisori medicale. auscultație). simptomatologie. carnet de sănătate. simptomatologie. etiologie. paloare sau icter (localizare. 2. etiopatogenie. palpare. modificări ale 2.2. fanerelor.

constituție normală. a sângerărilor. locuri de electie. disfagie. 3. Preg ă tirea pacientului: 4. T0) in limite normale.1. Pregătirea psihică: informare.3. 4. 4. soluții antiseptice. ace de unică folosință. meşe pentru tamponament nazal. P. performanță.1. plasmă). seringi.1.1. protecție. poziție adecvată.2. 3. 4. ganglionară. somn odihnitor. Puncția osoasă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pregătirea pacientului. 3. chimioterapice. materiale necesare. Intervenții specifice: 4.2. dispnee. C 4.1. pedagogic Nivelul: 3 avansat ă pregătirea produsului pentru examinare. igiena. risc înalt de infecție. 2. profilaxia infecțiilor si a complicațiilor.1. mobilitate păstrată. 4. de ordin social (condiții de muncă inadecvate. igienă.4. inapetență. . Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. semne vitale (R. Obiectivul nursing: specificitate. profilaxie.3. oglindă frontală. tahicardie. dureri etc. supravegherea pacientului după pacienții cu afecțiuni hematologic e. absența durerii. pungă cu gheață. risc înalt de sângerare. sursă de oxigen. Probleme de dependență: intoleranță la activitate. lung). implicare. proliferări ale sistemului îngrijire hematopoetic). 4.1.2.3. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analizei. tulburări cardio-respiratorii.2. medicamente hemostatice. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce proprii şi condiții? când? . Manifestări de dependență: paloarea tegumentelor si mucoaselor. expunere la radiații). tegumente si mucoase normal colorate. hipotensiune arteriala.2. soluții perfuzabile. educație. mobilizare/transport. MT.. tehnica de execuție. Aplică intervențiile realism. alimentație adecvată. peteşii. lipotimii. Surse de dificultate de ordin fizic (modificări Elaborează ale planul de elementelor figurate.2. asepsie si antisepsie. trusă de transfuzie. sânge si derivate de sânge (MER. Materiale: trusă de perfuzie.3. Instrumente: trusă pentru puncția osoasă. lipsa de cunoştințe. obținerea consimțământului. Intervenții proprii (autonome): comunicare. 2. absența eliminărilor patologice si a hemoragiilor. indicații/contraindicații. atelă gipsată. abexlang.2. T. alterarea mucoasei orale. explicații. biopsia (definiție. vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. hematoame. oboseala. ordin psihologic (anxietate. obiective pe termen scurt. 3. asigurarea confortului psihic. Manifestări de independență: pacient conştient. alimentare.A. stres).2.2.2. de (nursing). scop. Resurse materiale: 4.1. C 3. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. alterarea nutriției. mediu si delegate.2. administrarea tratamentului general si local.

pregătirea produsului sanguine si a factorului Rh.. pregătirea pacientului.3. reorganizarea locului de munca. Puncția ganglionara: definiție. incidente. incidente. de execuție. accidente.2. scop. pentru examinare. accidente. notarea in Calificarea profesională: Asistent medical generalist . materiale necesare. F. 4. 4. tehnica de execuție.4.O. notarea in accidente. reorganizarea locului de muncă. supravegherea pacientului după tehnică. tehnica 4. Intervenții de urgență: hemostaza. indicații.3. incidente.3.O. scop. 124 reorganizarea locului de muncă. transfuzie.puncție. supravegherea pacientului in timpul si după indicații/contraindicații. imobilizarea. determinarea grupelor pregătirea pacientului. materiale necesare. locuri de electie. F.. Transfuzia cu sânge: definiție.

manifestări de dependență absente sau diminuate. Obiective stabilite: 5. manechin. 5.1. Se evaluează numai competențele din acest modul. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. rezolvarea de sarcini. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.1. instrumentar si materiale sanitare adecvate. studiu de caz.oxigenoterapia. Realizate . Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.3. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul.1. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. întreb ă structurate.manifestări de dependență care se mențin. CD-uri. 5. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. ca demers logic. . Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. 4. Pentru aplicarea procesului de nursing. decizional. : scheme. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. casete video. jocuri de rol.2. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. exerci ții practice.5. 5. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Sugestii metodologice administrarea citostaticelor. satisfacția pacientului. gestionarea cazului. probe scrise de tip itemi.2 Nerealizate . infecțiilor.1. 5. dezbateri. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni hematologice. Prevenirea complicațiilor: prevenirea sângerărilor. complicațiilor legate de imobilizare si de C 5. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 125 .

4. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. 5. Aplica interventiile proprii si delegate. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. 2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. Ortopedie. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice.Modulul 32: ORTOPEDIE. invatamant clinic. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE. competenta 32. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. 2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice C. traumatologie si nursing specific Competente C. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore. pentru calificarea: asistent medical generalist. 3. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE. In modulul ORTOPEDIE. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). 1. Unitate de crt. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire .

deformarile coloanei vertebrale (cifoza. principii de tratament. gravitate). tumefactia. hipertermie . Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala. hematomul. torticolis. intensitate. deformarea regiunii.. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2.Continuturi 1. paloare. investigatii.1. dispnee.2. plaga (aseptica. septica. simptomatologie. etiologie. scolioza . cianoza.Semne locale: durerea (localizare.2. profunda). crepitatii osoase. superficiala. 2. tratament. impotenta functionala. etiopatogenie. piciorul equin. intrerupere a diurezei). lordoza. 2. genu valgum. caracter) hemoragia (clasificare. genu varum. tahicardie. scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase). Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale. etiopatogenie. mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate. edemul. transpiratii profuze. 126 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 1. 2. Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie. simptomatologie. tratament. simptomatologie. puls filiform. profilaxie). tumori osoase (definitie. complicatii fractura patologica-. Infectii: osteita si osteomielita (definitie. tratament). evolutie. investigatii. Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1. prevenire).1.congenitale): definitie.3.

discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2. prim ajutor. culoarea tegumentelor normala. Traumatismele bazinului: definitie. 2. deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor. carnet de sanatate. diminuarea sau absenta miscarii. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) tratament).4. etiopatogenie. tegumente palide. observatie. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de . 2.1. etiopaogenie. simptomatologie.5.2. principii de C. semne vitale (R.4. comunicare eficienta la nivel motor.3. risc de complicatii. somn si odihna corespunzatoare. Traumatisme: 2. investigatii. bilete de iesire din spital. risc de accidente. investigatii.1. 1. examen fizic (inspectie. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie. To) in limite normale. escara de decubit. 2. auscultatie. cianoza. 2. investigatii. scrisori medicale.4.2. mobilitate pastrata. atonie musculara. etc. Manifestari de independenta: pacient constient. lipsa durerii. anchiloza. Traumatismele membrelor: contuzii. 2. simptome. risc de infectii. principii de tratament. diagnostic diferential.4. palpare). principii de tratament). luxatii. reci. principii de tratament). cu intrebari inchise / deschise). etiopatogenie. trimiteri. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. modificari ale semnelor vitale. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect. alterarea starii de confort. retete. tegumente intacte. fracturi (definitie. TA. etiopatogenie. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. entorse. atrofie musculara. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. complicatii pneumotoraxul -. 3. voletul costal (definitie.4. crampa.4.Traumatisme vertebro-medulare: definitie. principii de tratament.).2. P.4. simptomatologie. 2. investigatii. contractura musculara. Traumatismele toracelui: fracturile costale. investigatii. semne si simptome comune si patognomonice.

stres). circulatie inadecvata. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica. observabilitate (cine ?. dispnee. a starii de constienta. profilaxia infectiilor. saracie). 3. comunicare ineficienta la nivel motor. vulnerabilitate fata de pericole. prevenirea complicatiilor. implicare. imobilitate. postura inadecvata. realism. cum?. in ce masura?. lipsa de cunostinte. performanta. 2. Interventii: 127 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor). 2. Obiectivul nursing: specificitate. ce. edeme ale membrelor. de ordin social (izolare. de ordin psihologic (anxietate. 1. lung. ce se poate face?. incoordonarea miscarilor.sine. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative. mediu. obiective pe termen scurt. 3.3. cand?).

analgezice. prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. asigurarea confortului psihic. 3. Punctia biopsica: definitie. schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati. Instrumente: pense hemostatice. termometru etc.5. Resurse materiale: 1. fesi. ingrijiri postoperatorii.C. prevenirea pneumoniei hipostatice. 4. tampoane. igiena. seringi etc. ace chirurgicale. comprese.O. Imobilizarea (provizorie . Interventii de urgenta: oxigenoterapia. reorganizarea locului de munca. 3. Ingrijirea plagilor (hemostaza. indicatii/contraindicatii. 3. pregatirea pacientului. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. 2. explicatii.2. Aplica interventiile proprii delegate si 3. tehnica de executie. pregatirea produsului pentru examinare. scop. . bisturie. 3. manometru. profilaxie. Materiale: garou. pregatirea preoperatorie. pense anatomice si chirurgicale. trusa perfuzie. metode improvizate).3. toaleta plagii. sursa de oxigen. notarea in F. Punctia articulara: definitie.2. portac. igiena.2.aparatul gipsat).2. Pregatirea psihica: informare. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. fesi gipsate. AINS. tehnica de executie. hidratare. intubatia orotraheala. educatie. ATPA.6. administrarea tratamentului general si local. scop.si definitiva .7. foarfeci. incidente accidente. pansamente si bandaje. mobilizare/transport. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.prim ajutor .1. atele. a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant). solutii perfuzabile. materiale necesare.1. indicatii/contraindicatii.1 Interventii proprii (autonome): comunicare. Interventii specifice: 3. pipa Guedel. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. materiale necesare. 1. loc.4. 2.C.1. camp operator etc. carucior. brancarda. A. pregatirea pacientului. 3. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda.. 1. substante dezinfectante. profilaxia tetanosului). alimentare. supravegherea pacientului dupa punctie. pozitie adecvata.. 3. 3. pat. loc. 3.

notarea in F. Pregatirea generala: bilantul clinic general. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen..O. Pregatirea preoperatorie: 3. Pregatirea pentru interventie (in 128 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . incidente accidente.2. uree sanguina).1.pregatirea produsului pentru examinare. imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular. grup sanguin. 3. supravegherea pacientului dupa punctie. rolul asistentei medicale. 3.9. hematocrit.10. examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC.8.9. 3. glicemie.10. supravegherea functiilor vitale si vegetative. 3. reorganizarea locului de munca. Administrarea tratamentului anticoagulant.

Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE. .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. planul de ingrijire. . proiectul. pierderi prin dren). Supravegherea pacientului: aspect general.2.4. parametri fiziologici. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . compararea. varsaturi.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.ziua precedenta. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie C.1. 3. . problematizarea. planuri de ingrijire. la procesul de invatare. Ingrijirea postoperatorie: 3. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Evalueaza urinara. rezultatele ingrijirilor 1. 3.manifestari de dependenta absente aplicate sau ameliorate. volumul si nivelul de cunostinte.10. 3. satisfactia pacientului. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. simulari.Obiective stabilite: 1. demonstratia.2. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “asistenti medicali generalisti”.1. Asigurarea confortului: igiena.10. hidratarea pacientului. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. Pregatirea in urgente. 2.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. In elaborarea strategiei didactice. 2.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. urina.10. Realizate .1. Restructurarea planului de ingrijire: 2.10. 3. dotarea cu material didactic. 1. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.10.elevii au stiluri dierite de invatare. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA. constipatie.3. in ziua operatiei). 3. fisa de lucru. combaterea durerii.3.2. 5. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme.9. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. alte complicatii de decubit.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. transpiratie. combaterea anxietatii. . pierderi lichidiene (sange. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. fise de lucru. descoperirea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

munca independenta. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 129 . exercitiul. existente.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. observatia. dezbaterea. discutiile si lucrul in grup. studiul de caz. simularea. conversatia. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.

pentru verificarea atingerii competentelor.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.plan de ingrijire). instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. folii de retroproiector. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Indiferent de locul. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. manechin. test scris. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. fesi. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. casete video. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. scheme. studiu de caz . Se evalueaza numai competentele din acest modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). comprese etc. momentul si persoana care face evaluarea. probe practice (demonstratie. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. CD-uri. Cadrele didactice. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. brancarda. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 130 . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

2.Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE  Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale C. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Unitate de crt. pentru calificarea: asistent medical generalist. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2. Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale . Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. invatamant clinic.1. competenta 33. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. Aplica interventiile proprii si delegate 5.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.

redoare. cercetarea documentelo r medicale.) 2. principii de tratament) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. investigatii.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor. rotatie etc). ankiloza. adductie. reumatismul articular degenerativ (definitie.2 manifestari de dependenta: hipotonie. etiopatogenie. de ordin sociologic (izolare). deformari osoase. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere. simptomatologie. atrofie. armonioase. poliartrita reumatoida. exercitii fizice (active. familia si apartinatorii) 2. de rezistenta. 2.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism. miscari (de abductie. pasive. lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut. congestie. contractura. de ordin psihologic (anxietate.Continuturi 1. complete) 2. izometrice. Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu. Probleme de dependenta. extensie. diagnostice de 131 . atonie. sezand. tumefiere. observatia clinica. flexie. in decubit). febra. coordonate. ankiloza 2. tahicardie etc. stres). discutii cu echipa de ingrijire. durere). Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. spondilita ankilozanta.

profilaxia infectiilor. Aplica interventiile proprii si delegate C. performanta. frictiuni. vulnerabilitate fata de pericole etc. Obiective stabilite 1. ergoterapie. Obiective pe termen scurt si lung obiective de ingrijire: specificitate. explicatii. comprese sterile. scripeti. ultraviolete. miscari izotone. substante medicamentoase. durere. planseta cu rotile. hidroterapie. comunicare.3. prevenirea complicatiilor 3.4.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului . Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2. perne. supravegherea functiilor vitale si vegetative. administrarea tratamentului general si local (electroterapie. ionizari. mese de elongatie. Resurse 1. masaj cu miscare activa.2 Pregatirea fizica: rapaus articular.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. cura balneara. manusi sterile. 2.5. termoterapie. mobilizare. crizoterapie. namol. Interventiii specifice: miscari izometrice.C. asigurarea confortului psihic 2. corticoterapie etc) 1. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. bai medicamentoase.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1. etc. alimentatie. chingi. observabilitate 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. rulouri.1 Interventii proprii: masaj. 1.2 Materiale: pat tare. bai. Interventii 3. platou steril. pozitii functionale „incalzire musculara” 3. corsete. Restructurarea planului de ingrijire 2. tavita renala. injectia intraarticulara 1. parafina. inele pentru maini. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor. imobilitate. educatie 3.1 Pregatirea psihica: informare. realism. substante antiseptice. bicicleta ergonomica.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. implicare.

deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. In elaborarea strategiei didactice. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei. volumul si nivelul de cunostinte. Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 132 . dotarea cu material didactic.

dezbaterea. scrise). demonstratia. diapozitive. descoperirea. dezbaterea. la procesul de invatare .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. proiectul.elevii au stiluri diferite de invatare . plan de ingrijire. observatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date. munca independenta. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea. planul de ingrijire. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. fise terapeutice. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. desene. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. teste de evaluare (orale.. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. observatia. studiul de caz etc. Se evalueaza numai competentele din acest modul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare. folii de retroproiector. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. exercitii de identificare a problemelor de dependenta. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. munca independenta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. momentul si persoana care face evaluarea. carti. pentru verificarea atingerii competentelor. conversatia. existente. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. fise de observatie. realizarea unui proiect. . evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice. exercitiul. lucrul in grup. studiu de caz. Indiferent de locul. compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. conversatia. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video. planse. problematizarea. simularea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 133 .

pentru ă calificarea: asistent medical generalist. dermatoze profesionale etc 2. cercetarea îngrijire la documentelor medicale (foaia de observație pacienții cu clinică. primare şi secundare: macula. În modulul DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. alergia la medicamente. 4. candidozele mucoaselor etc 2. eczema.1.6.7. piodermite profesionale. 2. observația. vezicula. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos.2. 5. Aplică intervenții proprii şi delegate. 2. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienții cu afecțiuni dermatologice. Dermatomicozele: epidermofiția. Unitatea de crt. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. vărsături. 3. Dermatovenerologie şi nursing specific 1.3. Piodermitele: stafilodermiile. DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ădin anul II. Hematodermiile: leucoplazia. trimiteri. deschise.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. Tuberculoza cutanata C. 2. Culegere de date prin stabileşte diverse metode: interviuri cu întrebări diagnostice de închise. tumori maligne etc 2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. papula. invatamant clinic.  Tabelul de corelare a competentelor şi conținuturilor Unitatea de competenta: DERMATO. 1.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Competențe C. erupția. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul. Identifică problemele de boala Paget. etc 2. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor în dermatologie Conținuturi tematice  Nr.4. eritemul.5. Semne generale: edeme. Semnele şi simptomele prezente în dermatologie 1. tumora. scrisori medicale. şancrul sifilitic. streptodermiile. durerea. hiv 1. papilomatoză. febra. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. frison. boala Bowen. carnet dermatologice sănătate. leziuni de grataj.2.2. bilet de afecțiuni externare. sclerodermia.1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 2.1. Elaborează planul de îngrijire-nursing. prezența paraziților. pustula. competență 34.Modulul: 34. Dermatoze alergice: urticaria. dependență şi gonoree. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. tahicardie etc. Semne locale: leziuni. rețete). flictena. pruritul. scuama. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. Analizează semnele si simptomele specifice din afecțiunile dermatologice. ulcerația. bula. tricofiția. Principalele afecțiuni dermatologice: 2. examen fizic etc .

Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative 2. TA.1. 134 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . comunicare eficientă la nivel afectiv şi motor. P. 2. absența durerii. T). somn şi odihnă corespunzătoare. Manifestări de indepen dență: pacient conştien t. mobilitate păstrată. Independența si dependența. în limite normale. semne vitale (R.

Probleme de dependență: vulnerabilitate. lipsa interesului.3. crème. obiective pe termen scurt.2. soluții antiseptice. truse chirurgicale. durere acută sau cronica. diminuarea motricității. incapacitatea urmării prescripțiilor. transport. câmp operator etc . administrarea intervențiile tratamentului local şi general. neglijarea igienei. profilaxia infecțiilor. durere. medicamente.psihologic: anxietate.2.de ordin fizic: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. plaga. . delegate 1. proces infecțios. deces . aparat LASER. stilet butonat. hidratare. durere. prevenirea complicațiilor . implicare. sondă canelată. ace. stare depresivă . sărăcie. divorț. asigurarea confortului psihic. 2. profilaxie. Elaborează planul de realism. lipsa de cunoaştere a obiceiurilor sănătoase de viață. escara. pesimism. poziție adecvată.4. alterarea confortului fizic şi psihic. tampoane de vată. crusta. alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. stres. îngrijire 2. Manifestări de dependență: vezicula. filctena. specificitate. Resurse materiale: . edeme ale membrelor. explicații. pregătirea proprii şi preoperatorie şi îngirjiri postoperatorii etc. refuzul de a se conforma tratamentului.intervenții proprii: comunicare. igienă. 2.social: izolare. Diagnosticul de îngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependență. pustula. dezinteres față de măsurile de igienă şi de infecție. Pregătirea pacientului: . frustrare. şancru. soluții anestezice. ansă de platină.instrumente: seringi. eritemul. alterarea imaginii de sine. ulcerația. confuzie.4. mese. observabil. etc . Obiectivul nursing: performanță. lipsa de cunoaştere a măsurilor de igienă şi protecție. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor nursing vitale şi vegetative. C. microscop. sentiment de inferioritate. feşi.3. slăbiciune şi oboseală. termometru. educare.fizică: asigurarea confortului ambiental. alimentare. devalorizare. trusa oxigen. zăpadă carbonică etc. ținută neîngrijită. Semne de dificultate: . unguente. 2. . incontinență sfincteriană. baghete plastic. igienă. lame de sticlă.materiale: comprese. etc . percepția negativă a propriului corp. soluții perfuzabile.intervenții delegate: pregătirea pentru Aplică investigații şi analize. risc de infecție.lipsa cunoaşterii: neaccesibilitate la informații. 1. papula. mediu si lung. electrocauter.psihică: informare. educație etc C. mobilizare. lipsa de informare asupra îngrijirilor preventive şi curative ale leziunilor pielii.

investigații paraclinice (biochimice) etc 3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3. secreții sânge 3.3.5.5.2. Intervenții electrocauter. Pregătire generală: bilanț hidric general.1.1.5. supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. Recoltarea produselor patologice. Intervenții specifice 3. Îngrijirea leziunilor.3.4. intervenții LASER. Pregătirea postoperatorie 3.2. cauterizare etc 3. Pregătirea din zona intervenției 135 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . pansamente şi bandaje 3. toaleta leziunilor şi ulcerațiilor.

iar la ă sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. Indiferent de locul. Obiective stabilite 1. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. planul de îngrijire. fişe de lucru. Îngrijiri postoperatorii 3.3. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. În elaborarea strategiei didactice.C.5. fişe de lucru.5. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. constipație. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.  Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul DERMATO. Asigurarea confortului: igiena. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri ăformative. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. simulări. planuri de îngrijire. demonstrația. coevaluarea în grupul . fişa de lucru. compararea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. test scris. studiu de caz . probe practice (demonstrație. Cadrele didactice. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 3. combaterea durerii. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. pentru verificarea atingerii competențelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). hidratarea pacientului 3. bilanț hidric. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.1 realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare . Se recomandă următoarele metode: observație. SSP .4. combaterea anxietății 3. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. momentul şi persoana care face evaluarea.plan de îngrijire).5. Prevenirea complicațiilor postoperatorii: retenție de urină. proiectul. sau apărute pe perioada îngrijirii 2. Supravegherea bolnavului: aspect general.5.2 nerealizate: manifestări de dependență care se mențin.elevii au stiluri diferite de învățare . tromboflebite etc 1. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 3.6.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.5.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. descoperirea. problematizarea.5. la procesul de învățare . profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . parametrii fiziologici. satisfacția pacientului 1.

a atitudinii față de o sarcină dată şi a comunicării. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permit a evaluarea conceptelor. investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme în func ție de dificultatea temei. proiectul. volumul şi nivelul de cunoştin țe.de lucru. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. tema în clasă. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 136 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . dotarea cu material didactic.

exercițiul. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. observația. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 137 . studiul de caz.uri. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. dezbaterea. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Instruirea se va realiza în s li de demonstra ție. etc. unit ăți sanitare cu o bun ă ă dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță .elevi instrui ți.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. folii de retroproiector etc. CD . Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. simularea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. conversația. scheme. casate video. munca independentă. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind DERMATO.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

MODULUL 35: BOLI INFECTO . 2.specifice contagioase afecțiunilor şi infecto particularit ți contagioase ă de îngrijire ☺ Notă introductivă Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC face parte C. Unitatea Competențe (nursing) de crt.3. Elaborează .contagioase.1. Analizeză competență semnele şi simptomele 35. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase C. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase 3. Boli infecto. pentru calificarea: asistent medical generalist.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore. invatamant clinic. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate  Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC planul de îngrijire Nr. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. C. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor infecto . Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4.2. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. În modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată infecto contagioase şi particularit ăți de îngrijire.CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC din pregătirea specifică din anul II.

rujeola. inapetență. meningita. etc. discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. hiv. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. Alte boli infecțioase variate: rabia. hepatita B. hepatita virală. enterovirozele. flictena. cefalee.Culegerea de date ( date subiecte. tetanos. grețuri. răguşeală. trimiteri. dureri abdominale. pneumoniile. poliomielita. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor: macula. Boli infecțioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecții alimentare. rubeola.Conținuturi tematice 1. obstrucția căilor respiratorii. ancheta epidemiologică 2. scarlatina. febra tifoidă. frison. tusea convulsivă. Princip alele afecțiu ni infecto contagi oase. pustula. gripa. Boli infecțio ase cu poartă de intrare respiratorie: varicela. hipertermie. vezicula. vărsături. dizenteria. examen fizic. C şi infecții nosocomiale Boli infecțioase cu poartă de intrare tegumentară şi variată. parotidita epidemică. modificări ale funcțiilor vitale 2. rețete.). Semne generale: febră. iritabilitate . rinoree. Semnele şi simptomele prezente în afecțiunile infecto contagioase 1. obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu întrebări închise deschise). tahipnee. scrisori medicale. 1. ulcerația eritemul 1. TBC pulmonar. papula.2. tulburări circulatorii. difteria. tuse seacă. Independența/ Dependența: 138 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1.

performanță. administrarea serurilor imune. hidratare. truse perfuzie. ce.1 Dezobstrucția căilor respiratorii. alterarea confortului psihic şi fizic. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. Instrumente: canulă traheală. digestive nervoase. sonde de aspirație. administrarea tratamentului local şi general. soluții antiseptice. dezinteres față de măsurile de igienă şi protecție. pipete.Pregătirea psihică: informare. mediu scurt. trocare.2.1.1. Materiale: comprese sterile. comunicarea eficientă la nivel motor. Obiective stabilite: 1. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) Obiectivul nursing: specifitate. intubație orotraheală. şi sondă de oxigen. sondă laringiană.5. 2. realism.Intervenții specifice 3. Aplică intervențiile proprii delegate C. 2. izoalare şi dietă. spatulă.3. sărăcie) lipsa cunoaşterii 2. poziția adecvată. igienă 3. Intervenții propii ( autonome) comunicare.manifestare de dependență .C.4. vaccinuri şi anatoxine 1. asigurarea confortului psihic 2. Resurse materiale: 1. potențial de complicații respiratorii. termometre. aspirarea secreților instilații gargarisme. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres.1. profilaxia infecților. pudre.1. seringi de diferite mărimii. seruri şi vaccinuri 2.Realizate. anxietate. unguente creme. tăviță renală cutii Petri. igienă. deficit de autoângrijire 2. educație 2. alcool mentolat. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 2. mobilizare. medicamente inhalate. Manifestări de independență: pacientul conştient. alimentare. soluțile perfuzabile. observabilitate ( cine. cum în ce măsură. implicare. explicații. recipiente pentru recoltarea produselor biologice. mobilitate păstrată. anestezice. oxigenoterapie. prevenirea complicațiilor.1. 1. de ordin social ( izolare. ce se poate face. Probleme de dependență: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor.2. profilaxie.4. tensiometru.2. când?) obiective pe termen lung.2. Pregătirea pacientului: 2. drenaj postural 1. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative . potențial de suprainfecție a leziunilor. 2. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental.

3. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului la   Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare . 1.absente sau ameliorate. la procesul de învățare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 139 .2.Reformularea obiectivelor: adaptate capacitățile fizice ale pacientului. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . satisfacția pacientului. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin. 2.elevii au stiluri diferite de învățare . În elaborarea strategiei didactice.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.

elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. planul de îngrijire. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Indiferent de locul. dotarea cu material didactic. momentul şi persoana care face evaluarea. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. studiu de caz . munca independentă. fişa de lucru. folii de retroproiector. tema în clasă. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților specifice. simulări. investigația.. manechin. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. planuri de îngrijire. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. coevaluarea în grupul de lucru. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Se recomand ă urm ă toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ării fiec ărei competențe. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. conversația. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. unități sanitare cu o bună dotare materială. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. descoperirea. SSP . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. simularea. instrumentar şi materiale sanitare diverse. a atitudinii fa ță de o sarcină dată şi a comunicării. pentru verificarea atingerii competențelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. demonstrația. scheme. observația. Pe parcursul modulului se realizeaz ă evaluar riă formative. Instruirea se va realiza în săli de demonstrație. compararea. probe practice (demonstrație. test scris. studiul de caz. problematizarea.plan de îngrijire). CD . Se recomandă următoarele metode: observație. proiectul. iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. volumul şi nivelul de cunoştin țe. fişe de lucru. proiectul.uri. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Cadrele didactice. . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. fişe de lucru. casate video. etc. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul. dezbaterea. Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de dificultatea temei. exercițiul. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 140 .

slăbirea 1. Oboseala fizică si intelectuală.1. coşmaruri. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. tulburări de vedere. Poziția. Transpirație .2.6. Starea mentală . În modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE.2.Tulburari cardio-respiratorii: palpitații. simptomele intensitate. durată.Cefaleea . Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor endocrine.5.1.1. 3. hipersomnie.5.2. 1.insomnie. Analizează 1. Starea de nutriție: obezitatea-tipuri. invatamant clinic. Unitate Competențe Conținuturi Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE competență 36. 5. 1. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Nr.1. diaree.1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.gigantismul.2. mişcări şi contracții involuntare 1. Manifestări obiective: 1.1.Tulburari gastrointestinale: inapetența.1.2.3.7. hipotiroidian. 2. hipopituitar. Semne şi simptome prezente în bolile semnele şi endocrine.Not ă introductiv ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. Faciesul: hipertiroidian.1. dureri abdominale. amețeli. Aplică intervenții proprii şi delegate. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.2. 1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 1. Sughi ul ț 1.1.1.1.2. constipație.localizare. tulburări menstruale 1.Modificări ale vocii.1. dispnee.cauze localizare. 1. Endocrinologie si nursing in endocrinolo gie C.Tulburări ale aparatului genital: de instalare a pubertății. 1.2.4. Manifestări subiective 1. 1. specifice bolilor 1. de crt.1.1. nanismul. addisonian. acromegalic. vărsături. 4. endocrine 1. Setea 1. tulburări asociate.4. cushingoid. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli endocrine. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore.Statura .3. 1.tulburarile somnului .

Aspectul ochilor 1.7.9. Edemul 1.2. părul şi unghiile.1.2.8.2.6. Modificări ale oaselor şi muşchilor 141 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. Aspectul tegumentelor. 1.

10.5. Probleme de dependență: cefalee. etiologie. auscultație. Bolile hipofizei: adenomul probleme de cromofob. somn şi odihnă corespunzătoare. etc.observație. C. bilete de ieşire din spital. Analiza şi sistematizarea datelor: informații semnificative. 2. boala Addison. etiologie.definiție. investigație. endocrine tratament. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu. scrisori medicale. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing. cooperare ineficientă la nivel . simptomatologie.. carnet de sănătate. ) în limite normale. evoluție. Elaborează planul de eunuchismul şi eunucoidismul.2. etiologie. 2. absența durerii. cercetarea documentelor medicale (foaia de observație clinică. pubertatea precoce şi întârziatădefiniție. simptomatologie. măsurători antropometrice). sindromul adreno-genital. trimitere. investigație. Independența / Dependența 2.3. guşa şi cretinismul.4. tratament 2. sindromul stabileşte diagnosticul de adipozoîngrijire (nursing) genital insuficiența hipofizara. investigație. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul. respirație 2. tratament. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow. mobilitate păstrată. card de identificare. hirsutismul.1. hiperaldosteronismul.acromegalia si dependență şi gigantismul . rețete. criptorhidian.nanismul hipofizar. Modificări ale semnelor vitale: temperatură. feocromocitomul-definiție. tensiune arterială.2. semne vitale (R. Manifestări de independență: pacient conştient. cancerul tiroidian -definiție. Identifică 2. hipotiroidismul si mixedemul. investigații. simptomatologie. examenul fizic (inspecție. etiologie.2.1. postură inadecvată. 2.3.). Principalele boli endocrine. simptomatologie. tegumente nemodificate. la pacientul cu etiopatogonie.2. diabetul insipiddefiniție. boli evoluție.1. îngrijire boala (nursing). Bolile gonadelor: hipogonadismul. 2.P. tratament C. simptome şi semne. investigații. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial 2. polichistică ovariană.TA. tratament 1. discuții cu membri echipei de îngrijire şi aparținătorii.

3. deformarea articulațiilor extremităților. alterarea echilibrului electrolitic şi hidric. slăbiciune. olfactiv. risc de infecție. deficit auditiv. hipertermie. polifagie. odihnă insuficientă. dezechilibru endocrin metabolic. epuizare. alterarea eliminărilor intestinale (diaree. risc de rănire.4. alterarea vocii 2. Surse de dificultate fizică: alimentație şi hidratare insuficientă sau în exces. iritabilitate. disfuncție sexuală. diaforeză. inapetență. Surse de dificultate 2. vizual. dispnee. Manifestări de dependență: tahipnee sau bradipnee. constipație. neadaptare la rol. alterarea nutriției (exces sau deficit). hidratare exagerată. circulație inadecvată. greutate peste normal sau sub normal.individual. diminuarea 142 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . furnicături. alterarea imaginii corporale. constipație). voce răguşită.1. hipotermie. amețeală. dificultatea de a înțelege informația 2. edeme. pierderea stimei de sine. diaforeză. diminuarea peristaltismului. deplasare greoaie. vărsături.4.

frustrare. insuficiența resurselor familiale 2.2. asigurarea confortului fizic şi psihic.2. ce?.tonusului muscular.4.2. recipiente. Investigații . medicamente pentru acordarea ajutorului de urgență în criza tireotoxică. oboseală.1. Pregătirea psihică: informare.4. amenințarea conceptului de sine. crearea unui mediu sigur. teamă de obezitate. deprinderi alimentare deficitare. soluții perfuzabile.4.4. Obiectivul nursing: specificitate. când?. asigurarea dietei. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. hidratare. Surse de dificultate psihologice: anxietate. alimentare. Aplică intervențiile proprii delegate. 2. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere 2. frilozitate. 2. tremurături ale membrelor. în ce măsură?. Surse sociologice: condiții de muncă inadecvate. pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie C. Intervenții specifice 3. frigiditate. obiective pe termen scurt mediu şi lung) 2. pierderea respectului de sine. substanțe pentru stimularea sau inhibarea secreției de hormoni. implicare. stress. igienă. obținerea acordului 2. restricții alimentare şi lichidiene. şi 1.5. menținerea unei stări nutriționale adecvate. criza de tetanie. administrarea tratamentului. depresie. ce se poate face?. restricții de tratament 3.Resurse materiale : seringi. creşterea toleranței la activitate 2. obezitate. asigurarea confortului psihic. izotopi. cum?. educația pacientului/familiei 2. prevenirea complicațiilor.1. poziția adecvată. observabilitate.4.1. nelinişte față de diagnostic şi tratament. neacceptarea bolii. Diagnostic de îngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependență) 1. (cine?. tulburări de gândire. etc. realismul. explicații. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de mediu. Pregătirea pacientului 2. performanță.3. material de dezinfecție. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. a stării de conştiență. îmbunătățirea aceptarea imaginii de sine.4. Intervenții proprii (autonome): comunicare. edeme. truse de perfuzie. criza addisoniană 2. a echilibrului hidric şi electrolitic.

fosforului. radioiodocaptarea ) 3. rezonanța magnetică nucleară. colesterol. uree. 3. probe cu izotopi radioactivi (scintigrama. Teste de stimulare sau inhibare a secreției de hormoni pentru hipofiză. tomografia computerizată. iodemie.1. 3.4. lipide serice. paratiroide. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual şi a acuității vizuale. Examene imagistice: radiografia craniană şi a scheletului. ecografia.3. iodurie. glicemie. ionogramă. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale.3. Recoltarea urinei pentru calciurie. 17-CS.2. dozarea calciului. acizi graşi liberi.1. creatinină. dozarea catecolaminelor. gonade.1. tiroidă. 143 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. reprarenale.1. ionogramă.

1. testul hiperpneei provocate. examenul fundului de ochi). doze. substanțele pentru corectarea gustului. reflexograma ahiliană. reducerea riscului de rănire. observarea semnelor de deshidratare. Nerealizate manifestări de dependență care se mențin sau apărute în perioada îngrijirii 2. orar. Criterii de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . ț ț -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor. evitarea excesului de lichide. acceptarea rolului de bolnav 3.C. creşterea aportului de potasiu. înlocuirea celor interzise.Importanța controlului periodic. Realizate . 3. factorii favorizan i şi agravan i. -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rănire . Pregătirea preoperatorie : informarea pacientului şi obținerea consimțământului. acceptarea tratamentului cronic şi a limitărilor.2. efectul terapeutic şi reacțiile adverse.pregătirea generală şi locală: bilanț clinic şi biologic. pe glanda tiroidă şi pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1. cale de administrare. .5. Educația pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii. creşterea dozelor în caz de urgență -Instruirea cu privire la dietă: scopul dietei. determinarea metabolismului bazal. Îngrijirea postoperatorie . purtarea cardului (carnetului) şi a medicamentelor de urgență. satisfacția pacientului 1. Prevenirea complicațiilor : supravegherea funcțiilor vitale.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. hidratare parenterală 3. Planificare intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului.îngrijiri generale comune altor intervenții. măsuri în caz de călătorie.5. electromiograma. asigurarea confortului psihic şi fizic . pregătirea câmpului operator 3. conservarea resurselor bolnavului. tipul şi cantitatea de alimente care trebuie evitate.îngrijiri speciale după intervențiile pe craniu. Reformularea obiectivelor .4.3.manifestări de dependență absente sau ameliorate.

elevii au stiluri diferite de învățare. elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 144 . elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. compararea.

momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. proiectul. fişe de lucru. particularitățile grupului de elevi instruiți. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. . simul ă aplicații pe caz concret. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. mulaje. instrumente şi materiale sanitare. scheme.conversația. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. exercițiul. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. studiu de caz. planuri de educa ție. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. ri. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. casete video. . plan de îngrijire). descoperirea. problematizarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări).elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. investigația. folii de retroproiector. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. munca independentă. dotarea cu material didactic.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială.elevii au stiluri diferite de învățare . plan de îngrijire. Se recomandă următoarele metode: observația. fişe de lucru. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. simularea. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. tema în clasă. CD-uri. fişe de lucru. planuri de îngrijire. proiect de activitate. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . test scris. probe practice (demonstrație. demonstrația. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. observația. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. coevaluarea în grupul de lucru. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.

Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 145 . Se recomandă următoarele metode: observația. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. plan de îngrijire. problematizarea.. demonstrația. compararea. descoperirea. fişe de lucru.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. proiect de activitate.

plan de îngrijire). tema în clasă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. coevaluarea în grupul de lucru. probe practice (demonstrație. test scris. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. proiectul. simul ă aplicații pe caz concret. studiu de caz. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. fişe de lucru. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. fişe de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. planuri de educa ție. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. ri. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. planuri de îngrijire. . investigația.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 146 .

Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. inapetență. Principalele boli metabolice şi de nutriție. Studierea modulului se face în paralel cu cel de nutri ție şi dietetic ă cu care realizeaz ă o bun ă leg ătur ă şi ajuta viitorul asistent s ă în țeleag ă mai bine particularitățile îngrijirii în bolile metaboliconutri ționale care în marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin îngrijire continuă comprehensivă. evoluție şi complicații acute (comele) şi cronice (macroangiopatii. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II. etc. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI METABOLICE. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. pentru calificarea: asistent medical generalist. Unitate de Competenț e C. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. infectiile.dieta si exercitiul fizic terapeutic în diabetul zaharat.prezentare sumară. de nutriție şi nursing specific . astenie fizică. simptomatologie. Semnele şi simptomele prezente în boli metabolice şi de nutriție: creşterea sau scăderea în greutate. 5. forme clinice (tip 1. 3. 4. tip 2). xantoame si xantelasmele etc. flexibilă şi integrată. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr. . 2. modificarile cutanate. Boli metabolice. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. crt. 2. Aplică intervenții proprii şi delegate. poliurie. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolic e şi de nutriție. polidipsie. Tratamentul nonfarmacologic . Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolice şi de nutriție.1.Modulul 37: BOLI METABOLICE. polifagie. În acest modul se reg ăsesc abilit ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializat ă BOLI METABOLICE. osteoarticulare. modificări ale tensiunii arteriale. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Diabetul zaharat: definiție. transpirații. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. antidiabetice competență 37. dureri articulare şi musculare. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. Aceste particularități se regăsesc în lista competențelor şi î criteriile de performanță din standardul de pregătire profesională. tulburări de tranzit intestinal. investigații. hepatice. microangiopatii). Conținuturi 1. exemple de afecțiuni în care se întâlnesc. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul BOLI METABOLICE. invatamant clinic. Tratamentul farmacologic: insulină.1. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutriție. etiopatogenie. 2.

forme clinice.2. tratamentul chirurgical in obezitate 2. tratament farmacologic. etiopatogenie. Complicațiile obezității. Profilaxia complicatiilor. 147 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . etiopatogenie. tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice.orale. Denutriția .3. Obezita tea definiți e şi epidemiologie. 2.definiție. exercitiul fizic terapeutic. simptomatologie. Dieta.

2. risc de infecție. de ordin psihologic (anxietate. factori de risc etiopatogenie.definiție. grave. somn şi odihnă corespunzătoare. Intoleranța la gluten (enteropatia glutenică sau boala celiacă) definiție. Principii de tratament în hiperuricemiile asimptomatice şi in gută.).8. Manifestări de independență: pacient conştient. Manifestări de dependență: dificultate în deplasare. mobilitate păstrată. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct. carnet de sănătate. evoluție. de frecvența alimentație. simptomatologie. tratament.6. eventualele operații). comunicare ineficientă la nivel motor şi senzorial. Identifica probleme de dependență şi stabileşte diagnosticul de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutri ie. Hipoglicemiile . tegumente intacte. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. investigații. clasificare. etiopatogenie şi clasificare. forme clinice ( uşoare. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial. 2. educația specifică si continuă. 1. risc de rănire. funcționale). diaree. absența durerii. T0) în limite normale. buletine de analize/investigații. circumferința abdominală). 2. factori de risc etiopatogenie.3. 2. disfuncție sexuală. sărăcie.4. ancheta alimentară. organice.5. stres). chestionare specifice (nutrițional. (in puseu si intercritic). medicația specifică. alterarea stării de nutriție (exces). rețete etc. măsurători antropometrice: înălțime. medii. investigații. 2. de ordin social (izolare geografică. Dislipidemiile . leziuni cutanate). Sindromul X metabolic . Elaborează planul de îngrijire (nursing). Diagnostic de îngrijire = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestări de dependență). greutate. etiopatogenie. forme clinice şi simptomatologie. guta . surplus în greutate. . alterarea percepției vizuale. Principii de tratament. scrisori şi trimiteri medicale. performanță. postură inadecvată. depistare şi evaluare. 1.evoluție şi complicații. oboseală. fatigabilitate. Principii de C.2. disconfort. incoordonarea mişcărilor. semne vitale (R. apetit nemodificat.a limentație insuficientă. observație. 2.definiție. 2.definiție. circulație inadecvată. complicații. complicațiile. simptomatologie. deficit de cunoştințe. examenul fizic (inspecție. Obiective de tratament: optimizarea stilului de viață (dieta si efort fizic terapeutic).1. investigații. tratamentul cronic. dispnee.2. lipsa informațiilor (în legătură cu boala. Principii de tratament. epuizare.7. ț ț 2. Hiperuricemiile . investigarea stilului de viață). Tratament nonfarmacologic (dieta) şi farmacologic. ț C. Independen a/dependen a. bilete de externare din spital. izolare socială). evoluție. TA. forme clinice şi asocieri morbide.definiție. P. Probleme de dependență: imobilitate. polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. cercetare documente medicale (foaia de observațe. Obiectivul nursing: specificitate. normal colorate.

în ce măsură?. supravegherea alimentației şi respectarea dietei.2. 2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. administrarea tratamentului. a stării de conştiență. educație. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. pregătirea specială pentru operație şi îngrijirea postoperatorie a 148 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. ce?. 2. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. profilaxila complicațiilor. supravegherea eliminărilor. observabilitate (cine?. igienă. controlul şi asigurarea dietei. ce se poate face?. realism. obiective pe termen scurt. 2. mediu şi lung).implicare. cum?. mobilizare. hidratare şi alimentare. când?.

5. a dozelor de insulină. tensiometru.2.3. glucometru cu teste. 3. cu lactoză. obținerea consimțământului. TA.1. cântar taliometru. ionogramă. recipiente.4. 2. Trusă de perfuzie. 3. Teste de evidențiere a malabsorpției: testul cu xiloză. testul de încărcare lipidică.C. corpi cetonici.2. Aplică intervențiile proprii şi delegate. Examene radiologice: radiografia articulară (guta). evaluarea efectelor şi beneficiilor aplicării planului terapeutic. observarea semnelor de deshidratare. repartizarea pe mese. 1. VSH. Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi.3.6. 3. . Pregătirea psihică: informare. 3.Prevenirea complicațiilor: supravegherea stării de conştiență.1. respectarea restricțiilor alimentare. anticorpi antigluten.4. proteinurie/24 h examenul sedimentului. garou. 3. cântărirea sau aprecierea folosind alte echivalențe pentru o porție. 3. soluții perfuzabile. supravegherea sondei urinare. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO).4. anticorpi anti muşchi neted. examen dermatologic. acid uric. pacientului cu diabet. HLG. Examenul fundului de ochi. xiloză. Educația pacientului/familiei. Întocmirea planului pentru schimbarea stilului de viață şi creşterea complianței (aderenței) la tratament. LDL. ace. HDL. proteine serice. Recunoaşterea semnelor comelor şi hipoglicemiei.1.4. 3.3. obezitate şi denutritie. efectuarea injecției cu insulină.3. Recoltare urinei pentru: glicozurie. izotopi radioactivi. examenul gastrointestinal (enteropatia glutenică) . ionogramă. Recoltare sângelui pentru: glicemie. testul excreție urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). măsuri de prevenire a infecțiilor intercurente. 3. îngrijirea în cazul convulsiilor. Controlul şi asigurarea dietei. 2. P. lactoză.2. determinarea glicemiei cu glucometru şi evidența rezultatelor. Alte examene. T0 la intervale stabilite de medic. 3. panglică metrică. flacoane de insulină. combaterea vărsăturilor.2. colesterol total. întocmirea meniului cu respectarea cantității de carbohidrați. 2. trigliceride. Substanțe pentru teste: glucoză. supravegherea şi măsurarea R.3. Pregătirea pacientului.4. Hb glicozilată.rolul asistentei în pregătirea pacientului. 3. material de dezinfecție.1. asigurarea poziției. 3. curba diurezei. urocultura. explicații. asigurarea confortului psihic. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare şi autoîngrijire. 3. sulfat de bariu. Obiectivele şi principiile dietoterapiei.3. Intervenții specifice. respectarea orarului meselor şi a ritmului de administrare a insulinei şi antidiabeticelor orale (ADO). 3. Resurse materiale Seringi.

vârstă (diabetul la copil. activitate fizica. 3. preferințe alimentare) Respectarea particularităților în funcție de forma clinică (DZ tip1. DZ tip2). Administrarea tratamentului medicamentos 149 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Asigurarea dietei recomandate. varstnic) stare fiziologică (gravida cu diabet). vârstă. adolescent. Asigurarea dietei în funcție de greutate. complicatii si comorbiditati asociate. Controlul greutății. talie.7. Comunicarea cu familia şi controlul aportului alimentar din afară.

8.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. folii de retroproiector. observația.manifestări de dependență care se mențin sau apar în perioada îngrijirii. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. . Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE.5.2. satisfacția pacientului. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Reformularea obiectivelor . retenție hidrică. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. 3. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială.conversația.manifestări de dependență absente sau ameliorate. incidente şi accidente alergice. 3. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. dotarea cu material didactic.Respectarea dozelor şi orarului corelat cu alimentația. Intervenția chirurgicală la diabetic. .creativitatea si capacitatea de a lua decizii. instrumente şi materiale sanitare. Nerealizate . munca independentă. 2. particularitățile grupului de elevi instruiți. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Pregătirea specială şi reechilibrarea preoperatorie. . compararea.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. Realizate . În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . prevenirea C. simularea. îngrijirea specială postoperatorie. Obiective stabilite: 1. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.1. casete video.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. mulaje. exercițiul. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind BOLI METABOLICE. complicațiilor. 1. supravegherea intraoperatorie. hipoglicemie la sulfonilureice. insulina). Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de . scheme.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.elevii au stiluri diferite de învățare. 1. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. cd-uri.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). descoperirea. simul ă aplicații pe caz concret. probe practice (demonstrație. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. fişe de lucru. problematizarea. ri. planuri de educa ție. test scris. 150 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . demonstrația. studiu de caz.învățare cu caracter interactiv. Se recomand ă urm toarele metode: ă observa ția. plan de îngrijire). fişe de lucru. proiect de activitate. planuri de îngrijire. plan de îngrijire. fişe de lucru.

numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. proiectul. investigația. . Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. coevaluarea în grupul de lucru. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. tema în clasă. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 151 .

. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. având în vedere c ă sfera sa de activitate cuprinde deopotriv ă omul sănătos şi bolnav. făcând parte din nevoile de bază ale individului.un trai mai s ăn ătos . 2. invatamant clinic. Promovează educația nutrițională a individului si familiei . adoptat ă în 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 11 .şi obiectivul nr. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore. Schimbarea stilului de viață şi în principal al celui alimentar ar reduce simțitor incidența bolilor. prevenirea bolilor şi existența vieții.reducerea efectelor datorate alcoolului. Identifică tulburări de alimentatie. ar creşte calitatea şi durata vieții. pentru calificarea asistent medical generalist. în diferite etape ale vieții sau situații fiziologice. 3.Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductiv ă Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg ă tirea specifica din anul II. Strategia OMS „S ă ă n tate 21”. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. drogurilor şi tutunului stabileşte direc ții clare pân ă în 2015 în realizarea c ă rora asistentul medical generalist are un rol important. 5. 4. omul în corelație cu mediul său obişnuit de viață. 12 . Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. Alimentația (dieta) este esențială pentru promovarea sănătății. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 152 .

clasificare.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic. apa si sarurile minerale 2.3 Oligoelemente: I. Lipidele-definitie. Surse alimentare.tipul de activitate. activitate şi starea individului . Notiuni despre digstie si metabolism. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentației.Electroliti si tulburari electrolitice. 1.Mg. nevoile bazale în funcție de greutate. Macronutrienti . Apa-rolul apei si distributia apei in organism. 2. Bilantul hidric-aportul si eliminarea.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie.tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale.1 Rația calorică la nou născut şi sugarul mic 2. Vn.2 Laptele si produsele lactate 3.S 2.rolul in organism. Ni 2. 2. Conținuturi 1. Alimentele şi exercițiul fizic 1.1 Carnea si produsele de carne 3. rolul in organism. Nevoi nutriționale în perioada competență 38.Cl.2. Co.K.Na.3. Mn.Proteinele-definitie.7 Produsele zaharoase 3.5 Cerealele 3. clasificare.2. 2.8 Bauturile nealcoolice 3. stări fiziologice. imbogatite in celuloza si substate pectice 4.3 Sarurile minerale-caracteristici.9 Condimente 3. rolul in organism.Zn. 1.6 Legumele si fructele 3.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie. Br. cereala germinate. Unitate de Competențe C. Rația alimentară. 2. Identifică nevoi nutriționale în func ie ț de vârstă. Vitaminele. clasificare. Notiuni despre digestie si metabolism.3.4 Grasimile 3.2 Microminerale: Fe .definitie 1. surse. stări patologice.2.2. Necesar hidric.1 Macrominerale: Ca. Surse alimentare. crt.3. Cr. hedonismul. Notiuni despre digestie si metabolism. produse fermentate lactic. Se.3.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. aspecte religioase.Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr.1. suprafața corporală. Nevoile energetice şi plastice.1. Cu 2. 2.F. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente. 3 Grupe de alimente 3. Mb.P. vârstă. rol. Substante cu efecte vitaminice. 2.3. factori de mediu. Nutriție si dietetică C.3 Ouale 3.Surse alimentare.

prevenirea Educația nutrițională .3.copilăriei. cronice 153 Prevenirea afec iunilor ț Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Rația calorică la adolescenți. 2.

mediatizarea unor produse prin massmedia. Moderație şi echilibru.4. mediul familial (obiceiuri). Rația calorică la adulți şi vârstnici. complicații ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumară) 3. Alimentație protectoare 2. Rația calorică în sarcină şi alăptare:ghidul dietei. tendințe sociale.1.2. Promovează educația nutrițională a individului şi familiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Identifică tulburări de nutriție şi alimenta ie ț . Stilul de viață sănătos C. Piramida alimentelor 3.3. ă 2.3.5. Exemple de dietă raportată la vârstă şi greutate 3. Alcătuirea dietei adecvate 3.obezit ții. Factorii care influențează aportul alimentar: clima.4. boala 1.

climatul emoțional.3. sufleuri. efectele fumatului. pâinea. Rolul exercițiului fizic. prelucrare termică (fierbere. sarcină. ouălor.1. fructelor şi legumelor.2 Metode de păstrare şi conservare a alimentelor: fizice.4.5. alimentația. stres determinat de boală. coacere) 2.1.Indicatorii stilului de viață sănătos. chimice. fripturi. comportamentul alimentar. cărnii şi peştelui. examenul fizic 1. ale stresului psiho-social.2 Bulimia 2.stări anabolice fiziologice. 1.repartizarea alimentelor pe mese 1.3. Conservarea laptelui. Combinarea alimentelor 3.1.3. Stabilirea necesarului cantitativ şi calitativ pe caz concret Stabilirea preferințelor alimentare 3. 2. Echivalențe pentru o porție 3. salate. efectele consumului de alcool. creştere.Evaluarea stării nutriționale 1. Orarul porțiilor.2. cultura. comportamentul alimentar 1.1 Anorexia nervoasă 2.2 Întocmirea planului de educație pentru schimbarea stilului de viață. Metode: anamneza. sosuri. convalescență 1. greutatea corporală în limite normale. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animală şi vegetal 2.2. Noțiuni de gastro-tehnie 2.1.Factori care influențează necesarul alimentar. obiceiuri alimentare nesănătoase. frigere.1. budinci.3.1. în aburi. intrări. biochimice 2.garnituri. Alcătuirea dietei şi alegerea meniului 3. Metode de prelucrare şi preparare: prelucrare preliminară. Tulburări nespecifice 154 . Tulburări de alimentație 2. Interacțiunea dintre alimente şi medicamente 1. prăjire.4. Factori care influențează aportul alimentar: starea economică. stările patologice. fizico-chimice.4. Alimentația enterală şi parenterală 2. 2. date antropometrice. Preparate culinare: supe. 3. deserturi. aluaturi. Boală supra alimentației 2. gustări.2.4.

Întocmirea foii de alimentației Verificarea recomandărilor medicale. Prezentarea listei de alimente interzise îş permise 3. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. . Asigură respectarea dietei în diferite afecțiuni Sugestii metodologice 2. boli neoplazice. muncă independentă. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la situațiile reale. simulări. ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. plan de îngrijire. Complianța ( aderența) pacientului l. creativitatea şi capacitatea de a lua decizii. ficatului şi pancreasului.a indicațiile terapeutice. Se recomandă următoarele metode: observația şi exercițiul.1.4. proiect de activitate. 2. Consilierea pacientului şi familiei 2. în bucătăria spitalului. problematizarea. Principii generale ale alimentației dietetice şi dieta în :bolile aparatului digestiv.C. afecțiuni renale. fişe de lucru. Importanța dietei pentru tratarea bolii 2. simularea.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind nutriția şi dietetica. particularitățile grupului de elevi instruiți. Comportamente inadecvate în copilărie 1. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.5. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. planuri de educație. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. aplicații pe caz concret.2. compararea.5. Prezentare de meniuri folosite în spital şi ambulatoriu 2. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. planuri de îngrijire. diabet şi boli de nutriție. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. 2. Modulul NUTRIłIE ŞI DIETETIC Ă poate fi parcurs în mod independent şi în corelare cu modulul „Boli metabolice.elevii au stiluri diferite de învățare. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. . Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. afecțiuni cardiovasculare şi HTA. Instruirea sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. expunere şi conversație. dotarea cu material didactic. anemii. de nutriție şi nursing specific”. . descoperirea. tabele cu conținutul în principii alimentari.3. măsuri de control a alimentelor din afara. demonstra ția.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țierii aspectelor semnificative. fişe de lucru. Preferințe alimentare 2. .5.

listă de alimente. studiu de caz. cd-uri. alcătuirea meniului. 155 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .mulaje. probe practice (demonstrație. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). calcularea rației alimentare. scheme. ustensile si materiale necesare realizării unor preparate culinare. plan de îngrijire). folii de retroproiector. fişe de lucru. test scris. foi de alimentație. casete video.

a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. proiectul. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. tema în clasă. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. coevaluarea în grupul de lucru. endocrine. Cadrele didactice vor realiza o permanentă legătură cu celelalte module studiate în anul II (boli de nutriție şi metabolice. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. investigația. afecțiuni de medicină internă şi chirurgicale). 156 .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

să-i sprijine pe coordonatori în îndrumarea elevilor. . .să-i sprijine pe elevi în eficientizarea muncii lor. monitorizare şi evaluare a proiectelor. Metodologii de management proiect de sănătate Planificarea resurselor . planificare. din care 24 ore. laborator tehnologic. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională. Scopurile acestui modul sunt: . . 2. competență 39.Identifică  Noțiunea de proiect de sănătate .Tipuri de resurse.a dezvolta abilități de concepere.de a oferi elevilor cunoştințe. Calitatea în managementul proiectelor de sănătate. Identifică proiectul de sănătate 2. Managementul proiectelor de proiectul de sănătate sănătate Conținuturi Caracteristicile unui proiect de sănătate Tipuri de proiecte de sănătate Fazele unui proiect. şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Aspecte generale. abilități şi deprinderi în managementul proiectelor de sănătate. Unitatea de Competența crt. Managementul unui proiect. . -să-i ajute pe elevi în finalizarea cu succes a proiectelor. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. având repartizate un număr de 60 de ore. Monitorizează proiectul de sănătate 3.Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE 1. Implementează proiectul de sănătate 3.de a crea cultura managementului prin proiecte de sănătate. Not ă introductiv ă Modulul Managementul proiectelor de s n ă ă se studiaz la nivelul tate ă 3 avansat.      de  1. . Tabel de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Ă Ă Nr.responsabilizarea pentru asigurarea calității proiectelor.  Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale. Aspecte generale. în vederea elaborării şi redactării proiectelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 157 .

.Definirea resurselor . Se parcurge cu un . analiza variațiilor  Managementul configurației Componentele configurației / produsului final. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sănătate are în cadrul curriculumului. necesitatea schimbării).Histograma încărcării resurselor. Controlul / verificarea configurației /produsului final.2. Conținut şi dependențe. raport de progres. avantaje/ dezavantaje). Controlul progresului (timp. Activități. costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect. sănătate produs.Nivelarea încărcării resurselor. Criterii/cerințe de calitate a configurației / produsului final.Necesitatea schimbării. . o poziție distinctă.Alocarea resurselor pe activități. calitate. planificare. prognozelor şi rezultatelor obținute.  Controlul resurselor .  Documente specifice: planul de management al configurației. Definirea etapelor. replanificare. Verificare.Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă.Declararea datei de începere a proiectului. . . planul de calitate. . . constrângerile dintre activit ți. raportarea schimbărilor / problemelor configurației / produsului final.  Analiza utilizării resurselor. precedențele.Implementează  Lansarea proiectului de sănătate  . Nivelarea resurselor  Gestionarea schimbărilor. ă . proiectul de .  Evaluarea proiectului de sănătate . . .  Managementul resurselor . registru de probleme. 3. . 4.Gruparea pe faze.timp şi buget alocat.Elemente de evaluare şi reevaluare a activităților: compararea şi interpretarea estimărilor.Analiza. recomandări de acțiune.Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viață a proiectului.Planificarea activităților:definirea activităților.Controlul timpului: măsurarea activităților.Definirea calendarelor şi a programului de lucru. .  Controlul resurselor . Documentelor specifice. Exportarea datelor Analiza execuției. Monitorizează . Plan de evaluare a proiectelor.Documente specifice: cerere de schimbare.Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor medicale. comparare şi raportare cu planul de proiect. proiectul de  Managementul etapelor. sănătate durata activităților. în calificările din domeniile tehnice. cost.Analiza schimbării (impact. produse.

număr de 60 de ore. nefiind condiționat sau dependent de celelalte module din curriculum. în Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 158 . Parcurgerea con ținuturilor modulului Managementul proiectelor de sănătate şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen țelor tehnice generale aferente.

în plan vertical.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiți. prin: .utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanților de a-şi impune obiective.  modulul permite individualizarea învățării şi articularea educației formale şi informale. peste / lângă alte module parcurse.  Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat ă .  modulul ofer ă maximul de deschidere. . evaluarea altor competențe .prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuție sau grafic).scopul pregătirii profesionale a cursanților şi dezvoltării capacităților care să le permită integrarea pe piața muncii. în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educației permanente. urmând să i le pună mai bine în valoare.  cursanții învață mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informațiile noi şi a le asocia cu “cunoştințele vechi”. . Procesul de predare .  participanții contribuie cu cunoştințe semnificative şi importante la procesul de învățare.  Diferențierea cunoştințelor.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. respectiv asupra disponibilităților sale.  cursanții au stiluri proprii de învățare. modulul poate încorpora. prin: .formarea de perechi de cursanți cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.  cursanții învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.fixarea unor sarcini deschise. în orice ă moment al procesului educativ. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sănătate se va face prin: • lucrări individuale . în funcție de abilități. . cu viteze diferite şi din experiențe diferite. utilizând în acest sens fişe de lucru. vizual.  fiind o structur ăelastic . iar pe alt ă parte. prin: . profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii ale educației:  cursanții învață cel mai bine atunci când consideră că învățarea răspunde nevoilor lor. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:  modulul este orientat asupra celui care învață. pe care cursanții să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. pe de o parte în plan orizontal. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalități de lucru:  Diferențierea sarcinilor şi timpului alocat. grupurilor de studiu.utilizarea verificării de către un coleg. verificării prin îndrumător.învățare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant.studii de caz/analize  O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanți  O lucrare prin care s ăse analizeze etapele identificate într-un proiect. .  Diferențierea răspunsului. .abordarea tuturor tipurilor de învățare (auditiv. ei învață în moduri diferite. • proiect propriu sau în echip ă Se evaluează numai competențele din acest modul. noi mijloace sau resurse didactice. practic sau prin contact direct). În elaborarea strategiei didactice.

Demonstrarea unei alte abilități în afara celor din competențele specificate este lipsită de semnificație în cadrul evaluării. Dobândirea competen țelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competențelor. O competență se evaluează o singură data. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. pentru verificarea atingerii competențelor. probe orale).nefiind relevantă. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. 159 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Cursanții trebuie evaluați numai în ceea ce priveşte dobândirea competențelor specificate.

În cazul unei încerc ări nereuşite. analiz ă). . în funcție de:  dificultatea temelor  nivelul de cunoştințe anterioare ale grupului instruit  complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat  ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Pentru dobândirea de către cursanți a competențelor prevăzute în SPP-uri. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant. cum ar fi: • efectuarea unor lucrări de laborator • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct ă . recomand ă ca în procesul de m învățare-predare s ă se utilizeze cu prec ădere metode bazate pe acțiune. este esen țial ă transmiterea unui feedback clar şi constructiv. descrierea. Între competențe şi conținuturi este o relație biunivocă. observarea independent ă. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanți a competențelor vizate de parcurgerea modulului. activitățile de învățare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanți a competențelor dorite. competențele determină conținuturile tematice.La încheierea cu succes a unei evalu ă este suficient un feedback de ri. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanți a competențelor specifice calificării. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. Acesta trebuie s ă includ ă discu ții în leg ătur ă cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. cu pondere sporită pe activitățile de învățare şi nu pe cele de predare. felicitare. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme. dar numai în limitele orarului şcolar. metode expozitive (explica ția. precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. interactiv şi centrat pe cursant.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 160 .

dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii. II. cadrul de colaborare cu agenții economici. competență 40. de îmbunătățire a calității. al şcolii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific ă ă domeniului S n tate ă ă şi asistență pedagogică. de interpretare. 2. Acționează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calității serviciilor de îngrijire 3. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ă ția propriei activit ăți de asigurarea calit ății serviciilor Nursing atât pe timpul desf şur rii procesului. invatamant clinic. Descrie dimensiunea umana a calității 4. cerințele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. Aplica tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire III. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. dar şi de evaluare a cerințelor impuse pentru domeniul Sănătate şi asistenta pedagogica. ă ă cât şi la finalul lui.. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilit ăți de analiz ă . de aplicare şi de implementare a sistemului de asigurare a calității serviciilor de nursing.Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING I. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoal ă institu ții acreditate s ă gestioneze probleme şi specifice de asigurarea calității. în vederea obținerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Modulul va dezvolta competen țele din unitatea de competen ță pentru abilități cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului : 1. Acționează . Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore. 1. Precizează conceptul calității şi siguranței pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate 2. Precizează conceptul serviciilor calității şi siguran ei ț nursing pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate C. Calitatea C. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Unitatea de Competențe crt. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiază pe parcursul anului al IIIlea.

1. echipe de lucru. resursele. continuitatea îngrijirii. controlul calității. eficiența îngrijirii. procedurile. eficacitatea îngrijirii.pentru implementarea Conținuturi sistemelor de asigurare a calității 1. procesele. Funcțiile managemetului calității serviciilor de îngrijire: planificarea calității.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calității: structura organizatorica. respect pentru pacient. 2. folosirea unui 161 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .organizarea activităților referitoare la calitate. orientare către pacient. antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calității. schimbarea în practica nursing.Componentele managementului calității în organizațiile de îngrijire a sănătății: conducători vizionari. specificitatea îngrijirii. siguranța în îngrijire 2.Dimensiunile calității îngrijirilor de serviciilor de îngrijire sănătate: accesibilitatea îngrijirii. asigurarea şi îmbunătățire continuă a calității serviciilor furnizate. coordonarea activităților referitoare la calitate.

Documentatia pentru îmbunătățirea calității: documentația pentru sistemul de management al calității conform standardelor ISO. siguranța profesioniştilor. 2. 3. dar abordarea acestora trebuie s ă fie flexibil ăşi diferen țiat ă.Sisteme de evaluare a calității: autoevaluarea. 3. pensionare.Precizeaza rolul resurselor umane şi strategiile de recrutare de personal: activități. acțiuni preventive (prevenirea îmbolnăvirii) satisfacerea pacientului.Rolul managerilor în sistemele de asigurare a calității serviciilor de îngrijire: leadership în nursing. audit intern. diagrame.Instrumente de imbunatatire a calității: instrumente ajutătoare: (brainstorming. acțiuni corective (controlul infecțiilor).Conceptul de imbunatatire continuă a calității: îmbunătățirea continuă a performanțelor. ciclul PDCA (planificăexecutăverifică -acționează) principiul „zero defecte” 3. Descrie dimensiunea umana a calității C.şanse egale la angajare. rezolvarea conflictelor. acreditarea JOINT Commission dosarul de îngrijire al pacientului 4. metoda întrebărilor) instrumentele calității: grafice. normarea în nursing. acreditarea. 1. creditarea. recrutarea. certificarea (ISO) C. histograme.Promovarea profesională şi educația continuă în nursing: motivarea. acreditarea spitalelor. ținând cont de nivelul ini țial de preg ă tire şi de nivelul de performanță cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical generalist. selecția. planificarea resurselor umane. managementul riscului. 4. parcurgând tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . fişe de control statistic. modele de formare a echipei. delegarea responsabilităților. Condi ții de aplicare didactic ăşi de evaluare Parcurgerea con ținuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral. a sistemelor de lucru.Srategii de îmbunătățire a calității: strategia Kaizen. comunicarea între membrii echipei. educația continuă. IV. 2. a proceselor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor proiecta activități de . compensații. program. stratificare. Aplică tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire 1. 3. manualul acreditării-grupe de standarde specifice nursingului.model de proces recunoscut. responsabilități.

portofolii. video. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. fişe de lucru. instrucțiuni de lucru. operaționale. calculatoare cu programe de aplicații pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calității. interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calității. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desf ă şura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: ă retroproiector. proceduri de sistem.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor . colecție de reglementări tehnice şi normative specifice .elevii participă cu cunoştințele lor. În elaborarea strategiei didactice. la procesul de învățare 162 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevii au stiluri diferite de învățare .elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare .învățare centrate pe elev. formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză. acces Internet. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . dobândite anterior. fişe de autoevaluare.

.. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. deprinderi şi abilități anterioare ale elevilor. pe baza standardelor de acreditare a unităților sanitare. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . Proiectarea evaluării competențelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. V. pentru verificarea atingerii competențelor. O competență se evaluează o singură dată. proiectarea şi implementarea sistemului calității. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. momentul şi persoana care face evaluarea.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Indiferent de locul. Se evaluează numai competențele din acest modul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa țiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. prin fişe individualizate. volumul şi nivelul de cunoştințe. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. deosebită în realizarea corespunzătoare a competen elor pentru viitorii asisten ț ți medicali generalişti. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. SPP. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităților privind asigurarea calității serviciilor nursing. dotarea cu material didactic. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bun ă dotare material ă Instruirea în laboratoare tehnologice are importanță .a documentației tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Cadrele didactice care asigur ă preg tirea la acest modul îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 163 .

Raspunde din punct de vedere profesional. Deontologie C1. din care 36 ore. moral si legal 3. II.MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA I.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala . Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Unitate de Competenta crt. Descrie si etica fiinta umana ca profesionala entitate biopsihosociala. competenta 41. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. cu valori si principii de viata 2.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA moral si legal Nr. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore. Raspunde din punct de vedere profesional. cu valori si principii de viata C2. . laborator tehnologic.Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III.

1. 1. .morala.devotament fata de profesie.maleficie nta. stare civila. veracitate vs. angajare). dreptate ( mod de impartire a adevarului). Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2. -eroare si greseala in nursing.3 Sisteme personale de valori: . fidelitate/co nfidentialitat e.libe rtate.independenta. . 1.2 Valori si principii etice in nursing: valori: viata.fuga de raspundere. -principii etice: binefacere vs. constiinta.4 Drepturi si libertati: . Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2. -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune. -rolul de avocat al pacientului. autonomie vs. civila.Drepturile omului. -neglijenta. .cu nevoi specifice.incredere. foaie de observatie.egalitate.Drepturile copilului. .imagine pozitiva de sine. competenta. non discr imin are. responsabilitateprofesionala.Continuturi tematice Totalitate si individualitate 1.identificare personala (CI/BI.forme de scolarizare.empatie.1 raspundere legala. 164 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . -implicarea pacientului in propria ingrijire.dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica.1 .reputatie. sinceritate. paternalism. .Drepturile pacientului.grija si afectiune.culpa.putere/loialitate si libertate profesionala.2 drept medical. deontologia actului medical.

internet. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele . -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata. inginerie genetica( genom uman si clonare). risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv).6 eugenie. media.obtinere atestat libera practica.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului. . -fisa postului. Abordare in securizant situatii de risc: 3. continuare studii). C3. 3. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent.incredere exagerata in propriile forte. familiei. -standarde de ingrijire bazate pe probitate. 3. . Acorda ingrijiri intr-un Calitate in nursing 3.participare la seminarii. SIDA) IV.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut. brosuri). -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa. conferinte. colaborare). comunitatii (pliante.acces in profesiune. avort. psihice. 3. 3.3 abuzuri: verbale. psihogena.. de institutionalizare.inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali.4 competente profesionale pe baza SPP.1 protocoale de ingrijire relatii mediu profesionale (cooperare. compasiune.oportunitati de invatare( studiu individual. medicamentoasa. specializare in munca de echipa.fizice. fecundare in vitro/in vivo. solicitudine. Bioetica 3. . . autonomie si responsabilitate) 2. terapeutic comunicare eficienta. coordonare.prezentari conunicari.statut socioprofesional.5 iatrogenie:de explorare. activa.8 Eutanasie. .implicare in cercetarea in nursing. 3.3 autorizare si acreditare: . daruire. -atitudine etica in situatii terminale. abnegatie. .autonomie si delegare in nursing. . depasirea competentelor ). sexuale.pierderea dreptului de practica. Invatare continua si perfectionare profesionala 2.

 experimenteaza problemele in globalitatea lor. elevul:  invata predominant descoperind. ca subiect matur. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 165 . in timp ce profesorul il ghideaza.  lucreaza in mod cooperativ.  nu se limiteaza doar la sala de curs. in grupuri.  se exprime in mod creativ.principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.  invata in mod activ.

Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. “Caruselul”.observarea sistematica a elevilor. durata evaluarii. 2.indiferent de locul. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. test scris. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . referat. expunerea. momentul sau persoana care face evaluarea. folii de retroproiector.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. “Bulgarele de zapada”).autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.joc de rol). 3. evaluarea altor competente nefiind relevanta. descoperirea inductiva si deductiva. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor” (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii “Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate)” (vezi Risc asumat/risc evaluat) . Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. CD-uri. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. culegeri de date etc. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1.) 2. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. observatie dirijata. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. care asigura pregatirea la acest modul .joc de rol. studiul de caz. eseuri. probe practice (studiu de caz. unitati medicale si scolare.ritmica. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. probe orale ( intrebari.recompense si competitie). activitati de predare . Pe parcursul modulului.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. ii ofera informatie “umpland vase goale”.lucru in grup “Clarificarea propriilor valori” (vezi Sisteme personale de valori) . problematizare. . fisa de lucru. cumulativa (verificari partiale. 2. 3. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. pe secvente mici) si sumativa. analiza produselor( culegeri de date). urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Phillips 6-6. metoda 6-3-5. grup de discutii. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca.munca independenta. discutii panel. coevaluarea in grupul de lucru. sinectica. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. referate.

American Nurses Association .1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 166 .1985 2. Bucuresti. ANR. Sugestii bibliografice 1. V.Codul pentru nurse .Cod de etica pentru asistenti medicali. Grup national de etica (autor colectiv) .Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. ANR. ANR..1979 6.1998 12.-Pledoarie pentru respect.Editura Albatros. Marin. Lemon-Materiale de educatie in nursing. Bucuresti. .Sara.3.A. Fry.T. CN.Editura medicala. Scripcaru.Ciornea. Dutescu.Gh.T.. Jurnalul de nursing . OMS-Regional Office for Europe. Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.Etica aplicata.1994 7.. Copenhaga.2001 5. 1996 9.Gh. Bucuresti. Editura Alternative.Bucuresti.1978 10. Miron.B.S.1995 11.Bucuresti.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul. Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. 1979 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 167 . Nicolau.1998 4. -Etos in medicina .Editura Medicala.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.Deontologie medicala.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

comunicarea diagnosticului de boala. Unitate de Competenta crt Arie de preocupari C1. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3. . II. agresivitate) 1. afiliatie ( proximitate fizica. grila de evaluare a stresului. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore.locus of control.trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii.psihosociologia spitalului(organizare administrativasociala. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala.adaptare psihofiziologica.vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping.prietenoase). traditii.imitatie.Determina 1.HTA. trauma 42.Terminologie: competenta factorii psihici factor.complianta pacientului(fuga in boala. din care 36 ore laborator tehnologic. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri.rol de bolnav si rol de pacient. autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine). Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.protectie).3 Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului: dependenta (acceptare. nevroza de spital). Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2.sanatate/boala.1.pulsiune(instinct). Psihologie in dinamica psihica. convingeri personale.separarea de habitatul personal. diagnostic de stres-clinic si de laborator.empatie. educatie intrafamiliala. factori de risc pentru profesia medicala.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala. mentalitati).4 Stres si disfunctionalitati:cauze.contact prin priviri. vertij versus manie. Comportamente protectoare si de risc.MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA I.sanogeneza. simptome psihosomatice(spasm.identificare . 1. 1. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr.retea de sprijin). raspunsuri calde. motivatia de a fi “pacient” 1.ajutor. neacceptarea bolii).exprimare medicala sanatatii/ bolii emotii.

droguri etc) 1.securitate.apelul la reteaua de suport social.comportam ente adictive( co nsum de alcool.nevoile lui Ralphafiliere.6 Adaptare la stres: i n d i v i d u a l a (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse.noutatea experientei). tutun.cresterea autocontrolului. prevenirea burn-out-ului profesional) 168 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale.

psihologia convalescentei Domeniul: ă ă tate şi asistenpedagogic ă S n ță Nivelul: 3 avansat C 3.dermatite atopice.C2.TBC.hiperperistaltism).tulburari de dinamica sexuala).Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea .dischinezii biliare.).tulburari menstruale. metabolice (anorexie. bulimie. psihologia pacientului infirm .HTA.digestive (pilorospasm. hipersecretie HCL. eruptie). HTA.stranut in salve. violente.crize de astm. urogenitale(colici renoureterale. astm bronsic. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica Tulburari functionale 1. carente afective) 1.crize anginoase.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree. accidente. colon iritabil. obezitate. 1. hiperglicemie). cutanate( prurit.constrictiepaloare/vasodilatatie-eritem cutanat).lipotimii.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa.7 Fisa biografica (traume. hiperventilatie). cardiopatie ischemica. cardiovasculare(tahicardie.

emotionala.7 Efectul placebo:variabile ale rea. ( recunoasterea. crize).Heymans induse de . supraalimentatie. terapeutica:reactii adverse.etape.negarea. emotivi) medicina 2.P.factori gravida.anxietatea. (nervosi.perfe 2. biografie: reactii la boala mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice. Sheldon(endomorf. sine) 2. accentuate(demonstrativ.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura 169 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . contraindicatii ale E.psihologia extrafamiliali. comportamentala.3 Particularitati psihofiziologice Modalitati de optimizare a actului de ingrijire legate de varsta si 3. informare. postoperator atletic). colerici.interventii Tipologii constitutionale psihologice :Kretschmer(picnic. exaltarea Personalitati Eului. posibilitati de persoanei cu disabilitati. presiuni).hiperpe 2.lehuza). ectomorf). Wiersma. sedentarism. sociala.resemnarea).reculul insertie/reinsertie sanguinici. anxiosi. necunoscut.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: sex ( stadii. sociala.contagiunea informationala.psihica.extravert).2 Dimensiuni tipologice in alternativa). leptosom.6 Psihologia medicamentului si complianta rseverenti.ideea de Tipurile psihologice si boala prejudiciu. precoce si tardiv. La Senne boala :tulburari nevrotice.evaziunea. regresia afectiva si apatici). sentimentali. asistenta medicala.5 Transformari psihocomportamentale (introvet. indicatii si imagine de sine si detaliile corporale ( stima de pacientului/medicului.distimici.dependenta hiperexacti. de rol .flegmatici. in preoperator. fumat/droguri. mediu.bunuri si servicii .teama de C(elemente caracteristice). (pacienta.ignora 2. mezomorf.capacitate de functionare fizica.reducerea/ pierderea 2.1 Tip de personalitate:A si timpului de contact cu lumea. pasionali. medicamentoasa. Corelate psihologice ale bolii Eysenck 2.amorfi. indicatori de calitate a vietii( stare de psihologia medicala a femeii bine. hipertimici. noutatea anesteziei). exaltati. prescrierea medicametelor( limite.

 elevul invata in mod activ.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. terapie prin joc.calitatii vietii IV. de mediu stabil).necritica sau judicativa. lipsa de tact. 3.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal.confuzie.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri. incredere si confidentialitae in actul ingrijirii. autoculpabilizarii.resemnare. tutun).10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare. 3. in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului). comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere . sustinere in faza de negare.alcool. dar ferma).6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista. 3. ascultare empatica. . Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3. combaterea inchiderii in sine . Psihoterapie 3.acc traditii . 3. automonitorizarea comportamentelor legate de consum. in 3.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia. a negarii. detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii. menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste. autovalorizare. siguranta protectie. crearea unui mediu e suport social si spiritual.automedicatie.gandire pozitiva.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional. sustinere in acceptarea bolii.  lucreaza in mod cooperativ. in recidiva sau stadiu terminal(sustinere . gandurilor. 3. presiuni. verbalizarea sentimentelor si trairilor.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane).11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective. de persoane. cresterea motivatiei pentru schimbare.suport emotional) 3. favorizarea exteriorizarii emotiilor.obiceiuri . dezvoltarea resurselor fizice conservate. in timp ce profesorul il ghideaza. persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  elevul invata predominant descoperind.

 gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. ca subiect matur.  nu se limiteaza doar la sala de curs.grupuri.  experimenteaza problemele in globalitatea lor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 170 .  i se permite sa se exprime in mod creativ.

Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. coevaluarea in grupul de lucru. cumulativa (verificari partiale.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. ii ofera informatie “umpland vase goale”. descoperirea inductiva si deductiva. momentul sau persoana care face evaluarea. “Bulgarele de zapada”). analiza produselor( culegeri de date). Grup de discutii : “Ideea de prejudiciu in actul chirurgical” Test scris :”Modalitati de crestere a compliantei pacientului”. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. “Caruselul”. pe secvente mai mari) Cadrele didactice. probe orale ( intrebari.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. joc de rol. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. referate. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. Problema reala: interventia chirurgicala.indiferent de locul.urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. activitati de predare . evaluarea altor competente nefiind relevanta. Pe parcursul modulului. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica. durata evaluarii. eseuri. care asigura pregatirea la acest modul .invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. • sau sumativa. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala.munca independenta. 3. 2. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.ritmica. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. 2. pe secvente mici).recompense si competitie). Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. probe practice (studiu de caz. unitati medicale si scolare. urmarindu- .observarea sistematica a elevilor . numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. Practic: “Studiu de cazReactia la boala”. Se evalueaza numai competentele din acest modul. studiul de caz. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme .) 2. fisa de lucru. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. Ex. test scris. observatie dirijata.joc de rol).bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. unitati medicale.utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta. grup de discutii. expunerea. referat. 3. problematizare. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:”Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste” Eseu (max.250 cuvinte):”Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)” 3. pentru a obtine acelasi nivel de performanta .

teste psihologice. Sugestii bibliografice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 171 . Phillips 6-6. sinectica. d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. metoda 6-3-5. folii de retroproiector.se aplicarea cunostintelor la probleme reale.etc. 4. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. discutii panel. CD-uri. V.

Bradu-Iamandescu. Editura Polirom. 1999 6. Rascanu.Psihologia medicala.Editura Societatea Stiinta si tehnica.I. Lupu.I.A..1998 2.I .-Tratat de psihologie medicala.teorie si aplicatii. Neculau.Sociologie medicala. Bucuresti. Athanasiu. 2005 5.1995 3. Bucuresti.vol I.1. Bucuresti.I.Editura Infomedica.I .Buzducea.-Psihologie medicala si asistenta sociala.Psihologie sociala.(coord). 2002 7. Mitrofan.Psihologia pierderii si terapia durerii. 1996 172 . 2003 4. Iasi.Manual de psihologie medicala. Bradu-Iamandescu..Editura Polirom.Zanc.Bucuresti.Editura Infomedica.. Bucuresti.R.Dinamica psihosociala a practicii medicale. Bradu-Iamandescu.Editura Oscar Print.. 1996 8.D. Editura Sper..I.A. Editura Infomedica. Bucuresti.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

caracter national si universal. Utilizeaza comunicarea didactica 3. 1. principiul accesibilitatii cunostintelor. Modulul are alocate un numar de 60 ore. stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti). Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr. deprinderi. rol.ale formarii (atitudini.obiectiv.psihomotor). transmitere de norme etice. Stadialitate 1. din care 36 ore laborator tehnologic. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III.6 ideal educational -dimensiune sociala. .juridica. II. 1. predispozitii ereditare.3 educatie -concept. achizitii ale invatarii( in plan cognitiv. moral-civica.nisa de dezvoltare. stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani). afectiv.invatarii. functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa. profesionala. pedagogica.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale. psihologica. caracter necesar.laturi (intelectuala . ca actiune sociala specifica. 1.MODULUL 43: PEDAGOGIE I.priceperi si deprinderi).5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani).religioasa. igienosanitara). permanent.estetica.transmitere de informatii. Evidentiaza rolul educatiei.tehnologica.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti. capacitati.priceperilor si . 1. Evidentiaza rolul educatiei .8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica.fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC. in dezvoltarea personalitatii 2.1 ereditate -concept. in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1. Pedagogie Competenta C1.caracter social-istoric. temperamentele si abordarea psihopedagogica. Demers educational 1. caracteristici: specific umane.2 mediu. obiective . 1. particularitati anatomo. Unitate de crt competenta 43.distal. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie. ca actiune sociala specifica.asimilare de cunostinte. respectarea particularitatilor individuale si de varsta.proximal.experiente.

evaluar e.deprinderilor. principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.) 173 . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist invatare . principiul participarii active a elevului la procesul de predare.

comunicare didactica . psihocomportamentale psihosociale.3 tip de evaluare: ritmica. lucrari practice.caracteristici (dimensiune explicativa.recompensa meritata).4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa.temeinice. Rolul educatorului: 3. memorare. autoevaluare.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme. teste docimologice. tipuri de relatii profesor-elev). subiectiva. parinte singur. elemente componente) Adaptarea evaluarii 3.nonverbala.6 formare intelectuala: atentie. personalizarea comunicarii). distorsiune. inteligenta. mese rotunde). lucrul in grup) 3.4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului. democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare.accidentala.relatii deficitare elevprofesor. Creativitate 3. .invatare. 3. de natura pedagogica-calitatea actului de predare.spirit de independenta. consecinte pedagogice. blocaj.memorie de lunga durata. factori: accelerarea schimbarilor. OSP necorespunzatoare. utilizarea timpului liber.implicatii psihopedagogice. Strategii de formare si educatie 2. observare si apreciere verbala. 2. multiplicarea profesiunilor. informala. cursuri perfectionare.explozie demografica. pericolul transferului de autoritate. evaluare subiectiva. nivel de aspiratii. verificare prin lucrari practice. cumulativa. evolutia tehnologiei.cod personal.formala.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca. filtrare mesaje). conferinte. extraeducationale-munca intelectuala.2 proiect tehnologie didactica (obiective.continua. conditii ale memorarii facile.C2. motivatie si vointa. conditii precare.Aplica metodologia invatarii si studiului individual Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă . simpozioane. 2. pedagogicecurriculum neadaptat.baza tehnico-materiala necorespunzatoare.stil de predare. chestionare orala.5 educatie interculturala concept. instrumentala. sumativa. distanta. de natura psihofiziologica-stare de sanatate. extrinseca. nonformala. .1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic. didactica C3. de tip algoritmizat. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare: comunicarea 2. 3.1 educatie . paravebala. competenta si tact pedagogic.verbala.conditii bune de viata. psihofiziologicetulburari fiziologice.schema comunicarii (factori.2 obiective: dobandirea autonomiei formative. logica pedagogica.capacitati psihologice. Educatia adultului 2.bruiaj. . Comunicare .autocontrolat). crearea unui stil de munca activ. cauze insucces:familiale: familii dezorganizate. training.

3.7 creativitate umana: factori intelectuali. de incubatie. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 174 . volumul. factori sociali. de verificare. etape-perioada de preparare. de iluminare. experientei.

descoperirea inductiva si deductiva. Se evalueaza numai competentele din acest modul. activitati de predare . • lucreaza in mod cooperativ. analiza produselor ( culegeri de date). test scris. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. 3. 3. ii ofera informatie “umpland vase goale”. coevaluarea in grupul de lucru. in timp ce profesorul il ghideaza.eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit). pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. grup de discutii. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . referate. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind.indiferent de locul.munca independenta. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. problematizare.recompense si competitie). Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. • sumativa. observatie dirijata. probe practice (studiu de caz. • nu se limiteaza doar la sala de curs. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. cumulativa (verificari partiale. probe orale ( intrebari. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. referat. • i se permite sa se exprime in mod creativ.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. momentul sau persoana care face evaluarea. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. 2. 2. fisa de lucru. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). • experimenteaza problemele in globalitatea lor. eseuri.observarea sistematica a elevilor . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. • elevul invata in mod activ.IV. expunerea.) 2. “Bulgarele de zapada”). unitati medicale si scolare.joc de rol).ritmica. care asigura pregatirea la acest modul .joc de rol. “Caruselul”. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: . durata evaluarii. Pe parcursul modulului. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. evaluarea altor competente nefiind relevanta. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. ca subiect matur. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. pe secvente mici). studiul de caz. in grupuri.

Phillips 6-6. 3.metoda 6-3-5.sinectica.. . . . Exemple de teme pentru aplicatii: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 175 .brainstorming.discutii panel. .

proiecte de tehnologie didactica etc.5 ori mai repede decat verbalul” (vezi Comunicarea) .lucru pe grupe “Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana?” (vezi Creativitatea) . CD-uri.grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.si nonverbalul sunt codificate de 4. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 176 .“Argumentati de ce para. folii de retroproiector.

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr. Explica metodele. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. pentru calificarea asistent medical generalist. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Unitatea de Competente crt. invatamant clinic. Cercetare in C. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. Descrie principalele nursing domenii ale cercetarii in nursing Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.Modulul 44: CERCETARE IN NURSING  Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III. . Concepe un proiect de cercetare in nursing.2.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Explica metodele. competenta 44.1. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. 2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii. 3.

Observatia clinica: definitie. Tehnici si instrumente: 2. Metode de cercetare: 1.3. 1.1. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale. 1. cu intrebari inchise/deschise.2. 177 . nivelul educational etc. socio-economica. sexul. alterarea stimei de sine. conditiilor de mediu. 2. investigatii etc. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata. 2. analize. de transfer. motivatia pacientului.2.1. obisnuintelor familiale etc. consum de droguri. 1.Continuturi Domenii: 1. 1. planificarea examinarilor periodice etc. 1.4. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie. Interviul direct-indirect. 1.1.2. etc. foaie de observatie.3. sedentarismul. varsta. Experimentul natural: definitie. Ancheta demografica. de iesire din spital. rezultate. conditii. clinic. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere. conditii etc. fumatul.

scheme. 2.3. exercitiul. observatia. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei. Analiza si interpretarea datelor: subiective.  Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. discutiile si lucrul in grup. Concepe un proiect de cercetare in nursing. alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). SPP-ul stabileste un nivel national. dotarea cu material didactic. obiective. conversatia. C. volumul si nivelul de cunostinte.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. semne clinice etc. . In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. care respecta anonimatul persoanelor. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING.elevii au stiluri diferite de invatare . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.uri. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. folii de retroproiector.C. stabilirea ipotezelor de lucru. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren. 4. munca independenta. Indiferent de locul. comun de performanta. a confidentialitatii informatiilor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. sondajul de opinie. dezbaterea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.D . 3. momentul si persoana care face evaluarea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. compararea. simularea. Chestionarul cu intrebari standardizate. efortul cercetatorului etc. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. studiul de caz. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. la procesul de invatare .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii.

iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). 178 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Cadrele didactice. test scris. evaluarea altor competente nefiind relevanta.Se evalueaza numai competentele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. pentru verificarea atingerii competentelor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

invatamant clinic.1. Semne şi simptome prezente în afecțiunile ginecologice. caracterul scurgerilor. 3. crt. subacuta. menometroragia. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ginecologice.1. Leucoreea: debut. Principalele afecțiuni ginecologice. 1. Bartholonita: definiție. 2. cantitatea. ginecologic e Unitate de Conținuturi 1. hemoragii care survin în copilărie. 1.1. Sindromul intermenstrual.2. 1. 5. Lista competențelor specifice unității de competență corespunzătoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. usturimi la sfârşitul micțiunii. 1. simptomatologie. . 4. polimenoreea. Tulburări în exces: menoragia (hipermenoreea). circumstanțe de apariție. Aplică intervenții proprii şi delegate. arsuri. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. Vulvovaginite: definiție. 2. evoluție.2.3. factori provocatori sau paleativi. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).1.2. simptomatologie.1. 2. Tulburările ciclului menstrual. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. aspectul sângelui. ritmul şi durerea asociată. GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE face parte din preg ătirea specifică din anul III. 2. investigații. Hemoragia: cauze generala şi locale. 1. etiopatogenie. Infecțiile aparatului genital feminin. Competenț e C.1. 1. timpul de apariție şi durata. dispareunie. evoluție. cronică). principii de tratament. etiopatogenie. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. În modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. Ginecologie Analizează semnele şi şi simptomele nursing în ginecologie specifice afecțiunilor . Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing)la pacientele cu afecțiuni ginecologice. localizare şi iradiere. Tulburări în minus: hipomenoreea. acută. 1.1. în perioada pubertară şi la femeia în plină activitate genitală.1. semestrul I. metroragia. Durerea pelvină: intensitate (supraacută.Modulul: 45. semne funcționale asociate (prurit. amenoreea. dispareunia. algii pelviene. investigații.1. principii de tratament.4. oligomenoreea.1. competență 45. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Nr.3.

simptomatologie.1. displazii i cervicale: n Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 179 . Cervicite d iție. evoluție.1. cervicale) şi f 2.3. Boala inflamatorie pelvină (BIP): definiție.2. (metrite e investigații. etiopatogenie.4. principii de tratament.

Menopauza: definiție. 2. investigații.2. bilete de ieşire din spital şi buletine de analiză.2.definiție. tumori secretante. 2. 1. Sterilitatea şi infertilitatea. evoluție şi pronostic. Patologia sânului. Incontinența urinară la femeie: cauze. tratament.2.3. tratament. 2. investigații.1. morfopatologie. screening-ul cancerului mamar. . evoluție.2.6. semne şi simptome. tratament.2.1.2. tumori ovariene benigne. stadializare. Tumori maligne: leziuni precanceroase. investigații. implicații psihologice. C. Deviații uterine. simptomatologie şi investigații. simptomatologie. etiologie.5. principii de tratament. investigații.5.4. evoluție şi complicații. principii de tratament. Prolapsul genital . Contracepția hormonală. cancerul de ovar: clasificare. tratament. manifestări clinice.1. evoluție. 2. cancerul de col şi corp uterin. Tulburări de statică uterină şi incontinența urinară definiție. (nursing) la pedagogic Nivelul: 3 avansat ă observați pacientele e.5. investigații.3. Tumori ale aparatului genital. Patologia netumorală. 2.3. Sterilitatea conjugală. Cancerul de sân. 2. 2. cu cercetare afecțiuni a ginecologic documen e. telor medicale (foaia de observați e clinică. manifestări. Tumori benigne: fibromul uterin.3. 2. Contracepția şi planificarea familială. 2.3. clasificarea stadială. dependență Elaborează (date şi subiectiv planul de stabileşte e/obiecti îngrijire diagnosticu ve) prin l diverse de îngrijire metode: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță interviu. 2. Etiopatogenie. principii de tratament. Dispozitivul intrauterin (DIU). terapia de substituție. 2.2. 2. Identifică Culegere probleme a de de date C.2. Definirea termenilor. Definiție.etiopatogenie. Metode locale şi de barieră. tratamentul.

sângerare uterină.5 Diagnostic de îngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependență). cronică). în ce măsură?.1. Probleme de dependență: durere (supraacută. 1. 2. Analiza şi sistematizarea datelor semnificative.3. 2. inapetență. lipsă de cunostințe. pulsului. stress. confort asigurat. eliminări urinare şi intestinale normale. participarea la examenul clinic general şi ginecologic.2. rănire. Manifestări de dependență: nervozitate. alimentație şi hidratare corespunzătoare. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 180 . sentiment de utilitate. amețeli. ce se poate face?. iritabilitate. T0 în limite normale. Independența/dependența. 2. Manifestări de independență: stare de conştieță prezentă. lipsa scurgerilor vaginale. 2. performanță. respirației. observabilitate (cine?. mediu şi lung). ce?.scrisori şi trimiteri medicale. hipertermie sau hipotermie. mobilitate limitată. rețete. Surse de dificultate: anxietate. tensiunii arteriale. comunicare eficientă la nivel motor şi afectiv. discuții cu membrii echipei de îngrijire şi aparținătorii. cum?. postură inadecvată. somn şi odihnă suficiente. 2. TA. vulnerabilitate crescută față de infecții. realism. absența durerii. acută.4. R. circulație inadecvată. proces infecțios. carnet de sănătate). măsurarea temperaturii. fatigabilitate. obiective pe termen scurt. 2. P. mobilitate păstrată. Obiectivul nursing: specificitate. subacută. implicare. când?.

(nursing).1. seringi de mărimi diferite. Examene de laborator: examenul secreției cervicovaginale (bacteriologic şi parazitologic. Examene imagistice: ecografia.2. soluții anestezice. celioscopia. 2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. 3. 2. 3. chiurete. histerometru. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă 2. 3. evitarea spălăturilor. examenul citotumoral Babeş-Papanicolau. valve vaginale. odiston. Pregătirea pacientei. Resurse materiale. medicamente antihistaminice. albastru de toluidină etc. 3. 1. rezonanța magnetică nucleară (RMN). pregătirea pentru mici intervenții ginecologice. asigurarea confortului psihic. ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0. 2. explicații. tomografia . supravegherea scurgerilor vaginale. Pregătirea psihică: informare. examenul citohormonal. histeropaque. Aplică intervențiile proprii şi delegate. administrarea tratamentului general şi local.). studiul glerei. soluții dezinfectante. hidratare şi alimentare.1. substanțe de contrast (omnipaque.2.1. a stării de conştiență. 2. foarfece. recipiente pentru produsele recoltate. supravegherea eliminărilor. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. a raportului sexual şi a administrării medicamentelor local. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. spatula Ayre.3. 3.2. 1. Materiale: tampoane. Instrumente: specul bivalv. câmpuri. respectarea pudorii). pense pentru col. mobilizare.81 mm. asigurarea poziției adecvate.1. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii. stabilirea momentului optim. Investigații. C. nitrat de argint 5%.1. lame. aparat Schultze. aparat pentru insuflație. bisturiu. histeroscop.1.2. educa ie. pense porttampon lungi. lamele.1. prevenirea complicațiilor. soluții pentru investigații (acid acetic 3%. ț 2.1. obținerea colaborării şi acordului. toaleta locală. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. igienă. electrocauter. histerosalpingografia. Intervenții specifice. colposcop. Lugol.4. 1. Examene endoscopice: histeroscopia. dozări hormonale în sânge şi urină. profilaxia infecțiilor. celioscop. manuşi. comprese. determinarea PHului vaginal. colposcopia. pense pentru biopsie.

incidente şi accidente. scop.computerizată (TC).2. tehnica efectuării puncției (rolul asistentei). scop. termografia.2.2. Curba termică bazală. 3.4. Alte investigații. pregătirea 181 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Histerometria: indicații/contraindicații. Puncția vaginală (culdopunc ia): ț definiție.1. pregătirea produsului pentru examen. 3. materiale necesare. 3. incidente. pregătirea pacientei. cervix-col.1. accidente.2. vagin. locul recoltării (vulvă. endometru). reorganizarea locului de muncă. notarea în foaia de observație. galactografia. indicații/contraindicații. xerografia. Intervenții ginecologice. scop. conduită. mamografia. supravegherea după puncție. Chiuretajul uterin: definiție. 3. Biopsia: definiție.

deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. reluării tranzitului intestinal. Pregătirea generală. Pregătirea specială: aseptizarea cavității vaginale (spălare. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. incidente.2.1. contraindicații. Supravegherea faciesului. Pregătirea preoperatorie. 1. examenul secreției vaginale. Pregătirea în urgențe: sarcina ectopică. recoltarea fragmentelor pentru examinare şi trimitere la laborator. observarea aspectului.3.1. 3. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna materialelor şi a pacientei. susținerea psihică în intervențiile mutilante.manifestări de dependență care se mențin sau apărute î perioada îngrijirii. 3. reorganizarea locului de muncă. pregătirea câmpului operator. 3.3. Realizate . 1. indicații şi contraindicații. 3. supravegherea pansamentului.3.3. 3. Supravegherea postanestezică. Transportul la salon.2. rolul asistentei în timpul tehnicii.4. mobilizarea. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe.4. meşare). 3.4. Reformularea obiectivelor . notarea în foaia de observație.3. necrobioza fibromului uterin. Tamponamentul vaginal: indicații. Îngrijirea postoperatorie. combaterea durerii. particularitățile grupului de elevi instruiți. 3. montarea sondei). Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. supravegherea după intervenție. executarea tehnicii. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.5. a diurezei. lichidului eliminat. .2. 3. Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE.1. scop. pregătirea pacientei. 3.4. Nerealizate . Obiective stabilite: 1. bilanțul stării de sănătate şi investigații obligatorii. supravegherea funcțiilor vitale. 3.4.C. poziția în pat. 3. dotarea cu material didactic. educarea pacientei în vederea externării. stări abdominale. reluarea alimentației.2.manifestări de dependență absente sau ameliorate. prevenirea complicațiilor postoperatorii. îndepărtarea pilozității. tehnică. observarea conținutului extras.3.2. 2. chistul de ovar torsionat. materiale necesare.3.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. Spălătura vaginală: definiție. accidente. satisfacția pacientului.

creativitatea si capacitatea de a lua decizii. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. cd-uri. instrumente şi materiale sanitare. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. munca independentă. observația. exercițiul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 182 .conversația.dotare materială. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. casete video. scheme. mulaje. folii de retroproiector. simularea. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.

planuri de educa ție. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. . fişe de lucru. fişe de lucru. proiectul. coevaluarea în grupul de lucru. . demonstrația. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. investigația.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. ri. test scris. studiu de caz. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). proiect de activitate. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . compararea. fişe de lucru.elevii au stiluri diferite de învățare . tema în clasă. plan de îngrijire. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomandă următoarele metode: observația. problematizarea.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. descoperirea. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. . evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. plan de îngrijire). simul ă aplicații pe caz concret. planuri de îngrijire. probe practice (demonstrație. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 183 .

2. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. invatamant clinic.1. sângerare. Participă la identificarea şi supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Obstetrică aparatul şi genital nursing in feminin şi obstetrica bazinul obstetrical. travaliu precipitat şi naştere la domiciliu sau în ambulanță. lăuzei şi nounăscutului.Modulul 46: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC Ă Modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ face parte din pregătirea specifică din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. 3. Supraveghează perioada de lăuzire si revenirea femeii în familie. Unitate Competenț de e crt. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii. 2. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ C.semne şi simptome de sarcină. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. În modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competență tehnică specializată OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore. competență Descrie 46. Modulul cuprins în curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar având în vedere domeniul vast în care acesta poate s lucreze fiind pus în situa ă ția de a îndeplini unele din atribuțiile moaşei în situații limită (izolare geografică. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Supraveghează travaliul normal. Analizează Nr. naşterea normală şi nou-născutul în cazuri de urgență 4. 5. C. înzăpezire. inundații. Pregătirea moaşelor prin programe speciale reduce parțial competențele asistentului medical generalist în domeniul îngrijirii gravidei. . eclampsie). mai ales în maternitate.

tuberozitatea ischiatica. vaginul. Bazinul moale .Noțiuni de anatomie a aparatului genital 1. 3. nidatia. stramtorile bazinului. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 184 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Fecundatia. nastrea naturala 2. uterul.1.2.1 Organele genitale externe: vulva 1.2. F u nctiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului.Organele genitale: inerne: ovarul. spina iliaca antero-superioara.Conținuturi 1.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou. 2. linia arcuata). simfiza pubiana si arcul pubian. articulatia sacroiliaca.Modificarile organismului in timpul sarcinii. 1.Glanda mamara . diametrele. rol. Bazinul osos: alcatuire.1.1. 3. 3.4. Functiile vaginului.2.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2.5. loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii. trompa. migratia. organ de copulatie si de trecere a fatului. 1. 2 . 2. promontoriu. Bazinul obstetrical. loc d e f e c u n d a t i e .planseul pelviperineal. 3 .Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2.descriere. iminenta ilio-pectinee. repere obstetricale (creasta iliaca.

miscari fetale. Trimestr ul II amenor ee.1. modifica ri de forma si volum ale uterului. semne digestiv e.3. modifica ri de consiste nta. tulburari neurovegetati ve diminua te. manifes tari neurops ihice.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă modificările organismul ui in timpul sarcinii.2. 2. Sarcina normala semne si simptome 2. crestere a in volum a uterului. semne urinare. . Supraveghe ază travaliul normal. 2. bataile cordului fetal.Modifi cari locale 2. semne si simptome de sarcina C.3.Trim estrul I: amenor eea. crestere a excitabilit atii si contractili tatii. naşterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta 1.2.T rime strul III uter marit de volu m.

2. 3.1. aspectul lichidului amniotic.Investigatii paraclinice in sarcina. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase. 2. 1.1. Consultatiile prenatale din trimestrul II. pulsului. temperaturii. arsura epigastrica. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4.Pregatirea gravidei ptr.2.1. igiena muncii. 3.2. hemoroizi si varice.Igiena sarcinii. 4. eliminarea dopului gelatinos. pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). Medicamentele si sarcina. manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler. 3.4. deschidera colului. asigurarea materialelor pentru primirea copilului. observarea comportamentului. Adaptarea la rolul de mama.c. 4.1.2. sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale.3. igiena vestimentara si corporala.3.Educatia gravidei. 2.4.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice.Schema repetării testelor de laborator. bataile cordului fetal. nastere 1. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza. supavegerea b.f.Supravegherea prenatala 3. Conduita in perioada de dilatatie. III 3.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei . ingrijirea copilului. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 185 . sangerarea gingiilor. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu . ecografia.4. semne de suferinta fetala.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu grețurile şi vărsăturile.1. alimentatia. deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii.3.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii. modificarea caracteristicilor contractiilor. 3.4. teste de laborator initiale.2.miscari fetale active. examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc.1. examenul general pe aparate.4. 3. 2. activitatea.zisa pentru nastere 2. 3. respectarea asepsiei si antisepsiei. parti mici fetale palpabile. nasterea.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia.1. controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator. starea membranelor si colului. constipatia. Perioadele si timpii nasterii 3.

definitie. involutia uterina.Lauzia fiziologica . pensarea. Perioadel e lauziei (imediata . 3.C. supraveg herea functiilor vitale. ligaturarea şi secționarea cordonului. . intocmir ea planului de ingrijire. 4.5. secretia lactata culegere a datelor. perioada a IV-a. plaga ombilicală. Participă la identificare a şi supraveghe rea gravidelor cu risc obstetrical 3. tardiva. stabilirea scorului APGAR.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere. asfixia albastră. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță propriupedagogic Nivelul: 3 avansat ă zisa.îngrijiri în primele ore şi primele ore şi primele zile după externare: alimentația şi igiena. profilapsia oftalmiei. . refacere a fiziologic a si anatomic aa organism ului matern).4. albă. 1. Primele îngrijiri acordate nou-născutului in sala de naştere: dezobstrucția. 2.4. Supraveghe ază perioada de lauzie si revenirea in familie. Suprave gherea manifest arilor lauziei: scurgere a lohiilor. cântărire şi măsurare. identificarea malformațiilor. C.Educar ea lauzei . identifica rea eventual elor problem e. traumatisme obstetricale.îngrijiri în apnee tranzitorie.

mola hidatiforma. prevenirea complicatiilor post . alimentatia lauzei. 1.8.Hemoragiile din sarcina.5.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI.Disgravidia precoce: ptialismul.pentru autoingrijire:igiena corporala si locala.Anomalii de numar.Boli proprii sarcinii.11. sarcina extrauterina.4.7. parinti cu deficiente senzoriale si motorii. 1. 1. 1.2. antecedente obstetricale si ginecologice. tabagism. varsaturile incoercibile.Interventiile chirurgicale si sarcina. 1.1. Patologia anexelor fetale. reluarea activitatii fizice si sexuale. cauze. 1. 4. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani.3.partum. 1.5. 1. 1. inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice. distocii osoase. 1. bolile renale.Anomalii de durata a gestatiei. bolile infectioase. Plan de educatie.2. adaptarea copiilor existenti.4.4.3.noțiuni sumare. Sarcina patologica 1. consum de droguri).1.3.5. bolile respiratorii. 1.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB. adaptarea bunicilor. Distocii de dinamica si dilatație .Preeclampsia si eclampsia. placenta praevia. 1. intoxicatii cronice (alcoolism. bolile endocrine. 1. multiparitatea.2. 1. moartea fătului in uter. 1. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 186 .1.2. bolile hematologice. primele ingrijiri acordate nounascutului prematur. diabetul. abruptio placentae ruptura uterină. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile. 1.1.Suferinta fetala. 1.Influenta sarcinii asupra bolii şi a bolii asupra sarcinii.Hemoragii din prima jumatate: avortul.6. masuri contraceptive. sifilisul si gonoreea. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere.10.Nasterea prematura: definitie.9.Sarcina prelungita -suferinta fetala.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina). igiena sanilor si a alaptarii.

demonstra ția. 3. risc de anemie. risc de sangerare.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile).7. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Planul de ingrijire pentru: 3. dotarea cu material didactic. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. dispnee. 3.Placenta praevia. 3. compararea. simulări. Asistentul medical generalist lucreaz ăal ă turi de medicul de familie care are responsabilit ăți deosebite în supravegherea standard şi special ă gravidei în perioada a prenatal ă şi postpartum (de lăuzie) la domiciliu precum şi a nou-născutului.Hemoragiile postpartum.4. munca . problematizarea. 3. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. edeme.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie).Ruptura prematura a membranelor.3.8.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara).elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. particularitățile grupului de elevi instruiți. alterarea echilibrului hidroelectrolitic. Cadrul didactic trebuie s ă structureze con ținuturile astfel încât s -i ă permit ă elevului s ă -şi însuşeasc ă baza de cunoştin țe care s ă-l ajute la dobândirea competen țelor stabilite având în vedere num ă relativ mic de ore rul teoretice şi preg ătire practic ă.6. ceea ce presupune cunoştințe şi abilități în domeniu. Se recomand ă urm toarele metode: observa ția. plan de îngrijire. albuminurie. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. varsaturi incoercibile.2. conversația.Nasterea prematura. aplicații pe caz concret. Probleme de ingrijire: hipersalivatie. 3.elevii au stiluri diferite de învățare.5. ă descoperirea. . sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. . plan de educație. proiect de activitate. 3. HTA. 3. Instruirea se va realiza în s lile de demonstra ție şi în unit ăți sanitare cu o ă buna dotare material ă Instruirea . În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.Prolabare de cordon. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. 3. fişe de lucru. .1. risc inalt de pierdere a starii de constienta. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. observația. casete video. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. creativitatea si capacitatea de a lua decizii. În cadrul pregătiri practice din spital. instrumente si materiale sanitare. să ia decizii corecte. formatorul va alege cazuri tipice care să-i permită elevului să analizeze. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 187 . exercițiul. folii de retroproiector.independentă. cd-uri. simularea. mulaje. scheme. să-şi manifeste spiritul critic şi creativ.

Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. fişe de lucru.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. plan de îngrijire. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. investigația. tema în clasă. insistânduse asupra situațiilor în care asistentul medical generalist este pus în situația să hotărască şi să acționeze singur. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. . Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. proiectul. studiu de caz. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. test scris. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. coevaluarea în grupul de lucru. probe practice (demonstrație. joc de rol). observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 188 .

Analizeaza . Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului semnele si simptomele afectiunilor copilului Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. 2. competenta 47. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. C. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. pentru calificarea asistent medical generalist. invatamant clinic. 5. Aplica interventiile proprii si delegate. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III.Modulul 47: PUERICULTURA.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing).1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. In modulul PUERICULTURA.2. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. 4. Puericultura. 6. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. Unitatea de Competente crt. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC  Nota introductiva Modulul PUERICULTURA. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA. 3. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA.

Continuturi 1. dentitia de lapte si definitiva) 2. Dezvoltarea psihomotorie . cifoza. 2. imunitate pasiva.2.3. semn Chwostec. diversificarea alimentatiei sugarului) 2. tuse. disfagie. expectoratie. scolioza. atonie musculara. uscaciunea tegumentelor. ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice. tiraj. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical. determinarea scorului Apgar reflexe arhaice. calendarul imunizarilor) 3. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii.etapele dezvoltarii psihomotorii 3. paloare persistenta. craniotabes. Programul de imunizari si profilaxie 3. cianoza. persistenta pliului cutanat. criza genitala a nounascutu. Semne si simptome: dispnee.2. Principalele etape de crestere si dezvoltare. hipotonie musculara. imunitate activa. cantarire. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. cresterea ponderala. Alimentatia ( alimentatia naturala. alimentatia mixta.1.1. wheezing 189 . alimaenatatia artificiala. eritem fesier febra tranzitorie) 1. matanii costale. genuvalgum/varum. scaderea fiziologica in greutate. edeme de foame.2.1. eritem fesier. Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1. masurare) 1. Calendarul imunizarilor (imunitate. apnee. cresterea staturala.

2. jugulare turgescente. gingivoragii etc. Afectiuni ale sangelui: anemii. suflu sistolic. dureri abdominale. hiper/hipotensiune.3. paralizia flasca. purpura epistaxis. amigdalite 2. stenoza valvulara. embolia. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism. enurezis. leucemii. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica. convulsii tonicoclonice.A. simptomatologie. talasemie. polakiurie. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar. anemii 2.polipnee.A.3. varsaturi. handicap motor si psihic 2. melena.4.5. hemoragia cerebromeningeala 2. junghi toracic.D. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi C. colaps vascular 2. glomerulonefrita 2. ascita. disartrie. I. diabet zaharat C. sindromul dureros abdominal. pericardita. tenesme vezicale. Afectiuni digestive si glandele anexe: B. Afectiunile copilului ( definitie. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia. epilepsie. principii de tratament) 2. hepetomegalie.7.1. anorexie..R.. parazitoze intestinale. diaree. sindroame hemoragice. investigatii. malabsorbtie. hepatite 2.6. convulsii tonice. insuficienta cardiaca. pleurezie ortopnee.8. apetit exagerat. hidronefroza. disurie.4. astm bronsic. contuzie. hipo/hipercorticism. hematurie. avitaminoze 2. hemofilie.9. oligurie. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing) . echimoza. deshidratare. tahicardie. gastroenterita acuta. etiopatogenie.2. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica. Afectiuni ale SNC: convulsii. petesii.

mobilizare. alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ. a starii de constienta. diaree.3. alimentatie exagerata cantitativ/calitativ.2. profilaxia infectiilor. deficit de cunostinte.1. discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2. alimentare. supravegherea functiilor vegetative. interviu apartinatori/copil. Interventii proprii: comunicare. obstructia cailor respiratori. manifestari de independenta 2. profilaxie. alterarea tegumentelor si mucoaselor. surse de dificultate: fizica. cercetare documente medicale.specificitate. prevenirea complicatiilor 3. realism. alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. comunicare ineficienta la nivel intelectual. igiena. risc de accidente. observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale. Modalitati de culegere de date: observatia clinica. dezinteres fata de masurile de igiena. Interventii: 3. sociologica. vulnerabilitate. educatie 190 . performanta. comunicare ineficienta la nivel afectiv.1. implicare. lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. psihologica. deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive. manifestari de dependenta 2. Criterii .Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. hidratare.

2. explicatii.P.D. medicamente. camp operator 3.2. incubatoare cort de oxigen etc 1. substante de contrast 2. Evalueaza rezultatele ingrijirilor 1.5.copil/apartinatori 3.1.6. atela pentru imobilizat bratul. ace punctie. nerealizate. seringa Guyon. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului  Sugestii metodologice Modulul „PUERICULTURA. aerosoli. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. sonda de aspiratie. solutii perfuzabile. solutii de spalaturi. Aplica interventii proprii si 1. paracenteza. realizate.manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2. probe functionale respiratorii. tampoane. aspirator de secretii. sonda Nelaton.1. trusa perfuzie. pregatirea pentru investigatii si analize. Pregatirea psihica: informare.1. Materiale . administrarea tratamentului general si local 1. sursa delegate oxigen. Resurse materiale: C. branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii. punctie rahidiana..2. recoltarea sputei/urinei/materii fecale.manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2. aspirarea secretiilor orofaringiene instalatii. ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1.1. Instrumente: apasator de limba. Pregatirea fizica: pozitii adecvate.comprese. anestezice. solutii antiseptice. . igiena. recoltari secretii buco-nazofaringiene. ace de punctie. cantar de sugari. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC” poate fi parcurs in mod independent. seringi. IDR la P. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.2. drenaj postural. toracocenteza. eprubete (vacutainere) trocare. pediometru. Obiective stabilite: C.2. masti de oxigen adecvate. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic. asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. dotarea cu material didactic. PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC”.elevii au stiluri diferite de invatare .elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 191 . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: .Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „PUERICULTURA.

manechin. studiu de caz . Indiferent de locul. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. folii de retroproiector. probe practice (demonstratie. scheme. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. descoperirea. momentul si persoana care face evaluarea. casete video. conversatia.. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. demonstratia. munca independenta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. evaluarea altor competente nefiind relevanta. C. fise de lucru. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. simulari. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. SPP-ul stabileste un nivel national. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. compararea. lucrul in grup.D . comun de performanta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). planuri de ingrijire. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. instrumentar si materiale sanitare diverse. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. fise de lucru. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. problematizarea. simularea. fisa de lucru. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). discutiile. test scris. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. proiectul plan de ingrijire. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. exercitiul.plan de ingrijire). Se evalueaza numai competentele din acest modul. studiul de caz.uri. Cadrele didactice. pentru verificarea atingerii competentelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 192 .

Unitatea de competență şi stabileşte Competenț diagnosticele e C1 Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 48. 3. Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 2. În modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE se re g ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ți corespunz ătoare modulului: 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Neurologie şi nursing în neurologie C2 Identifică problemele de dependență . Unitatea de competență: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Nr. crt. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5.MODULUL 48: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. invatamant clinic. Identifică probleme de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4.

Culegerea de date (date subiecte.5. Patologia spinală 2.6. principii de tratament) 2.4. Neuroinfecții 1. prezente în neurologie: P -atitudini particulare. Sindrom de neuron motor central ci şi periferic. Boala Parkinson 2.9. carnet de sănătate. fe 2. rețete) discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. nevralgia sciatică. atrofie r musculară. e convulsii. gi hemipelgie. bilete de ieşire din spital. e modificări ri R. Epilepsia (definiție.2. ( 2. tremurături. a tulburări de mers.7. vi dezorientare în timp şi spațiu. afonie. paralizii periferice izolate) 2.poliomiozitel e) 2. ascultare). t mobilitate ol activă şi forță musculară. Come 2. Analizarea şi organizarea datelor: informații 193 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . o pareze. lo pierderea memoriei. paralizii. a tetraplegie hipertonie.8. Semnele şi simptomele 3. 1.11. vertij. examen fizic (inspecții. Procese expansive cerebreale 2. trimiteri. n ataxie.10. cefalee.O. Patologia vasculară cerebrală 2. obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu întrebări inchise deschise). dizartrie.1. scrisori medicale. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. nevralgiile 2. paraplegie. p Conținuturi tematice olinevrite. manifestări. r incontinență de urină şi p materii fecale. Cefaleea. Patologia musculară (miastenia. escare. Principalele afecțiuni neurologice: ri 2.T.

TO) în limite normale.2. comunicarea coerentă eficientă. sonde de aspirație. oftalmoscop. risc de accidente. ce se poate face.2. implicare. Pregătirea pacientului: 2. analgezice. TA. somnolență. perfuzor.4. mobilitate bună orientare în timp şi spațiu prezentă. Pregătirea fizică: asigurarea confortului optim.de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. Independența/Dependența: 2. obnubilare. 2. Manifestări de independență: pacientul conştient. mediu scurt. asigurarea confortului psihic 2. soluție oftalmică.2. Imobilitate. pregătirea pentru puncție rahidiană.1.Pregătirea psihică: informare. 2. seringi. ace. transport. poziționarea pacientului pregătirea materialului şi locului de puncție) . somn şi odihnă corespunzătoare. îngrijire administrarea tratamentului local şi general. săracă) lipsa cunoaşterii 2. de mediu psihologic (stres. intelectual. oftalmodinamometru. pense. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi reflective. Intervenții propii (autonome) comunicare. uleiuri. escară de decubit. poziția adecvată. sonde vezical.1.1. oxigen. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) 1. mască de oxigen. 2. scutece unifolosibile. funcțiile vitale (R.3. circulația periferică deficitară. diminuarea sau absența mişcării. seringi. când?) obiective pe termen lung. Intervenții specifice: 3. irigator. igiena. a stării de conştiență. soluții perfuzabile. postură in adecvată. ce. termometru. alimentare. educație 2. 1.1. comunicare ineficientă la nivel senzorial. 3.2. prevenirea complicațiilor 2. mobilizare. substanțe dezinfectante. cum în ce măsură. C3 Elaborează planul de îngrijire (nursing) C4 Aplică intervențiile proprii şi delegate semnificative. Obiectivul nursing: specifitate. de mediu social (izolare. realism. Instrumente: ciocan de reflex. Materiale: garou. Puncția rahidiană (pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. tensiometru. muşama şi aleză. 2. Resurse materiale: 1. observabilitate (cine. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. Dezorientare în timp şi spațiu. 2. performanță. P. Surse de dificultate de mediu fizic. igienă. solicitare intelectuală.1. explicații. 2. trocare.2. 1. epubete. hidratare. tegumente palide reci.

urmărirea şi notarea eliminărilor (vărsăturilor .6. Intervenții în crize de epilepsie ( poziționarea orizontală. Intervenții de urgență : oxigenoterapie. intubație orotraheală 3. a constipației. Îngrijirea cavității bucale şi prevenirea uscării corneei la comatoşi 3. a anchilozei cauzate de imobilizarea 194 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .4. introducerea între arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc. diureză) 3. a stomatitei.5.2. imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) şi după criză verificarea permeabilității căilor respiratorii. Prevenirea escarelor 3. aspirarea secreților) 3. Prevenirea atrofiei musculare. pregătirea pacientului pentru fund de ochi şi TACR 3.7.8.3.3.

7.4. ă 3.10. 3. Pregătirea materialelor pentru îngrijirea postanastezică ( sondă de aspirație.12.10.10. sprijin psihologic pentru pacient şi familie. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului. 3. 3. Asigurarea confortului.10.2. pregătirea locală (pilozitate) recoltari de laborator.9.3. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. sulfat de magneziu) 3. Se verifică posibile hipotensiune posturală 1. parametrii fisiologici. 1. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Reântoarcerea în salon. obținerea acordului scris cerut de neurochirurg. igienă. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Pregătirea pentru intervenție ( în ziua precedentă. Se pot utiliza ca metode de învățare : expunerea.5.11.10. transfuzii 3. Obiective stabilite: C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 1. în ziua operației). 3.10.1.1.manifestare de dependență absente sau analizate. transportul şi poziția în pat. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.8. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. munca . urină. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . 2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului.10.prelungită 3. Prevenirea complicațiilor postoperatorii retenție urinară 3. 3.Realizate. combaterea durerii.9 Administrare de oxigen.10. Nerealizate: manifestare de dependență care se mențin. anxiet ții. trusă pentru traheostomie. Pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoză. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE. dotarea cu material didactic. trusă pentru puncție lombară). Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. satisfacția pacientului.2. Îngrijirea postoperatorie 3.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general. Examenul radiologic ( radiografic simplă ) şi tomografia computerizată 3. 3. Pregătirea preoperatărie : Tumori craniene Pregătirea generală bilanțul clinic general funcțiile vitale şi vegetative.10. vărsături). volumul şi nivelul de cunoştin țe. pierderi lichidiene ( sânge. Pregătirea în urgențe 3.10. conversația.

CD . exercițiul. instrumentar şi materiale sanitare diverse (atele. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. feşi. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. observația. studiul de caz. manechin. simularea. brancardă. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. folii de retroproiector. casate video.uri. comprese etc. dezbaterea. scheme.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 195 . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.independentă. etc.

3. crt. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr. invatamant clinic. 49. 49.5. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 49.1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 49. Modulul are alocate 120 de ore. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Analizează semnele şi simptomel e specifice bolilor psihice . pentru calificarea: asistent medical generalist. 49. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 49.MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Not ă introductiv ă Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregătirea specifică din anul III. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice.4. din care 84 de ore. Unitatea de Competente competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 1.2. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regăsesc abilită ți din unitatea de competență tehnică specializată PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE.

Tulburări ale conduitei motorii: manierismul. 2. Principalele afec țiuni psihice: 2. inhibiția psiho-motorie. Nevrozele: definiție. 2. dismneziile.2. Tulburări ale personalității: tipuri de personalități dezarmonice. toxicomaniile): definiție. stereotipia. hipoestezia. caracteristici. Tulburări ale afectivității si voinței: distimiile. sexual). endocrine). disfaziile. agitația. agitația maniacală.1. clasificare. cenestopatia. catalepsia. Psihozele toxice (alcoolismul. hiperbulia. atenția. Tulburări ale conştiinței (cantitative si calitative): definiție. epilepsii). manifestări psihice in boli generale (infecțioase. memoria. catatonia. caracteristici. 1.3. 196 .2. manifestări psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale. paratimiile. fobiile. Psihopatiile: definiție. 2. etiopatogenie.3. simptomatologie. Semne şi simptome prezente in bolile psihice: 1. dislaliile etc.5. investigații. vorbirea): hiperestezia.Continuturi 1. 1. tulburările instinctelor (alimentar. tumori cerebrale. halucinațiile.1. de apărare. akatisia. 2. dislogiile. Patologia psihiatrică secundară altor boli: manifestări psihice din perioada purperală. clasificare. disprosexiile. 1.4. caracteristici. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. Tulburări ale proceselor cognitive (percepția. principii de tratament si de recuperare. psihomotorie. clasificare. principii de tratament.4. impulsiunile. bizareria. gândirea. abulia. sugestibilitatea.

C 2. definiție. simptomatologie. clasificare. etiopatogenie. simptomatologie. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4.simptomatologie. schizofrenia. psihoza maniaco-depresivă. Aplică intervențiile proprii şi delegate .5. 2. Psihozele endogene: paranoia.7. simptomatologie. investigații. principii de tratament. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 3. clasificare.6. definiție. Dementele: definiție. 2. investigații. principii de tratament. 2. clasificare. principii de tratament. Oligofreniile.

Surse de dificultate: de ordin fizic 2. criză de violentă. fără durere. heteroagresivitate. sonde digestive. violență.2. interviul formal sau informal. mediu si lung). obținerea inferioritate sau megalomanie. fără idei alimentare.2. cu mobilitate comportamentului.O. (conflicte clinică. palpare. implicare. comprese. stres. Intervenții proprii (autonome): comunicare. psihoterapie. Preg ă tirea pacientului: sentimente de 4. Resurse materiale: alterarea 4. realism. stereotipii. rețete etc.1. cu semne vitale in limite heteroagresivității. examen psihic). semnificative. evenimente amenințătoare). bilete de ieşire din spital. Independență/Dependență vitale si 2. mobilizare. profilaxia infecțiilor si a normale. sedative). tentativă de suicid.1.1. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor 2.2. 3. 197 stare crepusculară.4. Instrumente: seringi. Intervenții delegate: pregătirea pentru autoîngrijire. obiective pe termen scurt. explicații. fără idei halucinatorii. stetoscop. inadaptare socială. performan ță. neglijență. medicamente (tranchilizante. 4. agitație psihomotorie. alimentației. sa tentative de auto-. 3.). carnet de sănătate. 4. sau igiena. idei contenție etc. capabil să se complicațiilor. tumori.2.1. obiective) prin diverse metode: de ordin psihologic (traume psihice. negativism neuroleptice incisive si alimentar. anxietate.2.3. protecție si autoprotecție. Manifestări de independență: pacient vegetative. discuții cu membrii mijloacelor de a face fata împrejurărilor nefavorabile ale vieții. delirante. bizarerii vestimentare.2. autoîngrijească. hipnotice.perturbarea imaginii de sine. procesului gândirii. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . scrisori medicale.1. potențial crescut pentru 4. comunicare verbală alterată. cu somn odihnitor. echipei medicale si cu aparținătorii. educație. Obiectivul nursing: specificitate. observabilitate (cine? ce? ce se auscultație. 3. profilaxie. percuție.2. materiale pentru halucinații. Analizarea si organizarea datelor: informații poate face? cum? in ce condiții? când? . de ordin social cercetarea documentelor medicale (F. examen fizic (inspecție. Manifestări de dependență: lipsa de igienă. profesionale) lipsa cunoaşterii trimitere. cooperant. principii de tratament. alterarea centrilor nervoşi). Probleme de dependență: deficit de 3. 2.corifabulație. igienei. feşi de tifon. ergoterapia. bilete de intrafamiliale. investigații si analize.2. Culegere de date (subiective si (traumatisme. liniştit. observația. tensiometre. tentative de suicid. insomnie. perturbarea somnului.1. Materiale: trusă de perfuzat. contenția mecanică. soluții perfuzabile. Pregătirea psihică: informare.3.1. prevenirea autoagresivității si păstrata. necomplianță. 2.1. catatonie. izolare socială.2. administrarea tratamentului general si local.

se recomandă studii de caz.1. sedarea. Evaluează 5. mod de realizare.manifestări de dependență îngrijirilor absente sau ameliorate. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. probe scrise de tip itemi. dezintoxicarea. poziție adecvată. pacient compliant. : scheme.depărtare. 4.2. pacient necompliant.Administrarea neurolepticelor: clasificare. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.1. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. întreb ări structurate. asigurarea unui mediu securizant fără excitanți psihici. 4. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in Sugestii metodologice evoluția pacientului.3. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing).3. 5. 5.3.manifestări de dependență care aplicate se mențin. Intervenții de urgență: imobilizarea/contenția mecanică.3. apropiere .1. dezbateri.2 Nerealizate . igienă. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului. Acțiuni de susținere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite.1. indicații. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. casete video („Zbor deasupra unui cuib de cuci”. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. efecte secundare. 5. comunicarea. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. „Drumul spre lumin ”). obiective.2. continuitatea in îngrijire.3. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. Psihoterapia. ca demers logic. rezolvând sarcinile de lucru repartizate.2. alimentația enterală. 4. 4. Intervenții specifice: 4. studiu de caz. Realizate . Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ța şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională.3. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: rezultatele 5. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență. exerciții practice. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei. scoaterea din sevraj. 4. decizional. manechin.1. psihanaliza:definiție. ergoterapia. indicații.2. Elevii vor fi puşi in situa ții de înv ățare in grup sau individual. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă planşe. numărul de reevaluări si distribuția acestora . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. instrumentar si ă materiale sanitare adecvate. volumul şi rei nivelul de cunoştințe.4. Se evaluează numai competențele din acest modul. C 5.complianței. Reformularea obiectivelor. jocuri de rol. gestionarea cazului. dotarea cu material didactic. rezolvarea de sarcini. asepsie si antisepsie. stabilirea de noi termene: adaptate la capacitățile psihice si fizice ale pacientului.

Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in secții de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii pacienților cu boli psihice. să aibă experiențe concrete legate de îngrijirea acestora. In stagiul clinic. de comunicare si relaționare cu pacienții cu afecțiuni psihice.pe parcursul anului şcolar. elevul trebuie să-şi formeze capacită țile de observare reflectivă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 198 .

Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave. invatamant clinic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Aplica interventiile proprii si delegate 6. In modulul ANESTEZIE . Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. de crt. 1.din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist.2.Analizeaza principalele tipuri de anestezie diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave. Identifica problemele de dependenta si stabileste .3.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. 4.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte Modulul 50: ANESTEZIE . Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC competență 50.  Not ă introductiv ă Modulul ANESTEZIE . Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE . Unitate Competențe C.  Lista competentelor specifice unității de competență corespunzatoare modulului: 1. Anestezie terapie intensiva si nursing specific C.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Nr. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave C.

2.3. hipotensiune. Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice. Anestezia generala 1. cercetare documente medicale. stopul cardiorespirator.Conținuturi 1. starea de constienta. pozitie adecvata 1. eliminare 199 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. Culegere de date: interviu. 2. supravegherea pacientului 2. Pregatirea psihica: informare.1. observatie clinica. 2. apnee. Pregatirea fizica: preanestezia. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Semne clinice: dispneee. etc. arsuri.Tipuri de anestezie: 1. Manifestari de dependenta 2. explicatii. socul.4. intinderea si profunzime a arsurii. Analiza si sinteza datelor 2. Rahianestezia 1. fibrilatie. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. intoxicatii.1. profunzime a comei. insuficienta renala acuta. 1. comele.2. tahicardie. absenta pulsului. hipertensiu ne. Manifestari de independenta 2.1. circulatie inadecvata. materiale necesare. Anestezia locala Definitie. bradicardie. oligoanurie. insuficienta respiratorie acuta. asigurarea conortului psihic 2. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.2. degeraturi. tulburarile de ritm si de conducere. Surse de dificultate 3. Anestezia peridurala 1.

1.Prioritati de ingrijire. anxietate.2. supravegherea functiilor vegetative. manusi sterile. observabilitate 2. tavita renala. aparatura pentru monitorizare. transfuzii. pansamente. profilaxia infectiilor. comunicare ineficace la nivel afectiv. 1.2. 2. administrarea tratamentului general si local. Resurse materiale 1.1.2. truse de perfuzie si transfuzie. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. 2. platou steril. vulnerabilitate in fata pericolelor.2. afectare fizica si/sau psihica. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin.1. igiena.1. Materiale: pat special. asigurarea confortului psihic. resuscitarea cardiorespiratorie. comunicare ineficace la nivel senzorio-motor. 1. Pregatirea psihica: informare. Interventii: 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. mobilizare.1. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora.5. substante antiseptice etc. supravegherea functiilor vitale monitorizare. Restructurarea planului de ingrijire : 2. etc. hidratare. aspirarea secretiilor oro . supravegherea starii de constienta. traheotomie. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. prevenirea complicatiilor. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. alimentare.4. oxigenoterapia. C.1. pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii. Obiective stabilite: 1. mentinerea functiilor vitale.inadecvata prin deficit. comprese sterile. camp operator 3. educatie 3. 3.Criterii obiective: specificate.6. aparatura pentru oxigenoterapie. explicatii. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. realism. imobilitate. performanta.faringiene.2. mobilizare etc. aparatura pentru respiratie asistata. igiea. Interventii proprii: comunicare.Instrumente: tensiometru. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului . perfuzii. 2. alimentare insuficienta cantitativ si calitativ. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. Aplica interventiile proprii delegate si C. truse de instrumente sterile. implicare. seringi si ace sterile. profilaxie.

TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. volumul si nivelul de cunostinte. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 200 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC.

test scris. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. discutiile si lucrul in grup. conversatia. proiectul. . simulari. planuri de ingrijire. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. comprese etc. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. scheme. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. simularea. observatia. studiu de caz . iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. . fesi. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. brancarda. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. problematizarea. descoperirea. compararea. planul de ingrijire. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. demonstratia. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.plan de ingrijire). studiul de caz. Indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. . momentul si persoana care face evaluarea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. evaluarea altor competente nefiind relevanta. pentru verificarea atingerii competentelor. munca independenta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). casete video. Se evalueaza numai competentele din acest modul. exercitiul.elevii au stiluri dierite de invatare. CD-uri. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. . Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. la procesul de invatare. dezbaterea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . fise de lucru. Cadrele didactice. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. In elaborarea strategiei didactice. manechin.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. fisa de lucru. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. existente. probe practice (demonstratie.elevi instruiti. folii de retroproiector.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 201 .

globii oculari. alte poziții forțate). dispnee. Evaluează elementele de gravitate 4. tensiune arterială Atitudini şi posturi: pasivă.MODULUL 51: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO CHIRURGICALE Not ă introductiv ă Modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . tulburări circulatorii . Identifică chirurgicale modificările de comportam ent şi aspect general ale pacientului Conținuturi tematice 1. Monitorizează evoluția pacientului Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor . edemul.CHIRURGICALE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. stupoarea. Modificări tegumentare de culoare (paliditate. 2. hipotensiune arterială. forțată (ortopneea. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. pupile 1. criza epileptică. osteotendinoase. circulație venoasă colaterală superficială. Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului 2. 1. Conduita în urgențe medico C. obnubilarea.CHIRURGICALE se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. digestive: C.1. hemoptizie cardio vasculare: tulburări de ritm cardiac. redoarea cefei. spută. colaps cardio vascular.1. icterul) erupții cutanate. 5. În modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . competență e 51. pierderea conştienței (sincopa. turgescență venoasă.3. pliul cutanat. tuse. pentru calificarea: asistent medical generalist. pupilare) redoarea cefei. Modificări de comportament: Starea de conştiență: torpoarea. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor 3. urticarie. coma). cianoza. edemul căilor respiratorii. amplitudine mişcări.CHIRURGICALE Nr.2 Semne generale :puls. hemoragii cutanate. confuzia.1. hipertensiune arterială. halena.2. Modificări ale funcțiilor vitale: respiratorii: obstrucția căilor respiratorii. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. Starea perceptivității: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi Starea reactivității: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate. Produse patologice: sânge. Aplică măsurile de urgență. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. LCR. invatamant clinic. temperatură. roşeață. ascita. Unitatea de Competenț crt.

hipertermie. sughiț. melena Altele: febră. hematemeza. reflexe. Ne uro log ice : tulburări de comportament.2. mişcări involuntare Renale:anuria. globus vezical 2. frison. motilitate. echilibru static şi dinamic. Stop cardio respirator: 202 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . durerea. cefalee. convulsii. hipotermie. de conştiență.vărsături. deglutiția.

oculare. intoxicații medicamentoase. secundare: hipertensiune arterială. permanentă sau intermitentă). maxilofaciale şi orl. droguri Comele: neurologice . şoc hemoragic. şoc anafilactic. aspirația sucului gastric). 2. electrice.obstruc ția căilor respiratorii superioare(sânge. hemoptizia gravă. secreții bronşice. edem pulmonar acut. bronhospasm. dislipidemii. ale membrelor.metabolice. pesticide. substanțe caustice.3. tumefacții la nivelul faringelui. Evaluează elementele de gravitate C. cu alcool etilic. toracice. sindrom QT prelungit. de insecte arsuri. pneumotorax. şoc hipovolemic. coma mixedematoasă. urgențe metabolice hipoglicemie. trauma cardiacă non penetrantă). intoxicații cu monoxid de carbon. Anafilaxia: înțepături de insecte. vărsătură. monoxid de carbon. ciuperci. coma tireotoxică. tulburări ale SNC. hipotermia. coma hiperosmolară. spânzurarea. sindromul de strivire. endocrine. infarct miocardic. Aplică măsurile de urgență . alimente Intoxicații: alcooli toxici. angină pectorală. abdominale. criza astmatică. Afecțiuni: insuficiența respiratorie acută. sindromul de explozie. laringospasm. radiații Electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. corpi străini. cardiopatii congenitale. disritmii severe. substanțe de contrast. criză hipertensivă. edem al mucoasei căilor aeriene. electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. politraumatisme craniene. stopul cardio respirator din sarcină C. tensiunea. de coloană vertebrală. diabet zaharat. traumatisme. chimice. preeclampsia şi eclampsia. epiglotite. insuficiența respiratorie(acută sau cronică. medicamente. şoc cardiogen. rezistența. valvulopatii. muşcături de şarpe veninos. cardiomiopatii. embolie pulmonară. disecție de aortă. tensiunea.4. boli cardiace primare şi secundare (primare: boala cardiacă ischemică. Arsuri grave: termice. submersia. şoc septic. din intoxicații exogene.3. hipotermia. medicamente.

septice 1. manevra Heimlich. colapsul. metabolice. terenul. central. toracelui. recoltări 203 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . administrare medicație. şocul. abord venos periferic. sonde traheale. sulfat de magneziu. digestive. xilină. membrelor. electroliți. renale. poziția de siguranță. Leziuni la nivelul scalpului. vasopresină etc) 2. oxigen. coma. clorură de calciu. Suport vital de bază (degajarea victimei. convulsii. hipotermia severă. hematocrit. balon de ventilație. Complicații: neurologice. bicarbonat de sodiu. mască laringiană. ventilație. stopul cardiac. atropină. canule nazofaringiene. amiodarona. Materiale de urgență: canule orofaringiene. feței. alte semne neurologice Semne biologice: glicemie. îngrijire plăgi.3. cardiace. gâtului. medicamente (adrenalină. ventilație pe mască. starea de conştiență. balon Ambu. insuficiența respiratorie acută. laringoscop. combitub. abdomenului Vârsta. eliberarea căilor respiratorii superioare. intubație masaj cardiac extern). hematocrit. timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor. respiratorii circulatorii.

Urgențe medicale I. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. scheme.uri. Titircă Editura Medicală 2002 3. electroliți. submersie. volumul şi nivelul de cunoştin țe. casate video. protocoale resuscitare. drenaj pleural. intoxicații. poziție pacient… 2. durerea.principiul autonomiei pacientului. Parametri vitali: puls. A. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . 4.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 2. manechin. colorație tegumente. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea.comunicarea cu aparținătorii 5. conversația. degerături. hemostază chirurgicală provizorie. Aspecte etice: sopul resuscitării. Parametrii biologici: glicemie.CHIRURGICALE. Monitorizea ză evoluția pacientului 1. electrocutare. măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme. munca independentă. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. instrumentar şi materiale sanitare diverse. etc. . spânzurare. Note de curs Consiliul Național Român de Resuscitare 2006 . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. stare de conştiență. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. retroproiector. decizii de neîncepere a resuscitării. Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. Explorări: ECG. dezbaterea. CD . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Bibliografie: 1. oprire a resuscitării.Ghid practic de medicină de urgențăprespitalicească Editura Libra 1995 4. come.produse biologice. Riviş Editura Mirton 1997 5. exercițiul. sondă gastrică. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. TA. oprirea unei hemoragii. simularea. simularea. studiul de caz. hematocrit. observația. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. temperatură respirație. arsuri grave. C. Resursele materiale trebuie s ăcuprind ăo gam ăcât mai variat :ă planşe.5.Urgențe medico chirurgicale L. ventilație. presiune parțială oxigen 3. dotarea cu material didactic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 204 .

GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul III. 52. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va utiliza împreun ăcu . GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 52. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: GERONTOLOGIE. Recunoaşte nursing specific modificările determinate de îmbătrânire a umană Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2.3. Identific ă problemele de dependen ță si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții vârstnici. Analizează semnele si simptomel e specifice bolilor persoanelo r vârstnice . GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. 52. Modulul are alocate 120 de ore. pentru calificarea: asistent medical generalist. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilități din unitatea de competen ță tehnică specializată GERONTOLOGIE.5. invatamant clinic. In modulul GERONTOLOGIE.1. 52. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul GERONTOLOGIE.4. 52. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice. Unitatea de Competente competenta Gerontologie.3. standardul de preg tire ă profesională specific calificării. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. geriatrie si C 1. 52.2.MODULUL 52: GERONTOLOGIE. crt. din care 84 de ore. 52.

tratament). simptomatologie. tulburări de micțiune. ankiloze. hipertensiunea arterială geriatrică. arterita (definiție. demențele.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic. pierderea autonomiei. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale (dispnee de efort si de decubit. tahicardie). Principalele afec țiuni ale persoanelor vârstnice: 2.2. investigații. 2.1. incontinența de urină. atrofii musculare. 1. hipotensiunea ortostatică. 2.1. hipertensiune sau hipotensiune arterială. psihologici. bilanțul nevoilor de nursing. tulburări de somn. modificări cutanate însoțite de prurit. Particularități somatice si psihologice ale vârstnicului: a) modificări fiziologice produse de îmbătrânire (scăderea acuității senzoriale.2. mentală si emoțională. tulburări de somn.no țiuni generale: 1. constipație.1. Îmb ătrânirea uman ă . pierderi de cunoştință. spirituali-religioşi. periodizarea vârstei a III-a.1. 2. Semne locale: durerea (caracteristici). accidentul vascular cerebral (definiție. Factorii care influențează îmbătrânirea umană: somaticiereditari. a mobilității fizice. Patologie geropsihiatrică si geroneurologică: tulburări psihice si neurologice in îmbătrânire. escare. scădere in greutate.2. socio-culturali. 2. scăderea controlului emoțional si a capacitații de adaptare).Continuturi 1. incontinența anală. Semne si simptome prezente in afec țiunile persoanelor vârstnice: 2. anorexie. schimbări in fizionomie.1.2.2. 205 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . b) modificări patologice: probleme de sănătate fizică.2. pierderi de memorie etc. deshidratare. rezistența la schimbare. stările confuzionale.

Diabetul zaharat tardiv. Terapia ocupațională.5.3. Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuție.patologia pensionarii.7. investigații. Aspecte de geropatologie urinară: infecțiile urinare. principii de tratament). asistenta morții. Stările terminale: atitudinea față de moarte. principii de tratament) 2.4.2. sindromul de imobilizare.6. ulcerul de decubit (definiție. etiopatogenie. incontinența anală (definiție.instituționalizarea vârstnicului (primirea. îngrijirile paliative.8. 2.2. investigații. simptomatologie. 2. simptomatologie. 3. principii de tratament). simptomatologie.2. simptomatologie.2. principii de tratament) 2. investigații. 2. . Crizele de adaptare: cauze / prevenire. obezitatea (definiție.9.11 Aspecte medico-sociale: . Administrarea medicamentelor in geriatrie.2. incontinența de urină.1. simptomatologie. Patologia ischemică digestivă: refluxul gastro-esofagian. . Educația sanitară in geriatrie. principii de tratament). bolile prostatei la bătrâni (definiție. investigații.2. 2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . fracturile de femur. etiopatogenie. 2. etiopatogenie.2. 2. investigații.2. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse C 3. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacien ii ț vârstnici C 4.2. abdomenul acut. comunicarea). 2. supravegherea. organizarea îngrijirilor.îngrijirea vârstnicului in familie.etiopatogenie.10.

cecitate. ankiloze. a alimentației. autonomie in desfăşurarea activităților de autoîngrijire.. amnezie. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii.O. performanță. risc crescut de accidentare.). si allopsihică alterarea integrității tegumentelor.2. depresie. pierderea stimei de sine. Independență/Dependență 3.4. incontinența de urină. surditate. etc. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? .Obiectivul nursing: specificitate. T0) in limite normale.3.2. carnet de sănătate. alimentare. a orientării in timp si spațiu. orientare in timp si spațiu. instituționalizare). cercetarea documentelor medicale (F. Manifestări de dependență: hipoacuzie. profilaxia complicațiilor si a căderilor. pensionare. igiena. P . confuzie. Intervenții proprii (autonome): comunicare. dezorientare auto-. examen fizic si psihic.2. obiective pe termen scurt. bilete de trimitere. lipsa de cunoştin e. realism. clinică.3.A. 3. rețete. semne vitale (R. stres. mobilizare. implicare. educație. bilete de ieşire din spital. scrisori medicale. Probleme de dependență: scăderea acuității senzoriale. a stării de cunoştință. 4. pierderea controlului sfincterelor. 4. vulnerabilitate crescută față de pericolele din mediu. 206 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. crizele de adaptare). Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice).2. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. de materii fecale. T. ț 4. somn odihnitor. izolare socială. Manifestări de independență: mobilitate păstrata. 2.1.2. 3. de ordin psihologic (anxietate. traumatisme etc. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative.2. de ordin social (izolare.metode: observația. diminuarea mobilității fizice. mediu si lung). 3. interviul formal sau informal.

5.1. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență.2. igienă.3.2. Realizate . explicații. Obiective stabilite: îngrijirilor 6.1. 6. pungi pentru urină. instrumentar si materiale sanitare adecvate. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. 5.1. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. C 5. Instrumente: seringi. soluții proprii şi delegate perfuzabile. . tensiometru. exerci ții practice. crearea câmpului operator. dotarea cu material didactic. unguente de tip barieră. soluții antiseptice. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). ca demers logic. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. Se evaluează numai competențele din acest modul. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gama cat mai variata: planşe. atele.2. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual. Pregătirea psihică: informare. obținerea consimțământului. administrarea tratamentului general si local. feşi. intervenții de suport si protecție socială.2. sonde vezicale. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului. stetoscop. rezultatele 6. îngrijiri Evaluează paliative. terapia C 6.1.. oscilometru.3. Resurse materiale: 5. casete video.1. 6.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei.manifestări de dependență care se mențin. Intervenții specifice: montarea sondei á demeure. asigurarea confortului psihic. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice si psihice ale vârstnicului. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Materiale: trusă de perfuzie. ocupațională. gestionarea cazului. jocuri de rol.1. manechin. 5. pampers.1.manifestări de dependență aplicate absente sau diminuate. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție si stagii clinice in unit ăți de profil (cămine. mânuşi de cauciuc. decizional. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. întreb ări structurate. poziție adecvată. probe scrise de tip itemi. imobilizarea.2 Nerealizate . instituționalizarea vârstnicului. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. rezolvând sarcinile de lucru repartizate.1.1. Preg ă tirea pacientului: 5. centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii persoanelor vârstnice. 5. Sugestii metodologice 6. dezbateri.2. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți.2. studiu de caz. se recomandă studii de caz. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. recâştigarea autonomiei. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. trusă Aplică intervențiile pentru îngrijirea plăgilor. prevenirea complicațiilor legate de imobilizarea prelungită. 5. canulă rectală. rezolvarea de sarcini. comprese. spitale de cronici.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 207 .

paloare. anatomie patologica. atelectazie. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice.1 Semne clinice : durerea(localizare. investigatii. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). anatomie patologica. . caracter. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 2. 4. 2. 3. 1. 2. varsaturi. Modulul are alocate 120 din care 84 ore. profilaxie. 53. anorexie.2 Semne generale: scaderea ponderala. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. greturi. edeme. inflamatia. pareze etc. Analizeaz a semnele si simptom ele specifice afectiunilo r oncologic e Continuturi 1. simptomatologie. tusea. forme clinice.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1. tulburari urinare.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie. expectoratia. tulburari de deglutitie. crt. aspectul tegumentelor si mucoaselor. icter mecanic. complicatii.2 Cancerul esofagului: etiologie. intensitate). simptomatologie. 5. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie Competen te C. Principalele afectiuni oncologice: 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . gravitate). tratament. Aplica interventiile proprii si delegate . caracteristici). invatamant clinic. evolutie tratament. hipertensiunea intracraniana. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III. nevralgii. febra. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. hemoragia (clasificare. pentru calificarea: asistent medical generalist.1. tulburari de vedere. tulburari sfincteriene. anxietate. alterarea functiilor vitale si vegetative etc. evolutie. inapetenta. etiopatogenie. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Modulul 53. dispneea( tipuri. investigatii. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

tratament.2. anatomie patologica. 2. investigatii . evolutie.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie. investigatii. evolutie. evolutie. 5 C a n c erul hepatic: etiopatogenie. 208 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie. trat am ent . simptomatologie. 2. anatomie patologica. simptomatologie. tratament. anatomie patologica. forme clinice. simptomatologie. evolutie tratament. investigatii. investigatii. anatomie patologica. complicatii. simptomatologie. simptomatologie. 2. tratament. tratament.9 Mielomul multiplu: definitie. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie.3 Cancerul gastric: etiopatogenie. tratament. 2. 2 . 2.7 Boala Hodgkin: definitie . simptomatologie. etiopatogenie.

2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. bilete de iesire din spital. evolutie. tegumente intacte.1 Manifestari de independenta: pacient constient. temp) pastrate.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie. simptomatologie. retete. puls. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. carnet a si de sanatate.cand?) obiective pe termen scurt. observabilitate( cine?. sentiment de inferioritate si modificare Elaboreaz a imaginii a de sine. edeme ale membrelor.2. risc de accidente. ele palpare. de ordin (nursing) psihologic(anxietate . examen fizic (inspectie. vulnerabilitate fata de pericole. observatie.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie. ce se poate face?.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse Identifica metode: interviu (direct . evolutie. imobilitate.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie. Independenta/ Dependenta ingrijire 2. lung. simptomatologie. de 2. escare. 2. evolutie tra tament. cu intrebari problemele inchise/ deschise). trimiteri.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie. incordarea miscarilor.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie. alterarea starii de confort.TA. simptomatologie. deficit de autoingrijire. percutie). .indirect. saracie). investigatii. 2. investigatii. comunicare ingrijire ineficienta. postura inadecvata. investigatii.11 Cancerul organelor genitale(testicole. 3 vegetative. cercetare documente de dependent medicale ( foaie de observatie clinica. prostate. 2. 2. palpitatii. somn si odihna corespunzatoare. alterarea starii de nutritie. mobilitate pastrata. 2. tulburari de echilibru. dispnee. de ordin social(izolare . risc de infectii. Obiectivul nursing: specificitate. comunicare ineficienta. tratament. 2 1. tratament. tulburari de deglutitie. simptomatologie. simptomatologie. etc. semne vitale (respiratie.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta).) discutii cu echipa de stabileste ingrijire si apartinatorii. ce. uter) : etipatogenie. scrisori medicale. culoarea tegumentelor normala. 2. investigatii. planul de 2. 2. investigatii. performanta. evolutie. C. forme clinice. cianoza. risc de complicatii. implicare. stres). lipsa cunoasterii. evolutie. 1. simptomatologie. diagnostic ascultatie. comunicare eficienta. cum?.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale. investigatii. tratament. tratament. lipsa durerii. realism. anatomie patologica. mediu. modificari ale functiilor vitale si C. tratament. circulatie inadecvata. in ce masura?.

alimentatie artificiala. prevenirea complicatiilor.1 Interventii proprii( autonome): comunicare. consiliere pacient. 2. pregatire preoperatorie. mobilizare. a starii de constienta. acceptarea imaginii de sine modificata. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie. hidratare. ingrijire stome. etc. recoltari de sange si urina. asigurarea pozitiilor. educatie. 2.2. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 209 .2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. asigurarea conditiilor de mediu. profilaxia infectiilor. chimioterapie. aspirarea secretiilor. corticoterapie). tratamente paleative si alternative. igiena. prevenirea complicatiilor.

prevenirea complicatiilor pulmolare. pungi colectoare. 3. tomografii. rezultatel 3. ace punctie . irigoscopia. electrocauter etc. pat . valve vaginale.5 Masurarea TA. ingrijirilor 3. tehnica de executie. 3. manusi chirurgicale.8. rolul asistentei. ) hidratarea pacientului. igiena etc.4 . 3. Materiale: comprese. asigurarea confortului psihic. tromboembolice( administrarea de anticoagulant). 9. varsaturi. tehnica de executie.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: . ecografii. 3. 3. scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare.6 Examenul radiologic: radioscopia. 2. 3. parametrii fiziologici. tensiometru.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua e precedenta. oxigenoterapie. 3. metode improvizate). trocare. transfuzoare.9.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda. supravegherea functiilor vitale si vegetative. masurarea pulsului : pregatirea pacientului . C. intubatie orotraheala.O. 9. trusa de perfuzie. 9. medicamente. sange etc. etc. Recoltarea analizelor biochimice . urina. transpiratii. Interventii specifice: 3. 5 Evalueaza examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. seringi. notarea in F. seringa Guyon.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general. RMN.C.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. manusi chirurgicale. montarea unei perfuzii. canula traheala. trusa chirurgicala. monitor. combaterea durerii. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat. imobilizare. respiratie artificiala. supavegherea pacientului. etc.1 Pregatirea psihica : : informare. solutii antiseptice. anestezice. perfuzoare. pierdiri de lichide(sange. pozitie adecvata. solutii de perfuzat. Ingrijiri postoperatorii aplicate 3. carucior. sursa de aspiratie. trusa de ventilatie. ace punctie. mamografia. stetoscop. pregatite dispozitivelor necesare.8. radiografia. traheostomie. mese. trusa de pansat. explicatii. sonde Blekmore. sursa de oxigen. a complicatiilor.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului.2 Asigurarea confortulu: igiena. combaterea anxietatii. sonde gastrice. 3. hematologice. 3. in ziua operatiei). 2. bacteriologice : pregatire pacientului. 4 Aplica interventi ile proprii si delegate 1.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu.1 Supravegherea pacientului: aspectul general. tampoane. pregatirea materialelor necesare.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. sonde urinare.8 Pregatirea preoperatorie: 3. 3. tehnica de executie. Pregatirea pacientului: 2.

Obiective stabilite: 1. constipatie. tromboflebite. satisfactia pacientului. 1. Obiective stabilite: 1. escare.retentie urinara. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului.1 Realizate . manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 210 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 2. 1. complicatii pulmonare.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin.

descoperirea. fise de lucru. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.plan de ingrijire). . problematizarea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. proiectul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). dotarea cu material didactic. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. In elaborarea strategiei didactice.3. probe practice(demonstratie. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. fisa de lucru. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se recomada urmatoarele metode: observatia. investigatia. planuri de ingrijire.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. tema in clasa. fise de lucru. Indiferent de locul. proiectul. la procesul de invatare.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. planul de ingrijire. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . simulari. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Se evalueaza numai competentele din acest modul. pentru verificarea atingerii competentelor.elevii au stiluri diferite de invatare. coevaluarea in grupul de lucru. studiu de caz . demonstratia. . deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. . Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. compararea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. . Instruirea se va realize in sali de demonstratie. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. test scris. momentul si persoana care face evaluare. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. unitati sanitare cu o buna dotare materiala .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. studiu de caz. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. simularea. dezbaterea.Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. conversatia. exercitiul. etc. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. observatia. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 211 . munca independenta. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale.

uri. casete vdeo. scheme. folii de retroproiector. CD.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. manechin. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 212 . instrumentar si materiale sanitare diverse.

Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. În modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ÎNGRIJIRI PALIATIVE. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. 5. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . invatamant clinic.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ÎNGRIJIRI PALIATIVE 213 . Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. 3. 2. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. pentru calificarea: asistent medical generalist.MODULUL 54: ÎNGRIJIRI PALIATIVE  Not ăintroductiv ă Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din ă ă anul III. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 4. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

observație clinică. etapele adaptării (la boală cronică. principii de tratament. îmbătrânirea calitativă. rețete etc). inapetență. investigații. tulburări digestive (sete. Modalități culegere date (date obiective şi date subiective): interviu (direct/indirect. Comele (definiție. etiopatogenie. la pierderi grave. principii de tratament). alterare a percepțiilor senzoriale. examen fizic (inspectie. la moarte). simptomatologie. . bilete de ieşire din spital. reacțiile muribunzilor în fața morții. Incontinența. scrisori medicale. tulburări de somn. caracter). boli asociate îmbătrânirii (etiopatogenie. surse de dificultate Probleme de dependență.Nr. hiper/hipotermie. renale. investigații. modificări ale mucoasei bucale. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. profilaxie). grețuri. tulburări psihice. arsuri. competență 54. cercetare documente medicale (foaie de observație clinică. Bătrânețea: definiție. tulburări urinare. profilaxie). Principalele afecțiuni care determină stări avansate şi terminale de boală: Cancerul (definiție. intensitate. simptomatologie. principii de tratament. Moartea: definiție. căderile. tipare de a muri trăind. alterare a mobilității. profilaxie).1.2. etiopatogenie. manifestări de dependență . Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. principii de tratament). trimiteri. auscultație. astenie. la zgomot/linişte. etiopatogenie. principii de tratament profilaxie). cu întrebări deschise/închise). principii de tratament. drepturile persoanelor muribunde. leziuni cutanate. simptomatologie. Sinteza informațiilor: manifestări de independență. carnet de sănătate. Conținuturi Semne şi simptome prezente în stările avansate şi terminale de boală: Durere (localizări. investigații. investigații. digestive decompensate (definiție. de crt. cardiace. familia şi aparținătorii. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. etiopatogenie. alterare a integrității tegumentelor/mucoaselor. Îngrijiri paliative C. investigații. la mirosuri etc. alterare a eliminării. etiopatogenie. diagnostice de îngrijire (nursing): alterare a nutriției. simptomatologie. simptomatologie. tulburări respiratorii. AVC (definiție. escare. (dermite. îmbătrânirea şi dependența. inflamație. constipație/diaree). vărsături. sindromul de imobilizare. palpare). Unitate Competenț e C. discuții cu echipa de îngrijire. prurit). hipersensibilitate la frig şi cald. SIDA (definiție. intoleranță la activitate. Afecțiuni cronice respiratorii. simptomatologie. "gura nefuncțională". investigații. la lumină/întuneric.

teama de abandon. afectare spirituală. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 214 . teama de moarte. alterar e a imaginii de sine.tulburări de somn. anxietat etc. alterare a procesului de comuni care.

fizioterapie.5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. probe . Conceptul de îngrijiri paliative: definiție. filozofie. C. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general şi local. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. implicare. moarte în demnitate şi pace. acompaniamentul relațional. Intervenții proprii şi delegate: proprii: comunicare. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. fişe de lucru. abandonarea muribundului. soluții perfuzabile. simulări. formarea şi atitudinea personalului de îngrijire. controlul simptomelor. principiile îngrijirii. susținerea familiei pe timpul doliului. performanță. monitorizarea semnelor vitale. susținere fizică: poziție adecvată. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. acceptarea morții. Materiale şi instrumente adecvate intervențiilor: aparat de electroterapie. planul de îngrijire. descoperirea. În elaborarea strategiei didactice. trusă de mică chirurgie. seringi. îngrijirea cavității bucale. trusă de perfuzie. cauze. ace. electroterapie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). hidratare. asigurarea confortului psihic. C. nerealizate: alterarea calității vieții. explicații.4. compararea. • elevii au stiluri diferite de învățare.C. demonstrația.  Condiții de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs în mod independent. observabilitate. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Susținere psihică şi fizică: susținere psihică: informare. acompaniament relațional. mobilizare pasivă. fişa de lucru. planuri de îngrijire. braunule. problematizarea. medicamente specifice combaterii durerii şi a simptomelor etc. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente şi tiparului de a muri trăind al pacientului. îngrijirea escarelor. Priorități de îngrijire: managementul durerii. igienă. realism. proiectul. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa şi starea în care se află pacientul. aparate şi instrumente de fizioterapie. sonde. alimentare.3. Obiective de îngrijire: criterii: specificitate. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activit ăți de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Se recomandă următoarele metode: observația. asigurarea calității vieții până la sfârşit. pampers. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. la procesul de învățare. igienă etc Obiective stabilite: realizate: se menține calitatea vieții.

studiu de caz . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 215 . Indiferent de locul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. momentul şi persoana care face evaluarea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competențele din acest modul. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.plan de îngrijire). Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. probe practice (demonstrație.scrise (test scris. fişe de lucru).

pentru verificarea atingerii competențelor. Borundel . Resursele materiale trebuie să conțină o gamă cât mai variată: planşe. conversația. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. feşi. Bucureşti. exercițiul. observația de: dificultatea temei. etc. Bucuresti. Ghilezan N. volumul şi nivelul de cunoştințe. ALL. scheme. atele. Bălăceanu-Stolnici . tema în casă. Bibliografie recomandat :ă 1. Viața Medicală Românească. C. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.Editura Medicala. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ÎNGRIJIRI PALIATIVE.. manechin. 1992 3. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . investigația. Moses . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Cadrele didactice. proiectul. Bucureşti. brancarda. Lucreția Titircă . studiul de caz."Geriatrie practică" 6. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. care asigur ă preg tirea la acest modul. coevaluarea în grupul de lucru. Constantin Bogdan."Oncologie generala" . 1999 4. CDuri. casete video.Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. desene. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti."Manual de medicină internă pentru cadre medii" . iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă.Ed. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție dotarea cu material didactic. comprese etc). simularea."Tehnica îngrijirii bolnavului" . ."Nursing geriatric" 2. instrumentar şi materiale sanitare diverse (seringi si ace. 1995 . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. munca independentă. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 2003 5. Medicală. Şerban Stoianovici . dezbaterea. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.Ed. C."Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenții medicali" Ed. folii de retroproiector. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 216 .

Asigur ă îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile. s ă stabileasc ă rela ții interpersonale. Definitia dupa O.1. îngrijirea indivizilor. Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: NURSINGUL ÎN COMUNITATE Nr.3. acorde îngrijiri adaptate. 3. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza. C.3. se asigură dobândirea competențelor descrise în acesta. 1. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. Elementele practicii sanatatii comunitare. Activitatea în comunitate este complex .5. obiectivul principal fiind promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor.N. beneficiari.2. Identifică problemele de sănătate a familiei. Nursing (îngrijirilor de comunitar sănătate) în comunitate . Promovarea unui stil de viata sanatos. Rezumă particularitățile nursingului (îngrijirilor de sănătate). Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate.2. Prin parcurgerea programei care se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.2.6. scopuri. ă solicit calit ă ți deosebite din ă partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate în perioada preg ă tirii pentru a-i permite în viitor s ă îndeplinească si roluri de educare şi instruire. Unitate de crt. 1. 1.Modulul 55: NURSING COMUNITAR Nota introductiv ă Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a ă ă anului III pentru calificarea asistent medical generalist. Parcurgerea modului va permite cursantului să facă legături interdisciplinare. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor. grupurilor în comunitate.4. Promovarea recuperarii. 4. 1.1. beneficiari. să se încadreze în echipa de îngrijire şi multifactorial ă s ă . 1. 5. ținând seama de particularitățile acestora. Susținerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii. familiilor. 1.M. 1. 1.2. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1.2.1. invatamant clinic. Rezumă particularit țile ă competență nursingului 55. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A.2.S. bolnavilor cu afec țiuni cronice şi în faz ă terminală.2.A): actiuni de baza. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. Competențe Conținuturi 1. În acest modul se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore.2. Sprijinirea serviciilor comunitare. scopuri.

scopuri si obiective unitate de pentru sanatate, implicarea clare, integrarea baza, familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea cetățenilor in servicii promovarea periodica si pentru intreaga sanatatii si 217 comunitate, familia ca educatia Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale - definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

C.2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate în comunitate)

1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a

populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica,

psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.

familiei.

C.3. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate.

C.4. Identifică problemele de sănătate a

1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt - respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.

2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirearesponsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunit 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire,reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 - 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul - nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului.

4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
220

C. 5. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienților cu afecțiuni cronice şi în stadiu terminal.

psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

Sugestii metodologice În elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ține seama de particularitățile formării adulților: motivarea, implicarea, legătura cu realitatea şi punctele de interes ale cursanților, participarea. În cadrul modulului elevii trebuie dirija ți să foloseasc ă analiza şi sinteza pentru a realiza o coerență între cunoştințele însuşite anterior în alte module, in mod deosebit cele referitoare la îngrijiri. Orele de teorie se vor desfăşura în săli de clasă sau de instruire practică dotate corespunzător cu materiale şi mijloace audio-vizuale care să permită aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijată, brainstorming, studiu de caz, discuții în grup, unde elevii să poată îndeplini pe rând rolul de moderator şi animator. Elevii vor fi ajutați să-şi dezvolte abilitățile de comunicare, de stabilire a

În funcție de particularitățile individuale sau de grup. discuții în grup).relațiilor interpersonale. carnete de apreciere care să cuprindă sarcina. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări. teste scrise. profesorii vor decide asupra numărului de ore repartizat fiecărei teme. urmărind în final realizarea criteriilor de performanță şi atingerea competențelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist în comunitate. fişe de lucru. data şi semnătura. portofolii. de cunoştințele însuşite anterior şi de gradul de dificultate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 221 . de colaborare cu specialiştii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt ă în comunitate. Pentru atingerea competențelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit.

întocmirea planului de îngrijiri şi executarea unor îngrijiri. culegerea datelor semnificative. numărul evaluărilor. ancheta în familie. metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice în funcție de etapele parcurse în pregătire. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 222 . efectuarea unor activități educative.Evaluarea preg ă tirii practice se realizeaz ăprin activit ă ți concrete în comunitate: vizita la domiciliu. Datele evaluării.

3. Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: • Componenta echipei operationale • Modele de fise de post. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. competenta 56. la domiciliul persoanelor asistate. Continuturi tematice 1. invatamant clinic. 2. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU.MODULUL: 56: ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU Not ă introductiv ă: Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. . din care 36 de ore. Ingrijiri la C1.1. Modulul are alocate 60 de ore. • Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Unitatea de Competente crt. • Legea Nr. 1. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. 4.2.cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Elaboreaza planul de ingrijire. HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. Rezuma serviciile de domiciliu ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. • Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune. • Contractul . pentru calificarea asistent medical generalist.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 223 .

Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. 2. Drepturile beneficiarului • Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor • Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4.2. C4. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale. Evaluarea initiala • Evaluarea nevoilor . C3. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. Bilantul ingrijirilor aplicate • analiza periodica a nevoilor • examene de bilant • gradul de realizare a obiectivelor • satisfactia pacientului/familiei 4.2.fise standard • Informarea clientului/sustinatorului legal. distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) • Reguli de siguranta la domiciliu 3.C2. Protocoale de ingrijire • Obiective de nursing • Echipamente si materiale adecvate • Etape de interventie • Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3.1. 3. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal. Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei . Elaboreaza planul de ingrijire. obtinerea consimtamantului informat.4.1.2. Planul de ingrijiri • Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate • Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului • Stabilirea prioritatilor de ingrijire • Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3.3. Norme generale • prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala.1. obtinerea consimtamantului • Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup. jocuri de rol. dezbateri. de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual. studiu de caz. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. rezolvand sarcinile de lucru repartizate. exercitii practice.teme in functie de complexitatea ei. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 224 .

• Serviciile de ingrijiri la domiciliu . probe scrise de tip itemi. (Dr.Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu. 2001 . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. Cluj-Napoca. Valentin VLADU .Editura LEAL. gestionarea cazului. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare. • Ingrijirea la domiciliu . Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Bibliografie 1. intrebari structurate. coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN.ghid de practica . rezolvarea de sarcini de lucru.Ghid practic pentru asistentii medicali. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. protocoale de ingrijire. fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Editura ECHINOX. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica.Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 225 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful