MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCET RII ŞI TINERETULUI Ă

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT ŞCOALA POSTLICEAL Ă CALIFICAREA PROFESIONAL Ă : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S Ă Ă N TATE ŞI ASISTENł Ă PEDAGOGIC Ă

- 2007 -

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1

AUTORI:
1. Agapie Speranța, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iaşi 2. Alexandru Mihaela, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 3. Dr. Bran Liliana, director, Şcoala Postliceală Sanitară Arad 4. Cristescu Eugenia, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 5. Iancu Elena, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 6. Dr. Marcean Crin, director, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 7. Merlă Doina, Direcția de Sănătate Publică Sibiu 8. Staicu Olga, director, Şcoala Sanitară „C Davila” Feteşti 9. Stanciu Maria, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța 10. Stănescu Elena, director, Şcoala Sanitară „C. Davila” Piteşti 11. Udma Florica, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța

COORDONARE:
• Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP • Paula Posea, expert curriculum -MECT-CNDIPT

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

2

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

PLAN DE ÎNV Ă Ă ł MÂNT ŞCOALA POSTLICEAL Ă Domeniul: S ă ă n tate şi asisten ță pedagogică Calificarea profesional :ă Asistent medical generalist

Anul I: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului şi tehnologia comunica
țiilor

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 2: Comunicare profesional ă Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 3: Anatomia şi fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 6: Embriologie şi genetic ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 7: Psihologie general ă Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 8: Sociologie, politici sociale şi de s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 9: Biofizic ă şi imagistic ă medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 10: Mediu şi s ăn ătate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 11: Educa ție pentru s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore 12: Farmacologie general ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 13: Bazele ştiin ței nursing-ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore 14: Fiin ța umană şi nursing-ul Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

3

Modulul 15: Semiologie medical ă Total ore: din care: invatamant Modulul 16: Tehnici de nursing şi investiga ții Total ore: din care: invatamant Modulul 17: Protec ția şi securitatea în munc ă Total ore: din care: invatamant Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant

clinic clinic clinic clinic

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total:

1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
15

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

4

Anul II: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 19: Comunicarea în limba modern ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 20: Management şi legisla ție sanitară Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore Modulul 21: Epidemiologie şi s ă ă n tate public ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 22: Principii de baz ă ale cercet ă rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 23: Pneumologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 24: Cardiologie şi nursing în cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 25: Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 26: Nefrologie, urologie şi nursing în afec țiunile renale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 27: Chirurgie general ă şi nursing în chirurgia general ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 28: Chirurgie toracic ă cardiovascular ă şi nursing specific , Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 29: O.R.L. şi nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 30: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 31: Hematologie şi nursing în hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 32: Ortopedie, traumatologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 33: Reumatologie şi nursing în reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 34: Dermato-venerologie şi nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto-contagioase şi nursing specific
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
5

Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie şi nursing în endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutri ție şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutri ție şi dietetică Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

6

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 52: Gerontologie.Anul III: 42 s ă ă pt mâni Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 41: Deontologie şi etic ă profesional ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 42: Psihologie medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 44: Cercetare în nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 45: Ginecologie şi nursing în ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 46: Obstetric ă şi nursing în obstetric ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 47: Puericultur ă pediatrie şi nursing specific . geriatrie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 53: Oncologie şi nursing în oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 54: Îngrijiri paliative Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 55: Nursing comunitar Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 7 Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 48: Neurologie şi nursing în neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 49: Psihiatrie şi nursing în psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 50: Anestezie – terapie intensiv ăşi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 51: Conduit ă în urgen țe medico .

in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore Anul III: 42 saptamani.Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore Numar total: 1. In semestrul II. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 8 . Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. o zi / saptamana (cu durata de 8 ore). este prevazuta invatamantui clinic in comunitate.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Conform reglement ă rilor europene şi na ționale. Proporția consacrată învățământului clinic (stagii) trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din timpul consacrat învățământului total. la şcoală. Înv ățământului clinic (stagii) . Învățământul clinic (stagii) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel. ținând cont de nevoile fizice. Principii generale de sănătate şi îngrijiri de sănătate . îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie. Numărul de ore pentru învățământul teoretic şi tehnic nu trebuie să fie mai mic de o treime din timpul consacrat formării în totalitate. 4. Este o instruire coordonată. igiena şi îngrijirile mamei şi nou-născutului. precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență. inclusiv servicii de îngrijire medicală la domiciliu. educația sanitară. 6. În toate serviciile în care elevii asistenți sunt repartizați în cursul formării lor practice trebuie să existe în orice moment cel puțin un asistent cu diplomă care poate asigura supravegherea şi suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s ăi se încredin țeze sarcini fără valoare educativă pentru el. c) formează şi dirijează personalul auxiliar necesar pentru a răspunde nevoilor serviciului de asistență din orice instituție de sănătate. Cu această responsabilitate. îngrijiri la domiciliu. Orientare şi etică profesională 2.reprezintă instruirea efectuată în spitale. institu ții de sănătate. 7. afective şi spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc. Asistenții cu diplomă din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie să colaboreze la supravegherea şi formarea elevilor aflați sub responsabilitatea instructoarelor şcolii. chirurgie generală şi specialități chirurgicale. b) observă situațiile sau condițiile fizice sau afective care exercită un efect important asupra sănătății şi comunică aceste observații celorlalți membri ai echipei sanitare. sănătate mintală şi psihiatrie (pe cât posibil într-un serviciu specializat). de reanimare şi de transfuzie sanguină. I. Învățământului teoretic şi tehnic cuprinde: 1. familial. b. trebuie s ăexiste condi ții satisf ă ă c toare în materie de sedii şi de material utilizate pentru îngrijirea bolnavilor. 2. incluzând prevenirea bolii. la locul de muncă etc. 3. îngrijirea copilului şi pediatrie. de aceea: trebuie să existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfăcătoare a îngrijirilor de sănătate la nivel de asistent. Învățământul clinic de îngrijiri la nivel de asistent trebuie să aibă în ansamblul său o valoare educativă. asistentul medical generalist trebuie să aprecieze în orice moment care sunt îngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie şi să îi atribuie personalul corespunzător. medicină generală şi specialități medicale. asistentul medical generalist exercit ă urmă toarele func ii esențiale: ț a) dă îngrijiri competente persoanelor a căror stare le cere. 5. Numărul de ore de înv ă țământ de bază pentru asisten ți medicali generalişti trebuie fixat la minimum 4. II. În determinarea locurilor de stagiu trebuie să se țină seama de următorii factori: a.600. c. Acesta include: 1..

Îngrijiri de sănătate pentru persoanele în vârstă şi geriatrie 1.1. Medicină generală şi specialități medicale îngrijiri de 3. Igienă şi îngrijirile de sănătate a mamei şi nounăscutului 3. Chirurgie generală şi specialități chirurgicale sănătate pentru: 3.2.3. Ştiin țe fundamentale 3.4. Îngrijiri de sănătate B. Sănătate mintală şi psihiatrie 3. Puericultură şi pediatrie 3. Anatomie şi fiziologie 9 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .6. Principii de 3.A.5.

Ştiințe sociale8.2. Bacteriologie. virusologie şi parazitologie 4. Dietetică 6.6.2. Sociologie 8.3. Aspecte juridice ale profesiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 10 .5.1. Principii de învățare (pedagogie) 8. Igienă 6.4. Patologie generală 3. Legislație socială şi sanitară 8. Educație sanitară 7. Principii de administrație 8. Psihologie 8.2. Biofizică şi biochimie 5.1. Farmacologie 8. Profilaxie 6.

elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. Utilizează sistemul de 1. Administreaza o baza de date 4. şcoală postliceală. competență C. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obținerea calificării de nivel 3 avansat. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competențelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. După parcurgerea acestui modul.2. din care 30 de ore laborator tehnologic. să compare reprezent ă grafice în aplica țiile Word şi Excel. specifica domeniului. Comunica pe Internet 5. având atribuții de coordonare şi control. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. să comunice prin Internet. Unitate Competențe de crt. Asistent medical generalist. Acest modul. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. Compară . ri să administreze o bază de date. dar şi de realizarea sarcinilor încredințate grupului din care face parte. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuția propriei activități. se va parcurge cu aceleaşi con ținuturi la toate calific ă de nivel 3 avansat din rile domeniul Sanatate si asistenta pedagogica.1. Utilizarea calculatorulu operare Windows i si tehnologia comunicațiilo r C.Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR  Not ăintroductiv ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. să structureze şi să prezinte informații din surse variate. Structureaza si prezinta informatii din surse variate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor reprezentări grafice în aplicațiile Word şi Excel Nr. Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competențe suficiente şi cunoştințe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării.

configurarea tastaturii. Elemente avansate de operare: modificarea configurației pentru desktop. 11 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Interfața sistemului Windows: obiecte grafice de interfață pictograma. font. navigarea în şi între ferestre. grosimea liniei. aliniere. redenumire. 1. consultarea documentației auxiliare. exploatare foi de calcul. butonul. shortcut-uri. Organizarea informațiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. selectare culori. mărime font. 2. suporturi mobile. antet. caseta de text. copiere/lipire. chenare. fereastra - obiectul fereastră. tip caracter. fişiere. Operații de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. stil. operații asupra directoarelor şi fişierelor. 4. 2. lista de selecție. grupare linii şi coloane. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. 3. repornirea calculatorului. configurarea imprimantei. Noțiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului.Conținuturi 1. obiecte de lucru pe desktop. grupul de obiecte.

Tehnici de căutare adecvate surselor de informații: motoare căutare Internet. Operații pentru transmitere informatii: crearea unui cont.5. conversii. 3. sursa datelor. dialog. . 1. 1. respectiv reprezent ările grafice în aplica țiile Word şi Excel. documente text. date calendaristice. logice.4. grupuri de cuvinte. normative. grafice. 2. fişiere multimedia. dezbatere on-line. ecuații. 3. şabloane prezentări.C. memo şi funcții pentru date de tip numeric. dicționare. de la simplu la complex. scădere. Comunică pe Internet C. referințe absolute şi relative. Prezentare material realizat: operații complexe de calcul tabelar. accesare cont. Tipuri de date: numerice. 2. diagrame. 4. cuvinte-cheie. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. 1. materiale scanate. 2. tipărire. Prelucrarea informațiilor dintr-un tabel: sortare. 3. Internet. limbaj. sortare. 3. bazele de date şi informa țiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. iar ordinea de parcurgere a con ținuturilor este cea din tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. subtotaluri. Inserare obiecte: imagini. indexare. expediere mesaje.3. 5. dimensiune). Exploatarea unei baze de date: deschidere. grafice. formatare. localizare. Îmbinare informații într-un mod coerent: conținut unitar. date calendaristice. Conținuturile se vor exemplifica în func ție de domeniul profesional. Metode de schimb al informațiilor: email. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. de uz general. închidere bază de date şi tabele. poziționare pe o înregistrare. Trasare diagrame: tip.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. Structurează şi prezintă informații din surse variate subsol. suprafață diagramă. Operații asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. Surse de informatii: baze de date. forum. alfanumerice. Structura bazei de date: tabele (nume componente. cataloage. medie aritmetică). Administrează o bază de date C. şir de caractere. şir de caractere. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate. actualizare. tip. liste de discuție a informațiilor. 5. funcții simple (adunare. 4. filtrare.

oferă maximul de deschidere. permite individualizarea învățării.Profesorii pot folosi informații despre stilul de învățare al elevilor. urmând să le pună mai bine în valoare. ă observa ția sistematic ă a comportamentului elevilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 12 . Se recomandă metode cum sunt: demonstra ția. permite diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. autoevaluarea. Alegerea acestor activități conduc la o orientare asupra celui care învață. Activitățile la lecții pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învățare sunt atinse. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor aplica activități de învățare cu caracter interactiv. respectiv asupra disponibilităților sale. urmând să le pună mai bine în valoare. Alegerea acestor activit ăți ofer ă urm ătoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care înva ță. proiectul. metoda practic . exerci țiul. permit diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat.

evaluarea altor competențe nefiind relevantă. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. exerci țiul. de nivelul de cunoştin țe anterioare ale grupului instruit. prin fişe individualizate. Evaluarea continuă şi sumativă este condiționată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. Instruirea prin activitatea la computer are importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcții.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performan ță. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatic cu o bun dotare ă ă material ă şi cu softul corespunz ător. . O competență se evaluează o singură dată. pentru verificarea atingerii competen țelor. Metodele de predare vor fi variate. predominând studiul de caz. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de înv ățământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. în funcție de dificultatea acesteia. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. demonstra ția. condițiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. dezbaterea şi discuții în grup.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 13 .

Comunicare C. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. competență 2. Nr. 1.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Elaborează profesională strategii pentru o comunicare eficientă. Realizează un . Aplică tehnici de comunicare orală. C. Realizează un raport formal  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA raport formal. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Unitate de Competențe crt. Aplică tehnici de comunicare orală 3. Acest modul va dezvolta abilități cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. 2. 3. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2.Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. C. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării.

oferirea feedback-ului. documentații întocmite corect. statistici. manuale. asigurarea posibilității de exprimare. prin articulare. relevante. 3. buletine informative. 1. folosirea unui suport specific. relevanță. Metode de verificare a eficienței comunicării: obținerea feedback-ului. verbale. prin modulația vocii. mass-media. internet. concise. adaptate contextului şi interlocutorului. Conținutul şi structura raportului în funcție de: 14 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . procese verbale. încurajarea discuției. informatizate. prin structură. documentație specifică. adaptarea comunicării la nivelul de înțelegere al auditorului. 2. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informațiilor. încadrarea în timp. publicul țintă.Conținuturi 1. 2. persuasive. discuții. viteza vorbirii. 4. subiectul în cauză. stimularea creativității. seminarii. 4. prezentarea unor informații. 2. prin alegerea tonului şi a vocabularului. Argumentare prin idei clare. Strategii de ascultare în funcție de situație. metode de ascultare. Metode de comunicare adecvate: scrise. Susținere: în situații formale sau informale în funcție de numărul de vorbitori. Surse de informații: informații interne şi externe. publicații de specialitate. rapoarte. audio. 3. vorbitor.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. ocazie. 1. Informații selectate în funcție de complexitatea temei. prin comunicare non verbală. întreținerea unor discuții.

Raport formal elaborat: document coerent. Dezvoltarea competen țelor individuale vizate prin Standardul de preg ă tire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional. suportul ( grafica. pentru verificarea atingerii competentelor. de indicatii terapeutice. . SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). realizarea unui produs/proiect. de moduri de administrare. formatul) 3. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. În elaborarea strategiei didactice.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. standardul de prezentare. . succesiunea logică. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. fise autoevaluare. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional.elevii au stiluri diferite de învățare. exercitii de utilizare a terminologiei profesionale.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor. adecvat scopului propus. Modulul COMUNICARE PROFESIONAL Ă poate fi parcurs independent. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă. de reactii adverse sau de contraindicatii). care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. . O competență se evaluează o singură dată. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. profesorii va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.tipul informației. relevante si concise adaptate unui context dat). fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Cadrele didactice. respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. momentul si persoana care face evaluarea. bine structurat. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete. tehnicile de comunicare oral şi realizarea unui raport formal se vor ă exersa şi vor corespunde domeniului profesional. teste de evaluare. . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de preg ă profesional ă tire . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fise de lucru.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior la procesul de învățare. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. Indiferent de locul.

atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. ritmul de înțelegere şi asimilarea cunoştiin țelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. investigatia. autoevaluarea.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. tema in clasa. ț Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informa țiilor şi redactarea rapoartelor formale.  Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. prin fişe individualizate. dotarea cu material didactic. coevaluarea. volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare. Instruirea 15 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . proiectul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 16 . informare prin mass-media. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. Pentru realizarea competențelor pot fi derulate diverse activități de învățare: documentare cu ajutorul internetului. vizite de documentare la agenții economici.prin activitatea de aplicații practice de tehnoredactare la computer are importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competențele din cadrul modulului. statistici. proiecte. publicații de specialitate. vizionări de casete video şi CD-uri. discuții.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

neorganizat . localizare. muschii gatului. sangele). Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. organizare aparate si sisteme) anatomica si definitie si descriere fiziologica 2.componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. nervos. C.1. Unitate de crt. Analizeaza partile componente ale corpului uman 4. compozitia chimica a oaselor. rol 3.2. scheletul (scheletul capului. structuri morfofiziologice. Sistemul muscular. conjunctiv. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman Conținuturi 1. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. aparate si sisteme 2. scheletul membrelor) partile componente ale 3. Organizarea generala a corpului uman . competență 3.Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI  Not ăintroductiv ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I. pentru calificarea: asistent medical generalist. compartimentele celulare (organizat organitele celulare . Anatomie si fiziologie umana Competențe C. caracterizare.3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. muschii .apa. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 3. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2. Nomenclatura anatomica C. rol 3. organe. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. structura osului.clasificare (epitelial. corpului uman principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. substante anorganice si organice). Tesuturile . tesuturi. muscular. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3.regiuni. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. Analizeaza scheletul trunchiului. Niveluri de organizare anatomica si nivelurile de fiziologica (celule. Sistemul osos.structura muschiului. 2. Clasifica 1. Axele si planurile de orientare in organism descriere.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Sangele . 1. Celula tipuri de celule.

etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene. muschii membrelor) 1. gatului. Topografia corpului . Componentele anatomice de la nivelul capului. Compo nentele anatom ice ale principalelor sisteme si aparate denumire si localizare 3.trunchiului. principalele ligamente si 17 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . trunchiului si membrelor 2.

structura. circulatia capilara. determinare si reglare). tensiunea arteriala (definitie. Fiziologia muschilor. esofagul. transportul gazelor in sange. sistemul venos. structura. proprietatile muschilor. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3.digestia in intestinul subtire.cavitatea bucala. factorii care o influenteaza. corpului mobile). deglutitia. configuratia interna a inimii. specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. 4. reglarea respiratiei 5. arborele circulator (sistemul arterial. manifestarile activitatii cardiace). stabilirea compatibilitatii si sisteme) ale sanguine dintre mama si fat etc . respiratia (ventilatia pulmonara. glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. Caracterizeaza principalele functii ale organismului . semimobile. revolutia cardiaca. 5. vascularizatia si inervatia plamanului. de nutritie. Aparatul respirator .) 2.descriere . ficatul. splina (localizare. pancreasul). modificari patologice ale proprietatilor inimii.descriere. intestinul gros). difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. digestia in intestinul gros. Aparatul digestiv . organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. reglarea circulatiei sangelui 6. absorbtia produsilor de C. de reproducere) . respiratia celulara). fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii. Principalele functii ale organismului uman (de relatie. grupele C. Functiile sangelui. faringele. hemostaza.mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1. defecatia. Aparatul cardio-vascular . fiziologia articulatiilor (sistemul uman de parghii). digestia gastrica. vascularizatia si inervatia inimii.descriere. Artrologie-articulatiile fixe. rol). intestinul subtire. sistemul limfatic). fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. Descrie sanguine (sistemul AOB si Rh) si elementele de importanta acestora fiziologie (pe (principiile transfuziei de sange. stabilirea aparate paternitatii.descriere. structura.

mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. fiziologia aparatului excretor (formarea urinei. Aparatul genital . componente. nidatia si gestatia) 10. structura.descriere. componente. functiile ficatului 7. Sistemul nervos . mictiunea) 9. reglarea formarii urinei. Metabolismul . structura.digestie). vascularizatia si inervatia rinichiului. aparat genital masculin). fiziologia neuronului. proteic.descriere. 18 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mecanismele termogenezei/termolizei.substantele energetice. energetic si bazal . caile urinare. proprietatile fizico-chimice ale urinei.definitie. fiziologia sistemului nervos. lipidic. fiziologia gonadelor. reproducerea (fecundatia. tipuri de metabolism (intermediar .glucidic.descriere (aparat genital feminin. Aparatul excretor .

Analizatorii . aparate si sisteme) in functie de criterii date. endocrine.elevii au stiluri diferite de invatare .externi (temperatura.descriere. mecanismul de feed-back 1. In elaborarea strategiei didactice. venoase. rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale. determinarea grupei sanguine si a Rh ului). reflexul conditionat. acustico-vestibular).C. hormonii secretati si rolul acestora).elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. 2. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern. . Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. tesuturi. Glandele endocrine . reflexul neconditionat. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . descoperirea. umiditatea. fiziologia analizatorilor 12. calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. microorganismele patogene si parazitii. olfactiv. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : . vizual.interni . gustativ. 6. tiroida. drogurile etc. . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. paratiroidele. sistemul nervos vegetativ). la procesul de invatare . procese corticale fundamentale. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu fiziologia sinapsei.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. pancreasul endocrin. problematizarea. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. suprarenalele. metabolice.hipoxia. etc. encefalul. proiectul. tipuri de glande (hipofiza. activitatea nervoasa superioara 11. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. compararea. organe. kinestezic. schema circulatiei arteriale. calitatea si compozitia aerului si solului. demonstratia. exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice. epifiza structura. timusul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. tipuri de analizatori (cutanat. dezechilibre hidroelectrolitice. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: .descriere. limfatice.

Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. teste de evaluare. fise autoevaluare. Se evalueaza numai competentele din acest modul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. 19 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . realizarea unui produs/proiect.schema feed-back . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. fise de lucru. Indiferent de locul. momentul si persoana care face evaluarea. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta.ului endocrin). care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. pentru verificarea atingerii competentelor. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.

simularea. diapozitive. planse. conversatia. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. . volumul si nivelul de cunostinte. observatia. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. investigatia. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. autoevaluarea. munca independenta. casete video. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. desene. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI.Cadrele didactice. mulaje etc. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. tema in clasa. dezbaterea etc. studiul de caz. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. cataloage. preparate microscopice. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. coevaluarea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. preparate formolizate.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. dotarea cu material didactic. exercitiul. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalist”. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. proiectul. folii de retroproiector.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 20 .

bacilul carbunos. Unitate de Competențe crt. Bacilii patogeni (bacilul coli. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Clasificarea virusurilor 1. Toxiinfectiile alimentare -  Not ăintroductiv ă Modulul VIRUSOLOGIE. bacilul Koch. bacilul tetanic. bacilul botulinic.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1.7.10. Virusurile poliomielitei 1. Virusologia (inframicrobiologia) generalitati 1. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2. genul Salmonella.Cocii patogeni (stafilococul.3.5.din pregatirea generala din anul I. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte Modulul: 4 VIRUSOLOGIE. Bacteriologie -generalitati 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE.2.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE.2.1. Virusurile hepatice 1. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. bacilul difteric.3.9. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2.5. streptococul.6. meningococul. bacilul lepros. pentru calificarea: asistent medical generalist. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE . C. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic.8. gonococul) 2. competență 4. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. Analizeaza bacteriologie si principalele tipuri de parazitologie organisme cu potential patogen la om Conținuturi 1. Compozitia chimica a virusurilor 1. Multiplicarea virusurilor 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. bacilul dizenteric. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. In modulul VIRUSOLOGIE. Patogenitatea bacteriilor 2.4. Virusurile gripale 1.4. vibrionul holeric. Morfologia si structura virusurilor 1. pneumococul. 1. Caracterele generale ale virusurilor 1. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. Cultivarea virusurilor 1. gangrena gazoasa) 2. Virusologie.1.

streptococi. Leptospirele 2. proteus.generalitati 21 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 5. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). 6. stafilococi. shigele. bacilul coli. 7. agenti patogeni implicati ( salmonele. Treponema pallidum 2. Genul Brucella 2.caracterizare. epidemiologie 2. Rickettsiile 3. 8. Micologie .

Insecte) C. Protozoologie . 2.generalitati. 4. Favusul 3. Flagelate. Candidoza si actinomicoza 4. 5. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C. Helmintologie .3.generalitati. Nemathelminti) 7.2. Caracterizeaza infectiile nosocomiale C. reprezentanti (Rhizopode. 4. Entomologie .5. Descrie notiunile de epidemiologie normel e de preven ire a transmit erii infectiil or si metodel e de C. Microsporia 3. reprezentanti (Arachnide.generalitati. 1. Notiuni generale de parazitologie 5. Epidermofitia 3. Infuzori) 6. Sporozoare. reprezentanti (Plathelminti. Tricofitia 3. 3. 3. Aplica .

Pseudomonas si germenii anaerobi 1. 2. perioada de stare.definitie . 2. spalatura gastrica. 3. corpi straini(canule i.surse de infectie (flora indigena a pacientului. convalescenta.. alcoolism. puroiul.definitie . Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2. diabet zaharat. alti pacienti. chirurgie. sterilizarea. arsuri.organismelor participante la procesul infectios 2. de mediu. intradermoreactiile (IDR) 1. LCR.sange.1. deratizarea 22 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . bacilii enterici Gramnegativi. dezinsectia. Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1.etape: incubatia. . hemodializa etc. cu afectiuni alergizante. terapie cortizonica etc.indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac).factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate. personalul medical. sputa etc. cu arsuri. materii fecale. proteze organice). Metodele de distrugere a organismelor patogene. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: . scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare. depistarea Ag microbiene. catetere. Infectiile nosocomiale .). etapa de debut. calea de transmitere. Procesul infectios: .si micro. sectiile de ATI. exsudatul. economicosociali etc. pneumococii.v. Recoltarea probelor biologice si patologice: . splenectomie.factorii favorizanti: naturali. vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie. dezinfectia. organismul receptiv . mediul) .etc. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene.Conditii predispozante: cateter urinar. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei . sindroame mieloproliferative. urina.directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. Proprietatile macro.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se evalueaza numai competentele din acest modul. investigatia. demonstratia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. fise de lucru. vaccinoterapia. chimioterapia. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri.combatere a organismelor patogene. Indiferent de locul.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul VIRUSOLOGIE. teste de evaluare. evaluarea altor competente nefiind relevanta. paraziti) in functie de criterii date. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea . In elaborarea strategiei didactice. proiectul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Cadrele didactice. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. tema in clasa. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. volumul si nivelul de cunostinte. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene. pentru verificarea atingerii competentelor. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. proiectul. compararea. caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). apiterapia 3. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene .antibioticoterapia. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. problematizarea. proiect (exemple: schema raspunsului imun. fitoterapia. descoperirea.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. momentul si persoana care face evaluarea. autoevaluarea. coevaluarea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. dotarea cu material didactic. bacterii. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. fungi. fise autoevaluare. realizarea unui produs/proiect. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.

conversatia. munca independenta. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. simularea. observatia. BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. exercitiul. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA.stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. studiul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 23 . Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. desene. planse. casete video. folii de retroproiector. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. dezbaterea etc.caz. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 24 . insectare. diapozitive. poze. preparate microscopice etc.

Stabileste importanta enzimelor. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Not ă introductiv ă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE.3. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Biochimie Competențe C. hormonilor si vitaminelor reglarea functiilor organismului in . Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. competență 5. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.1. Stabileste importanta enzimelor.4.2. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si Modulul 5: BIOCHIMIE C. Unitate de crt.

Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie. glucide. proteine 25 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mecanismele termogenezei / termolizei.Conținuturi 1.P. lipidic. caracterizare.definitie. proteic. energetic si bazal substantele energetice. glicemie. cromatografie. Tipuri de metabolism (intermediar. rolul lor in organism. Biochimia sangelui .H. cationi si anioni) 2. hidroelectrolitic.secretiei hormonale 1. clasificare.O. mod de actiune. electroforeza 2. rolul lor in functionarea organismului 3. Structura si proprietatile materiei vii.S).definitie. Hormonii . reglarea cailor metabolice. cai metabolice principale 3. mecanismele de reglare a temperaturii corpului).compozitie chimica. hematocrit.Vitaminele generalitati. clasificarea. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2. spectrofotometrie. etc. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1. timp de coagulare.biosinteza.elementele fundamentale (C. Metabolismul .Componentele materiei vii . catabolism 2. rol. legaturile dintre acestea 1. biodegradare. uremie. anabolism. colesterolemie. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune. hemograma. substante organice(proteine.N. patologia succesiva hiposau hiper.Enzimele . lipide) si anorganice(apa.glucidic. 3. utilizarea specifica a resurselor metabolice. Determinarea principalelor constante biologice: VSH.

compozitie chimica. demonstratia. Examenul sangelui 8. gastric si intestinal. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.compozitiei chimice a probelor biologice analizat de plasmatice 4. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. sedimente 6. schema interrelatiilor metabolice). Biochimia digestiei . In elaborarea strategiei didactice. pentru verificarea atingerii competentelor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Indiferent de locul. Examenul urinei  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.). evaluarea altor competente nefiind relevanta. schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii. la procesul de invatare . .sucul pancreatic. teste de evaluare. autoevaluarea. bila 5. Se evalueaza numai competentele din acest modul. coevaluarea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . compararea. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. dar se au in vedere resursele locale pentru instruie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. fise autoevaluare. momentul si persoana care face evaluarea. timpului de coagulare etc. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Biochimia urinei . exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date. proiectul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE. determinarea VSH-ului. Cadrele didactice. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. realizarea unui produs/proiect. fise de lucru.elevii au stiluri diferite de invatare . investigatia. rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . proiectul. problematizarea. tema in clasa. Biochimia materiilor fecale 7. descoperirea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 26 . cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. volumul si nivelul de cunostinte. cadrul de colaborare cu agentii economici.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.baza materiala a scolii. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic.

munca independenta. preparate microscopice. sticlarie si materiale de laborator. dezbaterea etc.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. folii de retroproiector. reactivi etc. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 27 . discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. produse biologice. studiul de caz. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. microscop. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. exercitiul. simularea. desene. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. observatia. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. conversatia.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. competenta 6. . Enumera etapele dezvoltarii organismului uman.Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA  Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni. pentru calificarea: asistent medical generalist.  Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. Unitate de Competente crt. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. 5. 4. 3. Embriologie si C1 Enumera genetica etapele dezvoltarii organismului uman. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 2.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr.

ovogeneza. Calificarea profesională: Asistent medical generalist factori fizici. dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului. Cresterea: 2.3.dezvoltarea encefalului.1.2. dintilor 28 . gastrulatia. 1. endocrini. Derivatele foitelor embrionare: 3.2. mezoblastul.2. Perioada fetala. diferentierea celulara.2.1. . organogeneza. segmentatia.1. morfologica. metencefalului.dezvoltarea hipofiziei.Continuturi 1. spermatogeneza. epifiziei. glandelor salivare. Perioada embrionara: fecundatia.1. factori socio-economici) 2.factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala. Diferentierea: 2.dezvoltarea organului mirosului. echilibrului.2. .factori endogeni genetici. endoblastul.2. auzului.2. pielii si anexelor ei.2. blastulatia.1.dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni . 2. mezencefalului.1.2. cresterea tesuturilor si organelor 2. vazului. Factori de crestere: endogeni. diencefalului. controlul dezvoltarii si diferentierii. 2. Cresterea statulara 2.1.2.1. Derivatele ectoblastului: . Etapele de dezvoltare prenatala: 1. Foitele embrionare: ectoblastul.1. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar. Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza. 3. telencefalului.2. . 1.1. 3. exogeni: .

2. glandelor sexulae. rectului si vezicii urinare. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala. aparatului cardio-vascular.dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general . pancreasului C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om. muschilor. organelor genitale externe.dezvoltarea limbii si a glandei tiroide . esofagului. portiunii ileo-colice a intestinului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni . glandelor suprarenale. sternul.2. scheletul corpului.2. Derivatele endoblastului: .dezvoltarea laringelui. fictului si cailor biliare. duodenului. neurocraniului. 3. stomacului.3. membrelor.3. coastele.

Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4.1.notiunea de gena mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor.1. Etiologia 29 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Gena: .2.2.3. anafaza. acizi nucleici.reproducerea celulara si ciclul cromozomial.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5.1. boli poligenice) 5. Natura materialului genetic: cromozomi. Morfodisplazia: malformatii dobandite. ARN) . Transmiterea mendeliana: monohibridarea. una reductionla si una mitotica ecuatoriala.1.1. ereditatea poligenica. diviziunea citoplasmei (citokineza). gena. meioza (diviziunea reductionala). Legile lui Mendel 4. 4.1. genopatii (boli moleculare monogenice.1. Etapele mitozei: interfaza.codul genetic: caracteristici .2.1.2.2. Acizi nucleici: . Diviziunea directa (amitoza) 4.factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate). profza.2. 4. evidentierea cromozomilor.1. dimensiunea. dihibridarea.1. morfodisplazii ale procesului de sexualizare.3.2.transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva . Clasificare: mutatii genomice. Histodisplazia 5. Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4. .3.3.1. biologici. 4. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza).monohibridarea: .1.1.sinteza proteinelor: etape .2. .2.4.structura chimica a acizilor nucleici (ADN. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4.3. 4. Cromozomii: morfologia cromozomilor. morfodisplazii date de aberatii cromozomice. telofaza.3. cromozomiale.1.2. forma. . Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive.functiile materialului genetic 4.3.3. 4. chimici. . Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta).transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta . amitoza (diviziunea directa) 4.transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta. genice. metafaza.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster. In elaborarea strategiei didactice. Se evalueaza numai competentele din acest modul.2. conceptia evolutionista despre om etc. energia termica. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. hemofilia. teste de evaluare. proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. albinismul. anemia falciforma. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului. accidente genetice in meiozagenitorilor. medicamentosi. Indiferent de locul. descoperirea. problematizarea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Cadrela didactice.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. la procesul de invatare . demonstratia. realizarea unui produs/proiect. daltonismul  Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. experiente efectuate in laborator pe soareci. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. materni (starea fiziologica si patologica a mamei).elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara.elevii au stiluri diferite de invatare . . Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. efectuarea hartilor cromozomiale. tirozinoza. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. cretinismul sporadic cu gusa. factori mecanici). care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. proiectul. coevaluarea. momentul si persoana care face evaluarea. pentru verificarea atingerii competentelor. scheme.1.2. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. alcoptonuria. chimici. fise autoevaluare.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. fise de lucru. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. tema in clasa. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii.2. 5. autoevaluarea. compararea. biologici.malformatiilor: 5.

volumul si nivelul de cunostinte. procesul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.investigatia.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 30 . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. dotarea cu material didactic.

Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. exercitiul. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. dezbaterea. studiul de caz. preparate microscopice.Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. preparate formolizate. munca independenta. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. soareci de laborator etc. folii retroproiector. casete video. conversatia. simularea. observatia. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. planse. desene. diapozitive. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 31 . cataloage. etc.

Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore. Identifica infrastructura psihicului uman 2. Unitate Competenta C1. Identifica infrastructu psihicului uman  competenta 7. din care 60 ore de laborator tehnologic. Psihologie generala C2. de crt.MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA Not ă introductiv ă Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice .

12 Memorie functionale 1.14 Motivatie vietii de relatie (legea 1.forma a psihicului: 1.3 Psihicul.1 Individ-individualitae proces primar autoreglare). 1.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist Continuturi .proces informatiilor psihice (Piaget.ca (reglare si 2.10 Reprezentari mentalitati etc. Erickson) determinat social1.Niveluri 1.15 Afectivitate 1.5 Subconstient semnalizare) 1.8 Senzatii Structura personalitatii istoric (comportament 1. Kohlberg.3 Personaj-social si masca secundar) prelucrarea 2.2 Persoana-personalitate si trairea.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii 1.2 Psihicul .16 Comunicare si limbaj 1.1 Psihicul .4 Constient adaptarii. traditii.6 Inconstient 1.forma de 1.9 Perceptii 32 si cutume.11 Gandire structural1.17 Atentie reflectare ideal -subiectiva structuri si functia 1. ca proces Captarea si 2. functii de Reglarea psihica a comportamentului 1.13 Imaginatie Natura psihicului uman: ale Stimularea si energizarea comportamentului 1.7 Relatii intre 1.18 Vointa si de constructie a de adaptare Conceptul de personalitate realitatii (imaginea. 2.

consistenta comportamentala.7 Aptitudinea.5 Personalitatea. frustrare (personalitate prejudiciata). teambuilding. posturii.caracterul. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  Elevul invata predominant descoperind. in timp ce profesorul il ghideaza.  Experimenteaza problemele in globalitatea lor.  I se permite sa se exprime in mod creativ.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental. 3. activitati de predare . furie. specificitate comportamentala. flux verbal.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire. teama. contact vizual. prima impresie.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.psihofiziologice 2.  Elevul invata in mod activ. simpatieantipatie. surpriza. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. trasaturi centrale. ca subiect matur.8 Temperament-caracter 2. emotii) Formare impresii 3.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3.8 Componentele unei atitudini:cognitiva. stereotipuri sexuale. 3. familiaritate si similaritate de atitudini.C3. psihologice. pozitia corpului.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3. proximitate. comportamentala.invatare cu caracter interactiv: conversatia . Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). 3. atingere 3.  Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. curiozitate. spatiu personal.9 Aptitudini-caracter 2. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala 2. dezgust) 3. creativitatea Relatii intre componente 2. tristete.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare.  Nu se limiteaza doar la sala de curs. inteligenta.entitate biopsihosociala si culturala 2.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo.  Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent.6 Temperament si tipologii: constitutionale. in grupuri.7 Încadrarea in sabloane: boala si bolnav.  Lucreaza in mod cooperativ. Atitudini si prejudecati 3.1 Semnificatia gesturilor. rasiale. afectiva. teoria “tapului ispasitor”.

“Caruselul”. observatie dirijata.euristica. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca . 33 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .recompense si competitie). “Bulgarele de zapada”). studiul de caz. descoperirea inductiva si deductiva. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. joc de rol. expunerea. problematizare. 2. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. ii ofera informatie “umpland vase goale”.

ritmica.3. momentul sau persoana care face evaluarea. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: „Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati”.M. Bucuresti . Se evalueaza numai competentele din acest modul. 3.2002 3. analiza produselor (culegeri de date). Hayes. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Iasi. grup de discutii) 2..Editura Polirom.1998 2. CD-uri.C. -Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. pe secvente mici). Zlate.P..Psihologie. eseuri. Stefanescu.M.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. referate.N.-Introducere in psihologie-Editura Polirom. observarea sistematica a elevilor. Bucuresti. indiferent de locul. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. Zlate.O. 2000 . b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Bucuresti. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. joc de rol). probe orale ( intrebari.  Recomand ă bibliografice: ri 1.S. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. pe secvente mai mari ). care asigura pregatirea la acest modul.-Introducere in psihologie Editura All. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Stefan. manual pentru scoli normale Editura Didactica si Pedagogica. sau sumativa. teste psihologice etc.munca independenta. Bucuresti.E. Cadrele didactice. politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”. Cretu. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. Neveanu. Seminar de discutii : “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol: “Alegeti o personalitate (din stiinta. 2001 7.1997 4. referat. fisa de lucru.F.. coevaluarea in grupul de lucru.P.Balan. Zlate. pentru a obtine acelasi nivel de performanta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.P.Psihologie sociala . arta. manual pentru clasa a X-a. Iasi. Bucuresti. folii de retroproiector. evaluarea altor competente nefiind relevanta. 1998 6. Neculau. probe practice (studiu de caz.-Psihologie. test scris.A.Fundamentele psihologiei .. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. Orrell.M. 2000 8.Editura Fundatia Romania de maine.. Lucru pe grupe: ”Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii.. Editura Humanitas Educational. Golu. durata evaluarii..Editura didactica si pedagogica. 1996 5. cumulativa (verificari partiale. T. Druta.D.Bucuresti. Pe parcursul modulului.Psihosociologia familiei .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 34 .

• Max Weber. În modulul SOCIOLOGIE. Identifică elementele de sociologie a colectivităților .1 Explică noțiunile teoretice sociologiei. politici sociale si de sanatate Competențe C. Explică noțiunile teoretice ale sociologiei 2.2. Conținuturi tematice 1. POLITICI SOCIALE ŞI DE S N TATE Ă Ă Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. relații individ societate.funcții:cognitivă . Identifică elementele de sociologie a colectivităților 3. raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă. Analizează diferite politici sociale şi de sănătate. colectivități umane. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. Sociologie. Emile Durkheim. Unitatea de crt. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. caracteristici. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. naturalistă.de prognoză socială praxiologică. ale C. colectivitățile statistice şi sociale Noțiunea de grup social mare: definiție.comportament uman. clase sociale: structură şi stratificare socială. Viața socială. Descrie rolul cercetării sociologice 5. competență 8. clasificarea grupurilor sociale mari.1 Problematica sociologiei: • concept de sociologie • problematica si funcțiile sociologiei:probleme sociale.2 Noțiuni de antropologie Antropologie fizică. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr.Modulul 8: SOCIOLOGIE. umanizare. socializare 2. Elemente de sociologie a colectivităşii 2.realitate socială. Forme de asociere:colectivități umane: mulțimea.3. pentru calificarea: asistent medical generalist. socială 1. socio culturală.. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SOCIOLOGIE. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4. 1. se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SOCIOLOGIE. statut şi rol social.1. filozofică.Talcott Parsons.

mobilitate socială: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare. cognitivă. structura. grupul de muncă: competiție şi cooperare. funcții şi procese la nivelul grupului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 35 .stratificare socială. problematica demografică. Grupuri sociale mici. structuri semnificative : de comunicare. conducerea. socioafectivă.

Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală C. sociologia culturii. reguli pentru pacient. 2.delimitarea eşantionului -organizarea acțiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. expectanțe. evaluarea gravității bolii. funțiile familiei (economică. condițiile constatiuirii grupului de muncă. rol social al asistentului medical. tipologii ale familiei.4.expresie facială. paralimbaj. negocierea.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei. socioafectivă.3. Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor .Structura chestionarelor. biologică. interese şi prioritați. limbaj. atitudini. familia in societate. non verbală. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaționalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru .al pacientului. Strategii de controlcomunicarea verbală. Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele . dinamica familiei contemporane. atitudini față de boală. reguli pentru asistentul medical 4. persuasiunea. 3. Cultură organizaționala: institutii si organizatii. 3. 3. funcțiile culturii. stingerea conflictului.1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noțiunea de boală. Descrie rolul cercetării sociologice funcțiile grupului de muncă.C.3. Tipuri de relații asistent medicalpacient: • de complementaritate • conducere • cooperare • coparticipare Conflict de roluri: situații conjuncturale. juridică.3. consecințele bolii. Rolurile sociale în relația terapeutică: status social.. conceptul de cultură.2. posturi. modele alternative ale vieții de familie. liderul formal si informal 2.

lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuțiile de frecven e ț 36 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei. Modele de sănătate: Bismark. Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate -Anchetă.interviu: comparații Politica sociala: -conceptualizare. implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic. luarea deciziilor. locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. parteneriate. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. dotarea cu material didactic. identifcare resurse. Semasko. vizibilitatea practicii Paradigme: funcționaliste. Beverige. strategii si obiective. .-Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informației Observația sociologică: -Caracteristici -Condiții şi reguli ale observației sociologice -Tipuri de observație sociologică -Valoarea şi limitele observației sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -Definiție şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: -Definiția documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. interacționiste. Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcții strategice in domeniul sănătății in România Suge stii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetă-sondaj de opinie C. volumul şi nivelul de cunoştin țe. formularea politicii. conflictualiste. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.5.

discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 37 . dezbaterea etc. Ă Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. observația. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SOCIOLOGIA. munca independentă. simularea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. POLITICILE SOCIALE ŞI DE S N TATE. conversația. exercițiul.

Editura Dacia 1992 5. Mihu. M.Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Editura Polirom 2003 4. Introducere în sociologie. Sociologie. Editura didactică şi Pedagogică 1980 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 38 . scheme. Zanc Editura. I. folii de retroproiector. E. Lupu. Casa Cărții de Ştiință 2005 3. Georgescu. I. CD .Durkheime. Sociologie generală. Educație şi sociologie. Mihăilescu. A. Repere bibliografice: 1. Polirom1999 2. I.uri. Sociologie Medicală. casate video.

Analizeaza imagistica notiunile de biofizica medicala medicala Conținuturi 1. fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1. Unitate de Competențe crt. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3. principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. potentiale . prprietatile mecanice ale corpurilor solide. notiuni de mecanica fluidelor. sisteme termodinamice. 1. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. b) notiuni de termodinamica biologica .2. principalele marimi utilizate in mecanica.proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2. exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1.3. Biofizica . fluxuri si forte termodinamice. aspecte biomecanice ale contractiei musculare. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor. Biofizica moleculara .definitie.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Biofizica si C.Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA  Not ăintroductiv ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I. competență 9.definitia termodinamicii. potentialul membranar de repaus.definitie. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. structura moleculara a apei si a solutiilor apoase. Biofizica celulara a) biomecanica . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. descrierea caracterului interdisciplinar. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4. notiuni de fizica a sistemelor disperse. pentru calificarea : asistent medical generalist. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice si electrocinetice. efecte biologice ale unor factori mecanici.

4. excitabilitatea si legile acesteia 1. efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica . bioluminiscenta 39 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .sunetele auzite si caracteristicile acestora.ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia. elemente de fonatie. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica . biofizica receptiei auditive. biofizica receptiei vizuale.electrice celulare de actiune si propagarea acestora.

fotoelectrici etc. transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici. de argint clorurat.formatiunile canaliculare . proprietati fundamentale 3.) 2. chisturi etc. domenii de utilizare (fonocardiograma. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A. velocimetria Doppler etc. modul TM. urina etc. termograful medical 4. magnetoelectrici. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea. definitie.de hidrogen. metode alternative (endoscopia ultrasonica. electrochimografia. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3.electrozi (definitie si exemple . Imagistica RMN .scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor .principiu.interfetele si peretii . Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica c) receptia. Radiatiile Roentgen .) lichidele „impure“ (ex: colectii purulente. Descrie notiuni elementare de .structurile solide (ex: os.1. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3. tipuri (inregistratoare grafice. EEG.2. producerea imaginii 3. fonoelectrici.4.principiu.2.natura. particularitati 3. celule de calomel). Procedee terapeutice bazate pe factori fizici C. cartilaj.) . imaginea radioizotopica . tesuturi necrotice. modul D). sangele.3.5.1. Termografia .enzime.1. modul B. prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. Imaginea radiologica .1.mod de formare. calcul etc. pentru radiatii radioactive.).) 3. osciloscop. prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale . Culegerea biosemnalelor .imagini parazitare (artefacte) 3.).descriere. Roentgendiagnosticul 3. 2. oculografia.3. EKG.lichidele pure (ex: bila.gazele .C.1. antigene etc. termoelectrici.) . dirijarea punctiilor biopsice.tesuturile moi (parenchimele) . treptele obtinerii imaginii RMN. anticorpi. ultrasonografia Doppler. 3. biosenzori (definitie si exemple . etc. semnificatie.

ultrasonoterapia. radioterapia.definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau 40 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .principii si efecte terapeutice (termoterapia. crioterapia. fototerapia LASER) 1. Radiobiologia .. electroterapia.

gamma. simularea. dozimetria radiatiilor (definitie rad. brahiradioterapie. introdusi in organism pe cale metabolica) 4. cu finalitate de stadiu clinic I. radioterapia antiinflamatorie. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. rem. Sursele de radiatii . Principalele efecte . descoperirea. P 32. beta. II. corpusculare 3.alfa. demonstratia. In elaborarea strategiei didactice. anomaliile genetice. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor. raze gamma. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. la nivelul tesuturilor. iradierea de contact sau curie-terapie).distanta cat mai mare intre sursa si individ. beta. la nivelul organismului (iradierea acuta. compararea.radiobiologie clinica) 2. iradierea repetata). Metode de principalele notiuni de protectie fizica impotriva radiatiilor .). iradierea interna (cu izotopi artificiali . problematizarea. formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. radioterapia antitumorala) 2. Radioterapia . stadializarea clinica (preterapeutica -TNM si postchirurgicala . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati . 4. radiatii corpusculare . cancerogeneza. Radiatiile ionizante .  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante . Sievert ) 3.caracterizare. timp cat radioterapie mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ.iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie.radiatii X.definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale. moartea. 1.I 131. Au 198. protoni. proiectul.la nivel celular. III sau IV. biochimie. neutroni. anomalii C.scurtarea nespecifica a vietii. embriologie si genetica. la nivelul organelor. tipuri de radiatii (raze X. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.pTNM). Se recomanda urmatoarele metode: observatia. dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii. deuteroni etc. Tehnici de iradiere . Sintetizeaza ale embrionului si fatului.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. la diferite niveluri de organizare anatomica. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc. teste de evaluare. etc. realizarea unui produs/proiect. exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor.de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor. fise autoevaluare.). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 41 .). rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date. fise de lucru. clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice.

desene. studiul de caz. dotarea cu material didactic. momentul si persoana care face evaluarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. autoevaluarea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. munca independenta. dezbaterea. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. scheme. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Cadrele didactice. tema in clasa. exercitiul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. conversatia. dispozitive de lucru. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Indiferent de locul. volumul si nivelul de cunostinte. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. tomografice etc. pentru verificarea atingerii competentelor.Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. imagini radiografice. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. evaluarea altor competente nefiind relevanta. echografice. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. coevaluarea. observatia. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. diapozitive. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. planse. . etc. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. simularea. folii de retroproiector. investigatia.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. proiectul. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 42 .

1. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.Modulul 10: MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE I. Analizează sănătate noțiunile de ecologie şi igienă în interelație cu sănătatea Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă Calificarea profesională: Asistent medical generalist . se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță tehnic ă specializat ă MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va utiliza împreun ă cu . Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: MEDIU ŞI SĂNĂTATE Nr. face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Specifică noțiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. pentru calificarea: asistent medical generalist. standardul de pregătire profesională specific calificării. Interpretează elementele de profilaxie şi protecție III. În modulul MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. Mediu şi C. invatamant clinic. II. Analizează noțiunile de ecologie şi igienă în interrelație cu sănătatea 2. competență 10. Unitatea de Competențe crt. Not ă introductiv ă Modulul MEDIU ŞI S N TATE.

1.definiția OMS. Modificările apărute în medicină. virusurile. 2. 43 . paraziții. elemente de ecologie umană. Poluarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății.2. DZ) şi factori externi care acționează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici. ramurile ecologiei. durata acțiunii lor asupra organismului uman 2. fungi şi paraziți şi alte microorganisme) care acționează asupra organismului uman. Acțiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătății populației. intensitatea. Sănătatea. Igiena aerului 3. Igiena ştiință medicală care promovează sănătatea. şi factori sociali rezultați din acțiunea omului asupra mediului sau din interrelațiile dintre oameni. 1. 2. Ecologia.1 Compoziția chimică a aerului şi influența sa asupra organismului uman 3. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3.3. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătății 2. Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate. medicina ştiința de a păstra reda şi promova sănătatea 1.2. 1.4. Factorii etiologici ai sănătății: factori interni care pot avea o influență decisivă în producerea anumitor afecțiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare. noțiuni de ecologie generală. Prezența factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2.Conținuturi tematice 1. radiațiile ionizate) chimici (substanțe chimice existențe în natură) biologici (bacteriile. în caracteristicile sale definitorii.1. se adresează individului şi colectivităților.1.3.

Igiena localităților şi relația cu sănătatea. igienă a 1.1. Igiena solului 5.2.2. Igiena apei 4. elementele de Fenomen explicabil prin particularitățile de prevenire şi vârstă şi comportament combatere a 3. Obiectivul şi importanța igienei copilului şi noțiunile de adolescentului.1.2. a solului bolilor 3. Igiena habitatului uman 7.2.6. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituțiile pentru copii. Caracteristicile de vârstă ale morbidității prin boli infecto-contagioase.6. Factori care favorizează producerea C.1. Criterii.1.1 Boli transmisibile pe calea aerului. accidentelor (condiții deficitare de igienă a Interpretează locuinței. Necesitățile nutritive ale omului sănătos 8.3. Contaminarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății 4. igiena alimentelor 8. 7. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Igiena radiaților 6. Igiena locuinței şi relația sa cu sănătatea 8.2. a apei. Specifică 1.2. Patologia infecțioasă transmisă prin apă 4.3.2 Măsuri de profilaxie  Măsuri privitoare la sursa de infecție transmisibile prin  Măsuri privitoare la căile de factorii de transmitere mediu  Măsuri privitoare la organismul receptiv IV. profilaxie 6.2.1.6. Se recomand ă ca .2.3. dotarea cu material didactic.3. lipsa de supraveghere a copiilor. orientarea actuală. Patologia neiinfecțioasă transmisă prin apă 4.1. Radiațiile ionizate: iradiere naturală şi artificială. volumul şi nivelul de cunoştin țe.3. Igiena alimentației 8. copilului şi adolescentului Factori endogeni şi exogeni care influențează dezvoltarea umană. Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6. Condițiile de potabilitate a apei 5. Radiațiile neionizate 7.4. Valoare nutritivă. 1. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor. 7.1. ț 1.4. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. 1. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenților 1.3. Igiena unităților cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului C2. 1. Solul şi importanța sa sanitară 5. efecte. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescen i. Poluarea sonoră şi influența ei asupra sănătății. Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituțiile pentru copii permanente şi sezoniere 1.5.3. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.6. 1.

parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn corelare a competențelor cu conținuturile. tabelul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 44 .

1996 2. observația. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Igienă. Vlaicu Editura Eurobit 1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 45 . Igienă şi ecologie alimentară B. Sergiu Mănescu. Repere bibliografice: 1. CD . studiul de caz.Ecologie umană. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. etc. munca independentă.uri. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. folii de retroproiector etc. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. exercițiul. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Editura Medicală. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. dezbaterea.Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. casate video. scheme. conversația. simularea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Editura Medicală. 1997 3.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

educaționali. sociodemografici. principii. delimitarea obiectivelor. 2. competență 11. Determinanții sănătății: definiție. ocupațională.1. Educatie C. dimensiuni). intelectuală. Grupele de determinanți (OMS) direcți şi indirecți: macroeconomici. spirituală. baza. populația țintă. educație. pentru educația pentru conceptul de sănătate. dimensiunile sănătății sanatate sănătate (emoțională.1. socială). alimentație. 4. Promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor: .2. Consecințele problemelor de sănătate.1. 2. 3. venituri. mediul. Relația dintre educația pentru sănătate şi promovarea sănătății: delimitarea conceptelor. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. 5.MODULUL 11: EDUCAłIE PENTRU S Ă Ă N TATE  Notă introductivă Modulul EDUCAłIE PENTRU S N TATE face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Trecerea de la educația pentru sănătate la promovarea sănătății: definiții. Identifică factorii care pot altera stilul de viață sănătos. abordări posibile. indiferent). Unitatea de Competențe Conținuturi tematice crt. calea spre o sănătate mai bună. de protecție. implicarea tehnologiei. riscul de imbolnăvire.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. ecosistem stabil. adăpost. Condițiile esențiale pentru sănătate: pace. modul de viață. Defineşte 1.3. Dimensiunile stării de sănătate: definițiile sănătății. stilul de viață. piramida Maslow. domenii de interes. populația la risc. În modulul EDUCAłIE PENTRU S N Ă Ă se reg sesc abilit TATE ă ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializată EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . Planifică acțiuni de educație pentru sănătate. invatamant clinic. Implementează programe de educație pentru sănătate. fizică. transmiterea cunoştințelor şi informațiilor. pentru calificarea: asistent medical generalist. conceptul de boală (definiții. abordare holistică 2. resurse confirmate. 2. Defineşte educația pentru sănătate. 3. dreptate. factori de mediu. Modulul are alocate 120 de ore din care 90. măsuri posibile. 2.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE Nr. ă ă Programa şcolar se va ă utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 3. persoanele la risc înalt. factori (de risc.

metode de educație în promovarea sănătății (metoda şocului/înspăimântării. modelul epidemiologic.modele de abordare (modelul bazat pe înțelegerea etiologiei bolilor. modelul etapelor vieții). strategia populațională)."Sănătate pentru toți în secolul XXI". strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual. metoda ştiințifică/a furnizării de informații. Strategia OMS . metoda Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 46 . Obiectivele 11 şi 12.

3. factori care influiențează alegerea în alimentație. venit. metoda situațională. schimbările dietei . Caracteristici socio-demografice. sex. metoda culturală.motive şi bariere). percepții: față de religie. Indicatori utilizați pentru evaluarea stării de sănătate a populației (speranța de viață. prieteni. Identifică viață afectivă/a centrării pe persoană. acțiuni de promovarea unei alimentații mai sănătoase (educația publică directă.3. combinații între metode). canabis. 1. rolul educației în nutriție. stimulente. vecini. țigări. alimentar. Culegerea informațiilor privind stilul de viață acțiuni de educaie ț şi pentru sănătate modul de viață. Tipul de consum: servicii de sănătate. Cadrul social: mediu social.3.4. rolul profesioniştilor de sănătate (orientarea către viitor.2. grupuri țintă ).2. Caracteristicile stilului de viață: viață sănătos. alcool. 2. Petrecerea timpului liber. ectasi. implicarea şi responsabilizarea populației (întărirea acțiunii comunităților. 2. morbiditatea) şi calității vieții (DALY). tranchilizante şi sedative. 3. cafea. 1. Consumul de substanțe potențial nocive pentru organism. mortalitatea. 1.2. categoriile profilaxiei (primordială. 1. secundară şi terțiară). droguri (solvenți.1. Probleme de sănătate: C.1. ă 2. stilul de factorii care pot sănătos. ocupația (tipul de activitate. tip de familie. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentații sănătoase (modele de consum alimentar. apelul la o acțiune internațională). igiena.1. conduita psihică. munca în aşezăminte şi comunit ți. condiții de locuit. reguli şi norme. Atitudini. 3. rolul mass-mediei. risc. locul de muncă). sănătatea ca şi concept pozitiv. Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viață care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viață (consum de tutun. . colegi. Stilul de viață şi modul de viață: definiții. heroina). angajamentul în promovarea sănătății.C. 3. atitudini şi cunoştințe individuale. act medical şi de îngrijire. Planifică 1. dezvoltarea aptitudinilor individuale). 3. halucinogene. metoda centrată pe comportament. Relații interpersonale: familie. schimbarea altera stilul de comportamentului. primară. Dimensiunile modului de viață: 3. mişcarea fizică.2. metoda minimalizării răului produs. relaționarea cu mediul social.

2. mişcare fizică. obiective generale. droguri. Scop şi obiective: 2. locuri de muncă. planificare familială. Stabilirea populației țintă: populația la risc. ț 1. Charta de la Ottawa (premisele sănătății. politica O. conduita psihică. consum de droguri.. etc). tutun. populația cu risc înalt de îmbolnăvire. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul. reorientarea serviciilor de sănătate).4.consum de alcool. consumul de substanțe nocive alcool.1.M. sex. acțiunile de promovare a sănătății. 3. relaționare cu mediul social. Strategii de intervenție: strategii preventive (strategii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 47 . 2.S. 2. dieta) şi a factorilor de risc asocia i să nă tății. grupurile de populație mai accesibile (şcoli. igienă. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentația.

6. servicii de sprijin.3. premise privind realizarea programului. Implemente ază programe de educație pentru sănătate. în funcție de adresabilitate. 3. 2. strategii bazate pe demersul individului). plan de acțiune. educațională. 3.2. formularea de scopuri şi obiective strategice. tactice.7. percepția mesajelor privind sănătatea). Resurse (umane. Program de educație pentru sănătate: definiție. acțiuni conform obiectivelor. dezvoltarea comunității. 1. 1. obstacole. C. metode (clasificarea în funcție de calea de transmitere a mesajului. rezultatele cercetării socio-medicale. respectarea planului de acțiune.5. sistemul de informații.1. Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. recomandări de acțiune. Comunicarea în procesul de educație pentru sănătate (scopul şi funcțiile comunicării. Cercetarea participativă. activitate multisectorială. de formare de aptitudini. Promovarea sănătății prin mass-media. durata. comunicarea în cadrul echipei. schimbarea socială). riscuri de program. Implicarea profesioniştilor de sănătate: educația pentru sănătate nonformală/formală. . Documentație de program: chestionare. mijloace de comunicare. beneficiari. materiale de informare şi promovare a programului. acțiunea propriu-zisă de influiențare. intervenții clinice. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor.2. Abordarea comunității: echitate. tipuri de comunicare.4. beneficiul comunității. 3. 1. 1. 3. echipei. materiale de educație (scrise şi audio-video). rapoarte de etapă. 3. participarea comunității. materiale. principii pentru influiențarea comportamentului. documente specifice. 3. 3. tipuri de planificare (normativă. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătății. surse de risc. evaluarea rezultatelor procesului. directe/indirecte). strategică.4. abordări posibile (medicală. tactică şi operațională). Analiza rezultatelor: C. comportamente. Desfăşurarea programului: riscuri de acțiune. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. financiare.5. continuitatea programului. elaborarea conținutului şi alegerea metodelor de folosit. Stabilirea rețelei de instituții pentru conlucrare.stabilirea populaționale. Modele de educație pentru sănătate. regulile comunicării. justificare. informaționale). orientată spre individ. 3.1.

1. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. gestionarea schimbărilor. În elaborarea strategiei didactice. 2. schimbări ale comportamentului. Comparare cu obiectivele propuse. Beneficii obținute.1.1. Feed-back: reevaluarea activităților.2. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. Condi ții de aplicabilitate didactic ă de evaluare şi Modulul EDUCAłIE PENTRU S ĂN ĂTATE poate fi parcurs în mod independent. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 48  . • elevii au stiluri diferite de învățare. la procesul de învățare. revizuirea procedurilor. reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de sănătate. standarde. măsuri ameliorative.

coevaluarea în grupul de lucru. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. filme. cabinete de întreprindere. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. Cadrele didactice. dezbaterea. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. scheme de desf ă şurare). modele explicative (scheme. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. referat). studiul de caz.problema de s n tate. probe scrise (test. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unități sanitare din rețeaua comunitară (şcoli. conversația. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. etc. diapozitive. folii de retroproiector. Se evaluează numai competențele din acest modul. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. investigația. ă ă poster. momentul şi persoana care face evaluarea. casete video. comunități cu popula ție cu probleme medico-sociale). analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. munca independentă. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. CD-uri. Indiferent de locul. care asigur ă preg tirea la acest modul. proiectul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. compararea. problematizarea. algoritmi optimali. proiect). Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. descoperirea. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale.• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. tema în casă. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind EDUCAłIA PENTRU S Ă Ă N TATE. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. reprezentări grafice. turul galeriei. proiectul. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. pentru verificarea atingerii competențelor. computer plus soft . observația. probe practice (studiu de caz . simularea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. demonstrația. volumul şi nivelul de cunoştințe. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. exercițiul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. studiul de caz. proiectul. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. dotarea cu material didactic. planşe. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. desene. se recomandă următoarele metode: observația.

Bibliografie recomandat :ă Dan En ăchescu. Ed. ALL.Ed. 1."METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA ST Ă DE S Ă Ă RII N TATE" ."S ĂN ĂTATE PUBLIC Ă ŞI MANAGEMENT SANITAR". 1994 Aurelia Marcu. Institutului de S ă ă n tate Public ă Bucureşti. Marcu. 2. Marcu . Mihai Gr. Mihai Gr.specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. 2002 49 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Anca-Gabriela Vitcu .

1. transfer specializat.2. Absorbția medicamentelor în organism. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată .2. farmacocinetică) 2. de crt.2. biodisponibilitate absolută. Asocierea cu diverse substanțe.2. farmacografia.1. factori particulari. Factorii care influențează biodisponibilitatea: 2. Tipuri de transfer: transfer pasiv. II. Efecte la nivelul căilor de administrare. pentru calificarea: asistent medical generalist. (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica. tipuri de echivalență. farmacoepidemiologia. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3. Noțiuni de bază. Definiții. farmacologie.1. Farmacologie generală . de membrană. Not ă introductiv ă Modulul FARMACOLOGIE GENERAL Ă face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. 3. Factori care influențează transferul (factori ce depind de substanța medicamentoasă. Biodisponibilitatea medicamentelor. Specifică noțiunile de farmacodinamie 3. Analizează noțiunile de farmacologie generală. 3. Noțiuni de farmacocinetică 3. 2. biofarmacie.1. Factori care influențează absorția: factori generali. farmacologie. 2. medicament. Biofarmacie generală.2. 3.2.2. Interpretează elementele de farmacotoxicologie III. generali (transferul prin membrane). Ramurile farmacologiei. farmacocinetică Conținuturi tematice 1.1.2.1. 2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională.2. Analizează noțiunile de farmacologie generală (farmacologie. Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic. farmacoterapia. 2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. de mediul din vecinătatea membranelor) 3. optimală. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. starea fiziologică. biofarmacie.2. bioechivalența. 2.Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL Ă I. 2. starea patologică). relativă. competență 12. 2.1. Unitatea Competențe C.2. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FARMACOLOGIE GENERALĂ Nr. particulari (calea de administrare. farmacodinamia. 3.1. În modulul. Legați de medicament. farmacotoxicologia.1.3. forma farmaceutică a substanței active. Legați de organism.

sublinguală. 3. Căile de administrare şi factorii care influențează absorția şi biodisponibilitatea. la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată.1.2.3. intravagi nală. Căi artificiale:la nivel cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă. cutanată . la nivelul seroaselor: 50 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . oculară.Căi naturale: orală. intramusculară. 3. intraarterială. calea intraosoasă.2.3. uretrală.3. intracardiacă.2.3.2. intrarectală respirato rie.

antidiareice. secreția lactată . Parametrii: sensul. Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii antiastmatice. Substanțele minerale şi tonice. potența.2. Specifică noțiunile de farmacodinamie căile intraseroase: intraperitoneală. respiratorie. Vasodilatatoare cerebrale. biocatalizatorii organismului uman.1. eliminarea digestivă. sulfamidoterapia. preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică.4. antiulceroase. intrapleurală. Anticolinergice. Preparate cu acțiune antiaritmică. Antibioterapia. 2. intrapericardică. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic. preparate diuretice. Preparate pentru zona oro-faringiană.2. 3. Clasificarea medicamentelor Medicația aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide. difuziunea în țesuturi. 2. Ocitocice folosite pentru . Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului.Vitaminele.5. durata. 2. manifestări locale. Alte preparate utilizate în afecțiuni respiratorii.C. antiflatulente. Farmacodinamie generală.1. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul țesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge. intraventriculară. ficat. intraarticulară. Medicația antituberculoasă. plasmatic. Medicamente cu efect laxativ. Medicația antidiabetică.1. Produse antianginoase. Medicamente antihipertensive.1. fixarea în țesuturi. Acțiunea farmacodinamică. intrarahidiană. antispastice. distribuirea propriu-zisă.2. Medicația cu acțiune ocitocică şi tocolitică. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. Medicația aparatului respirator. cutanată. 2. Medicația aparatului cardiovascular. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge.Medicația obezității.3. de organ şi intrinsec. eficacitatea maximă. selectivitatea. Antiemetice. plămân). propulsive. 3. 2. 3. antiinflamatoare şi antiinfecțioase intestinale.

Antiinflamatoare nesteroidiene. Alte medicamente pentru afecțiuni ale sistemului musulo-scheletic. antiinflamatoare de steroidiene de uz topic. anticanceroase. Preparate chimioterapice.Boala Parkinson. Medicația deprimantă a SNC: Epilepsia. tratamente medicație şi scheme de tratamente. principii de tratament şi medicamente utilizate. alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. antiinflamatoare în combinații. Medicația cu acțiune antineoplazică. 51 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Preparate antigutoase. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. imunodepresive. Medicația sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice. antireumatice specifice.inducerea şi susținerea travaliului. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. Medicamente pentru tratamentul afecțiunilor osoase.

erupție. Preparate hormonale sintetice. antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic. emoliente şi protectoare. Medicația aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți Cadrele didactice au libertatea de a . tricomoniază. mecanisme imunologice. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. C.scheme terapeutice şi reprezentanți. in vivo (sinergism. Medicația cu acțiune analgezică Analgezice opioide. Medicația ORL . Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. Medicația dermatologică.3 InteracŃiuni medicamentoase: asocieri in vitro. fotoreacții . mod de acțiune. Toleranța înnăscută. Medicația antihelmintică şi antiparazitară. produse active în amebiază.funcționale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit. Interpretează elementele de farmacotoxicolo gie 3. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Sugestii metodice decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. mutagene. Antifungice.2 Intoleran ța: congenital ă şi dobândit ă de specie. Antipsoriazice. antiprotozoare.efecte psihice şi neurologice -inimă: funcționale şi morfologice -aparat digestiv . Medicația neuroleptică şi antihistaminică. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. antagonism). dobândită (acută şi cronică) 3. 3. analgezice antipiretice şi antimigrenoase. Preparate antimalarice. antihelmetice. Generalități şi reprezentanții de bază. preparate pentru tratamentul rănilor şi ulcerațiilor.Miorelaxante centrale. clasificare şi preparate cu acțiune centrală.3. Simpatomimetice şi parasimpatomimetice. Farmacodependența psihică fizică Toxicomania („drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii IV. volumul şi nivelul de cunoştin țe. dotarea cu material didactic. Corticosteroizi de uz dermatologic. Antiseptice şi dezinfectante utilizate în sectorul medical şi farmaceutic. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: -SNC. de grup. imuno supresive. giardiază 2.ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.3.

CD . scheme. pliante.medicali generalişti. Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. folii de retroproiector. munca independentă. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 52 . etc. observația. conversația. prospecte de medicamente etc. simularea.postere. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. studiul de caz. dezbaterea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind FARMACOLOGIE GENERAL . exercițiul practic. casate video. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.uri.

N. Cristea Editura Didactică şi Pedagogică. reactualizare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 53 . MEMO MED 2005. RA 2.Farmacologie generală A.Bibliografie: 1.

Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra . pentru calificarea: asistent medical generalist. calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4. Sintetizeaza competentele profesionale.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. invatamant clinic. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI  Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I. Bazele stiintei C1.Modulul 13. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Descrie evolutia nursing-ului nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2. 5. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. competenta 13. Unitatea de Competenta crt.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr.

4. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1. a spitalelor 1.prima scoala laica 1. Florence Nightingale .7. ingrijiri acordate de vindecatori.12.Continuturi 1. practici magice.1. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti. spitalele manastirilor si asezamintele medicosociale orasenesti. 2.3.1.10. calugarite 1. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1. calugari. XIV .8. scoli pe langa biserici si ordine religioase. Societatea de Cruce Rosie.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1. calugari si calugarite 1. ICN 1. vraci.3. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1.2. ingrijiri realizate de tamaduitori 1. autoingrijirea 1. asistentii medicali-ajotoare ale medicului. medici laici. asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1. aparitia primei teorii de ingrijire. practici magice. cavaleri. calugari ortodocsi si catolici. aparitia caselor de ingrijire. 1. procesul de ingrijire.9. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1. ajutoarele medicului 1. 1. vindecatorii rurali. medici militari romani. Ingrijirea bolnavilor in sec.XVIII 54 .6. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti. comuna primitiva. Organizatii si asociatii profesionale: OMS.11. preoti.2.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. OMS.2. XIX 3.1. Ingrijirea bolnavilor in sec.1. 1. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. legislatia sanitara. rolurile si functiile asistentului sau in medical conform legislatiei in vigoare. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. asistenta publica. Orem. Sevin. tehnico manageriale. C5. Henderson 1.2. Teorii: D. 2. C3. Roper (tema centrala. valori. postulate. personalitatii reprezentative. Analizeaza despre om. medical Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. calitatile si 1. vraci 2. moase 4. Sintetizeaza 2. principalele teoriei beneficiar (client).elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare .2. Locul de profesionale. efectuarea interventiilor. barbierichirurgi. XIX si pana in prezent. Statutul asistentului medical in cadrul competentele echipei medicale conform legislatiei. Strategia medicale Sanatate 21. Roy. B. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari.ingrijiri efectuate de medici. dotarea cu material didactic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. evaluarea si reajustarea. Rogers. Calitati si abilitati: fizice. M. marile epidemii. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. definitia nursingu-lui. conceptia despre procesul de rolurile si functiile asistentului ingrijire. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . N. organizarea sanitara 3. Analizeaza 1. elemente cheie. originea teoriei. aplicabilitatea in practica ingrijirilor. interventii. Neuman. moase. ICN. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor. baiesi. C. surse de dificultate. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. prima scoala pentru moase. 3. elemente cheie: scop. nursing-ului rezultat. secifice asistentului intelectuale. 2. munca. conceptia C4. calugari. medical si statutul 1. planificarea interventiilor. rolul asistentului stiintifice ale medical. M. Definitia. morale. evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare. ANA.1. Teoria V. Competente profesionale conform legislatiei abilitatile personale 2. cadrul echipei normelor europene.

. problematizarea. descoperirea. fisa de lucru.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. demonstratia. proiectul plan de ingrijire. compararea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 55 .elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare .elevii au stiluri diferite de invatare .

D . lucrul in grup. casete video. momentul si persoana care face evaluarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. fise de lucru. planuri de ingrijire.plan de ingrijire). care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. pentru verificarea atingerii competentelor.uri. Cadrele didactice. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. . Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). simulari. test scris. folii de retroproiector. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. SPP-ul stabileste un nivel national.etc. probe practice (studiu de caz . iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. comun de performanta. fise de lucru. reviste. simularea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). discutiile. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. conversatia. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Indiferent de locul. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. exercitiul. scheme. studiul de caz. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. carti. munca independenta. C. evaluarea altor competente nefiind relevanta. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 56 .

competenta 14. a se realiza. independența in satisfacerea nevoii. limbaj clar si precis. îngrijit. Stabileşte gradul de autonomie/dependență a pacientului. a-şi menține temperatura in limite normale. a manca. sociologice. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ă ă țile din unitatea de competență tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. 14. a dormi.MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL  Not ă introductiv ă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. Analizează nevoile fundamentale specifice funcției umane. manifestările de independența (respirația silențioasa. manifestările de independență (debit verbal facil. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. a fi curat.5. din care 60 de ore. apartenența la grupuri de interes divers. a înv ța. facies expresiv. a respira. ritm moderat. pentru calificarea: asistent medical generalist.1 Nevoia a comunica Definiția nevoii. a se îmbrăca. percepția obiectivă a mesajelor primite. Nevoile fundamentale: a comunica. invatamant clinic. a se dezbrăca. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalți. a bea. pe nas. Surse de dificultate: fizice. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. a fi util. etc. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing). Unitatea de crt. Modulul are alocate 120 de ore. Identifică problemele de dependență. 14. psihologici. psihologice.3.) 1. a se mişca. ritmica. a elimina. psihologici. Rezumă supravegherea şi intervențiile specifice problemelor de dependență.6. a se recrea. sociologici).1. Continuturi 1. ă 2. a-si păstra o bună postură. Analizează nevoile fundamenta le specifice ființei umane.4. fără efort.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz ă toare modulului: 14. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. sociologici). ț 1. colorație . independența in satisfacerea nevoii. a acționa conform propriilor credințe si valori.2. 14. lipsa de cunoştin e. gesturi si posturi adecvate. Aplică procesul de îngrijire (nursing). a se odihni. 14.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr.2. 14. Nevoia a respira : Definiția nevoii. a evita pericolele. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională.

normală a tegumentelor si mucoaselor). 1.3. Nevoia a manca si a bea : Definiția nevoii, independența in satisfacerea

nevoii, factorii care influențe ază satisface rea

nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei, activității; masticație lentă cu gura închisă; reflex de deglutiție
57

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

prezent, digestie lentă, obiceiuri alimentare sănătoase, stare de constituție normală). 1.4. Nevoia a elimina : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (eliminări fiziologice in limite normale, absența eliminărilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (mişcări ample, nedureroase, articulații mobile, postură adecvată, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activității depuse, somn liniştit, fără întreruperi si fără coşmaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (deprinderi corecte, îmbrăcăminte curată, adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur, de a-si alege vestimentația). 1.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală, 37,30 C in cavitatea rectală si 36,40 C in regiunea axilară, colorație normală a tegumentelor, piele uscata, fără transpirații, stare de confort, fără modificări ale stării de cunoştința si ale funcțiilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii,

factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (piele curată, îngrijită, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de apărare, masuri preventive, securitate fizică si psihologică). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestări de satisfacție, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupație individuală care permite satisfacerea nevoii, apartenența la un grup social). 1.12. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
58

C 2. Identifică problemele de dependență.

care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenența la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activități sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a învăța: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (dorință, interes pentru a învăța, stare de receptivitate, achiziția de cunoştințe, modificarea comportamentului față de sănătate, achiziția de noi atitudini si abilitați pentru a-si menține sănătatea). 2. Probleme de dependenta 2.1. Nevoia a comunica: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv. Manifestări de dependență: tulburări senzoriale, tulburări de vorbire, dificultăți de înțelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relații semnificative, etc. Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boală, statut socio-economic defavorizant, izolare socială, educație inadecvată, lipsa de cunoştințe. 2.2. Nevoia a respira: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor respiratorii. Manifestări de dependență: respiră cu dificultate, respiră pe nas, cu zgomot, cianoză, epistaxis, tuse, expectorație, ortopnee, senzație de sufocare, tahipnee, bradipnee. Surse de dificultate: inflamația mucoasei, tabagismul, obstrucția, anxietatea, poluarea, lipsa de cunoştințe. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface

nevoia; Probleme de dependență: alimentație inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva. Manifestări de dependență: anorexie, disfagie, grețuri, vărsături, deshidratare, slăbire sau creştere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucția, durerea, tulburările de gândire, anxietatea, sărăcia, deficitul de cunoştin e. ț 2.4. Nevoia a elimina: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
59

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: diareea, constipația, incontinența de urină si materii fecale, retenția de urină, eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus, diaforeză, etc. Manifestări de dependență: scaune frecvente de consistență redusă sau crescută, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulență, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urină si de materii fecale, iritația pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicații alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucția, infecția, situația de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoşi, tulburări de gândire, lipsa de cunoştințe, etc. 2.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea mişcărilor, postură inadecvată, circulație inadecvată. Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absența mişcărilor, anchiloze, atrofie musculară, spasme, ticuri, mânie, euforie, mişcări rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate musculară, deformări, dificultatea de a rămâne in poziție adecvată, cifoză, lordoză, scolioză etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor, tulburări de gândire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiții de munca inadecvate, lipsa de cunoştințe etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestări de dependență: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scăderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies

palid, încercănat, astenie, scăderea T.A. si a pulsului, somnolență diurnă, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrângeri fizice, durerea, surmenajul, tulburările de gândire, situațiile de criză, anxietatea, stresul, temperatura inadecvată a mediului, zgomotul, eşecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunoştințe, etc. 2.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. Manifestări de dependență: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca, veşminte inadecvate, dificultatea de a-si păstra veşmintele curate, dezinteres pentru îmbrăcăminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic ă, constrângeri fizice, durere, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
60

sărăcie, conflict de rol, eşec profesional, lipsa de cunoştințe, etc. 2.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: hipertermie, hipotermie. Manifestări de dependență: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creşterea pulsului si a T.A., senzație de frig sau de căldură, piele caldă sau rece, cefalee, agitație, roşeață sau paloare, cianoză, dezorientare, diaforeză, convulsii, halucinații, nevoia imperioasă de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerături/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizică, dereglări in funcționarea hipotalamusului, expuneri excesive la căldură sau la frig, anxietate, condiții de mediu inadecvate, îmbrăcăminte inadecvată, lipsa de cunoştințe, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: murdăria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestări de dependență: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamație, fanere murdare (par gras, secreții nazale, prezența de tartru pe dinți), halenă, pediculoză, dezinteres pentru igiena corporală, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrângerile fizice, circulație inadecvată, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, sărăcia, eşecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunoştin e, ignoranța. ț 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: vulnerabilitate față de pericole, atingerea integrității fizice sau psihologice sau amândurora. Manifestări de dependență: predispoziție la accidente, la infecții, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamație, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic ă , tulburări de gândire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situația de criză, mediul insalubru, poluarea, condiții grele de muncă, sărăcia,

neputința. constrângeri din mediul social. alterarea unor funcții.12. Manifestări de dependență: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 61 . lipsa de cunoştințe. sentiment de inutilitate.promiscuitatea. tulburări de gândire. 2. 2. constrângeri fizice.11. depresie sau agresivitate. conflicte de rol. deficit senzorial. situație de criză. anxietate. lipsa de cunoştințe. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. izolare. Surse de dificultate: handicap fizic. dificultatea de a participa la activități obişnuite sau noi. de respingere. pierderea imaginii de sine. Probleme de dependență: devalorizarea.

agresivitate. deficitul de cunoştințe. dureri. Rezumă supravegher ea şi intervențiile specifice Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. lipsa interesului de a învăța. situația de criză. refuzul de a învăța. lipsa de cunoştin e. a măsurilor preventive. anxietate. pierdere . Probleme de dependență: ignoranța. tulburări de gândire. tulburări de învățare. insomnie. plictiseală. dezinteres față de sine. incapacitatea de desfăşura activități recreative privilegiate. anxietate. nemulțumire. durere. situația de criză. lipsa de cunoştințe. deficit de diversificare a activităților recreative. dificultatea de a se concentra. pensionarea.separare. sentiment de inutilitate etc.14. pierderea . constrângeri familiale si sociale. ț C 4 Identifică etapele . Probleme de dependență: neplăcere. lipsa de receptivitate. pierderea imaginii si a stimei de sine. piele rece.separarea. pierderea . Surse de dificultate: atingere fizica. handicap. Nevoia a se recrea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Manifestări de dependență: poziție umilă . singurătatea. Manifestări de dependență: insuficienta cunoaştere a bolii sale. neînțelegerea informațiilor.mişcări lente. lipsa de educație. Surse de dificultate: atingere fizic ă. hiperventilație). a tratamentului. plâns. Nevoia a învăța: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. surmenaj. stres. surmenaj.13. tulburări de gândire. Surse de dificultate: atingere fizică. ț 2. depresie. situațiile de criză. pierderea imaginii si a stimei de sine. mediul necunoscut. autoînvinuire. manifestări de anxietate (tahicardie. dificultatea de a învăța măsurile preventive si curative.separarea. Manifestări de dependență: tristețe. stres. descurajare. problemelor de dependen ă. schimbarea rolului. neadaptarea la boală. eşecuri personale si profesionale. Probleme de dependență: culpabilitate.C 3. agresivitate. senzație de pierdere a libertății. durere. lipsa de cunoştin e. tulburări de gândire. anxietate. frustrare. stres. ț 2. plâns. diminuarea interesului.

. Metode de culegere a datelor (observația. a evita pericolele. Surse de culegere a datelor (primare si secundare). date variabile). 4. analiza si interpretarea datelor. interviul).procesului de 3. a-si proteja tegumentele. îngrijit. 4. 4. a fi curat. colaborative).4. date fixe. a manca si a bea. a se îmbrăca si a se dezbrăca.E. a acționa conform credințelor si valorilor sale.2. Elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență identificate la nevoile: îngrijire a comunica. potențiale. a respira. a elimina. Probleme de sănătate: clasificare (actuale. evaluarea. Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). a se recrea. diagnostice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 62 . planificarea intervențiilor.S. a învăța. (nursing).3. Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor. formularea diagnosticului de nursing după modelul P. 4. clasificarea datelor (subiective. a dormi si a se odihni. a-si menține temperatura in limite normale. diagnosticele de nursing: definiție. a se mişca si a-si păstra o bună postură.1. implementarea planului de intervenții. obiective.

6. delegate. eliminare. se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiția nevoii. 6. modificarea planului de intervenții. Aplică procesul de îngrijire (nursing). 6. planul de nursing rezultatele evaluării. reformularea obiectivelor. Evidente: F. refacerea planului de îngrijire (nursing). comportamentale) 4.5. identificarea nereuşitelor.1.6.  Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuității in predare. priorit ți. agravată.mişcare. 4.evoluție. TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale . Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanțului negativ. Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing). ă 6. percepția de sine. volumul si nivelul de cunoştințe. generale. tipuri de îngrijire (acută. dotarea cu material didactic. deprinderile si abilitățile anterioare ale elevului. compararea rezultatelor obținute cu standardele.7. Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. nesatisfăcute pacient dependent. ț 6. obiective: criterii de formulare (SPIRO). clasificarea datelor culese pe sisteme funcționale de sănătate: percepția sănătății gestionarea sănătății.repaus. evaluarea.3. elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență.3. priorități de îngrijire. manifestări de dependență. rol si relații. 4. sexualitate . independența in satisfacerea nevoii. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing). 5.O. Intervenții: autonome. . 6. surse de dificultate). factorii care influențează satisfacerea nevoii.1. nutriție si metabolism.reproducere. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme in funcție de: dificultatea temei.4. interdependente. intervenții aplicate in funcție de priorit ți. activitate . odihnă . Nevoile de bază: satisfăcute . totalizarea rezultatelor evaluării. ă 5.C 5. Culegere de date prin diverse metode. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți.5. manifestările de independență. nivelul de independen ă/dependență. C 6. Bilanțul negativ: 6. staționară. recuperatorie). Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor. Bilanțul îngrijirilor aplicate. Starea pacientului: ameliorată.2. toleranța la stres. 6. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate. responsabilități manageriale. clasificarea obiectivelor (specifice. cronică. valori si credințe.2. metode de implementare. dependența in satisfacerea nevoii (probleme de dependență.pacient independent. 5. Stabileşte gradul de autonomie / dependență a pacientului NANDA. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI.

Ca metode de predare/înv ățare se pot utiliza: expunerea.planificarea si implementarea intervențiilor specifice problemelor de dependență.determinarea obiectivelor de îngrijire. care să permită: . . creativitatea si toleranța față de punctele de vedere diferite.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite. Se recomandă activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: exerci ții de identificare. sistematic. simularea. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ție si stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic. conversa ția. studiu de caz. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 63 . . alc tuirea ă unui glosar cu termeni specifici nevoilor. observa ția dirijat ă . discu ția. lucrul in grup.căror conținuturi se completeaz ă si se întrep ă trund asigurând o viziune holistic ă asupra fiin ței umane si nursing-ului. studiul de caz si problematizarea care dezvolt ă gândirea critic ă.

Se evaluează numai competențele din acest modul.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenții. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. întrebări structurate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. - Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 64 . numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizeaz ăevaluarea sumativ ăpentru verificarea atingerii performan țelor. rezolvarea de sarcini. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. gestionarea cazului.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. mixedematos. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecva i ț Conținuturi tematice 1. hipertiroidian.definiție şi exemple 1. 2. Faciesul: mitral.2. Unitatea de crt.   Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. pasivă. forțată (ortopneea.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. tirea specific ă din anul I. eructații. invatamant clinic. competență 15. opistotonus. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. acromegalic. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredocolaterale antecedente personale fiziologice . extrasistole.3. “cocoş de puşcă”.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. decubit ventral. torticolis. amenoree. pentru calificarea: asistent medical generalist.2. 2. Analizează manifestările cauzate de diferite afecțiuni  Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Competenț e C. renal Palparea . renal Percuția . cardiovascular. digestiv.1. echimoze. Nr. digestiv. Semiologie medicala C.antecedente personale patologice Condițiile de viață şi de muncă 1. renal Auscultația . Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. pirozis. alte poziții forțate). digestiv.Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL Ă  Not ă introductiv ă Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL Ă face parte din preg ă . Metode fizice de examen clinic Inspecția . Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală . cardiovascular. epistaxis. 2. Modificări observabile la inspecția generală Atitudini şi posturi: normală.1. durere. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic . se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ. cardiovascular.semn obiectiv: definiție şi exemple Simptom semn subiectiv: definiție şi exemple Sindrom . vertij. cardiovascular. etc 2.1.condiții şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. decubit lateral. În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală 3.

rinofima. “nas în şa”. ftizic. cush ingoid. peritoneal. “de paiață”.tetanic. aortic. “de mumie”. alte tipuri de facies. vultuos. lupic. parkinsonian. 65 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

„talonat”. trismus) 3. sindromul colestatic. circulație venoasă colaterală superficială. discromiile. „rigid”. roşeață. Statura (normală. oboseala. hemoragii cutanate. dispneea. cefaleea. leziuni elementare ale pielii. sindromul icteric. ataxia tabetică). dispneea. sindrom de impregnare bacilară. „dansant”. stupoarea. hematuria. noduli subcutanați. 3. reflexe (reflexe cutanate. ticuri. sindromul din cancerul bronho pulmonar. 2. sindromul de insuficiență coronariană. pierderea conştienței (sincopa. sindromul de insuficiență cardiacă. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. vertijul. constipația. 1. durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini. sindrom de condensare pulmonară. sindroame anemice. mişcări involuntare) 3. sindroame urinare. poliuria. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitațiile. sindrom adenohipofizar. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). sindrom pleural.C. obnubilarea. osteotendinoase. diareea. erupții cutanate. nanism. „ebrios”. 3. gigantism) şi tipul de constituție.  Sugestii metodice . sindrom emfizematos. „legănat”). palpitațiile. cianoza. mişcări coreice. „cosit”. icterul. echilibru static şi dinamic. fasciculații musculare. crampe funcționale. sindroame hemoragipare. reflexe. mioclonii. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. nicturia. coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). cunvulsii. tulburări trofice. durerea precordială. febra 3. durerea toracică. neoplazică.durerea) Aparatul renal (anuria. sindromul clinic din hipertensiune cardiacă. „târât”. expectorația. clasificarea tipurilor de constituție Starea de nutriție (normală şi modificări patologice) Starea de conştiență: torpoarea. mişcări involuntare (tremurături. sindroame pericardice. motilitate voluntară (mişcări spontane. edemul. sindrom meningeal. edemele. ganglioni limfatici. vărsăturile. sindromul oclusiv intestinal. sindromul din astm bronşic. amplitudinea mişcării). alte simptome) Aparatul digestiv (greața. anorexia. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. disuria. „stepat”. Analizează manifestăr ile cauzate de diferite afecțiuni Modificări tegumentare de culoare pariditate. motilitate voluntară. Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. Simptome cheie Durerea. pupilare).

Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SEMIOLOGIA MEDICAL Ă . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. volumul şi nivelul de cunoştin țe.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. dotarea cu material didactic. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 66 . li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.

manechin etc. exercițiul practic.Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. conversația. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Stancu Editura Junimea1989 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 67 . Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. etc.uri.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2. observația. CD . munca independentă. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Bibliografie: 1. folii de retroproiector. dezbaterea. casate video. scheme. simularea.Semiologie medicală de bază C. studiul de caz. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.

. scaun.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 16.2. calcularea rației alimentare. Asigură echipamentele şi materialele necesare. Caracterize ază tehnicile de nursing şi investigațiile . pregătirea patului. Îngrijirea plăgilor: pansamente. 16. regimurile alimentare. Unitatea competență Tehnici de nursing si investigatii Competențe C 1. 1. notarea si reprezentarea grafică a funcțiilor vitale si vegetative: temperatură. spălătura oculară. parenterală. Investigații . 2. pentru calificarea: asistent medical generalist.schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat. Măsurarea. Modulul are alocate 120 de ore. . externarea.2. spălături. invatamant clinic. de crt. greutate si înălțime corporala.alimentația bolnavului: activă. vezicală si vaginală. respirație.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr. forțată (impusă de boală. . pasivă. 16. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigației. Tehnici de nursing: 1. . din care 90 de ore. 1. artificială (enterală. Asigurarea condițiilor de igienă si confort: .4.0. timpii unui pansament. Puncția venoasă si capilară.6. eliminări (diureză. bandaje. . 16.0. 1. proceduri).patul si anexele sale. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională.1.schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat. principii de realizare a pansamentului si bandajului.5.3. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații.1. mobilizarea si transportul bolnavului. Aplică tehnicile de nursing şi investigațiile. inconştient. 1. pe gastrostomă). gastrică. . pasivă. 16. 16. tratament. tensiune arterială. Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea. vezical. In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ă țile din ă unitatea de competență tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. Efectuarea de sondaje. puls.captarea dejecțiilor la bolnavul imobilizat. auriculară. clisme: sondajul gastric si duodenal. transferul. mijloace de fixare a pansamentului.MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII  Not ă introductiv ă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I. vărsături). spută.5.schimbarea poziției bolnavului in pat.3. 1. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigațiile. Conținuturi 1.observarea poziției bolnavului in pat: activă.4.

Recoltarea sângelui pentru examene de l a b orator: biochimice.1. serologice. 68 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . hematologice. parazitologice.2.

materialele transfer. leucoplast.4. cateter vezical steril. uscate sau sterile. tăviță renală. bazinet. lighean etc. irigator.6. feşi de tifon. 1. balanță antropometrică. bacteriologice si parazitologice. soluții anticoagulante. 2. Documente de evidență si mişcare: bilete de internare. garou. comprese. aleză). recipiente curate. vezicale.2.8. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile.2. internați. material de protecție a patului. tampoane. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături.6. soluții adezive. lame de sticla si lamele.5. 2. 2. lanțete.1. garou. tăviță renală. 1.2. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncției venoase si capilare: seringi si ace sterile. 2.0. cateter vezical. Recoltarea sputei pentru examene citologice. câmp steril pentru hemocultură. urinar. ceas cu secundar. mânuşi de cauciuc. urinar. vacutainere pentru analizor. stetoscop biauricular. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. recipient cu lichidul de spălătură. recoltarea urinei din 24 de ore. Echipamente si materiale pentru investiga ții 2. soluții si materiale dezinfectante. canulă.3.5. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuță rulantă. externare. echipamentele si 1. sondaje si clisme: sonde digestive. tub de gaze. recipiente. 2. 2. foaie zilnică de mişcare a bolnavilor necesare. 2. tăviță renală. tensiometru. soluții dezinfectante. taliometru sau bandă metrică. foi de temperatură. Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise si din colecții închise (abcese.3. balon sau flacon cu mediu de cultură. bacteriologice. pustule). registru de intrări-ieşiri.1.3. C 2. 1. auxiliare. casoletă cu material textil steril.2. uscate sau sterile. bacteriologice 2.7.0. otice. tăviță renală. tacâmuri. 1. 1. material de protecție (muşama. mânuşi de cauciuc. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. Asigură 1. Recoltarea secrețiilor oculare. vezicule. pâlnie. Recoltarea urinei pentru examene biochimice. 2. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcțiilor vitale si vegetative: termometru. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. foaia de observație. antiseptice. cilindru gradat. seringă Guyon. soluții si materiale dezinfectante. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice. trusă cu instrumente sterile. Instrumente si materiale pentru recoltarea . ploscă.4. recipient cu picurător. obiecte de igienă. Recoltarea exudatului faringian. recipiente curate. veselă. creioane colorate. vaginale.

6. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 69 . sondă rectală sterilă. lampă de spirt. materiale pentru toaleta cavitații bucale după vărsătură. mască de tifon. 2. mânuşi. materiale pentru toaleta cavității bucale după recoltare. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile. 2.materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură. soluții si materiale dezinfectante. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăvița renală. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane. 2. ploscă. recipient curat.4. materiale de igienă si protecție. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor purulente: seringi si ace groase sterile. uscat.5.

Preg ătirea fizic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului. dotarea cu material didactic. lame de sticlă. Evaluează alimentarea. 3.1.1. decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi. evacuarea conținutului gastric prin spălătură. exudat faringian. mobilitate.1. . Indicatori de măsurare a eficacității in funcție de tehnică si investigație. Efectuarea tehnicilor si investiga țiilor de efectuarea nursing: etape tehnicii si de execuție si timpi de execuție. inconştienți. sondajul gastric si duodenal.2. comportament. îndepărtarea corpilor străini oculari si pacientului auriculari. infectate. Preg ătirea psihic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: informarea. Tehnici care se executa dimineața cu bolnav á jeun: recoltările de sânge.a. motivarea norme de investigației gesturilor. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor otice. măsurarea funcțiilor vitale. volumul şi nivelul de cunoştin țe. 4. poziționarea adecvată. eprubete sterile. C 3. deprinderile si abilit ățile anterioare ale elevului. clisma starea evacuatoare. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacție a pacientului: facies. sistarea alimentației pe cale orală. 5. orientat. M ăsurarea eficacit ă ții tehnicii si investiga ției 5. după 4. 4. 5. vaginale: specul auricular. pudorii. eprubetă sterilă cu mediu de cultură. obținerea consimțământului si a colaborării pacientului conştient.1. efectuarea sondajului vezical in caz de retenție acută de urină.1. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. toaleta regiunii. abexlang. spută.2.1.1. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigației. asepsie si antisepsie. Tehnici care asigură confortul: igiena. valve vaginale. Aplică dezinfecția tegumentului. evoluția stării generale.b. Priorit ăți in executarea tehnicilor si si investiga țiilor de nursing: investigațiile. 4. 3. C. Tehnici care asigura suportul vieții: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. tehnicile de nursing asigurarea confortului fizic. combaterea durerii şocogene.7. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații. 4. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiec rei teme in func ție de: ă dificultatea temei. 2.1. reacțiile pacientului.c. oculare. mască de tifon.1.2. norme de protecție si securitate a muncii.8.5. urină. respectarea intimității si a C 4.2.

centrată pe competențele ce trebuie atinse. Activitatea cadrului didactic va fi complexă. Alegerea materialelor didactice se va face in strâns corela ție cu ă specificul metodelor didactice utilizate. Se recomand ă folosirea unor mijloace de înv ățământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector. fise tehnice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 70 . echipamente si materiale sanitare adecvate.Ca metode de predare/învățare se pot utiliza: expunerea. observația dirijată. conversația. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ții şi stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigațiilor. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conținuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului.ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. demonstrația. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competențele urmărite. exercițiul practic.

Se evaluează numai competențele din acest modul. fişe tehnice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. fişe de evaluare chest-list. întreb riă structurate. Cadrele didactice. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 71 . exerci ții practice. îşi stabilesc durata fiecărei competențe. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea sumativ ă pentru verificarea atingerii performan țelor. care asigura pregătirea la acest modul. fişe de autoevaluare.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

din care 30 ore. II .MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA I. Protectie si securitate in munca munca Competenta C 1. Modulul are alocate un numar de 60 ore. Unitate de crt competenta 17.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr. invatamant clinic. Asigura securitatea in munca 2. Evalueaza propria sanatate 3. Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.2 Evalueaza propria sanatate . Asigura securitatea in Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca .

4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturiimedicale (intepare. ambiguitate organizationala.8 mediu. conflicte afective. vigilenta. absenteism. calitatea actelor de munca. familiarizarea cu mediul de munca. satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor. radiatii. competitie. atitudini la nivel organizational (negociere. individuale. 2. umiditate. incapacitate temporara de munca. lovire.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte. alcoolism. interpersonale. zgomote si vibratii.1 integrare profesionala: atributii. cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa.conditii necorespunzatoare (de incalzire. 1.9 criterii de eficienta: timp de lucru. prin stres. acomodare). conflict intergrupuri. 72 . compromis.Continuturi tematice Norme de protectie si securitate 1. scopuri diferite.) 1. disponibilitate. iluminat) Eficienta muncii 1. 1. suspensii de praf. autocontrol.prin contagiune) 1.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale. resurse umane si materiale limitate. strivire etc. ierarhie profesionala.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1. conciliere si mediere) Sanatate si disfunctionalitate 2. tehnici performante). numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate. colaborare. statut profesional necorespunzator). drepturi si indatoriri.1 norme PSI. 2. abuz de droguri) 1. solutionare conflicte: atitudini personale (evitare. aerisire.7 noxe profesionale (curenti de aer. controale medicale periodice. substante chimice sau iritante) 1.3 dosar medical : vaccinari.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat.2 norme protectia muncii.

. pansamente. observatie dirijata. studiul de caz. ace. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. politica unitatii de vizitatori.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane. resurse financiare si materiale. material moale infectiilor etc.recompense si competitie). cauze. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie.5 izolare pacient (infectii intesinale.1 circuite functionale (intrare/iesire personal. IV. 3. materiale utilizate). • lucreaza in mod cooperativ. 3. perii. antisepsie.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. • i se permite sa se exprime in mod creativ. lenjerie. prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare. 2.7 dezinfectie (solutii. in grupuri. • nu se limiteaza doar la sala de curs. circumstante.6 evacuare reziduuri (seringi. . prevenire a alimente. sprijin si incurajare. zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti. organizare si managemet). • elevul invata in mod activ. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. activitati de predare . managementul riscului. asepsie. boli infectocontagioase. 3. solicitari si raspunsuri ale managerului. ca subiect matur. expunerea.) intraspitalicesti 3. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. detergenti etc. simptome. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. 3. Aplica 3.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. galeti.4 igienizare: pamatuf. conditii de eficienta). Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. perfectionare si oportunitati de dezvoltare.2. carpe. sectii boli infectioase). Metode de prevenire 3. echipament de protectie. in timp ce profesorul il ghideaza. bureti. problematizare. Conditii de baza ale prevenirii C 3. “Caruselul”. instrumentar medical. descoperirea inductiva si deductiva. ii ofera informatie “umpland vase goale”.3 autoprotectie:spalare pe maini. beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului.

indiferent de locul. joc de rol. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. 3. referate. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. momentul sau persoana care face evaluarea.munca independenta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. grup de discutii) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 73 . b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala.“Bulgarele de zapada”). probe orale ( intrebari. eseuri. pentru a obtine acelasi nivel de performanta .

OMS-Regional Office for Europe. pe secvente mai mari). ANR. Lemon-Materiale de educatie in nursing..1998 4.1978 10.1995 11.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video..Sara. joc de rol). c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1. test scris. Nicolau.A. Dutescu.. Buucuresti. American Nurses Association .S.Gh.Ciornea.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala.etc. folii de retroproiector. probe practice (studiu de caz.Vol.2.T. discutii panel.Editura medicala. Scripcaru. -Etos in medicina . CD-uri. 1979 .-Pledoarie pentru respect. Bucuresti. 1996 9. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. ANR.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. Cadrele didactice. analiza produselor( culegeri de date). se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala . sinectica. 1979 6. Copenhaga.Deontologie medicala. 3. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.Gh. 2001 5.Etica aplicata.1998 3. durata evaluarii. Bucuresti. ICN. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme.culegeri de date .Codul pentru nurse . Fry.Editura Albatros. Editura Alternative. 2.observarea sistematica a elevilor . numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. care asigura pregatirea la acest modul. 3. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. Marin.ritmica.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul. Jurnalul de nursing . fisa de lucru.T.Bucuresti. Pe parcursul modulului.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. eseu cu numar de cuvinte prestabilit.1998 12. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing. coevaluarea in grupul de lucru.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing. Miron.1994 7. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Phillips 6-6. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.B. Bucuresti. metoda 6-3-5. sau sumativa. ANR. Se evalueaza numai competentele din acest modul.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica. pe secvente mici)..1985 2. referat. unitati medicale si scolare. cumulativa (verificari partiale. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Sugestii bibliografice 1.Editura Medicala.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 74 .

3. 2. 4. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. Pregateste bolnavul C. crt. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C. Administreaza medicamentele .Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR  Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. 5. Administreaza medicamentele. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Unitate de Competente C. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Identifica medicamentele prescrise competenta 18. 4. Identifica medicamentele prescrise. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. 1. Administrarea medicament elor C.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 5. Urmareste evolutia bolnavului dupa C. Pregateste bolnavul.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. 3. invatamant clinic.

pe mucoase.Cai de administrare: orala. Incompatibilitate intre medicamentele indicate 1.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica. Mate riale de unica folosint a . cu termen de valabilit ate 3. postura. etc. 75 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Informarea pacientului: conversatie. 1. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. etc 2. percutanata. reteta. Prescriptia medicala: reteta. aspect. 2. foaie de observatie 1.Conditii de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. folosirea manusilor de cauciuc. respiratorie. alte senzatii 3. materiale de unica folosinta etc. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1. Cai de administrare: orala. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. 4. termen de valabilitate 2. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare.Document medical: condica. reteta. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. concentratie. foaie de observatie) 2. parenterala.Continuturi 1. etc. forma de prezentare. respiratorie. confirmarea acceptului 2. parenterala. caldura. comportament. utilizarea manusilor de cauciuc. percutanata. Reactii adverse: tegumentare. functii vitale. Reactii induse: durere.Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: Facies. condica. modificarea gustului.

fisa de lucru. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.plan de ingrijire). simulari. Indiferent de locul. la procesul de invatare . Se recomanda urmatoarele metode: observatia. studiul de caz. planuri de ingrijire. momentul si persoana care face evaluarea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. pentru verificarea atingerii competentelor. fise de lucru. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”.administrare modificarea functiilor vitale. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. demonstratia. munca independenta. exercitiul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. probe practice (demonstratie. evaluarea altor competente nefiind relevanta. observatia.elevii au stiluri diferite de invatare . Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. scheme. tutun). Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. volumul si nivelul de cunostinte.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Cadrele didactice. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. CD-uri. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. proiectul. cafea. anuntarea medicului 3. conversatia.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. adictii ( lcool. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.dezbaterea. dotarea cu material didactic. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. In elaborarea strategiei didactice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). test scris. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. mobilizare  Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. problematizarea. . . Se evalueaza numai competentele din acest modul. casete video. existente. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. compararea. studiu de caz . manechin. instrumentar si materiale sanitare diverse. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta. folii de retroproiector. planul de ingrijire. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. simularea. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. descoperirea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 76 .

informații.1. Tipuri de informații: . ă ă explicații. in contexte profesionale semnificative. in contexte profesionale 3. inclusiv numerice. . ă 2. privind specificații de procese. inclusiv numerice. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. formale şi informale directe. Obține informații prin receptarea de mesaje orale. Exprima mesaje orale in limbaj complex. . Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. competență 19. întreb ri. neutră). pentru calificarea asistent medical generalist. conferințe (inclusiv videoconferințe). -transmisiuni radio şi TV. in contexte profesionale semnificative  Tabel de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt. laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. -prezentări (formale / informale) de produse / servicii. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje. in contexte profesionale semnificative 2. Elaboreaza mesaje scrise specializate.Modulul 19: COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN face parte din preg tirea Ă ă anului II. puncte de vedere. solicit ri. Programa şcolar ăse va utiliza ă ă împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. inclusiv mesaje telefonice înregistrate. în contexte profesionale semnificative Conținuturi 1. priorit ți. -discursuri. Comunicarea în limba modernă Competențe C. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. anunțuri publice. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate. rapoarte.informații factuale. contra. pe teme profesionale: instrucțiuni. -conversații telefonice. emise clienți. ă În modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă reg sesc abilit ă țile din se ă unitatea de competență COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. şcoala postliceal . Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. colegi sau de cei din jur. -opinii. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. atitudini (pro. in contexte profesionale semnificative. produse şi servicii.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 77 .

facturi pro-forma. documente de evidență. idei.C. faxuri. sfaturi. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu C. . Teme specifice: . minute. 2. . Moduri de comunicare: .scurte rapoarte profesionale. robot telefonic. detalii de operare. .dări de seamă. . 1. relativ complexe. note circulare. operații. oferte. individual sau în grup. 3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex. .texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă. pe teme de interes comun. reclame. 3.față în față. explicații. reclame. operații şi procese tehnologice. în contexte profesionale semnificative. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise specializate. 2.3. Elaborează mesaje scrise specializate.informații factuale . 1. evaluări.informații factuale. fişe de producție. rapoarte. ț . . Tipuri de informații: .informa ii profesionale: instruc ț țiuni. fişe tehnice. mesaje (inclusiv e-mail). 2.la telefon. Tipuri de discurs: . explica ii. .4.idei.instrucțiuni. raportări privind desfăşurarea unor evenimente.discuții profesionale formale şi informale. procese. reclamații. .corespondență profesională: scrisori. Tipuri de texte: documente profesionale specifice specializării: manuale.formate formale. inclusiv numerice.informații factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice). opinii.organizarea locului de muncă. . Tipuri de informații: . rapoarte. în contexte profesionale semnificative C. date ț tehnice ale unor produse şi servicii. . Tipuri şi formate de documente şi texte funcționale: . . . formulare.2.calitatea serviciilor / produselor. .formate informale.aranjamente şi instrucțiuni de serviciu. . faxuri. fişe de evidență. procese verbale. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 1. fişe tehnice. prezentări. şedințe. procese verbale. despre produse şi servicii.operații.date privind: materii prime. în contexte profesionale semnificative. referate. Tipuri de informații scrise: . oferte.formulare şi alte documente specifice specializării (facturi. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. specificații. . descrieri şi specificații de obiecte. opinii. . evaluări). materiale şi produse finite. instrucțiuni cereri. circulare.texte cu conținut operațional profesional: corespondență. . activități şi procese de produc ie. anunțuri. puncte de vedere.prezentări.elemente cheie din documente relevante. procese.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

78

C.5. Participă la interacțiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Discuții profesionale: - situații sociale si profesionale formale şi informale; - interviuri individuale sau în grup; - întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activități profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonică: - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activități profesionale zilnice; - comunicări formale / informale cu parteneri şi clienți; - interviuri telefonice individuale. 3. Corespondență profesională: - formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; - în interiorul organizației: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - în afara organizației: cu clienți, cu parteneri, cu potențiali clienți / parteneri.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi conținuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unită ți de competență pentru abilități cheie. Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor , dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional, respectiv informațiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: - elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare - elevii au stiluri diferite de învățare - elevii participă cu cunoştințele lor, dobândite anterior, la procesul de învățare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversația, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor.  Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înțelegere şi asimilare a cunoştințelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. ț Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanță ce pot fi atinse numai dac ă în procesul de înv ă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

79

MODULUL 20: MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă
 Not ă introductiv ă Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă face parte din preg tirea ă specific ă din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competen ță tehnică specializată MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 36 de ore, Ă laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Precizează principiile managementului general 2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate 3. Analizează caracteristicile managementului sanitar 4. Aplică legislația sanitară Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță:MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

80

Nr Unitatea de Competențe Conținuturi crt. competență 20. Management şi C.1. Precizează 1. Management general: 3.2. Definiție, motivarea existenței managementului, legislație principiile
funcțiile organizare,

sanitară

managemen- managementului (după Henri Fayol - planificare, tului general. conducere şi control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abilități necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaționale, decizionale). 3.4. Factori implicați direct în desfăşurarea activității: competența, autoritatea (surse ale autorității, tipuri de autoritate în management), responsabilitatea, delegarea autorității (principii, variabile care influiențează gradul de delegare), tipuri şi mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informații: (structuri formale şi informale). 3.6. Comunicarea managerială. 3.7. Management organizațional (definiție şi obiectiv, activități, organizații formale şi informale, parametri de caracterizare a organizației, componentele principale ale organizației, cultura organizațională, managementul echipei, stresul organizațional), managementul timpului de lucru (folosirea eficientă a timpului, stabilirea obiectivelor şi priorităților, instrumente utilizate, metode de raționalizare a timpului), managementul schimbării (tipuri de schimbare, metode/abordări după Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbării). 4. Etapele procesului de management: 4.1. Planificarea: definiție, noțiuni de bază în utilizarea planificării, tipuri de planificare (strategică, tactică, operațională ). 4.2. Organizarea: împărțirea sarcinilor şi aplicarea mecanismelor de coordonare. 4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a resurselor umane, funcțiile gestiunii resurselor umane (recrutarea şi selecția, formarea şi dezvoltarea, evaluarea randamentului şi performanței, remunerare). 4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor şi atingerii obiectivelor. 4.5. Dezvoltarea performanței. 4.6. Schimbarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

81

C.2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate.

1. Tipologiile şi caracteristicile sistemelor de sănătate: 1.1. Relația sănătate-boală-îngrijiri de sănătate, servicii de sănătate, furnizori de servicii de sănătate, beneficiari de servicii de sănătate, definirea sistemelor de sănătate, performanța sistemelor de sănătate, eficiența sistemelor de sănătate, modele de sisteme de sănătate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noțiuni şi termeni de bază privind definiția şi particularitățile economiei sanitare, sistemul pieței libere, piața îngrijirilor de sănătate (beneficiar, furnizor, administrația de sănătate), cumpărarea şi contractarea serviciilor (practica independentă a asistentului medical, pachetul de servicii de îngrijiri de sănătate furnizate de asistentul medical), evaluarea economică a îngrijirilor de sănătate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echității în finanțarea serviciilor publice de sănătate). 2.2. Finanțarea serviciilor de sănătate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plată (plata per serviciu, plata bazată pe diagnostic, capitația, bugetul global, salariul, plata după timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plată. 3. Reforma sistemelor de sănătate: 3.1. Principii pe care se bazează reformele sistemelor de sănătate, scopurile şi obiectivele reformelor, stabilirea priorităților, criterii de evaluare în compararea reformelor din diferite țări (coerența SIS, universalitatea asigurării cu servicii, caracterul cuprinzător al serviciilor, limitarea costurilor cu menținerea calității îngrijirilor de sănătate). 3.2. Reforma sistemului de sănătate din România, priorități: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare şi gestionare, accesibilitate largă, dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenți, îmbunătățirea sistemului de formare a personalului de sănătate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

82

. 2. roluri manageriale. aprecierea performanței unui spital (indicatori de eficiență pentru paturile de spital. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic şi financiar în organizațiile de sănătate. spitalul privat/pentru profit. sistemul informațional. Managementul serviciilor de îngrijiri secundare de sănătate: spitalul ca organizație (scopurile generale. satisfacția pacientului). 1. scopul şi obiectivele. managementul resurselor umane. persoane cu handicap. indicatori financiari. circuitul bolnavului. modul de organizare al îngrijirilor primare de sănătate (cabinetele de medicina de familie. 1. interrelațiile profesionale. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de îngrijiri de sănătate: 3. parteneriatul public-privat). funcțiile. 3.1. cabinetele stomatologice. unități medico-sociale). managementul stresului. cabinetele de specialitate private. profesionişti de sănătate.3. tipuri. roluri).1.C. tipuri de servicii. 3. îngrijirile de sănătate comunitare şi îngrijirile le domiciliu). Analizează caracteristicile manageme ntului sanitar. înregistrările medicale. managementul timpului. componente. finanțarea spitalului (spitalul public/non-profit.2. nivelurile îngrijirilor de sănătate (primar. Managementul serviciilor de îngrijiri primare de sănătate: serviciul de primire al pacienților. 3. unitățile medico-sanitare ca organizații. secundar şi terțiar). indicatori ai calității serviciilor. vârstnici.3. structura. Leadership în îngrijirile de sănătate.2. managementul calității serviciilor de sănătate. Definiție. alte unități medicale şi medico-sociale cu paturi (centre de îngrijire şi asistență pentru copii. Managementul serviciilor sociale şi de sănătate: 1. Nivelul terțiar: unități medicale de înaltă performanță.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 83 .

M. administrația de sănătate publică.). in vigoare.2. atestarea şi reatestarea profesională (conform reglementarilor legale). sănătatea mintală. 3.C.A.A.A. descoperirea. Legea nr.3. acreditarea. Se recomandă următoarele metode: observația. atribuții.1. • elevii au stiluri diferite de învățare. 3. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. ț 1. Noțiuni de drept medical: 1. În elaborarea strategiei didactice. Legislația privind organizarea şi funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: asigurările sociale de sănătate.2. medicina experimentală.R. actele cu caracter normativ elaborate de O. Condi ții de aplicabilitate didactic ăşi de evaluare Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR poate fi parcurs Ă în mod independent. Autorizarea. Aplică legislația sanitară. Principalele acte normative care reglementează exercitarea profesiei în domeniul îngrijirilor de sănătate: 3. 1. demonstrația.R. drepturile şi obligațiile cetățenilor.M. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. furnizorii de servicii de sănătate 2. legi organice şi ordinare.1. standarde. Formarea profesională (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali). salarizare (legislatie in vigoare). hotărârile de guvern.2.M. izvoare de drept medical (Constituția României. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.U.. 3. transplantul de organe şi țesuturi. la procesul de învățare. asisten a medical acordat ț ă ă populației. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Definiție. Codul de etică şi deontologie profesională al O.R. proiectul. Asociații profesionale (Statutul şi Regulamentul O. 150/2002 modificată şi completată prin actele ulterioare succesive.). drepturile şi obligațiile asiguraților. compararea.4.1. Desfăşurarea activității: codul muncii in vigoare. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. drepturile pacien ilor. problematizarea.M. competențe. casele de asigurări sociale de sănătate. activitatea de medicină legală. asistența socială .4. 2. 2. asociații sindicale (contractul colectiv de muncă). evaluarea performanțelor. ordine de ministru. .M. dezbaterea. criterii specifice de ocupare a funcțiilor şi gradelor sau treptelor profesionale. nr. 3. O. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. Domenii medicale cu reglementări speciale: medicina muncii.M. noțiuni despre stat şi drept.

proiectul. algoritmi optimali. modele explicative (scheme. probe practice (studiu de caz . ă ă poster. scheme de desf ă şurare). proiect). referat).problema de s n tate. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. 84 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . probe scrise (test. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. reprezentări grafice. studiul de caz.Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea).

Ovidius University Press. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. Dan Enăchescu. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. 1997. investigația. European Trening Foundation SJEP 9628 . 1998 6. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Cadrele didactice. desene. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunz ătoare a competen țelor pentru viitorii asisten ți medicali generalişti. studiul de caz. Bibliografie recomandat :ă 3. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. filme. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. pentru verificarea atingerii competențelor. 1998 4. 2000 5. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. exercițiul. momentul şi persoana care face evaluarea. volumul şi nivelul de cunoştințe.Ă Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea. conversa ția. coevaluarea în grupul de lucru. diapozitive. CD-uri. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . soft etc. 2004 7. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. dotarea cu material didactic. Liviu Cocora . Ed. Monitorul Oficial al României . casete video. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. 1994.Ed.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. observația. munca independent ă simularea. Constanța. stimulează spiritul critic şi creativitatea. 1995.Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar."Sănătate publică şi management sanitar". planşe. Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. proiectul. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele.Ed. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Cristian Vlădescu (coordonator) . Marcu . Indiferent de locul. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. care asigur ă preg tirea la acest modul. discuțiile şi lucrul în grup care ."Legislație medicală şi socială" . îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă."Management sanitar" . Expert. ALL."Managementul serviciilor de sănătate" . folii de retroproiector. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. tema în casă. computer. etc. Se evaluează numai competențele din acest modul. Mihai Gr.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 85 .

Modulul are alocate 120 de ore. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va .  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Măsoară şi analizează morbiditatea. invatamant clinic. pentru calificarea: asistent medical generalist.MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă Notă introductivă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ăface parte din preg ă tirea specific ă din anul II.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 86 .. utiliza împreun ă cu standardul de preg ătire profesional ă specific calific ării. 5. 3. 4. În modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ se regăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLIC Ă. Aplică programe de sănătate publică. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. 2. Monitorizează starea de sănătate. din care 96 ore.

în medicina clinică. experimentale şi operaționale). Epidemiologia bolilor infecțioase: Procesul epidemic. coerența. publică ale epidemiologiei. metode folosite de epidemiologie. infecția HIV/SIDA. Supravegherea epidemiologică (infecții digestive. competență 1. populație țintă de referință. 3. screening-ul şi studiile de prevalen ă. Epidemiologie C. consisten a asocia iei. infecții nozocomiale). obiectul preocupărilor (grupurile populaționale bolnavi). Unitate de Competențe Conținuturi crt.Nr. controlul problemelor cronice de sănătate. activitatea şi asistența antiepidemică. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuția şi determinanții bolilor cronice în populații diferite. specificitatea. parazitoze. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora. Strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli. relația de cauzalitate dintre un factor şi boală (argumente: forța asocia iei. zooantroponoze. Noțiuni de bază ale epidemiologiei: 21. grup particular de Obiective: descrierea distribuției bolilor/factorilor de risc în populațiile umane. analitice.1. relația tip doză-efect. fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sănătate. ț ț ț relația temporală. Domenii de aplicare: în sănătatea publică. Termenul de inferențe (generalizări) de tip cauzal elemente luate în considerație în cazul asocierii epidemiologice. predicția în legătură cu numărul probabil al bolilor. Descrie şi sănătate conceptele de bază Definire. dovada experimentală). infecții aerogene. 4. strategia ecologică. plauzibilitatea. Caracterul cauzal al unor asociații. 2. Nivelele cercetării epidemiologice: nivelul cunoaşterii (cercetarea fundamentală) şi nivelul intervenției (cercetarea aplicativă). insuficiența altor explicații. clasificarea epidemiologică a bolilor infecțioase. ț . Anchetele epidemiologice (descriptive.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 87 .

poluarea mediului. relația dintre determinanți. mediu. analiza şi interpretarea datelor. încrederea în sursa informației). Modele de sănătate publică: 1. accesul la ingrijiri de sănătate şi determinanți indirecți . ț 2. Calitatea vieții şi organizarea serviciilor de sănătate (tipuri de modele de cercetare a calității vieții . scrisă. după temporalitate. după natură. 3. şomajul. după apariție. metode de comunicare a informației (față în față. după tip). factori sociodemografici. instrumente. corectitudinea. factori sociali. Probleme de sănătate publică: 3. situațiile de criză). ț nutriția. Managementul sistemelor de informații. comportament şi serviciile de sănătate).generale. deces). 2. indicatori sintetici . Definiție. a determinanților şi a intervențiilor (determinan i direcți . .1.2. stilul de viață.fumatul. 3. Modelul stării de sănătate.1.produsul intern brut. electronică). orală. după nivelul managerial. Determinanții majori ai principalelor probleme de sănătate şi condiționarea lor. 1. 2. indicele participării femeii. sărăcia.2. Managementul datelor şi al informațiilor medicale.2.2. modificările climei.C. asocierea determinanților în producerea efectului (boală. după frecvența de colectare. locuințele nesănătoase. după utilizare. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice.4. Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate influiențată de biologia umană. alcoolul.1. indicele disparității între sexe. vizuală. individualizate. 1. educația. habitatul. Calitatea datelor (relevanța. Conceptul "structură-proces-rezultate" de analiză a determinan ilor să nă tății în relație ț cu calitatea vie ii. consumul de droguri. exhaustivitatea. tipuri de informații (clasificarea după sursă. 1. după format. 1. Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate influiențată de sărăcie. sanitația. concepte. distribuția veniturilor între județe/în interiorul județului. nivelul de educație).3. indicele sărăciei). violența mai ales în familie.indicele dezvoltării umane. specifice bolii. accesul la apa potabilă.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 88 .

3. ponderea în mediul urban/rural. sănătatea mintală. sănătatea familiei. 2.E. scopul şi obiectivele strategiei naționale de sănătate publică. . măsurarea natalității şi fertilității. (indicatori ai stării de sănătate.1. Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice: 2. structura pe sexe. 2. măsurarea mortalității generale şi specifice). statistica populației. principii directoare. evaluare. (concepte. densitatea.1. servicii preventive. repartiția teritorială. Dinamica populației (concepte.C. Monitorizează 1. Propuşi de O.2.3. boli transmisibile. indicatori de caracterizare a condițiilor de viață şi muncă. măsurarea mortalității infantile). Statistica populației (numărul. ani poten iali de via ă pierduți. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. politica de sănătate a guvernului. monitorizare.2.3. 1.S. indicatori ai stilului de viață. îngrijirile de sănătate (nursingul) în contextul strategiei "Sănătate XXI". Implicațiile statisticii şi dinamicii populației pentru serviciile de sănătate. ani poten iali de via ă pierduți. măsurarea mortalității infantile. Strategia națională de sănătate publică: starea de sănătate a populației. caracteristici demografice şi sociale). protecția să nă tății. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. măsurarea natalității şi fertilității.M.strategia "Sănătatea pentru toți în secolul XXI". 1. domenii prioritare de intervenție (boli netransmisibile. comunității: 1. Indicatori utilizați în monitorizarea stării de sănătate a starea de sănătate. dinamica populației. . 2. structura pe grupe de vârstă). Propuşi de U. implementare.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 89 .

obiective. relevanța pentru implementarea unor programe de sănătate. reprezentări grafice. familiei. Conceptul de vizualizare a informațiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul individului.1. cu evaluări la nivel regional şi național) descriere cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătății într-o populație (gruparea informațiilor . Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: bolilor acute şi cronice (caracteristici comune şi diferențiate). sistemul de îngrijiri de sănătate. definiția morbidității. construirea tabelelor şi reprezentarea grafică a datelor. Măsoară şi supravegherea 1. formule de calcul. comunității. morbiditatea cu invaliditate. prevalența. analizează morbiditatea. 2. utilizarea morbidității în studiile epidemiologice descriptive. Incidența. evoluția fenomenelor pe zone.2. determinanții de mediu. mortalitatea specifică. morbiditatea cu incapacitate de muncă. 3.2. screening. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor. abordarea transversală şi abordarea longitudinală. Indicatorii de morbiditate: 3. . prevalența. Măsurarea morbidității observate: 2. calcularea relației dintre factorii de risc şi boală. morbiditatea individuală . persoana bolnavă) şi aspectul morbidității = fenomenul (incidența. indici de structură pentru incidență/prevalență .în dinamică). co-morbiditatea. alimentația şi nutriția). morbiditatea cu ITM. anchete medicale). sursa datelor şi informațiilor (date de rutină şi date obținute prin studii speciale cercetări. morbiditatea spitalizată. 2.C. caracteristicile socioculturale. metodologia de ierarhizare şi scala standardizată (sistemul de decile). Abordarea morbidității observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire. morbiditatea succesivă .starea de boală şi deteriorarea sănătății. comparări între evoluția aspectelor din diferite perioade. 3.4.pe contingent. morbiditatea spitalizată. populația la risc.1.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

90

1. Inițierea: C.5. Aplică 1.1. Prezentarea situației existente, (elemente de programe de sănătate publică. biostatistică, analiza statistică, reprezentarea grafică a informațiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea priorităților şi formularea problemei de sănătate. 1.3. Specificarea participanților şi colaboratorilor, stabilirea populației țintă şi a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportunități şi constrângeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaționale), rezultate aşteptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane, materiale, financiare, informaționale). 3.2. Structura organizațională, responsabilități, planul activităților. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii şi norme utile în control şi evaluare, evaluări parțiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.

 Condi ții de aplicabilitate didactic şi de evaluare ă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S NĂTATE PUBLIC Ă Ă poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare; • elevii au stiluri diferite de învățare; • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior, la procesul de învățare; • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. se recomandă următoarele metode: observația, descoperirea, demonstrația, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentări grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere, algoritmi optimali, scheme de desf ă şurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, ă ă poster, proiect). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice, care asigur ă preg tirea la acest modul, îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe, numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

91

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematic ăa comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării, tema în casă, investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe, deprinderi şi abilități anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă Instruirea în laboratoare are o importanță deosebită în realizarea . corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă . Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea, conversa ția, munca independent ă simularea, observația, exercițiul, discuțiile şi lucrul în grup care , stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale, pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele, casete video, filme, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

Bibliografie recomandat :ă 1. Dan Enăchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sănătate publică şi management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - “Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate” - Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, 2002 3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 4. E. Măgureanu, C. Bususioc, C. Bocârnea - "Practica epidemiologică în bolile transmisibile" Ed. Medicală, 1988 5. Strategia națională de sănătate publică - Document elaborat pentru Ministerul Sănătății de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, în cadrul împrumutului Băncii Mondiale, Iunie 2004

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

92

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Comp etente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.

C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari 1. Etape: definirea problemei, selectarea stiintifice bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea
planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea concluziilor cercetarii.

 Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
93

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 94 .

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. invatamant clinic. Aplica interventiile proprii si delegate planificate. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Competente C. 4.3.Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore.  Nr.2. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. competenta 23.1. pentru calificarea asistent medical generalist. 2. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. Pneumologie si nursing specific Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Unitatea de crt. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) . Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 5. C. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.

vulnerabilitate. Surse de dificultate 3. Obiectivul nursing: specificitate. observabilitate. 3. prevenirea complicatiilor. dispnee. 2. junghi thoracic. 2. educatie. profilaxie. risc de infectie. 1. cancer pulmonar (definitie. astm bronsic. igiena.1. Manifestari de dependenta 2. risc de accidente. obstructia cailor aeriene. 3. Interventii: 3. hidratare. BPOC. performanta. 2. ortopnee. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. alimentare. hipertermie. mobilizare.3. pneumotorax.1. supravegherea starii de constienta.2. observatie clinica. expectoratie. comunicareineficace. modificari toracice.2. etiopatogenie. investigatii. realism. principii de tratament). Principalele afectiuni respiratorii: bronsite. Interventii proprii: comunicare. TBC. 1. Interventii delegate: pregatirea pentru 95 . cianoza.Continuturi 1. cercetare documente medicale. simptomatologie. Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale. profilaxia infectiilor. Culegere de date prin: interviu. implicare. febra. Analiza si sinteza informatiilor: 2. durere. Manifestari de independenta 2. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. dispnee. pneumonii. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse. supravegherea functiilor vegetative.

1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. asigurarea confortului psihic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.  Sugestii m etodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. tensiometru. drenaj postural. C. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. inhalatii. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2. Aplica 1. instilatii. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie. informare. scuipatori. solutii perfuzabile. Restructurarea planului de ingrijire: 2.2. 2. Obiective stabilite: rezultatele ingrijirilor 1. seringi. trusa perfuzie. solutii antiseptice. dotarea cu material didactic.1. punctie pluerala etc. termometru.investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. 2.2.2. etc. Pregatirea psihica: explicatii. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. igiena etc. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. ace.1. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. tuse asistata.4. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene. Evalueaza 1.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. aspirarea secretiilor osofaringiene.5. Materiale: placute Petrii. . C. 3.1. inhalante. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. 2. Resurse materiale: interventiile proprii 1. volumul si nivelul de cunostinte. aerosoli. 2. tapotaj. gargarisme. stetoscop. medicamente. recoltari sputa. si delegate. administrarea tratamentului general si local. In elaborarea strategiei didactice. oxigenoterapie.2. 1. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.

96 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . fise de lucru..elevii au stiluri diferite de invatare . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. . .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. planul de ingrijire. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. proiectul. descoperirea. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. problematizarea. planuri de ingrijire. demonstratia. la procesul de invatare. fisa de lucru. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. simulari. compararea.

studiu de caz . care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. casete video. pentru verificarea atingerii competentelor.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.uri. C.D . existente. probe practice (demonstratie. evaluarea altor competente nefiind relevanta. . folii de retroproiector. momentul si persoana care face evaluarea. brancarda. manechin. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. fesi. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. scheme. comun de performanta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Se evalueaza numai competentele din acest modul. exercitiul. Cadrele didactice. munca independenta. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. discutiile si lucrul in grup. conversatia. comprese etc. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). SPP-ul stabileste un nivel national.plan de ingrijire). dezbaterea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. simularea. studiul de caz.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 97 .

Unitatea de Competente competen ță Cardiologie C 1 si nursing Analizează in semnele şi cardiologie simptomele specifice afecțiunilor cardivasculare Conținuturi Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat C. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . Evalueaza rezultatele obtinute. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3. 24. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovascula re . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore.2. invatamant clinic.Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II. pentru calificarea : asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr. crt. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4.

2. investigatii. pozitia bolnavului (ortopnee. freamatele. 1. bombarea abdomenului. investigatii. evolutie. etiopatogenie. paralizii. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca . 2.2. hemiplegii). cardiaca) palpitatii.pericardita cronica constrictiva.1. tratament).5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene. stenoza aortica.1. anxietate. evolutie. simptomatologie. insuficienta mitrala.etiopatogenie. febra. cianogene (definitie. hemoptizia). accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii.A. balonare. 2. 2. mediastinopericardita. simptomatologie. anorexie tisulara. simptomatologie. astenie. revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie. cianoza. turgescenta venelor jugulare. 2. tulburari de ritm.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala.dansul arterial. tulburari de echilibru). insuficienta aortica.4 Bolile pericardului :pericardita acuta . prognostic.amplitudine).digestive (greturi. sufluri. etiopatogenie. profilaxie). ameteli tulburari vizuale si auditive.ascita. forme clinice. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie . alte cardiopatii valvulare (definitie. ritm. de efort. investigatii. Calificarea profesională: Asistent medical generalist zgomotele. tratament). Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1. simptomatologie. hepatomegalie).evolutie. varsaturi. puls (frecventa. decubit.3 Bolile miocardului (definitie. extracardiaca. cianoza. Simptome functionale: dispnee (cardiaca. paroxistica). durere (precordiala. genu-pectorala). forme clinice. socul apexian. tratament) 98 . evolutie. simptomatologie. tulburari de diureza . T. investigatii. nervos (cefalee. complicatii. etiopatogenie. tratament). tratament.

investigatii. evolutie. angina pectorala. 2.3. etiopatogenie. simptomatologie. etiologie.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare. simptome.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice. insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica. evolutie. investigatii . boli organice ale arterelor periferice (definitie. investigatii. tratament. simptomatologie. infarctul miocardic. complicatii. complicatii. fiziopatologie. tratament. investigatii. simptome. investigatii.tratament) 2. ortostatica (definitie. profilaxie).16 Bolile venelor: tromboflebita.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale. clasificare. etiopatogenie. simptomatologie. 2. tulburari in conducerea stimulilor (definitie. simptome. simptomatica. etiopatogenie. tratament. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat .14 Ateroscleroza: definitie. etiopatogenie. simptomatologie. tratament. sindromul intermediar (definetie etiopatogenie. 2. simptomatologie. tratament. complicatii. simptomatologie. tablou clinic. clasificare.10 Hipotensiunea arteriala esentiala. tratament) 2. investigatii. prognostic tratament). tratament. evolutie. 2. prim ajutor.2. etiopatogenie.12 Sincopa si lesinul: definitie. 2. varicele (definitie. etiopatogenie. 2. clasificare.13 Moartea subita: etiopatogenie.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica. etiopatogenie. profilaxie. profilaxie) 2. 2. C. investigstii tratament).11 Socul: definitie. insuficienta cardiacaglobala (definitie.ectopice. cordul pulmonar cronic.evolutie. profilaxie).

4. retete etc.8. somn si odihna corespunzatoare. cu intrebari inchise/ deschise). 3. ce. examen fizic (inspectie. imobilitate. evolutie. lipsa cunoasterii. performanta. 3. Obiectivul nursing: specificitate. temp) pastrate. saracie). cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. scrisori medicale. risc de complicatii. bilete de iesire din spital. vulnerabilitate fata de pericole. mediu.9. observatie. ce se poate face?.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. observabilitate (cine?. circulatie inadecvata. comunicare ineficienta. de ordin social (izolare. hidratare. palpare. 3. trimiteri. 3. profilaxia infectiilor. percutie). Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare.modificari ale functiilor vitale. realism. de ordin psihologic(anxietate .6. 3. cum?. 99 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. palpitatii.indirect. tratament) 3. culoarea tegumentelor normala.simptomatologie. Manifestari de independenta: pacient constient.cand?) obiective pe termen scurt. tulburari de echilibru. Interventii proprii (autonome): comunicare . Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct . comunicare eficienta . alterarea starii de confort. lipsa durerii. deficit de autoingrijire. 3. postura inadecvata. semen vitale (respiratie. stres). Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). 3. lung. in ce masura?.3. tegumente intacte. prevenirea complicatiilor. dispnee. escara de decubit. implicare. carnet de sanatate. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica.1. cianoza. edeme ale membrelor. incordarea miscarilor. mobilitate pastrata. a starii de constienta. risc de infectii. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative.TA. Independenta/ Dependenta 3.2. ascultatie. puls.7.5.

educatie etc. Aplica interventiile proprii si delegate pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. administrarea tratamentului general si local C.alimentare. mobilizare. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Domeniul: ă ă tate S n şi asisten ță . asigurarea pozitiilor. prevenirea complicatiilor. asigurarea conditiilor de mediu. 4. 5. 3. recoltari de sange si urina.10. igiena.

notarea in F. scop. pregatirea pacientului. radioscopia. necesare. supravegherea functiilor vitale. periferic. reorganizarea locului solutii perfuzabile. trusa de Masurarea TA. intubatie supraveghera pacientului. tehnica de executie.2 Nerealizate: manifestari de dependenta de ventilatie. trusa chirurgicala. a parametrilor masurati.. secretiilor . termometru etc. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor Electocardiograma. respiratie artificiala. 1. pozitie adecvata. fonocadiograma . supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . scop. medicamente. apexograma. pat . manifestari de dependenta materialelor necesare. notarea in F.bolnavului. circulant: pregatire pacientului. tampoane.Pregatirea pacientului: bacteriologice: Pregatirea psihica: informare. stetoscop etc. Interventii de urgenta: masaj cardiac Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii.1 Realizate . tehnica de executie.. Transportul pacientilor: metode de angiocardiografia. punctie.manifestari de dependenta absente aeriene.2. defibrillator.gura la nas”. sonde de pacientului.gura la gura “ sau . Recoltarea analizelor biochimice. rolul asistentei medicale. trusa de intubatie (pregatirea care se mentin. tehnici de executie. supravegherea pacientului. stilet pozitia butonat. Instrumente: pensa linguala. supraveghere bolnavului. monitor. trusa 1. testul Rumpel . pregatirea materialelor metode improvizate).O. pacientului. indicatii/ prevenirea escarelor. pregatirea materialelor trusa perfuzie. pregatirea Materiale: garou. carucior. Interventii specifice: executie. tromboembolice (administrarea de pregatirea pacientului. explicatii. antiseptice. sursa de aspiratie. sursa de munca. de mediu.1. necesare. indicatii / 100 contraindicatii. pregatirea materialelor asigurarea confortului psihic necesare. dispozitivelor si a materialelor necesare . comprese.3. seringi pentru asistentei. electocardiogrf. rolul aspiratie. seringi. radiocardiograma. pregatirea pacientului. radiografia. supravegherea pacientului anticoagulant). complicatiilor pulmolare. flebografia. igiena. contraindicatii. dispozitivelor necesare. pregatirea pacientului. masurarea pulsului central si pansat. satisfactia pacientului. 4. respiratie artificiala .Lee: pegatirea respectarea regimului alimentar etc. hematologice. oxigenoterapie. trusa de intubatie. aspirarea sau ameliorate. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: Punctia pericardica: definitie. determinarea masei de sange tensiometru. administrarea anticuagulantelor si reorganizarea locului de cardiotonicelor. Resurse materiale: Oxigenoterapia: sursa de oxigen. masurarea presiunii venoase. 4. imobilizare.O. aparute pe perioada ingrijirii. materiale necesare. extern. montarea une perfuzii etc. tehnici de 4. oscilometriea. materiale necesare. munca. Obiective stabilite: Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor 1. Examenul radiologic: orotraheala. specific. definitie. scop. oxigen. sonde urinare. supavegherea etc. prevenirea dupa punctie. ecografia cardiaca: transport (brancarda. a complicatiilor.

Evaluarea va fi ritmica. planuri de ingrijire. proiectul. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul. tema in clasa. Se recomada urmatoarele metode:observatia. test scris. proiectul. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. demonstratia. fise de lucru. la procesul de invatare. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. fisa de lucru. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. coevaluarea in grupul de lucru. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Reformularea obiectivelor: adaptate capacitatile fizice ale pacientului. momentul si persoana care face evaluare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme. . . planul de ingrijire. simulari. descoperirea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. la Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. problematizarea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. compararea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. investigatia. In elaborarea strategiei didactice. fise de lucru.plan de ingrijire). studiu de caz . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.elevii au stiluri diferite de invatare. 3. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. probe practice(demonstratie. intermediara si finala. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. .2. pentru verificarea atingerii competentelor.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. 101 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali.alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. dotarea cu material didactic. Instruirea se va realize in sali de demonstratie.

conversatia. observatia.uri. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. folii de retroproiector. exercitiul. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. manechin. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 102 . munca independenta. dezbaterea. instrumentar si materiale sanitare diverse. simularea. CD. scheme.Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. studiu de caz. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. casete vdeo. etc.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Unitatea de Competente crt. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). competenta 25. pentru calificarea: asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competență: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr. Analizează si nursing in semnele şi gastroenterologie simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță .2. 25. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se reg ăsesc abilit ă ți din unitatea de competen ță tehnică specializată GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore.1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv. din care 72 de ore.5. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 25. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Gastroenterologie C 1. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv.3.Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 25. 25.4. 25. invatamant clinic.

regurgitație. esofagita de reflux. Afecțiuni ale stomacului. Principalele afec țiuni ale aparatului digestiv: 2. transpirații profuze. boala inflamatorie a intestinului. icter (localizare. investigații. ulcerul gastroduodenal. 1. caracteristici). tulburări ale stării de cunoştința (confuzie.Continuturi 1. tahicardie. caşexie). simptomatologie. pirozis. etiologie. Semne şi simptome prezente in afec țiunile aparatului digestiv: 1. hipotensiune arteriala.2. caracteristici). coma).2. principii de tratament). Semne locale: durerea (caracteristici). encefalopatie. caracteristicile scaunului). parazitozele intestinale (definiție. hemoragia (clasificare. tulburări de tranzit (diaree. vărsăturile (clasificare. 2. scăderea in greutate (denutriție. investigații. gravitate).1. colecistita acuta si cronica nelitiazică. paloare. eructație. principii de tratament) 2.3. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 103 . odinofagie. Afecțiunile esofagului: esofagita caustica. investigații. etiologie. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale si vegetative (dispnee. simptomatologie. principii de tratament). rectocolita ulcerohemoragică. inapetență.1. hernia hiatală (definiție. Afecțiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica. ascita. sindromul dispeptic biliar. colonul iritabil. sindroame pancreatice. etiologie. intestinului subțire si gros: gastrita acută si cronică. constipație sau alternanța intre cele două. anorexie. scăderea diurezei). 2. simptomatologie. disfagie. edeme. ciroza hepatică (definiție.

1. 2.C 2. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. Aplică intervențiile proprii şi delegate . Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C 3.

artificială. pasivă). continuă sau intermitentă. Manifestări de 4. sărăcie). examen fizic (inspecție. colonoscop.4. crearea câmpului operator. aparținătorii. de ordin alimentației. derivate de sânge. edeme. Intervenții de urgență: aspirația digestivă performanță. (esofagoscop. profilaxia infecțiilor si cercetarea a complicațiilor. Intervenții delegate: pregătirea pentru percuție.funcțiilor vitale si vegetative.1. profilaxie. Preg ă tirea pacientului: înalt de sângerare. T0) in limite gastroscop.2.A. ascită. medicale.1.2. sânge. cearşaf). bilete 3. Transportul pacienților: metode de (izolare.3.2. pacient conştient. explicații. discuții cu membrii echipei medicale si cu educație. igiena (leziuni ale aparatului digestiv).3. etc. Materiale: trusă de perfuzat. sistarea alimentației pe cale orala. endoscoape normal colorate. Intervenții proprii (autonome): comunicare. fotoliu rulant. inapetență. vărsături. 4. rectoragii. materiale patologice. si mucoaselor.1. 2. obținerea consimțământului. volum lichidian. durere colectarea lichidului aspirat si a lichidului de acuta/cronica. hipotensiune arterială. hematemeza. somn odihnitor. apetit normal. si înălțimii corporale. mediu si lung). clinică. psihologic (anxietate. de ordin social 4.). normale. durerii.2. soluții constituție normală corespunzătoare vârstei perfuzabile. stres). alterarea eliminării digestive. absența canulă rectală. tratamentului general si local. pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu. mobilizare/transport. Probleme de dependenta: alterarea recipiente pentru nutriției. asigurarea risc înalt de alterare a conceptului de sine.2. igienă. auscultație).2. cunoştință.2. 104 3.1. risc 4. confortului psihic. P .Alimentatia pacienților: naturală 2. melena. 3. poziție adecvată.1.O. exces de irigator.2. 4. somnolență. absența eliminărilor medicamente. pregătirea pentru Analizarea si organizarea datelor: informații paracenteza abdominală. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? paracenteza abdominală cum? in ce condiții? când? . documentelor medicale (F. cântărire. trusă pentru mobilitate păstrată. 2.Obiectivul nursing: specificitate. rectosigmoidoscop).2. Pregătirea psihică: informare. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de dependență: durere. stare de transfuzie. golirea colonului. 3.3. Intervenții specifice: dispnee. trusă de adecvată.3. transport (brancardă. alimentație 4. scrisori alimentare. Manifestări de independență: 4. rețete. Priorități de îngrijire: supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. de ieşire din spital. Resurse materiale: 2.2.3. confort ambiental. Independență/Dependență 4. igiena.1.3. spălătura gastrică. realism. a stării de metode: observația. obiective pe termen scurt. mânuşi de cauciuc. lipsa de cunoştințe.2. administrarea semnificative. semne vitale (R. pentru reacția Rivalta. interviul formal sau informal. modificarea tegumentelor 4. materiale disconfort abdominal.2. Instrumente: sonde de aspirație. T.3. 4. seringi. tegumente intacte si paracenteză abdominală. investigații si tehnici. implicare. palpare. icter. Surse de dificultate de ordin fizic (activă. bilete de trimitere.. pat). a alimentației.1. etc. carnet de sănătate. postura inadecvata.

5. rolul asistentului medical. probe scrise de tip itemi. instrumentar si materiale sanitare adecvate. incidente si accidente. casete video. Realizate .5. Pentru aplicarea procesului de nursing. gestionarea cazului.1. materiale necesare. rectosigmoidoscopia. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.O. 5.1. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. tehnica de execuție. supravegherea pacientului după puncție.3. puncția hepatica si abdominala: definiție. colonoscopia.1.2 Nerealizate . oprirea hemoragiei prin aspirație digestivă. exerci ții practice. : scheme. c. 4. satisfacția pacientului. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. reorganizarea locului de muncă. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. indicații/contraindicații. 5.manifestări de dependență care se mențin. Investigații specifice: a.evacuatoare. manechin. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. Prevenirea complicațiilor:prevenirea vărsăturilor. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. pregătirea produsului recoltat pentru examinare. dezbateri. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. Se evaluează numai competențele din acest modul. prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). rolul asistentului medical.manifestări de dependență absente sau diminuate. jocuri de rol. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. pregătirea pacientului. studiu de caz. ca demers logic. rezolvarea de sarcini.3. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul.. Sugestii metodologice notarea puncției in F. pregătirea bolnavului. locuri de electie. examene radiologice: tranzitul baritat. CD-uri. prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă . scop.4.2. administrarea de hemostatice. b. examene endoscopice: esofagoscopia. 5. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor.1. pregătirea bolnavului. decizional. C 5. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. irigografia.3. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. Obiective stabilite: 5. 4. colangiografia. întreb ă structurate.

numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienților cu afecțiuni ale aparatului digestiv.stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 105 .

1. pacienții cu C1 afecțiuni competenta Analizează 26. Modulul are alocate 120 de ore. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NEFROLOGIE. Identifică problemele de dependență şi . 26. 26. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE.4. 26. Unitatea Competent diagnosticele îngrijire de e (nursing) la crt. Nefrologie. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor nefrologice şi urologice. din care 72 de ore. In modulul NEFROLOGIE. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE stabileşte de Nr. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 26. 26. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni nefrologice şi urologice. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregătirea specifica din anul II. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. invatamant clinic. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).2.5. semnele şi nefrologice şi urologie si simptomel Nursing in e afectiunile specifice renale afecțiunilor nefrologice şi urologice C 2. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: NEFROLOGIE. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.3.Modulul 26: NEFROLOGIE. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Not ă introductiv ă Modulul NEFROLOGIE.

2. epistaxis. 2. principii de tratament). Principalele afec țiuni nefrologice si urologice: 2. etiopatogenie.4. bolile aparatului genital masculin . gr ea ță. tulburări calitative ale urinei (culoare. cistalgia. Malformațiile congenitale renale: ectopia renală. 2. sindromul nefrotic.adenomul de prostată.1. Afecțiuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronică. aspect. oligoanuria.caracteristici). insuficiența renală acută si cronică (definiție. Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale. tumorile renale (definiție. oliguria. principii de tratament). investigații. piuria . etiopatogenie. transpirații profuze. somnolență sau chiar tulburări psihice. anuria. simptomatologie. 2. hidrocelul. astenie fizi că pr og re siv ă. investigații. hal en ă amoniacală. principii de tratament). tul bu răr i di ge sti ve cu ina pe te nț ă. hematemeza. simptomatologie. 2.Continuturi 1. 1. Semne şi simptome prezente in afec țiunile nefrologice şi urologice: 1. ischiuria. hematuria. tulburări de micțiune (polakiuria. varicocelul. accese febrile. etiopatogenie.2. incontinenta de urina caracteristici). Infecții: infecția urinară. investigații. rinichiul 106 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . cancerul de prostată. Afecțiuni urologice: litiaza renală. vărsături. Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici). tulburări cantitative (poliuria. simptomatologie. alternanța diaree-constipație.1. disuria. pielonefrita acută si cronica. miros). melena.3. tuberculoza renală (definiție.

alterarea confortului. fistulei arterio-venoase. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observația. îngrijirea stomelor. stres). deficit de autoîngrijire.2. 2. rezectoscop. risc înalt de deteriorare a stării de sănătate. principii de tratament). etiopatogenie. Traumatismele renale: definiție. P . scrisori medicale. cistalgie. soluții antiseptice. seringi. absența durerii. de ordin social (schimbarea modului de viață. Independență/Dependență 2. investigații. vărsături. principii de tratament. 2.. glob vezical. de ordin psihologic (anxietate. îngrijiri postoperatorii. cercetarea documentelor medicale (F. etc. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? .3. sonde Cook. planul de etc.2. a intervențiil eliminării urinare. dializoare. greață. obiective pe termen scurt.1. truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului. îngrijire 2.3. etiopatogenie.1. catetere TENCHKOFF.1. 3.1. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. interviul formal sau informal. 2. investigații. mobilitate păstrată. comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv. soluții perfuzabile. Resurse materiale: 4.1. 4. a stării de cunoştința. Manifestări de dependență: disurie. seringi Guyon. pungi pentru urină. agitație. delegate. Instrumente: sonde vezicale. implicare. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni. clinica. tulburări de Elaborează dinamică sexuală. bilete de trimitere.2. oligurie. Intervenții proprii (autonome): comunicare. anxietate. simptomatologie. pregătirea pentru dializă. administrarea tratamentului general si local. trusă de perfuzat.).1. 2. cistoscop.2. odihnă insuficientă. Manifestări de independență: pacient conştient. simptomatologie. proprii şi 3. urologice . Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor Aplică vitale si vegetative. medicamente. semne vitale (R.polichistic (definiție. eliminări urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ. pregătirea preoperatorie. confort psihic. ț auscultație). Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. profilaxia infecțiilor si a e complicațiilor. alterarea eliminării digestive. alimentare. bilete de ieşire din spital. mobilizare/transport. percu ie. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. T.5. disconfort fizic.2. C 3. rețete.4. Probleme de dependență: alterarea eliminării urinare. feşi de tifon. realism. igienă. risc potențial de violenta.Obiectivul nursing: specificitate. trusa chirurgicala pentru îngrijirea plăgilor. pungi cu soluția de dializă. somn odihnitor. examen fizic (inspecție. profilaxie.1. palpare. performanta. program de muncă inadecvat) lipsa de cunoştințe. Materiale: casolete cu material textil. T0) in limite normale.A.2. (nursing) obstrucții ale aparatului renal).O. 4. poliurie. 3. soluții pentru spălătura vezicală.2. 3. educație. mediu si lung). C 4.

asigurarea confortului psihic. igiena. indicații.1.3.2. Interven ții specifice: 4.2.pungi pentru drenaj. poziție adecvata. 4.1. explicații.3. obținerea consimțământului. Pregătirea psihică: informare. surse de oxigen.2.2. 4. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. 107 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 4. crearea abordului vascular.Dializa peritoneală si hemodializa: definiție. etc. crearea câmpului operator. Preg ă tirea pacientului: 4.

efectuarea dializei.1. materiale necesare. supravegherea bolnavului.5.2 Nerealizate . scop. Intervenții de urgență: sondajul vezical si montarea sondei á demeure. indica ii/ ț ț contraindicații. satisfacția pacientului.manifestări de dependență care se mențin. pregătirea locală. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. 5.1. pregătirea pacientului.2. îngrijirea plăgii. 4. transpirație. Pregătirea din ziua precedentă si din ziua operației. 4. 4.4.2.4. cistografia.definiție.4. pregătirea bolnavului. perioada îngrijirii.2. glicemie). 4. pierderile lichidiene (sânge. puncția vezicală. 4. creatinina. cistostomia . pregătirea pacientului. materiale necesare.4. Examene endoscopice: cistoscopia. Obiective stabilite: C 5. bilanțul paraclinic (HLH. incidente. rolul asistentului medical. 4.manifestări de dependență rezultatele absente sau diminuate.6. tehnica de execuție. mobilizare. manifestări de dependență apărute pe aplicate. Preg ă tirea preoperatorie: 4.a. grup sanguin. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului.3. urină. constipa ie. vărsături. hidratarea pacientului.5. . scop.2. 4. 5. supraveghere si îngrijiri ulterioare. Puncția renală : defini ie.5. Implicațiile psihosociale ale dializei. uree.5. supravegherea pacientului după puncție. pansamentul. prevenirea complicațiilor: retenție de urin . hematocrit.3. locuri de electie.pregătirea pacientului. tehnica de execuție. combaterea durerii. rolul asistentului medical. parametri fiziologici. îngrijirilor 5. urografia. Pregătirea generală: bilanțul clinic general. 5.1. Evaluează 5.3.1.3. pregătirea bolnavului. Examene radiologice: radiografia abdominală pe gol. alte ă ț complicații de decubit. plaga operatorie.1. evaluarea rezultatelor epurării extrarenale. 4. Investiga ții specifice: 4. materiale necesare.6. 4. Explorarea mecanismelor funcționale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina). lichide de drenaj). a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4. Prevenirea complicațiilor cardio-vasculare. Realizate . alimentație.b. ureteroscopia. cutanate. Îngrijirile postoperatorii legate de: igienă. accidente. Supravegherea postoperatorie: aspectul general.1. Pregătirea preoperatorie in urgente. teste de coagulare.3. indicații/contraindicații.3. pulmonare.

instrumentar si materiale sanitare adecvate. studiu de caz. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. jocuri de rol. dezbateri. manechin.Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Pentru aplicarea procesului de nursing. exerci ții practice. CD-uri. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. casete video. 108 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . : scheme. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate.

numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. decizional. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Se evaluează numai competențele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. întreb ă structurate. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni nefrologice si urologice. gestionarea cazului. rezolvarea de sarcini.ca demers logic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 109 . probe scrise de tip itemi. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Analizeaza generala si semnele si nursing in simptomele chirurgie specifice generala.1. Modulul are alocate 120 de ore.Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Chirurgie C. afectiunilor chirurgicale. 4. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Unitate de Competenta crt. din care 72 de ore . Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. invatamant clinic. 5. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr. competenta 27. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . Aplica interventiile proprii si delegate. 2. 3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

contractura etc.2. 2. neoplasmul gastric. Patologia esofagului 2. apendicita. cronica. enteritele regionale (boala Crohn) 2. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie. litiaza biliara. cancerul rectal. tumorile ficatului. febra. Hidrosadenita 2. tahicardie.1. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta. abcesele ficatului. diaree. neoplasmul de pancreas).2.3. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica. colecistita acuta).7. tumefiere. 2. investigatii principii de tratament): 2.9. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric.Continuturi 1. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2. patologia ano-rectala.11. ulcerul duodenal. dispnee.11. Contuziile si plagile abdomenului etc. hematemeza. tumorile intestinului subtire. 2.5. constipatie. ocluzia intestinala. Peritonita 2. varsatura. eructatie. Eventratia. meteorism. diverticuloza. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza.4. evisceratia 2. 2. simptomatologie. Herniile 2. cefalee.8. etiopatogenie.10. rectoragii. regurgitatie. cancerul de colon. Patologia chirurgicala a splinei 2.11.3. pirozis.6. chistul hidactic hepatic. Abcesul cald 110 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Furunculul 2. frison. adenopatie. 2. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie.1. durere. melena. hiperemie. greata.11.

4 Aplica interventiile proprii si delegat .11. C.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).2. etc.6. Antraxul 2.11.5. Tetanosul 2.7. Flegmonul 2.11.11. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. C.11.8.10 Pioemia.11.2. Septicemia 2.9. Erizipelul 2. Gangrena gazoasa 2.4.11.

discutii cu echipa de ingrijire. tuburi de 2. 2. Resurse materiale: date: 1. mentinerea functiilor vitale. 3. observabilitate.2. risc de asigurarea confortului psihic infectie. Interventii delegate: pregatirea pentru cercetare documente medicale. profilaxia infectiilor. Materiale: camp steril. supravegherea retentie de functiilor vegetative. 1. trusa 2. obiective) prin diverse profilaxie. Tuberculoza ganglionara. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute general si local. devalorizarea. etc. Surse de dificultate. Ingrijire stome realism. Prelevari de produse biologice deficit etc.1. tub Kehr. ingrijiri postoperatorii. explicatii. perturbarea stimei de sine. Pregatirea psihica: informare.1. alterarea 3. 3. a 3. implicare. Punctii (biopsica. alimentare. Interventii chirurgicale elementare alimentarea.12. educatie. manusi sterile. Alimentatie artificiala specificitate. familia si apartinatorii. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare.4. 111 prevenirea complicatiilor. abcesul rece.8.7. igiena. deshidratarea.1. hepatica. Interventii specifice: imaginii corporale. performanta. 3. Sondaj gastric. clisme de a urma dieta. comprese sterile. 3. Manifestari de dependenta perfuzie. 1. aspiratie gastrica. intoleranta la 2. investigatii si analize. Obiective de ingrijire (nursing): 3. pregatirea preoperatorie. Probleme de dependenta. Blakmore. medicamente.5.2. Aplicare pansamente ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica. deficit nutritional legat de 2. alimentatie inadecvata prin 3. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: mucoaselor. starii de constienta. solutii spalaturi. igiena. Instrumente: trusa chirurgicala. activitate. Manifestari de independenta dren. anxietatea.1. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. trusa de pansat tegumentelor si 2. duodenal. observatie clinica. 3. pacientilor :constipatia.1. metode: interviu. sonde (Faucher. solutii perfuzabile. Interventii proprii (autonome): comunicare. trusa pentru diareea. dificultatea sau refuzul 3. 3.2. alterarea punctie.2. Interventii: 2.6.3. de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor echipament necesar oxigenoterapiei etc. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mese. deficit de autoingrijire. aspiratie).2. solutii antiseptice.3. abdominala). 2.3. mobilizare. Prioritati de 3. administrarea tratamentului 2. durerea. 1. incapacitatea de a digera sau a absorbi camp operator alimentele. Culegere de date (date subiective / hidratare. diagnostice Einhorn. din culegerile de 1.

. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. planul de ingrijire. planuri de ingrijire. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. CD-uri. . Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. exercitiul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. scheme. fise de lucru. proiectul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. dezbaterea. . volumul si nivelul de cunostinte. existente. conversatia. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. fesi.2. discutiile si lucrul in grup. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. simularea. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. casete video.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.elevii au stiluri dierite de invatare. fisa de lucru.C. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Realizate .2. 2. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 1. folii de retroproiector. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate urina. 2. brancarda. compararea. Indiferent de locul.) 1. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. observatia. constipatie etc. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. la procesul de invatare. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. comprese etc.manifestari de dependenta care se mentin. Obiective stabilite: 1. momentul si persoana care face evaluarea.5. studiul de caz. simulari.1. problematizarea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Nerealizate . descoperirea. dotarea cu material didactic. munca independenta. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. manechin. In elaborarea strategiei didactice.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. .1. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. demonstratia.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA.

evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Se evalueaza numai competentele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 112 . iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. pentru verificarea atingerii competentelor.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. probe practice (demonstratie.plan de ingrijire). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 113 . Cadrele didactice. test scris. studiu de caz .

2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Unitate de Competente Continuturi crt. 4. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA. Analizeaza semnele 1. invatamant clinic. 5. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore.3. Chirurgie C1. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. 2. In modulul CHIRURGIE TORACICA. si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale si nursing toracice si specific. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA. cardiovasculare.  toracica. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. 3. pentru calificarea asistent medical generalist. C. Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA. Aplica interventiile proprii si delegate. Elaboreaza Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. competenta 27. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. planul de ingrijire (nursing) C. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing).

stenoza aortica. stenoza mitrala. T) in limite normale. P. abcesul pulmonar. palpitatii. confuzii. edem. 2. traumatismele toracice. dispnee expiratorie. febra. dispnee de efort si repaus. anevrismele arteriale. ameteli. pericardita constrictiva sau supurata. insomnii. TA. 114 . claudicatie intermitenta. fatigabilitate. hipercapnie. anxietate etc. Analiza si sinteza datelor: 2.1 Manifestari de independenta: pacient constient. adenita si elefantiazisul. lipotimii. sincope. tetralogia Fallot. limfangita. semne vitale( R. 1. Culegerea de date prin diverse metode: interviu. culoarea tegumentelor normala. trombozele. stenoza istmului aortic. tromboembolism pulmonar. Manifestari nervoase: cefalee.Semne clinice: junghi toracic. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar. hemoptizie. tuse uscata sau cu expectoratie. transpiratii. observatie clinica. cercetare documente medicale. lipsa durerii. comunicare ineficienta senzomotorie. greturi. hipoxie. pleurezia purulenta netuberculoasa. tegumente intacte. 2. mobilitate pastrata. varsaturi.canalul arterial. Manifestari digestive: balonare. familie si apartinatori. varicele membrelor inferioare. cianoza. somn si odihna corespunzatoare. durere anginoasa. discutii cu echipa de ingrijire. astenie fizica si psihica.

2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. escare de decubit. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee. administrarea tratamentului general si local. hidratare. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 1. interventii autonome: comunicare. 2. de ordin social. realism. depresie. performanta. implicare. 2.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate. cianoza. stres). observabilitate. sentiment de inferioritate.5. mobilizare. risc de infectie. Obiectivul nursing: specificitate. 3. hipertermie. comunicare ineficienta la nivel senzo-motor. alimentar igiena. diminuarea sau absenta miscarii. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize.4. profilaxie. a starii de constienta. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative. risc de infectii. Interventii: 3.Aplica interventiile proprii si delegate C. lipsa de cunostinte. educatie. risc de accidente. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. modificari ale functiilor vitale. durere. durere acuta/cronica. profilaxia infectiilor. risc de complicatii.1. ingrijiri postoperatorii. alterarea starii de confort.2. circulatie defectuoasa. pregatirea preoperatorie. prevenirea complicatiilor.2. C. tegumente palide si reci.

2. medicamente. camp operator etc. camp steril. 1. efectuarea pansamentelor.manifestari de dependenta care se mentin.1 Instrumente: pensa hemostatica. pozitie adecvata. Materiale: pansamente.1 obiective realizate . trusa chirurgicala vasculara. tavita renala. Metode si mijloace de pregatire a pacientului. recoltari de secretii patologice. Pregatirea preoperatorie. materiale de protectie. 1. 1. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. supravegherea cailor vasculare.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. aparatura de monitorizare. masca. 2. solutii antiseptice. informare. manusi sterile. supravegherea plagii si a pansamentului. asigurarea confortului psihic. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. Pregatirea psihica: explicatii. trusa de pansat. solutii perfuzabile. fese etc. aparatura de oxigenoterapie. supravegherea drenurilor. aspirarea secretiilor.1. Resurse materiale: 1. inhalatii.Obiective stabilite: 1. 115 . trusa de anestezie de urgenta. trusa de perfuzie. seringi. obiective nerealizate . toracocenteza. 2. foarfeca. igiena. supravegherea functiilor vitale si vegetative.2. 2.1.2. sonde de aspiratie sterile. comprese. 3. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. canula intravenoasa. garou elastic.

fisa de lucru. folii de retroproiector. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. momentul si persoana care face valuarea. care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. Indiferent de locul. existente.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. descoperirea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme. planul de ingrijire. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. evaluarea altor competente nefiind relevanta. simulari. pentru verificarea atingerii . In elaborarea strategiei didactice. fise de lucru. demonstratia. planuri de ingrijire. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. compararea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Restructurarea planului de ingrijire: 2. dotarea cu material didactic. 2. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. elevii au stiluri diferite de invatare. expunerea. SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta. munca independenta. la procesul de invatare. simularea. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. CD-uri. problematizarea. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dezbaterea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA. volumul si nivelul de cunostinte.2. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale. manechin.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. instrumentar si materiale sanitare diverse. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. proiectul. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. exercitiul. elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. conversatia. casete video. scheme. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. observatia. etc. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.

test scris.competentelor. studiu de caz-plan de ingrijirie). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 116 . Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. probe practice (demonstratie. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).

Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. În modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță specializată OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. 5. 4. Otorinolaring ologie si nursing in otorinolarin g C.1. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL. 2. . Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa . Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL.3. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL competență 29. 3. C.2.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE C. Aplică intervențiile proprii şi delegate. invatamant clinic. şcolar ă se va utiliza împreun ă cu standardul de pregătire profesional ă specific calific ării. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). din care: 36 ore. Modulul are alocate 60 de ore. Unitate Competențe de crt. Nr.Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE ŞI NURSING ÎN OTORINOLARINGOLOGIE  Not ăintroductiv ă : Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: ă ă asistent medical generalist. Identifică ologie problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL.

risc de accidente. observație clinică. comunicare ineficace la nivel senzorio . observabilitate 2. alterarea vocii. Modalități culegere date: interviu. Priorități de îngrijire: menținerea funcțiilor vitale. Semne clinice: durere. dispnee. traumatism e. Afecțiuni (definiție. principii de tratament): rinită. investigații. obstrucție. hipoacuzie. polipoză. obstrucția căilor aeriene. Analiza şi sinteza informațiilor 2. răguşeală. performanță.1. obstrucție cu corpi străini. febră.motor. 2. durere etc. disfagie. laringită.2. Obiectivul nursing: specificitate. Manifestări de independență. edem. Manifestări de dependență. otită. a stării de 117 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . parestezie faringiană. 1. 2. rinoree.Conținuturi 1. otoree. faringită. surditate. Surse de dificultate: fizice. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii 2. risc de infecție. furuncul conduct auditiv extern.3. afonie. sociologice. dispnee. sinuzită. disfonie. cercetare documente medicale. lipsa de cunoştințe 3. inflamație. stomatită. implicare. realism. epistaxis. psihologice. etiopatologie. adenoidită. mastoidită. hemoragie. Probleme de dependență si diagnostice de îngrijire (nursing): vulnerabilitate. tumori 1. simptomatologie. 2. herpes. anosmie.

linguală. amigdalotom. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii 1. soluții spălături auriculare. administrarea tratamentului general şi local.2. seringă Guyon. câmp operator etc. sursă aspirație. oglindă Clar. aerosoli. Pregătire psihică: informare. sondă laringiană.1. dezobstruarea căilor aeriene. traheotomie. mobilizare. Aplică intervențiile proprii delegate. meşe.1. educație 3. Intervenții proprii: comunicare. laringiene. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. prevenire complicații 3. auricular. profilaxie.2. laringiană. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă .2.  Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent.2. seringi. Realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate 1. auricular. pipete etc. trusă perfuzie. inhalante. igienă. instilații. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului 2.conştiență.5. anestezice. specul nazal. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin 2.2. 1. Materiale: comprese. recoltări secreții nazale. Restructurarea planului de îngrijire 2. pensă Politzer. inhalații. 3. aspirarea secrețiilor oro . alimentare. auditive. adenoidectomie. Obiective stabilite 1. laringectomie etc. soluții perfuzabile. hidratare.4. sonde aspirație. profilaxie infecții.1. puncția sinusurilor maxilare. supraveghere funcții vegetative. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. seringi puncție. Intervenții specifice: tamponament nazal. soluții antiseptice. Pregătire fizică: poziție adecvată. 1.1. asigurarea confortului psihic 2. medicamente etc. paracenteză auriculară. auriculare. 2. spălături auriculare. trusă chirurgicală. igienă. şi analize. Resurse materiale 1. stilet butonat. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 2.1. tampoane nazale. sursă de oxigen. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații. gargarisme. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. auriculare. de pansat. C. trocare. şi C. Instrumente: canulă traheală.faringiene. Intervenții: 3. explicații. bucofaringiene.

Se recomand ă ca parcurgerea temelor din programa s ă fac ă ordinea stabilit ă se în în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.elevii participă la procesul de învățare cu cunoştințele dobândite anterior. profesorul trebuie s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. . . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 118 .alocat fiec ă teme în rei funcție de: dificultatea temei. dotarea cu material didactic.elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.elevii au stiluri diferite de învățare. volumul şi nivelul de cunoştințe. În elaborarea strategiei didactice. .

Resursele materiale sunt variate: planşe. Se vor realiza activități de învățare cu caracter practic . proiectul . Evaluarea trebuie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. Indiferent de locul. casete video. problematizarea. retroproiector şi folii. protocol educativ. fişe de lucru. conversația. descoperirea. momentul si persoana care face evaluarea.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. dramatizare.Se evaluează numai competențele din acest modul. cărți. se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul. manechin. scheme. . urmărindu-se aplicarea cunoştințelor la problemele reale existente. dezbaterea. CDuri.munca independentă. studiul de caz. pentru verificarea dobândirii competențelor. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să îl demonstreze elevul. demonstrația. evaluarea altor competențe nefiind relevantă Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. proces de îngrijire. instrumentar si materiale sanitare diverse. îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.aplicativ: scheme. Se recomandă următoarele metode: observația clinică. SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. iar la sfârşitul modulului se realizează evaluarea sumativă. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă dotare materială (stagiu clinic). numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 119 .

 Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz toare ă modulului: 1. 4. Oftalmologie şi C1 nursing în Analizează semnele oftalmologie şi simptomele specifice afecțiunii oftalmologice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. competență 30.MODULUL 30: OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE  Not ă introductiv ă Modulul . . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2 Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele (nursing) la pacienți cu afecțiuni oftalmologice. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore. 3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Nr. Aplică intervențiile proprii şi delegate. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice. 5.OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II. Unitatea de Competențe crt. 2. invatamant clinic. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecific calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență specializată OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni oftalmologice.

durere. diplopie. 2. risc de infecție. afecțiuni inflamatorii ale ochiului. Culegerea de date prin: interviu.Conținuturi 1. ochiul roşu. Probleme de dependență şi de diagnostic de îngrijire (nursing) specifice afecțiunilor oftalmologice: vulnerabilitate. cataracta. Manifestări de dependență.descriere. cercetare documente medicale.2. principii de tratament.3. hipermetropie. glaucomul. blefarite. risc de accidente. observație clinică. presbitism. corneeni. durere. Principalele afecțiuni oftalmologice: vicii de refracție. cecitate. Analiza şi sinteza datelor obținute din culegerile de date: 2. Surse de dificultate: fizice. secreții oculare . arsuri fizice. sociologice. arsuri chimice. etiopatogenie. traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari (contuzii. 2. 1. iridociclita. fotofobie. 2. Definiție. dacriocistita. reacție pupilară. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii.4. risc de complicații. keratita. Manifestări de independență. intraoculari). simptomatologie.1. orjeletul. 120 . Semnele şi simptomele prezente la pacientul cu afecțiuni oftalmologice: scăderea acuității vizuale. comunicare ineficace la nivel senzorial. 2. investigații. plăgi. conjunctivita. anxietate datorită lipsei de cunoştințe. 2. alterarea vederii. psihologice. corpi străini conjunctivali. miopie. lipsa de cunoştințe.

rezultatele 3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind Oftalmologia şi nursingul în oftalmologie. nursing). poziție adecvată. instrumentar chirurgical specific. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. 1. 15 %. diuretice.2. perfuzii cu Manitol aplicate. profilaxia infecțiilor.Obiectivul nursing: specificitate. igienă.1. câmp operator. spălături oculare. soluții antiseptice.2.1. asigurarea confortului psihic. 2. Instrumente: tonometru. Materiale: comprese.  elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. etc. tratamentului general şi local. pansament îngrijirilor ocular. 1. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului: 2.1.1. optotip. tampoane. Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie poate fi parcurs în mod independent. intervențiile proprii şi Resurse materiale: 1. trusă perfuzii. perimetru Forstek. .1. ț 3. observabilitate. Tratament ortoptic.1. Realizate.2. pregătirea Aplică preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii. Intervenții proprii (autonome): comunicare. a stării de conştiență. seringi. implicare. alimentație hiposodată. Intervențiile specifice: Evaluează 3.  elevii au stiluri diferite de învățare. oftalmoscop.2. soluții oftalmice. realism. hidratare. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. delegate. 1. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: elevii învață când sunt implicați activ în procesul de învățare. educa ie.Diagnosticul = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependență). igienă.3. cameră semiobscură. alimentare. mobilizare. C3. 2.2. aport redus de lichide. trusă chirurgicală de pansat. Recoltare secreție oculară. 3. prevenirea complicațiilor. medicamente. soluții perfuzabile. 1. administrarea C4. performanță. C5 3.manifestări de dependență absente sau ameliorate. 2. soluții anestezice.Priorități de îngrijire: supravegherea şi îngrijire (planul menținerea funcțiilor vitale şi vegetative. În elaborarea strategiei didactice. explicații.Intervențiile: 3.2. 3. Restructurarea planului de îngrijire: 2. 2. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Pregătirea psihică: informare. 1. Elaborează planul de 2. Nerealizatemanifestări de dependență care se mențin. în procesul de învățare. profilaxie. Obiectivele stabilite: 1. Instilații şi unguente oftalmice.

Se recomandă următoarele metode de învățare: expunerea. compararea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 121 . elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. conversația. analizarea informațiilor vechi şi a celor noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic interactiv.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. folii de retroproiector. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Cadrele didactice. La aceste activități se adaugă activități de învățare cu caracter practic aplicativ în sala de demonstrație şi secții de spital de specialitate. simularea.observația. descoperirea. ă ă iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. desene. demonstrația. studiul de caz. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. fişe de autoevaluare. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. evaluarea altor competen țe nefiind relevante. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observație. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ . tema în clas . diapozitive. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. pentru verificarea atingerii competențelor.-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. . volumul şi nivelul de cunoştințe. momentul şi persoana care face evaluarea.P. S. structurarea planului de îngrijiri. fişe tip. manechin. investiga ția. realizarea unui plan de îngrijire. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. ă observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor şi a atitudinilor față de o sarcină dată. ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruiți. teste de evaluare. planşe. problematizarea. Pregătirea practică se va realiza în sălile de demonstrație cu o bună dotare materială şi va avea o importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Indiferent de locul. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. instrumentar şi materiale sanitare diverse etc. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. casete video. fişe de lucru.P. problematizarea. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă atlase : pentru instruire. dotarea cu material didactic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 122 .

31.2. 31. crt. 31. 31. invatamant clinic. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologice. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 31. Modulul are alocate 60 de ore.MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg ătirea specifica din anul II. Semne locale: durerea (caracteristici). Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr.5. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni hematologice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . 31.1.3. pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regăsesc abilități din unitatea de competență tehnică specializată HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE.1. din care 36 de ore.4. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de . nursing in Analizează hematologie semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologi ce Continuturi 1. Unitatea de Competente competenta Hematologie si C 1. hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici). Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. adenopatii îngrijire (nursing) la Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. Semne şi simptome prezente in afecțiunile hematologice: 1.

principii de 1.1. fanerelor. etc. aparținătorii.O. discuții cu membrii echipei medicale si cu simptomatologie. carnet de sănătate.). mielomul (dispnee.1. simptomatologie. 2.2. extremități reci. febră. Anemiile: definiție. rețete. simptomatologie. hipotensiune multiplu (definiție. etiologie.3.(caracteristici). 2. tulburări de echilibru. investigații. investigații. Leucemia acuta si cronica: datelor: informații semnificative. etiopatogenie. Hemofilia: definiție. clasificare. auscultație). examen fizic (inspecție. 123 principii de tratament. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . etiologie. modificări ale 2. acrocianoză. Semne generale: alterarea tratament. disfagie. Principalele afec țiuni hematologice: clinică. bilete de ieşire din spital. scădere in diverse metode: observația. paloare sau icter (localizare. 2. informal. 2. Culegere de date (subiective si obiective) prin astenie fizică. investigații. percuție. bilete de trimitere. Analizarea si organizarea 2. principii de tratament. Hemopatii maligne: boala Hodgkin. principii de tratament). caracteristici).4. Independență/Dependență simptomatologie. inapetența. clasificare.2. palpare. arterială. tahicardie. interviul formal sau greutate. etiopatogenie. lipotimie. scrisori medicale. funcțiilor vitale si vegetative 2. cercetarea documentelor medicale (F. definiție.2. investigații.

dispnee. seringi. protecție. supravegherea pacientului după pacienții cu afecțiuni hematologic e. hematoame. 2. explicații. obiective pe termen scurt. peteşii. mobilitate păstrată. inapetență.2. igiena. somn odihnitor.A.2. 4. poziție adecvată.1. hipotensiune arteriala. semne vitale (R. oboseala. materiale necesare. ordin psihologic (anxietate. vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. C 4. de (nursing). lipsa de cunoştințe.2. 3. educație. Manifestări de independență: pacient conştient.3.1. trusă de transfuzie. mobilizare/transport. 3. risc înalt de sângerare. 3. pedagogic Nivelul: 3 avansat ă pregătirea produsului pentru examinare. Probleme de dependență: intoleranță la activitate.2. Aplică intervențiile realism. alimentare. tulburări cardio-respiratorii. soluții perfuzabile.2. Preg ă tirea pacientului: 4. T. 4. plasmă). lipotimii. oglindă frontală. 3. sânge si derivate de sânge (MER. absența eliminărilor patologice si a hemoragiilor. locuri de electie. Pregătirea psihică: informare. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. MT.. tehnica de execuție.4. Obiectivul nursing: specificitate. medicamente hemostatice. atelă gipsată. 4. proliferări ale sistemului îngrijire hematopoetic). Puncția osoasă.1. risc înalt de infecție.1. ganglionară. chimioterapice. alimentație adecvată. de ordin social (condiții de muncă inadecvate.2. pungă cu gheață. Materiale: trusă de perfuzie. soluții antiseptice. P. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pregătirea pacientului. a sângerărilor. dureri etc. abexlang. implicare. lung). 2. alterarea nutriției.2. asigurarea confortului psihic. Manifestări de dependență: paloarea tegumentelor si mucoaselor. 4.3. performanță. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analizei. Intervenții specifice: 4. asepsie si antisepsie. expunere la radiații). Resurse materiale: 4. constituție normală. tahicardie. igienă. T0) in limite normale. profilaxie. disfagie. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce proprii şi condiții? când? . scop. mediu si delegate.2. obținerea consimțământului. Instrumente: trusă pentru puncția osoasă. stres). Intervenții proprii (autonome): comunicare.1. administrarea tratamentului general si local.1. Surse de dificultate de ordin fizic (modificări Elaborează ale planul de elementelor figurate.3. alterarea mucoasei orale.2. profilaxia infecțiilor si a complicațiilor. indicații/contraindicații.2. tegumente si mucoase normal colorate. meşe pentru tamponament nazal. biopsia (definiție. . 4. C 3. sursă de oxigen. absența durerii.1.2.1.3. ace de unică folosință.

accidente.2. reorganizarea locului de muncă.4.O. de execuție.3. scop. Transfuzia cu sânge: definiție. materiale necesare. supravegherea pacientului după tehnică. tehnica de execuție. transfuzie. Intervenții de urgență: hemostaza. materiale necesare. pregătirea produsului sanguine si a factorului Rh.. accidente. F. tehnica 4. notarea in accidente. imobilizarea. 4. 4. pregătirea pacientului. locuri de electie. incidente. scop.puncție. supravegherea pacientului in timpul si după indicații/contraindicații. indicații. Puncția ganglionara: definiție.3. incidente. determinarea grupelor pregătirea pacientului. 124 reorganizarea locului de muncă. F. reorganizarea locului de munca.O. pentru examinare.3. incidente.. notarea in Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

2. : scheme. CD-uri. instrumentar si materiale sanitare adecvate. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.manifestări de dependență care se mențin.1. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.1. ca demers logic. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Sugestii metodologice administrarea citostaticelor. satisfacția pacientului. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. 5. studiu de caz. Se evaluează numai competențele din acest modul. Pentru aplicarea procesului de nursing. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni hematologice.1.1. 5. întreb ă structurate. manechin.manifestări de dependență absente sau diminuate. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. decizional. 5. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. rezolvarea de sarcini. Obiective stabilite: 5.3. infecțiilor. casete video. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. . de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. probe scrise de tip itemi. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate.5. exerci ții practice. 4. gestionarea cazului. jocuri de rol. 5.oxigenoterapia. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Realizate . Prevenirea complicațiilor: prevenirea sângerărilor.2 Nerealizate . Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. dezbateri. complicațiilor legate de imobilizare si de C 5. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 125 .

pentru calificarea: asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). 5. Ortopedie. traumatologie si nursing specific Competente C. 2. 3. 2.TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. competenta 32. invatamant clinic.Modulul 32: ORTOPEDIE. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 4. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE. Aplica interventiile proprii si delegate. In modulul ORTOPEDIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice C. 1. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Unitate de crt. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

torticolis. 1. cianoza. evolutie. tratament). Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie. tumori osoase (definitie. simptomatologie.1. simptomatologie.3. crepitatii osoase.2. profilaxie). caracter) hemoragia (clasificare. profunda).2. tratament. complicatii fractura patologica-. genu varum. 2. piciorul equin. Infectii: osteita si osteomielita (definitie. scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase). scolioza . mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate. tumefactia. etiopatogenie. plaga (aseptica. tratament. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala. edemul. deformarea regiunii. superficiala. deformarile coloanei vertebrale (cifoza.. 2.Semne locale: durerea (localizare. gravitate). investigatii. lordoza. 126 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . genu valgum. principii de tratament. 2. etiopatogenie.congenitale): definitie. septica. intensitate. prevenire). investigatii. tahicardie. simptomatologie. etiologie. Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1. transpiratii profuze. impotenta functionala. hematomul. puls filiform. intrerupere a diurezei). dispnee.1.Continuturi 1. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2. hipertermie . paloare. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale.

1. culoarea tegumentelor normala.4. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) tratament). somn si odihna corespunzatoare. 2.2. 2. principii de tratament.2. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. principii de tratament.4. modificari ale semnelor vitale. semne vitale (R. investigatii.1. comunicare eficienta la nivel motor. cianoza. Traumatismele toracelui: fracturile costale. Traumatismele bazinului: definitie. atonie musculara. tegumente palide. 2. principii de tratament). deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor. etiopatogenie. Manifestari de independenta: pacient constient. risc de complicatii. cu intrebari inchise / deschise). Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect. 2. diminuarea sau absenta miscarii. crampa. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de . Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie. retete. entorse. reci. diagnostic diferential. etc. bilete de iesire din spital.5.4. anchiloza. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. mobilitate pastrata.3. 2. auscultatie. simptome. investigatii. 2. investigatii. voletul costal (definitie. principii de tratament). 3. scrisori medicale. To) in limite normale. escara de decubit. etiopatogenie. etiopatogenie. 2. investigatii. prim ajutor.Traumatisme vertebro-medulare: definitie. tegumente intacte. fracturi (definitie. atrofie musculara. lipsa durerii.4.4.4. luxatii. alterarea starii de confort. palpare). investigatii. simptomatologie.). Traumatismele membrelor: contuzii. observatie.2. simptomatologie. examen fizic (inspectie. Traumatisme: 2. semne si simptome comune si patognomonice. trimiteri. P. risc de accidente. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. complicatii pneumotoraxul -. principii de C. carnet de sanatate. risc de infectii. TA. etiopaogenie. contractura musculara. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare.4. 1.

lipsa de cunostinte. circulatie inadecvata. prevenirea complicatiilor. de ordin psihologic (anxietate. performanta. lung. 3. in ce masura?. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor).sine. incoordonarea miscarilor. Obiectivul nursing: specificitate. stres). 2. ce. dispnee. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica. realism. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative. vulnerabilitate fata de pericole. profilaxia infectiilor. cum?. ce se poate face?. edeme ale membrelor. observabilitate (cine ?. a starii de constienta. implicare. 2. comunicare ineficienta la nivel motor. obiective pe termen scurt. cand?).3. de ordin social (izolare. 3. mediu. 1. postura inadecvata. imobilitate. Interventii: 127 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . saracie).

atele. 2. Interventii de urgenta: oxigenoterapia. Aplica interventiile proprii delegate si 3. explicatii.1 Interventii proprii (autonome): comunicare. alimentare. 1.2. pansamente si bandaje. Materiale: garou. pregatirea produsului pentru examinare. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. termometru etc. 1. ATPA. Pregatirea psihica: informare. Interventii specifice: 3. foarfeci. tampoane. hidratare. pense anatomice si chirurgicale. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.2.aparatul gipsat). metode improvizate). Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. asigurarea confortului psihic.O. 3. comprese. 3. 3. A. analgezice. 3.si definitiva . pregatirea pacientului. Imobilizarea (provizorie . brancarda. sursa de oxigen. materiale necesare. scop. pregatirea preoperatorie. seringi etc. indicatii/contraindicatii. schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati. . tehnica de executie. bisturie. Punctia articulara: definitie. supravegherea pacientului dupa punctie. prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. Ingrijirea plagilor (hemostaza.1. pipa Guedel. tehnica de executie. administrarea tratamentului general si local.1. toaleta plagii.3. 3. educatie. AINS. 3. pat.6. solutii perfuzabile. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. incidente accidente. a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant).1. pozitie adecvata. substante dezinfectante.7. igiena. manometru. scop. pregatirea pacientului. fesi. 3. trusa perfuzie. camp operator etc.. portac. Instrumente: pense hemostatice. intubatia orotraheala.5. ingrijiri postoperatorii.. loc. profilaxia tetanosului). ace chirurgicale.C. 4.prim ajutor . notarea in F. carucior. igiena.2. Punctia biopsica: definitie. mobilizare/transport. 2. indicatii/contraindicatii.C. loc. materiale necesare. 3.2. Resurse materiale: 1. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda. reorganizarea locului de munca. prevenirea pneumoniei hipostatice. fesi gipsate. profilaxie.4.

glicemie. rolul asistentei medicale. supravegherea pacientului dupa punctie. Pregatirea pentru interventie (in 128 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Administrarea tratamentului anticoagulant. 3. 3. Pregatirea preoperatorie: 3. Pregatirea generala: bilantul clinic general.9. incidente accidente. supravegherea functiilor vitale si vegetative.10. imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular.2.8.O.. notarea in F. 3. reorganizarea locului de munca. grup sanguin.1. uree sanguina). Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen.9.10.pregatirea produsului pentru examinare. hematocrit. 3. examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC.

unitati sanitare cu o buna dotare materiala. compararea. pierderi prin dren).elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.Obiective stabilite: 1. 5.3. TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.10. simulari. fisa de lucru. Pregatirea in urgente.manifestari de dependenta absente aplicate sau ameliorate. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. . proiectul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Restructurarea planului de ingrijire: 2. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. demonstratia. .1. descoperirea. pierderi lichidiene (sange. 2. fise de lucru. urina. Realizate . in ziua operatiei). Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie C.9.10. combaterea anxietatii.2.10.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. rezultatele ingrijirilor 1.2.ziua precedenta.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. dotarea cu material didactic. Evalueaza urinara. varsaturi. Supravegherea pacientului: aspect general. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. constipatie. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “asistenti medicali generalisti”.3. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.10.10. parametri fiziologici. combaterea durerii. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. 2. 3. 1. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. Ingrijirea postoperatorie: 3.4. satisfactia pacientului. 3.1. . planul de ingrijire. transpiratie. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme.1. planuri de ingrijire. 3. alte complicatii de decubit. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. 3. Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE. In elaborarea strategiei didactice. problematizarea. la procesul de invatare.2. volumul si nivelul de cunostinte. 3.elevii au stiluri dierite de invatare. Asigurarea confortului: igiena. hidratarea pacientului.

discutiile si lucrul in grup. exercitiul. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 129 . conversatia.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. observatia. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. studiul de caz. existente. dezbaterea. simularea. munca independenta. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.

iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. casete video. scheme. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. comprese etc. folii de retroproiector. CD-uri. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. manechin. test scris. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Cadrele didactice. Se evalueaza numai competentele din acest modul. momentul si persoana care face evaluarea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 130 . pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). brancarda.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.plan de ingrijire). studiu de caz . fesi. Indiferent de locul. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. probe practice (demonstratie. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE  Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II. Aplica interventiile proprii si delegate 5.2. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. pentru calificarea: asistent medical generalist. invatamant clinic. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale . Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C. competenta 33. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. Unitate de crt.1.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale C. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE.

miscari (de abductie.) 2. durere). 2. extensie.Continuturi 1. familia si apartinatorii) 2. adductie. simptomatologie. congestie. etiopatogenie. cercetarea documentelo r medicale. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism. exercitii fizice (active. ankiloza 2. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. de rezistenta.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor. lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. in decubit). poliartrita reumatoida. de ordin sociologic (izolare). stres). atrofie. principii de tratament) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. complete) 2. investigatii. febra. tahicardie etc. Probleme de dependenta. ankiloza. redoare. izometrice. discutii cu echipa de ingrijire. atonie. observatia clinica. armonioase. pasive. diagnostice de 131 . Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut. deformari osoase.2 manifestari de dependenta: hipotonie. flexie. sezand. Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu. reumatismul articular degenerativ (definitie. contractura. rotatie etc). spondilita ankilozanta. de ordin psihologic (anxietate. tumefiere. coordonate.

cura balneara. explicatii. parafina. bicicleta ergonomica. Obiective stabilite 1. supravegherea functiilor vitale si vegetative. alimentatie. inele pentru maini. Interventii 3. platou steril. Aplica interventiile proprii si delegate C. ergoterapie.1 Pregatirea psihica: informare. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit. manusi sterile. educatie 3. tavita renala. etc. namol. Restructurarea planului de ingrijire 2.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1. Obiective pe termen scurt si lung obiective de ingrijire: specificitate. imobilitate. realism. masaj cu miscare activa. hidroterapie. mese de elongatie. durere. scripeti.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. asigurarea confortului psihic 2. bai. profilaxia infectiilor. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. crizoterapie.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului .2 Pregatirea fizica: rapaus articular. mobilizare. termoterapie. pozitii functionale „incalzire musculara” 3. injectia intraarticulara 1. performanta.C.1 Interventii proprii: masaj. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor. comprese sterile.2 Materiale: pat tare. comunicare. perne. bai medicamentoase.4. chingi. planseta cu rotile.3. 2. corsete.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. frictiuni. Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2. substante medicamentoase. rulouri. vulnerabilitate fata de pericole etc. 1.5. ultraviolete. administrarea tratamentului general si local (electroterapie. implicare. substante antiseptice. ionizari. Interventiii specifice: miscari izometrice. prevenirea complicatiilor 3. corticoterapie etc) 1. observabilitate 2. Resurse 1. miscari izotone.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 132 . In elaborarea strategiei didactice. dotarea cu material didactic. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. volumul si nivelul de cunostinte. Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

pentru verificarea atingerii competentelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. exercitii de identificare a problemelor de dependenta. compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. la procesul de invatare . conversatia. diapozitive. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. folii de retroproiector. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . desene. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea. dezbaterea.. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. proiectul. demonstratia. simularea. existente. exercitiul. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.elevii au stiluri diferite de invatare . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. momentul si persoana care face evaluarea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. planul de ingrijire. realizarea unui proiect. dezbaterea. munca independenta. studiu de caz.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. planse. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video. observatia. Cadrele didactice. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. problematizarea. descoperirea. fise de observatie. carti. lucrul in grup. plan de ingrijire. munca independenta. Indiferent de locul. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea. observatia. . teste de evaluare (orale. studiul de caz etc. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date. conversatia. fise terapeutice. scrise).

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 133 .

6. Principalele afecțiuni dermatologice: 2. sclerodermia. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos. tricofiția. erupția. tumora. candidozele mucoaselor etc 2. 5. papilomatoză. durerea. primare şi secundare: macula. Dermatomicozele: epidermofiția. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. 2. invatamant clinic. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. trimiteri. eczema. Culegere de date prin stabileşte diverse metode: interviuri cu întrebări diagnostice de închise.2.4.2.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. 3. Analizează semnele si simptomele specifice din afecțiunile dermatologice. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. hiv 1.1. flictena. scrisori medicale. tahicardie etc.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Competențe C. competență 34. 2. Piodermitele: stafilodermiile. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 1. 2. leziuni de grataj. bula.2. dermatoze profesionale etc 2. Unitatea de crt. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor în dermatologie Conținuturi tematice  Nr. cercetarea îngrijire la documentelor medicale (foaia de observație pacienții cu clinică. eritemul. În modulul DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. şancrul sifilitic. carnet dermatologice sănătate. Semnele şi simptomele prezente în dermatologie 1. scuama. streptodermiile. alergia la medicamente. Semne generale: edeme. Semne locale: leziuni.1. deschise. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. Dermatoze alergice: urticaria. etc 2. pentru ă calificarea: asistent medical generalist. Aplică intervenții proprii şi delegate. Dermatovenerologie şi nursing specific 1. papula.1. frison. dependență şi gonoree. 4. 2. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienții cu afecțiuni dermatologice. vezicula. febra. Elaborează planul de îngrijire-nursing. ulcerația. bilet de afecțiuni externare. tumori maligne etc 2. Hematodermiile: leucoplazia. DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ădin anul II.5. pustula. pruritul. examen fizic etc . vărsături. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul. piodermite profesionale. prezența paraziților. Identifică problemele de boala Paget. boala Bowen.7.Modulul: 34.  Tabelul de corelare a competentelor şi conținuturilor Unitatea de competenta: DERMATO. Tuberculoza cutanata C.3. rețete). observația.

mobilitate păstrată. P. comunicare eficientă la nivel afectiv şi motor.1. T). semne vitale (R. TA. absența durerii. în limite normale. Manifestări de indepen dență: pacient conştien t. 134 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Independența si dependența. 2.Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative 2. somn şi odihnă corespunzătoare.

4.intervenții proprii: comunicare. mobilizare.intervenții delegate: pregătirea pentru Aplică investigații şi analize.2. soluții antiseptice. 1. stres. asigurarea confortului psihic. termometru. obiective pe termen scurt. educare. Probleme de dependență: vulnerabilitate. eritemul. neglijarea igienei. observabil. stare depresivă . educație etc C. refuzul de a se conforma tratamentului. mediu si lung. sentiment de inferioritate.social: izolare.instrumente: seringi. alimentare. etc . tampoane de vată.4. Diagnosticul de îngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependență.de ordin fizic: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. dezinteres față de măsurile de igienă şi de infecție. zăpadă carbonică etc. crème. frustrare. ținută neîngrijită. incontinență sfincteriană.3. unguente. lame de sticlă. escara. C.psihică: informare. ace. 2. Manifestări de dependență: vezicula. igienă. proces infecțios. igienă. medicamente. sondă canelată. câmp operator etc . durere acută sau cronica. etc . Obiectivul nursing: performanță. alterarea imaginii de sine. plaga. ansă de platină. profilaxia infecțiilor. lipsa de cunoaştere a obiceiurilor sănătoase de viață.psihologic: anxietate. profilaxie. şancru.materiale: comprese. . Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor nursing vitale şi vegetative. microscop. delegate 1. incapacitatea urmării prescripțiilor. Resurse materiale: . îngrijire 2. alterarea confortului fizic şi psihic. Pregătirea pacientului: . ulcerația. lipsa de informare asupra îngrijirilor preventive şi curative ale leziunilor pielii. confuzie. soluții anestezice. poziție adecvată. prevenirea complicațiilor . devalorizare. Elaborează planul de realism. percepția negativă a propriului corp. durere. deces . Semne de dificultate: .2. implicare. stilet butonat. . trusa oxigen. sărăcie. 2. aparat LASER. specificitate. lipsa de cunoaştere a măsurilor de igienă şi protecție. 2. papula. mese. pesimism.3. pregătirea proprii şi preoperatorie şi îngirjiri postoperatorii etc. feşi. transport. edeme ale membrelor. risc de infecție.fizică: asigurarea confortului ambiental. filctena. hidratare. slăbiciune şi oboseală. baghete plastic. divorț. administrarea intervențiile tratamentului local şi general. truse chirurgicale. crusta. explicații. lipsa interesului. electrocauter. durere. soluții perfuzabile.lipsa cunoaşterii: neaccesibilitate la informații. alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. pustula. diminuarea motricității.

3.5. pansamente şi bandaje 3.2. toaleta leziunilor şi ulcerațiilor.3.1.5. Intervenții specifice 3.1. investigații paraclinice (biochimice) etc 3.2. Recoltarea produselor patologice. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3. cauterizare etc 3. Intervenții electrocauter.5.4. Pregătirea postoperatorie 3. secreții sânge 3. supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. intervenții LASER. Îngrijirea leziunilor. Pregătirea din zona intervenției 135 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pregătire generală: bilanț hidric general.

SSP . descoperirea.5. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. planuri de îngrijire. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. fişe de lucru. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme.4.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri ăformative.1 realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate. fişe de lucru. Cadrele didactice.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.plan de îngrijire). Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 3. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire.5.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. problematizarea.5. tromboflebite etc 1.C. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. momentul şi persoana care face evaluarea. Supravegherea bolnavului: aspect general. Asigurarea confortului: igiena. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 3. Se recomandă următoarele metode: observație. bilanț hidric. proiectul. test scris.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.5.3. Îngrijiri postoperatorii 3. studiu de caz . probe practice (demonstrație.elevii au stiluri diferite de învățare . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). combaterea anxietății 3.5. În elaborarea strategiei didactice. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. la procesul de învățare . Indiferent de locul.  Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul DERMATO. hidratarea pacientului 3. simulări. Prevenirea complicațiilor postoperatorii: retenție de urină. pentru verificarea atingerii competențelor. satisfacția pacientului 1. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. constipație. parametrii fiziologici. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. compararea.6. iar la ă sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. Obiective stabilite 1.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare .5. fişa de lucru.2 nerealizate: manifestări de dependență care se mențin. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. coevaluarea în grupul . demonstrația. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. combaterea durerii. planul de îngrijire. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. sau apărute pe perioada îngrijirii 2.

observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permit a evaluarea conceptelor. tema în clasă. proiectul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 136 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .de lucru. volumul şi nivelul de cunoştin țe. dotarea cu material didactic. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme în func ție de dificultatea temei. a atitudinii față de o sarcină dată şi a comunicării. investigația.

simularea. casate video. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind DERMATO. studiul de caz. CD .VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. folii de retroproiector etc.uri. unit ăți sanitare cu o bun ă ă dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . scheme. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. dezbaterea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. munca independentă. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 137 . etc. exercițiul.elevi instrui ți. Instruirea se va realiza în s li de demonstra ție. observația. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. conversația. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. Analizeză competență semnele şi simptomele 35. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase C. Unitatea Competențe (nursing) de crt. În modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată infecto contagioase şi particularit ăți de îngrijire.MODULUL 35: BOLI INFECTO . pentru calificarea: asistent medical generalist. C. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4.CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC din pregătirea specifică din anul II.3.2.1. invatamant clinic. Elaborează .specifice contagioase afecțiunilor şi infecto particularit ți contagioase ă de îngrijire ☺ Notă introductivă Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC face parte C. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase 3.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.contagioase. 2. Boli infecto. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate  Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC planul de îngrijire Nr. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor infecto . Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore.

TBC pulmonar. Princip alele afecțiu ni infecto contagi oase. tetanos. Independența/ Dependența: 138 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . dureri abdominale.Culegerea de date ( date subiecte. obstrucția căilor respiratorii. obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu întrebări închise deschise). vezicula. Semne generale: febră.Conținuturi tematice 1. hepatita B. cefalee. Semnele şi simptomele prezente în afecțiunile infecto contagioase 1. rețete. difteria. scarlatina. hipertermie. tulburări circulatorii. parotidita epidemică. rinoree.2. hiv. enterovirozele. dizenteria. etc. modificări ale funcțiilor vitale 2. răguşeală. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor: macula. 1. tuse seacă. frison. trimiteri. vărsături. ancheta epidemiologică 2. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. inapetență. Boli infecțioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecții alimentare. ulcerația eritemul 1.). hepatita virală. gripa. pneumoniile. scrisori medicale. papula. rubeola. discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. iritabilitate .1. meningita. tusea convulsivă. febra tifoidă. C şi infecții nosocomiale Boli infecțioase cu poartă de intrare tegumentară şi variată. rujeola. Alte boli infecțioase variate: rabia. examen fizic. flictena. poliomielita. Boli infecțio ase cu poartă de intrare respiratorie: varicela. pustula. tahipnee. grețuri.

profilaxie. educație 2. când?) obiective pe termen lung. Aplică intervențiile proprii delegate C. pudre.2. vaccinuri şi anatoxine 1.Pregătirea psihică: informare. 2.2. sondă laringiană. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres. şi sondă de oxigen. Probleme de dependență: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. unguente creme. ce.1 Dezobstrucția căilor respiratorii. Intervenții propii ( autonome) comunicare. oxigenoterapie. explicații. alimentare. administrarea serurilor imune. soluțile perfuzabile. Manifestări de independență: pacientul conştient. mobilizare. ce se poate face. medicamente inhalate.1. intubație orotraheală.1. 1.3.C. tăviță renală cutii Petri. seruri şi vaccinuri 2.Intervenții specifice 3. trocare. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 2. 2. igienă. profilaxia infecților. alcool mentolat.manifestare de dependență . deficit de autoângrijire 2. igienă 3. poziția adecvată. spatulă. hidratare. Materiale: comprese sterile. dezinteres față de măsurile de igienă şi protecție. realism. sărăcie) lipsa cunoaşterii 2. pipete. implicare. recipiente pentru recoltarea produselor biologice. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. administrarea tratamentului local şi general.4. potențial de suprainfecție a leziunilor. tensiometru. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) Obiectivul nursing: specifitate. mobilitate păstrată. potențial de complicații respiratorii. Obiective stabilite: 1. izoalare şi dietă. digestive nervoase.1. performanță. sonde de aspirație. seringi de diferite mărimii. observabilitate ( cine. truse perfuzie. asigurarea confortului psihic 2. Instrumente: canulă traheală. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative . Pregătirea pacientului: 2.2.5. aspirarea secreților instilații gargarisme. termometre. Resurse materiale: 1. prevenirea complicațiilor. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.2.1. anestezice.1.4. mediu scurt. anxietate. de ordin social ( izolare. soluții antiseptice. drenaj postural 1. 2. comunicarea eficientă la nivel motor. cum în ce măsură.Realizate. alterarea confortului psihic şi fizic.

elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului la   Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent.2.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare .elevii au stiluri diferite de învățare . 2. la procesul de învățare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 139 . 3. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin.absente sau ameliorate. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . satisfacția pacientului.Reformularea obiectivelor: adaptate capacitățile fizice ale pacientului. În elaborarea strategiei didactice. 1.

folii de retroproiector. proiectul. pentru verificarea atingerii competențelor. studiul de caz. Indiferent de locul. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. demonstrația. test scris. Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. compararea. a atitudinii fa ță de o sarcină dată şi a comunicării. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. . fişe de lucru. unități sanitare cu o bună dotare materială. proiectul. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale.plan de îngrijire). Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. problematizarea. simularea. scheme. dezbaterea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul. fişa de lucru. Pe parcursul modulului se realizeaz ă evaluar riă formative. coevaluarea în grupul de lucru. etc. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. momentul şi persoana care face evaluarea. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.. Instruirea se va realiza în săli de demonstrație. CD . dotarea cu material didactic. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. planuri de îngrijire. fişe de lucru. exercițiul. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. descoperirea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. munca independentă. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). tema în clasă. Cadrele didactice. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ării fiec ărei competențe. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. Se recomandă următoarele metode: observație. SSP .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. investigația. Se recomand ă urm ă toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților specifice. casate video. instrumentar şi materiale sanitare diverse. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. simulări. volumul şi nivelul de cunoştin țe.uri.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. observația. manechin. conversația.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. studiu de caz . Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. planul de îngrijire. probe practice (demonstrație.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 140 .

Poziția. 1. 1. Starea mentală .5. Unitate Competențe Conținuturi Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE competență 36. hipersomnie. simptomele intensitate.cauze localizare. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).gigantismul. Oboseala fizică si intelectuală.2.Tulburări ale aparatului genital: de instalare a pubertății.3. Faciesul: hipertiroidian.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.1.2. Sughi ul ț 1. Aplică intervenții proprii şi delegate. acromegalic. 2.tulburarile somnului . de crt.insomnie. addisonian. durată. coşmaruri. Transpirație .1.6. dispnee. tulburări de vedere.1. Manifestări subiective 1. Manifestări obiective: 1.Cefaleea . diaree. slăbirea 1. Starea de nutriție: obezitatea-tipuri.1. 1. Semne şi simptome prezente în bolile semnele şi endocrine.Tulburari cardio-respiratorii: palpitații.2.7.2.localizare.1.5.2.4. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor endocrine.3.1. 1. amețeli. 1.Statura . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.1.1. cushingoid.1.1. dureri abdominale.1. constipație. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 1.Modificări ale vocii. tulburări menstruale 1. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Nr.1. mişcări şi contracții involuntare 1.1. 5. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. specifice bolilor 1. Analizează 1. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore.1.Not ă introductiv ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. 3. Setea 1. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli endocrine. endocrine 1.Tulburari gastrointestinale: inapetența. tulburări asociate. invatamant clinic. hipopituitar. hipotiroidian. Endocrinologie si nursing in endocrinolo gie C.2. nanismul. 4. vărsături.4. 1.2. 1. În modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE.

2. Modificări ale oaselor şi muşchilor 141 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.1. Edemul 1. Aspectul tegumentelor.6.8. părul şi unghiile.2.7. 1.2. Aspectul ochilor 1.9.

2. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu.. semne vitale (R. card de identificare. Bolile gonadelor: hipogonadismul. simptomatologie. endocrine tratament. hirsutismul.acromegalia si dependență şi gigantismul . mobilitate păstrată. investigații. simptomatologie. cooperare ineficientă la nivel .1. Modificări ale semnelor vitale: temperatură. Identifică 2. tratament C. feocromocitomul-definiție.10. pubertatea precoce şi întârziatădefiniție. bilete de ieşire din spital. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul. măsurători antropometrice).3.observație.1. Analiza şi sistematizarea datelor: informații semnificative.1.4.).3. etiologie. investigații. Principalele boli endocrine.P. postură inadecvată.definiție. discuții cu membri echipei de îngrijire şi aparținătorii. Elaborează planul de eunuchismul şi eunucoidismul. la pacientul cu etiopatogonie. etiologie. carnet de sănătate. Bolile hipofizei: adenomul probleme de cromofob.2. guşa şi cretinismul. boli evoluție. tratament 2.5. 2. cancerul tiroidian -definiție. tensiune arterială. tegumente nemodificate. sindromul adreno-genital. absența durerii. tratament 1. Manifestări de independență: pacient conştient. diabetul insipiddefiniție. respirație 2. tratament. evoluție. sindromul stabileşte diagnosticul de adipozoîngrijire (nursing) genital insuficiența hipofizara. 2. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial 2. etc. criptorhidian. cercetarea documentelor medicale (foaia de observație clinică. 2.TA.nanismul hipofizar. etiologie. investigație. rețete. investigație. examenul fizic (inspecție. simptomatologie. somn şi odihnă corespunzătoare. polichistică ovariană. scrisori medicale. etiologie. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow. boala Addison. investigație. 2. simptome şi semne. C.2. auscultație. Independența / Dependența 2. trimitere. hiperaldosteronismul. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing. Probleme de dependență: cefalee.2. simptomatologie. îngrijire boala (nursing). hipotiroidismul si mixedemul. ) în limite normale.

1.4. vărsături. deformarea articulațiilor extremităților. amețeală. voce răguşită. deplasare greoaie. olfactiv. dificultatea de a înțelege informația 2. deficit auditiv. Surse de dificultate 2.individual. iritabilitate.4. odihnă insuficientă.3. hipotermie. alterarea echilibrului electrolitic şi hidric. Manifestări de dependență: tahipnee sau bradipnee. neadaptare la rol. dispnee. hidratare exagerată. alterarea nutriției (exces sau deficit). alterarea vocii 2. Surse de dificultate fizică: alimentație şi hidratare insuficientă sau în exces. hipertermie. diaforeză. alterarea imaginii corporale. pierderea stimei de sine. vizual. slăbiciune. diminuarea 142 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . polifagie. edeme. greutate peste normal sau sub normal. furnicături. diminuarea peristaltismului. risc de infecție. inapetență. dezechilibru endocrin metabolic. disfuncție sexuală. diaforeză. constipație. constipație). epuizare. alterarea eliminărilor intestinale (diaree. circulație inadecvată. risc de rănire.

pierderea respectului de sine. şi 1.4.Resurse materiale : seringi. truse de perfuzie. pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie C. obezitate. implicare. oboseală. creşterea toleranței la activitate 2. asigurarea confortului fizic şi psihic. frustrare. în ce măsură?. asigurarea confortului psihic. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.2. frigiditate.5. realismul. a stării de conştiență. Surse sociologice: condiții de muncă inadecvate. edeme. frilozitate. etc. cum?.4. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere 2. tremurături ale membrelor. 2.4. menținerea unei stări nutriționale adecvate. prevenirea complicațiilor. Obiectivul nursing: specificitate. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. teamă de obezitate. performanță. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de mediu. material de dezinfecție.4. Intervenții proprii (autonome): comunicare. amenințarea conceptului de sine. igienă. Pregătirea psihică: informare. explicații. Pregătirea pacientului 2.3. recipiente. a echilibrului hidric şi electrolitic. crearea unui mediu sigur. obținerea acordului 2. restricții alimentare şi lichidiene. restricții de tratament 3. Investigații .1.2. Surse de dificultate psihologice: anxietate. criza addisoniană 2. observabilitate. îmbunătățirea aceptarea imaginii de sine. Aplică intervențiile proprii delegate.tonusului muscular. criza de tetanie. ce?.2. 2. tulburări de gândire. soluții perfuzabile. când?. asigurarea dietei. substanțe pentru stimularea sau inhibarea secreției de hormoni. insuficiența resurselor familiale 2. nelinişte față de diagnostic şi tratament. Intervenții specifice 3.1. izotopi. neacceptarea bolii. poziția adecvată.1. obiective pe termen scurt mediu şi lung) 2. hidratare. (cine?.4. depresie. stress.4. Diagnostic de îngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependență) 1. administrarea tratamentului. medicamente pentru acordarea ajutorului de urgență în criza tireotoxică. educația pacientului/familiei 2. ce se poate face?. deprinderi alimentare deficitare. alimentare.

radioiodocaptarea ) 3. lipide serice. acizi graşi liberi. 3. gonade.1.3. iodurie. uree. ecografia. 3. tiroidă. fosforului. dozarea calciului.4.3. Recoltarea urinei pentru calciurie. tomografia computerizată. Examene imagistice: radiografia craniană şi a scheletului. rezonanța magnetică nucleară. reprarenale. glicemie.1. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual şi a acuității vizuale. paratiroide.2. probe cu izotopi radioactivi (scintigrama.1. 17-CS. ionogramă. creatinină. dozarea catecolaminelor. 143 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . iodemie.1. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale. ionogramă.1. Teste de stimulare sau inhibare a secreției de hormoni pentru hipofiză. colesterol.

observarea semnelor de deshidratare. creşterea aportului de potasiu.manifestări de dependență absente sau ameliorate. determinarea metabolismului bazal. asigurarea confortului psihic şi fizic . pe glanda tiroidă şi pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1.5. substanțele pentru corectarea gustului. reducerea riscului de rănire. testul hiperpneei provocate. -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rănire . doze.Importanța controlului periodic. tipul şi cantitatea de alimente care trebuie evitate. Educația pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii. purtarea cardului (carnetului) şi a medicamentelor de urgență. .2.C. evitarea excesului de lichide. pregătirea câmpului operator 3. hidratare parenterală 3. Reformularea obiectivelor . examenul fundului de ochi). creşterea dozelor în caz de urgență -Instruirea cu privire la dietă: scopul dietei. Îngrijirea postoperatorie . măsuri în caz de călătorie.5.3. ț ț -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor.îngrijiri speciale după intervențiile pe craniu. reflexograma ahiliană. înlocuirea celor interzise. factorii favorizan i şi agravan i. Planificare intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Realizate . 3.4. conservarea resurselor bolnavului.1. acceptarea tratamentului cronic şi a limitărilor.adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. Nerealizate manifestări de dependență care se mențin sau apărute în perioada îngrijirii 2. orar. electromiograma. satisfacția pacientului 1.pregătirea generală şi locală: bilanț clinic şi biologic. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. efectul terapeutic şi reacțiile adverse. acceptarea rolului de bolnav 3.2. Criterii de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: .îngrijiri generale comune altor intervenții. cale de administrare. Prevenirea complicațiilor : supravegherea funcțiilor vitale. Pregătirea preoperatorie : informarea pacientului şi obținerea consimțământului.

compararea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 144 . elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. elevii au stiluri diferite de învățare. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative.

a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. studiu de caz. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. planuri de îngrijire.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . dotarea cu material didactic. problematizarea. planuri de educa ție. test scris. casete video.conversația. instrumente şi materiale sanitare. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. proiect de activitate. Se recomandă următoarele metode: observația. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. probe practice (demonstrație. munca independentă. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.elevii au stiluri diferite de învățare . . plan de îngrijire. mulaje. simularea. descoperirea. fişe de lucru. observația. CD-uri. exercițiul.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. proiectul. demonstrația. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). ri. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. plan de îngrijire). fişe de lucru. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. scheme. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. folii de retroproiector. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. simul ă aplicații pe caz concret. investigația.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. fişe de lucru. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. particularitățile grupului de elevi instruiți. tema în clasă. coevaluarea în grupul de lucru.

descoperirea.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. demonstrația. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.. plan de îngrijire. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 145 . Se recomandă următoarele metode: observația. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. problematizarea. fişe de lucru. proiect de activitate. compararea.

investigația.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. fişe de lucru. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. coevaluarea în grupul de lucru. tema în clasă. studiu de caz. probe practice (demonstrație. planuri de educa ție. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. proiectul. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. test scris. ri. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. fişe de lucru. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. simul ă aplicații pe caz concret. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. plan de îngrijire). momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. . planuri de îngrijire.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 146 .

DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. 2. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. etc. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). etiopatogenie. Unitate de Competenț e C. Studierea modulului se face în paralel cu cel de nutri ție şi dietetic ă cu care realizeaz ă o bun ă leg ătur ă şi ajuta viitorul asistent s ă în țeleag ă mai bine particularitățile îngrijirii în bolile metaboliconutri ționale care în marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin îngrijire continuă comprehensivă. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. infectiile. 3. 2. 4. Aplică intervenții proprii şi delegate. Tratamentul farmacologic: insulină. evoluție şi complicații acute (comele) şi cronice (macroangiopatii. microangiopatii). Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutriție. Aceste particularități se regăsesc în lista competențelor şi î criteriile de performanță din standardul de pregătire profesională. poliurie. exemple de afecțiuni în care se întâlnesc. investigații. Boli metabolice. 2. Tratamentul nonfarmacologic . DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II.Modulul 37: BOLI METABOLICE. flexibilă şi integrată. 5. transpirații. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. de nutriție şi nursing specific . DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul BOLI METABOLICE. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI METABOLICE. tulburări de tranzit intestinal. xantoame si xantelasmele etc. Semnele şi simptomele prezente în boli metabolice şi de nutriție: creşterea sau scăderea în greutate. hepatice.prezentare sumară. invatamant clinic. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Conținuturi 1. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolice şi de nutriție. simptomatologie. forme clinice (tip 1. . Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolic e şi de nutriție. dureri articulare şi musculare. antidiabetice competență 37. polidipsie. astenie fizică.dieta si exercitiul fizic terapeutic în diabetul zaharat. modificări ale tensiunii arteriale. Principalele boli metabolice şi de nutriție.1. modificarile cutanate. pentru calificarea: asistent medical generalist. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr. Diabetul zaharat: definiție. polifagie. tip 2). crt. În acest modul se reg ăsesc abilit ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializat ă BOLI METABOLICE. inapetență.1. osteoarticulare.

tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice. etiopatogenie. exercitiul fizic terapeutic.3. Denutriția . 147 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .definiție. Profilaxia complicatiilor. tratament farmacologic. etiopatogenie. Obezita tea definiți e şi epidemiologie.2. simptomatologie. 2. forme clinice. tratamentul chirurgical in obezitate 2. Dieta.orale. Complicațiile obezității.

postură inadecvată. factori de risc etiopatogenie. tratament. disconfort.7. somn şi odihnă corespunzătoare. examenul fizic (inspecție. organice. observație.8. de frecvența alimentație.definiție. Manifestări de independență: pacient conştient. eventualele operații). funcționale). simptomatologie. absența durerii. risc de infecție. apetit nemodificat. cercetare documente medicale (foaia de observațe. Probleme de dependență: imobilitate. ț C. clasificare. investigații. stres). circumferința abdominală). medii. forme clinice şi asocieri morbide. investigarea stilului de viață). evoluție. Sindromul X metabolic . Principii de tratament. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct. evoluție. 2. izolare socială).evoluție şi complicații. depistare şi evaluare.2. T0) în limite normale. măsurători antropometrice: înălțime. diaree. grave. rețete etc. Tratament nonfarmacologic (dieta) şi farmacologic. carnet de sănătate. Hiperuricemiile . lipsa informațiilor (în legătură cu boala. Elaborează planul de îngrijire (nursing).definiție. buletine de analize/investigații. Obiective de tratament: optimizarea stilului de viață (dieta si efort fizic terapeutic). performanță. medicația specifică. epuizare. chestionare specifice (nutrițional. investigații. investigații. alterarea stării de nutriție (exces). 2. deficit de cunoştințe. Independen a/dependen a. risc de rănire. polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete. Hipoglicemiile . Obiectivul nursing: specificitate. tegumente intacte. 1.5. forme clinice şi simptomatologie. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial. ț ț 2. Intoleranța la gluten (enteropatia glutenică sau boala celiacă) definiție. dispnee.a limentație insuficientă. tratamentul cronic. greutate. ancheta alimentară. 2.3. Principii de tratament în hiperuricemiile asimptomatice şi in gută. simptomatologie. Manifestări de dependență: dificultate în deplasare. circulație inadecvată. bilete de externare din spital. de ordin psihologic (anxietate. 2. Principii de tratament. guta . normal colorate.definiție. complicații. etiopatogenie. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. disfuncție sexuală. fatigabilitate. P.6. . leziuni cutanate). Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. Identifica probleme de dependență şi stabileşte diagnosticul de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutri ie. incoordonarea mişcărilor. surplus în greutate.).definiție. (in puseu si intercritic). complicațiile. mobilitate păstrată. 1. forme clinice ( uşoare. scrisori şi trimiteri medicale. oboseală. sărăcie. 2. comunicare ineficientă la nivel motor şi senzorial.1.4. factori de risc etiopatogenie. 2. 2. alterarea percepției vizuale. semne vitale (R.2. etiopatogenie şi clasificare. Dislipidemiile . educația specifică si continuă. TA. Diagnostic de îngrijire = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestări de dependență). Principii de C. de ordin social (izolare geografică.

cum?. 2. hidratare şi alimentare. realism. când?. mediu şi lung). profilaxila complicațiilor. în ce măsură?.implicare.1. mobilizare. 2. pregătirea specială pentru operație şi îngrijirea postoperatorie a 148 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ce se poate face?. controlul şi asigurarea dietei. supravegherea eliminărilor. a stării de conştiență. 2. obiective pe termen scurt. educație. ce?. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.2. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. administrarea tratamentului. Intervenții proprii (autonome): comunicare. observabilitate (cine?. igienă. supravegherea alimentației şi respectarea dietei.

anticorpi anti muşchi neted. cu lactoză.2. supravegherea sondei urinare. izotopi radioactivi.1. Intervenții specifice. Alte examene. colesterol total. Educația pacientului/familiei. efectuarea injecției cu insulină. 2. Trusă de perfuzie. determinarea glicemiei cu glucometru şi evidența rezultatelor. 3. 3. flacoane de insulină. 3.2. ionogramă. P. Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi. Controlul şi asigurarea dietei. respectarea orarului meselor şi a ritmului de administrare a insulinei şi antidiabeticelor orale (ADO).2. 3. LDL.3.3. măsuri de prevenire a infecțiilor intercurente.3. cântărirea sau aprecierea folosind alte echivalențe pentru o porție. evaluarea efectelor şi beneficiilor aplicării planului terapeutic. recipiente.4. xiloză. 3. pacientului cu diabet. Resurse materiale Seringi. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental.Prevenirea complicațiilor: supravegherea stării de conştiență. curba diurezei. 3. Obiectivele şi principiile dietoterapiei.1. respectarea restricțiilor alimentare. combaterea vărsăturilor. ace. Pregătirea psihică: informare. 3. Întocmirea planului pentru schimbarea stilului de viață şi creşterea complianței (aderenței) la tratament. Recoltare urinei pentru: glicozurie. testul excreție urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). obezitate şi denutritie. VSH. sulfat de bariu. asigurarea confortului psihic. Recunoaşterea semnelor comelor şi hipoglicemiei. examenul gastrointestinal (enteropatia glutenică) . Examene radiologice: radiografia articulară (guta). 3.5. material de dezinfecție. corpi cetonici. soluții perfuzabile. 3. Aplică intervențiile proprii şi delegate. întocmirea meniului cu respectarea cantității de carbohidrați. a dozelor de insulină.4. 3. tensiometru. ionogramă. examen dermatologic. proteine serice. glucometru cu teste. 3. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO). 2. Teste de evidențiere a malabsorpției: testul cu xiloză. panglică metrică. 3. TA. garou. HDL. cântar taliometru.2.4. acid uric. T0 la intervale stabilite de medic. obținerea consimțământului. supravegherea şi măsurarea R. repartizarea pe mese. anticorpi antigluten. asigurarea poziției. Pregătirea pacientului. HLG.1. trigliceride.6. Examenul fundului de ochi. . 1. Substanțe pentru teste: glucoză.3.3. observarea semnelor de deshidratare. Recoltare sângelui pentru: glicemie.rolul asistentei în pregătirea pacientului. lactoză.C.3. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare şi autoîngrijire.4. 2. îngrijirea în cazul convulsiilor.4.1. proteinurie/24 h examenul sedimentului. testul de încărcare lipidică. explicații. Hb glicozilată. 3. urocultura.

Asigurarea dietei în funcție de greutate.7. preferințe alimentare) Respectarea particularităților în funcție de forma clinică (DZ tip1. talie. complicatii si comorbiditati asociate. activitate fizica. Comunicarea cu familia şi controlul aportului alimentar din afară. DZ tip2). adolescent. Administrarea tratamentului medicamentos 149 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . vârstă. Controlul greutății. varstnic) stare fiziologică (gravida cu diabet).Asigurarea dietei recomandate. 3. vârstă (diabetul la copil.

2. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. Reformularea obiectivelor . 3.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. hipoglicemie la sulfonilureice. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind BOLI METABOLICE.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.manifestări de dependență care se mențin sau apar în perioada îngrijirii. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.5. prevenirea C. Intervenția chirurgicală la diabetic. dotarea cu material didactic. compararea. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Pregătirea specială şi reechilibrarea preoperatorie. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative. . 1.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. casete video. Realizate . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de . insulina). instrumente şi materiale sanitare. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. scheme. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . 3. munca independentă. complicațiilor.8.conversația. folii de retroproiector. incidente şi accidente alergice.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.manifestări de dependență absente sau ameliorate.1. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. . 1. observația. particularitățile grupului de elevi instruiți. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. Nerealizate . Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială.elevii au stiluri diferite de învățare. cd-uri. exercițiul. retenție hidrică. mulaje. . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE. supravegherea intraoperatorie. satisfacția pacientului. îngrijirea specială postoperatorie. simularea.Respectarea dozelor şi orarului corelat cu alimentația.2. Obiective stabilite: 1. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.

plan de îngrijire).învățare cu caracter interactiv. plan de îngrijire. demonstrația. planuri de îngrijire. fişe de lucru. test scris. simul ă aplicații pe caz concret. 150 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . studiu de caz. planuri de educa ție. fişe de lucru. Se recomand ă urm toarele metode: ă observa ția. probe practice (demonstrație. ri. descoperirea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. problematizarea. proiect de activitate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). fişe de lucru.

Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. coevaluarea în grupul de lucru.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. tema în clasă. investigația. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. proiectul. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. . a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 151 .

Alimentația (dieta) este esențială pentru promovarea sănătății. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore.reducerea efectelor datorate alcoolului. drogurilor şi tutunului stabileşte direc ții clare pân ă în 2015 în realizarea c ă rora asistentul medical generalist are un rol important. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 12 . Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. Strategia OMS „S ă ă n tate 21”. . având în vedere c ă sfera sa de activitate cuprinde deopotriv ă omul sănătos şi bolnav. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala.şi obiectivul nr. făcând parte din nevoile de bază ale individului. 5. 4. Identifică tulburări de alimentatie.un trai mai s ăn ătos . 11 . invatamant clinic. prevenirea bolilor şi existența vieții. pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente. adoptat ă în 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. ar creşte calitatea şi durata vieții. omul în corelație cu mediul său obişnuit de viață. 2.Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductiv ă Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg ă tirea specifica din anul II. Promovează educația nutrițională a individului si familiei . Schimbarea stilului de viață şi în principal al celui alimentar ar reduce simțitor incidența bolilor. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. în diferite etape ale vieții sau situații fiziologice. 3.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 152 .

2. Se.9 Condimente 3. stări patologice.3 Oligoelemente: I.2. produse fermentate lactic.1.7 Produsele zaharoase 3.Mg.3. nevoile bazale în funcție de greutate. rolul in organism. clasificare. Conținuturi 1.P. Mn.Cl.K. Lipidele-definitie.1 Rația calorică la nou născut şi sugarul mic 2.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie. 2. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente.tipul de activitate. Apa-rolul apei si distributia apei in organism. activitate şi starea individului .S 2.2 Microminerale: Fe .1 Carnea si produsele de carne 3.3.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie. Rația alimentară.2. 2. vârstă. 2.Zn.Electroliti si tulburari electrolitice.3 Ouale 3. 3 Grupe de alimente 3. Cr. rolul in organism.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic. apa si sarurile minerale 2. Cu 2. Notiuni despre digestie si metabolism. Mb.2.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice.3 Sarurile minerale-caracteristici. clasificare. surse.3. Nutriție si dietetică C.clasificare.tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale.F. Bilantul hidric-aportul si eliminarea. Surse alimentare. 2. 1.4 Grasimile 3. factori de mediu. Macronutrienti . 1. Co. rol. Vitaminele.Surse alimentare. Surse alimentare. Identifică nevoi nutriționale în func ie ț de vârstă.3. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentației. suprafața corporală. Notiuni despre digestie si metabolism. stări fiziologice. aspecte religioase. hedonismul.Na.6 Legumele si fructele 3. Alimentele şi exercițiul fizic 1.Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr.1 Macrominerale: Ca. Necesar hidric. cereala germinate.definitie 1.5 Cerealele 3.8 Bauturile nealcoolice 3. Vn.3. imbogatite in celuloza si substate pectice 4. 2. crt. Nevoile energetice şi plastice.2 Laptele si produsele lactate 3.rolul in organism. Substante cu efecte vitaminice.1. Ni 2. Notiuni despre digstie si metabolism. Nevoi nutriționale în perioada competență 38. Br. 2.Proteinele-definitie. Unitate de Competențe C.

copilăriei. prevenirea Educația nutrițională . Rația calorică la adolescenți.3. cronice 153 Prevenirea afec iunilor ț Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2.

Promovează educația nutrițională a individului şi familiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.3. Exemple de dietă raportată la vârstă şi greutate 3.4. Rația calorică în sarcină şi alăptare:ghidul dietei. Alimentație protectoare 2. ă 2.1. Piramida alimentelor 3. mediul familial (obiceiuri).2. Rația calorică la adulți şi vârstnici.4. Alcătuirea dietei adecvate 3. Stilul de viață sănătos C.5.obezit ții. complicații ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumară) 3. mediatizarea unor produse prin massmedia. Moderație şi echilibru. tendințe sociale.3. Factorii care influențează aportul alimentar: clima. Identifică tulburări de nutriție şi alimenta ie ț . boala 1.

Metode: anamneza. cărnii şi peştelui. stările patologice. 1. Alimentația enterală şi parenterală 2.4. Echivalențe pentru o porție 3. frigere. fizico-chimice. efectele consumului de alcool. ale stresului psiho-social. convalescență 1. 2.1.2. pâinea. Metode de prelucrare şi preparare: prelucrare preliminară.1 Anorexia nervoasă 2.2. prelucrare termică (fierbere.1.1. coacere) 2. ouălor.1.Evaluarea stării nutriționale 1.1. alimentația. efectele fumatului.4. Tulburări nespecifice 154 . fructelor şi legumelor.3. date antropometrice. gustări. Factori care influențează aportul alimentar: starea economică.3.1. examenul fizic 1. salate. budinci. Stabilirea necesarului cantitativ şi calitativ pe caz concret Stabilirea preferințelor alimentare 3.4.4. creştere.repartizarea alimentelor pe mese 1.5. Rolul exercițiului fizic. chimice. Interacțiunea dintre alimente şi medicamente 1. Noțiuni de gastro-tehnie 2. sosuri. Tulburări de alimentație 2. Orarul porțiilor.2 Bulimia 2. 3. Combinarea alimentelor 3.Factori care influențează necesarul alimentar. sufleuri. prăjire. intrări. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animală şi vegetal 2.2 Metode de păstrare şi conservare a alimentelor: fizice. deserturi. stres determinat de boală.2.Indicatorii stilului de viață sănătos.garnituri. Boală supra alimentației 2. 2. fripturi. în aburi. Preparate culinare: supe.3.3. obiceiuri alimentare nesănătoase. comportamentul alimentar 1. climatul emoțional. comportamentul alimentar. biochimice 2. sarcină. cultura.2 Întocmirea planului de educație pentru schimbarea stilului de viață.stări anabolice fiziologice. Alcătuirea dietei şi alegerea meniului 3. Conservarea laptelui. aluaturi. greutatea corporală în limite normale.

elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare.a indicațiile terapeutice. planuri de îngrijire. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. dotarea cu material didactic. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țierii aspectelor semnificative. în bucătăria spitalului. Importanța dietei pentru tratarea bolii 2. problematizarea. . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind nutriția şi dietetica. aplicații pe caz concret. fişe de lucru.C. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. . tabele cu conținutul în principii alimentari. compararea. Comportamente inadecvate în copilărie 1. ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Prezentarea listei de alimente interzise îş permise 3. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.5. creativitatea şi capacitatea de a lua decizii. simularea. 2. Preferințe alimentare 2. Complianța ( aderența) pacientului l. planuri de educație. plan de îngrijire.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: .2. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la situațiile reale. Modulul NUTRIłIE ŞI DIETETIC Ă poate fi parcurs în mod independent şi în corelare cu modulul „Boli metabolice. Instruirea sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. afecțiuni renale. ficatului şi pancreasului. expunere şi conversație. Consilierea pacientului şi familiei 2. măsuri de control a alimentelor din afara. . particularitățile grupului de elevi instruiți. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. afecțiuni cardiovasculare şi HTA. boli neoplazice. descoperirea.elevii au stiluri diferite de învățare. demonstra ția. muncă independentă. simulări. 2. proiect de activitate. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. de nutriție şi nursing specific”. Principii generale ale alimentației dietetice şi dieta în :bolile aparatului digestiv. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială.5. Prezentare de meniuri folosite în spital şi ambulatoriu 2. .elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.3. diabet şi boli de nutriție. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observația şi exercițiul.4. Întocmirea foii de alimentației Verificarea recomandărilor medicale.1.5. fişe de lucru. Asigură respectarea dietei în diferite afecțiuni Sugestii metodologice 2. anemii.

155 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . foi de alimentație. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). fişe de lucru. alcătuirea meniului. ustensile si materiale necesare realizării unor preparate culinare. listă de alimente. test scris. folii de retroproiector. cd-uri. scheme.mulaje. casete video. calcularea rației alimentare. studiu de caz. plan de îngrijire). probe practice (demonstrație.

156 . Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. proiectul. Cadrele didactice vor realiza o permanentă legătură cu celelalte module studiate în anul II (boli de nutriție şi metabolice. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. endocrine. afecțiuni de medicină internă şi chirurgicale).Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. investigația. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. tema în clasă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. coevaluarea în grupul de lucru. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Not ă introductiv ă Modulul Managementul proiectelor de s n ă ă se studiaz la nivelul tate ă 3 avansat. Unitatea de Competența crt.responsabilizarea pentru asigurarea calității proiectelor. din care 24 ore.a dezvolta abilități de concepere. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. în vederea elaborării şi redactării proiectelor. .Tipuri de resurse. .să-i sprijine pe elevi în eficientizarea muncii lor. .să-i sprijine pe coordonatori în îndrumarea elevilor. Identifică proiectul de sănătate 2. .de a oferi elevilor cunoştințe. Aspecte generale. Calitatea în managementul proiectelor de sănătate. laborator tehnologic.      de  1. 2. competență 39. abilități şi deprinderi în managementul proiectelor de sănătate. având repartizate un număr de 60 de ore. monitorizare şi evaluare a proiectelor. -să-i ajute pe elevi în finalizarea cu succes a proiectelor. Monitorizează proiectul de sănătate 3.de a crea cultura managementului prin proiecte de sănătate. Aspecte generale. Managementul proiectelor de proiectul de sănătate sănătate Conținuturi Caracteristicile unui proiect de sănătate Tipuri de proiecte de sănătate Fazele unui proiect. Scopurile acestui modul sunt: . Implementează proiectul de sănătate 3. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. Tabel de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Ă Ă Nr. planificare. Metodologii de management proiect de sănătate Planificarea resurselor . şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională.Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE 1.  Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale. . Managementul unui proiect.Identifică  Noțiunea de proiect de sănătate .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 157 .

recomandări de acțiune.Implementează  Lansarea proiectului de sănătate  .Planificarea activităților:definirea activităților. sănătate durata activităților. Plan de evaluare a proiectelor. ă .Definirea resurselor . .  Controlul resurselor . Monitorizează .Histograma încărcării resurselor.Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă. sănătate produs. . planificare.Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor medicale. raport de progres.  Controlul resurselor . Nivelarea resurselor  Gestionarea schimbărilor.  Documente specifice: planul de management al configurației.Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viață a proiectului.Documente specifice: cerere de schimbare. Se parcurge cu un . Definirea etapelor. necesitatea schimbării). Activități. .  Analiza utilizării resurselor.Analiza. .Controlul timpului: măsurarea activităților.2.Nivelarea încărcării resurselor. . . Exportarea datelor Analiza execuției. produse. avantaje/ dezavantaje). comparare şi raportare cu planul de proiect. o poziție distinctă. registru de probleme. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sănătate are în cadrul curriculumului.Declararea datei de începere a proiectului. Criterii/cerințe de calitate a configurației / produsului final. precedențele.Analiza schimbării (impact. în calificările din domeniile tehnice. .  Evaluarea proiectului de sănătate . Controlul progresului (timp.Elemente de evaluare şi reevaluare a activităților: compararea şi interpretarea estimărilor.  Managementul resurselor .timp şi buget alocat. proiectul de  Managementul etapelor. .Alocarea resurselor pe activități. prognozelor şi rezultatelor obținute. . Documentelor specifice. Controlul / verificarea configurației /produsului final. . proiectul de . 4. costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect.Definirea calendarelor şi a programului de lucru.Necesitatea schimbării. 3. analiza variațiilor  Managementul configurației Componentele configurației / produsului final. replanificare. constrângerile dintre activit ți. Conținut şi dependențe. calitate. planul de calitate. Verificare.Gruparea pe faze. cost. raportarea schimbărilor / problemelor configurației / produsului final.

în Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 158 . nefiind condiționat sau dependent de celelalte module din curriculum.număr de 60 de ore. Parcurgerea con ținuturilor modulului Managementul proiectelor de sănătate şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen țelor tehnice generale aferente.

.  cursanții învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. . cu viteze diferite şi din experiențe diferite.  cursanții învață mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informațiile noi şi a le asocia cu “cunoştințele vechi”. respectiv asupra disponibilităților sale. pe care cursanții să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii ale educației:  cursanții învață cel mai bine atunci când consideră că învățarea răspunde nevoilor lor.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiți. prin: .  Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat ă . utilizând în acest sens fişe de lucru. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalități de lucru:  Diferențierea sarcinilor şi timpului alocat. vizual. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:  modulul este orientat asupra celui care învață.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. pe de o parte în plan orizontal. în plan vertical. în funcție de abilități.  Diferențierea răspunsului. peste / lângă alte module parcurse. .  modulul ofer ă maximul de deschidere.  modulul permite individualizarea învățării şi articularea educației formale şi informale. . Procesul de predare . • proiect propriu sau în echip ă Se evaluează numai competențele din acest modul.  participanții contribuie cu cunoştințe semnificative şi importante la procesul de învățare. prin: .abordarea tuturor tipurilor de învățare (auditiv.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuție sau grafic). prin: .fixarea unor sarcini deschise. urmând să i le pună mai bine în valoare.  cursanții au stiluri proprii de învățare.studii de caz/analize  O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanți  O lucrare prin care s ăse analizeze etapele identificate într-un proiect. modulul poate încorpora. noi mijloace sau resurse didactice.utilizarea verificării de către un coleg. iar pe alt ă parte.  fiind o structur ăelastic . În elaborarea strategiei didactice. în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educației permanente.învățare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant. grupurilor de studiu. .formarea de perechi de cursanți cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. practic sau prin contact direct). în orice ă moment al procesului educativ. evaluarea altor competențe . verificării prin îndrumător.scopul pregătirii profesionale a cursanților şi dezvoltării capacităților care să le permită integrarea pe piața muncii. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sănătate se va face prin: • lucrări individuale . ei învață în moduri diferite.  Diferențierea cunoştințelor.utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanților de a-şi impune obiective.

159 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . probe orale). iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă.nefiind relevantă. O competență se evaluează o singură data. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. Demonstrarea unei alte abilități în afara celor din competențele specificate este lipsită de semnificație în cadrul evaluării. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. pentru verificarea atingerii competențelor. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. Cursanții trebuie evaluați numai în ceea ce priveşte dobândirea competențelor specificate. Dobândirea competen țelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competențelor.

analiz ă). În cazul unei încerc ări nereuşite. Între competențe şi conținuturi este o relație biunivocă. recomand ă ca în procesul de m învățare-predare s ă se utilizeze cu prec ădere metode bazate pe acțiune. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. felicitare. metode expozitive (explica ția. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanți a competențelor vizate de parcurgerea modulului. descrierea. în funcție de:  dificultatea temelor  nivelul de cunoştințe anterioare ale grupului instruit  complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat  ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. activitățile de învățare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ.La încheierea cu succes a unei evalu ă este suficient un feedback de ri. precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. Acesta trebuie s ă includ ă discu ții în leg ătur ă cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. interactiv şi centrat pe cursant. competențele determină conținuturile tematice. dar numai în limitele orarului şcolar. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanți a competențelor specifice calificării. este esen țial ă transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Pentru dobândirea de către cursanți a competențelor prevăzute în SPP-uri. cum ar fi: • efectuarea unor lucrări de laborator • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct ă . observarea independent ă. cu pondere sporită pe activitățile de învățare şi nu pe cele de predare. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanți a competențelor dorite. . Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 160 .

Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ă ția propriei activit ăți de asigurarea calit ății serviciilor Nursing atât pe timpul desf şur rii procesului. cerințele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Descrie dimensiunea umana a calității 4. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. Precizează conceptul calității şi siguranței pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate 2. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore. Aplica tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire III. II.. al şcolii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific ă ă domeniului S n tate ă ă şi asistență pedagogică. de aplicare şi de implementare a sistemului de asigurare a calității serviciilor de nursing. Precizează conceptul serviciilor calității şi siguran ei ț nursing pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate C. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilit ăți de analiz ă . Modulul va dezvolta competen țele din unitatea de competen ță pentru abilități cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. de interpretare. ă ă cât şi la finalul lui. Acționează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calității serviciilor de îngrijire 3. 2. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii. 1. Calitatea C. invatamant clinic. competență 40. Unitatea de Competențe crt. de îmbunătățire a calității. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului : 1. dar şi de evaluare a cerințelor impuse pentru domeniul Sănătate şi asistenta pedagogica. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoal ă institu ții acreditate s ă gestioneze probleme şi specifice de asigurarea calității. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiază pe parcursul anului al IIIlea.Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING I. în vederea obținerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. cadrul de colaborare cu agenții economici. Acționează .

antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calității. respect pentru pacient. siguranța în îngrijire 2.pentru implementarea Conținuturi sistemelor de asigurare a calității 1. 2.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calității: structura organizatorica.organizarea activităților referitoare la calitate. procedurile.Dimensiunile calității îngrijirilor de serviciilor de îngrijire sănătate: accesibilitatea îngrijirii. Funcțiile managemetului calității serviciilor de îngrijire: planificarea calității.Componentele managementului calității în organizațiile de îngrijire a sănătății: conducători vizionari. controlul calității. coordonarea activităților referitoare la calitate. specificitatea îngrijirii. resursele. orientare către pacient. continuitatea îngrijirii. procesele. schimbarea în practica nursing. echipe de lucru. folosirea unui 161 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . asigurarea şi îmbunătățire continuă a calității serviciilor furnizate. 1. eficiența îngrijirii. eficacitatea îngrijirii.

acreditarea. rezolvarea conflictelor. audit intern. acțiuni corective (controlul infecțiilor). certificarea (ISO) C. compensații. delegarea responsabilităților.Conceptul de imbunatatire continuă a calității: îmbunătățirea continuă a performanțelor. pensionare. recrutarea.Rolul managerilor în sistemele de asigurare a calității serviciilor de îngrijire: leadership în nursing. 3. a sistemelor de lucru. acreditarea JOINT Commission dosarul de îngrijire al pacientului 4. creditarea. program. planificarea resurselor umane.model de proces recunoscut. Aplică tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire 1. educația continuă. ținând cont de nivelul ini țial de preg ă tire şi de nivelul de performanță cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical generalist. 4. histograme. parcurgând tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . responsabilități. stratificare. selecția. Descrie dimensiunea umana a calității C.Documentatia pentru îmbunătățirea calității: documentația pentru sistemul de management al calității conform standardelor ISO. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor proiecta activități de . fişe de control statistic. normarea în nursing. 2. comunicarea între membrii echipei.Instrumente de imbunatatire a calității: instrumente ajutătoare: (brainstorming. siguranța profesioniştilor. manualul acreditării-grupe de standarde specifice nursingului.Precizeaza rolul resurselor umane şi strategiile de recrutare de personal: activități.Sisteme de evaluare a calității: autoevaluarea. managementul riscului. modele de formare a echipei.Promovarea profesională şi educația continuă în nursing: motivarea. 2. 3. metoda întrebărilor) instrumentele calității: grafice. diagrame. 3. 1. acțiuni preventive (prevenirea îmbolnăvirii) satisfacerea pacientului. ciclul PDCA (planificăexecutăverifică -acționează) principiul „zero defecte” 3. Condi ții de aplicare didactic ăşi de evaluare Parcurgerea con ținuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral.şanse egale la angajare. IV. acreditarea spitalelor. dar abordarea acestora trebuie s ă fie flexibil ăşi diferen țiat ă.Srategii de îmbunătățire a calității: strategia Kaizen. a proceselor.

elevii au stiluri diferite de învățare . dobândite anterior. operaționale. colecție de reglementări tehnice şi normative specifice . instrucțiuni de lucru. calculatoare cu programe de aplicații pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calității. video. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . la procesul de învățare 162 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calității.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare . portofolii. acces Internet.elevii participă cu cunoştințele lor. În elaborarea strategiei didactice.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor . formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză.învățare centrate pe elev. fişe de autoevaluare. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desf ă şura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: ă retroproiector. proceduri de sistem. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. fişe de lucru.

Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. deosebită în realizarea corespunzătoare a competen elor pentru viitorii asisten ț ți medicali generalişti. Proiectarea evaluării competențelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. dotarea cu material didactic.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa țiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Cadrele didactice care asigur ă preg tirea la acest modul îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează o singură dată. deprinderi şi abilități anterioare ale elevilor. SPP. pentru verificarea atingerii competențelor. prin fişe individualizate.. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. V. pe baza standardelor de acreditare a unităților sanitare. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bun ă dotare material ă Instruirea în laboratoare tehnologice are importanță .ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. Indiferent de locul. . Se evaluează numai competențele din acest modul. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităților privind asigurarea calității serviciilor nursing. volumul şi nivelul de cunoştințe. momentul şi persoana care face evaluarea. proiectarea şi implementarea sistemului calității.a documentației tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 163 .

laborator tehnologic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA I. cu valori si principii de viata 2.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala . Descrie si etica fiinta umana ca profesionala entitate biopsihosociala. Unitate de Competenta crt.Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. din care 36 ore. II. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore. cu valori si principii de viata C2.Raspunde din punct de vedere profesional.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA moral si legal Nr. Raspunde din punct de vedere profesional. competenta 41. Deontologie C1. moral si legal 3. .

devotament fata de profesie.forme de scolarizare. competenta.morala. foaie de observatie. civila. stare civila.empatie. -neglijenta. -rolul de avocat al pacientului.incredere. fidelitate/co nfidentialitat e.fuga de raspundere. dreptate ( mod de impartire a adevarului).dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica.Drepturile pacientului.2 Valori si principii etice in nursing: valori: viata. non discr imin are.egalitate.imagine pozitiva de sine.2 drept medical. 1.maleficie nta.grija si afectiune. 164 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1 raspundere legala. .Drepturile copilului. deontologia actului medical.Drepturile omului. -implicarea pacientului in propria ingrijire. . .independenta. constiinta. . -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune. -eroare si greseala in nursing.Continuturi tematice Totalitate si individualitate 1. angajare). 1.1 .4 Drepturi si libertati: .culpa. sinceritate. -principii etice: binefacere vs.3 Sisteme personale de valori: . .identificare personala (CI/BI.cu nevoi specifice. Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2. veracitate vs. Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2. autonomie vs. responsabilitateprofesionala. paternalism.libe rtate.reputatie.putere/loialitate si libertate profesionala. 1.

. 3.5 iatrogenie:de explorare. .6 eugenie. conferinte. 3. compasiune.obtinere atestat libera practica.implicare in cercetarea in nursing. .autonomie si delegare in nursing. 3.acces in profesiune. terapeutic comunicare eficienta. comunitatii (pliante. activa. .9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa. risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv). psihogena. Bioetica 3.. specializare in munca de echipa. . Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie.3 abuzuri: verbale. Invatare continua si perfectionare profesionala 2. solicitudine.statut socioprofesional. autonomie si responsabilitate) 2. 3. de institutionalizare. C3.8 Eutanasie. brosuri). . -fisa postului. coordonare. SIDA) IV.prezentari conunicari. sexuale. 3. continuare studii). medicamentoasa.pierderea dreptului de practica. Acorda ingrijiri intr-un Calitate in nursing 3. -atitudine etica in situatii terminale.inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali. Abordare in securizant situatii de risc: 3. inginerie genetica( genom uman si clonare).2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut. avort. fecundare in vitro/in vivo. .fizice.1 protocoale de ingrijire relatii mediu profesionale (cooperare. media. abnegatie.4 competente profesionale pe baza SPP. depasirea competentelor ). daruire.incredere exagerata in propriile forte.oportunitati de invatare( studiu individual. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. psihice. colaborare). -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata. -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate.3 autorizare si acreditare: . familiei. internet.participare la seminarii. -standarde de ingrijire bazate pe probitate. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele .

 experimenteaza problemele in globalitatea lor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 165 .principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului.  lucreaza in mod cooperativ. in timp ce profesorul il ghideaza. in grupuri.  nu se limiteaza doar la sala de curs.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.  se exprime in mod creativ. elevul:  invata predominant descoperind.  invata in mod activ. ca subiect matur.

Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. care asigura pregatirea la acest modul . probe practice (studiu de caz. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. grup de discutii. test scris. problematizare. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. Phillips 6-6. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. “Bulgarele de zapada”). Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.observarea sistematica a elevilor.ritmica. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. sinectica.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. studiul de caz. culegeri de date etc. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. 2. unitati medicale si scolare. probe orale ( intrebari.eseu cu numar de cuvinte prestabilit.indiferent de locul. activitati de predare . Se evalueaza numai competentele din acest modul. eseuri.) 2. evaluarea altor competente nefiind relevanta. durata evaluarii. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor” (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii “Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate)” (vezi Risc asumat/risc evaluat) . “Caruselul”. observatie dirijata. referat. momentul sau persoana care face evaluarea. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. coevaluarea in grupul de lucru. analiza produselor( culegeri de date). Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. descoperirea inductiva si deductiva. fisa de lucru. CD-uri.autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. expunerea. . pe secvente mici) si sumativa. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”.joc de rol.munca independenta. 2.joc de rol). discutii panel. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. cumulativa (verificari partiale. 3. metoda 6-3-5. ii ofera informatie “umpland vase goale”. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. folii de retroproiector.recompense si competitie).lucru in grup “Clarificarea propriilor valori” (vezi Sisteme personale de valori) . 3. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . referate. Pe parcursul modulului.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.

V.1985 2.Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 166 . Bucuresti.Cod de etica pentru asistenti medicali. Sugestii bibliografice 1. Grup national de etica (autor colectiv) . American Nurses Association . ANR.Codul pentru nurse .

Etica aplicata. Editura Alternative.Gh. Lemon-Materiale de educatie in nursing.1978 10.3. 1996 9. Bucuresti.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul. Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.A..Editura Medicala.Editura medicala. .Deontologie medicala. Scripcaru.Bucuresti.1979 6. OMS-Regional Office for Europe.Editura Albatros. 1979 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 167 . ANR.Sara. Nicolau. Fry.1995 11..Ciornea.Gh.B.1994 7. Miron..1998 12.1998 4. Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali.Bucuresti. ANR. -Etos in medicina . Copenhaga. Dutescu. Jurnalul de nursing .T. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. Bucuresti.2001 5.-Pledoarie pentru respect.S. CN. Marin.T.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr. vertij versus manie. agresivitate) 1. raspunsuri calde. motivatia de a fi “pacient” 1. Psihologie in dinamica psihica.retea de sprijin).psihosociologia spitalului(organizare administrativasociala.MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA I.ajutor. factori de risc pentru profesia medicala. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala.identificare .vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping.complianta pacientului(fuga in boala. nevroza de spital).imitatie. . Unitate de Competenta crt Arie de preocupari C1. din care 36 ore laborator tehnologic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. comunicarea diagnosticului de boala.rol de bolnav si rol de pacient. 1.1. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2.HTA. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3.trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii. diagnostic de stres-clinic si de laborator.Terminologie: competenta factorii psihici factor.prietenoase). Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore. simptome psihosomatice(spasm. trauma 42. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III.3 Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului: dependenta (acceptare.sanogeneza. mentalitati). convingeri personale. Comportamente protectoare si de risc. autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine).separarea de habitatul personal.adaptare psihofiziologica. 1.sanatate/boala.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri. afiliatie ( proximitate fizica. II.contact prin priviri.empatie.protectie). educatie intrafamiliala. grila de evaluare a stresului.exprimare medicala sanatatii/ bolii emotii. traditii.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala.locus of control.Determina 1.4 Stres si disfunctionalitati:cauze. neacceptarea bolii).pulsiune(instinct).

apelul la reteaua de suport social. droguri etc) 1.nevoile lui Ralphafiliere. colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale. tutun.cresterea autocontrolului.noutatea experientei).comportam ente adictive( co nsum de alcool.securitate. prevenirea burn-out-ului profesional) 168 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .6 Adaptare la stres: i n d i v i d u a l a (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse.

7 Fisa biografica (traume.TBC.HTA. cardiopatie ischemica.digestive (pilorospasm.constrictiepaloare/vasodilatatie-eritem cutanat).dermatite atopice. astm bronsic. hiperventilatie).crize anginoase.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa. cutanate( prurit. psihologia convalescentei Domeniul: ă ă tate şi asistenpedagogic ă S n ță Nivelul: 3 avansat C 3. hiperglicemie).tulburari de dinamica sexuala). cardiovasculare(tahicardie. HTA.hiperperistaltism).C2. 1. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica Tulburari functionale 1. metabolice (anorexie.lipotimii. urogenitale(colici renoureterale. accidente.Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea .). violente. hipersecretie HCL. bulimie. eruptie). colon iritabil. carente afective) 1.tulburari menstruale. psihologia pacientului infirm .crize de astm.dischinezii biliare. obezitate.stranut in salve.

contraindicatii ale E. asistenta medicala. accentuate(demonstrativ.capacitate de functionare fizica.factori gravida. de rol .amorfi.interventii Tipologii constitutionale psihologice :Kretschmer(picnic. crize). mediu. Sheldon(endomorf.negarea. (nervosi.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura 169 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .6 Psihologia medicamentului si complianta rseverenti.distimici. sine) 2.psihica.5 Transformari psihocomportamentale (introvet. hipertimici.evaziunea. colerici. prescrierea medicametelor( limite. pasionali.reducerea/ pierderea 2. terapeutica:reactii adverse. sedentarism. presiuni).1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: sex ( stadii. biografie: reactii la boala mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice. precoce si tardiv. indicatii si imagine de sine si detaliile corporale ( stima de pacientului/medicului. indicatori de calitate a vietii( stare de psihologia medicala a femeii bine. postoperator atletic). posibilitati de persoanei cu disabilitati. necunoscut. anxiosi. sentimentali. sociala. supraalimentatie.7 Efectul placebo:variabile ale rea. emotivi) medicina 2.teama de C(elemente caracteristice).bunuri si servicii . comportamentala.3 Particularitati psihofiziologice Modalitati de optimizare a actului de ingrijire legate de varsta si 3.Heymans induse de . Wiersma. ectomorf).etape. Corelate psihologice ale bolii Eysenck 2.contagiunea informationala.perfe 2. La Senne boala :tulburari nevrotice. in preoperator. regresia afectiva si apatici).lehuza). noutatea anesteziei).ignora 2.anxietatea. leptosom. exaltati.psihologia extrafamiliali.1 Tip de personalitate:A si timpului de contact cu lumea.2 Dimensiuni tipologice in alternativa). informare.emotionala.dependenta hiperexacti. mezomorf. fumat/droguri. exaltarea Personalitati Eului.resemnarea).P. medicamentoasa.extravert).flegmatici.hiperpe 2.reculul insertie/reinsertie sanguinici. (pacienta. ( recunoasterea.ideea de Tipurile psihologice si boala prejudiciu. sociala.

2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). autovalorizare. dezvoltarea resurselor fizice conservate. tutun). siguranta protectie. crearea unui mediu e suport social si spiritual.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional. ascultare empatica. 3.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista. a negarii. in 3. combaterea inchiderii in sine . 3. cresterea motivatiei pentru schimbare. in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului). de persoane. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent.gandire pozitiva. de mediu stabil). sustinere in faza de negare.resemnare.  elevul invata in mod activ. lipsa de tact. detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii. comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere . In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  elevul invata predominant descoperind.automedicatie.  lucreaza in mod cooperativ. 3.obiceiuri . persuasiune ( cu elemente sugestive) 3. Psihoterapie 3. Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3. terapie prin joc. 3.calitatii vietii IV. . favorizarea exteriorizarii emotiilor. 3. incredere si confidentialitae in actul ingrijirii. automonitorizarea comportamentelor legate de consum. autoculpabilizarii.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective. presiuni.suport emotional) 3.necritica sau judicativa. verbalizarea sentimentelor si trairilor.acc traditii .relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie.confuzie.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare. sustinere in acceptarea bolii. in recidiva sau stadiu terminal(sustinere . gandurilor.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri. in timp ce profesorul il ghideaza.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului. dar ferma).alcool. menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste.

grupuri.  experimenteaza problemele in globalitatea lor.  i se permite sa se exprime in mod creativ. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 170 .  nu se limiteaza doar la sala de curs. ca subiect matur.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.

durata evaluarii. referat. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. joc de rol. studiul de caz.urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. • sau sumativa. fisa de lucru. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Pe parcursul modulului.) 2. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. probe orale ( intrebari. unitati medicale si scolare.recompense si competitie). unitati medicale. pe secvente mici).invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. activitati de predare . isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . eseuri. coevaluarea in grupul de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. ii ofera informatie “umpland vase goale”. “Bulgarele de zapada”). grup de discutii.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta. probe practice (studiu de caz. urmarindu- . “Caruselul”. 3. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . pe secvente mai mari) Cadrele didactice. Practic: “Studiu de cazReactia la boala”.ritmica. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica. care asigura pregatirea la acest modul .observarea sistematica a elevilor .joc de rol). Ex. descoperirea inductiva si deductiva. Grup de discutii : “Ideea de prejudiciu in actul chirurgical” Test scris :”Modalitati de crestere a compliantei pacientului”. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. referate. observatie dirijata. Problema reala: interventia chirurgicala. 2. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. cumulativa (verificari partiale. analiza produselor( culegeri de date). 2. momentul sau persoana care face evaluarea. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. expunerea. test scris.bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca.munca independenta. Se evalueaza numai competentele din acest modul.250 cuvinte):”Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)” 3. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:”Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste” Eseu (max. problematizare.indiferent de locul. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. 3.

sinectica.se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. V. Sugestii bibliografice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 171 . Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. 4. CD-uri. metoda 6-3-5.teste psihologice. folii de retroproiector. Phillips 6-6. d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. discutii panel.etc.

Editura Infomedica.A.Editura Polirom. 2002 7. Bucuresti.I. Editura Infomedica.. Bradu-Iamandescu. 1996 172 . Rascanu. 2003 4.I.. Bucuresti. Bradu-Iamandescu.Bucuresti.D.1995 3.I .-Psihologie medicala si asistenta sociala. 1999 6.Editura Societatea Stiinta si tehnica.R.-Tratat de psihologie medicala.Sociologie medicala. Bucuresti.vol I.(coord).Psihologia pierderii si terapia durerii. Editura Sper. Bucuresti. 1996 8. Editura Polirom.1.teorie si aplicatii.Zanc. Lupu.Buzducea. Bradu-Iamandescu. Neculau.Psihologie sociala.Manual de psihologie medicala.1998 2.. 2005 5. Bucuresti.A..Dinamica psihosociala a practicii medicale.Editura Infomedica.Psihologia medicala..Editura Oscar Print. Iasi.I. Athanasiu.I .I. Mitrofan.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC.priceperi si deprinderi).1 ereditate -concept. pedagogica. in dezvoltarea personalitatii 2.nisa de dezvoltare.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica. permanent. 1. functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa. Evidentiaza rolul educatiei . deprinderi.tehnologica.transmitere de informatii. psihologica. Pedagogie Competenta C1. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie.juridica.ale formarii (atitudini. capacitati.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale.psihomotor). respectarea particularitatilor individuale si de varsta. caracteristici: specific umane. 1. 1. Unitate de crt competenta 43.religioasa.distal.MODULUL 43: PEDAGOGIE I. ca actiune sociala specifica. moral-civica. 1. Demers educational 1.asimilare de cunostinte. temperamentele si abordarea psihopedagogica. 1.invatarii.estetica. caracter necesar. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III. .caracter national si universal.obiectiv. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr. stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti). din care 36 ore laborator tehnologic. obiective .laturi (intelectuala .6 ideal educational -dimensiune sociala. principiul accesibilitatii cunostintelor. Evidentiaza rolul educatiei. achizitii ale invatarii( in plan cognitiv. predispozitii ereditare. rol.experiente.3 educatie -concept. Modulul are alocate un numar de 60 ore.caracter social-istoric. igienosanitara). Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. profesionala. afectiv.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani).4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti. particularitati anatomo. II.2 mediu. ca actiune sociala specifica. in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1.proximal. transmitere de norme etice. stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani).priceperilor si . Stadialitate 1. Utilizeaza comunicarea didactica 3.

principiul sistematizarii si continuitatii in invatare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist invatare .deprinderilor. evaluar e. principiul participarii active a elevului la procesul de predare.) 173 .

teste docimologice.verbala. Strategii de formare si educatie 2.cod personal.5 educatie interculturala concept. nonformala. psihocomportamentale psihosociale. personalizarea comunicarii). distanta. distorsiune. extrinseca. pericolul transferului de autoritate.formala. . elemente componente) Adaptarea evaluarii 3. observare si apreciere verbala. Creativitate 3. blocaj. cauze insucces:familiale: familii dezorganizate. de natura pedagogica-calitatea actului de predare.capacitati psihologice. competenta si tact pedagogic.4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului. evaluare subiectiva. mese rotunde). informala.recompensa meritata).Aplica metodologia invatarii si studiului individual Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă . factori: accelerarea schimbarilor. comunicare didactica . extraeducationale-munca intelectuala.memorie de lunga durata. motivatie si vointa.1 educatie .2 proiect tehnologie didactica (obiective. parinte singur. de natura psihofiziologica-stare de sanatate.bruiaj.6 formare intelectuala: atentie. cursuri perfectionare. instrumentala. Educatia adultului 2. tipuri de relatii profesor-elev).autocontrolat). 3. OSP necorespunzatoare.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa.spirit de independenta. training.2 obiective: dobandirea autonomiei formative. psihofiziologicetulburari fiziologice.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic. chestionare orala.3 tip de evaluare: ritmica. lucrari practice.temeinice. simpozioane.accidentala. Comunicare . pedagogicecurriculum neadaptat. subiectiva.conditii bune de viata. sumativa. memorare. consecinte pedagogice. nivel de aspiratii. lucrul in grup) 3.implicatii psihopedagogice. logica pedagogica.invatare. conferinte.baza tehnico-materiala necorespunzatoare. 2.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme. filtrare mesaje). cumulativa. conditii ale memorarii facile.stil de predare.nonverbala. verificare prin lucrari practice. crearea unui stil de munca activ.C2. conditii precare. . de tip algoritmizat.schema comunicarii (factori.caracteristici (dimensiune explicativa. democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare. paravebala.continua. utilizarea timpului liber. evolutia tehnologiei. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare: comunicarea 2. inteligenta. autoevaluare. Rolul educatorului: 3. 3. multiplicarea profesiunilor. didactica C3. .relatii deficitare elevprofesor. 2.explozie demografica.

3. factori sociali. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 174 . volumul.7 creativitate umana: factori intelectuali. etape-perioada de preparare. de iluminare. de verificare. de incubatie. experientei.

• gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. activitati de predare . Se evalueaza numai competentele din acest modul. 3. durata evaluarii. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. fisa de lucru. “Caruselul”. grup de discutii. referate. probe orale ( intrebari. studiul de caz. • sumativa. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. problematizare. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. ca subiect matur. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1.munca independenta. “Bulgarele de zapada”). • experimenteaza problemele in globalitatea lor. expunerea.eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit). ii ofera informatie “umpland vase goale”. descoperirea inductiva si deductiva. 2. momentul sau persoana care face evaluarea. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: . Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind.recompense si competitie). • i se permite sa se exprime in mod creativ. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. 2. coevaluarea in grupul de lucru. • nu se limiteaza doar la sala de curs. pe secvente mici). analiza produselor ( culegeri de date). O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.joc de rol). referat.indiferent de locul.IV. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. care asigura pregatirea la acest modul .joc de rol. unitati medicale si scolare. • lucreaza in mod cooperativ. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.ritmica.) 2. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.observarea sistematica a elevilor . evaluarea altor competente nefiind relevanta. in grupuri.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. Pe parcursul modulului. probe practice (studiu de caz. • elevul invata in mod activ. observatie dirijata. in timp ce profesorul il ghideaza. eseuri. 3. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. test scris. cumulativa (verificari partiale. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . pentru a obtine acelasi nivel de performanta .

Exemple de teme pentru aplicatii: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 175 . ..discutii panel.metoda 6-3-5. .Phillips 6-6.brainstorming. 3. .sinectica. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 176 .proiecte de tehnologie didactica etc.si nonverbalul sunt codificate de 4.lucru pe grupe “Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana?” (vezi Creativitatea) .grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.“Argumentati de ce para. folii de retroproiector. CD-uri.5 ori mai repede decat verbalul” (vezi Comunicarea) .

In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING.2.Modulul 44: CERCETARE IN NURSING  Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Explica metodele. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii. Explica metodele.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. competenta 44. pentru calificarea asistent medical generalist. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. Cercetare in C. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 3.1. . Descrie principalele nursing domenii ale cercetarii in nursing Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. 2. Unitatea de Competente crt. Concepe un proiect de cercetare in nursing.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr.

Continuturi Domenii: 1. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere. 1. clinic.3. Ancheta demografica. varsta. nivelul educational etc. analize. sexul.2.3. consum de droguri. 1. investigatii etc. de transfer.1. obisnuintelor familiale etc. 1. Tehnici si instrumente: 2. de iesire din spital. 1. Observatia clinica: definitie. fumatul. alterarea stimei de sine. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata. socio-economica. conditii etc. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia.2. 177 . cu intrebari inchise/deschise.4.1. 2. conditiilor de mediu. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie. 1. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale. rezultate. 1. motivatia pacientului. Metode de cercetare: 1. Interviul direct-indirect.2. foaie de observatie. Experimentul natural: definitie. conditii. sedentarismul.1. etc. 2. planificarea examinarilor periodice etc.

elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . C. dezbaterea. folii de retroproiector. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. la procesul de invatare . stabilirea ipotezelor de lucru. compararea. volumul si nivelul de cunostinte. dotarea cu material didactic. semne clinice etc. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.elevii au stiluri diferite de invatare .3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. observatia. SPP-ul stabileste un nivel national. Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. momentul si persoana care face evaluarea. 2. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. simularea. alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). efortul cercetatorului etc.uri. Concepe un proiect de cercetare in nursing. informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Indiferent de locul. care respecta anonimatul persoanelor. 3.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.C. obiective. scheme. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Chestionarul cu intrebari standardizate. . sondajul de opinie. 4. comun de performanta. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. studiul de caz. conversatia. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei. exercitiul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. a confidentialitatii informatiilor. Analiza si interpretarea datelor: subiective. munca independenta. discutiile si lucrul in grup.D .  Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

test scris. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.Se evalueaza numai competentele din acest modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. 178 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

1. menometroragia. 1.3. simptomatologie. cronică). 2. evoluție. 4.4. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).1. 2. 2. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Bartholonita: definiție.1. subacuta. 1. oligomenoreea. cantitatea.3. crt. 1.1. dispareunia. acută. circumstanțe de apariție. competență 45. usturimi la sfârşitul micțiunii. Leucoreea: debut.2. amenoreea.2. invatamant clinic. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. Lista competențelor specifice unității de competență corespunzătoare modulului: 1. ritmul şi durerea asociată. . arsuri.1. 1. Sindromul intermenstrual.1. În modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. 1. Competenț e C. semne funcționale asociate (prurit. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing)la pacientele cu afecțiuni ginecologice. semestrul I. Infecțiile aparatului genital feminin.Modulul: 45. dispareunie. Hemoragia: cauze generala şi locale.1. evoluție.1. factori provocatori sau paleativi. simptomatologie. investigații. Ginecologie Analizează semnele şi şi simptomele nursing în ginecologie specifice afecțiunilor . aspectul sângelui. principii de tratament. caracterul scurgerilor. Tulburări în minus: hipomenoreea. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. polimenoreea.1. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Nr. metroragia. algii pelviene. Tulburări în exces: menoragia (hipermenoreea). investigații. Aplică intervenții proprii şi delegate. 2. Principalele afecțiuni ginecologice. 1. principii de tratament. etiopatogenie. GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE face parte din preg ătirea specifică din anul III. în perioada pubertară şi la femeia în plină activitate genitală. Semne şi simptome prezente în afecțiunile ginecologice. Vulvovaginite: definiție. localizare şi iradiere. 1.2. timpul de apariție şi durata. Tulburările ciclului menstrual.1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ginecologice. 3. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. hemoragii care survin în copilărie. 5. etiopatogenie. Durerea pelvină: intensitate (supraacută. ginecologic e Unitate de Conținuturi 1.

1. Boala inflamatorie pelvină (BIP): definiție. cervicale) şi f 2.1. etiopatogenie. simptomatologie. Cervicite d iție.3. displazii i cervicale: n Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 179 .2. evoluție. (metrite e investigații.4. principii de tratament.

principii de tratament. Identifică Culegere probleme a de de date C. tratamentul. Menopauza: definiție. implicații psihologice. tumori ovariene benigne. 2. screening-ul cancerului mamar.2. tratament. Patologia netumorală. manifestări.5.5. Sterilitatea şi infertilitatea. principii de tratament. evoluție. simptomatologie.6. tumori secretante.4. 2. telor medicale (foaia de observați e clinică. evoluție şi complicații. investigații.1. Dispozitivul intrauterin (DIU).2. manifestări clinice. Etiopatogenie. stadializare. tratament. etiologie. Tulburări de statică uterină şi incontinența urinară definiție.1. cu cercetare afecțiuni a ginecologic documen e. investigații. Incontinența urinară la femeie: cauze.definiție.2.2.etiopatogenie. dependență Elaborează (date şi subiectiv planul de stabileşte e/obiecti îngrijire diagnosticu ve) prin l diverse de îngrijire metode: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță interviu. 2. 2. principii de tratament. Tumori maligne: leziuni precanceroase.5. evoluție. investigații.3. 2. Cancerul de sân. cancerul de ovar: clasificare. 2.1. investigații. Tumori benigne: fibromul uterin. Prolapsul genital . clasificarea stadială. 2. Definiție. tratament. 2. Definirea termenilor. Sterilitatea conjugală. bilete de ieşire din spital şi buletine de analiză. (nursing) la pedagogic Nivelul: 3 avansat ă observați pacientele e. terapia de substituție. 2. Contracepția hormonală.3. Deviații uterine. 2. tratament. Contracepția şi planificarea familială.3. morfopatologie.3. 1. Tumori ale aparatului genital. simptomatologie şi investigații. C. semne şi simptome.2.2.2. 2. cancerul de col şi corp uterin. Metode locale şi de barieră. .2. 2.3. Patologia sânului. evoluție şi pronostic. investigații.

circulație inadecvată. Obiectivul nursing: specificitate. carnet de sănătate). respirației. obiective pe termen scurt. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 180 . 2. rețete. P. lipsa scurgerilor vaginale. 1. când?. absența durerii. realism. vulnerabilitate crescută față de infecții. mobilitate limitată. Manifestări de independență: stare de conştieță prezentă. cronică). T0 în limite normale. sângerare uterină. iritabilitate. amețeli. Probleme de dependență: durere (supraacută. rănire. performanță. ce se poate face?. implicare.scrisori şi trimiteri medicale. R. inapetență.2. măsurarea temperaturii.4. comunicare eficientă la nivel motor şi afectiv. observabilitate (cine?. cum?. participarea la examenul clinic general şi ginecologic. TA. 2. sentiment de utilitate. Independența/dependența. 2. ce?. alimentație şi hidratare corespunzătoare. Surse de dificultate: anxietate. hipertermie sau hipotermie. 2. în ce măsură?. tensiunii arteriale. subacută.1. 2. stress.3. eliminări urinare şi intestinale normale. acută. proces infecțios. Analiza şi sistematizarea datelor semnificative. discuții cu membrii echipei de îngrijire şi aparținătorii. fatigabilitate. Manifestări de dependență: nervozitate. 2. mobilitate păstrată. mediu şi lung). somn şi odihnă suficiente. confort asigurat. lipsă de cunostințe. postură inadecvată.5 Diagnostic de îngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependență). pulsului.

pregătirea pentru mici intervenții ginecologice. odiston. seringi de mărimi diferite.81 mm. 1. asigurarea confortului psihic. evitarea spălăturilor. 3. igienă. explicații.). nitrat de argint 5%. Examene imagistice: ecografia.1. câmpuri. 2. medicamente antihistaminice.1. 2. stabilirea momentului optim. histerosalpingografia. toaleta locală. bisturiu. lame. Resurse materiale.2. spatula Ayre. 3.1. C.3. 1. colposcopia. administrarea tratamentului general şi local. soluții anestezice. 2. comprese. chiurete. 3. educa ie. ț 2. recipiente pentru produsele recoltate. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0.1. Pregătirea psihică: informare. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii. Lugol. examenul citotumoral Babeş-Papanicolau. histerometru. a raportului sexual şi a administrării medicamentelor local. lamele. 3. electrocauter. mobilizare. dozări hormonale în sânge şi urină. aparat pentru insuflație. manuşi. a stării de conştiență. profilaxia infecțiilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă 2. histeropaque. studiul glerei.1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.(nursing). histeroscop. asigurarea poziției adecvate.2. aparat Schultze.4. Examene endoscopice: histeroscopia.2. foarfece. Aplică intervențiile proprii şi delegate. hidratare şi alimentare. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. Pregătirea pacientei. supravegherea scurgerilor vaginale. Intervenții specifice. determinarea PHului vaginal.1.1. valve vaginale. Examene de laborator: examenul secreției cervicovaginale (bacteriologic şi parazitologic. supravegherea eliminărilor. pense pentru col. Instrumente: specul bivalv. rezonanța magnetică nucleară (RMN). prevenirea complicațiilor. Materiale: tampoane. substanțe de contrast (omnipaque. Investigații. celioscop. 2. soluții dezinfectante.2. obținerea colaborării şi acordului. examenul citohormonal.1. colposcop. tomografia . albastru de toluidină etc. respectarea pudorii). Intervenții proprii (autonome): comunicare. celioscopia. pense pentru biopsie. soluții pentru investigații (acid acetic 3%. 1. pense porttampon lungi. 3.

vagin. Intervenții ginecologice. conduită. reorganizarea locului de muncă. Puncția vaginală (culdopunc ia): ț definiție. tehnica efectuării puncției (rolul asistentei).4. mamografia. 3. indicații/contraindicații. Alte investigații. cervix-col. 3. scop. pregătirea 181 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . scop. locul recoltării (vulvă. scop. Curba termică bazală.1.2. accidente. galactografia.2. pregătirea produsului pentru examen. materiale necesare.2. pregătirea pacientei.1. xerografia. termografia. incidente şi accidente. Biopsia: definiție. Histerometria: indicații/contraindicații. incidente. notarea în foaia de observație.2. Chiuretajul uterin: definiție. supravegherea după puncție.computerizată (TC). endometru). 3. 3.

adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. 3. 3. reorganizarea locului de muncă. materiale necesare.2. pregătirea pacientei. 1.3. Nerealizate .2. tehnică. Tamponamentul vaginal: indicații. prevenirea complicațiilor postoperatorii. observarea aspectului. . 2. pregătirea câmpului operator.3. Pregătirea generală.3. Pregătirea specială: aseptizarea cavității vaginale (spălare. 3.4. Pregătirea în urgențe: sarcina ectopică. Supravegherea postanestezică. Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. susținerea psihică în intervențiile mutilante.2. 3. reluării tranzitului intestinal. îndepărtarea pilozității. necrobioza fibromului uterin. Supravegherea faciesului.manifestări de dependență absente sau ameliorate.3.1. montarea sondei). chistul de ovar torsionat.2. educarea pacientei în vederea externării. supravegherea pansamentului. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna materialelor şi a pacientei. incidente. lichidului eliminat.4.4. 3. bilanțul stării de sănătate şi investigații obligatorii.C. supravegherea funcțiilor vitale. a diurezei.3.4. 3. observarea conținutului extras.3. Transportul la salon. 3.manifestări de dependență care se mențin sau apărute î perioada îngrijirii. Obiective stabilite: 1. stări abdominale. Spălătura vaginală: definiție. combaterea durerii. examenul secreției vaginale. indicații şi contraindicații. reluarea alimentației. 1.2. particularitățile grupului de elevi instruiți. rolul asistentei în timpul tehnicii.1. Îngrijirea postoperatorie. 3.4. contraindicații. 3.1. satisfacția pacientului. accidente. 3. notarea în foaia de observație. scop. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Pregătirea preoperatorie. Realizate . dotarea cu material didactic. recoltarea fragmentelor pentru examinare şi trimitere la laborator.3.5. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. 3. poziția în pat. supravegherea după intervenție. meşare). mobilizarea. Reformularea obiectivelor . executarea tehnicii.

conversația. folii de retroproiector. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. observația. simularea. munca independentă. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. exercițiul. casete video.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. cd-uri. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 182 . scheme.dotare materială. mulaje. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. instrumente şi materiale sanitare.

fişe de lucru.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. . . analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.elevii au stiluri diferite de învățare . numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. plan de îngrijire. fişe de lucru. test scris. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. fişe de lucru. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. proiectul. planuri de educa ție. compararea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). problematizarea. tema în clasă. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. planuri de îngrijire.În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . simul ă aplicații pe caz concret. descoperirea. ri. Se recomandă următoarele metode: observația. probe practice (demonstrație. coevaluarea în grupul de lucru. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. proiect de activitate. plan de îngrijire).elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. studiu de caz. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. . investigația. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. demonstrația. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 183 .

. sângerare. Unitate Competenț de e crt. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. lăuzei şi nounăscutului. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore. eclampsie). competență Descrie 46.Modulul 46: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC Ă Modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ face parte din pregătirea specifică din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii. travaliu precipitat şi naştere la domiciliu sau în ambulanță. mai ales în maternitate. inundații.1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Pregătirea moaşelor prin programe speciale reduce parțial competențele asistentului medical generalist în domeniul îngrijirii gravidei. Modulul cuprins în curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar având în vedere domeniul vast în care acesta poate s lucreze fiind pus în situa ă ția de a îndeplini unele din atribuțiile moaşei în situații limită (izolare geografică. Supraveghează travaliul normal. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical. În modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competență tehnică specializată OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. 2. 5. 3. invatamant clinic. înzăpezire.semne şi simptome de sarcină.2. naşterea normală şi nou-născutul în cazuri de urgență 4. Analizează Nr. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Participă la identificarea şi supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ C. Obstetrică aparatul şi genital nursing in feminin şi obstetrica bazinul obstetrical. C. Supraveghează perioada de lăuzire si revenirea femeii în familie.

1. 3 . spina iliaca antero-superioara.1.Glanda mamara . organ de copulatie si de trecere a fatului. Functiile vaginului. promontoriu.Modificarile organismului in timpul sarcinii. migratia. 3. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 184 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. Bazinul osos: alcatuire. stramtorile bazinului. 2. simfiza pubiana si arcul pubian. tuberozitatea ischiatica.1 Organele genitale externe: vulva 1.planseul pelviperineal. 3. Bazinul obstetrical. iminenta ilio-pectinee. vaginul. nidatia. linia arcuata). nastrea naturala 2.1. trompa.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2. Fecundatia. uterul. 1. rol. loc d e f e c u n d a t i e .4.Noțiuni de anatomie a aparatului genital 1.2. 2 .1. F u nctiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului. Bazinul moale . 2.5.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2. repere obstetricale (creasta iliaca. articulatia sacroiliaca. loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii.Organele genitale: inerne: ovarul. diametrele.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou.descriere. 3.Conținuturi 1.2.

1. Trimestr ul II amenor ee.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă modificările organismul ui in timpul sarcinii. 2.T rime strul III uter marit de volu m. Supraveghe ază travaliul normal. tulburari neurovegetati ve diminua te. crestere a in volum a uterului. modifica ri de forma si volum ale uterului.3. crestere a excitabilit atii si contractili tatii. manifes tari neurops ihice. bataile cordului fetal.Modifi cari locale 2.2. naşterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta 1.3. . semne urinare. Sarcina normala semne si simptome 2. 2.Trim estrul I: amenor eea. miscari fetale. semne digestiv e. semne si simptome de sarcina C.2. modifica ri de consiste nta.

1. semne de suferinta fetala. stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii.4. controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4.4. 4.Educatia gravidei.zisa pentru nastere 2. sangerarea gingiilor. hemoroizi si varice.f.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator. eliminarea dopului gelatinos.c.miscari fetale active. 4. respectarea asepsiei si antisepsiei.1. pulsului. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3.1. ingrijirea copilului. 2.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei . manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. teste de laborator initiale. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice. pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). III 3. supavegerea b. Consultatiile prenatale din trimestrul II. Medicamentele si sarcina. alimentatia.2.1.3. activitatea.Schema repetării testelor de laborator. 2.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler. 3. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu .4. Adaptarea la rolul de mama. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 185 .2. bataile cordului fetal.Pregatirea gravidei ptr. parti mici fetale palpabile. 1. starea membranelor si colului. 3. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza.Igiena sarcinii. temperaturii. deschidera colului.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. asigurarea materialelor pentru primirea copilului.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia. modificarea caracteristicilor contractiilor.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu grețurile şi vărsăturile. 3.4. constipatia. Perioadele si timpii nasterii 3.Investigatii paraclinice in sarcina. 2.1. 2. ecografia.2.3. sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale. aspectul lichidului amniotic.3. nastere 1.2. deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii. arsura epigastrica.1. igiena muncii. 3. 3. igiena vestimentara si corporala. nasterea.4. examenul general pe aparate. observarea comportamentului.Supravegherea prenatala 3. examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc. Conduita in perioada de dilatatie.1. 3.

C. Participă la identificare a şi supraveghe rea gravidelor cu risc obstetrical 3.4. cântărire şi măsurare. perioada a IV-a. Perioadel e lauziei (imediata . tardiva.Educar ea lauzei . albă. refacere a fiziologic a si anatomic aa organism ului matern). 3. secretia lactata culegere a datelor.4.îngrijiri în apnee tranzitorie. plaga ombilicală. 2. 1.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere. profilapsia oftalmiei. pensarea. 4. identificarea malformațiilor. involutia uterina. identifica rea eventual elor problem e. supraveg herea functiilor vitale.definitie. Suprave gherea manifest arilor lauziei: scurgere a lohiilor.îngrijiri în primele ore şi primele ore şi primele zile după externare: alimentația şi igiena. . Primele îngrijiri acordate nou-născutului in sala de naştere: dezobstrucția. stabilirea scorului APGAR. traumatisme obstetricale. ligaturarea şi secționarea cordonului. asfixia albastră. Supraveghe ază perioada de lauzie si revenirea in familie.Lauzia fiziologica . intocmir ea planului de ingrijire. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță propriupedagogic Nivelul: 3 avansat ă zisa. C. .5.

2. igiena sanilor si a alaptarii. bolile hematologice. Plan de educatie.8.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina). adaptarea copiilor existenti.1.Anomalii de durata a gestatiei. Patologia anexelor fetale.3. 1. 1.3.Disgravidia precoce: ptialismul. abruptio placentae ruptura uterină. sifilisul si gonoreea. distocii osoase. consum de droguri).1. 1.10.4.7.6.pentru autoingrijire:igiena corporala si locala. mola hidatiforma. parinti cu deficiente senzoriale si motorii.Boli proprii sarcinii.partum. bolile infectioase. prevenirea complicatiilor post .Suferinta fetala. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani.Sarcina prelungita -suferinta fetala. bolile renale. 1. Sarcina patologica 1. 1.Hemoragiile din sarcina.1. sarcina extrauterina.5. moartea fătului in uter. alimentatia lauzei.4. 1. 1. multiparitatea. 1. placenta praevia. varsaturile incoercibile.2.Influenta sarcinii asupra bolii şi a bolii asupra sarcinii.noțiuni sumare. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 186 . 1. antecedente obstetricale si ginecologice.4.2. intoxicatii cronice (alcoolism.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB.Preeclampsia si eclampsia. 4. 1.1.5. tabagism.11. Distocii de dinamica si dilatație . reluarea activitatii fizice si sexuale. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile. 1.Hemoragii din prima jumatate: avortul. 1. bolile endocrine.Nasterea prematura: definitie. primele ingrijiri acordate nounascutului prematur.Anomalii de numar.3. 1. masuri contraceptive. 1.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere.2.5. 1. 1. bolile respiratorii.Interventiile chirurgicale si sarcina. inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice. diabetul.9. adaptarea bunicilor. cauze. 1.

3.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie). Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. ceea ce presupune cunoştințe şi abilități în domeniu.Ruptura prematura a membranelor. Cadrul didactic trebuie s ă structureze con ținuturile astfel încât s -i ă permit ă elevului s ă -şi însuşeasc ă baza de cunoştin țe care s ă-l ajute la dobândirea competen țelor stabilite având în vedere num ă relativ mic de ore rul teoretice şi preg ătire practic ă. 3.Hemoragiile postpartum. aplicații pe caz concret. proiect de activitate. simulări. particularitățile grupului de elevi instruiți.7. Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. 3.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. 3.Nasterea prematura. . . dotarea cu material didactic. 3. conversația. varsaturi incoercibile.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. problematizarea. risc de sangerare. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile). compararea.Prolabare de cordon. ă descoperirea. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. Asistentul medical generalist lucreaz ăal ă turi de medicul de familie care are responsabilit ăți deosebite în supravegherea standard şi special ă gravidei în perioada a prenatal ă şi postpartum (de lăuzie) la domiciliu precum şi a nou-născutului.8. plan de educație. dispnee. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. risc inalt de pierdere a starii de constienta. fişe de lucru.4.Placenta praevia. alterarea echilibrului hidroelectrolitic. munca . 3.5. demonstra ția. risc de anemie. Instruirea se va realiza în s lile de demonstra ție şi în unit ăți sanitare cu o ă buna dotare material ă Instruirea . Probleme de ingrijire: hipersalivatie. HTA. plan de îngrijire. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.2. 3.3. Se recomand ă urm toarele metode: observa ția.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara). albuminurie. Planul de ingrijire pentru: 3. 3. edeme.elevii au stiluri diferite de învățare.1.6. . Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.

creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. cd-uri. să-şi manifeste spiritul critic şi creativ. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic.independentă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 187 . mulaje. În cadrul pregătiri practice din spital. simularea. folii de retroproiector. scheme. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. exercițiul. instrumente si materiale sanitare. să ia decizii corecte. formatorul va alege cazuri tipice care să-i permită elevului să analizeze. casete video. observația.

evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. studiu de caz. . tema în clasă. insistânduse asupra situațiilor în care asistentul medical generalist este pus în situația să hotărască şi să acționeze singur. plan de îngrijire. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. coevaluarea în grupul de lucru. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. proiectul. test scris. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. fişe de lucru. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. joc de rol). probe practice (demonstrație. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). investigația. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 188 .

competenta 47.Modulul 47: PUERICULTURA. Puericultura.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 5. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC  Nota introductiva Modulul PUERICULTURA. pentru calificarea asistent medical generalist.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA. Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului semnele si simptomele afectiunilor copilului Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. 4. Analizeaza . Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). 3. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. Aplica interventiile proprii si delegate. 2. C. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC.2. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi. invatamant clinic. In modulul PUERICULTURA.1. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. 6. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Unitatea de Competente crt. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului.

diversificarea alimentatiei sugarului) 2. cresterea staturala.2. Dezvoltarea psihomotorie .1. eritem fesier.1. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare. matanii costale. Principalele etape de crestere si dezvoltare. cantarire. criza genitala a nounascutu. scaderea fiziologica in greutate. imunitate activa. imunitate pasiva. wheezing 189 . Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1.3. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical. tuse. Calendarul imunizarilor (imunitate. ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice. uscaciunea tegumentelor. paloare persistenta. tiraj. Semne si simptome: dispnee. expectoratie.etapele dezvoltarii psihomotorii 3. semn Chwostec. disfagie. Alimentatia ( alimentatia naturala. hipotonie musculara. scolioza. genuvalgum/varum. eritem fesier febra tranzitorie) 1. atonie musculara. dentitia de lapte si definitiva) 2. Programul de imunizari si profilaxie 3. edeme de foame. alimaenatatia artificiala. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii.1.2. masurare) 1. apnee. cianoza. craniotabes. alimentatia mixta. calendarul imunizarilor) 3. persistenta pliului cutanat. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. cifoza. cresterea ponderala.2. 2. determinarea scorului Apgar reflexe arhaice.Continuturi 1.

glomerulonefrita 2. anorexie. leucemii. oligurie. contuzie. avitaminoze 2. amigdalite 2. convulsii tonice. melena. hematurie..5. pericardita. embolia.4. hipo/hipercorticism.3. I. parazitoze intestinale. investigatii. gastroenterita acuta. etiopatogenie. talasemie. tahicardie. echimoza. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar. hemofilie.D. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism.6. Afectiuni digestive si glandele anexe: B. Afectiunile copilului ( definitie.1. ascita. hiper/hipotensiune. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica. 2. paralizia flasca. diaree.8. sindroame hemoragice. handicap motor si psihic 2.A. enurezis. colaps vascular 2. pleurezie ortopnee. dureri abdominale. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia.2.. convulsii tonicoclonice.4. disurie. hepatite 2. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing) . insuficienta cardiaca. epilepsie. apetit exagerat. purpura epistaxis. suflu sistolic. gingivoragii etc.3. petesii. Afectiuni ale sangelui: anemii. disartrie.A.polipnee.R. polakiurie.7. hidronefroza. jugulare turgescente. simptomatologie. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica. astm bronsic. principii de tratament) 2. hepetomegalie. malabsorbtie. anemii 2. junghi toracic.9. tenesme vezicale. hemoragia cerebromeningeala 2. sindromul dureros abdominal. Afectiuni ale SNC: convulsii. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale. varsaturi. deshidratare. stenoza valvulara. diabet zaharat C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi C.

interviu apartinatori/copil. sociologica. alimentare. comunicare ineficienta la nivel afectiv. alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. Modalitati de culegere de date: observatia clinica. diaree. dezinteres fata de masurile de igiena. prevenirea complicatiilor 3.2. mobilizare. deficit de cunostinte.1. alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ. alterarea tegumentelor si mucoaselor. performanta. discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2. hidratare. manifestari de dependenta 2.1.specificitate. observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale. supravegherea functiilor vegetative. surse de dificultate: fizica. psihologica. educatie 190 . a starii de constienta. Criterii .Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. vulnerabilitate. risc de accidente. comunicare ineficienta la nivel intelectual. Interventii proprii: comunicare. manifestari de independenta 2. lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii.3. cercetare documente medicale. realism. alimentatie exagerata cantitativ/calitativ. Interventii: 3. igiena. profilaxie. obstructia cailor respiratori. profilaxia infectiilor. implicare. deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive.

anestezice.copil/apartinatori 3. atela pentru imobilizat bratul. toracocenteza. Pregatirea psihica: informare. branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului  Sugestii metodologice Modulul „PUERICULTURA. . masti de oxigen adecvate. ace punctie.2. aspirator de secretii. solutii de spalaturi. substante de contrast 2. probe functionale respiratorii. seringa Guyon. tampoane. pediometru. sonda de aspiratie. asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2. drenaj postural.P.D. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2. realizate.manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. sonda Nelaton. punctie rahidiana. explicatii. aspirarea secretiilor orofaringiene instalatii.6. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. pregatirea pentru investigatii si analize. nerealizate. paracenteza.1. medicamente.2.manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2. Resurse materiale: C. igiena. trusa perfuzie. aerosoli.comprese.1. solutii antiseptice. Aplica interventii proprii si 1. Evalueaza rezultatele ingrijirilor 1. Pregatirea fizica: pozitii adecvate. recoltarea sputei/urinei/materii fecale. cantar de sugari. Instrumente: apasator de limba.1.5. ace de punctie. IDR la P. ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1.2.2. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic.2. solutii perfuzabile. sursa delegate oxigen. Obiective stabilite: C. incubatoare cort de oxigen etc 1. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC” poate fi parcurs in mod independent. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. eprubete (vacutainere) trocare. recoltari secretii buco-nazofaringiene. seringi. administrarea tratamentului general si local 1.. Materiale . camp operator 3.1.

dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.elevii au stiluri diferite de invatare .elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 191 .Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „PUERICULTURA. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC”.

problematizarea. demonstratia. momentul si persoana care face evaluarea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Cadrele didactice. evaluarea altor competente nefiind relevanta.. studiul de caz.D . lucrul in grup. comun de performanta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.plan de ingrijire). studiu de caz .uri. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. conversatia. pentru verificarea atingerii competentelor. instrumentar si materiale sanitare diverse. scheme. Indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. compararea. exercitiul. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. SPP-ul stabileste un nivel national. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. fisa de lucru. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. simulari. C. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. discutiile. probe practice (demonstratie. folii de retroproiector. . planuri de ingrijire. fise de lucru. proiectul plan de ingrijire. casete video. simularea. test scris. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. munca independenta. manechin. fise de lucru. descoperirea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 192 .

În modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE se re g ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. Identifică probleme de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. Unitatea de competență şi stabileşte Competenț diagnosticele e C1 Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 48. crt. 3. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. Unitatea de competență: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Nr. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ți corespunz ătoare modulului: 1. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore. Neurologie şi nursing în neurologie C2 Identifică problemele de dependență .MODULUL 48: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE face parte din preg ătirea specific ă din anul III.

Patologia musculară (miastenia. lo pierderea memoriei. e modificări ri R.Culegerea de date (date subiecte. gi hemipelgie. Neuroinfecții 1. bilete de ieşire din spital. Patologia vasculară cerebrală 2. tremurături.11.9. paralizii periferice izolate) 2. Semnele şi simptomele 3. a tetraplegie hipertonie.7. n ataxie. o pareze.8. p Conținuturi tematice olinevrite.1. a tulburări de mers. ( 2.T. cefalee.10. 1. Epilepsia (definiție. Sindrom de neuron motor central ci şi periferic. carnet de sănătate. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu întrebări inchise deschise). vi dezorientare în timp şi spațiu. e convulsii. Analizarea şi organizarea datelor: informații 193 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . dizartrie. scrisori medicale. escare.6. vertij. paralizii. paraplegie. nevralgia sciatică. Come 2. t mobilitate ol activă şi forță musculară. principii de tratament) 2.2. nevralgiile 2. manifestări. ascultare). atrofie r musculară. Procese expansive cerebreale 2. Boala Parkinson 2.O. trimiteri.5. examen fizic (inspecții.4. prezente în neurologie: P -atitudini particulare. Patologia spinală 2. afonie. fe 2.poliomiozitel e) 2. Cefaleea. r incontinență de urină şi p materii fecale. rețete) discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. Principalele afecțiuni neurologice: ri 2.

seringi. trocare.1. performanță. risc de accidente. explicații. 1. de mediu psihologic (stres. sonde vezical. 2.1. oftalmoscop. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi reflective. oftalmodinamometru. muşama şi aleză.2. Dezorientare în timp şi spațiu.Pregătirea psihică: informare. irigator. termometru. Intervenții specifice: 3. Independența/Dependența: 2. a stării de conştiență. C3 Elaborează planul de îngrijire (nursing) C4 Aplică intervențiile proprii şi delegate semnificative. escară de decubit. funcțiile vitale (R. săracă) lipsa cunoaşterii 2. somnolență. Resurse materiale: 1. 2. TO) în limite normale. realism. mobilitate bună orientare în timp şi spațiu prezentă. cum în ce măsură. tensiometru.4. soluție oftalmică.1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) 1. ce se poate face. hidratare. mască de oxigen. 2. transport. substanțe dezinfectante. circulația periferică deficitară.1.2. ce.de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. sonde de aspirație.3.1.2. îngrijire administrarea tratamentului local şi general. pregătirea pentru puncție rahidiană. Obiectivul nursing: specifitate. seringi. Puncția rahidiană (pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. Pregătirea pacientului: 2. igienă. 2. observabilitate (cine. TA. educație 2. 1. 2. igiena. oxigen. asigurarea confortului psihic 2. mobilizare. tegumente palide reci. diminuarea sau absența mişcării. Instrumente: ciocan de reflex. obnubilare. comunicarea coerentă eficientă. solicitare intelectuală. Manifestări de independență: pacientul conştient. implicare. pense. postură in adecvată. epubete. uleiuri. soluții perfuzabile. Materiale: garou. alimentare. poziționarea pacientului pregătirea materialului şi locului de puncție) . Surse de dificultate de mediu fizic. poziția adecvată. de mediu social (izolare. comunicare ineficientă la nivel senzorial. analgezice. perfuzor.2. intelectual. 3. Intervenții propii (autonome) comunicare. 2. scutece unifolosibile. Imobilitate.2. somn şi odihnă corespunzătoare. mediu scurt. Pregătirea fizică: asigurarea confortului optim. P. ace. când?) obiective pe termen lung. prevenirea complicațiilor 2.

intubație orotraheală 3. a constipației. Intervenții de urgență : oxigenoterapie. introducerea între arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc. Prevenirea escarelor 3.8. Prevenirea atrofiei musculare. a stomatitei. diureză) 3.7.3. a anchilozei cauzate de imobilizarea 194 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .6.2.4. aspirarea secreților) 3. Îngrijirea cavității bucale şi prevenirea uscării corneei la comatoşi 3.5. imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) şi după criză verificarea permeabilității căilor respiratorii. urmărirea şi notarea eliminărilor (vărsăturilor .3. pregătirea pacientului pentru fund de ochi şi TACR 3. Intervenții în crize de epilepsie ( poziționarea orizontală.

trusă pentru traheostomie.10. 3.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general. Nerealizate: manifestare de dependență care se mențin. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. pregătirea locală (pilozitate) recoltari de laborator. pierderi lichidiene ( sânge.10. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului. Îngrijirea postoperatorie 3. ă 3. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Pregătirea pentru intervenție ( în ziua precedentă.2. anxiet ții.9 Administrare de oxigen. 3. combaterea durerii. igienă.11. transfuzii 3.4.10.7. satisfacția pacientului. 3. transportul şi poziția în pat. Examenul radiologic ( radiografic simplă ) şi tomografia computerizată 3. dotarea cu material didactic.manifestare de dependență absente sau analizate. 2.8. Se verifică posibile hipotensiune posturală 1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului.5.9. sulfat de magneziu) 3. Reântoarcerea în salon. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție.10. Pregătirea materialelor pentru îngrijirea postanastezică ( sondă de aspirație.2. munca .10. 3. Obiective stabilite: C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 1.12.10.1.Realizate. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Pregătirea preoperatărie : Tumori craniene Pregătirea generală bilanțul clinic general funcțiile vitale şi vegetative.prelungită 3.1. conversația. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. volumul şi nivelul de cunoştin țe. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Pregătirea în urgențe 3. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Asigurarea confortului. 1. sprijin psihologic pentru pacient şi familie. 3.10. trusă pentru puncție lombară). 3.10. obținerea acordului scris cerut de neurochirurg. Prevenirea complicațiilor postoperatorii retenție urinară 3. Se pot utiliza ca metode de învățare : expunerea.10. urină.10. vărsături).3. parametrii fisiologici. în ziua operației). Pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoză. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE.

Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. exercițiul. scheme. etc. brancardă. simularea. observația. dezbaterea.uri. feşi. studiul de caz. casate video. instrumentar şi materiale sanitare diverse (atele.independentă. folii de retroproiector. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. comprese etc.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 195 . CD . manechin. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea.

49. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 49. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice. 49. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regăsesc abilită ți din unitatea de competență tehnică specializată PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE.5. pentru calificarea: asistent medical generalist. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. crt. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice. 49. Modulul are alocate 120 de ore. din care 84 de ore. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 49. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .4.2. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Not ă introductiv ă Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregătirea specifică din anul III.1. 49.3. Unitatea de Competente competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 1. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. invatamant clinic. Analizează semnele şi simptomel e specifice bolilor psihice .

196 . 1. vorbirea): hiperestezia. simptomatologie. dismneziile. Tulburări ale personalității: tipuri de personalități dezarmonice. 2. toxicomaniile): definiție.3. fobiile. disprosexiile. tumori cerebrale. dislaliile etc. akatisia. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. agitația. Semne şi simptome prezente in bolile psihice: 1.1. investigații. agitația maniacală. clasificare. impulsiunile. abulia. clasificare. sugestibilitatea. stereotipia. manifestări psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale. 1. endocrine). psihomotorie. Tulburări ale afectivității si voinței: distimiile.3. 2. caracteristici. Patologia psihiatrică secundară altor boli: manifestări psihice din perioada purperală. 1. gândirea. Tulburări ale conduitei motorii: manierismul. dislogiile. manifestări psihice in boli generale (infecțioase. inhibiția psiho-motorie. halucinațiile. disfaziile. hiperbulia.1. Nevrozele: definiție. Psihopatiile: definiție. Psihozele toxice (alcoolismul. caracteristici. catalepsia. 2. principii de tratament si de recuperare. Tulburări ale conştiinței (cantitative si calitative): definiție.2. cenestopatia.5. etiopatogenie. de apărare. catatonia. atenția. hipoestezia.4. epilepsii). clasificare. 2. Principalele afec țiuni psihice: 2. principii de tratament. bizareria. paratimiile.Continuturi 1. memoria.2. caracteristici. sexual).4. Tulburări ale proceselor cognitive (percepția. tulburările instinctelor (alimentar.

Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 3. investigații. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4.simptomatologie. 2. 2. definiție. Dementele: definiție. Aplică intervențiile proprii şi delegate . psihoza maniaco-depresivă. definiție. principii de tratament. clasificare. principii de tratament. simptomatologie. Psihozele endogene: paranoia. C 2.7. Oligofreniile. clasificare.6. investigații. etiopatogenie. simptomatologie. clasificare. schizofrenia. principii de tratament. 2.5. simptomatologie.

cooperant.2. potențial crescut pentru 4. insomnie. de ordin social cercetarea documentelor medicale (F. discuții cu membrii mijloacelor de a face fata împrejurărilor nefavorabile ale vieții.3. autoîngrijească. Probleme de dependență: deficit de 3. 4.1.2.1. profilaxie. percuție. contenția mecanică. hipnotice.2.2. tensiometre. mobilizare. interviul formal sau informal. obținerea inferioritate sau megalomanie.1. carnet de sănătate. explicații. comunicare verbală alterată. echipei medicale si cu aparținătorii.2. obiective) prin diverse metode: de ordin psihologic (traume psihice. procesului gândirii. violență. necomplianță. prevenirea autoagresivității si păstrata. Surse de dificultate: de ordin fizic 2. izolare socială. cu mobilitate comportamentului. idei contenție etc. perturbarea somnului. stres. examen fizic (inspecție.2. 197 stare crepusculară.1. liniştit. Obiectivul nursing: specificitate. Culegere de date (subiective si (traumatisme. comprese. protecție si autoprotecție. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor 2. feşi de tifon. catatonie. alterarea centrilor nervoşi). Pregătirea psihică: informare. rețete etc. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . agitație psihomotorie. stetoscop.3. sau igiena. neglijență. realism.). criză de violentă. Intervenții delegate: pregătirea pentru autoîngrijire. mediu si lung). educație. 3. psihoterapie.O. semnificative.1. implicare. materiale pentru halucinații. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Manifestări de independență: pacient vegetative. cu semne vitale in limite heteroagresivității.1. Resurse materiale: alterarea 4. alimentației. fără idei halucinatorii. fără idei alimentare. cu somn odihnitor. anxietate. evenimente amenințătoare). Manifestări de dependență: lipsa de igienă.1. profesionale) lipsa cunoaşterii trimitere. delirante. administrarea tratamentului general si local. investigații si analize. inadaptare socială. Independență/Dependență vitale si 2. 3. Materiale: trusă de perfuzat. sedative).2. Preg ă tirea pacientului: sentimente de 4. medicamente (tranchilizante.2. 2. obiective pe termen scurt. scrisori medicale. bizarerii vestimentare. Instrumente: seringi. soluții perfuzabile. 2. observația. igienei.1. bilete de intrafamiliale. palpare.corifabulație. sonde digestive.perturbarea imaginii de sine. profilaxia infecțiilor si a normale. negativism neuroleptice incisive si alimentar. fără durere. tumori. capabil să se complicațiilor. sa tentative de auto-. 4.2. tentativă de suicid. tentative de suicid. examen psihic). 3.4. principii de tratament. ergoterapia. stereotipii. heteroagresivitate. Analizarea si organizarea datelor: informații poate face? cum? in ce condiții? când? . observabilitate (cine? ce? ce se auscultație. performan ță. (conflicte clinică. bilete de ieşire din spital.

numărul de reevaluări si distribuția acestora . se recomandă studii de caz. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ța şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională.Administrarea neurolepticelor: clasificare.2.1. indicații. dotarea cu material didactic.3. exerciții practice. Se evaluează numai competențele din acest modul.3. Acțiuni de susținere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite. sedarea. ca demers logic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. „Drumul spre lumin ”). Realizate . decizional.4. 5. 4. obiective. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). Intervenții specifice: 4. 4.1. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă planşe. instrumentar si ă materiale sanitare adecvate. mod de realizare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in Sugestii metodologice evoluția pacientului. Elevii vor fi puşi in situa ții de înv ățare in grup sau individual. poziție adecvată. casete video („Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Reformularea obiectivelor. pacient necompliant. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului. Intervenții de urgență: imobilizarea/contenția mecanică. probe scrise de tip itemi. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. rezolvarea de sarcini.1. manechin.manifestări de dependență îngrijirilor absente sau ameliorate. asigurarea unui mediu securizant fără excitanți psihici. C 5. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup.2. continuitatea in îngrijire.complianței. efecte secundare.2 Nerealizate . Obiective stabilite pe termen mediu si lung: rezultatele 5. 5. întreb ări structurate. 5. alimentația enterală. asepsie si antisepsie.3. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.2. jocuri de rol. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. igienă. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei. studiu de caz.2.1.1. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.manifestări de dependență care aplicate se mențin. dezintoxicarea. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. : scheme. stabilirea de noi termene: adaptate la capacitățile psihice si fizice ale pacientului. comunicarea. 4. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. Psihoterapia. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență. dezbateri. scoaterea din sevraj.3. gestionarea cazului.depărtare. pacient compliant. Evaluează 5. 4. ergoterapia. 4. indicații. psihanaliza:definiție.3. apropiere .3.

elevul trebuie să-şi formeze capacită țile de observare reflectivă. In stagiul clinic. de comunicare si relaționare cu pacienții cu afecțiuni psihice. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in secții de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii pacienților cu boli psihice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 198 . să aibă experiențe concrete legate de îngrijirea acestora.pe parcursul anului şcolar.

 Lista competentelor specifice unității de competență corespunzatoare modulului: 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.Analizeaza principalele tipuri de anestezie diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Nr. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave.2.3. Identifica problemele de dependenta si stabileste . Unitate Competențe C. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE . 4. invatamant clinic. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave C. In modulul ANESTEZIE . Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Anestezie terapie intensiva si nursing specific C. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte Modulul 50: ANESTEZIE . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE . Aplica interventiile proprii si delegate 6.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC competență 50. 1.din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist.  Not ă introductiv ă Modulul ANESTEZIE . de crt.

Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice. starea de constienta.3.2. tahicardie. circulatie inadecvata. intoxicatii. 2.Conținuturi 1.1. bradicardie. eliminare 199 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Anestezia generala 1.Tipuri de anestezie: 1.4. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee. Manifestari de independenta 2. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. degeraturi. materiale necesare. 1. pozitie adecvata 1. Anestezia locala Definitie. stopul cardiorespirator. Culegere de date: interviu.1. fibrilatie. hipotensiune. Pregatirea psihica: informare. Pregatirea fizica: preanestezia. hipertensiu ne. Surse de dificultate 3. Rahianestezia 1. profunzime a comei. Manifestari de dependenta 2.3. socul. insuficienta respiratorie acuta. apnee.1. arsuri. cercetare documente medicale. observatie clinica. intinderea si profunzime a arsurii. asigurarea conortului psihic 2.2. etc. insuficienta renala acuta. Semne clinice: dispneee. Anestezia peridurala 1. 2.2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Analiza si sinteza datelor 2. oligoanurie. comele. tulburarile de ritm si de conducere. absenta pulsului. explicatii. supravegherea pacientului 2.

Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. oxigenoterapia. seringi si ace sterile.2.inadecvata prin deficit. afectare fizica si/sau psihica.2. aparatura pentru respiratie asistata. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. supravegherea starii de constienta. asigurarea confortului psihic. alimentare insuficienta cantitativ si calitativ. truse de perfuzie si transfuzie. prevenirea complicatiilor. mobilizare.1. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. alimentare. administrarea tratamentului general si local. mentinerea functiilor vitale. tavita renala. 1. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. igiea.4.2. hidratare. Restructurarea planului de ingrijire : 2. camp operator 3. manusi sterile. imobilitate.5. Interventii proprii: comunicare. 1. supravegherea functiilor vitale monitorizare.1. performanta.2. comunicare ineficace la nivel senzorio-motor. profilaxia infectiilor. supravegherea functiilor vegetative. vulnerabilitate in fata pericolelor. 2. aparatura pentru monitorizare.faringiene. profilaxie. etc.Instrumente: tensiometru. resuscitarea cardiorespiratorie. comunicare ineficace la nivel afectiv. comprese sterile. perfuzii. explicatii.Criterii obiective: specificate.6. igiena. Interventii: 3. transfuzii. Materiale: pat special. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. 1. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. aparatura pentru oxigenoterapie. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului .2. pansamente.1. realism. platou steril. implicare. 2. Pregatirea psihica: informare. 2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. truse de instrumente sterile. Aplica interventiile proprii delegate si C. educatie 3. C. pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii. anxietate. observabilitate 2. Resurse materiale 1.1. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. 3. substante antiseptice etc. traheotomie. aspirarea secretiilor oro . mobilizare etc.1. Obiective stabilite: 1.Prioritati de ingrijire.

ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 200 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. dotarea cu material didactic. Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. volumul si nivelul de cunostinte. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE .

proiectul. planul de ingrijire. scheme. . simulari. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Cadrele didactice. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. compararea. comprese etc. evaluarea altor competente nefiind relevanta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. studiul de caz. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.elevii au stiluri dierite de invatare. folii de retroproiector. exercitiul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. brancarda.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. discutiile si lucrul in grup. fise de lucru. In elaborarea strategiei didactice. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. CD-uri. observatia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. fisa de lucru. simularea. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. existente. descoperirea. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. fesi. momentul si persoana care face evaluarea. la procesul de invatare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). planuri de ingrijire. . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. dezbaterea. Indiferent de locul.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. demonstratia. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. problematizarea. casete video. manechin. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa.plan de ingrijire). conversatia. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. probe practice (demonstratie. Se evalueaza numai competentele din acest modul. munca independenta. test scris. . .elevi instruiti. pentru verificarea atingerii competentelor. studiu de caz .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 201 .

hipotensiune arterială. spută. alte poziții forțate). tuse. icterul) erupții cutanate. roşeață.2. pupile 1. Modificări tegumentare de culoare (paliditate. dispnee.2 Semne generale :puls. pupilare) redoarea cefei. Identifică chirurgicale modificările de comportam ent şi aspect general ale pacientului Conținuturi tematice 1. Conduita în urgențe medico C.CHIRURGICALE Nr. 5. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. halena. edemul. Starea perceptivității: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi Starea reactivității: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate. criza epileptică. În modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . urticarie. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. forțată (ortopneea. circulație venoasă colaterală superficială. redoarea cefei. Unitatea de Competenț crt. pliul cutanat.1. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor 3. Modificări de comportament: Starea de conştiență: torpoarea. tulburări circulatorii .CHIRURGICALE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. turgescență venoasă. pierderea conştienței (sincopa. invatamant clinic. osteotendinoase. hemoptizie cardio vasculare: tulburări de ritm cardiac.CHIRURGICALE se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. ascita. digestive: C. LCR. hemoragii cutanate. Modificări ale funcțiilor vitale: respiratorii: obstrucția căilor respiratorii. cianoza. temperatură.1. tensiune arterială Atitudini şi posturi: pasivă. amplitudine mişcări. colaps cardio vascular. Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului 2.3. Monitorizează evoluția pacientului Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO .1. obnubilarea.MODULUL 51: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO CHIRURGICALE Not ă introductiv ă Modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . hipertensiune arterială. 1. 2. Aplică măsurile de urgență. confuzia. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor . competență e 51. globii oculari. Evaluează elementele de gravitate 4. edemul căilor respiratorii. pentru calificarea: asistent medical generalist. coma). stupoarea. Produse patologice: sânge.

Ne uro log ice : tulburări de comportament. durerea. Stop cardio respirator: 202 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . cefalee. de conştiență. globus vezical 2. reflexe.2. melena Altele: febră. convulsii. hipotermie. deglutiția. frison.vărsături. hematemeza. mişcări involuntare Renale:anuria. sughiț. hipertermie. echilibru static şi dinamic. motilitate.

coma tireotoxică. dislipidemii. angină pectorală. urgențe metabolice hipoglicemie.metabolice. tumefacții la nivelul faringelui. ale membrelor. de insecte arsuri. chimice. hipotermia. hemoptizia gravă. stopul cardio respirator din sarcină C. edem al mucoasei căilor aeriene. Afecțiuni: insuficiența respiratorie acută. medicamente. corpi străini. pesticide. substanțe caustice. rezistența. boli cardiace primare şi secundare (primare: boala cardiacă ischemică. sindrom QT prelungit. radiații Electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. coma mixedematoasă. Aplică măsurile de urgență . traumatisme.4. tensiunea. edem pulmonar acut. spânzurarea. 2. coma hiperosmolară. disritmii severe. sindromul de strivire. şoc cardiogen. şoc hipovolemic. cardiomiopatii. monoxid de carbon. din intoxicații exogene. insuficiența respiratorie(acută sau cronică. embolie pulmonară. oculare. abdominale. preeclampsia şi eclampsia. intoxicații medicamentoase. tensiunea. laringospasm. cu alcool etilic. secreții bronşice. endocrine. sindromul de explozie. criza astmatică.3. permanentă sau intermitentă). submersia. muşcături de şarpe veninos. electrice. ciuperci. tulburări ale SNC. hipotermia. Evaluează elementele de gravitate C. disecție de aortă. droguri Comele: neurologice . epiglotite. diabet zaharat. şoc hemoragic. infarct miocardic. şoc anafilactic. trauma cardiacă non penetrantă). electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. vărsătură.obstruc ția căilor respiratorii superioare(sânge. şoc septic. toracice. valvulopatii. pneumotorax. bronhospasm.3. alimente Intoxicații: alcooli toxici. de coloană vertebrală. Arsuri grave: termice. secundare: hipertensiune arterială. cardiopatii congenitale. medicamente. Anafilaxia: înțepături de insecte. maxilofaciale şi orl. politraumatisme craniene. substanțe de contrast. criză hipertensivă. aspirația sucului gastric). intoxicații cu monoxid de carbon.

abdomenului Vârsta. abord venos periferic. hipotermia severă. laringoscop. central. administrare medicație. bicarbonat de sodiu. sulfat de magneziu. manevra Heimlich. amiodarona. timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor. sonde traheale. balon Ambu. Complicații: neurologice. ventilație. renale. balon de ventilație. metabolice. Leziuni la nivelul scalpului.3. convulsii. insuficiența respiratorie acută. medicamente (adrenalină. coma. cardiace. alte semne neurologice Semne biologice: glicemie. recoltări 203 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . gâtului. hematocrit. colapsul. atropină. hematocrit. intubație masaj cardiac extern). clorură de calciu. membrelor. mască laringiană. digestive. stopul cardiac. combitub. toracelui. eliberarea căilor respiratorii superioare. respiratorii circulatorii. electroliți. oxigen. şocul. Materiale de urgență: canule orofaringiene. terenul. starea de conştiență. vasopresină etc) 2. canule nazofaringiene. poziția de siguranță. xilină. septice 1. feței. îngrijire plăgi. Suport vital de bază (degajarea victimei. ventilație pe mască.

unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . hematocrit. retroproiector. Riviş Editura Mirton 1997 5. dotarea cu material didactic. oprirea unei hemoragii. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. manechin. stare de conştiență.5. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. submersie. come. scheme. oprire a resuscitării. Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. Aspecte etice: sopul resuscitării. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. instrumentar şi materiale sanitare diverse. electroliți. simularea. durerea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . volumul şi nivelul de cunoştin țe. A. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. exercițiul. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. decizii de neîncepere a resuscitării.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 2.comunicarea cu aparținătorii 5. presiune parțială oxigen 3. poziție pacient… 2. CD . observația. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Monitorizea ză evoluția pacientului 1. Parametri vitali: puls. drenaj pleural. casate video. hemostază chirurgicală provizorie. Note de curs Consiliul Național Român de Resuscitare 2006 . Parametrii biologici: glicemie. etc. electrocutare. simularea. Bibliografie: 1. munca independentă. arsuri grave. spânzurare. Explorări: ECG.Urgențe medico chirurgicale L. degerături. dezbaterea.uri.produse biologice. măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. C. intoxicații.Urgențe medicale I. TA.Ghid practic de medicină de urgențăprespitalicească Editura Libra 1995 4. conversația. Resursele materiale trebuie s ăcuprind ăo gam ăcât mai variat :ă planşe. . ventilație. temperatură respirație. protocoale resuscitare. Titircă Editura Medicală 2002 3. colorație tegumente. studiul de caz.CHIRURGICALE. 4.principiul autonomiei pacientului. sondă gastrică.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 204 .

Identific ă problemele de dependen ță si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții vârstnici. 52.3. pentru calificarea: asistent medical generalist.3. 52. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Unitatea de Competente competenta Gerontologie. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va utiliza împreun ăcu . Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul III. Modulul are alocate 120 de ore. 52. Recunoaşte nursing specific modificările determinate de îmbătrânire a umană Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. Analizează semnele si simptomel e specifice bolilor persoanelo r vârstnice . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.5. invatamant clinic. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: GERONTOLOGIE. geriatrie si C 1. In modulul GERONTOLOGIE. 52. 52.MODULUL 52: GERONTOLOGIE. crt. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 52. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice.1. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul GERONTOLOGIE.4. din care 84 de ore. standardul de preg tire ă profesională specific calificării.2. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilități din unitatea de competen ță tehnică specializată GERONTOLOGIE. 52.

1. atrofii musculare.1. b) modificări patologice: probleme de sănătate fizică.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic. psihologici.1. socio-culturali. investigații. deshidratare. 2. 1. periodizarea vârstei a III-a.2. incontinența anală. incontinența de urină. ankiloze. hipertensiune sau hipotensiune arterială. tahicardie).2. hipotensiunea ortostatică. rezistența la schimbare. tulburări de micțiune.2.1. schimbări in fizionomie.no țiuni generale: 1. a mobilității fizice. scădere in greutate. stările confuzionale. 2. Factorii care influențează îmbătrânirea umană: somaticiereditari.Continuturi 1. mentală si emoțională. pierderi de cunoştință.2. escare. 2. pierderi de memorie etc. pierderea autonomiei. accidentul vascular cerebral (definiție. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale (dispnee de efort si de decubit. modificări cutanate însoțite de prurit. 205 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Îmb ătrânirea uman ă .2.1. tratament). spirituali-religioşi. hipertensiunea arterială geriatrică. 2. simptomatologie.2. Particularități somatice si psihologice ale vârstnicului: a) modificări fiziologice produse de îmbătrânire (scăderea acuității senzoriale. anorexie. scăderea controlului emoțional si a capacitații de adaptare). constipație. Semne locale: durerea (caracteristici). tulburări de somn. demențele. Patologie geropsihiatrică si geroneurologică: tulburări psihice si neurologice in îmbătrânire. bilanțul nevoilor de nursing. tulburări de somn. arterita (definiție. Semne si simptome prezente in afec țiunile persoanelor vârstnice: 2. Principalele afec țiuni ale persoanelor vârstnice: 2.

investigații.11 Aspecte medico-sociale: . simptomatologie.9. 2.2. asistenta morții.2. Stările terminale: atitudinea față de moarte. simptomatologie. fracturile de femur.2. investigații.patologia pensionarii. Terapia ocupațională. principii de tratament). Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuție. Educația sanitară in geriatrie. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. 2. 2. principii de tratament). Patologia ischemică digestivă: refluxul gastro-esofagian.3.etiopatogenie. principii de tratament) 2. 3. 2. supravegherea. 2. 2. incontinența de urină. Elaborează planul de îngrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . incontinența anală (definiție. investigații.7. Administrarea medicamentelor in geriatrie.2.2.10. bolile prostatei la bătrâni (definiție. Aspecte de geropatologie urinară: infecțiile urinare. . comunicarea). organizarea îngrijirilor.2. abdomenul acut. principii de tratament) 2. ulcerul de decubit (definiție.instituționalizarea vârstnicului (primirea. simptomatologie. etiopatogenie. sindromul de imobilizare.6.îngrijirea vârstnicului in familie. simptomatologie. simptomatologie.4. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacien ii ț vârstnici C 4. îngrijirile paliative. principii de tratament). Diabetul zaharat tardiv.2.5.2.8. etiopatogenie. investigații. obezitatea (definiție. etiopatogenie.2. .1. investigații. 2. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse C 3.

O. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice). implicare. Probleme de dependență: scăderea acuității senzoriale. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . performanță. dezorientare auto-. etc.3. rețete. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. P . vulnerabilitate crescută față de pericolele din mediu. pierderea stimei de sine. educație. Intervenții proprii (autonome): comunicare. profilaxia complicațiilor si a căderilor. 2.Obiectivul nursing: specificitate.1. bilete de trimitere. si allopsihică alterarea integrității tegumentelor. 4. 4. mobilizare. obiective pe termen scurt. Manifestări de independență: mobilitate păstrata. lipsa de cunoştin e. autonomie in desfăşurarea activităților de autoîngrijire. mediu si lung).2. de materii fecale. diminuarea mobilității fizice.2. realism. confuzie. T0) in limite normale. 206 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . instituționalizare). surditate. interviul formal sau informal. de ordin social (izolare. stres.4.2. carnet de sănătate. ankiloze. pierderea controlului sfincterelor.3.A. examen fizic si psihic. igiena. semne vitale (R. somn odihnitor. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. T. amnezie. izolare socială.. 3. traumatisme etc.). Independență/Dependență 3. ț 4. cecitate. Manifestări de dependență: hipoacuzie. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. depresie.metode: observația. 3. risc crescut de accidentare. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii.2. pensionare. cercetarea documentelor medicale (F. 3. a alimentației. a orientării in timp si spațiu. bilete de ieşire din spital. orientare in timp si spațiu.2. clinică. scrisori medicale. crizele de adaptare). alimentare. de ordin psihologic (anxietate.1.2. incontinența de urină. a stării de cunoştință.

pampers. exerci ții practice.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei. Instrumente: seringi. spitale de cronici. evaluarea altor competențe nefiind relevantă..2. se recomandă studii de caz. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.1.2.2. mânuşi de cauciuc. întreb ări structurate. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență.1. canulă rectală. Sugestii metodologice 6. pungi pentru urină. trusă Aplică intervențiile pentru îngrijirea plăgilor. unguente de tip barieră. explicații. C 5. probe scrise de tip itemi. obținerea consimțământului.2. Resurse materiale: 5. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională.1. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. 5. imobilizarea. dotarea cu material didactic. rezultatele 6. studiu de caz. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. ca demers logic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. crearea câmpului operator. sonde vezicale. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gama cat mai variata: planşe.2. Preg ă tirea pacientului: 5. rezolvarea de sarcini. casete video. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. gestionarea cazului. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului.1. dezbateri. . stetoscop. 5. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. decizional. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. Materiale: trusă de perfuzie. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. administrarea tratamentului general si local. centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii persoanelor vârstnice. 6. igienă. 5. oscilometru.2 Nerealizate . Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). 6. poziție adecvată. Se evaluează numai competențele din acest modul. soluții antiseptice. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. prevenirea complicațiilor legate de imobilizarea prelungită. comprese. atele.3. Obiective stabilite: îngrijirilor 6. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție si stagii clinice in unit ăți de profil (cămine. instrumentar si materiale sanitare adecvate.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice si psihice ale vârstnicului.1.1.1. recâştigarea autonomiei. Realizate . intervenții de suport si protecție socială. Intervenții specifice: montarea sondei á demeure. asigurarea confortului psihic. Pregătirea psihică: informare. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. soluții proprii şi delegate perfuzabile.manifestări de dependență care se mențin. îngrijiri Evaluează paliative. 5.manifestări de dependență aplicate absente sau diminuate. ocupațională. feşi. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual.1. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. jocuri de rol. manechin. instituționalizarea vârstnicului.2.3. 5. terapia C 6. tensiometru.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 207 .

5. alterarea functiilor vitale si vegetative etc. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie Competen te C.1. Analizeaz a semnele si simptom ele specifice afectiunilo r oncologic e Continuturi 1. gravitate). tulburari de deglutitie. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. investigatii. 2. profilaxie. evolutie. inflamatia. . tratament. hipertensiunea intracraniana. hemoragia (clasificare. pentru calificarea: asistent medical generalist. anatomie patologica. 53.2 Semne generale: scaderea ponderala. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. investigatii. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 2. expectoratia. caracter. icter mecanic. 2. complicatii. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III. anorexie.2 Cancerul esofagului: etiologie. Modulul are alocate 120 din care 84 ore. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. greturi. invatamant clinic. etiopatogenie. atelectazie.1 Semne clinice : durerea(localizare. pareze etc. anatomie patologica. aspectul tegumentelor si mucoaselor. paloare. dispneea( tipuri. nevralgii. Aplica interventiile proprii si delegate . tulburari sfincteriene. forme clinice. 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. tulburari de vedere. 4. tulburari urinare. simptomatologie. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . edeme. Principalele afectiuni oncologice: 2. intensitate). tusea. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1.Modulul 53. caracteristici). varsaturi. simptomatologie. anxietate. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie. 3. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). febra. evolutie tratament. crt. inapetenta.

tratament.3 Cancerul gastric: etiopatogenie. 2.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie. complicatii. anatomie patologica. tratament. evolutie.7 Boala Hodgkin: definitie . simptomatologie. 2.9 Mielomul multiplu: definitie.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie. tratament. trat am ent . forme clinice. simptomatologie. anatomie patologica. 208 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . simptomatologie. simptomatologie. 2. anatomie patologica. anatomie patologica. tratament. 5 C a n c erul hepatic: etiopatogenie. 2. 2. evolutie. tratament. investigatii . 2 . investigatii. investigatii. evolutie tratament. simptomatologie. etiopatogenie. investigatii. evolutie.2. simptomatologie.

bilete de iesire din spital. cu intrebari problemele inchise/ deschise). anatomie patologica. observatie. tratament. palpitatii. simptomatologie. scrisori medicale.11 Cancerul organelor genitale(testicole. ce.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). temp) pastrate. trimiteri. lipsa cunoasterii. comunicare ineficienta. uter) : etipatogenie. saracie). 1. investigatii. tratament.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie. imobilitate. escare.2. lipsa durerii. ele palpare. simptomatologie. de ordin social(izolare . circulatie inadecvata.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale. 2 1.cand?) obiective pe termen scurt. comunicare ingrijire ineficienta. edeme ale membrelor. observabilitate( cine?. alterarea starii de nutritie. 3 vegetative. evolutie. investigatii. investigatii. planul de 2. vulnerabilitate fata de pericole. simptomatologie. modificari ale functiilor vitale si C. deficit de autoingrijire. 2. cercetare documente de dependent medicale ( foaie de observatie clinica. carnet a si de sanatate. . incordarea miscarilor. evolutie tra tament. investigatii. percutie). tulburari de deglutitie. lung. diagnostic ascultatie. cianoza. 2. 2. implicare.indirect. investigatii. 2. Obiectivul nursing: specificitate. 2. etc.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie. tegumente intacte. tratament. tratament. 2. evolutie. sentiment de inferioritate si modificare Elaboreaz a imaginii a de sine. retete. de ordin (nursing) psihologic(anxietate . dispnee. culoarea tegumentelor normala.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse Identifica metode: interviu (direct . semne vitale (respiratie.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie. risc de accidente. simptomatologie. postura inadecvata. realism. de 2. evolutie. investigatii.TA. mobilitate pastrata. mediu. tulburari de echilibru. alterarea starii de confort. tratament. simptomatologie. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. performanta. somn si odihna corespunzatoare. stres). puls. ce se poate face?.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. Independenta/ Dependenta ingrijire 2. evolutie.1 Manifestari de independenta: pacient constient. C. in ce masura?. 2. simptomatologie. comunicare eficienta.) discutii cu echipa de stabileste ingrijire si apartinatorii. cum?. examen fizic (inspectie. risc de infectii. forme clinice. risc de complicatii. prostate.

a starii de constienta. alimentatie artificiala. prevenirea complicatiilor.2. profilaxia infectiilor. 2. igiena. asigurarea conditiilor de mediu. pregatire preoperatorie. asigurarea pozitiilor. prevenirea complicatiilor. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. educatie. hidratare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 209 . acceptarea imaginii de sine modificata.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. aspirarea secretiilor. 2. administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie. etc.1 Interventii proprii( autonome): comunicare. tratamente paleative si alternative. ingrijire stome. chimioterapie. corticoterapie). recoltari de sange si urina. mobilizare. consiliere pacient.

igiena etc. metode improvizate). canula traheala. ingrijirilor 3. RMN. in ziua operatiei).3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: . trusa de ventilatie. Materiale: comprese. irigoscopia. tampoane. trusa de pansat. explicatii.8. pungi colectoare. radiografia. manusi chirurgicale. Pregatirea pacientului: 2. solutii de perfuzat.9. montarea unei perfuzii. 9.2 Asigurarea confortulu: igiena. transfuzoare. sursa de oxigen.8 Pregatirea preoperatorie: 3.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general. ecografii. pat . pierdiri de lichide(sange. 3. tensiometru.1 Supravegherea pacientului: aspectul general.4 . rolul asistentei. anestezice. supavegherea pacientului. oxigenoterapie.8.O. 4 Aplica interventi ile proprii si delegate 1. Ingrijiri postoperatorii aplicate 3. 3. asigurarea confortului psihic. 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. intubatie orotraheala. masurarea pulsului : pregatirea pacientului . a complicatiilor. electrocauter etc. Recoltarea analizelor biochimice . ace punctie . varsaturi.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua e precedenta. 5 Evalueaza examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. supravegherea functiilor vitale si vegetative. 3. 3. sonde Blekmore. bacteriologice : pregatire pacientului. solutii antiseptice. trocare. sursa de aspiratie. mamografia. 3. tehnica de executie.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu. etc. mese. combaterea durerii. stetoscop. sonde gastrice. monitor. pregatite dispozitivelor necesare. tehnica de executie. 9. transpiratii. valve vaginale.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda. ace punctie. scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare.1 Pregatirea psihica : : informare. pregatirea materialelor necesare. 2.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. manusi chirurgicale. trusa chirurgicala. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat. 3.C. respiratie artificiala. C. pozitie adecvata. imobilizare. seringi.5 Masurarea TA. trusa de perfuzie. combaterea anxietatii. carucior. perfuzoare. 2. seringa Guyon. 3. ) hidratarea pacientului. Interventii specifice: 3. 3. 3. sange etc.6 Examenul radiologic: radioscopia. etc. traheostomie. parametrii fiziologici. hematologice. tromboembolice( administrarea de anticoagulant). sonde urinare. notarea in F. medicamente. prevenirea complicatiilor pulmolare. 9. rezultatel 3. tomografii.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului. tehnica de executie. urina.

complicatii pulmonare. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. Obiective stabilite: 1. escare.retentie urinara. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. constipatie. 210 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. satisfactia pacientului.1 Realizate .2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. tromboflebite. 1. Obiective stabilite: 1. 1.

numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme. . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. fise de lucru. probe practice(demonstratie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). tema in clasa. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. descoperirea. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Se recomada urmatoarele metode: observatia. . simulari. proiectul. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului.3. planul de ingrijire. evaluarea altor competente nefiind relevanta. dotarea cu material didactic. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. momentul si persoana care face evaluare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. In elaborarea strategiei didactice. pentru verificarea atingerii competentelor. problematizarea. planuri de ingrijire. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. la procesul de invatare. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.elevii au stiluri diferite de invatare. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. test scris. studiu de caz . fise de lucru.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. fisa de lucru. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. proiectul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. compararea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. investigatia. unitati sanitare cu o buna dotare materiala . . Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Indiferent de locul. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. demonstratia. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele.plan de ingrijire). Se evalueaza numai competentele din acest modul. coevaluarea in grupul de lucru. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor.

Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. studiu de caz. simularea. munca independenta.Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. observatia. dezbaterea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. conversatia. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 211 . discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. exercitiul. etc. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale.

uri.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. folii de retroproiector. manechin. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 212 . instrumentar si materiale sanitare diverse. scheme. CD. casete vdeo.

Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ÎNGRIJIRI PALIATIVE 213 . Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. În modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ÎNGRIJIRI PALIATIVE.MODULUL 54: ÎNGRIJIRI PALIATIVE  Not ăintroductiv ă Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din ă ă anul III. 4. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 5. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 2. invatamant clinic. 3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Sinteza informațiilor: manifestări de independență. constipație/diaree). etiopatogenie. renale. Modalități culegere date (date obiective şi date subiective): interviu (direct/indirect. Conținuturi Semne şi simptome prezente în stările avansate şi terminale de boală: Durere (localizări. Unitate Competenț e C. Principalele afecțiuni care determină stări avansate şi terminale de boală: Cancerul (definiție. îmbătrânirea şi dependența. prurit). cardiace. intoleranță la activitate. intensitate. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. auscultație. tulburări digestive (sete. de crt. SIDA (definiție. investigații. la mirosuri etc. manifestări de dependență .2. discuții cu echipa de îngrijire. astenie.Nr. căderile. inapetență. . scrisori medicale. investigații. Îngrijiri paliative C. alterare a integrității tegumentelor/mucoaselor. digestive decompensate (definiție. tipare de a muri trăind. la zgomot/linişte. principii de tratament). caracter). trimiteri. profilaxie). simptomatologie. carnet de sănătate. principii de tratament. tulburări psihice. principii de tratament. AVC (definiție. etiopatogenie. surse de dificultate Probleme de dependență. simptomatologie. la pierderi grave. tulburări de somn. cu întrebări deschise/închise). etiopatogenie. alterare a eliminării. vărsături. investigații. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. observație clinică. sindromul de imobilizare. tulburări respiratorii. etapele adaptării (la boală cronică. examen fizic (inspectie. drepturile persoanelor muribunde. escare. Bătrânețea: definiție. hiper/hipotermie. competență 54. principii de tratament). investigații. la lumină/întuneric. la moarte). alterare a mobilității. Moartea: definiție. diagnostice de îngrijire (nursing): alterare a nutriției. leziuni cutanate. profilaxie). Comele (definiție. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. principii de tratament profilaxie). simptomatologie. etiopatogenie. investigații. palpare). familia şi aparținătorii. rețete etc). "gura nefuncțională". simptomatologie. cercetare documente medicale (foaie de observație clinică. etiopatogenie. îmbătrânirea calitativă. investigații. principii de tratament. alterare a percepțiilor senzoriale. arsuri. Incontinența.1. profilaxie). (dermite. hipersensibilitate la frig şi cald. simptomatologie. grețuri. modificări ale mucoasei bucale. bilete de ieşire din spital. Afecțiuni cronice respiratorii. reacțiile muribunzilor în fața morții. tulburări urinare. inflamație. boli asociate îmbătrânirii (etiopatogenie. simptomatologie.

teama de moarte. anxietat etc.tulburări de somn. alterar e a imaginii de sine. afectare spirituală. alterare a procesului de comuni care. teama de abandon. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 214 .

acompaniament relațional. trusă de mică chirurgie. mobilizare pasivă. îngrijirea escarelor. susținerea familiei pe timpul doliului. observabilitate. medicamente specifice combaterii durerii şi a simptomelor etc. Intervenții proprii şi delegate: proprii: comunicare. asigurarea confortului psihic. cauze. Priorități de îngrijire: managementul durerii. proiectul. aparate şi instrumente de fizioterapie. îngrijirea cavității bucale. compararea.C. controlul simptomelor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activit ăți de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. realism. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observația. soluții perfuzabile. performanță. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general şi local.  Condiții de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs în mod independent. braunule. problematizarea. fizioterapie. trusă de perfuzie. formarea şi atitudinea personalului de îngrijire. ace. descoperirea. fişa de lucru. C. În elaborarea strategiei didactice. probe . demonstrația.3. alimentare. Materiale şi instrumente adecvate intervențiilor: aparat de electroterapie. planul de îngrijire. implicare. Conceptul de îngrijiri paliative: definiție. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). abandonarea muribundului. acceptarea morții. la procesul de învățare. electroterapie.4.5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. igienă etc Obiective stabilite: realizate: se menține calitatea vieții. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. simulări. moarte în demnitate şi pace. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. igienă. Obiective de îngrijire: criterii: specificitate. acompaniamentul relațional. • elevii au stiluri diferite de învățare. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. monitorizarea semnelor vitale. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa şi starea în care se află pacientul. C. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente şi tiparului de a muri trăind al pacientului. filozofie. fişe de lucru. pampers. asigurarea calității vieții până la sfârşit. hidratare. nerealizate: alterarea calității vieții. seringi. principiile îngrijirii. explicații. Susținere psihică şi fizică: susținere psihică: informare. susținere fizică: poziție adecvată. planuri de îngrijire. sonde.

evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. fişe de lucru). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 215 . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Indiferent de locul.scrise (test scris.plan de îngrijire). Se evaluează numai competențele din acest modul. probe practice (demonstrație. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. momentul şi persoana care face evaluarea. studiu de caz .

"Oncologie generala" . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. 2003 5. Bucureşti. conversația. Bălăceanu-Stolnici . simularea. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale."Manual de medicină internă pentru cadre medii" . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. Cadrele didactice. tema în casă. desene. Ghilezan N.Ed.. studiul de caz. folii de retroproiector. feşi. CDuri. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. volumul şi nivelul de cunoştințe. comprese etc). Moses . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.Editura Medicala. dezbaterea. casete video. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. coevaluarea în grupul de lucru. Şerban Stoianovici . Borundel . numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. exercițiul. pentru verificarea atingerii competențelor. 1999 4. munca independentă. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. proiectul. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Lucreția Titircă . ALL. Medicală. instrumentar şi materiale sanitare diverse (seringi si ace. Bucuresti. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe."Tehnica îngrijirii bolnavului" . Bucureşti. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. atele. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea.Ed."Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenții medicali" Ed. Viața Medicală Românească."Geriatrie practică" 6. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ÎNGRIJIRI PALIATIVE. C. care asigur ă preg tirea la acest modul. Bibliografie recomandat :ă 1. C. . Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . scheme. 1995 . investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție dotarea cu material didactic. Constantin Bogdan. Resursele materiale trebuie să conțină o gamă cât mai variată: planşe. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 1992 3."Nursing geriatric" 2. etc. brancarda. observația de: dificultatea temei. manechin.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 216 .

scopuri. Unitate de crt.2. 1. Sprijinirea serviciilor comunitare.2. 1.4. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. 3. Rezumă particularitățile nursingului (îngrijirilor de sănătate).M.6.A): actiuni de baza. 2.3.S. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1.1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza. să se încadreze în echipa de îngrijire şi multifactorial ă s ă . bolnavilor cu afec țiuni cronice şi în faz ă terminală. invatamant clinic. C.1. acorde îngrijiri adaptate. Susținerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii. ținând seama de particularitățile acestora.1. Rezumă particularit țile ă competență nursingului 55. Promovarea unui stil de viata sanatos. beneficiari. 1.2. Asigur ă îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile.2.5. Elementele practicii sanatatii comunitare. 1. îngrijirea indivizilor. Activitatea în comunitate este complex . 1. se asigură dobândirea competențelor descrise în acesta.Modulul 55: NURSING COMUNITAR Nota introductiv ă Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a ă ă anului III pentru calificarea asistent medical generalist. grupurilor în comunitate. Parcurgerea modului va permite cursantului să facă legături interdisciplinare. Promovarea recuperarii. Nursing (îngrijirilor de comunitar sănătate) în comunitate . Prin parcurgerea programei care se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.2.3. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 1.2. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A. 1. beneficiari. 4. s ă stabileasc ă rela ții interpersonale. Identifică problemele de sănătate a familiei. 5. Competențe Conținuturi 1. Definitia dupa O. obiectivul principal fiind promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor. familiilor.2. În acest modul se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. ă solicit calit ă ți deosebite din ă partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate în perioada preg ă tirii pentru a-i permite în viitor s ă îndeplinească si roluri de educare şi instruire. scopuri.2. Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: NURSINGUL ÎN COMUNITATE Nr.N. 1.

scopuri si obiective unitate de pentru sanatate, implicarea clare, integrarea baza, familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea cetățenilor in servicii promovarea periodica si pentru intreaga sanatatii si 217 comunitate, familia ca educatia Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale - definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

C.2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate în comunitate)

1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a

populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica,

psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.

familiei.

C.3. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate.

C.4. Identifică problemele de sănătate a

1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt - respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.

2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirearesponsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunit 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire,reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 - 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul - nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului.

4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
220

C. 5. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienților cu afecțiuni cronice şi în stadiu terminal.

psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

Sugestii metodologice În elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ține seama de particularitățile formării adulților: motivarea, implicarea, legătura cu realitatea şi punctele de interes ale cursanților, participarea. În cadrul modulului elevii trebuie dirija ți să foloseasc ă analiza şi sinteza pentru a realiza o coerență între cunoştințele însuşite anterior în alte module, in mod deosebit cele referitoare la îngrijiri. Orele de teorie se vor desfăşura în săli de clasă sau de instruire practică dotate corespunzător cu materiale şi mijloace audio-vizuale care să permită aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijată, brainstorming, studiu de caz, discuții în grup, unde elevii să poată îndeplini pe rând rolul de moderator şi animator. Elevii vor fi ajutați să-şi dezvolte abilitățile de comunicare, de stabilire a

În funcție de particularitățile individuale sau de grup. discuții în grup). teste scrise. urmărind în final realizarea criteriilor de performanță şi atingerea competențelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist în comunitate. portofolii. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări. fişe de lucru. profesorii vor decide asupra numărului de ore repartizat fiecărei teme. de cunoştințele însuşite anterior şi de gradul de dificultate. Pentru atingerea competențelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. data şi semnătura. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 221 . de colaborare cu specialiştii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt ă în comunitate.relațiilor interpersonale. carnete de apreciere care să cuprindă sarcina.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 222 .Evaluarea preg ă tirii practice se realizeaz ăprin activit ă ți concrete în comunitate: vizita la domiciliu. efectuarea unor activități educative. întocmirea planului de îngrijiri şi executarea unor îngrijiri. ancheta în familie. numărul evaluărilor. metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice în funcție de etapele parcurse în pregătire. Datele evaluării. culegerea datelor semnificative.

Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. . Elaboreaza planul de ingrijire. 1. Rezuma serviciile de domiciliu ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. competenta 56. din care 36 de ore. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. Unitatea de Competente crt. 2. Ingrijiri la C1. invatamant clinic. HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU.2. la domiciliul persoanelor asistate. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. 4. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist.MODULUL: 56: ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU Not ă introductiv ă: Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. Continuturi tematice 1. Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: • Componenta echipei operationale • Modele de fise de post. pentru calificarea asistent medical generalist.1. 3.cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. • Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. • Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune. • Legea Nr. • Contractul . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 60 de ore.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 223 .

Elaboreaza planul de ingrijire.C2.4.2.3. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate.2.1. distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) • Reguli de siguranta la domiciliu 3. obtinerea consimtamantului informat. 3. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. 2. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal. Evaluarea initiala • Evaluarea nevoilor .2. Protocoale de ingrijire • Obiective de nursing • Echipamente si materiale adecvate • Etape de interventie • Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3.1. C3. obtinerea consimtamantului • Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2. Norme generale • prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala. Bilantul ingrijirilor aplicate • analiza periodica a nevoilor • examene de bilant • gradul de realizare a obiectivelor • satisfactia pacientului/familiei 4. Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei . C4.1. Drepturile beneficiarului • Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor • Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4. Planul de ingrijiri • Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate • Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului • Stabilirea prioritatilor de ingrijire • Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale.fise standard • Informarea clientului/sustinatorului legal.

teme in functie de complexitatea ei. studiu de caz. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 224 . exercitii practice. dezbateri. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup. jocuri de rol. rezolvand sarcinile de lucru repartizate. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual. de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN. • Serviciile de ingrijiri la domiciliu .Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu. probe scrise de tip itemi. servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica.Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Valentin VLADU . 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare. gestionarea cazului. rezolvarea de sarcini de lucru.Editura LEAL. 2001 .Ghid practic pentru asistentii medicali. Cluj-Napoca. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Bibliografie 1. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. evaluarea altor competente nefiind relevanta. protocoale de ingrijire. • Ingrijirea la domiciliu .ghid de practica . (Dr. intrebari structurate. Editura ECHINOX. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 225 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful