P. 1
Ccc

Ccc

|Views: 108|Likes:
Published by Buhaianu Razvan

More info:

Published by: Buhaianu Razvan on Mar 11, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/09/2015

pdf

text

original

MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCET RII ŞI TINERETULUI Ă

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT ŞCOALA POSTLICEAL Ă CALIFICAREA PROFESIONAL Ă : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S Ă Ă N TATE ŞI ASISTENł Ă PEDAGOGIC Ă

- 2007 -

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1

AUTORI:
1. Agapie Speranța, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iaşi 2. Alexandru Mihaela, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 3. Dr. Bran Liliana, director, Şcoala Postliceală Sanitară Arad 4. Cristescu Eugenia, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 5. Iancu Elena, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 6. Dr. Marcean Crin, director, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 7. Merlă Doina, Direcția de Sănătate Publică Sibiu 8. Staicu Olga, director, Şcoala Sanitară „C Davila” Feteşti 9. Stanciu Maria, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța 10. Stănescu Elena, director, Şcoala Sanitară „C. Davila” Piteşti 11. Udma Florica, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța

COORDONARE:
• Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP • Paula Posea, expert curriculum -MECT-CNDIPT

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

2

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

PLAN DE ÎNV Ă Ă ł MÂNT ŞCOALA POSTLICEAL Ă Domeniul: S ă ă n tate şi asisten ță pedagogică Calificarea profesional :ă Asistent medical generalist

Anul I: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului şi tehnologia comunica
țiilor

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 2: Comunicare profesional ă Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 3: Anatomia şi fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 6: Embriologie şi genetic ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 7: Psihologie general ă Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 8: Sociologie, politici sociale şi de s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 9: Biofizic ă şi imagistic ă medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 10: Mediu şi s ăn ătate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 11: Educa ție pentru s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore 12: Farmacologie general ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 13: Bazele ştiin ței nursing-ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore 14: Fiin ța umană şi nursing-ul Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

3

Modulul 15: Semiologie medical ă Total ore: din care: invatamant Modulul 16: Tehnici de nursing şi investiga ții Total ore: din care: invatamant Modulul 17: Protec ția şi securitatea în munc ă Total ore: din care: invatamant Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant

clinic clinic clinic clinic

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total:

1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
15

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

4

Anul II: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 19: Comunicarea în limba modern ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 20: Management şi legisla ție sanitară Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore Modulul 21: Epidemiologie şi s ă ă n tate public ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 22: Principii de baz ă ale cercet ă rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 23: Pneumologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 24: Cardiologie şi nursing în cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 25: Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 26: Nefrologie, urologie şi nursing în afec țiunile renale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 27: Chirurgie general ă şi nursing în chirurgia general ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 28: Chirurgie toracic ă cardiovascular ă şi nursing specific , Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 29: O.R.L. şi nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 30: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 31: Hematologie şi nursing în hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 32: Ortopedie, traumatologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 33: Reumatologie şi nursing în reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 34: Dermato-venerologie şi nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto-contagioase şi nursing specific
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
5

Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie şi nursing în endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutri ție şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutri ție şi dietetică Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

6

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Anul III: 42 s ă ă pt mâni Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 41: Deontologie şi etic ă profesional ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 42: Psihologie medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 44: Cercetare în nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 45: Ginecologie şi nursing în ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 46: Obstetric ă şi nursing în obstetric ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 47: Puericultur ă pediatrie şi nursing specific . geriatrie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 53: Oncologie şi nursing în oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 54: Îngrijiri paliative Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 55: Nursing comunitar Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 7 Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 52: Gerontologie. Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 48: Neurologie şi nursing în neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 49: Psihiatrie şi nursing în psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 50: Anestezie – terapie intensiv ăşi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 51: Conduit ă în urgen țe medico .

o zi / saptamana (cu durata de 8 ore).Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore Numar total: 1. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 8 . este prevazuta invatamantui clinic in comunitate. in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore Anul III: 42 saptamani. In semestrul II.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Asistenții cu diplomă din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie să colaboreze la supravegherea şi formarea elevilor aflați sub responsabilitatea instructoarelor şcolii. Numărul de ore pentru învățământul teoretic şi tehnic nu trebuie să fie mai mic de o treime din timpul consacrat formării în totalitate. Învățământul clinic (stagii) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel. 3.reprezintă instruirea efectuată în spitale. 2. asistentul medical generalist trebuie să aprecieze în orice moment care sunt îngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie şi să îi atribuie personalul corespunzător. 5. îngrijiri la domiciliu. sănătate mintală şi psihiatrie (pe cât posibil într-un serviciu specializat). de reanimare şi de transfuzie sanguină. Înv ățământului clinic (stagii) . precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență. asistentul medical generalist exercit ă urmă toarele func ii esențiale: ț a) dă îngrijiri competente persoanelor a căror stare le cere. trebuie s ăexiste condi ții satisf ă ă c toare în materie de sedii şi de material utilizate pentru îngrijirea bolnavilor. II. institu ții de sănătate. educația sanitară. În determinarea locurilor de stagiu trebuie să se țină seama de următorii factori: a. Învățământului teoretic şi tehnic cuprinde: 1. Acesta include: 1. Orientare şi etică profesională 2. afective şi spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc.Conform reglement ă rilor europene şi na ționale. b. la şcoală. chirurgie generală şi specialități chirurgicale.600. îngrijirea copilului şi pediatrie. 4. c) formează şi dirijează personalul auxiliar necesar pentru a răspunde nevoilor serviciului de asistență din orice instituție de sănătate. În toate serviciile în care elevii asistenți sunt repartizați în cursul formării lor practice trebuie să existe în orice moment cel puțin un asistent cu diplomă care poate asigura supravegherea şi suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s ăi se încredin țeze sarcini fără valoare educativă pentru el. la locul de muncă etc. c. Numărul de ore de înv ă țământ de bază pentru asisten ți medicali generalişti trebuie fixat la minimum 4. familial. inclusiv servicii de îngrijire medicală la domiciliu. Cu această responsabilitate. incluzând prevenirea bolii.. Învățământul clinic de îngrijiri la nivel de asistent trebuie să aibă în ansamblul său o valoare educativă. Este o instruire coordonată. Principii generale de sănătate şi îngrijiri de sănătate . îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie. I. medicină generală şi specialități medicale. de aceea: trebuie să existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfăcătoare a îngrijirilor de sănătate la nivel de asistent. 7. Proporția consacrată învățământului clinic (stagii) trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din timpul consacrat învățământului total. ținând cont de nevoile fizice. igiena şi îngrijirile mamei şi nou-născutului. 6. b) observă situațiile sau condițiile fizice sau afective care exercită un efect important asupra sănătății şi comunică aceste observații celorlalți membri ai echipei sanitare.

Îngrijiri de sănătate B. Ştiin țe fundamentale 3. Igienă şi îngrijirile de sănătate a mamei şi nounăscutului 3. Anatomie şi fiziologie 9 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Principii de 3.4.1.2. Puericultură şi pediatrie 3. Medicină generală şi specialități medicale îngrijiri de 3.5. Chirurgie generală şi specialități chirurgicale sănătate pentru: 3. Îngrijiri de sănătate pentru persoanele în vârstă şi geriatrie 1.6. Sănătate mintală şi psihiatrie 3.A.3.

virusologie şi parazitologie 4. Aspecte juridice ale profesiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 10 .2.6. Educație sanitară 7. Psihologie 8.3.1. Ştiințe sociale8. Dietetică 6. Principii de învățare (pedagogie) 8. Biofizică şi biochimie 5.1. Igienă 6. Legislație socială şi sanitară 8.5. Patologie generală 3. Profilaxie 6. Sociologie 8.4. Bacteriologie.2. Farmacologie 8. Principii de administrație 8.2.

elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. dar şi de realizarea sarcinilor încredințate grupului din care face parte. să compare reprezent ă grafice în aplica țiile Word şi Excel. având atribuții de coordonare şi control. Unitate Competențe de crt. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. se va parcurge cu aceleaşi con ținuturi la toate calific ă de nivel 3 avansat din rile domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competențe suficiente şi cunoştințe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării. competență C.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. Compară . Administreaza o baza de date 4. Utilizarea calculatorulu operare Windows i si tehnologia comunicațiilo r C. Structureaza si prezinta informatii din surse variate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor reprezentări grafice în aplicațiile Word şi Excel Nr. Asistent medical generalist. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competențelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.2. ri să administreze o bază de date. Acest modul. din care 30 de ore laborator tehnologic. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR.1. să structureze şi să prezinte informații din surse variate. Comunica pe Internet 5. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obținerea calificării de nivel 3 avansat. Utilizează sistemul de 1. specifica domeniului. să comunice prin Internet.Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR  Not ăintroductiv ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. şcoală postliceală. După parcurgerea acestui modul. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuția propriei activități.

configurarea imprimantei. fişiere. chenare. configurarea tastaturii. grosimea liniei. grupul de obiecte. redenumire. stil. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. operații asupra directoarelor şi fişierelor. Operații de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. Noțiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. grupare linii şi coloane. butonul. Organizarea informațiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. copiere/lipire. navigarea în şi între ferestre. repornirea calculatorului. obiecte de lucru pe desktop. 3.Conținuturi 1. 4. antet. tip caracter. 2. fereastra - obiectul fereastră. consultarea documentației auxiliare. caseta de text. shortcut-uri. suporturi mobile. selectare culori. Elemente avansate de operare: modificarea configurației pentru desktop. font. mărime font. 11 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . exploatare foi de calcul. Interfața sistemului Windows: obiecte grafice de interfață pictograma. lista de selecție. 1. 2. aliniere.

Comunică pe Internet C. Structurează şi prezintă informații din surse variate subsol. limbaj. 2. date calendaristice. Operații pentru transmitere informatii: crearea unui cont. sortare. dialog. date calendaristice. . de uz general. Îmbinare informații într-un mod coerent: conținut unitar.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. tip. forum.3. de la simplu la complex. Prelucrarea informațiilor dintr-un tabel: sortare. Tipuri de date: numerice. bazele de date şi informa țiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. subtotaluri. şabloane prezentări. 3. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. 2. 3. documente text. Tehnici de căutare adecvate surselor de informații: motoare căutare Internet. Surse de informatii: baze de date. respectiv reprezent ările grafice în aplica țiile Word şi Excel. grupuri de cuvinte. şir de caractere. 5. expediere mesaje. filtrare. Structura bazei de date: tabele (nume componente. dezbatere on-line. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate.5. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. iar ordinea de parcurgere a con ținuturilor este cea din tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. grafice. conversii. dicționare.4. sursa datelor. 5. memo şi funcții pentru date de tip numeric. scădere.C. Conținuturile se vor exemplifica în func ție de domeniul profesional. 3. diagrame. funcții simple (adunare. grafice. materiale scanate. localizare. cataloage. logice. închidere bază de date şi tabele. normative. suprafață diagramă. 3. fişiere multimedia. Internet. cuvinte-cheie. tipărire. 1. medie aritmetică). şir de caractere. dimensiune). 1. Administrează o bază de date C. liste de discuție a informațiilor. 2. 4. Trasare diagrame: tip. referințe absolute şi relative. alfanumerice. 1. poziționare pe o înregistrare. formatare. indexare. Metode de schimb al informațiilor: email. Operații asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. Inserare obiecte: imagini. actualizare. Prezentare material realizat: operații complexe de calcul tabelar. Exploatarea unei baze de date: deschidere. 4. ecuații. accesare cont.

proiectul. oferă maximul de deschidere.Profesorii pot folosi informații despre stilul de învățare al elevilor. Alegerea acestor activit ăți ofer ă urm ătoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care înva ță. ă observa ția sistematic ă a comportamentului elevilor. urmând să le pună mai bine în valoare. urmând să le pună mai bine în valoare. Alegerea acestor activități conduc la o orientare asupra celui care învață. respectiv asupra disponibilităților sale. exerci țiul. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor aplica activități de învățare cu caracter interactiv. metoda practic . Activitățile la lecții pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învățare sunt atinse. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 12 . permite diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. Se recomandă metode cum sunt: demonstra ția. autoevaluarea. permit diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. permite individualizarea învățării.

Instruirea se va realiza în laboratorul de informatic cu o bun dotare ă ă material ă şi cu softul corespunz ător. dezbaterea şi discuții în grup. O competență se evaluează o singură dată. .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performan ță. Instruirea prin activitatea la computer are importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcții. În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. prin fişe individualizate. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Evaluarea continuă şi sumativă este condiționată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. Metodele de predare vor fi variate. condițiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de înv ățământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. demonstra ția. de nivelul de cunoştin țe anterioare ale grupului instruit. pentru verificarea atingerii competen țelor. exerci țiul. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. în funcție de dificultatea acesteia. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. predominând studiul de caz.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 13 .

Realizează un raport formal  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA raport formal. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. 3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. C. Acest modul va dezvolta abilități cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. C. Unitate de Competențe crt. 2. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. Nr.Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. Comunicare C. Elaborează profesională strategii pentru o comunicare eficientă. Aplică tehnici de comunicare orală 3. Realizează un . competență 2. Aplică tehnici de comunicare orală. 1.

Susținere: în situații formale sau informale în funcție de numărul de vorbitori. 1. adaptarea comunicării la nivelul de înțelegere al auditorului. procese verbale. statistici. 3. folosirea unui suport specific. Metode de comunicare adecvate: scrise. informatizate. 2. stimularea creativității. relevanță. Conținutul şi structura raportului în funcție de: 14 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 1. Informații selectate în funcție de complexitatea temei. rapoarte.Conținuturi 1. concise. viteza vorbirii. întreținerea unor discuții. prin comunicare non verbală. seminarii. asigurarea posibilității de exprimare. vorbitor. documentații întocmite corect. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informațiilor.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. încadrarea în timp. verbale. mass-media. subiectul în cauză. prin structură. Strategii de ascultare în funcție de situație. 3. audio. documentație specifică. buletine informative. ocazie. metode de ascultare. persuasive. prin alegerea tonului şi a vocabularului. adaptate contextului şi interlocutorului. prezentarea unor informații. 2. prin modulația vocii. prin articulare. Metode de verificare a eficienței comunicării: obținerea feedback-ului. manuale. 4. relevante. Argumentare prin idei clare. oferirea feedback-ului. Surse de informații: informații interne şi externe. publicații de specialitate. internet. 4. publicul țintă. încurajarea discuției. discuții. 2.

 Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. O competență se evaluează o singură dată. de moduri de administrare. de reactii adverse sau de contraindicatii). iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. profesorii va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: .elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor. fise autoevaluare. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare. proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). standardul de prezentare. Cadrele didactice. . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. momentul si persoana care face evaluarea.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior la procesul de învățare. relevante si concise adaptate unui context dat). care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. bine structurat. Dezvoltarea competen țelor individuale vizate prin Standardul de preg ă tire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional. succesiunea logică. În elaborarea strategiei didactice. de indicatii terapeutice. Indiferent de locul. fise de lucru.elevii au stiluri diferite de învățare. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă. tehnicile de comunicare oral şi realizarea unui raport formal se vor ă exersa şi vor corespunde domeniului profesional. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete. exercitii de utilizare a terminologiei profesionale. Raport formal elaborat: document coerent. respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. . Modulul COMUNICARE PROFESIONAL Ă poate fi parcurs independent. formatul) 3.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional. suportul ( grafica. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. realizarea unui produs/proiect. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.tipul informației. pentru verificarea atingerii competentelor. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de preg ă profesional ă tire . dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. adecvat scopului propus. diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. teste de evaluare. .

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. Instruirea 15 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ț Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informa țiilor şi redactarea rapoartelor formale. proiectul.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. prin fişe individualizate. volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii.  Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. investigatia. tema in clasa. dotarea cu material didactic. ritmul de înțelegere şi asimilarea cunoştiin țelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. coevaluarea. autoevaluarea.

prin activitatea de aplicații practice de tehnoredactare la computer are importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 16 . informare prin mass-media. statistici. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. vizite de documentare la agenții economici. proiecte. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. discuții. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competențele din cadrul modulului. vizionări de casete video şi CD-uri. Pentru realizarea competențelor pot fi derulate diverse activități de învățare: documentare cu ajutorul internetului. publicații de specialitate.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

competență 3. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Niveluri de organizare anatomica si nivelurile de fiziologica (celule. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3. Celula tipuri de celule. muschii gatului. Tesuturile . Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. muschii . substante anorganice si organice). caracterizare. pentru calificarea: asistent medical generalist. aparate si sisteme 2. Axele si planurile de orientare in organism descriere. Sistemul muscular. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. nervos. sangele). compozitia chimica a oaselor.structura muschiului.apa. muscular. Organizarea generala a corpului uman . Unitate de crt. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. corpului uman principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. Nomenclatura anatomica C.regiuni.2. Sangele . Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. structuri morfofiziologice.Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI  Not ăintroductiv ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I.clasificare (epitelial. scheletul membrelor) partile componente ale 3. Analizeaza partile componente ale corpului uman 4.3. structura osului. Clasifica 1. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman Conținuturi 1. rol 3. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. 1. 2. Analizeaza scheletul trunchiului.1. organe.componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. neorganizat . conjunctiv. compartimentele celulare (organizat organitele celulare . organizare aparate si sisteme) anatomica si definitie si descriere fiziologica 2. C. tesuturi. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2. 3. scheletul (scheletul capului.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Sistemul osos. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. rol 3. localizare. Anatomie si fiziologie umana Competențe C.

muschii membrelor) 1. Compo nentele anatom ice ale principalelor sisteme si aparate denumire si localizare 3. Componentele anatomice de la nivelul capului. Topografia corpului . principalele ligamente si 17 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene. gatului. trunchiului si membrelor 2.trunchiului.

descriere . intestinul gros).descriere. circulatia capilara. revolutia cardiaca. factorii care o influenteaza. intestinul subtire. arborele circulator (sistemul arterial. modificari patologice ale proprietatilor inimii.cavitatea bucala.digestia in intestinul subtire. faringele. Artrologie-articulatiile fixe. de nutritie. hemostaza. defecatia. Aparatul respirator . sistemul venos. fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii. absorbtia produsilor de C. 5. proprietatile muschilor. sistemul limfatic). deglutitia.descriere. Aparatul cardio-vascular . digestia in intestinul gros. Principalele functii ale organismului uman (de relatie. specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. Caracterizeaza principalele functii ale organismului . ficatul. vascularizatia si inervatia plamanului. digestia gastrica. structura. Functiile sangelui. fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. corpului mobile). Fiziologia muschilor. pancreasul).) 2. semimobile. Aparatul digestiv .descriere. stabilirea compatibilitatii si sisteme) ale sanguine dintre mama si fat etc . Descrie sanguine (sistemul AOB si Rh) si elementele de importanta acestora fiziologie (pe (principiile transfuziei de sange. fiziologia articulatiilor (sistemul uman de parghii). grupele C. transportul gazelor in sange. reglarea circulatiei sangelui 6. configuratia interna a inimii. stabilirea aparate paternitatii.mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1. respiratia (ventilatia pulmonara. rol). esofagul. structura. 4. manifestarile activitatii cardiace). determinare si reglare). de reproducere) . glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. splina (localizare. tensiunea arteriala (definitie. vascularizatia si inervatia inimii. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. respiratia celulara). difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. structura. reglarea respiratiei 5.

vascularizatia si inervatia rinichiului.descriere. fiziologia aparatului excretor (formarea urinei. reglarea formarii urinei.digestie). structura. fiziologia gonadelor. mecanismele termogenezei/termolizei. 18 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Aparatul excretor . Aparatul genital . lipidic. fiziologia sistemului nervos. mictiunea) 9.substantele energetice. mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. aparat genital masculin). componente. Sistemul nervos . proprietatile fizico-chimice ale urinei. structura. functiile ficatului 7. proteic. reproducerea (fecundatia. nidatia si gestatia) 10. componente.descriere.definitie. energetic si bazal .glucidic. fiziologia neuronului. tipuri de metabolism (intermediar . Metabolismul .descriere (aparat genital feminin. caile urinare.

calitatea si compozitia aerului si solului. microorganismele patogene si parazitii. reflexul conditionat. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. reflexul neconditionat. proiectul. epifiza structura. drogurile etc. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. umiditatea. tipuri de glande (hipofiza. acustico-vestibular). Analizatorii . determinarea grupei sanguine si a Rh ului). In elaborarea strategiei didactice. problematizarea. exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice. aparate si sisteme) in functie de criterii date. suprarenalele.externi (temperatura. compararea. schema circulatiei arteriale. limfatice. dezechilibre hidroelectrolitice. encefalul.elevii au stiluri diferite de invatare . gustativ. descoperirea. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. 2. . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.hipoxia. vizual. mecanismul de feed-back 1.descriere. paratiroidele. 6.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare .interni . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . hormonii secretati si rolul acestora).C. tesuturi. Glandele endocrine . Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu fiziologia sinapsei. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. organe. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. tipuri de analizatori (cutanat. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : . olfactiv. rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. fiziologia analizatorilor 12. exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule. tiroida. etc. kinestezic. pancreasul endocrin. timusul. procese corticale fundamentale. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern. demonstratia. calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. activitatea nervoasa superioara 11. . endocrine. metabolice. sistemul nervos vegetativ).descriere. venoase.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. la procesul de invatare .

pentru verificarea atingerii competentelor. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.schema feed-back . momentul si persoana care face evaluarea. realizarea unui produs/proiect. fise de lucru. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. 19 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . evaluarea altor competente nefiind relevanta. teste de evaluare. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. fise autoevaluare.ului endocrin).

dotarea cu material didactic. observatia. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. tema in clasa. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. diapozitive. dezbaterea etc. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase.Cadrele didactice. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. folii de retroproiector. preparate formolizate.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. conversatia. coevaluarea. preparate microscopice. studiul de caz. autoevaluarea. investigatia. mulaje etc. exercitiul. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. simularea. munca independenta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. casete video. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalist”. planse. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. cataloage. proiectul. volumul si nivelul de cunostinte. desene. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 20 .

8. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Virusurile hepatice 1.2. Compozitia chimica a virusurilor 1. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE.5. vibrionul holeric. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. 1. meningococul. pentru calificarea: asistent medical generalist. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE . C. Morfologia si structura virusurilor 1. gonococul) 2. pneumococul. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2. Analizeaza bacteriologie si principalele tipuri de parazitologie organisme cu potential patogen la om Conținuturi 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE. Patogenitatea bacteriilor 2. streptococul. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. genul Salmonella. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2. bacilul difteric. bacilul carbunos. Cultivarea virusurilor 1.5.7. competență 4.din pregatirea generala din anul I. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2. Multiplicarea virusurilor 1.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. bacilul botulinic.10. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Virusurile gripale 1. Unitate de Competențe crt.Cocii patogeni (stafilococul.4.1. bacilul lepros. bacilul tetanic. Virusologia (inframicrobiologia) generalitati 1.6. Bacteriologie -generalitati 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr.9. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene. Virusologie. In modulul VIRUSOLOGIE. Caracterele generale ale virusurilor 1. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. bacilul Koch.3. Virusurile poliomielitei 1. Bacilii patogeni (bacilul coli.1. gangrena gazoasa) 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte Modulul: 4 VIRUSOLOGIE.3. Clasificarea virusurilor 1.4. Toxiinfectiile alimentare -  Not ăintroductiv ă Modulul VIRUSOLOGIE. bacilul dizenteric.2.

7. 8. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). Treponema pallidum 2. epidemiologie 2.generalitati 21 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Rickettsiile 3. 5. agenti patogeni implicati ( salmonele. stafilococi. Micologie . proteus. shigele. streptococi. bacilul coli. Leptospirele 2. 6. Genul Brucella 2.caracterizare.

Descrie notiunile de epidemiologie normel e de preven ire a transmit erii infectiil or si metodel e de C.3. Sporozoare. reprezentanti (Rhizopode. Epidermofitia 3. Candidoza si actinomicoza 4. 4. Flagelate. Aplica . Entomologie . reprezentanti (Arachnide.generalitati. Helmintologie .2. Infuzori) 6. 3. 5. Microsporia 3. Nemathelminti) 7.generalitati. 2. Tricofitia 3. 4. Notiuni generale de parazitologie 5. Caracterizeaza infectiile nosocomiale C. reprezentanti (Plathelminti. Protozoologie . Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C. 3. Favusul 3. 1.generalitati. Insecte) C.5.

personalul medical.directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. economicosociali etc.indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac). cu afectiuni alergizante. hemodializa etc. depistarea Ag microbiene. exsudatul. organismul receptiv . splenectomie. sectiile de ATI.. de mediu. urina. LCR.factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate. alcoolism. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: .etape: incubatia. bacilii enterici Gramnegativi.organismelor participante la procesul infectios 2. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. convalescenta. diabet zaharat. spalatura gastrica.1. Infectiile nosocomiale . Recoltarea probelor biologice si patologice: . . 2. Pseudomonas si germenii anaerobi 1. scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare. perioada de stare. 3.etc. dezinfectia. 2.). puroiul. etapa de debut. materii fecale. terapie cortizonica etc. corpi straini(canule i. vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie. arsuri.si micro. intradermoreactiile (IDR) 1. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene. sindroame mieloproliferative. pneumococii.surse de infectie (flora indigena a pacientului. sputa etc.definitie . proteze organice). alti pacienti. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2. Procesul infectios: . mediul) .Conditii predispozante: cateter urinar. catetere. calea de transmitere. chirurgie. dezinsectia. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei . Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii. cu arsuri. sterilizarea.factorii favorizanti: naturali. Metodele de distrugere a organismelor patogene. Proprietatile macro. deratizarea 22 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .sange.definitie .v.

In elaborarea strategiei didactice.antibioticoterapia. proiect (exemple: schema raspunsului imun. coevaluarea. dotarea cu material didactic. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om. descoperirea. fise autoevaluare. momentul si persoana care face evaluarea. paraziti) in functie de criterii date. bacterii.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. evaluarea altor competente nefiind relevanta. apiterapia 3. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. demonstratia. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. pentru verificarea atingerii competentelor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea . compararea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.combatere a organismelor patogene. fitoterapia. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. realizarea unui produs/proiect. Se evalueaza numai competentele din acest modul. vaccinoterapia. Indiferent de locul. Cadrele didactice. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. proiectul. fungi. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul VIRUSOLOGIE. tema in clasa. chimioterapia. problematizarea. fise de lucru. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. autoevaluarea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene . teste de evaluare. investigatia. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. volumul si nivelul de cunostinte. proiectul.

munca independenta. studiul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 23 . observatia. exercitiul. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA. BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. simularea. conversatia. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. planse. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. insectare. casete video. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 24 . preparate microscopice etc.caz. poze. dezbaterea etc. folii de retroproiector. desene. diapozitive.

Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Biochimie Competențe C. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. hormonilor si vitaminelor reglarea functiilor organismului in .1. competență 5.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C. Stabileste importanta enzimelor. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si Modulul 5: BIOCHIMIE C. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr. Stabileste importanta enzimelor. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic.3.4.2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Not ă introductiv ă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C. Unitate de crt. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE.

cai metabolice principale 3. electroforeza 2.glucidic.Vitaminele generalitati. colesterolemie. Metabolismul . reglarea cailor metabolice. proteic. hidroelectrolitic. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune.secretiei hormonale 1.P.Conținuturi 1.compozitie chimica. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2. lipide) si anorganice(apa. etc. proteine 25 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . cromatografie. glucide. utilizarea specifica a resurselor metabolice. mecanismele de reglare a temperaturii corpului). mecanismele termogenezei / termolizei. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1. caracterizare. clasificare.N.definitie.elementele fundamentale (C. Structura si proprietatile materiei vii. patologia succesiva hiposau hiper. cationi si anioni) 2.S).definitie. anabolism. Hormonii . Tipuri de metabolism (intermediar.H. timp de coagulare. uremie.Componentele materiei vii . Biochimia sangelui . energetic si bazal substantele energetice. mod de actiune. rolul lor in organism. hemograma. legaturile dintre acestea 1. Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie. glicemie. spectrofotometrie. rol. hematocrit. lipidic. catabolism 2. clasificarea.O. biodegradare.Enzimele . 3. Determinarea principalelor constante biologice: VSH.biosinteza. substante organice(proteine. rolul lor in functionarea organismului 3.

Biochimia urinei . Examenul urinei  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. momentul si persoana care face evaluarea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. problematizarea. fise de lucru. realizarea unui produs/proiect. descoperirea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . evaluarea altor competente nefiind relevanta. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul.compozitie chimica. schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice. determinarea VSH-ului. tema in clasa. la procesul de invatare . timpului de coagulare etc. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor. pentru verificarea atingerii competentelor.). investigatia. . bila 5. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. proiectul. sedimente 6. autoevaluarea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. dar se au in vedere resursele locale pentru instruie. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Indiferent de locul. coevaluarea. compararea. fise autoevaluare. In elaborarea strategiei didactice. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.elevii au stiluri diferite de invatare . Biochimia digestiei . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. schema interrelatiilor metabolice). demonstratia. exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. teste de evaluare. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii.compozitiei chimice a probelor biologice analizat de plasmatice 4. Cadrele didactice. Examenul sangelui 8. Biochimia materiilor fecale 7. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. proiectul.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. gastric si intestinal. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.sucul pancreatic.

 Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist. dotarea cu material didactic. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 26 .baza materiala a scolii. volumul si nivelul de cunostinte. cadrul de colaborare cu agentii economici.

Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. reactivi etc. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. microscop. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. preparate microscopice. observatia. conversatia. studiul de caz. produse biologice. desene. folii de retroproiector. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 27 . munca independenta. sticlarie si materiale de laborator. dezbaterea etc. exercitiul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. simularea.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

competenta 6. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. 5. Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. 3. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. pentru calificarea: asistent medical generalist. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. . Analizeaza ereditatea caracterelor la om. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni.Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA  Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Embriologie si C1 Enumera genetica etapele dezvoltarii organismului uman.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr.  Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. Unitate de Competente crt. 2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 4. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman.

epifiziei.2. Etapele de dezvoltare prenatala: 1. mezoblastul. endocrini. dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului. .3. Factori de crestere: endogeni. auzului. pielii si anexelor ei. Calificarea profesională: Asistent medical generalist factori fizici. endoblastul. Diferentierea: 2. 3.1.1. Perioada embrionara: fecundatia. organogeneza.1.1. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar.dezvoltarea hipofiziei.2. 2. Perioada fetala. controlul dezvoltarii si diferentierii. cresterea tesuturilor si organelor 2. exogeni: . .2.dezvoltarea encefalului. spermatogeneza.1.Continuturi 1. telencefalului. diferentierea celulara. Foitele embrionare: ectoblastul. factori socio-economici) 2. echilibrului.1. mezencefalului. gastrulatia. . vazului.2. Cresterea: 2. 3.dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni . blastulatia.1.2. glandelor salivare. 1. ovogeneza. metencefalului.dezvoltarea organului mirosului.1. morfologica. Derivatele ectoblastului: .2.1. diencefalului.factori endogeni genetici.2.factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala.2. 2.2.2.1. dintilor 28 . Cresterea statulara 2. Derivatele foitelor embrionare: 3. Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza. 1.2. segmentatia.

rectului si vezicii urinare.3. sternul. organelor genitale externe. Derivatele endoblastului: . pancreasului C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om.dezvoltarea limbii si a glandei tiroide .dezvoltarea laringelui.3. membrelor. portiunii ileo-colice a intestinului.2.2. muschilor. duodenului. aparatului cardio-vascular. scheletul corpului. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala. fictului si cailor biliare. glandelor suprarenale. esofagului. coastele.dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general . stomacului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni .2. glandelor sexulae. 3. neurocraniului.

2.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5.structura chimica a acizilor nucleici (ADN.3.2.transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta.2. biologici. .1. Etiologia 29 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. morfodisplazii date de aberatii cromozomice.1. una reductionla si una mitotica ecuatoriala. genopatii (boli moleculare monogenice.3. dihibridarea. cromozomiale.1.2. forma.2. 4.transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta . Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive.functiile materialului genetic 4.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza).1.3. Transmiterea mendeliana: monohibridarea. profza.1.1. evidentierea cromozomilor.1. 4. Clasificare: mutatii genomice.1. morfodisplazii ale procesului de sexualizare. . Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta). . acizi nucleici. dimensiunea.1. Legile lui Mendel 4. . metafaza.2.2.codul genetic: caracteristici . Acizi nucleici: .1. 4.2.4.3.notiunea de gena mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor. Natura materialului genetic: cromozomi.2. amitoza (diviziunea directa) 4.3.1. 4.3. telofaza. ereditatea poligenica. anafaza.reproducerea celulara si ciclul cromozomial. 4. diviziunea citoplasmei (citokineza). Diviziunea directa (amitoza) 4.1. gena.2. Histodisplazia 5.1.monohibridarea: . Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4. Etapele mitozei: interfaza. boli poligenice) 5. Gena: . meioza (diviziunea reductionala). Morfodisplazia: malformatii dobandite.factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate).sinteza proteinelor: etape .3. genice. chimici. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4.transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva . ARN) .

fise de lucru. . experiente efectuate in laborator pe soareci. compararea. tirozinoza.2. tema in clasa. albinismul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster. conceptia evolutionista despre om etc. problematizarea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . cretinismul sporadic cu gusa. In elaborarea strategiei didactice. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii.1. medicamentosi. demonstratia. alcoptonuria.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. teste de evaluare. coevaluarea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . la procesul de invatare .2. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. chimici. accidente genetice in meiozagenitorilor. efectuarea hartilor cromozomiale. momentul si persoana care face evaluarea. hemofilia. factori mecanici). modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara. energia termica. autoevaluarea. descoperirea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.malformatiilor: 5. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului. 5. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. daltonismul  Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.elevii au stiluri diferite de invatare . pentru verificarea atingerii competentelor. realizarea unui produs/proiect. proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. biologici. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Indiferent de locul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. fise autoevaluare.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. proiectul.2. Cadrela didactice. scheme. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. materni (starea fiziologica si patologica a mamei). anemia falciforma.

 Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. procesul. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.investigatia. volumul si nivelul de cunostinte. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 30 . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

studiul de caz. simularea. observatia. folii retroproiector. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. preparate formolizate. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. etc. munca independenta. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. soareci de laborator etc. exercitiul. desene. planse. preparate microscopice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 31 . casete video. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. diapozitive. conversatia. cataloage. dezbaterea.

din care 60 ore de laborator tehnologic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Psihologie generala C2. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice . de crt. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr. Unitate Competenta C1.MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA Not ă introductiv ă Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore. Identifica infrastructu psihicului uman  competenta 7.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identifica infrastructura psihicului uman 2.

7 Relatii intre 1. 2.9 Perceptii 32 si cutume.proces informatiilor psihice (Piaget. Erickson) determinat social1.17 Atentie reflectare ideal -subiectiva structuri si functia 1.6 Inconstient 1.2 Psihicul .3 Personaj-social si masca secundar) prelucrarea 2.14 Motivatie vietii de relatie (legea 1.1 Psihicul .18 Vointa si de constructie a de adaptare Conceptul de personalitate realitatii (imaginea.ca (reglare si 2.forma de 1.2 Persoana-personalitate si trairea.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist Continuturi .4 Constient adaptarii.1 Individ-individualitae proces primar autoreglare). functii de Reglarea psihica a comportamentului 1.15 Afectivitate 1.5 Subconstient semnalizare) 1.3 Psihicul.10 Reprezentari mentalitati etc. ca proces Captarea si 2. traditii.8 Senzatii Structura personalitatii istoric (comportament 1.13 Imaginatie Natura psihicului uman: ale Stimularea si energizarea comportamentului 1. 1. Kohlberg.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii 1.11 Gandire structural1.forma a psihicului: 1.12 Memorie functionale 1.Niveluri 1.16 Comunicare si limbaj 1.

invatare cu caracter interactiv: conversatia .  Nu se limiteaza doar la sala de curs. emotii) Formare impresii 3.  I se permite sa se exprime in mod creativ. dezgust) 3. consistenta comportamentala.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare.entitate biopsihosociala si culturala 2.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3. tristete. in grupuri.8 Temperament-caracter 2.caracterul.7 Încadrarea in sabloane: boala si bolnav.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului.  Experimenteaza problemele in globalitatea lor. prima impresie.  Lucreaza in mod cooperativ. furie. frustrare (personalitate prejudiciata). afectiva.7 Aptitudinea. curiozitate.5 Personalitatea.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3. comportamentala.C3.  Elevul invata in mod activ. Atitudini si prejudecati 3. surpriza. pozitia corpului.psihofiziologice 2. teoria “tapului ispasitor”. rasiale. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala 2. ca subiect matur. atingere 3. teambuilding. proximitate. activitati de predare . trasaturi centrale.8 Componentele unei atitudini:cognitiva. 3. inteligenta. contact vizual. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). posturii.  Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. specificitate comportamentala. stereotipuri sexuale.6 Temperament si tipologii: constitutionale. psihologice.9 Aptitudini-caracter 2. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo. flux verbal. teama.  Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. 3.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire. simpatieantipatie. familiaritate si similaritate de atitudini.1 Semnificatia gesturilor. in timp ce profesorul il ghideaza. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  Elevul invata predominant descoperind. 3. creativitatea Relatii intre componente 2. spatiu personal.

joc de rol. 33 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2.recompense si competitie). Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”.euristica. problematizare. ii ofera informatie “umpland vase goale”. observatie dirijata. “Bulgarele de zapada”). studiul de caz. descoperirea inductiva si deductiva. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca . expunerea. “Caruselul”.

fisa de lucru.. Zlate. teste psihologice etc.M.1998 2.M.2002 3. Zlate. cumulativa (verificari partiale. Cadrele didactice. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.O. Hayes. 1996 5. Bucuresti . Neveanu. Editura Humanitas Educational. folii de retroproiector. -Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate. arta. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. manual pentru clasa a X-a.Bucuresti. probe orale ( intrebari. Druta.Stefan. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala.. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. coevaluarea in grupul de lucru. analiza produselor (culegeri de date). 3. CD-uri. Lucru pe grupe: ”Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii. eseuri. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. grup de discutii) 2. momentul sau persoana care face evaluarea. ritmica. referate. 2000 . care asigura pregatirea la acest modul.F.A.Psihologie.-Introducere in psihologie-Editura Polirom. durata evaluarii. Zlate. Neculau. Pe parcursul modulului. referat. test scris.Fundamentele psihologiei .1997 4. joc de rol). Iasi.Editura didactica si pedagogica. Iasi..Balan. Golu.M.. T.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. observarea sistematica a elevilor..-Introducere in psihologie Editura All.munca independenta. 1998 6. Stefanescu.P.Psihologie sociala .P. pentru a obtine acelasi nivel de performanta.  Recomand ă bibliografice: ri 1.Psihosociologia familiei . sau sumativa. 2000 8. Orrell. pe secvente mici).N. probe practice (studiu de caz. 2001 7.Editura Polirom. politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”. Cretu.E..3.Editura Fundatia Romania de maine. Seminar de discutii : “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol: “Alegeti o personalitate (din stiinta. Bucuresti. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. pe secvente mai mari ).D.S.-Psihologie. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: „Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati”. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se evalueaza numai competentele din acest modul. manual pentru scoli normale Editura Didactica si Pedagogica.P.C. indiferent de locul. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu..

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 34 .

1 Explică noțiunile teoretice sociologiei. raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă.1 Problematica sociologiei: • concept de sociologie • problematica si funcțiile sociologiei:probleme sociale. Analizează diferite politici sociale şi de sănătate. socio culturală. umanizare. ale C. colectivitățile statistice şi sociale Noțiunea de grup social mare: definiție.funcții:cognitivă .2. Conținuturi tematice 1. Unitatea de crt. competență 8. filozofică. • Max Weber. se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SOCIOLOGIE. clase sociale: structură şi stratificare socială. Elemente de sociologie a colectivităşii 2.realitate socială. colectivități umane. Identifică elementele de sociologie a colectivităților 3. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4. statut şi rol social.3. 1. socializare 2. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. clasificarea grupurilor sociale mari. Identifică elementele de sociologie a colectivităților . Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. Descrie rolul cercetării sociologice 5. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.de prognoză socială praxiologică. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.Talcott Parsons. relații individ societate. POLITICI SOCIALE ŞI DE S N TATE Ă Ă Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. Emile Durkheim. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. socială 1. Viața socială. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională.. caracteristici. Sociologie. Explică noțiunile teoretice ale sociologiei 2. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.comportament uman. Forme de asociere:colectivități umane: mulțimea.1. pentru calificarea: asistent medical generalist. politici sociale si de sanatate Competențe C.2 Noțiuni de antropologie Antropologie fizică. naturalistă. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SOCIOLOGIE.Modulul 8: SOCIOLOGIE. În modulul SOCIOLOGIE.

mobilitate socială: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare. Grupuri sociale mici. conducerea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 35 . grupul de muncă: competiție şi cooperare. problematica demografică. structuri semnificative : de comunicare.stratificare socială. cognitivă. socioafectivă. structura. funcții şi procese la nivelul grupului.

biologică. Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor . familia in societate.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei.3. paralimbaj. modele alternative ale vieții de familie. rol social al asistentului medical. 3.1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noțiunea de boală. Tipuri de relații asistent medicalpacient: • de complementaritate • conducere • cooperare • coparticipare Conflict de roluri: situații conjuncturale.al pacientului.4. evaluarea gravității bolii. funcțiile culturii. consecințele bolii. funțiile familiei (economică. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaționalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru . socioafectivă. reguli pentru pacient. posturi. stingerea conflictului. negocierea. expectanțe.2. reguli pentru asistentul medical 4. dinamica familiei contemporane. juridică. sociologia culturii. atitudini față de boală.expresie facială. liderul formal si informal 2.3. atitudini.. condițiile constatiuirii grupului de muncă. 2. non verbală.Structura chestionarelor. Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele .3. Cultură organizaționala: institutii si organizatii. persuasiunea. Descrie rolul cercetării sociologice funcțiile grupului de muncă. Strategii de controlcomunicarea verbală. Rolurile sociale în relația terapeutică: status social. tipologii ale familiei. conceptul de cultură.C. interese şi prioritați. 3.delimitarea eşantionului -organizarea acțiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. limbaj. 3. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală C.

lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuțiile de frecven e ț 36 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Semasko. locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului. conflictualiste.-Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informației Observația sociologică: -Caracteristici -Condiții şi reguli ale observației sociologice -Tipuri de observație sociologică -Valoarea şi limitele observației sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -Definiție şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: -Definiția documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetă-sondaj de opinie C. Modele de sănătate: Bismark. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate -Anchetă. vizibilitatea practicii Paradigme: funcționaliste. formularea politicii. luarea deciziilor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. parteneriate. volumul şi nivelul de cunoştin țe. dotarea cu material didactic. Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcții strategice in domeniul sănătății in România Suge stii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. identifcare resurse. .5. strategii si obiective. interacționiste. Beverige. implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic.interviu: comparații Politica sociala: -conceptualizare.

POLITICILE SOCIALE ŞI DE S N TATE. simularea. exercițiul.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SOCIOLOGIA. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. conversația. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. Ă Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. dezbaterea etc. munca independentă. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 37 . observația.

I. Repere bibliografice: 1. Mihăilescu. Georgescu. Educație şi sociologie.Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. I. I. E. A. Sociologie. Editura Polirom 2003 4.uri. Introducere în sociologie. Editura didactică şi Pedagogică 1980 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 38 . Lupu. Sociologie generală.Durkheime. scheme. M. Zanc Editura. Editura Dacia 1992 5. CD . Sociologie Medicală. Casa Cărții de Ştiință 2005 3. Mihu. casate video. Polirom1999 2. folii de retroproiector.

aspecte biomecanice ale contractiei musculare. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4. fluxuri si forte termodinamice. principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3.3. structura moleculara a apei si a solutiilor apoase.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr. Biofizica celulara a) biomecanica .definitie. 1.definitie. prprietatile mecanice ale corpurilor solide. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. principalele marimi utilizate in mecanica.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1.proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea. potentialul membranar de repaus. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice si electrocinetice. notiuni de mecanica fluidelor. fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1. Analizeaza imagistica notiunile de biofizica medicala medicala Conținuturi 1. potentiale . pentru calificarea : asistent medical generalist. sisteme termodinamice. b) notiuni de termodinamica biologica . descrierea caracterului interdisciplinar. Biofizica si C. competență 9.Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA  Not ăintroductiv ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2. Biofizica moleculara . Biofizica . a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor. notiuni de fizica a sistemelor disperse.2.definitia termodinamicii. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. efecte biologice ale unor factori mecanici. Unitate de Competențe crt. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA.

sunetele auzite si caracteristicile acestora. bioluminiscenta 39 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 4. biofizica receptiei auditive. elemente de fonatie. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica . efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica .electrice celulare de actiune si propagarea acestora.ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia. biofizica receptiei vizuale. excitabilitatea si legile acesteia 1.

antigene etc. biosenzori (definitie si exemple . Imaginea radiologica .) . Procedee terapeutice bazate pe factori fizici C.3.). Imagistica RMN . Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica c) receptia.mod de formare.) 3. modul B.gazele . definitie. electrochimografia.) lichidele „impure“ (ex: colectii purulente.C.1. ultrasonografia Doppler. modul TM. treptele obtinerii imaginii RMN. urina etc. chisturi etc.descriere.lichidele pure (ex: bila.electrozi (definitie si exemple . calcul etc. celule de calomel). prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1. termograful medical 4. Radiatiile Roentgen .principiu. prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale .1.) . sangele.interfetele si peretii . fonoelectrici. dirijarea punctiilor biopsice. EKG. velocimetria Doppler etc. metode alternative (endoscopia ultrasonica.). modul D). osciloscop. particularitati 3. semnificatie. Descrie notiuni elementare de . tesuturi necrotice.principiu.2. anticorpi.4.enzime. fotoelectrici etc. Termografia .5. Culegerea biosemnalelor . oculografia. tipuri (inregistratoare grafice. 2.) 2. domenii de utilizare (fonocardiograma. imaginea radioizotopica .structurile solide (ex: os. cartilaj. Roentgendiagnosticul 3. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor . Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A. proprietati fundamentale 3.de hidrogen. 3.2.tesuturile moi (parenchimele) . magnetoelectrici.1.1.imagini parazitare (artefacte) 3.scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3. producerea imaginii 3. etc.formatiunile canaliculare . Bazele fizice ale imagisticii medicale 3. transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici. pentru radiatii radioactive.1. termoelectrici. EEG. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea.3. de argint clorurat.natura.

radioterapia. Radiobiologia .principii si efecte terapeutice (termoterapia.. crioterapia.definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau 40 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ultrasonoterapia. electroterapia. fototerapia LASER) 1.

anomaliile genetice. embriologie si genetica.I 131. deuteroni etc. dozimetria radiatiilor (definitie rad. radioterapia antitumorala) 2. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. iradierea de contact sau curie-terapie). 1. Radioterapia . gamma. beta.caracterizare.pTNM). rem. neutroni. Sursele de radiatii . problematizarea.radiobiologie clinica) 2. stadializarea clinica (preterapeutica -TNM si postchirurgicala . radioterapia antiinflamatorie. biochimie. Principalele efecte . proiectul. compararea.radiatii X.distanta cat mai mare intre sursa si individ. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati . la nivelul organismului (iradierea acuta. demonstratia. Metode de principalele notiuni de protectie fizica impotriva radiatiilor . Au 198. beta. Tehnici de iradiere .definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. iradierea interna (cu izotopi artificiali . introdusi in organism pe cale metabolica) 4.iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie. Sievert ) 3.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent. timp cat radioterapie mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ.scurtarea nespecifica a vietii. moartea. III sau IV. iradierea repetata). dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii.). 4. P 32. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. brahiradioterapie. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. la nivelul organelor. simularea.alfa. la nivelul tesuturilor. in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. Efectele biologice ale radiatiilor ionizante . descoperirea. cancerogeneza. radiatii corpusculare . formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . In elaborarea strategiei didactice. Sintetizeaza ale embrionului si fatului. cu finalitate de stadiu clinic I. anomalii C. protoni. corpusculare 3.la nivel celular. tipuri de radiatii (raze X. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor. II. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. raze gamma. Radiatiile ionizante .

).). proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii. clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 41 . teste de evaluare. etc. fise de lucru. la diferite niveluri de organizare anatomica. rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date. fise autoevaluare. realizarea unui produs/proiect. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor.de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor.

Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. evaluarea altor competente nefiind relevanta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. diapozitive. echografice. etc. munca independenta. dotarea cu material didactic. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. tomografice etc. autoevaluarea. scheme. dezbaterea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. conversatia. Se evalueaza numai competentele din acest modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. momentul si persoana care face evaluarea. imagini radiografice. planse. studiul de caz. Indiferent de locul. coevaluarea. observatia. investigatia. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. tema in clasa. Cadrele didactice. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. desene. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. exercitiul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. folii de retroproiector. . simularea. proiectul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. pentru verificarea atingerii competentelor. dispozitive de lucru. volumul si nivelul de cunostinte.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 42 .

Analizează sănătate noțiunile de ecologie şi igienă în interelație cu sănătatea Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Unitatea de Competențe crt. Interpretează elementele de profilaxie şi protecție III. standardul de pregătire profesională specific calificării. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: MEDIU ŞI SĂNĂTATE Nr. competență 10.1. invatamant clinic. Mediu şi C. pentru calificarea: asistent medical generalist. face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I.Modulul 10: MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE I. Analizează noțiunile de ecologie şi igienă în interrelație cu sănătatea 2. Specifică noțiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. II. Not ă introductiv ă Modulul MEDIU ŞI S N TATE. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. În modulul MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță tehnic ă specializat ă MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va utiliza împreun ă cu .

Igiena ştiință medicală care promovează sănătatea.1.4. 1.2. Modificările apărute în medicină. Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate.3. noțiuni de ecologie generală. 2.3. ramurile ecologiei. virusurile.definiția OMS. 2.2. Poluarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății. Factorii etiologici ai sănătății: factori interni care pot avea o influență decisivă în producerea anumitor afecțiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare. elemente de ecologie umană. în caracteristicile sale definitorii. şi factori sociali rezultați din acțiunea omului asupra mediului sau din interrelațiile dintre oameni. fungi şi paraziți şi alte microorganisme) care acționează asupra organismului uman.1. 43 . durata acțiunii lor asupra organismului uman 2. 1.1. Sănătatea. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătății 2. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3.1 Compoziția chimică a aerului şi influența sa asupra organismului uman 3.Conținuturi tematice 1. se adresează individului şi colectivităților. DZ) şi factori externi care acționează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici. Acțiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătății populației. paraziții. Prezența factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2. radiațiile ionizate) chimici (substanțe chimice existențe în natură) biologici (bacteriile. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura. Igiena aerului 3. Ecologia. medicina ştiința de a păstra reda şi promova sănătatea 1. intensitatea.

2. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituțiile pentru copii. 1.6.1. 1. igiena alimentelor 8. Valoare nutritivă.1. Igiena radiaților 6. copilului şi adolescentului Factori endogeni şi exogeni care influențează dezvoltarea umană. dotarea cu material didactic.2.6.2. Criterii. Specifică 1. orientarea actuală.1.2. elementele de Fenomen explicabil prin particularitățile de prevenire şi vârstă şi comportament combatere a 3. Condițiile de potabilitate a apei 5. 7. Igiena localităților şi relația cu sănătatea.2 Măsuri de profilaxie  Măsuri privitoare la sursa de infecție transmisibile prin  Măsuri privitoare la căile de factorii de transmitere mediu  Măsuri privitoare la organismul receptiv IV. profilaxie 6.3.6. a apei.1. Igiena solului 5.3. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor.2. Solul şi importanța sa sanitară 5. 7. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă. Patologia neiinfecțioasă transmisă prin apă 4.1. Caracteristicile de vârstă ale morbidității prin boli infecto-contagioase. Igiena locuinței şi relația sa cu sănătatea 8.2. Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6. Contaminarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății 4. efecte.3. Igiena alimentației 8.4.1.3. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.1 Boli transmisibile pe calea aerului.4. Igiena habitatului uman 7.6. Obiectivul şi importanța igienei copilului şi noțiunile de adolescentului. Igiena apei 4. Poluarea sonoră şi influența ei asupra sănătății. Radiațiile neionizate 7. ț 1.1. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituțiile pentru copii permanente şi sezoniere 1.3.5. Factori care favorizează producerea C. lipsa de supraveghere a copiilor. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescen i. Necesitățile nutritive ale omului sănătos 8. Igiena unităților cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului C2. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. 1. Se recomand ă ca . Patologia infecțioasă transmisă prin apă 4. Radiațiile ionizate: iradiere naturală şi artificială.2. a solului bolilor 3. accidentelor (condiții deficitare de igienă a Interpretează locuinței. igienă a 1.3.3.2. 1. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenților 1. volumul şi nivelul de cunoştin țe.

tabelul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 44 .parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn corelare a competențelor cu conținuturile.

Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Igienă. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Editura Medicală. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. casate video. conversația. 1997 3. Vlaicu Editura Eurobit 1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 45 . Sergiu Mănescu. etc. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Repere bibliografice: 1. Editura Medicală. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.Ecologie umană. exercițiul. dezbaterea. folii de retroproiector etc. studiul de caz.uri. scheme. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . observația. CD . Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. munca independentă. Igienă şi ecologie alimentară B. 1996 2. simularea.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

factori (de risc.1. invatamant clinic. alimentație. populația țintă. educație. mediul. Trecerea de la educația pentru sănătate la promovarea sănătății: definiții. 3. 5. stilul de viață. piramida Maslow.2. Educatie C.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE Nr. calea spre o sănătate mai bună. resurse confirmate. indiferent). spirituală. ocupațională.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. modul de viață. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. Relația dintre educația pentru sănătate şi promovarea sănătății: delimitarea conceptelor. Defineşte educația pentru sănătate.1. venituri. transmiterea cunoştințelor şi informațiilor. populația la risc. implicarea tehnologiei. Modulul are alocate 120 de ore din care 90. Consecințele problemelor de sănătate. factori de mediu. 3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . competență 11. abordare holistică 2. dimensiunile sănătății sanatate sănătate (emoțională.1. Implementează programe de educație pentru sănătate. Condițiile esențiale pentru sănătate: pace. Determinanții sănătății: definiție. dreptate. Identifică factorii care pot altera stilul de viață sănătos. educaționali. În modulul EDUCAłIE PENTRU S N Ă Ă se reg sesc abilit TATE ă ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializată EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE. ă ă Programa şcolar se va ă utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. riscul de imbolnăvire. Grupele de determinanți (OMS) direcți şi indirecți: macroeconomici. Planifică acțiuni de educație pentru sănătate. abordări posibile. 2. 2. intelectuală. delimitarea obiectivelor. dimensiuni).MODULUL 11: EDUCAłIE PENTRU S Ă Ă N TATE  Notă introductivă Modulul EDUCAłIE PENTRU S N TATE face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. 3. Defineşte 1. măsuri posibile. pentru calificarea: asistent medical generalist. ecosistem stabil. domenii de interes. pentru educația pentru conceptul de sănătate. 2. sociodemografici. Dimensiunile stării de sănătate: definițiile sănătății. socială). adăpost. 4. Promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor: . Unitatea de Competențe Conținuturi tematice crt. de protecție. principii. conceptul de boală (definiții.3. 2. baza. persoanele la risc înalt. fizică.

modelul epidemiologic."Sănătate pentru toți în secolul XXI". Obiectivele 11 şi 12. strategia populațională). modelul etapelor vieții). metode de educație în promovarea sănătății (metoda şocului/înspăimântării. metoda ştiințifică/a furnizării de informații. metoda Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 46 . strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual.modele de abordare (modelul bazat pe înțelegerea etiologiei bolilor. Strategia OMS .

tip de familie. schimbările dietei . factori care influiențează alegerea în alimentație. droguri (solvenți. igiena. Caracteristici socio-demografice. alcool. morbiditatea) şi calității vieții (DALY).2. venit. schimbarea altera stilul de comportamentului. atitudini şi cunoştințe individuale. Consumul de substanțe potențial nocive pentru organism. rolul mass-mediei. Probleme de sănătate: C. apelul la o acțiune internațională). condiții de locuit. ocupația (tipul de activitate. rolul educației în nutriție. percepții: față de religie.motive şi bariere). 1. secundară şi terțiară). canabis.4. tranchilizante şi sedative. 1. heroina).2. 1. grupuri țintă ). 3. Indicatori utilizați pentru evaluarea stării de sănătate a populației (speranța de viață. acțiuni de promovarea unei alimentații mai sănătoase (educația publică directă. angajamentul în promovarea sănătății. combinații între metode). primară. implicarea şi responsabilizarea populației (întărirea acțiunii comunităților. Relații interpersonale: familie. Petrecerea timpului liber. țigări. munca în aşezăminte şi comunit ți. 3. ă 2. Planifică 1. relaționarea cu mediul social.3. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentații sănătoase (modele de consum alimentar. metoda centrată pe comportament. 3. 2. act medical şi de îngrijire. conduita psihică.2. sex. locul de muncă). Stilul de viață şi modul de viață: definiții. metoda situațională. 3. stilul de factorii care pot sănătos. cafea. sănătatea ca şi concept pozitiv. Atitudini. 1. categoriile profilaxiei (primordială. Tipul de consum: servicii de sănătate. Culegerea informațiilor privind stilul de viață acțiuni de educaie ț şi pentru sănătate modul de viață. Cadrul social: mediu social.2. . reguli şi norme. Identifică viață afectivă/a centrării pe persoană. stimulente. mişcarea fizică. Caracteristicile stilului de viață: viață sănătos. mortalitatea. halucinogene. ectasi. risc. rolul profesioniştilor de sănătate (orientarea către viitor.1.3.1. dezvoltarea aptitudinilor individuale). metoda culturală.1. Dimensiunile modului de viață: 3. 2. metoda minimalizării răului produs. vecini. alimentar. Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viață care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viață (consum de tutun. prieteni.C.3. colegi.

politica O. grupurile de populație mai accesibile (şcoli. obiective generale. igienă. ț 1. relaționare cu mediul social. Strategii de intervenție: strategii preventive (strategii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 47 .2. dieta) şi a factorilor de risc asocia i să nă tății. 2. sex. Stabilirea populației țintă: populația la risc.S. locuri de muncă. Charta de la Ottawa (premisele sănătății. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul. consumul de substanțe nocive alcool. tutun. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentația. acțiunile de promovare a sănătății. consum de droguri. 2. conduita psihică. droguri. 3. etc).4..1. populația cu risc înalt de îmbolnăvire. mişcare fizică. planificare familială.M.consum de alcool. Scop şi obiective: 2. reorientarea serviciilor de sănătate).

4. 3. Stabilirea rețelei de instituții pentru conlucrare. 3. surse de risc.5. 1. 3. comunicarea în cadrul echipei. strategii bazate pe demersul individului).6. obstacole. evaluarea rezultatelor procesului. Program de educație pentru sănătate: definiție. informaționale). 3.5. tactice. Promovarea sănătății prin mass-media. comportamente. recomandări de acțiune. 2.7. 3. de formare de aptitudini. activitate multisectorială. rezultatele cercetării socio-medicale. premise privind realizarea programului. beneficiul comunității. Implicarea profesioniştilor de sănătate: educația pentru sănătate nonformală/formală. 1. mijloace de comunicare. principii pentru influiențarea comportamentului. participarea comunității. continuitatea programului. regulile comunicării. documente specifice. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătății. respectarea planului de acțiune. materiale de informare şi promovare a programului. durata. 3. tipuri de planificare (normativă.1.4. directe/indirecte). materiale de educație (scrise şi audio-video). 1.2. materiale. dezvoltarea comunității. abordări posibile (medicală. Cercetarea participativă. elaborarea conținutului şi alegerea metodelor de folosit. Documentație de program: chestionare. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. intervenții clinice. beneficiari. . Modele de educație pentru sănătate. servicii de sprijin. Desfăşurarea programului: riscuri de acțiune. orientată spre individ. 3.2. formularea de scopuri şi obiective strategice. educațională. în funcție de adresabilitate. tipuri de comunicare. justificare. 3. sistemul de informații. Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. financiare.3. Abordarea comunității: echitate. C. schimbarea socială). strategică.stabilirea populaționale. acțiunea propriu-zisă de influiențare. metode (clasificarea în funcție de calea de transmitere a mesajului. riscuri de program. tactică şi operațională). Resurse (umane. Comunicarea în procesul de educație pentru sănătate (scopul şi funcțiile comunicării. Implemente ază programe de educație pentru sănătate. rapoarte de etapă. Analiza rezultatelor: C. identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor. percepția mesajelor privind sănătatea). echipei. 1.1. acțiuni conform obiectivelor. plan de acțiune.

revizuirea procedurilor. Comparare cu obiectivele propuse. 2. 1. schimbări ale comportamentului. standarde. Beneficii obținute.2. • elevii au stiluri diferite de învățare. Feed-back: reevaluarea activităților. reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de sănătate. la procesul de învățare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 48  . măsuri ameliorative.1. În elaborarea strategiei didactice. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. gestionarea schimbărilor. Condi ții de aplicabilitate didactic ă de evaluare şi Modulul EDUCAłIE PENTRU S ĂN ĂTATE poate fi parcurs în mod independent.1. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare.

referat). numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. momentul şi persoana care face evaluarea. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. probe practice (studiu de caz . iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. investigația. problematizarea.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. volumul şi nivelul de cunoştințe. conversația. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. exercițiul. studiul de caz. demonstrația. simularea. algoritmi optimali. etc. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. cabinete de întreprindere.• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. observația. pentru verificarea atingerii competențelor. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. tema în casă. proiectul. munca independentă.problema de s n tate. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. filme. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. desene. se recomandă următoarele metode: observația. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. dezbaterea. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. computer plus soft . casete video. modele explicative (scheme. CD-uri. proiectul. folii de retroproiector. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unități sanitare din rețeaua comunitară (şcoli. care asigur ă preg tirea la acest modul. diapozitive. Indiferent de locul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. coevaluarea în grupul de lucru. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). ă ă poster. dotarea cu material didactic. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Cadrele didactice. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. turul galeriei. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind EDUCAłIA PENTRU S Ă Ă N TATE. planşe. proiectul. descoperirea. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. comunități cu popula ție cu probleme medico-sociale). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. reprezentări grafice. proiect). compararea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. studiul de caz. scheme de desf ă şurare). Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. probe scrise (test. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. Se evaluează numai competențele din acest modul.

Ed. ALL. Anca-Gabriela Vitcu . 2002 49 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 1994 Aurelia Marcu. Marcu . Marcu. 2.Ed."METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA ST Ă DE S Ă Ă RII N TATE" . 1. Mihai Gr. Bibliografie recomandat :ă Dan En ăchescu. Mihai Gr. Institutului de S ă ă n tate Public ă Bucureşti."S ĂN ĂTATE PUBLIC Ă ŞI MANAGEMENT SANITAR".specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

2. medicament. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FARMACOLOGIE GENERALĂ Nr. 2.2. Factori care influențează transferul (factori ce depind de substanța medicamentoasă. Legați de medicament. starea patologică).2. Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic. Factorii care influențează biodisponibilitatea: 2. Not ă introductiv ă Modulul FARMACOLOGIE GENERAL Ă face parte din preg tirea specific ă ă din anul I.1. 3. optimală.2. biofarmacie. bioechivalența.1. starea fiziologică. forma farmaceutică a substanței active. biodisponibilitate absolută. Legați de organism. Asocierea cu diverse substanțe. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată . 3. 2. 2. particulari (calea de administrare. biofarmacie. factori particulari. Noțiuni de bază. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. farmacoterapia.2. farmacografia. Interpretează elementele de farmacotoxicologie III. 2.1. 3. Specifică noțiunile de farmacodinamie 3. tipuri de echivalență. Tipuri de transfer: transfer pasiv. Noțiuni de farmacocinetică 3.Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL Ă I. Biofarmacie generală. 3.1. farmacotoxicologia. Analizează noțiunile de farmacologie generală. farmacologie. farmacocinetică Conținuturi tematice 1.1.2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. de mediul din vecinătatea membranelor) 3. II.1. Definiții. generali (transferul prin membrane). Analizează noțiunile de farmacologie generală (farmacologie.2. farmacologie. farmacocinetică) 2. Absorbția medicamentelor în organism.2. transfer specializat. Factori care influențează absorția: factori generali. relativă. 2.1.1. farmacoepidemiologia. Ramurile farmacologiei.3. Efecte la nivelul căilor de administrare.1. competență 12. Biodisponibilitatea medicamentelor. de crt.2. Unitatea Competențe C.2. În modulul. Farmacologie generală . 2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.2. farmacodinamia. de membrană. pentru calificarea: asistent medical generalist. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3. 2. (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica.

uretrală. intravagi nală. intrarectală respirato rie.1. intraarterială. 3. cutanată .2.3. 3. calea intraosoasă. Căile de administrare şi factorii care influențează absorția şi biodisponibilitatea. Căi artificiale:la nivel cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă.3. intracardiacă. la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată.3.2. oculară.2. sublinguală.3. intramusculară.2. la nivelul seroaselor: 50 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Căi naturale: orală.

1. intrarahidiană. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime.5. propulsive. 3.4. antispastice. respiratorie. manifestări locale. Medicația antituberculoasă. potența. selectivitatea.2. preparate diuretice. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic. eficacitatea maximă. Medicamente antihipertensive. Ocitocice folosite pentru . Produse antianginoase. cutanată. Specifică noțiunile de farmacodinamie căile intraseroase: intraperitoneală. plămân). 2. de organ şi intrinsec. Antibioterapia. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. antiflatulente.C. Acțiunea farmacodinamică. biocatalizatorii organismului uman. difuziunea în țesuturi. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul țesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge. secreția lactată . Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge.1. Farmacodinamie generală. 2.1. intraarticulară. Alte preparate utilizate în afecțiuni respiratorii. 2. ficat. Anticolinergice. Medicația aparatului respirator. plasmatic. Antiemetice. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului. intrapericardică. Preparate cu acțiune antiaritmică. antiinflamatoare şi antiinfecțioase intestinale. Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii antiastmatice. 2. distribuirea propriu-zisă. Clasificarea medicamentelor Medicația aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide.3. eliminarea digestivă. Medicamente cu efect laxativ.2. Medicația antidiabetică. antiulceroase. fixarea în țesuturi. 3. intrapleurală. Parametrii: sensul.Vitaminele. preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică.1. Substanțele minerale şi tonice. 3. antidiareice. Preparate pentru zona oro-faringiană.Medicația obezității. Vasodilatatoare cerebrale. 2. Medicația cu acțiune ocitocică şi tocolitică.2. intraventriculară. sulfamidoterapia. durata. Medicația aparatului cardiovascular.

Preparate antigutoase. Antiinflamatoare nesteroidiene.Boala Parkinson. alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. anticanceroase. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare. Preparate chimioterapice. Medicația sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice. tratamente medicație şi scheme de tratamente. Medicamente pentru tratamentul afecțiunilor osoase. antiinflamatoare de steroidiene de uz topic. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. Alte medicamente pentru afecțiuni ale sistemului musulo-scheletic. imunodepresive. 51 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . antireumatice specifice. antiinflamatoare în combinații. principii de tratament şi medicamente utilizate. Medicația cu acțiune antineoplazică. Medicația deprimantă a SNC: Epilepsia.inducerea şi susținerea travaliului.

Medicația neuroleptică şi antihistaminică.efecte psihice şi neurologice -inimă: funcționale şi morfologice -aparat digestiv . antihelmetice.funcționale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit. preparate pentru tratamentul rănilor şi ulcerațiilor. Antifungice. Antiseptice şi dezinfectante utilizate în sectorul medical şi farmaceutic. Preparate hormonale sintetice. Antipsoriazice. antiprotozoare. Generalități şi reprezentanții de bază. de grup. giardiază 2. Simpatomimetice şi parasimpatomimetice.3 InteracŃiuni medicamentoase: asocieri in vitro. dobândită (acută şi cronică) 3. C. Interpretează elementele de farmacotoxicolo gie 3.ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene.2 Intoleran ța: congenital ă şi dobândit ă de specie. volumul şi nivelul de cunoştin țe. imuno supresive. Toleranța înnăscută. produse active în amebiază. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. clasificare şi preparate cu acțiune centrală. Corticosteroizi de uz dermatologic. Medicația cu acțiune analgezică Analgezice opioide.Miorelaxante centrale. Medicația dermatologică. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: -SNC. Sugestii metodice decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Medicația antihelmintică şi antiparazitară. analgezice antipiretice şi antimigrenoase. Farmacodependența psihică fizică Toxicomania („drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii IV.3. Medicația aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali.3. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți Cadrele didactice au libertatea de a . Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Preparate antimalarice. tricomoniază. in vivo (sinergism. mecanisme imunologice. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. 3. antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic. antagonism). mod de acțiune. fotoreacții .scheme terapeutice şi reprezentanți. Medicația ORL . mutagene. emoliente şi protectoare. erupție. dotarea cu material didactic.

uri. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. scheme. folii de retroproiector. etc. dezbaterea. munca independentă. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind FARMACOLOGIE GENERAL . Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. simularea. studiul de caz. pliante. conversația. CD .postere. casate video. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. exercițiul practic. observația.medicali generalişti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 52 . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. prospecte de medicamente etc. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.

Cristea Editura Didactică şi Pedagogică. reactualizare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 53 . N. MEMO MED 2005. RA 2.Bibliografie: 1.Farmacologie generală A.

BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI  Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Sintetizeaza competentele profesionale. calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. invatamant clinic. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4. Bazele stiintei C1. Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. competenta 13. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3.Modulul 13. Unitatea de Competenta crt. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. 5. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie evolutia nursing-ului nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

evul mediu: ingrijiri acordate de preoti. aparitia primei teorii de ingrijire. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1.3.3. cavaleri.10.2.9. calugari. XIV . calugarite 1. medici laici. 1.6.4. ajutoarele medicului 1. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1. calugari si calugarite 1. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti. comuna primitiva.Continuturi 1.2. spitalele manastirilor si asezamintele medicosociale orasenesti. aparitia caselor de ingrijire. calugari ortodocsi si catolici. a spitalelor 1.prima scoala laica 1.XVIII 54 .12. autoingrijirea 1. procesul de ingrijire.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1. preoti. ingrijiri realizate de tamaduitori 1. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1. vindecatorii rurali. Organizatii si asociatii profesionale: OMS. Societatea de Cruce Rosie.1. 2. 1. medici militari romani. scoli pe langa biserici si ordine religioase.1. ICN 1. ingrijiri acordate de vindecatori.8.7. practici magice. vraci. asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1. practici magice. Ingrijirea bolnavilor in sec.11. asistentii medicali-ajotoare ale medicului. Florence Nightingale .

medical si statutul 1. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. personalitatii reprezentative. nursing-ului rezultat. 2. Henderson 1. evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare. 1. N. rolurile si functiile asistentului sau in medical conform legislatiei in vigoare. M. originea teoriei. Roper (tema centrala. Sevin. interventii. 2. Definitia.1. OMS. Ingrijirea bolnavilor in sec. elemente cheie. Rogers. Orem. Teoria V. Teorii: D. Statutul asistentului medical in cadrul competentele echipei medicale conform legislatiei. Locul de profesionale. evaluarea si reajustarea. secifice asistentului intelectuale. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor.2. surse de dificultate. valori. definitia nursingu-lui. medical Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. baiesi. elemente cheie: scop. cadrul echipei normelor europene. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari. Competente profesionale conform legislatiei abilitatile personale 2. tehnico manageriale. Strategia medicale Sanatate 21. marile epidemii. munca. conceptia despre procesul de rolurile si functiile asistentului ingrijire. moase 4. asistenta publica. barbierichirurgi. C5. Analizeaza 1. vraci 2. C.1. Calitati si abilitati: fizice. C3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. postulate.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . conceptia C4. Neuman. calugari. Roy. calitatile si 1. Sintetizeaza 2. 3.2. B. principalele teoriei beneficiar (client). XIX 3.ingrijiri efectuate de medici. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. dotarea cu material didactic. rolul asistentului stiintifice ale medical. prima scoala pentru moase. M.1. legislatia sanitara. ANA. efectuarea interventiilor. ICN.2. organizarea sanitara 3. planificarea interventiilor. moase. XIX si pana in prezent. Analizeaza despre om. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor. morale. aplicabilitatea in practica ingrijirilor. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte.

problematizarea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. descoperirea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.. demonstratia.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare . fisa de lucru. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 55 . proiectul plan de ingrijire. compararea.elevii au stiluri diferite de invatare .

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. lucrul in grup. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. scheme. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. Cadrele didactice. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. evaluarea altor competente nefiind relevanta. SPP-ul stabileste un nivel national. momentul si persoana care face evaluarea.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).uri. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. studiul de caz. Indiferent de locul.plan de ingrijire). probe practice (studiu de caz . discutiile. reviste. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. simulari.etc. fise de lucru. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. test scris.D . conversatia. casete video. C. exercitiul. munca independenta. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. pentru verificarea atingerii competentelor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. comun de performanta. fise de lucru. Se evalueaza numai competentele din acest modul. folii de retroproiector. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. carti. simularea. planuri de ingrijire. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 56 .

sociologici). independența in satisfacerea nevoii. Aplică procesul de îngrijire (nursing). a respira.6.2. competenta 14. Nevoile fundamentale: a comunica. 14. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. ț 1.MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL  Not ă introductiv ă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. a se mişca. Modulul are alocate 120 de ore. a manca. a se dezbrăca. colorație . a evita pericolele.5. Surse de dificultate: fizice. percepția obiectivă a mesajelor primite.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr. din care 60 de ore. sociologice. gesturi si posturi adecvate. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională. manifestările de independența (respirația silențioasa. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. a bea. 14. a elimina. fără efort.4. a se odihni. Stabileşte gradul de autonomie/dependență a pacientului. ritm moderat. a dormi.) 1. apartenența la grupuri de interes divers. psihologice. limbaj clar si precis. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalți. sociologici). lipsa de cunoştin e. etc. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ă ă țile din unitatea de competență tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. facies expresiv. independența in satisfacerea nevoii. Unitatea de crt. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării. 14. 14. a acționa conform propriilor credințe si valori.2.3. ritmica. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. Analizează nevoile fundamentale specifice funcției umane.1 Nevoia a comunica Definiția nevoii. ă 2. Analizează nevoile fundamenta le specifice ființei umane. invatamant clinic. manifestările de independență (debit verbal facil. a se recrea. Identifică problemele de dependență. Nevoia a respira : Definiția nevoii. îngrijit. a se îmbrăca. pe nas. 14. a fi util. a se realiza. a fi curat.1. Rezumă supravegherea şi intervențiile specifice problemelor de dependență. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing).  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz ă toare modulului: 14. a înv ța. pentru calificarea: asistent medical generalist. a-si păstra o bună postură. psihologici. Continuturi 1. a-şi menține temperatura in limite normale. psihologici.

normală a tegumentelor si mucoaselor). 1.3. Nevoia a manca si a bea : Definiția nevoii, independența in satisfacerea

nevoii, factorii care influențe ază satisface rea

nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei, activității; masticație lentă cu gura închisă; reflex de deglutiție
57

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

prezent, digestie lentă, obiceiuri alimentare sănătoase, stare de constituție normală). 1.4. Nevoia a elimina : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (eliminări fiziologice in limite normale, absența eliminărilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (mişcări ample, nedureroase, articulații mobile, postură adecvată, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activității depuse, somn liniştit, fără întreruperi si fără coşmaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (deprinderi corecte, îmbrăcăminte curată, adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur, de a-si alege vestimentația). 1.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală, 37,30 C in cavitatea rectală si 36,40 C in regiunea axilară, colorație normală a tegumentelor, piele uscata, fără transpirații, stare de confort, fără modificări ale stării de cunoştința si ale funcțiilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii,

factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (piele curată, îngrijită, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de apărare, masuri preventive, securitate fizică si psihologică). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestări de satisfacție, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupație individuală care permite satisfacerea nevoii, apartenența la un grup social). 1.12. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
58

C 2. Identifică problemele de dependență.

care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenența la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activități sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a învăța: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (dorință, interes pentru a învăța, stare de receptivitate, achiziția de cunoştințe, modificarea comportamentului față de sănătate, achiziția de noi atitudini si abilitați pentru a-si menține sănătatea). 2. Probleme de dependenta 2.1. Nevoia a comunica: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv. Manifestări de dependență: tulburări senzoriale, tulburări de vorbire, dificultăți de înțelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relații semnificative, etc. Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boală, statut socio-economic defavorizant, izolare socială, educație inadecvată, lipsa de cunoştințe. 2.2. Nevoia a respira: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor respiratorii. Manifestări de dependență: respiră cu dificultate, respiră pe nas, cu zgomot, cianoză, epistaxis, tuse, expectorație, ortopnee, senzație de sufocare, tahipnee, bradipnee. Surse de dificultate: inflamația mucoasei, tabagismul, obstrucția, anxietatea, poluarea, lipsa de cunoştințe. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface

nevoia; Probleme de dependență: alimentație inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva. Manifestări de dependență: anorexie, disfagie, grețuri, vărsături, deshidratare, slăbire sau creştere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucția, durerea, tulburările de gândire, anxietatea, sărăcia, deficitul de cunoştin e. ț 2.4. Nevoia a elimina: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
59

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: diareea, constipația, incontinența de urină si materii fecale, retenția de urină, eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus, diaforeză, etc. Manifestări de dependență: scaune frecvente de consistență redusă sau crescută, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulență, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urină si de materii fecale, iritația pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicații alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucția, infecția, situația de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoşi, tulburări de gândire, lipsa de cunoştințe, etc. 2.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea mişcărilor, postură inadecvată, circulație inadecvată. Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absența mişcărilor, anchiloze, atrofie musculară, spasme, ticuri, mânie, euforie, mişcări rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate musculară, deformări, dificultatea de a rămâne in poziție adecvată, cifoză, lordoză, scolioză etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor, tulburări de gândire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiții de munca inadecvate, lipsa de cunoştințe etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestări de dependență: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scăderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies

palid, încercănat, astenie, scăderea T.A. si a pulsului, somnolență diurnă, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrângeri fizice, durerea, surmenajul, tulburările de gândire, situațiile de criză, anxietatea, stresul, temperatura inadecvată a mediului, zgomotul, eşecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunoştințe, etc. 2.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. Manifestări de dependență: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca, veşminte inadecvate, dificultatea de a-si păstra veşmintele curate, dezinteres pentru îmbrăcăminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic ă, constrângeri fizice, durere, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
60

sărăcie, conflict de rol, eşec profesional, lipsa de cunoştințe, etc. 2.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: hipertermie, hipotermie. Manifestări de dependență: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creşterea pulsului si a T.A., senzație de frig sau de căldură, piele caldă sau rece, cefalee, agitație, roşeață sau paloare, cianoză, dezorientare, diaforeză, convulsii, halucinații, nevoia imperioasă de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerături/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizică, dereglări in funcționarea hipotalamusului, expuneri excesive la căldură sau la frig, anxietate, condiții de mediu inadecvate, îmbrăcăminte inadecvată, lipsa de cunoştințe, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: murdăria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestări de dependență: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamație, fanere murdare (par gras, secreții nazale, prezența de tartru pe dinți), halenă, pediculoză, dezinteres pentru igiena corporală, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrângerile fizice, circulație inadecvată, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, sărăcia, eşecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunoştin e, ignoranța. ț 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: vulnerabilitate față de pericole, atingerea integrității fizice sau psihologice sau amândurora. Manifestări de dependență: predispoziție la accidente, la infecții, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamație, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic ă , tulburări de gândire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situația de criză, mediul insalubru, poluarea, condiții grele de muncă, sărăcia,

izolare. Probleme de dependență: devalorizarea. sentiment de inutilitate. tulburări de gândire. constrângeri din mediul social. 2. deficit senzorial.promiscuitatea.11. lipsa de cunoştințe. pierderea imaginii de sine. alterarea unor funcții. Manifestări de dependență: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. situație de criză. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 61 . Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia.12. anxietate. de respingere. Surse de dificultate: handicap fizic. conflicte de rol. lipsa de cunoştințe. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. dificultatea de a participa la activități obişnuite sau noi. depresie sau agresivitate. neputința. 2. constrângeri fizice.

eşecuri personale si profesionale. neadaptarea la boală. frustrare. problemelor de dependen ă. constrângeri familiale si sociale. pierderea imaginii si a stimei de sine. plâns. schimbarea rolului. Surse de dificultate: atingere fizică.13. singurătatea. diminuarea interesului. a tratamentului. ț 2. lipsa de cunoştin e. stres. durere. lipsa de educație.mişcări lente. sentiment de inutilitate etc. tulburări de gândire. agresivitate. handicap. senzație de pierdere a libertății. deficit de diversificare a activităților recreative. lipsa de cunoştin e. pierdere . mediul necunoscut. autoînvinuire. Probleme de dependență: ignoranța. Probleme de dependență: culpabilitate. pensionarea. ț C 4 Identifică etapele .separare. deficitul de cunoştințe. lipsa interesului de a învăța.separarea. agresivitate. durere. a măsurilor preventive. surmenaj. tulburări de învățare. Rezumă supravegher ea şi intervențiile specifice Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia.separarea. incapacitatea de desfăşura activități recreative privilegiate. Manifestări de dependență: tristețe. Probleme de dependență: neplăcere. plâns. pierderea . neînțelegerea informațiilor. nemulțumire. ț 2. Manifestări de dependență: poziție umilă . plictiseală. refuzul de a învăța. anxietate. Manifestări de dependență: insuficienta cunoaştere a bolii sale. situațiile de criză. piele rece. lipsa de receptivitate. situația de criză. tulburări de gândire. descurajare. Surse de dificultate: atingere fizica. tulburări de gândire. dificultatea de a învăța măsurile preventive si curative. anxietate.14. pierderea . situația de criză. lipsa de cunoştințe. Nevoia a învăța: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. anxietate. dureri. stres. stres. dificultatea de a se concentra. depresie. manifestări de anxietate (tahicardie. pierderea imaginii si a stimei de sine. insomnie. surmenaj. dezinteres față de sine. Nevoia a se recrea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Surse de dificultate: atingere fizic ă.C 3. hiperventilație).

2. evaluarea. a evita pericolele. 4. a respira. 4. a învăța. potențiale.3. Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor.4.S. planificarea intervențiilor. a manca si a bea. îngrijit. a dormi si a se odihni. a elimina. analiza si interpretarea datelor. colaborative). a se mişca si a-si păstra o bună postură.1. date fixe. Probleme de sănătate: clasificare (actuale. a se recrea. a-si proteja tegumentele.. clasificarea datelor (subiective. interviul). a-si menține temperatura in limite normale. a se îmbrăca si a se dezbrăca. 4.procesului de 3. a fi curat.E. diagnostice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 62 . Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). 4. diagnosticele de nursing: definiție. Metode de culegere a datelor (observația. implementarea planului de intervenții. obiective. Surse de culegere a datelor (primare si secundare). date variabile). a acționa conform credințelor si valorilor sale. formularea diagnosticului de nursing după modelul P. Elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență identificate la nevoile: îngrijire a comunica. (nursing).

odihnă . priorit ți.C 5.5. compararea rezultatelor obținute cu standardele. staționară. recuperatorie).  Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuității in predare. Stabileşte gradul de autonomie / dependență a pacientului NANDA. se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiția nevoii. Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing). 6.mişcare. deprinderile si abilitățile anterioare ale elevului. activitate . rol si relații. manifestări de dependență. refacerea planului de îngrijire (nursing).1. C 6. nesatisfăcute pacient dependent. Bilanțul îngrijirilor aplicate. surse de dificultate). Evidente: F. identificarea nereuşitelor. ă 6. elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență. clasificarea datelor culese pe sisteme funcționale de sănătate: percepția sănătății gestionarea sănătății. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme in funcție de: dificultatea temei. . 4. priorități de îngrijire. metode de implementare. cronică. planul de nursing rezultatele evaluării. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanțului negativ.pacient independent. percepția de sine. reformularea obiectivelor. toleranța la stres. modificarea planului de intervenții. eliminare. comportamentale) 4. valori si credințe.6. generale. 4.1. factorii care influențează satisfacerea nevoii. delegate. ă 5. dotarea cu material didactic. tipuri de îngrijire (acută. totalizarea rezultatelor evaluării. nivelul de independen ă/dependență.5. 6. nutriție si metabolism.reproducere.evoluție. 5. evaluarea. 6. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate. Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor.6. 6. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing).3. Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. clasificarea obiectivelor (specifice. Bilanțul negativ: 6. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI.2. Starea pacientului: ameliorată.repaus.O. TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale .7. manifestările de independență. Nevoile de bază: satisfăcute . Aplică procesul de îngrijire (nursing).3. obiective: criterii de formulare (SPIRO). responsabilități manageriale. interdependente. 5. sexualitate . dependența in satisfacerea nevoii (probleme de dependență. Culegere de date prin diverse metode. Intervenții: autonome.2. agravată. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. ț 6. independența in satisfacerea nevoii. volumul si nivelul de cunoştințe.4. intervenții aplicate in funcție de priorit ți.

observa ția dirijat ă . discu ția. simularea. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ție si stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic. Se recomandă activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: exerci ții de identificare. care să permită: .determinarea obiectivelor de îngrijire. alc tuirea ă unui glosar cu termeni specifici nevoilor.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite. lucrul in grup. . studiu de caz.planificarea si implementarea intervențiilor specifice problemelor de dependență. . Ca metode de predare/înv ățare se pot utiliza: expunerea. creativitatea si toleranța față de punctele de vedere diferite. sistematic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 63 . conversa ția.căror conținuturi se completeaz ă si se întrep ă trund asigurând o viziune holistic ă asupra fiin ței umane si nursing-ului. studiul de caz si problematizarea care dezvolt ă gândirea critic ă.

Se evaluează numai competențele din acest modul. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenții. rezolvarea de sarcini. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. gestionarea cazului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. - Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 64 . întrebări structurate. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizeaz ăevaluarea sumativ ăpentru verificarea atingerii performan țelor.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

echimoze.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. Nr. invatamant clinic. “cocoş de puşcă”. alte poziții forțate). eructații. Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee. renal Palparea .1.1. pasivă. tirea specific ă din anul I. Faciesul: mitral.3. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecva i ț Conținuturi tematice 1. durere. pirozis. Analizează manifestările cauzate de diferite afecțiuni  Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Competenț e C. În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ.antecedente personale patologice Condițiile de viață şi de muncă 1. epistaxis.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. 2. cardiovascular.2. Semiologie medicala C. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ.Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL Ă  Not ă introductiv ă Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL Ă face parte din preg ă . renal Percuția . competență 15. renal Auscultația . acromegalic. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic .condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. digestiv. amenoree.condiții şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. etc 2. 2. decubit lateral.1. vertij. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredocolaterale antecedente personale fiziologice .definiție şi exemple 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională.   Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. decubit ventral. opistotonus. torticolis. Unitatea de crt. mixedematos. 2. digestiv.semn obiectiv: definiție şi exemple Simptom semn subiectiv: definiție şi exemple Sindrom . forțată (ortopneea. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală . cardiovascular. Modificări observabile la inspecția generală Atitudini şi posturi: normală. cardiovascular. Metode fizice de examen clinic Inspecția . hipertiroidian.2. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală 3. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați. cardiovascular. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. extrasistole. digestiv.

tetanic. “de mumie”. lupic. ftizic. parkinsonian. “nas în şa”. peritoneal. “de paiață”. 65 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . alte tipuri de facies. vultuos. cush ingoid. aortic. rinofima.

„dansant”. „legănat”). sindrom pleural. neoplazică. nicturia. nanism. expectorația. trismus) 3. 2. discromiile. sindrom meningeal. motilitate voluntară. crampe funcționale. coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). alte simptome) Aparatul digestiv (greața. durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini. anorexia. pupilare). sindromul de insuficiență cardiacă. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. cefaleea. motilitate voluntară (mişcări spontane.durerea) Aparatul renal (anuria. Simptome cheie Durerea. mişcări involuntare) 3. amplitudinea mişcării). gigantism) şi tipul de constituție. 3. mişcări coreice.C. sindrom adenohipofizar. sindromul de insuficiență coronariană. clasificarea tipurilor de constituție Starea de nutriție (normală şi modificări patologice) Starea de conştiență: torpoarea. circulație venoasă colaterală superficială. sindromul din cancerul bronho pulmonar. Statura (normală. „ebrios”. sindroame hemoragipare. reflexe. sindrom emfizematos. cianoza. leziuni elementare ale pielii. sindroame anemice.  Sugestii metodice . Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. palpitațiile. stupoarea. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitațiile. pierderea conştienței (sincopa. diareea. hematuria. 3. dispneea. osteotendinoase. cunvulsii. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). „cosit”. vărsăturile. sindrom de impregnare bacilară. „târât”. poliuria. echilibru static şi dinamic. edemele. oboseala. constipația. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. sindroame pericardice. sindrom de condensare pulmonară. sindromul clinic din hipertensiune cardiacă. roşeață. sindromul icteric. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. „talonat”. icterul. dispneea. Analizează manifestăr ile cauzate de diferite afecțiuni Modificări tegumentare de culoare pariditate. 1. edemul. sindroame urinare. durerea precordială. ticuri. mioclonii. vertijul. obnubilarea. febra 3. ataxia tabetică). sindromul oclusiv intestinal. hemoragii cutanate. ganglioni limfatici. durerea toracică. „stepat”. tulburări trofice. sindromul colestatic. disuria. erupții cutanate. reflexe (reflexe cutanate. „rigid”. noduli subcutanați. mişcări involuntare (tremurături. fasciculații musculare. sindromul din astm bronşic.

Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SEMIOLOGIA MEDICAL Ă .Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 66 . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . dotarea cu material didactic. volumul şi nivelul de cunoştin țe.

observația. folii de retroproiector. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2. conversația.uri. manechin etc. studiul de caz. etc. munca independentă. CD .Semiologie medicală de bază C. Stancu Editura Junimea1989 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 67 . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. exercițiul practic. simularea. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. dezbaterea.Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. scheme. Bibliografie: 1. casate video.

captarea dejecțiilor la bolnavul imobilizat. timpii unui pansament. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigației. Asigurarea condițiilor de igienă si confort: . principii de realizare a pansamentului si bandajului. tensiune arterială.5. Tehnici de nursing: 1.4.2. spută. pasivă.3.3. Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea. . 16. pasivă. vezical.1. Efectuarea de sondaje. regimurile alimentare.schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat. proceduri). 1. 16. forțată (impusă de boală. tratament. auriculară. 16. 1. vărsături).schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat. 1. 1. Investigații . Măsurarea.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 16. invatamant clinic. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigațiile. . Unitatea competență Tehnici de nursing si investigatii Competențe C 1. transferul. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații. scaun. inconştient. respirație. . vezicală si vaginală. 2. parenterală.4.observarea poziției bolnavului in pat: activă. calcularea rației alimentare. mobilizarea si transportul bolnavului. pentru calificarea: asistent medical generalist. de crt. Îngrijirea plăgilor: pansamente. eliminări (diureză. Puncția venoasă si capilară. . notarea si reprezentarea grafică a funcțiilor vitale si vegetative: temperatură.6. Asigură echipamentele şi materialele necesare. 16. Conținuturi 1.patul si anexele sale. Caracterize ază tehnicile de nursing şi investigațiile . spălătura oculară. din care 90 de ore. puls. spălături.alimentația bolnavului: activă. mijloace de fixare a pansamentului. greutate si înălțime corporala.0.schimbarea poziției bolnavului in pat. clisme: sondajul gastric si duodenal. externarea. Aplică tehnicile de nursing şi investigațiile.1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională. pe gastrostomă). In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ă țile din ă unitatea de competență tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr. artificială (enterală. . Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII  Not ă introductiv ă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I.0. pregătirea patului. 16. bandaje. gastrică. 1. Modulul are alocate 120 de ore.2. .5.

Recoltarea sângelui pentru examene de l a b orator: biochimice. serologice. 68 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . parazitologice.2.1. hematologice.

otice. irigator. balanță antropometrică. 2. internați. bacteriologice si parazitologice. 1. 2. registru de intrări-ieşiri. tăviță renală. stetoscop biauricular. Recoltarea sputei pentru examene citologice. cilindru gradat. 2. echipamentele si 1. 2. tacâmuri. material de protecție (muşama. C 2.8. recipiente. cateter vezical steril. seringă Guyon. câmp steril pentru hemocultură. mânuşi de cauciuc. foi de temperatură. garou. urinar. pâlnie. soluții dezinfectante. foaia de observație. recipient cu picurător. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuță rulantă.6.0.2.3. trusă cu instrumente sterile. sondaje si clisme: sonde digestive. Documente de evidență si mişcare: bilete de internare. soluții si materiale dezinfectante. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. soluții anticoagulante. tăviță renală. cateter vezical. recipiente curate.3. Echipamente si materiale pentru investiga ții 2. vezicale. 2.2. 1. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. balon sau flacon cu mediu de cultură. 2. taliometru sau bandă metrică. vezicule. canulă. Recoltarea secrețiilor oculare. veselă. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncției venoase si capilare: seringi si ace sterile. externare. recoltarea urinei din 24 de ore.0. bacteriologice 2. vaginale. uscate sau sterile.2. pustule). 2.7. tăviță renală. foaie zilnică de mişcare a bolnavilor necesare.4. comprese. antiseptice. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice. leucoplast. lame de sticla si lamele.5. casoletă cu material textil steril. 1. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice. recipiente curate. garou. uscate sau sterile.1. material de protecție a patului. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile. mânuşi de cauciuc. tub de gaze. bacteriologice. Instrumente si materiale pentru recoltarea . feşi de tifon. Recoltarea exudatului faringian. tensiometru. 1. aleză). soluții si materiale dezinfectante. Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise si din colecții închise (abcese. vacutainere pentru analizor. obiecte de igienă. creioane colorate.5. soluții adezive.3. bazinet. recipient cu lichidul de spălătură. materialele transfer. Recoltarea urinei pentru examene biochimice. Asigură 1. ploscă. ceas cu secundar.2. tăviță renală. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcțiilor vitale si vegetative: termometru. tampoane. 1. lighean etc. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături. urinar. lanțete.4.6. 2.1. auxiliare.

6. materiale pentru toaleta cavității bucale după recoltare. 2.materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăvița renală.4. 2. materiale de igienă si protecție. soluții si materiale dezinfectante. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane. recipient curat. mânuşi. sondă rectală sterilă. uscat. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor purulente: seringi si ace groase sterile. 2. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 69 . mască de tifon. ploscă. lampă de spirt. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile.5. materiale pentru toaleta cavitații bucale după vărsătură.

după 4. Tehnici care asigura suportul vieții: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. poziționarea adecvată. respectarea intimității si a C 4. toaleta regiunii. mască de tifon. Indicatori de măsurare a eficacității in funcție de tehnică si investigație. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi.2. dotarea cu material didactic.1. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacție a pacientului: facies.8. C. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor otice.1. efectuarea sondajului vezical in caz de retenție acută de urină. sondajul gastric si duodenal. 4. motivarea norme de investigației gesturilor. 5.1. 5. norme de protecție si securitate a muncii. asepsie si antisepsie. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiec rei teme in func ție de: ă dificultatea temei.2. Priorit ăți in executarea tehnicilor si si investiga țiilor de nursing: investigațiile. reacțiile pacientului. eprubetă sterilă cu mediu de cultură.5. Preg ătirea fizic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului. tehnicile de nursing asigurarea confortului fizic. mobilitate. combaterea durerii şocogene.a. Efectuarea tehnicilor si investiga țiilor de efectuarea nursing: etape tehnicii si de execuție si timpi de execuție. urină. evoluția stării generale. îndepărtarea corpilor străini oculari si pacientului auriculari. vaginale: specul auricular. C 3. clisma starea evacuatoare. exudat faringian. Preg ătirea psihic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: informarea. pudorii. valve vaginale. oculare. 4. măsurarea funcțiilor vitale. orientat. 3. 3. lame de sticlă. . Tehnici care se executa dimineața cu bolnav á jeun: recoltările de sânge. Tehnici care asigură confortul: igiena. 2. eprubete sterile.2. sistarea alimentației pe cale orală. Evaluează alimentarea. evacuarea conținutului gastric prin spălătură. obținerea consimțământului si a colaborării pacientului conştient. spută. comportament. infectate.1. 4.7. volumul şi nivelul de cunoştin țe.c. M ăsurarea eficacit ă ții tehnicii si investiga ției 5. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigației. 4.b.1. inconştienți. Aplică dezinfecția tegumentului.1.2.1. deprinderile si abilit ățile anterioare ale elevului.1. abexlang. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații.1.

echipamente si materiale sanitare adecvate. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ții şi stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigațiilor. Se recomand ă folosirea unor mijloace de înv ățământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector. fise tehnice. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competențele urmărite. conversația.Ca metode de predare/învățare se pot utiliza: expunerea.ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conținuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 70 . centrată pe competențele ce trebuie atinse. Activitatea cadrului didactic va fi complexă. demonstrația. exercițiul practic. Alegerea materialelor didactice se va face in strâns corela ție cu ă specificul metodelor didactice utilizate. observația dirijată.

Cadrele didactice. exerci ții practice. care asigura pregătirea la acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea sumativ ă pentru verificarea atingerii performan țelor. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. fişe de autoevaluare. fişe tehnice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 71 . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. întreb riă structurate. Se evaluează numai competențele din acest modul.Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. fişe de evaluare chest-list. îşi stabilesc durata fiecărei competențe.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

din care 30 ore. Asigura securitatea in Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA I.2 Evalueaza propria sanatate . invatamant clinic. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Evalueaza propria sanatate 3. Unitate de crt competenta 17. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Asigura securitatea in munca 2.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr. Modulul are alocate un numar de 60 ore. II . Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca . Protectie si securitate in munca munca Competenta C 1.

6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte.conditii necorespunzatoare (de incalzire. suspensii de praf. 1. iluminat) Eficienta muncii 1.7 noxe profesionale (curenti de aer. conciliere si mediere) Sanatate si disfunctionalitate 2. lovire. calitatea actelor de munca. 2. solutionare conflicte: atitudini personale (evitare. 72 .3 dosar medical : vaccinari.2 norme protectia muncii.1 norme PSI. interpersonale. vigilenta.1 integrare profesionala: atributii. substante chimice sau iritante) 1. umiditate. acomodare). alcoolism. conflicte afective. prin stres. scopuri diferite.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1. cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa. numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate. colaborare. 2. controale medicale periodice.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturiimedicale (intepare. aerisire. satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor. drepturi si indatoriri.) 1. ambiguitate organizationala. resurse umane si materiale limitate.8 mediu. tehnici performante).Continuturi tematice Norme de protectie si securitate 1. abuz de droguri) 1. statut profesional necorespunzator). incapacitate temporara de munca. absenteism. compromis. atitudini la nivel organizational (negociere. radiatii.prin contagiune) 1. strivire etc. conflict intergrupuri. individuale. disponibilitate.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale. competitie. zgomote si vibratii. ierarhie profesionala. familiarizarea cu mediul de munca.9 criterii de eficienta: timp de lucru. 1. autocontrol.

7 dezinfectie (solutii. observatie dirijata. boli infectocontagioase. • elevul invata in mod activ. problematizare. prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare. cauze. Conditii de baza ale prevenirii C 3. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. • i se permite sa se exprime in mod creativ. carpe. studiul de caz. simptome. galeti.6 evacuare reziduuri (seringi. resurse financiare si materiale. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”.4 igienizare: pamatuf. ca subiect matur. prevenire a alimente. conditii de eficienta). instrumentar medical. bureti. “Caruselul”. . politica unitatii de vizitatori. ace.2. • lucreaza in mod cooperativ. Metode de prevenire 3. sectii boli infectioase). zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti. ii ofera informatie “umpland vase goale”. activitati de predare . Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie..3 autoprotectie:spalare pe maini. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. pansamente. Aplica 3. beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. • nu se limiteaza doar la sala de curs. expunerea. in grupuri. 3.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile. 3. descoperirea inductiva si deductiva.5 izolare pacient (infectii intesinale. IV. 2. in timp ce profesorul il ghideaza. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. 3. materiale utilizate).) intraspitalicesti 3. perfectionare si oportunitati de dezvoltare. circumstante.recompense si competitie). In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. 3. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. organizare si managemet). managementul riscului. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. lenjerie.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane. perii. antisepsie. asepsie. solicitari si raspunsuri ale managerului. material moale infectiilor etc. detergenti etc.1 circuite functionale (intrare/iesire personal. echipament de protectie. sprijin si incurajare.

Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.“Bulgarele de zapada”). joc de rol.indiferent de locul. eseuri. probe orale ( intrebari. referate. grup de discutii) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 73 . 3. momentul sau persoana care face evaluarea. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. pentru a obtine acelasi nivel de performanta .munca independenta. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.

probe practice (studiu de caz.Deontologie medicala..Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing. Cadrele didactice. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1.. durata evaluarii. -Etos in medicina . folii de retroproiector. pe secvente mici). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. OMS-Regional Office for Europe. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Nicolau. Marin. Miron.Ciornea.ritmica. coevaluarea in grupul de lucru.B. Bucuresti. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. 2001 5. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. ICN.1995 11. Lemon-Materiale de educatie in nursing.1978 10. sinectica.Codul pentru nurse .etc. Dutescu.2.Vol. ANR.Gh. Editura Alternative.Editura Albatros. Fry.Editura Medicala.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala.Etica aplicata. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.-Pledoarie pentru respect. discutii panel. Bucuresti.1985 2.T.Gh.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali. 2. Bucuresti. metoda 6-3-5. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala . Phillips 6-6.Editura medicala. 1979 . ANR.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing. Se evalueaza numai competentele din acest modul.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. 1996 9. ANR.Bucuresti.A. care asigura pregatirea la acest modul. pe secvente mai mari). Copenhaga.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul.culegeri de date . Scripcaru.1998 3.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. unitati medicale si scolare. joc de rol). American Nurses Association . 1979 6.observarea sistematica a elevilor . analiza produselor( culegeri de date).1998 12. referat.Sara. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme.T. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.1998 4.S. cumulativa (verificari partiale. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Buucuresti. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 3.. test scris. Sugestii bibliografice 1. 3. CD-uri.. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Jurnalul de nursing .1994 7. fisa de lucru. Pe parcursul modulului. sau sumativa.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 74 .

invatamant clinic.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. Administrarea medicament elor C. Urmareste evolutia bolnavului dupa C.Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR  Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II. Identifica medicamentele prescrise. 4. 3. Pregateste bolnavul C. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. Administreaza medicamentele. 3. Pregateste bolnavul. 5. 5. Administreaza medicamentele . pentru calificarea: asistent medical generalist.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 2. 1. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. Identifica medicamentele prescrise competenta 18. Unitate de Competente C. 2. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. crt. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 4. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C.

Cai de administrare: orala. confirmarea acceptului 2. utilizarea manusilor de cauciuc. materiale de unica folosinta etc.Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: Facies. respiratorie. cu termen de valabilit ate 3. 75 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . reteta.Continuturi 1. alte senzatii 3. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. parenterala. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. caldura. 2. foaie de observatie) 2. functii vitale. percutanata. Reactii adverse: tegumentare.Conditii de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. 1. Informarea pacientului: conversatie. concentratie. pe mucoase. reteta. condica. Cai de administrare: orala. 4. etc. etc 2.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica. Mate riale de unica folosint a . parenterala.Document medical: condica. postura. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1. respiratorie. folosirea manusilor de cauciuc. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. comportament. Reactii induse: durere. termen de valabilitate 2. aspect. percutanata. Prescriptia medicala: reteta. modificarea gustului. Incompatibilitate intre medicamentele indicate 1. foaie de observatie 1. etc. forma de prezentare.

urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. adictii ( lcool. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme. studiu de caz . studiul de caz. test scris. anuntarea medicului 3. . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. planul de ingrijire. manechin. cafea.elevii au stiluri diferite de invatare . Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. pentru verificarea atingerii competentelor. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. proiectul. instrumentar si materiale sanitare diverse. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”. Indiferent de locul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.plan de ingrijire). evaluarea altor competente nefiind relevanta. existente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. planuri de ingrijire. momentul si persoana care face evaluarea. descoperirea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. simulari. demonstratia. dotarea cu material didactic. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.dezbaterea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. exercitiul. observatia. volumul si nivelul de cunostinte. folii de retroproiector. problematizarea. conversatia. CD-uri. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. casete video. probe practice (demonstratie. . unitati sanitare cu o buna dotare materiala. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. In elaborarea strategiei didactice. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. simularea. tutun). mobilizare  Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. compararea.administrare modificarea functiilor vitale. Cadrele didactice.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. munca independenta. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. scheme.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. fisa de lucru. fise de lucru. la procesul de invatare .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 76 .

pentru calificarea asistent medical generalist. în contexte profesionale semnificative Conținuturi 1. atitudini (pro. .Modulul 19: COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN face parte din preg tirea Ă ă anului II. solicit ri. pe teme profesionale: instrucțiuni. -transmisiuni radio şi TV. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. inclusiv numerice.informații factuale. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje. Tipuri de informații: . conferințe (inclusiv videoconferințe). puncte de vedere. priorit ți. anunțuri publice. laborator tehnologic. in contexte profesionale semnificative. -discursuri. emise clienți. -conversații telefonice. colegi sau de cei din jur. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate. in contexte profesionale semnificative. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. in contexte profesionale 3. produse şi servicii. Programa şcolar ăse va utiliza ă ă împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. competență 19.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. şcoala postliceal . Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . Exprima mesaje orale in limbaj complex. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. privind specificații de procese. ă În modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă reg sesc abilit ă țile din se ă unitatea de competență COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ. Obține informații prin receptarea de mesaje orale. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. contra. . in contexte profesionale semnificative 2. inclusiv mesaje telefonice înregistrate. neutră). Elaboreaza mesaje scrise specializate.1. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale. -opinii. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. întreb ri. formale şi informale directe. inclusiv numerice. Comunicarea în limba modernă Competențe C. -prezentări (formale / informale) de produse / servicii. rapoarte.informații. ă ă explicații. in contexte profesionale semnificative  Tabel de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt. ă 2.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 77 .

informații factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice). . mesaje (inclusiv e-mail).informații factuale. .idei. oferte. . 2. reclame. opinii. rapoarte. evaluări.față în față.formate formale. relativ complexe.informații factuale . pe teme de interes comun. . documente de evidență. sfaturi. individual sau în grup. idei. opinii. reclame. prezentări. inclusiv numerice. faxuri. operații şi procese tehnologice. instrucțiuni cereri.date privind: materii prime. . în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 1. fişe tehnice. . 2. . Tipuri de informații: . faxuri. procese. despre produse şi servicii.C. explicații. ț . 3. anunțuri. 2. procese verbale. specificații. în contexte profesionale semnificative. reclamații. note circulare. . . robot telefonic.2. procese.calitatea serviciilor / produselor. 1. .elemente cheie din documente relevante.corespondență profesională: scrisori. 3.formate informale. în contexte profesionale semnificative C.texte cu conținut operațional profesional: corespondență. Elaborează mesaje scrise specializate. date ț tehnice ale unor produse şi servicii. oferte. Tipuri de discurs: . . evaluări).discuții profesionale formale şi informale. în contexte profesionale semnificative.formulare şi alte documente specifice specializării (facturi.la telefon. Exprimă mesaje orale în limbaj complex.dări de seamă. şedințe. materiale şi produse finite. facturi pro-forma. Tipuri de texte: documente profesionale specifice specializării: manuale. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu C. puncte de vedere. Moduri de comunicare: . Tipuri de informații: . fişe tehnice.operații.organizarea locului de muncă. Tipuri şi formate de documente şi texte funcționale: . legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu.aranjamente şi instrucțiuni de serviciu. . explica ii. operații.4. referate. . minute. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise specializate.informa ii profesionale: instruc ț țiuni. . rapoarte. Tipuri de informații scrise: .scurte rapoarte profesionale. descrieri şi specificații de obiecte.3.instrucțiuni. formulare. detalii de operare. . raportări privind desfăşurarea unor evenimente. circulare.prezentări. 1.texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă. activități şi procese de produc ie. fişe de evidență. . Teme specifice: . fişe de producție. . procese verbale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

78

C.5. Participă la interacțiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Discuții profesionale: - situații sociale si profesionale formale şi informale; - interviuri individuale sau în grup; - întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activități profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonică: - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activități profesionale zilnice; - comunicări formale / informale cu parteneri şi clienți; - interviuri telefonice individuale. 3. Corespondență profesională: - formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; - în interiorul organizației: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - în afara organizației: cu clienți, cu parteneri, cu potențiali clienți / parteneri.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi conținuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unită ți de competență pentru abilități cheie. Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor , dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional, respectiv informațiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: - elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare - elevii au stiluri diferite de învățare - elevii participă cu cunoştințele lor, dobândite anterior, la procesul de învățare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversația, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor.  Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înțelegere şi asimilare a cunoştințelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. ț Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanță ce pot fi atinse numai dac ă în procesul de înv ă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

79

MODULUL 20: MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă
 Not ă introductiv ă Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă face parte din preg tirea ă specific ă din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competen ță tehnică specializată MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 36 de ore, Ă laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Precizează principiile managementului general 2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate 3. Analizează caracteristicile managementului sanitar 4. Aplică legislația sanitară Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță:MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

80

Nr Unitatea de Competențe Conținuturi crt. competență 20. Management şi C.1. Precizează 1. Management general: 3.2. Definiție, motivarea existenței managementului, legislație principiile
funcțiile organizare,

sanitară

managemen- managementului (după Henri Fayol - planificare, tului general. conducere şi control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abilități necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaționale, decizionale). 3.4. Factori implicați direct în desfăşurarea activității: competența, autoritatea (surse ale autorității, tipuri de autoritate în management), responsabilitatea, delegarea autorității (principii, variabile care influiențează gradul de delegare), tipuri şi mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informații: (structuri formale şi informale). 3.6. Comunicarea managerială. 3.7. Management organizațional (definiție şi obiectiv, activități, organizații formale şi informale, parametri de caracterizare a organizației, componentele principale ale organizației, cultura organizațională, managementul echipei, stresul organizațional), managementul timpului de lucru (folosirea eficientă a timpului, stabilirea obiectivelor şi priorităților, instrumente utilizate, metode de raționalizare a timpului), managementul schimbării (tipuri de schimbare, metode/abordări după Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbării). 4. Etapele procesului de management: 4.1. Planificarea: definiție, noțiuni de bază în utilizarea planificării, tipuri de planificare (strategică, tactică, operațională ). 4.2. Organizarea: împărțirea sarcinilor şi aplicarea mecanismelor de coordonare. 4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a resurselor umane, funcțiile gestiunii resurselor umane (recrutarea şi selecția, formarea şi dezvoltarea, evaluarea randamentului şi performanței, remunerare). 4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor şi atingerii obiectivelor. 4.5. Dezvoltarea performanței. 4.6. Schimbarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

81

C.2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate.

1. Tipologiile şi caracteristicile sistemelor de sănătate: 1.1. Relația sănătate-boală-îngrijiri de sănătate, servicii de sănătate, furnizori de servicii de sănătate, beneficiari de servicii de sănătate, definirea sistemelor de sănătate, performanța sistemelor de sănătate, eficiența sistemelor de sănătate, modele de sisteme de sănătate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noțiuni şi termeni de bază privind definiția şi particularitățile economiei sanitare, sistemul pieței libere, piața îngrijirilor de sănătate (beneficiar, furnizor, administrația de sănătate), cumpărarea şi contractarea serviciilor (practica independentă a asistentului medical, pachetul de servicii de îngrijiri de sănătate furnizate de asistentul medical), evaluarea economică a îngrijirilor de sănătate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echității în finanțarea serviciilor publice de sănătate). 2.2. Finanțarea serviciilor de sănătate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plată (plata per serviciu, plata bazată pe diagnostic, capitația, bugetul global, salariul, plata după timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plată. 3. Reforma sistemelor de sănătate: 3.1. Principii pe care se bazează reformele sistemelor de sănătate, scopurile şi obiectivele reformelor, stabilirea priorităților, criterii de evaluare în compararea reformelor din diferite țări (coerența SIS, universalitatea asigurării cu servicii, caracterul cuprinzător al serviciilor, limitarea costurilor cu menținerea calității îngrijirilor de sănătate). 3.2. Reforma sistemului de sănătate din România, priorități: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare şi gestionare, accesibilitate largă, dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenți, îmbunătățirea sistemului de formare a personalului de sănătate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

82

managementul stresului. componente. îngrijirile de sănătate comunitare şi îngrijirile le domiciliu). sistemul informațional. satisfacția pacientului).1. Analizează caracteristicile manageme ntului sanitar. . roluri manageriale. finanțarea spitalului (spitalul public/non-profit. managementul timpului. Leadership în îngrijirile de sănătate.3. roluri). indicatori ai calității serviciilor. parteneriatul public-privat). Nivelul terțiar: unități medicale de înaltă performanță. cabinetele stomatologice. 3. scopul şi obiectivele. indicatori financiari. Managementul serviciilor de îngrijiri secundare de sănătate: spitalul ca organizație (scopurile generale.1. circuitul bolnavului. structura. 3. funcțiile. aprecierea performanței unui spital (indicatori de eficiență pentru paturile de spital. managementul resurselor umane. nivelurile îngrijirilor de sănătate (primar.2. modul de organizare al îngrijirilor primare de sănătate (cabinetele de medicina de familie. Managementul serviciilor sociale şi de sănătate: 1. 1. unitățile medico-sanitare ca organizații. tipuri.2. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic şi financiar în organizațiile de sănătate. secundar şi terțiar). 1. vârstnici. Definiție.3. 3. tipuri de servicii. înregistrările medicale. alte unități medicale şi medico-sociale cu paturi (centre de îngrijire şi asistență pentru copii. unități medico-sociale). Managementul serviciilor de îngrijiri primare de sănătate: serviciul de primire al pacienților. profesionişti de sănătate. cabinetele de specialitate private. managementul calității serviciilor de sănătate. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de îngrijiri de sănătate: 3. spitalul privat/pentru profit.C. 2. persoane cu handicap. interrelațiile profesionale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 83 .

asistența socială . descoperirea. Autorizarea. Legea nr.R.2. drepturile şi obligațiile cetățenilor. Formarea profesională (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali).1. Principalele acte normative care reglementează exercitarea profesiei în domeniul îngrijirilor de sănătate: 3. casele de asigurări sociale de sănătate. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. competențe. Noțiuni de drept medical: 1. acreditarea..R. dezbaterea. la procesul de învățare.1. drepturile şi obligațiile asiguraților. legi organice şi ordinare. medicina experimentală. Codul de etică şi deontologie profesională al O. 2. asisten a medical acordat ț ă ă populației. În elaborarea strategiei didactice.U.C. hotărârile de guvern. Se recomandă următoarele metode: observația. .4. 3.3. Legislația privind organizarea şi funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: asigurările sociale de sănătate. evaluarea performanțelor. 1. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.A. izvoare de drept medical (Constituția României. drepturile pacien ilor. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. noțiuni despre stat şi drept. 3.2.1.4. actele cu caracter normativ elaborate de O.M. Definiție. atribuții. Domenii medicale cu reglementări speciale: medicina muncii.M. compararea. 3. salarizare (legislatie in vigoare). sănătatea mintală. activitatea de medicină legală. furnizorii de servicii de sănătate 2. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. criterii specifice de ocupare a funcțiilor şi gradelor sau treptelor profesionale. Desfăşurarea activității: codul muncii in vigoare.M. ț 1.M. asociații sindicale (contractul colectiv de muncă). nr.A. administrația de sănătate publică. 2. demonstrația.M.). proiectul. standarde. Condi ții de aplicabilitate didactic ăşi de evaluare Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR poate fi parcurs Ă în mod independent. Aplică legislația sanitară. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Asociații profesionale (Statutul şi Regulamentul O.2. atestarea şi reatestarea profesională (conform reglementarilor legale). in vigoare.).M. transplantul de organe şi țesuturi. 150/2002 modificată şi completată prin actele ulterioare succesive.A. ordine de ministru. problematizarea.R. O. 3. • elevii au stiluri diferite de învățare.

proiectul. algoritmi optimali. modele explicative (scheme. studiul de caz.problema de s n tate. 84 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . reprezentări grafice. turul galeriei. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. scheme de desf ă şurare). Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). probe scrise (test.Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. referat). probe practice (studiu de caz . ă ă poster. proiect). algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere.

2004 7. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Bibliografie recomandat :ă 3. Cadrele didactice. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. planşe. tema în casă. Dan Enăchescu. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Mihai Gr. dotarea cu material didactic. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Cristian Vlădescu (coordonator) .Ă Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea. European Trening Foundation SJEP 9628 . observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor.Ed. desene. diapozitive."Sănătate publică şi management sanitar". studiul de caz. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. 1997. Indiferent de locul. Monitorul Oficial al României . Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunz ătoare a competen țelor pentru viitorii asisten ți medicali generalişti. 1998 6. munca independent ă simularea. pentru verificarea atingerii competențelor. casete video."Management sanitar" . îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. care asigur ă preg tirea la acest modul. Marcu . 1998 4. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Expert. Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. proiectul. volumul şi nivelul de cunoştințe.Ed. conversa ția.Ovidius University Press. 1994. filme. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Constanța. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială.Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. investigația. Se evaluează numai competențele din acest modul. Liviu Cocora . CD-uri. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. 1995. Ed. observația. stimulează spiritul critic şi creativitatea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. soft etc. coevaluarea în grupul de lucru. etc. exercițiul. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. ALL."Legislație medicală şi socială" . 2000 5. computer. momentul şi persoana care face evaluarea."Managementul serviciilor de sănătate" . folii de retroproiector.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. discuțiile şi lucrul în grup care .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 85 .

invatamant clinic.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 86 . În modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ se regăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLIC Ă. Aplică programe de sănătate publică.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Modulul are alocate 120 de ore. din care 96 ore..MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă Notă introductivă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ăface parte din preg ă tirea specific ă din anul II. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va . 5. pentru calificarea: asistent medical generalist. 3. Monitorizează starea de sănătate. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei. Măsoară şi analizează morbiditatea. utiliza împreun ă cu standardul de preg ătire profesional ă specific calific ării. 4. 2.

grup particular de Obiective: descrierea distribuției bolilor/factorilor de risc în populațiile umane. screening-ul şi studiile de prevalen ă. metode folosite de epidemiologie. predicția în legătură cu numărul probabil al bolilor. ț ț ț relația temporală. Epidemiologia bolilor infecțioase: Procesul epidemic. experimentale şi operaționale). Caracterul cauzal al unor asociații. fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sănătate. dovada experimentală). controlul problemelor cronice de sănătate. infecția HIV/SIDA. infecții aerogene. plauzibilitatea. Supravegherea epidemiologică (infecții digestive. coerența. relația tip doză-efect. în medicina clinică.1. Domenii de aplicare: în sănătatea publică. Noțiuni de bază ale epidemiologiei: 21. parazitoze. Epidemiologie C. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora. 2. zooantroponoze. consisten a asocia iei. activitatea şi asistența antiepidemică. Nivelele cercetării epidemiologice: nivelul cunoaşterii (cercetarea fundamentală) şi nivelul intervenției (cercetarea aplicativă). 3. Anchetele epidemiologice (descriptive. competență 1. obiectul preocupărilor (grupurile populaționale bolnavi). ț . Termenul de inferențe (generalizări) de tip cauzal elemente luate în considerație în cazul asocierii epidemiologice. relația de cauzalitate dintre un factor şi boală (argumente: forța asocia iei. insuficiența altor explicații. publică ale epidemiologiei. analitice.Nr. Unitate de Competențe Conținuturi crt. clasificarea epidemiologică a bolilor infecțioase. Descrie şi sănătate conceptele de bază Definire. specificitatea. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuția şi determinanții bolilor cronice în populații diferite. strategia ecologică. Strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli. infecții nozocomiale). populație țintă de referință. 4.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 87 .

după nivelul managerial. nivelul de educație).2. vizuală. poluarea mediului. educația. după utilizare. Calitatea datelor (relevanța.2.1. asocierea determinanților în producerea efectului (boală. analiza şi interpretarea datelor. indicele participării femeii. 3. ț 2. Probleme de sănătate publică: 3. după natură.generale. şomajul. 3. indicatori sintetici . 1. .fumatul. Modele de sănătate publică: 1. accesul la ingrijiri de sănătate şi determinanți indirecți . Determinanții majori ai principalelor probleme de sănătate şi condiționarea lor. stilul de viață. 1.1. comportament şi serviciile de sănătate). după apariție.3. 2. instrumente. individualizate. Managementul datelor şi al informațiilor medicale. după tip).4. Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate influiențată de sărăcie. deces). accesul la apa potabilă. indicele sărăciei). consumul de droguri. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice.indicele dezvoltării umane. scrisă. după format. locuințele nesănătoase. modificările climei. după temporalitate.1. indicele disparității între sexe. factori sociodemografici. relația dintre determinanți. încrederea în sursa informației). Managementul sistemelor de informații. 1. mediu.C. după frecvența de colectare. sanitația. Modelul stării de sănătate. electronică). factori sociali. distribuția veniturilor între județe/în interiorul județului. situațiile de criză). Calitatea vieții şi organizarea serviciilor de sănătate (tipuri de modele de cercetare a calității vieții . Conceptul "structură-proces-rezultate" de analiză a determinan ilor să nă tății în relație ț cu calitatea vie ii. specifice bolii. corectitudinea.produsul intern brut. exhaustivitatea. orală. alcoolul. concepte. 1.2. a determinanților şi a intervențiilor (determinan i direcți . violența mai ales în familie. sărăcia. Definiție. 2. ț nutriția. metode de comunicare a informației (față în față.2. Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate influiențată de biologia umană. tipuri de informații (clasificarea după sursă. habitatul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 88 .

2. 2. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. protecția să nă tății. Propuşi de U. repartiția teritorială. principii directoare. servicii preventive.3. implementare. 2. sănătatea mintală. caracteristici demografice şi sociale).1. măsurarea mortalității infantile. monitorizare.1.S. politica de sănătate a guvernului.3. Implicațiile statisticii şi dinamicii populației pentru serviciile de sănătate. structura pe grupe de vârstă). Statistica populației (numărul. densitatea.E. măsurarea mortalității generale şi specifice).3. Strategia națională de sănătate publică: starea de sănătate a populației. statistica populației. 1.2. măsurarea natalității şi fertilității. 1. scopul şi obiectivele strategiei naționale de sănătate publică. domenii prioritare de intervenție (boli netransmisibile. îngrijirile de sănătate (nursingul) în contextul strategiei "Sănătate XXI". Monitorizează 1. măsurarea mortalității infantile). Propuşi de O.2. măsurarea natalității şi fertilității. (indicatori ai stării de sănătate. Indicatori utilizați în monitorizarea stării de sănătate a starea de sănătate.strategia "Sănătatea pentru toți în secolul XXI". ani poten iali de via ă pierduți. evaluare. ani poten iali de via ă pierduți. . indicatori de caracterizare a condițiilor de viață şi muncă. (concepte. structura pe sexe. ponderea în mediul urban/rural. boli transmisibile. Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice: 2. . anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. indicatori ai stilului de viață.C. sănătatea familiei.M. dinamica populației. Dinamica populației (concepte. comunității: 1.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 89 .

morbiditatea cu ITM. Conceptul de vizualizare a informațiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul individului. Indicatorii de morbiditate: 3. sursa datelor şi informațiilor (date de rutină şi date obținute prin studii speciale cercetări. metodologia de ierarhizare şi scala standardizată (sistemul de decile). familiei.pe contingent. alimentația şi nutriția). screening.4. comunității. Măsurarea morbidității observate: 2. prevalența. comparări între evoluția aspectelor din diferite perioade. 2.starea de boală şi deteriorarea sănătății. mortalitatea specifică.în dinamică). utilizarea morbidității în studiile epidemiologice descriptive. anchete medicale). sistemul de îngrijiri de sănătate. persoana bolnavă) şi aspectul morbidității = fenomenul (incidența. morbiditatea succesivă . determinanții de mediu. populația la risc. Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: bolilor acute şi cronice (caracteristici comune şi diferențiate). . formule de calcul. Incidența.2. morbiditatea cu invaliditate.1. analizează morbiditatea. definiția morbidității. co-morbiditatea. caracteristicile socioculturale. 3. calcularea relației dintre factorii de risc şi boală.1. Măsoară şi supravegherea 1. morbiditatea spitalizată. relevanța pentru implementarea unor programe de sănătate.2. 3.C. morbiditatea spitalizată. prevalența. construirea tabelelor şi reprezentarea grafică a datelor. evoluția fenomenelor pe zone. indici de structură pentru incidență/prevalență . Abordarea morbidității observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor.obiective. reprezentări grafice. morbiditatea cu incapacitate de muncă. abordarea transversală şi abordarea longitudinală. cu evaluări la nivel regional şi național) descriere cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătății într-o populație (gruparea informațiilor . morbiditatea individuală . 2.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

90

1. Inițierea: C.5. Aplică 1.1. Prezentarea situației existente, (elemente de programe de sănătate publică. biostatistică, analiza statistică, reprezentarea grafică a informațiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea priorităților şi formularea problemei de sănătate. 1.3. Specificarea participanților şi colaboratorilor, stabilirea populației țintă şi a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportunități şi constrângeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaționale), rezultate aşteptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane, materiale, financiare, informaționale). 3.2. Structura organizațională, responsabilități, planul activităților. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii şi norme utile în control şi evaluare, evaluări parțiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.

 Condi ții de aplicabilitate didactic şi de evaluare ă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S NĂTATE PUBLIC Ă Ă poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare; • elevii au stiluri diferite de învățare; • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior, la procesul de învățare; • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. se recomandă următoarele metode: observația, descoperirea, demonstrația, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentări grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere, algoritmi optimali, scheme de desf ă şurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, ă ă poster, proiect). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice, care asigur ă preg tirea la acest modul, îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe, numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

91

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematic ăa comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării, tema în casă, investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe, deprinderi şi abilități anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă Instruirea în laboratoare are o importanță deosebită în realizarea . corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă . Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea, conversa ția, munca independent ă simularea, observația, exercițiul, discuțiile şi lucrul în grup care , stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale, pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele, casete video, filme, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

Bibliografie recomandat :ă 1. Dan Enăchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sănătate publică şi management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - “Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate” - Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, 2002 3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 4. E. Măgureanu, C. Bususioc, C. Bocârnea - "Practica epidemiologică în bolile transmisibile" Ed. Medicală, 1988 5. Strategia națională de sănătate publică - Document elaborat pentru Ministerul Sănătății de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, în cadrul împrumutului Băncii Mondiale, Iunie 2004

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

92

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Comp etente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.

C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari 1. Etape: definirea problemei, selectarea stiintifice bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea
planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea concluziilor cercetarii.

 Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
93

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 94 .

Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Unitatea de crt. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire.3. pentru calificarea asistent medical generalist. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. 3. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 5.Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC.1.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Competente C. 4. invatamant clinic. Aplica interventiile proprii si delegate planificate. C.  Nr. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) . Pneumologie si nursing specific Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. competenta 23. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore.

cercetare documente medicale. 2. dispnee. Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale. risc de infectie.1. performanta. cancer pulmonar (definitie. educatie. Surse de dificultate 3. vulnerabilitate. ortopnee. TBC. observabilitate. igiena. Interventii proprii: comunicare. comunicareineficace.Continuturi 1. dispnee.1. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. simptomatologie. obstructia cailor aeriene. observatie clinica. profilaxia infectiilor. Obiectivul nursing: specificitate. Manifestari de independenta 2. pneumotorax. junghi thoracic. Interventii: 3. Culegere de date prin: interviu. etiopatogenie. mobilizare. 1. Analiza si sinteza informatiilor: 2. cianoza. pneumonii. 3. alimentare. hipertermie. astm bronsic. profilaxie. supravegherea functiilor vegetative. Interventii delegate: pregatirea pentru 95 . febra. BPOC.3. prevenirea complicatiilor. durere. realism. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.2. expectoratie. risc de accidente. implicare.2. hidratare. 2. modificari toracice. 2. Manifestari de dependenta 2. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite. investigatii. 3. 1. principii de tratament). supravegherea starii de constienta. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse.

medicamente. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. inhalante. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: .investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. inhalatii. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. 2. tapotaj. tensiometru.2. Obiective stabilite: rezultatele ingrijirilor 1. volumul si nivelul de cunostinte.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2. recoltari sputa. Pregatirea psihica: explicatii.5. .4. igiena etc. asigurarea confortului psihic. punctie pluerala etc. In elaborarea strategiei didactice. solutii antiseptice. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. stetoscop.1. C. tuse asistata. drenaj postural. etc. instilatii.2.2. aerosoli. termometru. Evalueaza 1.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. gargarisme. oxigenoterapie. si delegate. administrarea tratamentului general si local. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. aspirarea secretiilor osofaringiene. Resurse materiale: interventiile proprii 1. Aplica 1.  Sugestii m etodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. seringi. solutii perfuzabile. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 3. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. 1. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. ace. Restructurarea planului de ingrijire: 2. dotarea cu material didactic. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene. 2. C. scuipatori.2.1. informare. Materiale: placute Petrii. 2. 2. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. trusa perfuzie.1.

. demonstratia. fise de lucru. proiectul.elevii au stiluri diferite de invatare . planul de ingrijire. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. . descoperirea. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. fisa de lucru. . problematizarea. simulari. 96 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. planuri de ingrijire. la procesul de invatare.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. compararea.

Indiferent de locul.D . Se evalueaza numai competentele din acest modul. brancarda. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.uri. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. manechin. scheme.plan de ingrijire). comun de performanta. SPP-ul stabileste un nivel national. pentru verificarea atingerii competentelor. momentul si persoana care face evaluarea. dezbaterea. probe practice (demonstratie. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. exercitiul. Cadrele didactice. discutiile si lucrul in grup. studiu de caz . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). fesi. conversatia.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. studiul de caz. evaluarea altor competente nefiind relevanta. C. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. existente. casete video. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. comprese etc. folii de retroproiector. simularea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. munca independenta. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 97 .

Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.2. crt. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4.Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Unitatea de Competente competen ță Cardiologie C 1 si nursing Analizează in semnele şi cardiologie simptomele specifice afecțiunilor cardivasculare Conținuturi Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat C. Evalueaza rezultatele obtinute. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovascula re . Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore. invatamant clinic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . pentru calificarea : asistent medical generalist. 24. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr.

simptomatologie. etiopatogenie. astenie. 2. varsaturi.ascita. forme clinice.1. febra. extracardiaca. simptomatologie. profilaxie). tulburari de echilibru).evolutie.3 Bolile miocardului (definitie. simptomatologie. ameteli tulburari vizuale si auditive. tulburari de diureza . mediastinopericardita. paralizii. tratament). tratament). tratament. 2. insuficienta mitrala. revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie. freamatele. hepatomegalie).pericardita cronica constrictiva. investigatii.1. hemoptizia). socul apexian. cianogene (definitie.digestive (greturi. evolutie.A. evolutie. investigatii. 2. paroxistica).2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala. bombarea abdomenului. durere (precordiala. T. cianoza. turgescenta venelor jugulare. accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii. 2. decubit. cardiaca) palpitatii. stenoza aortica. alte cardiopatii valvulare (definitie. simptomatologie. tulburari de ritm. cianoza.2. investigatii. 1.4 Bolile pericardului :pericardita acuta . simptomatologie. etiopatogenie. investigatii. de efort.dansul arterial. 2. complicatii. Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor. puls (frecventa. pozitia bolnavului (ortopnee. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca . anorexie tisulara. evolutie. nervos (cefalee. forme clinice. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie .amplitudine).etiopatogenie. anxietate. Calificarea profesională: Asistent medical generalist zgomotele. tratament). insuficienta aortica. ritm. balonare. genu-pectorala).5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene. Simptome functionale: dispnee (cardiaca. etiopatogenie. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1. prognostic. tratament) 98 . sufluri. hemiplegii).

tablou clinic. etiopatogenie. 2. cordul pulmonar cronic. fiziopatologie. tratament.2. profilaxie.tratament) 2. profilaxie) 2. complicatii. tulburari in conducerea stimulilor (definitie. 2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale. boli organice ale arterelor periferice (definitie. simptomatica. clasificare. tratament. insuficienta cardiacaglobala (definitie. complicatii. simptomatologie. tratament.16 Bolile venelor: tromboflebita. etiopatogenie.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare. tratament. 2.11 Socul: definitie.10 Hipotensiunea arteriala esentiala.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice. etiopatogenie. simptomatologie. clasificare.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica. simptome. investigstii tratament).ectopice. angina pectorala. 2. simptome. complicatii. investigatii. evolutie. simptome.14 Ateroscleroza: definitie. 2. investigatii . infarctul miocardic.evolutie.3. 2.12 Sincopa si lesinul: definitie. prognostic tratament). Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat . tratament. etiopatogenie. profilaxie). C. investigatii. profilaxie).13 Moartea subita: etiopatogenie. simptomatologie. etiologie. 2. evolutie. ortostatica (definitie. investigatii. investigatii. investigatii. clasificare. simptomatologie. sindromul intermediar (definetie etiopatogenie. simptomatologie. varicele (definitie. prim ajutor. insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica. tratament) 2. etiopatogenie. etiopatogenie. evolutie. simptomatologie. etiopatogenie. tratament.

cianoza. postura inadecvata. in ce masura?. 3.4.modificari ale functiilor vitale. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. culoarea tegumentelor normala. trimiteri. somn si odihna corespunzatoare. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. mobilitate pastrata. observabilitate (cine?. puls. Obiectivul nursing: specificitate. temp) pastrate. 3. ce se poate face?. alterarea starii de confort. profilaxia infectiilor. saracie). Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. a starii de constienta. de ordin psihologic(anxietate . scrisori medicale. vulnerabilitate fata de pericole.8. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). comunicare eficienta . palpitatii.indirect. edeme ale membrelor. Manifestari de independenta: pacient constient. comunicare ineficienta. 3. cum?. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. deficit de autoingrijire. retete etc. lipsa durerii. palpare.cand?) obiective pe termen scurt.6. circulatie inadecvata. semen vitale (respiratie.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. risc de infectii.5. 3.simptomatologie.2.1. escara de decubit. bilete de iesire din spital. evolutie. stres). realism. de ordin social (izolare.TA. performanta. implicare. prevenirea complicatiilor. incordarea miscarilor. lung. ce. carnet de sanatate. 99 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tulburari de echilibru.7.3. Independenta/ Dependenta 3. imobilitate. 3. dispnee. percutie). cu intrebari inchise/ deschise). risc de complicatii. tegumente intacte. 3. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. ascultatie.9. observatie. tratament) 3.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct . Interventii proprii (autonome): comunicare . 3. mediu. examen fizic (inspectie. hidratare. lipsa cunoasterii.

Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. prevenirea complicatiilor.10. 4. administrarea tratamentului general si local C. educatie etc. 5. recoltari de sange si urina. mobilizare. 3. asigurarea conditiilor de mediu. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Domeniul: ă ă tate S n şi asisten ță . asigurarea pozitiilor. igiena. Aplica interventiile proprii si delegate pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C.alimentare.

sonde urinare. contraindicatii. de mediu. complicatiilor pulmolare. pregatirea pacientului.O. electocardiogrf. hematologice. sursa de munca. pregatirea materialelor asigurarea confortului psihic necesare. flebografia. dispozitivelor necesare. materiale necesare. tehnica de executie. pregatirea Materiale: garou. aspirarea sau ameliorate. pacientului. 1. a complicatiilor. masurarea presiunii venoase. rolul aspiratie.manifestari de dependenta absente aeriene. Interventii specifice: executie. manifestari de dependenta materialelor necesare.O. oxigenoterapie. Transportul pacientilor: metode de angiocardiografia.3. pozitie adecvata.gura la nas”. secretiilor . montarea une perfuzii etc. apexograma. supraveghere bolnavului. trusa 1. supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist .. respiratie artificiala . indicatii / 100 contraindicatii. tehnici de executie. materiale necesare. prevenirea dupa punctie. radiocardiograma.bolnavului. scop. trusa de intubatie. 4. fonocadiograma . intubatie supraveghera pacientului. medicamente. pregatirea materialelor trusa perfuzie. stilet pozitia butonat. notarea in F. 4. administrarea anticuagulantelor si reorganizarea locului de cardiotonicelor. specific.gura la gura “ sau . imobilizare. monitor. Resurse materiale: Oxigenoterapia: sursa de oxigen. scop. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: Punctia pericardica: definitie. supavegherea etc. trusa chirurgicala. defibrillator. oscilometriea. Obiective stabilite: Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor 1. Instrumente: pensa linguala. sonde de pacientului. testul Rumpel .. tampoane. tromboembolice (administrarea de pregatirea pacientului. necesare. necesare. aparute pe perioada ingrijirii. masurarea pulsului central si pansat. supravegherea functiilor vitale. igiena. Recoltarea analizelor biochimice. carucior.1. scop. pregatirea pacientului. supravegherea pacientului anticoagulant). a parametrilor masurati. trusa de intubatie (pregatirea care se mentin. indicatii/ prevenirea escarelor. tehnica de executie. antiseptice. seringi pentru asistentei.Lee: pegatirea respectarea regimului alimentar etc. extern. comprese. definitie. dispozitivelor si a materialelor necesare .Pregatirea pacientului: bacteriologice: Pregatirea psihica: informare. radiografia. munca. respiratie artificiala. oxigen. seringi. stetoscop etc. Examenul radiologic: orotraheala. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor Electocardiograma. supravegherea pacientului. rolul asistentei medicale. sursa de aspiratie. satisfactia pacientului. radioscopia. pregatirea materialelor metode improvizate). periferic. pat . trusa de Masurarea TA. circulant: pregatire pacientului. tehnici de 4.1 Realizate .2 Nerealizate: manifestari de dependenta de ventilatie. notarea in F. punctie. explicatii.2. determinarea masei de sange tensiometru. termometru etc. pregatirea pacientului. ecografia cardiaca: transport (brancarda. reorganizarea locului solutii perfuzabile. Interventii de urgenta: masaj cardiac Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii.

In elaborarea strategiei didactice. simulari. compararea. tema in clasa. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. planul de ingrijire. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. studiu de caz . Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme. momentul si persoana care face evaluare. test scris. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . la Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. intermediara si finala. proiectul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. fisa de lucru.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. problematizarea. pentru verificarea atingerii competentelor. proiectul. fise de lucru. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Reformularea obiectivelor: adaptate capacitatile fizice ale pacientului. . a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii.2. 3. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica.plan de ingrijire). Evaluarea va fi ritmica. descoperirea. la procesul de invatare. Se recomada urmatoarele metode:observatia. . demonstratia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). investigatia. planuri de ingrijire. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. evaluarea altor competente nefiind relevanta.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii au stiluri diferite de invatare.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. probe practice(demonstratie. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Indiferent de locul. fise de lucru. coevaluarea in grupul de lucru.

deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE.alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. dotarea cu material didactic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. 101 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

manechin. studiu de caz. dezbaterea. scheme. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. folii de retroproiector. observatia. casete vdeo. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 102 . pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. simularea. etc.uri. munca independenta. conversatia. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. instrumentar si materiale sanitare diverse. CD. exercitiul.Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

3. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 25. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se reg ăsesc abilit ă ți din unitatea de competen ță tehnică specializată GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Unitatea de Competente crt. 25. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv. 25. din care 72 de ore. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv.4. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.5. Gastroenterologie C 1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). pentru calificarea: asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competență: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr. invatamant clinic.Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II. Analizează si nursing in semnele şi gastroenterologie simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță .1. 25.2. 25. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Modulul are alocate 120 de ore. competenta 25.

scăderea diurezei). principii de tratament). tahicardie. investigații. encefalopatie. sindromul dispeptic biliar. boala inflamatorie a intestinului. etiologie. 2. principii de tratament). sindroame pancreatice. 2. eructație. hernia hiatală (definiție. colecistita acuta si cronica nelitiazică. hipotensiune arteriala. intestinului subțire si gros: gastrita acută si cronică. gravitate). 1.Continuturi 1. inapetență. caracteristicile scaunului). Semne generale: alterarea funcțiilor vitale si vegetative (dispnee. tulburări de tranzit (diaree. Afecțiuni ale stomacului. vărsăturile (clasificare. caşexie). caracteristici). ciroza hepatică (definiție. Semne locale: durerea (caracteristici).3. Afecțiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica. icter (localizare. odinofagie. simptomatologie. etiologie. rectocolita ulcerohemoragică.2. paloare.1. parazitozele intestinale (definiție. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 103 . Principalele afec țiuni ale aparatului digestiv: 2. investigații. disfagie. investigații. caracteristici). regurgitație. simptomatologie.2. etiologie. transpirații profuze. principii de tratament) 2. pirozis. esofagita de reflux. ascita. edeme. colonul iritabil. coma). hemoragia (clasificare. Semne şi simptome prezente in afec țiunile aparatului digestiv: 1. ulcerul gastroduodenal. scăderea in greutate (denutriție.1. constipație sau alternanța intre cele două. anorexie. tulburări ale stării de cunoştința (confuzie. simptomatologie. Afecțiunile esofagului: esofagita caustica.

C 2. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4.1. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C 3. Aplică intervențiile proprii şi delegate . 2.

absența canulă rectală.2.2. artificială. 3. vărsături. durere colectarea lichidului aspirat si a lichidului de acuta/cronica. crearea câmpului operator. Preg ă tirea pacientului: înalt de sângerare. pentru reacția Rivalta. inapetență. investigații si tehnici. Intervenții specifice: dispnee.1. discuții cu membrii echipei medicale si cu educație.3. documentelor medicale (F. confortului psihic. tegumente intacte si paracenteză abdominală. melena. alimentație 4.2. trusă pentru mobilitate păstrată. exces de irigator. cearşaf). Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de dependență: durere. 4. mobilizare/transport. a stării de metode: observația. pregătirea pentru Analizarea si organizarea datelor: informații paracenteza abdominală. somn odihnitor.2. 3. sărăcie). Intervenții de urgență: aspirația digestivă performanță. Intervenții proprii (autonome): comunicare. semne vitale (R. rectoragii. soluții constituție normală corespunzătoare vârstei perfuzabile. aparținătorii.O. lipsa de cunoştințe. P .1. durerii.1. Priorități de îngrijire: supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . obținerea consimțământului. igiena (leziuni ale aparatului digestiv). stare de transfuzie.1. Manifestări de independență: 4. explicații. edeme. T0) in limite gastroscop. pacient conştient. endoscoape normal colorate. etc. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? paracenteza abdominală cum? in ce condiții? când? . transport (brancardă.2. hematemeza. mediu si lung).Obiectivul nursing: specificitate. 2. de ieşire din spital. risc 4.funcțiilor vitale si vegetative. medicale. alterarea eliminării digestive.2. clinică.2. poziție adecvată. si înălțimii corporale. sistarea alimentației pe cale orala. etc. palpare. igiena.4.3. derivate de sânge. T. rectosigmoidoscop). tratamentului general si local. (esofagoscop. modificarea tegumentelor 4.2. seringi. Transportul pacienților: metode de (izolare. absența eliminărilor medicamente. cântărire. volum lichidian. realism. implicare. rețete. Intervenții delegate: pregătirea pentru percuție. si mucoaselor. hipotensiune arterială.1. profilaxie. Surse de dificultate de ordin fizic (activă.3. spălătura gastrică. ascită. icter. Resurse materiale: 2.. stres). Instrumente: sonde de aspirație.2. Materiale: trusă de perfuzat. bilete de trimitere. Pregătirea psihică: informare. golirea colonului.3. de ordin social 4.1. Manifestări de 4. apetit normal. 4. cunoştință. postura inadecvata. interviul formal sau informal. somnolență. fotoliu rulant. 4. administrarea semnificative. igienă.A.2. materiale disconfort abdominal. materiale patologice. 104 3.).2. asigurarea risc înalt de alterare a conceptului de sine. pasivă). pat).3. colonoscop. trusă de adecvată. a alimentației. de ordin alimentației. confort ambiental. bilete 3. continuă sau intermitentă. carnet de sănătate. scrisori alimentare. Independență/Dependență 4. Probleme de dependenta: alterarea recipiente pentru nutriției. obiective pe termen scurt.3. auscultație). 2. sânge.Alimentatia pacienților: naturală 2.1. pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu.2. mânuşi de cauciuc.3. normale. examen fizic (inspecție.1. profilaxia infecțiilor si cercetarea a complicațiilor. psihologic (anxietate.

5.evacuatoare. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Obiective stabilite: 5. pregătirea pacientului. 5. supravegherea pacientului după puncție. rolul asistentului medical. 5. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. dezbateri. reorganizarea locului de muncă. Pentru aplicarea procesului de nursing.3. ca demers logic.1. casete video. locuri de electie. Se evaluează numai competențele din acest modul.2. scop. indicații/contraindicații. rolul asistentului medical. administrarea de hemostatice. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. rezolvarea de sarcini. C 5. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. jocuri de rol. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. colonoscopia. exerci ții practice. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. manechin. pregătirea produsului recoltat pentru examinare. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. CD-uri. satisfacția pacientului. colangiografia.2 Nerealizate . puncția hepatica si abdominala: definiție. 4. 5. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe.manifestări de dependență care se mențin. c. 4.O. studiu de caz. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup.3. b. pregătirea bolnavului.4. prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice).1. : scheme. Investigații specifice: a. tehnica de execuție. instrumentar si materiale sanitare adecvate.1.1. întreb ă structurate. Prevenirea complicațiilor:prevenirea vărsăturilor.3. materiale necesare. Realizate . Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate.. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. pregătirea bolnavului. examene radiologice: tranzitul baritat. examene endoscopice: esofagoscopia. Sugestii metodologice notarea puncției in F.5. prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală. gestionarea cazului. rectosigmoidoscopia. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. oprirea hemoragiei prin aspirație digestivă. decizional.manifestări de dependență absente sau diminuate. irigografia. probe scrise de tip itemi. incidente si accidente.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 105 . numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienților cu afecțiuni ale aparatului digestiv.

utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. invatamant clinic. 26. Modulul are alocate 120 de ore. din care 72 de ore.Modulul 26: NEFROLOGIE. In modulul NEFROLOGIE. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 26. pacienții cu C1 afecțiuni competenta Analizează 26. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni nefrologice şi urologice. semnele şi nefrologice şi urologie si simptomel Nursing in e afectiunile specifice renale afecțiunilor nefrologice şi urologice C 2. 26. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Identifică problemele de dependență şi . UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Not ă introductiv ă Modulul NEFROLOGIE. Unitatea Competent diagnosticele îngrijire de e (nursing) la crt. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NEFROLOGIE.1.4. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE stabileşte de Nr. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor nefrologice şi urologice. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregătirea specifica din anul II.5. Nefrologie. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: NEFROLOGIE. pentru calificarea: asistent medical generalist. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 26.3. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. 26.

melena. simptomatologie. Semne şi simptome prezente in afec țiunile nefrologice şi urologice: 1. tumorile renale (definiție. insuficiența renală acută si cronică (definiție. hematemeza.Continuturi 1. Infecții: infecția urinară. 2. incontinenta de urina caracteristici). 2. sindromul nefrotic. Afecțiuni urologice: litiaza renală. hematuria. cancerul de prostată. rinichiul 106 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . oliguria. bolile aparatului genital masculin . vărsături.adenomul de prostată. hidrocelul. etiopatogenie. investigații. tulburări cantitative (poliuria. somnolență sau chiar tulburări psihice. principii de tratament). Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici).2.1. 1. Malformațiile congenitale renale: ectopia renală.2. aspect. accese febrile. etiopatogenie. 2. hal en ă amoniacală.3. astenie fizi că pr og re siv ă. tul bu răr i di ge sti ve cu ina pe te nț ă. varicocelul. tulburări calitative ale urinei (culoare. investigații. Principalele afec țiuni nefrologice si urologice: 2. tuberculoza renală (definiție. epistaxis. cistalgia. piuria .4.1. Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale. simptomatologie. anuria. ischiuria. 2. pielonefrita acută si cronica. transpirații profuze. etiopatogenie. Afecțiuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronică. gr ea ță. disuria. tulburări de micțiune (polakiuria. alternanța diaree-constipație. investigații. principii de tratament). oligoanuria. miros). simptomatologie.caracteristici). principii de tratament).

1. principii de tratament. C 4. tulburări de Elaborează dinamică sexuală. delegate. mobilitate păstrată. fistulei arterio-venoase. etc.2. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. trusa chirurgicala pentru îngrijirea plăgilor. absența durerii. anxietate. alterarea confortului. confort psihic.. scrisori medicale. Traumatismele renale: definiție. pregătirea pentru dializă. alimentare.Obiectivul nursing: specificitate. program de muncă inadecvat) lipsa de cunoştințe. (nursing) obstrucții ale aparatului renal). profilaxia infecțiilor si a e complicațiilor. 2. simptomatologie.1. pregătirea preoperatorie. P .2. trusă de perfuzat. cistalgie. 2. vărsături. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observația. sonde Cook.polichistic (definiție. îngrijiri postoperatorii. bilete de trimitere. Resurse materiale: 4. T0) in limite normale.2.3. 3. odihnă insuficientă. planul de etc. soluții pentru spălătura vezicală. Manifestări de dependență: disurie. percu ie. seringi Guyon. oligurie.1. a intervențiil eliminării urinare. soluții antiseptice.O. poliurie. feşi de tifon.). pungi cu soluția de dializă. 2. examen fizic (inspecție. comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv.3. îngrijirea stomelor. agitație.1. implicare. rețete. îngrijire 2. igienă. 3. educație. administrarea tratamentului general si local. etiopatogenie. ț auscultație). mediu si lung). clinica. rezectoscop. Materiale: casolete cu material textil. Intervenții proprii (autonome): comunicare. de ordin psihologic (anxietate.4. somn odihnitor. Manifestări de independență: pacient conştient.2. de ordin social (schimbarea modului de viață. performanta. stres). urologice . dializoare. realism.2. Instrumente: sonde vezicale. pungi pentru urină. glob vezical. Probleme de dependență: alterarea eliminării urinare. cistoscop. a stării de cunoştința. simptomatologie. bilete de ieşire din spital. obiective pe termen scurt. 4.5. semne vitale (R. catetere TENCHKOFF. 3. risc înalt de deteriorare a stării de sănătate. mobilizare/transport. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni. eliminări urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ. deficit de autoîngrijire. 4.2. profilaxie. alterarea eliminării digestive. principii de tratament). cercetarea documentelor medicale (F. medicamente.2. greață.1. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. palpare. disconfort fizic. C 3. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. investigații. seringi. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor Aplică vitale si vegetative.1. investigații. T. etiopatogenie.1. risc potențial de violenta. soluții perfuzabile. truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului.A. interviul formal sau informal. proprii şi 3. Independență/Dependență 2. 2.

surse de oxigen.2.2. igiena. 4.1.3.Dializa peritoneală si hemodializa: definiție. Preg ă tirea pacientului: 4. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. explicații. etc. asigurarea confortului psihic. Interven ții specifice: 4.pungi pentru drenaj.3. crearea câmpului operator. Pregătirea psihică: informare.2. crearea abordului vascular.2.1. 4. 4. 107 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . indicații. poziție adecvata. obținerea consimțământului.

5. parametri fiziologici.2. 4.1. Evaluează 5. rolul asistentului medical. 4. 4.2 Nerealizate . Investiga ții specifice: 4. Examene radiologice: radiografia abdominală pe gol.1. supraveghere si îngrijiri ulterioare. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. prevenirea complicațiilor: retenție de urin . Implicațiile psihosociale ale dializei. Îngrijirile postoperatorii legate de: igienă. 5. 4.pregătirea pacientului.2. tehnica de execuție. scop. îngrijirea plăgii. mobilizare. Puncția renală : defini ie. constipa ie. supravegherea pacientului după puncție. urină. cistografia. pierderile lichidiene (sânge. materiale necesare. tehnica de execuție. pulmonare.5. ureteroscopia. alte ă ț complicații de decubit. 4.3. glicemie). teste de coagulare. materiale necesare. indicații/contraindicații. bilanțul paraclinic (HLH. Supravegherea postoperatorie: aspectul general.1. efectuarea dializei.5. Prevenirea complicațiilor cardio-vasculare. satisfacția pacientului.1. hematocrit.4. alimentație. grup sanguin. materiale necesare. indica ii/ ț ț contraindicații. Pregătirea generală: bilanțul clinic general.a.manifestări de dependență care se mențin. Pregătirea preoperatorie in urgente. vărsături.6.3. 4. perioada îngrijirii.manifestări de dependență rezultatele absente sau diminuate. cistostomia .b. creatinina.5. .6.4.1. Realizate . transpirație.4. pregătirea pacientului. Intervenții de urgență: sondajul vezical si montarea sondei á demeure. Obiective stabilite: C 5. uree. supravegherea bolnavului. rolul asistentului medical. combaterea durerii.5. manifestări de dependență apărute pe aplicate. incidente. pregătirea locală. hidratarea pacientului. urografia.3. locuri de electie. lichide de drenaj). Preg ă tirea preoperatorie: 4. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. plaga operatorie. 4. Pregătirea din ziua precedentă si din ziua operației.3. accidente. 5. cutanate. a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4. pregătirea pacientului.3. scop. Examene endoscopice: cistoscopia.2. 4. puncția vezicală.1.2. Explorarea mecanismelor funcționale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina). evaluarea rezultatelor epurării extrarenale.4. pregătirea bolnavului. pregătirea bolnavului. îngrijirilor 5.definiție. pansamentul. 4.3.

se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. casete video. studiu de caz. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. manechin. instrumentar si materiale sanitare adecvate. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. 108 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . jocuri de rol. : scheme. CD-uri. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. exerci ții practice. dezbateri.Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Pentru aplicarea procesului de nursing.

întreb ă structurate. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. decizional. probe scrise de tip itemi. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni nefrologice si urologice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 109 . rezolvarea de sarcini. gestionarea cazului. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.ca demers logic. Se evaluează numai competențele din acest modul.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). afectiunilor chirurgicale. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr. Aplica interventiile proprii si delegate. Modulul are alocate 120 de ore. Chirurgie C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. invatamant clinic.Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Analizeaza generala si semnele si nursing in simptomele chirurgie specifice generala. pentru calificarea: asistent medical generalist. Unitate de Competenta crt. 5. 4.1. 3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . din care 72 de ore . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. 2. competenta 27. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.

contractura etc. tumorile intestinului subtire. hiperemie. cancerul rectal.11. diverticuloza. adenopatie.9. 2. 2.7. enteritele regionale (boala Crohn) 2. tahicardie. ulcerul duodenal. Hidrosadenita 2. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric. eructatie. cancerul de colon.10. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2. Herniile 2. neoplasmul gastric. frison. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica. 2.11. chistul hidactic hepatic. neoplasmul de pancreas).6.11. Peritonita 2.8. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie. tumorile ficatului. cronica. constipatie. cefalee. rectoragii. litiaza biliara.5. apendicita. durere. Patologia chirurgicala a splinei 2.2. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza. Eventratia. meteorism.Continuturi 1.3. pirozis. abcesele ficatului. Abcesul cald 110 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . regurgitatie. Furunculul 2. dispnee. varsatura. simptomatologie. investigatii principii de tratament): 2. patologia ano-rectala. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie. etiopatogenie. greata.11. hematemeza.2. tumefiere. Contuziile si plagile abdomenului etc.1. diaree. 2. febra.1. colecistita acuta). melena. evisceratia 2. Patologia esofagului 2. 2.3. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta.4. ocluzia intestinala.

11.11.11.2.10 Pioemia.4.5.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C. etc.6. Flegmonul 2. Gangrena gazoasa 2.2.8.9. Erizipelul 2. C. Septicemia 2.4 Aplica interventiile proprii si delegat . Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.7. Tetanosul 2.11. Antraxul 2.11.11.11. C.

educatie.2. alimentare. investigatii si analize. alterarea 3. comprese sterile. supravegherea retentie de functiilor vegetative. trusa de pansat tegumentelor si 2. Interventii: 2. 1. performanta. intoleranta la 2. Sondaj gastric.1.6. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. igiena. hepatica. obiective) prin diverse profilaxie.1. igiena. durerea. Prelevari de produse biologice deficit etc. etc. Pregatirea psihica: informare. Aplicare pansamente ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica.1.2. explicatii. 1. Probleme de dependenta. a 3. clisme de a urma dieta. observabilitate. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute general si local.7. trusa 2.3. Alimentatie artificiala specificitate. Materiale: camp steril. risc de asigurarea confortului psihic infectie. mentinerea functiilor vitale.8. pacientilor :constipatia. 111 prevenirea complicatiilor. administrarea tratamentului 2. Manifestari de dependenta perfuzie. mobilizare. abcesul rece. Interventii proprii (autonome): comunicare.1. medicamente. activitate.2. solutii spalaturi. Culegere de date (date subiective / hidratare. ingrijiri postoperatorii. discutii cu echipa de ingrijire. deshidratarea. Interventii delegate: pregatirea pentru cercetare documente medicale. Interventii specifice: imaginii corporale. Instrumente: trusa chirurgicala. solutii antiseptice. manusi sterile. Manifestari de independenta dren. 3. starii de constienta. solutii perfuzabile.5. dificultatea sau refuzul 3. duodenal. diagnostice Einhorn. Blakmore. Prioritati de 3. aspiratie gastrica. deficit de autoingrijire. Interventii chirurgicale elementare alimentarea. Punctii (biopsica.4. 3. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare. Ingrijire stome realism. din culegerile de 1.3. 3. devalorizarea. 3. alterarea punctie. mese. 3.12. aspiratie). deficit nutritional legat de 2. Tuberculoza ganglionara. tuburi de 2. Resurse materiale: date: 1. incapacitatea de a digera sau a absorbi camp operator alimentele. sonde (Faucher.3. alimentatie inadecvata prin 3.2. perturbarea stimei de sine. Obiective de ingrijire (nursing): 3. de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor echipament necesar oxigenoterapiei etc. tub Kehr. abdominala). familia si apartinatorii.1. metode: interviu. observatie clinica. 3. implicare. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: mucoaselor. 2. Surse de dificultate. anxietatea. pregatirea preoperatorie. 1.2. trusa pentru diareea. profilaxia infectiilor. Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

2. la procesul de invatare. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : .) 1. Realizate . instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. planul de ingrijire. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. constipatie etc. fisa de lucru. Indiferent de locul. brancarda. demonstratia. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. dezbaterea.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.2. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. studiul de caz. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. scheme. exercitiul. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. fesi. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. discutiile si lucrul in grup. dotarea cu material didactic. In elaborarea strategiei didactice. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. planuri de ingrijire. . Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate urina. compararea. descoperirea. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. proiectul. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie.elevii au stiluri dierite de invatare.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. simulari. 1. Obiective stabilite: 1. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. volumul si nivelul de cunostinte.C. momentul si persoana care face evaluarea. simularea. munca independenta. fise de lucru. problematizarea.manifestari de dependenta care se mentin. casete video. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. conversatia. . . 2. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. manechin.2. CD-uri. comprese etc. existente.5. folii de retroproiector. Nerealizate . unitati sanitare cu o buna dotare materiala. observatia.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent.1.1.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. .

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. pentru verificarea atingerii competentelor. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 112 . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Se evalueaza numai competentele din acest modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta.

care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.plan de ingrijire). test scris. studiu de caz . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). probe practice (demonstratie. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 113 . Cadrele didactice.

CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA. C. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA. Analizeaza semnele 1.2. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Aplica interventiile proprii si delegate. cardiovasculare. si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale si nursing toracice si specific. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 5. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. Elaboreaza Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 4. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore.  toracica. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. competenta 27. In modulul CHIRURGIE TORACICA. Chirurgie C1. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. planul de ingrijire (nursing) C. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II.3. pentru calificarea asistent medical generalist. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). Unitate de Competente Continuturi crt. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr. 2. 3. invatamant clinic. Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.

astenie fizica si psihica. 2. discutii cu echipa de ingrijire. tetralogia Fallot. transpiratii. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar. anevrismele arteriale. lipotimii. insomnii. tegumente intacte. Culegerea de date prin diverse metode: interviu. tromboembolism pulmonar. sincope. tuse uscata sau cu expectoratie. observatie clinica. varicele membrelor inferioare. 1. dispnee de efort si repaus. durere anginoasa. greturi. 114 . varsaturi. culoarea tegumentelor normala. mobilitate pastrata. anxietate etc. pericardita constrictiva sau supurata. pleurezia purulenta netuberculoasa. febra. hipercapnie. trombozele. comunicare ineficienta senzomotorie. adenita si elefantiazisul. cercetare documente medicale. hipoxie. stenoza istmului aortic. 2. dispnee expiratorie. Manifestari digestive: balonare. ameteli. traumatismele toracice. stenoza mitrala. TA. somn si odihna corespunzatoare. palpitatii.1 Manifestari de independenta: pacient constient.canalul arterial. stenoza aortica. fatigabilitate. T) in limite normale. abcesul pulmonar. lipsa durerii. semne vitale( R. hemoptizie. familie si apartinatori. limfangita. confuzii.Semne clinice: junghi toracic. claudicatie intermitenta. Analiza si sinteza datelor: 2. Manifestari nervoase: cefalee. P. cianoza. edem.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. interventii autonome: comunicare. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. educatie. tegumente palide si reci. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. risc de infectie. a starii de constienta. stres). realism. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee. performanta.2. hidratare. ingrijiri postoperatorii. Interventii: 3. profilaxia infectiilor. 2. escare de decubit. administrarea tratamentului general si local. comunicare ineficienta la nivel senzo-motor. durere. cianoza. depresie. implicare. alterarea starii de confort. 2. 1. observabilitate.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate. lipsa de cunostinte. de ordin social. durere acuta/cronica. mobilizare. circulatie defectuoasa. risc de infectii. Obiectivul nursing: specificitate.5. risc de complicatii. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative. profilaxie.2. risc de accidente. sentiment de inferioritate. diminuarea sau absenta miscarii. alimentar igiena.1.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. prevenirea complicatiilor. hipertermie.4. C.Aplica interventiile proprii si delegate C. 3. modificari ale functiilor vitale. pregatirea preoperatorie.

2. Pregatirea psihica: explicatii. garou elastic. asigurarea confortului psihic. medicamente. recoltari de secretii patologice.1. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului. trusa de anestezie de urgenta. aparatura de oxigenoterapie.1 Instrumente: pensa hemostatica. manusi sterile. tavita renala. materiale de protectie. efectuarea pansamentelor.1 obiective realizate . obiective nerealizate . Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. supravegherea cailor vasculare. comprese. 3. informare.manifestari de dependenta care se mentin. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. camp operator etc. 2. foarfeca.2. Pregatirea preoperatorie. supravegherea plagii si a pansamentului. trusa de perfuzie. masca. aspirarea secretiilor. fese etc. inhalatii. seringi.2. canula intravenoasa. solutii perfuzabile. igiena. supravegherea drenurilor. 2. 1. supravegherea functiilor vitale si vegetative. trusa chirurgicala vasculara. 1. 115 . Resurse materiale: 1. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. camp steril.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. aparatura de monitorizare. trusa de pansat. toracocenteza. 1.1. sonde de aspiratie sterile. Materiale: pansamente. pozitie adecvata.Obiective stabilite: 1. solutii antiseptice.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Indiferent de locul. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme. evaluarea altor competente nefiind relevanta. planul de ingrijire. pentru verificarea atingerii . simulari. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA. descoperirea. Restructurarea planului de ingrijire: 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta. munca independenta. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. fisa de lucru. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. Se evalueaza numai competentele din acest modul. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. exercitiul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. demonstratia. expunerea. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. planuri de ingrijire. etc. elevii au stiluri diferite de invatare. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. scheme.2. la procesul de invatare. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. dezbaterea. In elaborarea strategiei didactice. care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. CD-uri. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale. manechin. folii de retroproiector. instrumentar si materiale sanitare diverse. conversatia. volumul si nivelul de cunostinte. elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. fise de lucru. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. dotarea cu material didactic. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. casete video. momentul si persoana care face valuarea.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. compararea. existente. problematizarea. 2. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. proiectul. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. simularea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. observatia.

numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 116 . test scris. studiu de caz-plan de ingrijirie). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.competentelor. probe practice (demonstratie.

Otorinolaring ologie si nursing in otorinolarin g C. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL competență 29.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE C. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa . din care: 36 ore. Aplică intervențiile proprii şi delegate. 3. .Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE ŞI NURSING ÎN OTORINOLARINGOLOGIE  Not ăintroductiv ă : Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: ă ă asistent medical generalist. C. În modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță specializată OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 5. invatamant clinic. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. şcolar ă se va utiliza împreun ă cu standardul de pregătire profesional ă specific calific ării. 2. 4. Unitate Competențe de crt. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).1.3. Modulul are alocate 60 de ore. Identifică ologie problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Nr.

edem. adenoidită. dispnee.motor. obstrucția căilor aeriene. cercetare documente medicale. mastoidită. anosmie. rinoree. obstrucție cu corpi străini. Semne clinice: durere. Analiza şi sinteza informațiilor 2. disfonie. otită. Probleme de dependență si diagnostice de îngrijire (nursing): vulnerabilitate. sociologice. laringită. 2. polipoză. implicare. Manifestări de dependență. epistaxis. observație clinică. furuncul conduct auditiv extern. febră. principii de tratament): rinită. surditate. faringită.2. risc de accidente. obstrucție. 2. comunicare ineficace la nivel senzorio . răguşeală. Manifestări de independență. dispnee. alterarea vocii. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii 2. Surse de dificultate: fizice. Modalități culegere date: interviu.Conținuturi 1. afonie. tumori 1. parestezie faringiană. sinuzită. disfagie. hipoacuzie. investigații. 1. simptomatologie. etiopatologie. traumatism e. Priorități de îngrijire: menținerea funcțiilor vitale.3. observabilitate 2. hemoragie. stomatită. psihologice. Obiectivul nursing: specificitate. realism. herpes. lipsa de cunoştințe 3. otoree. performanță. a stării de 117 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . inflamație. 2. risc de infecție. durere etc. Afecțiuni (definiție.1.

trusă perfuzie.2. Resurse materiale 1. laringiană. auricular. trocare. Pregătire psihică: informare. C.2.  Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent. hidratare. 1. pensă Politzer. anestezice. Instrumente: canulă traheală. tampoane nazale. mobilizare. Aplică intervențiile proprii delegate. laringiene. sonde aspirație. auditive. Pregătire fizică: poziție adecvată. Intervenții: 3. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului 2. paracenteză auriculară. sursă de oxigen.1. Materiale: comprese. seringi puncție. gargarisme. şi C. dezobstruarea căilor aeriene. seringi. educație 3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. inhalații. oglindă Clar. medicamente etc. Intervenții specifice: tamponament nazal. soluții antiseptice. supraveghere funcții vegetative. profilaxie infecții. asigurarea confortului psihic 2. recoltări secreții nazale. meşe. 1. sursă aspirație. alimentare. explicații. pipete etc. Restructurarea planului de îngrijire 2. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii 1. stilet butonat. administrarea tratamentului general şi local. auriculare. laringectomie etc. instilații.faringiene. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin 2. Intervenții proprii: comunicare. specul nazal. igienă.1. câmp operator etc. amigdalotom. adenoidectomie. puncția sinusurilor maxilare. profilaxie. trusă chirurgicală. şi analize. spălături auriculare. 2. Obiective stabilite 1. seringă Guyon. sondă laringiană. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații.5. traheotomie.2. bucofaringiene. auricular. auriculare.2.1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. aspirarea secrețiilor oro . inhalante. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului.1. soluții perfuzabile.4. prevenire complicații 3. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 2. 3. igienă. aerosoli. Realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate 1. linguală.2. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă . de pansat. soluții spălături auriculare.conştiență.1.

elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.elevii participă la procesul de învățare cu cunoştințele dobândite anterior. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din programa s ă fac ă ordinea stabilit ă se în în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. dotarea cu material didactic.elevii au stiluri diferite de învățare. volumul şi nivelul de cunoştințe. profesorul trebuie s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. În elaborarea strategiei didactice. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 118 . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.alocat fiec ă teme în rei funcție de: dificultatea temei. .

retroproiector şi folii. fişe de lucru. casete video. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să îl demonstreze elevul. momentul si persoana care face evaluarea. conversația.munca independentă. urmărindu-se aplicarea cunoştințelor la problemele reale existente. Evaluarea trebuie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. studiul de caz. dramatizare. descoperirea. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul. Resursele materiale sunt variate: planşe. protocol educativ. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă dotare materială (stagiu clinic). îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. proces de îngrijire. CDuri.Se evaluează numai competențele din acest modul. Se vor realiza activități de învățare cu caracter practic . Indiferent de locul. problematizarea. Se recomandă următoarele metode: observația clinică. manechin. .Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. demonstrația. instrumentar si materiale sanitare diverse. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. proiectul . SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. scheme. iar la sfârşitul modulului se realizează evaluarea sumativă. pentru verificarea dobândirii competențelor. evaluarea altor competențe nefiind relevantă Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. cărți. dezbaterea.aplicativ: scheme.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 119 .

Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecific calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. competență 30. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2 Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele (nursing) la pacienți cu afecțiuni oftalmologice. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni oftalmologice. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore. 2. 3.OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II. Oftalmologie şi C1 nursing în Analizează semnele oftalmologie şi simptomele specifice afecțiunii oftalmologice. Aplică intervențiile proprii şi delegate. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).MODULUL 30: OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE  Not ă introductiv ă Modulul . 4.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Nr. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice. .  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz toare ă modulului: 1. 5. invatamant clinic. În modulul OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență specializată OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE. Unitatea de Competențe crt.

Probleme de dependență şi de diagnostic de îngrijire (nursing) specifice afecțiunilor oftalmologice: vulnerabilitate. afecțiuni inflamatorii ale ochiului. simptomatologie.Conținuturi 1. comunicare ineficace la nivel senzorial. ochiul roşu. arsuri fizice. traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari (contuzii. risc de infecție.3.2. 2. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii.1. risc de accidente. glaucomul. risc de complicații. cercetare documente medicale. investigații. principii de tratament. miopie.descriere. psihologice. 1. reacție pupilară. presbitism. orjeletul.4. Surse de dificultate: fizice. Culegerea de date prin: interviu. 2. 2. Analiza şi sinteza datelor obținute din culegerile de date: 2. etiopatogenie. diplopie. secreții oculare . corneeni. arsuri chimice. anxietate datorită lipsei de cunoştințe. durere. 120 . observație clinică. corpi străini conjunctivali. keratita. cecitate. intraoculari). Principalele afecțiuni oftalmologice: vicii de refracție. durere. sociologice. hipermetropie. lipsa de cunoştințe. alterarea vederii. Manifestări de dependență. iridociclita. blefarite. conjunctivita. Semnele şi simptomele prezente la pacientul cu afecțiuni oftalmologice: scăderea acuității vizuale. cataracta. Manifestări de independență. Definiție. dacriocistita. 2. plăgi. fotofobie. 2.

Intervențiile: 3.2. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului: 2. perimetru Forstek. Pregătirea psihică: informare.1. 2. tratamentului general şi local. Intervenții proprii (autonome): comunicare. administrarea C4. rezultatele 3.1. Intervențiile specifice: Evaluează 3. igienă. soluții anestezice. spălături oculare. pansament îngrijirilor ocular. soluții perfuzabile. tampoane. soluții oftalmice. igienă.  elevii au stiluri diferite de învățare.  elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.2. .1. pregătirea Aplică preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii.2. 2.Priorități de îngrijire: supravegherea şi îngrijire (planul menținerea funcțiilor vitale şi vegetative. instrumentar chirurgical specific. Elaborează planul de 2.Obiectivul nursing: specificitate. asigurarea confortului psihic. intervențiile proprii şi Resurse materiale: 1. trusă chirurgicală de pansat. Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie poate fi parcurs în mod independent.2. perfuzii cu Manitol aplicate. 1.2. Nerealizatemanifestări de dependență care se mențin. realism. ț 3. optotip. în procesul de învățare.1. profilaxie. 1. Tratament ortoptic. profilaxia infecțiilor. trusă perfuzii. Materiale: comprese. Instrumente: tonometru.3. etc. prevenirea complicațiilor. 2. 1. Realizate. a stării de conştiență. 1. oftalmoscop. 3. aport redus de lichide. implicare. explicații. seringi. observabilitate. câmp operator. cameră semiobscură.Diagnosticul = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependență). hidratare. medicamente. Recoltare secreție oculară. Instilații şi unguente oftalmice. 2. nursing). 15 %. C5 3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind Oftalmologia şi nursingul în oftalmologie. poziție adecvată. delegate. Obiectivele stabilite: 1. 3. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental.1. educa ie. performanță. alimentare.1. Restructurarea planului de îngrijire: 2. alimentație hiposodată. diuretice. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.2. soluții antiseptice.manifestări de dependență absente sau ameliorate. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. mobilizare. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: elevii învață când sunt implicați activ în procesul de învățare. 1. C3. În elaborarea strategiei didactice.

compararea. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 121 . analizarea informațiilor vechi şi a celor noi şi pentru ordonarea lor. Se recomandă următoarele metode de învățare: expunerea. conversația. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic interactiv.

descoperirea. volumul şi nivelul de cunoştințe. Indiferent de locul. La aceste activități se adaugă activități de învățare cu caracter practic aplicativ în sala de demonstrație şi secții de spital de specialitate. evaluarea altor competen țe nefiind relevante. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. ă ă iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. manechin. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. simularea. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Cadrele didactice. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. planşe. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.P. fişe de lucru. diapozitive. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observație. tema în clas . ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruiți. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ . instrumentar şi materiale sanitare diverse etc. fişe de autoevaluare. folii de retroproiector. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă atlase : pentru instruire. demonstrația. fişe tip. S. studiul de caz. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. dotarea cu material didactic. realizarea unui plan de îngrijire. problematizarea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. problematizarea. desene. ă observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor şi a atitudinilor față de o sarcină dată. teste de evaluare.observația. casete video.P. Pregătirea practică se va realiza în sălile de demonstrație cu o bună dotare materială şi va avea o importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. . pentru verificarea atingerii competențelor. structurarea planului de îngrijiri. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. investiga ția. momentul şi persoana care face evaluarea. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 122 .

pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regăsesc abilități din unitatea de competență tehnică specializată HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .3. invatamant clinic. nursing in Analizează hematologie semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologi ce Continuturi 1. 31. hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici).4. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 31. Semne locale: durerea (caracteristici). Semne şi simptome prezente in afecțiunile hematologice: 1.5. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de .2. adenopatii îngrijire (nursing) la Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2.1. din care 36 de ore. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr. 31. Unitatea de Competente competenta Hematologie si C 1.1. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni hematologice. Modulul are alocate 60 de ore. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 31.MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg ătirea specifica din anul II. 31. crt. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologice. 31. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).

Principalele afec țiuni hematologice: clinică. tahicardie. Leucemia acuta si cronica: datelor: informații semnificative. auscultație). palpare. Hemofilia: definiție. etiopatogenie. Semne generale: alterarea tratament. funcțiilor vitale si vegetative 2. definiție. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . discuții cu membrii echipei medicale si cu simptomatologie.O. etc. etiologie. etiopatogenie.2. extremități reci.3. aparținătorii. bilete de trimitere. arterială. investigații.2. paloare sau icter (localizare. principii de 1.).1. clasificare. etiologie. febră. mielomul (dispnee. percuție. clasificare. Independență/Dependență simptomatologie. scrisori medicale.4. acrocianoză. fanerelor. 2. 123 principii de tratament. Analizarea si organizarea 2. examen fizic (inspecție.1. principii de tratament. 2.(caracteristici). cercetarea documentelor medicale (F.2. caracteristici). informal. tulburări de echilibru. principii de tratament). disfagie. hipotensiune multiplu (definiție. carnet de sănătate. bilete de ieşire din spital. scădere in diverse metode: observația. inapetența. modificări ale 2. Culegere de date (subiective si obiective) prin astenie fizică. lipotimie. investigații. investigații. Anemiile: definiție. 2. 2. interviul formal sau greutate. Hemopatii maligne: boala Hodgkin. simptomatologie. investigații. simptomatologie. rețete.

de (nursing). asigurarea confortului psihic. Probleme de dependență: intoleranță la activitate. 2. mediu si delegate. absența durerii. pungă cu gheață. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analizei. constituție normală. Instrumente: trusă pentru puncția osoasă. proliferări ale sistemului îngrijire hematopoetic). igienă. 2. peteşii. lung). 4. Manifestări de dependență: paloarea tegumentelor si mucoaselor. 4. a sângerărilor. P.2. risc înalt de infecție. lipotimii. 4. Intervenții specifice: 4. abexlang. sursă de oxigen. obținerea consimțământului. Pregătirea psihică: informare. 4. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce proprii şi condiții? când? . supravegherea pacientului după pacienții cu afecțiuni hematologic e. trusă de transfuzie. soluții antiseptice. MT.2.2. 3. C 4. medicamente hemostatice. tulburări cardio-respiratorii. plasmă). oboseala. ace de unică folosință. materiale necesare. Manifestări de independență: pacient conştient. protecție. inapetență. stres). soluții perfuzabile. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pregătirea pacientului.3. vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. expunere la radiații).1. 3. Puncția osoasă. Aplică intervențiile realism. 3. Obiectivul nursing: specificitate.3. semne vitale (R.1. tehnica de execuție.2. lipsa de cunoştințe. seringi. oglindă frontală.2. alterarea mucoasei orale.2. tegumente si mucoase normal colorate. atelă gipsată. sânge si derivate de sânge (MER. ganglionară. 4.. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental.2. C 3. obiective pe termen scurt.2. performanță. T. mobilizare/transport. asepsie si antisepsie. alterarea nutriției.2. implicare. alimentație adecvată. hematoame. profilaxia infecțiilor si a complicațiilor. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. biopsia (definiție. 3.1.1. risc înalt de sângerare. mobilitate păstrată.2. profilaxie. meşe pentru tamponament nazal. igiena.3. hipotensiune arteriala. locuri de electie. de ordin social (condiții de muncă inadecvate. Materiale: trusă de perfuzie.4. explicații. Intervenții proprii (autonome): comunicare. scop.1. T0) in limite normale. chimioterapice. dureri etc. Preg ă tirea pacientului: 4.1. dispnee. alimentare. administrarea tratamentului general si local. poziție adecvată. indicații/contraindicații. somn odihnitor. absența eliminărilor patologice si a hemoragiilor.2.A.3. pedagogic Nivelul: 3 avansat ă pregătirea produsului pentru examinare. Surse de dificultate de ordin fizic (modificări Elaborează ale planul de elementelor figurate. ordin psihologic (anxietate. disfagie. Resurse materiale: 4. educație.1.1. tahicardie. .

indicații. incidente.O.. scop. materiale necesare. pregătirea produsului sanguine si a factorului Rh. incidente. de execuție. incidente.3. determinarea grupelor pregătirea pacientului.. tehnica 4. pregătirea pacientului.O. accidente. reorganizarea locului de muncă. Puncția ganglionara: definiție.puncție. supravegherea pacientului după tehnică. supravegherea pacientului in timpul si după indicații/contraindicații. Intervenții de urgență: hemostaza. accidente. pentru examinare. transfuzie. notarea in accidente. 4.4. tehnica de execuție.3. reorganizarea locului de munca. 124 reorganizarea locului de muncă.2.3. scop. F. 4. F. imobilizarea. materiale necesare. Transfuzia cu sânge: definiție. notarea in Calificarea profesională: Asistent medical generalist . locuri de electie.

1. Realizate .2.1. infecțiilor. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. manechin. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.manifestări de dependență absente sau diminuate. gestionarea cazului. probe scrise de tip itemi. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. jocuri de rol. 4. satisfacția pacientului.1. instrumentar si materiale sanitare adecvate. 5.1. Se evaluează numai competențele din acest modul.3.manifestări de dependență care se mențin. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. CD-uri. .5. studiu de caz. decizional. rezolvarea de sarcini. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. 5. exerci ții practice. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.2 Nerealizate . : scheme. Pentru aplicarea procesului de nursing. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. dezbateri. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Sugestii metodologice administrarea citostaticelor. Obiective stabilite: 5. 5. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni hematologice.oxigenoterapia. Prevenirea complicațiilor: prevenirea sângerărilor. întreb ă structurate. casete video. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. complicațiilor legate de imobilizare si de C 5. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. 5. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. ca demers logic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 125 .

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. 4. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire . 2.TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE. Ortopedie. 2. traumatologie si nursing specific Competente C. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing).Modulul 32: ORTOPEDIE. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice C. invatamant clinic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. 3. Unitate de crt. competenta 32. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 5. Aplica interventiile proprii si delegate. pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ORTOPEDIE. 1. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice.

Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2.. intensitate. lordoza. Infectii: osteita si osteomielita (definitie. investigatii. gravitate). puls filiform. crepitatii osoase. Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1. Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie. investigatii.3. hematomul. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala. tumori osoase (definitie. etiopatogenie. torticolis. 2. scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase). profunda). dispnee. cianoza. etiologie.2. hipertermie . evolutie. 1. tratament.1. complicatii fractura patologica-.Continuturi 1. transpiratii profuze. etiopatogenie. prevenire). profilaxie). intrerupere a diurezei). Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale.2. genu varum. 126 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tahicardie. septica.1. impotenta functionala. deformarile coloanei vertebrale (cifoza. caracter) hemoragia (clasificare. edemul. simptomatologie.Semne locale: durerea (localizare. tumefactia. plaga (aseptica. 2. 2.congenitale): definitie. simptomatologie. principii de tratament. piciorul equin. tratament. genu valgum. scolioza . tratament). paloare. simptomatologie. superficiala. deformarea regiunii. mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate.

simptomatologie. 2. entorse. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. investigatii. cu intrebari inchise / deschise).2.2. reci. Traumatismele toracelui: fracturile costale. examen fizic (inspectie.1. semne vitale (R. modificari ale semnelor vitale.4. comunicare eficienta la nivel motor. complicatii pneumotoraxul -. etiopaogenie. To) in limite normale. TA. mobilitate pastrata.4. culoarea tegumentelor normala.Traumatisme vertebro-medulare: definitie. Traumatismele bazinului: definitie. carnet de sanatate. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de . Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect. retete. semne si simptome comune si patognomonice. 2. principii de C. deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor. 1. tegumente intacte. scrisori medicale. 2. voletul costal (definitie.3. 2. trimiteri. diagnostic diferential. etc. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. investigatii. investigatii. palpare).4. 3. investigatii. Traumatisme: 2. 2. cianoza.4. risc de infectii. risc de complicatii.1. crampa.4. simptomatologie. principii de tratament). somn si odihna corespunzatoare. observatie. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) tratament). alterarea starii de confort. risc de accidente. atrofie musculara. investigatii. principii de tratament).4.2. P.4. simptome. etiopatogenie. luxatii. atonie musculara.). bilete de iesire din spital. contractura musculara. Manifestari de independenta: pacient constient. Traumatismele membrelor: contuzii. auscultatie. etiopatogenie. prim ajutor. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie. principii de tratament. etiopatogenie. fracturi (definitie. lipsa durerii. 2. anchiloza. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. 2. diminuarea sau absenta miscarii. escara de decubit. principii de tratament. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. tegumente palide.5.

de ordin social (izolare. 1. Obiectivul nursing: specificitate. mediu. lung. comunicare ineficienta la nivel motor. postura inadecvata. a starii de constienta. edeme ale membrelor. lipsa de cunostinte. saracie). in ce masura?. obiective pe termen scurt. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica. imobilitate. stres).sine. Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative. performanta. implicare. Interventii: 127 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ce se poate face?. realism. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor). prevenirea complicatiilor. observabilitate (cine ?. 2. profilaxia infectiilor. 3. dispnee. 2. incoordonarea miscarilor.3. cum?. ce. vulnerabilitate fata de pericole. 3. circulatie inadecvata. de ordin psihologic (anxietate. cand?).

Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. pregatirea pacientului. fesi. Instrumente: pense hemostatice. materiale necesare.C. schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati. pozitie adecvata. administrarea tratamentului general si local. bisturie. pipa Guedel. seringi etc.6. foarfeci. 3. solutii perfuzabile.1. Materiale: garou. atele. Imobilizarea (provizorie . 3. materiale necesare. indicatii/contraindicatii. hidratare.5. Pregatirea psihica: informare. substante dezinfectante. 3.2.7.1. scop. igiena. asigurarea confortului psihic. ace chirurgicale. brancarda. pansamente si bandaje.C.3. educatie. pregatirea produsului pentru examinare. prevenirea pneumoniei hipostatice. 4. Interventii de urgenta: oxigenoterapia. alimentare..si definitiva . metode improvizate).prim ajutor .2.4. tampoane. pregatirea preoperatorie. profilaxia tetanosului).aparatul gipsat). Punctia biopsica: definitie.O. 3. A. 2.2. fesi gipsate. pense anatomice si chirurgicale. scop. loc. AINS. 3. igiena. camp operator etc.1 Interventii proprii (autonome): comunicare. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda. 3. Punctia articulara: definitie. sursa de oxigen. profilaxie.1. pat. incidente accidente. Resurse materiale: 1. mobilizare/transport. tehnica de executie. tehnica de executie. . analgezice.2. loc. ATPA. ingrijiri postoperatorii. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. trusa perfuzie. supravegherea pacientului dupa punctie. Aplica interventiile proprii delegate si 3. reorganizarea locului de munca. intubatia orotraheala. 3. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. 1. 3. toaleta plagii. Interventii specifice: 3. prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. comprese. 2. carucior. Ingrijirea plagilor (hemostaza. explicatii. notarea in F. manometru. a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant). pregatirea pacientului.. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. termometru etc. portac. indicatii/contraindicatii. 1.

3. Administrarea tratamentului anticoagulant. glicemie. supravegherea functiilor vitale si vegetative. hematocrit.O.10. reorganizarea locului de munca.10.9.. imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular.2. examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC. grup sanguin. supravegherea pacientului dupa punctie. Pregatirea preoperatorie: 3. Pregatirea generala: bilantul clinic general.pregatirea produsului pentru examinare. uree sanguina). incidente accidente. notarea in F. 3. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen. Pregatirea pentru interventie (in 128 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. rolul asistentei medicale.9.8.1. 3.

3. Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE. transpiratie. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. In elaborarea strategiei didactice. alte complicatii de decubit. Realizate . . Asigurarea confortului: igiena. in ziua operatiei). constipatie.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pregatirea in urgente.1. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme.10.1.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. volumul si nivelul de cunostinte.Obiective stabilite: 1. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . 1. planuri de ingrijire. Supravegherea pacientului: aspect general. fise de lucru. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “asistenti medicali generalisti”. Evalueaza urinara. descoperirea. fisa de lucru.manifestari de dependenta absente aplicate sau ameliorate. pierderi prin dren).elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Restructurarea planului de ingrijire: 2. rezultatele ingrijirilor 1. satisfactia pacientului.9. combaterea durerii. . . 3. pierderi lichidiene (sange. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. problematizarea. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. parametri fiziologici. varsaturi. 2. demonstratia. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA.2.10. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.3. dotarea cu material didactic. TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC.2. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie C. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. simulari. . proiectul. Ingrijirea postoperatorie: 3. 5. hidratarea pacientului.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.10.10. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. planul de ingrijire. 3.elevii au stiluri dierite de invatare. compararea. urina. la procesul de invatare. 3. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie.1.4. 3. combaterea anxietatii.10. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. 2. 3.ziua precedenta. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.2.

simularea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 129 . studiul de caz. munca independenta. exercitiul. conversatia. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. dezbaterea. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. discutiile si lucrul in grup. existente. observatia.

Indiferent de locul. Cadrele didactice. momentul si persoana care face evaluarea. manechin. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 130 .plan de ingrijire). SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. fesi. probe practice (demonstratie. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. evaluarea altor competente nefiind relevanta. folii de retroproiector. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). pentru verificarea atingerii competentelor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. studiu de caz . brancarda. comprese etc. Se evalueaza numai competentele din acest modul. casete video. CD-uri. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. scheme. test scris.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

2.1. Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale C. pentru calificarea: asistent medical generalist.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. invatamant clinic.Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE  Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. competenta 33. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale . Unitate de crt.

ankiloza. sezand. familia si apartinatorii) 2.) 2. 2. tahicardie etc. pasive. febra. in decubit). coordonate.Continuturi 1. observatia clinica. simptomatologie. Probleme de dependenta. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut. complete) 2. exercitii fizice (active. deformari osoase. tumefiere. atonie. ankiloza 2. adductie.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. investigatii. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere.2 manifestari de dependenta: hipotonie. armonioase. contractura. poliartrita reumatoida. diagnostice de 131 .1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism. extensie. stres). Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu. congestie. etiopatogenie. de ordin psihologic (anxietate. rotatie etc). miscari (de abductie. de ordin sociologic (izolare). spondilita ankilozanta. lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. cercetarea documentelo r medicale. reumatismul articular degenerativ (definitie. discutii cu echipa de ingrijire. flexie. durere). atrofie. izometrice. redoare. principii de tratament) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. de rezistenta.

2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. educatie 3. inele pentru maini. Interventii 3. mobilizare. masaj cu miscare activa. ultraviolete. realism. parafina. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit. durere. substante antiseptice.2 Materiale: pat tare. Obiective pe termen scurt si lung obiective de ingrijire: specificitate. profilaxia infectiilor.1 Interventii proprii: masaj. ergoterapie.C. bicicleta ergonomica. administrarea tratamentului general si local (electroterapie. miscari izotone. frictiuni. planseta cu rotile. namol. manusi sterile. observabilitate 2. hidroterapie.3. termoterapie. bai medicamentoase.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. alimentatie. Obiective stabilite 1. pozitii functionale „incalzire musculara” 3. corsete.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. chingi. asigurarea confortului psihic 2.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. rulouri. explicatii.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului . Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2.5. cura balneara. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor. performanta. perne. bai. Interventiii specifice: miscari izometrice. mese de elongatie. ionizari. 2. comunicare. substante medicamentoase.4. implicare. comprese sterile. scripeti.1 Pregatirea psihica: informare. Restructurarea planului de ingrijire 2. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C.2 Pregatirea fizica: rapaus articular. corticoterapie etc) 1. tavita renala. etc. supravegherea functiilor vitale si vegetative. 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1. injectia intraarticulara 1. crizoterapie. Resurse 1. platou steril. prevenirea complicatiilor 3. vulnerabilitate fata de pericole etc. Aplica interventiile proprii si delegate C. imobilitate.

deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. volumul si nivelul de cunostinte. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 132 . Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei. In elaborarea strategiei didactice. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.

observatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. dezbaterea. exercitiul. conversatia.elevii au stiluri diferite de invatare . proiectul. folii de retroproiector. compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. problematizarea. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. studiul de caz etc. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea. diapozitive. teste de evaluare (orale. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. dezbaterea. planul de ingrijire. conversatia. munca independenta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. plan de ingrijire. carti.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Cadrele didactice. munca independenta. fise terapeutice. Se evalueaza numai competentele din acest modul. descoperirea. lucrul in grup. evaluarea altor competente nefiind relevanta. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. . momentul si persoana care face evaluarea. planse.. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. scrise). care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. observatia. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video. Indiferent de locul. simularea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. desene. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. la procesul de invatare . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. realizarea unui proiect. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare. exercitii de identificare a problemelor de dependenta. existente. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. demonstratia.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. fise de observatie. pentru verificarea atingerii competentelor. studiu de caz. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 133 .

hiv 1. Piodermitele: stafilodermiile. Unitatea de crt.7. Elaborează planul de îngrijire-nursing. erupția. 3. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos. Semne locale: leziuni. pruritul. rețete).3. 2. trimiteri. 5. competență 34. alergia la medicamente. Semnele şi simptomele prezente în dermatologie 1. cercetarea îngrijire la documentelor medicale (foaia de observație pacienții cu clinică. sclerodermia. scuama. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. scrisori medicale. Dermatovenerologie şi nursing specific 1. pustula. streptodermiile. papula. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienții cu afecțiuni dermatologice.2. durerea.2.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Competențe C. prezența paraziților. carnet dermatologice sănătate. 2. tricofiția. Culegere de date prin stabileşte diverse metode: interviuri cu întrebări diagnostice de închise.5.4. tumori maligne etc 2. Semne generale: edeme. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. tahicardie etc. eczema.1. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor în dermatologie Conținuturi tematice  Nr. leziuni de grataj. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul. Dermatomicozele: epidermofiția. papilomatoză. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. frison. pentru ă calificarea: asistent medical generalist.  Tabelul de corelare a competentelor şi conținuturilor Unitatea de competenta: DERMATO. Dermatoze alergice: urticaria. Tuberculoza cutanata C. bilet de afecțiuni externare.1.1. Analizează semnele si simptomele specifice din afecțiunile dermatologice. Principalele afecțiuni dermatologice: 2. Aplică intervenții proprii şi delegate. primare şi secundare: macula. vezicula. invatamant clinic. febra.6.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. şancrul sifilitic. examen fizic etc . eritemul. Identifică problemele de boala Paget. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. În modulul DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. boala Bowen. 2. tumora. etc 2. observația. ulcerația. piodermite profesionale. Hematodermiile: leucoplazia. flictena. candidozele mucoaselor etc 2. 1. dependență şi gonoree. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. vărsături.2. DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ădin anul II. 4. dermatoze profesionale etc 2. bula. 2. deschise.Modulul: 34.

comunicare eficientă la nivel afectiv şi motor. Independența si dependența. absența durerii.1. Manifestări de indepen dență: pacient conştien t. semne vitale (R. somn şi odihnă corespunzătoare. mobilitate păstrată. TA. 2.Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative 2. T). 134 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . P. în limite normale.

eritemul. igienă. stilet butonat. obiective pe termen scurt.4. proces infecțios. specificitate. divorț. plaga. Manifestări de dependență: vezicula. devalorizare. 2. trusa oxigen. lipsa de cunoaştere a obiceiurilor sănătoase de viață. 1. educație etc C. 2. incapacitatea urmării prescripțiilor. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor nursing vitale şi vegetative. şancru. papula. profilaxie. escara.lipsa cunoaşterii: neaccesibilitate la informații. . lipsa de informare asupra îngrijirilor preventive şi curative ale leziunilor pielii. sentiment de inferioritate. alimentare. Resurse materiale: . poziție adecvată. observabil. crème. mediu si lung. electrocauter. baghete plastic.social: izolare. tampoane de vată. profilaxia infecțiilor. sondă canelată. etc . mese. durere. lame de sticlă. lipsa interesului. alterarea confortului fizic şi psihic.fizică: asigurarea confortului ambiental. edeme ale membrelor. incontinență sfincteriană. diminuarea motricității. . durere. igienă.2. ținută neîngrijită. administrarea intervențiile tratamentului local şi general. transport. stare depresivă . microscop. Elaborează planul de realism. explicații. filctena.4. refuzul de a se conforma tratamentului. neglijarea igienei. truse chirurgicale. sărăcie. confuzie. Semne de dificultate: . medicamente.intervenții proprii: comunicare. pregătirea proprii şi preoperatorie şi îngirjiri postoperatorii etc. stres. alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. dezinteres față de măsurile de igienă şi de infecție.3. ansă de platină. unguente.instrumente: seringi. Pregătirea pacientului: . percepția negativă a propriului corp. câmp operator etc .de ordin fizic: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. Obiectivul nursing: performanță. C. frustrare. zăpadă carbonică etc.3. alterarea imaginii de sine. asigurarea confortului psihic. lipsa de cunoaştere a măsurilor de igienă şi protecție. hidratare. durere acută sau cronica. deces . soluții antiseptice. mobilizare. Probleme de dependență: vulnerabilitate. aparat LASER. ulcerația. Diagnosticul de îngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependență. crusta. delegate 1. etc . slăbiciune şi oboseală. risc de infecție. pesimism. educare. soluții perfuzabile. prevenirea complicațiilor .psihologic: anxietate. feşi.2. îngrijire 2.psihică: informare. termometru.materiale: comprese. implicare.intervenții delegate: pregătirea pentru Aplică investigații şi analize. 2. soluții anestezice. pustula. ace.

cauterizare etc 3. Pregătire generală: bilanț hidric general.4. Intervenții electrocauter. secreții sânge 3. toaleta leziunilor şi ulcerațiilor.5.1.1.3.5.3. Intervenții specifice 3. investigații paraclinice (biochimice) etc 3.2. supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. Îngrijirea leziunilor. Pregătirea postoperatorie 3. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3. Pregătirea din zona intervenției 135 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Recoltarea produselor patologice.5. pansamente şi bandaje 3.2. intervenții LASER.

momentul şi persoana care face evaluarea. În elaborarea strategiei didactice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). pentru verificarea atingerii competențelor.6.  Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul DERMATO. hidratarea pacientului 3.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. problematizarea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.5. tromboflebite etc 1. demonstrația.2 nerealizate: manifestări de dependență care se mențin.5. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. coevaluarea în grupul . Prevenirea complicațiilor postoperatorii: retenție de urină.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. Se recomandă următoarele metode: observație. compararea. planuri de îngrijire.4. la procesul de învățare . test scris. fişa de lucru. simulări.5.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 3. Obiective stabilite 1. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.C.5. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. probe practice (demonstrație.3. Indiferent de locul. Supravegherea bolnavului: aspect general. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri ăformative. proiectul. sau apărute pe perioada îngrijirii 2. studiu de caz . descoperirea.plan de îngrijire). bilanț hidric. Îngrijiri postoperatorii 3. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. SSP . fişe de lucru. combaterea durerii.5. constipație.5.1 realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . iar la ă sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. parametrii fiziologici. fişe de lucru. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Asigurarea confortului: igiena. planul de îngrijire. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. satisfacția pacientului 1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 3.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Cadrele didactice. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. combaterea anxietății 3.elevii au stiluri diferite de învățare .

tema în clasă. volumul şi nivelul de cunoştin țe. proiectul. dotarea cu material didactic.de lucru.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme în func ție de dificultatea temei. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permit a evaluarea conceptelor. investigația. a atitudinii față de o sarcină dată şi a comunicării. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 136 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.

studiul de caz. unit ăți sanitare cu o bun ă ă dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . simularea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind DERMATO. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. exercițiul. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. dezbaterea. conversația.elevi instrui ți. casate video. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 137 . Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. CD . etc. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.uri. observația. munca independentă. folii de retroproiector etc. scheme. Instruirea se va realiza în s li de demonstra ție. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5.2. 2. Analizeză competență semnele şi simptomele 35. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor infecto . Elaborează . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.contagioase. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. invatamant clinic.specifice contagioase afecțiunilor şi infecto particularit ți contagioase ă de îngrijire ☺ Notă introductivă Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC face parte C.CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC din pregătirea specifică din anul II. Boli infecto. În modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată infecto contagioase şi particularit ăți de îngrijire. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase 3. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate  Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC planul de îngrijire Nr.MODULUL 35: BOLI INFECTO . Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase C.1.3. C. Unitatea Competențe (nursing) de crt.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.

scrisori medicale. ancheta epidemiologică 2. rujeola.2.Conținuturi tematice 1. tahipnee. examen fizic. Independența/ Dependența: 138 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . frison. dizenteria. rubeola.). Semnele şi simptomele prezente în afecțiunile infecto contagioase 1. rinoree. pustula. hepatita B. pneumoniile. Semne generale: febră.1. C şi infecții nosocomiale Boli infecțioase cu poartă de intrare tegumentară şi variată. gripa. vezicula. modificări ale funcțiilor vitale 2. parotidita epidemică. meningita.Culegerea de date ( date subiecte. cefalee. papula. 1. Boli infecțio ase cu poartă de intrare respiratorie: varicela. Alte boli infecțioase variate: rabia. flictena. iritabilitate . rețete. etc. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor: macula. trimiteri. hiv. poliomielita. Princip alele afecțiu ni infecto contagi oase. grețuri. scarlatina. dureri abdominale. obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu întrebări închise deschise). răguşeală. ulcerația eritemul 1. discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. Boli infecțioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecții alimentare. hipertermie. difteria. vărsături. febra tifoidă. tulburări circulatorii. inapetență. tuse seacă. hepatita virală. obstrucția căilor respiratorii. tetanos. TBC pulmonar. enterovirozele. tusea convulsivă.

mobilitate păstrată.1 Dezobstrucția căilor respiratorii. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. 2. mediu scurt.4. soluții antiseptice. medicamente inhalate. recipiente pentru recoltarea produselor biologice. Instrumente: canulă traheală. alterarea confortului psihic şi fizic. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 2. soluțile perfuzabile. trocare.2.1. prevenirea complicațiilor. comunicarea eficientă la nivel motor. aspirarea secreților instilații gargarisme. Resurse materiale: 1. poziția adecvată.1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. şi sondă de oxigen.1. oxigenoterapie.1. igienă. sărăcie) lipsa cunoaşterii 2. spatulă. Obiective stabilite: 1. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) Obiectivul nursing: specifitate.4. vaccinuri şi anatoxine 1. 2. ce. 2.manifestare de dependență . profilaxia infecților. administrarea tratamentului local şi general. intubație orotraheală. când?) obiective pe termen lung. Intervenții propii ( autonome) comunicare.Pregătirea psihică: informare. performanță. unguente creme. seringi de diferite mărimii. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative .Intervenții specifice 3. implicare. ce se poate face. truse perfuzie. tăviță renală cutii Petri. deficit de autoângrijire 2. observabilitate ( cine. seruri şi vaccinuri 2.2. sondă laringiană. Probleme de dependență: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. anxietate. pipete. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres. dezinteres față de măsurile de igienă şi protecție. explicații. alimentare. de ordin social ( izolare. Pregătirea pacientului: 2. sonde de aspirație. 1. asigurarea confortului psihic 2. izoalare şi dietă. potențial de suprainfecție a leziunilor. profilaxie. alcool mentolat. termometre.3.2. potențial de complicații respiratorii. hidratare. digestive nervoase. Manifestări de independență: pacientul conştient. anestezice.5. educație 2.C.1. realism. administrarea serurilor imune. Aplică intervențiile proprii delegate C. tensiometru.Realizate. igienă 3. drenaj postural 1. mobilizare. Materiale: comprese sterile.2. cum în ce măsură. pudre.

profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . 3.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare .absente sau ameliorate.2.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.elevii au stiluri diferite de învățare .Reformularea obiectivelor: adaptate capacitățile fizice ale pacientului. satisfacția pacientului. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin. la procesul de învățare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 139 . Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului la   Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. 1. 2. În elaborarea strategiei didactice.

simulări. munca independentă. etc. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. unități sanitare cu o bună dotare materială. simularea. casate video. fişa de lucru. compararea.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. test scris. volumul şi nivelul de cunoştin țe. iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. exercițiul. coevaluarea în grupul de lucru. descoperirea. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților specifice. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Indiferent de locul.. Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. momentul şi persoana care face evaluarea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. proiectul. investigația.uri. proiectul. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. CD . Pe parcursul modulului se realizeaz ă evaluar riă formative. Cadrele didactice. dezbaterea. Se recomandă următoarele metode: observație. studiu de caz . O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. dotarea cu material didactic.plan de îngrijire). planuri de îngrijire. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. fişe de lucru. SSP . care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ării fiec ărei competențe. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. demonstrația. . Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. conversația.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. probe practice (demonstrație. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. observația. instrumentar şi materiale sanitare diverse. studiul de caz. fişe de lucru. a atitudinii fa ță de o sarcină dată şi a comunicării. planul de îngrijire.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de dificultatea temei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). problematizarea. manechin. pentru verificarea atingerii competențelor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul. Instruirea se va realiza în săli de demonstrație. scheme. Se recomand ă urm ă toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. folii de retroproiector. tema în clasă.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 140 .

dureri abdominale.tulburarile somnului .6. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Nr. Aplică intervenții proprii şi delegate.localizare. 2. invatamant clinic. Starea de nutriție: obezitatea-tipuri.Cefaleea .1. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor endocrine. 1.insomnie.5. dispnee. 4.1. Poziția. 5. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli endocrine. Transpirație . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.1. 1. durată. hipersomnie. cushingoid.Statura . simptomele intensitate.4.2.3.Tulburari cardio-respiratorii: palpitații. 1. Manifestări subiective 1. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.1. hipopituitar. 1.1. slăbirea 1.2. 1.Tulburări ale aparatului genital: de instalare a pubertății. vărsături. diaree. amețeli. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. tulburări menstruale 1.2.2. Manifestări obiective: 1.1. Faciesul: hipertiroidian.1.7. În modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. Analizează 1. constipație.2. Setea 1. tulburări asociate. Endocrinologie si nursing in endocrinolo gie C. acromegalic. endocrine 1. tulburări de vedere. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Oboseala fizică si intelectuală.3. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore.Modificări ale vocii.Tulburari gastrointestinale: inapetența.cauze localizare. addisonian. Semne şi simptome prezente în bolile semnele şi endocrine.Not ă introductiv ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist.gigantismul.2.1.1. 1.1.1. 3.2. 1. mişcări şi contracții involuntare 1. 1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). hipotiroidian.1. nanismul. Starea mentală . Sughi ul ț 1. de crt.5.4.1. Unitate Competențe Conținuturi Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE competență 36. coşmaruri.2. specifice bolilor 1.1.

părul şi unghiile. Aspectul ochilor 1.9. 1.8.6. Modificări ale oaselor şi muşchilor 141 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.2. Edemul 1.1.2. Aspectul tegumentelor.7.2.

tratament 1. carnet de sănătate. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow. tratament C.acromegalia si dependență şi gigantismul . Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing. Identifică 2. feocromocitomul-definiție. 2. boala Addison.10. trimitere.1.3..). măsurători antropometrice). Elaborează planul de eunuchismul şi eunucoidismul. rețete. îngrijire boala (nursing).definiție. auscultație. investigații.TA.1. Independența / Dependența 2. postură inadecvată. la pacientul cu etiopatogonie. tratament. etiologie. cooperare ineficientă la nivel . bilete de ieşire din spital.1. sindromul adreno-genital. ) în limite normale. somn şi odihnă corespunzătoare. guşa şi cretinismul. polichistică ovariană. discuții cu membri echipei de îngrijire şi aparținătorii.2. simptomatologie. simptomatologie. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu. card de identificare. hirsutismul. mobilitate păstrată. absența durerii. investigație. hiperaldosteronismul. endocrine tratament. tensiune arterială. etiologie. Modificări ale semnelor vitale: temperatură. simptomatologie.2. examenul fizic (inspecție. criptorhidian.2. simptome şi semne. hipotiroidismul si mixedemul. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul. 2. 2.nanismul hipofizar. boli evoluție. Bolile hipofizei: adenomul probleme de cromofob. Principalele boli endocrine.P. tegumente nemodificate. respirație 2.3. diabetul insipiddefiniție. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial 2.2.observație. investigație. 2. investigații. pubertatea precoce şi întârziatădefiniție.5. Analiza şi sistematizarea datelor: informații semnificative. evoluție. cancerul tiroidian -definiție. etiologie. cercetarea documentelor medicale (foaia de observație clinică. scrisori medicale. etiologie. tratament 2. semne vitale (R. simptomatologie.4. Probleme de dependență: cefalee. etc. Bolile gonadelor: hipogonadismul. sindromul stabileşte diagnosticul de adipozoîngrijire (nursing) genital insuficiența hipofizara. Manifestări de independență: pacient conştient. investigație. C.

pierderea stimei de sine. Surse de dificultate fizică: alimentație şi hidratare insuficientă sau în exces. alterarea nutriției (exces sau deficit). polifagie.3. deficit auditiv. diaforeză. circulație inadecvată. odihnă insuficientă. diaforeză. deplasare greoaie. voce răguşită. Surse de dificultate 2. dificultatea de a înțelege informația 2. hidratare exagerată. slăbiciune. inapetență. hipertermie. greutate peste normal sau sub normal. alterarea eliminărilor intestinale (diaree. alterarea imaginii corporale.individual. deformarea articulațiilor extremităților. amețeală. furnicături. risc de infecție. constipație. risc de rănire. constipație). hipotermie. olfactiv. alterarea vocii 2. dezechilibru endocrin metabolic.4.4. vizual. disfuncție sexuală.1. diminuarea 142 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . vărsături. alterarea echilibrului electrolitic şi hidric. dispnee. Manifestări de dependență: tahipnee sau bradipnee. diminuarea peristaltismului. iritabilitate. epuizare. edeme. neadaptare la rol.

etc. educația pacientului/familiei 2.1. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere 2.4. nelinişte față de diagnostic şi tratament.4.2. (cine?. ce se poate face?. explicații. observabilitate. realismul.1. tremurături ale membrelor. stress. pierderea respectului de sine. substanțe pentru stimularea sau inhibarea secreției de hormoni. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. prevenirea complicațiilor. asigurarea confortului fizic şi psihic. criza addisoniană 2. frustrare. amenințarea conceptului de sine. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de mediu.4. Pregătirea psihică: informare.2. Diagnostic de îngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependență) 1. în ce măsură?.1. Surse de dificultate psihologice: anxietate. insuficiența resurselor familiale 2. izotopi.2. restricții alimentare şi lichidiene. edeme. teamă de obezitate. îmbunătățirea aceptarea imaginii de sine. Investigații .4.4. şi 1. alimentare. 2. truse de perfuzie. menținerea unei stări nutriționale adecvate. Aplică intervențiile proprii delegate.tonusului muscular. recipiente. deprinderi alimentare deficitare. igienă. cum?. asigurarea dietei. Intervenții proprii (autonome): comunicare.4. frigiditate.5. Surse sociologice: condiții de muncă inadecvate.3. tulburări de gândire. material de dezinfecție. 2. oboseală. ce?. poziția adecvată. pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie C. Obiectivul nursing: specificitate. Intervenții specifice 3. depresie. hidratare. criza de tetanie. asigurarea confortului psihic. implicare. neacceptarea bolii.Resurse materiale : seringi. crearea unui mediu sigur. Pregătirea pacientului 2. când?. administrarea tratamentului. performanță. a stării de conştiență. obiective pe termen scurt mediu şi lung) 2. a echilibrului hidric şi electrolitic. obținerea acordului 2. restricții de tratament 3. obezitate. soluții perfuzabile. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. creşterea toleranței la activitate 2. frilozitate. medicamente pentru acordarea ajutorului de urgență în criza tireotoxică.

dozarea calciului. fosforului. rezonanța magnetică nucleară. probe cu izotopi radioactivi (scintigrama. gonade. radioiodocaptarea ) 3. 143 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ecografia.3. Teste de stimulare sau inhibare a secreției de hormoni pentru hipofiză. iodurie. Recoltarea urinei pentru calciurie. glicemie.1.3.2.1. ionogramă. lipide serice. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual şi a acuității vizuale. uree.4. 3. dozarea catecolaminelor. paratiroide. tiroidă. 3. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale.1. reprarenale. colesterol.1. creatinină. ionogramă. tomografia computerizată.1. Examene imagistice: radiografia craniană şi a scheletului. 17-CS. iodemie. acizi graşi liberi.

hidratare parenterală 3. pregătirea câmpului operator 3. doze. Educația pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii. asigurarea confortului psihic şi fizic . măsuri în caz de călătorie. Îngrijirea postoperatorie . Criterii de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . pe glanda tiroidă şi pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1. Nerealizate manifestări de dependență care se mențin sau apărute în perioada îngrijirii 2.pregătirea generală şi locală: bilanț clinic şi biologic. Realizate . . efectul terapeutic şi reacțiile adverse. substanțele pentru corectarea gustului. Pregătirea preoperatorie : informarea pacientului şi obținerea consimțământului.manifestări de dependență absente sau ameliorate. Planificare intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. observarea semnelor de deshidratare. cale de administrare. tipul şi cantitatea de alimente care trebuie evitate. creşterea aportului de potasiu. satisfacția pacientului 1. evitarea excesului de lichide.4. testul hiperpneei provocate.2. acceptarea tratamentului cronic şi a limitărilor. Reformularea obiectivelor . factorii favorizan i şi agravan i. Prevenirea complicațiilor : supravegherea funcțiilor vitale.Importanța controlului periodic.1. examenul fundului de ochi). -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rănire . purtarea cardului (carnetului) şi a medicamentelor de urgență. ț ț -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 3. determinarea metabolismului bazal. reflexograma ahiliană.3. înlocuirea celor interzise.îngrijiri speciale după intervențiile pe craniu.adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. orar. conservarea resurselor bolnavului. electromiograma.C. acceptarea rolului de bolnav 3. reducerea riscului de rănire.5. creşterea dozelor în caz de urgență -Instruirea cu privire la dietă: scopul dietei.2.îngrijiri generale comune altor intervenții.5.

elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 144 . elevii au stiluri diferite de învățare. elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. compararea.

Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. proiect de activitate. .Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. plan de îngrijire). Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. simularea. test scris. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. folii de retroproiector. CD-uri. descoperirea. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.conversația. studiu de caz. mulaje. dotarea cu material didactic. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. planuri de educa ție. planuri de îngrijire. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. demonstrația. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). casete video. simul ă aplicații pe caz concret. fişe de lucru. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. Se recomandă următoarele metode: observația. particularitățile grupului de elevi instruiți. munca independentă. scheme. instrumente şi materiale sanitare. coevaluarea în grupul de lucru. fişe de lucru.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. fişe de lucru. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . investigația.elevii au stiluri diferite de învățare . probe practice (demonstrație. ri. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. exercițiul. problematizarea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. observația. . plan de îngrijire. tema în clasă. proiectul. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.

analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. plan de îngrijire. Se recomandă următoarele metode: observația. problematizarea. descoperirea.. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 145 . demonstrația. compararea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. fişe de lucru. proiect de activitate.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.

O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. . planuri de îngrijire. investigația. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. plan de îngrijire). ri. tema în clasă. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. coevaluarea în grupul de lucru. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. proiectul. test scris. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). probe practice (demonstrație. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. planuri de educa ție.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. fişe de lucru. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. simul ă aplicații pe caz concret. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. fişe de lucru. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. studiu de caz.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 146 .

investigații. poliurie. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II.dieta si exercitiul fizic terapeutic în diabetul zaharat. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutriție. exemple de afecțiuni în care se întâlnesc. Diabetul zaharat: definiție. Boli metabolice. polifagie. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolic e şi de nutriție.1. infectiile. 2. flexibilă şi integrată. 4. invatamant clinic.prezentare sumară. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr. dureri articulare şi musculare. forme clinice (tip 1. xantoame si xantelasmele etc. simptomatologie. modificări ale tensiunii arteriale. crt. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. 2. astenie fizică. 2.Modulul 37: BOLI METABOLICE. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul BOLI METABOLICE. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI METABOLICE. Principalele boli metabolice şi de nutriție. tulburări de tranzit intestinal. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). de nutriție şi nursing specific . Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolice şi de nutriție. Tratamentul nonfarmacologic . 3.1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. tip 2). osteoarticulare. modificarile cutanate. Tratamentul farmacologic: insulină. antidiabetice competență 37. hepatice. etc. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Aplică intervenții proprii şi delegate. microangiopatii). evoluție şi complicații acute (comele) şi cronice (macroangiopatii. În acest modul se reg ăsesc abilit ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializat ă BOLI METABOLICE. transpirații. 5. Aceste particularități se regăsesc în lista competențelor şi î criteriile de performanță din standardul de pregătire profesională. etiopatogenie. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. polidipsie. inapetență. Studierea modulului se face în paralel cu cel de nutri ție şi dietetic ă cu care realizeaz ă o bun ă leg ătur ă şi ajuta viitorul asistent s ă în țeleag ă mai bine particularitățile îngrijirii în bolile metaboliconutri ționale care în marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin îngrijire continuă comprehensivă. Conținuturi 1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. Unitate de Competenț e C. . Semnele şi simptomele prezente în boli metabolice şi de nutriție: creşterea sau scăderea în greutate. pentru calificarea: asistent medical generalist.

147 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tratament farmacologic. exercitiul fizic terapeutic. etiopatogenie. Obezita tea definiți e şi epidemiologie.definiție. tratamentul chirurgical in obezitate 2. Profilaxia complicatiilor. Dieta. Complicațiile obezității. tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice. forme clinice.3. Denutriția .2. etiopatogenie. 2. simptomatologie.orale.

scrisori şi trimiteri medicale. complicații.evoluție şi complicații. cercetare documente medicale (foaia de observațe. de ordin psihologic (anxietate. T0) în limite normale. ț C.1. Principii de tratament. Hiperuricemiile .definiție. Principii de tratament. tratamentul cronic. semne vitale (R. de ordin social (izolare geografică. mobilitate păstrată. factori de risc etiopatogenie. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. eventualele operații). somn şi odihnă corespunzătoare. disfuncție sexuală.definiție.2. etiopatogenie. 2. Manifestări de independență: pacient conştient.3. 2. Diagnostic de îngrijire = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestări de dependență). ancheta alimentară. 2. 2. forme clinice şi asocieri morbide. circulație inadecvată. Probleme de dependență: imobilitate. Dislipidemiile . Obiective de tratament: optimizarea stilului de viață (dieta si efort fizic terapeutic). bilete de externare din spital. Sindromul X metabolic . 1. deficit de cunoştințe. forme clinice şi simptomatologie. Hipoglicemiile . P. (in puseu si intercritic). Elaborează planul de îngrijire (nursing). performanță. epuizare. forme clinice ( uşoare. sărăcie. investigații. Tratament nonfarmacologic (dieta) şi farmacologic. incoordonarea mişcărilor.). Principii de tratament în hiperuricemiile asimptomatice şi in gută. greutate. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial. alterarea percepției vizuale. . fatigabilitate. clasificare. TA. circumferința abdominală). risc de rănire. comunicare ineficientă la nivel motor şi senzorial. 2. carnet de sănătate.2. normal colorate. investigații. tegumente intacte. evoluție.definiție. etiopatogenie şi clasificare. investigarea stilului de viață).7.6. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. 2. ț ț 2.8. factori de risc etiopatogenie. tratament. surplus în greutate. de frecvența alimentație. funcționale). evoluție. 2. buletine de analize/investigații. investigații. 1. Principii de C. Independen a/dependen a. complicațiile. risc de infecție. medii. observație. leziuni cutanate). guta . examenul fizic (inspecție. postură inadecvată. diaree. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct. disconfort. polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete. oboseală. Obiectivul nursing: specificitate. medicația specifică. apetit nemodificat. absența durerii. alterarea stării de nutriție (exces).definiție.5. educația specifică si continuă.4. Identifica probleme de dependență şi stabileşte diagnosticul de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutri ie. lipsa informațiilor (în legătură cu boala. depistare şi evaluare. simptomatologie. organice. izolare socială). stres). dispnee. chestionare specifice (nutrițional. rețete etc. Intoleranța la gluten (enteropatia glutenică sau boala celiacă) definiție.a limentație insuficientă. grave. simptomatologie. măsurători antropometrice: înălțime. Manifestări de dependență: dificultate în deplasare.

mobilizare. a stării de conştiență. obiective pe termen scurt. realism. 2. în ce măsură?. observabilitate (cine?. ce?. 2. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. controlul şi asigurarea dietei. igienă.2. hidratare şi alimentare. Intervenții proprii (autonome): comunicare. cum?. educație.1. mediu şi lung). profilaxila complicațiilor. 2. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.implicare. ce se poate face?. pregătirea specială pentru operație şi îngrijirea postoperatorie a 148 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . supravegherea eliminărilor. administrarea tratamentului. supravegherea alimentației şi respectarea dietei. când?.

material de dezinfecție. Obiectivele şi principiile dietoterapiei. corpi cetonici. 3. Examene radiologice: radiografia articulară (guta). respectarea orarului meselor şi a ritmului de administrare a insulinei şi antidiabeticelor orale (ADO). flacoane de insulină. evaluarea efectelor şi beneficiilor aplicării planului terapeutic. Resurse materiale Seringi.3. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare şi autoîngrijire. cântărirea sau aprecierea folosind alte echivalențe pentru o porție.3. Trusă de perfuzie. repartizarea pe mese.4. panglică metrică. colesterol total. cântar taliometru. cu lactoză. curba diurezei.C.2. combaterea vărsăturilor.4. TA.3.1. Pregătirea pacientului. ionogramă. T0 la intervale stabilite de medic. obținerea consimțământului. întocmirea meniului cu respectarea cantității de carbohidrați. supravegherea şi măsurarea R. 3. acid uric. sulfat de bariu.2.2. Pregătirea psihică: informare. ionogramă.3. anticorpi antigluten. HLG. Teste de evidențiere a malabsorpției: testul cu xiloză. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental.3. Educația pacientului/familiei. examen dermatologic.rolul asistentei în pregătirea pacientului. 3. 3. 3. testul excreție urinare de FIGLU (acid forminoglutamic). 3. 3. Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi.1. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO). tensiometru. obezitate şi denutritie. proteine serice. 2. pacientului cu diabet. recipiente.Prevenirea complicațiilor: supravegherea stării de conştiență. 2. 3. a dozelor de insulină. LDL.2.1. respectarea restricțiilor alimentare. soluții perfuzabile. măsuri de prevenire a infecțiilor intercurente. xiloză. asigurarea poziției. urocultura.6. asigurarea confortului psihic. explicații. determinarea glicemiei cu glucometru şi evidența rezultatelor. proteinurie/24 h examenul sedimentului. 3.4. Controlul şi asigurarea dietei. Recoltare sângelui pentru: glicemie. anticorpi anti muşchi neted.4. lactoză. Întocmirea planului pentru schimbarea stilului de viață şi creşterea complianței (aderenței) la tratament. examenul gastrointestinal (enteropatia glutenică) . HDL. 3.4.1. Hb glicozilată.3. 1. Substanțe pentru teste: glucoză. 2. observarea semnelor de deshidratare. Alte examene. testul de încărcare lipidică. garou. Recunoaşterea semnelor comelor şi hipoglicemiei.5. izotopi radioactivi. P. 3. Aplică intervențiile proprii şi delegate. trigliceride. efectuarea injecției cu insulină. glucometru cu teste. Examenul fundului de ochi. Recoltare urinei pentru: glicozurie. 3. ace. supravegherea sondei urinare. VSH. 3. . îngrijirea în cazul convulsiilor. Intervenții specifice.

7. Controlul greutății. 3. activitate fizica. Asigurarea dietei în funcție de greutate. Administrarea tratamentului medicamentos 149 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . varstnic) stare fiziologică (gravida cu diabet). preferințe alimentare) Respectarea particularităților în funcție de forma clinică (DZ tip1. DZ tip2). Comunicarea cu familia şi controlul aportului alimentar din afară. complicatii si comorbiditati asociate. vârstă (diabetul la copil. adolescent.Asigurarea dietei recomandate. talie. vârstă.

elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. dotarea cu material didactic. 3. hipoglicemie la sulfonilureice. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de .elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe.manifestări de dependență absente sau ameliorate. simularea. Nerealizate . . Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.5. folii de retroproiector. Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE.conversația. Obiective stabilite: 1. 2. îngrijirea specială postoperatorie. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative. casete video. mulaje.elevii au stiluri diferite de învățare. prevenirea C. insulina). Pregătirea specială şi reechilibrarea preoperatorie. incidente şi accidente alergice. exercițiul.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. instrumente şi materiale sanitare. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. observația. 1.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. cd-uri. complicațiilor. . . particularitățile grupului de elevi instruiți. 1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. satisfacția pacientului. retenție hidrică. observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide.Respectarea dozelor şi orarului corelat cu alimentația. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.1. supravegherea intraoperatorie. 3. Reformularea obiectivelor .8. Intervenția chirurgicală la diabetic. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind BOLI METABOLICE. compararea. Realizate .2. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . scheme. munca independentă. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC.manifestări de dependență care se mențin sau apar în perioada îngrijirii. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.

fişe de lucru. studiu de caz. fişe de lucru. proiect de activitate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). simul ă aplicații pe caz concret. demonstrația. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. test scris. plan de îngrijire. 150 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . plan de îngrijire). descoperirea. planuri de îngrijire. Se recomand ă urm toarele metode: ă observa ția. ri. fişe de lucru. problematizarea. planuri de educa ție. probe practice (demonstrație.învățare cu caracter interactiv.

a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. proiectul. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. coevaluarea în grupul de lucru.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. tema în clasă. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. investigația. . Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 151 .

Identifică tulburări de alimentatie. adoptat ă în 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. având în vedere c ă sfera sa de activitate cuprinde deopotriv ă omul sănătos şi bolnav.reducerea efectelor datorate alcoolului. făcând parte din nevoile de bază ale individului. pentru calificarea asistent medical generalist. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. 2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. 11 . Schimbarea stilului de viață şi în principal al celui alimentar ar reduce simțitor incidența bolilor. invatamant clinic. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. 4.Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductiv ă Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg ă tirea specifica din anul II. Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore. 12 . ar creşte calitatea şi durata vieții. prevenirea bolilor şi existența vieții. Promovează educația nutrițională a individului si familiei . Alimentația (dieta) este esențială pentru promovarea sănătății. în diferite etape ale vieții sau situații fiziologice. Strategia OMS „S ă ă n tate 21”. drogurilor şi tutunului stabileşte direc ții clare pân ă în 2015 în realizarea c ă rora asistentul medical generalist are un rol important. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. . 5. omul în corelație cu mediul său obişnuit de viață. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente.şi obiectivul nr.un trai mai s ăn ătos . 3.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 152 .

10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic.Na. rol. stări patologice. 2. Se. Surse alimentare. hedonismul. Notiuni despre digestie si metabolism. Rația alimentară.tipul de activitate.2. 2. Cu 2.1. Unitate de Competențe C. apa si sarurile minerale 2.6 Legumele si fructele 3.8 Bauturile nealcoolice 3. vârstă.Surse alimentare. Substante cu efecte vitaminice. Vitaminele.rolul in organism.definitie 1. produse fermentate lactic. aspecte religioase. stări fiziologice. Macronutrienti . Notiuni despre digestie si metabolism. 2. cereala germinate. Conținuturi 1.3. factori de mediu. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentației. Ni 2. Cr.Mg.Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente.clasificare.7 Produsele zaharoase 3. 3 Grupe de alimente 3.3. Alimentele şi exercițiul fizic 1.Electroliti si tulburari electrolitice. Notiuni despre digstie si metabolism.9 Condimente 3.1.K.1 Rația calorică la nou născut şi sugarul mic 2. 1. 1. Necesar hidric. surse.5 Cerealele 3.2 Laptele si produsele lactate 3.2. Apa-rolul apei si distributia apei in organism. activitate şi starea individului . Identifică nevoi nutriționale în func ie ț de vârstă.tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale.3.1 Carnea si produsele de carne 3.3 Oligoelemente: I. Bilantul hidric-aportul si eliminarea.3. 2.3.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie. rolul in organism.3 Sarurile minerale-caracteristici. Co.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. crt.4 Grasimile 3.3 Ouale 3.Zn. Nevoi nutriționale în perioada competență 38.P. rolul in organism. clasificare. imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Vn. Lipidele-definitie. Mn. 2. clasificare.Proteinele-definitie.F.1 Macrominerale: Ca.Cl. suprafața corporală. Nutriție si dietetică C. Mb.S 2. Surse alimentare. Nevoile energetice şi plastice.2 Microminerale: Fe .2. Br.2. 2.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie. nevoile bazale în funcție de greutate.

copilăriei. 2. prevenirea Educația nutrițională . Rația calorică la adolescenți. cronice 153 Prevenirea afec iunilor ț Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3.

obezit ții.2. Rația calorică în sarcină şi alăptare:ghidul dietei. Exemple de dietă raportată la vârstă şi greutate 3.1.5. Alcătuirea dietei adecvate 3. tendințe sociale. Factorii care influențează aportul alimentar: clima. mediul familial (obiceiuri). complicații ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumară) 3.4. Promovează educația nutrițională a individului şi familiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Stilul de viață sănătos C. mediatizarea unor produse prin massmedia. Rația calorică la adulți şi vârstnici.3.3. ă 2. Piramida alimentelor 3. Moderație şi echilibru.4. Alimentație protectoare 2. boala 1. Identifică tulburări de nutriție şi alimenta ie ț .

Noțiuni de gastro-tehnie 2. sarcină. chimice.Indicatorii stilului de viață sănătos.5.3. frigere.1. 1. biochimice 2.1. Boală supra alimentației 2. budinci. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animală şi vegetal 2.3.4. Rolul exercițiului fizic. 2. convalescență 1. ale stresului psiho-social. Interacțiunea dintre alimente şi medicamente 1. pâinea. alimentația. creştere.1.4. deserturi. efectele consumului de alcool. Alimentația enterală şi parenterală 2. Echivalențe pentru o porție 3. Tulburări de alimentație 2. în aburi. Combinarea alimentelor 3. fizico-chimice. Metode: anamneza.1 Anorexia nervoasă 2. 3. fripturi.2. Metode de prelucrare şi preparare: prelucrare preliminară.2 Bulimia 2. fructelor şi legumelor. coacere) 2.4. efectele fumatului.2. ouălor.2 Întocmirea planului de educație pentru schimbarea stilului de viață. examenul fizic 1. Tulburări nespecifice 154 .3. date antropometrice. obiceiuri alimentare nesănătoase. Stabilirea necesarului cantitativ şi calitativ pe caz concret Stabilirea preferințelor alimentare 3.1. prelucrare termică (fierbere.1.stări anabolice fiziologice.4.1.2 Metode de păstrare şi conservare a alimentelor: fizice. Orarul porțiilor. comportamentul alimentar.Factori care influențează necesarul alimentar. prăjire. climatul emoțional. cultura.Evaluarea stării nutriționale 1. cărnii şi peştelui. greutatea corporală în limite normale. Preparate culinare: supe.3. sosuri. salate. stările patologice. Factori care influențează aportul alimentar: starea economică. intrări. Alcătuirea dietei şi alegerea meniului 3. stres determinat de boală. comportamentul alimentar 1.garnituri.2. sufleuri. Conservarea laptelui.repartizarea alimentelor pe mese 1. aluaturi. 2. gustări.

demonstra ția. ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. planuri de îngrijire.1. ficatului şi pancreasului. . Se recomandă următoarele metode: observația şi exercițiul. expunere şi conversație.5. Întocmirea foii de alimentației Verificarea recomandărilor medicale.C. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind nutriția şi dietetica. 2. simulări. Asigură respectarea dietei în diferite afecțiuni Sugestii metodologice 2. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . afecțiuni renale. Instruirea sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Prezentare de meniuri folosite în spital şi ambulatoriu 2. . proiect de activitate. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. fişe de lucru. aplicații pe caz concret. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. boli neoplazice. particularitățile grupului de elevi instruiți. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la situațiile reale. anemii. tabele cu conținutul în principii alimentari.3.5. compararea.a indicațiile terapeutice. planuri de educație.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.4. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. creativitatea şi capacitatea de a lua decizii.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. muncă independentă. . analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țierii aspectelor semnificative. Modulul NUTRIłIE ŞI DIETETIC Ă poate fi parcurs în mod independent şi în corelare cu modulul „Boli metabolice. 2. fişe de lucru. măsuri de control a alimentelor din afara. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Importanța dietei pentru tratarea bolii 2. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. diabet şi boli de nutriție. Principii generale ale alimentației dietetice şi dieta în :bolile aparatului digestiv. Complianța ( aderența) pacientului l. problematizarea.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. . Consilierea pacientului şi familiei 2. în bucătăria spitalului.5. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. de nutriție şi nursing specific”. Preferințe alimentare 2. simularea. afecțiuni cardiovasculare şi HTA. Prezentarea listei de alimente interzise îş permise 3. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. descoperirea.2. dotarea cu material didactic. plan de îngrijire.elevii au stiluri diferite de învățare. Comportamente inadecvate în copilărie 1.

scheme. ustensile si materiale necesare realizării unor preparate culinare. calcularea rației alimentare. casete video. listă de alimente. 155 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . probe practice (demonstrație. fişe de lucru. foi de alimentație. studiu de caz. alcătuirea meniului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). test scris. plan de îngrijire). folii de retroproiector.mulaje. cd-uri.

tema în clasă. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice vor realiza o permanentă legătură cu celelalte module studiate în anul II (boli de nutriție şi metabolice. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. 156 . coevaluarea în grupul de lucru. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. proiectul. afecțiuni de medicină internă şi chirurgicale). numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. endocrine. investigația. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

laborator tehnologic. Implementează proiectul de sănătate 3.Tipuri de resurse.      de  1. în vederea elaborării şi redactării proiectelor. Identifică proiectul de sănătate 2. . Managementul unui proiect. . Scopurile acestui modul sunt: .de a crea cultura managementului prin proiecte de sănătate. Monitorizează proiectul de sănătate 3. planificare.Identifică  Noțiunea de proiect de sănătate . şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. .de a oferi elevilor cunoştințe.a dezvolta abilități de concepere. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională. din care 24 ore. Unitatea de Competența crt. Calitatea în managementul proiectelor de sănătate. monitorizare şi evaluare a proiectelor. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.să-i sprijine pe coordonatori în îndrumarea elevilor. 2. Not ă introductiv ă Modulul Managementul proiectelor de s n ă ă se studiaz la nivelul tate ă 3 avansat. abilități şi deprinderi în managementul proiectelor de sănătate.să-i sprijine pe elevi în eficientizarea muncii lor. Aspecte generale. Managementul proiectelor de proiectul de sănătate sănătate Conținuturi Caracteristicile unui proiect de sănătate Tipuri de proiecte de sănătate Fazele unui proiect. având repartizate un număr de 60 de ore.Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE 1. Aspecte generale. -să-i ajute pe elevi în finalizarea cu succes a proiectelor. Tabel de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Ă Ă Nr. . . competență 39. Metodologii de management proiect de sănătate Planificarea resurselor .  Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale.responsabilizarea pentru asigurarea calității proiectelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 157 .

.Analiza. calitate.2. Criterii/cerințe de calitate a configurației / produsului final. costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect. . . cost.Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viață a proiectului.Gruparea pe faze. Nivelarea resurselor  Gestionarea schimbărilor.Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă.  Evaluarea proiectului de sănătate .Nivelarea încărcării resurselor. proiectul de .Necesitatea schimbării. Verificare. Conținut şi dependențe. Controlul progresului (timp.Elemente de evaluare şi reevaluare a activităților: compararea şi interpretarea estimărilor. ă . constrângerile dintre activit ți. . produse. .Definirea calendarelor şi a programului de lucru.Implementează  Lansarea proiectului de sănătate  .Documente specifice: cerere de schimbare.Definirea resurselor .Histograma încărcării resurselor. în calificările din domeniile tehnice. o poziție distinctă. avantaje/ dezavantaje). Controlul / verificarea configurației /produsului final. 3. necesitatea schimbării). comparare şi raportare cu planul de proiect. raportarea schimbărilor / problemelor configurației / produsului final. Se parcurge cu un . precedențele. .Alocarea resurselor pe activități. prognozelor şi rezultatelor obținute.Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor medicale.  Documente specifice: planul de management al configurației. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sănătate are în cadrul curriculumului. . Definirea etapelor. Exportarea datelor Analiza execuției. sănătate produs.  Analiza utilizării resurselor.timp şi buget alocat. registru de probleme. proiectul de  Managementul etapelor. recomandări de acțiune.  Controlul resurselor . Plan de evaluare a proiectelor.Planificarea activităților:definirea activităților.  Managementul resurselor .Controlul timpului: măsurarea activităților. 4. .Declararea datei de începere a proiectului. Activități. planificare.Analiza schimbării (impact. Monitorizează . . analiza variațiilor  Managementul configurației Componentele configurației / produsului final. sănătate durata activităților. replanificare.  Controlul resurselor . planul de calitate. Documentelor specifice. . raport de progres.

Parcurgerea con ținuturilor modulului Managementul proiectelor de sănătate şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen țelor tehnice generale aferente. în Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 158 . nefiind condiționat sau dependent de celelalte module din curriculum.număr de 60 de ore.

utilizarea verificării de către un coleg.  cursanții învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Procesul de predare . Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:  modulul este orientat asupra celui care învață. vizual.formarea de perechi de cursanți cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. verificării prin îndrumător.  Diferențierea cunoştințelor. .  fiind o structur ăelastic .  Diferențierea răspunsului. . peste / lângă alte module parcurse.  modulul ofer ă maximul de deschidere.abordarea tuturor tipurilor de învățare (auditiv. practic sau prin contact direct). prin: . profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii ale educației:  cursanții învață cel mai bine atunci când consideră că învățarea răspunde nevoilor lor. cu viteze diferite şi din experiențe diferite. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sănătate se va face prin: • lucrări individuale . prin: .  Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat ă . • proiect propriu sau în echip ă Se evaluează numai competențele din acest modul. în orice ă moment al procesului educativ. în funcție de abilități. iar pe alt ă parte.  modulul permite individualizarea învățării şi articularea educației formale şi informale.învățare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant.utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanților de a-şi impune obiective. .  participanții contribuie cu cunoştințe semnificative şi importante la procesul de învățare. . pe care cursanții să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. în plan vertical. ei învață în moduri diferite.scopul pregătirii profesionale a cursanților şi dezvoltării capacităților care să le permită integrarea pe piața muncii. modulul poate încorpora.  cursanții învață mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informațiile noi şi a le asocia cu “cunoştințele vechi”. evaluarea altor competențe . urmând să i le pună mai bine în valoare. noi mijloace sau resurse didactice. .fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiți.fixarea unor sarcini deschise.studii de caz/analize  O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanți  O lucrare prin care s ăse analizeze etapele identificate într-un proiect. grupurilor de studiu. prin: .prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuție sau grafic). în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educației permanente. În elaborarea strategiei didactice. utilizând în acest sens fişe de lucru. respectiv asupra disponibilităților sale. În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalități de lucru:  Diferențierea sarcinilor şi timpului alocat. pe de o parte în plan orizontal.  cursanții au stiluri proprii de învățare.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.

pentru verificarea atingerii competențelor. Dobândirea competen țelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competențelor. 159 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . probe orale). prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. O competență se evaluează o singură data. Cursanții trebuie evaluați numai în ceea ce priveşte dobândirea competențelor specificate. Demonstrarea unei alte abilități în afara celor din competențele specificate este lipsită de semnificație în cadrul evaluării. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală.nefiind relevantă. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă.

Acesta trebuie s ă includ ă discu ții în leg ătur ă cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. Pentru dobândirea de către cursanți a competențelor prevăzute în SPP-uri. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanți a competențelor vizate de parcurgerea modulului. cu pondere sporită pe activitățile de învățare şi nu pe cele de predare. descrierea. în funcție de:  dificultatea temelor  nivelul de cunoştințe anterioare ale grupului instruit  complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat  ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. competențele determină conținuturile tematice. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanți a competențelor dorite. precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie.La încheierea cu succes a unei evalu ă este suficient un feedback de ri. activitățile de învățare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. Între competențe şi conținuturi este o relație biunivocă. recomand ă ca în procesul de m învățare-predare s ă se utilizeze cu prec ădere metode bazate pe acțiune. dar numai în limitele orarului şcolar. În cazul unei încerc ări nereuşite. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme. analiz ă). interactiv şi centrat pe cursant. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant. observarea independent ă. felicitare. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanți a competențelor specifice calificării. este esen țial ă transmiterea unui feedback clar şi constructiv. cum ar fi: • efectuarea unor lucrări de laborator • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct ă . metode expozitive (explica ția. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 160 .

de interpretare. Acționează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calității serviciilor de îngrijire 3.. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului : 1. Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ă ția propriei activit ăți de asigurarea calit ății serviciilor Nursing atât pe timpul desf şur rii procesului. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore. al şcolii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific ă ă domeniului S n tate ă ă şi asistență pedagogică. de aplicare şi de implementare a sistemului de asigurare a calității serviciilor de nursing. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. de îmbunătățire a calității. cadrul de colaborare cu agenții economici. Precizează conceptul serviciilor calității şi siguran ei ț nursing pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate C. II. 1.Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING I. invatamant clinic. în vederea obținerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Descrie dimensiunea umana a calității 4. Aplica tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire III. Precizează conceptul calității şi siguranței pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate 2. ă ă cât şi la finalul lui. Modulul va dezvolta competen țele din unitatea de competen ță pentru abilități cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. dar şi de evaluare a cerințelor impuse pentru domeniul Sănătate şi asistenta pedagogica. Unitatea de Competențe crt. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiază pe parcursul anului al IIIlea. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoal ă institu ții acreditate s ă gestioneze probleme şi specifice de asigurarea calității. Calitatea C. 2. competență 40. cerințele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. Acționează . Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilit ăți de analiz ă .

Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calității: structura organizatorica. asigurarea şi îmbunătățire continuă a calității serviciilor furnizate. specificitatea îngrijirii. respect pentru pacient. schimbarea în practica nursing. resursele. coordonarea activităților referitoare la calitate. echipe de lucru. 2. antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calității. folosirea unui 161 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Funcțiile managemetului calității serviciilor de îngrijire: planificarea calității. 1.pentru implementarea Conținuturi sistemelor de asigurare a calității 1. siguranța în îngrijire 2. continuitatea îngrijirii.Componentele managementului calității în organizațiile de îngrijire a sănătății: conducători vizionari. orientare către pacient. procedurile. eficacitatea îngrijirii.Dimensiunile calității îngrijirilor de serviciilor de îngrijire sănătate: accesibilitatea îngrijirii.organizarea activităților referitoare la calitate. procesele. controlul calității. eficiența îngrijirii.

pensionare. managementul riscului. planificarea resurselor umane.Sisteme de evaluare a calității: autoevaluarea. Descrie dimensiunea umana a calității C. acțiuni preventive (prevenirea îmbolnăvirii) satisfacerea pacientului. normarea în nursing. 2. diagrame. Condi ții de aplicare didactic ăşi de evaluare Parcurgerea con ținuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral. siguranța profesioniştilor. ciclul PDCA (planificăexecutăverifică -acționează) principiul „zero defecte” 3. compensații. IV. selecția. responsabilități. histograme. program. delegarea responsabilităților. 3.Conceptul de imbunatatire continuă a calității: îmbunătățirea continuă a performanțelor. 4. ținând cont de nivelul ini țial de preg ă tire şi de nivelul de performanță cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical generalist. creditarea.Documentatia pentru îmbunătățirea calității: documentația pentru sistemul de management al calității conform standardelor ISO. modele de formare a echipei. audit intern. 2.Precizeaza rolul resurselor umane şi strategiile de recrutare de personal: activități. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor proiecta activități de . acreditarea. a proceselor.şanse egale la angajare. dar abordarea acestora trebuie s ă fie flexibil ăşi diferen țiat ă.model de proces recunoscut.Srategii de îmbunătățire a calității: strategia Kaizen. 3.Rolul managerilor în sistemele de asigurare a calității serviciilor de îngrijire: leadership în nursing. manualul acreditării-grupe de standarde specifice nursingului. 1. comunicarea între membrii echipei. rezolvarea conflictelor.Promovarea profesională şi educația continuă în nursing: motivarea. educația continuă. metoda întrebărilor) instrumentele calității: grafice. fişe de control statistic. certificarea (ISO) C. acțiuni corective (controlul infecțiilor). recrutarea.Instrumente de imbunatatire a calității: instrumente ajutătoare: (brainstorming. stratificare. 3. a sistemelor de lucru. parcurgând tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . Aplică tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire 1. acreditarea JOINT Commission dosarul de îngrijire al pacientului 4. acreditarea spitalelor.

care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii.elevii au stiluri diferite de învățare . proceduri de sistem. În elaborarea strategiei didactice. interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calității.învățare centrate pe elev. acces Internet.elevii participă cu cunoştințele lor. dobândite anterior. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desf ă şura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: ă retroproiector. video. fişe de lucru. portofolii.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare . instrucțiuni de lucru. fişe de autoevaluare.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor . operaționale. la procesul de învățare 162 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză. calculatoare cu programe de aplicații pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calității. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . colecție de reglementări tehnice şi normative specifice .

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Cadrele didactice care asigur ă preg tirea la acest modul îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. pe baza standardelor de acreditare a unităților sanitare. dotarea cu material didactic. volumul şi nivelul de cunoştințe.a documentației tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. O competență se evaluează o singură dată. proiectarea şi implementarea sistemului calității. prin fişe individualizate. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităților privind asigurarea calității serviciilor nursing. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. deprinderi şi abilități anterioare ale elevilor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Proiectarea evaluării competențelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . . Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Indiferent de locul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa țiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. momentul şi persoana care face evaluarea.. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bun ă dotare material ă Instruirea în laboratoare tehnologice are importanță . V. SPP. deosebită în realizarea corespunzătoare a competen elor pentru viitorii asisten ț ți medicali generalişti. Se evaluează numai competențele din acest modul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. pentru verificarea atingerii competențelor. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 163 .

competenta 41.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala .Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Raspunde din punct de vedere profesional. din care 36 ore. moral si legal 3.MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA I. II. Raspunde din punct de vedere profesional. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Deontologie C1. laborator tehnologic. cu valori si principii de viata C2.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA moral si legal Nr. cu valori si principii de viata 2. Descrie si etica fiinta umana ca profesionala entitate biopsihosociala. . Unitate de Competenta crt. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore.

1 raspundere legala. -neglijenta. dreptate ( mod de impartire a adevarului).libe rtate. . autonomie vs.culpa.2 Valori si principii etice in nursing: valori: viata.morala. . veracitate vs. .identificare personala (CI/BI. -eroare si greseala in nursing. -principii etice: binefacere vs.2 drept medical.reputatie. 164 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .4 Drepturi si libertati: . 1. deontologia actului medical.dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica. civila.3 Sisteme personale de valori: . non discr imin are. -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune.egalitate.independenta.devotament fata de profesie.Drepturile copilului. sinceritate.1 .cu nevoi specifice. foaie de observatie. 1. .maleficie nta. -implicarea pacientului in propria ingrijire. .empatie.forme de scolarizare. Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2. paternalism.incredere.putere/loialitate si libertate profesionala.grija si afectiune. responsabilitateprofesionala.Drepturile pacientului. angajare).Continuturi tematice Totalitate si individualitate 1. constiinta. Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2. stare civila. 1. -rolul de avocat al pacientului.imagine pozitiva de sine. competenta. fidelitate/co nfidentialitat e.fuga de raspundere.Drepturile omului.

inginerie genetica( genom uman si clonare).5 iatrogenie:de explorare. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele . Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. . SIDA) IV. Bioetica 3. internet.implicare in cercetarea in nursing.3 autorizare si acreditare: . Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. comunitatii (pliante. colaborare). -fisa postului.participare la seminarii. fecundare in vitro/in vivo. . activa. specializare in munca de echipa.acces in profesiune. -standarde de ingrijire bazate pe probitate.autonomie si delegare in nursing. compasiune. Invatare continua si perfectionare profesionala 2. daruire.fizice. familiei. . . -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate. C3. Abordare in securizant situatii de risc: 3. media. de institutionalizare. conferinte. depasirea competentelor ). risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv).prezentari conunicari.6 eugenie. terapeutic comunicare eficienta.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa.pierderea dreptului de practica.oportunitati de invatare( studiu individual. continuare studii). 3. .incredere exagerata in propriile forte. 3.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului. Acorda ingrijiri intr-un Calitate in nursing 3. autonomie si responsabilitate) 2. medicamentoasa. -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata. 3. .statut socioprofesional.4 competente profesionale pe baza SPP. avort. sexuale. . solicitudine. -atitudine etica in situatii terminale. psihogena. coordonare.3 abuzuri: verbale. psihice. abnegatie. 3. brosuri).inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali.8 Eutanasie.obtinere atestat libera practica.1 protocoale de ingrijire relatii mediu profesionale (cooperare.. 3.7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 165 .  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. in grupuri.  se exprime in mod creativ.principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului. ca subiect matur.  lucreaza in mod cooperativ.  experimenteaza problemele in globalitatea lor.  invata in mod activ. in timp ce profesorul il ghideaza.  nu se limiteaza doar la sala de curs. elevul:  invata predominant descoperind.

) 2. unitati medicale si scolare. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. grup de discutii. sinectica. durata evaluarii. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.indiferent de locul.ritmica.observarea sistematica a elevilor. Phillips 6-6. 2. referate. . test scris. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. discutii panel. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. 3. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.joc de rol.joc de rol). ii ofera informatie “umpland vase goale”. folii de retroproiector. eseuri. referat. “Bulgarele de zapada”). pe secvente mici) si sumativa. probe practice (studiu de caz. probe orale ( intrebari. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. descoperirea inductiva si deductiva.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. CD-uri. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. momentul sau persoana care face evaluarea. fisa de lucru. activitati de predare . isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor” (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii “Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate)” (vezi Risc asumat/risc evaluat) . pentru a obtine acelasi nivel de performanta .invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. culegeri de date etc. 2.autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. “Caruselul”. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”. cumulativa (verificari partiale. coevaluarea in grupul de lucru. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.recompense si competitie). activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. metoda 6-3-5. observatie dirijata. care asigura pregatirea la acest modul . problematizare.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. 3. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1.munca independenta. analiza produselor( culegeri de date). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. evaluarea altor competente nefiind relevanta.lucru in grup “Clarificarea propriilor valori” (vezi Sisteme personale de valori) . expunerea. studiul de caz. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. Pe parcursul modulului. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice.

V.1985 2. Sugestii bibliografice 1.Codul pentru nurse . American Nurses Association .Cod de etica pentru asistenti medicali.1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 166 . Bucuresti.Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Grup national de etica (autor colectiv) . ANR.

Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.1998 12.1979 6. ANR..-Pledoarie pentru respect. Bucuresti.1995 11. Nicolau. Editura Alternative.T. 1979 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 167 .2001 5. Marin. Bucuresti.T.. Copenhaga..B.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.Ciornea.Editura medicala. Dutescu. ANR. -Etos in medicina . 1996 9. Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. Fry.Bucuresti.Gh. Jurnalul de nursing . .Gh.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul.S.1994 7. Scripcaru. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.Bucuresti.Sara. CN.A. Lemon-Materiale de educatie in nursing.Etica aplicata.Editura Medicala.1978 10.3. Miron.Editura Albatros. OMS-Regional Office for Europe.1998 4.Deontologie medicala.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

locus of control.Terminologie: competenta factorii psihici factor. educatie intrafamiliala. din care 36 ore laborator tehnologic. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore. 1. autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine). Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3.contact prin priviri. raspunsuri calde. factori de risc pentru profesia medicala. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala.complianta pacientului(fuga in boala.sanatate/boala. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III.imitatie. .rol de bolnav si rol de pacient.protectie). vertij versus manie. Unitate de Competenta crt Arie de preocupari C1. Comportamente protectoare si de risc.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri. grila de evaluare a stresului. II.4 Stres si disfunctionalitati:cauze.3 Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului: dependenta (acceptare.trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii.vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping. motivatia de a fi “pacient” 1. neacceptarea bolii).adaptare psihofiziologica. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. simptome psihosomatice(spasm.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala. agresivitate) 1.HTA.identificare .pulsiune(instinct).sanogeneza. trauma 42.exprimare medicala sanatatii/ bolii emotii. nevroza de spital).ajutor.Determina 1. 1.separarea de habitatul personal.prietenoase). Psihologie in dinamica psihica. traditii.retea de sprijin). afiliatie ( proximitate fizica. diagnostic de stres-clinic si de laborator.MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA I. comunicarea diagnosticului de boala. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr. mentalitati).psihosociologia spitalului(organizare administrativasociala.empatie.1. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2. convingeri personale.

6 Adaptare la stres: i n d i v i d u a l a (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse.securitate.nevoile lui Ralphafiliere.noutatea experientei). droguri etc) 1. tutun.comportam ente adictive( co nsum de alcool.apelul la reteaua de suport social. colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale. prevenirea burn-out-ului profesional) 168 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .cresterea autocontrolului.

lipotimii. HTA. urogenitale(colici renoureterale.7 Fisa biografica (traume. psihologia convalescentei Domeniul: ă ă tate şi asistenpedagogic ă S n ță Nivelul: 3 avansat C 3. obezitate. accidente. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica Tulburari functionale 1.tulburari menstruale. cutanate( prurit.hiperperistaltism). violente.constrictiepaloare/vasodilatatie-eritem cutanat). hiperventilatie).C2.dischinezii biliare.dermatite atopice. cardiopatie ischemica.crize de astm.Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea . eruptie).crize anginoase. astm bronsic. hipersecretie HCL.stranut in salve.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree. bulimie.HTA. hiperglicemie).9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa. carente afective) 1.). psihologia pacientului infirm . colon iritabil.tulburari de dinamica sexuala).TBC. cardiovasculare(tahicardie. 1.digestive (pilorospasm. metabolice (anorexie.

psihologia extrafamiliali.flegmatici. supraalimentatie. ( recunoasterea. accentuate(demonstrativ. anxiosi. indicatori de calitate a vietii( stare de psihologia medicala a femeii bine.2 Dimensiuni tipologice in alternativa). noutatea anesteziei). biografie: reactii la boala mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice. pasionali. de rol . indicatii si imagine de sine si detaliile corporale ( stima de pacientului/medicului.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura 169 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . prescrierea medicametelor( limite.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: sex ( stadii. (pacienta. in preoperator. mediu.interventii Tipologii constitutionale psihologice :Kretschmer(picnic. comportamentala.ignora 2. sine) 2. La Senne boala :tulburari nevrotice. terapeutica:reactii adverse.6 Psihologia medicamentului si complianta rseverenti. medicamentoasa. posibilitati de persoanei cu disabilitati.dependenta hiperexacti. sociala.bunuri si servicii . (nervosi.amorfi.ideea de Tipurile psihologice si boala prejudiciu.psihica.factori gravida. regresia afectiva si apatici).resemnarea). mezomorf.5 Transformari psihocomportamentale (introvet. sedentarism. colerici. ectomorf). asistenta medicala.reculul insertie/reinsertie sanguinici. crize). Sheldon(endomorf. hipertimici. sentimentali.etape.anxietatea.hiperpe 2.negarea.teama de C(elemente caracteristice). exaltarea Personalitati Eului. exaltati. presiuni). necunoscut.extravert).1 Tip de personalitate:A si timpului de contact cu lumea. Corelate psihologice ale bolii Eysenck 2. contraindicatii ale E.7 Efectul placebo:variabile ale rea.emotionala. Wiersma.Heymans induse de .lehuza). sociala.perfe 2. postoperator atletic).contagiunea informationala.evaziunea.P. emotivi) medicina 2.3 Particularitati psihofiziologice Modalitati de optimizare a actului de ingrijire legate de varsta si 3. precoce si tardiv. informare. leptosom.distimici.reducerea/ pierderea 2.capacitate de functionare fizica. fumat/droguri.

10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare. in timp ce profesorul il ghideaza. de persoane. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). incredere si confidentialitae in actul ingrijirii. in recidiva sau stadiu terminal(sustinere .calitatii vietii IV.  elevul invata in mod activ.obiceiuri . terapie prin joc. 3. lipsa de tact. combaterea inchiderii in sine .confuzie. dar ferma).  lucreaza in mod cooperativ.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri. verbalizarea sentimentelor si trairilor. Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3. 3.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia. Psihoterapie 3.resemnare. sustinere in faza de negare. in 3. 3. dezvoltarea resurselor fizice conservate.suport emotional) 3.automedicatie.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective. detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii. autovalorizare. 3.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. siguranta protectie. gandurilor.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie.gandire pozitiva.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional. automonitorizarea comportamentelor legate de consum.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului. presiuni. favorizarea exteriorizarii emotiilor.necritica sau judicativa. cresterea motivatiei pentru schimbare.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale. ascultare empatica. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  elevul invata predominant descoperind. menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste.alcool. tutun). autoculpabilizarii. sustinere in acceptarea bolii.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista. de mediu stabil). a negarii. .acc traditii . comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere . in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului). persuasiune ( cu elemente sugestive) 3. 3.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal. crearea unui mediu e suport social si spiritual.

grupuri.  nu se limiteaza doar la sala de curs.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. ca subiect matur. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 170 .  i se permite sa se exprime in mod creativ.  experimenteaza problemele in globalitatea lor.

analiza produselor( culegeri de date). care asigura pregatirea la acest modul .utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta. Ex. probe practice (studiu de caz. eseuri. grup de discutii.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. coevaluarea in grupul de lucru. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. problematizare. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. studiul de caz. Grup de discutii : “Ideea de prejudiciu in actul chirurgical” Test scris :”Modalitati de crestere a compliantei pacientului”. Problema reala: interventia chirurgicala.ritmica. unitati medicale.joc de rol).a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. momentul sau persoana care face evaluarea.observarea sistematica a elevilor . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. referate. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme .indiferent de locul. activitati de predare .250 cuvinte):”Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)” 3. observatie dirijata. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. “Caruselul”. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. Pe parcursul modulului. durata evaluarii. 2.munca independenta. “Bulgarele de zapada”). 3.bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. referat. probe orale ( intrebari. • sau sumativa. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. descoperirea inductiva si deductiva. 3. test scris.recompense si competitie). se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. fisa de lucru. activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. pe secvente mai mari) Cadrele didactice. expunerea. pe secvente mici).invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. joc de rol. urmarindu- .) 2. unitati medicale si scolare. Practic: “Studiu de cazReactia la boala”. ii ofera informatie “umpland vase goale”. cumulativa (verificari partiale. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:”Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste” Eseu (max. 2. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu.urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.

folii de retroproiector. sinectica. metoda 6-3-5.teste psihologice. discutii panel. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.etc.se aplicarea cunostintelor la probleme reale. 4. Phillips 6-6. V. d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. Sugestii bibliografice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 171 . Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. CD-uri.

I .A. 1996 8..vol I..A..Psihologie sociala. 2005 5. 1996 172 ..1995 3.1998 2.Sociologie medicala.. Editura Polirom. Bucuresti.I. Iasi. Mitrofan.I.1. 1999 6.D.(coord).I.Editura Polirom.Psihologia medicala.I . Bucuresti. Rascanu. Bradu-Iamandescu. 2002 7.teorie si aplicatii. Bradu-Iamandescu.-Psihologie medicala si asistenta sociala. Neculau.Buzducea. Bucuresti. 2003 4.R.Bucuresti.Editura Infomedica. Editura Infomedica.Editura Oscar Print.Zanc.Editura Societatea Stiinta si tehnica.-Tratat de psihologie medicala.Manual de psihologie medicala. Bucuresti.Psihologia pierderii si terapia durerii.I. Lupu.Dinamica psihosociala a practicii medicale. Editura Sper. Athanasiu.Editura Infomedica. Bucuresti. Bradu-Iamandescu.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Evidentiaza rolul educatiei . psihologica. II. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie.nisa de dezvoltare. Stadialitate 1. Unitate de crt competenta 43. rol.invatarii. deprinderi.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale.experiente. Pedagogie Competenta C1. 1.proximal.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti. Utilizeaza comunicarea didactica 3. achizitii ale invatarii( in plan cognitiv. ca actiune sociala specifica. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr.distal. predispozitii ereditare. igienosanitara).MODULUL 43: PEDAGOGIE I. 1. permanent.religioasa. functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa.1 ereditate -concept. ca actiune sociala specifica.3 educatie -concept. in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1. particularitati anatomo. Evidentiaza rolul educatiei. temperamentele si abordarea psihopedagogica.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica. capacitati.fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC. respectarea particularitatilor individuale si de varsta. caracter necesar.caracter social-istoric. in dezvoltarea personalitatii 2. caracteristici: specific umane. 1. 1. din care 36 ore laborator tehnologic.obiectiv. .tehnologica.asimilare de cunostinte.transmitere de informatii. 1. principiul accesibilitatii cunostintelor. Modulul are alocate un numar de 60 ore.priceperilor si . Demers educational 1.2 mediu.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani). profesionala. stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti). stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani). obiective . afectiv. pedagogica.juridica. transmitere de norme etice.6 ideal educational -dimensiune sociala.ale formarii (atitudini.caracter national si universal.psihomotor).laturi (intelectuala . Aplica metodologia invatarii si studiului individual III.priceperi si deprinderi).estetica. moral-civica.

deprinderilor. evaluar e. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist invatare . principiul participarii active a elevului la procesul de predare. principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.) 173 .

autocontrolat). .bruiaj. informala. extrinseca.capacitati psihologice. Strategii de formare si educatie 2. Rolul educatorului: 3. de natura pedagogica-calitatea actului de predare. utilizarea timpului liber.2 obiective: dobandirea autonomiei formative.caracteristici (dimensiune explicativa. OSP necorespunzatoare. democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare.C2. comunicare didactica . conditii precare.schema comunicarii (factori. . evolutia tehnologiei. distanta. Creativitate 3. cursuri perfectionare. subiectiva. personalizarea comunicarii).4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului. Comunicare .explozie demografica. elemente componente) Adaptarea evaluarii 3. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare: comunicarea 2. logica pedagogica.implicatii psihopedagogice. psihofiziologicetulburari fiziologice.cod personal.stil de predare. lucrari practice. extraeducationale-munca intelectuala. blocaj.continua.accidentala.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme. parinte singur. conditii ale memorarii facile. crearea unui stil de munca activ. inteligenta. memorare.3 tip de evaluare: ritmica.6 formare intelectuala: atentie.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic. competenta si tact pedagogic. sumativa. autoevaluare.relatii deficitare elevprofesor. psihocomportamentale psihosociale. nivel de aspiratii. teste docimologice. paravebala. chestionare orala. conferinte. lucrul in grup) 3. tipuri de relatii profesor-elev). de natura psihofiziologica-stare de sanatate. 2.verbala. de tip algoritmizat.2 proiect tehnologie didactica (obiective. cauze insucces:familiale: familii dezorganizate. Educatia adultului 2.temeinice. nonformala. 3. verificare prin lucrari practice.recompensa meritata). simpozioane. pedagogicecurriculum neadaptat. cumulativa.Aplica metodologia invatarii si studiului individual Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă . mese rotunde). evaluare subiectiva. didactica C3.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca. 2. filtrare mesaje).memorie de lunga durata.1 educatie .5 educatie interculturala concept. instrumentala. . 3. motivatie si vointa. consecinte pedagogice.baza tehnico-materiala necorespunzatoare. training. observare si apreciere verbala. multiplicarea profesiunilor.nonverbala. distorsiune.conditii bune de viata. factori: accelerarea schimbarilor. pericolul transferului de autoritate.spirit de independenta.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa.invatare.formala.

etape-perioada de preparare.7 creativitate umana: factori intelectuali. experientei.3. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 174 . de iluminare. factori sociali. de verificare. de incubatie. volumul.

eseuri. 2. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. “Caruselul”.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. • lucreaza in mod cooperativ. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. problematizare.joc de rol). cumulativa (verificari partiale.observarea sistematica a elevilor . referat. care asigura pregatirea la acest modul . 3. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. durata evaluarii. ca subiect matur. grup de discutii. fisa de lucru. ii ofera informatie “umpland vase goale”. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . 3. test scris.indiferent de locul. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. observatie dirijata. momentul sau persoana care face evaluarea.munca independenta. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . probe practice (studiu de caz. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. analiza produselor ( culegeri de date). referate.joc de rol. activitati de predare .eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit). urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. • elevul invata in mod activ. descoperirea inductiva si deductiva.) 2. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. expunerea. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.IV. • i se permite sa se exprime in mod creativ. • nu se limiteaza doar la sala de curs. in timp ce profesorul il ghideaza.ritmica. unitati medicale si scolare. 2. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. Pe parcursul modulului. • sumativa.recompense si competitie). probe orale ( intrebari. evaluarea altor competente nefiind relevanta. studiul de caz. coevaluarea in grupul de lucru. pe secvente mici). Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. in grupuri. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: . pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. “Bulgarele de zapada”). Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua.

.sinectica. .. 3.discutii panel. .metoda 6-3-5. . Exemple de teme pentru aplicatii: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 175 .brainstorming.Phillips 6-6.

CD-uri.5 ori mai repede decat verbalul” (vezi Comunicarea) . folii de retroproiector. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 176 .lucru pe grupe “Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana?” (vezi Creativitatea) .grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.“Argumentati de ce para.proiecte de tehnologie didactica etc.si nonverbalul sunt codificate de 4.

Unitatea de Competente crt. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. pentru calificarea asistent medical generalist. 2. 3. Descrie principalele nursing domenii ale cercetarii in nursing Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. Explica metodele. Concepe un proiect de cercetare in nursing. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. Cercetare in C. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing.Modulul 44: CERCETARE IN NURSING  Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III. .2.1. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Explica metodele. invatamant clinic.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr. competenta 44.

foaie de observatie. 1. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia.4.3. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere. fumatul. 1. conditii.1. obisnuintelor familiale etc. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale. analize. 1. varsta. consum de droguri. investigatii etc. nivelul educational etc. conditii etc. planificarea examinarilor periodice etc. clinic. 2.3. Metode de cercetare: 1. conditiilor de mediu.2. Experimentul natural: definitie. sedentarismul. Observatia clinica: definitie. de transfer.1. Tehnici si instrumente: 2.Continuturi Domenii: 1.1. cu intrebari inchise/deschise. alterarea stimei de sine. 2. rezultate. motivatia pacientului. 1. 1. de iesire din spital. etc. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata. Interviul direct-indirect. Ancheta demografica. 177 . Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie.2. sexul. 1.2. socio-economica.

care respecta anonimatul persoanelor. compararea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Concepe un proiect de cercetare in nursing. semne clinice etc. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. sondajul de opinie. SPP-ul stabileste un nivel national. 3. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren. . dezbaterea.  Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. observatia. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.D .elevii au stiluri diferite de invatare .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.3. Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii.uri. informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. obiective. 2. exercitiul. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. comun de performanta. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. Indiferent de locul. studiul de caz. Chestionarul cu intrebari standardizate. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. simularea. alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). stabilirea ipotezelor de lucru. Analiza si interpretarea datelor: subiective. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. efortul cercetatorului etc. momentul si persoana care face evaluarea. conversatia. la procesul de invatare . a confidentialitatii informatiilor. munca independenta. volumul si nivelul de cunostinte. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. folii de retroproiector. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei. C. 4. dotarea cu material didactic.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . discutiile si lucrul in grup. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.C. scheme.

Se evalueaza numai competentele din acest modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. pentru verificarea atingerii competentelor. test scris. 178 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.

metroragia. principii de tratament. hemoragii care survin în copilărie. simptomatologie. simptomatologie. Lista competențelor specifice unității de competență corespunzătoare modulului: 1. amenoreea. 1.3.1. Leucoreea: debut. usturimi la sfârşitul micțiunii. arsuri. investigații. 4. Principalele afecțiuni ginecologice. Bartholonita: definiție. în perioada pubertară şi la femeia în plină activitate genitală. dispareunie. GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE face parte din preg ătirea specifică din anul III. 1. 2. timpul de apariție şi durata. . Tulburări în minus: hipomenoreea. acută. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Nr. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. cantitatea.2. 2. semne funcționale asociate (prurit. 3. 2. Semne şi simptome prezente în afecțiunile ginecologice. menometroragia.1. Vulvovaginite: definiție. algii pelviene. 1. În modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. 1. 1.1.1. oligomenoreea. investigații. invatamant clinic.2.1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.1. principii de tratament. cronică).3.1. 5. Competenț e C. aspectul sângelui. Aplică intervenții proprii şi delegate. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing)la pacientele cu afecțiuni ginecologice. 2.1. Hemoragia: cauze generala şi locale. subacuta. etiopatogenie. evoluție. Sindromul intermenstrual. 1. semestrul I. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. ginecologic e Unitate de Conținuturi 1. Tulburările ciclului menstrual. circumstanțe de apariție. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ginecologice. ritmul şi durerea asociată. Infecțiile aparatului genital feminin. pentru calificarea: asistent medical generalist. caracterul scurgerilor. 1.1. evoluție. competență 45. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). polimenoreea. etiopatogenie. Ginecologie Analizează semnele şi şi simptomele nursing în ginecologie specifice afecțiunilor . Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. localizare şi iradiere. dispareunia. crt.2. 2. Durerea pelvină: intensitate (supraacută.4.Modulul: 45. factori provocatori sau paleativi.1. Tulburări în exces: menoragia (hipermenoreea).

Cervicite d iție. evoluție. displazii i cervicale: n Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 179 . etiopatogenie.2.1. cervicale) şi f 2.3. simptomatologie. principii de tratament. Boala inflamatorie pelvină (BIP): definiție.1.4. (metrite e investigații.

2.2.5. .3. Patologia netumorală. 2. morfopatologie.2.6. etiologie. Sterilitatea conjugală. evoluție. 2.definiție. 2. (nursing) la pedagogic Nivelul: 3 avansat ă observați pacientele e.3. terapia de substituție. screening-ul cancerului mamar. principii de tratament. simptomatologie. manifestări. Sterilitatea şi infertilitatea. dependență Elaborează (date şi subiectiv planul de stabileşte e/obiecti îngrijire diagnosticu ve) prin l diverse de îngrijire metode: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță interviu. evoluție şi pronostic. Tulburări de statică uterină şi incontinența urinară definiție. Tumori ale aparatului genital. Patologia sânului. investigații. Menopauza: definiție. 2. Incontinența urinară la femeie: cauze. principii de tratament.3. investigații. Definiție. 1. 2. Identifică Culegere probleme a de de date C. investigații.2.2. 2. 2. cancerul de ovar: clasificare. 2. 2.1.3.2. telor medicale (foaia de observați e clinică. tratament. semne şi simptome. tratament. tratament.5. 2. investigații.3. Metode locale şi de barieră. manifestări clinice.2. evoluție. Contracepția şi planificarea familială. implicații psihologice. Contracepția hormonală. investigații. clasificarea stadială. Definirea termenilor.etiopatogenie.4. Cancerul de sân. principii de tratament. evoluție şi complicații. cancerul de col şi corp uterin. Dispozitivul intrauterin (DIU). tratamentul. tumori ovariene benigne. Tumori maligne: leziuni precanceroase. Deviații uterine.2. simptomatologie şi investigații. cu cercetare afecțiuni a ginecologic documen e. Prolapsul genital . 2. Etiopatogenie. tratament. tumori secretante.1. stadializare.2. C. bilete de ieşire din spital şi buletine de analiză.5.1. Tumori benigne: fibromul uterin.

mobilitate limitată. discuții cu membrii echipei de îngrijire şi aparținătorii. inapetență. sângerare uterină. lipsa scurgerilor vaginale. Analiza şi sistematizarea datelor semnificative.3. performanță. când?. hipertermie sau hipotermie. Independența/dependența. realism. TA. cronică). mobilitate păstrată. carnet de sănătate). postură inadecvată. circulație inadecvată. în ce măsură?. Manifestări de dependență: nervozitate. respirației. 2.2. 2. R. ce?. pulsului.scrisori şi trimiteri medicale. 2. stress. implicare. amețeli. mediu şi lung). comunicare eficientă la nivel motor şi afectiv. fatigabilitate. Manifestări de independență: stare de conştieță prezentă. confort asigurat. 2. obiective pe termen scurt. lipsă de cunostințe. cum?. rănire. 2. măsurarea temperaturii. P. somn şi odihnă suficiente. vulnerabilitate crescută față de infecții. absența durerii. sentiment de utilitate. T0 în limite normale. tensiunii arteriale. acută.5 Diagnostic de îngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependență).4. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 180 . proces infecțios. Surse de dificultate: anxietate. Obiectivul nursing: specificitate. alimentație şi hidratare corespunzătoare. eliminări urinare şi intestinale normale.1. observabilitate (cine?. 1. Probleme de dependență: durere (supraacută. 2. rețete. iritabilitate. ce se poate face?. subacută. participarea la examenul clinic general şi ginecologic.

chiurete. Examene imagistice: ecografia. 2. examenul citohormonal. a stării de conştiență. aparat Schultze. supravegherea scurgerilor vaginale. pregătirea pentru mici intervenții ginecologice. pense porttampon lungi. prevenirea complicațiilor. Aplică intervențiile proprii şi delegate. histerometru. substanțe de contrast (omnipaque. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă 2. aparat pentru insuflație. histeropaque. spatula Ayre. Intervenții specifice. rezonanța magnetică nucleară (RMN). explicații. soluții pentru investigații (acid acetic 3%. medicamente antihistaminice. obținerea colaborării şi acordului. nitrat de argint 5%. asigurarea poziției adecvate. Intervenții proprii (autonome): comunicare. soluții dezinfectante. Examene de laborator: examenul secreției cervicovaginale (bacteriologic şi parazitologic. lame. foarfece. Resurse materiale.1. Instrumente: specul bivalv. 3. 2.81 mm. 1. câmpuri. evitarea spălăturilor. odiston. pense pentru col. 3. Investigații.1. 1. supravegherea eliminărilor. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. 3. Examene endoscopice: histeroscopia. soluții anestezice. celioscop. igienă. administrarea tratamentului general şi local. Pregătirea pacientei. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii. colposcop. bisturiu.1. 1. seringi de mărimi diferite. ț 2.1. examenul citotumoral Babeş-Papanicolau. a raportului sexual şi a administrării medicamentelor local. Pregătirea psihică: informare. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.3. histeroscop. C.1. Materiale: tampoane. 3.2. pense pentru biopsie. ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0. determinarea PHului vaginal.(nursing). celioscopia. Lugol. 2. valve vaginale.2.1.4. recipiente pentru produsele recoltate. hidratare şi alimentare. manuşi. toaleta locală. lamele.1. mobilizare.1.2. histerosalpingografia. albastru de toluidină etc.). colposcopia. stabilirea momentului optim. dozări hormonale în sânge şi urină. educa ie.2. 2. electrocauter. 3. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. respectarea pudorii). tomografia . profilaxia infecțiilor. asigurarea confortului psihic. comprese. studiul glerei.

endometru). notarea în foaia de observație. galactografia.1. Curba termică bazală. Intervenții ginecologice. pregătirea 181 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. scop. Histerometria: indicații/contraindicații. xerografia. mamografia. pregătirea pacientei.2. reorganizarea locului de muncă.2. Chiuretajul uterin: definiție. Biopsia: definiție. vagin. cervix-col. Alte investigații. 3. materiale necesare. accidente. conduită. pregătirea produsului pentru examen. locul recoltării (vulvă. 3. indicații/contraindicații. Puncția vaginală (culdopunc ia): ț definiție. termografia. incidente şi accidente. scop. tehnica efectuării puncției (rolul asistentei).2. supravegherea după puncție. 3.1. incidente. scop.4.computerizată (TC).2.

Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. 1.manifestări de dependență care se mențin sau apărute î perioada îngrijirii. Tamponamentul vaginal: indicații. combaterea durerii. . Pregătirea generală. examenul secreției vaginale.2. notarea în foaia de observație. Spălătura vaginală: definiție. meşare).C. 3. Nerealizate . Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna materialelor şi a pacientei. susținerea psihică în intervențiile mutilante.manifestări de dependență absente sau ameliorate. incidente. rolul asistentei în timpul tehnicii. Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. Supravegherea faciesului. poziția în pat. observarea conținutului extras.3. recoltarea fragmentelor pentru examinare şi trimitere la laborator. materiale necesare. 3. pregătirea câmpului operator. 3.1.3.3.3. montarea sondei). Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 3.2. chistul de ovar torsionat. Pregătirea în urgențe: sarcina ectopică.4.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei.4. particularitățile grupului de elevi instruiți.5. reluării tranzitului intestinal. Pregătirea preoperatorie. Realizate . prevenirea complicațiilor postoperatorii. scop. contraindicații. Pregătirea specială: aseptizarea cavității vaginale (spălare.3. supravegherea pansamentului. supravegherea după intervenție. 3. 3. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. lichidului eliminat. 2. a diurezei.3. îndepărtarea pilozității. 3. observarea aspectului. Îngrijirea postoperatorie. tehnică. necrobioza fibromului uterin. accidente. supravegherea funcțiilor vitale. mobilizarea. 3. 3. 3. Transportul la salon.2.2. 3. stări abdominale. executarea tehnicii. Reformularea obiectivelor . reluarea alimentației.4.1. dotarea cu material didactic.4.4.2.3. Obiective stabilite: 1. Supravegherea postanestezică. bilanțul stării de sănătate şi investigații obligatorii. educarea pacientei în vederea externării. indicații şi contraindicații. reorganizarea locului de muncă. pregătirea pacientei. 1. satisfacția pacientului.1.

scheme. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. simularea. munca independentă. cd-uri. mulaje. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. observația. instrumente şi materiale sanitare. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.conversația. exercițiul.dotare materială. casete video. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. folii de retroproiector. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 182 . Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe.

Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observația. . compararea.În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . fişe de lucru. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. descoperirea. proiect de activitate. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. tema în clasă. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. plan de îngrijire). ri. planuri de educa ție. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. demonstrația.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. test scris. . proiectul. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). fişe de lucru. probe practice (demonstrație. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. investigația. . planuri de îngrijire. problematizarea. studiu de caz. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. simul ă aplicații pe caz concret.elevii au stiluri diferite de învățare . fişe de lucru. plan de îngrijire. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. coevaluarea în grupul de lucru.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 183 .

lăuzei şi nounăscutului. 5.2. Participă la identificarea şi supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. În modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competență tehnică specializată OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. travaliu precipitat şi naştere la domiciliu sau în ambulanță. mai ales în maternitate. competență Descrie 46. C. 2. Unitate Competenț de e crt. invatamant clinic. Obstetrică aparatul şi genital nursing in feminin şi obstetrica bazinul obstetrical. .semne şi simptome de sarcină. 3. Pregătirea moaşelor prin programe speciale reduce parțial competențele asistentului medical generalist în domeniul îngrijirii gravidei. Supraveghează perioada de lăuzire si revenirea femeii în familie. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii. Modulul cuprins în curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar având în vedere domeniul vast în care acesta poate s lucreze fiind pus în situa ă ția de a îndeplini unele din atribuțiile moaşei în situații limită (izolare geografică. Supraveghează travaliul normal. eclampsie). inundații. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.Modulul 46: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC Ă Modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ face parte din pregătirea specifică din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore. Analizează Nr. sângerare. înzăpezire.1. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ C. naşterea normală şi nou-născutul în cazuri de urgență 4.

Bazinul obstetrical.Modificarile organismului in timpul sarcinii. 3. articulatia sacroiliaca. 2 .1. 1. 3. promontoriu.2. linia arcuata). rol.5.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2.Glanda mamara . Functiile vaginului. Fecundatia. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 184 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. 1.Conținuturi 1.descriere. iminenta ilio-pectinee. nidatia.2. 3. loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii. uterul. tuberozitatea ischiatica. vaginul. simfiza pubiana si arcul pubian. 2. nastrea naturala 2.1. trompa.planseul pelviperineal.1 Organele genitale externe: vulva 1. spina iliaca antero-superioara.2. 3 . organ de copulatie si de trecere a fatului. 2.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2. diametrele.Organele genitale: inerne: ovarul. Bazinul osos: alcatuire. migratia. stramtorile bazinului.Noțiuni de anatomie a aparatului genital 1. Bazinul moale . repere obstetricale (creasta iliaca. loc d e f e c u n d a t i e . F u nctiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou.4.

3. miscari fetale. semne digestiv e. manifes tari neurops ihice. . semne si simptome de sarcina C.2. modifica ri de consiste nta.Trim estrul I: amenor eea.Modifi cari locale 2. modifica ri de forma si volum ale uterului.T rime strul III uter marit de volu m. Sarcina normala semne si simptome 2. crestere a in volum a uterului. Supraveghe ază travaliul normal. crestere a excitabilit atii si contractili tatii. tulburari neurovegetati ve diminua te.3. naşterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta 1. semne urinare. bataile cordului fetal.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă modificările organismul ui in timpul sarcinii.1. 2.2. 2. Trimestr ul II amenor ee.

deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii. nasterea.4.1. 3.4. sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale. 3.3.miscari fetale active. 4. controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi. starea membranelor si colului. igiena muncii. supavegerea b. deschidera colului.1.f.1. Medicamentele si sarcina. alimentatia.Pregatirea gravidei ptr. constipatia. teste de laborator initiale. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza. parti mici fetale palpabile. 2. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu .Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 185 .Supravegherea prenatala 3. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4. 2. eliminarea dopului gelatinos. ecografia. manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. 3.Schema repetării testelor de laborator. activitatea.3.1. nastere 1. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase. examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc.2.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei . Consultatiile prenatale din trimestrul II. examenul general pe aparate. 2. Adaptarea la rolul de mama. Perioadele si timpii nasterii 3. bataile cordului fetal. pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). aspectul lichidului amniotic. pulsului. igiena vestimentara si corporala.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia.2. temperaturii. sangerarea gingiilor. stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii.Igiena sarcinii. observarea comportamentului. 2.4. semne de suferinta fetala.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice. 3. modificarea caracteristicilor contractiilor.Investigatii paraclinice in sarcina.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler. 3. hemoroizi si varice.2.3.1. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3.1.zisa pentru nastere 2.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta.4. III 3.4.Educatia gravidei. 3.2.c. 4.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu grețurile şi vărsăturile. arsura epigastrica.1. Conduita in perioada de dilatatie. respectarea asepsiei si antisepsiei. asigurarea materialelor pentru primirea copilului. 1. ingrijirea copilului.

5.îngrijiri în primele ore şi primele ore şi primele zile după externare: alimentația şi igiena.definitie. refacere a fiziologic a si anatomic aa organism ului matern). identifica rea eventual elor problem e.Educar ea lauzei . supraveg herea functiilor vitale. . Primele îngrijiri acordate nou-născutului in sala de naştere: dezobstrucția.îngrijiri în apnee tranzitorie. perioada a IV-a. Participă la identificare a şi supraveghe rea gravidelor cu risc obstetrical 3. 4. pensarea. albă. plaga ombilicală.C. Perioadel e lauziei (imediata . cântărire şi măsurare. stabilirea scorului APGAR. 1. secretia lactata culegere a datelor.4.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere.4. Supraveghe ază perioada de lauzie si revenirea in familie. C. 3. 2. involutia uterina. . profilapsia oftalmiei. traumatisme obstetricale. intocmir ea planului de ingrijire.Lauzia fiziologica . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță propriupedagogic Nivelul: 3 avansat ă zisa. identificarea malformațiilor. ligaturarea şi secționarea cordonului. Suprave gherea manifest arilor lauziei: scurgere a lohiilor. asfixia albastră. tardiva.

3. adaptarea bunicilor. 1.2. 4. masuri contraceptive. antecedente obstetricale si ginecologice. bolile infectioase.1. abruptio placentae ruptura uterină.1. moartea fătului in uter. 1.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI. 1.Hemoragiile din sarcina.Sarcina prelungita -suferinta fetala.2.Anomalii de numar. distocii osoase. 1. 1. Patologia anexelor fetale. 1. sarcina extrauterina. prevenirea complicatiilor post . cauze. igiena sanilor si a alaptarii. bolile endocrine.5. consum de droguri). sifilisul si gonoreea. 1.7. 1. 1. 1.10. placenta praevia. intoxicatii cronice (alcoolism.Boli proprii sarcinii.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina).5. 1. mola hidatiforma.9.Nasterea prematura: definitie. Distocii de dinamica si dilatație .4. 1.Interventiile chirurgicale si sarcina.5.8.1.4. 1.4.Anomalii de durata a gestatiei. adaptarea copiilor existenti. inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice. bolile renale.Preeclampsia si eclampsia. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani. Sarcina patologica 1. 1. primele ingrijiri acordate nounascutului prematur.3.11. multiparitatea.3. alimentatia lauzei.2.Disgravidia precoce: ptialismul. 1. bolile respiratorii.partum. diabetul. Plan de educatie. bolile hematologice. 1. varsaturile incoercibile. parinti cu deficiente senzoriale si motorii. 1.Suferinta fetala. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 186 .Hemoragii din prima jumatate: avortul. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB.2.pentru autoingrijire:igiena corporala si locala.1.Influenta sarcinii asupra bolii şi a bolii asupra sarcinii.noțiuni sumare.6. tabagism. reluarea activitatii fizice si sexuale.

3. varsaturi incoercibile.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara).8. compararea.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie). edeme.1. rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. particularitățile grupului de elevi instruiți.5. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Asistentul medical generalist lucreaz ăal ă turi de medicul de familie care are responsabilit ăți deosebite în supravegherea standard şi special ă gravidei în perioada a prenatal ă şi postpartum (de lăuzie) la domiciliu precum şi a nou-născutului. plan de educație.Ruptura prematura a membranelor. 3. Instruirea se va realiza în s lile de demonstra ție şi în unit ăți sanitare cu o ă buna dotare material ă Instruirea . .Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile).4. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . conversația. fişe de lucru. alterarea echilibrului hidroelectrolitic. Cadrul didactic trebuie s ă structureze con ținuturile astfel încât s -i ă permit ă elevului s ă -şi însuşeasc ă baza de cunoştin țe care s ă-l ajute la dobândirea competen țelor stabilite având în vedere num ă relativ mic de ore rul teoretice şi preg ătire practic ă. . risc de anemie. HTA. Planul de ingrijire pentru: 3. 3. risc inalt de pierdere a starii de constienta. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. 3. munca . problematizarea. 3.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.2. sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. demonstra ția. 3. 3.6.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. proiect de activitate. dotarea cu material didactic.Placenta praevia. 3. dispnee.7. albuminurie. plan de îngrijire. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Probleme de ingrijire: hipersalivatie. simulări. risc de sangerare.3. . analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative.Prolabare de cordon. Se recomand ă urm toarele metode: observa ția. ă descoperirea.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. aplicații pe caz concret. ceea ce presupune cunoştințe şi abilități în domeniu. Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.Hemoragiile postpartum.elevii au stiluri diferite de învățare.Nasterea prematura.

casete video. instrumente si materiale sanitare. În cadrul pregătiri practice din spital. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.independentă. să-şi manifeste spiritul critic şi creativ. formatorul va alege cazuri tipice care să-i permită elevului să analizeze. scheme. observația. exercițiul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 187 . creativitatea si capacitatea de a lua decizii. să ia decizii corecte. cd-uri. simularea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. folii de retroproiector. mulaje.

Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. insistânduse asupra situațiilor în care asistentul medical generalist este pus în situația să hotărască şi să acționeze singur. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. test scris. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. probe practice (demonstrație. proiectul. investigația.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). tema în clasă. coevaluarea în grupul de lucru. studiu de caz. fişe de lucru. plan de îngrijire. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. joc de rol). Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. . Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 188 .

C.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA.1. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului semnele si simptomele afectiunilor copilului Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. 3. competenta 47. 4. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. 5. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Analizeaza .Modulul 47: PUERICULTURA. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Unitatea de Competente crt. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. pentru calificarea asistent medical generalist. invatamant clinic. 2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Aplica interventiile proprii si delegate. In modulul PUERICULTURA.2. Puericultura. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC  Nota introductiva Modulul PUERICULTURA. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 6.

wheezing 189 . eritem fesier febra tranzitorie) 1. paloare persistenta. genuvalgum/varum. diversificarea alimentatiei sugarului) 2. alimentatia mixta. cianoza.2. Programul de imunizari si profilaxie 3. tuse. imunitate activa. Principalele etape de crestere si dezvoltare. scolioza. Alimentatia ( alimentatia naturala. eritem fesier. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. persistenta pliului cutanat. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii. determinarea scorului Apgar reflexe arhaice. craniotabes. ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice. hipotonie musculara. scaderea fiziologica in greutate. cresterea ponderala. criza genitala a nounascutu.2. imunitate pasiva. Calendarul imunizarilor (imunitate.Continuturi 1.2.3. Semne si simptome: dispnee. expectoratie. masurare) 1. atonie musculara. disfagie. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical. edeme de foame. uscaciunea tegumentelor. 2.1. apnee.1. cantarire. calendarul imunizarilor) 3. matanii costale. dentitia de lapte si definitiva) 2. cifoza. Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1.1. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare. cresterea staturala. tiraj.etapele dezvoltarii psihomotorii 3. semn Chwostec. alimaenatatia artificiala. Dezvoltarea psihomotorie .

Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar. disartrie. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing) . Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism. apetit exagerat. tahicardie. astm bronsic.7. anemii 2.6.4. varsaturi. 2. handicap motor si psihic 2. principii de tratament) 2.A. pleurezie ortopnee. leucemii. junghi toracic. avitaminoze 2.1. hidronefroza. echimoza. contuzie. purpura epistaxis. petesii. hemofilie. hematurie. gastroenterita acuta. Afectiuni digestive si glandele anexe: B.3. suflu sistolic. malabsorbtie. pericardita. oligurie. paralizia flasca. deshidratare. parazitoze intestinale. disurie.A. ascita. anorexie.polipnee. melena.3.. embolia.8. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica. convulsii tonice. polakiurie. stenoza valvulara. investigatii. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale.2. insuficienta cardiaca. hepatite 2. hemoragia cerebromeningeala 2. Afectiunile copilului ( definitie. diaree. colaps vascular 2. gingivoragii etc. diabet zaharat C. simptomatologie. etiopatogenie. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi C. tenesme vezicale. enurezis.5. hepetomegalie. Afectiuni ale SNC: convulsii. sindroame hemoragice. hipo/hipercorticism. hiper/hipotensiune.D. amigdalite 2. I. jugulare turgescente.4. convulsii tonicoclonice. dureri abdominale. Afectiuni ale sangelui: anemii.R.9. epilepsie. glomerulonefrita 2. sindromul dureros abdominal.. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia. talasemie.

manifestari de dependenta 2. hidratare. comunicare ineficienta la nivel intelectual. alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ. cercetare documente medicale.specificitate. observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale. risc de accidente. implicare. a starii de constienta. alimentatie exagerata cantitativ/calitativ. alimentare. discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2. mobilizare.2. Interventii proprii: comunicare.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. dezinteres fata de masurile de igiena. Interventii: 3. lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. surse de dificultate: fizica. alterarea tegumentelor si mucoaselor. supravegherea functiilor vegetative. igiena. comunicare ineficienta la nivel afectiv. diaree. performanta. profilaxie. manifestari de independenta 2. educatie 190 . prevenirea complicatiilor 3. Modalitati de culegere de date: observatia clinica. realism. alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1.1. Criterii . deficit de cunostinte. obstructia cailor respiratori. psihologica. vulnerabilitate. sociologica. interviu apartinatori/copil.1. deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive.3. profilaxia infectiilor.

recoltari secretii buco-nazofaringiene. eprubete (vacutainere) trocare. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2. seringi. solutii de spalaturi. substante de contrast 2. realizate. anestezice. incubatoare cort de oxigen etc 1. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului  Sugestii metodologice Modulul „PUERICULTURA. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. aerosoli. sursa delegate oxigen. Pregatirea psihica: informare.comprese. drenaj postural.D. ace punctie. Aplica interventii proprii si 1.2. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic. asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2. Evalueaza rezultatele ingrijirilor 1. solutii perfuzabile. pregatirea pentru investigatii si analize. atela pentru imobilizat bratul.2. . Resurse materiale: C. aspirator de secretii. seringa Guyon.1. camp operator 3. ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC” poate fi parcurs in mod independent. paracenteza. medicamente. igiena. toracocenteza. ace de punctie.P.copil/apartinatori 3. Pregatirea fizica: pozitii adecvate. explicatii. Instrumente: apasator de limba. sonda Nelaton.6. recoltarea sputei/urinei/materii fecale.. Obiective stabilite: C.1.manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2.5. branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii. tampoane. trusa perfuzie.1. IDR la P. aspirarea secretiilor orofaringiene instalatii. Materiale . administrarea tratamentului general si local 1. punctie rahidiana. pediometru.manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. solutii antiseptice. cantar de sugari. nerealizate.2. masti de oxigen adecvate.2.1.2. sonda de aspiratie. probe functionale respiratorii.

deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „PUERICULTURA. PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC”.elevii au stiluri diferite de invatare . In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: .elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 191 .

planuri de ingrijire. manechin. scheme. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. fise de lucru. fise de lucru. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. instrumentar si materiale sanitare diverse. problematizarea.. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. momentul si persoana care face evaluarea. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. comun de performanta. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). proiectul plan de ingrijire. fisa de lucru. lucrul in grup. studiul de caz. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). folii de retroproiector. descoperirea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Indiferent de locul. C. casete video. studiu de caz . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. test scris. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. compararea. Cadrele didactice. demonstratia. conversatia. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.uri. simulari. exercitiul.plan de ingrijire). care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. SPP-ul stabileste un nivel national. probe practice (demonstratie. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.D . simularea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. munca independenta. discutiile. pentru verificarea atingerii competentelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 192 .

Unitatea de competență şi stabileşte Competenț diagnosticele e C1 Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 48. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE se re g ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată. Identifică probleme de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . 3. crt.MODULUL 48: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. Neurologie şi nursing în neurologie C2 Identifică problemele de dependență . Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. Unitatea de competență: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Nr. invatamant clinic. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ți corespunz ătoare modulului: 1.

bilete de ieşire din spital. Come 2.7. o pareze.T. p Conținuturi tematice olinevrite. Procese expansive cerebreale 2.4. examen fizic (inspecții. Patologia spinală 2. rețete) discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii.poliomiozitel e) 2. prezente în neurologie: P -atitudini particulare. nevralgia sciatică.O. Analizarea şi organizarea datelor: informații 193 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . paralizii. e convulsii. Boala Parkinson 2. e modificări ri R. paraplegie. fe 2. manifestări. Neuroinfecții 1. escare. n ataxie. Patologia vasculară cerebrală 2. t mobilitate ol activă şi forță musculară. atrofie r musculară. obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu întrebări inchise deschise). a tetraplegie hipertonie.8. 1. dizartrie. Sindrom de neuron motor central ci şi periferic.Culegerea de date (date subiecte. tremurături. Patologia musculară (miastenia. lo pierderea memoriei.9. vertij. ( 2.1. paralizii periferice izolate) 2.6.5.10. Epilepsia (definiție. principii de tratament) 2. a tulburări de mers. gi hemipelgie. trimiteri. ascultare). afonie. nevralgiile 2. cefalee.11. Principalele afecțiuni neurologice: ri 2. carnet de sănătate. Semnele şi simptomele 3. vi dezorientare în timp şi spațiu.2. r incontinență de urină şi p materii fecale. Cefaleea. scrisori medicale. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică.

P. Manifestări de independență: pacientul conştient. Imobilitate. 2. igiena. C3 Elaborează planul de îngrijire (nursing) C4 Aplică intervențiile proprii şi delegate semnificative. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi reflective. cum în ce măsură. observabilitate (cine. mască de oxigen. transport. Intervenții propii (autonome) comunicare. îngrijire administrarea tratamentului local şi general. sonde de aspirație. Dezorientare în timp şi spațiu. circulația periferică deficitară. 1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. de mediu psihologic (stres. alimentare. mobilizare.1. somnolență. 2. 2. Resurse materiale: 1. asigurarea confortului psihic 2. diminuarea sau absența mişcării. termometru. mediu scurt. Pregătirea pacientului: 2. Surse de dificultate de mediu fizic. mobilitate bună orientare în timp şi spațiu prezentă. Independența/Dependența: 2. implicare. când?) obiective pe termen lung.3. performanță. explicații.2. pense. irigator. postură in adecvată. scutece unifolosibile. prevenirea complicațiilor 2. a stării de conştiență.1. obnubilare. comunicarea coerentă eficientă.2. săracă) lipsa cunoaşterii 2. risc de accidente.2.1. educație 2. oftalmodinamometru. hidratare. muşama şi aleză. 1. pregătirea pentru puncție rahidiană. Intervenții specifice: 3. poziția adecvată. comunicare ineficientă la nivel senzorial.2. trocare.Pregătirea psihică: informare. ace. Obiectivul nursing: specifitate. tensiometru. ce. oftalmoscop. perfuzor. epubete. seringi. ce se poate face. seringi. 2. poziționarea pacientului pregătirea materialului şi locului de puncție) . Puncția rahidiană (pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. TA. escară de decubit. soluție oftalmică. 3.1. soluții perfuzabile. Instrumente: ciocan de reflex. intelectual. somn şi odihnă corespunzătoare. de mediu social (izolare. 2. Materiale: garou. tegumente palide reci. substanțe dezinfectante. Pregătirea fizică: asigurarea confortului optim. solicitare intelectuală. TO) în limite normale. funcțiile vitale (R. analgezice. realism. uleiuri. 2.2.4. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) 1.de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. oxigen.1. igienă. sonde vezical.

6.7. diureză) 3. a anchilozei cauzate de imobilizarea 194 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. a constipației. introducerea între arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc. Îngrijirea cavității bucale şi prevenirea uscării corneei la comatoşi 3. imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) şi după criză verificarea permeabilității căilor respiratorii. Intervenții în crize de epilepsie ( poziționarea orizontală. intubație orotraheală 3.8.5. Prevenirea atrofiei musculare. pregătirea pacientului pentru fund de ochi şi TACR 3.4. a stomatitei. Intervenții de urgență : oxigenoterapie.2. urmărirea şi notarea eliminărilor (vărsăturilor . aspirarea secreților) 3. Prevenirea escarelor 3.3.

10. trusă pentru traheostomie. parametrii fisiologici. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. 3. 3.10.2. pregătirea locală (pilozitate) recoltari de laborator.prelungită 3. 3. 3. transfuzii 3. Prevenirea complicațiilor postoperatorii retenție urinară 3.Realizate. 3. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei.1.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general. Nerealizate: manifestare de dependență care se mențin. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. în ziua operației). vărsături).7. Pregătirea în urgențe 3. conversația. 2.3. sprijin psihologic pentru pacient şi familie.10. ă 3. Obiective stabilite: C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 1. Pregătirea materialelor pentru îngrijirea postanastezică ( sondă de aspirație. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului.9 Administrare de oxigen.10. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. urină. Asigurarea confortului. Pregătirea pentru intervenție ( în ziua precedentă.10. trusă pentru puncție lombară). Îngrijirea postoperatorie 3. dotarea cu material didactic.manifestare de dependență absente sau analizate. munca . sulfat de magneziu) 3.5.10.11. Se verifică posibile hipotensiune posturală 1.10.10. pierderi lichidiene ( sânge.8. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE. satisfacția pacientului. 1.12.10.9. volumul şi nivelul de cunoştin țe.4. Pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoză. Se pot utiliza ca metode de învățare : expunerea. 3.1. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. anxiet ții. igienă.10. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. Reântoarcerea în salon. Pregătirea preoperatărie : Tumori craniene Pregătirea generală bilanțul clinic general funcțiile vitale şi vegetative. transportul şi poziția în pat. combaterea durerii. Examenul radiologic ( radiografic simplă ) şi tomografia computerizată 3. obținerea acordului scris cerut de neurochirurg. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.2.

simularea. studiul de caz. comprese etc. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. manechin. folii de retroproiector. casate video. instrumentar şi materiale sanitare diverse (atele.independentă.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 195 . observația. CD . exercițiul. brancardă. scheme. etc. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. feşi. dezbaterea.uri.

MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Not ă introductiv ă Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregătirea specifică din anul III. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 49. 49. Modulul are alocate 120 de ore. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Analizează semnele şi simptomel e specifice bolilor psihice . 49.1.3. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Unitatea de Competente competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 1. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 49. crt. invatamant clinic. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regăsesc abilită ți din unitatea de competență tehnică specializată PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE. 49.5.2. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).4. din care 84 de ore. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice. pentru calificarea: asistent medical generalist. 49. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr.

Patologia psihiatrică secundară altor boli: manifestări psihice din perioada purperală. 2. 2. hipoestezia. paratimiile. Nevrozele: definiție. agitația maniacală. de apărare.3. stereotipia. 1. akatisia. sexual). atenția. 1. clasificare.1. tumori cerebrale. hiperbulia. toxicomaniile): definiție.1. Tulburări ale conduitei motorii: manierismul. Psihopatiile: definiție. Tulburări ale afectivității si voinței: distimiile. Tulburări ale proceselor cognitive (percepția. halucinațiile. impulsiunile.Continuturi 1. psihomotorie. clasificare. memoria. disprosexiile. dislogiile.2. 196 . manifestări psihice in boli generale (infecțioase. Semne şi simptome prezente in bolile psihice: 1. sugestibilitatea. manifestări psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale. inhibiția psiho-motorie. principii de tratament. simptomatologie. investigații. fobiile. dislaliile etc. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. bizareria. cenestopatia. endocrine). 2. Psihozele toxice (alcoolismul. principii de tratament si de recuperare. clasificare. vorbirea): hiperestezia. dismneziile.4. caracteristici. Tulburări ale conştiinței (cantitative si calitative): definiție. 1. abulia.2. etiopatogenie. Tulburări ale personalității: tipuri de personalități dezarmonice. disfaziile. caracteristici. caracteristici. epilepsii). agitația. gândirea.3.5. tulburările instinctelor (alimentar. catatonia. 2.4. Principalele afec țiuni psihice: 2. catalepsia.

simptomatologie. psihoza maniaco-depresivă. Aplică intervențiile proprii şi delegate . C 2. principii de tratament. schizofrenia. definiție. principii de tratament.5. clasificare. clasificare. etiopatogenie. definiție. 2. simptomatologie. investigații.simptomatologie. Oligofreniile. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 3. 2. 2.6. investigații. Psihozele endogene: paranoia. principii de tratament. Dementele: definiție.7. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. simptomatologie. clasificare.

bilete de intrafamiliale.2. evenimente amenințătoare). palpare.corifabulație. de ordin social cercetarea documentelor medicale (F.2. obiective) prin diverse metode: de ordin psihologic (traume psihice. necomplianță.2. bizarerii vestimentare. investigații si analize. obținerea inferioritate sau megalomanie. examen fizic (inspecție. Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. prevenirea autoagresivității si păstrata. sedative). profesionale) lipsa cunoaşterii trimitere. realism. profilaxie.1. percuție. soluții perfuzabile.1. hipnotice. tentative de suicid. delirante. interviul formal sau informal. contenția mecanică.1. cu mobilitate comportamentului. heteroagresivitate. idei contenție etc.2. bilete de ieşire din spital.2.1. Pregătirea psihică: informare. medicamente (tranchilizante. Culegere de date (subiective si (traumatisme. 4. neglijență. violență. alimentației. fără durere. sa tentative de auto-. comunicare verbală alterată. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor 2. tensiometre. rețete etc. Materiale: trusă de perfuzat. mediu si lung). (conflicte clinică.4. psihoterapie. alterarea centrilor nervoşi). Obiectivul nursing: specificitate. Surse de dificultate: de ordin fizic 2. observabilitate (cine? ce? ce se auscultație. educație. carnet de sănătate. liniştit. 3. potențial crescut pentru 4.1. negativism neuroleptice incisive si alimentar. Instrumente: seringi.2.O. fără idei alimentare. 2. comprese. 2. tentativă de suicid. fără idei halucinatorii. feşi de tifon. Analizarea si organizarea datelor: informații poate face? cum? in ce condiții? când? .3. 4.1. mobilizare. Independență/Dependență vitale si 2. Probleme de dependență: deficit de 3.2. materiale pentru halucinații. catatonie. inadaptare socială. echipei medicale si cu aparținătorii. administrarea tratamentului general si local. cu semne vitale in limite heteroagresivității. cooperant. scrisori medicale. perturbarea somnului. agitație psihomotorie. autoîngrijească. igienei. performan ță. observația. stereotipii. Manifestări de independență: pacient vegetative. sau igiena.2. 3. semnificative. capabil să se complicațiilor. 197 stare crepusculară. Manifestări de dependență: lipsa de igienă.). izolare socială. profilaxia infecțiilor si a normale. explicații. stres.2. anxietate. procesului gândirii. Resurse materiale: alterarea 4. Preg ă tirea pacientului: sentimente de 4. obiective pe termen scurt. ergoterapia. protecție si autoprotecție. criză de violentă. stetoscop.perturbarea imaginii de sine. 3. principii de tratament. cu somn odihnitor. implicare. insomnie. examen psihic).1. sonde digestive. Intervenții delegate: pregătirea pentru autoîngrijire.3. discuții cu membrii mijloacelor de a face fata împrejurărilor nefavorabile ale vieții. tumori. Intervenții proprii (autonome): comunicare.

rezolvarea de sarcini. 4. pacient necompliant. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. 4. 5.2. manechin. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). întreb ări structurate. volumul şi rei nivelul de cunoştințe.1. dotarea cu material didactic.4.1. instrumentar si ă materiale sanitare adecvate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. se recomandă studii de caz. indicații. Intervenții de urgență: imobilizarea/contenția mecanică.depărtare. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Intervenții specifice: 4. ergoterapia. Realizate . exerciții practice. sedarea.1.2. dezbateri. 5. continuitatea in îngrijire. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.manifestări de dependență îngrijirilor absente sau ameliorate. C 5.1.1. igienă. Reformularea obiectivelor. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență. 4. : scheme. probe scrise de tip itemi. asepsie si antisepsie. Acțiuni de susținere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite. stabilirea de noi termene: adaptate la capacitățile psihice si fizice ale pacientului. decizional.2.2. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in Sugestii metodologice evoluția pacientului. pacient compliant. 4. Psihoterapia.3. obiective. 4. comunicarea.complianței. Elevii vor fi puşi in situa ții de înv ățare in grup sau individual. poziție adecvată. Se evaluează numai competențele din acest modul. asigurarea unui mediu securizant fără excitanți psihici. efecte secundare.3. dezintoxicarea. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. scoaterea din sevraj.3. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. 5. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului.3. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. ca demers logic. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup.manifestări de dependență care aplicate se mențin.Administrarea neurolepticelor: clasificare. apropiere . studiu de caz. casete video („Zbor deasupra unui cuib de cuci”. numărul de reevaluări si distribuția acestora . Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă planşe. alimentația enterală. „Drumul spre lumin ”). Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe.2 Nerealizate . Obiective stabilite pe termen mediu si lung: rezultatele 5. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei.3. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.3. Evaluează 5. jocuri de rol. gestionarea cazului. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ța şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. indicații. psihanaliza:definiție. mod de realizare.

Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in secții de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii pacienților cu boli psihice.pe parcursul anului şcolar. de comunicare si relaționare cu pacienții cu afecțiuni psihice. In stagiul clinic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 198 . să aibă experiențe concrete legate de îngrijirea acestora. elevul trebuie să-şi formeze capacită țile de observare reflectivă.

Unitate Competențe C.din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist. 4.2. de crt. invatamant clinic.  Lista competentelor specifice unității de competență corespunzatoare modulului: 1.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Nr. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE . Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte Modulul 50: ANESTEZIE .  Not ă introductiv ă Modulul ANESTEZIE . Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave C. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC competență 50. Anestezie terapie intensiva si nursing specific C.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE .3. In modulul ANESTEZIE . 1. Identifica problemele de dependenta si stabileste . Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Aplica interventiile proprii si delegate 6.Analizeaza principalele tipuri de anestezie diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore.

hipotensiune. Pregatirea psihica: informare. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. Manifestari de dependenta 2. hipertensiu ne.3. Manifestari de independenta 2. starea de constienta. pozitie adecvata 1. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee. intinderea si profunzime a arsurii. stopul cardiorespirator. supravegherea pacientului 2. 1.Tipuri de anestezie: 1. socul.1. Anestezia generala 1. Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice. observatie clinica. materiale necesare. degeraturi.Conținuturi 1. profunzime a comei. circulatie inadecvata. Anestezia locala Definitie.2. etc. Pregatirea fizica: preanestezia.1.1. eliminare 199 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Surse de dificultate 3. oligoanurie. asigurarea conortului psihic 2.2.3. cercetare documente medicale. insuficienta renala acuta. bradicardie. Semne clinice: dispneee. tahicardie. 2. Rahianestezia 1. insuficienta respiratorie acuta. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. fibrilatie.4. explicatii. Anestezia peridurala 1. apnee. Culegere de date: interviu. 2. absenta pulsului. arsuri. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Analiza si sinteza datelor 2.2. comele. intoxicatii. tulburarile de ritm si de conducere.

anxietate. prevenirea complicatiilor. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului .Prioritati de ingrijire. perfuzii. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. resuscitarea cardiorespiratorie.1. igiea. profilaxie. Obiective stabilite: 1. 2. etc.2. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. transfuzii.Criterii obiective: specificate. asigurarea confortului psihic. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. imobilitate. oxigenoterapia. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. observabilitate 2. mentinerea functiilor vitale. 1. implicare. mobilizare etc.5. aparatura pentru respiratie asistata. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. comprese sterile. manusi sterile. comunicare ineficace la nivel afectiv. Restructurarea planului de ingrijire : 2.1. camp operator 3. pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii. C.2. profilaxia infectiilor. aparatura pentru oxigenoterapie.2. pansamente. platou steril. Materiale: pat special. 1.1. seringi si ace sterile. Interventii: 3.Instrumente: tensiometru.1. supravegherea starii de constienta.2. igiena. aspirarea secretiilor oro . hidratare. alimentare. supravegherea functiilor vegetative. afectare fizica si/sau psihica. aparatura pentru monitorizare. truse de perfuzie si transfuzie. realism.2. substante antiseptice etc. Pregatirea psihica: informare. explicatii.6. performanta. educatie 3. 1.1. alimentare insuficienta cantitativ si calitativ.faringiene. mobilizare. Interventii proprii: comunicare. 2.inadecvata prin deficit. 3. traheotomie. Resurse materiale 1. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. administrarea tratamentului general si local. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. 2. vulnerabilitate in fata pericolelor. tavita renala. supravegherea functiilor vitale monitorizare. Aplica interventiile proprii delegate si C.4. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. comunicare ineficace la nivel senzorio-motor. truse de instrumente sterile.

dotarea cu material didactic.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE . volumul si nivelul de cunostinte. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 200 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

test scris. problematizarea. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. planuri de ingrijire. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. munca independenta. fesi. brancarda. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. studiu de caz . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. la procesul de invatare. . comprese etc. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. proiectul. simularea. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. CD-uri. existente. simulari. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . observatia.elevii au stiluri dierite de invatare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. probe practice (demonstratie. momentul si persoana care face evaluarea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. studiul de caz. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. fisa de lucru. compararea.plan de ingrijire).elevi instruiti. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. dezbaterea. Cadrele didactice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). discutiile si lucrul in grup. evaluarea altor competente nefiind relevanta. descoperirea. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. fise de lucru.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. In elaborarea strategiei didactice. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. . Se evalueaza numai competentele din acest modul. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. scheme. casete video. . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. exercitiul. pentru verificarea atingerii competentelor. folii de retroproiector. conversatia. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. planul de ingrijire. manechin. demonstratia. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 201 .

Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului 2.3. hemoragii cutanate. Aplică măsurile de urgență. urticarie. Unitatea de Competenț crt.1. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor 3. redoarea cefei. edemul. Modificări ale funcțiilor vitale: respiratorii: obstrucția căilor respiratorii. Evaluează elementele de gravitate 4. Modificări tegumentare de culoare (paliditate. Conduita în urgențe medico C.1. hemoptizie cardio vasculare: tulburări de ritm cardiac. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor . globii oculari. edemul căilor respiratorii.CHIRURGICALE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. forțată (ortopneea. Modificări de comportament: Starea de conştiență: torpoarea. Monitorizează evoluția pacientului Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist. alte poziții forțate). amplitudine mişcări. coma). obnubilarea. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.2 Semne generale :puls. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. invatamant clinic. pierderea conştienței (sincopa. 5. tensiune arterială Atitudini şi posturi: pasivă. osteotendinoase. Starea perceptivității: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi Starea reactivității: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate. turgescență venoasă. hipertensiune arterială. LCR. criza epileptică.CHIRURGICALE se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. cianoza. digestive: C. temperatură. hipotensiune arterială. roşeață. tulburări circulatorii . icterul) erupții cutanate. circulație venoasă colaterală superficială. dispnee. confuzia. colaps cardio vascular. 1. pupile 1.2.1. pupilare) redoarea cefei. pliul cutanat. Produse patologice: sânge. În modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . stupoarea. ascita. competență e 51. halena.MODULUL 51: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO CHIRURGICALE Not ă introductiv ă Modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . spută. tuse. 2. Identifică chirurgicale modificările de comportam ent şi aspect general ale pacientului Conținuturi tematice 1.CHIRURGICALE Nr.

vărsături. durerea. motilitate. Ne uro log ice : tulburări de comportament. globus vezical 2. de conştiență. reflexe.2. hematemeza. sughiț. melena Altele: febră. mişcări involuntare Renale:anuria. hipertermie. convulsii. Stop cardio respirator: 202 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . deglutiția. cefalee. echilibru static şi dinamic. hipotermie. frison.

Anafilaxia: înțepături de insecte. şoc anafilactic. şoc hemoragic. urgențe metabolice hipoglicemie. embolie pulmonară. intoxicații cu monoxid de carbon. angină pectorală. electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. corpi străini. chimice. infarct miocardic.4.obstruc ția căilor respiratorii superioare(sânge. diabet zaharat. medicamente. substanțe de contrast. preeclampsia şi eclampsia. muşcături de şarpe veninos. aspirația sucului gastric). de coloană vertebrală. droguri Comele: neurologice . maxilofaciale şi orl. criză hipertensivă. ale membrelor. endocrine.metabolice. monoxid de carbon. submersia. cu alcool etilic. tensiunea. politraumatisme craniene. boli cardiace primare şi secundare (primare: boala cardiacă ischemică. pneumotorax. intoxicații medicamentoase. spânzurarea. rezistența. radiații Electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. Afecțiuni: insuficiența respiratorie acută. dislipidemii. edem al mucoasei căilor aeriene. tumefacții la nivelul faringelui. permanentă sau intermitentă). valvulopatii. stopul cardio respirator din sarcină C.3. pesticide. abdominale. 2. edem pulmonar acut. trauma cardiacă non penetrantă). criza astmatică. şoc septic. Arsuri grave: termice. secreții bronşice. tensiunea. sindrom QT prelungit. electrice. coma mixedematoasă. bronhospasm. secundare: hipertensiune arterială. vărsătură. alimente Intoxicații: alcooli toxici. sindromul de strivire. sindromul de explozie. şoc hipovolemic. din intoxicații exogene. disritmii severe. cardiopatii congenitale. substanțe caustice. de insecte arsuri. tulburări ale SNC. coma tireotoxică. Aplică măsurile de urgență . epiglotite. şoc cardiogen. traumatisme. Evaluează elementele de gravitate C. hemoptizia gravă. cardiomiopatii. disecție de aortă. insuficiența respiratorie(acută sau cronică. hipotermia. toracice. oculare. hipotermia. laringospasm. medicamente.3. ciuperci. coma hiperosmolară.

medicamente (adrenalină. sonde traheale. coma. abdomenului Vârsta. bicarbonat de sodiu. oxigen. Suport vital de bază (degajarea victimei. starea de conştiență. balon Ambu. Complicații: neurologice. canule nazofaringiene.3. Leziuni la nivelul scalpului. hematocrit. hematocrit. îngrijire plăgi. hipotermia severă. recoltări 203 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . gâtului. atropină. cardiace. metabolice. şocul. toracelui. abord venos periferic. sulfat de magneziu. respiratorii circulatorii. membrelor. septice 1. Materiale de urgență: canule orofaringiene. terenul. insuficiența respiratorie acută. digestive. ventilație pe mască. timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor. laringoscop. electroliți. mască laringiană. feței. eliberarea căilor respiratorii superioare. poziția de siguranță. amiodarona. clorură de calciu. manevra Heimlich. vasopresină etc) 2. alte semne neurologice Semne biologice: glicemie. intubație masaj cardiac extern). central. stopul cardiac. ventilație. xilină. colapsul. convulsii. administrare medicație. combitub. balon de ventilație. renale.

Urgențe medico chirurgicale L. durerea. Bibliografie: 1. oprirea unei hemoragii. dezbaterea. Monitorizea ză evoluția pacientului 1. Resursele materiale trebuie s ăcuprind ăo gam ăcât mai variat :ă planşe. dotarea cu material didactic. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. ventilație.comunicarea cu aparținătorii 5. protocoale resuscitare. . drenaj pleural. A. spânzurare. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. CD . poziție pacient… 2.Ghid practic de medicină de urgențăprespitalicească Editura Libra 1995 4. scheme. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme. observația. etc. munca independentă. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO .Urgențe medicale I. colorație tegumente. simularea. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului.5. manechin. simularea. volumul şi nivelul de cunoştin țe. exercițiul. come. C. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. studiul de caz. Riviş Editura Mirton 1997 5. decizii de neîncepere a resuscitării.uri. instrumentar şi materiale sanitare diverse.principiul autonomiei pacientului. oprire a resuscitării. hemostază chirurgicală provizorie. stare de conştiență. retroproiector. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. electroliți. Aspecte etice: sopul resuscitării. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. Explorări: ECG. casate video. electrocutare. degerături. arsuri grave.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 2. Titircă Editura Medicală 2002 3. sondă gastrică. TA. hematocrit.CHIRURGICALE. Parametri vitali: puls. conversația. presiune parțială oxigen 3. submersie.produse biologice. Note de curs Consiliul Național Român de Resuscitare 2006 . intoxicații. Parametrii biologici: glicemie. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. temperatură respirație. 4.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 204 .

Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice. standardul de preg tire ă profesională specific calificării.3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va utiliza împreun ăcu . din care 84 de ore. Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană. crt. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. 52. 52. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 52. Modulul are alocate 120 de ore. 52. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. geriatrie si C 1. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. 52. 52.2. invatamant clinic.5. 52. pentru calificarea: asistent medical generalist. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: GERONTOLOGIE. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilități din unitatea de competen ță tehnică specializată GERONTOLOGIE.4. Identific ă problemele de dependen ță si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții vârstnici. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Unitatea de Competente competenta Gerontologie.3. In modulul GERONTOLOGIE.1. Analizează semnele si simptomel e specifice bolilor persoanelo r vârstnice .MODULUL 52: GERONTOLOGIE. Recunoaşte nursing specific modificările determinate de îmbătrânire a umană Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul III. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul GERONTOLOGIE.

socio-culturali.1. accidentul vascular cerebral (definiție. incontinența de urină. Patologie geropsihiatrică si geroneurologică: tulburări psihice si neurologice in îmbătrânire. escare. Îmb ătrânirea uman ă . psihologici. tulburări de somn.Continuturi 1. Particularități somatice si psihologice ale vârstnicului: a) modificări fiziologice produse de îmbătrânire (scăderea acuității senzoriale. pierderi de cunoştință.2. hipotensiunea ortostatică. scădere in greutate. demențele. Principalele afec țiuni ale persoanelor vârstnice: 2. scăderea controlului emoțional si a capacitații de adaptare). deshidratare. tulburări de micțiune. Semne locale: durerea (caracteristici).2.2. Semne si simptome prezente in afec țiunile persoanelor vârstnice: 2. constipație.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic. rezistența la schimbare. stările confuzionale. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale (dispnee de efort si de decubit.1. periodizarea vârstei a III-a. 205 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tulburări de somn. 2. atrofii musculare.2. 1. b) modificări patologice: probleme de sănătate fizică.2. 2. mentală si emoțională. pierderi de memorie etc. tratament).2. schimbări in fizionomie. spirituali-religioşi. hipertensiune sau hipotensiune arterială. bilanțul nevoilor de nursing. modificări cutanate însoțite de prurit. investigații. 2. ankiloze. simptomatologie. Factorii care influențează îmbătrânirea umană: somaticiereditari. incontinența anală. a mobilității fizice. tahicardie). pierderea autonomiei. 2. arterita (definiție. anorexie.1. hipertensiunea arterială geriatrică.no țiuni generale: 1.1.1.

simptomatologie. investigații. Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuție. Stările terminale: atitudinea față de moarte.instituționalizarea vârstnicului (primirea. 3.5. îngrijirile paliative. principii de tratament) 2.2. simptomatologie. Elaborează planul de îngrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . . asistenta morții. 2. etiopatogenie. principii de tratament).2. . Aspecte de geropatologie urinară: infecțiile urinare. abdomenul acut.2.1. Diabetul zaharat tardiv. incontinența anală (definiție. bolile prostatei la bătrâni (definiție. 2. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacien ii ț vârstnici C 4.4. fracturile de femur.2.10. investigații. comunicarea). 2. supravegherea.9. 2. principii de tratament).8. simptomatologie. Terapia ocupațională.2. organizarea îngrijirilor. etiopatogenie.2. Crizele de adaptare: cauze / prevenire.îngrijirea vârstnicului in familie. Patologia ischemică digestivă: refluxul gastro-esofagian. investigații.7.etiopatogenie. sindromul de imobilizare.patologia pensionarii.11 Aspecte medico-sociale: .2. Administrarea medicamentelor in geriatrie. investigații. principii de tratament). incontinența de urină.2. simptomatologie. obezitatea (definiție. investigații. 2.3. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse C 3. 2. principii de tratament) 2. 2.2. etiopatogenie. ulcerul de decubit (definiție.6. Educația sanitară in geriatrie. simptomatologie.

traumatisme etc. ankiloze.. de materii fecale.metode: observația. rețete.O.2. risc crescut de accidentare. educație. cecitate. implicare. 4. 3. lipsa de cunoştin e. incontinența de urină. autonomie in desfăşurarea activităților de autoîngrijire.1. mediu si lung).A. bilete de ieşire din spital.4. stres. de ordin social (izolare. examen fizic si psihic. bilete de trimitere.3.1. somn odihnitor. Manifestări de dependență: hipoacuzie. a alimentației. surditate. 4. 3. scrisori medicale. igiena. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . Independență/Dependență 3. diminuarea mobilității fizice. P . clinică. pensionare. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. pierderea controlului sfincterelor. mobilizare.2. orientare in timp si spațiu. T. pierderea stimei de sine.3. dezorientare auto-. 2. carnet de sănătate. de ordin psihologic (anxietate. 206 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . alimentare.2.2. obiective pe termen scurt. confuzie. Probleme de dependență: scăderea acuității senzoriale. Manifestări de independență: mobilitate păstrata. realism. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. profilaxia complicațiilor si a căderilor. 3. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice). si allopsihică alterarea integrității tegumentelor. etc. depresie. a stării de cunoştință. crizele de adaptare). amnezie. Intervenții proprii (autonome): comunicare. vulnerabilitate crescută față de pericolele din mediu. instituționalizare).). performanță. izolare socială. a orientării in timp si spațiu. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative.2. ț 4. interviul formal sau informal. cercetarea documentelor medicale (F.2. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. T0) in limite normale.Obiectivul nursing: specificitate. semne vitale (R.

comprese.2. recâştigarea autonomiei. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice si psihice ale vârstnicului. manechin. pampers.2. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii persoanelor vârstnice.2. Sugestii metodologice 6. instituționalizarea vârstnicului. gestionarea cazului.3. jocuri de rol.1. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.1. canulă rectală. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. terapia C 6. îngrijiri Evaluează paliative. Obiective stabilite: îngrijirilor 6. C 5.1. asigurarea confortului psihic.1. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. feşi. 5. Se evaluează numai competențele din acest modul. Instrumente: seringi. dotarea cu material didactic. ocupațională. crearea câmpului operator.manifestări de dependență aplicate absente sau diminuate. obținerea consimțământului. intervenții de suport si protecție socială.3. probe scrise de tip itemi. întreb ări structurate. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională.2.. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gama cat mai variata: planşe. administrarea tratamentului general si local. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. ca demers logic. pungi pentru urină. rezolvarea de sarcini. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental.2. 5. 6.2. dezbateri. imobilizarea. sonde vezicale. instrumentar si materiale sanitare adecvate. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție si stagii clinice in unit ăți de profil (cămine. atele. 6. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. explicații. rezultatele 6. casete video. mânuşi de cauciuc. 5. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. prevenirea complicațiilor legate de imobilizarea prelungită. tensiometru. decizional. se recomandă studii de caz. oscilometru. poziție adecvată.1. 5. igienă. soluții antiseptice.2 Nerealizate . Materiale: trusă de perfuzie. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual. .manifestări de dependență care se mențin. Pregătirea psihică: informare. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. stetoscop. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. unguente de tip barieră. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). exerci ții practice. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență.1. trusă Aplică intervențiile pentru îngrijirea plăgilor. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. Intervenții specifice: montarea sondei á demeure.1. Preg ă tirea pacientului: 5.1.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei. studiu de caz. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului.1. soluții proprii şi delegate perfuzabile. 5. spitale de cronici. Realizate . Resurse materiale: 5.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 207 .

1. 4. dispneea( tipuri. hemoragia (clasificare. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. tulburari de vedere.2 Semne generale: scaderea ponderala. anxietate. intensitate). simptomatologie. etiopatogenie. simptomatologie. forme clinice. evolutie.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie. 53. paloare. Modulul are alocate 120 din care 84 ore. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . febra. 2. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III. pareze etc. tulburari de deglutitie. complicatii.1. aspectul tegumentelor si mucoaselor. Principalele afectiuni oncologice: 2. anatomie patologica. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 2.Modulul 53. nevralgii. inflamatia. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaz a semnele si simptom ele specifice afectiunilo r oncologic e Continuturi 1. varsaturi. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. tulburari sfincteriene. icter mecanic. tulburari urinare. anatomie patologica.2 Cancerul esofagului: etiologie. 2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. . gravitate). greturi. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. inapetenta. caracter. expectoratia. investigatii. atelectazie. tratament. profilaxie. alterarea functiilor vitale si vegetative etc. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. caracteristici).Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1. crt. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie Competen te C. 5. evolutie tratament. tusea.1 Semne clinice : durerea(localizare. hipertensiunea intracraniana. Aplica interventiile proprii si delegate . Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). investigatii. edeme. anorexie. 3.

tratament. complicatii. investigatii. 2. simptomatologie. 5 C a n c erul hepatic: etiopatogenie. anatomie patologica. forme clinice. simptomatologie. anatomie patologica. 2.7 Boala Hodgkin: definitie . investigatii. evolutie. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie.3 Cancerul gastric: etiopatogenie.2. anatomie patologica. 2 .9 Mielomul multiplu: definitie. anatomie patologica. 2. 2. tratament.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie. investigatii . simptomatologie.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie. tratament. simptomatologie. evolutie. etiopatogenie. trat am ent . investigatii. tratament. simptomatologie. 208 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . evolutie. 2. evolutie tratament. tratament. simptomatologie.

C. circulatie inadecvata. dispnee. tratament. realism. cianoza.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie. ce.indirect. investigatii.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse Identifica metode: interviu (direct . de 2. tratament.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie. 3 vegetative. planul de 2.2. evolutie tra tament. puls. percutie). simptomatologie. tratament. in ce masura?. lipsa cunoasterii. risc de infectii. comunicare eficienta. ce se poate face?. culoarea tegumentelor normala. de ordin social(izolare . tulburari de echilibru. deficit de autoingrijire. tratament. ele palpare. incordarea miscarilor.cand?) obiective pe termen scurt.TA. retete. investigatii. investigatii. investigatii. risc de accidente. lipsa durerii. uter) : etipatogenie. performanta. trimiteri.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie. postura inadecvata. 2.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie. bilete de iesire din spital. 1. prostate. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. cu intrebari problemele inchise/ deschise). comunicare ingrijire ineficienta. 2. temp) pastrate. imobilitate. evolutie. risc de complicatii. vulnerabilitate fata de pericole. examen fizic (inspectie. forme clinice. simptomatologie. modificari ale functiilor vitale si C. 2 1.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie. semne vitale (respiratie. scrisori medicale. de ordin (nursing) psihologic(anxietate . investigatii. sentiment de inferioritate si modificare Elaboreaz a imaginii a de sine. 2.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. observatie. saracie). mediu. tratament. edeme ale membrelor. stres). cum?. implicare. escare. investigatii.11 Cancerul organelor genitale(testicole. simptomatologie. diagnostic ascultatie. simptomatologie. 2. evolutie. observabilitate( cine?. Independenta/ Dependenta ingrijire 2. tulburari de deglutitie. cercetare documente de dependent medicale ( foaie de observatie clinica. . evolutie. Obiectivul nursing: specificitate.1 Manifestari de independenta: pacient constient. alterarea starii de nutritie. etc. comunicare ineficienta.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale. 2.) discutii cu echipa de stabileste ingrijire si apartinatorii. alterarea starii de confort. palpitatii. 2. carnet a si de sanatate.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). simptomatologie. 2. mobilitate pastrata. tegumente intacte. simptomatologie. somn si odihna corespunzatoare. lung. evolutie. anatomie patologica.

1 Interventii proprii( autonome): comunicare. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. profilaxia infectiilor. asigurarea conditiilor de mediu.2. corticoterapie). etc. tratamente paleative si alternative. consiliere pacient. recoltari de sange si urina. a starii de constienta. igiena. administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie. 2. aspirarea secretiilor. ingrijire stome. 2. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 209 . prevenirea complicatiilor. asigurarea pozitiilor. chimioterapie. prevenirea complicatiilor. acceptarea imaginii de sine modificata. educatie. pregatire preoperatorie.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. hidratare. mobilizare. alimentatie artificiala.

6 Examenul radiologic: radioscopia. sonde gastrice. sursa de aspiratie. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat. seringa Guyon. hematologice. combaterea durerii. manusi chirurgicale.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului.8. intubatie orotraheala. etc.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua e precedenta. 4 Aplica interventi ile proprii si delegate 1. igiena etc. montarea unei perfuzii. traheostomie. metode improvizate). 3. seringi. pozitie adecvata.C. combaterea anxietatii. solutii antiseptice. parametrii fiziologici. Pregatirea pacientului: 2. imobilizare. trusa de pansat. pat . tampoane. explicatii.1 Supravegherea pacientului: aspectul general. C. perfuzoare. sonde Blekmore. bacteriologice : pregatire pacientului. in ziua operatiei).1 Pregatirea psihica : : informare. ingrijirilor 3. solutii de perfuzat. 3. urina. canula traheala. a complicatiilor. anestezice. 9. 3. tensiometru.O.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. trusa de perfuzie. respiratie artificiala.8 Pregatirea preoperatorie: 3. trusa de ventilatie. electrocauter etc. 9. supavegherea pacientului. mamografia.5 Masurarea TA. transpiratii. 3. 2.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. asigurarea confortului psihic. masurarea pulsului : pregatirea pacientului . varsaturi. irigoscopia. supravegherea functiilor vitale si vegetative. etc. monitor. ) hidratarea pacientului. tehnica de executie. Interventii specifice: 3.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu. 3. oxigenoterapie. mese. pregatite dispozitivelor necesare. medicamente. ace punctie.2 Asigurarea confortulu: igiena. RMN. 2.9. sange etc. tehnica de executie. 3. Materiale: comprese. 3. 3. rezultatel 3. trocare. scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: .4 . manusi chirurgicale. pierdiri de lichide(sange. 3.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda. valve vaginale. ace punctie . carucior. Recoltarea analizelor biochimice . tromboembolice( administrarea de anticoagulant). prevenirea complicatiilor pulmolare.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general. rolul asistentei. 3. Ingrijiri postoperatorii aplicate 3. radiografia. transfuzoare. pregatirea materialelor necesare. tehnica de executie. trusa chirurgicala. pungi colectoare. ecografii. 9. sonde urinare. notarea in F. sursa de oxigen. 5 Evalueaza examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. tomografii. stetoscop.8.

Obiective stabilite: 1. satisfactia pacientului. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. constipatie.1 Realizate . 210 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .retentie urinara. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. 1.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. tromboflebite.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 1. complicatii pulmonare. 2. escare. Obiective stabilite: 1.

la procesul de invatare. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. simulari. problematizarea. . coevaluarea in grupul de lucru. fisa de lucru.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. planul de ingrijire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . dotarea cu material didactic. proiectul. unitati sanitare cu o buna dotare materiala . momentul si persoana care face evaluare. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. In elaborarea strategiei didactice. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul.plan de ingrijire). investigatia. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. demonstratia. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. fise de lucru. test scris. fise de lucru. studiu de caz . pentru verificarea atingerii competentelor.elevii au stiluri diferite de invatare. descoperirea. . probe practice(demonstratie. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. proiectul. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. planuri de ingrijire. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. compararea. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. evaluarea altor competente nefiind relevanta. . deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.3. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. tema in clasa. Indiferent de locul. Se recomada urmatoarele metode: observatia. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.

Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. conversatia. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. studiu de caz. exercitiul.Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 211 . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. observatia. simularea. munca independenta. dezbaterea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

casete vdeo. instrumentar si materiale sanitare diverse. manechin. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 212 . folii de retroproiector.uri. scheme.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. CD.

Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ÎNGRIJIRI PALIATIVE 213 . 4. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării.MODULUL 54: ÎNGRIJIRI PALIATIVE  Not ăintroductiv ă Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din ă ă anul III. În modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ÎNGRIJIRI PALIATIVE. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. 3. invatamant clinic. 5. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Bătrânețea: definiție. investigații. tulburări urinare. investigații. . profilaxie). competență 54. cardiace. carnet de sănătate. la mirosuri etc. intoleranță la activitate. simptomatologie. etiopatogenie. escare. familia şi aparținătorii. caracter). etapele adaptării (la boală cronică. (dermite. profilaxie). Afecțiuni cronice respiratorii. hipersensibilitate la frig şi cald. cercetare documente medicale (foaie de observație clinică. alterare a percepțiilor senzoriale. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. Conținuturi Semne şi simptome prezente în stările avansate şi terminale de boală: Durere (localizări. observație clinică. tulburări respiratorii. principii de tratament). arsuri. tipare de a muri trăind. auscultație. alterare a mobilității. digestive decompensate (definiție. discuții cu echipa de îngrijire. Modalități culegere date (date obiective şi date subiective): interviu (direct/indirect.1. prurit). simptomatologie.Nr. simptomatologie. tulburări de somn. drepturile persoanelor muribunde. profilaxie). trimiteri. investigații. alterare a eliminării. Incontinența. căderile. "gura nefuncțională". alterare a integrității tegumentelor/mucoaselor. surse de dificultate Probleme de dependență. simptomatologie. simptomatologie. hiper/hipotermie. îmbătrânirea şi dependența. inflamație. etiopatogenie. investigații. la lumină/întuneric. principii de tratament. reacțiile muribunzilor în fața morții. investigații. diagnostice de îngrijire (nursing): alterare a nutriției. îmbătrânirea calitativă. investigații. inapetență. constipație/diaree).2. boli asociate îmbătrânirii (etiopatogenie. etiopatogenie. principii de tratament. examen fizic (inspectie. Moartea: definiție. Sinteza informațiilor: manifestări de independență. etiopatogenie. Îngrijiri paliative C. palpare). Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. AVC (definiție. simptomatologie. tulburări digestive (sete. etiopatogenie. Unitate Competenț e C. principii de tratament). Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. sindromul de imobilizare. principii de tratament profilaxie). grețuri. SIDA (definiție. rețete etc). cu întrebări deschise/închise). modificări ale mucoasei bucale. principii de tratament. scrisori medicale. intensitate. bilete de ieşire din spital. la moarte). tulburări psihice. leziuni cutanate. Comele (definiție. la pierderi grave. manifestări de dependență . de crt. Principalele afecțiuni care determină stări avansate şi terminale de boală: Cancerul (definiție. astenie. vărsături. renale. la zgomot/linişte.

alterar e a imaginii de sine. teama de moarte. alterare a procesului de comuni care. teama de abandon. afectare spirituală. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 214 . anxietat etc.tulburări de somn.

formarea şi atitudinea personalului de îngrijire. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa şi starea în care se află pacientul. problematizarea. susținere fizică: poziție adecvată. ace. realism. acceptarea morții. compararea. principiile îngrijirii. Materiale şi instrumente adecvate intervențiilor: aparat de electroterapie. filozofie. proiectul. Intervenții proprii şi delegate: proprii: comunicare. asigurarea calității vieții până la sfârşit. abandonarea muribundului. Se recomandă următoarele metode: observația. simulări. la procesul de învățare. sonde. observabilitate. electroterapie. performanță.C. seringi. Obiective de îngrijire: criterii: specificitate.3.  Condiții de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs în mod independent. moarte în demnitate şi pace. acompaniament relațional. cauze. C. alimentare. fişe de lucru. fizioterapie. medicamente specifice combaterii durerii şi a simptomelor etc. • elevii au stiluri diferite de învățare. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. îngrijirea escarelor. fişa de lucru. acompaniamentul relațional. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente şi tiparului de a muri trăind al pacientului. trusă de perfuzie. susținerea familiei pe timpul doliului. C. În elaborarea strategiei didactice. pampers. hidratare. igienă etc Obiective stabilite: realizate: se menține calitatea vieții. soluții perfuzabile. planul de îngrijire.5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activit ăți de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). Susținere psihică şi fizică: susținere psihică: informare. aparate şi instrumente de fizioterapie. Conceptul de îngrijiri paliative: definiție. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general şi local. nerealizate: alterarea calității vieții. trusă de mică chirurgie. planuri de îngrijire. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). demonstrația. braunule. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. Priorități de îngrijire: managementul durerii. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. monitorizarea semnelor vitale. explicații. probe . implicare. igienă.4. descoperirea. controlul simptomelor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. îngrijirea cavității bucale. asigurarea confortului psihic. mobilizare pasivă.

momentul şi persoana care face evaluarea.plan de îngrijire). Indiferent de locul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 215 . fişe de lucru). probe practice (demonstrație. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. studiu de caz . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Se evaluează numai competențele din acest modul.scrise (test scris. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.

li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. coevaluarea în grupul de lucru."Manual de medicină internă pentru cadre medii" . Bucureşti. Cadrele didactice. Borundel . 2003 5. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.. folii de retroproiector. pentru verificarea atingerii competențelor. desene. Constantin Bogdan.Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă."Geriatrie practică" 6. casete video. Lucreția Titircă . Bucureşti. instrumentar şi materiale sanitare diverse (seringi si ace. investigația. Bucuresti. ALL. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. proiectul. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. . observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. Ghilezan N.Editura Medicala. studiul de caz. exercițiul."Tehnica îngrijirii bolnavului" . simularea. dezbaterea. volumul şi nivelul de cunoştințe."Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenții medicali" Ed. Medicală."Oncologie generala" . C. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. tema în casă. feşi. brancarda. etc. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Moses . Bibliografie recomandat :ă 1. care asigur ă preg tirea la acest modul. Viața Medicală Românească. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. conversația. Şerban Stoianovici . CDuri.Ed. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . atele. scheme. Bălăceanu-Stolnici . comprese etc).Ed. munca independentă."Nursing geriatric" 2. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. manechin. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. C.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție dotarea cu material didactic. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. observația de: dificultatea temei. Resursele materiale trebuie să conțină o gamă cât mai variată: planşe. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 1995 . 1992 3. 1999 4. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ÎNGRIJIRI PALIATIVE.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 216 .

6. scopuri. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte.3. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A.M. Nursing (îngrijirilor de comunitar sănătate) în comunitate . Promovarea unui stil de viata sanatos. să se încadreze în echipa de îngrijire şi multifactorial ă s ă . 1. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate. 1. acorde îngrijiri adaptate. ținând seama de particularitățile acestora. 2. 1. Activitatea în comunitate este complex . se asigură dobândirea competențelor descrise în acesta.2. Prin parcurgerea programei care se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.N.2. grupurilor în comunitate.3. 1. 4. ă solicit calit ă ți deosebite din ă partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate în perioada preg ă tirii pentru a-i permite în viitor s ă îndeplinească si roluri de educare şi instruire.5. îngrijirea indivizilor.2. Competențe Conținuturi 1.S. Unitate de crt.2.2.1. Identifică problemele de sănătate a familiei. 3.1. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. 1. invatamant clinic. 5. beneficiari. Elementele practicii sanatatii comunitare.Modulul 55: NURSING COMUNITAR Nota introductiv ă Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a ă ă anului III pentru calificarea asistent medical generalist. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1.2. Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: NURSINGUL ÎN COMUNITATE Nr. 1. beneficiari. Sprijinirea serviciilor comunitare. Rezumă particularitățile nursingului (îngrijirilor de sănătate). familiilor. Asigur ă îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile. scopuri. 1. Rezumă particularit țile ă competență nursingului 55. Promovarea recuperarii. obiectivul principal fiind promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor.A): actiuni de baza.1. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate. În acest modul se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. C.4. Susținerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii. 1. bolnavilor cu afec țiuni cronice şi în faz ă terminală. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Definitia dupa O.2. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor.2. Parcurgerea modului va permite cursantului să facă legături interdisciplinare. s ă stabileasc ă rela ții interpersonale.

scopuri si obiective unitate de pentru sanatate, implicarea clare, integrarea baza, familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea cetățenilor in servicii promovarea periodica si pentru intreaga sanatatii si 217 comunitate, familia ca educatia Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale - definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

C.2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate în comunitate)

1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a

populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica,

psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.

familiei.

C.3. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate.

C.4. Identifică problemele de sănătate a

1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt - respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.

2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirearesponsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunit 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire,reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 - 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul - nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului.

4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
220

C. 5. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienților cu afecțiuni cronice şi în stadiu terminal.

psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

Sugestii metodologice În elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ține seama de particularitățile formării adulților: motivarea, implicarea, legătura cu realitatea şi punctele de interes ale cursanților, participarea. În cadrul modulului elevii trebuie dirija ți să foloseasc ă analiza şi sinteza pentru a realiza o coerență între cunoştințele însuşite anterior în alte module, in mod deosebit cele referitoare la îngrijiri. Orele de teorie se vor desfăşura în săli de clasă sau de instruire practică dotate corespunzător cu materiale şi mijloace audio-vizuale care să permită aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijată, brainstorming, studiu de caz, discuții în grup, unde elevii să poată îndeplini pe rând rolul de moderator şi animator. Elevii vor fi ajutați să-şi dezvolte abilitățile de comunicare, de stabilire a

portofolii. urmărind în final realizarea criteriilor de performanță şi atingerea competențelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist în comunitate. carnete de apreciere care să cuprindă sarcina. de colaborare cu specialiştii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt ă în comunitate. de cunoştințele însuşite anterior şi de gradul de dificultate.relațiilor interpersonale. data şi semnătura. Pentru atingerea competențelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 221 . În funcție de particularitățile individuale sau de grup. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări. teste scrise. fişe de lucru. profesorii vor decide asupra numărului de ore repartizat fiecărei teme. discuții în grup).

întocmirea planului de îngrijiri şi executarea unor îngrijiri. efectuarea unor activități educative.Evaluarea preg ă tirii practice se realizeaz ăprin activit ă ți concrete în comunitate: vizita la domiciliu. Datele evaluării. numărul evaluărilor. ancheta în familie. culegerea datelor semnificative. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 222 . metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice în funcție de etapele parcurse în pregătire.

• Legea Nr. . Rezuma serviciile de domiciliu ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist.2. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. 1. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. • Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu. 3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 60 de ore. HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. Unitatea de Competente crt. • Contractul . Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: • Componenta echipei operationale • Modele de fise de post. competenta 56. • Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. pentru calificarea asistent medical generalist. Continuturi tematice 1. invatamant clinic. Elaboreaza planul de ingrijire. 2. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. la domiciliul persoanelor asistate.1. Ingrijiri la C1. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. 4.MODULUL: 56: ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU Not ă introductiv ă: Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III. din care 36 de ore.cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 223 .

2. Protocoale de ingrijire • Obiective de nursing • Echipamente si materiale adecvate • Etape de interventie • Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3. Drepturile beneficiarului • Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor • Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale.1. Bilantul ingrijirilor aplicate • analiza periodica a nevoilor • examene de bilant • gradul de realizare a obiectivelor • satisfactia pacientului/familiei 4. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. C4. 3.fise standard • Informarea clientului/sustinatorului legal.4.1.2. Norme generale • prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala.2.C2. Elaboreaza planul de ingrijire. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. obtinerea consimtamantului informat. 2. Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei . Planul de ingrijiri • Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate • Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului • Stabilirea prioritatilor de ingrijire • Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal. C3.3.1. distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) • Reguli de siguranta la domiciliu 3. obtinerea consimtamantului • Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2. Evaluarea initiala • Evaluarea nevoilor .

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. jocuri de rol. rezolvand sarcinile de lucru repartizate. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual. dezbateri. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 224 . exercitii practice. studiu de caz.teme in functie de complexitatea ei. de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti.

Editura ECHINOX. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. 2001 . Cluj-Napoca. Valentin VLADU . Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. probe scrise de tip itemi.Ghid practic pentru asistentii medicali. • Ingrijirea la domiciliu . Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. (Dr. servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se evalueaza numai competentele din acest modul. fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. rezolvarea de sarcini de lucru.Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN.Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu. gestionarea cazului. • Serviciile de ingrijiri la domiciliu .ghid de practica . Bibliografie 1.Editura LEAL. protocoale de ingrijire. 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare. intrebari structurate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 225 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->