MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCET RII ŞI TINERETULUI Ă

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT ŞCOALA POSTLICEAL Ă CALIFICAREA PROFESIONAL Ă : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S Ă Ă N TATE ŞI ASISTENł Ă PEDAGOGIC Ă

- 2007 -

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1

AUTORI:
1. Agapie Speranța, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iaşi 2. Alexandru Mihaela, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 3. Dr. Bran Liliana, director, Şcoala Postliceală Sanitară Arad 4. Cristescu Eugenia, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 5. Iancu Elena, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 6. Dr. Marcean Crin, director, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 7. Merlă Doina, Direcția de Sănătate Publică Sibiu 8. Staicu Olga, director, Şcoala Sanitară „C Davila” Feteşti 9. Stanciu Maria, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța 10. Stănescu Elena, director, Şcoala Sanitară „C. Davila” Piteşti 11. Udma Florica, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța

COORDONARE:
• Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP • Paula Posea, expert curriculum -MECT-CNDIPT

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

2

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

PLAN DE ÎNV Ă Ă ł MÂNT ŞCOALA POSTLICEAL Ă Domeniul: S ă ă n tate şi asisten ță pedagogică Calificarea profesional :ă Asistent medical generalist

Anul I: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului şi tehnologia comunica
țiilor

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 2: Comunicare profesional ă Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 3: Anatomia şi fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 6: Embriologie şi genetic ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 7: Psihologie general ă Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 8: Sociologie, politici sociale şi de s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 9: Biofizic ă şi imagistic ă medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 10: Mediu şi s ăn ătate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 11: Educa ție pentru s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore 12: Farmacologie general ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 13: Bazele ştiin ței nursing-ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore 14: Fiin ța umană şi nursing-ul Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

3

Modulul 15: Semiologie medical ă Total ore: din care: invatamant Modulul 16: Tehnici de nursing şi investiga ții Total ore: din care: invatamant Modulul 17: Protec ția şi securitatea în munc ă Total ore: din care: invatamant Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant

clinic clinic clinic clinic

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total:

1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
15

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

4

Anul II: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 19: Comunicarea în limba modern ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 20: Management şi legisla ție sanitară Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore Modulul 21: Epidemiologie şi s ă ă n tate public ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 22: Principii de baz ă ale cercet ă rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 23: Pneumologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 24: Cardiologie şi nursing în cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 25: Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 26: Nefrologie, urologie şi nursing în afec țiunile renale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 27: Chirurgie general ă şi nursing în chirurgia general ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 28: Chirurgie toracic ă cardiovascular ă şi nursing specific , Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 29: O.R.L. şi nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 30: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 31: Hematologie şi nursing în hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 32: Ortopedie, traumatologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 33: Reumatologie şi nursing în reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 34: Dermato-venerologie şi nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto-contagioase şi nursing specific
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
5

Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie şi nursing în endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutri ție şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutri ție şi dietetică Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

6

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Anul III: 42 s ă ă pt mâni Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 41: Deontologie şi etic ă profesional ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 42: Psihologie medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 44: Cercetare în nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 45: Ginecologie şi nursing în ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 46: Obstetric ă şi nursing în obstetric ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 47: Puericultur ă pediatrie şi nursing specific . geriatrie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 53: Oncologie şi nursing în oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 54: Îngrijiri paliative Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 55: Nursing comunitar Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 7 Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 52: Gerontologie. Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 48: Neurologie şi nursing în neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 49: Psihiatrie şi nursing în psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 50: Anestezie – terapie intensiv ăşi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 51: Conduit ă în urgen țe medico .

o zi / saptamana (cu durata de 8 ore). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 8 . este prevazuta invatamantui clinic in comunitate. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore Anul III: 42 saptamani.Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore Numar total: 1. in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic. In semestrul II.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

chirurgie generală şi specialități chirurgicale. Înv ățământului clinic (stagii) . incluzând prevenirea bolii. familial. de aceea: trebuie să existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfăcătoare a îngrijirilor de sănătate la nivel de asistent. În determinarea locurilor de stagiu trebuie să se țină seama de următorii factori: a.. afective şi spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc. Acesta include: 1. 7. b. igiena şi îngrijirile mamei şi nou-născutului. II. Învățământul clinic (stagii) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel. Asistenții cu diplomă din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie să colaboreze la supravegherea şi formarea elevilor aflați sub responsabilitatea instructoarelor şcolii. 4. îngrijirea copilului şi pediatrie. îngrijiri la domiciliu. medicină generală şi specialități medicale. la şcoală. institu ții de sănătate. ținând cont de nevoile fizice. Orientare şi etică profesională 2. Cu această responsabilitate. În toate serviciile în care elevii asistenți sunt repartizați în cursul formării lor practice trebuie să existe în orice moment cel puțin un asistent cu diplomă care poate asigura supravegherea şi suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s ăi se încredin țeze sarcini fără valoare educativă pentru el. Numărul de ore pentru învățământul teoretic şi tehnic nu trebuie să fie mai mic de o treime din timpul consacrat formării în totalitate.Conform reglement ă rilor europene şi na ționale. Învățământul clinic de îngrijiri la nivel de asistent trebuie să aibă în ansamblul său o valoare educativă. Numărul de ore de înv ă țământ de bază pentru asisten ți medicali generalişti trebuie fixat la minimum 4.600. sănătate mintală şi psihiatrie (pe cât posibil într-un serviciu specializat). precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență. 2. asistentul medical generalist exercit ă urmă toarele func ii esențiale: ț a) dă îngrijiri competente persoanelor a căror stare le cere. asistentul medical generalist trebuie să aprecieze în orice moment care sunt îngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie şi să îi atribuie personalul corespunzător. 6. de reanimare şi de transfuzie sanguină. trebuie s ăexiste condi ții satisf ă ă c toare în materie de sedii şi de material utilizate pentru îngrijirea bolnavilor.reprezintă instruirea efectuată în spitale. c. educația sanitară. inclusiv servicii de îngrijire medicală la domiciliu. I. Este o instruire coordonată. 3. Principii generale de sănătate şi îngrijiri de sănătate . b) observă situațiile sau condițiile fizice sau afective care exercită un efect important asupra sănătății şi comunică aceste observații celorlalți membri ai echipei sanitare. îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie. la locul de muncă etc. Învățământului teoretic şi tehnic cuprinde: 1. c) formează şi dirijează personalul auxiliar necesar pentru a răspunde nevoilor serviciului de asistență din orice instituție de sănătate. 5. Proporția consacrată învățământului clinic (stagii) trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din timpul consacrat învățământului total.

Puericultură şi pediatrie 3.2. Anatomie şi fiziologie 9 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .6. Igienă şi îngrijirile de sănătate a mamei şi nounăscutului 3. Medicină generală şi specialități medicale îngrijiri de 3.5. Chirurgie generală şi specialități chirurgicale sănătate pentru: 3. Principii de 3.3.4. Îngrijiri de sănătate pentru persoanele în vârstă şi geriatrie 1.1. Sănătate mintală şi psihiatrie 3. Ştiin țe fundamentale 3. Îngrijiri de sănătate B.A.

Ştiințe sociale8. Principii de învățare (pedagogie) 8.6.2. Bacteriologie. Profilaxie 6.1. Dietetică 6. Psihologie 8. Aspecte juridice ale profesiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 10 .1.2.2. Patologie generală 3. Biofizică şi biochimie 5.4. virusologie şi parazitologie 4.5. Igienă 6. Educație sanitară 7.3. Sociologie 8. Principii de administrație 8. Legislație socială şi sanitară 8. Farmacologie 8.

Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competențe suficiente şi cunoştințe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării. să compare reprezent ă grafice în aplica țiile Word şi Excel. din care 30 de ore laborator tehnologic. ri să administreze o bază de date. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obținerea calificării de nivel 3 avansat. Administreaza o baza de date 4. dar şi de realizarea sarcinilor încredințate grupului din care face parte. Comunica pe Internet 5. Acest modul. să structureze şi să prezinte informații din surse variate.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. Unitate Competențe de crt. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. competență C. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR. Compară . Asistent medical generalist. având atribuții de coordonare şi control. se va parcurge cu aceleaşi con ținuturi la toate calific ă de nivel 3 avansat din rile domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competențelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.2. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. specifica domeniului. După parcurgerea acestui modul. Structureaza si prezinta informatii din surse variate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor reprezentări grafice în aplicațiile Word şi Excel Nr. Utilizarea calculatorulu operare Windows i si tehnologia comunicațiilo r C.1.Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR  Not ăintroductiv ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. şcoală postliceală. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuția propriei activități. să comunice prin Internet. elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. Utilizează sistemul de 1.

3. redenumire. copiere/lipire. shortcut-uri. fişiere. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. font. repornirea calculatorului. aliniere. 1. 4. Organizarea informațiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. 2. tip caracter. mărime font. Elemente avansate de operare: modificarea configurației pentru desktop. Operații de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. configurarea tastaturii. Interfața sistemului Windows: obiecte grafice de interfață pictograma. grupul de obiecte. butonul. exploatare foi de calcul. Noțiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. 2.Conținuturi 1. caseta de text. lista de selecție. 11 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . consultarea documentației auxiliare. suporturi mobile. antet. grupare linii şi coloane. selectare culori. chenare. navigarea în şi între ferestre. configurarea imprimantei. obiecte de lucru pe desktop. stil. operații asupra directoarelor şi fişierelor. grosimea liniei. fereastra - obiectul fereastră.

şir de caractere. 4. scădere. Tehnici de căutare adecvate surselor de informații: motoare căutare Internet. accesare cont. Îmbinare informații într-un mod coerent: conținut unitar. grafice. şabloane prezentări. grafice. 1. alfanumerice. dialog. materiale scanate. 3. Exploatarea unei baze de date: deschidere. forum. funcții simple (adunare. 5. Trasare diagrame: tip. Prezentare material realizat: operații complexe de calcul tabelar. Inserare obiecte: imagini. Internet. sortare. actualizare. . documente text. expediere mesaje. 1. 2. date calendaristice. cataloage. iar ordinea de parcurgere a con ținuturilor este cea din tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor.C. respectiv reprezent ările grafice în aplica țiile Word şi Excel. normative. medie aritmetică).3. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate. Comunică pe Internet C. tip.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. date calendaristice. liste de discuție a informațiilor. Structurează şi prezintă informații din surse variate subsol. Conținuturile se vor exemplifica în func ție de domeniul profesional. conversii. Administrează o bază de date C. închidere bază de date şi tabele. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. sursa datelor. Metode de schimb al informațiilor: email. dicționare. 3. filtrare. suprafață diagramă. cuvinte-cheie. Surse de informatii: baze de date. 2. ecuații. de uz general. Tipuri de date: numerice. dezbatere on-line. memo şi funcții pentru date de tip numeric. Operații pentru transmitere informatii: crearea unui cont. şir de caractere. diagrame. tipărire. logice. indexare.4. localizare.5. subtotaluri. grupuri de cuvinte. de la simplu la complex. fişiere multimedia. 1. 3. referințe absolute şi relative. 3. 2. Operații asupra tabelului dintr-o bază de date: creare. 5. formatare. poziționare pe o înregistrare. bazele de date şi informa țiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date. limbaj. 4. Prelucrarea informațiilor dintr-un tabel: sortare. dimensiune). Structura bazei de date: tabele (nume componente.

proiectul. permite diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. urmând să le pună mai bine în valoare. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor aplica activități de învățare cu caracter interactiv.Profesorii pot folosi informații despre stilul de învățare al elevilor. permite individualizarea învățării. permit diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. respectiv asupra disponibilităților sale. oferă maximul de deschidere. Activitățile la lecții pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învățare sunt atinse. Se recomandă metode cum sunt: demonstra ția. exerci țiul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 12 . autoevaluarea. ă observa ția sistematic ă a comportamentului elevilor. Alegerea acestor activități conduc la o orientare asupra celui care învață. metoda practic . Alegerea acestor activit ăți ofer ă urm ătoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care înva ță. urmând să le pună mai bine în valoare.

Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. demonstra ția. Instruirea se va realiza în laboratorul de informatic cu o bun dotare ă ă material ă şi cu softul corespunz ător. pentru verificarea atingerii competen țelor. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor. predominând studiul de caz. dezbaterea şi discuții în grup. Metodele de predare vor fi variate. Instruirea prin activitatea la computer are importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcții.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme. O competență se evaluează o singură dată.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performan ță. Evaluarea continuă şi sumativă este condiționată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. condițiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. prin fişe individualizate. . În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. de nivelul de cunoştin țe anterioare ale grupului instruit. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de înv ățământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. exerci țiul. în funcție de dificultatea acesteia. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 13 .

Realizează un raport formal  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA raport formal. Elaborează profesională strategii pentru o comunicare eficientă. Comunicare C. Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2. Realizează un . Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Unitate de Competențe crt. Nr. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. 3. Aplică tehnici de comunicare orală. 2. Aplică tehnici de comunicare orală 3. competență 2.Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. C. 1.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Acest modul va dezvolta abilități cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. C.

oferirea feedback-ului. relevanță. Surse de informații: informații interne şi externe. Conținutul şi structura raportului în funcție de: 14 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . publicul țintă.Conținuturi 1. 2. Argumentare prin idei clare. asigurarea posibilității de exprimare. viteza vorbirii. 4. 1. audio. prin modulația vocii.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. buletine informative. informatizate. adaptarea comunicării la nivelul de înțelegere al auditorului. prezentarea unor informații. mass-media. stimularea creativității. 3. Strategii de ascultare în funcție de situație. subiectul în cauză. concise. încurajarea discuției. adaptate contextului şi interlocutorului. 4. discuții. metode de ascultare. încadrarea în timp. rapoarte. documentație specifică. folosirea unui suport specific. prin comunicare non verbală. manuale. seminarii. vorbitor. statistici. Informații selectate în funcție de complexitatea temei. prin structură. documentații întocmite corect. Metode de comunicare adecvate: scrise. relevante. ocazie. 2. întreținerea unor discuții. 3. persuasive. 2. procese verbale. prin alegerea tonului şi a vocabularului. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informațiilor. internet. Susținere: în situații formale sau informale în funcție de numărul de vorbitori. Metode de verificare a eficienței comunicării: obținerea feedback-ului. prin articulare. 1. publicații de specialitate. verbale.

de indicatii terapeutice. . iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior la procesul de învățare. fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare. relevante si concise adaptate unui context dat). proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. fise de lucru. O competență se evaluează o singură dată. fise autoevaluare. dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. În elaborarea strategiei didactice. formatul) 3. momentul si persoana care face evaluarea. Modulul COMUNICARE PROFESIONAL Ă poate fi parcurs independent. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor. . bine structurat.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Dezvoltarea competen țelor individuale vizate prin Standardul de preg ă tire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional. de moduri de administrare. Raport formal elaborat: document coerent. . adecvat scopului propus. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. tehnicile de comunicare oral şi realizarea unui raport formal se vor ă exersa şi vor corespunde domeniului profesional. de reactii adverse sau de contraindicatii). Cadrele didactice. succesiunea logică. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. teste de evaluare. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de preg ă profesional ă tire . exercitii de utilizare a terminologiei profesionale. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. standardul de prezentare. diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. suportul ( grafica. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. . profesorii va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . pentru verificarea atingerii competentelor. realizarea unui produs/proiect.tipul informației.elevii au stiluri diferite de învățare. respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. Indiferent de locul. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă.

proiectul.  Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. ț Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informa țiilor şi redactarea rapoartelor formale. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. prin fişe individualizate. Instruirea 15 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . coevaluarea. tema in clasa.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. ritmul de înțelegere şi asimilarea cunoştiin țelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare. dotarea cu material didactic. investigatia. autoevaluarea.

vizite de documentare la agenții economici. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. vizionări de casete video şi CD-uri. discuții. Pentru realizarea competențelor pot fi derulate diverse activități de învățare: documentare cu ajutorul internetului. proiecte. teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competențele din cadrul modulului. statistici. publicații de specialitate. informare prin mass-media.prin activitatea de aplicații practice de tehnoredactare la computer are importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 16 .

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

2. muschii . corpului uman principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. organe.apa. tesuturi. muschii gatului.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. rol 3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. localizare. Celula tipuri de celule. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Axele si planurile de orientare in organism descriere. aparate si sisteme 2. Unitate de crt. Niveluri de organizare anatomica si nivelurile de fiziologica (celule. nervos. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3.structura muschiului. rol 3. compozitia chimica a oaselor. Clasifica 1. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman Conținuturi 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. muscular. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. scheletul (scheletul capului. Anatomie si fiziologie umana Competențe C. sangele). competență 3. Sangele . structuri morfofiziologice. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2. structura osului. Sistemul osos.3. substante anorganice si organice). 2. conjunctiv.1. neorganizat . Nomenclatura anatomica C. Tesuturile . Analizeaza scheletul trunchiului. C. caracterizare. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5.componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.clasificare (epitelial. Analizeaza partile componente ale corpului uman 4. compartimentele celulare (organizat organitele celulare . 1. Organizarea generala a corpului uman . scheletul membrelor) partile componente ale 3. Sistemul muscular. 3.regiuni. Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. organizare aparate si sisteme) anatomica si definitie si descriere fiziologica 2.Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI  Not ăintroductiv ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3.

Topografia corpului . trunchiului si membrelor 2. Compo nentele anatom ice ale principalelor sisteme si aparate denumire si localizare 3. muschii membrelor) 1.trunchiului. Componentele anatomice de la nivelul capului. gatului. principalele ligamente si 17 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene.

Principalele functii ale organismului uman (de relatie. intestinul subtire. structura. structura. fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. sistemul limfatic). Aparatul respirator . Aparatul digestiv .mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1.digestia in intestinul subtire.descriere. splina (localizare. esofagul. vascularizatia si inervatia plamanului. digestia gastrica. configuratia interna a inimii. semimobile. Caracterizeaza principalele functii ale organismului . 5. absorbtia produsilor de C. tensiunea arteriala (definitie. digestia in intestinul gros. respiratia celulara). Functiile sangelui. pancreasul). circulatia capilara. Artrologie-articulatiile fixe. rol). factorii care o influenteaza.descriere . Descrie sanguine (sistemul AOB si Rh) si elementele de importanta acestora fiziologie (pe (principiile transfuziei de sange. deglutitia. vascularizatia si inervatia inimii. manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. manifestarile activitatii cardiace). determinare si reglare). faringele.descriere. transportul gazelor in sange.cavitatea bucala. grupele C. 4.) 2. revolutia cardiaca. respiratia (ventilatia pulmonara. organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. Aparatul cardio-vascular . reglarea circulatiei sangelui 6. arborele circulator (sistemul arterial. modificari patologice ale proprietatilor inimii. corpului mobile). sistemul venos. reglarea respiratiei 5. defecatia. stabilirea aparate paternitatii.descriere. de reproducere) . fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. Fiziologia muschilor. stabilirea compatibilitatii si sisteme) ale sanguine dintre mama si fat etc . fiziologia articulatiilor (sistemul uman de parghii). proprietatile muschilor. hemostaza. intestinul gros). specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. de nutritie. ficatul. structura.

Metabolismul . Aparatul genital .substantele energetice. mecanismele termogenezei/termolizei. caile urinare. componente. Aparatul excretor . functiile ficatului 7. lipidic. proprietatile fizico-chimice ale urinei. fiziologia sistemului nervos. componente. mictiunea) 9. tipuri de metabolism (intermediar . fiziologia aparatului excretor (formarea urinei. structura.glucidic. fiziologia gonadelor. nidatia si gestatia) 10. fiziologia neuronului.digestie). aparat genital masculin). proteic. energetic si bazal . mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. Sistemul nervos . structura.descriere (aparat genital feminin. vascularizatia si inervatia rinichiului.definitie. reglarea formarii urinei. 18 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . reproducerea (fecundatia.descriere.descriere.

C. etc. tipuri de glande (hipofiza. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. olfactiv. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu fiziologia sinapsei. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. umiditatea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. reflexul conditionat. vizual. gustativ. problematizarea. reflexul neconditionat. encefalul. 2. schema circulatiei arteriale. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. tiroida. timusul. endocrine. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . sistemul nervos vegetativ). la procesul de invatare .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Glandele endocrine . tipuri de analizatori (cutanat.interni . . activitatea nervoasa superioara 11. fiziologia analizatorilor 12. descoperirea. mecanismul de feed-back 1. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. suprarenalele. .descriere. Analizatorii .hipoxia. demonstratia. kinestezic. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. procese corticale fundamentale.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. In elaborarea strategiei didactice. calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. dezechilibre hidroelectrolitice. pancreasul endocrin. hormonii secretati si rolul acestora). exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice.descriere.elevii au stiluri diferite de invatare . aparate si sisteme) in functie de criterii date. epifiza structura. microorganismele patogene si parazitii. exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . paratiroidele. determinarea grupei sanguine si a Rh ului). proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern. drogurile etc. organe. tesuturi.externi (temperatura. venoase. proiectul. 6. calitatea si compozitia aerului si solului. rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale. limfatice. metabolice. compararea. acustico-vestibular). Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : .

care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.ului endocrin). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. pentru verificarea atingerii competentelor. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. realizarea unui produs/proiect. fise de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. evaluarea altor competente nefiind relevanta. 19 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Indiferent de locul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul.schema feed-back . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. fise autoevaluare. momentul si persoana care face evaluarea. teste de evaluare.

dezbaterea etc. volumul si nivelul de cunostinte. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. proiectul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. munca independenta. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. cataloage. casete video. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. desene. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. autoevaluarea. observatia. studiul de caz. dotarea cu material didactic. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. folii de retroproiector. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. simularea. conversatia. preparate formolizate. investigatia. exercitiul. preparate microscopice. tema in clasa. mulaje etc. diapozitive. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalist”. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. planse. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. coevaluarea.Cadrele didactice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 20 .

bacilul difteric. Caracterele generale ale virusurilor 1.1. In modulul VIRUSOLOGIE. Bacilii patogeni (bacilul coli.7. Clasificarea virusurilor 1. competență 4. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE.Cocii patogeni (stafilococul. Virusurile poliomielitei 1.5. vibrionul holeric. bacilul lepros.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Virusologia (inframicrobiologia) generalitati 1. Multiplicarea virusurilor 1. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2.1.2. Virusologie. Descrie notiunile de epidemiologie 4. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2.3. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. pneumococul. bacilul carbunos. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Unitate de Competențe crt. bacilul Koch.din pregatirea generala din anul I. Bacteriologie -generalitati 2. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr. bacilul botulinic. Virusurile gripale 1. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene. Morfologia si structura virusurilor 1.8. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE. meningococul. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.2. Toxiinfectiile alimentare -  Not ăintroductiv ă Modulul VIRUSOLOGIE. Virusurile hepatice 1.6. Compozitia chimica a virusurilor 1. streptococul. 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE.4. Analizeaza bacteriologie si principalele tipuri de parazitologie organisme cu potential patogen la om Conținuturi 1.3. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2. bacilul tetanic. gangrena gazoasa) 2. C. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. Patogenitatea bacteriilor 2. bacilul dizenteric.5. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE . pentru calificarea: asistent medical generalist.9. Cultivarea virusurilor 1. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte Modulul: 4 VIRUSOLOGIE. genul Salmonella. gonococul) 2.10.4.

stafilococi.generalitati 21 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 6. streptococi. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). 7. Leptospirele 2. shigele. bacilul coli. Treponema pallidum 2. proteus. agenti patogeni implicati ( salmonele. 8. 5. Rickettsiile 3. Micologie . Genul Brucella 2. epidemiologie 2.caracterizare.

Tricofitia 3. Insecte) C. 3. Epidermofitia 3. 4.generalitati. Entomologie . reprezentanti (Rhizopode. Flagelate. 1. 4. Candidoza si actinomicoza 4. reprezentanti (Plathelminti.5. 2. Aplica .3. 5.generalitati. Protozoologie . Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C. 3. Nemathelminti) 7. Microsporia 3. Caracterizeaza infectiile nosocomiale C. Sporozoare. reprezentanti (Arachnide. Infuzori) 6. Favusul 3. Descrie notiunile de epidemiologie normel e de preven ire a transmit erii infectiil or si metodel e de C. Notiuni generale de parazitologie 5.generalitati.2. Helmintologie .

depistarea Ag microbiene.etc. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. intradermoreactiile (IDR) 1.. 2.factorii favorizanti: naturali.definitie . urina. deratizarea 22 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . de mediu. alcoolism. Recoltarea probelor biologice si patologice: . vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie.1. calea de transmitere. corpi straini(canule i. hemodializa etc. arsuri. Procesul infectios: . splenectomie. diabet zaharat.indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac). sputa etc. Infectiile nosocomiale . organismul receptiv . sectiile de ATI. chirurgie. pneumococii. scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare. . sindroame mieloproliferative. catetere. puroiul.definitie . mediul) . 2.v. perioada de stare.organismelor participante la procesul infectios 2. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2.factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate.etape: incubatia. materii fecale. cu afectiuni alergizante.sange. convalescenta. alti pacienti. cu arsuri.Conditii predispozante: cateter urinar.surse de infectie (flora indigena a pacientului. LCR. 3. spalatura gastrica. Metodele de distrugere a organismelor patogene. terapie cortizonica etc.). Pseudomonas si germenii anaerobi 1. dezinfectia. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei . Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii. proteze organice).si micro. etapa de debut. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene. exsudatul. Proprietatile macro. bacilii enterici Gramnegativi. dezinsectia. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: .directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. personalul medical. economicosociali etc. sterilizarea.

antibioticoterapia. In elaborarea strategiei didactice. fungi. fitoterapia. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. proiectul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. fise de lucru. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). compararea. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. proiectul. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. descoperirea. fise autoevaluare. investigatia. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea . atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. realizarea unui produs/proiect. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. apiterapia 3.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul VIRUSOLOGIE. problematizarea. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri. Cadrele didactice. volumul si nivelul de cunostinte. chimioterapia. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene . bacterii. teste de evaluare. demonstratia. Indiferent de locul. coevaluarea. paraziti) in functie de criterii date. vaccinoterapia. Se evalueaza numai competentele din acest modul. proiect (exemple: schema raspunsului imun. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. tema in clasa. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. autoevaluarea. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent.combatere a organismelor patogene. dotarea cu material didactic. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. momentul si persoana care face evaluarea. pentru verificarea atingerii competentelor.

studiul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 23 . exercitiul. observatia.stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA. conversatia. munca independenta. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. simularea.

diapozitive. folii de retroproiector. dezbaterea etc. poze. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 24 . Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. planse. desene. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. preparate microscopice etc. casete video.caz. insectare. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.

Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.4. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C. competență 5.2. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Stabileste importanta enzimelor. Stabileste importanta enzimelor. Not ă introductiv ă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.1. hormonilor si vitaminelor reglarea functiilor organismului in . Biochimie Competențe C. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si Modulul 5: BIOCHIMIE C. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3. Unitate de crt.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr.3.

Enzimele . patologia succesiva hiposau hiper. substante organice(proteine. lipidic.compozitie chimica. Determinarea principalelor constante biologice: VSH. Hormonii . mecanismele de reglare a temperaturii corpului). catabolism 2.definitie. reglarea cailor metabolice.S). anabolism.O. proteine 25 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mod de actiune. rol. 3. legaturile dintre acestea 1.elementele fundamentale (C. caracterizare. Metabolismul . lipide) si anorganice(apa. timp de coagulare.Conținuturi 1. rolul lor in organism.Componentele materiei vii .N. Tipuri de metabolism (intermediar. energetic si bazal substantele energetice. proteic. clasificarea. colesterolemie. uremie. rolul lor in functionarea organismului 3. Structura si proprietatile materiei vii. cai metabolice principale 3. hidroelectrolitic. mecanismele termogenezei / termolizei. electroforeza 2. hemograma.definitie. biodegradare. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2. clasificare. spectrofotometrie.glucidic. hematocrit. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1.H. Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie. etc. cromatografie. cationi si anioni) 2. utilizarea specifica a resurselor metabolice.secretiei hormonale 1.biosinteza. Biochimia sangelui . glucide. glicemie.Vitaminele generalitati.P.

determinarea VSH-ului. realizarea unui produs/proiect. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. demonstratia. pentru verificarea atingerii competentelor. dar se au in vedere resursele locale pentru instruie. proiectul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. coevaluarea. gastric si intestinal.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. teste de evaluare. proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice. la procesul de invatare . exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor. evaluarea altor competente nefiind relevanta.elevii au stiluri diferite de invatare . In elaborarea strategiei didactice. Indiferent de locul. schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. Cadrele didactice. Examenul urinei  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. . problematizarea. fise de lucru. sedimente 6. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. timpului de coagulare etc. Examenul sangelui 8. Biochimia urinei .compozitiei chimice a probelor biologice analizat de plasmatice 4. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. investigatia.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. tema in clasa. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Biochimia digestiei . momentul si persoana care face evaluarea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii. proiectul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. fise autoevaluare. compararea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.sucul pancreatic. autoevaluarea. schema interrelatiilor metabolice). numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. descoperirea. bila 5. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.). Biochimia materiilor fecale 7. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE.compozitie chimica. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii.

cadrul de colaborare cu agentii economici. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. volumul si nivelul de cunostinte. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 26 .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist.baza materiala a scolii.

Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. studiul de caz. produse biologice. munca independenta. desene. preparate microscopice. simularea. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. exercitiul. sticlarie si materiale de laborator. reactivi etc. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 27 . conversatia. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. microscop. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. folii de retroproiector. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. observatia. dezbaterea etc.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. .  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr.  Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Unitate de Competente crt. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 3. 4. competenta 6. 2. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni.Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA  Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. 5. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman. Embriologie si C1 Enumera genetica etapele dezvoltarii organismului uman. Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor.

cresterea tesuturilor si organelor 2. endoblastul. controlul dezvoltarii si diferentierii. Cresterea statulara 2. factori socio-economici) 2. Foitele embrionare: ectoblastul. endocrini. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar. mezencefalului. ovogeneza. Perioada fetala. spermatogeneza. diferentierea celulara.dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni .2. organogeneza. vazului. . pielii si anexelor ei.1.1.factori endogeni genetici. 2. glandelor salivare. Calificarea profesională: Asistent medical generalist factori fizici. .3.2. metencefalului. telencefalului. Derivatele ectoblastului: .2. diencefalului.dezvoltarea encefalului. dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului. Factori de crestere: endogeni.1. Cresterea: 2.2. Derivatele foitelor embrionare: 3.dezvoltarea hipofiziei.Continuturi 1. 3.2.1. echilibrului. gastrulatia. epifiziei.1. .1. 1.2. mezoblastul.2.2.2.1. 2.1. dintilor 28 .1. segmentatia.dezvoltarea organului mirosului. 1. blastulatia. exogeni: .factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala. auzului. Diferentierea: 2. Perioada embrionara: fecundatia.2. 3. morfologica.2.1. Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza. Etapele de dezvoltare prenatala: 1.

organelor genitale externe. Derivatele endoblastului: . membrelor. aparatului cardio-vascular.2.dezvoltarea laringelui. stomacului.2. glandelor suprarenale.3. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala. esofagului. coastele. rectului si vezicii urinare. pancreasului C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om. fictului si cailor biliare. neurocraniului. muschilor.dezvoltarea limbii si a glandei tiroide . 3.3.2. glandelor sexulae. portiunii ileo-colice a intestinului. sternul. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni .dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general . duodenului. scheletul corpului.

transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva .3.2.2.3. acizi nucleici.2.3. Acizi nucleici: .2. forma.sinteza proteinelor: etape . Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta).3. Histodisplazia 5. 4. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4. dihibridarea. biologici. gena. Morfodisplazia: malformatii dobandite.2.factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate).2.reproducerea celulara si ciclul cromozomial. .1.3.1. cromozomiale.notiunea de gena mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor.1.3. . profza.1. meioza (diviziunea reductionala). metafaza. . Legile lui Mendel 4. morfodisplazii date de aberatii cromozomice.transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive.functiile materialului genetic 4. Etiologia 29 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Transmiterea mendeliana: monohibridarea. Clasificare: mutatii genomice. 4.1. 4.1.codul genetic: caracteristici .3.1.2. Gena: . Diviziunea directa (amitoza) 4.1. chimici. genopatii (boli moleculare monogenice. Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza). Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5.1.3. boli poligenice) 5. dimensiunea.4. anafaza. ereditatea poligenica. 4.1.monohibridarea: . Etapele mitozei: interfaza. genice. diviziunea citoplasmei (citokineza).2. .1. una reductionla si una mitotica ecuatoriala.2.2.structura chimica a acizilor nucleici (ADN. 4.1. Natura materialului genetic: cromozomi.1. Cromozomii: morfologia cromozomilor.1. ARN) .transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta . morfodisplazii ale procesului de sexualizare. telofaza. evidentierea cromozomilor. amitoza (diviziunea directa) 4.

tirozinoza. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului. Se evalueaza numai competentele din acest modul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. proiectul. fise de lucru. factori mecanici). proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic. efectuarea hartilor cromozomiale. biologici.2. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.1. cretinismul sporadic cu gusa. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. conceptia evolutionista despre om etc. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. anemia falciforma. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Indiferent de locul.elevii au stiluri diferite de invatare . . materni (starea fiziologica si patologica a mamei). scheme. care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. energia termica. alcoptonuria. pentru verificarea atingerii competentelor. albinismul. descoperirea. modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. momentul si persoana care face evaluarea. realizarea unui produs/proiect. fise autoevaluare. daltonismul  Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. tema in clasa. problematizarea. compararea. la procesul de invatare . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. autoevaluarea. demonstratia. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. accidente genetice in meiozagenitorilor. chimici. medicamentosi.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . In elaborarea strategiei didactice. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.2.malformatiilor: 5. teste de evaluare. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. hemofilia. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria. coevaluarea. experiente efectuate in laborator pe soareci. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster. 5.2.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Cadrela didactice. Se recomanda urmatoarele metode: observatia.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. volumul si nivelul de cunostinte. dotarea cu material didactic. procesul.investigatia. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 30 . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

observatia. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 31 . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. desene. folii retroproiector. casete video. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. preparate microscopice. studiul de caz. planse. diapozitive. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. simularea. dezbaterea. cataloage.Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. etc. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. soareci de laborator etc. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. conversatia. exercitiul. preparate formolizate. munca independenta.

Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice .  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Psihologie generala C2.MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA Not ă introductiv ă Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Identifica infrastructu psihicului uman  competenta 7. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore. din care 60 ore de laborator tehnologic. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr. de crt. Identifica infrastructura psihicului uman 2. Unitate Competenta C1. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3.

11 Gandire structural1.1 Individ-individualitae proces primar autoreglare).forma a psihicului: 1.1 Psihicul .proces informatiilor psihice (Piaget.16 Comunicare si limbaj 1.3 Psihicul.6 Inconstient 1. Kohlberg.ca (reglare si 2.4 Constient adaptarii.12 Memorie functionale 1.3 Personaj-social si masca secundar) prelucrarea 2. ca proces Captarea si 2.Niveluri 1.17 Atentie reflectare ideal -subiectiva structuri si functia 1.8 Senzatii Structura personalitatii istoric (comportament 1. 2.5 Subconstient semnalizare) 1. Erickson) determinat social1.13 Imaginatie Natura psihicului uman: ale Stimularea si energizarea comportamentului 1.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii 1.15 Afectivitate 1.forma de 1.10 Reprezentari mentalitati etc. 1.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist Continuturi .7 Relatii intre 1.2 Psihicul .9 Perceptii 32 si cutume. functii de Reglarea psihica a comportamentului 1.2 Persoana-personalitate si trairea.18 Vointa si de constructie a de adaptare Conceptul de personalitate realitatii (imaginea.14 Motivatie vietii de relatie (legea 1. traditii.

8 Temperament-caracter 2.6 Temperament si tipologii: constitutionale.  Experimenteaza problemele in globalitatea lor.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire.  Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.5 Personalitatea. activitati de predare . consistenta comportamentala. psihologice. teambuilding. trasaturi centrale.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3. emotii) Formare impresii 3. in grupuri.  Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent. stereotipuri sexuale. familiaritate si similaritate de atitudini. Atitudini si prejudecati 3. in timp ce profesorul il ghideaza. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala 2. atingere 3. surpriza.  I se permite sa se exprime in mod creativ. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental.entitate biopsihosociala si culturala 2. 3.C3. teoria “tapului ispasitor”. rasiale. frustrare (personalitate prejudiciata). creativitatea Relatii intre componente 2.7 Încadrarea in sabloane: boala si bolnav. simpatieantipatie.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii. posturii.  Nu se limiteaza doar la sala de curs.7 Aptitudinea. 3. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane).5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3. dezgust) 3. afectiva.9 Aptitudini-caracter 2.caracterul. spatiu personal.8 Componentele unei atitudini:cognitiva. prima impresie.invatare cu caracter interactiv: conversatia . curiozitate. pozitia corpului. specificitate comportamentala.  Lucreaza in mod cooperativ. proximitate.1 Semnificatia gesturilor. teama.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3. comportamentala. contact vizual.psihofiziologice 2. tristete. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  Elevul invata predominant descoperind. ca subiect matur. flux verbal. inteligenta. 3. furie.  Elevul invata in mod activ.10 Reducerea prejudecatilor: cooperare.

lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. studiul de caz. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. ii ofera informatie “umpland vase goale”. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca .recompense si competitie). joc de rol. 33 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . descoperirea inductiva si deductiva. observatie dirijata. problematizare. 2.euristica. “Caruselul”. “Bulgarele de zapada”). expunerea.

Editura Polirom. CD-uri. fisa de lucru. Cretu. evaluarea altor competente nefiind relevanta. manual pentru scoli normale Editura Didactica si Pedagogica. analiza produselor (culegeri de date).. referat. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.Psihosociologia familiei . ritmica.Editura didactica si pedagogica.Bucuresti. eseuri.E. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Seminar de discutii : “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol: “Alegeti o personalitate (din stiinta. Editura Humanitas Educational.F. Orrell.Psihologie sociala . Bucuresti .1998 2. Hayes. 3.M..A..  Recomand ă bibliografice: ri 1. probe practice (studiu de caz. pentru a obtine acelasi nivel de performanta. Bucuresti. -Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate.C...Editura Fundatia Romania de maine. 2000 8. manual pentru clasa a X-a. indiferent de locul. observarea sistematica a elevilor.munca independenta. folii de retroproiector. Cadrele didactice. Neveanu. Druta. teste psihologice etc. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.-Introducere in psihologie Editura All. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. test scris.M.1997 4.Stefan. Stefanescu.2002 3.M.O.P. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. cumulativa (verificari partiale. politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Zlate. joc de rol).. momentul sau persoana care face evaluarea. Iasi.-Psihologie. Bucuresti. coevaluarea in grupul de lucru.P. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: „Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati”. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. Neculau. grup de discutii) 2. care asigura pregatirea la acest modul.Fundamentele psihologiei . arta.P. 1996 5. pe secvente mici).Balan. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. 1998 6. Iasi. Bucuresti. referate. 2001 7. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru..3. probe orale ( intrebari. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Zlate. pe secvente mai mari ). Zlate.S. Lucru pe grupe: ”Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii. Pe parcursul modulului. durata evaluarii.D. 2000 . Golu.-Introducere in psihologie-Editura Polirom. sau sumativa. T.Psihologie.N. Bucuresti.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 34 .

POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE.3. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. competență 8. clasificarea grupurilor sociale mari.funcții:cognitivă . clase sociale: structură şi stratificare socială. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic. Descrie rolul cercetării sociologice 5. Forme de asociere:colectivități umane: mulțimea. naturalistă. • Max Weber. socializare 2.comportament uman. Emile Durkheim. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. politici sociale si de sanatate Competențe C. Viața socială. ale C.Talcott Parsons. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. relații individ societate. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SOCIOLOGIE. Sociologie. colectivitățile statistice şi sociale Noțiunea de grup social mare: definiție. POLITICI SOCIALE ŞI DE S N TATE Ă Ă Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ă ă din anul I.1 Problematica sociologiei: • concept de sociologie • problematica si funcțiile sociologiei:probleme sociale.realitate socială. se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SOCIOLOGIE. Unitatea de crt. umanizare. socială 1.2..2 Noțiuni de antropologie Antropologie fizică.1. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Explică noțiunile teoretice ale sociologiei 2. Conținuturi tematice 1. Identifică elementele de sociologie a colectivităților . În modulul SOCIOLOGIE. Analizează diferite politici sociale şi de sănătate. caracteristici. raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă. Elemente de sociologie a colectivităşii 2. colectivități umane. statut şi rol social.Modulul 8: SOCIOLOGIE. 1.de prognoză socială praxiologică.1 Explică noțiunile teoretice sociologiei. Identifică elementele de sociologie a colectivităților 3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. filozofică. pentru calificarea: asistent medical generalist. socio culturală.

stratificare socială. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 35 . conducerea. mobilitate socială: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare. funcții şi procese la nivelul grupului. Grupuri sociale mici. structura. structuri semnificative : de comunicare. grupul de muncă: competiție şi cooperare. problematica demografică. socioafectivă. cognitivă.

juridică. persuasiunea. 3. 3.3. Cultură organizaționala: institutii si organizatii. Rolurile sociale în relația terapeutică: status social.4. conceptul de cultură. Strategii de controlcomunicarea verbală. condițiile constatiuirii grupului de muncă.2.delimitarea eşantionului -organizarea acțiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. familia in societate.C. consecințele bolii. interese şi prioritați. 2.al pacientului. non verbală. evaluarea gravității bolii. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaționalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru . Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele . Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor .expresie facială. liderul formal si informal 2. Descrie rolul cercetării sociologice funcțiile grupului de muncă. atitudini. tipologii ale familiei. rol social al asistentului medical. reguli pentru asistentul medical 4.3.1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noțiunea de boală. dinamica familiei contemporane.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei. limbaj. sociologia culturii. reguli pentru pacient. stingerea conflictului. Tipuri de relații asistent medicalpacient: • de complementaritate • conducere • cooperare • coparticipare Conflict de roluri: situații conjuncturale. funcțiile culturii. funțiile familiei (economică. expectanțe. posturi. negocierea.3. socioafectivă.. paralimbaj. 3. atitudini față de boală. biologică. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală C.Structura chestionarelor. modele alternative ale vieții de familie.

lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuțiile de frecven e ț 36 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

formularea politicii. identifcare resurse. Beverige. metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetă-sondaj de opinie C. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic. conflictualiste. parteneriate. . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. vizibilitatea practicii Paradigme: funcționaliste. strategii si obiective.5. Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcții strategice in domeniul sănătății in România Suge stii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate -Anchetă. dotarea cu material didactic. Modele de sănătate: Bismark. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei. locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului. Semasko.-Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informației Observația sociologică: -Caracteristici -Condiții şi reguli ale observației sociologice -Tipuri de observație sociologică -Valoarea şi limitele observației sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -Definiție şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: -Definiția documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie.interviu: comparații Politica sociala: -conceptualizare. luarea deciziilor. interacționiste. volumul şi nivelul de cunoştin țe.

Ă Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. conversația. simularea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 37 . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. dezbaterea etc. POLITICILE SOCIALE ŞI DE S N TATE.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SOCIOLOGIA. munca independentă. exercițiul. observația.

uri. Introducere în sociologie. Editura didactică şi Pedagogică 1980 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 38 . Georgescu. M. Mihăilescu. Repere bibliografice: 1. Lupu. Editura Polirom 2003 4. Sociologie Medicală. casate video. Polirom1999 2.Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Mihu. I. Sociologie. CD . E. Casa Cărții de Ştiință 2005 3. Zanc Editura. folii de retroproiector. Sociologie generală. A. I. Editura Dacia 1992 5. Educație şi sociologie. I. scheme.Durkheime.

principalele marimi utilizate in mecanica. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. structura moleculara a apei si a solutiilor apoase.proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea. descrierea caracterului interdisciplinar. Biofizica si C. b) notiuni de termodinamica biologica . Biofizica . c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice si electrocinetice. sisteme termodinamice.3. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza imagistica notiunile de biofizica medicala medicala Conținuturi 1.2. aspecte biomecanice ale contractiei musculare. Biofizica celulara a) biomecanica . Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. notiuni de fizica a sistemelor disperse. fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1.Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA  Not ăintroductiv ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I.definitie. Unitate de Competențe crt. notiuni de mecanica fluidelor. 1. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2. competență 9.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr.definitia termodinamicii. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA.definitie. potentialul membranar de repaus. pentru calificarea : asistent medical generalist. principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. fluxuri si forte termodinamice. prprietatile mecanice ale corpurilor solide. potentiale . exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1. Biofizica moleculara . efecte biologice ale unor factori mecanici. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor.

elemente de fonatie.ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia.sunetele auzite si caracteristicile acestora. bioluminiscenta 39 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . biofizica receptiei vizuale.electrice celulare de actiune si propagarea acestora. biofizica receptiei auditive. efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica . 4. excitabilitatea si legile acesteia 1. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica .

Descrie notiuni elementare de . pentru radiatii radioactive. imaginea radioizotopica . etc. EKG. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.tesuturile moi (parenchimele) . 3. particularitati 3.gazele .2.imagini parazitare (artefacte) 3.) .4.mod de formare.formatiunile canaliculare . termoelectrici.lichidele pure (ex: bila.). termograful medical 4.) lichidele „impure“ (ex: colectii purulente. Termografia . metode alternative (endoscopia ultrasonica. velocimetria Doppler etc.electrozi (definitie si exemple . celule de calomel).enzime.principiu.1. EEG.principiu. domenii de utilizare (fonocardiograma. electrochimografia. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A.1.2. antigene etc. modul B. cartilaj. tipuri (inregistratoare grafice. Imaginea radiologica .scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3. modul D). prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale . Procedee terapeutice bazate pe factori fizici C.3. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor . definitie. chisturi etc.1.C.5.natura.1.de hidrogen. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea.descriere. osciloscop. transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici. sangele. anticorpi. magnetoelectrici. Roentgendiagnosticul 3. oculografia.).structurile solide (ex: os.1. tesuturi necrotice. de argint clorurat. producerea imaginii 3. 2. treptele obtinerii imaginii RMN. fotoelectrici etc. urina etc. calcul etc. Imagistica RMN . Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica c) receptia. fonoelectrici. ultrasonografia Doppler.) . Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3. dirijarea punctiilor biopsice. Culegerea biosemnalelor . modul TM.) 3.interfetele si peretii . semnificatie.3. biosenzori (definitie si exemple . proprietati fundamentale 3.) 2. Radiatiile Roentgen . prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1.

fototerapia LASER) 1.. radioterapia. ultrasonoterapia. Radiobiologia .principii si efecte terapeutice (termoterapia.definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau 40 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . crioterapia. electroterapia.

neutroni. radiatii corpusculare . cu finalitate de stadiu clinic I. beta.I 131. embriologie si genetica. compararea. Sintetizeaza ale embrionului si fatului.radiobiologie clinica) 2. tipuri de radiatii (raze X. problematizarea. Sievert ) 3.distanta cat mai mare intre sursa si individ. dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii.iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie. Sursele de radiatii . Tehnici de iradiere . timp cat radioterapie mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . corpusculare 3.scurtarea nespecifica a vietii. Radiatiile ionizante . la nivelul organismului (iradierea acuta. beta. Metode de principalele notiuni de protectie fizica impotriva radiatiilor . la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. la nivelul tesuturilor. proiectul. descoperirea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. stadializarea clinica (preterapeutica -TNM si postchirurgicala . Principalele efecte . Efectele biologice ale radiatiilor ionizante . radioterapia antitumorala) 2. biochimie. demonstratia. protoni. raze gamma. anomalii C. gamma. radioterapia antiinflamatorie. introdusi in organism pe cale metabolica) 4. In elaborarea strategiei didactice. iradierea interna (cu izotopi artificiali . iradierea de contact sau curie-terapie). la nivelul organelor. III sau IV.caracterizare. II. iradierea repetata). Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor. deuteroni etc. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. brahiradioterapie.alfa. anomaliile genetice. Au 198. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati . Se recomanda urmatoarele metode: observatia. simularea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. cancerogeneza. dozimetria radiatiilor (definitie rad. 4.). in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. 1.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent.radiatii X.definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale. moartea.la nivel celular. rem. P 32. Radioterapia .pTNM).

fise de lucru.). clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice. teste de evaluare. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii.). rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date.de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc. exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 41 . realizarea unui produs/proiect. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. la diferite niveluri de organizare anatomica. etc. fise autoevaluare.

coevaluarea. volumul si nivelul de cunostinte. tema in clasa.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. autoevaluarea. etc. desene. scheme. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. momentul si persoana care face evaluarea. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. pentru verificarea atingerii competentelor. exercitiul. dotarea cu material didactic. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. studiul de caz. investigatia. Cadrele didactice. proiectul. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. simularea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. diapozitive. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. dispozitive de lucru. planse. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. munca independenta. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. imagini radiografice. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. dezbaterea. . Indiferent de locul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. observatia. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. tomografice etc. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. folii de retroproiector. Se evalueaza numai competentele din acest modul. echografice. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. conversatia.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 42 .

Modulul 10: MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE I. standardul de pregătire profesională specific calificării. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: MEDIU ŞI SĂNĂTATE Nr. Interpretează elementele de profilaxie şi protecție III.1. se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță tehnic ă specializat ă MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. Unitatea de Competențe crt. pentru calificarea: asistent medical generalist. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Mediu şi C. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Analizează sănătate noțiunile de ecologie şi igienă în interelație cu sănătatea Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă Calificarea profesională: Asistent medical generalist . face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Specifică noțiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. În modulul MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. invatamant clinic. competență 10. Not ă introductiv ă Modulul MEDIU ŞI S N TATE. Analizează noțiunile de ecologie şi igienă în interrelație cu sănătatea 2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va utiliza împreun ă cu . II.

Acțiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătății populației.3. 1. 2. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3. Modificările apărute în medicină.Conținuturi tematice 1. Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate.1. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătății 2. noțiuni de ecologie generală. în caracteristicile sale definitorii. Factorii etiologici ai sănătății: factori interni care pot avea o influență decisivă în producerea anumitor afecțiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare. 1. Igiena aerului 3. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura. paraziții.3.1.definiția OMS. 43 . Igiena ştiință medicală care promovează sănătatea. Poluarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății.2.2. durata acțiunii lor asupra organismului uman 2. elemente de ecologie umană. intensitatea. ramurile ecologiei. Ecologia. 2.1. fungi şi paraziți şi alte microorganisme) care acționează asupra organismului uman. DZ) şi factori externi care acționează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici.4. şi factori sociali rezultați din acțiunea omului asupra mediului sau din interrelațiile dintre oameni. radiațiile ionizate) chimici (substanțe chimice existențe în natură) biologici (bacteriile. medicina ştiința de a păstra reda şi promova sănătatea 1.1 Compoziția chimică a aerului şi influența sa asupra organismului uman 3. virusurile. Prezența factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2. Sănătatea. se adresează individului şi colectivităților.

Specifică 1.3. 7. profilaxie 6. Contaminarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății 4. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenților 1.2. 7. Igiena radiaților 6. accidentelor (condiții deficitare de igienă a Interpretează locuinței. 1.3.3.1 Boli transmisibile pe calea aerului. igienă a 1. lipsa de supraveghere a copiilor.2 Măsuri de profilaxie  Măsuri privitoare la sursa de infecție transmisibile prin  Măsuri privitoare la căile de factorii de transmitere mediu  Măsuri privitoare la organismul receptiv IV. Condițiile de potabilitate a apei 5. ț 1.6.1. Obiectivul şi importanța igienei copilului şi noțiunile de adolescentului. Valoare nutritivă. 1. Igiena apei 4. Poluarea sonoră şi influența ei asupra sănătății. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituțiile pentru copii.3. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4. efecte. Se recomand ă ca . Factori care favorizează producerea C.5. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. elementele de Fenomen explicabil prin particularitățile de prevenire şi vârstă şi comportament combatere a 3. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor.6. igiena alimentelor 8. a solului bolilor 3. copilului şi adolescentului Factori endogeni şi exogeni care influențează dezvoltarea umană. a apei.1. Radiațiile ionizate: iradiere naturală şi artificială.2. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă.2.2. Igiena solului 5. Igiena alimentației 8. Criterii. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6.4. Igiena unităților cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului C2. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic.1. Igiena localităților şi relația cu sănătatea. 1. Solul şi importanța sa sanitară 5. 1.2. Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituțiile pentru copii permanente şi sezoniere 1.4. Igiena locuinței şi relația sa cu sănătatea 8. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescen i. Patologia neiinfecțioasă transmisă prin apă 4.1.3.1. Caracteristicile de vârstă ale morbidității prin boli infecto-contagioase. orientarea actuală.2.2. Igiena habitatului uman 7.3. Radiațiile neionizate 7.6.1.3.2. volumul şi nivelul de cunoştin țe.1.6. Necesitățile nutritive ale omului sănătos 8. Patologia infecțioasă transmisă prin apă 4.

parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn corelare a competențelor cu conținuturile. tabelul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 44 .

conversația. Repere bibliografice: 1. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Sergiu Mănescu. etc. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. simularea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. scheme. Editura Medicală. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor.uri. studiul de caz. CD . exercițiul. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. casate video.Ecologie umană. Igienă. 1997 3. folii de retroproiector etc. observația. Vlaicu Editura Eurobit 1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 45 . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. dezbaterea. 1996 2. Igienă şi ecologie alimentară B. Editura Medicală.Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. munca independentă.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor: . pentru calificarea: asistent medical generalist.1.1. 3. dreptate. măsuri posibile. Modulul are alocate 120 de ore din care 90. Planifică acțiuni de educație pentru sănătate.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE Nr. dimensiuni). dimensiunile sănătății sanatate sănătate (emoțională. ocupațională. 5. Determinanții sănătății: definiție. pentru educația pentru conceptul de sănătate. Condițiile esențiale pentru sănătate: pace. Grupele de determinanți (OMS) direcți şi indirecți: macroeconomici. Identifică factorii care pot altera stilul de viață sănătos. Unitatea de Competențe Conținuturi tematice crt. 3. În modulul EDUCAłIE PENTRU S N Ă Ă se reg sesc abilit TATE ă ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializată EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE. indiferent). populația țintă. intelectuală. de protecție. Relația dintre educația pentru sănătate şi promovarea sănătății: delimitarea conceptelor. fizică. 2. abordări posibile. piramida Maslow. factori de mediu.2. sociodemografici. 2. baza. venituri. delimitarea obiectivelor. competență 11. abordare holistică 2. Educatie C. persoanele la risc înalt. alimentație. Defineşte 1.MODULUL 11: EDUCAłIE PENTRU S Ă Ă N TATE  Notă introductivă Modulul EDUCAłIE PENTRU S N TATE face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Implementează programe de educație pentru sănătate. 4. stilul de viață. Trecerea de la educația pentru sănătate la promovarea sănătății: definiții. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . ă ă Programa şcolar se va ă utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. conceptul de boală (definiții.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. populația la risc. implicarea tehnologiei. educaționali. Defineşte educația pentru sănătate. 2. adăpost. mediul. 3. invatamant clinic. factori (de risc. domenii de interes. Dimensiunile stării de sănătate: definițiile sănătății.3.1. resurse confirmate. ecosistem stabil. socială). spirituală. transmiterea cunoştințelor şi informațiilor. Consecințele problemelor de sănătate. educație. principii. riscul de imbolnăvire. calea spre o sănătate mai bună. 2. modul de viață.

Strategia OMS . strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual."Sănătate pentru toți în secolul XXI". strategia populațională). metoda ştiințifică/a furnizării de informații. metode de educație în promovarea sănătății (metoda şocului/înspăimântării.modele de abordare (modelul bazat pe înțelegerea etiologiei bolilor. Obiectivele 11 şi 12. metoda Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 46 . modelul etapelor vieții). modelul epidemiologic.

1. halucinogene.1. Caracteristicile stilului de viață: viață sănătos. schimbarea altera stilul de comportamentului. ectasi.C. 3. 1. stilul de factorii care pot sănătos. canabis. secundară şi terțiară). tranchilizante şi sedative. Probleme de sănătate: C. dezvoltarea aptitudinilor individuale). atitudini şi cunoştințe individuale. mortalitatea. 3. vecini. cafea. alimentar. condiții de locuit. Caracteristici socio-demografice. heroina). prieteni. colegi. Atitudini. grupuri țintă ). combinații între metode).3. acțiuni de promovarea unei alimentații mai sănătoase (educația publică directă. metoda minimalizării răului produs. venit. igiena. mişcarea fizică. Cadrul social: mediu social.motive şi bariere). țigări. 3. sex. . schimbările dietei . stimulente. Relații interpersonale: familie.3. Planifică 1. percepții: față de religie. alcool. risc. 1.2. angajamentul în promovarea sănătății. Dimensiunile modului de viață: 3. sănătatea ca şi concept pozitiv. ă 2. implicarea şi responsabilizarea populației (întărirea acțiunii comunităților. droguri (solvenți. locul de muncă). rolul educației în nutriție. tip de familie.3. Tipul de consum: servicii de sănătate. metoda culturală.4. act medical şi de îngrijire. 1. Identifică viață afectivă/a centrării pe persoană. metoda centrată pe comportament. apelul la o acțiune internațională). primară. rolul profesioniştilor de sănătate (orientarea către viitor. ocupația (tipul de activitate.1. 1.2. relaționarea cu mediul social. metoda situațională. categoriile profilaxiei (primordială. conduita psihică. reguli şi norme. 2. Culegerea informațiilor privind stilul de viață acțiuni de educaie ț şi pentru sănătate modul de viață.2. Petrecerea timpului liber. 3. Consumul de substanțe potențial nocive pentru organism. munca în aşezăminte şi comunit ți. Indicatori utilizați pentru evaluarea stării de sănătate a populației (speranța de viață. Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentații sănătoase (modele de consum alimentar. 2. Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viață care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viață (consum de tutun. rolul mass-mediei. Stilul de viață şi modul de viață: definiții. factori care influiențează alegerea în alimentație.2. morbiditatea) şi calității vieții (DALY).

locuri de muncă.M.1. 2.. mişcare fizică. Stabilirea populației țintă: populația la risc.consum de alcool. 3. ț 1.2. Scop şi obiective: 2. planificare familială. politica O. grupurile de populație mai accesibile (şcoli.4. tutun. droguri. sex. acțiunile de promovare a sănătății. igienă. dieta) şi a factorilor de risc asocia i să nă tății. etc). Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentația. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul. 2. conduita psihică. consum de droguri. relaționare cu mediul social. reorientarea serviciilor de sănătate). obiective generale.S. Charta de la Ottawa (premisele sănătății. populația cu risc înalt de îmbolnăvire. consumul de substanțe nocive alcool. Strategii de intervenție: strategii preventive (strategii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 47 .

activitate multisectorială. mijloace de comunicare. schimbarea socială). regulile comunicării. tactice. riscuri de program.4. acțiuni conform obiectivelor. Abordarea comunității: echitate. Resurse (umane. Cercetarea participativă. 1. strategii bazate pe demersul individului). identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor. informaționale). educațională. 3. respectarea planului de acțiune. Comunicarea în procesul de educație pentru sănătate (scopul şi funcțiile comunicării. în funcție de adresabilitate.2. Promovarea sănătății prin mass-media. strategică. 3. recomandări de acțiune. premise privind realizarea programului. acțiunea propriu-zisă de influiențare. 3. Modele de educație pentru sănătate. beneficiari.3. surse de risc. tipuri de planificare (normativă. . 3. elaborarea conținutului şi alegerea metodelor de folosit. obstacole. justificare.stabilirea populaționale. participarea comunității. orientată spre individ. rezultatele cercetării socio-medicale. durata. C.5. 3. metode (clasificarea în funcție de calea de transmitere a mesajului. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. 2. rapoarte de etapă. materiale de educație (scrise şi audio-video). de formare de aptitudini.7. 3. tipuri de comunicare. Implemente ază programe de educație pentru sănătate. documente specifice. abordări posibile (medicală. 3. continuitatea programului. percepția mesajelor privind sănătatea). Implicarea profesioniştilor de sănătate: educația pentru sănătate nonformală/formală.5. echipei. Program de educație pentru sănătate: definiție. Documentație de program: chestionare. intervenții clinice.2.1. dezvoltarea comunității. sistemul de informații. Desfăşurarea programului: riscuri de acțiune. servicii de sprijin.4. 1. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătății. beneficiul comunității. 1. Analiza rezultatelor: C. 1. Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. tactică şi operațională). comportamente. financiare. materiale de informare şi promovare a programului. Stabilirea rețelei de instituții pentru conlucrare. directe/indirecte). formularea de scopuri şi obiective strategice. evaluarea rezultatelor procesului.6. plan de acțiune. materiale. 3.1. principii pentru influiențarea comportamentului. comunicarea în cadrul echipei.

standarde. reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de sănătate. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. Comparare cu obiectivele propuse.1. În elaborarea strategiei didactice. Feed-back: reevaluarea activităților.2. la procesul de învățare. 1. gestionarea schimbărilor. măsuri ameliorative. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. • elevii au stiluri diferite de învățare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 48  .1. revizuirea procedurilor. Condi ții de aplicabilitate didactic ă de evaluare şi Modulul EDUCAłIE PENTRU S ĂN ĂTATE poate fi parcurs în mod independent. schimbări ale comportamentului. Beneficii obținute. 2.

filme. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. investigația. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. cabinete de întreprindere. algoritmi optimali. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. modele explicative (scheme. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. etc. exercițiul. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. simularea. Cadrele didactice. pentru verificarea atingerii competențelor. studiul de caz.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. desene. scheme de desf ă şurare). dotarea cu material didactic. computer plus soft . care asigur ă preg tirea la acest modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. probe scrise (test. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. CD-uri. proiectul. referat). tema în casă. planşe. problematizarea. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind EDUCAłIA PENTRU S Ă Ă N TATE. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Se evaluează numai competențele din acest modul. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. demonstrația. comunități cu popula ție cu probleme medico-sociale). dezbaterea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. casete video. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. ă ă poster. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unități sanitare din rețeaua comunitară (şcoli.• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Indiferent de locul. turul galeriei. proiectul. reprezentări grafice. folii de retroproiector. munca independentă. compararea. studiul de caz. momentul şi persoana care face evaluarea. diapozitive. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. se recomandă următoarele metode: observația. proiect). conversația. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. coevaluarea în grupul de lucru. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). observația. probe practice (studiu de caz . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. descoperirea. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. volumul şi nivelul de cunoştințe. proiectul.problema de s n tate. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.

"METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA ST Ă DE S Ă Ă RII N TATE" . 2002 49 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Mihai Gr. Bibliografie recomandat :ă Dan En ăchescu. Marcu . Mihai Gr. Marcu. ALL."S ĂN ĂTATE PUBLIC Ă ŞI MANAGEMENT SANITAR".Ed. 2. Anca-Gabriela Vitcu .specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. Ed. 1994 Aurelia Marcu. Institutului de S ă ă n tate Public ă Bucureşti. 1.

Efecte la nivelul căilor de administrare.2. 3. competență 12.2. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 3. forma farmaceutică a substanței active.1. Factori care influențează absorția: factori generali. Analizează noțiunile de farmacologie generală.2. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. relativă. biodisponibilitate absolută. farmacotoxicologia.2. În modulul. 2. farmacologie.1. farmacoterapia. particulari (calea de administrare. starea fiziologică. Ramurile farmacologiei. 3. medicament. farmacoepidemiologia. Legați de organism.2. de crt. farmacografia. 2. Absorbția medicamentelor în organism. 2. Factorii care influențează biodisponibilitatea: 2. optimală. II. Analizează noțiunile de farmacologie generală (farmacologie. Definiții. pentru calificarea: asistent medical generalist. biofarmacie. de mediul din vecinătatea membranelor) 3. 3.1. Unitatea Competențe C.2. 2.1. Biofarmacie generală. factori particulari. Biodisponibilitatea medicamentelor. (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica. Legați de medicament. Specifică noțiunile de farmacodinamie 3. farmacocinetică Conținuturi tematice 1. Tipuri de transfer: transfer pasiv. Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic.1. Asocierea cu diverse substanțe. Interpretează elementele de farmacotoxicologie III. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FARMACOLOGIE GENERALĂ Nr.2.1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 2.2. Factori care influențează transferul (factori ce depind de substanța medicamentoasă. farmacodinamia. Noțiuni de bază. Noțiuni de farmacocinetică 3. biofarmacie. Farmacologie generală .1. bioechivalența. Not ă introductiv ă Modulul FARMACOLOGIE GENERAL Ă face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. transfer specializat.3. farmacocinetică) 2.2.2.1. 2. tipuri de echivalență. de membrană. generali (transferul prin membrane).Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL Ă I. 2. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3.2.1. starea patologică). farmacologie. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată .

intrarectală respirato rie. intravagi nală. Căile de administrare şi factorii care influențează absorția şi biodisponibilitatea. intracardiacă. cutanată . la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată. intramusculară. la nivelul seroaselor: 50 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.2. intraarterială.3. oculară. 3. uretrală. calea intraosoasă. sublinguală.1.3. Căi artificiale:la nivel cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă. 3.3.Căi naturale: orală.2.2.3.

Medicația antituberculoasă. Medicația aparatului cardiovascular. Medicamente antihipertensive. Farmacodinamie generală. Medicația aparatului respirator. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic.1. antiinflamatoare şi antiinfecțioase intestinale. difuziunea în țesuturi. intrapleurală. propulsive.3. eliminarea digestivă. Antiemetice. potența. Produse antianginoase. Acțiunea farmacodinamică. durata. Preparate cu acțiune antiaritmică. 3. cutanată. intrapericardică. respiratorie. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul țesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge. 2. Specifică noțiunile de farmacodinamie căile intraseroase: intraperitoneală. Ocitocice folosite pentru . Medicația antidiabetică. intraarticulară. Vasodilatatoare cerebrale. Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii antiastmatice.Medicația obezității. intraventriculară.C. plasmatic. preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică. sulfamidoterapia.4. antiflatulente. Clasificarea medicamentelor Medicația aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide. de organ şi intrinsec.1. intrarahidiană. 3. Alte preparate utilizate în afecțiuni respiratorii. biocatalizatorii organismului uman. preparate diuretice. ficat.2. fixarea în țesuturi.Vitaminele. Medicația cu acțiune ocitocică şi tocolitică. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime. distribuirea propriu-zisă. 2. selectivitatea. Anticolinergice. antispastice.1. secreția lactată .5.1. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. 2. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului. Substanțele minerale şi tonice. 2. manifestări locale. eficacitatea maximă. Medicamente cu efect laxativ. plămân). 3. Parametrii: sensul. 2.2. antiulceroase. Antibioterapia.2. antidiareice. Preparate pentru zona oro-faringiană.

alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. 51 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. antireumatice specifice. Medicamente pentru tratamentul afecțiunilor osoase.inducerea şi susținerea travaliului. Antiinflamatoare nesteroidiene. antiinflamatoare de steroidiene de uz topic. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare. Medicația cu acțiune antineoplazică. Preparate antigutoase. Medicația sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice. Medicația deprimantă a SNC: Epilepsia. Alte medicamente pentru afecțiuni ale sistemului musulo-scheletic. imunodepresive. anticanceroase. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine.Boala Parkinson. Preparate chimioterapice. antiinflamatoare în combinații. tratamente medicație şi scheme de tratamente. principii de tratament şi medicamente utilizate.

efecte psihice şi neurologice -inimă: funcționale şi morfologice -aparat digestiv . Medicația cu acțiune analgezică Analgezice opioide.Miorelaxante centrale. fotoreacții . Medicația ORL .scheme terapeutice şi reprezentanți.funcționale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit. antihelmetice. dotarea cu material didactic. Antifungice. erupție. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. Preparate hormonale sintetice. Medicația dermatologică. Farmacodependența psihică fizică Toxicomania („drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii IV. in vivo (sinergism. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Antiseptice şi dezinfectante utilizate în sectorul medical şi farmaceutic.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: -SNC. clasificare şi preparate cu acțiune centrală. Antipsoriazice. antiprotozoare. emoliente şi protectoare. imuno supresive. preparate pentru tratamentul rănilor şi ulcerațiilor. Corticosteroizi de uz dermatologic.3. giardiază 2.3. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Generalități şi reprezentanții de bază. mecanisme imunologice. Simpatomimetice şi parasimpatomimetice.ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene. Toleranța înnăscută. mutagene. Sugestii metodice decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei.2 Intoleran ța: congenital ă şi dobândit ă de specie. produse active în amebiază. Medicația aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali. Medicația antihelmintică şi antiparazitară. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți Cadrele didactice au libertatea de a . C. analgezice antipiretice şi antimigrenoase. tricomoniază. Interpretează elementele de farmacotoxicolo gie 3. Preparate antimalarice.3 InteracŃiuni medicamentoase: asocieri in vitro. mod de acțiune. antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. de grup. 3. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . antagonism). volumul şi nivelul de cunoştin țe. dobândită (acută şi cronică) 3. Medicația neuroleptică şi antihistaminică.

prospecte de medicamente etc.postere. Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. folii de retroproiector. observația. CD .uri. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. casate video. exercițiul practic. conversația. scheme. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 52 .medicali generalişti. simularea. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. dezbaterea. studiul de caz. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind FARMACOLOGIE GENERAL . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. pliante. munca independentă. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. etc.

Cristea Editura Didactică şi Pedagogică.Bibliografie: 1. RA 2. reactualizare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 53 . MEMO MED 2005. N.Farmacologie generală A.

pentru calificarea: asistent medical generalist. calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4.Modulul 13. invatamant clinic. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. competenta 13. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI  Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I. In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. Sintetizeaza competentele profesionale.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr. Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore. Bazele stiintei C1. 5. Unitatea de Competenta crt. Descrie evolutia nursing-ului nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3.

Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1. ingrijiri acordate de vindecatori.12.3. Ingrijirea bolnavilor in sec. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti. calugari. ingrijiri realizate de tamaduitori 1.2. XIV . autoingrijirea 1. a spitalelor 1. Florence Nightingale . aparitia caselor de ingrijire. aparitia primei teorii de ingrijire. Societatea de Cruce Rosie.XVIII 54 .4. vindecatorii rurali.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1.prima scoala laica 1. calugari si calugarite 1. medici laici. 2. 1. cavaleri. procesul de ingrijire. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti. comuna primitiva. medici militari romani.11. spitalele manastirilor si asezamintele medicosociale orasenesti. asistentii medicali-ajotoare ale medicului.Continuturi 1.1.1. asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1. practici magice. calugari ortodocsi si catolici. calugarite 1. 1.6. practici magice.2. Organizatii si asociatii profesionale: OMS. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1.3.10.9. ICN 1. preoti. vraci. ajutoarele medicului 1. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1.8.7. scoli pe langa biserici si ordine religioase.

elemente cheie. prima scoala pentru moase. interventii.2. Analizeaza 1. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . N. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor. Roy. calitatile si 1. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. rolurile si functiile asistentului sau in medical conform legislatiei in vigoare. valori. rolul asistentului stiintifice ale medical. munca. Competente profesionale conform legislatiei abilitatile personale 2. Rogers. tehnico manageriale. Orem. medical Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. planificarea interventiilor. Ingrijirea bolnavilor in sec. Henderson 1.1. XIX 3.2. organizarea sanitara 3. surse de dificultate.1. Roper (tema centrala. postulate. nursing-ului rezultat. aplicabilitatea in practica ingrijirilor. 3. M. morale. Definitia. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. legislatia sanitara. C5. moase 4. moase. barbierichirurgi. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. elemente cheie: scop. personalitatii reprezentative. Sintetizeaza 2. conceptia C4. OMS. Neuman. XIX si pana in prezent.2. efectuarea interventiilor. definitia nursingu-lui. evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare. baiesi.ingrijiri efectuate de medici. dotarea cu material didactic. cadrul echipei normelor europene. 2. originea teoriei. ANA. C. 2.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Calitati si abilitati: fizice. Strategia medicale Sanatate 21. vraci 2. Teoria V. Analizeaza despre om. Sevin. conceptia despre procesul de rolurile si functiile asistentului ingrijire. ICN. C3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. principalele teoriei beneficiar (client). 1. calugari. asistenta publica. secifice asistentului intelectuale. Locul de profesionale.1. evaluarea si reajustarea. marile epidemii. M. B. scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari. Teorii: D. Statutul asistentului medical in cadrul competentele echipei medicale conform legislatiei. medical si statutul 1.

elevii au stiluri diferite de invatare . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. compararea. fisa de lucru.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare . proiectul plan de ingrijire.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. demonstratia. problematizarea.. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 55 . descoperirea.

etc.plan de ingrijire). test scris. carti. reviste. discutiile. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. fise de lucru. probe practice (studiu de caz . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). comun de performanta. lucrul in grup. folii de retroproiector. simularea. Cadrele didactice. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. casete video. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. C. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. exercitiul. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.uri. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. studiul de caz. planuri de ingrijire.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. munca independenta. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. fise de lucru. pentru verificarea atingerii competentelor. scheme. Indiferent de locul. momentul si persoana care face evaluarea. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. conversatia. evaluarea altor competente nefiind relevanta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. SPP-ul stabileste un nivel national. simulari.D . .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 56 .

fără efort. manifestările de independența (respirația silențioasa. ritmica. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing). independența in satisfacerea nevoii.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr. sociologici).MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL  Not ă introductiv ă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. a bea. a manca. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ă ă țile din unitatea de competență tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. a se mişca. a fi curat.5. apartenența la grupuri de interes divers. a acționa conform propriilor credințe si valori. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională. colorație .1 Nevoia a comunica Definiția nevoii. ritm moderat. din care 60 de ore. sociologici). competenta 14. a fi util. a dormi.1. Analizează nevoile fundamenta le specifice ființei umane. limbaj clar si precis.6. psihologici. a se dezbrăca. a se odihni. psihologice. Analizează nevoile fundamentale specifice funcției umane. a-si păstra o bună postură. etc. Unitatea de crt. a-şi menține temperatura in limite normale. ț 1. Identifică problemele de dependență. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalți. 14. gesturi si posturi adecvate. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării. Nevoile fundamentale: a comunica. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici.2. manifestările de independență (debit verbal facil. pe nas.2. sociologice. lipsa de cunoştin e. percepția obiectivă a mesajelor primite. 14.4. a elimina. Modulul are alocate 120 de ore. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. Aplică procesul de îngrijire (nursing). 14. psihologici. Nevoia a respira : Definiția nevoii. pentru calificarea: asistent medical generalist. a evita pericolele. Rezumă supravegherea şi intervențiile specifice problemelor de dependență.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz ă toare modulului: 14. a respira. Continuturi 1. independența in satisfacerea nevoii. ă 2. a înv ța. invatamant clinic. a se realiza. Stabileşte gradul de autonomie/dependență a pacientului. 14. Surse de dificultate: fizice. a se recrea.3. îngrijit. facies expresiv.) 1. a se îmbrăca. 14.

normală a tegumentelor si mucoaselor). 1.3. Nevoia a manca si a bea : Definiția nevoii, independența in satisfacerea

nevoii, factorii care influențe ază satisface rea

nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei, activității; masticație lentă cu gura închisă; reflex de deglutiție
57

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

prezent, digestie lentă, obiceiuri alimentare sănătoase, stare de constituție normală). 1.4. Nevoia a elimina : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (eliminări fiziologice in limite normale, absența eliminărilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (mişcări ample, nedureroase, articulații mobile, postură adecvată, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activității depuse, somn liniştit, fără întreruperi si fără coşmaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (deprinderi corecte, îmbrăcăminte curată, adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur, de a-si alege vestimentația). 1.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală, 37,30 C in cavitatea rectală si 36,40 C in regiunea axilară, colorație normală a tegumentelor, piele uscata, fără transpirații, stare de confort, fără modificări ale stării de cunoştința si ale funcțiilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii,

factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (piele curată, îngrijită, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de apărare, masuri preventive, securitate fizică si psihologică). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestări de satisfacție, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupație individuală care permite satisfacerea nevoii, apartenența la un grup social). 1.12. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
58

C 2. Identifică problemele de dependență.

care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenența la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activități sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a învăța: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (dorință, interes pentru a învăța, stare de receptivitate, achiziția de cunoştințe, modificarea comportamentului față de sănătate, achiziția de noi atitudini si abilitați pentru a-si menține sănătatea). 2. Probleme de dependenta 2.1. Nevoia a comunica: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv. Manifestări de dependență: tulburări senzoriale, tulburări de vorbire, dificultăți de înțelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relații semnificative, etc. Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boală, statut socio-economic defavorizant, izolare socială, educație inadecvată, lipsa de cunoştințe. 2.2. Nevoia a respira: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor respiratorii. Manifestări de dependență: respiră cu dificultate, respiră pe nas, cu zgomot, cianoză, epistaxis, tuse, expectorație, ortopnee, senzație de sufocare, tahipnee, bradipnee. Surse de dificultate: inflamația mucoasei, tabagismul, obstrucția, anxietatea, poluarea, lipsa de cunoştințe. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface

nevoia; Probleme de dependență: alimentație inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva. Manifestări de dependență: anorexie, disfagie, grețuri, vărsături, deshidratare, slăbire sau creştere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucția, durerea, tulburările de gândire, anxietatea, sărăcia, deficitul de cunoştin e. ț 2.4. Nevoia a elimina: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
59

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: diareea, constipația, incontinența de urină si materii fecale, retenția de urină, eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus, diaforeză, etc. Manifestări de dependență: scaune frecvente de consistență redusă sau crescută, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulență, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urină si de materii fecale, iritația pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicații alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucția, infecția, situația de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoşi, tulburări de gândire, lipsa de cunoştințe, etc. 2.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea mişcărilor, postură inadecvată, circulație inadecvată. Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absența mişcărilor, anchiloze, atrofie musculară, spasme, ticuri, mânie, euforie, mişcări rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate musculară, deformări, dificultatea de a rămâne in poziție adecvată, cifoză, lordoză, scolioză etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor, tulburări de gândire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiții de munca inadecvate, lipsa de cunoştințe etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestări de dependență: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scăderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies

palid, încercănat, astenie, scăderea T.A. si a pulsului, somnolență diurnă, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrângeri fizice, durerea, surmenajul, tulburările de gândire, situațiile de criză, anxietatea, stresul, temperatura inadecvată a mediului, zgomotul, eşecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunoştințe, etc. 2.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. Manifestări de dependență: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca, veşminte inadecvate, dificultatea de a-si păstra veşmintele curate, dezinteres pentru îmbrăcăminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic ă, constrângeri fizice, durere, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
60

sărăcie, conflict de rol, eşec profesional, lipsa de cunoştințe, etc. 2.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: hipertermie, hipotermie. Manifestări de dependență: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creşterea pulsului si a T.A., senzație de frig sau de căldură, piele caldă sau rece, cefalee, agitație, roşeață sau paloare, cianoză, dezorientare, diaforeză, convulsii, halucinații, nevoia imperioasă de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerături/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizică, dereglări in funcționarea hipotalamusului, expuneri excesive la căldură sau la frig, anxietate, condiții de mediu inadecvate, îmbrăcăminte inadecvată, lipsa de cunoştințe, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: murdăria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestări de dependență: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamație, fanere murdare (par gras, secreții nazale, prezența de tartru pe dinți), halenă, pediculoză, dezinteres pentru igiena corporală, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrângerile fizice, circulație inadecvată, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, sărăcia, eşecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunoştin e, ignoranța. ț 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: vulnerabilitate față de pericole, atingerea integrității fizice sau psihologice sau amândurora. Manifestări de dependență: predispoziție la accidente, la infecții, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamație, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic ă , tulburări de gândire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situația de criză, mediul insalubru, poluarea, condiții grele de muncă, sărăcia,

Surse de dificultate: handicap fizic. anxietate. 2. sentiment de inutilitate. situație de criză.11. depresie sau agresivitate.promiscuitatea. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia.12. constrângeri din mediul social. deficit senzorial. izolare. constrângeri fizice. tulburări de gândire. dificultatea de a participa la activități obişnuite sau noi. conflicte de rol. neputința. 2. Manifestări de dependență: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 61 . de respingere. lipsa de cunoştințe. pierderea imaginii de sine. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. lipsa de cunoştințe. Probleme de dependență: devalorizarea. alterarea unor funcții.

Probleme de dependență: neplăcere. singurătatea. agresivitate. pensionarea. diminuarea interesului.separarea. anxietate. agresivitate. ț 2. mediul necunoscut. tulburări de gândire.C 3. tulburări de învățare. pierderea imaginii si a stimei de sine. situația de criză. a tratamentului. dificultatea de a se concentra. hiperventilație). insomnie. Surse de dificultate: atingere fizica. deficit de diversificare a activităților recreative. situația de criză.mişcări lente. refuzul de a învăța.separare. neadaptarea la boală. pierderea . constrângeri familiale si sociale. lipsa de receptivitate. handicap. surmenaj. dezinteres față de sine. Manifestări de dependență: tristețe. ț 2. lipsa de cunoştințe. anxietate.13. pierderea . sentiment de inutilitate etc. autoînvinuire. deficitul de cunoştințe. Manifestări de dependență: poziție umilă . a măsurilor preventive. piele rece. senzație de pierdere a libertății. plâns. Probleme de dependență: culpabilitate. surmenaj. Surse de dificultate: atingere fizică. schimbarea rolului. nemulțumire. neînțelegerea informațiilor. eşecuri personale si profesionale. frustrare. plâns. pierdere . dureri. dificultatea de a învăța măsurile preventive si curative.14. durere.separarea. descurajare. situațiile de criză. depresie. anxietate. durere. problemelor de dependen ă. plictiseală. Probleme de dependență: ignoranța. tulburări de gândire. stres. tulburări de gândire. Manifestări de dependență: insuficienta cunoaştere a bolii sale. pierderea imaginii si a stimei de sine. manifestări de anxietate (tahicardie. Surse de dificultate: atingere fizic ă. Nevoia a se recrea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. lipsa de cunoştin e. lipsa interesului de a învăța. stres. Nevoia a învăța: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Rezumă supravegher ea şi intervențiile specifice Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. lipsa de cunoştin e. stres. incapacitatea de desfăşura activități recreative privilegiate. ț C 4 Identifică etapele . lipsa de educație.

planificarea intervențiilor. obiective. a respira. Metode de culegere a datelor (observația. 4. colaborative). îngrijit.4. 4. potențiale. implementarea planului de intervenții. 4. a-si proteja tegumentele. evaluarea.. a fi curat. a se îmbrăca si a se dezbrăca.2. Probleme de sănătate: clasificare (actuale. a dormi si a se odihni. diagnosticele de nursing: definiție. a evita pericolele. a elimina.S. clasificarea datelor (subiective. date fixe.3. a se mişca si a-si păstra o bună postură. Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). Elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență identificate la nevoile: îngrijire a comunica. diagnostice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 62 . a manca si a bea. 4. (nursing). a se recrea.1. formularea diagnosticului de nursing după modelul P.procesului de 3. analiza si interpretarea datelor. a învăța.E. date variabile). Surse de culegere a datelor (primare si secundare). Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor. interviul). a acționa conform credințelor si valorilor sale. a-si menține temperatura in limite normale.

cronică. 5. 4. percepția de sine. 6. 5. 4. valori si credințe. clasificarea obiectivelor (specifice. rol si relații. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing). identificarea nereuşitelor. independența in satisfacerea nevoii. volumul si nivelul de cunoştințe. clasificarea datelor culese pe sisteme funcționale de sănătate: percepția sănătății gestionarea sănătății.3. nesatisfăcute pacient dependent. . Stabileşte gradul de autonomie / dependență a pacientului NANDA.2.reproducere.mişcare. nivelul de independen ă/dependență. intervenții aplicate in funcție de priorit ți.1. surse de dificultate).5. manifestări de dependență. Bilanțul negativ: 6. evaluarea. 6.1. Nevoile de bază: satisfăcute .3.  Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuității in predare. planul de nursing rezultatele evaluării. Bilanțul îngrijirilor aplicate. manifestările de independență. comportamentale) 4. totalizarea rezultatelor evaluării. interdependente. activitate . sexualitate . elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență. delegate. 6. nutriție si metabolism.6. dependența in satisfacerea nevoii (probleme de dependență. obiective: criterii de formulare (SPIRO). Aplică procesul de îngrijire (nursing).5. compararea rezultatelor obținute cu standardele. eliminare. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme in funcție de: dificultatea temei.pacient independent. Evidente: F. Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing).repaus. priorit ți. metode de implementare. modificarea planului de intervenții.7.C 5. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. refacerea planului de îngrijire (nursing). factorii care influențează satisfacerea nevoii. Starea pacientului: ameliorată. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate. reformularea obiectivelor. responsabilități manageriale. priorități de îngrijire. Intervenții: autonome. dotarea cu material didactic.6. odihnă . toleranța la stres.4. ă 5. ț 6. TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale . tipuri de îngrijire (acută. Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. staționară. 6. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanțului negativ.O. recuperatorie). se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiția nevoii. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI.2. Culegere de date prin diverse metode. agravată. ă 6. deprinderile si abilitățile anterioare ale elevului. C 6.evoluție. Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor. generale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 63 . discu ția. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ție si stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic. studiul de caz si problematizarea care dezvolt ă gândirea critic ă. alc tuirea ă unui glosar cu termeni specifici nevoilor.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite. lucrul in grup. sistematic.planificarea si implementarea intervențiilor specifice problemelor de dependență. simularea. conversa ția. studiu de caz. observa ția dirijat ă . care să permită: . .determinarea obiectivelor de îngrijire. Se recomandă activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: exerci ții de identificare. creativitatea si toleranța față de punctele de vedere diferite.căror conținuturi se completeaz ă si se întrep ă trund asigurând o viziune holistic ă asupra fiin ței umane si nursing-ului. Ca metode de predare/înv ățare se pot utiliza: expunerea. .

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizeaz ăevaluarea sumativ ăpentru verificarea atingerii performan țelor. Se evaluează numai competențele din acest modul. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. întrebări structurate. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. rezolvarea de sarcini. - Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 64 . Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenții. gestionarea cazului. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

etc 2.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. renal Palparea . invatamant clinic.   Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați.Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL Ă  Not ă introductiv ă Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL Ă face parte din preg ă . digestiv. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală . epistaxis. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 2.1. extrasistole. durere. cardiovascular. Metode fizice de examen clinic Inspecția . acromegalic. cardiovascular. amenoree.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. digestiv. Semiologie medicala C. decubit lateral. renal Auscultația . În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. cardiovascular. mixedematos. Analizează manifestările cauzate de diferite afecțiuni  Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Competenț e C. echimoze. hipertiroidian. alte poziții forțate). digestiv. vertij. Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredocolaterale antecedente personale fiziologice .semn obiectiv: definiție şi exemple Simptom semn subiectiv: definiție şi exemple Sindrom . 2.definiție şi exemple 1. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ. eructații. Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee. decubit ventral.3. tirea specific ă din anul I. torticolis. Faciesul: mitral.1. “cocoş de puşcă”. 2. pirozis.2. Nr.2. pasivă. cardiovascular. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. competență 15. renal Percuția . forțată (ortopneea. Unitatea de crt.condiții şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. pentru calificarea: asistent medical generalist. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecva i ț Conținuturi tematice 1. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală 3. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic .antecedente personale patologice Condițiile de viață şi de muncă 1. opistotonus.1. Modificări observabile la inspecția generală Atitudini şi posturi: normală.

ftizic. lupic. rinofima. “de paiață”. 65 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . vultuos. alte tipuri de facies. peritoneal. cush ingoid.tetanic. “nas în şa”. “de mumie”. aortic. parkinsonian.

durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini. mioclonii. sindrom emfizematos. trismus) 3. sindroame hemoragipare. constipația. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. „ebrios”. sindromul oclusiv intestinal. ticuri. cianoza. sindroame urinare. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. palpitațiile. nicturia. obnubilarea. sindrom pleural. icterul. sindromul icteric. amplitudinea mişcării). motilitate voluntară. crampe funcționale. sindromul de insuficiență coronariană. 2. sindromul din astm bronşic. noduli subcutanați. pupilare). alte simptome) Aparatul digestiv (greața. „dansant”. „cosit”. sindroame anemice. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). sindrom de condensare pulmonară. 3. mişcări involuntare) 3. sindromul clinic din hipertensiune cardiacă. 3. dispneea.C. sindromul colestatic. hemoragii cutanate. durerea toracică. ataxia tabetică). expectorația. „talonat”. vertijul. erupții cutanate. neoplazică. „stepat”. anorexia. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. clasificarea tipurilor de constituție Starea de nutriție (normală şi modificări patologice) Starea de conştiență: torpoarea. edemul. ganglioni limfatici. diareea. reflexe. tulburări trofice. fasciculații musculare. hematuria. „rigid”. febra 3. 1. Statura (normală. „târât”. mişcări coreice. cunvulsii. sindromul de insuficiență cardiacă. dispneea. motilitate voluntară (mişcări spontane. cefaleea. vărsăturile.durerea) Aparatul renal (anuria. reflexe (reflexe cutanate. sindroame pericardice. Analizează manifestăr ile cauzate de diferite afecțiuni Modificări tegumentare de culoare pariditate. circulație venoasă colaterală superficială. durerea precordială. sindrom adenohipofizar. echilibru static şi dinamic. leziuni elementare ale pielii. disuria. sindromul din cancerul bronho pulmonar. nanism. sindrom meningeal. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitațiile. oboseala. pierderea conştienței (sincopa. gigantism) şi tipul de constituție. Simptome cheie Durerea. discromiile. stupoarea. poliuria. coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). „legănat”). edemele.  Sugestii metodice . osteotendinoase. sindrom de impregnare bacilară. mişcări involuntare (tremurături. Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. roşeață.

volumul şi nivelul de cunoştin țe. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 66 . dotarea cu material didactic. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SEMIOLOGIA MEDICAL Ă .Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.

Bibliografie: 1. conversația. munca independentă. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. CD . folii de retroproiector.Semiologie medicală de bază C. etc. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2. simularea. dezbaterea. studiul de caz. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. observația. scheme. manechin etc. casate video. exercițiul practic. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Stancu Editura Junimea1989 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 67 .uri.

observarea poziției bolnavului in pat: activă. 1. 16. bandaje. 16. mijloace de fixare a pansamentului. artificială (enterală. auriculară.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr. tratament. notarea si reprezentarea grafică a funcțiilor vitale si vegetative: temperatură. 1.MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII  Not ă introductiv ă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I. . Aplică tehnicile de nursing şi investigațiile. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigației. Puncția venoasă si capilară. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională.3. Investigații . invatamant clinic. .schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat. vezical. scaun. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 2. inconştient. vezicală si vaginală. regimurile alimentare. . Asigurarea condițiilor de igienă si confort: .1. clisme: sondajul gastric si duodenal. greutate si înălțime corporala.patul si anexele sale. transferul. 1. puls.schimbarea poziției bolnavului in pat. respirație.5. 1. calcularea rației alimentare. 16. pasivă. pasivă. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații. . vărsături). Asigură echipamentele şi materialele necesare. spălături. 16. gastrică. Unitatea competență Tehnici de nursing si investigatii Competențe C 1. spută. forțată (impusă de boală. eliminări (diureză. 1. mobilizarea si transportul bolnavului. tensiune arterială. Îngrijirea plăgilor: pansamente.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 16. pentru calificarea: asistent medical generalist. externarea.schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat. .2. Modulul are alocate 120 de ore. Conținuturi 1.4. Caracterize ază tehnicile de nursing şi investigațiile . pregătirea patului. Tehnici de nursing: 1. spălătura oculară. principii de realizare a pansamentului si bandajului.1.0. 16.2. parenterală. din care 90 de ore. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigațiile. Măsurarea.5. timpii unui pansament.captarea dejecțiilor la bolnavul imobilizat. pe gastrostomă). Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea. .6.3.alimentația bolnavului: activă.0.4. In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ă țile din ă unitatea de competență tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. de crt. Efectuarea de sondaje. proceduri).

2. serologice.1. hematologice. 68 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . parazitologice. Recoltarea sângelui pentru examene de l a b orator: biochimice.

bacteriologice si parazitologice. Recoltarea sputei pentru examene citologice. urinar. tensiometru. 1.2. materialele transfer. foi de temperatură. tampoane. vezicale. antiseptice.6. canulă. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. 2. recipiente.4.1. mânuşi de cauciuc. tăviță renală. vezicule. tăviță renală. balanță antropometrică. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice. stetoscop biauricular. 2. foaia de observație. tub de gaze. cilindru gradat. obiecte de igienă. ceas cu secundar. foaie zilnică de mişcare a bolnavilor necesare. 1. Asigură 1.8. lighean etc.3. echipamentele si 1. 1. tăviță renală. feşi de tifon.0. 2. irigator.2. recoltarea urinei din 24 de ore. trusă cu instrumente sterile. cateter vezical steril. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. garou.4.5. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcțiilor vitale si vegetative: termometru. auxiliare. veselă. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. lame de sticla si lamele. creioane colorate. soluții anticoagulante. 1. Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise si din colecții închise (abcese. mânuşi de cauciuc. Recoltarea urinei pentru examene biochimice. bazinet. soluții adezive. 2. recipiente curate. balon sau flacon cu mediu de cultură. ploscă. Recoltarea exudatului faringian. leucoplast. garou. câmp steril pentru hemocultură. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncției venoase si capilare: seringi si ace sterile.3. Recoltarea secrețiilor oculare. pustule). 2. C 2. bacteriologice. 1. seringă Guyon. taliometru sau bandă metrică. 2. lanțete. recipient cu picurător. Instrumente si materiale pentru recoltarea . Echipamente si materiale pentru investiga ții 2. soluții si materiale dezinfectante.7. 2. recipiente curate. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice.2. 2. casoletă cu material textil steril. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuță rulantă. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături. Documente de evidență si mişcare: bilete de internare.5. cateter vezical. bacteriologice 2. urinar. tăviță renală. uscate sau sterile. sondaje si clisme: sonde digestive.3. uscate sau sterile. material de protecție a patului. comprese. pâlnie.6. vaginale.2. soluții si materiale dezinfectante. externare. otice. tacâmuri. soluții dezinfectante. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile. material de protecție (muşama. vacutainere pentru analizor.1.0. registru de intrări-ieşiri. internați. recipient cu lichidul de spălătură. aleză).

ploscă. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile.6. mască de tifon. materiale pentru toaleta cavității bucale după recoltare. recipient curat. 2.5. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăvița renală. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 69 . 2. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor purulente: seringi si ace groase sterile.materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură. materiale pentru toaleta cavitații bucale după vărsătură. mânuşi. sondă rectală sterilă.4. lampă de spirt. soluții si materiale dezinfectante. 2. uscat. materiale de igienă si protecție.

2.1.2. eprubete sterile. măsurarea funcțiilor vitale. volumul şi nivelul de cunoştin țe.1.b. pudorii. Efectuarea tehnicilor si investiga țiilor de efectuarea nursing: etape tehnicii si de execuție si timpi de execuție. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigației.1. sistarea alimentației pe cale orală. inconştienți. decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. îndepărtarea corpilor străini oculari si pacientului auriculari. lame de sticlă. spută.1. 5. combaterea durerii şocogene. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacție a pacientului: facies.1. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. efectuarea sondajului vezical in caz de retenție acută de urină.8. mobilitate. urină. comportament. valve vaginale. C 3. orientat. asepsie si antisepsie. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații. Preg ătirea fizic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului. infectate.a. respectarea intimității si a C 4. eprubetă sterilă cu mediu de cultură. Aplică dezinfecția tegumentului. 2.1. mască de tifon. Indicatori de măsurare a eficacității in funcție de tehnică si investigație. sondajul gastric si duodenal. Preg ătirea psihic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: informarea. oculare.1. 3.c. . obținerea consimțământului si a colaborării pacientului conştient. norme de protecție si securitate a muncii. Tehnici care asigura suportul vieții: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. 3. după 4. 5. 4. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiec rei teme in func ție de: ă dificultatea temei. evoluția stării generale. 4. deprinderile si abilit ățile anterioare ale elevului. abexlang.2. evacuarea conținutului gastric prin spălătură. Tehnici care asigură confortul: igiena. poziționarea adecvată. toaleta regiunii.1. exudat faringian.1. vaginale: specul auricular. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor otice. 4.5. tehnicile de nursing asigurarea confortului fizic.7. M ăsurarea eficacit ă ții tehnicii si investiga ției 5. reacțiile pacientului.2. motivarea norme de investigației gesturilor. clisma starea evacuatoare. dotarea cu material didactic. Evaluează alimentarea. C. 4. Tehnici care se executa dimineața cu bolnav á jeun: recoltările de sânge. Priorit ăți in executarea tehnicilor si si investiga țiilor de nursing: investigațiile.

observația dirijată. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ții şi stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigațiilor. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conținuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului. centrată pe competențele ce trebuie atinse.Ca metode de predare/învățare se pot utiliza: expunerea. Alegerea materialelor didactice se va face in strâns corela ție cu ă specificul metodelor didactice utilizate. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competențele urmărite. conversația. exercițiul practic. echipamente si materiale sanitare adecvate. fise tehnice. Se recomand ă folosirea unor mijloace de înv ățământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector.ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. demonstrația. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 70 . Activitatea cadrului didactic va fi complexă.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea sumativ ă pentru verificarea atingerii performan țelor. întreb riă structurate. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Cadrele didactice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 71 . fişe de autoevaluare. fişe tehnice. Se evaluează numai competențele din acest modul. care asigura pregătirea la acest modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi.Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. exerci ții practice. fişe de evaluare chest-list. îşi stabilesc durata fiecărei competențe.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr. Protectie si securitate in munca munca Competenta C 1. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Asigura securitatea in Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA I. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca . Unitate de crt competenta 17. invatamant clinic. Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III. Modulul are alocate un numar de 60 ore. din care 30 ore. II . Asigura securitatea in munca 2.2 Evalueaza propria sanatate . Evalueaza propria sanatate 3. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.

1. acomodare).3 dosar medical : vaccinari. drepturi si indatoriri.1 norme PSI. suspensii de praf. conflicte afective. individuale. prin stres.1 integrare profesionala: atributii. radiatii.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale. zgomote si vibratii. colaborare.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturiimedicale (intepare. substante chimice sau iritante) 1. umiditate. iluminat) Eficienta muncii 1.8 mediu. scopuri diferite.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte. statut profesional necorespunzator). strivire etc. solutionare conflicte: atitudini personale (evitare. tehnici performante).3 regulament de ordine interioara Riscuri 1.) 1. calitatea actelor de munca. 72 . aerisire. disponibilitate. absenteism. cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa. familiarizarea cu mediul de munca. 2.Continuturi tematice Norme de protectie si securitate 1. autocontrol. conciliere si mediere) Sanatate si disfunctionalitate 2. resurse umane si materiale limitate. ierarhie profesionala.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat.prin contagiune) 1. vigilenta. ambiguitate organizationala. competitie. lovire.conditii necorespunzatoare (de incalzire.2 norme protectia muncii.7 noxe profesionale (curenti de aer. numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate. interpersonale. compromis. controale medicale periodice. 2.9 criterii de eficienta: timp de lucru. abuz de droguri) 1. satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor. alcoolism. 1. incapacitate temporara de munca. atitudini la nivel organizational (negociere. conflict intergrupuri.

5 izolare pacient (infectii intesinale. Conditii de baza ale prevenirii C 3. solicitari si raspunsuri ale managerului. Metode de prevenire 3. politica unitatii de vizitatori. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. resurse financiare si materiale. cauze. 3. perfectionare si oportunitati de dezvoltare. ace. perii. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. “Caruselul”.3 autoprotectie:spalare pe maini. observatie dirijata. prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare. pansamente. 3. conditii de eficienta). bureti. instrumentar medical.6 evacuare reziduuri (seringi. studiul de caz. managementul riscului. carpe. expunerea. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. 3. IV. 3. Aplica 3.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane. sprijin si incurajare. in grupuri. echipament de protectie.recompense si competitie). Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului. • elevul invata in mod activ.2. galeti. 2.. sectii boli infectioase). materiale utilizate). ca subiect matur. prevenire a alimente. • lucreaza in mod cooperativ. • i se permite sa se exprime in mod creativ. ii ofera informatie “umpland vase goale”.) intraspitalicesti 3. lenjerie. boli infectocontagioase.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile. problematizare. in timp ce profesorul il ghideaza. simptome. asepsie. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. • nu se limiteaza doar la sala de curs. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. organizare si managemet). zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti. circumstante. . Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”.7 dezinfectie (solutii. material moale infectiilor etc.1 circuite functionale (intrare/iesire personal. detergenti etc. activitati de predare . descoperirea inductiva si deductiva. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. antisepsie.4 igienizare: pamatuf.

probe orale ( intrebari. grup de discutii) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 73 . Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. eseuri. 3. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.munca independenta.indiferent de locul. referate. momentul sau persoana care face evaluarea.“Bulgarele de zapada”). joc de rol.

Se evalueaza numai competentele din acest modul. eseu cu numar de cuvinte prestabilit.1998 3. referat. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. unitati medicale si scolare.. Scripcaru.2.1998 4. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.Gh. Bucuresti.Editura Medicala. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Editura Albatros. pe secvente mai mari).1985 2. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.Bucuresti.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul. Marin.T. joc de rol). folii de retroproiector.Vol.S.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala. ICN.A.Deontologie medicala. evaluarea altor competente nefiind relevanta. 1996 9.Etica aplicata. Phillips 6-6. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. 3. American Nurses Association . Sugestii bibliografice 1. Copenhaga.Codul pentru nurse .1998 12. pe secvente mici).T.1995 11. ANR. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala . durata evaluarii. -Etos in medicina . Lemon-Materiale de educatie in nursing. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. 3. Fry. metoda 6-3-5. ANR. discutii panel.ritmica. ANR. coevaluarea in grupul de lucru. test scris. CD-uri. Editura Alternative. sinectica.Ciornea. 1979 .Editura medicala.Sara. Cadrele didactice. sau sumativa. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. fisa de lucru.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. Dutescu.observarea sistematica a elevilor .culegeri de date .1978 10. Jurnalul de nursing . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 2001 5.Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing. probe practice (studiu de caz.-Pledoarie pentru respect. Bucuresti. 2.Gh.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. care asigura pregatirea la acest modul.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali. Bucuresti.. analiza produselor( culegeri de date).-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica. OMS-Regional Office for Europe. cumulativa (verificari partiale. Buucuresti.1994 7.. Nicolau. Pe parcursul modulului. 1979 6. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1. Miron.B.etc..

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 74 .

Administreaza medicamentele . Pregateste bolnavul. 4. 4. Urmareste evolutia bolnavului dupa C. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. 3. 3.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Unitate de Competente C. Administreaza medicamentele. 5. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. crt. invatamant clinic. Identifica medicamentele prescrise competenta 18. Pregateste bolnavul C.Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR  Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. Administrarea medicament elor C. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. 5. Identifica medicamentele prescrise. 1. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C. 2. In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR.

2. postura. etc 2. caldura. respiratorie. etc. Reactii adverse: tegumentare. 4. cu termen de valabilit ate 3. folosirea manusilor de cauciuc.Document medical: condica. foaie de observatie) 2. Incompatibilitate intre medicamentele indicate 1. Cai de administrare: orala. respiratorie. pe mucoase. Informarea pacientului: conversatie.Continuturi 1. modificarea gustului. percutanata. reteta.Conditii de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. condica. aspect. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1. etc. forma de prezentare. Mate riale de unica folosint a . alte senzatii 3.Cai de administrare: orala. parenterala. reteta. parenterala.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica. foaie de observatie 1. Reactii induse: durere. utilizarea manusilor de cauciuc.Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: Facies. termen de valabilitate 2. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. functii vitale. concentratie. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. comportament. materiale de unica folosinta etc. 75 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . confirmarea acceptului 2. percutanata. 1. Prescriptia medicala: reteta.

conversatia. folii de retroproiector. tutun). existente. test scris. casete video. planul de ingrijire. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. exercitiul. momentul si persoana care face evaluarea. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. CD-uri. In elaborarea strategiei didactice. fisa de lucru. munca independenta. problematizarea. Cadrele didactice. scheme. studiul de caz. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. mobilizare  Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. cafea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. pentru verificarea atingerii competentelor.administrare modificarea functiilor vitale. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.elevii au stiluri diferite de invatare . simularea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. volumul si nivelul de cunostinte. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. anuntarea medicului 3. evaluarea altor competente nefiind relevanta. planuri de ingrijire. observatia. descoperirea. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. simulari. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. probe practice (demonstratie. fise de lucru. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. proiectul. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Indiferent de locul. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”. la procesul de invatare . dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme. studiu de caz . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta.dezbaterea. compararea. dotarea cu material didactic.plan de ingrijire). profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. manechin. adictii ( lcool. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul. instrumentar si materiale sanitare diverse. demonstratia. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 76 .

-discursuri. . ă 2. -conversații telefonice. întreb ri. privind specificații de procese. inclusiv numerice. Obține informații prin receptarea de mesaje orale. în contexte profesionale semnificative Conținuturi 1. in contexte profesionale semnificative. . inclusiv mesaje telefonice înregistrate. Programa şcolar ăse va utiliza ă ă împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.1. in contexte profesionale semnificative. Elaboreaza mesaje scrise specializate. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. pe teme profesionale: instrucțiuni. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu.informații. in contexte profesionale 3. atitudini (pro. puncte de vedere.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. laborator tehnologic. ă ă explicații. in contexte profesionale semnificative 2. in contexte profesionale semnificative  Tabel de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt.informații factuale. neutră).Modulul 19: COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN face parte din preg tirea Ă ă anului II. conferințe (inclusiv videoconferințe). in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. competență 19. inclusiv numerice. pentru calificarea asistent medical generalist. contra. emise clienți. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional . -transmisiuni radio şi TV. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4. formale şi informale directe. rapoarte. Exprima mesaje orale in limbaj complex. ă În modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă reg sesc abilit ă țile din se ă unitatea de competență COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. -opinii. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. Comunicarea în limba modernă Competențe C. solicit ri. colegi sau de cei din jur. produse şi servicii. anunțuri publice. -prezentări (formale / informale) de produse / servicii. priorit ți. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje. şcoala postliceal . Tipuri de informații: . Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 77 .

. 3. . procese verbale.față în față. 2. .texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă. Teme specifice: .formate informale. în contexte profesionale semnificative. . . 3. Tipuri şi formate de documente şi texte funcționale: . 2. Tipuri de informații scrise: . anunțuri.scurte rapoarte profesionale. sfaturi.dări de seamă. note circulare. pe teme de interes comun. relativ complexe. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 1. .texte cu conținut operațional profesional: corespondență. faxuri. . detalii de operare. şedințe.instrucțiuni. reclame. . faxuri.date privind: materii prime. raportări privind desfăşurarea unor evenimente. evaluări). 1. despre produse şi servicii.prezentări.elemente cheie din documente relevante. .C. 2. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise specializate. . opinii.informații factuale. oferte. inclusiv numerice. . operații. procese verbale. opinii. .formulare şi alte documente specifice specializării (facturi. Moduri de comunicare: .corespondență profesională: scrisori. descrieri şi specificații de obiecte. materiale şi produse finite. minute. .3. Exprimă mesaje orale în limbaj complex. referate. idei. facturi pro-forma. explicații. oferte. Elaborează mesaje scrise specializate.informa ii profesionale: instruc ț țiuni. Tipuri de informații: . circulare.idei. fişe de evidență. instrucțiuni cereri. fişe tehnice. fişe tehnice.operații.informații factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice). în contexte profesionale semnificative C. procese. mesaje (inclusiv e-mail).discuții profesionale formale şi informale.formate formale. .aranjamente şi instrucțiuni de serviciu. individual sau în grup. prezentări. rapoarte. documente de evidență.informații factuale .2.calitatea serviciilor / produselor. .organizarea locului de muncă. formulare. activități şi procese de produc ie. procese. în contexte profesionale semnificative. fişe de producție. . date ț tehnice ale unor produse şi servicii. 1. . în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu C. evaluări. rapoarte. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu.4. puncte de vedere. explica ii. reclame. reclamații. operații şi procese tehnologice. Tipuri de informații: . ț . Tipuri de texte: documente profesionale specifice specializării: manuale. robot telefonic. specificații.la telefon. Tipuri de discurs: .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

78

C.5. Participă la interacțiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Discuții profesionale: - situații sociale si profesionale formale şi informale; - interviuri individuale sau în grup; - întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activități profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonică: - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activități profesionale zilnice; - comunicări formale / informale cu parteneri şi clienți; - interviuri telefonice individuale. 3. Corespondență profesională: - formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; - în interiorul organizației: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - în afara organizației: cu clienți, cu parteneri, cu potențiali clienți / parteneri.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi conținuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unită ți de competență pentru abilități cheie. Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor , dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional, respectiv informațiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: - elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare - elevii au stiluri diferite de învățare - elevii participă cu cunoştințele lor, dobândite anterior, la procesul de învățare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversația, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor.  Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înțelegere şi asimilare a cunoştințelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. ț Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanță ce pot fi atinse numai dac ă în procesul de înv ă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

79

MODULUL 20: MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă
 Not ă introductiv ă Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă face parte din preg tirea ă specific ă din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competen ță tehnică specializată MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 36 de ore, Ă laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Precizează principiile managementului general 2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate 3. Analizează caracteristicile managementului sanitar 4. Aplică legislația sanitară Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță:MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

80

Nr Unitatea de Competențe Conținuturi crt. competență 20. Management şi C.1. Precizează 1. Management general: 3.2. Definiție, motivarea existenței managementului, legislație principiile
funcțiile organizare,

sanitară

managemen- managementului (după Henri Fayol - planificare, tului general. conducere şi control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abilități necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaționale, decizionale). 3.4. Factori implicați direct în desfăşurarea activității: competența, autoritatea (surse ale autorității, tipuri de autoritate în management), responsabilitatea, delegarea autorității (principii, variabile care influiențează gradul de delegare), tipuri şi mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informații: (structuri formale şi informale). 3.6. Comunicarea managerială. 3.7. Management organizațional (definiție şi obiectiv, activități, organizații formale şi informale, parametri de caracterizare a organizației, componentele principale ale organizației, cultura organizațională, managementul echipei, stresul organizațional), managementul timpului de lucru (folosirea eficientă a timpului, stabilirea obiectivelor şi priorităților, instrumente utilizate, metode de raționalizare a timpului), managementul schimbării (tipuri de schimbare, metode/abordări după Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbării). 4. Etapele procesului de management: 4.1. Planificarea: definiție, noțiuni de bază în utilizarea planificării, tipuri de planificare (strategică, tactică, operațională ). 4.2. Organizarea: împărțirea sarcinilor şi aplicarea mecanismelor de coordonare. 4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a resurselor umane, funcțiile gestiunii resurselor umane (recrutarea şi selecția, formarea şi dezvoltarea, evaluarea randamentului şi performanței, remunerare). 4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor şi atingerii obiectivelor. 4.5. Dezvoltarea performanței. 4.6. Schimbarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

81

C.2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate.

1. Tipologiile şi caracteristicile sistemelor de sănătate: 1.1. Relația sănătate-boală-îngrijiri de sănătate, servicii de sănătate, furnizori de servicii de sănătate, beneficiari de servicii de sănătate, definirea sistemelor de sănătate, performanța sistemelor de sănătate, eficiența sistemelor de sănătate, modele de sisteme de sănătate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noțiuni şi termeni de bază privind definiția şi particularitățile economiei sanitare, sistemul pieței libere, piața îngrijirilor de sănătate (beneficiar, furnizor, administrația de sănătate), cumpărarea şi contractarea serviciilor (practica independentă a asistentului medical, pachetul de servicii de îngrijiri de sănătate furnizate de asistentul medical), evaluarea economică a îngrijirilor de sănătate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echității în finanțarea serviciilor publice de sănătate). 2.2. Finanțarea serviciilor de sănătate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plată (plata per serviciu, plata bazată pe diagnostic, capitația, bugetul global, salariul, plata după timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plată. 3. Reforma sistemelor de sănătate: 3.1. Principii pe care se bazează reformele sistemelor de sănătate, scopurile şi obiectivele reformelor, stabilirea priorităților, criterii de evaluare în compararea reformelor din diferite țări (coerența SIS, universalitatea asigurării cu servicii, caracterul cuprinzător al serviciilor, limitarea costurilor cu menținerea calității îngrijirilor de sănătate). 3.2. Reforma sistemului de sănătate din România, priorități: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare şi gestionare, accesibilitate largă, dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenți, îmbunătățirea sistemului de formare a personalului de sănătate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

82

înregistrările medicale. Definiție. cabinetele de specialitate private. alte unități medicale şi medico-sociale cu paturi (centre de îngrijire şi asistență pentru copii. finanțarea spitalului (spitalul public/non-profit. satisfacția pacientului). 2. aprecierea performanței unui spital (indicatori de eficiență pentru paturile de spital. managementul resurselor umane. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de îngrijiri de sănătate: 3. indicatori ai calității serviciilor. modul de organizare al îngrijirilor primare de sănătate (cabinetele de medicina de familie.3. 3. 1. profesionişti de sănătate. roluri).C. Managementul serviciilor de îngrijiri secundare de sănătate: spitalul ca organizație (scopurile generale. 1. unitățile medico-sanitare ca organizații.1. 3. Analizează caracteristicile manageme ntului sanitar. cabinetele stomatologice. secundar şi terțiar). roluri manageriale. parteneriatul public-privat). managementul stresului. interrelațiile profesionale. managementul timpului. structura. managementul calității serviciilor de sănătate. unități medico-sociale). circuitul bolnavului. sistemul informațional. Nivelul terțiar: unități medicale de înaltă performanță. componente.2. scopul şi obiectivele. tipuri de servicii. Leadership în îngrijirile de sănătate. nivelurile îngrijirilor de sănătate (primar. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic şi financiar în organizațiile de sănătate.2. . vârstnici. 3. funcțiile. Managementul serviciilor sociale şi de sănătate: 1.3. persoane cu handicap. indicatori financiari.1. îngrijirile de sănătate comunitare şi îngrijirile le domiciliu). tipuri. spitalul privat/pentru profit. Managementul serviciilor de îngrijiri primare de sănătate: serviciul de primire al pacienților.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 83 .

Legea nr.A. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.2. 3. actele cu caracter normativ elaborate de O. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.4.C. Asociații profesionale (Statutul şi Regulamentul O. asistența socială .2. Noțiuni de drept medical: 1.4. ț 1. evaluarea performanțelor. atestarea şi reatestarea profesională (conform reglementarilor legale). Aplică legislația sanitară. problematizarea. 3. la procesul de învățare.M.M.1. . ordine de ministru.). descoperirea. Definiție.M.2. atribuții. drepturile pacien ilor. izvoare de drept medical (Constituția României. hotărârile de guvern. compararea. transplantul de organe şi țesuturi. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. in vigoare. demonstrația. activitatea de medicină legală.R. Desfăşurarea activității: codul muncii in vigoare. • elevii au stiluri diferite de învățare. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. furnizorii de servicii de sănătate 2. legi organice şi ordinare. asociații sindicale (contractul colectiv de muncă).A. competențe. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. Domenii medicale cu reglementări speciale: medicina muncii. drepturile şi obligațiile cetățenilor.1. O. sănătatea mintală. drepturile şi obligațiile asiguraților. asisten a medical acordat ț ă ă populației.1.A. acreditarea. administrația de sănătate publică. Formarea profesională (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali). 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.M.).M.R. noțiuni despre stat şi drept. 2. proiectul. Legislația privind organizarea şi funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: asigurările sociale de sănătate. salarizare (legislatie in vigoare). criterii specifice de ocupare a funcțiilor şi gradelor sau treptelor profesionale. Autorizarea.U.3. casele de asigurări sociale de sănătate. 1.R. Condi ții de aplicabilitate didactic ăşi de evaluare Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR poate fi parcurs Ă în mod independent. 3. 3. 150/2002 modificată şi completată prin actele ulterioare succesive.M. Principalele acte normative care reglementează exercitarea profesiei în domeniul îngrijirilor de sănătate: 3. 2. nr. Se recomandă următoarele metode: observația. În elaborarea strategiei didactice. Codul de etică şi deontologie profesională al O. medicina experimentală.. standarde. dezbaterea.

algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. reprezentări grafice. probe scrise (test. 84 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . modele explicative (scheme. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.problema de s n tate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). turul galeriei. scheme de desf ă şurare). proiectul. ă ă poster. studiul de caz. algoritmi optimali. probe practice (studiu de caz . proiect).Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. referat).

Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. etc. diapozitive. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă."Managementul serviciilor de sănătate" . 2004 7. conversa ția. care asigur ă preg tirea la acest modul. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. 1994. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Ed. CD-uri. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. 2000 5. soft etc. Cadrele didactice. filme. volumul şi nivelul de cunoştințe. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. discuțiile şi lucrul în grup care . Dan Enăchescu. 1998 6. stimulează spiritul critic şi creativitatea. Mihai Gr. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor.Ă Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea. European Trening Foundation SJEP 9628 . Marcu . Liviu Cocora .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei."Sănătate publică şi management sanitar". folii de retroproiector. Expert. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul."Legislație medicală şi socială" . Monitorul Oficial al României . studiul de caz. observația. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunz ătoare a competen țelor pentru viitorii asisten ți medicali generalişti. casete video. Cristian Vlădescu (coordonator) . Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Indiferent de locul. exercițiul. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. 1995. investigația. Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță.Ovidius University Press. proiectul. desene.Ed. ALL. momentul şi persoana care face evaluarea. 1997. munca independent ă simularea. pentru verificarea atingerii competențelor.Ed. dotarea cu material didactic. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. computer. 1998 4. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. planşe."Management sanitar" . Bibliografie recomandat :ă 3. tema în casă. Constanța. coevaluarea în grupul de lucru. Se evaluează numai competențele din acest modul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 85 .

 Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 86 . Măsoară şi analizează morbiditatea. Aplică programe de sănătate publică. utiliza împreun ă cu standardul de preg ătire profesional ă specific calific ării. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei.. 2. Modulul are alocate 120 de ore. Monitorizează starea de sănătate. 4. 3. din care 96 ore. În modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ se regăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLIC Ă. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va . pentru calificarea: asistent medical generalist. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. invatamant clinic.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. 5.MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă Notă introductivă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ăface parte din preg ă tirea specific ă din anul II.

Domenii de aplicare: în sănătatea publică.1. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora. Caracterul cauzal al unor asociații. ț ț ț relația temporală. ț . zooantroponoze. populație țintă de referință. Nivelele cercetării epidemiologice: nivelul cunoaşterii (cercetarea fundamentală) şi nivelul intervenției (cercetarea aplicativă). Anchetele epidemiologice (descriptive. Noțiuni de bază ale epidemiologiei: 21. controlul problemelor cronice de sănătate. publică ale epidemiologiei. Supravegherea epidemiologică (infecții digestive. relația tip doză-efect. fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sănătate. experimentale şi operaționale). specificitatea. 4. 3. activitatea şi asistența antiepidemică. clasificarea epidemiologică a bolilor infecțioase. 2. dovada experimentală). infecții nozocomiale). competență 1. metode folosite de epidemiologie. Descrie şi sănătate conceptele de bază Definire. obiectul preocupărilor (grupurile populaționale bolnavi). în medicina clinică. infecția HIV/SIDA. insuficiența altor explicații. Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuția şi determinanții bolilor cronice în populații diferite. Termenul de inferențe (generalizări) de tip cauzal elemente luate în considerație în cazul asocierii epidemiologice. predicția în legătură cu numărul probabil al bolilor. analitice. grup particular de Obiective: descrierea distribuției bolilor/factorilor de risc în populațiile umane. Unitate de Competențe Conținuturi crt. coerența. relația de cauzalitate dintre un factor şi boală (argumente: forța asocia iei. plauzibilitatea.Nr. infecții aerogene. Epidemiologia bolilor infecțioase: Procesul epidemic. consisten a asocia iei. strategia ecologică. parazitoze. Epidemiologie C. Strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli. screening-ul şi studiile de prevalen ă.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 87 .

indicele dezvoltării umane. scrisă. Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate influiențată de biologia umană. locuințele nesănătoase. Modele de sănătate publică: 1. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. Definiție. modificările climei. 1. nivelul de educație). stilul de viață. tipuri de informații (clasificarea după sursă. 2. 3. alcoolul. asocierea determinanților în producerea efectului (boală. Probleme de sănătate publică: 3. 2. corectitudinea. după temporalitate. relația dintre determinanți. Calitatea vieții şi organizarea serviciilor de sănătate (tipuri de modele de cercetare a calității vieții .2. sanitația.C. încrederea în sursa informației). după nivelul managerial. factori sociodemografici. după utilizare.1. ț 2. a determinanților şi a intervențiilor (determinan i direcți . habitatul. analiza şi interpretarea datelor. . şomajul. instrumente. indicele participării femeii. situațiile de criză).fumatul. ț nutriția. Managementul datelor şi al informațiilor medicale.3. indicele disparității între sexe. Determinanții majori ai principalelor probleme de sănătate şi condiționarea lor. după apariție. poluarea mediului.produsul intern brut. consumul de droguri. Conceptul "structură-proces-rezultate" de analiză a determinan ilor să nă tății în relație ț cu calitatea vie ii. Calitatea datelor (relevanța. exhaustivitatea. comportament şi serviciile de sănătate). 1. Modelul stării de sănătate. individualizate. după frecvența de colectare.2. electronică). concepte. Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate influiențată de sărăcie. accesul la ingrijiri de sănătate şi determinanți indirecți .generale. sărăcia. accesul la apa potabilă. după format. indicele sărăciei). Managementul sistemelor de informații. vizuală. indicatori sintetici . orală. 3. deces). specifice bolii. educația.4. 1. după natură.1.2. 1. distribuția veniturilor între județe/în interiorul județului. factori sociali. mediu. violența mai ales în familie.1. după tip). metode de comunicare a informației (față în față.2.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 88 .

2.3. Propuşi de O. măsurarea natalității şi fertilității. măsurarea mortalității infantile. Dinamica populației (concepte. Propuşi de U.3.E. monitorizare. comunității: 1. structura pe grupe de vârstă). 1. politica de sănătate a guvernului. principii directoare. repartiția teritorială. Implicațiile statisticii şi dinamicii populației pentru serviciile de sănătate. măsurarea mortalității infantile).C. caracteristici demografice şi sociale). Statistica populației (numărul. implementare. .1.3. Monitorizează 1. măsurarea natalității şi fertilității. evaluare. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. sănătatea mintală. anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice: 2. 1. 2. scopul şi obiectivele strategiei naționale de sănătate publică.2. 2. (indicatori ai stării de sănătate. indicatori ai stilului de viață. densitatea. (concepte. Strategia națională de sănătate publică: starea de sănătate a populației. servicii preventive. dinamica populației. sănătatea familiei. Indicatori utilizați în monitorizarea stării de sănătate a starea de sănătate. îngrijirile de sănătate (nursingul) în contextul strategiei "Sănătate XXI". ponderea în mediul urban/rural. indicatori de caracterizare a condițiilor de viață şi muncă. măsurarea mortalității generale şi specifice). 2. protecția să nă tății. domenii prioritare de intervenție (boli netransmisibile.S.strategia "Sănătatea pentru toți în secolul XXI". ani poten iali de via ă pierduți. structura pe sexe. .M. ani poten iali de via ă pierduți. statistica populației. boli transmisibile.1.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 89 .

morbiditatea spitalizată. screening. 3.pe contingent.obiective. Măsurarea morbidității observate: 2. caracteristicile socioculturale. Măsoară şi supravegherea 1. 2.C. Indicatorii de morbiditate: 3. Incidența.starea de boală şi deteriorarea sănătății.4. utilizarea morbidității în studiile epidemiologice descriptive. sursa datelor şi informațiilor (date de rutină şi date obținute prin studii speciale cercetări. Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: bolilor acute şi cronice (caracteristici comune şi diferențiate). comparări între evoluția aspectelor din diferite perioade.2. morbiditatea individuală . morbiditatea cu invaliditate. analizează morbiditatea. definiția morbidității. indici de structură pentru incidență/prevalență . metodologia de ierarhizare şi scala standardizată (sistemul de decile). abordarea transversală şi abordarea longitudinală. sistemul de îngrijiri de sănătate. formule de calcul. cu evaluări la nivel regional şi național) descriere cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătății într-o populație (gruparea informațiilor .2. reprezentări grafice. morbiditatea succesivă . persoana bolnavă) şi aspectul morbidității = fenomenul (incidența.1. . construirea tabelelor şi reprezentarea grafică a datelor. 3. comunității. anchete medicale).1. Abordarea morbidității observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire. alimentația şi nutriția). prevalența. familiei. populația la risc. morbiditatea cu incapacitate de muncă. morbiditatea spitalizată. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor. calcularea relației dintre factorii de risc şi boală. determinanții de mediu. Conceptul de vizualizare a informațiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul individului. evoluția fenomenelor pe zone.în dinamică). relevanța pentru implementarea unor programe de sănătate. mortalitatea specifică. co-morbiditatea. prevalența. 2. morbiditatea cu ITM.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

90

1. Inițierea: C.5. Aplică 1.1. Prezentarea situației existente, (elemente de programe de sănătate publică. biostatistică, analiza statistică, reprezentarea grafică a informațiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea priorităților şi formularea problemei de sănătate. 1.3. Specificarea participanților şi colaboratorilor, stabilirea populației țintă şi a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportunități şi constrângeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaționale), rezultate aşteptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane, materiale, financiare, informaționale). 3.2. Structura organizațională, responsabilități, planul activităților. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii şi norme utile în control şi evaluare, evaluări parțiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.

 Condi ții de aplicabilitate didactic şi de evaluare ă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S NĂTATE PUBLIC Ă Ă poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare; • elevii au stiluri diferite de învățare; • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior, la procesul de învățare; • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. se recomandă următoarele metode: observația, descoperirea, demonstrația, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentări grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere, algoritmi optimali, scheme de desf ă şurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, ă ă poster, proiect). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice, care asigur ă preg tirea la acest modul, îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe, numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

91

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematic ăa comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării, tema în casă, investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe, deprinderi şi abilități anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă Instruirea în laboratoare are o importanță deosebită în realizarea . corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă . Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea, conversa ția, munca independent ă simularea, observația, exercițiul, discuțiile şi lucrul în grup care , stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale, pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele, casete video, filme, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

Bibliografie recomandat :ă 1. Dan Enăchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sănătate publică şi management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - “Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate” - Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, 2002 3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 4. E. Măgureanu, C. Bususioc, C. Bocârnea - "Practica epidemiologică în bolile transmisibile" Ed. Medicală, 1988 5. Strategia națională de sănătate publică - Document elaborat pentru Ministerul Sănătății de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, în cadrul împrumutului Băncii Mondiale, Iunie 2004

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

92

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Comp etente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.

C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari 1. Etape: definirea problemei, selectarea stiintifice bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea
planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea concluziilor cercetarii.

 Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
93

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 94 .

Pneumologie si nursing specific Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator.3. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Competente C. invatamant clinic. pentru calificarea asistent medical generalist. 5.2. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) . Aplica interventiile proprii si delegate planificate. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. C.  Nr.Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore.1. Unitatea de crt. 4. 3. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing).  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. competenta 23.

2. obstructia cailor aeriene. risc de accidente. dispnee. Culegere de date prin: interviu. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. TBC. risc de infectie. ortopnee. Surse de dificultate 3. supravegherea functiilor vegetative. 3.2. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite. cianoza. observatie clinica. Interventii proprii: comunicare. observabilitate. igiena. Manifestari de dependenta 2. profilaxia infectiilor. durere. pneumonii. 2. Interventii: 3. BPOC. febra. Obiectivul nursing: specificitate.3. expectoratie. Manifestari de independenta 2. hipertermie. etiopatogenie. Analiza si sinteza informatiilor: 2. performanta. vulnerabilitate. 2. comunicareineficace. investigatii. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse. profilaxie. junghi thoracic. supravegherea starii de constienta.2. cancer pulmonar (definitie. simptomatologie. 3.1. realism. educatie. 1. mobilizare. implicare. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. prevenirea complicatiilor. Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale. pneumotorax. Interventii delegate: pregatirea pentru 95 . dispnee. principii de tratament). modificari toracice. 1. alimentare.1. hidratare.Continuturi 1. cercetare documente medicale. astm bronsic.

Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. medicamente.1. punctie pluerala etc. oxigenoterapie. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. instilatii. 2.2.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1.2. drenaj postural.2. si delegate. tapotaj. administrarea tratamentului general si local. 2. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. scuipatori. 2. tensiometru. ace. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. Aplica 1. etc. recoltari sputa. 2. Obiective stabilite: rezultatele ingrijirilor 1. Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie. stetoscop.1. Restructurarea planului de ingrijire: 2. aerosoli.2.4. Materiale: placute Petrii. aspirarea secretiilor osofaringiene. C. 1.  Sugestii m etodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice. Pregatirea psihica: explicatii. Evalueaza 1. seringi. dotarea cu material didactic. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. C. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. solutii perfuzabile.investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2. gargarisme.1. inhalatii. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . volumul si nivelul de cunostinte. trusa perfuzie.5. inhalante. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. 3. tuse asistata. igiena etc. informare. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene. termometru. . asigurarea confortului psihic. solutii antiseptice. Resurse materiale: interventiile proprii 1.

compararea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. descoperirea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. la procesul de invatare. 96 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. planuri de ingrijire. fise de lucru. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme.elevii au stiluri diferite de invatare .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. . fisa de lucru. planul de ingrijire. demonstratia. simulari.. proiectul. problematizarea. .

studiu de caz . instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. Indiferent de locul. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. fesi. momentul si persoana care face evaluarea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). probe practice (demonstratie. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul. comprese etc. . Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. dezbaterea. casete video. simularea. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Cadrele didactice. comun de performanta. manechin. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. C.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. existente. conversatia. exercitiul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. brancarda. scheme. munca independenta.D . folii de retroproiector. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. studiul de caz. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.plan de ingrijire). discutiile si lucrul in grup.uri. pentru verificarea atingerii competentelor. SPP-ul stabileste un nivel national. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 97 .

Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3. pentru calificarea : asistent medical generalist. Aplica interventiile proprii si delegate 5. Evalueaza rezultatele obtinute. Unitatea de Competente competen ță Cardiologie C 1 si nursing Analizează in semnele şi cardiologie simptomele specifice afecțiunilor cardivasculare Conținuturi Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat C. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr.Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II. 24. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. invatamant clinic. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.2. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovascula re . Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore. crt. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala .

A. evolutie.4 Bolile pericardului :pericardita acuta .1. genu-pectorala). ameteli tulburari vizuale si auditive. T. febra. investigatii.amplitudine). simptomatologie. balonare. tulburari de ritm. evolutie. accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii.evolutie. astenie. investigatii. paroxistica). 2. insuficienta mitrala. tratament) 98 . cianoza. socul apexian. tratament). pozitia bolnavului (ortopnee. varsaturi. bombarea abdomenului. anorexie tisulara. investigatii. tratament). durere (precordiala.pericardita cronica constrictiva. cianoza. ritm. etiopatogenie. anxietate.1. hemoptizia). simptomatologie. evolutie.ascita. 2. tulburari de echilibru).3 Bolile miocardului (definitie. tratament). investigatii. 2. paralizii. tratament. etiopatogenie. 2. puls (frecventa. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1. prognostic. complicatii.digestive (greturi.etiopatogenie. cianogene (definitie. decubit. cardiaca) palpitatii. forme clinice. profilaxie). simptomatologie. insuficienta aortica.dansul arterial.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala. tulburari de diureza . extracardiaca. etiopatogenie. hepatomegalie). hemiplegii). Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor. revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie. sufluri. mediastinopericardita. freamatele. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie . forme clinice. simptomatologie. Calificarea profesională: Asistent medical generalist zgomotele. alte cardiopatii valvulare (definitie. simptomatologie. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca . turgescenta venelor jugulare. 2. nervos (cefalee. stenoza aortica.5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene.2. 1. de efort. Simptome functionale: dispnee (cardiaca.

tratament) 2.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale. profilaxie) 2. etiologie. tulburari in conducerea stimulilor (definitie. investigatii. investigatii.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice. 2. simptomatologie. tablou clinic. 2.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare. profilaxie. insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica. prim ajutor. profilaxie). clasificare. evolutie.16 Bolile venelor: tromboflebita. simptomatica.11 Socul: definitie. tratament. 2. complicatii. etiopatogenie. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat . etiopatogenie. complicatii. investigstii tratament). evolutie. simptome.ectopice. complicatii. angina pectorala. profilaxie). 2. etiopatogenie. 2. investigatii. ortostatica (definitie. tratament.14 Ateroscleroza: definitie. investigatii . insuficienta cardiacaglobala (definitie. etiopatogenie. investigatii. tratament) 2.2.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice. prognostic tratament). infarctul miocardic.3. investigatii. C. 2. tratament. simptomatologie. simptomatologie.10 Hipotensiunea arteriala esentiala. simptome.evolutie. etiopatogenie. clasificare. simptomatologie. etiopatogenie. etiopatogenie. varicele (definitie. 2.12 Sincopa si lesinul: definitie. simptomatologie. evolutie. simptome. cordul pulmonar cronic. tratament. tratament. simptomatologie. boli organice ale arterelor periferice (definitie.13 Moartea subita: etiopatogenie. clasificare. tratament. sindromul intermediar (definetie etiopatogenie. fiziopatologie.

Interventii proprii (autonome): comunicare . scrisori medicale. ce. mediu. tratament) 3. semen vitale (respiratie.2. risc de infectii.TA. palpitatii. examen fizic (inspectie.7. stres). 3. culoarea tegumentelor normala. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative.6. escara de decubit.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 3.indirect. temp) pastrate. cu intrebari inchise/ deschise). realism. vulnerabilitate fata de pericole. somn si odihna corespunzatoare. implicare. comunicare ineficienta. percutie). lipsa durerii.cand?) obiective pe termen scurt. 99 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tegumente intacte. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta).5. Independenta/ Dependenta 3. comunicare eficienta . 3. imobilitate.1. lung. ascultatie. de ordin psihologic(anxietate . prevenirea complicatiilor. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica.9. in ce masura?. cianoza. lipsa cunoasterii. trimiteri. bilete de iesire din spital.simptomatologie. hidratare. ce se poate face?. circulatie inadecvata. 3. incordarea miscarilor.8. 3. saracie). puls. postura inadecvata. mobilitate pastrata. risc de complicatii. observatie. 3. Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare.3. de ordin social (izolare. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative.modificari ale functiilor vitale. profilaxia infectiilor. deficit de autoingrijire. tulburari de echilibru. performanta. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. palpare. observabilitate (cine?. Obiectivul nursing: specificitate. 3. a starii de constienta. cum?. alterarea starii de confort. carnet de sanatate. retete etc. edeme ale membrelor. dispnee. evolutie.4. Manifestari de independenta: pacient constient.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct .

5. mobilizare. educatie etc.10. recoltari de sange si urina. prevenirea complicatiilor.alimentare. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. 4. Aplica interventiile proprii si delegate pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C. igiena. 3. administrarea tratamentului general si local C. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Domeniul: ă ă tate S n şi asisten ță . asigurarea pozitiilor. asigurarea conditiilor de mediu.

stetoscop etc.. pregatirea pacientului. supavegherea etc. trusa chirurgicala. punctie. necesare.3. trusa de intubatie (pregatirea care se mentin. notarea in F. secretiilor . explicatii. determinarea masei de sange tensiometru. apexograma. tehnici de 4. periferic.Pregatirea pacientului: bacteriologice: Pregatirea psihica: informare. oxigen. Interventii specifice: executie. respiratie artificiala. materiale necesare. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: Punctia pericardica: definitie.gura la gura “ sau . 4. defibrillator. supravegherea pacientului. extern. respiratie artificiala . de mediu. tampoane. contraindicatii. tehnica de executie. trusa 1.O. stilet pozitia butonat. Obiective stabilite: Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor 1. notarea in F. Interventii de urgenta: masaj cardiac Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii.. definitie. flebografia. oscilometriea. radioscopia. carucior.manifestari de dependenta absente aeriene. trusa de Masurarea TA. dispozitivelor si a materialelor necesare . scop. satisfactia pacientului. supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2 Nerealizate: manifestari de dependenta de ventilatie. masurarea pulsului central si pansat.gura la nas”. antiseptice.1. tromboembolice (administrarea de pregatirea pacientului. 1. complicatiilor pulmolare. sursa de aspiratie.bolnavului. tehnici de executie. pozitie adecvata. testul Rumpel .O. seringi. circulant: pregatire pacientului. prevenirea dupa punctie. electocardiogrf. Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor Electocardiograma. sursa de munca. supravegherea pacientului anticoagulant). necesare. pat . seringi pentru asistentei. radiografia. intubatie supraveghera pacientului. specific. indicatii / 100 contraindicatii. rolul aspiratie. Resurse materiale: Oxigenoterapia: sursa de oxigen. monitor. pregatirea Materiale: garou. tehnica de executie. pacientului. a parametrilor masurati.2. munca. 4. medicamente. ecografia cardiaca: transport (brancarda. oxigenoterapie. trusa de intubatie. manifestari de dependenta materialelor necesare. montarea une perfuzii etc. administrarea anticuagulantelor si reorganizarea locului de cardiotonicelor.Lee: pegatirea respectarea regimului alimentar etc. Examenul radiologic: orotraheala. supravegherea functiilor vitale. hematologice. Instrumente: pensa linguala. pregatirea pacientului. aparute pe perioada ingrijirii. comprese. rolul asistentei medicale. sonde de pacientului. sonde urinare.1 Realizate . pregatirea materialelor trusa perfuzie. masurarea presiunii venoase. materiale necesare. pregatirea pacientului. radiocardiograma. pregatirea materialelor metode improvizate). imobilizare. reorganizarea locului solutii perfuzabile. indicatii/ prevenirea escarelor. scop. supraveghere bolnavului. fonocadiograma . Transportul pacientilor: metode de angiocardiografia. pregatirea materialelor asigurarea confortului psihic necesare. Recoltarea analizelor biochimice. termometru etc. a complicatiilor. scop. dispozitivelor necesare. igiena. aspirarea sau ameliorate.

planuri de ingrijire. compararea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore . Se recomada urmatoarele metode:observatia. demonstratia. proiectul. proiectul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. In elaborarea strategiei didactice. Reformularea obiectivelor: adaptate capacitatile fizice ale pacientului. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. la Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. descoperirea. momentul si persoana care face evaluare. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. investigatia. fisa de lucru. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Indiferent de locul. .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. pentru verificarea atingerii competentelor. la procesul de invatare. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. test scris. simulari. fise de lucru. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. studiu de caz . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. 3. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: .plan de ingrijire). Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. probe practice(demonstratie. coevaluarea in grupul de lucru. planul de ingrijire. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. fise de lucru.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. . numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica.2. tema in clasa. problematizarea.elevii au stiluri diferite de invatare. . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Evaluarea va fi ritmica. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). intermediara si finala.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Instruirea se va realize in sali de demonstratie.alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. 101 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului.

pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.uri. casete vdeo. folii de retroproiector.Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. manechin. simularea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. studiu de caz. etc. exercitiul. conversatia. munca independenta. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 102 . dezbaterea. instrumentar si materiale sanitare diverse. scheme. observatia. CD.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv. 25. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 25. Unitatea de Competente crt.1. Modulul are alocate 120 de ore. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.4. pentru calificarea: asistent medical generalist.2. 25. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competență: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv. Analizează si nursing in semnele şi gastroenterologie simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță .Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II. In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se reg ăsesc abilit ă ți din unitatea de competen ță tehnică specializată GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. competenta 25. 25.3. Gastroenterologie C 1.5. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . 25. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. din care 72 de ore. invatamant clinic.

boala inflamatorie a intestinului. 2. investigații. caracteristicile scaunului). esofagita de reflux. eructație. sindroame pancreatice. caracteristici). simptomatologie. regurgitație. paloare. ulcerul gastroduodenal.3. hipotensiune arteriala. scăderea diurezei). gravitate). sindromul dispeptic biliar.1. caracteristici). constipație sau alternanța intre cele două. etiologie. etiologie. edeme.1. simptomatologie.Continuturi 1. principii de tratament) 2. scăderea in greutate (denutriție. disfagie. Afecțiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica. encefalopatie. 2. simptomatologie.2. Principalele afec țiuni ale aparatului digestiv: 2. Semne şi simptome prezente in afec țiunile aparatului digestiv: 1. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 103 .2. Afecțiuni ale stomacului. 1. tulburări ale stării de cunoştința (confuzie. rectocolita ulcerohemoragică. vărsăturile (clasificare. tulburări de tranzit (diaree. investigații. ascita. coma). colonul iritabil. Afecțiunile esofagului: esofagita caustica. caşexie). parazitozele intestinale (definiție. Semne locale: durerea (caracteristici). ciroza hepatică (definiție. hernia hiatală (definiție. odinofagie. anorexie. icter (localizare. pirozis. intestinului subțire si gros: gastrita acută si cronică. colecistita acuta si cronica nelitiazică. tahicardie. etiologie. principii de tratament). transpirații profuze. principii de tratament). hemoragia (clasificare. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale si vegetative (dispnee. inapetență. investigații.

Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C 3.1. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv.C 2. Aplică intervențiile proprii şi delegate . 2.

Intervenții specifice: dispnee. medicale. Manifestări de 4.2. 4. discuții cu membrii echipei medicale si cu educație. Priorități de îngrijire: supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. edeme. sistarea alimentației pe cale orala. realism. apetit normal. absența canulă rectală. 104 3.2. sânge. materiale disconfort abdominal. aparținătorii.4. implicare. crearea câmpului operator. igiena (leziuni ale aparatului digestiv). tegumente intacte si paracenteză abdominală. Instrumente: sonde de aspirație. interviul formal sau informal. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? paracenteza abdominală cum? in ce condiții? când? . scrisori alimentare. cunoştință. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de dependență: durere. igiena. Manifestări de independență: 4. pasivă).1. Resurse materiale: 2. de ordin social 4. documentelor medicale (F. cântărire.Alimentatia pacienților: naturală 2. confortului psihic.2. explicații. pat). 2.1. Intervenții proprii (autonome): comunicare. T. auscultație). somnolență. vărsături. mediu si lung). ascită. de ieşire din spital. seringi. stres). hipotensiune arterială.2. Materiale: trusă de perfuzat. soluții constituție normală corespunzătoare vârstei perfuzabile. colonoscop. obiective pe termen scurt. profilaxie. 3. Probleme de dependenta: alterarea recipiente pentru nutriției. Transportul pacienților: metode de (izolare. pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu. mânuşi de cauciuc. artificială. investigații si tehnici. etc. a alimentației. 4. confort ambiental. somn odihnitor. (esofagoscop. asigurarea risc înalt de alterare a conceptului de sine. derivate de sânge. administrarea semnificative.1.1. inapetență. Surse de dificultate de ordin fizic (activă.3.3. pentru reacția Rivalta.3. volum lichidian. exces de irigator. alterarea eliminării digestive.3. rectoragii. 2. modificarea tegumentelor 4. durerii. 3. trusă de adecvată. psihologic (anxietate. rectosigmoidoscop). melena. normale. absența eliminărilor medicamente. Intervenții delegate: pregătirea pentru percuție. a stării de metode: observația. lipsa de cunoştințe.2.). risc 4. Pregătirea psihică: informare.. Intervenții de urgență: aspirația digestivă performanță. 4. clinică. carnet de sănătate. pregătirea pentru Analizarea si organizarea datelor: informații paracenteza abdominală. materiale patologice.3. examen fizic (inspecție.2. poziție adecvată.2. alimentație 4. golirea colonului. spălătura gastrică. bilete de trimitere. obținerea consimțământului. si înălțimii corporale. sărăcie). semne vitale (R. Preg ă tirea pacientului: înalt de sângerare. postura inadecvata. cearşaf). pacient conştient.1. icter.2. hematemeza.funcțiilor vitale si vegetative. profilaxia infecțiilor si cercetarea a complicațiilor.Obiectivul nursing: specificitate.2. mobilizare/transport. tratamentului general si local. palpare. rețete. stare de transfuzie. transport (brancardă. endoscoape normal colorate.3. bilete 3. igienă. P .1. T0) in limite gastroscop. si mucoaselor.1. Independență/Dependență 4.2.2. trusă pentru mobilitate păstrată.1. continuă sau intermitentă. de ordin alimentației.O. etc. durere colectarea lichidului aspirat si a lichidului de acuta/cronica.A. fotoliu rulant.2.

5. reorganizarea locului de muncă.3. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale.manifestări de dependență care se mențin. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. Investigații specifice: a. CD-uri. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. indicații/contraindicații. dezbateri. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. rectosigmoidoscopia.2 Nerealizate . Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă . prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală. exerci ții practice. puncția hepatica si abdominala: definiție. C 5. supravegherea pacientului după puncție. Realizate . 5. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). scop. jocuri de rol.5. casete video.1. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. manechin. Obiective stabilite: 5. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate.1.evacuatoare.4.2. examene radiologice: tranzitul baritat. administrarea de hemostatice. Sugestii metodologice notarea puncției in F. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor.3. gestionarea cazului. instrumentar si materiale sanitare adecvate. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. b. întreb ă structurate. decizional. ca demers logic. rezolvarea de sarcini. irigografia. Se evaluează numai competențele din acest modul. : scheme. colonoscopia. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională.1. rolul asistentului medical. tehnica de execuție.manifestări de dependență absente sau diminuate. studiu de caz. probe scrise de tip itemi. 4.. satisfacția pacientului. materiale necesare. 4.1. incidente si accidente. oprirea hemoragiei prin aspirație digestivă. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. Pentru aplicarea procesului de nursing. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. 5. Prevenirea complicațiilor:prevenirea vărsăturilor. 5.O. examene endoscopice: esofagoscopia. pregătirea bolnavului. pregătirea pacientului. locuri de electie. pregătirea bolnavului. rolul asistentului medical. pregătirea produsului recoltat pentru examinare. colangiografia.3. c.

Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienților cu afecțiuni ale aparatului digestiv. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 105 .

Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. din care 72 de ore. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor nefrologice şi urologice. In modulul NEFROLOGIE. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Identifică problemele de dependență şi . 26. pacienții cu C1 afecțiuni competenta Analizează 26.Modulul 26: NEFROLOGIE. invatamant clinic. 26. Modulul are alocate 120 de ore.2. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE stabileşte de Nr. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 26. Nefrologie.4.1. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: NEFROLOGIE. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE.3. semnele şi nefrologice şi urologie si simptomel Nursing in e afectiunile specifice renale afecțiunilor nefrologice şi urologice C 2. Unitatea Competent diagnosticele îngrijire de e (nursing) la crt. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni nefrologice şi urologice. pentru calificarea: asistent medical generalist. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Not ă introductiv ă Modulul NEFROLOGIE. 26. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NEFROLOGIE.5. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregătirea specifica din anul II. 26.

ischiuria. simptomatologie. Malformațiile congenitale renale: ectopia renală. tulburări de micțiune (polakiuria. hematuria. investigații. principii de tratament). investigații. pielonefrita acută si cronica. oligoanuria. tulburări cantitative (poliuria. vărsături. epistaxis. principii de tratament). somnolență sau chiar tulburări psihice.1. piuria . alternanța diaree-constipație. disuria. Infecții: infecția urinară. transpirații profuze. 2. tulburări calitative ale urinei (culoare.adenomul de prostată. astenie fizi că pr og re siv ă. tuberculoza renală (definiție. aspect.Continuturi 1. anuria. Afecțiuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronică. tumorile renale (definiție. hematemeza. Semne şi simptome prezente in afec țiunile nefrologice şi urologice: 1.1. etiopatogenie. varicocelul. insuficiența renală acută si cronică (definiție. tul bu răr i di ge sti ve cu ina pe te nț ă. bolile aparatului genital masculin . hal en ă amoniacală. 2. melena. miros).2. cistalgia. simptomatologie.2. principii de tratament). 1. 2. cancerul de prostată. gr ea ță. incontinenta de urina caracteristici). Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici). accese febrile. Afecțiuni urologice: litiaza renală. 2.caracteristici).4. etiopatogenie. simptomatologie. etiopatogenie. rinichiul 106 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Principalele afec țiuni nefrologice si urologice: 2. Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale.3. oliguria. hidrocelul. sindromul nefrotic. investigații.

medicamente. Traumatismele renale: definiție. confort psihic. obiective pe termen scurt. odihnă insuficientă.1. P . realism. cistoscop. tulburări de Elaborează dinamică sexuală. rezectoscop. Probleme de dependență: alterarea eliminării urinare.1. cercetarea documentelor medicale (F. ț auscultație). 2.3. (nursing) obstrucții ale aparatului renal). profilaxie. fistulei arterio-venoase. C 4. îngrijiri postoperatorii. trusa chirurgicala pentru îngrijirea plăgilor.Obiectivul nursing: specificitate. trusă de perfuzat.2. investigații. percu ie. proprii şi 3. pungi cu soluția de dializă. clinica.2. administrarea tratamentului general si local. anxietate. igienă. deficit de autoîngrijire.2. principii de tratament. planul de etc. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni.O. Manifestări de independență: pacient conştient. 3. eliminări urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ. interviul formal sau informal. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . educație. sonde Cook. alterarea confortului. vărsături. 3. implicare. profilaxia infecțiilor si a e complicațiilor. program de muncă inadecvat) lipsa de cunoştințe. simptomatologie. 4. C 3.). T0) in limite normale. risc înalt de deteriorare a stării de sănătate. bilete de trimitere.1. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. alterarea eliminării digestive. 3.2. alimentare. somn odihnitor. mobilitate păstrată. glob vezical. stres).1. de ordin social (schimbarea modului de viață. pregătirea preoperatorie.polichistic (definiție. pregătirea pentru dializă.4. T. îngrijirea stomelor.A. feşi de tifon. seringi. de ordin psihologic (anxietate.. greață. palpare. simptomatologie. performanta. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor Aplică vitale si vegetative. oligurie. a stării de cunoştința. 2. 2. urologice . rețete.2. Instrumente: sonde vezicale. soluții perfuzabile. cistalgie. examen fizic (inspecție. a intervențiil eliminării urinare. principii de tratament). absența durerii. Independență/Dependență 2. agitație. dializoare. soluții antiseptice. 4. truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului. 2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative.2. investigații.3. poliurie. Manifestări de dependență: disurie. seringi Guyon. etiopatogenie.5. bilete de ieşire din spital. mediu si lung). soluții pentru spălătura vezicală. comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv. semne vitale (R. mobilizare/transport.1. risc potențial de violenta.1. delegate.1. scrisori medicale. pungi pentru urină. etc.2. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observația. Resurse materiale: 4. catetere TENCHKOFF. îngrijire 2. etiopatogenie. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. disconfort fizic. Materiale: casolete cu material textil.

4.1. Interven ții specifice: 4. etc. 4. surse de oxigen.2. crearea abordului vascular. 4.1.Dializa peritoneală si hemodializa: definiție. igiena.2. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. Preg ă tirea pacientului: 4. obținerea consimțământului. 107 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Pregătirea psihică: informare. poziție adecvata. asigurarea confortului psihic.2.2. explicații.3.pungi pentru drenaj. crearea câmpului operator. indicații.3.

materiale necesare. Evaluează 5.4. urină. mobilizare. transpirație. uree. pregătirea locală.5.6. rolul asistentului medical.3. 5. pulmonare. pregătirea pacientului. vărsături. Pregătirea preoperatorie in urgente.3. incidente. scop. 4. Examene endoscopice: cistoscopia.4. bilanțul paraclinic (HLH. 5. teste de coagulare. manifestări de dependență apărute pe aplicate. prevenirea complicațiilor: retenție de urin .1. Explorarea mecanismelor funcționale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina). glicemie).4.3. perioada îngrijirii. a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4.a. pregătirea bolnavului. hidratarea pacientului. locuri de electie.1. Realizate . materiale necesare.5. 5.1. combaterea durerii. tehnica de execuție. 4. Prevenirea complicațiilor cardio-vasculare.manifestări de dependență rezultatele absente sau diminuate.pregătirea pacientului. accidente.5. scop. pierderile lichidiene (sânge. satisfacția pacientului. 4. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. . parametri fiziologici. Îngrijirile postoperatorii legate de: igienă.2. alimentație.2 Nerealizate . îngrijirea plăgii.b.3. evaluarea rezultatelor epurării extrarenale. 4. Pregătirea generală: bilanțul clinic general. 4.2.definiție. 4.5. supraveghere si îngrijiri ulterioare. ureteroscopia. hematocrit. lichide de drenaj). supravegherea pacientului după puncție. cistografia.1. Puncția renală : defini ie. supravegherea bolnavului. alte ă ț complicații de decubit. rolul asistentului medical.6. îngrijirilor 5.manifestări de dependență care se mențin. Examene radiologice: radiografia abdominală pe gol. pansamentul. plaga operatorie. constipa ie. Supravegherea postoperatorie: aspectul general. pregătirea pacientului. Obiective stabilite: C 5. Investiga ții specifice: 4. creatinina. indicații/contraindicații. indica ii/ ț ț contraindicații. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. efectuarea dializei.4. Intervenții de urgență: sondajul vezical si montarea sondei á demeure.2.1. cistostomia .2. Pregătirea din ziua precedentă si din ziua operației. Preg ă tirea preoperatorie: 4.3. 4. 4. urografia. cutanate.1. tehnica de execuție. grup sanguin. 4.3. puncția vezicală. pregătirea bolnavului. materiale necesare. Implicațiile psihosociale ale dializei.

exerci ții practice. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. dezbateri. CD-uri. manechin. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. Pentru aplicarea procesului de nursing. 108 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . casete video.Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. instrumentar si materiale sanitare adecvate. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. jocuri de rol. studiu de caz. : scheme. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup.

ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. întreb ă structurate. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță.ca demers logic. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 109 . rezolvarea de sarcini. gestionarea cazului. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni nefrologice si urologice. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Se evaluează numai competențele din acest modul. probe scrise de tip itemi. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. decizional.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Chirurgie C. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Modulul are alocate 120 de ore. invatamant clinic. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 5. din care 72 de ore . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . afectiunilor chirurgicale. Unitate de Competenta crt.1. pentru calificarea: asistent medical generalist. competenta 27. 4. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Aplica interventiile proprii si delegate. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. 2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale.Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II. Analizeaza generala si semnele si nursing in simptomele chirurgie specifice generala. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.

Eventratia. 2. chistul hidactic hepatic. meteorism. tumorile ficatului. Patologia esofagului 2. tumorile intestinului subtire. simptomatologie. Hidrosadenita 2. varsatura.11. diaree. ulcerul duodenal. 2. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta. durere. abcesele ficatului. Furunculul 2. investigatii principii de tratament): 2.10. rectoragii. cronica.Continuturi 1. greata. Contuziile si plagile abdomenului etc.7. enteritele regionale (boala Crohn) 2. neoplasmul gastric. hematemeza.11. neoplasmul de pancreas).1. pirozis. ocluzia intestinala. tahicardie. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza. Peritonita 2. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric.1. 2.2. contractura etc. 2. febra. etiopatogenie.3. litiaza biliara. melena.4.6. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2.11. tumefiere. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica.2.5. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie. Patologia chirurgicala a splinei 2. Abcesul cald 110 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . cancerul rectal.8. 2. Herniile 2.3. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie. cefalee. apendicita. adenopatie. colecistita acuta). evisceratia 2. hiperemie. patologia ano-rectala. cancerul de colon. regurgitatie.9. dispnee. constipatie.11. diverticuloza. frison. eructatie.

etc.11. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C.7.11.9.11.11. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale.2. Septicemia 2. C.2.11.8.5. C.4. Erizipelul 2. Flegmonul 2.11.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Gangrena gazoasa 2.10 Pioemia.11.4 Aplica interventiile proprii si delegat . Tetanosul 2.6. Antraxul 2.

2.2. deficit nutritional legat de 2. obiective) prin diverse profilaxie. 111 prevenirea complicatiilor. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute general si local. risc de asigurarea confortului psihic infectie. Prelevari de produse biologice deficit etc. Tuberculoza ganglionara. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. Surse de dificultate. devalorizarea. Pregatirea psihica: informare. Resurse materiale: date: 1. perturbarea stimei de sine. deficit de autoingrijire. discutii cu echipa de ingrijire. 3. Probleme de dependenta. educatie. Manifestari de dependenta perfuzie.8. familia si apartinatorii. Alimentatie artificiala specificitate. solutii antiseptice. tub Kehr. de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor echipament necesar oxigenoterapiei etc. observabilitate.12. alimentatie inadecvata prin 3. 3. mobilizare. Materiale: camp steril. Blakmore.6. observatie clinica. anxietatea. Interventii: 2. Obiective de ingrijire (nursing): 3. etc. administrarea tratamentului 2. implicare.2. trusa 2. aspiratie). mese. Instrumente: trusa chirurgicala.1. trusa pentru diareea.3. tuburi de 2. Manifestari de independenta dren.3.4.1. Culegere de date (date subiective / hidratare. 1. manusi sterile. Ingrijire stome realism.1. abcesul rece. profilaxia infectiilor. activitate. sonde (Faucher. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare. deshidratarea.3. aspiratie gastrica. alterarea punctie.2. explicatii. Sondaj gastric. Interventii specifice: imaginii corporale.7. investigatii si analize. mentinerea functiilor vitale. 3. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: mucoaselor.1. Prioritati de 3. metode: interviu. Punctii (biopsica. alimentare. igiena. solutii perfuzabile. comprese sterile. dificultatea sau refuzul 3. durerea. alterarea 3. 2. clisme de a urma dieta. 3. 1. performanta. pregatirea preoperatorie.5. igiena. hepatica. trusa de pansat tegumentelor si 2. 1. 3. Interventii chirurgicale elementare alimentarea. Interventii proprii (autonome): comunicare. Aplicare pansamente ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica.2. solutii spalaturi. diagnostice Einhorn.1. 3. starii de constienta. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . abdominala). supravegherea retentie de functiilor vegetative. duodenal. Interventii delegate: pregatirea pentru cercetare documente medicale. intoleranta la 2. ingrijiri postoperatorii. incapacitatea de a digera sau a absorbi camp operator alimentele.2. pacientilor :constipatia. medicamente. a 3. din culegerile de 1.

. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. existente. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.elevii au stiluri dierite de invatare. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Nerealizate . discutiile si lucrul in grup.1. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. planuri de ingrijire. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. dotarea cu material didactic. CD-uri. . problematizarea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.1.manifestari de dependenta care se mentin.2. demonstratia.5. 1. observatia. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. proiectul. constipatie etc. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. descoperirea. munca independenta. simulari.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. momentul si persoana care face evaluarea. . Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. simularea. la procesul de invatare. Obiective stabilite: 1.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Realizate . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. fesi. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate urina. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. 2.C. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. manechin. In elaborarea strategiei didactice. planul de ingrijire. dezbaterea. 2. casete video. folii de retroproiector. brancarda. fisa de lucru. scheme.) 1. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. exercitiul. fise de lucru. comprese etc. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. conversatia. Indiferent de locul. volumul si nivelul de cunostinte. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : .manifestari de dependenta absente sau ameliorate. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. studiul de caz. compararea. . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 112 .Se evalueaza numai competentele din acest modul. pentru verificarea atingerii competentelor. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa.

care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).plan de ingrijire). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 113 . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. studiu de caz . test scris. probe practice (demonstratie. Cadrele didactice.

Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate.2. Chirurgie C1. planul de ingrijire (nursing) C. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr. In modulul CHIRURGIE TORACICA. invatamant clinic. Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA. Unitate de Competente Continuturi crt. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. C. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA. si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale si nursing toracice si specific.3.  toracica.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. pentru calificarea asistent medical generalist. Elaboreaza Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 4. competenta 27.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA. Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. Aplica interventiile proprii si delegate. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore. Analizeaza semnele 1. 5. 3. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. cardiovasculare. 2.

stenoza istmului aortic. adenita si elefantiazisul. astenie fizica si psihica. tuse uscata sau cu expectoratie. 2. tegumente intacte. trombozele.canalul arterial. anxietate etc. hipercapnie. abcesul pulmonar. claudicatie intermitenta. T) in limite normale. traumatismele toracice. tetralogia Fallot. edem. fatigabilitate. semne vitale( R. discutii cu echipa de ingrijire. stenoza mitrala. comunicare ineficienta senzomotorie. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar. hipoxie. lipotimii.Semne clinice: junghi toracic. durere anginoasa. hemoptizie. febra. 1. ameteli. culoarea tegumentelor normala. tromboembolism pulmonar. cianoza. somn si odihna corespunzatoare. 114 . cercetare documente medicale. lipsa durerii. anevrismele arteriale. sincope. Culegerea de date prin diverse metode: interviu. confuzii. palpitatii. Manifestari digestive: balonare. familie si apartinatori. Manifestari nervoase: cefalee. limfangita.1 Manifestari de independenta: pacient constient. greturi. dispnee de efort si repaus. varsaturi. varicele membrelor inferioare. 2. stenoza aortica. observatie clinica. pericardita constrictiva sau supurata. P. transpiratii. mobilitate pastrata. pleurezia purulenta netuberculoasa. TA. insomnii. dispnee expiratorie. Analiza si sinteza datelor: 2.

interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. administrarea tratamentului general si local. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee.Aplica interventiile proprii si delegate C. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative. 1. risc de infectie. educatie. lipsa de cunostinte. depresie. interventii autonome: comunicare. risc de accidente. sentiment de inferioritate. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. prevenirea complicatiilor. 2. de ordin social. risc de infectii. pregatirea preoperatorie. cianoza. profilaxia infectiilor.4.5. circulatie defectuoasa. durere acuta/cronica. mobilizare. stres). 2. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. ingrijiri postoperatorii. hipertermie. modificari ale functiilor vitale. C. diminuarea sau absenta miscarii. observabilitate. Interventii: 3. comunicare ineficienta la nivel senzo-motor. escare de decubit. profilaxie.1.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. Obiectivul nursing: specificitate.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate. alimentar igiena. a starii de constienta. risc de complicatii.2.2. alterarea starii de confort. performanta. realism. durere. tegumente palide si reci. 3. implicare. hidratare.

garou elastic.manifestari de dependenta care se mentin. comprese. 2. recoltari de secretii patologice. masca. asigurarea confortului psihic.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. camp operator etc. medicamente. camp steril. supravegherea functiilor vitale si vegetative. 115 . Materiale: pansamente. trusa de pansat. materiale de protectie. sonde de aspiratie sterile. solutii perfuzabile. aparatura de monitorizare. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental.2. Pregatirea preoperatorie. obiective nerealizate . aspirarea secretiilor. inhalatii.1.2. informare. pozitie adecvata. supravegherea cailor vasculare. canula intravenoasa. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. 2. aparatura de oxigenoterapie. efectuarea pansamentelor.1 obiective realizate . Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. 2. manusi sterile. toracocenteza.Obiective stabilite: 1. trusa de anestezie de urgenta. supravegherea drenurilor.1 Instrumente: pensa hemostatica. trusa chirurgicala vasculara. trusa de perfuzie. fese etc. Resurse materiale: 1. tavita renala.1. 3. solutii antiseptice. supravegherea plagii si a pansamentului. foarfeca. seringi. 1. igiena. 1. 1. Metode si mijloace de pregatire a pacientului.2. Pregatirea psihica: explicatii.

care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. simularea. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. fise de lucru. demonstratia. compararea. simulari. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA. planuri de ingrijire. evaluarea altor competente nefiind relevanta.2. observatia. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. etc. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. dezbaterea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. descoperirea. expunerea. volumul si nivelul de cunostinte. momentul si persoana care face valuarea. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. In elaborarea strategiei didactice. Restructurarea planului de ingrijire: 2.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. CD-uri. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. casete video. planul de ingrijire. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. elevii au stiluri diferite de invatare. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. instrumentar si materiale sanitare diverse. existente. munca independenta. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale. fisa de lucru. Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz. Se evalueaza numai competentele din acest modul. proiectul. problematizarea. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme. 2. conversatia. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. exercitiul. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. la procesul de invatare. Indiferent de locul.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. scheme. pentru verificarea atingerii . dotarea cu material didactic. folii de retroproiector. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. manechin.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).competentelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. probe practice (demonstratie. test scris. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 116 . studiu de caz-plan de ingrijirie). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.

Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Otorinolaring ologie si nursing in otorinolarin g C. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL competență 29. 5. 4. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 2. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa . Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. Aplică intervențiile proprii şi delegate. din care: 36 ore.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE C. 3. Modulul are alocate 60 de ore. Nr. invatamant clinic.2. şcolar ă se va utiliza împreun ă cu standardul de pregătire profesional ă specific calific ării. Unitate Competențe de crt.1. Identifică ologie problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. C. .Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE ŞI NURSING ÎN OTORINOLARINGOLOGIE  Not ăintroductiv ă : Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: ă ă asistent medical generalist.3. În modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță specializată OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

Probleme de dependență si diagnostice de îngrijire (nursing): vulnerabilitate. obstrucția căilor aeriene. sinuzită. 1. laringită. 2. herpes. edem.Conținuturi 1. adenoidită. otoree. observabilitate 2. lipsa de cunoştințe 3. risc de infecție. Manifestări de dependență. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii 2. Modalități culegere date: interviu. 2. furuncul conduct auditiv extern. etiopatologie. principii de tratament): rinită.1. simptomatologie. risc de accidente. realism. tumori 1. hipoacuzie. a stării de 117 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . observație clinică.3. disfagie. obstrucție cu corpi străini. 2. comunicare ineficace la nivel senzorio . alterarea vocii. Surse de dificultate: fizice. cercetare documente medicale. performanță. hemoragie. răguşeală. inflamație. febră. Semne clinice: durere. traumatism e. anosmie. psihologice. Analiza şi sinteza informațiilor 2. stomatită. investigații. afonie. Obiectivul nursing: specificitate. polipoză. durere etc. implicare. Priorități de îngrijire: menținerea funcțiilor vitale. otită.2. rinoree. obstrucție. parestezie faringiană. dispnee. disfonie. sociologice. mastoidită. faringită.motor. dispnee. epistaxis. surditate. Manifestări de independență. Afecțiuni (definiție.

auditive.1.4. seringi. adenoidectomie. soluții perfuzabile. meşe. sondă laringiană. auricular. Intervenții: 3. trusă chirurgicală. soluții antiseptice. prevenire complicații 3. bucofaringiene. de pansat.1. gargarisme.5. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului 2.1. Obiective stabilite 1. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin 2.2. sursă de oxigen. seringă Guyon.2. câmp operator etc. linguală.2. trusă perfuzie. auricular. pensă Politzer. seringi puncție.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 2. Intervenții specifice: tamponament nazal. igienă. profilaxie infecții. laringiene. Intervenții proprii: comunicare. sonde aspirație. supraveghere funcții vegetative. trocare.  Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent. spălături auriculare. Realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate 1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații. hidratare. auriculare.faringiene. administrarea tratamentului general şi local. Pregătire psihică: informare. tampoane nazale. Restructurarea planului de îngrijire 2. aerosoli. inhalante. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Materiale: comprese. instilații. 2. anestezice. stilet butonat. medicamente etc.1. dezobstruarea căilor aeriene.2. amigdalotom.conştiență. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. auriculare. sursă aspirație. C. profilaxie. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă . Instrumente: canulă traheală. 3. şi analize. specul nazal. asigurarea confortului psihic 2. oglindă Clar. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii 1. Resurse materiale 1. Pregătire fizică: poziție adecvată. laringectomie etc.1. traheotomie. paracenteză auriculară. şi C. explicații. alimentare. laringiană. Aplică intervențiile proprii delegate. 1. recoltări secreții nazale. pipete etc. puncția sinusurilor maxilare. igienă. mobilizare. educație 3. soluții spălături auriculare. 1. inhalații. aspirarea secrețiilor oro . Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului.

deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.elevii participă la procesul de învățare cu cunoştințele dobândite anterior. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 118 .elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. . Se recomand ă ca parcurgerea temelor din programa s ă fac ă ordinea stabilit ă se în în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.elevii au stiluri diferite de învățare. În elaborarea strategiei didactice. profesorul trebuie s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: .alocat fiec ă teme în rei funcție de: dificultatea temei. . volumul şi nivelul de cunoştințe. .

aplicativ: scheme. pentru verificarea dobândirii competențelor. Indiferent de locul. . SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. cărți. problematizarea. descoperirea.Se evaluează numai competențele din acest modul. fişe de lucru. Se vor realiza activități de învățare cu caracter practic . evaluarea altor competențe nefiind relevantă Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. retroproiector şi folii. proces de îngrijire. proiectul . studiul de caz. instrumentar si materiale sanitare diverse. manechin. urmărindu-se aplicarea cunoştințelor la problemele reale existente. momentul si persoana care face evaluarea.munca independentă.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă dotare materială (stagiu clinic). Evaluarea trebuie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. demonstrația. scheme. Resursele materiale sunt variate: planşe. conversația. iar la sfârşitul modulului se realizează evaluarea sumativă. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. CDuri. se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să îl demonstreze elevul. protocol educativ. dramatizare. casete video. dezbaterea. îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Se recomandă următoarele metode: observația clinică.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 119 .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2 Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele (nursing) la pacienți cu afecțiuni oftalmologice. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore. 4. În modulul OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență specializată OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE. 2. competență 30.MODULUL 30: OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE  Not ă introductiv ă Modulul . . 5. pentru calificarea: asistent medical generalist. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Unitatea de Competențe crt.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz toare ă modulului: 1.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Nr. invatamant clinic. Aplică intervențiile proprii şi delegate. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecific calificării.OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni oftalmologice. Oftalmologie şi C1 nursing în Analizează semnele oftalmologie şi simptomele specifice afecțiunii oftalmologice. 3.

Definiție. Culegerea de date prin: interviu. 2. conjunctivita. 1. lipsa de cunoştințe. reacție pupilară. dacriocistita. Semnele şi simptomele prezente la pacientul cu afecțiuni oftalmologice: scăderea acuității vizuale. blefarite. Analiza şi sinteza datelor obținute din culegerile de date: 2. alterarea vederii. cataracta. ochiul roşu. risc de infecție. iridociclita. simptomatologie. Manifestări de independență.descriere. observație clinică. durere. arsuri fizice. arsuri chimice. corpi străini conjunctivali. secreții oculare . Probleme de dependență şi de diagnostic de îngrijire (nursing) specifice afecțiunilor oftalmologice: vulnerabilitate. 120 . Surse de dificultate: fizice. miopie. Manifestări de dependență. Principalele afecțiuni oftalmologice: vicii de refracție. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. risc de complicații. 2. 2.4. 2. fotofobie. afecțiuni inflamatorii ale ochiului. plăgi. cecitate. glaucomul. orjeletul. diplopie. durere. principii de tratament. hipermetropie. corneeni. psihologice.3. anxietate datorită lipsei de cunoştințe. traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari (contuzii. sociologice.2. intraoculari).Conținuturi 1. keratita. investigații. cercetare documente medicale. 2. presbitism.1. etiopatogenie. risc de accidente. comunicare ineficace la nivel senzorial.

Diagnosticul = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependență). în procesul de învățare. etc. mobilizare.1.Intervențiile: 3.2.  elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. pregătirea Aplică preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii. soluții antiseptice. Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie poate fi parcurs în mod independent. Recoltare secreție oculară. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind Oftalmologia şi nursingul în oftalmologie. Pregătirea psihică: informare. profilaxia infecțiilor. implicare.1.manifestări de dependență absente sau ameliorate. seringi.1. poziție adecvată. Instrumente: tonometru. alimentare.2. perimetru Forstek. trusă chirurgicală de pansat. 1. spălături oculare. performanță.1. 2.2. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. educa ie. pansament îngrijirilor ocular. observabilitate. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. asigurarea confortului psihic. hidratare. 2.  elevii au stiluri diferite de învățare. soluții oftalmice.Priorități de îngrijire: supravegherea şi îngrijire (planul menținerea funcțiilor vitale şi vegetative. nursing).1. Realizate. Restructurarea planului de îngrijire: 2. aport redus de lichide. alimentație hiposodată. trusă perfuzii.2. explicații. 3. prevenirea complicațiilor. Materiale: comprese. intervențiile proprii şi Resurse materiale: 1. instrumentar chirurgical specific. realism. igienă. 1. C5 3. tampoane. C3. Instilații şi unguente oftalmice. rezultatele 3. 2. Tratament ortoptic. a stării de conştiență. perfuzii cu Manitol aplicate.2. igienă. tratamentului general şi local. În elaborarea strategiei didactice. . Nerealizatemanifestări de dependență care se mențin. 2. câmp operator. delegate. cameră semiobscură.3. 1. diuretice. 1. optotip. 15 %. Elaborează planul de 2. ț 3. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului: 2.2. Obiectivele stabilite: 1. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: elevii învață când sunt implicați activ în procesul de învățare.Obiectivul nursing: specificitate. Intervenții proprii (autonome): comunicare. administrarea C4. Intervențiile specifice: Evaluează 3. 3. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. soluții anestezice. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize.1. soluții perfuzabile. 1. oftalmoscop. medicamente. profilaxie.

analizarea informațiilor vechi şi a celor noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic interactiv. Se recomandă următoarele metode de învățare: expunerea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 121 . conversația. compararea. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.

fişe tip. Pregătirea practică se va realiza în sălile de demonstrație cu o bună dotare materială şi va avea o importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. ă observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor şi a atitudinilor față de o sarcină dată.P. ă ă iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. fişe de lucru. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. La aceste activități se adaugă activități de învățare cu caracter practic aplicativ în sala de demonstrație şi secții de spital de specialitate. Cadrele didactice. momentul şi persoana care face evaluarea. problematizarea. planşe. fişe de autoevaluare. manechin. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.observația. descoperirea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. pentru verificarea atingerii competențelor. tema în clas . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. simularea. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. volumul şi nivelul de cunoştințe. structurarea planului de îngrijiri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observație. dotarea cu material didactic.P. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. folii de retroproiector. problematizarea. Indiferent de locul. realizarea unui plan de îngrijire. studiul de caz. teste de evaluare. desene. diapozitive. investiga ția. instrumentar şi materiale sanitare diverse etc. casete video. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruiți.-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă atlase : pentru instruire. evaluarea altor competen țe nefiind relevante. demonstrația. S.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 122 .

adenopatii îngrijire (nursing) la Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regăsesc abilități din unitatea de competență tehnică specializată HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. pentru calificarea: asistent medical generalist. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de . crt. invatamant clinic. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni hematologice. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va .5. 31.MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg ătirea specifica din anul II. 31.1. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologice. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. 31. Unitatea de Competente competenta Hematologie si C 1.1. din care 36 de ore. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Semne locale: durerea (caracteristici). Semne şi simptome prezente in afecțiunile hematologice: 1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 31.4. 31. Modulul are alocate 60 de ore.3. nursing in Analizează hematologie semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologi ce Continuturi 1. hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici).2. 31.

scrisori medicale. 2. tulburări de echilibru. rețete.(caracteristici). Hemopatii maligne: boala Hodgkin. lipotimie. investigații. etiopatogenie. investigații. paloare sau icter (localizare. 2. cercetarea documentelor medicale (F. etiologie. investigații. Hemofilia: definiție. modificări ale 2. auscultație). extremități reci. 2.3. caracteristici). principii de tratament). Principalele afec țiuni hematologice: clinică. fanerelor. clasificare. scădere in diverse metode: observația. inapetența. etiologie. acrocianoză. etiopatogenie. clasificare. investigații. Analizarea si organizarea 2. tahicardie. Semne generale: alterarea tratament.4. bilete de ieşire din spital.2.1. discuții cu membrii echipei medicale si cu simptomatologie.1. etc. aparținătorii. examen fizic (inspecție. principii de 1. Independență/Dependență simptomatologie. mielomul (dispnee. principii de tratament. 2. Anemiile: definiție. 123 principii de tratament. arterială. interviul formal sau greutate. simptomatologie. simptomatologie. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . palpare. hipotensiune multiplu (definiție. febră. informal.O. Leucemia acuta si cronica: datelor: informații semnificative.2. disfagie.2. percuție. funcțiilor vitale si vegetative 2. carnet de sănătate. bilete de trimitere.). definiție. Culegere de date (subiective si obiective) prin astenie fizică.

risc înalt de sângerare.4. Manifestări de independență: pacient conştient. asigurarea confortului psihic. ace de unică folosință. alterarea mucoasei orale. tahicardie. 3. supravegherea pacientului după pacienții cu afecțiuni hematologic e. explicații. de ordin social (condiții de muncă inadecvate. profilaxia infecțiilor si a complicațiilor.3. obținerea consimțământului.2. hipotensiune arteriala. performanță. mobilizare/transport. absența durerii. administrarea tratamentului general si local. stres).2. C 4. meşe pentru tamponament nazal. Aplică intervențiile realism. medicamente hemostatice. 3.2. ganglionară. semne vitale (R.3. dispnee. 4. vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. 4.2. obiective pe termen scurt. tulburări cardio-respiratorii. Intervenții proprii (autonome): comunicare. risc înalt de infecție. 2. asepsie si antisepsie. plasmă). abexlang. 4. pedagogic Nivelul: 3 avansat ă pregătirea produsului pentru examinare. Resurse materiale: 4. igiena. 3. . soluții antiseptice.2.3. tegumente si mucoase normal colorate. educație. expunere la radiații). tehnica de execuție. Probleme de dependență: intoleranță la activitate. Puncția osoasă.1.2. chimioterapice. hematoame. 2. alimentare. Materiale: trusă de perfuzie. seringi. biopsia (definiție. T0) in limite normale. scop. de (nursing).2.1. 4. Pregătirea psihică: informare. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. lipotimii. disfagie. lung).1. ordin psihologic (anxietate.2. alimentație adecvată. materiale necesare. oboseala. Obiectivul nursing: specificitate. Instrumente: trusă pentru puncția osoasă. 3.1. peteşii. sânge si derivate de sânge (MER. 4.1. Intervenții specifice: 4. C 3. MT.2.1. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pregătirea pacientului. Preg ă tirea pacientului: 4. profilaxie. soluții perfuzabile.. protecție. Surse de dificultate de ordin fizic (modificări Elaborează ale planul de elementelor figurate. pungă cu gheață. oglindă frontală. inapetență.2. constituție normală. Manifestări de dependență: paloarea tegumentelor si mucoaselor. mediu si delegate. locuri de electie.A. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. sursă de oxigen. proliferări ale sistemului îngrijire hematopoetic). indicații/contraindicații. atelă gipsată. trusă de transfuzie.1. a sângerărilor. implicare. T. poziție adecvată. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analizei. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce proprii şi condiții? când? .3. dureri etc. igienă. P. somn odihnitor. alterarea nutriției.2.1. absența eliminărilor patologice si a hemoragiilor. lipsa de cunoştințe. mobilitate păstrată.

locuri de electie. pregătirea produsului sanguine si a factorului Rh.2. imobilizarea. incidente. incidente. Puncția ganglionara: definiție. accidente.3.3. accidente. Transfuzia cu sânge: definiție.puncție. transfuzie. reorganizarea locului de munca. tehnica 4.3. Intervenții de urgență: hemostaza. scop.O. scop. notarea in accidente. tehnica de execuție. 4. notarea in Calificarea profesională: Asistent medical generalist . de execuție. pregătirea pacientului.. reorganizarea locului de muncă. F. incidente..4. indicații. F. supravegherea pacientului după tehnică. 4. materiale necesare. pentru examinare.O. materiale necesare. 124 reorganizarea locului de muncă. supravegherea pacientului in timpul si după indicații/contraindicații. determinarea grupelor pregătirea pacientului.

5. Obiective stabilite: 5. . exerci ții practice.1. ca demers logic. 5. infecțiilor.2 Nerealizate . dezbateri. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. 4. CD-uri.5. 5. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe.manifestări de dependență care se mențin. complicațiilor legate de imobilizare si de C 5. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. studiu de caz. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni hematologice. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. întreb ă structurate. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului.1. Pentru aplicarea procesului de nursing. satisfacția pacientului.manifestări de dependență absente sau diminuate. Se evaluează numai competențele din acest modul. instrumentar si materiale sanitare adecvate. probe scrise de tip itemi. manechin. decizional.2. gestionarea cazului.1. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup.oxigenoterapia. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. casete video. Prevenirea complicațiilor: prevenirea sângerărilor. jocuri de rol.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Realizate . se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. 5. rezolvarea de sarcini. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.3. : scheme. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Sugestii metodologice administrarea citostaticelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 125 .

Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. competenta 32. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.Modulul 32: ORTOPEDIE. 2. 1. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice C. 5. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. In modulul ORTOPEDIE. Unitate de crt. 4. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. 2. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore.TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE. Aplica interventiile proprii si delegate. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire . Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. traumatologie si nursing specific Competente C. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Ortopedie. 3.

. evolutie. profunda). Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala. simptomatologie. edemul. tratament. cianoza. 2. deformarile coloanei vertebrale (cifoza. Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie. scolioza . caracter) hemoragia (clasificare. profilaxie). deformarea regiunii. Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2. septica. plaga (aseptica.Semne locale: durerea (localizare. paloare. torticolis. scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase). 2. simptomatologie. investigatii. simptomatologie. intensitate. etiopatogenie. piciorul equin. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale. tratament. Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1. puls filiform. genu valgum. 2. etiopatogenie. etiologie. principii de tratament.1. lordoza.2. superficiala. mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate. dispnee. tratament). Infectii: osteita si osteomielita (definitie. complicatii fractura patologica-. intrerupere a diurezei). genu varum. tumefactia. investigatii. 1. tahicardie.2. transpiratii profuze.congenitale): definitie. gravitate).Continuturi 1. prevenire).3. impotenta functionala. hipertermie .1. hematomul. 126 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tumori osoase (definitie. crepitatii osoase.

culoarea tegumentelor normala. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. modificari ale semnelor vitale. scrisori medicale.4. luxatii. somn si odihna corespunzatoare. simptomatologie. auscultatie. deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor. risc de complicatii. cu intrebari inchise / deschise). tegumente palide. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect. semne si simptome comune si patognomonice. Manifestari de independenta: pacient constient. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de . Traumatismele membrelor: contuzii. atonie musculara.4. P. principii de tratament.2. principii de tratament). carnet de sanatate. principii de tratament). Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie.Traumatisme vertebro-medulare: definitie. To) in limite normale. 3.3. semne vitale (R. investigatii.4. simptomatologie. 2. tegumente intacte. entorse. mobilitate pastrata.4. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative.4. Traumatismele toracelui: fracturile costale. retete. 2. etiopatogenie. lipsa durerii. reci. escara de decubit.2.2. cianoza. Traumatismele bazinului: definitie.5. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) tratament). bilete de iesire din spital. investigatii. observatie. atrofie musculara. etc. fracturi (definitie. simptome. etiopatogenie. principii de tratament. Traumatisme: 2. risc de infectii. 2. diagnostic diferential.4.1. diminuarea sau absenta miscarii. comunicare eficienta la nivel motor. TA. crampa. examen fizic (inspectie.1. anchiloza. complicatii pneumotoraxul -. voletul costal (definitie. contractura musculara. alterarea starii de confort.4. 2. etiopatogenie.). principii de C. investigatii. 1. investigatii. 2. 2. etiopaogenie. investigatii. palpare). Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. 2. prim ajutor. risc de accidente. trimiteri.

cum?. de ordin psihologic (anxietate. Interventii: 127 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor). lipsa de cunostinte. incoordonarea miscarilor. saracie). lung. dispnee. realism. observabilitate (cine ?. circulatie inadecvata. vulnerabilitate fata de pericole.3. imobilitate. mediu. a starii de constienta.sine. prevenirea complicatiilor. performanta. 1. 3. ce. obiective pe termen scurt. comunicare ineficienta la nivel motor. implicare. cand?). Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative. profilaxia infectiilor. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica. stres). Obiectivul nursing: specificitate. ce se poate face?. 3. de ordin social (izolare. in ce masura?. edeme ale membrelor. 2. postura inadecvata. 2.

administrarea tratamentului general si local. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental.2.7.. 1. substante dezinfectante. Materiale: garou. pregatirea preoperatorie. scop. manometru. seringi etc. hidratare.1. pregatirea pacientului. profilaxia tetanosului). atele.O. explicatii. Punctia biopsica: definitie. . asigurarea confortului psihic.1. tampoane.5. analgezice.si definitiva . carucior. AINS.aparatul gipsat). Interventii specifice: 3. pipa Guedel.2. fesi. Punctia articulara: definitie. solutii perfuzabile. mobilizare/transport. brancarda. pregatirea pacientului.4. toaleta plagii. pozitie adecvata. Ingrijirea plagilor (hemostaza. tehnica de executie. Resurse materiale: 1. 3. igiena. ingrijiri postoperatorii.C. notarea in F. A. 3.3. sursa de oxigen. 3. 4. camp operator etc. pansamente si bandaje. 3. materiale necesare. Pregatirea psihica: informare. scop.C. igiena.2. reorganizarea locului de munca.2. 3. 3. Interventii de urgenta: oxigenoterapia. Aplica interventiile proprii delegate si 3. alimentare.1 Interventii proprii (autonome): comunicare. schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati. pense anatomice si chirurgicale. Imobilizarea (provizorie . incidente accidente. tehnica de executie. materiale necesare. fesi gipsate. trusa perfuzie. 3. 2. loc. metode improvizate). Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. profilaxie. a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant). 3. termometru etc. ATPA. 1. ace chirurgicale. Instrumente: pense hemostatice. pregatirea produsului pentru examinare. loc. educatie. comprese. intubatia orotraheala.. supravegherea pacientului dupa punctie.6. indicatii/contraindicatii. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. 2. indicatii/contraindicatii. prevenirea pneumoniei hipostatice. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda.prim ajutor . bisturie. pat.1. foarfeci. prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. portac.

9. rolul asistentei medicale. 3.2. Pregatirea pentru interventie (in 128 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . glicemie. reorganizarea locului de munca. supravegherea functiilor vitale si vegetative. 3.8. examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC. incidente accidente. hematocrit. imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular. 3. uree sanguina)..1. Pregatirea generala: bilantul clinic general. notarea in F. 3.9. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen.10.10. Pregatirea preoperatorie: 3. supravegherea pacientului dupa punctie.pregatirea produsului pentru examinare. Administrarea tratamentului anticoagulant.O. grup sanguin.

9.3. Asigurarea confortului: igiena.4. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. Evalueaza urinara. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie C.10. fisa de lucru. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. volumul si nivelul de cunostinte. planul de ingrijire.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. In elaborarea strategiei didactice.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. varsaturi. in ziua operatiei).1. Ingrijirea postoperatorie: 3.3. problematizarea. . Supravegherea pacientului: aspect general. parametri fiziologici. Restructurarea planului de ingrijire: 2. 2. 2.2. transpiratie. combaterea durerii. Realizate . 1. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.ziua precedenta.Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. dotarea cu material didactic.elevii au stiluri dierite de invatare.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.2.10. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme.10. TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. combaterea anxietatii. compararea. descoperirea. simulari. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. 3. planuri de ingrijire. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA.10. rezultatele ingrijirilor 1.manifestari de dependenta absente aplicate sau ameliorate.1. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia.2. urina. Pregatirea in urgente. constipatie. . proiectul. alte complicatii de decubit. 3. . la procesul de invatare. pierderi lichidiene (sange. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. 3.1. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. fise de lucru. pierderi prin dren). manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii.10. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “asistenti medicali generalisti”. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . 5.Obiective stabilite: 1. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. hidratarea pacientului. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. demonstratia. 3. Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE. 3. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. . satisfactia pacientului.

dezbaterea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. existente. simularea. studiul de caz. observatia. conversatia.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. munca independenta. discutiile si lucrul in grup. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 129 . care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. exercitiul. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.

casete video. brancarda. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. manechin. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. momentul si persoana care face evaluarea. studiu de caz . Se evalueaza numai competentele din acest modul. pentru verificarea atingerii competentelor. comprese etc. CD-uri. folii de retroproiector. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 130 . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. scheme.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. probe practice (demonstratie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Cadrele didactice. fesi. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. test scris.plan de ingrijire).Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2.2. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Aplica interventiile proprii si delegate 5. competenta 33. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. invatamant clinic.Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE  Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II. Unitate de crt.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale . pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale C.

febra. diagnostice de 131 . de ordin sociologic (izolare). izometrice. familia si apartinatorii) 2.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism. cercetarea documentelo r medicale. tahicardie etc.) 2. Probleme de dependenta. in decubit). armonioase. Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu. de ordin psihologic (anxietate. discutii cu echipa de ingrijire. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut. sezand. principii de tratament) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. investigatii. redoare. contractura. reumatismul articular degenerativ (definitie. adductie. durere). congestie. deformari osoase. ankiloza 2.2 manifestari de dependenta: hipotonie. miscari (de abductie. tumefiere. poliartrita reumatoida. simptomatologie. pasive. observatia clinica. rotatie etc). exercitii fizice (active. atrofie. complete) 2. extensie. ankiloza.Continuturi 1.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor. flexie. stres). coordonate. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. etiopatogenie. atonie. 2. lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. de rezistenta. spondilita ankilozanta.

C.2 Pregatirea fizica: rapaus articular.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului . 2. profilaxia infectiilor. miscari izotone. educatie 3. manusi sterile. injectia intraarticulara 1. ergoterapie. corsete. etc. scripeti. substante medicamentoase. vulnerabilitate fata de pericole etc. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1. bicicleta ergonomica. implicare. supravegherea functiilor vitale si vegetative.2 Materiale: pat tare. Resurse 1. masaj cu miscare activa.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. planseta cu rotile. frictiuni.4. Interventii 3. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit. mese de elongatie. Obiective pe termen scurt si lung obiective de ingrijire: specificitate. comunicare. bai medicamentoase. crizoterapie. explicatii. Restructurarea planului de ingrijire 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2. rulouri. mobilizare. administrarea tratamentului general si local (electroterapie. 1. Aplica interventiile proprii si delegate C. bai. asigurarea confortului psihic 2. corticoterapie etc) 1. perne. platou steril. realism.1 Interventii proprii: masaj. namol. tavita renala. ultraviolete.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. durere.3. Obiective stabilite 1. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. inele pentru maini. observabilitate 2. alimentatie. performanta. termoterapie. hidroterapie.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. comprese sterile. pozitii functionale „incalzire musculara” 3.5. ionizari. imobilitate. Interventiii specifice: miscari izometrice. chingi. substante antiseptice. cura balneara. prevenirea complicatiilor 3.1 Pregatirea psihica: informare. parafina.

dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. In elaborarea strategiei didactice. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei. Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. volumul si nivelul de cunostinte. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 132 . Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE.

teste de evaluare (orale. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video. problematizarea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. folii de retroproiector. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. momentul si persoana care face evaluarea. exercitiul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare. observatia. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. proiectul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. conversatia. conversatia. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. realizarea unui proiect. dezbaterea. fise de observatie. planse. observatia. la procesul de invatare . . SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. descoperirea. Cadrele didactice. evaluarea altor competente nefiind relevanta. plan de ingrijire. exercitii de identificare a problemelor de dependenta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. Indiferent de locul. munca independenta.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . dezbaterea. munca independenta. pentru verificarea atingerii competentelor. existente.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. carti. desene. fise terapeutice. lucrul in grup. demonstratia.elevii au stiluri diferite de invatare . simularea. planul de ingrijire. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea. studiu de caz. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea. diapozitive. Se evalueaza numai competentele din acest modul. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. studiul de caz etc. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. scrise). Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 133 .

Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. frison. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. examen fizic etc . Colagenoze cutanate: lupusul eritematos. flictena. dependență şi gonoree. Dermatomicozele: epidermofiția. Hematodermiile: leucoplazia. eritemul. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienții cu afecțiuni dermatologice. Semne generale: edeme. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. ulcerația. scrisori medicale. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor în dermatologie Conținuturi tematice  Nr. DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ădin anul II.Modulul: 34.7. Semne locale: leziuni. trimiteri. pustula. durerea. bilet de afecțiuni externare. Boli cu transmitere sexuala: sifilisul. rețete). 5. vărsături. tumora. observația.2.5.  Tabelul de corelare a competentelor şi conținuturilor Unitatea de competenta: DERMATO. deschise. Semnele şi simptomele prezente în dermatologie 1. tumori maligne etc 2. vezicula. Elaborează planul de îngrijire-nursing. bula. carnet dermatologice sănătate.1. Culegere de date prin stabileşte diverse metode: interviuri cu întrebări diagnostice de închise. 2. papula. pentru ă calificarea: asistent medical generalist. candidozele mucoaselor etc 2. piodermite profesionale.3. hiv 1. 2.1. alergia la medicamente.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Competențe C. sclerodermia. Unitatea de crt. 2.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. eczema. papilomatoză. streptodermiile. Aplică intervenții proprii şi delegate. Principalele afecțiuni dermatologice: 2. pruritul. 4. Piodermitele: stafilodermiile. invatamant clinic. boala Bowen.2. erupția.4. Analizează semnele si simptomele specifice din afecțiunile dermatologice. şancrul sifilitic. 3. În modulul DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Dermatovenerologie şi nursing specific 1. dermatoze profesionale etc 2. cercetarea îngrijire la documentelor medicale (foaia de observație pacienții cu clinică. prezența paraziților. Tuberculoza cutanata C. etc 2. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. scuama. febra. competență 34.6.2. Dermatoze alergice: urticaria. 1. 2. leziuni de grataj. tahicardie etc. Identifică problemele de boala Paget. primare şi secundare: macula. tricofiția.1.

1.Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative 2. P. somn şi odihnă corespunzătoare. Independența si dependența. absența durerii. TA. 134 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mobilitate păstrată. Manifestări de indepen dență: pacient conştien t. 2. T). comunicare eficientă la nivel afectiv şi motor. în limite normale. semne vitale (R.

aparat LASER. Semne de dificultate: . frustrare. 1. pustula. mese. incapacitatea urmării prescripțiilor. medicamente. lipsa de cunoaştere a obiceiurilor sănătoase de viață. truse chirurgicale. ținută neîngrijită.fizică: asigurarea confortului ambiental. soluții perfuzabile. profilaxia infecțiilor. stare depresivă . etc . mediu si lung.materiale: comprese.intervenții proprii: comunicare. prevenirea complicațiilor . lipsa interesului. eritemul. şancru.psihologic: anxietate. . 2. durere. 2.4. percepția negativă a propriului corp. slăbiciune şi oboseală. transport. filctena. Resurse materiale: . durere. profilaxie. refuzul de a se conforma tratamentului.lipsa cunoaşterii: neaccesibilitate la informații. observabil. lame de sticlă.social: izolare. plaga. microscop. edeme ale membrelor. mobilizare. sondă canelată. papula. pesimism. durere acută sau cronica. alimentare. electrocauter. educație etc C.2. C. diminuarea motricității. devalorizare. etc . 2. stres. îngrijire 2. educare. alterarea imaginii de sine. soluții anestezice. confuzie. baghete plastic. Manifestări de dependență: vezicula.3. Elaborează planul de realism.4. divorț. specificitate. tampoane de vată. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor nursing vitale şi vegetative. ansă de platină. obiective pe termen scurt. feşi. stilet butonat. crème. ace. lipsa de cunoaştere a măsurilor de igienă şi protecție. hidratare. igienă. unguente. sărăcie.intervenții delegate: pregătirea pentru Aplică investigații şi analize. pregătirea proprii şi preoperatorie şi îngirjiri postoperatorii etc. administrarea intervențiile tratamentului local şi general. trusa oxigen. lipsa de informare asupra îngrijirilor preventive şi curative ale leziunilor pielii. sentiment de inferioritate. delegate 1. crusta. soluții antiseptice. Obiectivul nursing: performanță. Pregătirea pacientului: . neglijarea igienei. alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. Probleme de dependență: vulnerabilitate. poziție adecvată. asigurarea confortului psihic. termometru. igienă. Diagnosticul de îngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependență.psihică: informare. . deces . câmp operator etc . alterarea confortului fizic şi psihic.de ordin fizic: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. explicații.3. implicare. incontinență sfincteriană. escara. ulcerația.instrumente: seringi. risc de infecție. proces infecțios. dezinteres față de măsurile de igienă şi de infecție.2. zăpadă carbonică etc.

1.5. investigații paraclinice (biochimice) etc 3. Pregătirea din zona intervenției 135 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3. Intervenții specifice 3.1. Pregătirea postoperatorie 3. Pregătire generală: bilanț hidric general. pansamente şi bandaje 3.2. cauterizare etc 3.2. toaleta leziunilor şi ulcerațiilor.5. secreții sânge 3. Recoltarea produselor patologice.3. Îngrijirea leziunilor. intervenții LASER.5.4. supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. Intervenții electrocauter.3.

În elaborarea strategiei didactice.C.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. probe practice (demonstrație.elevii au stiluri diferite de învățare . Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. Indiferent de locul. planuri de îngrijire. Prevenirea complicațiilor postoperatorii: retenție de urină. coevaluarea în grupul . Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri ăformative. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . combaterea anxietății 3. test scris. iar la ă sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. constipație.1 realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate. SSP .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. fişa de lucru. Cadrele didactice.2 nerealizate: manifestări de dependență care se mențin. Asigurarea confortului: igiena. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Supravegherea bolnavului: aspect general. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. pentru verificarea atingerii competențelor.plan de îngrijire).5. compararea. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 3. momentul şi persoana care face evaluarea.5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 3. la procesul de învățare . combaterea durerii. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. hidratarea pacientului 3.  Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul DERMATO.6. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. Îngrijiri postoperatorii 3. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent.3.5. descoperirea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. tromboflebite etc 1.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. fişe de lucru. Se recomandă următoarele metode: observație. sau apărute pe perioada îngrijirii 2. fişe de lucru. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. bilanț hidric. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. problematizarea. studiu de caz .5.5. simulări.5.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare . parametrii fiziologici. satisfacția pacientului 1. demonstrația. Obiective stabilite 1. proiectul.4. planul de îngrijire. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar.

investigația. volumul şi nivelul de cunoştin țe. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permit a evaluarea conceptelor. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. a atitudinii față de o sarcină dată şi a comunicării. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 136 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . dotarea cu material didactic.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme în func ție de dificultatea temei. proiectul.de lucru. tema în clasă.

casate video. munca independentă. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind DERMATO. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.uri. studiul de caz. observația. scheme. simularea. Instruirea se va realiza în s li de demonstra ție.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. CD . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. etc. dezbaterea. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. folii de retroproiector etc. unit ăți sanitare cu o bun ă ă dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . exercițiul.elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. conversația. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 137 . Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor infecto . Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. pentru calificarea: asistent medical generalist. C.MODULUL 35: BOLI INFECTO . Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. 2.contagioase.1. Boli infecto. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase 3. Elaborează . Analizeză competență semnele şi simptomele 35. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate  Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC planul de îngrijire Nr. În modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată infecto contagioase şi particularit ăți de îngrijire.2. invatamant clinic. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase C.CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC din pregătirea specifică din anul II. Unitatea Competențe (nursing) de crt.specifice contagioase afecțiunilor şi infecto particularit ți contagioase ă de îngrijire ☺ Notă introductivă Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC face parte C.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5.3.

rujeola. pustula. 1.Culegerea de date ( date subiecte. ulcerația eritemul 1. tulburări circulatorii. hepatita B. discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. Semne generale: febră. flictena. Boli infecțioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecții alimentare. dizenteria. inapetență. scarlatina.Conținuturi tematice 1. gripa. difteria. răguşeală. examen fizic. vărsături. TBC pulmonar. cefalee. hipertermie. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. scrisori medicale. obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu întrebări închise deschise). febra tifoidă. enterovirozele. trimiteri. dureri abdominale. tuse seacă. Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor: macula. tetanos. etc. tusea convulsivă. C şi infecții nosocomiale Boli infecțioase cu poartă de intrare tegumentară şi variată. tahipnee.2. Princip alele afecțiu ni infecto contagi oase. Semnele şi simptomele prezente în afecțiunile infecto contagioase 1. rețete. Alte boli infecțioase variate: rabia. obstrucția căilor respiratorii. meningita. iritabilitate . Boli infecțio ase cu poartă de intrare respiratorie: varicela.1. hiv. parotidita epidemică. modificări ale funcțiilor vitale 2. papula.). pneumoniile. grețuri. Independența/ Dependența: 138 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . ancheta epidemiologică 2. rubeola. vezicula. frison. poliomielita. hepatita virală. rinoree.

educație 2. Resurse materiale: 1. Materiale: comprese sterile. medicamente inhalate. profilaxie. Intervenții propii ( autonome) comunicare. alimentare. comunicarea eficientă la nivel motor. aspirarea secreților instilații gargarisme. 2. intubație orotraheală. drenaj postural 1.4. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) Obiectivul nursing: specifitate.2. sărăcie) lipsa cunoaşterii 2.1 Dezobstrucția căilor respiratorii. performanță. alterarea confortului psihic şi fizic. tensiometru. pudre. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres. dezinteres față de măsurile de igienă şi protecție. termometre. deficit de autoângrijire 2. Aplică intervențiile proprii delegate C. Pregătirea pacientului: 2. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental.2. unguente creme.C. mobilitate păstrată. mediu scurt. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. cum în ce măsură. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative . Obiective stabilite: 1. Manifestări de independență: pacientul conştient.1.2. asigurarea confortului psihic 2. ce. de ordin social ( izolare. 1.Realizate. potențial de suprainfecție a leziunilor. seringi de diferite mărimii. poziția adecvată. recipiente pentru recoltarea produselor biologice. şi sondă de oxigen.manifestare de dependență . ce se poate face.1.4. spatulă. pipete. anxietate.1. 2. administrarea tratamentului local şi general. când?) obiective pe termen lung. mobilizare. administrarea serurilor imune. prevenirea complicațiilor. anestezice. digestive nervoase. 2. seruri şi vaccinuri 2. oxigenoterapie.Intervenții specifice 3. soluțile perfuzabile. igienă 3. profilaxia infecților. observabilitate ( cine. potențial de complicații respiratorii. explicații. izoalare şi dietă. sonde de aspirație. soluții antiseptice. Probleme de dependență: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. tăviță renală cutii Petri.5.2. trocare. alcool mentolat. igienă.1. sondă laringiană. realism. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 2. Instrumente: canulă traheală.3.1. implicare.Pregătirea psihică: informare. hidratare. truse perfuzie. vaccinuri şi anatoxine 1.

elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare . Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului la   Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. 3. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. satisfacția pacientului. 1.elevii au stiluri diferite de învățare .absente sau ameliorate. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . la procesul de învățare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 139 .2. 2.Reformularea obiectivelor: adaptate capacitățile fizice ale pacientului. În elaborarea strategiei didactice.

pentru verificarea atingerii competențelor. conversația.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. simularea. a atitudinii fa ță de o sarcină dată şi a comunicării. Pe parcursul modulului se realizeaz ă evaluar riă formative.. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. Instruirea se va realiza în săli de demonstrație.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de dificultatea temei. simulări. iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. fişe de lucru. instrumentar şi materiale sanitare diverse.plan de îngrijire). Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. proiectul. fişe de lucru. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. planul de îngrijire. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. dotarea cu material didactic. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ării fiec ărei competențe. casate video. fişa de lucru. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. dezbaterea. tema în clasă. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. probe practice (demonstrație. proiectul. CD . coevaluarea în grupul de lucru. test scris. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Cadrele didactice. compararea. munca independentă. volumul şi nivelul de cunoştin țe. investigația. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. etc. Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților specifice. scheme. studiul de caz. Se recomandă următoarele metode: observație. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. studiu de caz . demonstrația.uri. SSP . planuri de îngrijire. unități sanitare cu o bună dotare materială. observația. folii de retroproiector. problematizarea. exercițiul. momentul şi persoana care face evaluarea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. descoperirea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). . Indiferent de locul. manechin. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomand ă urm ă toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 140 .

Endocrinologie si nursing in endocrinolo gie C. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli endocrine.Tulburari gastrointestinale: inapetența. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore. tulburări asociate. Unitate Competențe Conținuturi Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE competență 36. Faciesul: hipertiroidian. slăbirea 1.2. Analizează 1. 2. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).4. 1. diaree. constipație. 1. hipotiroidian.1. tulburări de vedere.2.2. durată. dureri abdominale.Statura . specifice bolilor 1.1. Semne şi simptome prezente în bolile semnele şi endocrine. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Nr.1. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. acromegalic.Tulburari cardio-respiratorii: palpitații.1.Cefaleea . tulburări menstruale 1. 1. Oboseala fizică si intelectuală. nanismul. Sughi ul ț 1. 1. 1. Poziția.1. 1. Starea de nutriție: obezitatea-tipuri. Manifestări obiective: 1.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. simptomele intensitate. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.1. Manifestări subiective 1.3.insomnie. hipopituitar.1.2. 5. Aplică intervenții proprii şi delegate.2. de crt.1.tulburarile somnului .1. addisonian.7.Not ă introductiv ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. invatamant clinic. Setea 1. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.4. dispnee.3.1.1.5. cushingoid. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor endocrine.gigantismul.cauze localizare. mişcări şi contracții involuntare 1.2.2.1. 1. coşmaruri.localizare. 3. endocrine 1.Modificări ale vocii. 4.1.6.5.1. hipersomnie. vărsături. Starea mentală . 1. amețeli. Transpirație .Tulburări ale aparatului genital: de instalare a pubertății. În modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE.

8.6.1. Aspectul ochilor 1.2.2. Edemul 1.2. 1. părul şi unghiile.9. Modificări ale oaselor şi muşchilor 141 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.7. Aspectul tegumentelor.

cercetarea documentelor medicale (foaia de observație clinică. investigație.2. semne vitale (R. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul. simptomatologie. discuții cu membri echipei de îngrijire şi aparținătorii. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing.2. simptomatologie.definiție.1.acromegalia si dependență şi gigantismul . la pacientul cu etiopatogonie.observație. mobilitate păstrată. trimitere.3. C. etiologie. tratament. tegumente nemodificate. rețete. respirație 2. tratament C. endocrine tratament.5. îngrijire boala (nursing).10.2. tratament 2. boli evoluție. cancerul tiroidian -definiție. simptome şi semne.1. investigație. tratament 1. ) în limite normale. auscultație. bilete de ieşire din spital. simptomatologie. investigații. carnet de sănătate. scrisori medicale.3. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu. etiologie. Bolile gonadelor: hipogonadismul. Modificări ale semnelor vitale: temperatură. sindromul adreno-genital. simptomatologie. 2. etiologie. 2. măsurători antropometrice). Bolile hipofizei: adenomul probleme de cromofob. diabetul insipiddefiniție. etiologie. Identifică 2. sindromul stabileşte diagnosticul de adipozoîngrijire (nursing) genital insuficiența hipofizara. guşa şi cretinismul. investigații. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial 2. Independența / Dependența 2. polichistică ovariană.P. 2. hirsutismul.. Analiza şi sistematizarea datelor: informații semnificative. Manifestări de independență: pacient conştient. absența durerii. Probleme de dependență: cefalee. etc. somn şi odihnă corespunzătoare.). criptorhidian.nanismul hipofizar. examenul fizic (inspecție. hipotiroidismul si mixedemul.1. 2. tensiune arterială. hiperaldosteronismul. Elaborează planul de eunuchismul şi eunucoidismul. Principalele boli endocrine. feocromocitomul-definiție.2. evoluție. card de identificare. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow. boala Addison.TA. cooperare ineficientă la nivel . postură inadecvată.4. pubertatea precoce şi întârziatădefiniție. investigație.

alterarea echilibrului electrolitic şi hidric. alterarea eliminărilor intestinale (diaree. deplasare greoaie. Surse de dificultate fizică: alimentație şi hidratare insuficientă sau în exces. amețeală. constipație). odihnă insuficientă. greutate peste normal sau sub normal. alterarea imaginii corporale. epuizare. risc de infecție. neadaptare la rol. hipotermie. olfactiv. hipertermie. dezechilibru endocrin metabolic. voce răguşită. hidratare exagerată. alterarea vocii 2. vizual.individual. iritabilitate. risc de rănire. furnicături. diminuarea peristaltismului. dispnee. polifagie. dificultatea de a înțelege informația 2. Manifestări de dependență: tahipnee sau bradipnee. edeme. slăbiciune. vărsături.1. disfuncție sexuală. circulație inadecvată. deficit auditiv. Surse de dificultate 2. pierderea stimei de sine. alterarea nutriției (exces sau deficit).3.4. deformarea articulațiilor extremităților.4. inapetență. diaforeză. constipație. diaforeză. diminuarea 142 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

performanță. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de mediu. în ce măsură?.tonusului muscular.4. pierderea respectului de sine. depresie. restricții de tratament 3. deprinderi alimentare deficitare. ce se poate face?. îmbunătățirea aceptarea imaginii de sine. Aplică intervențiile proprii delegate.1.3. şi 1. educația pacientului/familiei 2. oboseală. substanțe pentru stimularea sau inhibarea secreției de hormoni.2. Surse de dificultate psihologice: anxietate. izotopi.Resurse materiale : seringi. hidratare. truse de perfuzie. a echilibrului hidric şi electrolitic. explicații. a stării de conştiență.5. Intervenții proprii (autonome): comunicare. asigurarea confortului psihic. insuficiența resurselor familiale 2. teamă de obezitate. edeme. ce?. neacceptarea bolii.1.2. material de dezinfecție. prevenirea complicațiilor. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. cum?. Pregătirea pacientului 2.4.4. observabilitate.2. Obiectivul nursing: specificitate. tremurături ale membrelor. restricții alimentare şi lichidiene. pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie C. medicamente pentru acordarea ajutorului de urgență în criza tireotoxică. obezitate. 2. criza addisoniană 2. soluții perfuzabile. tulburări de gândire. administrarea tratamentului. Pregătirea psihică: informare. frigiditate. poziția adecvată. menținerea unei stări nutriționale adecvate.1. etc.4. frustrare. nelinişte față de diagnostic şi tratament. creşterea toleranței la activitate 2. igienă. obiective pe termen scurt mediu şi lung) 2.4.4. (cine?. 2. alimentare. Surse sociologice: condiții de muncă inadecvate. implicare. asigurarea confortului fizic şi psihic. frilozitate. când?. stress. Diagnostic de îngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependență) 1. recipiente. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. amenințarea conceptului de sine. realismul. criza de tetanie. Investigații . crearea unui mediu sigur. Intervenții specifice 3. obținerea acordului 2. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere 2. asigurarea dietei.

1.3. ionogramă. Teste de stimulare sau inhibare a secreției de hormoni pentru hipofiză. gonade. iodemie. tiroidă. iodurie. paratiroide. 3. Recoltarea urinei pentru calciurie.1. colesterol. radioiodocaptarea ) 3. reprarenale. Examene imagistice: radiografia craniană şi a scheletului. 3. rezonanța magnetică nucleară. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual şi a acuității vizuale. tomografia computerizată.1. ionogramă.1. 17-CS.3.4. ecografia. dozarea calciului. glicemie. probe cu izotopi radioactivi (scintigrama. acizi graşi liberi. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale. fosforului. 143 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . uree. dozarea catecolaminelor. creatinină.1. lipide serice.2.

. evitarea excesului de lichide. doze. Reformularea obiectivelor . asigurarea confortului psihic şi fizic . testul hiperpneei provocate.5. factorii favorizan i şi agravan i. Prevenirea complicațiilor : supravegherea funcțiilor vitale. înlocuirea celor interzise. orar. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.1. Pregătirea preoperatorie : informarea pacientului şi obținerea consimțământului. Educația pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii. acceptarea tratamentului cronic şi a limitărilor. Îngrijirea postoperatorie . pregătirea câmpului operator 3. pe glanda tiroidă şi pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1.C. creşterea dozelor în caz de urgență -Instruirea cu privire la dietă: scopul dietei. electromiograma. efectul terapeutic şi reacțiile adverse. reducerea riscului de rănire. creşterea aportului de potasiu. satisfacția pacientului 1. măsuri în caz de călătorie. Realizate . purtarea cardului (carnetului) şi a medicamentelor de urgență. substanțele pentru corectarea gustului. Criterii de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Nerealizate manifestări de dependență care se mențin sau apărute în perioada îngrijirii 2. hidratare parenterală 3.2.4.5. 3. determinarea metabolismului bazal. reflexograma ahiliană.pregătirea generală şi locală: bilanț clinic şi biologic. ț ț -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor.2.îngrijiri generale comune altor intervenții. examenul fundului de ochi). -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rănire .Importanța controlului periodic. observarea semnelor de deshidratare. tipul şi cantitatea de alimente care trebuie evitate.3. cale de administrare.adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. Planificare intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. acceptarea rolului de bolnav 3.îngrijiri speciale după intervențiile pe craniu. conservarea resurselor bolnavului.manifestări de dependență absente sau ameliorate.

analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. compararea. elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. elevii au stiluri diferite de învățare. elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 144 .

Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. instrumente şi materiale sanitare. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: observația. planuri de îngrijire. fişe de lucru. ri. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). simul ă aplicații pe caz concret. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. descoperirea. dotarea cu material didactic.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. studiu de caz. observația. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. scheme. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . . Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. munca independentă. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.conversația. tema în clasă.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. mulaje. . plan de îngrijire). fişe de lucru. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. CD-uri. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. planuri de educa ție. probe practice (demonstrație. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. test scris. coevaluarea în grupul de lucru. plan de îngrijire. folii de retroproiector. proiect de activitate. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. simularea. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. casete video. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. particularitățile grupului de elevi instruiți. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. proiectul.elevii au stiluri diferite de învățare . fişe de lucru. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. exercițiul. demonstrația. problematizarea. investigația. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.

. plan de îngrijire. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. compararea. problematizarea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. fişe de lucru. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 145 . Se recomandă următoarele metode: observația. demonstrația. descoperirea. proiect de activitate.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.

investigația. tema în clasă. coevaluarea în grupul de lucru. fişe de lucru. plan de îngrijire). simul ă aplicații pe caz concret. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. planuri de educa ție. ri. test scris. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. studiu de caz. probe practice (demonstrație. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. fişe de lucru. . momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. proiectul. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. planuri de îngrijire. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 146 .

prezentare sumară. osteoarticulare. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. exemple de afecțiuni în care se întâlnesc. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.1. xantoame si xantelasmele etc. forme clinice (tip 1. Tratamentul nonfarmacologic . Tratamentul farmacologic: insulină.dieta si exercitiul fizic terapeutic în diabetul zaharat. Aceste particularități se regăsesc în lista competențelor şi î criteriile de performanță din standardul de pregătire profesională. Conținuturi 1.1. flexibilă şi integrată.Modulul 37: BOLI METABOLICE. antidiabetice competență 37. etc. evoluție şi complicații acute (comele) şi cronice (macroangiopatii. 2. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolice şi de nutriție. dureri articulare şi musculare. invatamant clinic. Unitate de Competenț e C. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutriție. polidipsie. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 5. polifagie. tip 2). modificarile cutanate. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). infectiile. În acest modul se reg ăsesc abilit ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializat ă BOLI METABOLICE. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul BOLI METABOLICE. Semnele şi simptomele prezente în boli metabolice şi de nutriție: creşterea sau scăderea în greutate. microangiopatii). etiopatogenie. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. 3. 2. simptomatologie. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Principalele boli metabolice şi de nutriție. crt. tulburări de tranzit intestinal. astenie fizică. Studierea modulului se face în paralel cu cel de nutri ție şi dietetic ă cu care realizeaz ă o bun ă leg ătur ă şi ajuta viitorul asistent s ă în țeleag ă mai bine particularitățile îngrijirii în bolile metaboliconutri ționale care în marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin îngrijire continuă comprehensivă. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolic e şi de nutriție. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr. 4. transpirații. . Diabetul zaharat: definiție. Aplică intervenții proprii şi delegate. inapetență. investigații. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI METABOLICE. pentru calificarea: asistent medical generalist. Boli metabolice. poliurie. hepatice. 2. de nutriție şi nursing specific . modificări ale tensiunii arteriale.

Profilaxia complicatiilor. simptomatologie. Obezita tea definiți e şi epidemiologie. forme clinice. 147 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .definiție. tratament farmacologic. Dieta. tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice. Denutriția . Complicațiile obezității.3. exercitiul fizic terapeutic. tratamentul chirurgical in obezitate 2. etiopatogenie.orale. etiopatogenie.2. 2.

funcționale). fatigabilitate. disfuncție sexuală.).1. izolare socială). tegumente intacte. dispnee. medii. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. postură inadecvată. ancheta alimentară. Obiectivul nursing: specificitate. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial.definiție. bilete de externare din spital. simptomatologie. forme clinice şi asocieri morbide. Probleme de dependență: imobilitate. 2. T0) în limite normale. Hiperuricemiile . etiopatogenie şi clasificare. scrisori şi trimiteri medicale. investigații. cercetare documente medicale (foaia de observațe. guta . evoluție. 2.8.2. somn şi odihnă corespunzătoare. risc de infecție. observație. P. medicația specifică. Manifestări de independență: pacient conştient. carnet de sănătate. Elaborează planul de îngrijire (nursing). diaree. (in puseu si intercritic). 2.definiție. de ordin psihologic (anxietate. absența durerii. etiopatogenie. Hipoglicemiile .definiție.7. 1. performanță. complicațiile.a limentație insuficientă.evoluție şi complicații. alterarea percepției vizuale. grave. 2. circulație inadecvată. comunicare ineficientă la nivel motor şi senzorial. . forme clinice ( uşoare. 1. factori de risc etiopatogenie. Principii de tratament. Intoleranța la gluten (enteropatia glutenică sau boala celiacă) definiție. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. stres). TA. normal colorate. 2. disconfort. investigarea stilului de viață). forme clinice şi simptomatologie.4.2. Tratament nonfarmacologic (dieta) şi farmacologic. incoordonarea mişcărilor. greutate. semne vitale (R. risc de rănire.definiție. polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct.6. de frecvența alimentație.3. leziuni cutanate). sărăcie. alterarea stării de nutriție (exces). Dislipidemiile . surplus în greutate. Diagnostic de îngrijire = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestări de dependență). buletine de analize/investigații. Manifestări de dependență: dificultate în deplasare. tratament. circumferința abdominală). investigații. simptomatologie. 2. Principii de tratament în hiperuricemiile asimptomatice şi in gută. lipsa informațiilor (în legătură cu boala. Sindromul X metabolic . Identifica probleme de dependență şi stabileşte diagnosticul de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutri ie. clasificare. complicații. ț C. mobilitate păstrată. evoluție. educația specifică si continuă. factori de risc etiopatogenie. Independen a/dependen a. Principii de tratament. măsurători antropometrice: înălțime. Obiective de tratament: optimizarea stilului de viață (dieta si efort fizic terapeutic). oboseală. Principii de C. 2. epuizare. rețete etc.5. examenul fizic (inspecție. apetit nemodificat. deficit de cunoştințe. investigații. organice. chestionare specifice (nutrițional. eventualele operații). de ordin social (izolare geografică. tratamentul cronic. depistare şi evaluare. ț ț 2.

mobilizare. ce?. Intervenții proprii (autonome): comunicare. 2. realism. ce se poate face?. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. supravegherea alimentației şi respectarea dietei. mediu şi lung). educație. hidratare şi alimentare. 2. obiective pe termen scurt. administrarea tratamentului. a stării de conştiență. cum?. profilaxila complicațiilor.2. igienă.implicare. controlul şi asigurarea dietei. când?. supravegherea eliminărilor. 2. observabilitate (cine?.1. în ce măsură?. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. pregătirea specială pentru operație şi îngrijirea postoperatorie a 148 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

soluții perfuzabile. asigurarea confortului psihic.1. efectuarea injecției cu insulină. respectarea restricțiilor alimentare.4. a dozelor de insulină. combaterea vărsăturilor. repartizarea pe mese. 3. Trusă de perfuzie. ace. întocmirea meniului cu respectarea cantității de carbohidrați. trigliceride.1. cântărirea sau aprecierea folosind alte echivalențe pentru o porție. 2.Prevenirea complicațiilor: supravegherea stării de conştiență. Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi.2. T0 la intervale stabilite de medic. recipiente. Examene radiologice: radiografia articulară (guta). 3. material de dezinfecție. Alte examene.2.6. P. obezitate şi denutritie. 2. corpi cetonici.4. 3. 3.3. supravegherea sondei urinare. măsuri de prevenire a infecțiilor intercurente. izotopi radioactivi. tensiometru. VSH. HLG.2. glucometru cu teste. urocultura. testul excreție urinare de FIGLU (acid forminoglutamic).3. HDL. cântar taliometru. Teste de evidențiere a malabsorpției: testul cu xiloză.3.4.4. 3. LDL. Substanțe pentru teste: glucoză. cu lactoză.4.3. Hb glicozilată. Întocmirea planului pentru schimbarea stilului de viață şi creşterea complianței (aderenței) la tratament. Obiectivele şi principiile dietoterapiei. xiloză. 3. examen dermatologic.1. Examenul fundului de ochi. ionogramă. ionogramă. flacoane de insulină. Recoltare sângelui pentru: glicemie. lactoză.2. Pregătirea pacientului.1. TA. determinarea glicemiei cu glucometru şi evidența rezultatelor. anticorpi anti muşchi neted. panglică metrică. Recoltare urinei pentru: glicozurie.5. colesterol total.rolul asistentei în pregătirea pacientului. 2.3. 3. evaluarea efectelor şi beneficiilor aplicării planului terapeutic. 3. asigurarea poziției.C. îngrijirea în cazul convulsiilor.3. observarea semnelor de deshidratare. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO). Recunoaşterea semnelor comelor şi hipoglicemiei. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare şi autoîngrijire. Intervenții specifice. 3. explicații. sulfat de bariu. examenul gastrointestinal (enteropatia glutenică) . obținerea consimțământului. 3. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. curba diurezei. . proteinurie/24 h examenul sedimentului. 1. 3. supravegherea şi măsurarea R. 3. Controlul şi asigurarea dietei. garou. respectarea orarului meselor şi a ritmului de administrare a insulinei şi antidiabeticelor orale (ADO). Pregătirea psihică: informare. proteine serice. acid uric. anticorpi antigluten. Educația pacientului/familiei. Resurse materiale Seringi. testul de încărcare lipidică. Aplică intervențiile proprii şi delegate. 3. pacientului cu diabet.

adolescent. vârstă (diabetul la copil. Controlul greutății. preferințe alimentare) Respectarea particularităților în funcție de forma clinică (DZ tip1. DZ tip2).7. talie. vârstă. Asigurarea dietei în funcție de greutate. activitate fizica. 3. Comunicarea cu familia şi controlul aportului alimentar din afară.Asigurarea dietei recomandate. Administrarea tratamentului medicamentos 149 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . complicatii si comorbiditati asociate. varstnic) stare fiziologică (gravida cu diabet).

Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. 2. 3. scheme. . Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.8. casete video. incidente şi accidente alergice. . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de .manifestări de dependență absente sau ameliorate. dotarea cu material didactic. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. retenție hidrică. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe.conversația. supravegherea intraoperatorie. Reformularea obiectivelor . exercițiul. satisfacția pacientului. munca independentă. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind BOLI METABOLICE. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. cd-uri.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Realizate . Nerealizate . Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Pregătirea specială şi reechilibrarea preoperatorie.2.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.manifestări de dependență care se mențin sau apar în perioada îngrijirii.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide. prevenirea C. Intervenția chirurgicală la diabetic.1. Obiective stabilite: 1. hipoglicemie la sulfonilureice. . analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative. compararea. îngrijirea specială postoperatorie. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE. insulina). particularitățile grupului de elevi instruiți. mulaje. observația. complicațiilor. 1.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. 1.Respectarea dozelor şi orarului corelat cu alimentația. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . 3. folii de retroproiector. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.elevii au stiluri diferite de învățare. simularea. instrumente şi materiale sanitare.5.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei.

planuri de îngrijire. fişe de lucru. fişe de lucru. simul ă aplicații pe caz concret. ri. descoperirea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. planuri de educa ție. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). test scris. fişe de lucru.învățare cu caracter interactiv. plan de îngrijire). proiect de activitate. studiu de caz. 150 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . plan de îngrijire. probe practice (demonstrație. problematizarea. Se recomand ă urm toarele metode: ă observa ția. demonstrația.

O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. proiectul. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. tema în clasă. . coevaluarea în grupul de lucru. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. investigația.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 151 .

2. făcând parte din nevoile de bază ale individului. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. Alimentația (dieta) este esențială pentru promovarea sănătății.şi obiectivul nr.reducerea efectelor datorate alcoolului. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente. 11 . în diferite etape ale vieții sau situații fiziologice. Promovează educația nutrițională a individului si familiei . 3. Identifică tulburări de alimentatie. invatamant clinic. drogurilor şi tutunului stabileşte direc ții clare pân ă în 2015 în realizarea c ă rora asistentul medical generalist are un rol important. Schimbarea stilului de viață şi în principal al celui alimentar ar reduce simțitor incidența bolilor.un trai mai s ăn ătos . 5. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. 4. având în vedere c ă sfera sa de activitate cuprinde deopotriv ă omul sănătos şi bolnav. omul în corelație cu mediul său obişnuit de viață. ar creşte calitatea şi durata vieții.Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductiv ă Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg ă tirea specifica din anul II. Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. adoptat ă în 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. 12 . prevenirea bolilor şi existența vieții. pentru calificarea asistent medical generalist. . Strategia OMS „S ă ă n tate 21”.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 152 .

1. imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Cr. Ni 2. crt.3.3 Ouale 3.definitie 1. cereala germinate.rolul in organism.3. stări patologice. Bilantul hidric-aportul si eliminarea.tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale. 2.Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr.S 2. 2.K.1.Mg. hedonismul.2.9 Condimente 3. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentației. Cu 2. apa si sarurile minerale 2. 2. factori de mediu.1 Carnea si produsele de carne 3. Mb. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente.6 Legumele si fructele 3.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie.2. Notiuni despre digestie si metabolism. Nutriție si dietetică C.Surse alimentare. 2. aspecte religioase.3 Oligoelemente: I. Notiuni despre digstie si metabolism. activitate şi starea individului .clasificare. suprafața corporală.4 Grasimile 3.3.P. rolul in organism. rolul in organism.1. nevoile bazale în funcție de greutate. Br. Rația alimentară.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic.3. vârstă. produse fermentate lactic. Apa-rolul apei si distributia apei in organism. Co.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie. Notiuni despre digestie si metabolism. Unitate de Competențe C. Surse alimentare.Proteinele-definitie.2. Mn.3.2 Microminerale: Fe .Electroliti si tulburari electrolitice.8 Bauturile nealcoolice 3. surse. Macronutrienti .Cl. Vn. Lipidele-definitie.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. clasificare. 2.Na. Necesar hidric.2 Laptele si produsele lactate 3. clasificare. Substante cu efecte vitaminice.5 Cerealele 3.tipul de activitate.F. Alimentele şi exercițiul fizic 1. rol. Identifică nevoi nutriționale în func ie ț de vârstă. Surse alimentare.Zn. 2. stări fiziologice.7 Produsele zaharoase 3. Nevoi nutriționale în perioada competență 38. Vitaminele.2.1 Rația calorică la nou născut şi sugarul mic 2. Conținuturi 1. 1. Nevoile energetice şi plastice.3 Sarurile minerale-caracteristici. Se.1 Macrominerale: Ca. 3 Grupe de alimente 3.

2.copilăriei. Rația calorică la adolescenți. cronice 153 Prevenirea afec iunilor ț Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . prevenirea Educația nutrițională .3.

mediul familial (obiceiuri). Stilul de viață sănătos C. Rația calorică în sarcină şi alăptare:ghidul dietei. boala 1. Rația calorică la adulți şi vârstnici.3. Alcătuirea dietei adecvate 3. Piramida alimentelor 3. Identifică tulburări de nutriție şi alimenta ie ț . Promovează educația nutrițională a individului şi familiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.3. Exemple de dietă raportată la vârstă şi greutate 3. tendințe sociale.1. Factorii care influențează aportul alimentar: clima. ă 2. complicații ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumară) 3.4.5.2. Moderație şi echilibru. Alimentație protectoare 2.obezit ții. mediatizarea unor produse prin massmedia.4.

alimentația.4.Evaluarea stării nutriționale 1.3.repartizarea alimentelor pe mese 1. Preparate culinare: supe. greutatea corporală în limite normale. gustări. Noțiuni de gastro-tehnie 2.3. fructelor şi legumelor. budinci. biochimice 2.1. fizico-chimice.stări anabolice fiziologice. ale stresului psiho-social. sufleuri. 1. Conservarea laptelui. Combinarea alimentelor 3.1. chimice. Rolul exercițiului fizic.2.2 Bulimia 2.5.2. 3.Factori care influențează necesarul alimentar. prăjire. prelucrare termică (fierbere. cărnii şi peştelui. efectele fumatului. Boală supra alimentației 2. comportamentul alimentar 1. stres determinat de boală. cultura. Alimentația enterală şi parenterală 2.1. obiceiuri alimentare nesănătoase.3. coacere) 2. Stabilirea necesarului cantitativ şi calitativ pe caz concret Stabilirea preferințelor alimentare 3. fripturi. deserturi. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animală şi vegetal 2. Metode de prelucrare şi preparare: prelucrare preliminară. date antropometrice.2 Întocmirea planului de educație pentru schimbarea stilului de viață.2.Indicatorii stilului de viață sănătos.4. convalescență 1.1. aluaturi. sarcină.4. Echivalențe pentru o porție 3. în aburi. frigere.garnituri.4.1 Anorexia nervoasă 2. Tulburări de alimentație 2. 2. sosuri. examenul fizic 1. 2. intrări. ouălor. Orarul porțiilor. pâinea.2 Metode de păstrare şi conservare a alimentelor: fizice. salate. efectele consumului de alcool. Tulburări nespecifice 154 . climatul emoțional. Factori care influențează aportul alimentar: starea economică. Alcătuirea dietei şi alegerea meniului 3.3. comportamentul alimentar. creştere. Interacțiunea dintre alimente şi medicamente 1. stările patologice.1. Metode: anamneza.1.

5.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Modulul NUTRIłIE ŞI DIETETIC Ă poate fi parcurs în mod independent şi în corelare cu modulul „Boli metabolice.a indicațiile terapeutice.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. aplicații pe caz concret. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. . Se recomandă următoarele metode: observația şi exercițiul. Consilierea pacientului şi familiei 2. compararea. boli neoplazice. Prezentarea listei de alimente interzise îş permise 3. Complianța ( aderența) pacientului l. Asigură respectarea dietei în diferite afecțiuni Sugestii metodologice 2. fişe de lucru. planuri de îngrijire. dotarea cu material didactic. Importanța dietei pentru tratarea bolii 2. Prezentare de meniuri folosite în spital şi ambulatoriu 2. 2.2.C. plan de îngrijire. afecțiuni renale. simulări. Întocmirea foii de alimentației Verificarea recomandărilor medicale. măsuri de control a alimentelor din afara.5. . analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țierii aspectelor semnificative. muncă independentă. Preferințe alimentare 2. . Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. tabele cu conținutul în principii alimentari. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. creativitatea şi capacitatea de a lua decizii. Comportamente inadecvate în copilărie 1. anemii. fişe de lucru. Instruirea sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind nutriția şi dietetica. demonstra ția. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la situațiile reale. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . diabet şi boli de nutriție.elevii au stiluri diferite de învățare. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.1. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Principii generale ale alimentației dietetice şi dieta în :bolile aparatului digestiv. expunere şi conversație. afecțiuni cardiovasculare şi HTA. particularitățile grupului de elevi instruiți. . de nutriție şi nursing specific”.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.3.5. planuri de educație. în bucătăria spitalului. 2. ficatului şi pancreasului. descoperirea. proiect de activitate.4. problematizarea. simularea. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.

test scris. alcătuirea meniului. ustensile si materiale necesare realizării unor preparate culinare. scheme. fişe de lucru. casete video. cd-uri. folii de retroproiector. studiu de caz. probe practice (demonstrație. listă de alimente. plan de îngrijire). calcularea rației alimentare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări).mulaje. 155 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . foi de alimentație.

afecțiuni de medicină internă şi chirurgicale).Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Cadrele didactice vor realiza o permanentă legătură cu celelalte module studiate în anul II (boli de nutriție şi metabolice. investigația. endocrine. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. proiectul. coevaluarea în grupul de lucru. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. 156 . Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. tema în clasă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Unitatea de Competența crt. din care 24 ore.  Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale. monitorizare şi evaluare a proiectelor. Monitorizează proiectul de sănătate 3.de a crea cultura managementului prin proiecte de sănătate. . planificare.a dezvolta abilități de concepere. Aspecte generale. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. Not ă introductiv ă Modulul Managementul proiectelor de s n ă ă se studiaz la nivelul tate ă 3 avansat. având repartizate un număr de 60 de ore. Tabel de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Ă Ă Nr.de a oferi elevilor cunoştințe. competență 39. Scopurile acestui modul sunt: .să-i sprijine pe elevi în eficientizarea muncii lor. în vederea elaborării şi redactării proiectelor. . Managementul unui proiect.Tipuri de resurse. Aspecte generale. -să-i ajute pe elevi în finalizarea cu succes a proiectelor. şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională. 2. . . Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Managementul proiectelor de proiectul de sănătate sănătate Conținuturi Caracteristicile unui proiect de sănătate Tipuri de proiecte de sănătate Fazele unui proiect. Calitatea în managementul proiectelor de sănătate. laborator tehnologic. Implementează proiectul de sănătate 3. Identifică proiectul de sănătate 2.Identifică  Noțiunea de proiect de sănătate .responsabilizarea pentru asigurarea calității proiectelor.      de  1. Metodologii de management proiect de sănătate Planificarea resurselor .să-i sprijine pe coordonatori în îndrumarea elevilor. . abilități şi deprinderi în managementul proiectelor de sănătate.Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE 1.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 157 .

. .  Evaluarea proiectului de sănătate .Histograma încărcării resurselor. Controlul / verificarea configurației /produsului final. proiectul de . Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sănătate are în cadrul curriculumului.Analiza schimbării (impact. 3. ă .Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor medicale. . Exportarea datelor Analiza execuției.Definirea calendarelor şi a programului de lucru. .timp şi buget alocat.Planificarea activităților:definirea activităților. .Necesitatea schimbării. Controlul progresului (timp. proiectul de  Managementul etapelor. o poziție distinctă. . produse. Verificare.  Controlul resurselor . Plan de evaluare a proiectelor. Documentelor specifice.  Analiza utilizării resurselor. . avantaje/ dezavantaje). sănătate produs.Implementează  Lansarea proiectului de sănătate  . Monitorizează .2. . constrângerile dintre activit ți. calitate.Analiza.Elemente de evaluare şi reevaluare a activităților: compararea şi interpretarea estimărilor. raport de progres.Alocarea resurselor pe activități. comparare şi raportare cu planul de proiect.Documente specifice: cerere de schimbare. .  Controlul resurselor . precedențele. necesitatea schimbării). Se parcurge cu un . registru de probleme. cost. .Gruparea pe faze.Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă. Activități. analiza variațiilor  Managementul configurației Componentele configurației / produsului final. 4. recomandări de acțiune.Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viață a proiectului. Definirea etapelor.Controlul timpului: măsurarea activităților. Nivelarea resurselor  Gestionarea schimbărilor. în calificările din domeniile tehnice.  Managementul resurselor . sănătate durata activităților. replanificare. Criterii/cerințe de calitate a configurației / produsului final.Nivelarea încărcării resurselor. planificare.Declararea datei de începere a proiectului.  Documente specifice: planul de management al configurației. costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect.Definirea resurselor . raportarea schimbărilor / problemelor configurației / produsului final. planul de calitate. prognozelor şi rezultatelor obținute. Conținut şi dependențe.

în Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 158 . Parcurgerea con ținuturilor modulului Managementul proiectelor de sănătate şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen țelor tehnice generale aferente.număr de 60 de ore. nefiind condiționat sau dependent de celelalte module din curriculum.

noi mijloace sau resurse didactice.scopul pregătirii profesionale a cursanților şi dezvoltării capacităților care să le permită integrarea pe piața muncii. .utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanților de a-şi impune obiective. În elaborarea strategiei didactice.  Diferențierea cunoştințelor. grupurilor de studiu. utilizând în acest sens fişe de lucru. modulul poate încorpora. pe care cursanții să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite.  cursanții învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. .  cursanții au stiluri proprii de învățare.  Diferențierea răspunsului. vizual. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:  modulul este orientat asupra celui care învață. respectiv asupra disponibilităților sale. . prin: . • proiect propriu sau în echip ă Se evaluează numai competențele din acest modul. ei învață în moduri diferite. urmând să i le pună mai bine în valoare. peste / lângă alte module parcurse.  fiind o structur ăelastic . în orice ă moment al procesului educativ. prin: .formarea de perechi de cursanți cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc. practic sau prin contact direct).fixarea unor sarcini deschise. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii ale educației:  cursanții învață cel mai bine atunci când consideră că învățarea răspunde nevoilor lor.  participanții contribuie cu cunoştințe semnificative şi importante la procesul de învățare. Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sănătate se va face prin: • lucrări individuale . verificării prin îndrumător. iar pe alt ă parte. pe de o parte în plan orizontal.  modulul permite individualizarea învățării şi articularea educației formale şi informale.  modulul ofer ă maximul de deschidere. în funcție de abilități. . În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalități de lucru:  Diferențierea sarcinilor şi timpului alocat.  cursanții învață mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informațiile noi şi a le asocia cu “cunoştințele vechi”. Procesul de predare . prin: .abordarea tuturor tipurilor de învățare (auditiv.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuție sau grafic). în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educației permanente.studii de caz/analize  O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanți  O lucrare prin care s ăse analizeze etapele identificate într-un proiect.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiți. .gradarea sarcinilor de la uşor la dificil. evaluarea altor competențe .  Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat ă . cu viteze diferite şi din experiențe diferite.utilizarea verificării de către un coleg.învățare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant. în plan vertical.

Dobândirea competen țelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competențelor.nefiind relevantă. pentru verificarea atingerii competențelor. Demonstrarea unei alte abilități în afara celor din competențele specificate este lipsită de semnificație în cadrul evaluării. iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă. 159 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. probe orale). O competență se evaluează o singură data. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Cursanții trebuie evaluați numai în ceea ce priveşte dobândirea competențelor specificate.

. precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie. observarea independent ă. Acesta trebuie s ă includ ă discu ții în leg ătur ă cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. este esen țial ă transmiterea unui feedback clar şi constructiv. metode expozitive (explica ția. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Pentru dobândirea de către cursanți a competențelor prevăzute în SPP-uri. descrierea. dar numai în limitele orarului şcolar. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanți a competențelor dorite. analiz ă). Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanți a competențelor vizate de parcurgerea modulului. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme. felicitare. cu pondere sporită pe activitățile de învățare şi nu pe cele de predare. interactiv şi centrat pe cursant. recomand ă ca în procesul de m învățare-predare s ă se utilizeze cu prec ădere metode bazate pe acțiune. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanți a competențelor specifice calificării. În cazul unei încerc ări nereuşite. activitățile de învățare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. cum ar fi: • efectuarea unor lucrări de laborator • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct ă . Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument.La încheierea cu succes a unei evalu ă este suficient un feedback de ri. Între competențe şi conținuturi este o relație biunivocă. competențele determină conținuturile tematice. în funcție de:  dificultatea temelor  nivelul de cunoştințe anterioare ale grupului instruit  complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat  ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 160 .

Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. 1. 2. în vederea obținerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Descrie dimensiunea umana a calității 4. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiază pe parcursul anului al IIIlea. Acționează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calității serviciilor de îngrijire 3. II. Precizează conceptul serviciilor calității şi siguran ei ț nursing pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate C. Unitatea de Competențe crt. Aplica tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire III. al şcolii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific ă ă domeniului S n tate ă ă şi asistență pedagogică. cerințele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. Precizează conceptul calității şi siguranței pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate 2. invatamant clinic. Acționează .Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING I.. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilit ăți de analiz ă . Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ă ția propriei activit ăți de asigurarea calit ății serviciilor Nursing atât pe timpul desf şur rii procesului. ă ă cât şi la finalul lui. Modulul va dezvolta competen țele din unitatea de competen ță pentru abilități cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. de îmbunătățire a calității. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore. cadrul de colaborare cu agenții economici. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoal ă institu ții acreditate s ă gestioneze probleme şi specifice de asigurarea calității. competență 40. de interpretare. de aplicare şi de implementare a sistemului de asigurare a calității serviciilor de nursing. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii. Calitatea C. dar şi de evaluare a cerințelor impuse pentru domeniul Sănătate şi asistenta pedagogica. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului : 1.

siguranța în îngrijire 2.pentru implementarea Conținuturi sistemelor de asigurare a calității 1. coordonarea activităților referitoare la calitate.organizarea activităților referitoare la calitate.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calității: structura organizatorica. procedurile. echipe de lucru. 2. eficacitatea îngrijirii.Dimensiunile calității îngrijirilor de serviciilor de îngrijire sănătate: accesibilitatea îngrijirii. respect pentru pacient. procesele. antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calității. 1. orientare către pacient. folosirea unui 161 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . continuitatea îngrijirii. controlul calității. schimbarea în practica nursing.Componentele managementului calității în organizațiile de îngrijire a sănătății: conducători vizionari. eficiența îngrijirii. Funcțiile managemetului calității serviciilor de îngrijire: planificarea calității. asigurarea şi îmbunătățire continuă a calității serviciilor furnizate. specificitatea îngrijirii. resursele.

educația continuă.Srategii de îmbunătățire a calității: strategia Kaizen. histograme. acreditarea JOINT Commission dosarul de îngrijire al pacientului 4. Aplică tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire 1. a proceselor. fişe de control statistic. 2. acțiuni corective (controlul infecțiilor). manualul acreditării-grupe de standarde specifice nursingului. parcurgând tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . ciclul PDCA (planificăexecutăverifică -acționează) principiul „zero defecte” 3. 2.Documentatia pentru îmbunătățirea calității: documentația pentru sistemul de management al calității conform standardelor ISO. selecția. 4. metoda întrebărilor) instrumentele calității: grafice. 1.Instrumente de imbunatatire a calității: instrumente ajutătoare: (brainstorming.model de proces recunoscut.Conceptul de imbunatatire continuă a calității: îmbunătățirea continuă a performanțelor. recrutarea. 3. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor proiecta activități de . responsabilități. acreditarea spitalelor. normarea în nursing. 3. Condi ții de aplicare didactic ăşi de evaluare Parcurgerea con ținuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral.Promovarea profesională şi educația continuă în nursing: motivarea. certificarea (ISO) C. siguranța profesioniştilor. comunicarea între membrii echipei. ținând cont de nivelul ini țial de preg ă tire şi de nivelul de performanță cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical generalist.Sisteme de evaluare a calității: autoevaluarea.Precizeaza rolul resurselor umane şi strategiile de recrutare de personal: activități. compensații. IV. 3. pensionare.Rolul managerilor în sistemele de asigurare a calității serviciilor de îngrijire: leadership în nursing. modele de formare a echipei. diagrame. audit intern. dar abordarea acestora trebuie s ă fie flexibil ăşi diferen țiat ă. program. acreditarea.şanse egale la angajare. planificarea resurselor umane. managementul riscului. rezolvarea conflictelor. Descrie dimensiunea umana a calității C. creditarea. stratificare. acțiuni preventive (prevenirea îmbolnăvirii) satisfacerea pacientului. a sistemelor de lucru. delegarea responsabilităților.

proceduri de sistem.elevii participă cu cunoştințele lor.învățare centrate pe elev. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . calculatoare cu programe de aplicații pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calității. acces Internet.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor . interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calității. la procesul de învățare 162 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . portofolii. fişe de lucru. În elaborarea strategiei didactice. care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare . instrucțiuni de lucru. colecție de reglementări tehnice şi normative specifice .elevii au stiluri diferite de învățare . formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză. video. dobândite anterior. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desf ă şura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: ă retroproiector. operaționale. fişe de autoevaluare.

. proiectarea şi implementarea sistemului calității..a documentației tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. Proiectarea evaluării competențelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. dotarea cu material didactic.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. deprinderi şi abilități anterioare ale elevilor. SPP. V. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bun ă dotare material ă Instruirea în laboratoare tehnologice are importanță . Cadrele didactice care asigur ă preg tirea la acest modul îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Indiferent de locul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa țiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. prin fişe individualizate. pentru verificarea atingerii competențelor. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. momentul şi persoana care face evaluarea. volumul şi nivelul de cunoştințe. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităților privind asigurarea calității serviciilor nursing. pe baza standardelor de acreditare a unităților sanitare. O competență se evaluează o singură dată. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. deosebită în realizarea corespunzătoare a competen elor pentru viitorii asisten ț ți medicali generalişti. Se evaluează numai competențele din acest modul. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 163 .

Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. din care 36 ore. cu valori si principii de viata 2. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore.Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala . Raspunde din punct de vedere profesional.Raspunde din punct de vedere profesional. Descrie si etica fiinta umana ca profesionala entitate biopsihosociala. . laborator tehnologic. Unitate de Competenta crt.MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA I.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA moral si legal Nr. cu valori si principii de viata C2. competenta 41.Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III. Deontologie C1. moral si legal 3. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. II.

constiinta. 164 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .imagine pozitiva de sine.2 Valori si principii etice in nursing: valori: viata.Drepturile omului.putere/loialitate si libertate profesionala. responsabilitateprofesionala. .3 Sisteme personale de valori: . -rolul de avocat al pacientului. Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2. .incredere.2 drept medical. non discr imin are. -implicarea pacientului in propria ingrijire. civila. 1. 1.empatie. -principii etice: binefacere vs. stare civila.cu nevoi specifice.Drepturile pacientului.independenta. sinceritate. .dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica. veracitate vs.Drepturile copilului. dreptate ( mod de impartire a adevarului). 1.forme de scolarizare.Continuturi tematice Totalitate si individualitate 1.fuga de raspundere.identificare personala (CI/BI. competenta. . -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune.reputatie. Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2. .morala. fidelitate/co nfidentialitat e.maleficie nta.1 raspundere legala. -neglijenta. autonomie vs.libe rtate.devotament fata de profesie.1 .egalitate. foaie de observatie. deontologia actului medical.culpa. paternalism.4 Drepturi si libertati: . -eroare si greseala in nursing. angajare).grija si afectiune.

-standarde de ingrijire bazate pe probitate. medicamentoasa. 3. fecundare in vitro/in vivo. Abordare in securizant situatii de risc: 3. 3. 3.1 protocoale de ingrijire relatii mediu profesionale (cooperare. 3. 3.. Invatare continua si perfectionare profesionala 2.3 abuzuri: verbale.statut socioprofesional.8 Eutanasie. conferinte. internet. . activa. . sexuale. -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa. depasirea competentelor ). .6 eugenie. terapeutic comunicare eficienta. compasiune.pierderea dreptului de practica.obtinere atestat libera practica. familiei.prezentari conunicari. abnegatie. . Acorda ingrijiri intr-un Calitate in nursing 3. autonomie si responsabilitate) 2. -atitudine etica in situatii terminale.4 competente profesionale pe baza SPP.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului.inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali. coordonare. comunitatii (pliante. Bioetica 3.acces in profesiune. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. solicitudine. psihogena. daruire. -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate.3 autorizare si acreditare: . inginerie genetica( genom uman si clonare). -fisa postului.autonomie si delegare in nursing.fizice. brosuri).implicare in cercetarea in nursing.5 iatrogenie:de explorare. . de institutionalizare. avort.incredere exagerata in propriile forte. psihice. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele . specializare in munca de echipa.oportunitati de invatare( studiu individual.participare la seminarii. risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv). media. colaborare).7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. . . continuare studii). SIDA) IV. C3.

in grupuri. ca subiect matur.principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului. in timp ce profesorul il ghideaza.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.  experimenteaza problemele in globalitatea lor. elevul:  invata predominant descoperind.  lucreaza in mod cooperativ. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 165 .  se exprime in mod creativ.  invata in mod activ.  nu se limiteaza doar la sala de curs.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. Phillips 6-6. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. “Caruselul”. evaluarea altor competente nefiind relevanta. culegeri de date etc.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. durata evaluarii. Se evalueaza numai competentele din acest modul.recompense si competitie). O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. 3.indiferent de locul. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. “Bulgarele de zapada”). fisa de lucru. momentul sau persoana care face evaluarea. folii de retroproiector. problematizare. probe practice (studiu de caz. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor” (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii “Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate)” (vezi Risc asumat/risc evaluat) . referat. Pe parcursul modulului. referate. unitati medicale si scolare.munca independenta. observatie dirijata. test scris. grup de discutii. expunerea. analiza produselor( culegeri de date). studiul de caz. sinectica. 2. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. . Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. eseuri. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. care asigura pregatirea la acest modul . Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. activitati de predare . activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. metoda 6-3-5. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.lucru in grup “Clarificarea propriilor valori” (vezi Sisteme personale de valori) .autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. discutii panel.joc de rol.) 2.observarea sistematica a elevilor.ritmica. cumulativa (verificari partiale. descoperirea inductiva si deductiva. CD-uri. 2. 3. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . ii ofera informatie “umpland vase goale”.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.joc de rol). Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. coevaluarea in grupul de lucru. pe secvente mici) si sumativa. probe orale ( intrebari.

Sugestii bibliografice 1.1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 166 .Cod de etica pentru asistenti medicali.Codul pentru nurse . Grup national de etica (autor colectiv) . American Nurses Association . Bucuresti.1985 2. V.Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. ANR.

Bucuresti.Editura Medicala.T. ANR.1979 6.Editura medicala. Miron. .Sara.Etica aplicata.Ciornea. Nicolau.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.Editura Albatros.1995 11.B.1978 10. Bucuresti. Marin.Bucuresti. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.Deontologie medicala.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul. Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. 1996 9.1998 4. ANR. Copenhaga.. -Etos in medicina ... Editura Alternative.-Pledoarie pentru respect.Gh. Dutescu. CN.1994 7.Gh.A.T.S.1998 12. OMS-Regional Office for Europe. Fry.2001 5. Jurnalul de nursing . Lemon-Materiale de educatie in nursing. Scripcaru.Bucuresti. Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.3. 1979 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 167 .

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

complianta pacientului(fuga in boala.ajutor.vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping. II.identificare . simptome psihosomatice(spasm. nevroza de spital).imitatie. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3. Psihologie in dinamica psihica. . Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala. 1.locus of control.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala. autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine).protectie). agresivitate) 1.rol de bolnav si rol de pacient. convingeri personale. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2. Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore. motivatia de a fi “pacient” 1. vertij versus manie. trauma 42.pulsiune(instinct). neacceptarea bolii). afiliatie ( proximitate fizica.adaptare psihofiziologica. comunicarea diagnosticului de boala. Comportamente protectoare si de risc.retea de sprijin).3 Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului: dependenta (acceptare.MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA I.sanatate/boala. traditii. factori de risc pentru profesia medicala. Unitate de Competenta crt Arie de preocupari C1.Terminologie: competenta factorii psihici factor. raspunsuri calde.contact prin priviri. mentalitati).trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii. diagnostic de stres-clinic si de laborator.exprimare medicala sanatatii/ bolii emotii.sanogeneza. grila de evaluare a stresului. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III. educatie intrafamiliala.HTA. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri.1. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Determina 1.4 Stres si disfunctionalitati:cauze. 1.empatie.prietenoase).separarea de habitatul personal. din care 36 ore laborator tehnologic.psihosociologia spitalului(organizare administrativasociala.

droguri etc) 1.comportam ente adictive( co nsum de alcool.cresterea autocontrolului. prevenirea burn-out-ului profesional) 168 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .securitate.noutatea experientei).6 Adaptare la stres: i n d i v i d u a l a (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse. colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale.nevoile lui Ralphafiliere. tutun.apelul la reteaua de suport social.

cardiovasculare(tahicardie. carente afective) 1. bulimie.hiperperistaltism).crize de astm.crize anginoase. hipersecretie HCL.). colon iritabil. obezitate. psihologia pacientului infirm . hiperventilatie).7 Fisa biografica (traume.dermatite atopice.HTA. accidente.C2. HTA.Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea . hiperglicemie).stranut in salve. psihologia convalescentei Domeniul: ă ă tate şi asistenpedagogic ă S n ță Nivelul: 3 avansat C 3. cutanate( prurit.lipotimii. cardiopatie ischemica. astm bronsic. eruptie).8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree. urogenitale(colici renoureterale.digestive (pilorospasm.tulburari de dinamica sexuala).9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa. metabolice (anorexie. 1.TBC. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica Tulburari functionale 1.tulburari menstruale.dischinezii biliare. violente.constrictiepaloare/vasodilatatie-eritem cutanat).

Wiersma. de rol . indicatori de calitate a vietii( stare de psihologia medicala a femeii bine. fumat/droguri. sociala. (nervosi. accentuate(demonstrativ.reducerea/ pierderea 2.Heymans induse de . exaltati.extravert). indicatii si imagine de sine si detaliile corporale ( stima de pacientului/medicului.amorfi. exaltarea Personalitati Eului.contagiunea informationala.ignora 2. prescrierea medicametelor( limite. colerici. (pacienta. leptosom. noutatea anesteziei). mediu.perfe 2.anxietatea.ideea de Tipurile psihologice si boala prejudiciu.P. hipertimici.teama de C(elemente caracteristice). sociala.reculul insertie/reinsertie sanguinici.2 Dimensiuni tipologice in alternativa). presiuni).4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura 169 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .lehuza).interventii Tipologii constitutionale psihologice :Kretschmer(picnic. postoperator atletic).factori gravida. necunoscut.6 Psihologia medicamentului si complianta rseverenti. emotivi) medicina 2.etape. medicamentoasa. ( recunoasterea. precoce si tardiv. sine) 2. anxiosi.psihologia extrafamiliali.psihica.flegmatici. regresia afectiva si apatici). supraalimentatie.negarea.1 Tip de personalitate:A si timpului de contact cu lumea.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: sex ( stadii. in preoperator.distimici. La Senne boala :tulburari nevrotice.resemnarea). informare. contraindicatii ale E. Corelate psihologice ale bolii Eysenck 2. Sheldon(endomorf.evaziunea. pasionali. posibilitati de persoanei cu disabilitati.hiperpe 2.capacitate de functionare fizica.3 Particularitati psihofiziologice Modalitati de optimizare a actului de ingrijire legate de varsta si 3.bunuri si servicii . sentimentali. comportamentala. terapeutica:reactii adverse. mezomorf.7 Efectul placebo:variabile ale rea.dependenta hiperexacti.emotionala. sedentarism. crize).5 Transformari psihocomportamentale (introvet. ectomorf). biografie: reactii la boala mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice. asistenta medicala.

3. in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului).confuzie. verbalizarea sentimentelor si trairilor. persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.obiceiuri . incredere si confidentialitae in actul ingrijirii.4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal. crearea unui mediu e suport social si spiritual. Psihoterapie 3. sustinere in acceptarea bolii. in 3.gandire pozitiva. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). autoculpabilizarii. siguranta protectie. comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere . tutun). Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3.calitatii vietii IV. in timp ce profesorul il ghideaza.alcool. favorizarea exteriorizarii emotiilor. autovalorizare. cresterea motivatiei pentru schimbare.suport emotional) 3. a negarii.5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective. 3. de persoane. combaterea inchiderii in sine . de mediu stabil).2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs.necritica sau judicativa. dar ferma).  elevul invata in mod activ.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare. 3.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului.automedicatie. Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. . In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  elevul invata predominant descoperind.resemnare.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista. 3. presiuni. ascultare empatica. gandurilor.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale. detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia. in recidiva sau stadiu terminal(sustinere . sustinere in faza de negare.acc traditii .  lucreaza in mod cooperativ. automonitorizarea comportamentelor legate de consum.relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie. menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste. 3. lipsa de tact. dezvoltarea resurselor fizice conservate. terapie prin joc.

 i se permite sa se exprime in mod creativ.  nu se limiteaza doar la sala de curs. ca subiect matur.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 170 .grupuri.  experimenteaza problemele in globalitatea lor.

isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . activitati de predare . Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Problema reala: interventia chirurgicala. cumulativa (verificari partiale.a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.) 2. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. 3. • sau sumativa. urmarindu- .recompense si competitie). ii ofera informatie “umpland vase goale”. fisa de lucru. care asigura pregatirea la acest modul . unitati medicale. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. joc de rol. grup de discutii. descoperirea inductiva si deductiva. 3. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. referat. pe secvente mai mari) Cadrele didactice. test scris.urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. coevaluarea in grupul de lucru. probe practice (studiu de caz. pe secvente mici). activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. probe orale ( intrebari. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:”Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste” Eseu (max. studiul de caz. problematizare. Pe parcursul modulului. 2. “Caruselul”. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1.joc de rol). se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua.munca independenta. observatie dirijata.observarea sistematica a elevilor . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. Ex.indiferent de locul. Practic: “Studiu de cazReactia la boala”.250 cuvinte):”Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)” 3. durata evaluarii. Se evalueaza numai competentele din acest modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. analiza produselor( culegeri de date). unitati medicale si scolare. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. expunerea.bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. 2. referate. eseuri. Grup de discutii : “Ideea de prejudiciu in actul chirurgical” Test scris :”Modalitati de crestere a compliantei pacientului”.ritmica. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica. “Bulgarele de zapada”). momentul sau persoana care face evaluarea. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. pentru a obtine acelasi nivel de performanta .utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta.

4. CD-uri. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. discutii panel. Sugestii bibliografice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 171 . Phillips 6-6. V. folii de retroproiector.teste psihologice. metoda 6-3-5. sinectica. d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.etc.se aplicarea cunostintelor la probleme reale.

1. Lupu.D.Zanc.R.1998 2.I.I.Editura Oscar Print..Editura Infomedica. Editura Infomedica.1995 3.Dinamica psihosociala a practicii medicale.A.. Bradu-Iamandescu. 2002 7.-Tratat de psihologie medicala.Sociologie medicala.Manual de psihologie medicala. 2005 5. Bucuresti. Editura Polirom.-Psihologie medicala si asistenta sociala. Rascanu.I. 1996 8. Neculau.Psihologia medicala. Bradu-Iamandescu.Psihologie sociala. Mitrofan.Buzducea. Bradu-Iamandescu.I .I. Athanasiu. 1996 172 .. Iasi.Editura Infomedica..(coord).Bucuresti.Editura Polirom.Psihologia pierderii si terapia durerii. 2003 4. Editura Sper..I . Bucuresti.teorie si aplicatii. Bucuresti. 1999 6. Bucuresti.A.Editura Societatea Stiinta si tehnica.vol I. Bucuresti.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Demers educational 1. Unitate de crt competenta 43.obiectiv. 1. .4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti. capacitati. 1.fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC.1 ereditate -concept. respectarea particularitatilor individuale si de varsta.caracter national si universal. Pedagogie Competenta C1.priceperilor si .asimilare de cunostinte. functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Modulul are alocate un numar de 60 ore. ca actiune sociala specifica.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica. Utilizeaza comunicarea didactica 3.MODULUL 43: PEDAGOGIE I. ca actiune sociala specifica. predispozitii ereditare. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie.juridica. Stadialitate 1. deprinderi.proximal.priceperi si deprinderi). Evidentiaza rolul educatiei. temperamentele si abordarea psihopedagogica.ale formarii (atitudini.caracter social-istoric. stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti). caracteristici: specific umane.nisa de dezvoltare. Evidentiaza rolul educatiei . principiul accesibilitatii cunostintelor. particularitati anatomo. pedagogica.experiente. obiective . profesionala.estetica.psihomotor).6 ideal educational -dimensiune sociala. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr. igienosanitara). psihologica. moral-civica.religioasa. 1. transmitere de norme etice. caracter necesar. stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani). 1.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani). achizitii ale invatarii( in plan cognitiv.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale.transmitere de informatii. afectiv.3 educatie -concept. rol. in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1. II. din care 36 ore laborator tehnologic.distal.2 mediu. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III.laturi (intelectuala . 1. in dezvoltarea personalitatii 2.tehnologica. permanent.invatarii.

evaluar e.) 173 .deprinderilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist invatare . principiul sistematizarii si continuitatii in invatare. principiul participarii active a elevului la procesul de predare.

spirit de independenta. evolutia tehnologiei. 2. extrinseca.relatii deficitare elevprofesor. tipuri de relatii profesor-elev). multiplicarea profesiunilor. subiectiva.caracteristici (dimensiune explicativa. paravebala. de natura psihofiziologica-stare de sanatate. pericolul transferului de autoritate. personalizarea comunicarii).4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului. utilizarea timpului liber. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare: comunicarea 2.capacitati psihologice. evaluare subiectiva. training. pedagogicecurriculum neadaptat. filtrare mesaje). 3.conditii bune de viata. Comunicare . lucrari practice. teste docimologice. 3. inteligenta. cauze insucces:familiale: familii dezorganizate.5 educatie interculturala concept. OSP necorespunzatoare. observare si apreciere verbala. psihofiziologicetulburari fiziologice. conferinte. consecinte pedagogice.memorie de lunga durata.temeinice. de natura pedagogica-calitatea actului de predare.2 obiective: dobandirea autonomiei formative. . parinte singur. distanta. 2.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic. Rolul educatorului: 3.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa. blocaj. conditii precare.stil de predare.1 educatie . comunicare didactica . instrumentala. Strategii de formare si educatie 2. Educatia adultului 2. autoevaluare. lucrul in grup) 3.2 proiect tehnologie didactica (obiective. didactica C3.recompensa meritata).invatare.6 formare intelectuala: atentie. logica pedagogica.nonverbala. nivel de aspiratii. verificare prin lucrari practice. mese rotunde). cumulativa.C2. crearea unui stil de munca activ.bruiaj. psihocomportamentale psihosociale.baza tehnico-materiala necorespunzatoare. factori: accelerarea schimbarilor. nonformala.autocontrolat). motivatie si vointa.schema comunicarii (factori.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme. Creativitate 3. extraeducationale-munca intelectuala. de tip algoritmizat. sumativa.cod personal. chestionare orala. simpozioane. informala.verbala.implicatii psihopedagogice.Aplica metodologia invatarii si studiului individual Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă .continua. cursuri perfectionare. competenta si tact pedagogic. . elemente componente) Adaptarea evaluarii 3.accidentala. memorare. .formala. distorsiune. democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare.explozie demografica.3 tip de evaluare: ritmica.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca. conditii ale memorarii facile.

de verificare.7 creativitate umana: factori intelectuali. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 174 . experientei. de iluminare. etape-perioada de preparare. factori sociali. de incubatie.3. volumul.

referat. coevaluarea in grupul de lucru.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: . Pe parcursul modulului. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. Se evalueaza numai competentele din acest modul. unitati medicale si scolare. • sumativa. ca subiect matur. observatie dirijata. ii ofera informatie “umpland vase goale”. • lucreaza in mod cooperativ. in timp ce profesorul il ghideaza. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. momentul sau persoana care face evaluarea. cumulativa (verificari partiale.IV. Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. care asigura pregatirea la acest modul . 2. in grupuri. analiza produselor ( culegeri de date). 3.indiferent de locul. pentru a obtine acelasi nivel de performanta . 2. • nu se limiteaza doar la sala de curs. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru.ritmica. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. studiul de caz. “Bulgarele de zapada”). a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. test scris. probe practice (studiu de caz. evaluarea altor competente nefiind relevanta. problematizare. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme . c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. 3. • i se permite sa se exprime in mod creativ.munca independenta. grup de discutii.joc de rol. • elevul invata in mod activ.recompense si competitie). probe orale ( intrebari. eseuri.) 2.eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit). expunerea. activitati de predare . descoperirea inductiva si deductiva. • experimenteaza problemele in globalitatea lor.joc de rol). Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane). lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. fisa de lucru. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. “Caruselul”. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. referate. durata evaluarii.observarea sistematica a elevilor . pe secvente mici).

Exemple de teme pentru aplicatii: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 175 .brainstorming.discutii panel. .. .Phillips 6-6.sinectica. .metoda 6-3-5. 3. .

CD-uri.proiecte de tehnologie didactica etc.“Argumentati de ce para. folii de retroproiector. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 176 .si nonverbalul sunt codificate de 4.grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.lucru pe grupe “Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana?” (vezi Creativitatea) .5 ori mai repede decat verbalul” (vezi Comunicarea) .

tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Explica metodele. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.1.Modulul 44: CERCETARE IN NURSING  Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. Explica metodele. Concepe un proiect de cercetare in nursing. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. Cercetare in C. 3. Descrie principalele nursing domenii ale cercetarii in nursing Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C.2.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing. . competenta 44.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr. Unitatea de Competente crt. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii. pentru calificarea asistent medical generalist. 2. invatamant clinic.

obisnuintelor familiale etc. 2. alterarea stimei de sine. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale. etc. de iesire din spital. Metode de cercetare: 1. sedentarismul. sexul. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata.Continuturi Domenii: 1.3. foaie de observatie. conditii. clinic.1. fumatul. 1. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere. 1. 177 . 1. conditii etc.3. Experimentul natural: definitie.2. nivelul educational etc.1. motivatia pacientului. 1.4.1. analize. planificarea examinarilor periodice etc. 1. cu intrebari inchise/deschise. conditiilor de mediu. varsta. rezultate. Ancheta demografica. Observatia clinica: definitie. 2.2. 1.2. consum de droguri. investigatii etc. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie. socio-economica. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia. de transfer. Interviul direct-indirect. Tehnici si instrumente: 2.

 Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. discutiile si lucrul in grup. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. compararea. volumul si nivelul de cunostinte. Concepe un proiect de cercetare in nursing. . In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior.D . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.C. care respecta anonimatul persoanelor. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. exercitiul. efortul cercetatorului etc. observatia. momentul si persoana care face evaluarea. 4. obiective. Indiferent de locul.3. Chestionarul cu intrebari standardizate. scheme. sondajul de opinie. munca independenta. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei.uri. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. dezbaterea. a confidentialitatii informatiilor. stabilirea ipotezelor de lucru. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. comun de performanta. la procesul de invatare . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic. folii de retroproiector. C. alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii. studiul de caz. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. simularea. semne clinice etc. Analiza si interpretarea datelor: subiective.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . 3. SPP-ul stabileste un nivel national. informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata.elevii au stiluri diferite de invatare . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. 2. conversatia. Colectarea datelor necesare: activitatea de teren.

Se evalueaza numai competentele din acest modul. Cadrele didactice. 178 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. test scris. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. pentru verificarea atingerii competentelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. evaluarea altor competente nefiind relevanta.

Leucoreea: debut. Tulburări în minus: hipomenoreea. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing)la pacientele cu afecțiuni ginecologice. acută. 5.1. ginecologic e Unitate de Conținuturi 1. Tulburările ciclului menstrual.1. 2. 1.1. algii pelviene. competență 45. 4. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ginecologice.1. Infecțiile aparatului genital feminin. 1. investigații. evoluție.Modulul: 45. . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Semne şi simptome prezente în afecțiunile ginecologice. Principalele afecțiuni ginecologice. amenoreea. simptomatologie. Bartholonita: definiție. principii de tratament. aspectul sângelui.2. investigații. Durerea pelvină: intensitate (supraacută.1. 2. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Nr. 2. 2. 1. Sindromul intermenstrual. semne funcționale asociate (prurit. metroragia. crt. Hemoragia: cauze generala şi locale.1.4. factori provocatori sau paleativi. etiopatogenie. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. Vulvovaginite: definiție. hemoragii care survin în copilărie. Lista competențelor specifice unității de competență corespunzătoare modulului: 1. semestrul I.3.3. oligomenoreea. 1. Aplică intervenții proprii şi delegate. evoluție. subacuta. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. menometroragia. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). arsuri. localizare şi iradiere. 2. principii de tratament. 1. timpul de apariție şi durata.2. etiopatogenie. pentru calificarea: asistent medical generalist.1. simptomatologie. usturimi la sfârşitul micțiunii. Competenț e C. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.1. GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE face parte din preg ătirea specifică din anul III. Ginecologie Analizează semnele şi şi simptomele nursing în ginecologie specifice afecțiunilor . polimenoreea. cronică). În modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. 1. dispareunie. cantitatea. Tulburări în exces: menoragia (hipermenoreea). dispareunia. invatamant clinic.2.1.1. 3. circumstanțe de apariție. ritmul şi durerea asociată. 1. în perioada pubertară şi la femeia în plină activitate genitală. caracterul scurgerilor.

cervicale) şi f 2. Boala inflamatorie pelvină (BIP): definiție. Cervicite d iție. simptomatologie.2.1. displazii i cervicale: n Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 179 . (metrite e investigații. etiopatogenie.1.4. evoluție. principii de tratament.3.

2. investigații. Incontinența urinară la femeie: cauze. tratament.1. Definirea termenilor. Contracepția şi planificarea familială.2.etiopatogenie.2. Cancerul de sân. simptomatologie. Contracepția hormonală. Sterilitatea şi infertilitatea. 2. Tumori maligne: leziuni precanceroase. C. tratamentul. etiologie. (nursing) la pedagogic Nivelul: 3 avansat ă observați pacientele e. tratament. dependență Elaborează (date şi subiectiv planul de stabileşte e/obiecti îngrijire diagnosticu ve) prin l diverse de îngrijire metode: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță interviu. principii de tratament.3. Sterilitatea conjugală. manifestări clinice. tumori secretante. bilete de ieşire din spital şi buletine de analiză. 2. manifestări.definiție. 2.2.1. Deviații uterine. Tulburări de statică uterină şi incontinența urinară definiție.4. cancerul de col şi corp uterin.5. 2. Menopauza: definiție. Dispozitivul intrauterin (DIU). Tumori ale aparatului genital. stadializare.3.5. Identifică Culegere probleme a de de date C.3. 2. principii de tratament. evoluție. Definiție. 2.6.2.3. cancerul de ovar: clasificare. cu cercetare afecțiuni a ginecologic documen e. investigații. evoluție şi complicații. tumori ovariene benigne.2. screening-ul cancerului mamar. Etiopatogenie. investigații. 2. principii de tratament. Tumori benigne: fibromul uterin. Metode locale şi de barieră.1. 2. semne şi simptome. 1. terapia de substituție. tratament. Patologia netumorală. morfopatologie. Prolapsul genital . clasificarea stadială. telor medicale (foaia de observați e clinică. evoluție şi pronostic. 2. 2. . investigații. tratament. evoluție.5.2. 2.2. implicații psihologice.3. 2. simptomatologie şi investigații. Patologia sânului. investigații.

confort asigurat. discuții cu membrii echipei de îngrijire şi aparținătorii. 2. acută. stress. Independența/dependența. respirației. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 180 . mobilitate limitată. eliminări urinare şi intestinale normale. sângerare uterină. lipsă de cunostințe.3. 1.4. fatigabilitate. obiective pe termen scurt. lipsa scurgerilor vaginale. Analiza şi sistematizarea datelor semnificative. mediu şi lung). Manifestări de dependență: nervozitate. performanță. R. ce se poate face?. pulsului. tensiunii arteriale.2. Surse de dificultate: anxietate. comunicare eficientă la nivel motor şi afectiv. rănire. implicare. 2. P.scrisori şi trimiteri medicale. hipertermie sau hipotermie. cronică). în ce măsură?. subacută. realism. participarea la examenul clinic general şi ginecologic.1. ce?. carnet de sănătate). Probleme de dependență: durere (supraacută. 2.5 Diagnostic de îngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependență). absența durerii. postură inadecvată. măsurarea temperaturii. când?. T0 în limite normale. TA. 2. sentiment de utilitate. rețete. somn şi odihnă suficiente. amețeli. mobilitate păstrată. cum?. 2. alimentație şi hidratare corespunzătoare. Obiectivul nursing: specificitate. observabilitate (cine?. vulnerabilitate crescută față de infecții. Manifestări de independență: stare de conştieță prezentă. iritabilitate. circulație inadecvată. inapetență. 2. proces infecțios.

Lugol.81 mm. Examene de laborator: examenul secreției cervicovaginale (bacteriologic şi parazitologic. 2. histeroscop. pense pentru biopsie. valve vaginale. pense porttampon lungi. C. 1. educa ie. soluții anestezice. prevenirea complicațiilor.2. a raportului sexual şi a administrării medicamentelor local. examenul citohormonal.1. 3.4. asigurarea poziției adecvate. 1. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii. Aplică intervențiile proprii şi delegate. albastru de toluidină etc. foarfece. 2. ț 2. determinarea PHului vaginal. examenul citotumoral Babeş-Papanicolau. a stării de conştiență. rezonanța magnetică nucleară (RMN).1. 2. supravegherea eliminărilor. explicații.3. tomografia . 3.(nursing). ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0. profilaxia infecțiilor. Pregătirea psihică: informare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă 2.2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. colposcopia. igienă. seringi de mărimi diferite. soluții dezinfectante. bisturiu. evitarea spălăturilor. Materiale: tampoane. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental.2.1.1. spatula Ayre. celioscopia. hidratare şi alimentare. obținerea colaborării şi acordului. aparat Schultze. histerometru. dozări hormonale în sânge şi urină. Pregătirea pacientei. Examene imagistice: ecografia. asigurarea confortului psihic. odiston. recipiente pentru produsele recoltate. Intervenții specifice. studiul glerei. 3. aparat pentru insuflație.1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. toaleta locală. medicamente antihistaminice. 3. administrarea tratamentului general şi local. supravegherea scurgerilor vaginale. 1. stabilirea momentului optim. chiurete. pense pentru col.1. 3. histeropaque. colposcop. mobilizare. Investigații.2. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. lame.1. Instrumente: specul bivalv. comprese.1. electrocauter. nitrat de argint 5%. histerosalpingografia. Examene endoscopice: histeroscopia. 2. respectarea pudorii). manuşi. pregătirea pentru mici intervenții ginecologice. lamele. câmpuri. celioscop. soluții pentru investigații (acid acetic 3%. Resurse materiale. substanțe de contrast (omnipaque.).

Biopsia: definiție.1. conduită. cervix-col. termografia. pregătirea produsului pentru examen.computerizată (TC).2. indicații/contraindicații. 3. pregătirea 181 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Histerometria: indicații/contraindicații. incidente şi accidente. 3. Chiuretajul uterin: definiție.4. Alte investigații. scop. scop.1. 3. endometru). reorganizarea locului de muncă. galactografia. notarea în foaia de observație.2. supravegherea după puncție. materiale necesare. vagin.2. xerografia.2. scop. locul recoltării (vulvă. 3. mamografia. Curba termică bazală. pregătirea pacientei. Puncția vaginală (culdopunc ia): ț definiție. tehnica efectuării puncției (rolul asistentei). incidente. Intervenții ginecologice. accidente.

. Transportul la salon.5. pregătirea câmpului operator. notarea în foaia de observație. mobilizarea. lichidului eliminat. 3. tehnică. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe.4. supravegherea pansamentului.3. reorganizarea locului de muncă. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.manifestări de dependență absente sau ameliorate. Tamponamentul vaginal: indicații. 3. examenul secreției vaginale.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Spălătura vaginală: definiție.1. Îngrijirea postoperatorie. Supravegherea faciesului. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. 3. prevenirea complicațiilor postoperatorii. materiale necesare. meşare). Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. Realizate . 3. contraindicații. observarea conținutului extras.1. pregătirea pacientei. reluării tranzitului intestinal. a diurezei.3.2. stări abdominale. Supravegherea postanestezică. executarea tehnicii.3.2. Obiective stabilite: 1.4. reluarea alimentației. accidente.2. 2.manifestări de dependență care se mențin sau apărute î perioada îngrijirii. 1. Pregătirea specială: aseptizarea cavității vaginale (spălare.4. incidente. chistul de ovar torsionat.2.3.2. susținerea psihică în intervențiile mutilante. combaterea durerii. Reformularea obiectivelor . 3. rolul asistentei în timpul tehnicii.3. 3. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. îndepărtarea pilozității. particularitățile grupului de elevi instruiți. 3. Pregătirea generală. 3. poziția în pat.3. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna materialelor şi a pacientei. satisfacția pacientului. supravegherea după intervenție.C. supravegherea funcțiilor vitale. indicații şi contraindicații. bilanțul stării de sănătate şi investigații obligatorii. montarea sondei). Nerealizate . observarea aspectului. dotarea cu material didactic. Pregătirea în urgențe: sarcina ectopică. 1. scop.1. 3. necrobioza fibromului uterin.3. Pregătirea preoperatorie.4. educarea pacientei în vederea externării. recoltarea fragmentelor pentru examinare şi trimitere la laborator. 3.4. 3.

Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.dotare materială. cd-uri.conversația. folii de retroproiector.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 182 . simularea. munca independentă. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. casete video. scheme. exercițiul. mulaje. observația. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. instrumente şi materiale sanitare.

Se recomandă următoarele metode: observația. descoperirea. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.elevii au stiluri diferite de învățare . planuri de îngrijire. planuri de educa ție. fişe de lucru. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. . plan de îngrijire). probe practice (demonstrație. . compararea. demonstrația. proiect de activitate. proiectul. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. problematizarea. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. plan de îngrijire. fişe de lucru. studiu de caz.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. ri. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. tema în clasă. . Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. test scris. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). investigația.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. fişe de lucru. simul ă aplicații pe caz concret. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. coevaluarea în grupul de lucru.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 183 .

competență Descrie 46. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore. 3. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ C.2. Participă la identificarea şi supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. . Supraveghează perioada de lăuzire si revenirea femeii în familie. înzăpezire. Unitate Competenț de e crt. travaliu precipitat şi naştere la domiciliu sau în ambulanță. naşterea normală şi nou-născutul în cazuri de urgență 4. 2. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical. lăuzei şi nounăscutului. C. 5. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii. Modulul cuprins în curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar având în vedere domeniul vast în care acesta poate s lucreze fiind pus în situa ă ția de a îndeplini unele din atribuțiile moaşei în situații limită (izolare geografică. eclampsie).semne şi simptome de sarcină. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. sângerare. Supraveghează travaliul normal. Analizează Nr. mai ales în maternitate.Modulul 46: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC Ă Modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ face parte din pregătirea specifică din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. Pregătirea moaşelor prin programe speciale reduce parțial competențele asistentului medical generalist în domeniul îngrijirii gravidei. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. invatamant clinic. Obstetrică aparatul şi genital nursing in feminin şi obstetrica bazinul obstetrical. inundații.1. În modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competență tehnică specializată OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ.

Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 184 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2. nastrea naturala 2. 3 .Organele genitale: inerne: ovarul.Modificarile organismului in timpul sarcinii.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou.1. loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii. Bazinul moale .planseul pelviperineal. vaginul.4.2. spina iliaca antero-superioara. 2. F u nctiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului.descriere. rol. articulatia sacroiliaca.1 Organele genitale externe: vulva 1. iminenta ilio-pectinee. Functiile vaginului. stramtorile bazinului. migratia. Bazinul obstetrical. simfiza pubiana si arcul pubian. linia arcuata). promontoriu. 2.Noțiuni de anatomie a aparatului genital 1.2. repere obstetricale (creasta iliaca.1. organ de copulatie si de trecere a fatului. Bazinul osos: alcatuire.1. loc d e f e c u n d a t i e . diametrele. uterul. trompa. 2 .5. tuberozitatea ischiatica. 1.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2.Conținuturi 1. nidatia. 3. 3. 3. 1.2.Glanda mamara . Fecundatia.

semne urinare. manifes tari neurops ihice. Trimestr ul II amenor ee.2. Supraveghe ază travaliul normal.3. bataile cordului fetal.1. . crestere a excitabilit atii si contractili tatii. semne digestiv e. miscari fetale.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă modificările organismul ui in timpul sarcinii. naşterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta 1.Trim estrul I: amenor eea.2.T rime strul III uter marit de volu m. crestere a in volum a uterului. tulburari neurovegetati ve diminua te.Modifi cari locale 2. semne si simptome de sarcina C. 2. Sarcina normala semne si simptome 2. modifica ri de forma si volum ale uterului. 2. modifica ri de consiste nta.3.

starea membranelor si colului.1.2. 4. nastere 1. Adaptarea la rolul de mama. parti mici fetale palpabile.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice.Schema repetării testelor de laborator. stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii.zisa pentru nastere 2. aspectul lichidului amniotic. controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi.1. 3. 2. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu . sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale. observarea comportamentului. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4. bataile cordului fetal.3.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. 2. 2. Medicamentele si sarcina. Perioadele si timpii nasterii 3.1.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia.4.4.2. 3. III 3. modificarea caracteristicilor contractiilor. asigurarea materialelor pentru primirea copilului. nasterea. pulsului. respectarea asepsiei si antisepsiei. constipatia. igiena muncii. supavegerea b.4.c. temperaturii. 4. 2. pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san).1. teste de laborator initiale. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase. 3.4. examenul general pe aparate.Igiena sarcinii.1.3.4.1. deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii.2.miscari fetale active.f. 1. hemoroizi si varice. ecografia. 3.3. ingrijirea copilului. eliminarea dopului gelatinos. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 185 . Conduita in perioada de dilatatie.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler. 3.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator. activitatea. Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3. manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. deschidera colului.Investigatii paraclinice in sarcina.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei .Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu grețurile şi vărsăturile. 3.Pregatirea gravidei ptr. Consultatiile prenatale din trimestrul II. igiena vestimentara si corporala. examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc. semne de suferinta fetala. alimentatia. sangerarea gingiilor.2.Educatia gravidei.Supravegherea prenatala 3. arsura epigastrica.1.

C. refacere a fiziologic a si anatomic aa organism ului matern). pensarea.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere. identificarea malformațiilor. 4.îngrijiri în apnee tranzitorie. . 3. . secretia lactata culegere a datelor. perioada a IV-a. Perioadel e lauziei (imediata . supraveg herea functiilor vitale. Supraveghe ază perioada de lauzie si revenirea in familie. plaga ombilicală. profilapsia oftalmiei. intocmir ea planului de ingrijire.4. Primele îngrijiri acordate nou-născutului in sala de naştere: dezobstrucția. tardiva.C. identifica rea eventual elor problem e. traumatisme obstetricale. stabilirea scorului APGAR.îngrijiri în primele ore şi primele ore şi primele zile după externare: alimentația şi igiena.definitie. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță propriupedagogic Nivelul: 3 avansat ă zisa. Suprave gherea manifest arilor lauziei: scurgere a lohiilor. cântărire şi măsurare.5. involutia uterina.4. ligaturarea şi secționarea cordonului. albă. 1.Lauzia fiziologica . 2.Educar ea lauzei . asfixia albastră. Participă la identificare a şi supraveghe rea gravidelor cu risc obstetrical 3.

Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani. 1. bolile renale.2.1. abruptio placentae ruptura uterină. sarcina extrauterina. 1. 1.Nasterea prematura: definitie. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere. intoxicatii cronice (alcoolism. diabetul.1.1.11.Preeclampsia si eclampsia.pentru autoingrijire:igiena corporala si locala. 1. Distocii de dinamica si dilatație . 1. 1. varsaturile incoercibile.Interventiile chirurgicale si sarcina. 1. Patologia anexelor fetale. cauze.1.6. 1.4.3. 1. parinti cu deficiente senzoriale si motorii. 1. mola hidatiforma.Anomalii de numar. 1. reluarea activitatii fizice si sexuale.Suferinta fetala. antecedente obstetricale si ginecologice. tabagism.2. 1. 1.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB. placenta praevia. prevenirea complicatiilor post . bolile hematologice. sifilisul si gonoreea. multiparitatea. primele ingrijiri acordate nounascutului prematur.5.3.Sarcina prelungita -suferinta fetala. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile. masuri contraceptive.7. inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina). Calificarea profesională: Asistent medical generalist 186 .Hemoragiile din sarcina.4. bolile infectioase.Boli proprii sarcinii. bolile endocrine. 1.Anomalii de durata a gestatiei.2.5. moartea fătului in uter.Influenta sarcinii asupra bolii şi a bolii asupra sarcinii. distocii osoase. adaptarea copiilor existenti.noțiuni sumare.9.3. 4.2.4. 1. consum de droguri).Hemoragii din prima jumatate: avortul.partum. 1.5. bolile respiratorii. igiena sanilor si a alaptarii. adaptarea bunicilor. Sarcina patologica 1. 1.8.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI. alimentatia lauzei.10. Plan de educatie.Disgravidia precoce: ptialismul.

demonstra ția. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. risc de sangerare. munca . ă descoperirea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. dotarea cu material didactic. Probleme de ingrijire: hipersalivatie.7. rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie. .4. compararea. 3. 3.3. dispnee.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie). simulări. Planul de ingrijire pentru: 3. sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. risc de anemie. edeme.Hemoragiile postpartum. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. .elevii au stiluri diferite de învățare. Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ.Prolabare de cordon. 3. Instruirea se va realiza în s lile de demonstra ție şi în unit ăți sanitare cu o ă buna dotare material ă Instruirea .2. aplicații pe caz concret. plan de îngrijire. 3. Cadrul didactic trebuie s ă structureze con ținuturile astfel încât s -i ă permit ă elevului s ă -şi însuşeasc ă baza de cunoştin țe care s ă-l ajute la dobândirea competen țelor stabilite având în vedere num ă relativ mic de ore rul teoretice şi preg ătire practic ă.Ruptura prematura a membranelor.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara). alterarea echilibrului hidroelectrolitic.5.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.Nasterea prematura. 3.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare.6.8. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. 3. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Asistentul medical generalist lucreaz ăal ă turi de medicul de familie care are responsabilit ăți deosebite în supravegherea standard şi special ă gravidei în perioada a prenatal ă şi postpartum (de lăuzie) la domiciliu precum şi a nou-născutului. fişe de lucru. proiect de activitate. 3. particularitățile grupului de elevi instruiți. albuminurie. plan de educație. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.1. problematizarea. ceea ce presupune cunoştințe şi abilități în domeniu.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile). 3. Se recomand ă urm toarele metode: observa ția. risc inalt de pierdere a starii de constienta. conversația. varsaturi incoercibile. .Placenta praevia. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . HTA.

independentă. formatorul va alege cazuri tipice care să-i permită elevului să analizeze. mulaje. cd-uri. creativitatea si capacitatea de a lua decizii. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. scheme. casete video. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. simularea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 187 . să ia decizii corecte. exercițiul. folii de retroproiector. instrumente si materiale sanitare. În cadrul pregătiri practice din spital. să-şi manifeste spiritul critic şi creativ. observația.

observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. investigația. fişe de lucru. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. test scris. .Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). probe practice (demonstrație. proiectul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. insistânduse asupra situațiilor în care asistentul medical generalist este pus în situația să hotărască şi să acționeze singur. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. tema în clasă. joc de rol). numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. plan de îngrijire. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. coevaluarea în grupul de lucru. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. studiu de caz. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 188 .

2. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. competenta 47. pentru calificarea asistent medical generalist. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului semnele si simptomele afectiunilor copilului Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Unitatea de Competente crt.Modulul 47: PUERICULTURA. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III. 3. invatamant clinic.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA. Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. Puericultura. Aplica interventiile proprii si delegate. 6.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. In modulul PUERICULTURA.1. Analizeaza . PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC  Nota introductiva Modulul PUERICULTURA. 4. 5. C.

Programul de imunizari si profilaxie 3. ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice. paloare persistenta.etapele dezvoltarii psihomotorii 3. Alimentatia ( alimentatia naturala. alimaenatatia artificiala. Principalele etape de crestere si dezvoltare. Semne si simptome: dispnee. cresterea staturala. eritem fesier. Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1. cresterea ponderala. imunitate pasiva. diversificarea alimentatiei sugarului) 2. dentitia de lapte si definitiva) 2. tiraj. scaderea fiziologica in greutate. Dezvoltarea psihomotorie . Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii. atonie musculara. matanii costale. disfagie. apnee.2. uscaciunea tegumentelor. eritem fesier febra tranzitorie) 1.2. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare. edeme de foame. masurare) 1. hipotonie musculara. expectoratie. cantarire. cianoza. tuse. cifoza. imunitate activa.3.1. genuvalgum/varum. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical. calendarul imunizarilor) 3.Continuturi 1. Calendarul imunizarilor (imunitate. craniotabes. determinarea scorului Apgar reflexe arhaice.2. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. wheezing 189 . alimentatia mixta. 2.1. semn Chwostec. criza genitala a nounascutu. persistenta pliului cutanat.1. scolioza.

D. enurezis. epilepsie. tenesme vezicale. leucemii. colaps vascular 2. I.3.A. convulsii tonicoclonice. pleurezie ortopnee. oligurie. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism. etiopatogenie. sindromul dureros abdominal. handicap motor si psihic 2.8. hiper/hipotensiune. apetit exagerat.4. melena. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar. paralizia flasca.R. sindroame hemoragice.3. varsaturi. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi C. Afectiuni digestive si glandele anexe: B. Afectiuni ale SNC: convulsii.5. hematurie. astm bronsic. tahicardie. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica. embolia.9. deshidratare. hipo/hipercorticism. polakiurie. parazitoze intestinale. Afectiunile copilului ( definitie.7. anorexie. stenoza valvulara. ascita.. 2. junghi toracic.4. investigatii. principii de tratament) 2. glomerulonefrita 2. contuzie.. hepetomegalie. simptomatologie. hepatite 2.A.1. echimoza. disurie. hemofilie. suflu sistolic.2. jugulare turgescente. malabsorbtie. avitaminoze 2. gingivoragii etc. convulsii tonice. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing) . Afectiuni ale sangelui: anemii. gastroenterita acuta. diaree.polipnee. talasemie. dureri abdominale. pericardita. diabet zaharat C. petesii.6. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica. hidronefroza. anemii 2. amigdalite 2. disartrie. insuficienta cardiaca. hemoragia cerebromeningeala 2. purpura epistaxis.

deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive. alimentare. profilaxia infectiilor. Modalitati de culegere de date: observatia clinica. discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2.1. prevenirea complicatiilor 3. comunicare ineficienta la nivel afectiv. educatie 190 . performanta.3. alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. igiena. Criterii . supravegherea functiilor vegetative. surse de dificultate: fizica. diaree. alimentatie exagerata cantitativ/calitativ. sociologica. dezinteres fata de masurile de igiena. deficit de cunostinte. alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ. implicare.specificitate.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. interviu apartinatori/copil. manifestari de dependenta 2. realism. comunicare ineficienta la nivel intelectual. Interventii: 3. risc de accidente. observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale. mobilizare.2. profilaxie. obstructia cailor respiratori. a starii de constienta. vulnerabilitate. alterarea tegumentelor si mucoaselor. manifestari de independenta 2. hidratare. Interventii proprii: comunicare. cercetare documente medicale. psihologica.1.

explicatii. cantar de sugari. incubatoare cort de oxigen etc 1. ace punctie. trusa perfuzie.2.2. seringi. sonda de aspiratie. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC” poate fi parcurs in mod independent. Aplica interventii proprii si 1. realizate. Obiective stabilite: C.manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2. Pregatirea fizica: pozitii adecvate. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului  Sugestii metodologice Modulul „PUERICULTURA. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. eprubete (vacutainere) trocare. punctie rahidiana. .P.. toracocenteza. igiena. Resurse materiale: C. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2. pediometru. administrarea tratamentului general si local 1. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic.2. Materiale .1. atela pentru imobilizat bratul.comprese. drenaj postural. recoltari secretii buco-nazofaringiene. solutii de spalaturi. solutii antiseptice. Evalueaza rezultatele ingrijirilor 1. camp operator 3.5. probe functionale respiratorii.2.manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. ace de punctie. Instrumente: apasator de limba.6.1.D. medicamente.1.1. anestezice. Pregatirea psihica: informare. aspirator de secretii. sonda Nelaton. nerealizate. paracenteza. aerosoli. sursa delegate oxigen. pregatirea pentru investigatii si analize.copil/apartinatori 3. tampoane. IDR la P. branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii. masti de oxigen adecvate. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2. ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1.2. recoltarea sputei/urinei/materii fecale. substante de contrast 2. seringa Guyon. solutii perfuzabile. aspirarea secretiilor orofaringiene instalatii.

ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . dotarea cu material didactic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „PUERICULTURA.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 191 . In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: .elevii au stiluri diferite de invatare . PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC”. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor.

uri. simularea. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. planuri de ingrijire. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). conversatia. fisa de lucru. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. demonstratia.plan de ingrijire). Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. C. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. discutiile. problematizarea. manechin. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. simulari. lucrul in grup. compararea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. instrumentar si materiale sanitare diverse. studiu de caz . scheme. fise de lucru. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Indiferent de locul. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. munca independenta.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. studiul de caz. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. probe practice (demonstratie. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. comun de performanta. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. test scris. pentru verificarea atingerii competentelor. . Cadrele didactice. proiectul plan de ingrijire. descoperirea. folii de retroproiector. exercitiul. SPP-ul stabileste un nivel national. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. momentul si persoana care face evaluarea.D . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. fise de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari).. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. casete video.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 192 .

Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 2. În modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE se re g ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată. Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore. 3. Unitatea de competență: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Nr. Neurologie şi nursing în neurologie C2 Identifică problemele de dependență . Identifică probleme de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Unitatea de competență şi stabileşte Competenț diagnosticele e C1 Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 48. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ți corespunz ătoare modulului: 1. crt.MODULUL 48: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. invatamant clinic. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . pentru calificarea: asistent medical generalist.

4.8.11. Patologia spinală 2. scrisori medicale. obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu întrebări inchise deschise). Neuroinfecții 1. gi hemipelgie. nevralgia sciatică. 1. Come 2. trimiteri. ascultare). a tetraplegie hipertonie. principii de tratament) 2. n ataxie.10. vertij. Patologia musculară (miastenia.T. prezente în neurologie: P -atitudini particulare.2. paralizii.9. Semnele şi simptomele 3. Patologia vasculară cerebrală 2.6. p Conținuturi tematice olinevrite. manifestări. bilete de ieşire din spital. afonie. Cefaleea. atrofie r musculară. ( 2. dizartrie. a tulburări de mers. vi dezorientare în timp şi spațiu. paraplegie. escare. fe 2.5. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. t mobilitate ol activă şi forță musculară. Analizarea şi organizarea datelor: informații 193 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tremurături. lo pierderea memoriei. Sindrom de neuron motor central ci şi periferic. Procese expansive cerebreale 2. rețete) discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. e modificări ri R. nevralgiile 2. Boala Parkinson 2. cefalee.1. examen fizic (inspecții. Principalele afecțiuni neurologice: ri 2.7.poliomiozitel e) 2. carnet de sănătate. Epilepsia (definiție.Culegerea de date (date subiecte. o pareze. paralizii periferice izolate) 2.O. e convulsii. r incontinență de urină şi p materii fecale.

muşama şi aleză. de mediu psihologic (stres. performanță. igiena. TA. cum în ce măsură.2. analgezice. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) 1. pregătirea pentru puncție rahidiană. 2. realism.1.2.2. poziția adecvată. Pregătirea fizică: asigurarea confortului optim.2. când?) obiective pe termen lung. intelectual. funcțiile vitale (R. oftalmodinamometru. 1. pense. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. Independența/Dependența: 2. îngrijire administrarea tratamentului local şi general.1. somnolență. seringi.1. observabilitate (cine.1. escară de decubit. educație 2. diminuarea sau absența mişcării. Imobilitate. mobilizare. Dezorientare în timp şi spațiu. oftalmoscop. circulația periferică deficitară. oxigen. somn şi odihnă corespunzătoare. transport. Intervenții propii (autonome) comunicare. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi reflective. scutece unifolosibile. 3. comunicare ineficientă la nivel senzorial. ce. 2. P. TO) în limite normale. Intervenții specifice: 3.Pregătirea psihică: informare. săracă) lipsa cunoaşterii 2. igienă. C3 Elaborează planul de îngrijire (nursing) C4 Aplică intervențiile proprii şi delegate semnificative. tegumente palide reci. asigurarea confortului psihic 2. Puncția rahidiană (pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. de mediu social (izolare. alimentare. prevenirea complicațiilor 2. mască de oxigen. mobilitate bună orientare în timp şi spațiu prezentă. mediu scurt. 1. 2. Obiectivul nursing: specifitate. sonde vezical. postură in adecvată. substanțe dezinfectante. uleiuri. soluții perfuzabile. hidratare.3. Materiale: garou. risc de accidente. poziționarea pacientului pregătirea materialului şi locului de puncție) . comunicarea coerentă eficientă. tensiometru.de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. perfuzor. epubete. sonde de aspirație. Pregătirea pacientului: 2. irigator. 2. termometru. Resurse materiale: 1. Manifestări de independență: pacientul conştient. soluție oftalmică. obnubilare. a stării de conştiență.2.4. trocare. 2. Instrumente: ciocan de reflex. seringi. Surse de dificultate de mediu fizic. explicații. 2.1. ce se poate face. implicare. solicitare intelectuală. ace.

3.8.7. Intervenții în crize de epilepsie ( poziționarea orizontală.3. Îngrijirea cavității bucale şi prevenirea uscării corneei la comatoşi 3.4. imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) şi după criză verificarea permeabilității căilor respiratorii. Prevenirea atrofiei musculare. a stomatitei.2. a anchilozei cauzate de imobilizarea 194 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . urmărirea şi notarea eliminărilor (vărsăturilor .5. diureză) 3. introducerea între arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc.6. a constipației. aspirarea secreților) 3. intubație orotraheală 3. Prevenirea escarelor 3. Intervenții de urgență : oxigenoterapie. pregătirea pacientului pentru fund de ochi şi TACR 3.

urină.4. trusă pentru traheostomie.10. ă 3. Examenul radiologic ( radiografic simplă ) şi tomografia computerizată 3. combaterea durerii.3. Pregătirea în urgențe 3.manifestare de dependență absente sau analizate.12. vărsături). Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE.1. Se verifică posibile hipotensiune posturală 1. 3. Prevenirea complicațiilor postoperatorii retenție urinară 3. 3. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului.10. dotarea cu material didactic. Îngrijirea postoperatorie 3.8. Pregătirea materialelor pentru îngrijirea postanastezică ( sondă de aspirație. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.10.10. sulfat de magneziu) 3. satisfacția pacientului.Realizate.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general.2. Pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoză. sprijin psihologic pentru pacient şi familie. 3. trusă pentru puncție lombară).9 Administrare de oxigen. pierderi lichidiene ( sânge.prelungită 3.10. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului.1. pregătirea locală (pilozitate) recoltari de laborator. igienă. Pregătirea pentru intervenție ( în ziua precedentă. conversația. Pregătirea preoperatărie : Tumori craniene Pregătirea generală bilanțul clinic general funcțiile vitale şi vegetative. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. anxiet ții. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. 3.10. 3. în ziua operației).9.10. obținerea acordului scris cerut de neurochirurg. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Obiective stabilite: C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 1. Nerealizate: manifestare de dependență care se mențin. 3. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.5. transportul şi poziția în pat.10. Asigurarea confortului. munca . Reântoarcerea în salon. 2. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. transfuzii 3. 1.10.10.11. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. volumul şi nivelul de cunoştin țe.2. parametrii fisiologici. Se pot utiliza ca metode de învățare : expunerea.7.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. casate video. simularea. etc. scheme. brancardă. manechin. exercițiul. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. folii de retroproiector. feşi. dezbaterea.independentă. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. CD . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. instrumentar şi materiale sanitare diverse (atele.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 195 . comprese etc. studiul de caz.uri. observația.

5. 49. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice.2. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). din care 84 de ore. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . invatamant clinic. 49. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist. Unitatea de Competente competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 1. 49. 49. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. crt. In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regăsesc abilită ți din unitatea de competență tehnică specializată PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE.1. 49. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice. Modulul are alocate 120 de ore.3. Analizează semnele şi simptomel e specifice bolilor psihice .4.MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Not ă introductiv ă Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregătirea specifică din anul III. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 49. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.

memoria. Tulburări ale afectivității si voinței: distimiile. investigații. akatisia. clasificare. psihomotorie. clasificare. Psihopatiile: definiție. tumori cerebrale. abulia. principii de tratament si de recuperare.2. hipoestezia. agitația maniacală. hiperbulia. gândirea. impulsiunile. paratimiile. 1.3. Nevrozele: definiție. tulburările instinctelor (alimentar. caracteristici. Tulburări ale conştiinței (cantitative si calitative): definiție. Tulburări ale personalității: tipuri de personalități dezarmonice. disprosexiile. toxicomaniile): definiție. endocrine). agitația. Tulburări ale proceselor cognitive (percepția. cenestopatia. bizareria.4. 2. sugestibilitatea. principii de tratament. Semne şi simptome prezente in bolile psihice: 1. clasificare. etiopatogenie. atenția.1. disfaziile. manifestări psihice in boli generale (infecțioase. 2.2. halucinațiile. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. manifestări psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale. 196 . dislaliile etc.1.4. 1. de apărare. stereotipia.5. Tulburări ale conduitei motorii: manierismul. catatonia. inhibiția psiho-motorie. caracteristici. 2. caracteristici. simptomatologie. epilepsii). dislogiile. sexual). Patologia psihiatrică secundară altor boli: manifestări psihice din perioada purperală. 1. Principalele afec țiuni psihice: 2. catalepsia. Psihozele toxice (alcoolismul. 2. dismneziile.3. vorbirea): hiperestezia. fobiile.Continuturi 1.

2. Aplică intervențiile proprii şi delegate . clasificare. simptomatologie. simptomatologie. Oligofreniile. Dementele: definiție. principii de tratament. clasificare.6. definiție. Psihozele endogene: paranoia.simptomatologie. principii de tratament. psihoza maniaco-depresivă. etiopatogenie.7. investigații.5. schizofrenia. investigații. C 2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. clasificare. 2. 2. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 3. definiție. simptomatologie. principii de tratament.

discuții cu membrii mijloacelor de a face fata împrejurărilor nefavorabile ale vieții. medicamente (tranchilizante. cu somn odihnitor.).2. profilaxie. cooperant.2. potențial crescut pentru 4. evenimente amenințătoare).1. capabil să se complicațiilor. sau igiena.1. procesului gândirii. negativism neuroleptice incisive si alimentar. 2. Manifestări de dependență: lipsa de igienă. obiective pe termen scurt. insomnie.2. liniştit.corifabulație. Manifestări de independență: pacient vegetative.2.1.3. Resurse materiale: alterarea 4.3. Independență/Dependență vitale si 2. Surse de dificultate: de ordin fizic 2. Pregătirea psihică: informare. mobilizare. 4. stres.O. contenția mecanică. fără idei halucinatorii. percuție. examen psihic). soluții perfuzabile.2. profesionale) lipsa cunoaşterii trimitere. mediu si lung). Obiectivul nursing: specificitate. explicații. carnet de sănătate. alimentației. palpare. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Intervenții proprii (autonome): comunicare. perturbarea somnului. bilete de ieşire din spital. agitație psihomotorie. autoîngrijească. delirante. interviul formal sau informal. necomplianță. tentative de suicid. anxietate. 3. violență. stereotipii. Culegere de date (subiective si (traumatisme. fără durere.1.2. criză de violentă. (conflicte clinică. obținerea inferioritate sau megalomanie. izolare socială. sa tentative de auto-. psihoterapie. catatonie. cu semne vitale in limite heteroagresivității. bizarerii vestimentare. fără idei alimentare. Intervenții delegate: pregătirea pentru autoîngrijire.1. alterarea centrilor nervoşi). prevenirea autoagresivității si păstrata.perturbarea imaginii de sine. echipei medicale si cu aparținătorii. protecție si autoprotecție. Analizarea si organizarea datelor: informații poate face? cum? in ce condiții? când? . 4. de ordin social cercetarea documentelor medicale (F. Preg ă tirea pacientului: sentimente de 4. semnificative.1. 3. ergoterapia. 197 stare crepusculară. realism.2. administrarea tratamentului general si local. feşi de tifon. educație. principii de tratament. neglijență. obiective) prin diverse metode: de ordin psihologic (traume psihice.1. cu mobilitate comportamentului. tensiometre. investigații si analize. Instrumente: seringi. Materiale: trusă de perfuzat.1. inadaptare socială. profilaxia infecțiilor si a normale. sonde digestive. implicare.4. observabilitate (cine? ce? ce se auscultație. scrisori medicale. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor 2. bilete de intrafamiliale. tumori. sedative). heteroagresivitate. hipnotice. comprese. materiale pentru halucinații. examen fizic (inspecție. stetoscop. tentativă de suicid. Probleme de dependență: deficit de 3. observația.2. igienei. 3. idei contenție etc. rețete etc. performan ță. comunicare verbală alterată. 2.2.

4. asepsie si antisepsie.Administrarea neurolepticelor: clasificare.1. exerciții practice.2. întreb ări structurate. numărul de reevaluări si distribuția acestora .3.2. Reformularea obiectivelor. psihanaliza:definiție. Intervenții specifice: 4. apropiere . probe scrise de tip itemi. asigurarea unui mediu securizant fără excitanți psihici. Se evaluează numai competențele din acest modul. obiective. 5. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.2 Nerealizate . igienă. efecte secundare. 4.1.1. mod de realizare.1. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). dotarea cu material didactic.depărtare. stabilirea de noi termene: adaptate la capacitățile psihice si fizice ale pacientului.3. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. comunicarea. 4.complianței. ergoterapia. manechin. poziție adecvată.3. casete video („Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă planşe.2.2. rezolvarea de sarcini. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in Sugestii metodologice evoluția pacientului. continuitatea in îngrijire. 5. Elevii vor fi puşi in situa ții de înv ățare in grup sau individual. scoaterea din sevraj. indicații. jocuri de rol. se recomandă studii de caz. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei.4. decizional. C 5. dezintoxicarea.manifestări de dependență îngrijirilor absente sau ameliorate. instrumentar si ă materiale sanitare adecvate.3.1. : scheme. indicații. gestionarea cazului. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. pacient compliant. pacient necompliant. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. „Drumul spre lumin ”). studiu de caz. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ța şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. Psihoterapia. 4. sedarea. dezbateri.manifestări de dependență care aplicate se mențin.3. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: rezultatele 5. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. 5. ca demers logic. Evaluează 5. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. alimentația enterală. Acțiuni de susținere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite. Realizate . de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență. volumul şi rei nivelul de cunoştințe.3. Intervenții de urgență: imobilizarea/contenția mecanică. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. 4.

să aibă experiențe concrete legate de îngrijirea acestora. elevul trebuie să-şi formeze capacită țile de observare reflectivă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 198 . Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in secții de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii pacienților cu boli psihice.pe parcursul anului şcolar. de comunicare si relaționare cu pacienții cu afecțiuni psihice. In stagiul clinic.

TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte Modulul 50: ANESTEZIE . invatamant clinic. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave.din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist.3. Aplica interventiile proprii si delegate 6.  Not ă introductiv ă Modulul ANESTEZIE .  Lista competentelor specifice unității de competență corespunzatoare modulului: 1.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC competență 50. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5.2. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE . Identifica problemele de dependenta si stabileste . 1. Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Nr. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave C. In modulul ANESTEZIE . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Unitate Competențe C. 4. Anestezie terapie intensiva si nursing specific C.Analizeaza principalele tipuri de anestezie diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. de crt.

cercetare documente medicale.Tipuri de anestezie: 1. Surse de dificultate 3.3. Analiza si sinteza datelor 2. starea de constienta. materiale necesare. etc.2.Conținuturi 1. oligoanurie.1. tulburarile de ritm si de conducere. Culegere de date: interviu. hipotensiune. Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice. explicatii. insuficienta respiratorie acuta.1. Anestezia peridurala 1. Pregatirea fizica: preanestezia. tahicardie.2. absenta pulsului. degeraturi. profunzime a comei. 2.2. hipertensiu ne. intinderea si profunzime a arsurii. observatie clinica. pozitie adecvata 1. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. arsuri. socul. Anestezia locala Definitie. apnee. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee. 1. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. bradicardie. intoxicatii. supravegherea pacientului 2. Pregatirea psihica: informare. eliminare 199 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . insuficienta renala acuta. Rahianestezia 1. asigurarea conortului psihic 2. Manifestari de dependenta 2. 2. comele. stopul cardiorespirator. fibrilatie. circulatie inadecvata. Semne clinice: dispneee. Manifestari de independenta 2.3. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Anestezia generala 1.1.4.

profilaxia infectiilor.6.1. realism. platou steril. profilaxie. tavita renala. Interventii: 3. aparatura pentru monitorizare. mobilizare. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. traheotomie. pansamente. seringi si ace sterile. 2.2.4.1. substante antiseptice etc. 1. prevenirea complicatiilor. observabilitate 2. Aplica interventiile proprii delegate si C. Interventii proprii: comunicare. Materiale: pat special. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. etc. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului .5. igiea. Obiective stabilite: 1. oxigenoterapia. truse de instrumente sterile. comunicare ineficace la nivel senzorio-motor. resuscitarea cardiorespiratorie. alimentare insuficienta cantitativ si calitativ.2. explicatii. aspirarea secretiilor oro . comunicare ineficace la nivel afectiv. Restructurarea planului de ingrijire : 2.1. C. 1. administrarea tratamentului general si local. anxietate. 3. igiena.2. manusi sterile. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. supravegherea functiilor vitale monitorizare. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. supravegherea functiilor vegetative. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii. mentinerea functiilor vitale. 2. alimentare. 2.Prioritati de ingrijire. vulnerabilitate in fata pericolelor. afectare fizica si/sau psihica. implicare. comprese sterile. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. transfuzii. perfuzii. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.2. aparatura pentru oxigenoterapie.Criterii obiective: specificate. mobilizare etc. Pregatirea psihica: informare. aparatura pentru respiratie asistata. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. 1. hidratare. imobilitate.Instrumente: tensiometru. performanta. asigurarea confortului psihic.1. educatie 3.inadecvata prin deficit. truse de perfuzie si transfuzie.2.faringiene. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. supravegherea starii de constienta. camp operator 3. Resurse materiale 1.1.

TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC. dotarea cu material didactic. Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE . volumul si nivelul de cunostinte. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 200 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

proiectul. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. demonstratia. munca independenta. studiu de caz . simulari. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. simularea. . studiul de caz. discutiile si lucrul in grup.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. pentru verificarea atingerii competentelor. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. conversatia. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. existente.elevi instruiti. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. la procesul de invatare. . Cadrele didactice. . dezbaterea. In elaborarea strategiei didactice. momentul si persoana care face evaluarea. manechin.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. casete video. probe practice (demonstratie. compararea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . scheme. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. fise de lucru. exercitiul.elevii au stiluri dierite de invatare. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. fisa de lucru. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. problematizarea. folii de retroproiector. planul de ingrijire. brancarda. descoperirea. evaluarea altor competente nefiind relevanta. observatia. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fesi. planuri de ingrijire. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. CD-uri. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.plan de ingrijire). Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Indiferent de locul. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. . Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). comprese etc. test scris. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 201 .

Identifică chirurgicale modificările de comportam ent şi aspect general ale pacientului Conținuturi tematice 1. amplitudine mişcări. urticarie. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. hemoragii cutanate. hemoptizie cardio vasculare: tulburări de ritm cardiac. tuse. edemul căilor respiratorii. alte poziții forțate). temperatură. globii oculari. hipertensiune arterială.1.2 Semne generale :puls. spută. 5. colaps cardio vascular. Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului 2.2. edemul. Aplică măsurile de urgență. halena.CHIRURGICALE se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. Modificări ale funcțiilor vitale: respiratorii: obstrucția căilor respiratorii. Modificări tegumentare de culoare (paliditate. forțată (ortopneea. În modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . Modificări de comportament: Starea de conştiență: torpoarea. dispnee. osteotendinoase. 1.MODULUL 51: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO CHIRURGICALE Not ă introductiv ă Modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . tulburări circulatorii .CHIRURGICALE Nr. Starea perceptivității: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi Starea reactivității: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate.1. Conduita în urgențe medico C. stupoarea. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. hipotensiune arterială. confuzia. coma). invatamant clinic. Evaluează elementele de gravitate 4. obnubilarea. ascita. pentru calificarea: asistent medical generalist. tensiune arterială Atitudini şi posturi: pasivă.1. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor .CHIRURGICALE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. roşeață. 2. icterul) erupții cutanate. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. criza epileptică. redoarea cefei. pierderea conştienței (sincopa. digestive: C. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor 3. pupilare) redoarea cefei. Produse patologice: sânge. circulație venoasă colaterală superficială. cianoza. Monitorizează evoluția pacientului Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . pliul cutanat. LCR. Unitatea de Competenț crt.3. pupile 1. competență e 51. turgescență venoasă.

melena Altele: febră. hematemeza. Stop cardio respirator: 202 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . hipotermie. Ne uro log ice : tulburări de comportament. cefalee. globus vezical 2. convulsii. reflexe. sughiț. frison. echilibru static şi dinamic.vărsături. motilitate. durerea.2. hipertermie. deglutiția. de conştiență. mişcări involuntare Renale:anuria.

sindromul de explozie. alimente Intoxicații: alcooli toxici.4.obstruc ția căilor respiratorii superioare(sânge. politraumatisme craniene. criză hipertensivă. şoc anafilactic. diabet zaharat. cardiomiopatii. coma mixedematoasă. epiglotite. electrice. hemoptizia gravă. cardiopatii congenitale. Arsuri grave: termice. secundare: hipertensiune arterială. edem pulmonar acut. Aplică măsurile de urgență . cu alcool etilic. endocrine. chimice. monoxid de carbon. electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. intoxicații medicamentoase. hipotermia. permanentă sau intermitentă). stopul cardio respirator din sarcină C. sindromul de strivire.3. criza astmatică. coma hiperosmolară. insuficiența respiratorie(acută sau cronică. substanțe de contrast.3. vărsătură. de coloană vertebrală. sindrom QT prelungit. dislipidemii. disritmii severe. muşcături de şarpe veninos. edem al mucoasei căilor aeriene. Evaluează elementele de gravitate C. laringospasm. şoc septic. substanțe caustice. 2. tumefacții la nivelul faringelui. ale membrelor. valvulopatii. medicamente. şoc hemoragic. şoc cardiogen. intoxicații cu monoxid de carbon. traumatisme. aspirația sucului gastric). embolie pulmonară. Afecțiuni: insuficiența respiratorie acută. abdominale. Anafilaxia: înțepături de insecte. din intoxicații exogene. tulburări ale SNC. hipotermia. preeclampsia şi eclampsia. pesticide. tensiunea. bronhospasm. spânzurarea. şoc hipovolemic. medicamente. disecție de aortă. tensiunea. secreții bronşice. toracice. radiații Electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. urgențe metabolice hipoglicemie. ciuperci. trauma cardiacă non penetrantă). coma tireotoxică. angină pectorală. submersia. droguri Comele: neurologice . maxilofaciale şi orl. pneumotorax. boli cardiace primare şi secundare (primare: boala cardiacă ischemică. oculare. de insecte arsuri. infarct miocardic. rezistența. corpi străini.metabolice.

recoltări 203 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . central. combitub. metabolice. Suport vital de bază (degajarea victimei. oxigen. clorură de calciu. mască laringiană. intubație masaj cardiac extern). Materiale de urgență: canule orofaringiene. electroliți. atropină. hematocrit. şocul. laringoscop. hipotermia severă. ventilație pe mască. amiodarona. gâtului. bicarbonat de sodiu. xilină. abdomenului Vârsta. toracelui. insuficiența respiratorie acută. timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor. digestive. medicamente (adrenalină. sonde traheale. colapsul. coma. Complicații: neurologice. feței. ventilație. îngrijire plăgi. balon de ventilație. manevra Heimlich. stopul cardiac. renale. starea de conştiență. cardiace. convulsii. respiratorii circulatorii. alte semne neurologice Semne biologice: glicemie. membrelor. poziția de siguranță. septice 1. abord venos periferic. hematocrit. Leziuni la nivelul scalpului. balon Ambu. terenul. administrare medicație. eliberarea căilor respiratorii superioare. vasopresină etc) 2.3. sulfat de magneziu. canule nazofaringiene.

manechin. observația. etc. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . degerături. TA. 4. ventilație. Parametrii biologici: glicemie. măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme.produse biologice. Titircă Editura Medicală 2002 3. simularea. studiul de caz. drenaj pleural. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. dotarea cu material didactic.Ghid practic de medicină de urgențăprespitalicească Editura Libra 1995 4. oprire a resuscitării. Resursele materiale trebuie s ăcuprind ăo gam ăcât mai variat :ă planşe.Urgențe medicale I. dezbaterea. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. arsuri grave. colorație tegumente. temperatură respirație. scheme. munca independentă. Parametri vitali: puls. volumul şi nivelul de cunoştin țe. oprirea unei hemoragii. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. casate video. submersie. presiune parțială oxigen 3. retroproiector. stare de conştiență. Riviş Editura Mirton 1997 5. durerea. . li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. simularea. Explorări: ECG. Monitorizea ză evoluția pacientului 1. poziție pacient… 2. Bibliografie: 1.comunicarea cu aparținătorii 5. decizii de neîncepere a resuscitării.5. Note de curs Consiliul Național Român de Resuscitare 2006 . instrumentar şi materiale sanitare diverse. electrocutare. hemostază chirurgicală provizorie. spânzurare. sondă gastrică. conversația. come. hematocrit. CD . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.uri.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 2. electroliți. C.principiul autonomiei pacientului.CHIRURGICALE. Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. protocoale resuscitare.Urgențe medico chirurgicale L. intoxicații. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . exercițiul. Aspecte etice: sopul resuscitării. A.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 204 .

52. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr.5. In modulul GERONTOLOGIE. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice. Identific ă problemele de dependen ță si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții vârstnici. 52.3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va utiliza împreun ăcu . 52.3. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 52. 52. Modulul are alocate 120 de ore. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: GERONTOLOGIE. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).MODULUL 52: GERONTOLOGIE. Recunoaşte nursing specific modificările determinate de îmbătrânire a umană Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. standardul de preg tire ă profesională specific calificării. Unitatea de Competente competenta Gerontologie. pentru calificarea: asistent medical generalist. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul III. Analizează semnele si simptomel e specifice bolilor persoanelo r vârstnice .1.2. 52. 52. geriatrie si C 1. invatamant clinic. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilități din unitatea de competen ță tehnică specializată GERONTOLOGIE. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. din care 84 de ore. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul GERONTOLOGIE. crt.4.

investigații.2. ankiloze. periodizarea vârstei a III-a. pierderi de cunoştință. 1. scăderea controlului emoțional si a capacitații de adaptare). hipertensiunea arterială geriatrică. escare. incontinența de urină. Particularități somatice si psihologice ale vârstnicului: a) modificări fiziologice produse de îmbătrânire (scăderea acuității senzoriale. tulburări de somn. simptomatologie. schimbări in fizionomie. Principalele afec țiuni ale persoanelor vârstnice: 2. demențele.2.2. socio-culturali. scădere in greutate. 2.2. rezistența la schimbare. 2. Factorii care influențează îmbătrânirea umană: somaticiereditari. b) modificări patologice: probleme de sănătate fizică.2. anorexie.2.Continuturi 1.1.1.1. tratament). a mobilității fizice. 205 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . spirituali-religioşi. arterita (definiție. accidentul vascular cerebral (definiție.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic.1. 2. constipație. bilanțul nevoilor de nursing. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale (dispnee de efort si de decubit. incontinența anală. tulburări de somn.1.no țiuni generale: 1. hipotensiunea ortostatică. hipertensiune sau hipotensiune arterială. 2. modificări cutanate însoțite de prurit. Semne si simptome prezente in afec țiunile persoanelor vârstnice: 2. pierderi de memorie etc. pierderea autonomiei. tulburări de micțiune. psihologici. mentală si emoțională. Patologie geropsihiatrică si geroneurologică: tulburări psihice si neurologice in îmbătrânire. atrofii musculare. tahicardie). deshidratare. stările confuzionale. Îmb ătrânirea uman ă . Semne locale: durerea (caracteristici).

investigații. etiopatogenie. investigații.2.9. simptomatologie. comunicarea). 3. fracturile de femur. bolile prostatei la bătrâni (definiție.2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . etiopatogenie. supravegherea. asistenta morții.6.patologia pensionarii. Crizele de adaptare: cauze / prevenire.2. Patologia ischemică digestivă: refluxul gastro-esofagian. . sindromul de imobilizare. investigații. principii de tratament) 2. incontinența anală (definiție.5. ulcerul de decubit (definiție.1.2. etiopatogenie. principii de tratament). Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuție. incontinența de urină.2. abdomenul acut.2. îngrijirile paliative. Diabetul zaharat tardiv. Educația sanitară in geriatrie. Stările terminale: atitudinea față de moarte. simptomatologie.10.2. principii de tratament).4. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacien ii ț vârstnici C 4.7. organizarea îngrijirilor. simptomatologie. . 2.etiopatogenie. principii de tratament) 2. obezitatea (definiție. simptomatologie.2.11 Aspecte medico-sociale: .2. Administrarea medicamentelor in geriatrie. Aspecte de geropatologie urinară: infecțiile urinare. 2. 2. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse C 3. 2.îngrijirea vârstnicului in familie.3. 2. investigații. 2. 2.instituționalizarea vârstnicului (primirea. simptomatologie. Terapia ocupațională. principii de tratament).8. investigații.

scrisori medicale. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? .). Intervenții proprii (autonome): comunicare.1.4. amnezie. izolare socială. cercetarea documentelor medicale (F. Manifestări de dependență: hipoacuzie. crizele de adaptare).2. 2. P . depresie. ankiloze.Obiectivul nursing: specificitate. 206 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . bilete de trimitere. interviul formal sau informal. 3. bilete de ieşire din spital. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. clinică.3. stres. mediu si lung).3. igiena. incontinența de urină. Probleme de dependență: scăderea acuității senzoriale.metode: observația. 4. si allopsihică alterarea integrității tegumentelor. 3. 3. vulnerabilitate crescută față de pericolele din mediu. semne vitale (R. mobilizare. a orientării in timp si spațiu. alimentare. profilaxia complicațiilor si a căderilor. dezorientare auto-. Independență/Dependență 3. realism. performanță.A.2. confuzie. implicare. diminuarea mobilității fizice. somn odihnitor. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. lipsa de cunoştin e. obiective pe termen scurt. de ordin social (izolare. T.2. pierderea stimei de sine. pierderea controlului sfincterelor. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. T0) in limite normale.O. etc. a alimentației. de materii fecale. pensionare.1. carnet de sănătate. educație. examen fizic si psihic. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice).. 4. rețete.2. de ordin psihologic (anxietate. cecitate. orientare in timp si spațiu. Manifestări de independență: mobilitate păstrata. autonomie in desfăşurarea activităților de autoîngrijire. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. traumatisme etc.2. risc crescut de accidentare.2. surditate. ț 4. instituționalizare). a stării de cunoştință.

decizional. întreb ări structurate. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental.2. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului. explicații.1. Materiale: trusă de perfuzie. îngrijiri Evaluează paliative. studiu de caz. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice si psihice ale vârstnicului. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. poziție adecvată. recâştigarea autonomiei.1. se recomandă studii de caz. rezolvând sarcinile de lucru repartizate. stetoscop. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. instrumentar si materiale sanitare adecvate. pungi pentru urină. instituționalizarea vârstnicului. 5.2. pampers. crearea câmpului operator. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. ca demers logic. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. spitale de cronici. sonde vezicale.1. rezolvarea de sarcini. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual. comprese.1. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. rezultatele 6. Resurse materiale: 5. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență. tensiometru. Obiective stabilite: îngrijirilor 6. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.1. oscilometru. ocupațională. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). jocuri de rol.2. asigurarea confortului psihic. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gama cat mai variata: planşe. casete video. dotarea cu material didactic. imobilizarea.1.1.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei.. dezbateri. Sugestii metodologice 6. gestionarea cazului. atele. centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii persoanelor vârstnice. unguente de tip barieră. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. C 5. manechin. Intervenții specifice: montarea sondei á demeure. feşi. Realizate . Preg ă tirea pacientului: 5. intervenții de suport si protecție socială. igienă.manifestări de dependență aplicate absente sau diminuate. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție si stagii clinice in unit ăți de profil (cămine.3. 5. mânuşi de cauciuc. terapia C 6.1.2.2.1. trusă Aplică intervențiile pentru îngrijirea plăgilor. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. soluții proprii şi delegate perfuzabile. obținerea consimțământului. 5. administrarea tratamentului general si local. 5. soluții antiseptice.2. Pregătirea psihică: informare. Instrumente: seringi. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. 5. . canulă rectală.manifestări de dependență care se mențin. Se evaluează numai competențele din acest modul. 6. prevenirea complicațiilor legate de imobilizarea prelungită. probe scrise de tip itemi.2 Nerealizate .3. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. 6. exerci ții practice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 207 .

invatamant clinic. alterarea functiilor vitale si vegetative etc. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. forme clinice. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1. tulburari sfincteriene. etiopatogenie. anorexie. 4. anatomie patologica. 2. icter mecanic. varsaturi. edeme. atelectazie. caracteristici). intensitate). pareze etc. Principalele afectiuni oncologice: 2. tulburari urinare. febra. greturi.Modulul 53. pentru calificarea: asistent medical generalist. crt. complicatii. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III. Aplica interventiile proprii si delegate . dispneea( tipuri.1. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie Competen te C. investigatii. 53. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . simptomatologie. Modulul are alocate 120 din care 84 ore.2 Cancerul esofagului: etiologie. paloare. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. inapetenta. gravitate). 1. hemoragia (clasificare. . investigatii. tulburari de deglutitie. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. inflamatia. hipertensiunea intracraniana. caracter. simptomatologie. profilaxie. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). tulburari de vedere. anxietate. tusea.1 Semne clinice : durerea(localizare. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. tratament. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 2. 3. evolutie tratament. Analizeaz a semnele si simptom ele specifice afectiunilo r oncologic e Continuturi 1. nevralgii. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. anatomie patologica. 2. evolutie.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie.2 Semne generale: scaderea ponderala. aspectul tegumentelor si mucoaselor. 5. expectoratia.

tratament. simptomatologie. forme clinice. evolutie. simptomatologie.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie.9 Mielomul multiplu: definitie. 2. etiopatogenie. tratament. simptomatologie. 5 C a n c erul hepatic: etiopatogenie. evolutie. anatomie patologica. tratament. trat am ent . investigatii. 2 . tratament. 2. anatomie patologica. 2. investigatii. 208 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2.7 Boala Hodgkin: definitie . simptomatologie. anatomie patologica. 2. investigatii . simptomatologie. tratament. anatomie patologica.2. complicatii. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie. evolutie tratament. simptomatologie.3 Cancerul gastric: etiopatogenie. investigatii. evolutie.

tegumente intacte. stres). cu intrebari problemele inchise/ deschise). cum?. mediu. C.2. 1. 3 vegetative. investigatii. simptomatologie. de 2. risc de complicatii. percutie).1 Manifestari de independenta: pacient constient.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse Identifica metode: interviu (direct . cianoza. modificari ale functiilor vitale si C. scrisori medicale. culoarea tegumentelor normala. comunicare ineficienta.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie. 2. sentiment de inferioritate si modificare Elaboreaz a imaginii a de sine.) discutii cu echipa de stabileste ingrijire si apartinatorii. de ordin social(izolare .indirect. tratament. simptomatologie. tulburari de deglutitie. investigatii. forme clinice. 2.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie. observabilitate( cine?. in ce masura?. investigatii. saracie). cercetare documente de dependent medicale ( foaie de observatie clinica. somn si odihna corespunzatoare. imobilitate. prostate. retete. Obiectivul nursing: specificitate. 2.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie.cand?) obiective pe termen scurt. comunicare eficienta. examen fizic (inspectie. tulburari de echilibru. tratament. ce se poate face?. diagnostic ascultatie. comunicare ingrijire ineficienta. 2 1. alterarea starii de confort. alterarea starii de nutritie. realism. tratament. 2. simptomatologie. risc de accidente. simptomatologie.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. anatomie patologica. uter) : etipatogenie. lipsa cunoasterii. incordarea miscarilor. risc de infectii.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). ce. circulatie inadecvata. implicare. vulnerabilitate fata de pericole. performanta. observatie. lung. simptomatologie. .3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale. trimiteri. edeme ale membrelor.TA. mobilitate pastrata. 2. tratament. carnet a si de sanatate. evolutie. evolutie. puls. investigatii. temp) pastrate.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie. etc. evolutie tra tament. tratament. investigatii. evolutie. evolutie. dispnee. deficit de autoingrijire.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie. simptomatologie. planul de 2. postura inadecvata. investigatii. lipsa durerii. palpitatii. bilete de iesire din spital. de ordin (nursing) psihologic(anxietate . 2. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. semne vitale (respiratie.11 Cancerul organelor genitale(testicole. escare. ele palpare. 2. Independenta/ Dependenta ingrijire 2.

etc. 2. prevenirea complicatiilor. mobilizare. ingrijire stome. consiliere pacient.1 Interventii proprii( autonome): comunicare. prevenirea complicatiilor. recoltari de sange si urina.2. pregatire preoperatorie. igiena. corticoterapie). profilaxia infectiilor. hidratare. asigurarea pozitiilor. asigurarea conditiilor de mediu. chimioterapie. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. aspirarea secretiilor. educatie. acceptarea imaginii de sine modificata. administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie. alimentatie artificiala. a starii de constienta. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 209 . tratamente paleative si alternative. 2.

monitor. metode improvizate). 9. manusi chirurgicale. trusa chirurgicala. traheostomie. etc. tomografii.7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului. solutii de perfuzat.2 Asigurarea confortulu: igiena.4 . Interventii specifice: 3. 9.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda. radiografia. tensiometru.5 Masurarea TA. tromboembolice( administrarea de anticoagulant). notarea in F. pungi colectoare. stetoscop. sursa de oxigen. rolul asistentei. 2. in ziua operatiei). respiratie artificiala. combaterea anxietatii. trusa de perfuzie. intubatie orotraheala. seringa Guyon. sange etc. Ingrijiri postoperatorii aplicate 3. pozitie adecvata.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu. igiena etc.1 Supravegherea pacientului: aspectul general. montarea unei perfuzii. hematologice. solutii antiseptice. 4 Aplica interventi ile proprii si delegate 1. trusa de pansat.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor.9. scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare. RMN. Materiale: comprese.1 Pregatirea psihica : : informare. parametrii fiziologici. 2. asigurarea confortului psihic. C. tehnica de executie.8. seringi. ace punctie . 3.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: . a complicatiilor. 3. masurarea pulsului : pregatirea pacientului . bacteriologice : pregatire pacientului. ingrijirilor 3. pregatirea materialelor necesare. 3. rezultatel 3. etc. trocare. tehnica de executie. ecografii. 3. supravegherea functiilor vitale si vegetative. trusa de ventilatie. combaterea durerii.8. 3. canula traheala. 5 Evalueaza examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. sonde urinare. carucior. transpiratii. 3. ) hidratarea pacientului.6 Examenul radiologic: radioscopia.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general. perfuzoare. manusi chirurgicale. 9. mese. supavegherea pacientului.O. anestezice. sursa de aspiratie. explicatii. pat . sonde Blekmore. sonde gastrice. oxigenoterapie. tehnica de executie. 3. Recoltarea analizelor biochimice .8 Pregatirea preoperatorie: 3. 3. valve vaginale. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat. ace punctie.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua e precedenta. 3. transfuzoare. 3. medicamente. electrocauter etc. irigoscopia. Pregatirea pacientului: 2. tampoane. urina. varsaturi. pierdiri de lichide(sange.C. imobilizare. pregatite dispozitivelor necesare.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. prevenirea complicatiilor pulmolare. mamografia.

2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. satisfactia pacientului. constipatie. tromboflebite. escare. 1. complicatii pulmonare.retentie urinara. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. Obiective stabilite: 1. 210 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Obiective stabilite: 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.1 Realizate .

investigatia. compararea. probe practice(demonstratie. problematizarea. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. . fisa de lucru. fise de lucru. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. test scris. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. In elaborarea strategiei didactice. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. proiectul.3. Se evalueaza numai competentele din acest modul.plan de ingrijire). proiectul. dotarea cu material didactic. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. unitati sanitare cu o buna dotare materiala . .elevii au stiluri diferite de invatare. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. . la procesul de invatare. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme. .elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. simulari. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. coevaluarea in grupul de lucru. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. demonstratia. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se recomada urmatoarele metode: observatia. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. planuri de ingrijire. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. planul de ingrijire. Indiferent de locul. tema in clasa. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). pentru verificarea atingerii competentelor. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. momentul si persoana care face evaluare. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . evaluarea altor competente nefiind relevanta. descoperirea. studiu de caz . fise de lucru.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.

exercitiul. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 211 . studiu de caz. etc. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. conversatia. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. observatia. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. dezbaterea. munca independenta. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. simularea.Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti.

CD. manechin. casete vdeo.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 212 . scheme. folii de retroproiector. instrumentar si materiale sanitare diverse.uri.

 Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . 4. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală.MODULUL 54: ÎNGRIJIRI PALIATIVE  Not ăintroductiv ă Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din ă ă anul III. În modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ÎNGRIJIRI PALIATIVE. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ÎNGRIJIRI PALIATIVE 213 . 2. 3. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. pentru calificarea: asistent medical generalist. 5. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). invatamant clinic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

scrisori medicale. etiopatogenie. principii de tratament profilaxie). SIDA (definiție. inapetență. grețuri. Îngrijiri paliative C.1. investigații. surse de dificultate Probleme de dependență. Moartea: definiție. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. de crt. principii de tratament). profilaxie). arsuri. Bătrânețea: definiție. principii de tratament. modificări ale mucoasei bucale. profilaxie).Nr. investigații. leziuni cutanate. renale. astenie. hipersensibilitate la frig şi cald. principii de tratament. discuții cu echipa de îngrijire. simptomatologie. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. tulburări digestive (sete. principii de tratament. cu întrebări deschise/închise). rețete etc). caracter). alterare a eliminării. drepturile persoanelor muribunde. tulburări psihice. simptomatologie. carnet de sănătate. vărsături. la zgomot/linişte. "gura nefuncțională". investigații. etiopatogenie. principii de tratament). alterare a percepțiilor senzoriale. boli asociate îmbătrânirii (etiopatogenie. profilaxie). Modalități culegere date (date obiective şi date subiective): interviu (direct/indirect. la moarte). Conținuturi Semne şi simptome prezente în stările avansate şi terminale de boală: Durere (localizări. inflamație. etiopatogenie. etiopatogenie. familia şi aparținătorii. (dermite. examen fizic (inspectie. diagnostice de îngrijire (nursing): alterare a nutriției. Sinteza informațiilor: manifestări de independență. intoleranță la activitate. Incontinența. la lumină/întuneric. etiopatogenie. . cercetare documente medicale (foaie de observație clinică. simptomatologie. alterare a integrității tegumentelor/mucoaselor. tulburări urinare. cardiace. investigații. hiper/hipotermie. manifestări de dependență . tulburări respiratorii. escare. intensitate. constipație/diaree). trimiteri. îmbătrânirea calitativă. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. la pierderi grave.2. tipare de a muri trăind. palpare). simptomatologie. prurit). AVC (definiție. sindromul de imobilizare. reacțiile muribunzilor în fața morții. investigații. alterare a mobilității. Unitate Competenț e C. Afecțiuni cronice respiratorii. îmbătrânirea şi dependența. Comele (definiție. observație clinică. Principalele afecțiuni care determină stări avansate şi terminale de boală: Cancerul (definiție. bilete de ieşire din spital. etapele adaptării (la boală cronică. căderile. simptomatologie. la mirosuri etc. digestive decompensate (definiție. simptomatologie. auscultație. competență 54. investigații. tulburări de somn.

teama de moarte. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 214 .tulburări de somn. alterar e a imaginii de sine. teama de abandon. afectare spirituală. alterare a procesului de comuni care. anxietat etc.

medicamente specifice combaterii durerii şi a simptomelor etc. fişe de lucru.  Condiții de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs în mod independent. observabilitate. performanță. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activit ăți de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. probe . realism. electroterapie. îngrijirea escarelor. demonstrația. fizioterapie. Obiective de îngrijire: criterii: specificitate. cauze. explicații. sonde. Conceptul de îngrijiri paliative: definiție. alimentare. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. soluții perfuzabile. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. trusă de perfuzie. controlul simptomelor. acceptarea morții. planuri de îngrijire. Priorități de îngrijire: managementul durerii. igienă etc Obiective stabilite: realizate: se menține calitatea vieții. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. monitorizarea semnelor vitale. problematizarea. C. Se recomandă următoarele metode: observația. aparate şi instrumente de fizioterapie.4. fişa de lucru. Materiale şi instrumente adecvate intervențiilor: aparat de electroterapie. seringi. braunule. la procesul de învățare.5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. descoperirea. Susținere psihică şi fizică: susținere psihică: informare. asigurarea calității vieții până la sfârşit. susținere fizică: poziție adecvată. asigurarea confortului psihic. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. proiectul. C. acompaniamentul relațional. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa şi starea în care se află pacientul. igienă. Intervenții proprii şi delegate: proprii: comunicare. acompaniament relațional. implicare. • elevii au stiluri diferite de învățare. pampers.3. nerealizate: alterarea calității vieții. compararea. mobilizare pasivă. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general şi local. planul de îngrijire. filozofie. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. susținerea familiei pe timpul doliului. ace. În elaborarea strategiei didactice. formarea şi atitudinea personalului de îngrijire. trusă de mică chirurgie. îngrijirea cavității bucale. hidratare. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente şi tiparului de a muri trăind al pacientului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). moarte în demnitate şi pace. abandonarea muribundului. simulări. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). principiile îngrijirii.C.

Indiferent de locul. studiu de caz . evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 215 . Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. fişe de lucru). care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.scrise (test scris. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.plan de îngrijire). Se evaluează numai competențele din acest modul. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. probe practice (demonstrație. momentul şi persoana care face evaluarea.

munca independentă. exercițiul. Ghilezan N. Bălăceanu-Stolnici .Ed. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. investigația. folii de retroproiector. casete video. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție dotarea cu material didactic. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ÎNGRIJIRI PALIATIVE. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. Şerban Stoianovici . li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Bucureşti. etc. instrumentar şi materiale sanitare diverse (seringi si ace. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. dezbaterea."Geriatrie practică" 6. CDuri. feşi.."Manual de medicină internă pentru cadre medii" . . C. 1992 3."Tehnica îngrijirii bolnavului" . Constantin Bogdan. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. atele. volumul şi nivelul de cunoştințe. Resursele materiale trebuie să conțină o gamă cât mai variată: planşe. proiectul. Bucuresti. pentru verificarea atingerii competențelor. comprese etc). Bibliografie recomandat :ă 1. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Viața Medicală Românească. desene. simularea. 1999 4."Nursing geriatric" 2. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.Ed. Lucreția Titircă ."Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenții medicali" Ed. brancarda. tema în casă. ALL.Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. C. scheme. Cadrele didactice. Medicală. studiul de caz. Bucureşti. coevaluarea în grupul de lucru. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. care asigur ă preg tirea la acest modul. 1995 . manechin. 2003 5. conversația. Borundel . observația de: dificultatea temei."Oncologie generala" .Editura Medicala. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. Moses .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 216 .

îngrijirea indivizilor. Rezumă particularit țile ă competență nursingului 55. 1. beneficiari. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate. acorde îngrijiri adaptate.2. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate. bolnavilor cu afec țiuni cronice şi în faz ă terminală. grupurilor în comunitate. Elementele practicii sanatatii comunitare. Competențe Conținuturi 1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1.5.2. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor.S. 1. Nursing (îngrijirilor de comunitar sănătate) în comunitate .A): actiuni de baza. Rezumă particularitățile nursingului (îngrijirilor de sănătate). beneficiari. 4. 1. se asigură dobândirea competențelor descrise în acesta. 5. C. Prin parcurgerea programei care se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.1. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. ă solicit calit ă ți deosebite din ă partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate în perioada preg ă tirii pentru a-i permite în viitor s ă îndeplinească si roluri de educare şi instruire. Sprijinirea serviciilor comunitare. Promovarea recuperarii.2. În acest modul se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A.N.3. 1. invatamant clinic. familiilor.1.1. ținând seama de particularitățile acestora. Parcurgerea modului va permite cursantului să facă legături interdisciplinare.4. 1.2.Modulul 55: NURSING COMUNITAR Nota introductiv ă Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a ă ă anului III pentru calificarea asistent medical generalist.2.3. Promovarea unui stil de viata sanatos. Activitatea în comunitate este complex . obiectivul principal fiind promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor. scopuri.2. să se încadreze în echipa de îngrijire şi multifactorial ă s ă . Susținerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii.2. Asigur ă îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile. Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: NURSINGUL ÎN COMUNITATE Nr. Identifică problemele de sănătate a familiei. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. scopuri. 1.2. 2. Unitate de crt.6. 1. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.M. Definitia dupa O. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza. s ă stabileasc ă rela ții interpersonale. 1. 3.

scopuri si obiective unitate de pentru sanatate, implicarea clare, integrarea baza, familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea cetățenilor in servicii promovarea periodica si pentru intreaga sanatatii si 217 comunitate, familia ca educatia Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale - definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

C.2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate în comunitate)

1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a

populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica,

psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.

familiei.

C.3. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate.

C.4. Identifică problemele de sănătate a

1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt - respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.

2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirearesponsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunit 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire,reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 - 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul - nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului.

4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
220

C. 5. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienților cu afecțiuni cronice şi în stadiu terminal.

psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

Sugestii metodologice În elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ține seama de particularitățile formării adulților: motivarea, implicarea, legătura cu realitatea şi punctele de interes ale cursanților, participarea. În cadrul modulului elevii trebuie dirija ți să foloseasc ă analiza şi sinteza pentru a realiza o coerență între cunoştințele însuşite anterior în alte module, in mod deosebit cele referitoare la îngrijiri. Orele de teorie se vor desfăşura în săli de clasă sau de instruire practică dotate corespunzător cu materiale şi mijloace audio-vizuale care să permită aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijată, brainstorming, studiu de caz, discuții în grup, unde elevii să poată îndeplini pe rând rolul de moderator şi animator. Elevii vor fi ajutați să-şi dezvolte abilitățile de comunicare, de stabilire a

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări. de cunoştințele însuşite anterior şi de gradul de dificultate. Pentru atingerea competențelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit. de colaborare cu specialiştii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt ă în comunitate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 221 . discuții în grup). profesorii vor decide asupra numărului de ore repartizat fiecărei teme. fişe de lucru. carnete de apreciere care să cuprindă sarcina. urmărind în final realizarea criteriilor de performanță şi atingerea competențelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist în comunitate. data şi semnătura.relațiilor interpersonale. În funcție de particularitățile individuale sau de grup. teste scrise. portofolii.

întocmirea planului de îngrijiri şi executarea unor îngrijiri. numărul evaluărilor. ancheta în familie. metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice în funcție de etapele parcurse în pregătire. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 222 . efectuarea unor activități educative. culegerea datelor semnificative. Datele evaluării.Evaluarea preg ă tirii practice se realizeaz ăprin activit ă ți concrete în comunitate: vizita la domiciliu.

Rezuma serviciile de domiciliu ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice.2. pentru calificarea asistent medical generalist. Modulul are alocate 60 de ore. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. competenta 56. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Unitatea de Competente crt. • Legea Nr. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. din care 36 de ore. • Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune. Continuturi tematice 1. la domiciliul persoanelor asistate. Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: • Componenta echipei operationale • Modele de fise de post. Elaboreaza planul de ingrijire. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. 2. • Contractul . Ingrijiri la C1.MODULUL: 56: ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU Not ă introductiv ă: Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III. invatamant clinic. 1. • Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. 4. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare.1. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. 3.cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 223 .

1. Planul de ingrijiri • Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate • Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului • Stabilirea prioritatilor de ingrijire • Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3.C2. 3. Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei .3.4. C3. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. Elaboreaza planul de ingrijire. Evaluarea initiala • Evaluarea nevoilor . Norme generale • prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala.2. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale.2. Protocoale de ingrijire • Obiective de nursing • Echipamente si materiale adecvate • Etape de interventie • Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3.1.1. 2. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal. Bilantul ingrijirilor aplicate • analiza periodica a nevoilor • examene de bilant • gradul de realizare a obiectivelor • satisfactia pacientului/familiei 4. C4. distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) • Reguli de siguranta la domiciliu 3.2. obtinerea consimtamantului • Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2. Drepturile beneficiarului • Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor • Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4.fise standard • Informarea clientului/sustinatorului legal. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. obtinerea consimtamantului informat.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup.teme in functie de complexitatea ei. rezolvand sarcinile de lucru repartizate. dezbateri. de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual. jocuri de rol. exercitii practice. studiu de caz. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 224 .

Bibliografie 1. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. protocoale de ingrijire. Cluj-Napoca. 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare. rezolvarea de sarcini de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale.Editura LEAL. Se evalueaza numai competentele din acest modul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Valentin VLADU . intrebari structurate. probe scrise de tip itemi. servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. • Ingrijirea la domiciliu . Editura ECHINOX. Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor. gestionarea cazului. coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. (Dr.ghid de practica . fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. • Serviciile de ingrijiri la domiciliu .Ghid practic pentru asistentii medicali.Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu. 2001 . evaluarea altor competente nefiind relevanta.Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 225 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful