MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCET RII ŞI TINERETULUI Ă

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT ŞCOALA POSTLICEAL Ă CALIFICAREA PROFESIONAL Ă : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S Ă Ă N TATE ŞI ASISTENł Ă PEDAGOGIC Ă

- 2007 -

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1

AUTORI:
1. Agapie Speranța, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iaşi 2. Alexandru Mihaela, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 3. Dr. Bran Liliana, director, Şcoala Postliceală Sanitară Arad 4. Cristescu Eugenia, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 5. Iancu Elena, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 6. Dr. Marcean Crin, director, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 7. Merlă Doina, Direcția de Sănătate Publică Sibiu 8. Staicu Olga, director, Şcoala Sanitară „C Davila” Feteşti 9. Stanciu Maria, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța 10. Stănescu Elena, director, Şcoala Sanitară „C. Davila” Piteşti 11. Udma Florica, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța

COORDONARE:
• Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP • Paula Posea, expert curriculum -MECT-CNDIPT

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

2

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

PLAN DE ÎNV Ă Ă ł MÂNT ŞCOALA POSTLICEAL Ă Domeniul: S ă ă n tate şi asisten ță pedagogică Calificarea profesional :ă Asistent medical generalist

Anul I: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului şi tehnologia comunica
țiilor

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 2: Comunicare profesional ă Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 3: Anatomia şi fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 6: Embriologie şi genetic ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 7: Psihologie general ă Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 8: Sociologie, politici sociale şi de s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 9: Biofizic ă şi imagistic ă medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 10: Mediu şi s ăn ătate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 11: Educa ție pentru s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore 12: Farmacologie general ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 13: Bazele ştiin ței nursing-ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore 14: Fiin ța umană şi nursing-ul Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

3

Modulul 15: Semiologie medical ă Total ore: din care: invatamant Modulul 16: Tehnici de nursing şi investiga ții Total ore: din care: invatamant Modulul 17: Protec ția şi securitatea în munc ă Total ore: din care: invatamant Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant

clinic clinic clinic clinic

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total:

1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
15

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

4

Anul II: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 19: Comunicarea în limba modern ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 20: Management şi legisla ție sanitară Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore Modulul 21: Epidemiologie şi s ă ă n tate public ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 22: Principii de baz ă ale cercet ă rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 23: Pneumologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 24: Cardiologie şi nursing în cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 25: Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 26: Nefrologie, urologie şi nursing în afec țiunile renale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 27: Chirurgie general ă şi nursing în chirurgia general ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 28: Chirurgie toracic ă cardiovascular ă şi nursing specific , Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 29: O.R.L. şi nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 30: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 31: Hematologie şi nursing în hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 32: Ortopedie, traumatologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 33: Reumatologie şi nursing în reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 34: Dermato-venerologie şi nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto-contagioase şi nursing specific
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
5

Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie şi nursing în endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutri ție şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutri ție şi dietetică Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

6

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 48: Neurologie şi nursing în neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 49: Psihiatrie şi nursing în psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 50: Anestezie – terapie intensiv ăşi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 51: Conduit ă în urgen țe medico . geriatrie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 53: Oncologie şi nursing în oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 54: Îngrijiri paliative Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 55: Nursing comunitar Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 7 Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Anul III: 42 s ă ă pt mâni Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 41: Deontologie şi etic ă profesional ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 42: Psihologie medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 44: Cercetare în nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 45: Ginecologie şi nursing în ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 46: Obstetric ă şi nursing în obstetric ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 47: Puericultur ă pediatrie şi nursing specific .chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 52: Gerontologie.

este prevazuta invatamantui clinic in comunitate. In semestrul II. o zi / saptamana (cu durata de 8 ore).Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore Numar total: 1.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore Anul III: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 8 . in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

de reanimare şi de transfuzie sanguină. Este o instruire coordonată. c. sănătate mintală şi psihiatrie (pe cât posibil într-un serviciu specializat). b. 6. medicină generală şi specialități medicale. asistentul medical generalist exercit ă urmă toarele func ii esențiale: ț a) dă îngrijiri competente persoanelor a căror stare le cere. Asistenții cu diplomă din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie să colaboreze la supravegherea şi formarea elevilor aflați sub responsabilitatea instructoarelor şcolii. Principii generale de sănătate şi îngrijiri de sănătate . 3. igiena şi îngrijirile mamei şi nou-născutului. chirurgie generală şi specialități chirurgicale.. 7. educația sanitară. institu ții de sănătate. Numărul de ore de înv ă țământ de bază pentru asisten ți medicali generalişti trebuie fixat la minimum 4. incluzând prevenirea bolii. Proporția consacrată învățământului clinic (stagii) trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din timpul consacrat învățământului total.reprezintă instruirea efectuată în spitale.600. 2. I. Numărul de ore pentru învățământul teoretic şi tehnic nu trebuie să fie mai mic de o treime din timpul consacrat formării în totalitate. Învățământul clinic de îngrijiri la nivel de asistent trebuie să aibă în ansamblul său o valoare educativă. 5. trebuie s ăexiste condi ții satisf ă ă c toare în materie de sedii şi de material utilizate pentru îngrijirea bolnavilor. ținând cont de nevoile fizice. asistentul medical generalist trebuie să aprecieze în orice moment care sunt îngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie şi să îi atribuie personalul corespunzător. precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență. II. 4. Cu această responsabilitate. îngrijirea copilului şi pediatrie. de aceea: trebuie să existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfăcătoare a îngrijirilor de sănătate la nivel de asistent. c) formează şi dirijează personalul auxiliar necesar pentru a răspunde nevoilor serviciului de asistență din orice instituție de sănătate. inclusiv servicii de îngrijire medicală la domiciliu. îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie. familial. afective şi spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc. la locul de muncă etc. În determinarea locurilor de stagiu trebuie să se țină seama de următorii factori: a. îngrijiri la domiciliu.Conform reglement ă rilor europene şi na ționale. b) observă situațiile sau condițiile fizice sau afective care exercită un efect important asupra sănătății şi comunică aceste observații celorlalți membri ai echipei sanitare. Acesta include: 1. la şcoală. Orientare şi etică profesională 2. Învățământului teoretic şi tehnic cuprinde: 1. Înv ățământului clinic (stagii) . Învățământul clinic (stagii) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel. În toate serviciile în care elevii asistenți sunt repartizați în cursul formării lor practice trebuie să existe în orice moment cel puțin un asistent cu diplomă care poate asigura supravegherea şi suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s ăi se încredin țeze sarcini fără valoare educativă pentru el.

4. Îngrijiri de sănătate B. Puericultură şi pediatrie 3.5.3. Chirurgie generală şi specialități chirurgicale sănătate pentru: 3. Anatomie şi fiziologie 9 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Ştiin țe fundamentale 3. Igienă şi îngrijirile de sănătate a mamei şi nounăscutului 3.1. Sănătate mintală şi psihiatrie 3.2.A. Medicină generală şi specialități medicale îngrijiri de 3. Principii de 3.6. Îngrijiri de sănătate pentru persoanele în vârstă şi geriatrie 1.

Patologie generală 3. Legislație socială şi sanitară 8. Profilaxie 6. Principii de învățare (pedagogie) 8.2. Sociologie 8.2. Psihologie 8. Ştiințe sociale8. Farmacologie 8.5. Bacteriologie.4. Aspecte juridice ale profesiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 10 .1. virusologie şi parazitologie 4.6. Biofizică şi biochimie 5.3. Educație sanitară 7. Dietetică 6.1.2. Igienă 6. Principii de administrație 8.

Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competențe suficiente şi cunoştințe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării. Compară . Asistent medical generalist. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competențelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. Structureaza si prezinta informatii din surse variate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor reprezentări grafice în aplicațiile Word şi Excel Nr. Utilizarea calculatorulu operare Windows i si tehnologia comunicațiilo r C. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. se va parcurge cu aceleaşi con ținuturi la toate calific ă de nivel 3 avansat din rile domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. Comunica pe Internet 5. având atribuții de coordonare şi control. să compare reprezent ă grafice în aplica țiile Word şi Excel.1.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. După parcurgerea acestui modul. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuția propriei activități. şcoală postliceală. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. să comunice prin Internet. din care 30 de ore laborator tehnologic. Administreaza o baza de date 4.2.Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR  Not ăintroductiv ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. dar şi de realizarea sarcinilor încredințate grupului din care face parte. Acest modul. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obținerea calificării de nivel 3 avansat. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR. competență C. ri să administreze o bază de date. Unitate Competențe de crt. Utilizează sistemul de 1. specifica domeniului. să structureze şi să prezinte informații din surse variate.

Organizarea informațiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. lista de selecție. aliniere. exploatare foi de calcul. 2. fişiere. Elemente avansate de operare: modificarea configurației pentru desktop. 1. mărime font. suporturi mobile. configurarea imprimantei. shortcut-uri. 2. stil. configurarea tastaturii. repornirea calculatorului. tip caracter.Conținuturi 1. chenare. grupare linii şi coloane. font. 4. caseta de text. grupul de obiecte. obiecte de lucru pe desktop. Noțiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. 3. fereastra - obiectul fereastră. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. consultarea documentației auxiliare. copiere/lipire. butonul. navigarea în şi între ferestre. selectare culori. antet. 11 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . redenumire. grosimea liniei. Operații de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. Interfața sistemului Windows: obiecte grafice de interfață pictograma. operații asupra directoarelor şi fişierelor.

Surse de informatii: baze de date. scădere. Operații pentru transmitere informatii: crearea unui cont. 2. sortare. Trasare diagrame: tip. Internet.C. tipărire. grafice. materiale scanate. Exploatarea unei baze de date: deschidere. cataloage. tip. sursa datelor. memo şi funcții pentru date de tip numeric.3. Tipuri de date: numerice. logice. formatare. şabloane prezentări. Tehnici de căutare adecvate surselor de informații: motoare căutare Internet. grupuri de cuvinte. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. expediere mesaje. referințe absolute şi relative. 3. alfanumerice. 4. dezbatere on-line. funcții simple (adunare. diagrame. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. Administrează o bază de date C. date calendaristice. indexare. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. accesare cont. închidere bază de date şi tabele. normative. Prelucrarea informațiilor dintr-un tabel: sortare. de uz general. poziționare pe o înregistrare. documente text. 3. 1. limbaj. 5. şir de caractere. date calendaristice.4. Comunică pe Internet C. Conținuturile se vor exemplifica în func ție de domeniul profesional. dicționare. dimensiune). Operații asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. iar ordinea de parcurgere a con ținuturilor este cea din tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. 3. liste de discuție a informațiilor. dialog. forum. de la simplu la complex. Inserare obiecte: imagini. şir de caractere. respectiv reprezent ările grafice în aplica țiile Word şi Excel. 5. Metode de schimb al informațiilor: email. Îmbinare informații într-un mod coerent: conținut unitar. bazele de date şi informa țiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. 3. 4. actualizare. Structura bazei de date: tabele (nume componente. 2. localizare. cuvinte-cheie. . suprafață diagramă.5. conversii. ecuații. Prezentare material realizat: operații complexe de calcul tabelar. subtotaluri. 1. 1. Structurează şi prezintă informații din surse variate subsol. fişiere multimedia. medie aritmetică). grafice. filtrare. 2.

urmând să le pună mai bine în valoare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 12 . respectiv asupra disponibilităților sale. Activitățile la lecții pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învățare sunt atinse. metoda practic . autoevaluarea. permit diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. exerci țiul. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor aplica activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă metode cum sunt: demonstra ția. Alegerea acestor activități conduc la o orientare asupra celui care învață. proiectul. ă observa ția sistematic ă a comportamentului elevilor. permite individualizarea învățării.Profesorii pot folosi informații despre stilul de învățare al elevilor. Alegerea acestor activit ăți ofer ă urm ătoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care înva ță. oferă maximul de deschidere. urmând să le pună mai bine în valoare. permite diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat.

condițiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatic cu o bun dotare ă ă material ă şi cu softul corespunz ător. predominând studiul de caz. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de înv ățământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. exerci țiul.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performan ță. în funcție de dificultatea acesteia. dezbaterea şi discuții în grup. Instruirea prin activitatea la computer are importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcții. . Evaluarea continuă şi sumativă este condiționată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. prin fişe individualizate. O competență se evaluează o singură dată. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. de nivelul de cunoştin țe anterioare ale grupului instruit. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. demonstra ția. Metodele de predare vor fi variate.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme. pentru verificarea atingerii competen țelor. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 13 .

Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2. Acest modul va dezvolta abilități cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. Realizează un raport formal  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA raport formal. C. 1. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Elaborează profesională strategii pentru o comunicare eficientă. Aplică tehnici de comunicare orală 3. Unitate de Competențe crt. competență 2. Realizează un .Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. 3. Nr. Aplică tehnici de comunicare orală. 2. Comunicare C. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. C.

rapoarte. audio. încurajarea discuției. prin comunicare non verbală. Argumentare prin idei clare. 2. viteza vorbirii. 3. subiectul în cauză. 1. documentații întocmite corect. 4. Informații selectate în funcție de complexitatea temei. încadrarea în timp. prin modulația vocii. documentație specifică. Metode de verificare a eficienței comunicării: obținerea feedback-ului. discuții. Conținutul şi structura raportului în funcție de: 14 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 1. Surse de informații: informații interne şi externe. oferirea feedback-ului. folosirea unui suport specific. internet. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informațiilor. 4. stimularea creativității. prezentarea unor informații. adaptarea comunicării la nivelul de înțelegere al auditorului. concise. 3. relevante.Conținuturi 1. Strategii de ascultare în funcție de situație. Metode de comunicare adecvate: scrise. 2. prin structură. mass-media. Susținere: în situații formale sau informale în funcție de numărul de vorbitori. statistici. ocazie. buletine informative. prin articulare.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. verbale. vorbitor. publicul țintă. adaptate contextului şi interlocutorului. procese verbale. asigurarea posibilității de exprimare. întreținerea unor discuții. manuale. informatizate. metode de ascultare. seminarii. 2. prin alegerea tonului şi a vocabularului. publicații de specialitate. relevanță. persuasive.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. realizarea unui produs/proiect. fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare. Indiferent de locul. În elaborarea strategiei didactice. . bine structurat. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). . . Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional. exercitii de utilizare a terminologiei profesionale. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Cadrele didactice.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior la procesul de învățare. fise autoevaluare. fise de lucru. succesiunea logică. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.elevii au stiluri diferite de învățare.tipul informației. respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. standardul de prezentare. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de preg ă profesional ă tire . tehnicile de comunicare oral şi realizarea unui raport formal se vor ă exersa şi vor corespunde domeniului profesional. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. O competență se evaluează o singură dată. . momentul si persoana care face evaluarea. pentru verificarea atingerii competentelor. de indicatii terapeutice. relevante si concise adaptate unui context dat). diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Modulul COMUNICARE PROFESIONAL Ă poate fi parcurs independent. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. suportul ( grafica.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. profesorii va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . teste de evaluare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Raport formal elaborat: document coerent.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. adecvat scopului propus. de reactii adverse sau de contraindicatii). formatul) 3. Dezvoltarea competen țelor individuale vizate prin Standardul de preg ă tire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional. de moduri de administrare.

tema in clasa. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. ritmul de înțelegere şi asimilarea cunoştiin țelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. autoevaluarea. investigatia. proiectul.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.  Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. ț Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informa țiilor şi redactarea rapoartelor formale. prin fişe individualizate. volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare. Instruirea 15 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . coevaluarea. dotarea cu material didactic.

dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. proiecte. statistici. vizite de documentare la agenții economici. publicații de specialitate. informare prin mass-media. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competențele din cadrul modulului. discuții. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 16 . vizionări de casete video şi CD-uri. Pentru realizarea competențelor pot fi derulate diverse activități de învățare: documentare cu ajutorul internetului.prin activitatea de aplicații practice de tehnoredactare la computer are importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Unitate de crt. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Sistemul osos. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman Conținuturi 1. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Sistemul muscular. Nomenclatura anatomica C. nervos.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. competență 3. muschii . Niveluri de organizare anatomica si nivelurile de fiziologica (celule. localizare. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. compozitia chimica a oaselor.componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. 1. structura osului. Tesuturile . muscular. tesuturi. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2. corpului uman principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. substante anorganice si organice). Analizeaza partile componente ale corpului uman 4. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3.1. scheletul (scheletul capului.clasificare (epitelial. Anatomie si fiziologie umana Competențe C. Sangele .regiuni. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. Analizeaza scheletul trunchiului. 2.apa. pentru calificarea: asistent medical generalist. neorganizat . Organizarea generala a corpului uman . conjunctiv.2. Celula tipuri de celule. organizare aparate si sisteme) anatomica si definitie si descriere fiziologica 2. organe.3. 3. muschii gatului. structuri morfofiziologice. Clasifica 1. C. aparate si sisteme 2. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. sangele). Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. caracterizare. scheletul membrelor) partile componente ale 3.Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI  Not ăintroductiv ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I. compartimentele celulare (organizat organitele celulare . Axele si planurile de orientare in organism descriere. rol 3. rol 3.structura muschiului.

Topografia corpului . Compo nentele anatom ice ale principalelor sisteme si aparate denumire si localizare 3. principalele ligamente si 17 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene. Componentele anatomice de la nivelul capului. trunchiului si membrelor 2.trunchiului. gatului. muschii membrelor) 1.

descriere. esofagul. absorbtia produsilor de C. ficatul. hemostaza. fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii. digestia gastrica. defecatia. sistemul venos. 4.digestia in intestinul subtire. Caracterizeaza principalele functii ale organismului . Aparatul respirator . proprietatile muschilor. vascularizatia si inervatia plamanului. manifestarile activitatii cardiace). tensiunea arteriala (definitie.descriere.) 2. rol). specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. factorii care o influenteaza. fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. determinare si reglare). pancreasul). respiratia celulara). stabilirea aparate paternitatii.cavitatea bucala. stabilirea compatibilitatii si sisteme) ale sanguine dintre mama si fat etc . Principalele functii ale organismului uman (de relatie. circulatia capilara. 5.descriere . respiratia (ventilatia pulmonara. intestinul gros). Artrologie-articulatiile fixe.mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1. arborele circulator (sistemul arterial. grupele C. Aparatul cardio-vascular . difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. modificari patologice ale proprietatilor inimii. structura. digestia in intestinul gros. Descrie sanguine (sistemul AOB si Rh) si elementele de importanta acestora fiziologie (pe (principiile transfuziei de sange. structura. splina (localizare. glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. deglutitia. de nutritie. reglarea respiratiei 5. de reproducere) . intestinul subtire.descriere. fiziologia articulatiilor (sistemul uman de parghii). Functiile sangelui. vascularizatia si inervatia inimii. Fiziologia muschilor. transportul gazelor in sange. structura. faringele. semimobile. configuratia interna a inimii. corpului mobile). manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. revolutia cardiaca. sistemul limfatic). Aparatul digestiv . reglarea circulatiei sangelui 6.

proteic. mecanismele termogenezei/termolizei.substantele energetice. Sistemul nervos . nidatia si gestatia) 10.descriere. structura. componente. Aparatul excretor . Metabolismul . fiziologia sistemului nervos. fiziologia aparatului excretor (formarea urinei. tipuri de metabolism (intermediar . componente. lipidic. energetic si bazal .definitie. reglarea formarii urinei. caile urinare. mictiunea) 9. Aparatul genital .descriere. fiziologia neuronului. vascularizatia si inervatia rinichiului. fiziologia gonadelor. functiile ficatului 7.glucidic. structura. 18 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .descriere (aparat genital feminin. aparat genital masculin). reproducerea (fecundatia.digestie). proprietatile fizico-chimice ale urinei. mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. tesuturi.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Analizatorii .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . limfatice. gustativ. organe.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. tipuri de analizatori (cutanat. procese corticale fundamentale. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. vizual. exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule. microorganismele patogene si parazitii. Glandele endocrine . . venoase. . reflexul neconditionat. tipuri de glande (hipofiza. rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. determinarea grupei sanguine si a Rh ului). etc. In elaborarea strategiei didactice. acustico-vestibular). tiroida. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. timusul. calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. encefalul.C. olfactiv. hormonii secretati si rolul acestora). dezechilibre hidroelectrolitice. activitatea nervoasa superioara 11. reflexul conditionat. paratiroidele. endocrine. pancreasul endocrin. epifiza structura. proiectul.elevii au stiluri diferite de invatare . problematizarea. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern. aparate si sisteme) in functie de criterii date. demonstratia. 2.descriere. suprarenalele. drogurile etc. 6. metabolice.externi (temperatura. calitatea si compozitia aerului si solului. kinestezic. fiziologia analizatorilor 12.hipoxia. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : . schema circulatiei arteriale. exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice.descriere.interni . compararea. descoperirea. mecanismul de feed-back 1. la procesul de invatare . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu fiziologia sinapsei. umiditatea. sistemul nervos vegetativ).

Indiferent de locul. evaluarea altor competente nefiind relevanta.ului endocrin). pentru verificarea atingerii competentelor. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. realizarea unui produs/proiect. 19 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. momentul si persoana care face evaluarea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. teste de evaluare.schema feed-back . fise autoevaluare. fise de lucru.

Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalist”. preparate microscopice. folii de retroproiector. simularea.Cadrele didactice. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. observatia. dotarea cu material didactic. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. volumul si nivelul de cunostinte. planse. autoevaluarea. cataloage. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. proiectul. mulaje etc. studiul de caz. investigatia. conversatia.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. diapozitive. desene. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. dezbaterea etc. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. exercitiul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. . Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. tema in clasa. munca independenta. casete video. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. coevaluarea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. preparate formolizate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 20 .

5. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. pentru calificarea: asistent medical generalist. bacilul dizenteric. Virusurile hepatice 1. Clasificarea virusurilor 1. bacilul difteric. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. pneumococul. Bacilii patogeni (bacilul coli. Compozitia chimica a virusurilor 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. vibrionul holeric. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. bacilul lepros.10. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Virusologie.1. Virusologia (inframicrobiologia) generalitati 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE . Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. Toxiinfectiile alimentare -  Not ăintroductiv ă Modulul VIRUSOLOGIE.4.7. gonococul) 2. bacilul tetanic. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2.2.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Multiplicarea virusurilor 1. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte Modulul: 4 VIRUSOLOGIE. Morfologia si structura virusurilor 1. bacilul carbunos.6.1. C. Caracterele generale ale virusurilor 1. bacilul Koch.9. 1.2. meningococul.3. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE. genul Salmonella. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr. Virusurile poliomielitei 1. In modulul VIRUSOLOGIE. bacilul botulinic.din pregatirea generala din anul I. Bacteriologie -generalitati 2.5. Unitate de Competențe crt. Cultivarea virusurilor 1. Virusurile gripale 1. streptococul.3.8.4. Analizeaza bacteriologie si principalele tipuri de parazitologie organisme cu potential patogen la om Conținuturi 1.Cocii patogeni (stafilococul. gangrena gazoasa) 2. competență 4. Patogenitatea bacteriilor 2.

5. 8. Micologie . agenti patogeni implicati ( salmonele. Leptospirele 2. Genul Brucella 2. 6. epidemiologie 2. stafilococi.caracterizare. Treponema pallidum 2. shigele. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). proteus. Rickettsiile 3. bacilul coli.generalitati 21 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . streptococi. 7.

Notiuni generale de parazitologie 5.5. 3. Nemathelminti) 7.3. reprezentanti (Plathelminti. 3. Entomologie . Sporozoare. Tricofitia 3. Aplica .2. 4. 4. reprezentanti (Arachnide. Descrie notiunile de epidemiologie normel e de preven ire a transmit erii infectiil or si metodel e de C. Favusul 3. Insecte) C. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C.generalitati. Flagelate.generalitati. Candidoza si actinomicoza 4. 2. Protozoologie . Infuzori) 6. Caracterizeaza infectiile nosocomiale C. Microsporia 3. reprezentanti (Rhizopode. 5. Helmintologie . Epidermofitia 3.generalitati. 1.

etc. spalatura gastrica. organismul receptiv . Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: . chirurgie.sange. Recoltarea probelor biologice si patologice: . dezinsectia.definitie . .factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate. personalul medical. catetere. hemodializa etc. vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie. convalescenta.Conditii predispozante: cateter urinar. alti pacienti. arsuri. splenectomie. depistarea Ag microbiene.si micro. corpi straini(canule i.. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2.v. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. LCR. economicosociali etc. alcoolism. dezinfectia. deratizarea 22 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mediul) . diabet zaharat.etape: incubatia. Procesul infectios: . perioada de stare. sindroame mieloproliferative. exsudatul. Pseudomonas si germenii anaerobi 1. bacilii enterici Gramnegativi. de mediu.indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac). intradermoreactiile (IDR) 1.organismelor participante la procesul infectios 2. sectiile de ATI. Metodele de distrugere a organismelor patogene.factorii favorizanti: naturali. cu arsuri. puroiul. etapa de debut.directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. calea de transmitere. cu afectiuni alergizante.).definitie . scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare. 2. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei . Proprietatile macro. Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii.1. terapie cortizonica etc. 3. 2. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene. pneumococii. sputa etc. urina. sterilizarea.surse de infectie (flora indigena a pacientului. proteze organice). materii fecale. Infectiile nosocomiale .

 Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul VIRUSOLOGIE. fise de lucru. tema in clasa.combatere a organismelor patogene. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. coevaluarea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. fitoterapia. apiterapia 3. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. demonstratia. autoevaluarea. teste de evaluare. pentru verificarea atingerii competentelor. Indiferent de locul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. investigatia. paraziti) in functie de criterii date. proiect (exemple: schema raspunsului imun. compararea. volumul si nivelul de cunostinte. bacterii. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.antibioticoterapia. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene . descoperirea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice. caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). vaccinoterapia. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri. momentul si persoana care face evaluarea. In elaborarea strategiei didactice. chimioterapia. fungi. proiectul. dotarea cu material didactic. fise autoevaluare. Se evalueaza numai competentele din acest modul. realizarea unui produs/proiect. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. proiectul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. problematizarea.

BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. conversatia. munca independenta. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA. observatia. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. exercitiul. simularea. studiul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 23 . Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.

pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. casete video. folii de retroproiector. diapozitive. insectare. planse. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 24 . Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. desene. preparate microscopice etc. dezbaterea etc.caz. poze.

4.3. Biochimie Competențe C. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Stabileste importanta enzimelor. Not ă introductiv ă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE.2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C.1. competență 5. Unitate de crt. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si Modulul 5: BIOCHIMIE C. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. Stabileste importanta enzimelor. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. hormonilor si vitaminelor reglarea functiilor organismului in . In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE.

elementele fundamentale (C. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2.glucidic.Vitaminele generalitati. electroforeza 2.Conținuturi 1. cromatografie. reglarea cailor metabolice. lipide) si anorganice(apa. 3.Componentele materiei vii . catabolism 2. hidroelectrolitic.definitie. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune. Determinarea principalelor constante biologice: VSH. mod de actiune. biodegradare. spectrofotometrie. hematocrit.compozitie chimica. mecanismele termogenezei / termolizei. glucide. substante organice(proteine. energetic si bazal substantele energetice. Hormonii . clasificare. rol. legaturile dintre acestea 1. lipidic. timp de coagulare. rolul lor in organism. mecanismele de reglare a temperaturii corpului). proteic. Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie.Enzimele . clasificarea. etc. utilizarea specifica a resurselor metabolice.O. Tipuri de metabolism (intermediar. proteine 25 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .N. cai metabolice principale 3. colesterolemie. Metabolismul . Structura si proprietatile materiei vii.H. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1.S). hemograma. cationi si anioni) 2.definitie.biosinteza. caracterizare. anabolism.secretiei hormonale 1.P. patologia succesiva hiposau hiper. Biochimia sangelui . rolul lor in functionarea organismului 3. uremie. glicemie.

Se evalueaza numai competentele din acest modul. coevaluarea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. momentul si persoana care face evaluarea. fise de lucru. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. schema interrelatiilor metabolice). schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. pentru verificarea atingerii competentelor. Biochimia materiilor fecale 7.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. proiectul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. fise autoevaluare. In elaborarea strategiei didactice. gastric si intestinal. teste de evaluare. . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.sucul pancreatic. timpului de coagulare etc. descoperirea. exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.).elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Cadrele didactice. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. bila 5. Indiferent de locul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE. realizarea unui produs/proiect. proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii. Examenul sangelui 8.compozitiei chimice a probelor biologice analizat de plasmatice 4. autoevaluarea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.compozitie chimica. investigatia. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. compararea.elevii au stiluri diferite de invatare . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. sedimente 6. proiectul. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Biochimia urinei . Biochimia digestiei . la procesul de invatare . Examenul urinei  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. determinarea VSH-ului.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . problematizarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. tema in clasa. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor. dar se au in vedere resursele locale pentru instruie. demonstratia. evaluarea altor competente nefiind relevanta.

baza materiala a scolii. dotarea cu material didactic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 26 . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. volumul si nivelul de cunostinte. cadrul de colaborare cu agentii economici. cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist.

Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. reactivi etc. folii de retroproiector. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. desene. simularea. preparate microscopice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 27 . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. munca independenta. studiul de caz. microscop. exercitiul. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. observatia. sticlarie si materiale de laborator. produse biologice. dezbaterea etc. conversatia. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni. . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. pentru calificarea: asistent medical generalist. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman.Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA  Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. competenta 6. 3. Embriologie si C1 Enumera genetica etapele dezvoltarii organismului uman.  Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. Unitate de Competente crt. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. 5. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. 2. 4.

dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni . Cresterea statulara 2. vazului. morfologica. organogeneza.2. 1. blastulatia. spermatogeneza. .1. glandelor salivare. metencefalului. diencefalului.Continuturi 1.2. pielii si anexelor ei.2. echilibrului. 1. segmentatia.dezvoltarea hipofiziei.1. controlul dezvoltarii si diferentierii.2.3. Foitele embrionare: ectoblastul. Cresterea: 2. cresterea tesuturilor si organelor 2.1. endocrini. . exogeni: .1.1.2. Etapele de dezvoltare prenatala: 1.1. gastrulatia. 2.1. Derivatele foitelor embrionare: 3.1. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar. dintilor 28 . dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului. endoblastul.1. telencefalului. . Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza.1.2.2. Factori de crestere: endogeni. factori socio-economici) 2. 2.2. Diferentierea: 2.2. Perioada fetala. auzului.dezvoltarea encefalului.2. 3. diferentierea celulara.factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala.dezvoltarea organului mirosului. epifiziei. 3. Perioada embrionara: fecundatia.2. Derivatele ectoblastului: . ovogeneza. mezencefalului. Calificarea profesională: Asistent medical generalist factori fizici.factori endogeni genetici. mezoblastul.

glandelor sexulae. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni .dezvoltarea limbii si a glandei tiroide .dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general .2. stomacului. scheletul corpului. organelor genitale externe. fictului si cailor biliare.2. glandelor suprarenale.2. coastele. neurocraniului. muschilor. aparatului cardio-vascular. Derivatele endoblastului: .dezvoltarea laringelui. duodenului.3. membrelor. portiunii ileo-colice a intestinului. pancreasului C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om. esofagului. 3. sternul. rectului si vezicii urinare.3. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala.

Etiologia 29 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.3.1.1.3. Cromozomii: morfologia cromozomilor. .2.1. gena. chimici.3. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4. Gena: .1.1. amitoza (diviziunea directa) 4.3.3.structura chimica a acizilor nucleici (ADN. meioza (diviziunea reductionala).factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate). metafaza.transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta. Acizi nucleici: . . Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5. Transmiterea mendeliana: monohibridarea. cromozomiale.transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva . Natura materialului genetic: cromozomi.monohibridarea: . morfodisplazii date de aberatii cromozomice. ereditatea poligenica.3.codul genetic: caracteristici .4.1.3. .1.2. boli poligenice) 5. dihibridarea. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza). Clasificare: mutatii genomice.2. acizi nucleici.2.notiunea de gena mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor.sinteza proteinelor: etape . telofaza.3. 4.2. 4. morfodisplazii ale procesului de sexualizare. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4. ARN) . Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta). genopatii (boli moleculare monogenice.1. evidentierea cromozomilor. 4. . Histodisplazia 5. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive.1. diviziunea citoplasmei (citokineza).functiile materialului genetic 4.2.transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta . profza. Diviziunea directa (amitoza) 4.reproducerea celulara si ciclul cromozomial.2. Legile lui Mendel 4. genice.1.1. una reductionla si una mitotica ecuatoriala.1. dimensiunea. 4. anafaza. 4. Etapele mitozei: interfaza.2. Morfodisplazia: malformatii dobandite.1.1. forma. biologici.2.

O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. biologici.elevii au stiluri diferite de invatare . Cadrela didactice. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. . realizarea unui produs/proiect. autoevaluarea.2.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Se evalueaza numai competentele din acest modul. accidente genetice in meiozagenitorilor.1. pentru verificarea atingerii competentelor. problematizarea. experiente efectuate in laborator pe soareci. coevaluarea. compararea. hemofilia. descoperirea. tirozinoza. energia termica. la procesul de invatare . medicamentosi. momentul si persoana care face evaluarea. cretinismul sporadic cu gusa. daltonismul  Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. 5. anemia falciforma. teste de evaluare. materni (starea fiziologica si patologica a mamei). In elaborarea strategiei didactice. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. proiectul.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. fise autoevaluare. modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara.malformatiilor: 5. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Indiferent de locul. efectuarea hartilor cromozomiale. factori mecanici).2. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. scheme. proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic. tema in clasa. alcoptonuria. demonstratia.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria. albinismul.2. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante. chimici. conceptia evolutionista despre om etc. fise de lucru. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 30 .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. dotarea cu material didactic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.investigatia. procesul. volumul si nivelul de cunostinte. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

dezbaterea. folii retroproiector. preparate formolizate. conversatia. preparate microscopice.Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 31 . studiul de caz. planse. observatia. cataloage. etc. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. exercitiul. soareci de laborator etc. desene. diapozitive. munca independenta. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. casete video. simularea.

Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. de crt. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice . Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. Unitate Competenta C1. Identifica infrastructura psihicului uman 2. Identifica infrastructu psihicului uman  competenta 7.MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA Not ă introductiv ă Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore. Psihologie generala C2. din care 60 ore de laborator tehnologic.

1 Individ-individualitae proces primar autoreglare). Erickson) determinat social1.17 Atentie reflectare ideal -subiectiva structuri si functia 1.16 Comunicare si limbaj 1.13 Imaginatie Natura psihicului uman: ale Stimularea si energizarea comportamentului 1.18 Vointa si de constructie a de adaptare Conceptul de personalitate realitatii (imaginea.2 Psihicul . Kohlberg.proces informatiilor psihice (Piaget.8 Senzatii Structura personalitatii istoric (comportament 1.15 Afectivitate 1.1 Psihicul . functii de Reglarea psihica a comportamentului 1.7 Relatii intre 1. ca proces Captarea si 2.11 Gandire structural1.3 Psihicul.forma de 1.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii 1. 2. 1.4 Constient adaptarii.12 Memorie functionale 1.14 Motivatie vietii de relatie (legea 1.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist Continuturi .10 Reprezentari mentalitati etc.5 Subconstient semnalizare) 1.9 Perceptii 32 si cutume.Niveluri 1.6 Inconstient 1.ca (reglare si 2.2 Persoana-personalitate si trairea.forma a psihicului: 1.3 Personaj-social si masca secundar) prelucrarea 2. traditii.

flux verbal. in timp ce profesorul il ghideaza. curiozitate.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.5 Personalitatea.8 Componentele unei atitudini:cognitiva. tristete.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire. teama.7 Aptitudinea. surpriza.  Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. specificitate comportamentala. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  Elevul invata predominant descoperind. activitati de predare . ca subiect matur.invatare cu caracter interactiv: conversatia .psihofiziologice 2. pozitia corpului. psihologice. teambuilding. contact vizual. teoria “tapului ispasitor”. dezgust) 3.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3. Atitudini si prejudecati 3.  Elevul invata in mod activ.C3. 3.  Nu se limiteaza doar la sala de curs.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii.1 Semnificatia gesturilor.9 Aptitudini-caracter 2.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3. afectiva.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental. comportamentala. spatiu personal. furie. atingere 3.  Lucreaza in mod cooperativ. simpatieantipatie. familiaritate si similaritate de atitudini. stereotipuri sexuale.8 Temperament-caracter 2. creativitatea Relatii intre componente 2. posturii.entitate biopsihosociala si culturala 2. 3. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane).  Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.  Experimenteaza problemele in globalitatea lor. rasiale. 3. in grupuri. proximitate. frustrare (personalitate prejudiciata). Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala 2. trasaturi centrale. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.6 Temperament si tipologii: constitutionale. prima impresie.7 Încadrarea in sabloane: boala si bolnav.  I se permite sa se exprime in mod creativ.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului.caracterul. emotii) Formare impresii 3. consistenta comportamentala. inteligenta.

2. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming.euristica. expunerea. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca . studiul de caz. ii ofera informatie “umpland vase goale”. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. “Caruselul”. observatie dirijata. joc de rol.recompense si competitie). “Bulgarele de zapada”). problematizare. 33 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . descoperirea inductiva si deductiva.

fisa de lucru. care asigura pregatirea la acest modul. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme.E.C. 2000 8.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. eseuri. Iasi. Cretu. ritmica. Druta. arta. Bucuresti .N. joc de rol). Bucuresti.M. Golu.Psihosociologia familiei . se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.M..S.1998 2. Iasi.Psihologie sociala .Editura Polirom. Neveanu. manual pentru scoli normale Editura Didactica si Pedagogica.D. indiferent de locul.-Psihologie.Balan. probe orale ( intrebari. Se evalueaza numai competentele din acest modul. referat. eseu cu numar de cuvinte prestabilit..-Introducere in psihologie Editura All. Zlate. Lucru pe grupe: ”Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii. Pe parcursul modulului. 2001 7. Bucuresti. pentru a obtine acelasi nivel de performanta. Zlate.. observarea sistematica a elevilor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. Zlate.  Recomand ă bibliografice: ri 1.Psihologie. Cadrele didactice. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: „Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati”.Stefan. -Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate. Editura Humanitas Educational. Orrell.Editura Fundatia Romania de maine. pe secvente mai mari ). Bucuresti. probe practice (studiu de caz. referate.P. 2000 . Seminar de discutii : “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol: “Alegeti o personalitate (din stiinta. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.Bucuresti. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. manual pentru clasa a X-a. folii de retroproiector. politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”.. Stefanescu.. CD-uri. Hayes.2002 3. momentul sau persoana care face evaluarea. test scris. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. coevaluarea in grupul de lucru. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. cumulativa (verificari partiale.1997 4. teste psihologice etc.-Introducere in psihologie-Editura Polirom.A.O.P. Bucuresti. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. pe secvente mici).. Neculau. evaluarea altor competente nefiind relevanta.Editura didactica si pedagogica.M. sau sumativa. 1996 5. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. durata evaluarii. 1998 6..Fundamentele psihologiei . grup de discutii) 2. 3.munca independenta. T.3. analiza produselor (culegeri de date).F.P.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 34 .

raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.1 Explică noțiunile teoretice sociologiei. competență 8. statut şi rol social. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. 1. colectivități umane. Unitatea de crt. ale C.2. umanizare. colectivitățile statistice şi sociale Noțiunea de grup social mare: definiție..realitate socială. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SOCIOLOGIE.comportament uman.2 Noțiuni de antropologie Antropologie fizică. Elemente de sociologie a colectivităşii 2. În modulul SOCIOLOGIE. POLITICI SOCIALE ŞI DE S N TATE Ă Ă Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. • Max Weber. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.Talcott Parsons. Identifică elementele de sociologie a colectivităților 3. socializare 2. filozofică. relații individ societate.de prognoză socială praxiologică. Analizează diferite politici sociale şi de sănătate. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. naturalistă. pentru calificarea: asistent medical generalist. politici sociale si de sanatate Competențe C. Emile Durkheim.funcții:cognitivă .3. Forme de asociere:colectivități umane: mulțimea. Identifică elementele de sociologie a colectivităților .1. Explică noțiunile teoretice ale sociologiei 2. socială 1. socio culturală. Conținuturi tematice 1. caracteristici.Modulul 8: SOCIOLOGIE. Sociologie. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4. se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SOCIOLOGIE. Viața socială.1 Problematica sociologiei: • concept de sociologie • problematica si funcțiile sociologiei:probleme sociale. Descrie rolul cercetării sociologice 5. clase sociale: structură şi stratificare socială. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. clasificarea grupurilor sociale mari.

stratificare socială. problematica demografică. Grupuri sociale mici. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 35 . socioafectivă. conducerea. cognitivă. funcții şi procese la nivelul grupului. grupul de muncă: competiție şi cooperare. mobilitate socială: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare. structura. structuri semnificative : de comunicare.

Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală C. socioafectivă. 3. liderul formal si informal 2.4. Descrie rolul cercetării sociologice funcțiile grupului de muncă. Tipuri de relații asistent medicalpacient: • de complementaritate • conducere • cooperare • coparticipare Conflict de roluri: situații conjuncturale. Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor . conceptul de cultură. sociologia culturii. tipologii ale familiei. juridică. funțiile familiei (economică. limbaj. modele alternative ale vieții de familie.delimitarea eşantionului -organizarea acțiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. expectanțe. 3.al pacientului. atitudini. condițiile constatiuirii grupului de muncă.C. Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele . reguli pentru asistentul medical 4. paralimbaj. consecințele bolii.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei. Cultură organizaționala: institutii si organizatii. Strategii de controlcomunicarea verbală. dinamica familiei contemporane.3. stingerea conflictului. atitudini față de boală. funcțiile culturii. non verbală. 2. negocierea.expresie facială. interese şi prioritați.3. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaționalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru . reguli pentru pacient. Rolurile sociale în relația terapeutică: status social. evaluarea gravității bolii.3.2. rol social al asistentului medical. persuasiunea..Structura chestionarelor. posturi. biologică. 3. familia in societate.1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noțiunea de boală.

lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuțiile de frecven e ț 36 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

5. Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate -Anchetă. conflictualiste. Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcții strategice in domeniul sănătății in România Suge stii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. . identifcare resurse. Modele de sănătate: Bismark. locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului. implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic.-Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informației Observația sociologică: -Caracteristici -Condiții şi reguli ale observației sociologice -Tipuri de observație sociologică -Valoarea şi limitele observației sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -Definiție şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: -Definiția documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Beverige. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.interviu: comparații Politica sociala: -conceptualizare. volumul şi nivelul de cunoştin țe. interacționiste. vizibilitatea practicii Paradigme: funcționaliste. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei. strategii si obiective. luarea deciziilor. dotarea cu material didactic. formularea politicii. Semasko. metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetă-sondaj de opinie C. parteneriate. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SOCIOLOGIA. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. munca independentă. POLITICILE SOCIALE ŞI DE S N TATE. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Ă Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. observația. exercițiul. dezbaterea etc. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 37 . simularea. conversația.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Sociologie generală. I. Editura didactică şi Pedagogică 1980 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 38 . Georgescu.Durkheime. I. Sociologie Medicală. Introducere în sociologie. A. Zanc Editura. CD . casate video. Sociologie. Editura Polirom 2003 4. Polirom1999 2.uri. Mihu. Mihăilescu. scheme. I. M. folii de retroproiector. Lupu. E. Repere bibliografice: 1. Casa Cărții de Ştiință 2005 3. Editura Dacia 1992 5. Educație şi sociologie.

Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. prprietatile mecanice ale corpurilor solide.Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA  Not ăintroductiv ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza imagistica notiunile de biofizica medicala medicala Conținuturi 1. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Biofizica .definitia termodinamicii. aspecte biomecanice ale contractiei musculare. principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. sisteme termodinamice. 1. Unitate de Competențe crt. descrierea caracterului interdisciplinar. Biofizica celulara a) biomecanica . exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1. efecte biologice ale unor factori mecanici. potentialul membranar de repaus. pentru calificarea : asistent medical generalist. principalele marimi utilizate in mecanica. b) notiuni de termodinamica biologica . Biofizica moleculara . In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4.2. notiuni de mecanica fluidelor.definitie. structura moleculara a apei si a solutiilor apoase.3. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3. Biofizica si C. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice si electrocinetice. notiuni de fizica a sistemelor disperse. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2.definitie. fluxuri si forte termodinamice. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr. potentiale .proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea. fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1. competență 9.

sunetele auzite si caracteristicile acestora.electrice celulare de actiune si propagarea acestora. elemente de fonatie. bioluminiscenta 39 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . biofizica receptiei vizuale. biofizica receptiei auditive. 4. excitabilitatea si legile acesteia 1. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica . efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica .ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia.

) lichidele „impure“ (ex: colectii purulente. modul B. Descrie notiuni elementare de . transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici.interfetele si peretii . termoelectrici. Imaginea radiologica . urina etc.) . celule de calomel). Imagistica RMN .mod de formare. producerea imaginii 3.3. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.electrozi (definitie si exemple .2.) 2. tipuri (inregistratoare grafice. osciloscop.scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3.de hidrogen.principiu.enzime.1.structurile solide (ex: os. EEG.1.1. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea. antigene etc.C. proprietati fundamentale 3. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica c) receptia. de argint clorurat.natura. ultrasonografia Doppler.imagini parazitare (artefacte) 3. calcul etc.). Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor . particularitati 3. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3. domenii de utilizare (fonocardiograma. Radiatiile Roentgen . chisturi etc.formatiunile canaliculare . Roentgendiagnosticul 3. dirijarea punctiilor biopsice.4. Termografia .lichidele pure (ex: bila.5.) . fonoelectrici. velocimetria Doppler etc. cartilaj. imaginea radioizotopica . pentru radiatii radioactive. metode alternative (endoscopia ultrasonica. oculografia. anticorpi. semnificatie. prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale . modul D).1.). tesuturi necrotice. fotoelectrici etc. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A.1. modul TM.) 3.2.principiu. biosenzori (definitie si exemple . magnetoelectrici. EKG. electrochimografia.descriere. termograful medical 4. 2. prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. definitie. 3. sangele.tesuturile moi (parenchimele) .3. Culegerea biosemnalelor . treptele obtinerii imaginii RMN. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici C.gazele . etc.

radioterapia. electroterapia. ultrasonoterapia. crioterapia.principii si efecte terapeutice (termoterapia. Radiobiologia ..definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau 40 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . fototerapia LASER) 1.

descoperirea.caracterizare. demonstratia.distanta cat mai mare intre sursa si individ.iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie. beta.pTNM). profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. radioterapia antiinflamatorie. simularea. dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii. III sau IV. Au 198. rem. Tehnici de iradiere . Metode de principalele notiuni de protectie fizica impotriva radiatiilor . gamma. la nivelul organelor. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. protoni. iradierea repetata). brahiradioterapie. introdusi in organism pe cale metabolica) 4. 4. Sievert ) 3. cu finalitate de stadiu clinic I. Sintetizeaza ale embrionului si fatului. dozimetria radiatiilor (definitie rad. cancerogeneza. Principalele efecte . 1. radioterapia antitumorala) 2. embriologie si genetica.alfa. corpusculare 3. iradierea interna (cu izotopi artificiali . beta. neutroni. anomaliile genetice. iradierea de contact sau curie-terapie). Radioterapia .radiatii X.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent. la nivelul tesuturilor. compararea. In elaborarea strategiei didactice.la nivel celular. in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor. raze gamma.I 131. P 32.scurtarea nespecifica a vietii.definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale. tipuri de radiatii (raze X. stadializarea clinica (preterapeutica -TNM si postchirurgicala . biochimie. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante . moartea. timp cat radioterapie mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. proiectul. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.). deuteroni etc.radiobiologie clinica) 2. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. anomalii C. Sursele de radiatii . problematizarea. la nivelul organismului (iradierea acuta. radiatii corpusculare . formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati . II. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Radiatiile ionizante .

). la diferite niveluri de organizare anatomica. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie.). exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor. fise de lucru. realizarea unui produs/proiect. rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date. etc.de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 41 . clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc. teste de evaluare. fise autoevaluare.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. exercitiul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. volumul si nivelul de cunostinte. dispozitive de lucru. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. . pentru verificarea atingerii competentelor. munca independenta. evaluarea altor competente nefiind relevanta. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . folii de retroproiector. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. autoevaluarea. echografice. dezbaterea. desene. momentul si persoana care face evaluarea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. scheme. diapozitive. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. tomografice etc. simularea. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. proiectul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. etc. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. investigatia. studiul de caz. dotarea cu material didactic. conversatia. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Indiferent de locul. Cadrele didactice. observatia. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. imagini radiografice. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Se evalueaza numai competentele din acest modul. planse. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. tema in clasa.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. coevaluarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 42 .

Interpretează elementele de profilaxie şi protecție III. Not ă introductiv ă Modulul MEDIU ŞI S N TATE. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: MEDIU ŞI SĂNĂTATE Nr. Analizează noțiunile de ecologie şi igienă în interrelație cu sănătatea 2. II. face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va utiliza împreun ă cu .1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. invatamant clinic. competență 10. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. În modulul MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. Specifică noțiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. Mediu şi C. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizează sănătate noțiunile de ecologie şi igienă în interelație cu sănătatea Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă Calificarea profesională: Asistent medical generalist . standardul de pregătire profesională specific calificării.Modulul 10: MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE I. Unitatea de Competențe crt. se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță tehnic ă specializat ă MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE.

Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate. 43 . în caracteristicile sale definitorii. noțiuni de ecologie generală.1 Compoziția chimică a aerului şi influența sa asupra organismului uman 3.3. Prezența factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2.1. virusurile. 1. DZ) şi factori externi care acționează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici.1.2. fungi şi paraziți şi alte microorganisme) care acționează asupra organismului uman.2. Acțiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătății populației. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătății 2.definiția OMS. paraziții. ramurile ecologiei. şi factori sociali rezultați din acțiunea omului asupra mediului sau din interrelațiile dintre oameni. se adresează individului şi colectivităților. 2. intensitatea. Igiena ştiință medicală care promovează sănătatea.1.Conținuturi tematice 1. Modificările apărute în medicină. radiațiile ionizate) chimici (substanțe chimice existențe în natură) biologici (bacteriile. elemente de ecologie umană. 2. Ecologia. Poluarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății.3. Igiena aerului 3. 1. durata acțiunii lor asupra organismului uman 2. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura.4. Sănătatea. medicina ştiința de a păstra reda şi promova sănătatea 1. Factorii etiologici ai sănătății: factori interni care pot avea o influență decisivă în producerea anumitor afecțiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare.

6.3.1. Caracteristicile de vârstă ale morbidității prin boli infecto-contagioase. 1. Valoare nutritivă.2.5. lipsa de supraveghere a copiilor. igienă a 1.1.3.3. Igiena radiaților 6.1. Condițiile de potabilitate a apei 5. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescen i.2. Igiena locuinței şi relația sa cu sănătatea 8.1. 1. Specifică 1.3.1. Se recomand ă ca . Radiațiile neionizate 7. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenților 1. igiena alimentelor 8.3. 1. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă.6. Factori care favorizează producerea C.3.1 Boli transmisibile pe calea aerului.2. Patologia infecțioasă transmisă prin apă 4.1.2 Măsuri de profilaxie  Măsuri privitoare la sursa de infecție transmisibile prin  Măsuri privitoare la căile de factorii de transmitere mediu  Măsuri privitoare la organismul receptiv IV. ț 1.2. orientarea actuală.3. Radiațiile ionizate: iradiere naturală şi artificială.6. elementele de Fenomen explicabil prin particularitățile de prevenire şi vârstă şi comportament combatere a 3. 7. profilaxie 6.6.1. Poluarea sonoră şi influența ei asupra sănătății. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituțiile pentru copii. Solul şi importanța sa sanitară 5. Igiena unităților cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului C2.4. accidentelor (condiții deficitare de igienă a Interpretează locuinței. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor. Obiectivul şi importanța igienei copilului şi noțiunile de adolescentului.2. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6. a apei.2. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Igiena alimentației 8. Igiena apei 4. copilului şi adolescentului Factori endogeni şi exogeni care influențează dezvoltarea umană. Contaminarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății 4. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4. Igiena habitatului uman 7. 7. Criterii. Igiena solului 5. a solului bolilor 3. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Patologia neiinfecțioasă transmisă prin apă 4. dotarea cu material didactic.2. Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituțiile pentru copii permanente şi sezoniere 1.4. volumul şi nivelul de cunoştin țe. Igiena localităților şi relația cu sănătatea. 1. Necesitățile nutritive ale omului sănătos 8.2. efecte.

parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn corelare a competențelor cu conținuturile. tabelul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 44 .

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. studiul de caz. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Editura Medicală. 1997 3. casate video. Igienă. Editura Medicală. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. dezbaterea. scheme. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. conversația. CD . Repere bibliografice: 1. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Sergiu Mănescu. 1996 2. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . etc. exercițiul. Igienă şi ecologie alimentară B.Ecologie umană. Vlaicu Editura Eurobit 1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 45 . li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. munca independentă. observația. simularea.Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. folii de retroproiector etc.uri. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Dimensiunile stării de sănătate: definițiile sănătății. Promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor: . Determinanții sănătății: definiție. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . fizică. 3. piramida Maslow. Grupele de determinanți (OMS) direcți şi indirecți: macroeconomici. Relația dintre educația pentru sănătate şi promovarea sănătății: delimitarea conceptelor. 3.1. invatamant clinic. pentru calificarea: asistent medical generalist. mediul. 2. ocupațională. Unitatea de Competențe Conținuturi tematice crt. 2. educație.1. dreptate. stilul de viață. factori (de risc. 4. calea spre o sănătate mai bună.3. Defineşte educația pentru sănătate. dimensiuni). adăpost. sociodemografici.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. resurse confirmate. Modulul are alocate 120 de ore din care 90. Consecințele problemelor de sănătate. implicarea tehnologiei. 2. Educatie C. socială). 3. delimitarea obiectivelor. 5.2. ecosistem stabil. modul de viață. principii. ă ă Programa şcolar se va ă utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. intelectuală. pentru educația pentru conceptul de sănătate. conceptul de boală (definiții.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE Nr. domenii de interes. educaționali. de protecție. Condițiile esențiale pentru sănătate: pace.1. abordare holistică 2. spirituală. abordări posibile. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. alimentație. Defineşte 1. populația țintă. În modulul EDUCAłIE PENTRU S N Ă Ă se reg sesc abilit TATE ă ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializată EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE. factori de mediu. 2. persoanele la risc înalt. venituri. Planifică acțiuni de educație pentru sănătate. transmiterea cunoştințelor şi informațiilor. baza. măsuri posibile.MODULUL 11: EDUCAłIE PENTRU S Ă Ă N TATE  Notă introductivă Modulul EDUCAłIE PENTRU S N TATE face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. competență 11. indiferent). Implementează programe de educație pentru sănătate. riscul de imbolnăvire. Trecerea de la educația pentru sănătate la promovarea sănătății: definiții. Identifică factorii care pot altera stilul de viață sănătos. dimensiunile sănătății sanatate sănătate (emoțională. populația la risc.

modelul etapelor vieții). metoda Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 46 . metode de educație în promovarea sănătății (metoda şocului/înspăimântării."Sănătate pentru toți în secolul XXI".modele de abordare (modelul bazat pe înțelegerea etiologiei bolilor. metoda ştiințifică/a furnizării de informații. modelul epidemiologic. strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual. Strategia OMS . Obiectivele 11 şi 12. strategia populațională).

ectasi. Planifică 1. ă 2. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentații sănătoase (modele de consum alimentar. stilul de factorii care pot sănătos. Petrecerea timpului liber. mişcarea fizică. apelul la o acțiune internațională). stimulente. cafea. 2. rolul educației în nutriție. Relații interpersonale: familie. colegi. grupuri țintă ). Tipul de consum: servicii de sănătate. vecini. 3. ocupația (tipul de activitate. munca în aşezăminte şi comunit ți. Caracteristicile stilului de viață: viață sănătos.2. 2. tranchilizante şi sedative.1.motive şi bariere). Stilul de viață şi modul de viață: definiții. halucinogene.2. alimentar. venit. schimbarea altera stilul de comportamentului. Caracteristici socio-demografice. Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viață care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viață (consum de tutun. morbiditatea) şi calității vieții (DALY).C. conduita psihică. dezvoltarea aptitudinilor individuale). rolul mass-mediei. . Dimensiunile modului de viață: 3. canabis. mortalitatea. Atitudini. 1.2. metoda minimalizării răului produs. primară.3. factori care influiențează alegerea în alimentație.4. 1. secundară şi terțiară). metoda centrată pe comportament. prieteni.2. act medical şi de îngrijire. rolul profesioniştilor de sănătate (orientarea către viitor. schimbările dietei . condiții de locuit. metoda situațională.1. heroina). relaționarea cu mediul social. locul de muncă). Cadrul social: mediu social. 1.3. combinații între metode). Identifică viață afectivă/a centrării pe persoană.1. sănătatea ca şi concept pozitiv. Consumul de substanțe potențial nocive pentru organism. țigări. 1. categoriile profilaxiei (primordială.3. percepții: față de religie. reguli şi norme. risc. 3. alcool. igiena. Culegerea informațiilor privind stilul de viață acțiuni de educaie ț şi pentru sănătate modul de viață. droguri (solvenți. sex. Probleme de sănătate: C. acțiuni de promovarea unei alimentații mai sănătoase (educația publică directă. Indicatori utilizați pentru evaluarea stării de sănătate a populației (speranța de viață. implicarea şi responsabilizarea populației (întărirea acțiunii comunităților. metoda culturală. 3. tip de familie. angajamentul în promovarea sănătății. atitudini şi cunoştințe individuale. 3.

droguri. politica O. acțiunile de promovare a sănătății. Charta de la Ottawa (premisele sănătății.consum de alcool.4. Stabilirea populației țintă: populația la risc. dieta) şi a factorilor de risc asocia i să nă tății. 3. ț 1. relaționare cu mediul social. populația cu risc înalt de îmbolnăvire. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul.1. Scop şi obiective: 2. conduita psihică. planificare familială.. 2. Strategii de intervenție: strategii preventive (strategii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 47 . grupurile de populație mai accesibile (şcoli. consum de droguri. tutun. consumul de substanțe nocive alcool. 2.M. locuri de muncă.S.2. mişcare fizică. reorientarea serviciilor de sănătate). obiective generale. igienă. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentația. etc). sex.

rapoarte de etapă. Implemente ază programe de educație pentru sănătate. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. Modele de educație pentru sănătate.1. materiale de informare şi promovare a programului. justificare. elaborarea conținutului şi alegerea metodelor de folosit. comportamente. Cercetarea participativă. servicii de sprijin. 3. 1. financiare. tipuri de comunicare.2. Implicarea profesioniştilor de sănătate: educația pentru sănătate nonformală/formală. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătății. 3. 3. participarea comunității. principii pentru influiențarea comportamentului.3. percepția mesajelor privind sănătatea). dezvoltarea comunității. Desfăşurarea programului: riscuri de acțiune. 3. riscuri de program. 1. activitate multisectorială. strategii bazate pe demersul individului).4. Stabilirea rețelei de instituții pentru conlucrare. Promovarea sănătății prin mass-media.7. tipuri de planificare (normativă. formularea de scopuri şi obiective strategice. 1. 3.6. abordări posibile (medicală. mijloace de comunicare. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor. 3. de formare de aptitudini. Analiza rezultatelor: C. acțiunea propriu-zisă de influiențare.4. evaluarea rezultatelor procesului. beneficiari. rezultatele cercetării socio-medicale. acțiuni conform obiectivelor. documente specifice.stabilirea populaționale. tactice. orientată spre individ. Resurse (umane. strategică. . 3. surse de risc. Abordarea comunității: echitate.5. 3. durata. metode (clasificarea în funcție de calea de transmitere a mesajului. în funcție de adresabilitate. respectarea planului de acțiune. tactică şi operațională).1. directe/indirecte).5. 2. regulile comunicării. C. continuitatea programului. materiale de educație (scrise şi audio-video). materiale. recomandări de acțiune. echipei. comunicarea în cadrul echipei. 1. premise privind realizarea programului. schimbarea socială). Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. Comunicarea în procesul de educație pentru sănătate (scopul şi funcțiile comunicării.2. beneficiul comunității. intervenții clinice. plan de acțiune. Program de educație pentru sănătate: definiție. Documentație de program: chestionare. obstacole. sistemul de informații. educațională. informaționale).

la procesul de învățare. În elaborarea strategiei didactice. măsuri ameliorative. • elevii au stiluri diferite de învățare.1. schimbări ale comportamentului.2. Feed-back: reevaluarea activităților. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de sănătate. standarde. Condi ții de aplicabilitate didactic ă de evaluare şi Modulul EDUCAłIE PENTRU S ĂN ĂTATE poate fi parcurs în mod independent. Beneficii obținute.1. 1. revizuirea procedurilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 48  . 2. Comparare cu obiectivele propuse. gestionarea schimbărilor.

care asigur ă preg tirea la acest modul. proiectul. computer plus soft . ă ă poster. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Indiferent de locul. descoperirea. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. casete video. munca independentă. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. observația. turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. se recomandă următoarele metode: observația. compararea. modele explicative (scheme. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. probe practice (studiu de caz .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. desene. cabinete de întreprindere. dezbaterea. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. coevaluarea în grupul de lucru. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. referat). SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. CD-uri. studiul de caz. volumul şi nivelul de cunoştințe. simularea. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. proiectul. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. pentru verificarea atingerii competențelor. proiect). deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Se evaluează numai competențele din acest modul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. scheme de desf ă şurare). momentul şi persoana care face evaluarea. investigația. algoritmi optimali. Cadrele didactice. comunități cu popula ție cu probleme medico-sociale). dotarea cu material didactic. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind EDUCAłIA PENTRU S Ă Ă N TATE.• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. planşe. studiul de caz.problema de s n tate. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. reprezentări grafice. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. proiectul. conversația. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unități sanitare din rețeaua comunitară (şcoli. diapozitive. problematizarea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. tema în casă. filme. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. probe scrise (test. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. exercițiul. folii de retroproiector. etc. demonstrația.

1994 Aurelia Marcu. Mihai Gr. Bibliografie recomandat :ă Dan En ăchescu. Marcu . Anca-Gabriela Vitcu . 2002 49 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2."METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA ST Ă DE S Ă Ă RII N TATE" .Ed. Mihai Gr. Institutului de S ă ă n tate Public ă Bucureşti."S ĂN ĂTATE PUBLIC Ă ŞI MANAGEMENT SANITAR".specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. ALL. Marcu. Ed. 1.

Interpretează elementele de farmacotoxicologie III. farmacocinetică Conținuturi tematice 1. particulari (calea de administrare. 3.Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL Ă I.1. Asocierea cu diverse substanțe. (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica. Biodisponibilitatea medicamentelor. Analizează noțiunile de farmacologie generală (farmacologie.2. Analizează noțiunile de farmacologie generală. Unitatea Competențe C. farmacografia. biodisponibilitate absolută. competență 12. farmacocinetică) 2.1.2. Biofarmacie generală.1. Ramurile farmacologiei. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.1. Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic.1. Tipuri de transfer: transfer pasiv.1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Factorii care influențează biodisponibilitatea: 2. 3. Absorbția medicamentelor în organism. 2. 2. farmacologie. Legați de organism. În modulul. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FARMACOLOGIE GENERALĂ Nr. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. transfer specializat. medicament. Not ă introductiv ă Modulul FARMACOLOGIE GENERAL Ă face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. biofarmacie.2. tipuri de echivalență. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3. farmacotoxicologia. 2. Noțiuni de bază. Factori care influențează absorția: factori generali. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională.1. optimală. farmacologie.2. starea patologică). de membrană.2. Farmacologie generală . 3. generali (transferul prin membrane). Legați de medicament. II.2. factori particulari.2. 2. starea fiziologică. de crt. 2. 3. Factori care influențează transferul (factori ce depind de substanța medicamentoasă. relativă.2. biofarmacie. Efecte la nivelul căilor de administrare. farmacodinamia.2.1. bioechivalența.3. forma farmaceutică a substanței active. de mediul din vecinătatea membranelor) 3.2. Definiții. farmacoepidemiologia. Specifică noțiunile de farmacodinamie 3.1. farmacoterapia. 2. Noțiuni de farmacocinetică 3.2. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată . 2.

la nivelul seroaselor: 50 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3.Căi naturale: orală.3.2. 3. sublinguală. cutanată . intravagi nală. oculară.2. Căile de administrare şi factorii care influențează absorția şi biodisponibilitatea. intracardiacă. la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată.1. intraarterială.3.2.3. calea intraosoasă. intrarectală respirato rie. Căi artificiale:la nivel cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă.2. uretrală.3. intramusculară.

3. intraarticulară. Antiemetice. sulfamidoterapia. plasmatic. Ocitocice folosite pentru . Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii antiastmatice. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului. Specifică noțiunile de farmacodinamie căile intraseroase: intraperitoneală. preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică.2.2. biocatalizatorii organismului uman. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge. Farmacodinamie generală. 2. 3. Preparate cu acțiune antiaritmică. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime. potența. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic. antiinflamatoare şi antiinfecțioase intestinale. fixarea în țesuturi. Produse antianginoase. manifestări locale. 2. secreția lactată . Medicația aparatului cardiovascular.1. Medicamente antihipertensive. Clasificarea medicamentelor Medicația aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide. Medicația cu acțiune ocitocică şi tocolitică.Medicația obezității. selectivitatea. antiulceroase. 2. 3. Anticolinergice. ficat. antiflatulente. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. distribuirea propriu-zisă.C. 2. Medicația aparatului respirator. respiratorie.1.1. 3. difuziunea în țesuturi.4.1.Vitaminele. intrapleurală. intrapericardică. propulsive. Antibioterapia. antidiareice. antispastice.5. de organ şi intrinsec. durata. intrarahidiană. eliminarea digestivă. Medicația antidiabetică. intraventriculară. cutanată. Vasodilatatoare cerebrale. Preparate pentru zona oro-faringiană. Medicamente cu efect laxativ. 2. Alte preparate utilizate în afecțiuni respiratorii. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul țesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge. Medicația antituberculoasă. eficacitatea maximă. preparate diuretice. plămân). Substanțele minerale şi tonice. Parametrii: sensul.2. Acțiunea farmacodinamică.

Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. antiinflamatoare în combinații.inducerea şi susținerea travaliului. Preparate chimioterapice. tratamente medicație şi scheme de tratamente. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare. alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. Alte medicamente pentru afecțiuni ale sistemului musulo-scheletic.Boala Parkinson. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. antireumatice specifice. Medicația deprimantă a SNC: Epilepsia. anticanceroase. Medicația cu acțiune antineoplazică. Medicația sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice. Antiinflamatoare nesteroidiene. imunodepresive. Preparate antigutoase. 51 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . principii de tratament şi medicamente utilizate. antiinflamatoare de steroidiene de uz topic. Medicamente pentru tratamentul afecțiunilor osoase.

mod de acțiune. Medicația neuroleptică şi antihistaminică. mutagene. Antipsoriazice. Medicația ORL . produse active în amebiază. volumul şi nivelul de cunoştin țe. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . dotarea cu material didactic. Medicația antihelmintică şi antiparazitară. Generalități şi reprezentanții de bază. clasificare şi preparate cu acțiune centrală. Toleranța înnăscută. 3. analgezice antipiretice şi antimigrenoase.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: -SNC.Miorelaxante centrale. antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic. tricomoniază.3. Corticosteroizi de uz dermatologic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. erupție. Preparate hormonale sintetice. emoliente şi protectoare.funcționale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. in vivo (sinergism. Medicația aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali. Medicația cu acțiune analgezică Analgezice opioide. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. imuno supresive. Antifungice.ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți Cadrele didactice au libertatea de a . Preparate antimalarice. Medicația dermatologică.scheme terapeutice şi reprezentanți. Antiseptice şi dezinfectante utilizate în sectorul medical şi farmaceutic.3 InteracŃiuni medicamentoase: asocieri in vitro. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. antihelmetice. C. mecanisme imunologice. de grup. antiprotozoare. Sugestii metodice decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. Farmacodependența psihică fizică Toxicomania („drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii IV. preparate pentru tratamentul rănilor şi ulcerațiilor. fotoreacții . Simpatomimetice şi parasimpatomimetice. Interpretează elementele de farmacotoxicolo gie 3.efecte psihice şi neurologice -inimă: funcționale şi morfologice -aparat digestiv .2 Intoleran ța: congenital ă şi dobândit ă de specie. giardiază 2.3. dobândită (acută şi cronică) 3. antagonism).

discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. folii de retroproiector. prospecte de medicamente etc. conversația.uri. casate video. munca independentă. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. observația. CD . Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. pliante.postere. Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. etc. dezbaterea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. scheme.medicali generalişti. exercițiul practic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 52 . studiul de caz. simularea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind FARMACOLOGIE GENERAL .

Bibliografie: 1. N. RA 2. reactualizare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 53 . MEMO MED 2005.Farmacologie generală A. Cristea Editura Didactică şi Pedagogică.

 Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie evolutia nursing-ului nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2. Sintetizeaza competentele profesionale.Modulul 13. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI  Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore. invatamant clinic. calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3. pentru calificarea: asistent medical generalist. 5. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. competenta 13. Unitatea de Competenta crt. Bazele stiintei C1. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra .

calugari.11. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1. cavaleri. Societatea de Cruce Rosie. practici magice.Continuturi 1. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1.8. scoli pe langa biserici si ordine religioase. 1. Organizatii si asociatii profesionale: OMS. XIV . aparitia caselor de ingrijire. ingrijiri acordate de vindecatori. Ingrijirea bolnavilor in sec.2. calugari si calugarite 1. Florence Nightingale . preoti. calugarite 1. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti.9. comuna primitiva.6.1. ajutoarele medicului 1. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1.4. asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1. a spitalelor 1. ingrijiri realizate de tamaduitori 1.1. ICN 1. 1.2. asistentii medicali-ajotoare ale medicului. medici militari romani.10.prima scoala laica 1. autoingrijirea 1. vindecatorii rurali. practici magice.7. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti. aparitia primei teorii de ingrijire. calugari ortodocsi si catolici. spitalele manastirilor si asezamintele medicosociale orasenesti.12. 2.XVIII 54 . procesul de ingrijire. medici laici.3. vraci.3.

Rogers. asistenta publica. Orem.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare .1. ANA. C5. Analizeaza 1. M. Roper (tema centrala. B. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor. Definitia. Neuman. morale. evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare. munca. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. secifice asistentului intelectuale. XIX si pana in prezent. definitia nursingu-lui. legislatia sanitara. ICN. Competente profesionale conform legislatiei abilitatile personale 2. rolul asistentului stiintifice ale medical.1. vraci 2. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. cadrul echipei normelor europene. Statutul asistentului medical in cadrul competentele echipei medicale conform legislatiei. rolurile si functiile asistentului sau in medical conform legislatiei in vigoare. originea teoriei. calitatile si 1. Roy. barbierichirurgi.1. 2. calugari. Sevin. M. Strategia medicale Sanatate 21.2. OMS. Locul de profesionale. efectuarea interventiilor. Sintetizeaza 2. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. Calitati si abilitati: fizice. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari. C. elemente cheie: scop. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. 2. nursing-ului rezultat. Henderson 1. Ingrijirea bolnavilor in sec. moase. marile epidemii. N. aplicabilitatea in practica ingrijirilor. Analizeaza despre om. evaluarea si reajustarea. planificarea interventiilor. interventii. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. C3.2. tehnico manageriale. valori. postulate. surse de dificultate. moase 4. Teoria V. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: .2. personalitatii reprezentative. XIX 3. organizarea sanitara 3. elemente cheie. medical si statutul 1. prima scoala pentru moase. baiesi. 1. conceptia C4. conceptia despre procesul de rolurile si functiile asistentului ingrijire. dotarea cu material didactic.ingrijiri efectuate de medici. Teorii: D. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. principalele teoriei beneficiar (client). medical Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. 3.

. descoperirea. problematizarea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 55 . fisa de lucru. compararea.elevii au stiluri diferite de invatare .elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare . proiectul plan de ingrijire. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. demonstratia.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.

casete video. simularea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. Cadrele didactice. conversatia. scheme. comun de performanta. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. pentru verificarea atingerii competentelor. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. studiul de caz.etc.plan de ingrijire).D . urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. fise de lucru. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se evalueaza numai competentele din acest modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. planuri de ingrijire. folii de retroproiector. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. momentul si persoana care face evaluarea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. probe practice (studiu de caz . discutiile. reviste. munca independenta. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. C. test scris. lucrul in grup. carti. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. simulari. fise de lucru.uri. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. exercitiul. SPP-ul stabileste un nivel national. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Indiferent de locul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 56 .

percepția obiectivă a mesajelor primite. pe nas. a-şi menține temperatura in limite normale. a se odihni. Stabileşte gradul de autonomie/dependență a pacientului. a fi curat. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalți. 14. gesturi si posturi adecvate. limbaj clar si precis. sociologici). a-si păstra o bună postură. colorație . Continuturi 1. psihologice. Identifică problemele de dependență. manifestările de independență (debit verbal facil. independența in satisfacerea nevoii. a manca. psihologici. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. Analizează nevoile fundamenta le specifice ființei umane. a dormi.2.4. a fi util. lipsa de cunoştin e.MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL  Not ă introductiv ă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. din care 60 de ore. fără efort. a acționa conform propriilor credințe si valori. a evita pericolele. independența in satisfacerea nevoii. Analizează nevoile fundamentale specifice funcției umane.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz ă toare modulului: 14. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională.5. pentru calificarea: asistent medical generalist. psihologici. ritm moderat. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. 14. Rezumă supravegherea şi intervențiile specifice problemelor de dependență. apartenența la grupuri de interes divers. îngrijit. a se îmbrăca. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ă ă țile din unitatea de competență tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. a înv ța. sociologici).3. ritmica. invatamant clinic.2.) 1. a bea. a se mişca. ă 2. a se realiza. 14. etc. Surse de dificultate: fizice. manifestările de independența (respirația silențioasa. a elimina.6. sociologice.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr. Unitatea de crt. Modulul are alocate 120 de ore. Aplică procesul de îngrijire (nursing).1 Nevoia a comunica Definiția nevoii. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing). competenta 14. a se dezbrăca.1. ț 1. facies expresiv. Nevoia a respira : Definiția nevoii. Nevoile fundamentale: a comunica. a respira. 14. a se recrea. 14.

normală a tegumentelor si mucoaselor). 1.3. Nevoia a manca si a bea : Definiția nevoii, independența in satisfacerea

nevoii, factorii care influențe ază satisface rea

nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei, activității; masticație lentă cu gura închisă; reflex de deglutiție
57

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

prezent, digestie lentă, obiceiuri alimentare sănătoase, stare de constituție normală). 1.4. Nevoia a elimina : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (eliminări fiziologice in limite normale, absența eliminărilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (mişcări ample, nedureroase, articulații mobile, postură adecvată, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activității depuse, somn liniştit, fără întreruperi si fără coşmaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (deprinderi corecte, îmbrăcăminte curată, adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur, de a-si alege vestimentația). 1.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală, 37,30 C in cavitatea rectală si 36,40 C in regiunea axilară, colorație normală a tegumentelor, piele uscata, fără transpirații, stare de confort, fără modificări ale stării de cunoştința si ale funcțiilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii,

factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (piele curată, îngrijită, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de apărare, masuri preventive, securitate fizică si psihologică). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestări de satisfacție, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupație individuală care permite satisfacerea nevoii, apartenența la un grup social). 1.12. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
58

C 2. Identifică problemele de dependență.

care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenența la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activități sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a învăța: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (dorință, interes pentru a învăța, stare de receptivitate, achiziția de cunoştințe, modificarea comportamentului față de sănătate, achiziția de noi atitudini si abilitați pentru a-si menține sănătatea). 2. Probleme de dependenta 2.1. Nevoia a comunica: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv. Manifestări de dependență: tulburări senzoriale, tulburări de vorbire, dificultăți de înțelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relații semnificative, etc. Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boală, statut socio-economic defavorizant, izolare socială, educație inadecvată, lipsa de cunoştințe. 2.2. Nevoia a respira: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor respiratorii. Manifestări de dependență: respiră cu dificultate, respiră pe nas, cu zgomot, cianoză, epistaxis, tuse, expectorație, ortopnee, senzație de sufocare, tahipnee, bradipnee. Surse de dificultate: inflamația mucoasei, tabagismul, obstrucția, anxietatea, poluarea, lipsa de cunoştințe. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface

nevoia; Probleme de dependență: alimentație inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva. Manifestări de dependență: anorexie, disfagie, grețuri, vărsături, deshidratare, slăbire sau creştere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucția, durerea, tulburările de gândire, anxietatea, sărăcia, deficitul de cunoştin e. ț 2.4. Nevoia a elimina: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
59

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: diareea, constipația, incontinența de urină si materii fecale, retenția de urină, eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus, diaforeză, etc. Manifestări de dependență: scaune frecvente de consistență redusă sau crescută, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulență, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urină si de materii fecale, iritația pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicații alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucția, infecția, situația de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoşi, tulburări de gândire, lipsa de cunoştințe, etc. 2.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea mişcărilor, postură inadecvată, circulație inadecvată. Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absența mişcărilor, anchiloze, atrofie musculară, spasme, ticuri, mânie, euforie, mişcări rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate musculară, deformări, dificultatea de a rămâne in poziție adecvată, cifoză, lordoză, scolioză etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor, tulburări de gândire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiții de munca inadecvate, lipsa de cunoştințe etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestări de dependență: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scăderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies

palid, încercănat, astenie, scăderea T.A. si a pulsului, somnolență diurnă, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrângeri fizice, durerea, surmenajul, tulburările de gândire, situațiile de criză, anxietatea, stresul, temperatura inadecvată a mediului, zgomotul, eşecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunoştințe, etc. 2.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. Manifestări de dependență: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca, veşminte inadecvate, dificultatea de a-si păstra veşmintele curate, dezinteres pentru îmbrăcăminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic ă, constrângeri fizice, durere, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
60

sărăcie, conflict de rol, eşec profesional, lipsa de cunoştințe, etc. 2.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: hipertermie, hipotermie. Manifestări de dependență: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creşterea pulsului si a T.A., senzație de frig sau de căldură, piele caldă sau rece, cefalee, agitație, roşeață sau paloare, cianoză, dezorientare, diaforeză, convulsii, halucinații, nevoia imperioasă de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerături/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizică, dereglări in funcționarea hipotalamusului, expuneri excesive la căldură sau la frig, anxietate, condiții de mediu inadecvate, îmbrăcăminte inadecvată, lipsa de cunoştințe, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: murdăria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestări de dependență: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamație, fanere murdare (par gras, secreții nazale, prezența de tartru pe dinți), halenă, pediculoză, dezinteres pentru igiena corporală, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrângerile fizice, circulație inadecvată, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, sărăcia, eşecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunoştin e, ignoranța. ț 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: vulnerabilitate față de pericole, atingerea integrității fizice sau psihologice sau amândurora. Manifestări de dependență: predispoziție la accidente, la infecții, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamație, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic ă , tulburări de gândire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situația de criză, mediul insalubru, poluarea, condiții grele de muncă, sărăcia,

2. depresie sau agresivitate. lipsa de cunoştințe. alterarea unor funcții. constrângeri din mediul social. conflicte de rol. izolare.promiscuitatea. lipsa de cunoştințe. 2. constrângeri fizice. anxietate. dificultatea de a participa la activități obişnuite sau noi. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 61 . de respingere. neputința. tulburări de gândire.11. deficit senzorial.12. pierderea imaginii de sine. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. Manifestări de dependență: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Probleme de dependență: devalorizarea. sentiment de inutilitate. Surse de dificultate: handicap fizic. situație de criză.

handicap. tulburări de gândire. hiperventilație). neînțelegerea informațiilor. sentiment de inutilitate etc. Manifestări de dependență: poziție umilă .separarea. lipsa de cunoştințe. dureri. Nevoia a învăța: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. piele rece. lipsa de receptivitate. incapacitatea de desfăşura activități recreative privilegiate. lipsa de cunoştin e. Probleme de dependență: neplăcere. schimbarea rolului. deficitul de cunoştințe. pierderea imaginii si a stimei de sine. eşecuri personale si profesionale. durere. pierderea . lipsa interesului de a învăța. lipsa de cunoştin e. refuzul de a învăța. senzație de pierdere a libertății. tulburări de gândire. neadaptarea la boală. autoînvinuire. Manifestări de dependență: tristețe. diminuarea interesului. Surse de dificultate: atingere fizică.14. surmenaj. Probleme de dependență: ignoranța. pierderea imaginii si a stimei de sine.mişcări lente. pierdere . agresivitate. anxietate. tulburări de gândire. situația de criză. ț 2.13. descurajare. lipsa de educație. Manifestări de dependență: insuficienta cunoaştere a bolii sale.separare. singurătatea. agresivitate. a tratamentului. nemulțumire. mediul necunoscut. pensionarea.separarea. manifestări de anxietate (tahicardie. deficit de diversificare a activităților recreative. plâns.C 3. tulburări de învățare. stres. surmenaj. Surse de dificultate: atingere fizic ă. durere. plâns. situația de criză. ț C 4 Identifică etapele . problemelor de dependen ă. stres. plictiseală. a măsurilor preventive. constrângeri familiale si sociale. Nevoia a se recrea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Surse de dificultate: atingere fizica. ț 2. stres. pierderea . Probleme de dependență: culpabilitate. anxietate. anxietate. situațiile de criză. insomnie. Rezumă supravegher ea şi intervențiile specifice Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. dificultatea de a învăța măsurile preventive si curative. frustrare. depresie. dezinteres față de sine. dificultatea de a se concentra.

formularea diagnosticului de nursing după modelul P. interviul). (nursing). a dormi si a se odihni. îngrijit.S. implementarea planului de intervenții. a elimina. colaborative).1.. diagnostice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 62 . obiective. diagnosticele de nursing: definiție. 4. a-si proteja tegumentele. evaluarea.3. clasificarea datelor (subiective.4. 4. Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). Metode de culegere a datelor (observația. a respira. a fi curat.2. a învăța.E. date variabile). a-si menține temperatura in limite normale. analiza si interpretarea datelor. 4. a acționa conform credințelor si valorilor sale. Probleme de sănătate: clasificare (actuale. a se îmbrăca si a se dezbrăca. a manca si a bea. planificarea intervențiilor. potențiale.procesului de 3. date fixe. Elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență identificate la nevoile: îngrijire a comunica. a se mişca si a-si păstra o bună postură. a evita pericolele. 4. Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor. a se recrea. Surse de culegere a datelor (primare si secundare).

Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate.4. . staționară.3. valori si credințe. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. sexualitate .6. ă 6. Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing). ă 5.repaus. Aplică procesul de îngrijire (nursing). 6.O. evaluarea. volumul si nivelul de cunoştințe. priorit ți. Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. planul de nursing rezultatele evaluării.1. interdependente. responsabilități manageriale. generale. agravată. nutriție si metabolism. deprinderile si abilitățile anterioare ale elevului. tipuri de îngrijire (acută.6.pacient independent. recuperatorie).7. modificarea planului de intervenții. metode de implementare. Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor. toleranța la stres. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI.1.mişcare. comportamentale) 4. clasificarea datelor culese pe sisteme funcționale de sănătate: percepția sănătății gestionarea sănătății. TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale . compararea rezultatelor obținute cu standardele. 6. rol si relații. priorități de îngrijire. Evidente: F.  Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuității in predare.2.evoluție. 5. Starea pacientului: ameliorată. Nevoile de bază: satisfăcute . activitate . 6. dependența in satisfacerea nevoii (probleme de dependență. delegate. Culegere de date prin diverse metode. C 6.3.C 5. obiective: criterii de formulare (SPIRO). independența in satisfacerea nevoii. reformularea obiectivelor.reproducere. identificarea nereuşitelor. 5. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanțului negativ.5. se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiția nevoii. intervenții aplicate in funcție de priorit ți. Bilanțul negativ: 6. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme in funcție de: dificultatea temei. Bilanțul îngrijirilor aplicate. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing). refacerea planului de îngrijire (nursing). odihnă . clasificarea obiectivelor (specifice.2. 4. surse de dificultate).5. percepția de sine. Intervenții: autonome. 4. totalizarea rezultatelor evaluării. eliminare. manifestările de independență. manifestări de dependență. 6. elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență. ț 6. dotarea cu material didactic. Stabileşte gradul de autonomie / dependență a pacientului NANDA. nivelul de independen ă/dependență. nesatisfăcute pacient dependent. cronică. factorii care influențează satisfacerea nevoii.

Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ție si stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic. studiul de caz si problematizarea care dezvolt ă gândirea critic ă. . simularea. observa ția dirijat ă . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 63 . Se recomandă activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: exerci ții de identificare. lucrul in grup. care să permită: . Ca metode de predare/înv ățare se pot utiliza: expunerea. alc tuirea ă unui glosar cu termeni specifici nevoilor.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite. conversa ția. creativitatea si toleranța față de punctele de vedere diferite. sistematic.determinarea obiectivelor de îngrijire. studiu de caz.planificarea si implementarea intervențiilor specifice problemelor de dependență. .căror conținuturi se completeaz ă si se întrep ă trund asigurând o viziune holistic ă asupra fiin ței umane si nursing-ului. discu ția.

gestionarea cazului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. Se evaluează numai competențele din acest modul. întrebări structurate. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizeaz ăevaluarea sumativ ăpentru verificarea atingerii performan țelor. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. - Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 64 . Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. rezolvarea de sarcini.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenții.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală . “cocoş de puşcă”. 2.semn obiectiv: definiție şi exemple Simptom semn subiectiv: definiție şi exemple Sindrom .Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL Ă  Not ă introductiv ă Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL Ă face parte din preg ă . etc 2.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. Analizează manifestările cauzate de diferite afecțiuni  Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Competenț e C.1. opistotonus. vertij. echimoze. Modificări observabile la inspecția generală Atitudini şi posturi: normală. competență 15. invatamant clinic. Unitatea de crt. acromegalic. extrasistole. Semiologie medicala C.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. cardiovascular.1. digestiv. pirozis. Metode fizice de examen clinic Inspecția . epistaxis. 2. În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredocolaterale antecedente personale fiziologice . cardiovascular.antecedente personale patologice Condițiile de viață şi de muncă 1.definiție şi exemple 1. digestiv. 2. decubit ventral. decubit lateral. durere. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală 3. forțată (ortopneea. amenoree. digestiv. alte poziții forțate). renal Auscultația . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. cardiovascular. eructații. Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee. Faciesul: mitral. renal Palparea . hipertiroidian.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecva i ț Conținuturi tematice 1.2. pentru calificarea: asistent medical generalist. renal Percuția .condiții şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. pasivă.   Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Nr. tirea specific ă din anul I. mixedematos. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic . se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați. cardiovascular.1. torticolis.3.

“nas în şa”. “de mumie”. vultuos. cush ingoid.tetanic. alte tipuri de facies. “de paiață”. ftizic. parkinsonian. rinofima. peritoneal. lupic. 65 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . aortic.

mioclonii. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. motilitate voluntară (mişcări spontane. osteotendinoase. reflexe (reflexe cutanate. tulburări trofice. cefaleea. sindromul de insuficiență cardiacă. sindromul de insuficiență coronariană. „legănat”). leziuni elementare ale pielii. sindromul oclusiv intestinal. sindrom meningeal. discromiile. Analizează manifestăr ile cauzate de diferite afecțiuni Modificări tegumentare de culoare pariditate. Simptome cheie Durerea. trismus) 3. 1. Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. vărsăturile. fasciculații musculare. pierderea conştienței (sincopa. alte simptome) Aparatul digestiv (greața. constipația.  Sugestii metodice . disuria. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. edemul. 3. nicturia. reflexe. sindrom emfizematos. erupții cutanate. dispneea. 2. sindrom de impregnare bacilară. ataxia tabetică). „târât”. „dansant”. sindroame pericardice. mişcări involuntare (tremurături. obnubilarea. echilibru static şi dinamic. cunvulsii. sindromul din astm bronşic.C. cianoza. expectorația. ticuri. sindroame anemice. icterul. gigantism) şi tipul de constituție. pupilare). vertijul. mişcări involuntare) 3. „cosit”. durerea precordială. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. oboseala. durerea toracică. „stepat”. durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini. 3. sindromul clinic din hipertensiune cardiacă. motilitate voluntară. amplitudinea mişcării). sindrom adenohipofizar. crampe funcționale. neoplazică. nanism. stupoarea. sindromul colestatic. Statura (normală. anorexia. edemele. diareea. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitațiile. dispneea. ganglioni limfatici. hematuria.durerea) Aparatul renal (anuria. noduli subcutanați. clasificarea tipurilor de constituție Starea de nutriție (normală şi modificări patologice) Starea de conştiență: torpoarea. „talonat”. circulație venoasă colaterală superficială. febra 3. „ebrios”. „rigid”. hemoragii cutanate. sindromul icteric. sindrom de condensare pulmonară. palpitațiile. sindromul din cancerul bronho pulmonar. sindrom pleural. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). roşeață. poliuria. sindroame hemoragipare. mişcări coreice. coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). sindroame urinare.

li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. volumul şi nivelul de cunoştin țe. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. dotarea cu material didactic. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 66 . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SEMIOLOGIA MEDICAL Ă .

folii de retroproiector. studiul de caz. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. dezbaterea. scheme. exercițiul practic. simularea. conversația.uri.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2. manechin etc. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Bibliografie: 1. casate video.Semiologie medicală de bază C. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. munca independentă.Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. etc. Stancu Editura Junimea1989 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 67 . observația. CD .

Unitatea competență Tehnici de nursing si investigatii Competențe C 1. 1. spălături. timpii unui pansament. tensiune arterială. spută.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 16.5. Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea. spălătura oculară. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. vezical.captarea dejecțiilor la bolnavul imobilizat. notarea si reprezentarea grafică a funcțiilor vitale si vegetative: temperatură.patul si anexele sale. . Îngrijirea plăgilor: pansamente.5. Puncția venoasă si capilară.schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații.6. Aplică tehnicile de nursing şi investigațiile. bandaje. regimurile alimentare.2.schimbarea poziției bolnavului in pat. 16. inconştient. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigațiile. pe gastrostomă). calcularea rației alimentare. . 16. 1.0. forțată (impusă de boală. proceduri). eliminări (diureză.1.4. puls. .MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII  Not ă introductiv ă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I. artificială (enterală. 1. Caracterize ază tehnicile de nursing şi investigațiile . transferul. 16. pregătirea patului.schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat. Conținuturi 1. Efectuarea de sondaje.2. parenterală. mijloace de fixare a pansamentului. tratament. .0. In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ă țile din ă unitatea de competență tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. Tehnici de nursing: 1. Investigații . 16. gastrică. auriculară. externarea.4. 1.observarea poziției bolnavului in pat: activă. scaun. . principii de realizare a pansamentului si bandajului. din care 90 de ore. clisme: sondajul gastric si duodenal. mobilizarea si transportul bolnavului. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigației. 16. Modulul are alocate 120 de ore. invatamant clinic. 1. pasivă. Asigurarea condițiilor de igienă si confort: .alimentația bolnavului: activă. greutate si înălțime corporala. 2. Măsurarea. .1.3. pasivă. respirație.3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională. vezicală si vaginală.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr. pentru calificarea: asistent medical generalist. de crt. Asigură echipamentele şi materialele necesare. vărsături).

serologice.2. 68 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Recoltarea sângelui pentru examene de l a b orator: biochimice. hematologice.1. parazitologice.

recipiente curate. 2. lame de sticla si lamele. vezicule.1. foaie zilnică de mişcare a bolnavilor necesare. soluții dezinfectante. registru de intrări-ieşiri. bacteriologice 2. externare. Asigură 1. Recoltarea secrețiilor oculare. balanță antropometrică. soluții si materiale dezinfectante.7. Recoltarea exudatului faringian. leucoplast. 1.3. 1. 1. C 2.3. recipient cu picurător. tăviță renală.6. vaginale.0.5. soluții adezive. feşi de tifon. câmp steril pentru hemocultură. foi de temperatură. 2. mânuşi de cauciuc. uscate sau sterile. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. bacteriologice si parazitologice. urinar. trusă cu instrumente sterile. 2. pustule). Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice. tensiometru. taliometru sau bandă metrică.3. material de protecție a patului. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. antiseptice. Instrumente si materiale pentru recoltarea . materialele transfer. ploscă. bazinet. Echipamente si materiale pentru investiga ții 2. lanțete. creioane colorate. tăviță renală.1. veselă. auxiliare. tub de gaze. 2. tampoane. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice. Recoltarea urinei pentru examene biochimice. recipiente. mânuşi de cauciuc. 1. stetoscop biauricular. foaia de observație. soluții si materiale dezinfectante. tăviță renală. recipient cu lichidul de spălătură. tăviță renală. 2. tacâmuri. urinar. casoletă cu material textil steril.2. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncției venoase si capilare: seringi si ace sterile.6. uscate sau sterile. 2. vezicale. vacutainere pentru analizor. canulă. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile. 2.4.8. Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise si din colecții închise (abcese. obiecte de igienă. seringă Guyon. balon sau flacon cu mediu de cultură. ceas cu secundar. 2. Recoltarea sputei pentru examene citologice. sondaje si clisme: sonde digestive. echipamentele si 1. bacteriologice. recoltarea urinei din 24 de ore. Documente de evidență si mişcare: bilete de internare.4. recipiente curate. lighean etc. pâlnie.2.0.2. 1.5. irigator. internați. cilindru gradat. soluții anticoagulante. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcțiilor vitale si vegetative: termometru. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuță rulantă. comprese.2. garou. cateter vezical. cateter vezical steril. garou. aleză). material de protecție (muşama. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături. otice.

ploscă. mânuşi. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor purulente: seringi si ace groase sterile. 2. 2. recipient curat. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane. mască de tifon.4. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 69 . materiale de igienă si protecție.5. materiale pentru toaleta cavității bucale după recoltare.6. uscat. lampă de spirt.materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură. sondă rectală sterilă. 2. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăvița renală. soluții si materiale dezinfectante. materiale pentru toaleta cavitații bucale după vărsătură.

reacțiile pacientului. mobilitate. măsurarea funcțiilor vitale. sondajul gastric si duodenal. valve vaginale. poziționarea adecvată. Tehnici care asigura suportul vieții: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. Indicatori de măsurare a eficacității in funcție de tehnică si investigație.1. mască de tifon. combaterea durerii şocogene.1. asepsie si antisepsie.1. Efectuarea tehnicilor si investiga țiilor de efectuarea nursing: etape tehnicii si de execuție si timpi de execuție. 5. oculare. Tehnici care se executa dimineața cu bolnav á jeun: recoltările de sânge. toaleta regiunii. decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi.b. volumul şi nivelul de cunoştin țe. tehnicile de nursing asigurarea confortului fizic. comportament. 2. lame de sticlă. eprubete sterile. vaginale: specul auricular.7. îndepărtarea corpilor străini oculari si pacientului auriculari.1. inconştienți. orientat. norme de protecție si securitate a muncii. Priorit ăți in executarea tehnicilor si si investiga țiilor de nursing: investigațiile. clisma starea evacuatoare. dotarea cu material didactic. efectuarea sondajului vezical in caz de retenție acută de urină. Evaluează alimentarea.1. eprubetă sterilă cu mediu de cultură. 4. 3. infectate. 5. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor otice. pudorii. respectarea intimității si a C 4. abexlang.1. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacție a pacientului: facies.8. Tehnici care asigură confortul: igiena. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. Preg ătirea psihic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: informarea. urină. C.1. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigației. obținerea consimțământului si a colaborării pacientului conştient.5. Aplică dezinfecția tegumentului.2. evacuarea conținutului gastric prin spălătură. 4.1.1. evoluția stării generale. 4. deprinderile si abilit ățile anterioare ale elevului.2. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiec rei teme in func ție de: ă dificultatea temei. după 4. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.c. motivarea norme de investigației gesturilor. 3. sistarea alimentației pe cale orală. C 3. exudat faringian. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații.a.2. . Preg ătirea fizic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului. M ăsurarea eficacit ă ții tehnicii si investiga ției 5. spută.2. 4.

conversația. Alegerea materialelor didactice se va face in strâns corela ție cu ă specificul metodelor didactice utilizate.ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. exercițiul practic. Se recomand ă folosirea unor mijloace de înv ățământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ții şi stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigațiilor. centrată pe competențele ce trebuie atinse. fise tehnice. echipamente si materiale sanitare adecvate. demonstrația. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conținuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului. Activitatea cadrului didactic va fi complexă.Ca metode de predare/învățare se pot utiliza: expunerea. observația dirijată. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competențele urmărite. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 70 .

evaluarea altor competențe nefiind relevantă. fişe de evaluare chest-list. îşi stabilesc durata fiecărei competențe. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. care asigura pregătirea la acest modul. Cadrele didactice. exerci ții practice. întreb riă structurate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. Se evaluează numai competențele din acest modul.Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 71 . Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea sumativ ă pentru verificarea atingerii performan țelor. fişe tehnice. fişe de autoevaluare.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Asigura securitatea in Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr. II . Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III. invatamant clinic.MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA I. Protectie si securitate in munca munca Competenta C 1. din care 30 ore. Evalueaza propria sanatate 3. Modulul are alocate un numar de 60 ore.2 Evalueaza propria sanatate . Unitate de crt competenta 17. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca . Asigura securitatea in munca 2.

ambiguitate organizationala. 72 . cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa.) 1. autocontrol. umiditate. numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate. conciliere si mediere) Sanatate si disfunctionalitate 2.3 dosar medical : vaccinari. absenteism. compromis. vigilenta.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale.1 integrare profesionala: atributii. strivire etc. suspensii de praf. individuale. alcoolism. iluminat) Eficienta muncii 1.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturiimedicale (intepare.prin contagiune) 1. disponibilitate. interpersonale. controale medicale periodice. substante chimice sau iritante) 1. zgomote si vibratii.conditii necorespunzatoare (de incalzire. aerisire. abuz de droguri) 1. radiatii.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1. conflict intergrupuri.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat. competitie.9 criterii de eficienta: timp de lucru. lovire. 1. ierarhie profesionala. colaborare. drepturi si indatoriri. prin stres. incapacitate temporara de munca.7 noxe profesionale (curenti de aer. 1. 2. acomodare). solutionare conflicte: atitudini personale (evitare. scopuri diferite.1 norme PSI. familiarizarea cu mediul de munca.Continuturi tematice Norme de protectie si securitate 1.2 norme protectia muncii. satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor. tehnici performante). 2. calitatea actelor de munca. statut profesional necorespunzator). atitudini la nivel organizational (negociere. conflicte afective. resurse umane si materiale limitate.8 mediu.

in timp ce profesorul il ghideaza.recompense si competitie). conditii de eficienta). instrumentar medical. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. Aplica 3. 3. observatie dirijata. material moale infectiilor etc. perfectionare si oportunitati de dezvoltare. galeti. beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului.5 izolare pacient (infectii intesinale.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. 2. in grupuri. Conditii de baza ale prevenirii C 3. organizare si managemet). IV. ii ofera informatie “umpland vase goale”. echipament de protectie. sectii boli infectioase). 3. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. carpe. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. managementul riscului. • lucreaza in mod cooperativ. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. “Caruselul”. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. 3. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. • nu se limiteaza doar la sala de curs..) intraspitalicesti 3. zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti. solicitari si raspunsuri ale managerului. politica unitatii de vizitatori. lenjerie. descoperirea inductiva si deductiva. materiale utilizate). prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare. activitati de predare . 3. bureti.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane.6 evacuare reziduuri (seringi. expunerea.4 igienizare: pamatuf. prevenire a alimente. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. ca subiect matur. • elevul invata in mod activ. boli infectocontagioase. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. detergenti etc.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile.7 dezinfectie (solutii. cauze. asepsie. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. • i se permite sa se exprime in mod creativ. pansamente. Metode de prevenire 3.2. problematizare. simptome. perii. sprijin si incurajare.3 autoprotectie:spalare pe maini. circumstante.1 circuite functionale (intrare/iesire personal. studiul de caz. ace. antisepsie. . resurse financiare si materiale.

grup de discutii) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 73 . joc de rol. referate. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.munca independenta. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. eseuri. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . probe orale ( intrebari.“Bulgarele de zapada”). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.indiferent de locul. 3. momentul sau persoana care face evaluarea.

.culegeri de date .Ciornea. 2. joc de rol). unitati medicale si scolare. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. American Nurses Association . Copenhaga. 1996 9. Se evalueaza numai competentele din acest modul. referat.T. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica. Scripcaru. ANR. Miron.Sara.S. -Etos in medicina . Lemon-Materiale de educatie in nursing. sau sumativa. Buucuresti. 1979 6.Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing. Dutescu. Cadrele didactice.1985 2. Editura Alternative. durata evaluarii. CD-uri.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul. probe practice (studiu de caz. folii de retroproiector.Bucuresti. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. coevaluarea in grupul de lucru. pe secvente mai mari).Editura Albatros. fisa de lucru. ANR.1998 12.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. OMS-Regional Office for Europe. Phillips 6-6.Editura Medicala.B. discutii panel. test scris.. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala . Bucuresti.. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Marin. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Codul pentru nurse . Fry. 1979 . Nicolau. Jurnalul de nursing . 3. pe secvente mici).Deontologie medicala.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. 3. analiza produselor( culegeri de date).1978 10. sinectica. Sugestii bibliografice 1.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala.1994 7. ICN.etc. Bucuresti.A. metoda 6-3-5.Gh.Etica aplicata.1998 3.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. Bucuresti.Gh.Vol. cumulativa (verificari partiale.T.1995 11. care asigura pregatirea la acest modul.Editura medicala. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. Pe parcursul modulului.observarea sistematica a elevilor .1998 4.-Pledoarie pentru respect.ritmica. ANR. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.2.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. 2001 5.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 74 .

1. 2. Administreaza medicamentele . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Identifica medicamentele prescrise competenta 18. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Urmareste evolutia bolnavului dupa C. 4. Pregateste bolnavul. invatamant clinic. crt. pentru calificarea: asistent medical generalist. 4. 3. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. 2. Pregateste bolnavul C. 3.Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR  Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. Identifica medicamentele prescrise. Unitate de Competente C. Administreaza medicamentele. 5.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Administrarea medicament elor C. 5.

utilizarea manusilor de cauciuc. termen de valabilitate 2. materiale de unica folosinta etc. reteta. etc. alte senzatii 3.Continuturi 1. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. pe mucoase. etc. Reactii adverse: tegumentare. folosirea manusilor de cauciuc. respiratorie. Cai de administrare: orala. 1. condica. percutanata. 75 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: Facies. parenterala. 2. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. percutanata. postura. Reactii induse: durere. forma de prezentare. modificarea gustului. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare. confirmarea acceptului 2.Document medical: condica. Incompatibilitate intre medicamentele indicate 1.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica. functii vitale. Informarea pacientului: conversatie. caldura. comportament. aspect. Mate riale de unica folosint a . parenterala. respiratorie. foaie de observatie) 2.Cai de administrare: orala. 4. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. Prescriptia medicala: reteta. concentratie. etc 2. cu termen de valabilit ate 3. foaie de observatie 1. reteta.Conditii de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. CD-uri. existente. problematizarea. studiul de caz. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. casete video. observatia. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.dezbaterea. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. studiu de caz . adictii ( lcool.elevii au stiluri diferite de invatare . momentul si persoana care face evaluarea. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. . simularea. planuri de ingrijire.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. pentru verificarea atingerii competentelor. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. descoperirea. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”. volumul si nivelul de cunostinte. anuntarea medicului 3. exercitiul. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Cadrele didactice. probe practice (demonstratie. dotarea cu material didactic.administrare modificarea functiilor vitale. In elaborarea strategiei didactice. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. conversatia. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. mobilizare  Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. compararea. Se recomanda urmatoarele metode: observatia.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. munca independenta. . folii de retroproiector. test scris. simulari. la procesul de invatare . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. scheme. cafea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).plan de ingrijire). discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme. demonstratia. manechin. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. fise de lucru. Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta. instrumentar si materiale sanitare diverse. fisa de lucru. planul de ingrijire. proiectul. tutun). evaluarea altor competente nefiind relevanta. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Indiferent de locul. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 76 .

întreb ri.1. priorit ți. rapoarte. -conversații telefonice. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. ă În modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă reg sesc abilit ă țile din se ă unitatea de competență COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ. . puncte de vedere. inclusiv mesaje telefonice înregistrate. Elaboreaza mesaje scrise specializate. pe teme profesionale: instrucțiuni. laborator tehnologic. colegi sau de cei din jur. inclusiv numerice. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. formale şi informale directe. privind specificații de procese. in contexte profesionale semnificative. şcoala postliceal . in contexte profesionale 3. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. inclusiv numerice. produse şi servicii. Comunicarea în limba modernă Competențe C. conferințe (inclusiv videoconferințe). legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. in contexte profesionale semnificative 2. competență 19. in contexte profesionale semnificative.informații factuale. Obține informații prin receptarea de mesaje orale. pentru calificarea asistent medical generalist. contra. ă 2. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate. Tipuri de informații: . emise clienți. in contexte profesionale semnificative  Tabel de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt. -prezentări (formale / informale) de produse / servicii. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale. neutră). Exprima mesaje orale in limbaj complex. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . .Modulul 19: COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN face parte din preg tirea Ă ă anului II. atitudini (pro. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. solicit ri. ă ă explicații. -discursuri.informații. -transmisiuni radio şi TV. -opinii. anunțuri publice. în contexte profesionale semnificative Conținuturi 1. Programa şcolar ăse va utiliza ă ă împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 77 .

rapoarte. . 2. minute.dări de seamă.date privind: materii prime. . Tipuri de discurs: . .informații factuale. . operații şi procese tehnologice. .prezentări. specificații. Tipuri de informații scrise: . reclamații. oferte. robot telefonic.4.față în față.informa ii profesionale: instruc ț țiuni. ț . raportări privind desfăşurarea unor evenimente. 2. fişe de producție. fişe de evidență. note circulare. 3. sfaturi. Teme specifice: .scurte rapoarte profesionale.2.calitatea serviciilor / produselor. 1.3. .instrucțiuni. anunțuri. mesaje (inclusiv e-mail). procese. în contexte profesionale semnificative C. inclusiv numerice.informații factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice). în contexte profesionale semnificative. documente de evidență.informații factuale . descrieri şi specificații de obiecte. relativ complexe.formate formale. Exprimă mesaje orale în limbaj complex. explica ii. . referate. . pe teme de interes comun. faxuri.la telefon. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 1. reclame.elemente cheie din documente relevante. procese verbale. opinii.C.corespondență profesională: scrisori.formate informale.idei. 2. Moduri de comunicare: . prezentări. detalii de operare. procese. . explicații. activități şi procese de produc ie. individual sau în grup. . . 1. evaluări). evaluări.aranjamente şi instrucțiuni de serviciu. opinii. despre produse şi servicii. materiale şi produse finite.texte cu conținut operațional profesional: corespondență. . formulare. Tipuri de informații: . facturi pro-forma. instrucțiuni cereri. date ț tehnice ale unor produse şi servicii. rapoarte. puncte de vedere. idei. . 3. Tipuri de texte: documente profesionale specifice specializării: manuale. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise specializate. .texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă. circulare. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu C.organizarea locului de muncă. procese verbale. operații. reclame. .operații. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. Elaborează mesaje scrise specializate. . oferte. în contexte profesionale semnificative. fişe tehnice. Tipuri şi formate de documente şi texte funcționale: . fişe tehnice. .discuții profesionale formale şi informale.formulare şi alte documente specifice specializării (facturi. şedințe. Tipuri de informații: . faxuri.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

78

C.5. Participă la interacțiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Discuții profesionale: - situații sociale si profesionale formale şi informale; - interviuri individuale sau în grup; - întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activități profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonică: - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activități profesionale zilnice; - comunicări formale / informale cu parteneri şi clienți; - interviuri telefonice individuale. 3. Corespondență profesională: - formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; - în interiorul organizației: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - în afara organizației: cu clienți, cu parteneri, cu potențiali clienți / parteneri.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi conținuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unită ți de competență pentru abilități cheie. Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor , dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional, respectiv informațiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: - elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare - elevii au stiluri diferite de învățare - elevii participă cu cunoştințele lor, dobândite anterior, la procesul de învățare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversația, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor.  Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înțelegere şi asimilare a cunoştințelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. ț Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanță ce pot fi atinse numai dac ă în procesul de înv ă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

79

MODULUL 20: MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă
 Not ă introductiv ă Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă face parte din preg tirea ă specific ă din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competen ță tehnică specializată MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 36 de ore, Ă laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Precizează principiile managementului general 2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate 3. Analizează caracteristicile managementului sanitar 4. Aplică legislația sanitară Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță:MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

80

Nr Unitatea de Competențe Conținuturi crt. competență 20. Management şi C.1. Precizează 1. Management general: 3.2. Definiție, motivarea existenței managementului, legislație principiile
funcțiile organizare,

sanitară

managemen- managementului (după Henri Fayol - planificare, tului general. conducere şi control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abilități necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaționale, decizionale). 3.4. Factori implicați direct în desfăşurarea activității: competența, autoritatea (surse ale autorității, tipuri de autoritate în management), responsabilitatea, delegarea autorității (principii, variabile care influiențează gradul de delegare), tipuri şi mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informații: (structuri formale şi informale). 3.6. Comunicarea managerială. 3.7. Management organizațional (definiție şi obiectiv, activități, organizații formale şi informale, parametri de caracterizare a organizației, componentele principale ale organizației, cultura organizațională, managementul echipei, stresul organizațional), managementul timpului de lucru (folosirea eficientă a timpului, stabilirea obiectivelor şi priorităților, instrumente utilizate, metode de raționalizare a timpului), managementul schimbării (tipuri de schimbare, metode/abordări după Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbării). 4. Etapele procesului de management: 4.1. Planificarea: definiție, noțiuni de bază în utilizarea planificării, tipuri de planificare (strategică, tactică, operațională ). 4.2. Organizarea: împărțirea sarcinilor şi aplicarea mecanismelor de coordonare. 4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a resurselor umane, funcțiile gestiunii resurselor umane (recrutarea şi selecția, formarea şi dezvoltarea, evaluarea randamentului şi performanței, remunerare). 4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor şi atingerii obiectivelor. 4.5. Dezvoltarea performanței. 4.6. Schimbarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

81

C.2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate.

1. Tipologiile şi caracteristicile sistemelor de sănătate: 1.1. Relația sănătate-boală-îngrijiri de sănătate, servicii de sănătate, furnizori de servicii de sănătate, beneficiari de servicii de sănătate, definirea sistemelor de sănătate, performanța sistemelor de sănătate, eficiența sistemelor de sănătate, modele de sisteme de sănătate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noțiuni şi termeni de bază privind definiția şi particularitățile economiei sanitare, sistemul pieței libere, piața îngrijirilor de sănătate (beneficiar, furnizor, administrația de sănătate), cumpărarea şi contractarea serviciilor (practica independentă a asistentului medical, pachetul de servicii de îngrijiri de sănătate furnizate de asistentul medical), evaluarea economică a îngrijirilor de sănătate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echității în finanțarea serviciilor publice de sănătate). 2.2. Finanțarea serviciilor de sănătate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plată (plata per serviciu, plata bazată pe diagnostic, capitația, bugetul global, salariul, plata după timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plată. 3. Reforma sistemelor de sănătate: 3.1. Principii pe care se bazează reformele sistemelor de sănătate, scopurile şi obiectivele reformelor, stabilirea priorităților, criterii de evaluare în compararea reformelor din diferite țări (coerența SIS, universalitatea asigurării cu servicii, caracterul cuprinzător al serviciilor, limitarea costurilor cu menținerea calității îngrijirilor de sănătate). 3.2. Reforma sistemului de sănătate din România, priorități: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare şi gestionare, accesibilitate largă, dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenți, îmbunătățirea sistemului de formare a personalului de sănătate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

82

managementul stresului. unitățile medico-sanitare ca organizații. structura.C. finanțarea spitalului (spitalul public/non-profit.1. spitalul privat/pentru profit. .3. secundar şi terțiar). vârstnici. Managementul serviciilor sociale şi de sănătate: 1. scopul şi obiectivele. componente. Managementul serviciilor de îngrijiri secundare de sănătate: spitalul ca organizație (scopurile generale. modul de organizare al îngrijirilor primare de sănătate (cabinetele de medicina de familie. funcțiile. persoane cu handicap. înregistrările medicale. managementul timpului. Definiție. roluri manageriale. circuitul bolnavului. Managementul serviciilor de îngrijiri primare de sănătate: serviciul de primire al pacienților. parteneriatul public-privat). Nivelul terțiar: unități medicale de înaltă performanță. 3.1. 3. unități medico-sociale). 1. indicatori ai calității serviciilor. profesionişti de sănătate. sistemul informațional. aprecierea performanței unui spital (indicatori de eficiență pentru paturile de spital. tipuri de servicii. 1. managementul resurselor umane. interrelațiile profesionale. 3. cabinetele stomatologice. tipuri.3. satisfacția pacientului). Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic şi financiar în organizațiile de sănătate. 2. îngrijirile de sănătate comunitare şi îngrijirile le domiciliu). cabinetele de specialitate private.2. Leadership în îngrijirile de sănătate. roluri). Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de îngrijiri de sănătate: 3. managementul calității serviciilor de sănătate.2. indicatori financiari. nivelurile îngrijirilor de sănătate (primar. Analizează caracteristicile manageme ntului sanitar. alte unități medicale şi medico-sociale cu paturi (centre de îngrijire şi asistență pentru copii.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 83 .

drepturile şi obligațiile asiguraților. asistența socială . Aplică legislația sanitară. izvoare de drept medical (Constituția României.U.M. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. medicina experimentală. Condi ții de aplicabilitate didactic ăşi de evaluare Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR poate fi parcurs Ă în mod independent. Desfăşurarea activității: codul muncii in vigoare.M. Noțiuni de drept medical: 1. salarizare (legislatie in vigoare). dezbaterea. atestarea şi reatestarea profesională (conform reglementarilor legale).2. Autorizarea. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. Legea nr. noțiuni despre stat şi drept. Principalele acte normative care reglementează exercitarea profesiei în domeniul îngrijirilor de sănătate: 3.C. Definiție. demonstrația. O. drepturile pacien ilor. nr.R. legi organice şi ordinare.M.A. Asociații profesionale (Statutul şi Regulamentul O. criterii specifice de ocupare a funcțiilor şi gradelor sau treptelor profesionale. acreditarea.A. 3. Domenii medicale cu reglementări speciale: medicina muncii. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare.M. proiectul. sănătatea mintală. problematizarea. la procesul de învățare. compararea. 2. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății..3.). atribuții. 150/2002 modificată şi completată prin actele ulterioare succesive. .R. descoperirea. transplantul de organe şi țesuturi. furnizorii de servicii de sănătate 2. 3. Codul de etică şi deontologie profesională al O. 3. evaluarea performanțelor. actele cu caracter normativ elaborate de O. competențe. hotărârile de guvern. casele de asigurări sociale de sănătate. În elaborarea strategiei didactice.4.2.4.2. standarde. drepturile şi obligațiile cetățenilor. 1.M. asociații sindicale (contractul colectiv de muncă). 2.1. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.). Legislația privind organizarea şi funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: asigurările sociale de sănătate. activitatea de medicină legală.1. 3.A.M. asisten a medical acordat ț ă ă populației.R. Formarea profesională (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali). in vigoare. • elevii au stiluri diferite de învățare. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Se recomandă următoarele metode: observația. ț 1. ordine de ministru. administrația de sănătate publică.1.

probe scrise (test. ă ă poster. modele explicative (scheme.problema de s n tate. proiect). 84 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . algoritmi optimali.Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. turul galeriei. referat). reprezentări grafice. scheme de desf ă şurare). Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). studiul de caz. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. proiectul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. probe practice (studiu de caz .

folii de retroproiector. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor.Ă Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului."Management sanitar" . CD-uri. Liviu Cocora . SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Mihai Gr."Managementul serviciilor de sănătate" . Ed. munca independent ă simularea. exercițiul. 1997."Sănătate publică şi management sanitar".  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei."Legislație medicală şi socială" . 2000 5. European Trening Foundation SJEP 9628 . pentru verificarea atingerii competențelor. diapozitive. tema în casă. filme. 1998 4. Expert. 1998 6. discuțiile şi lucrul în grup care . care asigur ă preg tirea la acest modul. ALL. stimulează spiritul critic şi creativitatea. Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. computer. Se evaluează numai competențele din acest modul.Ed. 1995. soft etc. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.Ovidius University Press. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. 1994. planşe. volumul şi nivelul de cunoştințe. Cristian Vlădescu (coordonator) . Bibliografie recomandat :ă 3. Monitorul Oficial al României .Ed. Cadrele didactice. casete video. conversa ția. investigația. studiul de caz. etc. Constanța. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. proiectul. Marcu . coevaluarea în grupul de lucru. dotarea cu material didactic. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunz ătoare a competen țelor pentru viitorii asisten ți medicali generalişti. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele.Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Dan Enăchescu. Indiferent de locul. momentul şi persoana care face evaluarea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. 2004 7. desene. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. observația.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 85 .

Modulul are alocate 120 de ore. utiliza împreun ă cu standardul de preg ătire profesional ă specific calific ării. 3. 2.MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă Notă introductivă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ăface parte din preg ă tirea specific ă din anul II. Monitorizează starea de sănătate. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei. invatamant clinic. Măsoară şi analizează morbiditatea. În modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ se regăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLIC Ă. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. 4. din care 96 ore.. pentru calificarea: asistent medical generalist. 5. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va . Aplică programe de sănătate publică.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 86 .

Nr. relația de cauzalitate dintre un factor şi boală (argumente: forța asocia iei. 4. activitatea şi asistența antiepidemică. Supravegherea epidemiologică (infecții digestive.1. infecții nozocomiale). controlul problemelor cronice de sănătate. grup particular de Obiective: descrierea distribuției bolilor/factorilor de risc în populațiile umane. clasificarea epidemiologică a bolilor infecțioase. strategia ecologică. Domenii de aplicare: în sănătatea publică. competență 1. zooantroponoze. relația tip doză-efect. Termenul de inferențe (generalizări) de tip cauzal elemente luate în considerație în cazul asocierii epidemiologice. Noțiuni de bază ale epidemiologiei: 21. 2. fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sănătate. publică ale epidemiologiei. dovada experimentală). populație țintă de referință. insuficiența altor explicații. Anchetele epidemiologice (descriptive. infecții aerogene. ț ț ț relația temporală. analitice. plauzibilitatea. experimentale şi operaționale). Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuția şi determinanții bolilor cronice în populații diferite. Unitate de Competențe Conținuturi crt. 3. ț . predicția în legătură cu numărul probabil al bolilor. în medicina clinică. Epidemiologia bolilor infecțioase: Procesul epidemic. Strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli. metode folosite de epidemiologie. coerența. Nivelele cercetării epidemiologice: nivelul cunoaşterii (cercetarea fundamentală) şi nivelul intervenției (cercetarea aplicativă). Caracterul cauzal al unor asociații. consisten a asocia iei. parazitoze. specificitatea. infecția HIV/SIDA. screening-ul şi studiile de prevalen ă. Epidemiologie C. Descrie şi sănătate conceptele de bază Definire. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora. obiectul preocupărilor (grupurile populaționale bolnavi).

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 87 .

sărăcia. mediu. habitatul. 2. după natură. metode de comunicare a informației (față în față. 3. 1.1.produsul intern brut. instrumente. situațiile de criză). stilul de viață.4. 1.generale. comportament şi serviciile de sănătate). Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate influiențată de sărăcie. factori sociali. nivelul de educație).2. după apariție.2. după tip). Calitatea datelor (relevanța.2. a determinanților şi a intervențiilor (determinan i direcți . după format. analiza şi interpretarea datelor. Modele de sănătate publică: 1.indicele dezvoltării umane. locuințele nesănătoase. Conceptul "structură-proces-rezultate" de analiză a determinan ilor să nă tății în relație ț cu calitatea vie ii. ț 2. după temporalitate. Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate influiențată de biologia umană.3. scrisă. Managementul sistemelor de informații. individualizate. . vizuală. şomajul. alcoolul. factori sociodemografici. Determinanții majori ai principalelor probleme de sănătate şi condiționarea lor. orală.2. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. indicele disparității între sexe. relația dintre determinanți. după utilizare. 3. după frecvența de colectare. sanitația. violența mai ales în familie. 1. indicele sărăciei).1. Probleme de sănătate publică: 3. 1. accesul la apa potabilă. distribuția veniturilor între județe/în interiorul județului. tipuri de informații (clasificarea după sursă. electronică). educația. Definiție. Calitatea vieții şi organizarea serviciilor de sănătate (tipuri de modele de cercetare a calității vieții . 2. indicele participării femeii. după nivelul managerial. indicatori sintetici . modificările climei. concepte.fumatul. încrederea în sursa informației). consumul de droguri. Managementul datelor şi al informațiilor medicale. Modelul stării de sănătate. corectitudinea. poluarea mediului. deces). exhaustivitatea. asocierea determinanților în producerea efectului (boală. specifice bolii. ț nutriția. accesul la ingrijiri de sănătate şi determinanți indirecți .1.C.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 88 .

domenii prioritare de intervenție (boli netransmisibile.3.3. măsurarea natalității şi fertilității. boli transmisibile. indicatori ai stilului de viață. Statistica populației (numărul. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea.2. Indicatori utilizați în monitorizarea stării de sănătate a starea de sănătate.1. îngrijirile de sănătate (nursingul) în contextul strategiei "Sănătate XXI".E. structura pe sexe. monitorizare. Monitorizează 1. Propuşi de U. Propuşi de O. structura pe grupe de vârstă).2. repartiția teritorială. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. ani poten iali de via ă pierduți. .3. 2. 2. politica de sănătate a guvernului. măsurarea natalității şi fertilității. statistica populației. Dinamica populației (concepte. 1. Implicațiile statisticii şi dinamicii populației pentru serviciile de sănătate. măsurarea mortalității generale şi specifice).M. măsurarea mortalității infantile).strategia "Sănătatea pentru toți în secolul XXI". 2. indicatori de caracterizare a condițiilor de viață şi muncă. (indicatori ai stării de sănătate. măsurarea mortalității infantile.S. servicii preventive. caracteristici demografice şi sociale). 1. dinamica populației. principii directoare. (concepte. scopul şi obiectivele strategiei naționale de sănătate publică. sănătatea familiei. Strategia națională de sănătate publică: starea de sănătate a populației. ani poten iali de via ă pierduți.1. .C. implementare. ponderea în mediul urban/rural. Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice: 2. protecția să nă tății. sănătatea mintală. comunității: 1. evaluare. densitatea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 89 .

în dinamică). definiția morbidității.2. populația la risc. caracteristicile socioculturale. evoluția fenomenelor pe zone. screening.pe contingent. alimentația şi nutriția). formule de calcul.C. morbiditatea spitalizată. Indicatorii de morbiditate: 3. Măsoară şi supravegherea 1. determinanții de mediu. Incidența. Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: bolilor acute şi cronice (caracteristici comune şi diferențiate). familiei. sistemul de îngrijiri de sănătate. abordarea transversală şi abordarea longitudinală. persoana bolnavă) şi aspectul morbidității = fenomenul (incidența. morbiditatea cu incapacitate de muncă. indici de structură pentru incidență/prevalență . Abordarea morbidității observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire. morbiditatea cu ITM.1. Măsurarea morbidității observate: 2. construirea tabelelor şi reprezentarea grafică a datelor. cu evaluări la nivel regional şi național) descriere cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătății într-o populație (gruparea informațiilor .4. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor. morbiditatea succesivă . morbiditatea spitalizată.2. utilizarea morbidității în studiile epidemiologice descriptive. morbiditatea cu invaliditate. comparări între evoluția aspectelor din diferite perioade. . reprezentări grafice. anchete medicale). analizează morbiditatea. co-morbiditatea. Conceptul de vizualizare a informațiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul individului. calcularea relației dintre factorii de risc şi boală. prevalența.starea de boală şi deteriorarea sănătății. prevalența. relevanța pentru implementarea unor programe de sănătate. metodologia de ierarhizare şi scala standardizată (sistemul de decile). mortalitatea specifică. 2. 2. 3. morbiditatea individuală . 3. comunității.1. sursa datelor şi informațiilor (date de rutină şi date obținute prin studii speciale cercetări.obiective.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

90

1. Inițierea: C.5. Aplică 1.1. Prezentarea situației existente, (elemente de programe de sănătate publică. biostatistică, analiza statistică, reprezentarea grafică a informațiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea priorităților şi formularea problemei de sănătate. 1.3. Specificarea participanților şi colaboratorilor, stabilirea populației țintă şi a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportunități şi constrângeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaționale), rezultate aşteptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane, materiale, financiare, informaționale). 3.2. Structura organizațională, responsabilități, planul activităților. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii şi norme utile în control şi evaluare, evaluări parțiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.

 Condi ții de aplicabilitate didactic şi de evaluare ă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S NĂTATE PUBLIC Ă Ă poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare; • elevii au stiluri diferite de învățare; • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior, la procesul de învățare; • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. se recomandă următoarele metode: observația, descoperirea, demonstrația, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentări grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere, algoritmi optimali, scheme de desf ă şurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, ă ă poster, proiect). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice, care asigur ă preg tirea la acest modul, îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe, numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

91

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematic ăa comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării, tema în casă, investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe, deprinderi şi abilități anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă Instruirea în laboratoare are o importanță deosebită în realizarea . corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă . Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea, conversa ția, munca independent ă simularea, observația, exercițiul, discuțiile şi lucrul în grup care , stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale, pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele, casete video, filme, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

Bibliografie recomandat :ă 1. Dan Enăchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sănătate publică şi management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - “Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate” - Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, 2002 3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 4. E. Măgureanu, C. Bususioc, C. Bocârnea - "Practica epidemiologică în bolile transmisibile" Ed. Medicală, 1988 5. Strategia națională de sănătate publică - Document elaborat pentru Ministerul Sănătății de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, în cadrul împrumutului Băncii Mondiale, Iunie 2004

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

92

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Comp etente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.

C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari 1. Etape: definirea problemei, selectarea stiintifice bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea
planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea concluziilor cercetarii.

 Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
93

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 94 .

1. 3.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 2. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire.3.  Nr. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Unitatea de crt. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. competenta 23. Aplica interventiile proprii si delegate planificate. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. invatamant clinic. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) .  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Competente C. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. C. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Pneumologie si nursing specific Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. 4. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.2. pentru calificarea asistent medical generalist.Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. 5.

profilaxia infectiilor. BPOC. Manifestari de dependenta 2. dispnee. 1. hidratare. Manifestari de independenta 2. investigatii. febra.3. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite. cercetare documente medicale. comunicareineficace. Culegere de date prin: interviu.2. 2. cancer pulmonar (definitie. dispnee. pneumotorax. 3. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse. Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale.1.2.Continuturi 1. cianoza. implicare. 3. alimentare. Surse de dificultate 3. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. TBC. modificari toracice. supravegherea starii de constienta. 2. Obiectivul nursing: specificitate. Interventii: 3. Interventii delegate: pregatirea pentru 95 . risc de accidente. etiopatogenie. realism. prevenirea complicatiilor.1. observabilitate. mobilizare. Interventii proprii: comunicare. 1. obstructia cailor aeriene. vulnerabilitate. astm bronsic. supravegherea functiilor vegetative. profilaxie. risc de infectie. principii de tratament). durere. hipertermie. observatie clinica. ortopnee. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2. junghi thoracic. simptomatologie. igiena. performanta. pneumonii. Analiza si sinteza informatiilor: 2. educatie. expectoratie.

termometru. 2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. trusa perfuzie. si delegate.1. solutii antiseptice. Pregatirea psihica: explicatii. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. administrarea tratamentului general si local. C. 2. oxigenoterapie.  Sugestii m etodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. volumul si nivelul de cunostinte. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. C.5. aspirarea secretiilor osofaringiene. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. In elaborarea strategiei didactice. Aplica 1.2. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2. Obiective stabilite: rezultatele ingrijirilor 1. igiena etc.2. Evalueaza 1. 1. inhalatii. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie. scuipatori.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. solutii perfuzabile.2. ace. gargarisme. inhalante. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. tensiometru. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . tuse asistata. . seringi. informare. aerosoli. punctie pluerala etc.2. Restructurarea planului de ingrijire: 2. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene. Materiale: placute Petrii. recoltari sputa. instilatii. medicamente. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. stetoscop.1. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. 2. Resurse materiale: interventiile proprii 1. dotarea cu material didactic.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. asigurarea confortului psihic.1. 2. etc. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. tapotaj. drenaj postural. 3.investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora.4.

compararea.. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. planul de ingrijire. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. planuri de ingrijire. problematizarea. demonstratia. fise de lucru.elevii au stiluri diferite de invatare . Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. fisa de lucru. simulari. proiectul. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. 96 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . la procesul de invatare. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. . descoperirea.

evaluarea altor competente nefiind relevanta. studiul de caz. SPP-ul stabileste un nivel national. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. comun de performanta. scheme. folii de retroproiector. simularea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. dezbaterea. munca independenta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. brancarda. Cadrele didactice.plan de ingrijire). Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. C.uri. fesi. exercitiul. . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. manechin. existente. Se evalueaza numai competentele din acest modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. studiu de caz . probe practice (demonstratie. Indiferent de locul.D . comprese etc. discutiile si lucrul in grup.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. conversatia. pentru verificarea atingerii competentelor. momentul si persoana care face evaluarea. casete video.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 97 .

Aplica interventiile proprii si delegate 5. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3.2. Evalueaza rezultatele obtinute. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. pentru calificarea : asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. 24. Unitatea de Competente competen ță Cardiologie C 1 si nursing Analizează in semnele şi cardiologie simptomele specifice afecțiunilor cardivasculare Conținuturi Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat C. invatamant clinic. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore.Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II. crt. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovascula re . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2.

ritm. investigatii. paroxistica). bombarea abdomenului. revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca . tulburari de ritm. varsaturi. 2. insuficienta aortica. Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor. cianogene (definitie. investigatii. 2. anorexie tisulara.pericardita cronica constrictiva. simptomatologie. mediastinopericardita. simptomatologie. forme clinice. Simptome functionale: dispnee (cardiaca.A. hepatomegalie). genu-pectorala). ameteli tulburari vizuale si auditive. hemoptizia). evolutie.4 Bolile pericardului :pericardita acuta . 1. tratament). febra. tratament) 98 . paralizii. de efort. tulburari de echilibru).1. 2. cianoza. profilaxie). investigatii.digestive (greturi. durere (precordiala.etiopatogenie. 2. accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala. insuficienta mitrala. puls (frecventa. complicatii. prognostic. T. alte cardiopatii valvulare (definitie. extracardiaca.amplitudine).5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene. evolutie. tulburari de diureza . investigatii. turgescenta venelor jugulare.1. simptomatologie. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie . etiopatogenie. evolutie. stenoza aortica. forme clinice.3 Bolile miocardului (definitie. Calificarea profesională: Asistent medical generalist zgomotele. balonare. tratament). 2. astenie. decubit. socul apexian. sufluri. pozitia bolnavului (ortopnee.ascita. hemiplegii). etiopatogenie. simptomatologie. anxietate. tratament). simptomatologie. cianoza. nervos (cefalee. etiopatogenie.evolutie.2. freamatele. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1. cardiaca) palpitatii. tratament.dansul arterial.

investigstii tratament). simptomatologie. simptomatica. tablou clinic. 2. etiologie.ectopice. complicatii. clasificare. profilaxie. tratament.14 Ateroscleroza: definitie. insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica. simptomatologie.11 Socul: definitie. simptomatologie. etiopatogenie.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice. etiopatogenie. angina pectorala. tratament) 2.12 Sincopa si lesinul: definitie. investigatii.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat .tratament) 2. etiopatogenie. simptome.16 Bolile venelor: tromboflebita. complicatii. tratament. tratament. investigatii. prim ajutor. etiopatogenie. 2. insuficienta cardiacaglobala (definitie. C. simptomatologie. varicele (definitie.2. profilaxie). clasificare. profilaxie) 2. investigatii.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale. evolutie. 2. evolutie. ortostatica (definitie. tulburari in conducerea stimulilor (definitie.10 Hipotensiunea arteriala esentiala. evolutie. cordul pulmonar cronic. 2. profilaxie). complicatii.3. etiopatogenie.evolutie. investigatii . clasificare. tratament. 2. 2. infarctul miocardic. tratament. etiopatogenie. simptome. investigatii. simptome. etiopatogenie. simptomatologie. sindromul intermediar (definetie etiopatogenie. prognostic tratament). investigatii. tratament. simptomatologie.13 Moartea subita: etiopatogenie. boli organice ale arterelor periferice (definitie.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice. 2. fiziopatologie.

imobilitate. tulburari de echilibru. cu intrebari inchise/ deschise). somn si odihna corespunzatoare. dispnee. stres). Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare.5. vulnerabilitate fata de pericole. carnet de sanatate. ascultatie. realism. evolutie. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Independenta/ Dependenta 3. 3. risc de complicatii. implicare. lipsa cunoasterii. circulatie inadecvata. 3. ce. scrisori medicale. tratament) 3.indirect. deficit de autoingrijire. lipsa durerii. Manifestari de independenta: pacient constient. bilete de iesire din spital. examen fizic (inspectie. a starii de constienta. 3. risc de infectii. de ordin social (izolare. observabilitate (cine?. 3. cianoza.7.TA.4. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. de ordin psihologic(anxietate . in ce masura?. incordarea miscarilor. cum?. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). performanta. profilaxia infectiilor.modificari ale functiilor vitale. observatie. tegumente intacte. Interventii proprii (autonome): comunicare . trimiteri. ce se poate face?. comunicare eficienta . Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. Obiectivul nursing: specificitate. postura inadecvata.1. saracie). edeme ale membrelor.8. 3. 3.9. lung. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. escara de decubit. culoarea tegumentelor normala. retete etc. 3. alterarea starii de confort.6. temp) pastrate.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct . puls. mobilitate pastrata. hidratare. 99 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mediu.3. prevenirea complicatiilor.2.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.cand?) obiective pe termen scurt. percutie).simptomatologie. comunicare ineficienta. palpitatii. semen vitale (respiratie. palpare.

10. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Domeniul: ă ă tate S n şi asisten ță . asigurarea conditiilor de mediu.alimentare. educatie etc. prevenirea complicatiilor. administrarea tratamentului general si local C. 5. Aplica interventiile proprii si delegate pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C. asigurarea pozitiilor. mobilizare. recoltari de sange si urina. 4. igiena. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. 3.

Transportul pacientilor: metode de angiocardiografia. supavegherea etc. igiena. scop. antiseptice. scop. oscilometriea. indicatii/ prevenirea escarelor. respiratie artificiala.Lee: pegatirea respectarea regimului alimentar etc. pregatirea materialelor trusa perfuzie. monitor. aparute pe perioada ingrijirii. Interventii specifice: executie.gura la nas”. determinarea masei de sange tensiometru. seringi pentru asistentei. seringi. circulant: pregatire pacientului. manifestari de dependenta materialelor necesare. termometru etc. definitie. dispozitivelor si a materialelor necesare .O. respiratie artificiala . trusa chirurgicala. indicatii / 100 contraindicatii. reorganizarea locului solutii perfuzabile. satisfactia pacientului. aspirarea sau ameliorate.Pregatirea pacientului: bacteriologice: Pregatirea psihica: informare. necesare. prevenirea dupa punctie. pregatirea materialelor metode improvizate).. ecografia cardiaca: transport (brancarda. tehnici de executie. Interventii de urgenta: masaj cardiac Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii. munca. masurarea pulsului central si pansat. hematologice. supravegherea functiilor vitale. radiocardiograma. necesare. stetoscop etc. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: Punctia pericardica: definitie.gura la gura “ sau . trusa de intubatie (pregatirea care se mentin. tehnici de 4. sonde de pacientului. notarea in F. rolul asistentei medicale. 4.bolnavului. medicamente. sursa de munca. trusa de intubatie. rolul aspiratie. Resurse materiale: Oxigenoterapia: sursa de oxigen.O. periferic. complicatiilor pulmolare. sonde urinare. pregatirea materialelor asigurarea confortului psihic necesare. explicatii. flebografia. intubatie supraveghera pacientului. pozitie adecvata.2. comprese.manifestari de dependenta absente aeriene. radiografia. Obiective stabilite: Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor 1. Examenul radiologic: orotraheala. specific. fonocadiograma . carucior.1 Realizate . pregatirea pacientului. masurarea presiunii venoase. pat . punctie. imobilizare. Instrumente: pensa linguala. trusa de Masurarea TA. notarea in F. montarea une perfuzii etc. supraveghere bolnavului. stilet pozitia butonat. defibrillator. 4. supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . a parametrilor masurati. oxigenoterapie.2 Nerealizate: manifestari de dependenta de ventilatie. extern. electocardiogrf. oxigen. supravegherea pacientului. administrarea anticuagulantelor si reorganizarea locului de cardiotonicelor. tromboembolice (administrarea de pregatirea pacientului. radioscopia. apexograma. tehnica de executie. pregatirea pacientului. sursa de aspiratie. a complicatiilor. 1. pregatirea Materiale: garou. secretiilor . materiale necesare. testul Rumpel . pacientului.3. de mediu. materiale necesare. trusa 1. tampoane.. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor Electocardiograma. tehnica de executie.1. supravegherea pacientului anticoagulant). pregatirea pacientului. Recoltarea analizelor biochimice. dispozitivelor necesare. scop. contraindicatii.

studiu de caz . investigatia. Se recomada urmatoarele metode:observatia. planul de ingrijire. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. problematizarea. planuri de ingrijire. la Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Evaluarea va fi ritmica. Se evalueaza numai competentele din acest modul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. momentul si persoana care face evaluare. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. 3. proiectul.2. . Indiferent de locul. fisa de lucru. test scris. coevaluarea in grupul de lucru.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. simulari. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. compararea. proiectul. la procesul de invatare. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. pentru verificarea atingerii competentelor.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. . intermediara si finala. fise de lucru. demonstratia. tema in clasa. descoperirea. In elaborarea strategiei didactice. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. fise de lucru. Reformularea obiectivelor: adaptate capacitatile fizice ale pacientului.plan de ingrijire). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.elevii au stiluri diferite de invatare. evaluarea altor competente nefiind relevanta. probe practice(demonstratie. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. 101 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . unitati sanitare cu o buna dotare materiala. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic.

dezbaterea. exercitiul. folii de retroproiector. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. conversatia.uri. scheme. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 102 . observatia. etc.Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. simularea. instrumentar si materiale sanitare diverse. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. casete vdeo. munca independenta. manechin. CD. studiu de caz.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

3. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 25. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competență: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr. pentru calificarea: asistent medical generalist. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Gastroenterologie C 1. 25. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se reg ăsesc abilit ă ți din unitatea de competen ță tehnică specializată GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. invatamant clinic. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv.1. Unitatea de Competente crt. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv. Analizează si nursing in semnele şi gastroenterologie simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță .2.5. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 25. Modulul are alocate 120 de ore. 25. din care 72 de ore.Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II.4. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . competenta 25. 25.

gravitate).3. boala inflamatorie a intestinului. tulburări ale stării de cunoştința (confuzie. vărsăturile (clasificare.2. simptomatologie. 2. ciroza hepatică (definiție. investigații. disfagie. transpirații profuze.2. etiologie. caracteristici). Afecțiuni ale stomacului. esofagita de reflux. etiologie. coma). scăderea diurezei). Calificarea profesională: Asistent medical generalist 103 . 2. simptomatologie. parazitozele intestinale (definiție. Semne locale: durerea (caracteristici). sindroame pancreatice. hemoragia (clasificare. principii de tratament). principii de tratament). caracteristici). tahicardie. inapetență. anorexie. tulburări de tranzit (diaree. principii de tratament) 2. hipotensiune arteriala. paloare. etiologie. Semne şi simptome prezente in afec țiunile aparatului digestiv: 1. investigații. 1. icter (localizare. colecistita acuta si cronica nelitiazică.Continuturi 1. Afecțiunile esofagului: esofagita caustica. odinofagie. ascita. regurgitație. Principalele afec țiuni ale aparatului digestiv: 2. encefalopatie. scăderea in greutate (denutriție. investigații. ulcerul gastroduodenal. caracteristicile scaunului). sindromul dispeptic biliar. caşexie). rectocolita ulcerohemoragică. simptomatologie. pirozis. constipație sau alternanța intre cele două. intestinului subțire si gros: gastrita acută si cronică. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale si vegetative (dispnee. edeme. colonul iritabil.1.1. eructație. Afecțiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica. hernia hiatală (definiție.

Aplică intervențiile proprii şi delegate . Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. 2. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv.C 2.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C 3.

Preg ă tirea pacientului: înalt de sângerare.4. cântărire. icter. inapetență.1. a stării de metode: observația. profilaxia infecțiilor si cercetarea a complicațiilor. palpare. golirea colonului.1.. trusă de adecvată. igienă.2. lipsa de cunoştințe. Independență/Dependență 4.3.1. clinică. Manifestări de independență: 4. pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu. igiena. endoscoape normal colorate. 3.3. obiective pe termen scurt.1. profilaxie. exces de irigator. somnolență. bilete 3. semne vitale (R.Obiectivul nursing: specificitate. vărsături. absența eliminărilor medicamente. de ordin alimentației. mânuşi de cauciuc.1. si înălțimii corporale. T. scrisori alimentare. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de dependență: durere. 4. explicații. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? paracenteza abdominală cum? in ce condiții? când? . cunoştință. si mucoaselor. 104 3. etc.1.1. mediu si lung). asigurarea risc înalt de alterare a conceptului de sine. Pregătirea psihică: informare.A. de ieşire din spital. igiena (leziuni ale aparatului digestiv).3. fotoliu rulant. artificială. rețete. apetit normal. examen fizic (inspecție. auscultație).3. Materiale: trusă de perfuzat. medicale. continuă sau intermitentă. sânge. normale. soluții constituție normală corespunzătoare vârstei perfuzabile. hematemeza. implicare. sistarea alimentației pe cale orala.2. tratamentului general si local. Intervenții delegate: pregătirea pentru percuție. pregătirea pentru Analizarea si organizarea datelor: informații paracenteza abdominală.1. seringi. documentelor medicale (F. 3. T0) in limite gastroscop. Manifestări de 4. Resurse materiale: 2. durerii. psihologic (anxietate. pacient conştient. crearea câmpului operator. Priorități de îngrijire: supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . obținerea consimțământului. discuții cu membrii echipei medicale si cu educație.3. materiale disconfort abdominal. pasivă). sărăcie). mobilizare/transport.3. ascită. rectoragii. bilete de trimitere. Transportul pacienților: metode de (izolare. cearşaf). 4. postura inadecvata. aparținătorii. alimentație 4. transport (brancardă.2.O. volum lichidian. administrarea semnificative. etc. melena.2. a alimentației. P . edeme. trusă pentru mobilitate păstrată. modificarea tegumentelor 4.2.Alimentatia pacienților: naturală 2.2. Instrumente: sonde de aspirație. Probleme de dependenta: alterarea recipiente pentru nutriției. confortului psihic. durere colectarea lichidului aspirat si a lichidului de acuta/cronica. derivate de sânge.2. stres).2. somn odihnitor. alterarea eliminării digestive.).2. investigații si tehnici. poziție adecvată. spălătura gastrică. 4. Intervenții specifice: dispnee. hipotensiune arterială.2. realism.3. risc 4. (esofagoscop. 2. carnet de sănătate.2. pentru reacția Rivalta. de ordin social 4. tegumente intacte si paracenteză abdominală.2. Surse de dificultate de ordin fizic (activă. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Intervenții de urgență: aspirația digestivă performanță. colonoscop. materiale patologice. confort ambiental. absența canulă rectală.funcțiilor vitale si vegetative. interviul formal sau informal. stare de transfuzie. pat). 2. rectosigmoidoscop).

evaluarea altor competențe nefiind relevantă. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. indicații/contraindicații. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. probe scrise de tip itemi. întreb ă structurate. irigografia.3. 4. c. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. pregătirea pacientului. materiale necesare. administrarea de hemostatice. Pentru aplicarea procesului de nursing. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. examene endoscopice: esofagoscopia. satisfacția pacientului. pregătirea produsului recoltat pentru examinare. 5. 5. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. supravegherea pacientului după puncție. pregătirea bolnavului. ca demers logic. colonoscopia. colangiografia. oprirea hemoragiei prin aspirație digestivă. Sugestii metodologice notarea puncției in F. Se evaluează numai competențele din acest modul. puncția hepatica si abdominala: definiție.O. Prevenirea complicațiilor:prevenirea vărsăturilor. manechin. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță.manifestări de dependență absente sau diminuate. tehnica de execuție. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală. prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). Investigații specifice: a. Obiective stabilite: 5. rectosigmoidoscopia.3. dezbateri. pregătirea bolnavului. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului.4. rolul asistentului medical. rolul asistentului medical. C 5. CD-uri. instrumentar si materiale sanitare adecvate. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă .2 Nerealizate .1. 5. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului.1. locuri de electie.. jocuri de rol.evacuatoare. b. casete video. exerci ții practice. examene radiologice: tranzitul baritat. scop. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. rezolvarea de sarcini.1. incidente si accidente. studiu de caz.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 4.5. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. decizional. : scheme. reorganizarea locului de muncă. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. Realizate . 5. gestionarea cazului.manifestări de dependență care se mențin.1.3.

Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienților cu afecțiuni ale aparatului digestiv. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 105 . numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe.

pacienții cu C1 afecțiuni competenta Analizează 26. semnele şi nefrologice şi urologie si simptomel Nursing in e afectiunile specifice renale afecțiunilor nefrologice şi urologice C 2. In modulul NEFROLOGIE. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. invatamant clinic.5. 26.2. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE stabileşte de Nr. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor nefrologice şi urologice. din care 72 de ore. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Not ă introductiv ă Modulul NEFROLOGIE. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregătirea specifica din anul II. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 26. 26. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.Modulul 26: NEFROLOGIE. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NEFROLOGIE.1. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Nefrologie.3. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Unitatea Competent diagnosticele îngrijire de e (nursing) la crt. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni nefrologice şi urologice. 26. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Modulul are alocate 120 de ore. pentru calificarea: asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: NEFROLOGIE. 26. Identifică problemele de dependență şi .4.

tulburări cantitative (poliuria.2.adenomul de prostată. Principalele afec țiuni nefrologice si urologice: 2. alternanța diaree-constipație. transpirații profuze. principii de tratament). accese febrile. simptomatologie. ischiuria. varicocelul. gr ea ță. 2.1.Continuturi 1. simptomatologie. hal en ă amoniacală. pielonefrita acută si cronica. Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale. 2. tulburări calitative ale urinei (culoare. cistalgia.1.3. Infecții: infecția urinară. miros). Semne şi simptome prezente in afec țiunile nefrologice şi urologice: 1. rinichiul 106 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . oliguria. simptomatologie. astenie fizi că pr og re siv ă. vărsături. bolile aparatului genital masculin .caracteristici). oligoanuria. 1. hematuria. principii de tratament). tulburări de micțiune (polakiuria. 2. investigații. cancerul de prostată. hematemeza. etiopatogenie. melena. etiopatogenie. disuria. piuria . Afecțiuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronică.4. 2. sindromul nefrotic. investigații. etiopatogenie. insuficiența renală acută si cronică (definiție.2. hidrocelul. aspect. investigații. somnolență sau chiar tulburări psihice. epistaxis. Malformațiile congenitale renale: ectopia renală. Afecțiuni urologice: litiaza renală. principii de tratament). anuria. tuberculoza renală (definiție. Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici). incontinenta de urina caracteristici). tumorile renale (definiție. tul bu răr i di ge sti ve cu ina pe te nț ă.

Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor Aplică vitale si vegetative. soluții perfuzabile.1. (nursing) obstrucții ale aparatului renal). examen fizic (inspecție. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. odihnă insuficientă. comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv. seringi. realism. etiopatogenie. P . T0) in limite normale.1. palpare. rezectoscop. pregătirea pentru dializă. simptomatologie. rețete. disconfort fizic. a stării de cunoştința. stres). 4. pregătirea preoperatorie. obiective pe termen scurt. mobilitate păstrată. performanta. 2. confort psihic. 2. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. 3. 2. planul de etc. vărsături. agitație. percu ie. somn odihnitor. glob vezical. 3. etiopatogenie. trusa chirurgicala pentru îngrijirea plăgilor. simptomatologie. fistulei arterio-venoase. mediu si lung). seringi Guyon. anxietate. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni. catetere TENCHKOFF. etc. îngrijirea stomelor.2. cercetarea documentelor medicale (F. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . sonde Cook. ț auscultație). Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observația. pungi pentru urină. implicare. bilete de ieşire din spital.2. administrarea tratamentului general si local. alterarea eliminării digestive. dializoare.2. cistalgie. Materiale: casolete cu material textil. investigații. 3. tulburări de Elaborează dinamică sexuală.2. clinica. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. proprii şi 3. C 4.O. risc potențial de violenta. urologice .1.3.1.4. 4.3. îngrijiri postoperatorii. educație. profilaxie. îngrijire 2. truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului. C 3. interviul formal sau informal.Obiectivul nursing: specificitate. alimentare. de ordin social (schimbarea modului de viață. alterarea confortului.2. eliminări urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ. medicamente.. trusă de perfuzat. scrisori medicale. poliurie. igienă.2. mobilizare/transport. delegate.polichistic (definiție.2. risc înalt de deteriorare a stării de sănătate. greață.). soluții antiseptice. absența durerii. profilaxia infecțiilor si a e complicațiilor. soluții pentru spălătura vezicală.A. de ordin psihologic (anxietate. Instrumente: sonde vezicale. Intervenții proprii (autonome): comunicare. investigații.5. semne vitale (R. Independență/Dependență 2. cistoscop. program de muncă inadecvat) lipsa de cunoştințe. pungi cu soluția de dializă. Resurse materiale: 4. Traumatismele renale: definiție. feşi de tifon.1. T.1. principii de tratament). Manifestări de dependență: disurie. Probleme de dependență: alterarea eliminării urinare. deficit de autoîngrijire. principii de tratament. Manifestări de independență: pacient conştient. 2. oligurie. bilete de trimitere.1. a intervențiil eliminării urinare.

surse de oxigen. etc. poziție adecvata.1.3. 4. explicații.2. obținerea consimțământului. Interven ții specifice: 4. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. igiena. indicații.1.pungi pentru drenaj. 4. crearea abordului vascular. 4.2. asigurarea confortului psihic. crearea câmpului operator. 107 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Preg ă tirea pacientului: 4.Dializa peritoneală si hemodializa: definiție.2.3.2. Pregătirea psihică: informare.

5. Realizate . scop. materiale necesare.4. pregătirea pacientului. 4.5.4. materiale necesare. Evaluează 5.1. manifestări de dependență apărute pe aplicate. puncția vezicală. Prevenirea complicațiilor cardio-vasculare. supravegherea bolnavului. Explorarea mecanismelor funcționale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina).5. 4. hematocrit. Pregătirea generală: bilanțul clinic general. urină.1. Investiga ții specifice: 4. Îngrijirile postoperatorii legate de: igienă. lichide de drenaj). pregătirea pacientului. tehnica de execuție.6. ureteroscopia. hidratarea pacientului.4. Implicațiile psihosociale ale dializei. combaterea durerii. transpirație. Pregătirea din ziua precedentă si din ziua operației. rolul asistentului medical. cistostomia . alimentație. locuri de electie.3. a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4. Examene endoscopice: cistoscopia. supravegherea pacientului după puncție. cistografia. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. glicemie). 4. Pregătirea preoperatorie in urgente.a. indicații/contraindicații.3. pulmonare.3. rolul asistentului medical.2. . 4.1. pregătirea bolnavului. scop.1. satisfacția pacientului. mobilizare. 4. evaluarea rezultatelor epurării extrarenale. supraveghere si îngrijiri ulterioare. accidente.3.3. grup sanguin.3. Examene radiologice: radiografia abdominală pe gol.manifestări de dependență care se mențin. 5. pansamentul. tehnica de execuție. vărsături.1. cutanate. 4. creatinina. efectuarea dializei.pregătirea pacientului. teste de coagulare. indica ii/ ț ț contraindicații. pregătirea locală. pierderile lichidiene (sânge. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. îngrijirilor 5. uree. materiale necesare.6. Intervenții de urgență: sondajul vezical si montarea sondei á demeure.5. constipa ie. prevenirea complicațiilor: retenție de urin .b. urografia. plaga operatorie.5.definiție. bilanțul paraclinic (HLH.2. alte ă ț complicații de decubit. perioada îngrijirii. 4.2. pregătirea bolnavului. îngrijirea plăgii. 4. Supravegherea postoperatorie: aspectul general. 4.2. Preg ă tirea preoperatorie: 4. incidente. Puncția renală : defini ie. Obiective stabilite: C 5.manifestări de dependență rezultatele absente sau diminuate.1. 5.4.2 Nerealizate . parametri fiziologici.

jocuri de rol. 108 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . exerci ții practice. dezbateri. manechin. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. CD-uri. studiu de caz. : scheme. casete video. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup.Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru aplicarea procesului de nursing. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul.

ca demers logic. decizional. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. probe scrise de tip itemi. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 109 . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. întreb ă structurate. gestionarea cazului. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. rezolvarea de sarcini. Se evaluează numai competențele din acest modul. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni nefrologice si urologice. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Chirurgie C. din care 72 de ore . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 2. Analizeaza generala si semnele si nursing in simptomele chirurgie specifice generala. 5. 4. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Unitate de Competenta crt. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. pentru calificarea: asistent medical generalist.1. Modulul are alocate 120 de ore. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. invatamant clinic. Aplica interventiile proprii si delegate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . 3. afectiunilor chirurgicale.Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. competenta 27. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

Patologia chirurgicala a splinei 2. rectoragii. pirozis. febra. Furunculul 2. regurgitatie. etiopatogenie. Patologia esofagului 2.6. enteritele regionale (boala Crohn) 2. Eventratia. 2. cefalee. melena. tumefiere. Peritonita 2. Hidrosadenita 2. colecistita acuta). evisceratia 2. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza.11. 2. varsatura. hiperemie. constipatie. 2. litiaza biliara. neoplasmul de pancreas). 2.10. neoplasmul gastric.11. hematemeza. diverticuloza. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica. Abcesul cald 110 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . adenopatie. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric. frison. simptomatologie. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie. dispnee.Continuturi 1. abcesele ficatului. Herniile 2. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2. ulcerul duodenal.2. 2. greata. diaree. investigatii principii de tratament): 2.9. cancerul de colon.11.3.2.11. durere.1. ocluzia intestinala. tumorile ficatului.4.5. contractura etc. patologia ano-rectala. eructatie. Contuziile si plagile abdomenului etc.8. meteorism.3. tahicardie.1. tumorile intestinului subtire.7. apendicita. cancerul rectal. chistul hidactic hepatic. cronica.

4. Antraxul 2.2.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).11. etc.10 Pioemia. Tetanosul 2.11. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.11.2.8. Septicemia 2.11. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C.4 Aplica interventiile proprii si delegat .9. C.6. Flegmonul 2.5. Gangrena gazoasa 2.11. C. Erizipelul 2.7.11.11.

igiena. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare. Prelevari de produse biologice deficit etc. ingrijiri postoperatorii. etc. Interventii proprii (autonome): comunicare.1. 1. alimentatie inadecvata prin 3. incapacitatea de a digera sau a absorbi camp operator alimentele. Probleme de dependenta. Manifestari de dependenta perfuzie. Aplicare pansamente ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica.2. igiena. deshidratarea. 3. Manifestari de independenta dren. abdominala). sonde (Faucher. tub Kehr.2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: mucoaselor. duodenal. clisme de a urma dieta. alterarea punctie. din culegerile de 1. 3. trusa de pansat tegumentelor si 2. tuburi de 2. manusi sterile. 2. mentinerea functiilor vitale. trusa 2.12.2. 111 prevenirea complicatiilor. durerea.5. de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor echipament necesar oxigenoterapiei etc. a 3. solutii perfuzabile. pregatirea preoperatorie. Blakmore. alimentare. Interventii: 2. 3.1. 3.2. Materiale: camp steril. starii de constienta. medicamente. Pregatirea psihica: informare. Alimentatie artificiala specificitate. familia si apartinatorii. solutii antiseptice.3. metode: interviu. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. explicatii. dificultatea sau refuzul 3.8. hepatica. alterarea 3.4.1. Punctii (biopsica. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mobilizare. administrarea tratamentului 2. devalorizarea. pacientilor :constipatia. Interventii chirurgicale elementare alimentarea. obiective) prin diverse profilaxie. 3. anxietatea. Interventii specifice: imaginii corporale. Interventii delegate: pregatirea pentru cercetare documente medicale. implicare. educatie. Prioritati de 3. activitate. Instrumente: trusa chirurgicala. 2. deficit de autoingrijire.6. intoleranta la 2. Tuberculoza ganglionara.2. deficit nutritional legat de 2. profilaxia infectiilor. observabilitate. risc de asigurarea confortului psihic infectie. performanta. abcesul rece. observatie clinica. trusa pentru diareea. discutii cu echipa de ingrijire.7.3. Sondaj gastric. diagnostice Einhorn. aspiratie). perturbarea stimei de sine. supravegherea retentie de functiilor vegetative. comprese sterile.1. Resurse materiale: date: 1. 1. Ingrijire stome realism. mese. Culegere de date (date subiective / hidratare. Obiective de ingrijire (nursing): 3. 3. 1. solutii spalaturi. investigatii si analize. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute general si local. Surse de dificultate. aspiratie gastrica.1.3.

care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. In elaborarea strategiei didactice. casete video. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. 1. simularea. exercitiul. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. 2.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. problematizarea. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. studiul de caz. constipatie etc.5. . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. fisa de lucru. . scheme.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. brancarda. folii de retroproiector. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie.manifestari de dependenta absente sau ameliorate.1. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. discutiile si lucrul in grup.1. simulari.) 1. Indiferent de locul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. planuri de ingrijire. momentul si persoana care face evaluarea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. existente. manechin. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.2. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. volumul si nivelul de cunostinte. proiectul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. comprese etc. fise de lucru. dotarea cu material didactic. planul de ingrijire.elevii au stiluri dierite de invatare. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. descoperirea. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. 2. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.manifestari de dependenta care se mentin. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. Realizate . munca independenta. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate urina. Nerealizate . la procesul de invatare.C.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. conversatia. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. observatia. Obiective stabilite: 1. .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. dezbaterea.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. compararea. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. CD-uri. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. fesi. demonstratia.

evaluarea altor competente nefiind relevanta. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. pentru verificarea atingerii competentelor.Se evalueaza numai competentele din acest modul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 112 . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa.

Cadrele didactice.plan de ingrijire). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. test scris. studiu de caz . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 113 . probe practice (demonstratie.

cardiovasculare. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. pentru calificarea asistent medical generalist. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA. 4. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA. Elaboreaza Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. planul de ingrijire (nursing) C. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. 2. Unitate de Competente Continuturi crt. Analizeaza semnele 1. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. C. Chirurgie C1. 3. si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale si nursing toracice si specific. competenta 27. 5. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.3. In modulul CHIRURGIE TORACICA. invatamant clinic.  toracica. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Aplica interventiile proprii si delegate.2.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA.

febra. familie si apartinatori. TA. tuse uscata sau cu expectoratie. Culegerea de date prin diverse metode: interviu. comunicare ineficienta senzomotorie. Analiza si sinteza datelor: 2. dispnee expiratorie. limfangita. 114 . edem. palpitatii. hipercapnie. varsaturi.1 Manifestari de independenta: pacient constient. abcesul pulmonar. claudicatie intermitenta. pleurezia purulenta netuberculoasa. lipsa durerii. semne vitale( R. anevrismele arteriale.Semne clinice: junghi toracic. fatigabilitate. confuzii. lipotimii. tetralogia Fallot. hemoptizie. anxietate etc. greturi. somn si odihna corespunzatoare. varicele membrelor inferioare. Manifestari nervoase: cefalee. P. stenoza mitrala. Manifestari digestive: balonare. observatie clinica. 2. cianoza. cercetare documente medicale. hipoxie. T) in limite normale. traumatismele toracice. tromboembolism pulmonar. tegumente intacte. astenie fizica si psihica. stenoza aortica. discutii cu echipa de ingrijire. durere anginoasa.canalul arterial. 1. trombozele. dispnee de efort si repaus. ameteli. adenita si elefantiazisul. insomnii. transpiratii. sincope. 2. stenoza istmului aortic. pericardita constrictiva sau supurata. mobilitate pastrata. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar. culoarea tegumentelor normala.

Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative. prevenirea complicatiilor. alimentar igiena. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee.4. Obiectivul nursing: specificitate. performanta. pregatirea preoperatorie. interventii autonome: comunicare. ingrijiri postoperatorii. de ordin social. comunicare ineficienta la nivel senzo-motor. 3. C. diminuarea sau absenta miscarii. risc de infectie. 3. risc de infectii. tegumente palide si reci. profilaxia infectiilor.2. durere acuta/cronica. 1.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate. sentiment de inferioritate.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. hipertermie. durere. lipsa de cunostinte. depresie. profilaxie. mobilizare. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. circulatie defectuoasa. escare de decubit. alterarea starii de confort.5. stres). realism. cianoza. 2. risc de complicatii.1. a starii de constienta. Interventii: 3. educatie. modificari ale functiilor vitale.Aplica interventiile proprii si delegate C. implicare. administrarea tratamentului general si local. risc de accidente. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2.2. hidratare. observabilitate.

1. 115 . trusa chirurgicala vasculara. 1. asigurarea confortului psihic. camp steril. 3. fese etc. tavita renala. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. aparatura de oxigenoterapie. solutii perfuzabile. Resurse materiale: 1.1 obiective realizate .1. toracocenteza. igiena. manusi sterile. 1. 2.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. foarfeca. inhalatii. materiale de protectie. recoltari de secretii patologice. solutii antiseptice. seringi. camp operator etc. obiective nerealizate . supravegherea functiilor vitale si vegetative. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. supravegherea cailor vasculare. aparatura de monitorizare. sonde de aspiratie sterile.2. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. 2. pozitie adecvata. 2. efectuarea pansamentelor. Pregatirea preoperatorie. 1. trusa de pansat. Metode si mijloace de pregatire a pacientului.1 Instrumente: pensa hemostatica. medicamente.2. canula intravenoasa. Pregatirea psihica: explicatii. aspirarea secretiilor.manifestari de dependenta care se mentin. supravegherea plagii si a pansamentului. comprese. trusa de anestezie de urgenta. Materiale: pansamente. informare.2.Obiective stabilite: 1. supravegherea drenurilor. masca. trusa de perfuzie. garou elastic.

observatia.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. pentru verificarea atingerii . CD-uri. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. scheme. planul de ingrijire. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz.2. Indiferent de locul. expunerea. manechin. 2. conversatia. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. fise de lucru. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. problematizarea. Restructurarea planului de ingrijire: 2. planuri de ingrijire. dezbaterea. In elaborarea strategiei didactice. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. volumul si nivelul de cunostinte. momentul si persoana care face valuarea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. casete video. munca independenta. evaluarea altor competente nefiind relevanta. SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. compararea. exercitiul. existente. demonstratia. instrumentar si materiale sanitare diverse. simulari. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. simularea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. fisa de lucru. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. elevii au stiluri diferite de invatare. dotarea cu material didactic. folii de retroproiector. etc. proiectul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. descoperirea. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. la procesul de invatare. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 116 .competentelor. probe practice (demonstratie. test scris. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. studiu de caz-plan de ingrijirie). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

C.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 4. Nr. Otorinolaring ologie si nursing in otorinolarin g C.3. Unitate Competențe de crt. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Aplică intervențiile proprii şi delegate. Modulul are alocate 60 de ore.2. din care: 36 ore. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa . În modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță specializată OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 3. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. şcolar ă se va utiliza împreun ă cu standardul de pregătire profesional ă specific calific ării. Identifică ologie problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL.Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE ŞI NURSING ÎN OTORINOLARINGOLOGIE  Not ăintroductiv ă : Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: ă ă asistent medical generalist. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL competență 29.1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE C. 2. 5. .

comunicare ineficace la nivel senzorio . disfagie. risc de infecție. răguşeală. Modalități culegere date: interviu. mastoidită.2. Surse de dificultate: fizice. stomatită. obstrucția căilor aeriene. Priorități de îngrijire: menținerea funcțiilor vitale. durere etc. hipoacuzie. obstrucție cu corpi străini. Semne clinice: durere. observație clinică. afonie. observabilitate 2. adenoidită.1. Analiza şi sinteza informațiilor 2. parestezie faringiană. implicare. tumori 1. herpes. surditate. Manifestări de independență. psihologice. hemoragie. principii de tratament): rinită. 1. anosmie. alterarea vocii. rinoree. etiopatologie. 2. investigații. performanță.Conținuturi 1. febră. 2. Afecțiuni (definiție. cercetare documente medicale. sinuzită. Obiectivul nursing: specificitate.motor. sociologice. dispnee.3. dispnee. traumatism e. otită. laringită. epistaxis. 2. Probleme de dependență si diagnostice de îngrijire (nursing): vulnerabilitate. faringită. risc de accidente. Manifestări de dependență. disfonie. polipoză. inflamație. a stării de 117 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . lipsa de cunoştințe 3. edem. realism. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii 2. simptomatologie. otoree. furuncul conduct auditiv extern. obstrucție.

seringă Guyon. Pregătire fizică: poziție adecvată. sondă laringiană. igienă. spălături auriculare.2. 1. Pregătire psihică: informare.5. explicații. Restructurarea planului de îngrijire 2. Aplică intervențiile proprii delegate. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă . profilaxie infecții. sursă aspirație. pensă Politzer. Intervenții: 3.1. meşe. Realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate 1.1. puncția sinusurilor maxilare. laringiană. seringi. alimentare. inhalații. hidratare. prevenire complicații 3.2. auriculare.conştiență. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE.1. pipete etc. auricular. inhalante. câmp operator etc. seringi puncție.4. Materiale: comprese. sonde aspirație. gargarisme. adenoidectomie. 3.2. trusă chirurgicală. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului 2. bucofaringiene. medicamente etc. tampoane nazale. Intervenții specifice: tamponament nazal. instilații. recoltări secreții nazale.faringiene. laringectomie etc. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii 1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. stilet butonat. Resurse materiale 1. 1. soluții perfuzabile. mobilizare. şi C. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin 2. supraveghere funcții vegetative. sursă de oxigen. aspirarea secrețiilor oro . profilaxie. linguală. auriculare. traheotomie. anestezice. aerosoli. laringiene. dezobstruarea căilor aeriene. Instrumente: canulă traheală. paracenteză auriculară.1. auricular. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 2. specul nazal. asigurarea confortului psihic 2.2.  Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent.2. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații. soluții spălături auriculare. administrarea tratamentului general şi local. oglindă Clar. soluții antiseptice. 2. trusă perfuzie. igienă. Obiective stabilite 1. Intervenții proprii: comunicare. auditive. trocare. amigdalotom. educație 3. C.1. de pansat. şi analize.

alocat fiec ă teme în rei funcție de: dificultatea temei. volumul şi nivelul de cunoştințe. .elevii au stiluri diferite de învățare. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. În elaborarea strategiei didactice. .elevii participă la procesul de învățare cu cunoştințele dobândite anterior. . profesorul trebuie s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . dotarea cu material didactic.elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 118 . Se recomand ă ca parcurgerea temelor din programa s ă fac ă ordinea stabilit ă se în în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.

Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă dotare materială (stagiu clinic). protocol educativ. proces de îngrijire. conversația. casete video.Se evaluează numai competențele din acest modul. momentul si persoana care face evaluarea. descoperirea. . numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul. iar la sfârşitul modulului se realizează evaluarea sumativă.munca independentă. manechin. demonstrația. scheme. fişe de lucru. îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. pentru verificarea dobândirii competențelor. Se recomandă următoarele metode: observația clinică. Se vor realiza activități de învățare cu caracter practic . Resursele materiale sunt variate: planşe. dramatizare. evaluarea altor competențe nefiind relevantă Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. problematizarea. se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. CDuri. proiectul . urmărindu-se aplicarea cunoştințelor la problemele reale existente. studiul de caz. retroproiector şi folii.aplicativ: scheme. Indiferent de locul. dezbaterea. Evaluarea trebuie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. cărți. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să îl demonstreze elevul. instrumentar si materiale sanitare diverse.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 119 .

Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice. Oftalmologie şi C1 nursing în Analizează semnele oftalmologie şi simptomele specifice afecțiunii oftalmologice. competență 30. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni oftalmologice. 5.MODULUL 30: OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE  Not ă introductiv ă Modulul . 3. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2 Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele (nursing) la pacienți cu afecțiuni oftalmologice. . Unitatea de Competențe crt. invatamant clinic. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Aplică intervențiile proprii şi delegate.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Nr. 4. 2. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecific calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență specializată OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE.OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz toare ă modulului: 1. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore.

arsuri chimice. 1. keratita. intraoculari). Analiza şi sinteza datelor obținute din culegerile de date: 2.2.4. cataracta. principii de tratament. plăgi. glaucomul. risc de accidente. 2. cercetare documente medicale. durere. anxietate datorită lipsei de cunoştințe. afecțiuni inflamatorii ale ochiului. blefarite.descriere. etiopatogenie. Culegerea de date prin: interviu. fotofobie. hipermetropie. lipsa de cunoştințe. conjunctivita. secreții oculare . 2. corneeni. 2.1. reacție pupilară. durere. ochiul roşu. traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari (contuzii. orjeletul. 120 . Manifestări de independență. Probleme de dependență şi de diagnostic de îngrijire (nursing) specifice afecțiunilor oftalmologice: vulnerabilitate. 2. risc de infecție. 2. Manifestări de dependență. comunicare ineficace la nivel senzorial. observație clinică. Surse de dificultate: fizice. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. arsuri fizice. psihologice. Semnele şi simptomele prezente la pacientul cu afecțiuni oftalmologice: scăderea acuității vizuale. cecitate. dacriocistita. risc de complicații. investigații.Conținuturi 1. Definiție. sociologice.3. miopie. alterarea vederii. corpi străini conjunctivali. presbitism. iridociclita. simptomatologie. diplopie. Principalele afecțiuni oftalmologice: vicii de refracție.

Intervențiile: 3. igienă.2. 15 %. prevenirea complicațiilor. Instrumente: tonometru. explicații. 3.2. aport redus de lichide.1. perfuzii cu Manitol aplicate. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. medicamente. Recoltare secreție oculară.Diagnosticul = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependență). Materiale: comprese. observabilitate. 2. realism. perimetru Forstek. soluții perfuzabile. hidratare. Intervențiile specifice: Evaluează 3.1.2. 3. soluții oftalmice. Pregătirea psihică: informare. Tratament ortoptic. 1. mobilizare. C5 3. în procesul de învățare. 1. igienă. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind Oftalmologia şi nursingul în oftalmologie. instrumentar chirurgical specific. Intervenții proprii (autonome): comunicare. asigurarea confortului psihic. Instilații şi unguente oftalmice. 2. implicare. poziție adecvată. alimentare. C3. rezultatele 3. etc. 2.1. Restructurarea planului de îngrijire: 2. soluții anestezice.2. trusă perfuzii. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. diuretice. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului: 2. pansament îngrijirilor ocular.Obiectivul nursing: specificitate. Realizate.1.  elevii au stiluri diferite de învățare.Priorități de îngrijire: supravegherea şi îngrijire (planul menținerea funcțiilor vitale şi vegetative. Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie poate fi parcurs în mod independent. seringi. 1. În elaborarea strategiei didactice. pregătirea Aplică preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. spălături oculare. oftalmoscop. Elaborează planul de 2. nursing). a stării de conştiență. cameră semiobscură.2. trusă chirurgicală de pansat. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: elevii învață când sunt implicați activ în procesul de învățare.2. Nerealizatemanifestări de dependență care se mențin.1. . soluții antiseptice. profilaxia infecțiilor. 1. ț 3. 1. delegate. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. intervențiile proprii şi Resurse materiale: 1.manifestări de dependență absente sau ameliorate.  elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. tratamentului general şi local. câmp operator. educa ie. administrarea C4. optotip. performanță.1. profilaxie.3. Obiectivele stabilite: 1. alimentație hiposodată. tampoane. 2.

compararea. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. analizarea informațiilor vechi şi a celor noi şi pentru ordonarea lor. conversația. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 121 . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic interactiv. Se recomandă următoarele metode de învățare: expunerea.

dotarea cu material didactic. Pregătirea practică se va realiza în sălile de demonstrație cu o bună dotare materială şi va avea o importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observație. pentru verificarea atingerii competențelor. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă atlase : pentru instruire.P. fişe de autoevaluare. problematizarea. . descoperirea. desene. demonstrația. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. planşe. teste de evaluare. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. simularea. problematizarea. S. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. structurarea planului de îngrijiri. studiul de caz. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. ă ă iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. momentul şi persoana care face evaluarea. instrumentar şi materiale sanitare diverse etc. tema în clas . realizarea unui plan de îngrijire. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. volumul şi nivelul de cunoştințe. folii de retroproiector. fişe tip. fişe de lucru. diapozitive. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.observația. Indiferent de locul. ă observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor şi a atitudinilor față de o sarcină dată. manechin. investiga ția. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruiți. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ .P. evaluarea altor competen țe nefiind relevante. casete video. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. La aceste activități se adaugă activități de învățare cu caracter practic aplicativ în sala de demonstrație şi secții de spital de specialitate. Cadrele didactice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 122 .

Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni hematologice.5.1.MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg ătirea specifica din anul II. Semne locale: durerea (caracteristici). Unitatea de Competente competenta Hematologie si C 1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 31. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de . 31.3. adenopatii îngrijire (nursing) la Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . 31. nursing in Analizează hematologie semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologi ce Continuturi 1. hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici). Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologice.2. 31. 31.1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.4. din care 36 de ore. invatamant clinic. Modulul are alocate 60 de ore. pentru calificarea: asistent medical generalist. 31. crt. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regăsesc abilități din unitatea de competență tehnică specializată HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. Semne şi simptome prezente in afecțiunile hematologice: 1.

investigații.2. Anemiile: definiție. principii de tratament). Culegere de date (subiective si obiective) prin astenie fizică. scrisori medicale. auscultație).1.2. inapetența.). rețete. principii de 1.1. modificări ale 2. investigații. interviul formal sau greutate.4. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . clasificare. Leucemia acuta si cronica: datelor: informații semnificative. paloare sau icter (localizare. aparținătorii. definiție.O. Analizarea si organizarea 2. principii de tratament. funcțiilor vitale si vegetative 2.2. etiopatogenie. investigații. 2. 123 principii de tratament. arterială. Independență/Dependență simptomatologie. 2. extremități reci. tulburări de echilibru. caracteristici). bilete de ieşire din spital. bilete de trimitere. 2. disfagie. acrocianoză. mielomul (dispnee. Principalele afec țiuni hematologice: clinică. simptomatologie. scădere in diverse metode: observația. etiologie. etiologie.(caracteristici). palpare. 2. etc. investigații. febră. lipotimie. discuții cu membrii echipei medicale si cu simptomatologie. etiopatogenie. Hemopatii maligne: boala Hodgkin. carnet de sănătate. examen fizic (inspecție. tahicardie. simptomatologie. percuție. fanerelor. Hemofilia: definiție.3. clasificare. cercetarea documentelor medicale (F. informal. hipotensiune multiplu (definiție. Semne generale: alterarea tratament.

a sângerărilor. supravegherea pacientului după pacienții cu afecțiuni hematologic e. Manifestări de independență: pacient conştient. oglindă frontală. pungă cu gheață. Probleme de dependență: intoleranță la activitate.4. 3. semne vitale (R. tegumente si mucoase normal colorate. tahicardie. dureri etc. 2.2. pedagogic Nivelul: 3 avansat ă pregătirea produsului pentru examinare. Aplică intervențiile realism.2. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. educație. medicamente hemostatice.A. asigurarea confortului psihic. somn odihnitor. MT. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pregătirea pacientului.2. de (nursing). ace de unică folosință. disfagie. alterarea mucoasei orale. ganglionară. 4. atelă gipsată. 3. profilaxia infecțiilor si a complicațiilor. obiective pe termen scurt.2. abexlang. risc înalt de infecție. 4. oboseala. Materiale: trusă de perfuzie. Preg ă tirea pacientului: 4. chimioterapice. asepsie si antisepsie. soluții antiseptice. alterarea nutriției. poziție adecvată.1.3.1. mobilizare/transport.3. 3. ordin psihologic (anxietate. Surse de dificultate de ordin fizic (modificări Elaborează ale planul de elementelor figurate. absența eliminărilor patologice si a hemoragiilor.1. de ordin social (condiții de muncă inadecvate.1. mobilitate păstrată. alimentare. risc înalt de sângerare. meşe pentru tamponament nazal. igienă. Manifestări de dependență: paloarea tegumentelor si mucoaselor. tehnica de execuție. trusă de transfuzie. dispnee. seringi. Intervenții specifice: 4. Obiectivul nursing: specificitate. Intervenții proprii (autonome): comunicare. hipotensiune arteriala. 3. hematoame. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce proprii şi condiții? când? . T.3. Resurse materiale: 4. lipsa de cunoştințe. 4. expunere la radiații).1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analizei. Instrumente: trusă pentru puncția osoasă.2. obținerea consimțământului. materiale necesare. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. protecție.2. lipotimii. tulburări cardio-respiratorii.1. peteşii. mediu si delegate. indicații/contraindicații. sursă de oxigen.2. P. constituție normală. C 3. C 4. stres). Pregătirea psihică: informare.2. Puncția osoasă. biopsia (definiție. 4. administrarea tratamentului general si local.2.2. sânge si derivate de sânge (MER. . inapetență.. absența durerii. soluții perfuzabile. locuri de electie. profilaxie. lung). implicare. plasmă). vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. 2. scop. 4. explicații. igiena.2. alimentație adecvată. proliferări ale sistemului îngrijire hematopoetic). T0) in limite normale.1.3. performanță.1.

puncție. incidente. notarea in Calificarea profesională: Asistent medical generalist . reorganizarea locului de munca. pentru examinare. indicații. F. 124 reorganizarea locului de muncă. imobilizarea. accidente.O. supravegherea pacientului după tehnică. incidente. tehnica 4. Transfuzia cu sânge: definiție.3. supravegherea pacientului in timpul si după indicații/contraindicații.3. accidente. 4. de execuție. scop. F. transfuzie. notarea in accidente. incidente.4. locuri de electie. Puncția ganglionara: definiție. materiale necesare. materiale necesare.. Intervenții de urgență: hemostaza.3.. determinarea grupelor pregătirea pacientului.O. scop.2. pregătirea pacientului. tehnica de execuție. pregătirea produsului sanguine si a factorului Rh. 4. reorganizarea locului de muncă.

casete video. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Sugestii metodologice administrarea citostaticelor.2. Pentru aplicarea procesului de nursing. complicațiilor legate de imobilizare si de C 5. Obiective stabilite: 5. 5. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. jocuri de rol. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. Prevenirea complicațiilor: prevenirea sângerărilor. întreb ă structurate. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. studiu de caz. decizional. dezbateri. rezolvarea de sarcini. ca demers logic. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.3.1.manifestări de dependență absente sau diminuate. : scheme. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. 5. . Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. infecțiilor. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. manechin. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Realizate . exerci ții practice.2 Nerealizate .oxigenoterapia.1. 4.1. Se evaluează numai competențele din acest modul. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. 5. gestionarea cazului. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni hematologice. satisfacția pacientului. probe scrise de tip itemi. 5.manifestări de dependență care se mențin. CD-uri.1.5. instrumentar si materiale sanitare adecvate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 125 .

2. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. 3. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. 4. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. traumatologie si nursing specific Competente C. Unitate de crt.TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE. In modulul ORTOPEDIE. 1. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Ortopedie. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. 5. Aplica interventiile proprii si delegate. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. 2.Modulul 32: ORTOPEDIE. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. invatamant clinic. competenta 32. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire .

evolutie. 2. scolioza . torticolis. principii de tratament. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale. 126 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1. profunda).1. mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate. simptomatologie. lordoza.1. Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie. 2. tahicardie. hematomul. etiologie. tumori osoase (definitie. caracter) hemoragia (clasificare.2. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2. hipertermie . etiopatogenie. investigatii. piciorul equin. edemul. genu valgum. investigatii. dispnee. transpiratii profuze. Infectii: osteita si osteomielita (definitie. tratament. simptomatologie. deformarile coloanei vertebrale (cifoza.congenitale): definitie. scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase). gravitate).3. 1. tumefactia. profilaxie). cianoza.Semne locale: durerea (localizare. superficiala. septica. deformarea regiunii. etiopatogenie.Continuturi 1. tratament. tratament). 2.2. complicatii fractura patologica-.. intensitate. simptomatologie. paloare. puls filiform. intrerupere a diurezei). prevenire). plaga (aseptica. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala. genu varum. crepitatii osoase. impotenta functionala.

4. principii de tratament). Traumatismele toracelui: fracturile costale. comunicare eficienta la nivel motor. diminuarea sau absenta miscarii.4. escara de decubit. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de . modificari ale semnelor vitale. contractura musculara. To) in limite normale. P. atonie musculara. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie.2. deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor. principii de tratament. risc de accidente. Traumatismele membrelor: contuzii. Traumatismele bazinului: definitie. reci.3. risc de complicatii. investigatii. simptome. principii de tratament. fracturi (definitie. diagnostic diferential. Traumatisme: 2. 1. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) tratament).1. alterarea starii de confort. 2.4. 2. etiopatogenie. scrisori medicale. investigatii. carnet de sanatate. simptomatologie. voletul costal (definitie. auscultatie. tegumente palide. TA. somn si odihna corespunzatoare. crampa. entorse.4. observatie. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. 2. principii de C.2. Manifestari de independenta: pacient constient.Traumatisme vertebro-medulare: definitie. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica.5.4. principii de tratament). complicatii pneumotoraxul -. bilete de iesire din spital. anchiloza. 2. semne si simptome comune si patognomonice. trimiteri. semne vitale (R.4. palpare).). simptomatologie. 3.1. cianoza.2. investigatii. etiopaogenie. investigatii. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. mobilitate pastrata. 2. investigatii. 2. luxatii. retete. prim ajutor. lipsa durerii.4. atrofie musculara. etiopatogenie. risc de infectii. etc. 2. cu intrebari inchise / deschise). examen fizic (inspectie. culoarea tegumentelor normala. tegumente intacte. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. etiopatogenie.

in ce masura?. dispnee. 2. saracie). realism. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica. implicare. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative. Obiectivul nursing: specificitate.sine. postura inadecvata. obiective pe termen scurt. performanta. ce. mediu. lung. cum?. comunicare ineficienta la nivel motor. 3. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor). circulatie inadecvata. prevenirea complicatiilor. stres). profilaxia infectiilor. 3. observabilitate (cine ?. Interventii: 127 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. 2. vulnerabilitate fata de pericole. a starii de constienta. edeme ale membrelor. de ordin social (izolare. de ordin psihologic (anxietate. imobilitate. incoordonarea miscarilor. ce se poate face?. 1. cand?). lipsa de cunostinte.

6. Ingrijirea plagilor (hemostaza. pansamente si bandaje. Imobilizarea (provizorie . pregatirea preoperatorie. igiena. solutii perfuzabile. educatie. prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. termometru etc. 3.C.1.2.si definitiva . 2. materiale necesare. fesi gipsate. administrarea tratamentului general si local. profilaxie. materiale necesare. reorganizarea locului de munca. explicatii. schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. profilaxia tetanosului). indicatii/contraindicatii.1. loc..1 Interventii proprii (autonome): comunicare. a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant). trusa perfuzie. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. 2. Aplica interventiile proprii delegate si 3. ingrijiri postoperatorii. 3. pozitie adecvata. hidratare. scop.2. brancarda. tampoane.5. tehnica de executie. comprese. pregatirea produsului pentru examinare. incidente accidente. pipa Guedel. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda.O. scop.3. 3. seringi etc. Resurse materiale: 1. Pregatirea psihica: informare. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Punctia biopsica: definitie. AINS. 3. Punctia articulara: definitie. fesi. 4. portac. asigurarea confortului psihic.aparatul gipsat). pat. 3. manometru. substante dezinfectante. mobilizare/transport. pregatirea pacientului. 1. atele. ATPA. 3.prim ajutor . Materiale: garou. 3.4. loc. Interventii de urgenta: oxigenoterapia. pense anatomice si chirurgicale. indicatii/contraindicatii. carucior. Interventii specifice: 3. A. bisturie. 1. prevenirea pneumoniei hipostatice. notarea in F. sursa de oxigen. foarfeci. igiena. metode improvizate).. Instrumente: pense hemostatice. intubatia orotraheala. camp operator etc. alimentare.2. pregatirea pacientului. .7.C. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. supravegherea pacientului dupa punctie. ace chirurgicale. 3. tehnica de executie. analgezice.1.2. toaleta plagii.

grup sanguin. incidente accidente.O. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen. Pregatirea preoperatorie: 3. notarea in F. uree sanguina). supravegherea functiilor vitale si vegetative.9. 3. 3. Pregatirea generala: bilantul clinic general.10. reorganizarea locului de munca.pregatirea produsului pentru examinare.2. 3.1. examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC.9. imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular. supravegherea pacientului dupa punctie. Administrarea tratamentului anticoagulant.10..8. glicemie. hematocrit. rolul asistentei medicale. Pregatirea pentru interventie (in 128 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3.

recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. 3. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat.Obiective stabilite: 1. combaterea durerii. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. combaterea anxietatii. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. 1. constipatie. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.10. Supravegherea pacientului: aspect general. pierderi prin dren). urina. proiectul. dotarea cu material didactic. Restructurarea planului de ingrijire: 2. satisfactia pacientului. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. transpiratie. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. planul de ingrijire.manifestari de dependenta absente aplicate sau ameliorate. problematizarea. planuri de ingrijire. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Realizate . Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.10. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : .10. simulari. in ziua operatiei). analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. volumul si nivelul de cunostinte. 5.2. Asigurarea confortului: igiena. Pregatirea in urgente. . Ingrijirea postoperatorie: 3.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.9.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. descoperirea.ziua precedenta. varsaturi. alte complicatii de decubit.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. pierderi lichidiene (sange. parametri fiziologici.4.2. fisa de lucru. .10. compararea. hidratarea pacientului.elevii au stiluri dierite de invatare. Evalueaza urinara.1. 3.2. rezultatele ingrijirilor 1.1. . 2. In elaborarea strategiei didactice. 3.10.3. fise de lucru. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. 3. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “asistenti medicali generalisti”. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie C.1. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. la procesul de invatare.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului.3. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. 3. . demonstratia. 2.

studiul de caz. observatia.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. munca independenta. exercitiul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 129 . simularea. conversatia. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. dezbaterea. existente. discutiile si lucrul in grup.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. casete video. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. pentru verificarea atingerii competentelor. Indiferent de locul.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. manechin. comprese etc. brancarda.plan de ingrijire). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 130 . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Cadrele didactice. CD-uri. evaluarea altor competente nefiind relevanta. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Se evalueaza numai competentele din acest modul. momentul si persoana care face evaluarea. probe practice (demonstratie. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. test scris. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. scheme. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). studiu de caz . fesi. folii de retroproiector.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale C. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. competenta 33. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale . Aplica interventiile proprii si delegate 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. pentru calificarea: asistent medical generalist.Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE  Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.2. invatamant clinic. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C. Unitate de crt.

febra. coordonate. reumatismul articular degenerativ (definitie. etiopatogenie.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism. atrofie. investigatii. flexie. izometrice. de ordin psihologic (anxietate. de rezistenta. complete) 2. adductie. tumefiere. contractura. sezand. Probleme de dependenta. redoare. extensie. ankiloza. tahicardie etc.Continuturi 1. diagnostice de 131 . pasive. exercitii fizice (active. principii de tratament) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. de ordin sociologic (izolare). in decubit). simptomatologie. lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. ankiloza 2. poliartrita reumatoida. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut. cercetarea documentelo r medicale. Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu. spondilita ankilozanta. discutii cu echipa de ingrijire. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor. durere). miscari (de abductie.2 manifestari de dependenta: hipotonie. stres). observatia clinica. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. 2. atonie. armonioase. rotatie etc). deformari osoase. congestie.) 2. familia si apartinatorii) 2.

implicare. profilaxia infectiilor. Aplica interventiile proprii si delegate C. alimentatie. chingi. platou steril. durere. etc. perne. Resurse 1. scripeti. Interventiii specifice: miscari izometrice. hidroterapie. frictiuni. Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2.5. performanta. bicicleta ergonomica. termoterapie. supravegherea functiilor vitale si vegetative.4. imobilitate. inele pentru maini. ultraviolete. ergoterapie. cura balneara. manusi sterile. prevenirea complicatiilor 3. Obiective stabilite 1. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. Interventii 3.C. realism. mese de elongatie. masaj cu miscare activa. asigurarea confortului psihic 2. rulouri.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1. Restructurarea planului de ingrijire 2. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor. substante antiseptice.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize.2 Pregatirea fizica: rapaus articular. bai.1 Interventii proprii: masaj. injectia intraarticulara 1.1 Pregatirea psihica: informare. pozitii functionale „incalzire musculara” 3.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. Obiective pe termen scurt si lung obiective de ingrijire: specificitate. namol. tavita renala. educatie 3. comunicare. explicatii. parafina. substante medicamentoase. corsete. corticoterapie etc) 1. miscari izotone. observabilitate 2. vulnerabilitate fata de pericole etc. administrarea tratamentului general si local (electroterapie. planseta cu rotile. ionizari. 2. crizoterapie. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit. mobilizare. bai medicamentoase. 1.3. comprese sterile.2 Materiale: pat tare.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului .

deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. volumul si nivelul de cunostinte. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dotarea cu material didactic. In elaborarea strategiei didactice. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 132 .

lucrul in grup. proiectul. folii de retroproiector. plan de ingrijire. planse. simularea. problematizarea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. fise terapeutice.elevii au stiluri diferite de invatare . scrise). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. teste de evaluare (orale. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.. diapozitive. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare. conversatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. studiul de caz etc. conversatia. studiu de caz. realizarea unui proiect. Indiferent de locul.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. pentru verificarea atingerii competentelor.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. dezbaterea. exercitiul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se evalueaza numai competentele din acest modul. planul de ingrijire. demonstratia. Cadrele didactice. compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video. fise de observatie. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. descoperirea. observatia. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. . urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. observatia. munca independenta. existente. dezbaterea. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. exercitii de identificare a problemelor de dependenta. la procesul de invatare . munca independenta. desene. carti. momentul si persoana care face evaluarea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 133 .

Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor în dermatologie Conținuturi tematice  Nr. În modulul DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. streptodermiile.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Competențe C. eczema. tricofiția. Dermatoze alergice: urticaria. Dermatovenerologie şi nursing specific 1.6. competență 34. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. examen fizic etc . 2. rețete).1.2. bilet de afecțiuni externare. Analizează semnele si simptomele specifice din afecțiunile dermatologice. 5. erupția. Elaborează planul de îngrijire-nursing. Semne locale: leziuni.Modulul: 34. candidozele mucoaselor etc 2. etc 2.7. primare şi secundare: macula. leziuni de grataj. Principalele afecțiuni dermatologice: 2. dermatoze profesionale etc 2. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienții cu afecțiuni dermatologice. scrisori medicale.1. cercetarea îngrijire la documentelor medicale (foaia de observație pacienții cu clinică. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. observația. tahicardie etc. 2. invatamant clinic. Hematodermiile: leucoplazia. durerea. 2. Dermatomicozele: epidermofiția. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. prezența paraziților. Semne generale: edeme. DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ădin anul II. Culegere de date prin stabileşte diverse metode: interviuri cu întrebări diagnostice de închise. ulcerația. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos. papilomatoză. carnet dermatologice sănătate. Unitatea de crt. eritemul. tumori maligne etc 2. sclerodermia. bula.3.  Tabelul de corelare a competentelor şi conținuturilor Unitatea de competenta: DERMATO. alergia la medicamente. frison. Identifică problemele de boala Paget. vezicula. papula. boala Bowen. pruritul. pustula. flictena. Tuberculoza cutanata C. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii.5. 1. Aplică intervenții proprii şi delegate. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul. scuama. febra. 2.1. hiv 1. trimiteri. Piodermitele: stafilodermiile. piodermite profesionale. pentru ă calificarea: asistent medical generalist.2. şancrul sifilitic.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. 4. dependență şi gonoree. 3. deschise. Semnele şi simptomele prezente în dermatologie 1. tumora.2.4. vărsături. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore.

în limite normale. TA. Manifestări de indepen dență: pacient conştien t. 2.Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative 2. absența durerii. comunicare eficientă la nivel afectiv şi motor. mobilitate păstrată. 134 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Independența si dependența. T). semne vitale (R. P. somn şi odihnă corespunzătoare.1.

papula. diminuarea motricității. incontinență sfincteriană.3. etc . lame de sticlă. etc . mese. refuzul de a se conforma tratamentului. observabil. stare depresivă .3. lipsa interesului. şancru. educație etc C. feşi. dezinteres față de măsurile de igienă şi de infecție. edeme ale membrelor.intervenții delegate: pregătirea pentru Aplică investigații şi analize. implicare. crusta. Manifestări de dependență: vezicula. deces . hidratare. educare. durere. ace. soluții anestezice. explicații. frustrare. pregătirea proprii şi preoperatorie şi îngirjiri postoperatorii etc.instrumente: seringi. pustula. baghete plastic. specificitate. devalorizare.psihică: informare. obiective pe termen scurt.social: izolare.fizică: asigurarea confortului ambiental. Resurse materiale: .intervenții proprii: comunicare. 2.de ordin fizic: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor.psihologic: anxietate. sentiment de inferioritate. ansă de platină. profilaxia infecțiilor. asigurarea confortului psihic. mobilizare. divorț. Pregătirea pacientului: . Obiectivul nursing: performanță. Probleme de dependență: vulnerabilitate.2. durere acută sau cronica. soluții antiseptice. sărăcie. 2. trusa oxigen. alimentare. . crème. escara. igienă. 1. pesimism. confuzie. îngrijire 2. aparat LASER. unguente.4. tampoane de vată. soluții perfuzabile. stilet butonat.materiale: comprese. mediu si lung. risc de infecție. Semne de dificultate: . sondă canelată.4. slăbiciune şi oboseală.2. alterarea imaginii de sine. ținută neîngrijită. . Diagnosticul de îngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependență. administrarea intervențiile tratamentului local şi general.lipsa cunoaşterii: neaccesibilitate la informații. 2. zăpadă carbonică etc. ulcerația. profilaxie. prevenirea complicațiilor . lipsa de cunoaştere a obiceiurilor sănătoase de viață. medicamente. câmp operator etc . poziție adecvată. Elaborează planul de realism. durere. alterarea confortului fizic şi psihic. igienă. neglijarea igienei. truse chirurgicale. microscop. alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. incapacitatea urmării prescripțiilor. percepția negativă a propriului corp. proces infecțios. electrocauter. C. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor nursing vitale şi vegetative. eritemul. lipsa de cunoaştere a măsurilor de igienă şi protecție. stres. filctena. delegate 1. plaga. lipsa de informare asupra îngrijirilor preventive şi curative ale leziunilor pielii. termometru. transport.

5. pansamente şi bandaje 3. secreții sânge 3.3.5.4. Pregătirea din zona intervenției 135 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pregătirea postoperatorie 3. Îngrijirea leziunilor. supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative.2. intervenții LASER. cauterizare etc 3. Intervenții electrocauter.5. investigații paraclinice (biochimice) etc 3.3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3.1. toaleta leziunilor şi ulcerațiilor. Intervenții specifice 3.2.1. Recoltarea produselor patologice. Pregătire generală: bilanț hidric general.

5.5. pentru verificarea atingerii competențelor. demonstrația.5.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. SSP . Prevenirea complicațiilor postoperatorii: retenție de urină.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.1 realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri ăformative. test scris. bilanț hidric. problematizarea. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. fişe de lucru. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . probe practice (demonstrație. momentul şi persoana care face evaluarea. sau apărute pe perioada îngrijirii 2. simulări. compararea. fişa de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. coevaluarea în grupul . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 3. studiu de caz . Asigurarea confortului: igiena. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. combaterea durerii. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. descoperirea. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. combaterea anxietății 3.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare . iar la ă sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. tromboflebite etc 1. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire.2 nerealizate: manifestări de dependență care se mențin.5. constipație.3.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță.C.4. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Se recomandă următoarele metode: observație. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 3. Supravegherea bolnavului: aspect general. planul de îngrijire. fişe de lucru. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. În elaborarea strategiei didactice. Îngrijiri postoperatorii 3.5.6. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.elevii au stiluri diferite de învățare . Indiferent de locul. planuri de îngrijire. Cadrele didactice. proiectul.plan de îngrijire). la procesul de învățare . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. parametrii fiziologici.5. hidratarea pacientului 3.  Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul DERMATO. satisfacția pacientului 1. Obiective stabilite 1.

investigația. dotarea cu material didactic. proiectul. volumul şi nivelul de cunoştin țe.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme în func ție de dificultatea temei. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permit a evaluarea conceptelor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 136 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .de lucru. tema în clasă. a atitudinii față de o sarcină dată şi a comunicării.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind DERMATO. exercițiul. dezbaterea.uri. scheme. CD . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 137 .VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. simularea. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. munca independentă. unit ăți sanitare cu o bun ă ă dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . observația. studiul de caz.elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. folii de retroproiector etc. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. casate video. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Instruirea se va realiza în s li de demonstra ție. conversația. etc.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor infecto . Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. C. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.3.CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC din pregătirea specifică din anul II.specifice contagioase afecțiunilor şi infecto particularit ți contagioase ă de îngrijire ☺ Notă introductivă Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC face parte C.MODULUL 35: BOLI INFECTO .2. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase 3. Analizeză competență semnele şi simptomele 35. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase C.1. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. 2.contagioase. invatamant clinic. În modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată infecto contagioase şi particularit ăți de îngrijire. pentru calificarea: asistent medical generalist. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate  Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC planul de îngrijire Nr. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore. Unitatea Competențe (nursing) de crt. Elaborează . Boli infecto.

ulcerația eritemul 1. flictena. dureri abdominale. tulburări circulatorii. Boli infecțio ase cu poartă de intrare respiratorie: varicela. grețuri. tuse seacă. pneumoniile. Alte boli infecțioase variate: rabia.). Independența/ Dependența: 138 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. Boli infecțioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecții alimentare. 1.Conținuturi tematice 1. rubeola. tetanos. obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu întrebări închise deschise). modificări ale funcțiilor vitale 2. rinoree.1. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor: macula. trimiteri. examen fizic. tahipnee. vărsături. meningita. scrisori medicale.Culegerea de date ( date subiecte. enterovirozele. vezicula. gripa. hipertermie. frison. papula. Princip alele afecțiu ni infecto contagi oase. etc. Semnele şi simptomele prezente în afecțiunile infecto contagioase 1. parotidita epidemică. hepatita B. cefalee. Semne generale: febră. obstrucția căilor respiratorii. ancheta epidemiologică 2. scarlatina. hiv. inapetență. tusea convulsivă. febra tifoidă. rujeola. TBC pulmonar. pustula. C şi infecții nosocomiale Boli infecțioase cu poartă de intrare tegumentară şi variată. dizenteria. răguşeală. discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. poliomielita. hepatita virală. rețete. difteria. iritabilitate .

Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. anxietate. profilaxie. de ordin social ( izolare. anestezice. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 2. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) Obiectivul nursing: specifitate. sărăcie) lipsa cunoaşterii 2. oxigenoterapie. soluțile perfuzabile. 2. digestive nervoase. mediu scurt. recipiente pentru recoltarea produselor biologice. igienă 3. poziția adecvată. administrarea tratamentului local şi general.1. prevenirea complicațiilor. Instrumente: canulă traheală. medicamente inhalate.Pregătirea psihică: informare. administrarea serurilor imune. ce. soluții antiseptice. tăviță renală cutii Petri. Resurse materiale: 1. 2.2. truse perfuzie. asigurarea confortului psihic 2.C. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres. observabilitate ( cine. Obiective stabilite: 1. Pregătirea pacientului: 2. vaccinuri şi anatoxine 1. educație 2. intubație orotraheală.5. potențial de suprainfecție a leziunilor. Intervenții propii ( autonome) comunicare.2.1.2. seringi de diferite mărimii.4.3.Realizate. performanță. spatulă. deficit de autoângrijire 2. sondă laringiană. izoalare şi dietă. pudre.4. aspirarea secreților instilații gargarisme. comunicarea eficientă la nivel motor. unguente creme. profilaxia infecților. mobilitate păstrată. seruri şi vaccinuri 2. hidratare. ce se poate face. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative .1. pipete. 2. Probleme de dependență: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. igienă. implicare. drenaj postural 1.2.1 Dezobstrucția căilor respiratorii. cum în ce măsură.1. când?) obiective pe termen lung.1. alterarea confortului psihic şi fizic. Aplică intervențiile proprii delegate C. mobilizare. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. realism.manifestare de dependență . alimentare. Materiale: comprese sterile. explicații. şi sondă de oxigen. termometre. sonde de aspirație.Intervenții specifice 3. Manifestări de independență: pacientul conştient. trocare. tensiometru. potențial de complicații respiratorii. alcool mentolat. dezinteres față de măsurile de igienă şi protecție. 1.

2. satisfacția pacientului. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin.absente sau ameliorate. la procesul de învățare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 139 . 3. 1. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului la   Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: .Reformularea obiectivelor: adaptate capacitățile fizice ale pacientului. În elaborarea strategiei didactice.elevii au stiluri diferite de învățare . 2.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare .elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.

ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. volumul şi nivelul de cunoştin țe. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.uri. observația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de dificultatea temei. investigația. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. CD . fişe de lucru. Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. munca independentă. dotarea cu material didactic. studiul de caz. Indiferent de locul. planuri de îngrijire. Cadrele didactice. simularea. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Se recomand ă urm ă toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. proiectul. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. compararea. Instruirea se va realiza în săli de demonstrație. Se recomandă următoarele metode: observație. studiu de caz . momentul şi persoana care face evaluarea. fişe de lucru. simulări. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. scheme. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. tema în clasă. pentru verificarea atingerii competențelor.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. etc. proiectul. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. probe practice (demonstrație. Pe parcursul modulului se realizeaz ă evaluar riă formative. descoperirea. casate video. SSP .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.plan de îngrijire). unități sanitare cu o bună dotare materială. a atitudinii fa ță de o sarcină dată şi a comunicării. manechin. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. coevaluarea în grupul de lucru. fişa de lucru. problematizarea. demonstrația.. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților specifice. folii de retroproiector. iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). conversația. planul de îngrijire. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. dezbaterea. exercițiul. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ării fiec ărei competențe. . test scris. instrumentar şi materiale sanitare diverse. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 140 .

6.3. 1. 5. Manifestări obiective: 1.2. specifice bolilor 1.1.Not ă introductiv ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). tulburări menstruale 1. diaree. 1. durată.1.cauze localizare. În modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE.Tulburări ale aparatului genital: de instalare a pubertății.7. constipație. Setea 1. hipopituitar. cushingoid.2.2. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli endocrine. 1.1.1. addisonian.4. 1.1. amețeli. 1. Endocrinologie si nursing in endocrinolo gie C. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Nr. 1.2.tulburarile somnului .1. Transpirație . Analizează 1. acromegalic. nanismul. mişcări şi contracții involuntare 1. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. endocrine 1.2. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore. 1. Unitate Competențe Conținuturi Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE competență 36. Semne şi simptome prezente în bolile semnele şi endocrine. tulburări asociate.1.insomnie.1.2.Tulburari cardio-respiratorii: palpitații. invatamant clinic. vărsături. 4.Cefaleea .4. Manifestări subiective 1.1.5. Starea mentală . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Aplică intervenții proprii şi delegate. hipotiroidian.1.1. Oboseala fizică si intelectuală.Statura . dureri abdominale.1.5. Faciesul: hipertiroidian. Poziția. hipersomnie. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor endocrine. Sughi ul ț 1. dispnee.2. tulburări de vedere. de crt.1. Starea de nutriție: obezitatea-tipuri.localizare.2. simptomele intensitate.1.3. slăbirea 1. 2. 1.Tulburari gastrointestinale: inapetența.Modificări ale vocii.gigantismul. coşmaruri. 3.

2.9. părul şi unghiile.2.2. Edemul 1.1. Modificări ale oaselor şi muşchilor 141 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .8. 1.2. Aspectul ochilor 1.6. Aspectul tegumentelor.7.

investigații. Analiza şi sistematizarea datelor: informații semnificative. 2.2. rețete. tratament 1. guşa şi cretinismul. boala Addison. bilete de ieşire din spital. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing. simptomatologie. tratament C. etiologie. Bolile gonadelor: hipogonadismul.4. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow. etiologie. 2. C. card de identificare. tensiune arterială. endocrine tratament. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu. feocromocitomul-definiție. ) în limite normale. tratament 2.P. investigații.1.2. investigație. polichistică ovariană. simptomatologie. îngrijire boala (nursing).10. Elaborează planul de eunuchismul şi eunucoidismul. trimitere. 2. investigație. etc. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul. Modificări ale semnelor vitale: temperatură.).2. boli evoluție. Manifestări de independență: pacient conştient.1. sindromul adreno-genital.3.1..TA. evoluție. Probleme de dependență: cefalee.acromegalia si dependență şi gigantismul . auscultație. somn şi odihnă corespunzătoare. cooperare ineficientă la nivel . Identifică 2. la pacientul cu etiopatogonie. hiperaldosteronismul. cercetarea documentelor medicale (foaia de observație clinică. pubertatea precoce şi întârziatădefiniție. criptorhidian. semne vitale (R. respirație 2. sindromul stabileşte diagnosticul de adipozoîngrijire (nursing) genital insuficiența hipofizara.3. mobilitate păstrată. simptomatologie. 2. măsurători antropometrice).2. diabetul insipiddefiniție.definiție. absența durerii. cancerul tiroidian -definiție. hipotiroidismul si mixedemul. etiologie. tratament. investigație. simptomatologie. examenul fizic (inspecție. postură inadecvată. Independența / Dependența 2.nanismul hipofizar. Bolile hipofizei: adenomul probleme de cromofob. carnet de sănătate. etiologie. simptome şi semne. hirsutismul. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial 2. tegumente nemodificate. discuții cu membri echipei de îngrijire şi aparținătorii. scrisori medicale. Principalele boli endocrine.5.observație.

alterarea nutriției (exces sau deficit). olfactiv. furnicături. diaforeză. odihnă insuficientă.3. iritabilitate. disfuncție sexuală. vizual. dezechilibru endocrin metabolic.4. polifagie. greutate peste normal sau sub normal. hipotermie. risc de infecție. hidratare exagerată. Manifestări de dependență: tahipnee sau bradipnee.1.4. epuizare.individual. alterarea eliminărilor intestinale (diaree. slăbiciune. hipertermie. alterarea vocii 2. vărsături. alterarea imaginii corporale. Surse de dificultate fizică: alimentație şi hidratare insuficientă sau în exces. circulație inadecvată. voce răguşită. dificultatea de a înțelege informația 2. amețeală. dispnee. inapetență. diminuarea 142 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . diaforeză. constipație). edeme. constipație. neadaptare la rol. risc de rănire. Surse de dificultate 2. diminuarea peristaltismului. deplasare greoaie. pierderea stimei de sine. deficit auditiv. alterarea echilibrului electrolitic şi hidric. deformarea articulațiilor extremităților.

performanță. frustrare. (cine?. medicamente pentru acordarea ajutorului de urgență în criza tireotoxică.tonusului muscular. explicații. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. recipiente. insuficiența resurselor familiale 2. teamă de obezitate. oboseală. observabilitate. obezitate.4. amenințarea conceptului de sine. 2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. poziția adecvată. alimentare. 2.1. îmbunătățirea aceptarea imaginii de sine. neacceptarea bolii. nelinişte față de diagnostic şi tratament. tremurături ale membrelor. pierderea respectului de sine. a echilibrului hidric şi electrolitic. izotopi. restricții alimentare şi lichidiene. creşterea toleranței la activitate 2. criza addisoniană 2. truse de perfuzie.4. cum?.3.4. şi 1.1. soluții perfuzabile. Diagnostic de îngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependență) 1. Obiectivul nursing: specificitate. igienă. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere 2. frilozitate. menținerea unei stări nutriționale adecvate. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. crearea unui mediu sigur.Resurse materiale : seringi. depresie.4.4. obținerea acordului 2. edeme. a stării de conştiență. Investigații . realismul.4. material de dezinfecție. asigurarea confortului fizic şi psihic. ce?. Pregătirea pacientului 2. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de mediu. când?. ce se poate face?. Aplică intervențiile proprii delegate. restricții de tratament 3. asigurarea dietei. deprinderi alimentare deficitare. Intervenții specifice 3. frigiditate. asigurarea confortului psihic.2.1. în ce măsură?. pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie C. implicare. prevenirea complicațiilor. Pregătirea psihică: informare. substanțe pentru stimularea sau inhibarea secreției de hormoni. Surse sociologice: condiții de muncă inadecvate. etc.5. criza de tetanie.2. obiective pe termen scurt mediu şi lung) 2. administrarea tratamentului. educația pacientului/familiei 2. tulburări de gândire. Surse de dificultate psihologice: anxietate.2. stress. hidratare.

creatinină.1.4. lipide serice. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale. dozarea calciului.1.2. fosforului.1.1. ecografia. gonade. Examene imagistice: radiografia craniană şi a scheletului. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual şi a acuității vizuale. rezonanța magnetică nucleară. colesterol. 3. iodemie. Teste de stimulare sau inhibare a secreției de hormoni pentru hipofiză. iodurie. ionogramă. ionogramă. 143 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . acizi graşi liberi. tomografia computerizată. Recoltarea urinei pentru calciurie. uree. reprarenale.3. paratiroide. glicemie. 17-CS. tiroidă. dozarea catecolaminelor. 3. probe cu izotopi radioactivi (scintigrama. radioiodocaptarea ) 3.1.3.

orar.4. Planificare intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. observarea semnelor de deshidratare. efectul terapeutic şi reacțiile adverse. purtarea cardului (carnetului) şi a medicamentelor de urgență. tipul şi cantitatea de alimente care trebuie evitate. înlocuirea celor interzise. reflexograma ahiliană.îngrijiri speciale după intervențiile pe craniu. factorii favorizan i şi agravan i. asigurarea confortului psihic şi fizic . creşterea aportului de potasiu. acceptarea rolului de bolnav 3. substanțele pentru corectarea gustului. reducerea riscului de rănire.Importanța controlului periodic.2.adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. pe glanda tiroidă şi pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1. testul hiperpneei provocate.5.îngrijiri generale comune altor intervenții. Reformularea obiectivelor . evitarea excesului de lichide. măsuri în caz de călătorie.3.1. Nerealizate manifestări de dependență care se mențin sau apărute în perioada îngrijirii 2. Criterii de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Realizate . examenul fundului de ochi). satisfacția pacientului 1. pregătirea câmpului operator 3.5.manifestări de dependență absente sau ameliorate. Prevenirea complicațiilor : supravegherea funcțiilor vitale. . conservarea resurselor bolnavului. 3. -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rănire . acceptarea tratamentului cronic şi a limitărilor. ț ț -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor. cale de administrare.C. hidratare parenterală 3. determinarea metabolismului bazal. Îngrijirea postoperatorie .pregătirea generală şi locală: bilanț clinic şi biologic. Educația pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii. creşterea dozelor în caz de urgență -Instruirea cu privire la dietă: scopul dietei. doze.2. Pregătirea preoperatorie : informarea pacientului şi obținerea consimțământului. electromiograma.

compararea. elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 144 . elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. elevii au stiluri diferite de învățare.

planuri de educa ție. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. scheme. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. fişe de lucru. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. plan de îngrijire). Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. casete video. . proiect de activitate. problematizarea. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). mulaje. observația. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. coevaluarea în grupul de lucru. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. investigația.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. fişe de lucru. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. descoperirea. particularitățile grupului de elevi instruiți. dotarea cu material didactic. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. simul ă aplicații pe caz concret. planuri de îngrijire. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . CD-uri. proiectul. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. test scris. exercițiul.elevii au stiluri diferite de învățare . ri. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Se recomandă următoarele metode: observația.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. studiu de caz. simularea.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.conversația. plan de îngrijire. probe practice (demonstrație. instrumente şi materiale sanitare. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. tema în clasă. . evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. demonstrația.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. folii de retroproiector. fişe de lucru. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. munca independentă.

proiect de activitate. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. fişe de lucru. problematizarea. demonstrația. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 145 ..elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. plan de îngrijire. compararea. Se recomandă următoarele metode: observația. descoperirea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.

planuri de educa ție. investigația. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. studiu de caz. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. fişe de lucru. tema în clasă. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. test scris. probe practice (demonstrație. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. planuri de îngrijire. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). fişe de lucru. ri. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. coevaluarea în grupul de lucru. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. proiectul. . plan de îngrijire). simul ă aplicații pe caz concret.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 146 .

crt. flexibilă şi integrată. investigații. osteoarticulare. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutriție. antidiabetice competență 37. etiopatogenie. Tratamentul nonfarmacologic . hepatice. Principalele boli metabolice şi de nutriție.1. Studierea modulului se face în paralel cu cel de nutri ție şi dietetic ă cu care realizeaz ă o bun ă leg ătur ă şi ajuta viitorul asistent s ă în țeleag ă mai bine particularitățile îngrijirii în bolile metaboliconutri ționale care în marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin îngrijire continuă comprehensivă. modificări ale tensiunii arteriale. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. 2. invatamant clinic. xantoame si xantelasmele etc. evoluție şi complicații acute (comele) şi cronice (macroangiopatii. modificarile cutanate. Diabetul zaharat: definiție. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI METABOLICE. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). exemple de afecțiuni în care se întâlnesc. poliurie. transpirații. polidipsie. forme clinice (tip 1. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II. astenie fizică. Conținuturi 1. În acest modul se reg ăsesc abilit ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializat ă BOLI METABOLICE. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 2. 4. dureri articulare şi musculare. Semnele şi simptomele prezente în boli metabolice şi de nutriție: creşterea sau scăderea în greutate. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul BOLI METABOLICE. 2. Tratamentul farmacologic: insulină. Boli metabolice. 5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. etc. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolice şi de nutriție. . microangiopatii).1. Aceste particularități se regăsesc în lista competențelor şi î criteriile de performanță din standardul de pregătire profesională. simptomatologie. inapetență.prezentare sumară. pentru calificarea: asistent medical generalist. tip 2). DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr.Modulul 37: BOLI METABOLICE. de nutriție şi nursing specific . tulburări de tranzit intestinal. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. polifagie. infectiile. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolic e şi de nutriție. Unitate de Competenț e C. 3.dieta si exercitiul fizic terapeutic în diabetul zaharat. Aplică intervenții proprii şi delegate.

tratament farmacologic. tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice. forme clinice. Profilaxia complicatiilor. 147 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . simptomatologie. Complicațiile obezității.orale.3.2. etiopatogenie. tratamentul chirurgical in obezitate 2. Obezita tea definiți e şi epidemiologie.definiție. etiopatogenie. Dieta. Denutriția . exercitiul fizic terapeutic. 2.

Elaborează planul de îngrijire (nursing).6. oboseală. evoluție. complicațiile. epuizare. Intoleranța la gluten (enteropatia glutenică sau boala celiacă) definiție. funcționale). observație. ț C. absența durerii.evoluție şi complicații. tegumente intacte. disconfort. deficit de cunoştințe. scrisori şi trimiteri medicale. izolare socială). tratament. Obiective de tratament: optimizarea stilului de viață (dieta si efort fizic terapeutic).definiție. simptomatologie. 1.5. Probleme de dependență: imobilitate. depistare şi evaluare. dispnee. Principii de tratament în hiperuricemiile asimptomatice şi in gută. incoordonarea mişcărilor. Tratament nonfarmacologic (dieta) şi farmacologic. forme clinice şi asocieri morbide. 2. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial. T0) în limite normale. factori de risc etiopatogenie. 2. greutate. medii.definiție. de ordin social (izolare geografică. risc de infecție. complicații. Identifica probleme de dependență şi stabileşte diagnosticul de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutri ie. postură inadecvată. Manifestări de independență: pacient conştient. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct. risc de rănire. forme clinice ( uşoare. 2. .2. cercetare documente medicale (foaia de observațe. diaree. investigații. circumferința abdominală). organice. Manifestări de dependență: dificultate în deplasare. rețete etc. ancheta alimentară. 2. investigații. bilete de externare din spital.1. surplus în greutate. Principii de tratament.). Dislipidemiile . Hipoglicemiile . investigarea stilului de viață). etiopatogenie şi clasificare. Independen a/dependen a. Principii de C. stres).definiție. 2. de frecvența alimentație. guta .a limentație insuficientă. 1. normal colorate. alterarea stării de nutriție (exces). Hiperuricemiile . lipsa informațiilor (în legătură cu boala. P. simptomatologie. TA. somn şi odihnă corespunzătoare. forme clinice şi simptomatologie. examenul fizic (inspecție. Sindromul X metabolic . mobilitate păstrată. performanță. medicația specifică. polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete.4. circulație inadecvată. 2. investigații. clasificare. Principii de tratament. ț ț 2. 2. evoluție. Obiectivul nursing: specificitate. comunicare ineficientă la nivel motor şi senzorial. (in puseu si intercritic).8.2. leziuni cutanate). educația specifică si continuă. măsurători antropometrice: înălțime. disfuncție sexuală. Diagnostic de îngrijire = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestări de dependență).definiție. eventualele operații). factori de risc etiopatogenie. carnet de sănătate. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. etiopatogenie. apetit nemodificat. sărăcie. tratamentul cronic. grave. semne vitale (R.3. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. buletine de analize/investigații. chestionare specifice (nutrițional. de ordin psihologic (anxietate. alterarea percepției vizuale. fatigabilitate.7.

mobilizare. a stării de conştiență.2.implicare. 2. 2. supravegherea eliminărilor. controlul şi asigurarea dietei. 2. supravegherea alimentației şi respectarea dietei. administrarea tratamentului. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. mediu şi lung). cum?. obiective pe termen scurt. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. realism. igienă. când?. hidratare şi alimentare. ce se poate face?.1. observabilitate (cine?. ce?. pregătirea specială pentru operație şi îngrijirea postoperatorie a 148 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . în ce măsură?. educație. profilaxila complicațiilor.

4. Intervenții specifice. Pregătirea psihică: informare.3.4. acid uric. HLG.3. Educația pacientului/familiei.3.5. glucometru cu teste. respectarea restricțiilor alimentare. cântar taliometru. pacientului cu diabet.2. măsuri de prevenire a infecțiilor intercurente. soluții perfuzabile.6. cântărirea sau aprecierea folosind alte echivalențe pentru o porție. Teste de evidențiere a malabsorpției: testul cu xiloză. Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi. HDL. trigliceride. anticorpi antigluten.Prevenirea complicațiilor: supravegherea stării de conştiență. Resurse materiale Seringi. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. anticorpi anti muşchi neted. Întocmirea planului pentru schimbarea stilului de viață şi creşterea complianței (aderenței) la tratament. colesterol total. Aplică intervențiile proprii şi delegate. LDL. examen dermatologic. Recunoaşterea semnelor comelor şi hipoglicemiei. a dozelor de insulină. 2. 3. îngrijirea în cazul convulsiilor. 3. curba diurezei. evaluarea efectelor şi beneficiilor aplicării planului terapeutic. ace. 2. material de dezinfecție. determinarea glicemiei cu glucometru şi evidența rezultatelor.1. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO). 3. 3. 2. testul excreție urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). P.1. cu lactoză. testul de încărcare lipidică. 1. asigurarea poziției. Recoltare sângelui pentru: glicemie. Pregătirea pacientului. Substanțe pentru teste: glucoză. izotopi radioactivi. explicații. Examene radiologice: radiografia articulară (guta). 3. 3.4.3. garou. urocultura.3. sulfat de bariu. respectarea orarului meselor şi a ritmului de administrare a insulinei şi antidiabeticelor orale (ADO).2. asigurarea confortului psihic. combaterea vărsăturilor. corpi cetonici. 3. observarea semnelor de deshidratare. tensiometru. întocmirea meniului cu respectarea cantității de carbohidrați. obezitate şi denutritie. Trusă de perfuzie.2. 3. Hb glicozilată. T0 la intervale stabilite de medic. proteine serice. recipiente. examenul gastrointestinal (enteropatia glutenică) .3. TA. ionogramă.rolul asistentei în pregătirea pacientului. flacoane de insulină. Recoltare urinei pentru: glicozurie. Examenul fundului de ochi. supravegherea sondei urinare. ionogramă. 3.C.1. Alte examene. 3. 3. Controlul şi asigurarea dietei.1.4. VSH. obținerea consimțământului. lactoză.2. Obiectivele şi principiile dietoterapiei. . 3.4. xiloză. proteinurie/24 h examenul sedimentului. efectuarea injecției cu insulină. 3. repartizarea pe mese. supravegherea şi măsurarea R. panglică metrică. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare şi autoîngrijire.

DZ tip2). talie. Asigurarea dietei în funcție de greutate. adolescent. vârstă (diabetul la copil.Asigurarea dietei recomandate. complicatii si comorbiditati asociate.7. preferințe alimentare) Respectarea particularităților în funcție de forma clinică (DZ tip1. Administrarea tratamentului medicamentos 149 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . vârstă. varstnic) stare fiziologică (gravida cu diabet). 3. activitate fizica. Comunicarea cu familia şi controlul aportului alimentar din afară. Controlul greutății.

conversația. casete video. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. retenție hidrică. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. hipoglicemie la sulfonilureice. cd-uri. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. Realizate . satisfacția pacientului.Respectarea dozelor şi orarului corelat cu alimentația. Reformularea obiectivelor . exercițiul. observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide. Nerealizate . 3.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . particularitățile grupului de elevi instruiți.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative. observația.manifestări de dependență absente sau ameliorate. 2.8.elevii au stiluri diferite de învățare.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. 3. mulaje. insulina). munca independentă. Pregătirea specială şi reechilibrarea preoperatorie. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. dotarea cu material didactic. Obiective stabilite: 1. 1. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. scheme. .1. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. .5. instrumente şi materiale sanitare. supravegherea intraoperatorie.manifestări de dependență care se mențin sau apar în perioada îngrijirii. incidente şi accidente alergice. Intervenția chirurgicală la diabetic. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. prevenirea C.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. folii de retroproiector. simularea. . DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind BOLI METABOLICE.2. compararea. 1. complicațiilor.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. îngrijirea specială postoperatorie. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de . Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.

plan de îngrijire). proiect de activitate. plan de îngrijire. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). problematizarea. 150 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . fişe de lucru. studiu de caz. probe practice (demonstrație. planuri de îngrijire.învățare cu caracter interactiv. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. simul ă aplicații pe caz concret. ri. fişe de lucru. test scris. demonstrația. descoperirea. fişe de lucru. planuri de educa ție. Se recomand ă urm toarele metode: ă observa ția.

investigația. tema în clasă. proiectul. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. coevaluarea în grupul de lucru. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. . O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 151 .

având în vedere c ă sfera sa de activitate cuprinde deopotriv ă omul sănătos şi bolnav. făcând parte din nevoile de bază ale individului. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 11 . Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductiv ă Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg ă tirea specifica din anul II. drogurilor şi tutunului stabileşte direc ții clare pân ă în 2015 în realizarea c ă rora asistentul medical generalist are un rol important. invatamant clinic. 3. prevenirea bolilor şi existența vieții. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore. omul în corelație cu mediul său obişnuit de viață. ar creşte calitatea şi durata vieții. 12 . 4. pentru calificarea asistent medical generalist. Schimbarea stilului de viață şi în principal al celui alimentar ar reduce simțitor incidența bolilor.un trai mai s ăn ătos . In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA.reducerea efectelor datorate alcoolului. Identifică tulburări de alimentatie. Strategia OMS „S ă ă n tate 21”. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente. în diferite etape ale vieții sau situații fiziologice. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. adoptat ă în 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 5. 2. . Promovează educația nutrițională a individului si familiei . Alimentația (dieta) este esențială pentru promovarea sănătății.şi obiectivul nr.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 152 .

3.3 Sarurile minerale-caracteristici. vârstă. activitate şi starea individului .4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Notiuni despre digestie si metabolism. Co. Cr.tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale. aspecte religioase.6 Legumele si fructele 3. Macronutrienti .3.1 Rația calorică la nou născut şi sugarul mic 2.8 Bauturile nealcoolice 3.Cl. 2.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic.3 Oligoelemente: I. Mn. Unitate de Competențe C. Necesar hidric. Surse alimentare.2 Microminerale: Fe . Bilantul hidric-aportul si eliminarea. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentației. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente.definitie 1. nevoile bazale în funcție de greutate. rolul in organism. 2. Notiuni despre digestie si metabolism. suprafața corporală.4 Grasimile 3. Surse alimentare.tipul de activitate.rolul in organism.3. rol.P. 1. 2.clasificare. Conținuturi 1. Identifică nevoi nutriționale în func ie ț de vârstă.3. Lipidele-definitie.Zn. cereala germinate.Proteinele-definitie.2. Mb.9 Condimente 3.Electroliti si tulburari electrolitice. Cu 2. Apa-rolul apei si distributia apei in organism. Rația alimentară. clasificare. produse fermentate lactic.5 Cerealele 3. factori de mediu. apa si sarurile minerale 2. Nevoi nutriționale în perioada competență 38.2. Nutriție si dietetică C. Substante cu efecte vitaminice.2.K. 3 Grupe de alimente 3. Ni 2.1 Macrominerale: Ca. Vn. stări patologice. hedonismul.S 2. 2.1.Mg. 1.2. Alimentele şi exercițiul fizic 1. crt. Notiuni despre digstie si metabolism.3. stări fiziologice.1. Vitaminele.2 Laptele si produsele lactate 3.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie.1 Carnea si produsele de carne 3.7 Produsele zaharoase 3. 2.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie. rolul in organism.Surse alimentare. Br. clasificare. Nevoile energetice şi plastice.3 Ouale 3.Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr. Se. 2.Na. surse.F.

2. Rația calorică la adolescenți. prevenirea Educația nutrițională .3. cronice 153 Prevenirea afec iunilor ț Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .copilăriei.

Alimentație protectoare 2. mediatizarea unor produse prin massmedia. Alcătuirea dietei adecvate 3.1. mediul familial (obiceiuri). Rația calorică în sarcină şi alăptare:ghidul dietei. complicații ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumară) 3. Piramida alimentelor 3.obezit ții.4. Factorii care influențează aportul alimentar: clima. tendințe sociale.3. ă 2. Moderație şi echilibru.3. Identifică tulburări de nutriție şi alimenta ie ț .5. Rația calorică la adulți şi vârstnici. boala 1.4. Stilul de viață sănătos C. Exemple de dietă raportată la vârstă şi greutate 3.2. Promovează educația nutrițională a individului şi familiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.

intrări.1. Alimentația enterală şi parenterală 2.1. Conservarea laptelui. Metode de prelucrare şi preparare: prelucrare preliminară. ouălor. deserturi.4. examenul fizic 1. Interacțiunea dintre alimente şi medicamente 1. prăjire. Factori care influențează aportul alimentar: starea economică.3. salate. fructelor şi legumelor.2. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animală şi vegetal 2. cărnii şi peştelui. 2.1 Anorexia nervoasă 2. în aburi. Orarul porțiilor.4. greutatea corporală în limite normale.1.Indicatorii stilului de viață sănătos. climatul emoțional.4.1. ale stresului psiho-social. frigere. gustări.repartizarea alimentelor pe mese 1. Rolul exercițiului fizic. coacere) 2.2 Metode de păstrare şi conservare a alimentelor: fizice. prelucrare termică (fierbere. sarcină. cultura. comportamentul alimentar 1. fizico-chimice. 1.Factori care influențează necesarul alimentar. Tulburări nespecifice 154 .1. Tulburări de alimentație 2. biochimice 2. obiceiuri alimentare nesănătoase. Metode: anamneza. Preparate culinare: supe.Evaluarea stării nutriționale 1.1. stările patologice. Alcătuirea dietei şi alegerea meniului 3. Combinarea alimentelor 3. Boală supra alimentației 2.stări anabolice fiziologice. 3. efectele fumatului.3. Noțiuni de gastro-tehnie 2. date antropometrice. Echivalențe pentru o porție 3. aluaturi. pâinea. chimice. comportamentul alimentar. fripturi. efectele consumului de alcool.2. Stabilirea necesarului cantitativ şi calitativ pe caz concret Stabilirea preferințelor alimentare 3. alimentația.4. 2.2 Întocmirea planului de educație pentru schimbarea stilului de viață.3.2. sufleuri.2 Bulimia 2.garnituri. convalescență 1. budinci. sosuri. stres determinat de boală.3.5. creştere.

ficatului şi pancreasului.3. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. expunere şi conversație. simulări. Importanța dietei pentru tratarea bolii 2. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. tabele cu conținutul în principii alimentari. plan de îngrijire. de nutriție şi nursing specific”. Consilierea pacientului şi familiei 2. compararea. Modulul NUTRIłIE ŞI DIETETIC Ă poate fi parcurs în mod independent şi în corelare cu modulul „Boli metabolice. anemii. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țierii aspectelor semnificative. descoperirea. afecțiuni cardiovasculare şi HTA. 2.5. boli neoplazice.4.C. Instruirea sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Asigură respectarea dietei în diferite afecțiuni Sugestii metodologice 2.5. Prezentarea listei de alimente interzise îş permise 3. afecțiuni renale. creativitatea şi capacitatea de a lua decizii. . fişe de lucru. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. 2.5. Întocmirea foii de alimentației Verificarea recomandărilor medicale. . fişe de lucru. măsuri de control a alimentelor din afara. planuri de îngrijire. Preferințe alimentare 2. în bucătăria spitalului.1. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind nutriția şi dietetica. Se recomandă următoarele metode: observația şi exercițiul.a indicațiile terapeutice. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.2. particularitățile grupului de elevi instruiți. muncă independentă. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. demonstra ția. Prezentare de meniuri folosite în spital şi ambulatoriu 2. simularea. . Complianța ( aderența) pacientului l. diabet şi boli de nutriție. problematizarea. proiect de activitate. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la situațiile reale. dotarea cu material didactic. ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. . Comportamente inadecvate în copilărie 1.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. planuri de educație.elevii au stiluri diferite de învățare. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Principii generale ale alimentației dietetice şi dieta în :bolile aparatului digestiv.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. aplicații pe caz concret.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare.

155 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . test scris. folii de retroproiector. listă de alimente. calcularea rației alimentare. foi de alimentație. scheme. ustensile si materiale necesare realizării unor preparate culinare. cd-uri. probe practice (demonstrație. fişe de lucru. plan de îngrijire). alcătuirea meniului. casete video. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). studiu de caz.mulaje.

Cadrele didactice vor realiza o permanentă legătură cu celelalte module studiate în anul II (boli de nutriție şi metabolice. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. afecțiuni de medicină internă şi chirurgicale). endocrine.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. investigația. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. 156 . proiectul. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. coevaluarea în grupul de lucru. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. tema în clasă. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

-să-i ajute pe elevi în finalizarea cu succes a proiectelor. Aspecte generale. monitorizare şi evaluare a proiectelor.de a oferi elevilor cunoştințe. din care 24 ore. Calitatea în managementul proiectelor de sănătate. în vederea elaborării şi redactării proiectelor.să-i sprijine pe elevi în eficientizarea muncii lor. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională.să-i sprijine pe coordonatori în îndrumarea elevilor. .      de  1. abilități şi deprinderi în managementul proiectelor de sănătate.a dezvolta abilități de concepere. . Aspecte generale. Implementează proiectul de sănătate 3.responsabilizarea pentru asigurarea calității proiectelor. Identifică proiectul de sănătate 2. Managementul unui proiect.Tipuri de resurse. . Tabel de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Ă Ă Nr. având repartizate un număr de 60 de ore. competență 39.  Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale. Unitatea de Competența crt.Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE 1.de a crea cultura managementului prin proiecte de sănătate. Scopurile acestui modul sunt: . Not ă introductiv ă Modulul Managementul proiectelor de s n ă ă se studiaz la nivelul tate ă 3 avansat. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Metodologii de management proiect de sănătate Planificarea resurselor .Identifică  Noțiunea de proiect de sănătate . . 2. Monitorizează proiectul de sănătate 3. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. Managementul proiectelor de proiectul de sănătate sănătate Conținuturi Caracteristicile unui proiect de sănătate Tipuri de proiecte de sănătate Fazele unui proiect. . planificare. şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. laborator tehnologic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 157 .

. . . .Implementează  Lansarea proiectului de sănătate  . Exportarea datelor Analiza execuției. Se parcurge cu un .Declararea datei de începere a proiectului. precedențele. registru de probleme.Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă.Elemente de evaluare şi reevaluare a activităților: compararea şi interpretarea estimărilor.Planificarea activităților:definirea activităților. Nivelarea resurselor  Gestionarea schimbărilor. Criterii/cerințe de calitate a configurației / produsului final. recomandări de acțiune. Activități. avantaje/ dezavantaje). . .Nivelarea încărcării resurselor. proiectul de . Documentelor specifice. prognozelor şi rezultatelor obținute.Histograma încărcării resurselor.Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viață a proiectului. costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect. Monitorizează . calitate. Controlul / verificarea configurației /produsului final.Definirea resurselor .Documente specifice: cerere de schimbare.Gruparea pe faze.2. raportarea schimbărilor / problemelor configurației / produsului final.Necesitatea schimbării. . produse.Alocarea resurselor pe activități.  Documente specifice: planul de management al configurației. necesitatea schimbării).Analiza schimbării (impact.  Evaluarea proiectului de sănătate . constrângerile dintre activit ți.Analiza. Definirea etapelor. analiza variațiilor  Managementul configurației Componentele configurației / produsului final. .Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor medicale. . raport de progres. planul de calitate.  Controlul resurselor .  Controlul resurselor .  Managementul resurselor . Conținut şi dependențe. comparare şi raportare cu planul de proiect. ă .Controlul timpului: măsurarea activităților. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sănătate are în cadrul curriculumului. Plan de evaluare a proiectelor. sănătate produs.  Analiza utilizării resurselor.Definirea calendarelor şi a programului de lucru. .timp şi buget alocat. în calificările din domeniile tehnice. sănătate durata activităților. proiectul de  Managementul etapelor. planificare. o poziție distinctă. 4. Verificare. replanificare. Controlul progresului (timp. 3. cost.

Parcurgerea con ținuturilor modulului Managementul proiectelor de sănătate şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen țelor tehnice generale aferente.număr de 60 de ore. nefiind condiționat sau dependent de celelalte module din curriculum. în Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 158 .

 Diferențierea răspunsului.  cursanții au stiluri proprii de învățare.studii de caz/analize  O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanți  O lucrare prin care s ăse analizeze etapele identificate într-un proiect. în funcție de abilități.abordarea tuturor tipurilor de învățare (auditiv. . În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalități de lucru:  Diferențierea sarcinilor şi timpului alocat. prin: .formarea de perechi de cursanți cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. iar pe alt ă parte.  cursanții învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.utilizarea verificării de către un coleg. peste / lângă alte module parcurse.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiți.scopul pregătirii profesionale a cursanților şi dezvoltării capacităților care să le permită integrarea pe piața muncii. .  participanții contribuie cu cunoştințe semnificative şi importante la procesul de învățare. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii ale educației:  cursanții învață cel mai bine atunci când consideră că învățarea răspunde nevoilor lor. noi mijloace sau resurse didactice.  modulul ofer ă maximul de deschidere. în plan vertical. utilizând în acest sens fişe de lucru. . verificării prin îndrumător.fixarea unor sarcini deschise.  fiind o structur ăelastic . Procesul de predare . modulul poate încorpora. . grupurilor de studiu.  Diferențierea cunoştințelor.utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanților de a-şi impune obiective. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:  modulul este orientat asupra celui care învață. • proiect propriu sau în echip ă Se evaluează numai competențele din acest modul. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sănătate se va face prin: • lucrări individuale .  cursanții învață mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informațiile noi şi a le asocia cu “cunoştințele vechi”. pe de o parte în plan orizontal. vizual. cu viteze diferite şi din experiențe diferite. practic sau prin contact direct). în orice ă moment al procesului educativ. pe care cursanții să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. evaluarea altor competențe . în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educației permanente. respectiv asupra disponibilităților sale. urmând să i le pună mai bine în valoare. prin: . ei învață în moduri diferite.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. În elaborarea strategiei didactice.învățare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant. prin: .  Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat ă .  modulul permite individualizarea învățării şi articularea educației formale şi informale.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuție sau grafic). .

159 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . probe orale). Demonstrarea unei alte abilități în afara celor din competențele specificate este lipsită de semnificație în cadrul evaluării. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise.nefiind relevantă. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. Cursanții trebuie evaluați numai în ceea ce priveşte dobândirea competențelor specificate. pentru verificarea atingerii competențelor. O competență se evaluează o singură data. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă. Dobândirea competen țelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competențelor.

dar numai în limitele orarului şcolar. observarea independent ă. metode expozitive (explica ția. felicitare. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant. recomand ă ca în procesul de m învățare-predare s ă se utilizeze cu prec ădere metode bazate pe acțiune. analiz ă). iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanți a competențelor dorite. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme. competențele determină conținuturile tematice. Între competențe şi conținuturi este o relație biunivocă. cu pondere sporită pe activitățile de învățare şi nu pe cele de predare. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanți a competențelor specifice calificării.La încheierea cu succes a unei evalu ă este suficient un feedback de ri. În cazul unei încerc ări nereuşite. este esen țial ă transmiterea unui feedback clar şi constructiv. . interactiv şi centrat pe cursant. Acesta trebuie s ă includ ă discu ții în leg ătur ă cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. în funcție de:  dificultatea temelor  nivelul de cunoştințe anterioare ale grupului instruit  complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat  ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Pentru dobândirea de către cursanți a competențelor prevăzute în SPP-uri. cum ar fi: • efectuarea unor lucrări de laborator • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct ă . activitățile de învățare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanți a competențelor vizate de parcurgerea modulului. descrierea. precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 160 .

invatamant clinic. Modulul va dezvolta competen țele din unitatea de competen ță pentru abilități cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. Precizează conceptul calității şi siguranței pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate 2. Unitatea de Competențe crt. de interpretare. în vederea obținerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. Acționează . Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului : 1. Precizează conceptul serviciilor calității şi siguran ei ț nursing pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate C. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii. de aplicare şi de implementare a sistemului de asigurare a calității serviciilor de nursing. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Aplica tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire III. Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ă ția propriei activit ăți de asigurarea calit ății serviciilor Nursing atât pe timpul desf şur rii procesului. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilit ăți de analiz ă . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoal ă institu ții acreditate s ă gestioneze probleme şi specifice de asigurarea calității. Calitatea C. dar şi de evaluare a cerințelor impuse pentru domeniul Sănătate şi asistenta pedagogica. competență 40. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiază pe parcursul anului al IIIlea. ă ă cât şi la finalul lui. Descrie dimensiunea umana a calității 4. de îmbunătățire a calității. 1. II. cerințele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore. Acționează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calității serviciilor de îngrijire 3. cadrul de colaborare cu agenții economici.Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING I.. al şcolii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific ă ă domeniului S n tate ă ă şi asistență pedagogică. 2.

procesele. Funcțiile managemetului calității serviciilor de îngrijire: planificarea calității. 2. echipe de lucru.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calității: structura organizatorica. eficacitatea îngrijirii. folosirea unui 161 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . coordonarea activităților referitoare la calitate. antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calității. siguranța în îngrijire 2. schimbarea în practica nursing. 1. specificitatea îngrijirii.pentru implementarea Conținuturi sistemelor de asigurare a calității 1. asigurarea şi îmbunătățire continuă a calității serviciilor furnizate.Dimensiunile calității îngrijirilor de serviciilor de îngrijire sănătate: accesibilitatea îngrijirii. procedurile.organizarea activităților referitoare la calitate. continuitatea îngrijirii.Componentele managementului calității în organizațiile de îngrijire a sănătății: conducători vizionari. orientare către pacient. respect pentru pacient. resursele. controlul calității. eficiența îngrijirii.

parcurgând tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . 3. managementul riscului. normarea în nursing. selecția. 2. creditarea. acreditarea spitalelor.model de proces recunoscut. acreditarea. Condi ții de aplicare didactic ăşi de evaluare Parcurgerea con ținuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral.Conceptul de imbunatatire continuă a calității: îmbunătățirea continuă a performanțelor. IV. delegarea responsabilităților. Aplică tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire 1. siguranța profesioniştilor. comunicarea între membrii echipei. acreditarea JOINT Commission dosarul de îngrijire al pacientului 4. responsabilități. 1.Sisteme de evaluare a calității: autoevaluarea. acțiuni preventive (prevenirea îmbolnăvirii) satisfacerea pacientului. recrutarea. diagrame. ținând cont de nivelul ini țial de preg ă tire şi de nivelul de performanță cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical generalist. a sistemelor de lucru. dar abordarea acestora trebuie s ă fie flexibil ăşi diferen țiat ă. 2. manualul acreditării-grupe de standarde specifice nursingului. ciclul PDCA (planificăexecutăverifică -acționează) principiul „zero defecte” 3.Documentatia pentru îmbunătățirea calității: documentația pentru sistemul de management al calității conform standardelor ISO.Instrumente de imbunatatire a calității: instrumente ajutătoare: (brainstorming. planificarea resurselor umane.şanse egale la angajare. modele de formare a echipei. histograme. Descrie dimensiunea umana a calității C. program. pensionare. educația continuă. metoda întrebărilor) instrumentele calității: grafice. acțiuni corective (controlul infecțiilor). rezolvarea conflictelor. certificarea (ISO) C.Precizeaza rolul resurselor umane şi strategiile de recrutare de personal: activități. 4.Srategii de îmbunătățire a calității: strategia Kaizen.Promovarea profesională şi educația continuă în nursing: motivarea. compensații.Rolul managerilor în sistemele de asigurare a calității serviciilor de îngrijire: leadership în nursing. 3. audit intern. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor proiecta activități de . fişe de control statistic. 3. stratificare. a proceselor.

formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză.învățare centrate pe elev. fişe de lucru. fişe de autoevaluare. interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calității. calculatoare cu programe de aplicații pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calității. acces Internet. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desf ă şura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: ă retroproiector. proceduri de sistem. În elaborarea strategiei didactice. operaționale. dobândite anterior. la procesul de învățare 162 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .elevii participă cu cunoştințele lor. video.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare . portofolii.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii.elevii au stiluri diferite de învățare . instrucțiuni de lucru. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . colecție de reglementări tehnice şi normative specifice .

deosebită în realizarea corespunzătoare a competen elor pentru viitorii asisten ț ți medicali generalişti. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. proiectarea şi implementarea sistemului calității. momentul şi persoana care face evaluarea. prin fişe individualizate. SPP. deprinderi şi abilități anterioare ale elevilor. . Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Cadrele didactice care asigur ă preg tirea la acest modul îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Se evaluează numai competențele din acest modul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa țiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. V. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. O competență se evaluează o singură dată. Proiectarea evaluării competențelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. pe baza standardelor de acreditare a unităților sanitare. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bun ă dotare material ă Instruirea în laboratoare tehnologice are importanță . Indiferent de locul.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. pentru verificarea atingerii competențelor. dotarea cu material didactic.. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităților privind asigurarea calității serviciilor nursing.a documentației tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. volumul şi nivelul de cunoştințe.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 163 .

Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III. laborator tehnologic. cu valori si principii de viata C2. competenta 41. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. . Deontologie C1.MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA I. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore. Descrie si etica fiinta umana ca profesionala entitate biopsihosociala.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA moral si legal Nr. din care 36 ore.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala . II. Raspunde din punct de vedere profesional. Unitate de Competenta crt. moral si legal 3.Raspunde din punct de vedere profesional. cu valori si principii de viata 2. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.

maleficie nta.1 raspundere legala. .cu nevoi specifice. competenta. angajare). -eroare si greseala in nursing. 1. Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2. -principii etice: binefacere vs. non discr imin are. -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune.forme de scolarizare. sinceritate. .morala.2 drept medical. civila. autonomie vs.imagine pozitiva de sine.identificare personala (CI/BI.libe rtate.egalitate. 164 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2.culpa.devotament fata de profesie.3 Sisteme personale de valori: .empatie.Drepturile omului. -rolul de avocat al pacientului.4 Drepturi si libertati: .fuga de raspundere. dreptate ( mod de impartire a adevarului). 1. .dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica. paternalism.2 Valori si principii etice in nursing: valori: viata.reputatie. . stare civila. deontologia actului medical.putere/loialitate si libertate profesionala. veracitate vs.grija si afectiune. 1.Continuturi tematice Totalitate si individualitate 1.1 . -implicarea pacientului in propria ingrijire.incredere. fidelitate/co nfidentialitat e. foaie de observatie. -neglijenta. . responsabilitateprofesionala. constiinta.Drepturile pacientului.Drepturile copilului.independenta.

fizice. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele . fecundare in vitro/in vivo. comunitatii (pliante. SIDA) IV. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent.obtinere atestat libera practica.prezentari conunicari. sexuale. . activa.pierderea dreptului de practica. brosuri). -atitudine etica in situatii terminale. . 3..2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului.3 autorizare si acreditare: . specializare in munca de echipa.8 Eutanasie.1 protocoale de ingrijire relatii mediu profesionale (cooperare. coordonare. . continuare studii).oportunitati de invatare( studiu individual. 3. daruire. -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata.5 iatrogenie:de explorare. Acorda ingrijiri intr-un Calitate in nursing 3. psihogena. risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv). . Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. Invatare continua si perfectionare profesionala 2. . internet.statut socioprofesional.4 competente profesionale pe baza SPP. media. medicamentoasa. familiei. conferinte. Bioetica 3. autonomie si responsabilitate) 2. -fisa postului.incredere exagerata in propriile forte. inginerie genetica( genom uman si clonare).autonomie si delegare in nursing. -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate. 3. terapeutic comunicare eficienta. 3. 3. compasiune.inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut.3 abuzuri: verbale. Abordare in securizant situatii de risc: 3.acces in profesiune. C3. abnegatie.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa.implicare in cercetarea in nursing. depasirea competentelor ). colaborare). . -standarde de ingrijire bazate pe probitate. de institutionalizare. avort. solicitudine. .participare la seminarii. psihice.6 eugenie.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 165 . ca subiect matur.  lucreaza in mod cooperativ.  experimenteaza problemele in globalitatea lor. in timp ce profesorul il ghideaza.  se exprime in mod creativ.principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului.  invata in mod activ.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. elevul:  invata predominant descoperind. in grupuri.  nu se limiteaza doar la sala de curs.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. test scris. care asigura pregatirea la acest modul . pentru a obtine acelasi nivel de performanta . folii de retroproiector. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.) 2.observarea sistematica a elevilor. cumulativa (verificari partiale. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Se evalueaza numai competentele din acest modul. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. momentul sau persoana care face evaluarea. studiul de caz.munca independenta.recompense si competitie). Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. culegeri de date etc. “Bulgarele de zapada”). Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. 3.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. “Caruselul”. metoda 6-3-5.joc de rol.ritmica. unitati medicale si scolare. problematizare.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. durata evaluarii. coevaluarea in grupul de lucru. expunerea. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. CD-uri. . probe orale ( intrebari. evaluarea altor competente nefiind relevanta. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. discutii panel. pe secvente mici) si sumativa. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. descoperirea inductiva si deductiva. 2. Pe parcursul modulului. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. 2.indiferent de locul. referat.joc de rol). lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”. observatie dirijata.lucru in grup “Clarificarea propriilor valori” (vezi Sisteme personale de valori) . analiza produselor( culegeri de date).autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. grup de discutii. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. fisa de lucru. Phillips 6-6. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor” (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii “Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate)” (vezi Risc asumat/risc evaluat) . activitati de predare .a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. ii ofera informatie “umpland vase goale”. referate. eseuri. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. sinectica. probe practice (studiu de caz.

1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 166 .Cod de etica pentru asistenti medicali. American Nurses Association . ANR. Bucuresti.Codul pentru nurse . Sugestii bibliografice 1.Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. V. Grup national de etica (autor colectiv) .1985 2.

1979 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 167 .1994 7. Marin.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica. Fry.Editura Medicala.. ANR.Deontologie medicala.1979 6.1995 11. 1996 9.1998 4.2001 5. OMS-Regional Office for Europe.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul.Editura Albatros.Bucuresti.S. ANR..B.A.1998 12.Bucuresti.Etica aplicata. Jurnalul de nursing . .Ciornea..T. Scripcaru. Bucuresti.Editura medicala. Dutescu.Gh.1978 10. CN.-Pledoarie pentru respect. Bucuresti. Editura Alternative. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali.Sara. Nicolau.Gh. -Etos in medicina .3. Miron. Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing. Copenhaga. Lemon-Materiale de educatie in nursing.T.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr.imitatie.vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri.retea de sprijin). Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Determina 1.protectie). raspunsuri calde.HTA. afiliatie ( proximitate fizica. mentalitati).1. Psihologie in dinamica psihica. II. nevroza de spital).2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala.trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii.MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA I.rol de bolnav si rol de pacient. diagnostic de stres-clinic si de laborator. Comportamente protectoare si de risc. educatie intrafamiliala. neacceptarea bolii).separarea de habitatul personal. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore. comunicarea diagnosticului de boala.locus of control. . convingeri personale. trauma 42.contact prin priviri. din care 36 ore laborator tehnologic. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III.Terminologie: competenta factorii psihici factor.pulsiune(instinct). 1. motivatia de a fi “pacient” 1.identificare . autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine).adaptare psihofiziologica.sanatate/boala. factori de risc pentru profesia medicala.3 Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului: dependenta (acceptare. agresivitate) 1. traditii. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2.empatie. vertij versus manie.psihosociologia spitalului(organizare administrativasociala. Unitate de Competenta crt Arie de preocupari C1. simptome psihosomatice(spasm.4 Stres si disfunctionalitati:cauze. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3.exprimare medicala sanatatii/ bolii emotii.ajutor.complianta pacientului(fuga in boala. 1.prietenoase). grila de evaluare a stresului.sanogeneza.

noutatea experientei).6 Adaptare la stres: i n d i v i d u a l a (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse.apelul la reteaua de suport social. prevenirea burn-out-ului profesional) 168 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . droguri etc) 1.cresterea autocontrolului. colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale. tutun.securitate.comportam ente adictive( co nsum de alcool.nevoile lui Ralphafiliere.

urogenitale(colici renoureterale.digestive (pilorospasm.crize anginoase.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa.hiperperistaltism). obezitate.7 Fisa biografica (traume. psihologia pacientului infirm .crize de astm.lipotimii.stranut in salve. hipersecretie HCL. HTA. cutanate( prurit. 1.HTA. cardiopatie ischemica.TBC.dermatite atopice.).tulburari menstruale. accidente. metabolice (anorexie.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree. astm bronsic.Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea . psihologia convalescentei Domeniul: ă ă tate şi asistenpedagogic ă S n ță Nivelul: 3 avansat C 3. hiperglicemie). cardiovasculare(tahicardie. violente. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica Tulburari functionale 1.dischinezii biliare. colon iritabil. hiperventilatie).C2.tulburari de dinamica sexuala). bulimie. eruptie). carente afective) 1.constrictiepaloare/vasodilatatie-eritem cutanat).

distimici. leptosom. fumat/droguri. contraindicatii ale E. pasionali. sine) 2. colerici. noutatea anesteziei). supraalimentatie.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: sex ( stadii.reducerea/ pierderea 2. emotivi) medicina 2.6 Psihologia medicamentului si complianta rseverenti.2 Dimensiuni tipologice in alternativa).teama de C(elemente caracteristice).5 Transformari psihocomportamentale (introvet.perfe 2. anxiosi. sedentarism.3 Particularitati psihofiziologice Modalitati de optimizare a actului de ingrijire legate de varsta si 3. accentuate(demonstrativ. sociala.hiperpe 2.P. biografie: reactii la boala mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice. sociala.emotionala. (nervosi. indicatori de calitate a vietii( stare de psihologia medicala a femeii bine.etape. exaltati.dependenta hiperexacti. mezomorf.flegmatici. ( recunoasterea. Wiersma. terapeutica:reactii adverse. asistenta medicala. Sheldon(endomorf.psihica. informare.psihologia extrafamiliali. comportamentala.negarea. necunoscut. regresia afectiva si apatici). La Senne boala :tulburari nevrotice. (pacienta.1 Tip de personalitate:A si timpului de contact cu lumea.7 Efectul placebo:variabile ale rea. ectomorf). crize).ideea de Tipurile psihologice si boala prejudiciu.ignora 2. precoce si tardiv. sentimentali. exaltarea Personalitati Eului. postoperator atletic). hipertimici. medicamentoasa.anxietatea.reculul insertie/reinsertie sanguinici. presiuni).lehuza).interventii Tipologii constitutionale psihologice :Kretschmer(picnic.resemnarea). mediu.extravert). in preoperator.amorfi.factori gravida. Corelate psihologice ale bolii Eysenck 2. de rol . prescrierea medicametelor( limite.capacitate de functionare fizica.Heymans induse de . posibilitati de persoanei cu disabilitati.contagiunea informationala. indicatii si imagine de sine si detaliile corporale ( stima de pacientului/medicului.bunuri si servicii .evaziunea.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura 169 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

crearea unui mediu e suport social si spiritual. .obiceiuri .calitatii vietii IV.confuzie. in recidiva sau stadiu terminal(sustinere . favorizarea exteriorizarii emotiilor.necritica sau judicativa. in 3.  lucreaza in mod cooperativ. 3. cresterea motivatiei pentru schimbare. de persoane. in timp ce profesorul il ghideaza. menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie. presiuni. ascultare empatica. terapie prin joc. detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii.automedicatie.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista. 3. dar ferma). siguranta protectie. comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere . verbalizarea sentimentelor si trairilor. in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului). sustinere in acceptarea bolii. tutun). Psihoterapie 3. sustinere in faza de negare. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  elevul invata predominant descoperind. lipsa de tact.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri. dezvoltarea resurselor fizice conservate. de mediu stabil).9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului. a negarii.suport emotional) 3. Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3.  elevul invata in mod activ.alcool.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. 3. combaterea inchiderii in sine . automonitorizarea comportamentelor legate de consum. gandurilor. 3. incredere si confidentialitae in actul ingrijirii.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia.resemnare. persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.acc traditii . autoculpabilizarii.gandire pozitiva.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective. autovalorizare. 3.

grupuri.  experimenteaza problemele in globalitatea lor.  i se permite sa se exprime in mod creativ.  nu se limiteaza doar la sala de curs.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. ca subiect matur. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 170 .

activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. probe practice (studiu de caz. pe secvente mici). Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. cumulativa (verificari partiale. Practic: “Studiu de cazReactia la boala”.indiferent de locul. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. urmarindu- . referate.utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta. durata evaluarii. referat. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. studiul de caz.bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. observatie dirijata. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. 3. descoperirea inductiva si deductiva. Grup de discutii : “Ideea de prejudiciu in actul chirurgical” Test scris :”Modalitati de crestere a compliantei pacientului”. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. • sau sumativa.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. 3.250 cuvinte):”Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)” 3. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:”Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste” Eseu (max. expunerea. “Bulgarele de zapada”). Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica.) 2. eseuri. evaluarea altor competente nefiind relevanta.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. activitati de predare .ritmica. momentul sau persoana care face evaluarea. analiza produselor( culegeri de date). problematizare. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. probe orale ( intrebari. joc de rol. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. Se evalueaza numai competentele din acest modul. fisa de lucru. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. Ex.recompense si competitie). unitati medicale. 2. Pe parcursul modulului. 2.observarea sistematica a elevilor .munca independenta. care asigura pregatirea la acest modul .urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. grup de discutii. test scris. unitati medicale si scolare. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”.joc de rol). ii ofera informatie “umpland vase goale”. Problema reala: interventia chirurgicala. pe secvente mai mari) Cadrele didactice. “Caruselul”. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. coevaluarea in grupul de lucru.

teste psihologice. 4.se aplicarea cunostintelor la probleme reale. discutii panel. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. CD-uri. Sugestii bibliografice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 171 .etc. folii de retroproiector. Phillips 6-6. V. metoda 6-3-5. d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. sinectica. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.

I.Manual de psihologie medicala.. Athanasiu.Bucuresti. Bucuresti.I. Mitrofan. 1996 172 ..Buzducea.1995 3. 1996 8..I. Bucuresti.Psihologia pierderii si terapia durerii..1998 2.A.I . Lupu.Editura Oscar Print.(coord). Bucuresti. Bradu-Iamandescu.Editura Polirom. 2002 7.Dinamica psihosociala a practicii medicale.Sociologie medicala.A.1.Psihologia medicala.. Rascanu.I .Zanc. Bucuresti. Iasi. 2005 5. Bradu-Iamandescu.teorie si aplicatii. 1999 6.-Tratat de psihologie medicala. Neculau. Editura Infomedica.Editura Infomedica.Editura Infomedica.-Psihologie medicala si asistenta sociala.I. Bucuresti.Psihologie sociala. Editura Sper. Editura Polirom. Bradu-Iamandescu.R.vol I. 2003 4.D.Editura Societatea Stiinta si tehnica.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

achizitii ale invatarii( in plan cognitiv.transmitere de informatii.priceperi si deprinderi). Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr.caracter social-istoric.laturi (intelectuala . capacitati. permanent. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III.estetica. Evidentiaza rolul educatiei.caracter national si universal. Stadialitate 1. Pedagogie Competenta C1.proximal. in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1. profesionala. stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani). 1.ale formarii (atitudini.1 ereditate -concept. rol.nisa de dezvoltare. respectarea particularitatilor individuale si de varsta.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani). deprinderi. transmitere de norme etice.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti. II. Modulul are alocate un numar de 60 ore. temperamentele si abordarea psihopedagogica.juridica. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti). Demers educational 1. particularitati anatomo.asimilare de cunostinte. Evidentiaza rolul educatiei .3 educatie -concept.priceperilor si . 1.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale.religioasa.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica. 1.invatarii. ca actiune sociala specifica.6 ideal educational -dimensiune sociala.tehnologica. Unitate de crt competenta 43. igienosanitara). ca actiune sociala specifica. afectiv. moral-civica. caracteristici: specific umane. in dezvoltarea personalitatii 2. predispozitii ereditare. 1.fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC. Utilizeaza comunicarea didactica 3. principiul accesibilitatii cunostintelor. din care 36 ore laborator tehnologic. caracter necesar. . Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie. obiective . 1. functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa.2 mediu. pedagogica.obiectiv. psihologica.MODULUL 43: PEDAGOGIE I.psihomotor).experiente.distal.

principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.deprinderilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist invatare . principiul participarii active a elevului la procesul de predare. evaluar e.) 173 .

implicatii psihopedagogice.memorie de lunga durata. motivatie si vointa.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa. OSP necorespunzatoare. Rolul educatorului: 3. evaluare subiectiva. distorsiune. cursuri perfectionare. lucrul in grup) 3.2 obiective: dobandirea autonomiei formative. personalizarea comunicarii). cumulativa. consecinte pedagogice. didactica C3. verificare prin lucrari practice. de natura psihofiziologica-stare de sanatate. Strategii de formare si educatie 2. memorare.3 tip de evaluare: ritmica.caracteristici (dimensiune explicativa. 3. chestionare orala. 3. extrinseca. elemente componente) Adaptarea evaluarii 3. crearea unui stil de munca activ. sumativa. democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare.explozie demografica. .Aplica metodologia invatarii si studiului individual Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă . observare si apreciere verbala. inteligenta. parinte singur. subiectiva. factori: accelerarea schimbarilor.nonverbala.autocontrolat).4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului.recompensa meritata). mese rotunde). logica pedagogica. instrumentala.stil de predare. nivel de aspiratii. de natura pedagogica-calitatea actului de predare. . evolutia tehnologiei.1 educatie .3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca.accidentala. extraeducationale-munca intelectuala.schema comunicarii (factori.formala. lucrari practice. filtrare mesaje). de tip algoritmizat. conditii precare. pedagogicecurriculum neadaptat. training.continua. psihofiziologicetulburari fiziologice. distanta.spirit de independenta.2 proiect tehnologie didactica (obiective. Creativitate 3. tipuri de relatii profesor-elev). conditii ale memorarii facile.temeinice. autoevaluare. teste docimologice. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare: comunicarea 2. pericolul transferului de autoritate. paravebala. comunicare didactica .6 formare intelectuala: atentie.relatii deficitare elevprofesor. nonformala. conferinte.conditii bune de viata. competenta si tact pedagogic. 2.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic. blocaj. utilizarea timpului liber.C2. simpozioane.5 educatie interculturala concept.capacitati psihologice. cauze insucces:familiale: familii dezorganizate.cod personal. Educatia adultului 2.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme. 2. psihocomportamentale psihosociale. . informala. multiplicarea profesiunilor.invatare.baza tehnico-materiala necorespunzatoare.verbala. Comunicare .bruiaj.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist 174 . de iluminare.3. de incubatie.7 creativitate umana: factori intelectuali. de verificare. experientei. volumul. factori sociali. etape-perioada de preparare.

c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. analiza produselor ( culegeri de date). Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. 2. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. • nu se limiteaza doar la sala de curs. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. referat. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. grup de discutii. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. fisa de lucru. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . studiul de caz. evaluarea altor competente nefiind relevanta. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru.observarea sistematica a elevilor .IV. momentul sau persoana care face evaluarea. 3. eseuri. • sumativa. in timp ce profesorul il ghideaza. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming.indiferent de locul. ca subiect matur. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: . probe orale ( intrebari. durata evaluarii. probe practice (studiu de caz. care asigura pregatirea la acest modul .joc de rol. 2. observatie dirijata. “Bulgarele de zapada”). “Caruselul”. coevaluarea in grupul de lucru.munca independenta.joc de rol). pe secvente mici). isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . in grupuri. Pe parcursul modulului.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. activitati de predare .recompense si competitie). 3. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. ii ofera informatie “umpland vase goale”.eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit). se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. • lucreaza in mod cooperativ. • i se permite sa se exprime in mod creativ.ritmica. test scris. cumulativa (verificari partiale. unitati medicale si scolare. descoperirea inductiva si deductiva.) 2. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. • elevul invata in mod activ. problematizare. expunerea. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. referate. • experimenteaza problemele in globalitatea lor.

Phillips 6-6. .metoda 6-3-5.brainstorming. Exemple de teme pentru aplicatii: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 175 . 3.discutii panel. .sinectica. . ..

grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.si nonverbalul sunt codificate de 4.“Argumentati de ce para.lucru pe grupe “Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana?” (vezi Creativitatea) . CD-uri.5 ori mai repede decat verbalul” (vezi Comunicarea) . folii de retroproiector. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 176 .proiecte de tehnologie didactica etc.

Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. Unitatea de Competente crt. Explica metodele. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. invatamant clinic.2. Cercetare in C. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. competenta 44. Descrie principalele nursing domenii ale cercetarii in nursing Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii.Modulul 44: CERCETARE IN NURSING  Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore.1.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr. pentru calificarea asistent medical generalist. 3. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. . 2. Explica metodele. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. Concepe un proiect de cercetare in nursing.

Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie. 1.1. cu intrebari inchise/deschise.4. investigatii etc. foaie de observatie. Tehnici si instrumente: 2. sedentarismul. 1. 177 . Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale. 1.1.3. Metode de cercetare: 1. clinic. Interviul direct-indirect. obisnuintelor familiale etc. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere. nivelul educational etc. etc. 1. conditii. varsta.2. 1.1. conditiilor de mediu. sexul. analize. alterarea stimei de sine.3. rezultate. planificarea examinarilor periodice etc. fumatul. de iesire din spital. 1. motivatia pacientului. Ancheta demografica. conditii etc. 2.Continuturi Domenii: 1. 2.2. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata. socio-economica. Experimentul natural: definitie. de transfer. Observatia clinica: definitie. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia. consum de droguri.2.

dezbaterea. informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata.3. exercitiul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. 3. semne clinice etc. simularea. munca independenta. observatia.uri. Indiferent de locul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.elevii au stiluri diferite de invatare . Colectarea datelor necesare: activitatea de teren. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. la procesul de invatare . In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. momentul si persoana care face evaluarea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. a confidentialitatii informatiilor. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. SPP-ul stabileste un nivel national. . Analiza si interpretarea datelor: subiective. obiective. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. C. alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). dotarea cu material didactic. Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. conversatia. Chestionarul cu intrebari standardizate. compararea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. folii de retroproiector. Concepe un proiect de cercetare in nursing. 2.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. 4. discutiile si lucrul in grup. scheme. care respecta anonimatul persoanelor. volumul si nivelul de cunostinte. efortul cercetatorului etc. studiul de caz.C. stabilirea ipotezelor de lucru. comun de performanta. sondajul de opinie.  Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.D .elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare .

178 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Cadrele didactice. pentru verificarea atingerii competentelor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. test scris. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.Se evalueaza numai competentele din acest modul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.

polimenoreea.3.1. 1. Lista competențelor specifice unității de competență corespunzătoare modulului: 1. aspectul sângelui. oligomenoreea. 2. Infecțiile aparatului genital feminin. acută. în perioada pubertară şi la femeia în plină activitate genitală. Vulvovaginite: definiție. 3. competență 45. Leucoreea: debut. subacuta. 1.1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. principii de tratament. 1. Sindromul intermenstrual. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. 1. Bartholonita: definiție. evoluție. GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE face parte din preg ătirea specifică din anul III. . metroragia. 2. 2. În modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. ritmul şi durerea asociată.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Principalele afecțiuni ginecologice. Aplică intervenții proprii şi delegate. timpul de apariție şi durata.1. 4.1. caracterul scurgerilor. Tulburările ciclului menstrual. principii de tratament. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. Tulburări în exces: menoragia (hipermenoreea). hemoragii care survin în copilărie. etiopatogenie. dispareunia. ginecologic e Unitate de Conținuturi 1.1.1. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ginecologice. simptomatologie. dispareunie. Ginecologie Analizează semnele şi şi simptomele nursing în ginecologie specifice afecțiunilor . semne funcționale asociate (prurit.1. localizare şi iradiere. menometroragia. investigații. arsuri. cronică). 1. evoluție. 2. usturimi la sfârşitul micțiunii. 1.1. Competenț e C. 1. semestrul I. 5.2. factori provocatori sau paleativi. simptomatologie. cantitatea. circumstanțe de apariție. Tulburări în minus: hipomenoreea.2. Durerea pelvină: intensitate (supraacută. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Nr. etiopatogenie.3. Semne şi simptome prezente în afecțiunile ginecologice. investigații. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). crt. invatamant clinic. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing)la pacientele cu afecțiuni ginecologice.Modulul: 45.4. 2.1.1. amenoreea. Hemoragia: cauze generala şi locale. algii pelviene.

Boala inflamatorie pelvină (BIP): definiție.1. Cervicite d iție. displazii i cervicale: n Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 179 . cervicale) şi f 2. etiopatogenie.1. principii de tratament.3.2. (metrite e investigații. simptomatologie. evoluție.4.

3.6. tratament. 2. C.2. 2. clasificarea stadială. Tumori benigne: fibromul uterin. 2.3. simptomatologie şi investigații. principii de tratament.etiopatogenie. Cancerul de sân.5. cancerul de col şi corp uterin. investigații.5. Prolapsul genital . Definirea termenilor. investigații.2.definiție.3. 2.1. Tumori maligne: leziuni precanceroase. evoluție.2. bilete de ieşire din spital şi buletine de analiză. 2. tumori ovariene benigne. 2. manifestări clinice. etiologie. evoluție şi pronostic. Dispozitivul intrauterin (DIU). Patologia netumorală. Tulburări de statică uterină şi incontinența urinară definiție. principii de tratament.2. simptomatologie. principii de tratament.2.1. 2. evoluție. cancerul de ovar: clasificare. Sterilitatea şi infertilitatea. 2. (nursing) la pedagogic Nivelul: 3 avansat ă observați pacientele e. screening-ul cancerului mamar. Menopauza: definiție. stadializare.2. implicații psihologice. tratamentul. Patologia sânului. Deviații uterine. investigații.2. 2. Incontinența urinară la femeie: cauze. cu cercetare afecțiuni a ginecologic documen e.1. investigații. Metode locale şi de barieră. 1.3. investigații. Identifică Culegere probleme a de de date C. Sterilitatea conjugală.4. semne şi simptome. 2. manifestări. Contracepția hormonală. tratament. tumori secretante. tratament.3. . dependență Elaborează (date şi subiectiv planul de stabileşte e/obiecti îngrijire diagnosticu ve) prin l diverse de îngrijire metode: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță interviu.2. Etiopatogenie. Contracepția şi planificarea familială. Tumori ale aparatului genital. 2. morfopatologie.5. 2. terapia de substituție. tratament. Definiție. telor medicale (foaia de observați e clinică. evoluție şi complicații.

1. Analiza şi sistematizarea datelor semnificative. carnet de sănătate). când?. rețete. 2. subacută. respirației. în ce măsură?. sentiment de utilitate. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 180 . inapetență. confort asigurat. P. comunicare eficientă la nivel motor şi afectiv. lipsa scurgerilor vaginale. sângerare uterină. amețeli.4. Probleme de dependență: durere (supraacută. stress. tensiunii arteriale. performanță. mediu şi lung). R. mobilitate păstrată. circulație inadecvată. 2. realism. 2. 2. Manifestări de dependență: nervozitate. măsurarea temperaturii. cum?.scrisori şi trimiteri medicale. somn şi odihnă suficiente. hipertermie sau hipotermie. vulnerabilitate crescută față de infecții. TA. 2. fatigabilitate. acută. observabilitate (cine?. absența durerii. pulsului. Independența/dependența. proces infecțios. iritabilitate.2. mobilitate limitată. lipsă de cunostințe. eliminări urinare şi intestinale normale. 2. participarea la examenul clinic general şi ginecologic. Obiectivul nursing: specificitate. cronică). implicare.3.5 Diagnostic de îngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependență). Manifestări de independență: stare de conştieță prezentă. ce se poate face?. T0 în limite normale. Surse de dificultate: anxietate. 1. obiective pe termen scurt. ce?. discuții cu membrii echipei de îngrijire şi aparținătorii. alimentație şi hidratare corespunzătoare. rănire. postură inadecvată.

3. pregătirea pentru mici intervenții ginecologice. 2. celioscopia. administrarea tratamentului general şi local. determinarea PHului vaginal. Aplică intervențiile proprii şi delegate. medicamente antihistaminice. 3.81 mm.(nursing). histerometru. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. substanțe de contrast (omnipaque. recipiente pentru produsele recoltate. Examene imagistice: ecografia. 1.1. electrocauter. evitarea spălăturilor. seringi de mărimi diferite. toaleta locală.4. Pregătirea psihică: informare. 1. 2. stabilirea momentului optim.1.3. examenul citotumoral Babeş-Papanicolau.2. ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0. lame. soluții anestezice. celioscop. soluții pentru investigații (acid acetic 3%. Materiale: tampoane. pense pentru biopsie. 3. colposcop. Examene de laborator: examenul secreției cervicovaginale (bacteriologic şi parazitologic. educa ie.1. soluții dezinfectante. colposcopia. dozări hormonale în sânge şi urină. studiul glerei. 2. aparat Schultze. 3. spatula Ayre. obținerea colaborării şi acordului. Instrumente: specul bivalv. asigurarea poziției adecvate. nitrat de argint 5%.2. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii. pense porttampon lungi. câmpuri. albastru de toluidină etc.2. pense pentru col. Investigații. valve vaginale. aparat pentru insuflație. hidratare şi alimentare. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. 2. tomografia . rezonanța magnetică nucleară (RMN). C. prevenirea complicațiilor. ț 2. asigurarea confortului psihic.1. comprese. igienă.1. profilaxia infecțiilor. histerosalpingografia. a stării de conştiență. respectarea pudorii). chiurete.). Pregătirea pacientei. Lugol.1. examenul citohormonal.1. Resurse materiale. Intervenții specifice.2. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. odiston. lamele. Examene endoscopice: histeroscopia. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă 2. supravegherea scurgerilor vaginale. bisturiu. Intervenții proprii (autonome): comunicare. a raportului sexual şi a administrării medicamentelor local. histeropaque. supravegherea eliminărilor. mobilizare. foarfece. manuşi. 3. 1.1. explicații. histeroscop.

galactografia. 3. 3. scop. endometru). scop. notarea în foaia de observație. tehnica efectuării puncției (rolul asistentei). termografia. materiale necesare. vagin. Biopsia: definiție. incidente şi accidente. cervix-col. xerografia. reorganizarea locului de muncă. locul recoltării (vulvă. pregătirea produsului pentru examen. pregătirea pacientei. Alte investigații. mamografia. scop. 3. incidente.2. Intervenții ginecologice. conduită. Histerometria: indicații/contraindicații. Chiuretajul uterin: definiție.2.2. indicații/contraindicații. supravegherea după puncție.4.2. accidente. 3.1.computerizată (TC). Puncția vaginală (culdopunc ia): ț definiție. Curba termică bazală. pregătirea 181 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1.

manifestări de dependență care se mențin sau apărute î perioada îngrijirii.3. Îngrijirea postoperatorie. contraindicații. 3. îndepărtarea pilozității. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. rolul asistentei în timpul tehnicii. supravegherea funcțiilor vitale. incidente. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 3.1. 1. reorganizarea locului de muncă.4. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. 3. 3. accidente. 3.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. Transportul la salon.manifestări de dependență absente sau ameliorate. 3. pregătirea pacientei.2. supravegherea după intervenție.3. Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. 3. combaterea durerii. prevenirea complicațiilor postoperatorii. observarea conținutului extras. 3.3. chistul de ovar torsionat. montarea sondei). Supravegherea faciesului. bilanțul stării de sănătate şi investigații obligatorii.5. 2. Pregătirea generală. satisfacția pacientului. particularitățile grupului de elevi instruiți.4. Obiective stabilite: 1. Pregătirea specială: aseptizarea cavității vaginale (spălare.2.3. 3. reluării tranzitului intestinal. Spălătura vaginală: definiție.4. indicații şi contraindicații. pregătirea câmpului operator.C.4. reluarea alimentației. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. stări abdominale. tehnică.2. Reformularea obiectivelor .2.4. Tamponamentul vaginal: indicații. dotarea cu material didactic. 3. scop. susținerea psihică în intervențiile mutilante. Nerealizate . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.3. lichidului eliminat. mobilizarea. Pregătirea preoperatorie.1. supravegherea pansamentului. Realizate .1. poziția în pat. executarea tehnicii. Pregătirea în urgențe: sarcina ectopică. observarea aspectului. notarea în foaia de observație.3. a diurezei. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna materialelor şi a pacientei.2.3. recoltarea fragmentelor pentru examinare şi trimitere la laborator. 1. necrobioza fibromului uterin. 3. meşare). examenul secreției vaginale. materiale necesare. educarea pacientei în vederea externării. Supravegherea postanestezică. .

creativitatea si capacitatea de a lua decizii. casete video. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. simularea. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. scheme. folii de retroproiector. instrumente şi materiale sanitare. observația. exercițiul. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.dotare materială. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. cd-uri. mulaje. munca independentă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 182 .conversația.

investigația.În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . tema în clasă. problematizarea. planuri de îngrijire. plan de îngrijire. probe practice (demonstrație. . Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. planuri de educa ție. ri. simul ă aplicații pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. test scris. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. coevaluarea în grupul de lucru.elevii au stiluri diferite de învățare .elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. proiectul. studiu de caz. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. proiect de activitate. . momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. plan de îngrijire). Se recomandă următoarele metode: observația. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. demonstrația. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. fişe de lucru. fişe de lucru. . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. descoperirea.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. fişe de lucru. compararea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 183 .

2. travaliu precipitat şi naştere la domiciliu sau în ambulanță. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Unitate Competenț de e crt. 3. Supraveghează travaliul normal. competență Descrie 46. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 5. Participă la identificarea şi supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. înzăpezire. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. inundații.semne şi simptome de sarcină. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ C. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii.1. invatamant clinic. În modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competență tehnică specializată OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. eclampsie). Pregătirea moaşelor prin programe speciale reduce parțial competențele asistentului medical generalist în domeniul îngrijirii gravidei. C. naşterea normală şi nou-născutul în cazuri de urgență 4. Analizează Nr.2. Obstetrică aparatul şi genital nursing in feminin şi obstetrica bazinul obstetrical. lăuzei şi nounăscutului. Supraveghează perioada de lăuzire si revenirea femeii în familie. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore. . mai ales în maternitate. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical.Modulul 46: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC Ă Modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ face parte din pregătirea specifică din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. Modulul cuprins în curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar având în vedere domeniul vast în care acesta poate s lucreze fiind pus în situa ă ția de a îndeplini unele din atribuțiile moaşei în situații limită (izolare geografică. sângerare.

Bazinul moale .Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2. F u nctiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului. repere obstetricale (creasta iliaca. vaginul.1. 1.Modificarile organismului in timpul sarcinii. rol. promontoriu. linia arcuata).Organele genitale: inerne: ovarul.2.1. nidatia. tuberozitatea ischiatica.2. 3. Bazinul osos: alcatuire. stramtorile bazinului. 2.1 Organele genitale externe: vulva 1. 3. loc d e f e c u n d a t i e . 1. spina iliaca antero-superioara. nastrea naturala 2.descriere.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2.1. 2. organ de copulatie si de trecere a fatului. iminenta ilio-pectinee.Glanda mamara .Noțiuni de anatomie a aparatului genital 1. loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii. 3 .2. migratia.planseul pelviperineal. trompa. Functiile vaginului. uterul.Conținuturi 1. simfiza pubiana si arcul pubian.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou.5. diametrele. 3. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 184 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Bazinul obstetrical. Fecundatia. 2 .4. articulatia sacroiliaca.

manifes tari neurops ihice.Modifi cari locale 2. naşterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta 1.3.2. 2. semne urinare.T rime strul III uter marit de volu m. Supraveghe ază travaliul normal. crestere a in volum a uterului.3. 2. Sarcina normala semne si simptome 2. modifica ri de consiste nta.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă modificările organismul ui in timpul sarcinii.Trim estrul I: amenor eea. modifica ri de forma si volum ale uterului. miscari fetale. semne digestiv e. tulburari neurovegetati ve diminua te. crestere a excitabilit atii si contractili tatii. bataile cordului fetal. Trimestr ul II amenor ee.2. semne si simptome de sarcina C.1. .

Adaptarea la rolul de mama. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu . deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii.2. modificarea caracteristicilor contractiilor. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3. 4.1. ecografia. controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi.Schema repetării testelor de laborator.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu grețurile şi vărsăturile.f.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia.1. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase.c.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice. manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina.3.Educatia gravidei. aspectul lichidului amniotic. hemoroizi si varice. nasterea. ingrijirea copilului. 3. 2. parti mici fetale palpabile.Investigatii paraclinice in sarcina.2. Medicamentele si sarcina. 1. igiena vestimentara si corporala.2.zisa pentru nastere 2.2. stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4.1.1. teste de laborator initiale. respectarea asepsiei si antisepsiei.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei . 4. pulsului.1.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler. 2.Igiena sarcinii. constipatia.4.Pregatirea gravidei ptr.miscari fetale active. 3.4. alimentatia. 3. Perioadele si timpii nasterii 3. semne de suferinta fetala. temperaturii. pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). Consultatiile prenatale din trimestrul II.4. III 3. 3. sangerarea gingiilor.1. starea membranelor si colului.4. examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc. supavegerea b. 2. observarea comportamentului.4. 2.1. sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale. arsura epigastrica. 3.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. deschidera colului.3.3. nastere 1.Supravegherea prenatala 3. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza. igiena muncii. activitatea. 3. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 185 . examenul general pe aparate. Conduita in perioada de dilatatie. bataile cordului fetal. asigurarea materialelor pentru primirea copilului. eliminarea dopului gelatinos.

Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere.îngrijiri în primele ore şi primele ore şi primele zile după externare: alimentația şi igiena. 2. Primele îngrijiri acordate nou-născutului in sala de naştere: dezobstrucția. C. supraveg herea functiilor vitale. . profilapsia oftalmiei. Suprave gherea manifest arilor lauziei: scurgere a lohiilor. Supraveghe ază perioada de lauzie si revenirea in familie.definitie. cântărire şi măsurare. stabilirea scorului APGAR.îngrijiri în apnee tranzitorie. asfixia albastră. traumatisme obstetricale. tardiva.C. ligaturarea şi secționarea cordonului. identifica rea eventual elor problem e. secretia lactata culegere a datelor. identificarea malformațiilor.Lauzia fiziologica . 1. refacere a fiziologic a si anatomic aa organism ului matern).4.5. intocmir ea planului de ingrijire. plaga ombilicală. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță propriupedagogic Nivelul: 3 avansat ă zisa.Educar ea lauzei . perioada a IV-a.4. Perioadel e lauziei (imediata . pensarea. albă. Participă la identificare a şi supraveghe rea gravidelor cu risc obstetrical 3. 3. 4. involutia uterina. .

prevenirea complicatiilor post . Patologia anexelor fetale. sarcina extrauterina. 1.1. varsaturile incoercibile. 1. 1. igiena sanilor si a alaptarii. bolile endocrine.Preeclampsia si eclampsia.11.4.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI. 1.2.1.2.3.Anomalii de numar. 1. placenta praevia.noțiuni sumare. 1. abruptio placentae ruptura uterină.1. 4.9.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB. masuri contraceptive.2.Sarcina prelungita -suferinta fetala. antecedente obstetricale si ginecologice. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 186 .8. 1. 1.3. multiparitatea.pentru autoingrijire:igiena corporala si locala. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile.6. 1.2.Anomalii de durata a gestatiei. Distocii de dinamica si dilatație .4. 1.Interventiile chirurgicale si sarcina. adaptarea bunicilor. tabagism. cauze. 1.partum.5.5.5.Nasterea prematura: definitie.Influenta sarcinii asupra bolii şi a bolii asupra sarcinii. consum de droguri). Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani.1. 1. primele ingrijiri acordate nounascutului prematur.Hemoragii din prima jumatate: avortul. diabetul. 1. parinti cu deficiente senzoriale si motorii. bolile respiratorii. mola hidatiforma.7. 1. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere. Plan de educatie. adaptarea copiilor existenti. 1. 1.Suferinta fetala.Hemoragiile din sarcina.4.3. bolile hematologice.Disgravidia precoce: ptialismul. bolile infectioase. reluarea activitatii fizice si sexuale. distocii osoase. sifilisul si gonoreea. 1.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina).10. Sarcina patologica 1. bolile renale. alimentatia lauzei.Boli proprii sarcinii. moartea fătului in uter. inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice. intoxicatii cronice (alcoolism.

demonstra ția. sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. conversația. HTA.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Planul de ingrijire pentru: 3.Placenta praevia. 3.1. 3. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. plan de îngrijire. ceea ce presupune cunoştințe şi abilități în domeniu. 3. dispnee. Se recomand ă urm toarele metode: observa ția.6. Cadrul didactic trebuie s ă structureze con ținuturile astfel încât s -i ă permit ă elevului s ă -şi însuşeasc ă baza de cunoştin țe care s ă-l ajute la dobândirea competen țelor stabilite având în vedere num ă relativ mic de ore rul teoretice şi preg ătire practic ă. 3. particularitățile grupului de elevi instruiți.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie).Ruptura prematura a membranelor. . analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative.4. alterarea echilibrului hidroelectrolitic. Instruirea se va realiza în s lile de demonstra ție şi în unit ăți sanitare cu o ă buna dotare material ă Instruirea . Probleme de ingrijire: hipersalivatie. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. proiect de activitate. Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. compararea. 3.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.Prolabare de cordon. edeme. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. dotarea cu material didactic.Hemoragiile postpartum. risc de sangerare. risc inalt de pierdere a starii de constienta.8. simulări. fişe de lucru. aplicații pe caz concret.Nasterea prematura. problematizarea. .3. varsaturi incoercibile. Asistentul medical generalist lucreaz ăal ă turi de medicul de familie care are responsabilit ăți deosebite în supravegherea standard şi special ă gravidei în perioada a prenatal ă şi postpartum (de lăuzie) la domiciliu precum şi a nou-născutului.elevii au stiluri diferite de învățare.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara). plan de educație. rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile). ă descoperirea. munca . 3. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. 3. 3.2. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. risc de anemie. albuminurie. .5.7.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.

În cadrul pregătiri practice din spital. observația. exercițiul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 187 . creativitatea si capacitatea de a lua decizii. cd-uri. să ia decizii corecte. să-şi manifeste spiritul critic şi creativ. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. scheme. mulaje. folii de retroproiector. formatorul va alege cazuri tipice care să-i permită elevului să analizeze. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.independentă. simularea. casete video. instrumente si materiale sanitare.

a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). coevaluarea în grupul de lucru. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. studiu de caz. proiectul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. investigația. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. fişe de lucru. tema în clasă. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. test scris. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. joc de rol). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. plan de îngrijire. . insistânduse asupra situațiilor în care asistentul medical generalist este pus în situația să hotărască şi să acționeze singur. probe practice (demonstrație.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 188 .

invatamant clinic. Unitatea de Competente crt. competenta 47. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III. 5. 3. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. In modulul PUERICULTURA. Aplica interventiile proprii si delegate. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi.1. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC  Nota introductiva Modulul PUERICULTURA. C.Modulul 47: PUERICULTURA. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA. Puericultura. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. 2.2. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului semnele si simptomele afectiunilor copilului Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. pentru calificarea asistent medical generalist. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC. 4. Analizeaza . 6.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA.

scaderea fiziologica in greutate.Continuturi 1. tuse.1. paloare persistenta.etapele dezvoltarii psihomotorii 3. disfagie. ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice. alimentatia mixta. imunitate activa. apnee. expectoratie. semn Chwostec. genuvalgum/varum. scolioza. Dezvoltarea psihomotorie . cifoza. Semne si simptome: dispnee. persistenta pliului cutanat. craniotabes. eritem fesier febra tranzitorie) 1. atonie musculara. Alimentatia ( alimentatia naturala. calendarul imunizarilor) 3.1. hipotonie musculara. Calendarul imunizarilor (imunitate. imunitate pasiva. uscaciunea tegumentelor. Principalele etape de crestere si dezvoltare. edeme de foame.2. determinarea scorului Apgar reflexe arhaice. cresterea staturala. criza genitala a nounascutu. eritem fesier.1. dentitia de lapte si definitiva) 2. alimaenatatia artificiala. matanii costale. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare.2. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. tiraj. diversificarea alimentatiei sugarului) 2. Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1.3. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical. wheezing 189 . Programul de imunizari si profilaxie 3.2. cianoza. cantarire. cresterea ponderala. 2. masurare) 1. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii.

Afectiuni ale SNC: convulsii. apetit exagerat.polipnee. astm bronsic.1. hemoragia cerebromeningeala 2. diabet zaharat C. Afectiuni ale sangelui: anemii. hepatite 2. suflu sistolic. tenesme vezicale.3. hemofilie. varsaturi.4. convulsii tonicoclonice.. diaree.R.6. etiopatogenie. junghi toracic. pleurezie ortopnee.D. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism. glomerulonefrita 2. malabsorbtie. 2. gingivoragii etc. stenoza valvulara. gastroenterita acuta. Afectiuni digestive si glandele anexe: B.2. principii de tratament) 2. dureri abdominale. tahicardie. disurie. contuzie. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar.9. avitaminoze 2. paralizia flasca.A. purpura epistaxis. epilepsie. jugulare turgescente. hipo/hipercorticism. simptomatologie. embolia.. hidronefroza. insuficienta cardiaca.8.4. hematurie. investigatii. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale. handicap motor si psihic 2. sindroame hemoragice. deshidratare. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica. echimoza. convulsii tonice. Afectiunile copilului ( definitie. petesii. polakiurie. oligurie. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi C. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing) . enurezis. hepetomegalie. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica. parazitoze intestinale.A.7. anorexie. talasemie. ascita. anemii 2. I. hiper/hipotensiune. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia. pericardita.3. leucemii. colaps vascular 2. disartrie. amigdalite 2.5. sindromul dureros abdominal. melena.

diaree. realism. comunicare ineficienta la nivel intelectual.1. alterarea tegumentelor si mucoaselor.specificitate.3. igiena. cercetare documente medicale. alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ. Criterii . comunicare ineficienta la nivel afectiv. observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale. alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. sociologica. manifestari de dependenta 2. implicare. profilaxie. deficit de cunostinte. interviu apartinatori/copil. manifestari de independenta 2. surse de dificultate: fizica. Interventii proprii: comunicare. mobilizare. deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. supravegherea functiilor vegetative. vulnerabilitate. Modalitati de culegere de date: observatia clinica. dezinteres fata de masurile de igiena. performanta. prevenirea complicatiilor 3. Interventii: 3. hidratare. discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2.1. alimentatie exagerata cantitativ/calitativ. alimentare. psihologica. lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. risc de accidente. educatie 190 .2. profilaxia infectiilor. a starii de constienta. obstructia cailor respiratori.

Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic. cantar de sugari. administrarea tratamentului general si local 1.copil/apartinatori 3.1. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC” poate fi parcurs in mod independent. paracenteza. toracocenteza. punctie rahidiana. solutii antiseptice. ace de punctie.5. camp operator 3. solutii de spalaturi. medicamente. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2. probe functionale respiratorii.1. Materiale . trusa perfuzie. ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1.comprese.2. seringa Guyon. aspirarea secretiilor orofaringiene instalatii. aerosoli. asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2.manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2. eprubete (vacutainere) trocare. recoltarea sputei/urinei/materii fecale.D. igiena. atela pentru imobilizat bratul. realizate. substante de contrast 2. Pregatirea fizica: pozitii adecvate. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. tampoane. Pregatirea psihica: informare. Instrumente: apasator de limba.6. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. sursa delegate oxigen. ace punctie. sonda Nelaton. branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii. . nerealizate.2.1.P. seringi.2. pregatirea pentru investigatii si analize. pediometru. Aplica interventii proprii si 1.manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. explicatii. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului  Sugestii metodologice Modulul „PUERICULTURA. incubatoare cort de oxigen etc 1. masti de oxigen adecvate.. sonda de aspiratie. recoltari secretii buco-nazofaringiene. solutii perfuzabile. Resurse materiale: C. Evalueaza rezultatele ingrijirilor 1. Obiective stabilite: C. anestezice.2.2.1. drenaj postural. IDR la P. aspirator de secretii.

elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.elevii au stiluri diferite de invatare . deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC”. dotarea cu material didactic.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 191 . In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „PUERICULTURA.

comun de performanta. folii de retroproiector. Cadrele didactice. exercitiul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. demonstratia. casete video. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. . fisa de lucru. momentul si persoana care face evaluarea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fise de lucru. scheme. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.plan de ingrijire). Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. C. studiul de caz. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. manechin. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. lucrul in grup. discutiile. instrumentar si materiale sanitare diverse. Indiferent de locul. SPP-ul stabileste un nivel national. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. compararea. studiu de caz . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. simularea. fise de lucru. conversatia.uri. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.D . simulari. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. munca independenta. problematizarea. descoperirea. planuri de ingrijire. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). pentru verificarea atingerii competentelor. test scris. probe practice (demonstratie. proiectul plan de ingrijire.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 192 .

Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore.MODULUL 48: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ți corespunz ătoare modulului: 1. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. În modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE se re g ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 2. crt. Unitatea de competență şi stabileşte Competenț diagnosticele e C1 Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 48. Identifică probleme de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. Neurologie şi nursing în neurologie C2 Identifică problemele de dependență . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Unitatea de competență: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Nr. 3.

O. ( 2. escare. afonie. r incontinență de urină şi p materii fecale. vi dezorientare în timp şi spațiu.5. carnet de sănătate. p Conținuturi tematice olinevrite. tremurături.1. gi hemipelgie. a tulburări de mers. Patologia spinală 2. examen fizic (inspecții. t mobilitate ol activă şi forță musculară.11. Principalele afecțiuni neurologice: ri 2.10. obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu întrebări inchise deschise).7.4. e modificări ri R.Culegerea de date (date subiecte. Cefaleea. 1. paralizii. Semnele şi simptomele 3. Procese expansive cerebreale 2. bilete de ieşire din spital. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. Sindrom de neuron motor central ci şi periferic. Neuroinfecții 1. scrisori medicale. e convulsii.6.T. atrofie r musculară. nevralgia sciatică. nevralgiile 2. paralizii periferice izolate) 2. cefalee. lo pierderea memoriei. dizartrie. vertij. Patologia vasculară cerebrală 2. manifestări.8. o pareze.2. trimiteri. n ataxie. paraplegie. ascultare). fe 2. Boala Parkinson 2.9. Analizarea şi organizarea datelor: informații 193 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Patologia musculară (miastenia. Come 2.poliomiozitel e) 2. Epilepsia (definiție. principii de tratament) 2. prezente în neurologie: P -atitudini particulare. a tetraplegie hipertonie. rețete) discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii.

postură in adecvată. risc de accidente. 2.2. TO) în limite normale. 3. Resurse materiale: 1. poziționarea pacientului pregătirea materialului şi locului de puncție) . igienă.1. de mediu social (izolare. 1. somnolență. intelectual. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. termometru. realism.2.Pregătirea psihică: informare. 2. 2. mediu scurt. explicații. C3 Elaborează planul de îngrijire (nursing) C4 Aplică intervențiile proprii şi delegate semnificative. Imobilitate. ce. escară de decubit. hidratare. trocare.2. comunicarea coerentă eficientă. mobilitate bună orientare în timp şi spațiu prezentă. alimentare. Surse de dificultate de mediu fizic. tegumente palide reci. Independența/Dependența: 2. analgezice. solicitare intelectuală. Puncția rahidiană (pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. îngrijire administrarea tratamentului local şi general. Pregătirea pacientului: 2. igiena. soluție oftalmică. uleiuri. Pregătirea fizică: asigurarea confortului optim. ce se poate face. muşama şi aleză. 2. educație 2. poziția adecvată. soluții perfuzabile. observabilitate (cine. scutece unifolosibile. Dezorientare în timp şi spațiu. pregătirea pentru puncție rahidiană. 1. perfuzor. Intervenții propii (autonome) comunicare. 2. circulația periferică deficitară. oftalmoscop. Instrumente: ciocan de reflex. funcțiile vitale (R. săracă) lipsa cunoaşterii 2. seringi. P. de mediu psihologic (stres.3. prevenirea complicațiilor 2. tensiometru. 2. ace. implicare. diminuarea sau absența mişcării. cum în ce măsură. somn şi odihnă corespunzătoare. comunicare ineficientă la nivel senzorial.1. obnubilare. a stării de conştiență.4. Intervenții specifice: 3. substanțe dezinfectante. performanță. irigator. oxigen.de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. pense. asigurarea confortului psihic 2.1. mască de oxigen.1. epubete. seringi. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) 1. când?) obiective pe termen lung. TA.2.2. Materiale: garou. Obiectivul nursing: specifitate. sonde vezical. oftalmodinamometru. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi reflective. transport.1. Manifestări de independență: pacientul conştient. mobilizare. sonde de aspirație.

2. urmărirea şi notarea eliminărilor (vărsăturilor . Prevenirea atrofiei musculare.8. intubație orotraheală 3. Prevenirea escarelor 3.4. diureză) 3. Îngrijirea cavității bucale şi prevenirea uscării corneei la comatoşi 3.6. aspirarea secreților) 3. Intervenții de urgență : oxigenoterapie. Intervenții în crize de epilepsie ( poziționarea orizontală.3. pregătirea pacientului pentru fund de ochi şi TACR 3.5.3.7. a stomatitei. a anchilozei cauzate de imobilizarea 194 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . introducerea între arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc. a constipației. imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) şi după criză verificarea permeabilității căilor respiratorii.

urină. trusă pentru puncție lombară).4. pregătirea locală (pilozitate) recoltari de laborator. 3. conversația. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. obținerea acordului scris cerut de neurochirurg.prelungită 3. Pregătirea preoperatărie : Tumori craniene Pregătirea generală bilanțul clinic general funcțiile vitale şi vegetative. 3. transportul şi poziția în pat. 1. sprijin psihologic pentru pacient şi familie. Prevenirea complicațiilor postoperatorii retenție urinară 3. munca .1. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță .2. Pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoză. dotarea cu material didactic.10. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.5. 3. Obiective stabilite: C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. Examenul radiologic ( radiografic simplă ) şi tomografia computerizată 3. Se pot utiliza ca metode de învățare : expunerea.9. Reântoarcerea în salon.10. pierderi lichidiene ( sânge.10. vărsături).10.12. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.manifestare de dependență absente sau analizate. igienă. combaterea durerii. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. 3.11. anxiet ții. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului.Realizate. în ziua operației). deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. 3.1. trusă pentru traheostomie. transfuzii 3. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Pregătirea în urgențe 3.2. Pregătirea pentru intervenție ( în ziua precedentă.10. Îngrijirea postoperatorie 3. Nerealizate: manifestare de dependență care se mențin.10.7. volumul şi nivelul de cunoştin țe.9 Administrare de oxigen. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE. ă 3. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. 3.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general. Asigurarea confortului.8.10. parametrii fisiologici. 2.10.10.3. Se verifică posibile hipotensiune posturală 1. satisfacția pacientului. sulfat de magneziu) 3.10. Pregătirea materialelor pentru îngrijirea postanastezică ( sondă de aspirație.

brancardă. casate video. CD . dezbaterea.independentă. exercițiul. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. folii de retroproiector. comprese etc. observația. simularea.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 195 . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.uri. instrumentar şi materiale sanitare diverse (atele. manechin. scheme. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. feşi. studiul de caz. etc.

4. Unitatea de Competente competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 1. invatamant clinic. pentru calificarea: asistent medical generalist. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.1. 49. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice. crt. Modulul are alocate 120 de ore. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice.MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Not ă introductiv ă Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregătirea specifică din anul III. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 49. Analizează semnele şi simptomel e specifice bolilor psihice . din care 84 de ore. 49.2. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regăsesc abilită ți din unitatea de competență tehnică specializată PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE.5. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 49. 49. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . 49. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr.

caracteristici. paratimiile.3. sugestibilitatea. manifestări psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale. etiopatogenie. caracteristici. Principalele afec țiuni psihice: 2. stereotipia.5. impulsiunile. disprosexiile. bizareria. memoria.4. epilepsii).4. inhibiția psiho-motorie. 2. abulia. clasificare. tulburările instinctelor (alimentar.3. caracteristici. akatisia. 196 . catatonia. cenestopatia. Tulburări ale proceselor cognitive (percepția. psihomotorie. Tulburări ale conştiinței (cantitative si calitative): definiție. gândirea. endocrine). 1. hiperbulia. halucinațiile. clasificare. Nevrozele: definiție. de apărare. dismneziile. catalepsia. Tulburări ale conduitei motorii: manierismul. hipoestezia. toxicomaniile): definiție. principii de tratament si de recuperare. dislaliile etc. Psihopatiile: definiție. 1. tumori cerebrale. 2. agitația maniacală. disfaziile. Tulburări ale personalității: tipuri de personalități dezarmonice.2. agitația. Psihozele toxice (alcoolismul. dislogiile. sexual). atenția. Tulburări ale afectivității si voinței: distimiile. principii de tratament. fobiile. Patologia psihiatrică secundară altor boli: manifestări psihice din perioada purperală.2. 2.1.1. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. simptomatologie. clasificare. 2.Continuturi 1. Semne şi simptome prezente in bolile psihice: 1. investigații. 1. manifestări psihice in boli generale (infecțioase. vorbirea): hiperestezia.

Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. clasificare. psihoza maniaco-depresivă. simptomatologie. simptomatologie. 2. principii de tratament. definiție. investigații. Aplică intervențiile proprii şi delegate . Dementele: definiție. principii de tratament. etiopatogenie. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 3. principii de tratament. Oligofreniile. C 2. clasificare. schizofrenia. clasificare. 2. Psihozele endogene: paranoia. investigații.5.simptomatologie. 2. definiție.6. simptomatologie.7.

percuție. palpare. Manifestări de independență: pacient vegetative. Preg ă tirea pacientului: sentimente de 4. educație. 3. performan ță. stereotipii. fără idei halucinatorii. fără idei alimentare.3. materiale pentru halucinații. bilete de intrafamiliale. 197 stare crepusculară. fără durere. interviul formal sau informal. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2. Instrumente: seringi.2. investigații si analize. Obiectivul nursing: specificitate.corifabulație.perturbarea imaginii de sine. negativism neuroleptice incisive si alimentar.2. sau igiena. autoîngrijească. tentativă de suicid. prevenirea autoagresivității si păstrata. 2. catatonie. echipei medicale si cu aparținătorii. soluții perfuzabile. Surse de dificultate: de ordin fizic 2. hipnotice. protecție si autoprotecție.2. discuții cu membrii mijloacelor de a face fata împrejurărilor nefavorabile ale vieții. Materiale: trusă de perfuzat. explicații. obiective pe termen scurt.2. inadaptare socială. implicare. cu somn odihnitor. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor 2. carnet de sănătate.1. contenția mecanică. procesului gândirii. perturbarea somnului. bilete de ieşire din spital. comprese.2. heteroagresivitate. obiective) prin diverse metode: de ordin psihologic (traume psihice. Intervenții proprii (autonome): comunicare. realism. alterarea centrilor nervoşi).1. rețete etc. sa tentative de auto-. Analizarea si organizarea datelor: informații poate face? cum? in ce condiții? când? . tentative de suicid. neglijență. bizarerii vestimentare. feşi de tifon. stres. scrisori medicale. comunicare verbală alterată. Pregătirea psihică: informare. cu semne vitale in limite heteroagresivității. Manifestări de dependență: lipsa de igienă. evenimente amenințătoare). insomnie. ergoterapia. necomplianță. psihoterapie.4. obținerea inferioritate sau megalomanie.). Independență/Dependență vitale si 2. sedative).1.2.2. agitație psihomotorie. 3. izolare socială. examen psihic).1. delirante. de ordin social cercetarea documentelor medicale (F. mediu si lung). administrarea tratamentului general si local. 3.1. criză de violentă. mobilizare. medicamente (tranchilizante. 4. 4. sonde digestive. tensiometre. potențial crescut pentru 4. tumori. principii de tratament. (conflicte clinică. violență. stetoscop. profilaxia infecțiilor si a normale. observabilitate (cine? ce? ce se auscultație. igienei. anxietate.3. examen fizic (inspecție. profesionale) lipsa cunoaşterii trimitere. Culegere de date (subiective si (traumatisme.2. Intervenții delegate: pregătirea pentru autoîngrijire. cu mobilitate comportamentului. alimentației.1. profilaxie. idei contenție etc.2. semnificative. cooperant.1. capabil să se complicațiilor. Probleme de dependență: deficit de 3. liniştit. Resurse materiale: alterarea 4.1.O. observația.

3.1.1. ergoterapia. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Realizate .2 Nerealizate . stabilirea de noi termene: adaptate la capacitățile psihice si fizice ale pacientului. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. rezolvarea de sarcini.depărtare. întreb ări structurate. 5.manifestări de dependență îngrijirilor absente sau ameliorate.3. pacient compliant. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ța şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. continuitatea in îngrijire. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. scoaterea din sevraj. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe.1. Elevii vor fi puşi in situa ții de înv ățare in grup sau individual.3. se recomandă studii de caz.complianței.2. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă planşe. studiu de caz.Administrarea neurolepticelor: clasificare. comunicarea. igienă. asepsie si antisepsie. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei. : scheme. Psihoterapia. apropiere . poziție adecvată. efecte secundare. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență.3. casete video („Zbor deasupra unui cuib de cuci”. 5. gestionarea cazului. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. asigurarea unui mediu securizant fără excitanți psihici. Evaluează 5.3. 4.manifestări de dependență care aplicate se mențin. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: rezultatele 5. 5. C 5. dezbateri.2. obiective.4.1. decizional. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. indicații. Intervenții specifice: 4. „Drumul spre lumin ”). jocuri de rol. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in Sugestii metodologice evoluția pacientului.1. 4. Se evaluează numai competențele din acest modul. Reformularea obiectivelor. Intervenții de urgență: imobilizarea/contenția mecanică. ca demers logic. probe scrise de tip itemi. dotarea cu material didactic. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). numărul de reevaluări si distribuția acestora . mod de realizare. instrumentar si ă materiale sanitare adecvate. alimentația enterală. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice.2.3. indicații. manechin. psihanaliza:definiție. exerciții practice.2. dezintoxicarea. 4. Acțiuni de susținere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite. 4. pacient necompliant. sedarea. 4. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului.

pe parcursul anului şcolar. să aibă experiențe concrete legate de îngrijirea acestora. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in secții de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii pacienților cu boli psihice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 198 . In stagiul clinic. elevul trebuie să-şi formeze capacită țile de observare reflectivă. de comunicare si relaționare cu pacienții cu afecțiuni psihice.

2. 4.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave C. Aplica interventiile proprii si delegate 6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE .3.Analizeaza principalele tipuri de anestezie diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave. 1. Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2. de crt.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte Modulul 50: ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE . In modulul ANESTEZIE .  Lista competentelor specifice unității de competență corespunzatoare modulului: 1.din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist. Identifica problemele de dependenta si stabileste . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. Unitate Competențe C. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5. invatamant clinic. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC competență 50.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Nr.  Not ă introductiv ă Modulul ANESTEZIE . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Anestezie terapie intensiva si nursing specific C.

Analiza si sinteza datelor 2. starea de constienta. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. degeraturi.Tipuri de anestezie: 1. profunzime a comei. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee. materiale necesare.2.3. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. oligoanurie.2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. insuficienta respiratorie acuta. supravegherea pacientului 2. absenta pulsului. tahicardie. explicatii.4. comele. observatie clinica. eliminare 199 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . asigurarea conortului psihic 2. bradicardie. Surse de dificultate 3. Pregatirea fizica: preanestezia. cercetare documente medicale. Pregatirea psihica: informare. socul. Anestezia locala Definitie. Anestezia generala 1. arsuri. 2. intinderea si profunzime a arsurii. insuficienta renala acuta. 2.3. hipertensiu ne.1. pozitie adecvata 1. Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice.1. hipotensiune. 1.Conținuturi 1. Semne clinice: dispneee. Culegere de date: interviu. etc. intoxicatii. Manifestari de dependenta 2. Manifestari de independenta 2. Anestezia peridurala 1. stopul cardiorespirator.1. tulburarile de ritm si de conducere. apnee. Rahianestezia 1. circulatie inadecvata.2. fibrilatie.

comunicare ineficace la nivel afectiv. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. implicare. camp operator 3. aparatura pentru respiratie asistata. Interventii: 3. 3.2. alimentare insuficienta cantitativ si calitativ.2. C. profilaxia infectiilor.inadecvata prin deficit.1. supravegherea functiilor vegetative.1. 1. traheotomie. pansamente. oxigenoterapia. asigurarea confortului psihic. Obiective stabilite: 1. supravegherea functiilor vitale monitorizare.2. comprese sterile. observabilitate 2.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. substante antiseptice etc. 2. supravegherea starii de constienta. mentinerea functiilor vitale. 2. transfuzii. mobilizare.4. 2.6. igiea. Materiale: pat special. hidratare. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului . vulnerabilitate in fata pericolelor. aparatura pentru oxigenoterapie. Pregatirea fizica: pozitie adecvata.1. Pregatirea psihica: informare. Interventii proprii: comunicare. aspirarea secretiilor oro . afectare fizica si/sau psihica.faringiene. Aplica interventiile proprii delegate si C. explicatii. educatie 3. igiena. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. truse de instrumente sterile. Resurse materiale 1. alimentare. realism.2. manusi sterile. profilaxie. prevenirea complicatiilor.Instrumente: tensiometru. resuscitarea cardiorespiratorie.2. seringi si ace sterile.1. pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii. comunicare ineficace la nivel senzorio-motor. Restructurarea planului de ingrijire : 2. anxietate. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. truse de perfuzie si transfuzie. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. performanta. etc.Prioritati de ingrijire. administrarea tratamentului general si local. perfuzii. aparatura pentru monitorizare. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. tavita renala. mobilizare etc.Criterii obiective: specificate. 1. imobilitate. platou steril. 1.5. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C.

deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 200 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . volumul si nivelul de cunostinte.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.

care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Cadrele didactice. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. brancarda. manechin. descoperirea. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. casete video. . la procesul de invatare.plan de ingrijire). momentul si persoana care face evaluarea. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. discutiile si lucrul in grup.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. munca independenta. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. dezbaterea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. fisa de lucru. scheme. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). comprese etc. Indiferent de locul. planuri de ingrijire. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . existente. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. demonstratia. pentru verificarea atingerii competentelor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.elevii au stiluri dierite de invatare. observatia. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. . fesi. . test scris. problematizarea. . simularea. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.elevi instruiti. simulari. conversatia. studiu de caz . dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. CD-uri. In elaborarea strategiei didactice. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. studiul de caz. fise de lucru. proiectul. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. folii de retroproiector. planul de ingrijire. exercitiul. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. probe practice (demonstratie. compararea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 201 .

redoarea cefei. confuzia.CHIRURGICALE face parte din preg ătirea specific ă din anul III.3. spută. 1. turgescență venoasă. dispnee. osteotendinoase. 5. Modificări tegumentare de culoare (paliditate. stupoarea. circulație venoasă colaterală superficială.MODULUL 51: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO CHIRURGICALE Not ă introductiv ă Modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . 2.1. Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului 2. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor . criza epileptică. urticarie. temperatură. hipertensiune arterială. edemul căilor respiratorii. În modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . Modificări ale funcțiilor vitale: respiratorii: obstrucția căilor respiratorii. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor 3. Conduita în urgențe medico C. hemoragii cutanate. pliul cutanat. pierderea conştienței (sincopa. Aplică măsurile de urgență. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. LCR.2 Semne generale :puls. cianoza. roşeață. tuse.2. hemoptizie cardio vasculare: tulburări de ritm cardiac. obnubilarea. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. forțată (ortopneea. colaps cardio vascular. pupile 1. competență e 51. globii oculari. pentru calificarea: asistent medical generalist. pupilare) redoarea cefei. Evaluează elementele de gravitate 4. alte poziții forțate). edemul. digestive: C. invatamant clinic. tulburări circulatorii . tensiune arterială Atitudini şi posturi: pasivă. Produse patologice: sânge. ascita. amplitudine mişcări. Unitatea de Competenț crt.1. hipotensiune arterială. Monitorizează evoluția pacientului Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO .CHIRURGICALE Nr.1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Starea perceptivității: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi Starea reactivității: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate. Identifică chirurgicale modificările de comportam ent şi aspect general ale pacientului Conținuturi tematice 1. icterul) erupții cutanate. coma). halena.CHIRURGICALE se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. Modificări de comportament: Starea de conştiență: torpoarea.

hematemeza. globus vezical 2. hipertermie. convulsii. de conştiență. hipotermie. echilibru static şi dinamic. durerea. Ne uro log ice : tulburări de comportament.vărsături. sughiț. reflexe. deglutiția. frison. mişcări involuntare Renale:anuria. melena Altele: febră. Stop cardio respirator: 202 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. cefalee. motilitate.

edem pulmonar acut. medicamente. permanentă sau intermitentă). şoc anafilactic. insuficiența respiratorie(acută sau cronică. politraumatisme craniene. spânzurarea. tensiunea. cardiopatii congenitale. Afecțiuni: insuficiența respiratorie acută. submersia. pesticide. valvulopatii. abdominale. sindromul de strivire. cardiomiopatii. intoxicații medicamentoase. şoc hipovolemic. boli cardiace primare şi secundare (primare: boala cardiacă ischemică. corpi străini. hipotermia. droguri Comele: neurologice . alimente Intoxicații: alcooli toxici. hipotermia. de coloană vertebrală. edem al mucoasei căilor aeriene. intoxicații cu monoxid de carbon.metabolice.obstruc ția căilor respiratorii superioare(sânge. epiglotite. substanțe caustice. disritmii severe. chimice. trauma cardiacă non penetrantă).4. disecție de aortă. monoxid de carbon. muşcături de şarpe veninos. maxilofaciale şi orl. infarct miocardic. substanțe de contrast. secreții bronşice. tulburări ale SNC. toracice. vărsătură. oculare. tensiunea. şoc cardiogen. stopul cardio respirator din sarcină C. angină pectorală. şoc hemoragic. radiații Electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. coma tireotoxică. rezistența. pneumotorax. sindromul de explozie. coma hiperosmolară. hemoptizia gravă. diabet zaharat. ale membrelor. criza astmatică. din intoxicații exogene. 2. preeclampsia şi eclampsia. laringospasm. de insecte arsuri. dislipidemii. sindrom QT prelungit. ciuperci. traumatisme. urgențe metabolice hipoglicemie. Evaluează elementele de gravitate C. electrice. criză hipertensivă.3.3. Arsuri grave: termice. tumefacții la nivelul faringelui. cu alcool etilic. medicamente. Aplică măsurile de urgență . bronhospasm. embolie pulmonară. endocrine. electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. Anafilaxia: înțepături de insecte. aspirația sucului gastric). şoc septic. coma mixedematoasă. secundare: hipertensiune arterială.

digestive. respiratorii circulatorii. sulfat de magneziu. terenul. administrare medicație. ventilație. renale.3. cardiace. central. sonde traheale. Suport vital de bază (degajarea victimei. stopul cardiac. şocul. abord venos periferic. colapsul. clorură de calciu. balon Ambu. starea de conştiență. insuficiența respiratorie acută. vasopresină etc) 2. electroliți. bicarbonat de sodiu. canule nazofaringiene. manevra Heimlich. feței. balon de ventilație. poziția de siguranță. îngrijire plăgi. Complicații: neurologice. ventilație pe mască. hematocrit. atropină. intubație masaj cardiac extern). alte semne neurologice Semne biologice: glicemie. abdomenului Vârsta. recoltări 203 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . hematocrit. septice 1. amiodarona. Leziuni la nivelul scalpului. convulsii. eliberarea căilor respiratorii superioare. mască laringiană. gâtului. combitub. metabolice. hipotermia severă. Materiale de urgență: canule orofaringiene. membrelor. xilină. oxigen. coma. toracelui. medicamente (adrenalină. laringoscop. timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor.

A. electrocutare.Urgențe medicale I. stare de conştiență. intoxicații. oprire a resuscitării.uri. Explorări: ECG.principiul autonomiei pacientului. hematocrit. sondă gastrică. Parametri vitali: puls. măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme. studiul de caz. presiune parțială oxigen 3. manechin. submersie. protocoale resuscitare. Resursele materiale trebuie s ăcuprind ăo gam ăcât mai variat :ă planşe. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale.comunicarea cu aparținătorii 5. come. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. simularea. simularea. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. TA. spânzurare.Ghid practic de medicină de urgențăprespitalicească Editura Libra 1995 4. . conversația. decizii de neîncepere a resuscitării. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 2. dezbaterea. 4. retroproiector. drenaj pleural. dotarea cu material didactic. instrumentar şi materiale sanitare diverse. durerea. degerături. ventilație. volumul şi nivelul de cunoştin țe. Note de curs Consiliul Național Român de Resuscitare 2006 . deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. Monitorizea ză evoluția pacientului 1. munca independentă. scheme.produse biologice. Parametrii biologici: glicemie. poziție pacient… 2. C. CD . Titircă Editura Medicală 2002 3. temperatură respirație. oprirea unei hemoragii. hemostază chirurgicală provizorie.Urgențe medico chirurgicale L. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. casate video. exercițiul. colorație tegumente. observația. etc. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . Riviş Editura Mirton 1997 5. electroliți.5. arsuri grave. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Aspecte etice: sopul resuscitării. Bibliografie: 1.CHIRURGICALE. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 204 .

52. 52. Analizează semnele si simptomel e specifice bolilor persoanelo r vârstnice . GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul GERONTOLOGIE. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. invatamant clinic. Modulul are alocate 120 de ore. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: GERONTOLOGIE. Unitatea de Competente competenta Gerontologie.3.3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Identific ă problemele de dependen ță si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții vârstnici. In modulul GERONTOLOGIE. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice. Recunoaşte nursing specific modificările determinate de îmbătrânire a umană Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 52.5.2. 52. din care 84 de ore. 52. crt. geriatrie si C 1. pentru calificarea: asistent medical generalist.4. 52.1. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilități din unitatea de competen ță tehnică specializată GERONTOLOGIE.MODULUL 52: GERONTOLOGIE. standardul de preg tire ă profesională specific calificării. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va utiliza împreun ăcu . 52. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul III.

hipotensiunea ortostatică.1. hipertensiunea arterială geriatrică. spirituali-religioşi. anorexie. hipertensiune sau hipotensiune arterială.2.2. periodizarea vârstei a III-a. tulburări de somn.1. psihologici.2. 2. tratament). Particularități somatice si psihologice ale vârstnicului: a) modificări fiziologice produse de îmbătrânire (scăderea acuității senzoriale. 205 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Patologie geropsihiatrică si geroneurologică: tulburări psihice si neurologice in îmbătrânire. demențele. mentală si emoțională. 2. Îmb ătrânirea uman ă .Continuturi 1. a mobilității fizice. arterita (definiție.2. tahicardie). Semne generale: alterarea funcțiilor vitale (dispnee de efort si de decubit.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic. accidentul vascular cerebral (definiție. scădere in greutate. schimbări in fizionomie. deshidratare. incontinența anală. incontinența de urină. rezistența la schimbare. pierderi de cunoştință. simptomatologie. Semne locale: durerea (caracteristici). 2. escare. Factorii care influențează îmbătrânirea umană: somaticiereditari. 1. Semne si simptome prezente in afec țiunile persoanelor vârstnice: 2. tulburări de somn. investigații. atrofii musculare.1. ankiloze. b) modificări patologice: probleme de sănătate fizică. scăderea controlului emoțional si a capacitații de adaptare). pierderea autonomiei. constipație. tulburări de micțiune.2. pierderi de memorie etc.1. 2. Principalele afec țiuni ale persoanelor vârstnice: 2.2.1. bilanțul nevoilor de nursing. modificări cutanate însoțite de prurit. stările confuzionale. socio-culturali.no țiuni generale: 1.

2. simptomatologie.2. etiopatogenie. etiopatogenie. 2. organizarea îngrijirilor.2.2. 2.2.7. bolile prostatei la bătrâni (definiție. 2. 2. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. asistenta morții. investigații. . sindromul de imobilizare. Administrarea medicamentelor in geriatrie.10.5. comunicarea). Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuție. incontinența de urină. 3. simptomatologie.6. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse C 3.3. obezitatea (definiție. principii de tratament) 2. principii de tratament). Diabetul zaharat tardiv.8.2. etiopatogenie.11 Aspecte medico-sociale: . simptomatologie.4.patologia pensionarii. 2. principii de tratament) 2. ulcerul de decubit (definiție. Educația sanitară in geriatrie. investigații.2. . supravegherea.2. investigații.etiopatogenie. fracturile de femur. abdomenul acut. simptomatologie. Patologia ischemică digestivă: refluxul gastro-esofagian. simptomatologie. principii de tratament). Terapia ocupațională. investigații. îngrijirile paliative. Aspecte de geropatologie urinară: infecțiile urinare. investigații.9. 2.îngrijirea vârstnicului in familie. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacien ii ț vârstnici C 4.2. principii de tratament). Stările terminale: atitudinea față de moarte.1. incontinența anală (definiție.2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat .instituționalizarea vârstnicului (primirea.

pensionare. crizele de adaptare). de ordin psihologic (anxietate.2. diminuarea mobilității fizice. 2. confuzie. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . cecitate. T0) in limite normale. 3. autonomie in desfăşurarea activităților de autoîngrijire. incontinența de urină. mobilizare.).2. izolare socială.3. a alimentației. instituționalizare).1. lipsa de cunoştin e. T. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. mediu si lung). de materii fecale. Manifestări de dependență: hipoacuzie.2. profilaxia complicațiilor si a căderilor. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice). dezorientare auto-. semne vitale (R.. realism. interviul formal sau informal. 4. orientare in timp si spațiu. bilete de ieşire din spital. Probleme de dependență: scăderea acuității senzoriale. scrisori medicale. a stării de cunoştință. cercetarea documentelor medicale (F. Manifestări de independență: mobilitate păstrata. rețete.4. ankiloze. Intervenții proprii (autonome): comunicare. clinică. amnezie. examen fizic si psihic. stres. a orientării in timp si spațiu. etc. obiective pe termen scurt. vulnerabilitate crescută față de pericolele din mediu. alimentare. pierderea stimei de sine. Independență/Dependență 3. igiena.2. 4. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. carnet de sănătate. performanță.1. pierderea controlului sfincterelor.3. surditate.2.metode: observația. de ordin social (izolare.A. si allopsihică alterarea integrității tegumentelor. 3. 3. depresie. ț 4. risc crescut de accidentare. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. traumatisme etc.O. bilete de trimitere. implicare.2.Obiectivul nursing: specificitate. somn odihnitor. educație. P . Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. 206 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

mânuşi de cauciuc. asigurarea confortului psihic.1. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. stetoscop. Realizate .2. Pregătirea psihică: informare.manifestări de dependență aplicate absente sau diminuate. pungi pentru urină. rezolvarea de sarcini. explicații. administrarea tratamentului general si local. soluții antiseptice. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. manechin. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție si stagii clinice in unit ăți de profil (cămine.2. obținerea consimțământului. 5. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale.1. Obiective stabilite: îngrijirilor 6. oscilometru. ocupațională. Preg ă tirea pacientului: 5. unguente de tip barieră. prevenirea complicațiilor legate de imobilizarea prelungită. Materiale: trusă de perfuzie. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. Resurse materiale: 5.manifestări de dependență care se mențin. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. ca demers logic. dotarea cu material didactic. Sugestii metodologice 6. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice si psihice ale vârstnicului. casete video. jocuri de rol. canulă rectală. 6. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual. se recomandă studii de caz. comprese. 5. Instrumente: seringi. .3. terapia C 6. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gama cat mai variata: planşe.1. intervenții de suport si protecție socială. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. igienă. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). spitale de cronici. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. 5. exerci ții practice.2. feşi. centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii persoanelor vârstnice. pampers. 6. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup.2. instituționalizarea vârstnicului. 5.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei.2. întreb ări structurate. recâştigarea autonomiei. soluții proprii şi delegate perfuzabile. C 5.3. trusă Aplică intervențiile pentru îngrijirea plăgilor. crearea câmpului operator. studiu de caz. poziție adecvată. tensiometru. îngrijiri Evaluează paliative. instrumentar si materiale sanitare adecvate. imobilizarea.1.2. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență.1.1. decizional. Intervenții specifice: montarea sondei á demeure. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice.1. atele.2 Nerealizate . Se evaluează numai competențele din acest modul.1. 5.. dezbateri.1. gestionarea cazului. rezultatele 6. sonde vezicale. probe scrise de tip itemi.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 207 .

hipertensiunea intracraniana. paloare. expectoratia. evolutie tratament. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing).Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1. inapetenta. aspectul tegumentelor si mucoaselor. Modulul are alocate 120 din care 84 ore.1 Semne clinice : durerea(localizare. 2. febra. complicatii. etiopatogenie. simptomatologie. invatamant clinic. greturi. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. profilaxie. tulburari de vedere. alterarea functiilor vitale si vegetative etc. dispneea( tipuri. Principalele afectiuni oncologice: 2. 4. simptomatologie. nevralgii. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. tulburari de deglutitie. tusea. edeme. 3. gravitate). Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.2 Cancerul esofagului: etiologie. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie Competen te C. caracter. inflamatia. anatomie patologica. crt. 53. 2. 5. . 1.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie. Aplica interventiile proprii si delegate . In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III. tulburari urinare. icter mecanic. forme clinice. hemoragia (clasificare. tratament. investigatii. Analizeaz a semnele si simptom ele specifice afectiunilo r oncologic e Continuturi 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. caracteristici). Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . varsaturi. anxietate.Modulul 53. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. evolutie. investigatii. intensitate). Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. anorexie. 2. anatomie patologica.2 Semne generale: scaderea ponderala. pareze etc. atelectazie.1. tulburari sfincteriene.

simptomatologie. evolutie tratament. anatomie patologica. simptomatologie. etiopatogenie. anatomie patologica. tratament. simptomatologie. investigatii . anatomie patologica.7 Boala Hodgkin: definitie . 5 C a n c erul hepatic: etiopatogenie. investigatii. forme clinice. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie. investigatii. 2. evolutie. trat am ent . tratament. evolutie.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie. evolutie. anatomie patologica. simptomatologie. 2. complicatii.2. 2. tratament. tratament. 2. simptomatologie. 2 .6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie.3 Cancerul gastric: etiopatogenie. simptomatologie. tratament. 208 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2.9 Mielomul multiplu: definitie. investigatii.

in ce masura?. C. tratament. tulburari de deglutitie. 2. performanta.2. cianoza. alterarea starii de confort. imobilitate. observatie. circulatie inadecvata. percutie). deficit de autoingrijire. culoarea tegumentelor normala. de ordin social(izolare . 2 1. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. trimiteri. tulburari de echilibru. palpitatii.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse Identifica metode: interviu (direct . examen fizic (inspectie. carnet a si de sanatate. ce. tratament.) discutii cu echipa de stabileste ingrijire si apartinatorii. investigatii. planul de 2. evolutie tra tament. uter) : etipatogenie. 2. de 2.indirect. cu intrebari problemele inchise/ deschise). vulnerabilitate fata de pericole. modificari ale functiilor vitale si C. tratament. alterarea starii de nutritie. mobilitate pastrata. comunicare ineficienta. diagnostic ascultatie. simptomatologie. escare.1 Manifestari de independenta: pacient constient. evolutie.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). lipsa durerii. 3 vegetative.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie. evolutie. Independenta/ Dependenta ingrijire 2. realism. observabilitate( cine?. forme clinice. simptomatologie. temp) pastrate. somn si odihna corespunzatoare. Obiectivul nursing: specificitate.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie. scrisori medicale. stres). evolutie. puls. 2. cum?. dispnee. simptomatologie.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale. cercetare documente de dependent medicale ( foaie de observatie clinica. bilete de iesire din spital. tratament. de ordin (nursing) psihologic(anxietate . evolutie. risc de infectii. 2. simptomatologie. saracie). comunicare eficienta.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie. 1. simptomatologie. etc. anatomie patologica. lipsa cunoasterii. tratament. lung. edeme ale membrelor. mediu. 2.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie. postura inadecvata. prostate. incordarea miscarilor. investigatii. investigatii. . investigatii. comunicare ingrijire ineficienta. ele palpare. tegumente intacte.11 Cancerul organelor genitale(testicole. 2. investigatii. sentiment de inferioritate si modificare Elaboreaz a imaginii a de sine. simptomatologie. risc de complicatii.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie.TA. ce se poate face?. 2. retete. risc de accidente. implicare. semne vitale (respiratie.cand?) obiective pe termen scurt. investigatii.

recoltari de sange si urina. profilaxia infectiilor. 2. a starii de constienta. aspirarea secretiilor. igiena. asigurarea pozitiilor. educatie. tratamente paleative si alternative. consiliere pacient. mobilizare. hidratare. asigurarea conditiilor de mediu.1 Interventii proprii( autonome): comunicare. alimentatie artificiala. ingrijire stome. corticoterapie). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 209 . pregatire preoperatorie. acceptarea imaginii de sine modificata. prevenirea complicatiilor.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. prevenirea complicatiilor.2. chimioterapie. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie. etc. 2.

respiratie artificiala. pregatite dispozitivelor necesare.1 Supravegherea pacientului: aspectul general.8 Pregatirea preoperatorie: 3. 2. rezultatel 3. parametrii fiziologici. hematologice.9. igiena etc. masurarea pulsului : pregatirea pacientului .O. seringi. Recoltarea analizelor biochimice . RMN. pat . ace punctie . seringa Guyon. ingrijirilor 3. transpiratii. montarea unei perfuzii. sonde urinare. manusi chirurgicale. rolul asistentei. urina.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. etc.2 Asigurarea confortulu: igiena. mamografia. medicamente. transfuzoare. sursa de aspiratie. 3. 3. irigoscopia. etc. 2. trusa de perfuzie. a complicatiilor. ace punctie.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua e precedenta. Ingrijiri postoperatorii aplicate 3. trocare. sange etc. pierdiri de lichide(sange. supravegherea functiilor vitale si vegetative. traheostomie. 9. electrocauter etc.4 . 9.6 Examenul radiologic: radioscopia. radiografia. explicatii. scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare. 3.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu. combaterea durerii. mese. varsaturi. tomografii. tampoane. tehnica de executie. valve vaginale. 5 Evalueaza examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. tensiometru. ) hidratarea pacientului. manusi chirurgicale. anestezice.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului. Interventii specifice: 3. 9. perfuzoare. imobilizare. asigurarea confortului psihic.8. tromboembolice( administrarea de anticoagulant). stetoscop. trusa chirurgicala. Pregatirea pacientului: 2. supavegherea pacientului. 3. ecografii. 3. pozitie adecvata. 3. tehnica de executie. oxigenoterapie. tehnica de executie.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: . 3. monitor. 3. C. solutii antiseptice.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda. carucior.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. combaterea anxietatii.5 Masurarea TA. 3. bacteriologice : pregatire pacientului. notarea in F. sonde Blekmore.C.8. solutii de perfuzat. intubatie orotraheala. sonde gastrice.1 Pregatirea psihica : : informare. trusa de ventilatie. pungi colectoare. Materiale: comprese. pregatirea materialelor necesare. metode improvizate). Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat. 3. 4 Aplica interventi ile proprii si delegate 1. canula traheala. prevenirea complicatiilor pulmolare. trusa de pansat. in ziua operatiei).1 Pregatirea generala: bilantul clinic general. sursa de oxigen.

2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 1. Obiective stabilite: 1. escare.retentie urinara. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. complicatii pulmonare. 210 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tromboflebite.1 Realizate . constipatie. Obiective stabilite: 1. 1.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 2. satisfactia pacientului.

Se recomada urmatoarele metode: observatia. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Indiferent de locul. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. investigatia. proiectul. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. . coevaluarea in grupul de lucru. la procesul de invatare. fise de lucru.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. momentul si persoana care face evaluare. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. unitati sanitare cu o buna dotare materiala . studiu de caz .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Instruirea se va realize in sali de demonstratie. . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. descoperirea. pentru verificarea atingerii competentelor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. . simulari. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.plan de ingrijire). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. dotarea cu material didactic. fisa de lucru. In elaborarea strategiei didactice.3. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. demonstratia. probe practice(demonstratie. compararea. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. proiectul.elevii au stiluri diferite de invatare. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. tema in clasa. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. test scris. planul de ingrijire. fise de lucru. planuri de ingrijire. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. problematizarea.

Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. exercitiul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 211 . observatia. studiu de caz. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. simularea. dezbaterea. etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. conversatia. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. munca independenta.

uri. folii de retroproiector. casete vdeo. CD.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 212 . scheme. manechin. instrumentar si materiale sanitare diverse.

utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. În modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ÎNGRIJIRI PALIATIVE. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ÎNGRIJIRI PALIATIVE 213 .MODULUL 54: ÎNGRIJIRI PALIATIVE  Not ăintroductiv ă Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din ă ă anul III. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. 4. 5. invatamant clinic. 2. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. 3. pentru calificarea: asistent medical generalist. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

competență 54. investigații. la moarte). de crt. examen fizic (inspectie. hiper/hipotermie. diagnostice de îngrijire (nursing): alterare a nutriției. arsuri. alterare a percepțiilor senzoriale. trimiteri. palpare). inapetență. Afecțiuni cronice respiratorii. constipație/diaree). carnet de sănătate. Îngrijiri paliative C. scrisori medicale. simptomatologie. leziuni cutanate. îmbătrânirea şi dependența. investigații. "gura nefuncțională". alterare a mobilității. bilete de ieşire din spital. tipare de a muri trăind. . simptomatologie. alterare a eliminării. grețuri. îmbătrânirea calitativă. hipersensibilitate la frig şi cald. sindromul de imobilizare. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. investigații. cardiace. la pierderi grave. profilaxie). astenie. etiopatogenie. etiopatogenie. la zgomot/linişte. la mirosuri etc. la lumină/întuneric. discuții cu echipa de îngrijire. principii de tratament. surse de dificultate Probleme de dependență. principii de tratament. (dermite. investigații. boli asociate îmbătrânirii (etiopatogenie. cercetare documente medicale (foaie de observație clinică. principii de tratament profilaxie). alterare a integrității tegumentelor/mucoaselor. intoleranță la activitate. Incontinența. modificări ale mucoasei bucale.2. escare. tulburări urinare. cu întrebări deschise/închise). principii de tratament). observație clinică. simptomatologie. etiopatogenie. tulburări psihice. inflamație. vărsături. familia şi aparținătorii. rețete etc). principii de tratament). AVC (definiție. Comele (definiție. profilaxie). drepturile persoanelor muribunde. Unitate Competenț e C. intensitate. principii de tratament. profilaxie). digestive decompensate (definiție. auscultație.1. caracter). investigații. tulburări digestive (sete. etapele adaptării (la boală cronică.Nr. căderile. etiopatogenie. prurit). Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. Sinteza informațiilor: manifestări de independență. Moartea: definiție. reacțiile muribunzilor în fața morții. Bătrânețea: definiție. simptomatologie. Modalități culegere date (date obiective şi date subiective): interviu (direct/indirect. simptomatologie. etiopatogenie. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. Conținuturi Semne şi simptome prezente în stările avansate şi terminale de boală: Durere (localizări. manifestări de dependență . tulburări respiratorii. simptomatologie. Principalele afecțiuni care determină stări avansate şi terminale de boală: Cancerul (definiție. renale. tulburări de somn. SIDA (definiție. investigații.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 214 . alterar e a imaginii de sine.tulburări de somn. anxietat etc. teama de abandon. teama de moarte. afectare spirituală. alterare a procesului de comuni care.

îngrijirea escarelor. trusă de perfuzie. descoperirea. abandonarea muribundului. C. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa şi starea în care se află pacientul. planuri de îngrijire. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. asigurarea calității vieții până la sfârşit. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Conceptul de îngrijiri paliative: definiție. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente şi tiparului de a muri trăind al pacientului. Obiective de îngrijire: criterii: specificitate. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. acompaniamentul relațional. medicamente specifice combaterii durerii şi a simptomelor etc. problematizarea. pampers. filozofie. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. alimentare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). sonde. cauze. Susținere psihică şi fizică: susținere psihică: informare. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activit ăți de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. igienă etc Obiective stabilite: realizate: se menține calitatea vieții. planul de îngrijire. probe .  Condiții de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs în mod independent. observabilitate.C. monitorizarea semnelor vitale. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). fizioterapie. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. aparate şi instrumente de fizioterapie. la procesul de învățare. soluții perfuzabile. ace. moarte în demnitate şi pace. acceptarea morții. hidratare.3. Materiale şi instrumente adecvate intervențiilor: aparat de electroterapie. îngrijirea cavității bucale. fişa de lucru.5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.4. explicații. principiile îngrijirii. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. simulări. C. formarea şi atitudinea personalului de îngrijire. realism. performanță. asigurarea confortului psihic. În elaborarea strategiei didactice. • elevii au stiluri diferite de învățare. implicare. proiectul. demonstrația. Priorități de îngrijire: managementul durerii. igienă. acompaniament relațional. trusă de mică chirurgie. braunule. Se recomandă următoarele metode: observația. controlul simptomelor. fişe de lucru. susținerea familiei pe timpul doliului. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general şi local. seringi. mobilizare pasivă. susținere fizică: poziție adecvată. electroterapie. compararea. Intervenții proprii şi delegate: proprii: comunicare. nerealizate: alterarea calității vieții.

care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 215 .plan de îngrijire). Indiferent de locul. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. momentul şi persoana care face evaluarea. Se evaluează numai competențele din acest modul.scrise (test scris. studiu de caz . fişe de lucru). SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. probe practice (demonstrație. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Şerban Stoianovici . li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti."Nursing geriatric" 2. atele."Manual de medicină internă pentru cadre medii" .. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Bucuresti. Viața Medicală Românească. Cadrele didactice. scheme. Bucureşti. folii de retroproiector. 1995 . proiectul. Medicală. comprese etc). Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. investigația. simularea.Editura Medicala. instrumentar şi materiale sanitare diverse (seringi si ace. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. . manechin. Resursele materiale trebuie să conțină o gamă cât mai variată: planşe. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. tema în casă. munca independentă. etc. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 1999 4. desene."Oncologie generala" . casete video. Bucureşti. Bibliografie recomandat :ă 1. care asigur ă preg tirea la acest modul. coevaluarea în grupul de lucru. Constantin Bogdan. observația de: dificultatea temei. C. Bălăceanu-Stolnici . Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță ."Geriatrie practică" 6. Ghilezan N. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale."Tehnica îngrijirii bolnavului" . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Borundel .Ed. exercițiul."Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenții medicali" Ed. 1992 3. volumul şi nivelul de cunoştințe. brancarda. studiul de caz. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ÎNGRIJIRI PALIATIVE. CDuri.Ed. Moses . Lucreția Titircă . C. 2003 5. ALL.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție dotarea cu material didactic. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. feşi. pentru verificarea atingerii competențelor. dezbaterea. conversația.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 216 .

4. Competențe Conținuturi 1. 1.3. Unitate de crt. beneficiari. 1. bolnavilor cu afec țiuni cronice şi în faz ă terminală. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A. Rezumă particularitățile nursingului (îngrijirilor de sănătate). Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. Identifică problemele de sănătate a familiei. C. Definitia dupa O.5. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor. s ă stabileasc ă rela ții interpersonale.3. Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: NURSINGUL ÎN COMUNITATE Nr.2.N. 3.1. 1. ținând seama de particularitățile acestora. invatamant clinic.2. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate. ă solicit calit ă ți deosebite din ă partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate în perioada preg ă tirii pentru a-i permite în viitor s ă îndeplinească si roluri de educare şi instruire. 1. se asigură dobândirea competențelor descrise în acesta.2. 1. 1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza.2. Promovarea unui stil de viata sanatos.S. Sprijinirea serviciilor comunitare.1. îngrijirea indivizilor. să se încadreze în echipa de îngrijire şi multifactorial ă s ă . Nursing (îngrijirilor de comunitar sănătate) în comunitate . Activitatea în comunitate este complex . 5.M. Prin parcurgerea programei care se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. În acest modul se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. scopuri. obiectivul principal fiind promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor. Elementele practicii sanatatii comunitare.6.1.2. acorde îngrijiri adaptate. scopuri. familiilor. Rezumă particularit țile ă competență nursingului 55. Parcurgerea modului va permite cursantului să facă legături interdisciplinare.2.2. 4. 2. 1. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate.Modulul 55: NURSING COMUNITAR Nota introductiv ă Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a ă ă anului III pentru calificarea asistent medical generalist.2. grupurilor în comunitate. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 1. Promovarea recuperarii. Susținerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii.A): actiuni de baza. beneficiari. Asigur ă îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile.

scopuri si obiective unitate de pentru sanatate, implicarea clare, integrarea baza, familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea cetățenilor in servicii promovarea periodica si pentru intreaga sanatatii si 217 comunitate, familia ca educatia Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale - definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

C.2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate în comunitate)

1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a

populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica,

psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.

familiei.

C.3. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate.

C.4. Identifică problemele de sănătate a

1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt - respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.

2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirearesponsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunit 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire,reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 - 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul - nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului.

4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
220

C. 5. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienților cu afecțiuni cronice şi în stadiu terminal.

psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

Sugestii metodologice În elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ține seama de particularitățile formării adulților: motivarea, implicarea, legătura cu realitatea şi punctele de interes ale cursanților, participarea. În cadrul modulului elevii trebuie dirija ți să foloseasc ă analiza şi sinteza pentru a realiza o coerență între cunoştințele însuşite anterior în alte module, in mod deosebit cele referitoare la îngrijiri. Orele de teorie se vor desfăşura în săli de clasă sau de instruire practică dotate corespunzător cu materiale şi mijloace audio-vizuale care să permită aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijată, brainstorming, studiu de caz, discuții în grup, unde elevii să poată îndeplini pe rând rolul de moderator şi animator. Elevii vor fi ajutați să-şi dezvolte abilitățile de comunicare, de stabilire a

portofolii. urmărind în final realizarea criteriilor de performanță şi atingerea competențelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist în comunitate. de colaborare cu specialiştii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt ă în comunitate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 221 . În funcție de particularitățile individuale sau de grup. carnete de apreciere care să cuprindă sarcina. discuții în grup). fişe de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări. data şi semnătura. de cunoştințele însuşite anterior şi de gradul de dificultate. Pentru atingerea competențelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. teste scrise.relațiilor interpersonale. profesorii vor decide asupra numărului de ore repartizat fiecărei teme.

efectuarea unor activități educative. Datele evaluării. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 222 . întocmirea planului de îngrijiri şi executarea unor îngrijiri. metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice în funcție de etapele parcurse în pregătire. numărul evaluărilor.Evaluarea preg ă tirii practice se realizeaz ăprin activit ă ți concrete în comunitate: vizita la domiciliu. culegerea datelor semnificative. ancheta în familie.

• Contractul . Unitatea de Competente crt. • Legea Nr.MODULUL: 56: ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU Not ă introductiv ă: Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III. 1. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. Continuturi tematice 1. . 4. Rezuma serviciile de domiciliu ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Modulul are alocate 60 de ore. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. competenta 56. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. pentru calificarea asistent medical generalist. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. la domiciliul persoanelor asistate. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. Ingrijiri la C1. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist.1. din care 36 de ore. invatamant clinic. Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: • Componenta echipei operationale • Modele de fise de post. • Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Elaboreaza planul de ingrijire. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr.2. 2. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU.cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. • Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune. 3.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 223 .

Elaboreaza planul de ingrijire. Planul de ingrijiri • Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate • Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului • Stabilirea prioritatilor de ingrijire • Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3.2. distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) • Reguli de siguranta la domiciliu 3. Protocoale de ingrijire • Obiective de nursing • Echipamente si materiale adecvate • Etape de interventie • Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal. obtinerea consimtamantului • Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2. obtinerea consimtamantului informat. 3. C4.4. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate.1.1.1. C3. Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei . 2.C2.2. Evaluarea initiala • Evaluarea nevoilor . Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale. Drepturile beneficiarului • Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor • Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4.fise standard • Informarea clientului/sustinatorului legal. Norme generale • prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala. Bilantul ingrijirilor aplicate • analiza periodica a nevoilor • examene de bilant • gradul de realizare a obiectivelor • satisfactia pacientului/familiei 4.3.2.

de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 224 . Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual. studiu de caz.teme in functie de complexitatea ei. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup. exercitii practice. jocuri de rol. dezbateri. rezolvand sarcinile de lucru repartizate.

Cluj-Napoca. protocoale de ingrijire. coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN.Ghid practic pentru asistentii medicali. rezolvarea de sarcini de lucru. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Bibliografie 1. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. Editura ECHINOX. evaluarea altor competente nefiind relevanta. servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului.Editura LEAL. • Serviciile de ingrijiri la domiciliu . • Ingrijirea la domiciliu .Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. Valentin VLADU . gestionarea cazului. (Dr. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare. probe scrise de tip itemi.Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu.ghid de practica . Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor. intrebari structurate. 2001 .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 225 .