MINISTERUL EDUCAłIEI, CERCET RII ŞI TINERETULUI Ă

Anexa nr. 3 la O.METC nr. 2713/29.11.2007

CURRICULUM
PENTRU

NIVEL 3 AVANSAT ŞCOALA POSTLICEAL Ă CALIFICAREA PROFESIONAL Ă : ASISTENT MEDICAL GENERALIST DOMENIUL: S Ă Ă N TATE ŞI ASISTENł Ă PEDAGOGIC Ă

- 2007 -

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1

AUTORI:
1. Agapie Speranța, asistent medical, Spitalul Sf. Spiridon, Iaşi 2. Alexandru Mihaela, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 3. Dr. Bran Liliana, director, Şcoala Postliceală Sanitară Arad 4. Cristescu Eugenia, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 5. Iancu Elena, profesor, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 6. Dr. Marcean Crin, director, Şcoala Postliceală Sanitară Fundeni 7. Merlă Doina, Direcția de Sănătate Publică Sibiu 8. Staicu Olga, director, Şcoala Sanitară „C Davila” Feteşti 9. Stanciu Maria, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța 10. Stănescu Elena, director, Şcoala Sanitară „C. Davila” Piteşti 11. Udma Florica, profesor, Grup Şcolar „George Emil Palade” Constanța

COORDONARE:
• Romita Lupascu Tiglea, inspector general - MECT- DGMIP • Paula Posea, expert curriculum -MECT-CNDIPT

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

2

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

PLAN DE ÎNV Ă Ă ł MÂNT ŞCOALA POSTLICEAL Ă Domeniul: S ă ă n tate şi asisten ță pedagogică Calificarea profesional :ă Asistent medical generalist

Anul I: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 1: Utilizarea calculatorului şi tehnologia comunica
țiilor

Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul

Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 2: Comunicare profesional ă Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 3: Anatomia şi fiziologia omului Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 4: Virusologie, bacteriologie, parazitologie Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 5: Biochimie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 6: Embriologie şi genetic ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 7: Psihologie general ă Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 8: Sociologie, politici sociale şi de s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: laborator tehnologic 60 ore 9: Biofizic ă şi imagistic ă medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 10: Mediu şi s ăn ătate Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 30 ore 11: Educa ție pentru s ăn ătate Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 90 ore 12: Farmacologie general ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 30 ore 13: Bazele ştiin ței nursing-ului Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore 14: Fiin ța umană şi nursing-ul Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 60 ore

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

3

Modulul 15: Semiologie medical ă Total ore: din care: invatamant Modulul 16: Tehnici de nursing şi investiga ții Total ore: din care: invatamant Modulul 17: Protec ția şi securitatea în munc ă Total ore: din care: invatamant Modulul 18: Administrarea medicamentelor Total ore: din care: invatamant

clinic clinic clinic clinic

60 ore 30 ore 120 ore 90 ore 60 ore 30 ore 60 ore 30 ore

Numar total:

1.560 ore (26 credite) din care: invatamant clinic: 450 ore
15

Anul I: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: saptamani invatamant teoteretic si tehnic si 6 saptamani de invatamant clinic.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

4

Anul II: 42 s ă ă pt mâni
Modulul 19: Comunicarea în limba modern ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore Modulul 20: Management şi legisla ție sanitară Total ore: 60 ore din care:laborator tehnologic 36 ore Modulul 21: Epidemiologie şi s ă ă n tate public ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 22: Principii de baz ă ale cercet ă rii Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 23: Pneumologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 24: Cardiologie şi nursing în cardiologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 25: Gastroenterologie şi nursing în gastroenterologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 26: Nefrologie, urologie şi nursing în afec țiunile renale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 27: Chirurgie general ă şi nursing în chirurgia general ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore Modulul 28: Chirurgie toracic ă cardiovascular ă şi nursing specific , Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 29: O.R.L. şi nursing O.R.L. Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 30: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 31: Hematologie şi nursing în hematologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 32: Ortopedie, traumatologie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore Modulul 33: Reumatologie şi nursing în reumatologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 34: Dermato-venerologie şi nursing specific Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore Modulul 35: Boli infecto-contagioase şi nursing specific
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
5

Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 36: Endocrinologie şi nursing în endocrinologie Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 37: Boli metabolice, de nutri ție şi nursing specific Total ore: din care: invatamant clinic Modulul 38: Nutri ție şi dietetică Total ore: din care: invatamant clinic

120 ore 96 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore 60 ore 36 ore

Numar total: credite)

1.680 ore (28 din care: invatamant clinic: 1.008 ore

Anul II: 42 saptamani. Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic. In semestrul II, in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic, o zi / saptamana (cu durata de 8 ore), este prevazuta invatamantui clinic corespunzator modulului M 21: Epidimiologie si sanatate publica.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat

6

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Anul III: 42 s ă ă pt mâni Modulul 39: Managementul proiectelor de sanatate Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 24 ore 40: Calitatea serviciilor de nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 41: Deontologie şi etic ă profesional ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 42: Psihologie medical ă Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 43: Pedagogie Total ore: 60 ore din care: laborator tehnologic 36 ore 44: Cercetare în nursing Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 45: Ginecologie şi nursing în ginecologie Total ore: 60 ore din care: invatamant clinic 36 ore 46: Obstetric ă şi nursing în obstetric ă Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 47: Puericultur ă pediatrie şi nursing specific .chirurgicale Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 52: Gerontologie. Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 72 ore 48: Neurologie şi nursing în neurologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 49: Psihiatrie şi nursing în psihiatrie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 50: Anestezie – terapie intensiv ăşi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 51: Conduit ă în urgen țe medico . geriatrie şi nursing specific Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 53: Oncologie şi nursing în oncologie Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 84 ore 54: Îngrijiri paliative Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 55: Nursing comunitar Total ore: 120 ore din care: invatamant clinic 96 ore 7 Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Modulul Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Sem I si Sem II au urmatoarea structura: 12 saptamani alocate invatamantului teoteretic si tehnic si 9 saptamani alocate invatamantului clinic.680 ore (28 credite) din care: invatamant clinic: 984 ore Anul III: 42 saptamani. este prevazuta invatamantui clinic in comunitate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 8 . in saptamanile repartizate invatamantului teoretic si tehnic. In semestrul II. o zi / saptamana (cu durata de 8 ore).Modulul 56: Ingrijiri la domiciliu Total ore: din care: invatamant clinic 60 ore 36 ore Numar total: 1.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

2. 6.Conform reglement ă rilor europene şi na ționale. 3. c) formează şi dirijează personalul auxiliar necesar pentru a răspunde nevoilor serviciului de asistență din orice instituție de sănătate. chirurgie generală şi specialități chirurgicale. inclusiv servicii de îngrijire medicală la domiciliu. Învățământul clinic (stagii) trebuie să aibă ca obiect toate aspectele rolului de asistent în materie de îngrijiri de sănătate la acest nivel. 4. Proporția consacrată învățământului clinic (stagii) trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din timpul consacrat învățământului total. îngrijirea copilului şi pediatrie. Cu această responsabilitate. I. În determinarea locurilor de stagiu trebuie să se țină seama de următorii factori: a.600. Acesta include: 1. asistentul medical generalist exercit ă urmă toarele func ii esențiale: ț a) dă îngrijiri competente persoanelor a căror stare le cere. de reanimare şi de transfuzie sanguină. igiena şi îngrijirile mamei şi nou-născutului. sănătate mintală şi psihiatrie (pe cât posibil într-un serviciu specializat). ținând cont de nevoile fizice. 7. asistentul medical generalist trebuie să aprecieze în orice moment care sunt îngrijirile de care fiecare bolnav are nevoie şi să îi atribuie personalul corespunzător. la şcoală. de aceea: trebuie să existe un personal calificat suficient de numeros pentru a asigura o calitate satisfăcătoare a îngrijirilor de sănătate la nivel de asistent. Orientare şi etică profesională 2. Numărul de ore pentru învățământul teoretic şi tehnic nu trebuie să fie mai mic de o treime din timpul consacrat formării în totalitate. 5. familial. Învățământului teoretic şi tehnic cuprinde: 1. precum şi îngrijirile de sănătate de primă urgență. Învățământul clinic de îngrijiri la nivel de asistent trebuie să aibă în ansamblul său o valoare educativă. b. În toate serviciile în care elevii asistenți sunt repartizați în cursul formării lor practice trebuie să existe în orice moment cel puțin un asistent cu diplomă care poate asigura supravegherea şi suficient personal de alte categorii pentru a evita ca elevului s ăi se încredin țeze sarcini fără valoare educativă pentru el. Numărul de ore de înv ă țământ de bază pentru asisten ți medicali generalişti trebuie fixat la minimum 4. afective şi spirituale ale bolnavului în mediul spitalicesc. incluzând prevenirea bolii. medicină generală şi specialități medicale. Este o instruire coordonată. trebuie s ăexiste condi ții satisf ă ă c toare în materie de sedii şi de material utilizate pentru îngrijirea bolnavilor.. II. institu ții de sănătate. la locul de muncă etc. îngrijirea persoanelor în vârstă şi geriatrie. b) observă situațiile sau condițiile fizice sau afective care exercită un efect important asupra sănătății şi comunică aceste observații celorlalți membri ai echipei sanitare. Înv ățământului clinic (stagii) .reprezintă instruirea efectuată în spitale. Principii generale de sănătate şi îngrijiri de sănătate . Asistenții cu diplomă din serviciile acreditate ca teren de stagiu trebuie să colaboreze la supravegherea şi formarea elevilor aflați sub responsabilitatea instructoarelor şcolii. c. educația sanitară. îngrijiri la domiciliu.

A. Igienă şi îngrijirile de sănătate a mamei şi nounăscutului 3.1.4. Puericultură şi pediatrie 3.5. Chirurgie generală şi specialități chirurgicale sănătate pentru: 3. Ştiin țe fundamentale 3.2. Sănătate mintală şi psihiatrie 3. Principii de 3.6. Medicină generală şi specialități medicale îngrijiri de 3. Îngrijiri de sănătate pentru persoanele în vârstă şi geriatrie 1. Anatomie şi fiziologie 9 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Îngrijiri de sănătate B.3.

2. Patologie generală 3.1. Principii de învățare (pedagogie) 8.2. Profilaxie 6.2. Biofizică şi biochimie 5. Igienă 6. Psihologie 8.4.5. Educație sanitară 7.1. Aspecte juridice ale profesiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 10 . Ştiințe sociale8. Dietetică 6.6. Farmacologie 8.3. Bacteriologie. Sociologie 8. Principii de administrație 8. virusologie şi parazitologie 4. Legislație socială şi sanitară 8.

La parcurgerea programei şcolare se va avea în vedere dobândirea competențelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.2. Utilizeaza sistemul de operare Windows 2. se va parcurge cu aceleaşi con ținuturi la toate calific ă de nivel 3 avansat din rile domeniul Sanatate si asistenta pedagogica. competență C. Asistent medical generalist. să compare reprezent ă grafice în aplica țiile Word şi Excel. Acest modul. să comunice prin Internet. Administreaza o baza de date 4. Parcurgerea programului permite elevilor să dobândească competențe suficiente şi cunoştințe care să le permită găsirea unui loc de muncă corespunzător calificării. Persoana care va absolvi acest modul va fi responsabilă de execuția propriei activități. Structureaza si prezinta informatii din surse variate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor reprezentări grafice în aplicațiile Word şi Excel Nr. să structureze şi să prezinte informații din surse variate. dar şi de realizarea sarcinilor încredințate grupului din care face parte.Modulul 1: UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR  Not ăintroductiv ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI ŞI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR se studiază pe parcursul anului I. UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR. ri să administreze o bază de date. Compara reprezentari grafice in aplicatiile Word si Excel 3. Utilizarea calculatorulu operare Windows i si tehnologia comunicațiilo r C.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. având atribuții de coordonare şi control. Compară . din care 30 de ore laborator tehnologic. elevul va fi capabil să utilizeze sistemul de operare Windows.1. Utilizează sistemul de 1. specifica domeniului. în vederea asigurării pregătirii de specialitate pentru obținerea calificării de nivel 3 avansat. După parcurgerea acestui modul. Modulul are alocat un număr de 60 de ore pe an. Unitate Competențe de crt. Comunica pe Internet 5. şcoală postliceală.

Noțiuni elementare de operare: pornirea şi închiderea calculatorului. 3. configurarea imprimantei. stil. 2. 2. shortcut-uri. font. Organizarea informațiilor în sistemul de operare Windows: creare directoare. butonul. fişiere. operații asupra directoarelor şi fişierelor. copiere/lipire. caseta de text.Conținuturi 1. tip caracter. suporturi mobile. lista de selecție. antet. configurarea tastaturii. grupul de obiecte. 4. exploatare foi de calcul. Operații de operare asupra structurii unui tabel şi a foilor de calcul: inserare/ştergere. Formatare document şi foi de calcul: setare pagină. mărime font. redenumire. obiecte de lucru pe desktop. chenare. Interfața sistemului Windows: obiecte grafice de interfață pictograma. grosimea liniei. grupare linii şi coloane. 11 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . repornirea calculatorului. aliniere. fereastra - obiectul fereastră. navigarea în şi între ferestre. selectare culori. consultarea documentației auxiliare. 1. Elemente avansate de operare: modificarea configurației pentru desktop.

închidere bază de date şi tabele. dimensiune). grafice. alfanumerice. Trasare diagrame: tip. 3. suprafață diagramă. formatare. Metode de schimb al informațiilor: email. Prezentare material realizat: operații complexe de calcul tabelar. de la simplu la complex. Surse de informatii: baze de date. ecuații. Administrează o bază de date C. 5. filtrare. dezbatere on-line. Comunică pe Internet C. date calendaristice. referințe absolute şi relative. 3. tip. Internet. Exploatarea unei baze de date: deschidere. 3. sortare. Prelucrarea informațiilor dintr-un tabel: sortare. subtotaluri. şabloane prezentări. şir de caractere. Tipuri de date: numerice. localizare. forum. tipărire. bazele de date şi informa țiile din surse variate vor corespunde domeniului profesional. şir de caractere. baze de date corespunzatoare domeniului de activitate. documente text. Încărcarea unei baze de date: introducere şi validare date.5. 1. Operații asupra tabelului dintr-o bază de date: creare.4. funcții simple (adunare. fişiere de pe floppy şi CD-ROM. respectiv reprezent ările grafice în aplica țiile Word şi Excel. de uz general. Inserare obiecte: imagini. expediere mesaje. sursa datelor. diagrame. materiale scanate. Îmbinare informații într-un mod coerent: conținut unitar. Structura bazei de date: tabele (nume componente. poziționare pe o înregistrare. 4. 2. dialog. normative. memo şi funcții pentru date de tip numeric. 3. 2. iar ordinea de parcurgere a con ținuturilor este cea din tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul UTILIZAREA CALCULATORULUI SI TEHNOLOGIA COMUNICATIILOR poate fi parcurs în mod independent. fişiere multimedia. Operații pentru transmitere informatii: crearea unui cont. Conținuturile se vor exemplifica în func ție de domeniul profesional. Tehnici de căutare adecvate surselor de informații: motoare căutare Internet. indexare. 1. 4. actualizare. cuvinte-cheie. limbaj. date calendaristice. 1. scădere. conversii. logice. 5. medie aritmetică). liste de discuție a informațiilor. dicționare.C. Structurează şi prezintă informații din surse variate subsol. . cataloage.3. grafice. accesare cont. grupuri de cuvinte. 2.

Alegerea acestor activit ăți ofer ă urm ătoarele avantaje: sunt orientate asupra celui care înva ță. oferă maximul de deschidere. urmând să le pună mai bine în valoare. permite individualizarea învățării. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor aplica activități de învățare cu caracter interactiv. Activitățile la lecții pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învățare sunt atinse. Se recomandă metode cum sunt: demonstra ția. Alegerea acestor activități conduc la o orientare asupra celui care învață. respectiv asupra disponibilităților sale.Profesorii pot folosi informații despre stilul de învățare al elevilor. proiectul. autoevaluarea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 12 . permite diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. metoda practic . ă observa ția sistematic ă a comportamentului elevilor. urmând să le pună mai bine în valoare. permit diferențierea sarcinilor şi a timpului alocat. exerci țiul.

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme. în funcție de dificultatea acesteia.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performan ță. prin fişe individualizate. exerci țiul. O competență se evaluează o singură dată. de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor. de nivelul de cunoştin țe anterioare ale grupului instruit. predominând studiul de caz. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. . Instruirea se va realiza în laboratorul de informatic cu o bun dotare ă ă material ă şi cu softul corespunz ător. condițiile de aplicabilitate şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională corespunzător calificării. pentru verificarea atingerii competen țelor. dezbaterea şi discuții în grup. Metodele de predare vor fi variate. Instruirea prin activitatea la computer are importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii tehnicieni devize şi măsurători în construcții. Evaluarea continuă şi sumativă este condiționată de evaluarea stabilită în Standardul de pregătire profesională. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de înv ățământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. demonstra ția.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 13 .

Elaborează strategii pentru o comunicare eficientă 2. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 30 de ore de invatamat clinic. 1. Comunicare C. Realizează un raport formal  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICARE PROFESIONALA raport formal. 2. competență 2.Modulul 2: COMUNICARE PROFESIONAL Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICARE PROFESIONALĂ reprezintă un modul de pregătire de specialitate pentru calificarea asistent medical generalist şi se va parcurge în anul I al şcolii postliceale. Nr. Programa şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. C. Aplică tehnici de comunicare orală 3.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. Unitate de Competențe crt. Elaborează profesională strategii pentru o comunicare eficientă. C. Acest modul va dezvolta abilități cheie elevilor ce doresc o asemenea calificare. Realizează un . Aplică tehnici de comunicare orală.

Strategii de ascultare în funcție de situație. seminarii. 1. statistici. 2.Facilitarea comunicării eficiente prin: acceptarea de opinii diferite. documentație specifică. audio. 2. Metode de comunicare adecvate: scrise. relevante. Conținutul şi structura raportului în funcție de: 14 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . relevanță. concise. Susținere: în situații formale sau informale în funcție de numărul de vorbitori. Scopul comunicării: primirea şi transmiterea informațiilor. metode de ascultare. subiectul în cauză. viteza vorbirii. încurajarea discuției. 4. 3. manuale. publicații de specialitate. publicul țintă. încadrarea în timp. rapoarte. stimularea creativității. prezentarea unor informații. prin articulare. Argumentare prin idei clare. buletine informative. 1. asigurarea posibilității de exprimare. vorbitor. 3. verbale. folosirea unui suport specific. prin modulația vocii. 2.Conținuturi 1. mass-media. întreținerea unor discuții. prin comunicare non verbală. prin structură. procese verbale. adaptarea comunicării la nivelul de înțelegere al auditorului. persuasive. Informații selectate în funcție de complexitatea temei. Surse de informații: informații interne şi externe. discuții. 4. oferirea feedback-ului. ocazie. adaptate contextului şi interlocutorului. Metode de verificare a eficienței comunicării: obținerea feedback-ului. documentații întocmite corect. prin alegerea tonului şi a vocabularului. internet. informatizate.

suportul ( grafica. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. pentru verificarea atingerii competentelor. momentul si persoana care face evaluarea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. realizarea unui produs/proiect. . succesiunea logică. proiect( exemplu: realizarea unui raport formal). . O competență se evaluează o singură dată. relevante si concise adaptate unui context dat). Raport formal elaborat: document coerent. diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. de reactii adverse sau de contraindicatii). teste de evaluare. de indicatii terapeutice. bine structurat.tipul informației. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreaza elevul. de moduri de administrare. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. adecvat scopului propus.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior la procesul de învățare. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de preg ă profesional ă tire . fise de lucru. În elaborarea strategiei didactice. . tehnicile de comunicare oral şi realizarea unui raport formal se vor ă exersa şi vor corespunde domeniului profesional. Modulul COMUNICARE PROFESIONAL Ă poate fi parcurs independent. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de comunicare standardizata pe diferite teme profesionale( exemplu: prezentare de retete. fise de lucru( exemplu: realizarea unei succesiuni de idei clare.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. fise autoevaluare. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional. respectiv strategiile pentru o comunicare eficientă. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Dezvoltarea competen țelor individuale vizate prin Standardul de preg ă tire profesională se va realiza prin exemplificare pe domeniul profesional. standardul de prezentare. Indiferent de locul. formatul) 3. Cadrele didactice.elevii au stiluri diferite de învățare. exercitii de utilizare a terminologiei profesionale. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. evaluarea altor competențe nefiind relevantă.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor. profesorii va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă. .

tema in clasa. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. prin fişe individualizate. ritmul de înțelegere şi asimilarea cunoştiin țelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. proiectul.Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare : observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale. investigatia. coevaluarea.  Sugestii metodologice Profesorul are libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. autoevaluarea. dotarea cu material didactic. ț Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă şi cu softul corespunzător pentru colectarea şi procesarea informa țiilor şi redactarea rapoartelor formale. Instruirea 15 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare.

teste de evaluare prin care elevii demonstrează că sunt capabili să atingă competențele din cadrul modulului. proiecte. vizionări de casete video şi CD-uri. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 16 . Nivelul de preg ă tire teoretic ăeste realizat corespunz ă tor. vizite de documentare la agenții economici. publicații de specialitate. statistici. dac ăsunt îndeplinite criteriile de performan ță ce pot fi atinse numai dacă în procesul de învă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard. discuții. informare prin mass-media. Pentru realizarea competențelor pot fi derulate diverse activități de învățare: documentare cu ajutorul internetului.prin activitatea de aplicații practice de tehnoredactare la computer are importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor de comunicare pentru viitorii asistenti medicali generalisti.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Tesuturile .clasificare (epitelial. Sistemul osos. conjunctiv.componente (elemente figurate si plasma sanguina) si proprietati 3. 1. Unitate de crt. Analizeaza scheletul trunchiului.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman 2.Modulul 3: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI  Not ăintroductiv ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI face parte din pregatirea generala din anul I.3. Organizarea generala a corpului uman . Clasifica 1. diviziunea celulara (mitoza si meioza) 3. muschii . Analizeaza partile componente ale corpului uman 4. Nomenclatura anatomica C. neorganizat . substante anorganice si organice).2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. rol 3. competență 3. C. sangele). Niveluri de organizare anatomica si nivelurile de fiziologica (celule.apa. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Clasifica nivelurile de organizare anatomica si fiziologica 3. compozitia chimica a oaselor.structura muschiului.1. rol 3. organe. nervos. Caracterizeaza principalelor functii ale organismului 5. In modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA. 2. corpului uman principalele grupe de muschi somatici (muschii capului. Identifica si localizeaza principalele parti componente ale corpului uman Conținuturi 1. localizare.regiuni. structuri morfofiziologice. Celula tipuri de celule. Axele si planurile de orientare in organism descriere. 3. muscular. Anatomie si fiziologie umana Competențe C. tesuturi. compartimentele celulare (organizat organitele celulare . Descrie elementele de fiziologie ( pe aparate si sisteme) ale corpului uman 6. scheletul membrelor) partile componente ale 3. scheletul (scheletul capului. aparate si sisteme 2. caracterizare. Sistemul muscular. structura osului. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI Nr. muschii gatului. pentru calificarea: asistent medical generalist. Sangele . Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. organizare aparate si sisteme) anatomica si definitie si descriere fiziologica 2.

etajele si regiunile cavitatii abdomino-pelviene. Topografia corpului . gatului. Compo nentele anatom ice ale principalelor sisteme si aparate denumire si localizare 3.trunchiului. principalele ligamente si 17 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . trunchiului si membrelor 2. muschii membrelor) 1. Componentele anatomice de la nivelul capului.

transportul gazelor in sange. structura. Aparatul respirator . stabilirea aparate paternitatii. intestinul gros). vascularizatia si inervatia plamanului. grupele C. difuziunea si schimburile de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare. digestia in intestinul gros. tensiunea arteriala (definitie. Aparatul digestiv . arborele circulator (sistemul arterial. determinare si reglare).) 2. defecatia. proprietatile muschilor. sistemul limfatic). esofagul. manifestarile activitatii cardiace). fiziologia articulatiilor (sistemul uman de parghii). structura. pancreasul). Artrologie-articulatiile fixe. Principalele functii ale organismului uman (de relatie. Descrie sanguine (sistemul AOB si Rh) si elementele de importanta acestora fiziologie (pe (principiile transfuziei de sange. specificarea aparatelor si sistemelor care le indeplinesc si a interrelatiilor dintre acestea 1. respiratia celulara). organele tubului digestiv din cavitatea abdominala (stomacul. stabilirea compatibilitatii si sisteme) ale sanguine dintre mama si fat etc . digestia gastrica. deglutitia. patologia articulatiilor (entorse si luxatii) 3. 5. Caracterizeaza principalele functii ale organismului . Fiziologia muschilor. modificari patologice ale proprietatilor inimii. faringele.descriere. reglarea circulatiei sangelui 6. Functiile sangelui. vascularizatia si inervatia inimii. glandele anexe ale tubului digestiv (glandele salivare. reglarea respiratiei 5. rol). fiziologia circulatiei sangelui (proprietatile functionale ale inimii.mezouri care leaga intre ele organele cavitatii abdomino-pelviene 1.descriere. de reproducere) . absorbtia produsilor de C. de nutritie.descriere. manifestarile externe ale contractiilor musculare 4. ficatul. configuratia interna a inimii. 4. hemostaza. semimobile. structura.cavitatea bucala. fiziologia aparatului digestiv (digestia bucala. sistemul venos. circulatia capilara. revolutia cardiaca. corpului mobile). respiratia (ventilatia pulmonara.descriere . intestinul subtire. factorii care o influenteaza. splina (localizare.digestia in intestinul subtire. Aparatul cardio-vascular .

proteic. structura. mecanismele termogenezei/termolizei. mecanismele de reglare a temperaturii corpului) 8. nidatia si gestatia) 10. 18 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . componente. Sistemul nervos . componente. proprietatile fizico-chimice ale urinei. Aparatul excretor . functiile ficatului 7. fiziologia aparatului excretor (formarea urinei.substantele energetice. caile urinare.glucidic.digestie).descriere (aparat genital feminin. structura. lipidic. aparat genital masculin). energetic si bazal . reglarea formarii urinei.descriere. fiziologia neuronului. Metabolismul . tipuri de metabolism (intermediar . fiziologia sistemului nervos. mictiunea) 9. reproducerea (fecundatia.definitie. vascularizatia si inervatia rinichiului. fiziologia gonadelor.descriere. Aparatul genital .

Analizatorii . profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . In elaborarea strategiei didactice. etc. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a partilor componente ale corpului uman. Mecanisme specifice de adaptare a organismului la variatiile mediului intern si extern  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI poate fi parcurs in mod independent. epifiza structura. rezolvarea de fise de lucru (exemple: localizarea si raporturile anatomice dintre organele abdominale. 6. fiziologia analizatorilor 12. tiroida. Interrelatiile dintre functiile organismului uman 3. reflexul conditionat.elevii au stiluri diferite de invatare . tesuturi. demonstratia. reflexul neconditionat. suprarenalele.descriere.hipoxia. hormonii secretati si rolul acestora). . calitatea si cantitatea alimentelor si a apei. dezechilibre hidroelectrolitice. pancreasul endocrin. problematizarea.interni . acustico-vestibular). aparate si sisteme) in functie de criterii date.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . schema circulatiei arteriale. limfatice. microorganismele patogene si parazitii. vizual. organe. olfactiv. kinestezic. umiditatea. gustativ. activitatea nervoasa superioara 11. timusul. fiziologia centrilor nervosi (maduva spinarii. 2. Glandele endocrine . exercitii de utilizare a nomenclaturii anatomice. compararea. procese corticale fundamentale. calitatea si compozitia aerului si solului.C. Factorii perturbatori ai echilibrului organismului : . tipuri de glande (hipofiza. . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. determinarea grupei sanguine si a Rh ului). sistemul nervos vegetativ). Se recomanda urmatoarele metode: observatia.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice care realizeaza homeostazia mediului intern.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Specifica modalitatile de adaptare a organismului la variatiile de mediu fiziologia sinapsei. proiectul. tipuri de analizatori (cutanat. descoperirea. endocrine.externi (temperatura. mecanismul de feed-back 1. venoase. paratiroidele.descriere. exercitii de grupare a diferitelor structuri (celule. la procesul de invatare . metabolice. drogurile etc. encefalul.

care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fise autoevaluare. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.ului endocrin).schema feed-back . realizarea unui produs/proiect. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. pentru verificarea atingerii competentelor. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. fise de lucru. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Indiferent de locul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. momentul si persoana care face evaluarea. teste de evaluare. 19 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta.

 Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. tema in clasa. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. simularea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalist”. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. coevaluarea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. investigatia. desene. proiectul. autoevaluarea. dezbaterea etc. folii de retroproiector. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. mulaje etc. dotarea cu material didactic. . Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. conversatia.Cadrele didactice. exercitiul. casete video. preparate microscopice. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. planse. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI. volumul si nivelul de cunostinte. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. cataloage. diapozitive. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. preparate formolizate. studiul de caz. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. munca independenta. observatia.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 20 .

BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE face parte Modulul: 4 VIRUSOLOGIE. Virusologia (inframicrobiologia) generalitati 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: VIRUSOLOGIE. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele si om 3.3. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza VIRUSOLOGIE. vibrionul holeric. bacilul tetanic. Clasificarea virusurilor 1. Bacteriologie -generalitati 2.din pregatirea generala din anul I. bacilul difteric.7. Morfologia si fiziologia bacteriilor 2. Caracterele generale ale virusurilor 1.10. Cultivarea virusurilor 1.3.8. meningococul. Descrie notiunile de epidemiologie 4. pneumococul.2. Virusurile gripale 1. Sindromul de imunodeficienta acuta dobandita 2.2. gonococul) 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. Modulul are alocate 120 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Aplica normele de prevenire a transmiterii infectiilor si metodele de combatere a organismelor patogene.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1.4. Morfologia si structura virusurilor 1. bacilul dizenteric. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE Nr. C. streptococul. bacilul Koch. Unitate de Competențe crt. In modulul VIRUSOLOGIE. Virusurile hepatice 1.5. genul Salmonella. 1. Analizeaza bacteriologie si principalele tipuri de parazitologie organisme cu potential patogen la om Conținuturi 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE. Bacilii patogeni (bacilul coli. competență 4. Patogenitatea bacteriilor 2. Multiplicarea virusurilor 1.4. bacilul lepros.6.9.Cocii patogeni (stafilococul. Virusologie.1. Caracterizeaza infectiile nosocomiale 5. Virusurile poliomielitei 1.1. BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Compozitia chimica a virusurilor 1. gangrena gazoasa) 2. Toxiinfectiile alimentare -  Not ăintroductiv ă Modulul VIRUSOLOGIE. Analizeaza principalele tipuri de organisme cu potential patogen la om 2.5. bacilul carbunos. bacilul botulinic.

Treponema pallidum 2. Genul Brucella 2. germeni aerobi si anaerobi formatori de spori). agenti patogeni implicati ( salmonele. Rickettsiile 3. 5. 8. stafilococi. streptococi. shigele. Leptospirele 2.caracterizare. 7. 6. proteus. bacilul coli. epidemiologie 2.generalitati 21 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Micologie .

Insecte) C.generalitati. Microsporia 3. 1. Aplica . reprezentanti (Rhizopode. reprezentanti (Plathelminti. 2.3. Caracterizeaza infectiile nosocomiale C. Protozoologie . Favusul 3. Helmintologie . 4. reprezentanti (Arachnide. Nemathelminti) 7.generalitati. Sporozoare. Tricofitia 3. 4. Specifica caracteristicile interactiunii dintre organismele patogene si om C. 5.generalitati. Epidermofitia 3. Candidoza si actinomicoza 4. Notiuni generale de parazitologie 5. Entomologie .5. 3. Descrie notiunile de epidemiologie normel e de preven ire a transmit erii infectiil or si metodel e de C. Flagelate. Infuzori) 6. 3.2.

sange.indirecte: diagnostic serologic (depistarea si dozarea Ac).1. splenectomie. Recoltarea probelor biologice si patologice: .. depistarea Ag microbiene.etc. dezvoltarea unor tulpini de bacterii si fungi patogene. spalatura gastrica. intradermoreactiile (IDR) 1. cu arsuri.surse de infectie (flora indigena a pacientului. dezinfectia. etapa de debut. Procesul infectios: . corpi straini(canule i. . sectiile de ATI. alcoolism. hemodializa etc. Apararea organismului (mijloacele de aparare nespecifice si specifice) 1. pneumococii. Pseudomonas si germenii anaerobi 1. vindecarea (posibil cronicizarea) -factorii determinanti: sursa de infectie. izolarea in cultura pura a germenului si realizarea antibiogramei . sterilizarea. sputa etc. catetere. Caile de transmitere a organismelor patogene (directe si indirecte) 2.).factorii favorizanti: naturali. 2. dezinsectia. cu afectiuni alergizante. chirurgie. diabet zaharat. sindroame mieloproliferative.si micro. convalescenta.directe: examen direct microscopic prin coloratii specifice. calea de transmitere. perioada de stare. puroiul. Agenti etiologici implicati in declansarea infectiilor nosocomiale: stafilococii. Infectiile nosocomiale . mediul) . organismul receptiv . urina. 3.v.definitie . materii fecale.organismelor participante la procesul infectios 2. de mediu. deratizarea 22 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .etape: incubatia. Metodele de distrugere a organismelor patogene.definitie . terapie cortizonica etc. Metode de laborator pentru stabilirea diagnosticului etiologic al bolilor infectioase: . Proprietatile macro. exsudatul. proteze organice). arsuri. alti pacienti. scaderea rezistentei antiifectioase a pacientilor(cei supusi la tratamente imunosupresoare. bacilii enterici Gramnegativi. personalul medical. LCR. 2. economicosociali etc.Conditii predispozante: cateter urinar.factori favorizanti: utilizarea materialelor si instrumentelor insuficient sterilizate sau nesterilizate.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. demonstratia. Medicatia profilactica si curativa impotriva organismelor patogene . apiterapia 3.combatere a organismelor patogene. proiect (exemple: schema raspunsului imun. Ca instrumente de evaluare se pot folosi : fise de observatie. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare a organismelor patogene la om. evaluarea altor competente nefiind relevanta. schema cailor de transmitere si raspandire a procesului infectios). ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. momentul si persoana care face evaluarea. fise autoevaluare. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. chimioterapia. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. In elaborarea strategiei didactice. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. problematizarea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. rezolvarea de fise de lucru (exemple : compararea structurii si fiziologiei diferitelor tipuri de organisme patogene.antibioticoterapia. vaccinoterapia. investigatia. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. exercitii de grupare a diferitelor organisme (virusuri. fitoterapia.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul VIRUSOLOGIE. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. teste de evaluare. proiectul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Cadrele didactice. paraziti) in functie de criterii date. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. volumul si nivelul de cunostinte. compararea. coevaluarea. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. autoevaluarea. proiectul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea . BACTERIOLOGIE SI PARAZITOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. dotarea cu material didactic. fungi. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Indiferent de locul. descoperirea. realizarea unui produs/proiect. bacterii. caile de prevenire si combatere a organismelor patogene). tema in clasa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. pentru verificarea atingerii competentelor. fise de lucru.

observatia. munca independenta. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “ asistenti medicali generalist”. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. BACTERIOLOGIA SI PARAZITOLOGIA. exercitiul. simularea. conversatia. studiul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 23 .stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind VIRUSOLOGIA.

insectare. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. desene. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 24 . pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. diapozitive. folii de retroproiector. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: cataloage. casete video. planse. poze. preparate microscopice etc.caz. dezbaterea etc.

Stabileste importanta enzimelor.2. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si Modulul 5: BIOCHIMIE C. Stabileste importanta enzimelor. Caracterizeaza metabolismul materiei vii C. Biochimie Competențe C. competență 5. Descrie componentele materiei vii si legatura dintre ele 2.4. Not ă introductiv ă Modulul BIOCHIMIE face parte din pregatirea generala din anul I pentru calificarea: asistent medical generalist. Aplica metodele de laborator pentru determinarea unor constante biologice ale organismului si compozitiei chimice a probelor biologice de analizat  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOCHIMIE Nr. hormonilor si vitaminelor reglarea functiilor organismului in . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Caracterizeaza metabolismul materiei vii 3.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.1. Descrie componentele materiei vii si legaturile dintre ele C.3. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi si abilitati in analizarea si evaluarea notiunilor de BIOCHIMIE. hormonilor si vitaminelor in reglarea functiilor organismului 4. Unitate de crt. In modulul BIOCHIMIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOCHIMIE.

utilizarea specifica a resurselor metabolice.P. timp de coagulare.definitie. etc. Structura si proprietatile materiei vii.biosinteza. energetic si bazal substantele energetice. legaturile dintre acestea 1.compozitie chimica.glucidic. clasificarea. biodegradare.N. dereglarile metabolice si efectele lor asupra organismului 1. Metodele fizice utilizate in laborator: pH metrie. Interrelatiile dintre diferitele tipuri de metabolism caile metabolice comune. cromatografie. Hormonii . proteic. lipide) si anorganice(apa. clasificare. caracterizare. cationi si anioni) 2. 3. Tipuri de metabolism (intermediar. proteine 25 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Metabolismul .H.O.secretiei hormonale 1. mod de actiune. Determinarea principalelor constante biologice: VSH. patologia succesiva hiposau hiper. anabolism. hemograma. uremie. catabolism 2.Conținuturi 1. rolul lor in functionarea organismului 3. spectrofotometrie. manifestarile legate de lipsa lor din organism 2. hematocrit. mecanismele de reglare a temperaturii corpului). rolul lor in organism. electroforeza 2. glucide. substante organice(proteine. lipidic. rol.Vitaminele generalitati.Componentele materiei vii . colesterolemie. cai metabolice principale 3.definitie.Enzimele . Biochimia sangelui . glicemie. reglarea cailor metabolice.S). hidroelectrolitic. mecanismele termogenezei / termolizei.elementele fundamentale (C.

atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. bila 5. teste de evaluare. schema actiunii hormonilor asupra diferitelor functii ale organismului. tema in clasa.). Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. pentru verificarea atingerii competentelor. descoperirea. compararea. fise autoevaluare.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. schema interrelatiilor metabolice). Pentru atingerea competentelor din prezentul modul activitatea didactica va cuprinde formula unui parteneriat intre scoala si laboratoare (firme) acreditate sa gestioneze problemele specifice notiunilor de BIOCHIMIE. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ : exercitii de clasificare a componentelor materiei vii. determinarea VSH-ului. exercitii de grupare a diferitelor elemente in functie de criterii date. investigatia. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.sucul pancreatic. problematizarea. Biochimia digestiei . Biochimia materiilor fecale 7. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. gastric si intestinal. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. In elaborarea strategiei didactice. evaluarea altor competente nefiind relevanta. coevaluarea.elevii au stiluri diferite de invatare .compozitie chimica. proiect (exemple: schema actiunii enzimelor in cadrul diferitelor reactii metabolice. rezolvarea de fise de lucru (exemple: determinarea solubilitatii vitaminelor.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. proiectul. Examenul sangelui 8. sedimente 6. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. demonstratia. timpului de coagulare etc. autoevaluarea. Examenul urinei  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOCHIMIE poate fi parcurs in mod independent. Biochimia urinei . realizarea unui produs/proiect. Indiferent de locul. la procesul de invatare . Se evalueaza numai competentele din acest modul. proiectul. fise de lucru. Cadrele didactice.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare .compozitiei chimice a probelor biologice analizat de plasmatice 4. momentul si persoana care face evaluarea. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. dar se au in vedere resursele locale pentru instruie. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. .

ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. cadrul de colaborare cu agentii economici. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. volumul si nivelul de cunostinte. dotarea cu material didactic.baza materiala a scolii. cerintele locale pentru pregatirea in calificarea asistent medical generalist. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 26 .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 27 . reactivi etc. desene. dezbaterea etc. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. exercitiul. observatia. conversatia.Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. munca independenta. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. sticlarie si materiale de laborator. folii de retroproiector. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOCHIMIA. produse biologice. simularea. preparate microscopice. studiul de caz. microscop. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale. Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță C2 Enunta caracteristicile dezvoltarii prenatale C3 Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Clasifica bolile cu transmitere genetica si precizeaza rolul factorilor teratogeni. 2. Embriologie si C1 Enumera genetica etapele dezvoltarii organismului uman.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: EMBRIOLOGIE SI GENETICA Nr. In modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA se regasesc abilitatile din unitatea tehnica de baza EMBRIOLOGIE SI GENETICA. Unitate de Competente crt.Modulul 6: EMBRIOLOGIE SI GENETICA  Nota introductiva Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA face parte din pregatirea generala din anul I. 4.  Lista competentelor specifice unitatilor de competenta corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza ereditatea caracterelor la om. 3. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Enumera etapele dezvoltarii organismului uman. 5. competenta 6. pentru calificarea: asistent medical generalist. Descrie dezvoltarea intrauterina a sistemelor si aparatelor. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

metencefalului.1. Caracterizarea perioadei preembrionare: gametogeneza. Etapele de dezvoltare prenatala: 1. gastrulatia.1. Perioada embrionara: fecundatia. Derivatele ectoblastului: . .2. blastulatia. Calificarea profesională: Asistent medical generalist factori fizici. 3. factori socio-economici) 2.2.2. Derivatele foitelor embrionare: 3. cresterea tesuturilor si organelor 2. endoblastul. exogeni: . .dezvoltarea ganglionilor spinali si a ganglionilor cranieni .Continuturi 1.dezvoltarea hipofiziei. endocrini. diferentierea celulara. vazului.1. Perioada fetala. Foitele embrionare: ectoblastul.1.2.3.dezvoltarea encefalului. 2. 2. spermatogeneza. 1.1. Cresterea statulara 2. mezoblastul. dezvoltarea celor cinci vezicule cerebrale: evolutia miencefalului.2.1.1.factori exogeni materni in dezvoltarea embrio-fetala.1.dezvoltarea organului mirosului. echilibrului. telencefalului. 1. Diferentierea: 2. 3. mezencefalului. organogeneza. .2. auzului. diencefalului.1.factori endogeni genetici. Factori de crestere: endogeni.1. glandelor salivare. pielii si anexelor ei. ovogeneza. factori cu influenta in dezvoltarea postuatala (aparatul alimentar.2.2.2.2. dintilor 28 . controlul dezvoltarii si diferentierii. epifiziei. Cresterea: 2.2. segmentatia. morfologica.

esofagului. portiunii ileo-colice a intestinului. Derivatele mezoblastului: dezvoltarea sistemului osos: coloana vertebrala.dezvoltarea laringelui. neurocraniului.2. pancreasului C4 Analizeaza ereditatea caracterelor la om. stomacului. coastele. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C5 Clasifica bolile cu transmitere genetica si rolul factorilor teratogeni .2.2. scheletul corpului. membrelor.3.dezvoltarea limbii si a glandei tiroide . glandelor sexulae. sternul. muschilor.dezvoltarea si evolutia intestinului primitiv in general . organelor genitale externe. aparatului cardio-vascular. rectului si vezicii urinare. 3. fictului si cailor biliare.3. Derivatele endoblastului: . duodenului. glandelor suprarenale.

2. morfodisplazii date de aberatii cromozomice. 4. amitoza (diviziunea directa) 4. Natura materialului genetic: cromozomi. Segregarea independenta sau legea asortarii independente 4. dimensiunea. acizi nucleici.2.2.2.functiile materialului genetic 4. 4. .monohibridarea: . dihibridarea.structura chimica a acizilor nucleici (ADN.1. anafaza.transmiterea (ereditatea) legata de cromozomii sexuali (gonozomica) 5.1. 4. Cromozomii: morfologia cromozomilor.3. evidentierea cromozomilor. biologici. ARN) . Morfodisplazia: malformatii dobandite. forma.1. profza. Clasificare: mutatii genomice.transmiterea (ereditatea) autozomal codominanta . Legile lui Mendel 4.2.2.2. boli poligenice) 5. Acizi nucleici: . genopatii (boli moleculare monogenice.1.1.1.4.transmiterea (ereditatea) autozomal recesiva .1. cromozomiale.1. 4.3.1.3. Diviziunea directa (amitoza) 4. Etiologia 29 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Uniformitatea hibrizilor primei generatii (generatia filiala F1) 4. Histodisplazia 5.codul genetic: caracteristici .2. 4.1. diviziunea citoplasmei (citokineza).2.2.3.3. .transmiterea (ereditatea) autozomal dominanta. meioza (diviziunea reductionala). Diviziunea celulara: mitoza (diviziunea indirecta). ereditatea poligenica. chimici.reproducerea celulara si ciclul cromozomial. Segregarea hibrizilor in a II-a generatie 4. morfodisplazii ale procesului de sexualizare.1.3.3.sinteza proteinelor: etape . Diviziunea indirecta (cariokineza sau mitoza): diviziunea nucleului (cariokineza). metafaza. telofaza.notiunea de gena mutatii: sursa primara a variabilitatii organismelor. . una reductionla si una mitotica ecuatoriala.1. Etapele mitozei: interfaza. Transmiterea mendeliana: monohibridarea.factorii mutageni si mecanismul lor de actiune: factori fizici (radiatiile neionizate si ionizate).1.1. Diviziunea reductionala (meioza): are loc in celulele germinale (sexuale) si consta in doua diviziuni nucleare succesive. Gena: . gena.3. . genice.

accidente genetice in meiozagenitorilor.2. pentru verificarea atingerii competentelor. evaluarea altor competente nefiind relevanta.) Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. Indiferent de locul. la procesul de invatare . factori mecanici).2. realizarea unui produs/proiect. momentul si persoana care face evaluarea. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. biologici. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. . modificarea „aparatului genetic” in celula embrionara. cretinismul sporadic cu gusa. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. hemofilia. Se evalueaza numai competentele din acest modul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: lucrari de laborator pentru evidentierea cromozomilor mitotici la plante sau Drosophila melanogaster. In elaborarea strategiei didactice. albinismul. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. care asigura pregatirea la acest modul isi stabileste durata evaluarii fiecarei competente. efectuarea hartilor cromozomiale. demonstratia. energia termica. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. anemia falciforma. tema in clasa.malformatiilor: 5. conceptia evolutionista despre om etc. experiente efectuate in laborator pe soareci. descoperirea. compararea. proiectul.2. materni (starea fiziologica si patologica a mamei). Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. tirozinoza. Maladii metabolice ereditare: fenilcetonuria. alcoptonuria. problematizarea. coevaluarea.1. Factori ecologici: fizici (radiatiile ionizante. scheme. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. autoevaluarea. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Cadrela didactice. teste de evaluare. Factori genetici: constitutia genetica a embrionului. 5. daltonismul  Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul EMBRIOLOGIE SI GENETICA poate fi parcurs in mod independent. chimici. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. fise autoevaluare. fise de lucru.elevii au stiluri diferite de invatare . proiecte (ex: rasele si populatiile umane din punct de vedere genetic.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. medicamentosi. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.

 Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. volumul si nivelul de cunostinte. procesul. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 30 .investigatia.

diapozitive. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 31 . casete video. exercitiul. preparate microscopice. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. cataloage. desene. observatia. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: atlase. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind EMBRIOLOGIA SI GENETICA. preparate formolizate. etc. Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. folii retroproiector. munca independenta. conversatia. planse. dezbaterea. studiul de caz. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. simularea. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. soareci de laborator etc.

Modulul se efectueaza in semestrul I al anului I de studiu si are alocate un numar de 120 ore. Integreaza perceptiile interpersonale in practica profesionala  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE GENERALA Nr. de crt. din care 60 ore de laborator tehnologic. Psihologie generala C2. Identifica infrastructura psihicului uman 2. Identifica infrastructu psihicului uman  competenta 7.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.MODULUL 7: PSIHOLOGIE GENERALA Not ă introductiv ă Modulul Psihologie generala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie generala. Unitate Competenta C1. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice 3. Evidentiaza structura integratoare a mecanismelor psihice .

2 Persoana-personalitate si trairea.11 Gandire structural1. functii de Reglarea psihica a comportamentului 1.ca (reglare si 2.forma de 1.9 Perceptii 32 si cutume.8 Senzatii Structura personalitatii istoric (comportament 1. Kohlberg.3 Personaj-social si masca secundar) prelucrarea 2.15 Afectivitate 1.12 Memorie functionale 1.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist Continuturi .13 Imaginatie Natura psihicului uman: ale Stimularea si energizarea comportamentului 1.Niveluri 1. Erickson) determinat social1.14 Motivatie vietii de relatie (legea 1.6 Inconstient 1.2 Psihicul .18 Vointa si de constructie a de adaptare Conceptul de personalitate realitatii (imaginea.1 Psihicul . ca proces Captarea si 2.4 Teorii psihologice ale dezvoltarii 1.forma a psihicului: 1. traditii.1 Individ-individualitae proces primar autoreglare).4 Constient adaptarii.5 Subconstient semnalizare) 1.proces informatiilor psihice (Piaget.3 Psihicul.7 Relatii intre 1. 2.17 Atentie reflectare ideal -subiectiva structuri si functia 1.16 Comunicare si limbaj 1.10 Reprezentari mentalitati etc. 1.

10 Reducerea prejudecatilor: cooperare. 3.entitate biopsihosociala si culturala 2. teoria “tapului ispasitor”.7 Aptitudinea.9 Dezvoltarea prejudecatilor: presiunea grupului. teambuilding. stereotipuri sexuale.  I se permite sa se exprime in mod creativ. curiozitate.5 Atribuire dispozitionala si atribuire situationala 3.8 Temperament-caracter 2. 3.  Gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. afectiva. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane). frustrare (personalitate prejudiciata). posturii.9 Aptitudini-caracter 2. ca subiect matur. inteligenta. obedienta si conformism) Atractie interpersonala 3.caracterul. furie. familiaritate si similaritate de atitudini.invatare cu caracter interactiv: conversatia . pozitia corpului. consistenta comportamentala.10 Temperament-aptitudini Comunicare nonverbala 3. 3. in grupuri. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1.8 Componentele unei atitudini:cognitiva. emotii) Formare impresii 3. in timp ce profesorul il ghideaza. activitati de predare . simpatieantipatie. creativitatea Relatii intre componente 2. flux verbal. tristete.4 Relatii interpersonale si de munca (efectul halo. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  Elevul invata predominant descoperind. Integreaza Perceptiile interpersonale in practica profesionala 2. contact vizual.7 Încadrarea in sabloane: boala si bolnav. teama. comportamentala. specificitate comportamentala. surpriza.6 Covarianta (Kelly)-consens comportamental. proximitate.2 Expresii faciala: categoriile Osgood (fericire.6 Temperament si tipologii: constitutionale.C3.3 Paralimbaj (tonul si ritmul vocii.  Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE GENERALA poate fi parcurs independent.  Lucreaza in mod cooperativ. atingere 3.5 Personalitatea. psihologice. spatiu personal. trasaturi centrale. prima impresie.psihofiziologice 2. rasiale.  Elevul invata in mod activ. dezgust) 3. Atitudini si prejudecati 3.1 Semnificatia gesturilor.  Experimenteaza problemele in globalitatea lor.  Nu se limiteaza doar la sala de curs.

observatie dirijata. “Caruselul”. descoperirea inductiva si deductiva. studiul de caz.euristica. 33 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . problematizare. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. 2. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca . “Bulgarele de zapada”). expunerea.recompense si competitie). joc de rol. ii ofera informatie “umpland vase goale”.

3.Editura Fundatia Romania de maine.C.Editura didactica si pedagogica. evaluarea altor competente nefiind relevanta. -Fundamentele psihologiei-Editura ProHUmanitate.A. coevaluarea in grupul de lucru. Cadrele didactice. care asigura pregatirea la acest modul.P.. 1998 6.. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. Druta.-Introducere in psihologie-Editura Polirom.Psihologie. pentru a obtine acelasi nivel de performanta. Golu. Hayes. arta. referate. Cretu.P. Bucuresti. Lucru pe grupe: ”Prejudecatile sunt idei preconcepute despre anumite persoane sau situatii.-Introducere in psihologie Editura All. analiza produselor (culegeri de date). Zlate. fisa de lucru. Iasi. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. Bucuresti. Pe parcursul modulului. Bucuresti.Fundamentele psihologiei . numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Zlate. Editura Humanitas Educational.D..N. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala.Psihologie sociala . folii de retroproiector. pe secvente mai mari ). manual pentru scoli normale Editura Didactica si Pedagogica. durata evaluarii. teste psihologice etc.. cumulativa (verificari partiale. 3. 2000 .munca independenta.E.1997 4.-Psihologie. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator): Lucru pe grupe: „Cum influenteaza motivatia unei actiuni stabilirea scopurilor si actiunilor ulterioare?Argumentati”. Zlate.  Recomand ă bibliografice: ri 1. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.Psihosociologia familiei . sau sumativa. joc de rol). manual pentru clasa a X-a. Iasi.1998 2.Editura Polirom. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Stefanescu. Bucuresti . Neveanu.M.M. Neculau. eseuri. ritmica.Acestea pot fi reduse prin contact social si cooperare/competitie? Argumentati” d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video.M.P. indiferent de locul. eseu cu numar de cuvinte prestabilit. Orrell. Seminar de discutii : “Formulati argumente pentru a sustine comportamentul unei persoane intr-o situatie data(ex:examen)” Seminar de discutii si / sau Joc de rol: “Alegeti o personalitate (din stiinta. test scris. observarea sistematica a elevilor.Stefan.F.O.S. grup de discutii) 2. probe orale ( intrebari. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.Bucuresti..2002 3. 2001 7. T. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. Bucuresti. 2000 8. pe secvente mici). probe practice (studiu de caz. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. 1996 5. referat.Balan. politica) si analizati modul ei nonverbal de a se prezenta si particulariza”. CD-uri. momentul sau persoana care face evaluarea...

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 34 .

În modulul SOCIOLOGIE. caracteristici. colectivitățile statistice şi sociale Noțiunea de grup social mare: definiție. socio culturală. Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală 4.2. Viața socială.. politici sociale si de sanatate Competențe C. colectivități umane.1 Explică noțiunile teoretice sociologiei. se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SOCIOLOGIE.de prognoză socială praxiologică. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE Nr. pentru calificarea: asistent medical generalist. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SOCIOLOGIE.1 Problematica sociologiei: • concept de sociologie • problematica si funcțiile sociologiei:probleme sociale. Descrie rolul cercetării sociologice 5. clasificarea grupurilor sociale mari. competență 8. umanizare. statut şi rol social.comportament uman. naturalistă. Analizează diferite politici sociale şi de sănătate. 1. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. Forme de asociere:colectivități umane: mulțimea.funcții:cognitivă . ale C. Sociologie. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. filozofică. Identifică elementele de sociologie a colectivităților 3. socială 1. POLITICI SOCIALE SI DE SANATATE. relații individ societate.Modulul 8: SOCIOLOGIE. Explică noțiunile teoretice ale sociologiei 2. Unitatea de crt. Conținuturi tematice 1. Identifică elementele de sociologie a colectivităților .1.3. Modulul are alocate 120 de ore din care 60 de ore de laborator tehnologic.realitate socială. raportul dintre umanism şi antropologie Natura umană din perspectivă religioasă. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Elemente de sociologie a colectivităşii 2. • Max Weber. clase sociale: structură şi stratificare socială. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. socializare 2. POLITICI SOCIALE ŞI DE S N TATE Ă Ă Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ă ă din anul I.Talcott Parsons.2 Noțiuni de antropologie Antropologie fizică. Emile Durkheim.

funcții şi procese la nivelul grupului.stratificare socială. mobilitate socială: dimensiunile pe verticala si orizontala -procesul de integrare sociala si reintegrare. problematica demografică. grupul de muncă: competiție şi cooperare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 35 . Grupuri sociale mici. cognitivă. structuri semnificative : de comunicare. socioafectivă. conducerea. structura.

3. posturi. conceptul de cultură.3.3. stingerea conflictului.al pacientului. atitudini. Cultură organizaționala: institutii si organizatii. sociologia culturii. modele alternative ale vieții de familie. consecințele bolii.C.2 Familia ca grup social: interpretarea sociologică a familiei. 3. interese şi prioritați. non verbală. Strategii de controlcomunicarea verbală. funțiile familiei (economică. reguli pentru asistentul medical 4. atitudini față de boală. funcțiile culturii. Descrie rolul cercetării sociologice funcțiile grupului de muncă. Componente de design şi realizare în cercetarea sociologică Pregătirea cercetării: -elaborarea proiectului de cercetare -studierea bibliografiei -precizarea conceptelor -operaționalizarea conceptelor -stabilirea ipotezelor de lucru -alegerea metodelor şi tehnicilor -construirea instrumentelor de lucru .2. limbaj. socioafectivă. Logica întocmirii lor Eşantionarea sau cercetarea selectivă: -Cercetare pe bază de eşantion -Proceduri de eşantionare -Scheme de eşantionare şi tipuri de eşantionare -Tipuri de eşantioane Erori frecvente în anchete sau sondaje şi sursele . Analizează şi sintetizează datele de sociologie medicală C.expresie facială.Structura chestionarelor. condițiile constatiuirii grupului de muncă. liderul formal si informal 2. juridică. reguli pentru pacient. evaluarea gravității bolii. 3.. Rolurile sociale în relația terapeutică: status social. persuasiunea.4. Tipuri de relații asistent medicalpacient: • de complementaritate • conducere • cooperare • coparticipare Conflict de roluri: situații conjuncturale. biologică. Reguli de formulare a întrebărilor: -Clasificarea chestionarelor/ întrebărilor . 2.3.delimitarea eşantionului -organizarea acțiunii practice -studiul pilot Chestionarul sociologic în anchete şi sondaje: -Definire. dinamica familiei contemporane. rol social al asistentului medical. familia in societate. tipologii ale familiei. negocierea. paralimbaj.1 Elemente de sociologie medicală Institutia medicala Aspecte sociale ale bolii: noțiunea de boală. expectanțe.

lor -Conceptul de “eroare” -Surse principale de erori -Concluzii Finalitatea rezultatelor anchetelor şi sondajelor: -Metode şi tehnici simple de prelucrare a datelor -Distribuțiile de frecven e ț 36 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

conflictualiste. Analizează diferitele politici sociale şi de sănătate -Anchetă. strategii si obiective. parteneriate. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. identifcare resurse. dotarea cu material didactic. vizibilitatea practicii Paradigme: funcționaliste.interviu: comparații Politica sociala: -conceptualizare. luarea deciziilor. Modele de sănătate: Bismark. Beverige. implementare si evaluarea) -criterii de analiza a politicilor sociale: context sociopolitic. interacționiste. formularea politicii. locul in ierarhia politica si agenda de lucru a executivului.5. parteneriate -etapizarea(stabilirea agendei. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. . metode predilecte actuale: -Definirea şi specificul metodei anchetei sociologice -Tehnici de anchetă -Tipurile anchetei sociologice -Raportul dintre cercetare-anchetă-sondaj de opinie C.-Vizualizarea datelor prin reprezentări grafice -Procentele şi frecventele relative -Indicatorii caracteristicilor cantitative -Mărimile medii Metode de culegere a informației Observația sociologică: -Caracteristici -Condiții şi reguli ale observației sociologice -Tipuri de observație sociologică -Valoarea şi limitele observației sociologice Experimentul sociologic: -Valoare şi specific -Definiție şi concepte -Tipuri de experimente sociologice Metoda interviului sociologic: -Specificul interviului sociologic -Tipurile interviului sociologic -Regulile aplicării interviului Metoda analizei documentelor: -Definiția documentului -Clasificarea documentului -Tehnici de documentelor Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. volumul şi nivelul de cunoştin țe. Semasko. Român (indicatori ai stării de sănătate) Politici sociale de sănătate: -obiectivele Uniunii Europene -direcții strategice in domeniul sănătății in România Suge stii metodice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.

munca independentă. exercițiul.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SOCIOLOGIA. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. dezbaterea etc. Ă Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 37 . simularea. conversația. POLITICILE SOCIALE ŞI DE S N TATE. observația. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale.

Zanc Editura. Editura Polirom 2003 4. E. Mihu. I. Sociologie generală. Georgescu. Casa Cărții de Ştiință 2005 3. casate video. Repere bibliografice: 1. A. Sociologie. Polirom1999 2. folii de retroproiector. Editura Dacia 1992 5. I. Sociologie Medicală. CD . Lupu. I. scheme. Educație şi sociologie. Mihăilescu.uri. Editura didactică şi Pedagogică 1980 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 38 . M. Introducere în sociologie.Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe.Durkheime.

Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore de laborator tehnologic. Biofizica celulara a) biomecanica . principiile termodinamicii (I si II) si aplicatiile acestora in biologie. fluxuri si forte termodinamice. principalele marimi utilizate in mecanica. descrierea caracterului interdisciplinar. b) notiuni de termodinamica biologica .proprietatile moleculelor care alcatuiesc materia vie si fenomenele la care iau parte acestea. Biofizica si C.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA Nr.definitia termodinamicii. Unitate de Competențe crt. Sintetizeaza principalele notiuni de radioterapie. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Analizeaza notiunile de biofizica medicala 2.definitie. potentialul membranar de repaus. c) notiuni de bioelectricitate si de bioexcitabilitate fenomenele electrostatice si electrocinetice. notiuni de fizica a sistemelor disperse. efecte biologice ale unor factori mecanici. In modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica de baza BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA. Descrie notiuni elementare de radiobiologie 4.3. aspecte biomecanice ale contractiei musculare.Modulul 9: BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA  Not ăintroductiv ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA face parte din pregatirea generala din anul I. structura moleculara a apei si a solutiilor apoase. potentiale . prprietatile mecanice ale corpurilor solide. a) biofizica moleculara a apei si a solutiilor apoase (fizica moleculara a lichidelor. sisteme termodinamice. pentru calificarea : asistent medical generalist. fenomene de transport in solutii si prin membrana celulara) 1. exemplificarea legaturii cu disciplinele inrudite 1. notiuni de mecanica fluidelor.2. Analizeaza imagistica notiunile de biofizica medicala medicala Conținuturi 1. competență 9. Biofizica .definitie. Biofizica moleculara . Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica 3.  Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzatoare modulului: 1.

excitabilitatea si legile acesteia 1. elemente de fonatie. efectele biologice ale ultrasunetelor b) elemente de optica biologica .sunetele auzite si caracteristicile acestora. biofizica receptiei vizuale. Biofizica sistemelor complexe a) notiuni de bioacustica . bioluminiscenta 39 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . biofizica receptiei auditive. 4.ochiul uman si proprietatile optice ale acestuia.electrice celulare de actiune si propagarea acestora.

lichidele pure (ex: bila. biosenzori (definitie si exemple . definitie.principiu. etc. 2. electrochimografia.1. chisturi etc. 3.).).) lichidele „impure“ (ex: colectii purulente. Roentgendiagnosticul 3. calcul etc.1.3. proprietati fundamentale 3. ultrasonografia Doppler. fotoelectrici etc. Tehnica generala a roentgendiagnosticului a) instalatia de roentgendiagnostic conventionala b) radioscopia cu ecran conventional (fluoroscopia) c) radioscopia televizata d) radiografia e) tomografia conventionala f) xeroradiografia g) radiografia digitala h) tomografia computerizata 3. Imagistica RMN .2. anticorpi. Sisteme de amplificare si de inregistrare a biosemnalelor . antigene etc. particularitati 3.gazele . metode alternative (endoscopia ultrasonica. Radiatiile Roentgen .C. urina etc. Ultrasonografia (echografia) a) notiuni elementare de fizica a ultrasunetelor b) modurile investigarii echografice (modul A.) . modul TM.enzime.mod de formare. sangele. modul D).) 2. Procedee terapeutice bazate pe factori fizici C. Diagnosticul radioizotopic radioactivitatea. Imaginea radiologica . Termografia .5. velocimetria Doppler etc. semnificatie. EKG. termoelectrici. pentru radiatii radioactive.descriere.structurile solide (ex: os. producerea imaginii 3.3.1. magnetoelectrici. de argint clorurat. Culegerea biosemnalelor . treptele obtinerii imaginii RMN. fonoelectrici.scintigrafia (scintigraful liniar si camera de scintilatie) si tomografia computerizata de emisie (TEC) 3. termograful medical 4.de hidrogen.1. celule de calomel). prelucrarea si transmiterea la distanta a informatiei in sistemele biologice 1.principiu. modul B. prelucrarea digitala) c) imaginea echografica a structurilor fundamentale .tesuturile moi (parenchimele) .) . tesuturi necrotice. Descrie notiuni elementare de .imagini parazitare (artefacte) 3. osciloscop. oculografia. imaginea radioizotopica . dirijarea punctiilor biopsice. cartilaj. transductori (definitie si tipuri mecanoelectrici. domenii de utilizare (fonocardiograma. EEG.natura. tipuri (inregistratoare grafice. Bazele fizice ale imagisticii medicale 3.2.) 3.4.electrozi (definitie si exemple .interfetele si peretii .1. Explica tehnicile fizice utilizate in explorarea imagistica c) receptia.formatiunile canaliculare .

electroterapia.definitie si domenii de studiu (radiobiologia generala si radiobiologia medicala sau 40 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . crioterapia. radioterapia. fototerapia LASER) 1. Radiobiologia .principii si efecte terapeutice (termoterapia.. ultrasonoterapia.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati . introdusi in organism pe cale metabolica) 4. timp cat radioterapie mai mic petrecut in vecinatatea sursei si interpunere de ecrane intre sursa si individ. Tehnici de iradiere .alfa. beta. la nivelul tesuturilor.pTNM). Au 198. dar este de preferat sa se aplice principiile interdisciplinaritatii. brahiradioterapie. compararea. problematizarea.radiatii X. Sievert ) 3. radioterapia antitumorala) 2. cu finalitate de stadiu clinic I. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. 4. demonstratia. Principalele efecte . proiectul. radiatii corpusculare . protoni. anomalii C. anomaliile genetice. rem. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. dozimetria radiatiilor (definitie rad.scurtarea nespecifica a vietii.distanta cat mai mare intre sursa si individ. descoperirea. cancerogeneza. Bazele clinice ale tratamentului radiologic antitumoral radiosensibilitatea si radiocurabilitatea tumorilor. Sintetizeaza ale embrionului si fatului. P 32. raze gamma.  Condi ții de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA poate fi parcurs in mod independent.caracterizare. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. embriologie si genetica. la nivelul organismului (iradierea acuta.definitie si domenii de aplicatie (radiotepia cu efecte functionale. Metode de principalele notiuni de protectie fizica impotriva radiatiilor .iradierea externa pe calea transcutanata sau pe calea mucoaselor cavitatilor naturale (teleiradiere sau teleradioterapie. formele de tratament radiologic antitumoral (curativ si paliativ) . Efectele biologice ale radiatiilor ionizante . tipuri de radiatii (raze X. iradierea interna (cu izotopi artificiali . radioterapia antiinflamatorie. 1. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Radioterapia . moartea. Radiatiile ionizante . gamma. Sursele de radiatii .radiobiologie clinica) 2. corpusculare 3.I 131. iradierea repetata). In elaborarea strategiei didactice. biochimie. stadializarea clinica (preterapeutica -TNM si postchirurgicala . la nivelul organelor. neutroni. la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. in special cu modulele de anatomie si fiziologie umana. deuteroni etc.la nivel celular.). iradierea de contact sau curie-terapie). II. III sau IV. simularea. beta.

de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de identificare si clasificare a transductorilor. prezentarea principalelor tehnici de examinare specifice explorarii imagistice pe aparate si sisteme etc. exercitii de schematizare a modului de actiune a biosenzorilor.). clasificarea unor tumori dupa datele histopatologice. fise autoevaluare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de observatie. proiect (exemple: analiza mecanismelor fiziologice modificate in urma iradierii. etc. rezolvarea de fise de lucru (exemple: compararea diferitelor tehnici de imagistica medicala in functie de criterii date. la diferite niveluri de organizare anatomica. realizarea unui produs/proiect. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 41 .). teste de evaluare. fise de lucru.

Instruirea se va realiza in cabinete si laboratoare cu o buna dotare materiala. tomografice etc. evaluarea altor competente nefiind relevanta. imagini radiografice. echografice. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. desene.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. simularea. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. scheme. etc. exercitiul. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: casete video. folii de retroproiector. coevaluarea. Cadrele didactice. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. observatia. dotarea cu material didactic. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. proiectul. diapozitive. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. dezbaterea. volumul si nivelul de cunostinte. tema in clasa. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. studiul de caz. dispozitive de lucru. pentru verificarea atingerii competentelor. Se evalueaza numai competentele din acest modul. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. munca independenta. Se va urmari aplicarea cunostintelor la probleme reale. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind BIOFIZICA SI IMAGISTICA MEDICALA . Instruirea in laboratoare are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalist. autoevaluarea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. atitudinile fata de o sarcina data si a comunicarii. investigatia. momentul si persoana care face evaluarea. Indiferent de locul. conversatia. planse. . Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 42 .

Modulul 10: MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE I. se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță tehnic ă specializat ă MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE.1. II. face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Analizează sănătate noțiunile de ecologie şi igienă în interelație cu sănătatea Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va utiliza împreun ă cu . Mediu şi C. Unitatea de Competențe crt. În modulul MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE. Not ă introductiv ă Modulul MEDIU ŞI S N TATE. Interpretează elementele de profilaxie şi protecție III. Specifică noțiunile de igienă a copilului şi adolescentului 3. competență 10. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Analizează noțiunile de ecologie şi igienă în interrelație cu sănătatea 2. invatamant clinic. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: MEDIU ŞI SĂNĂTATE Nr. standardul de pregătire profesională specific calificării. pentru calificarea: asistent medical generalist.

în caracteristicile sale definitorii. virusurile. radiațiile ionizate) chimici (substanțe chimice existențe în natură) biologici (bacteriile.Conținuturi tematice 1.3. medicina ştiința de a păstra reda şi promova sănătatea 1. elemente de ecologie umană. Supravegherea sanitară corectă prin stabilirea unor indicatori cât mai precişi ai stării de sănătate.2. Ecologia. 2. măsuri sanitare medicale şi nemedicale 3.2.definiția OMS. 1. Factorii de mediu: factori fizici (temperatura. DZ) şi factori externi care acționează asupra organismului şi se mai numesc factori de mediu sau ecologici. Cunoaşterea factorilor sanogeni pentru păstrarea şi promovarea sănătății 2. ramurile ecologiei. Prezența factorilor patogeni care poate fi similară cu producerea bolilor 2.4.1 Compoziția chimică a aerului şi influența sa asupra organismului uman 3. 2. Igiena aerului 3.1. fungi şi paraziți şi alte microorganisme) care acționează asupra organismului uman. 43 . Igiena ştiință medicală care promovează sănătatea. paraziții. intensitatea. şi factori sociali rezultați din acțiunea omului asupra mediului sau din interrelațiile dintre oameni.1. noțiuni de ecologie generală. Acțiunea factorilor de mediu asupra organismului uman şi sănătății populației.3. Sănătatea. Modificările apărute în medicină. Factorii etiologici ai sănătății: factori interni care pot avea o influență decisivă în producerea anumitor afecțiuni cunoscute sub denumirea de boli genetice sau ereditare (hemoglobinopatii ereditare. Poluarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății. 1. se adresează individului şi colectivităților.1. durata acțiunii lor asupra organismului uman 2.

Contaminarea aerului şi acțiunea sa asupra sănătății 4. igiena alimentelor 8. 7.1. Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile în instituțiile pentru copii. Se recomand ă ca . Patologia infecțioasă transmisă prin apă 4. Igiena localităților şi relația cu sănătatea. Caracteristicile de vârstă ale morbidității prin boli infecto-contagioase. Poluarea sonoră şi influența ei asupra sănătății.1.1. 7.1. Igiena solului 5. Organizarea măsurilor de luptă antiepidemică în instituțiile pentru copii permanente şi sezoniere 1. profilaxie 6. 1. Radiațiile neionizate 7.3. Igiena apei 4. orientarea actuală. copilului şi adolescentului Factori endogeni şi exogeni care influențează dezvoltarea umană. Criterii. igienă a 1. Igiena habitatului uman 7. lipsa de supraveghere a copiilor.6.1. Igiena unităților cu profil alimentar 1 Igiena copilului şi adolescentului C2. Valoare nutritivă.2.2. a solului bolilor 3. Prevenirea şi combaterea accidentelor la copii şi adolescen i. Specifică 1. elementele de Fenomen explicabil prin particularitățile de prevenire şi vârstă şi comportament combatere a 3. Patologia neiinfecțioasă transmisă prin apă 4. Caracteristicile generale ale dezvoltării fizice şi neuropsihice a copiilor şi tinerilor.4. Radiațiile ionizate: iradiere naturală şi artificială. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. volumul şi nivelul de cunoştin țe. Obiectivul şi importanța igienei copilului şi noțiunile de adolescentului. Factori care favorizează producerea C.4. Igiena locuinței şi relația sa cu sănătatea 8.3. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.2.2. Necesitățile nutritive ale omului sănătos 8. Criterii de apreciere a gradului de maturizare evolutivă. a apei.2. Necesarul de apă şi modul de acoperire 4.6.2.3.2 Măsuri de profilaxie  Măsuri privitoare la sursa de infecție transmisibile prin  Măsuri privitoare la căile de factorii de transmitere mediu  Măsuri privitoare la organismul receptiv IV.6. Igiena radiaților 6. metode şi tehnici pentru examinarea psihologică a copiilor şi adolescenților 1. dotarea cu material didactic.1. accidentelor (condiții deficitare de igienă a Interpretează locuinței. Îndepărtarea rezidurilor solide şi lichide 6. Solul şi importanța sa sanitară 5.1.5.2. 1. 1.3.3.3. efecte. Condițiile de potabilitate a apei 5. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei.2.3.6. Igiena alimentației 8.1 Boli transmisibile pe calea aerului. 1. ț 1.

parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn corelare a competențelor cu conținuturile. tabelul de Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 44 .

simularea. Repere bibliografice: 1.Ecologie umană. CD . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. casate video.Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. observația. studiul de caz. 1996 2. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Sergiu Mănescu. Editura Medicală. Editura Medicală. Igienă. Igienă şi ecologie alimentară B. conversația. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. 1997 3. etc. munca independentă. exercițiul. dezbaterea.uri. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Vlaicu Editura Eurobit 1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 45 . folii de retroproiector etc. scheme. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MEDIU ŞI S Ă Ă N TATE.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

educaționali. socială). principii. mediul. Defineşte 1. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. Modulul are alocate 120 de ore din care 90. Relația dintre educația pentru sănătate şi promovarea sănătății: delimitarea conceptelor. Identifică factorii care pot altera stilul de viață sănătos. resurse confirmate. 3. măsuri posibile. pentru calificarea: asistent medical generalist. dreptate. domenii de interes. factori de mediu.3. abordări posibile. pentru educația pentru conceptul de sănătate. alimentație.1. invatamant clinic. Defineşte educația pentru sănătate. calea spre o sănătate mai bună. fizică. 2. ocupațională.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță: EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE Nr. venituri. spirituală. Educatie C. modul de viață. 2. populația țintă. implicarea tehnologiei.1. baza. 2. intelectuală. dimensiuni). Planifică acțiuni de educație pentru sănătate. ă ă Programa şcolar se va ă utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. indiferent). 5. Dimensiunile stării de sănătate: definițiile sănătății. persoanele la risc înalt. Unitatea de Competențe Conținuturi tematice crt. 3. Consecințele problemelor de sănătate. factori (de risc. În modulul EDUCAłIE PENTRU S N Ă Ă se reg sesc abilit TATE ă ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializată EDUCAłIE PENTRU SĂNĂTATE. conceptul de boală (definiții. 4. delimitarea obiectivelor. competență 11. Grupele de determinanți (OMS) direcți şi indirecți: macroeconomici. ecosistem stabil. Condițiile esențiale pentru sănătate: pace. Determinanții sănătății: definiție. piramida Maslow. stilul de viață. transmiterea cunoştințelor şi informațiilor.2. abordare holistică 2. 3. dimensiunile sănătății sanatate sănătate (emoțională.MODULUL 11: EDUCAłIE PENTRU S Ă Ă N TATE  Notă introductivă Modulul EDUCAłIE PENTRU S N TATE face parte din preg tirea specific ă Ă Ă ă din anul I. Trecerea de la educația pentru sănătate la promovarea sănătății: definiții. Implementează programe de educație pentru sănătate. Promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor: . de protecție. 2.1. adăpost. educație. populația la risc. sociodemografici.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. riscul de imbolnăvire. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional .

modelul epidemiologic. metoda ştiințifică/a furnizării de informații. metoda Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 46 . modelul etapelor vieții)."Sănătate pentru toți în secolul XXI". strategia populațională). Obiectivele 11 şi 12.modele de abordare (modelul bazat pe înțelegerea etiologiei bolilor. strategii preventive (strategia bazată pe demersul individual. metode de educație în promovarea sănătății (metoda şocului/înspăimântării. Strategia OMS .

implicarea şi responsabilizarea populației (întărirea acțiunii comunităților. colegi. halucinogene. Tipul de consum: servicii de sănătate.2. Atitudini. relaționarea cu mediul social. 2.1. factori care influiențează alegerea în alimentație. stimulente. combinații între metode). Indicatori utilizați pentru evaluarea stării de sănătate a populației (speranța de viață. act medical şi de îngrijire. 1. morbiditatea) şi calității vieții (DALY). mişcarea fizică. percepții: față de religie. ectasi. schimbarea altera stilul de comportamentului.1. 3. munca în aşezăminte şi comunit ți.3. angajamentul în promovarea sănătății. Caracteristicile stilului de viață: viață sănătos. 3. Relații interpersonale: familie. metoda situațională. rolul mass-mediei. . Stilul de viață şi modul de viață: definiții. reguli şi norme. risc. vecini. metoda culturală.3. prieteni. alcool. condiții de locuit.1. sex. venit. locul de muncă). Consumul alimentar: bazele pentru promovarea unei alimentații sănătoase (modele de consum alimentar.2. 3. Identifică viață afectivă/a centrării pe persoană. canabis.2. schimbările dietei . Planifică 1. stilul de factorii care pot sănătos. cafea. Consumul de substanțe potențial nocive pentru organism. Caracteristici necorespunzătoare ale stilului de viață care pot afecta starea de sănătate: indicatori pentru evaluarea stilului de viață (consum de tutun. Cadrul social: mediu social. Caracteristici socio-demografice. tranchilizante şi sedative. Culegerea informațiilor privind stilul de viață acțiuni de educaie ț şi pentru sănătate modul de viață. metoda centrată pe comportament. apelul la o acțiune internațională). dezvoltarea aptitudinilor individuale). mortalitatea. secundară şi terțiară). igiena. tip de familie.3. acțiuni de promovarea unei alimentații mai sănătoase (educația publică directă. 3. 1. 1. heroina).4. ocupația (tipul de activitate. țigări. atitudini şi cunoştințe individuale. primară. alimentar. 2. conduita psihică. sănătatea ca şi concept pozitiv.motive şi bariere). 1. droguri (solvenți. rolul educației în nutriție. metoda minimalizării răului produs.2.C. rolul profesioniştilor de sănătate (orientarea către viitor. Petrecerea timpului liber. Dimensiunile modului de viață: 3. Probleme de sănătate: C. grupuri țintă ). ă 2. categoriile profilaxiei (primordială.

3. tutun. consum de droguri. Charta de la Ottawa (premisele sănătății. grupurile de populație mai accesibile (şcoli. ț 1. consumul de substanțe nocive alcool. igienă.S.. etc). dieta) şi a factorilor de risc asocia i să nă tății. Scop şi obiective: 2. Obiective particulare pe domeniile specifice de aplicabilitate: alimentația.M.4. droguri. sex. 2. Stabilirea populației țintă: populația la risc. planificare familială. acțiunile de promovare a sănătății. obiective generale. locuri de muncă. Strategii de intervenție: strategii preventive (strategii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 47 . reorientarea serviciilor de sănătate). populația cu risc înalt de îmbolnăvire. 2. grupurile susceptibile de a-şi schimba comportamentul. mişcare fizică. relaționare cu mediul social.consum de alcool.1.2. conduita psihică. politica O.

abordări posibile (medicală. comunicarea în cadrul echipei.2. 3. materiale de informare şi promovare a programului. Cercetarea participativă. riscuri de program. 1. financiare.5. Stabilirea rețelei de instituții pentru conlucrare. Implicarea profesioniştilor de sănătate: educația pentru sănătate nonformală/formală. materiale de educație (scrise şi audio-video). intervenții clinice. Evaluează rezultatele acțiunilor de educație pentru sănătate. orientată spre individ. de formare de aptitudini. activitate multisectorială. 3. 3. rapoarte de etapă. Resurse (umane. Desfăşurarea programului: riscuri de acțiune. tactică şi operațională). beneficiari. 3. 3. continuitatea programului. evaluarea rezultatelor procesului. respectarea planului de acțiune. . comportamente.6. dezvoltarea comunității. elaborarea conținutului şi alegerea metodelor de folosit.4. acțiuni conform obiectivelor. recomandări de acțiune. regulile comunicării.stabilirea populaționale.4. directe/indirecte). Implemente ază programe de educație pentru sănătate. 3. Documentație de program: chestionare. Analiza rezultatelor: C. percepția mesajelor privind sănătatea). strategii bazate pe demersul individului). acțiunea propriu-zisă de influiențare. strategică. 1. premise privind realizarea programului. durata. beneficiul comunității. tipuri de planificare (normativă. 2. C. Modele de educație pentru sănătate. metode (clasificarea în funcție de calea de transmitere a mesajului.3. 1.5. surse de risc. Etape: identificarea şi caracterizarea consumatorilor. educațională. principii pentru influiențarea comportamentului. Comunicarea în procesul de educație pentru sănătate (scopul şi funcțiile comunicării. mijloace de comunicare.1. 3. în funcție de adresabilitate. formularea de scopuri şi obiective strategice.2. tactice. Abordarea comunității: echitate. sistemul de informații. servicii de sprijin. informaționale). justificare. materiale. documente specifice.1. 1.7. identificarea resurselor pentru a forma un comportament favorabil sănătății. 3. participarea comunității. tipuri de comunicare. Promovarea sănătății prin mass-media. schimbarea socială). identificarea nevoilor şi ierarhizarea lor. obstacole. rezultatele cercetării socio-medicale. echipei. Program de educație pentru sănătate: definiție. plan de acțiune.

măsuri ameliorative. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. 2. la procesul de învățare. 1. Comparare cu obiectivele propuse. standarde.1.2. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 48  . schimbări ale comportamentului. revizuirea procedurilor. În elaborarea strategiei didactice. Beneficii obținute. Feed-back: reevaluarea activităților. reprezentarea grafică comparativă a indicatorilor de sănătate. Condi ții de aplicabilitate didactic ă de evaluare şi Modulul EDUCAłIE PENTRU S ĂN ĂTATE poate fi parcurs în mod independent. gestionarea schimbărilor. • elevii au stiluri diferite de învățare.1.

care asigur ă preg tirea la acest modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. CD-uri. referat). algoritmi optimali.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei. filme. se recomandă următoarele metode: observația. probe scrise (test. observația. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind EDUCAłIA PENTRU S Ă Ă N TATE. planşe. ă ă poster. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. pentru verificarea atingerii competențelor. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. cabinete de întreprindere. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Instruirea teoretică se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială iar instruirea practică se va realiza în unități sanitare din rețeaua comunitară (şcoli. comunități cu popula ție cu probleme medico-sociale). Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. proiectul. reprezentări grafice. conversația. proiectul. exercițiul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se evaluează numai competențele din acest modul. modele explicative (scheme. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. munca independentă. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Indiferent de locul. diapozitive. compararea. turul galeriei. computer plus soft . iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. probe practice (studiu de caz . dezbaterea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. scheme de desf ă şurare). Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.• elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. studiul de caz. momentul şi persoana care face evaluarea. dotarea cu material didactic. casete video.problema de s n tate. studiul de caz. investigația. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. demonstrația. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. coevaluarea în grupul de lucru. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere. simularea. problematizarea. proiectul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. desene. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. etc. descoperirea. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. proiect). Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. tema în casă. folii de retroproiector. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Cadrele didactice. volumul şi nivelul de cunoştințe.

"S ĂN ĂTATE PUBLIC Ă ŞI MANAGEMENT SANITAR". 1. 1994 Aurelia Marcu."METODE UTILIZATE ÎN MONITORIZAREA ST Ă DE S Ă Ă RII N TATE" . Anca-Gabriela Vitcu . Ed. Mihai Gr. Marcu . 2. Bibliografie recomandat :ă Dan En ăchescu.Ed. Mihai Gr. Marcu. Institutului de S ă ă n tate Public ă Bucureşti.specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc. ALL. 2002 49 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Efecte la nivelul căilor de administrare. tipuri de echivalență. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. biodisponibilitate absolută.2. 2. biofarmacie.2.1.1. Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FARMACOLOGIE GENERALĂ Nr. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. farmacodinamia. farmacologie. Biofarmacie generală. transfer specializat. farmacocinetică Conținuturi tematice 1. bioechivalența. farmacotoxicologia. competență 12. de crt.1. Definiții. farmacologie. Ramurile farmacologiei. Farmacologie generală . starea patologică).2.3. Analizează noțiunile de farmacologie generală (farmacologie. 2. Unitatea Competențe C.2.2. farmacocinetică) 2. II. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. Interpretează elementele de farmacotoxicologie III. Not ă introductiv ă Modulul FARMACOLOGIE GENERAL Ă face parte din preg tirea specific ă ă din anul I. 3.1. 2. de membrană. Specifică noțiunile de farmacodinamie 3. forma farmaceutică a substanței active.1. (cu caracter fundamental şi aplicativ): farmacocinetica. Noțiuni de bază.1. Factorii care influențează biodisponibilitatea: 2.Modulul 12: FARMACOLOGIE GENERAL Ă I. starea fiziologică. farmacografia. farmacoterapia. Factori care influențează absorția: factori generali.2. relativă. biofarmacie. factori particulari. Modulul FARMACOLOGIE GENERALĂ are alocate 60 de ore din care 30 de ore laborator tehnologic. 2.2.2. 2. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată . În modulul. 3. Factori care influențează transferul (factori ce depind de substanța medicamentoasă. Tipuri de transfer: transfer pasiv. farmacoepidemiologia. 3. Transferul prin membrane: tipuri de membrane 3.1. Biodisponibilitatea medicamentelor. generali (transferul prin membrane). 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. medicament. Absorbția medicamentelor în organism. Legați de organism. 3. Analizează noțiunile de farmacologie generală.2.2. optimală. de mediul din vecinătatea membranelor) 3. particulari (calea de administrare. Asocierea cu diverse substanțe.1.2. Noțiuni de farmacocinetică 3. 2. Legați de medicament.1.

intraarterială. sublinguală.Căi naturale: orală. uretrală.3. 3. cutanată . intrarectală respirato rie. la nivel tisular: căile extravasculare care pot fi: subcutanată. intravagi nală. Căile de administrare şi factorii care influențează absorția şi biodisponibilitatea.2. 3.1.3. Căi artificiale:la nivel cardio-vascular: căile intravasculare: intravenoasă. calea intraosoasă.2. la nivelul seroaselor: 50 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. intramusculară. intracardiacă.2.2.3. oculară.

Produse antianginoase. Vasodilatatoare cerebrale. Preparate pentru zona oro-faringiană. 3. 3. Medicația cu acțiune ocitocică şi tocolitică. durata. intrapleurală. Etapele fazei farmacodinamice: legarea medicamentului.Medicația obezității. Antibioterapia. respiratorie. antispastice. antiulceroase. Farmacodinamie generală. Anticolinergice. Ocitocice folosite pentru . Substanțele minerale şi tonice. Preparate cu acțiune antiaritmică. Parametrii: sensul. distribuirea propriu-zisă.2. Specifică noțiunile de farmacodinamie căile intraseroase: intraperitoneală.2. intrarahidiană. Distribuirea medicamentelor în organism se desfăşoară la nivelul țesuturilor şi cuprinde patru sub etape acestea fiind: transportul în sânge.1. Medicația antituberculoasă. propulsive. ficat. Produse digestive inclusiv preparate pe bază de enzime. antiflatulente. antidiareice. biocatalizatorii organismului uman. plasmatic. Medicația aparatului cardiovascular.Vitaminele. difuziunea în țesuturi. Medicația aparatului respirator. manifestări locale. 2. Clasificarea medicamentelor Medicația aparatului digestiv şi elemente de meta-bolism: Antiacide. preparate utilizate în terapia biliară şi hepatică. Medicamente cu efect laxativ. Antiemetice. Acțiunea farmacodinamică. Medicamente antihipertensive.C. selectivitatea. 2. Alte preparate utilizate în afecțiuni respiratorii. Epurarea exprimată cantitativ prin clearance şi tipuri de clearance: sistemic. intraarticulară.4. secreția lactată . de organ şi intrinsec. Metabolizarea şi eliminarea medicamentelor: tipuri şi locuri de biotransformări (la locul administrării în sînge. intrapericardică. plămân). eficacitatea maximă. antiinflamatoare şi antiinfecțioase intestinale.1.1. Preparate nazale decongestionate de uz topic şi sistemic. 2. preparate diuretice. eliminarea digestivă. Medicația antidiabetică.1. 2. potența. 2. fixarea în țesuturi. 3.2. Produse medicamentoase utilizate în tratamentul tusei şi răcelii antiastmatice. sulfamidoterapia. cutanată.5. intraventriculară.3.

inducerea şi susținerea travaliului. Medicația deprimantă a SNC: Epilepsia. Preparate topice pentru algii articulare şi musculare. Tocolitice stimulantele betaadrenergice Alte relaxante uterine. Antiinflamatoare nesteroidiene. Preparate antigutoase.Boala Parkinson. Medicația sistemului musculo scheletic: Preparate antiinflamatoare şi antireumatice. Medicamente pentru tratamentul afecțiunilor osoase. imunodepresive. alte produse topice pentru dureri articulare şi musculare. antireumatice specifice. principii de tratament şi medicamente utilizate. Ocitocice folosite ca hemostatice uterine. 51 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tratamente medicație şi scheme de tratamente. antiinflamatoare de steroidiene de uz topic. antiinflamatoare în combinații. anticanceroase. Medicația cu acțiune antineoplazică. Alte medicamente pentru afecțiuni ale sistemului musulo-scheletic. Preparate chimioterapice.

analgezice antipiretice şi antimigrenoase. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție.1 Efecte secundare toxice şi adverse la nivelul: -SNC. antagonism). fotoreacții . li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți Cadrele didactice au libertatea de a . Preparate antimalarice. Generalități şi reprezentanții de bază. emoliente şi protectoare. Medicația antihelmintică şi antiparazitară. Medicația aparatului genito-urinar şi hormonii sexuali.2 Intoleran ța: congenital ă şi dobândit ă de specie. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . Sugestii metodice decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. dotarea cu material didactic. Simpatomimetice şi parasimpatomimetice. Antipsoriazice. Antifungice. preparate pentru tratamentul rănilor şi ulcerațiilor. erupție. 3. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. antihelmetice. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți.3 InteracŃiuni medicamentoase: asocieri in vitro. antiprotozoare. giardiază 2. volumul şi nivelul de cunoştin țe. Medicația dermatologică. mutagene. C.ototoxicitate -muşchi: miopatii Efecte adverse cancerigene.Miorelaxante centrale. Farmacodependența psihică fizică Toxicomania („drug addiction”): monotoxicomanii şi politoxicomanii IV. mecanisme imunologice. Antiseptice şi dezinfectante utilizate în sectorul medical şi farmaceutic. Medicația ORL . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. dobândită (acută şi cronică) 3. mod de acțiune.efecte psihice şi neurologice -inimă: funcționale şi morfologice -aparat digestiv . Medicația neuroleptică şi antihistaminică. Bazele fiziologice ale farmacologiei SNV. tricomoniază. Preparate hormonale sintetice. antibiotice şi chimioterapice de uz dermatologic. in vivo (sinergism. Interpretează elementele de farmacotoxicolo gie 3. clasificare şi preparate cu acțiune centrală.scheme terapeutice şi reprezentanți. de grup.3. Corticosteroizi de uz dermatologic. produse active în amebiază.3.funcționale şi morfologice -renal: nefropatii -respirator: astm bronşic -tegumente: prurit. Medicația cu acțiune analgezică Analgezice opioide. Toleranța înnăscută. imuno supresive.

exercițiul practic. casate video.medicali generalişti. conversația. folii de retroproiector. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. studiul de caz. pliante. munca independentă. CD . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. prospecte de medicamente etc. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind FARMACOLOGIE GENERAL . observația. simularea. Ă Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.uri. etc.postere. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 52 . dezbaterea. scheme.

MEMO MED 2005. Cristea Editura Didactică şi Pedagogică. N. reactualizare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 53 .Farmacologie generală A. RA 2.Bibliografie: 1.

In modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI se pregatesc abilitatile din unitatea de competenta specializata BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI.Modulul 13. calitatile si abilitatile personale specifice asistentului medical. BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI  Nota introductiva Modulul BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI face parte din pregatirea specifica din anul I. Bazele stiintei C1.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Explica dezvoltarea nursing-ului in tara noastra . competenta 13. Modulul are alocate 120 ore din care 60 ore. Analizeaza principalele teorii specifice ale nursing-ului 4. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 5. Descrie evolutia nursing-ului nursing-ului (ingrijirilor) de-a lungul istoriei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire proesionala.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI Nr. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaza functiile si rolul asistentului medical si statutul sau in cadrul echipei medicale. invatamant clinic. Descrie evolutia nursingu-lui (ingrijirilor) de-a lungul istoriei 2. Sintetizeaza competentele profesionale. Explica dezvoltarea nursingu-lui in tara noastra 3. Unitatea de Competenta crt.

calugarite 1.3. scoli pe langa biserici si ordine religioase. evul mediu: ingrijiri acordate de preoti. XIV . 1. 1. ingrijirea bolnavilor din comuna primitiva pana la primul razboi mondial: 1. aparitia primei teorii de ingrijire.XVIII 54 . asistenti mediali profesionisti autonomi organizati in asociatii pe specialitati 1. ingrijiri realizate de tamaduitori 1. Organizatii si asociatii profesionale: OMS. asistentii medicali-ajotoare ale medicului.1. ICN 1. comuna primitiva. Practica medicala din comuna primitiva pana la epoca feudala: 1. Florence Nightingale .prima scoala laica 1.8. 2. Evolutia dupa cel de-al II lea razboi mondial 1. calugari. calugari si calugarite 1.12. practici magice.9. procesul de ingrijire. vindecatorii rurali.3.10. ajutoarele medicului 1. spitalele manastirilor si asezamintele medicosociale orasenesti. dezvoltarea si inovarea invatamantului 1. practici magice. autoingrijirea 1.5 Activitati de ingrijire pana la al II lea razboi mondial: 1.2.Continuturi 1.7. preoti. Ingrijirea bolnavilor in sec.4. a spitalelor 1.6. cavaleri. medici laici.11. Societatea de Cruce Rosie. medici militari romani. ingrijiri acordate de vindecatori. calugari ortodocsi si catolici.1. aparitia caselor de ingrijire. sclavagismul: ingrijiri realizate de preoti.2. vraci.

Competente profesionale conform legislatiei abilitatile personale 2. Henderson 1.2. XIX si pana in prezent. Orem. morale. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. 3. moase 4. Definitia. medical si statutul 1. Analizeaza despre om. vraci 2. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . scolile pentru ajutoarele medicilor civili si militari. Ingrijirea bolnavilor in sec. principalele teoriei beneficiar (client).ingrijiri efectuate de medici.1. 2. Neuman. 2. asistenta publica. barbierichirurgi. organizarea sanitara 3. elemente cheie: scop. Procesul de ingrijire: culegerea si analiza informatiilor. Teoria V. planificarea interventiilor. C5. postulate. dotarea cu material didactic. Sevin. definitia nursingu-lui. nursing-ului rezultat. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. ICN. C. OMS. efectuarea interventiilor. Strategia medicale Sanatate 21. aplicabilitatea in practica ingrijirilor. ANA.1.2. cadrul echipei normelor europene.2. conceptia despre procesul de rolurile si functiile asistentului ingrijire. M. tehnico manageriale. rolurile si functiile asistentului sau in medical conform legislatiei in vigoare. deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. XIX 3. C3.elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI”. elemente cheie. conceptia C4. personalitatii reprezentative.1. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. interventii. calitatile si 1. Sintetizeaza 2. Roper (tema centrala. munca. Teorii: D. legislatia sanitara. medical Sugestii metodologice Modulul „BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI” poate fi parcurs in mod independent. originea teoriei. N. Progrese in ingrijirea bolnavilor in sec. B. Analizeaza 1. calugari. 1. evaluarea si reajustarea. evolutia edicinei si pregatirea cadrelor medii sanitare. Rogers. valori. prima scoala pentru moase. Locul de profesionale. rolul asistentului stiintifice ale medical. surse de dificultate. moase. Roy. Statutul asistentului medical in cadrul competentele echipei medicale conform legislatiei. Calitati si abilitati: fizice. baiesi. secifice asistentului intelectuale. M. marile epidemii.

demonstratia. proiectul plan de ingrijire. problematizarea. compararea.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea..elevii au stiluri diferite de invatare .elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare . descoperirea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 55 . fisa de lucru. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia.

Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. simularea. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa.plan de ingrijire). Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. munca independenta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Indiferent de locul. reviste. carti. test scris. C. SPP-ul stabileste un nivel national. studiul de caz.D . Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. fise de lucru. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. scheme. evaluarea altor competente nefiind relevanta. probe practice (studiu de caz . Cadrele didactice. pentru verificarea atingerii competentelor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. exercitiul. casete video.etc. lucrul in grup. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. conversatia.Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. folii de retroproiector. . discutiile. planuri de ingrijire. momentul si persoana care face evaluarea. simulari. comun de performanta. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anuluio scolar. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). fise de lucru. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente.uri. Se evalueaza numai competentele din acest modul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 56 .

a bea. pe nas.2. sociologici). din care 60 de ore. sociologici). facies expresiv. Continuturi 1. ritmica. psihologice. Nevoia a respira : Definiția nevoii. a se îmbrăca. lipsa de cunoştin e.) 1. In modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL se reg sesc abilit ă ă țile din unitatea de competență tehnică de bază FIINTA UMANA SI NURSING-UL. a fi curat. 14. Nevoile fundamentale: a comunica. a fi util. ritm moderat. 14. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specifice calificării. a-si păstra o bună postură.5. fără efort. a respira. Unitatea de crt. Identifică problemele de dependență. independența in satisfacerea nevoii.2. psihologici.MODULUL 14: FIINTA UMANA SI NURSING-UL  Not ă introductiv ă Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL face parte integrantă din pregătirea generală din anul I. sociologice.4.1 Nevoia a comunica Definiția nevoii. ă 2. Analizează nevoile fundamentale specifice funcției umane. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. a elimina. competenta 14. 14. independența in satisfacerea nevoii.6. a-şi menține temperatura in limite normale. gesturi si posturi adecvate. atitudini de receptivitate si încredere in ceilalți.1. a evita pericolele. pentru calificarea: asistent medical generalist. Stabileşte gradul de autonomie/dependență a pacientului. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională. 14. îngrijit. a dormi. a se mişca. Aplică procesul de îngrijire (nursing). invatamant clinic. 14. a se recrea. percepția obiectivă a mesajelor primite. ț 1. a se odihni. psihologici. a manca. limbaj clar si precis. apartenența la grupuri de interes divers. Identifică etapele procesului de îngrijire (nursing). manifestările de independență (debit verbal facil.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: FIINTA UMANA SI NURSING-UL Nr. Rezumă supravegherea şi intervențiile specifice problemelor de dependență.3.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz ă toare modulului: 14. Fiinta umana si nursing-ul Competente C 1. colorație . Analizează nevoile fundamenta le specifice ființei umane. manifestările de independența (respirația silențioasa. Modulul are alocate 120 de ore. a se dezbrăca. Surse de dificultate: fizice. factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici. a înv ța. etc. a se realiza. a acționa conform propriilor credințe si valori.

normală a tegumentelor si mucoaselor). 1.3. Nevoia a manca si a bea : Definiția nevoii, independența in satisfacerea

nevoii, factorii care influențe ază satisface rea

nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (ingestie de alimente si de lichide in cantitate si calitate corespunzătoare vârstei, activității; masticație lentă cu gura închisă; reflex de deglutiție
57

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

prezent, digestie lentă, obiceiuri alimentare sănătoase, stare de constituție normală). 1.4. Nevoia a elimina : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (eliminări fiziologice in limite normale, absența eliminărilor patologice, stare de confort). 1.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (mişcări ample, nedureroase, articulații mobile, postură adecvată, normotonie, puls si T.A. in limite normale). 1.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (număr de ore de somn corespunzător vârstei si activității depuse, somn liniştit, fără întreruperi si fără coşmaruri, stare de relaxare). 1.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (deprinderi corecte, îmbrăcăminte curată, adecvată rolului si temperaturii mediului ambiant, purtarea de obiecte semnificative, intimitate, capacitatea fizică de a se îmbrăca si a se dezbrăca singur, de a-si alege vestimentația). 1.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (valori constante ale temperaturii corporale 370 C in cavitatea bucală, 37,30 C in cavitatea rectală si 36,40 C in regiunea axilară, colorație normală a tegumentelor, piele uscata, fără transpirații, stare de confort, fără modificări ale stării de cunoştința si ale funcțiilor vitale). 1.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii,

factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (piele curată, îngrijită, integra, fanere curate si intacte, stare de confort). 1.10. Nevoia a evita pericolele: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (capacitatea fizica si psihica de a se proteja de pericolele din mediu, utilizarea mecanismelor naturale de apărare, masuri preventive, securitate fizică si psihologică). 1.11. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (autonomie, stima de sine, imagine de sine pozitiva, manifestări de satisfacție, luarea deciziei, valorizarea propriei munci, ocupație individuală care permite satisfacerea nevoii, apartenența la un grup social). 1.12. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
58

C 2. Identifică problemele de dependență.

care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (gesturi si atitudini corporale, asistarea la ceremoniile religioase, utilizarea de obiecte religioase, apartenența la grupuri religioase sau umanitare, participarea la opere de caritate, angajarea in activități sociale, umanitare sau creative). 1.13. Nevoia a se recrea: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (divertisment, joc, loisir, relaxare). 1.14. Nevoia a învăța: Definiția nevoii, independența in satisfacerea nevoii, factorii care influențează satisfacerea nevoii (biologici, psihologici, sociologici), manifestările de independență (dorință, interes pentru a învăța, stare de receptivitate, achiziția de cunoştințe, modificarea comportamentului față de sănătate, achiziția de noi atitudini si abilitați pentru a-si menține sănătatea). 2. Probleme de dependenta 2.1. Nevoia a comunica: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: comunicare ineficace la nivel senzo-motor, comunicare ineficace la nivel intelectual, comunicare ineficace la nivel afectiv. Manifestări de dependență: tulburări senzoriale, tulburări de vorbire, dificultăți de înțelegere, limbaj incoerent, confuzie, dezorientare, dificultatea de a-si exprima sentimentele, de a se afirma, dificultatea sau imposibilitatea de a stabili relații semnificative, etc. Surse de dificultate: deficit senzorial, surmenaj, durere, consum de droguri, dezechilibru hidroelectrolitic, anxietate, stres, neadaptarea la boală, statut socio-economic defavorizant, izolare socială, educație inadecvată, lipsa de cunoştințe. 2.2. Nevoia a respira: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: dispnee, alterarea vocii, clerance ineficient al cailor respiratorii. Manifestări de dependență: respiră cu dificultate, respiră pe nas, cu zgomot, cianoză, epistaxis, tuse, expectorație, ortopnee, senzație de sufocare, tahipnee, bradipnee. Surse de dificultate: inflamația mucoasei, tabagismul, obstrucția, anxietatea, poluarea, lipsa de cunoştințe. 2.3. Nevoia a manca, a bea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface

nevoia; Probleme de dependență: alimentație inadecvata (deficit sau surplus), intoleranta digestiva. Manifestări de dependență: anorexie, disfagie, grețuri, vărsături, deshidratare, slăbire sau creştere in greutate, apatie, diminuarea energiei, edeme, etc.

Surse de dificultate: alterarea mucoasei tubului digestiv si a peristaltismului intestinal, refuzul alimentar, obstrucția, durerea, tulburările de gândire, anxietatea, sărăcia, deficitul de cunoştin e. ț 2.4. Nevoia a elimina: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre
59

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: diareea, constipația, incontinența de urină si materii fecale, retenția de urină, eliminare urinară inadecvată prin deficit sau surplus, diaforeză, etc. Manifestări de dependență: scaune frecvente de consistență redusă sau crescută, crampe abdominale, colici abdominale, semne de deshidratare, balonare, flatulență, anorexie, cefalee, pierderi necontrolate de urină si de materii fecale, iritația pielii, durere, glob vezical, anurie, oligurie, disurie, hematurie, piurie, poliurie, etc. Surse de dificultate: alterarea mucoasei intestinale, vezicale, intoxicații alimentare, medicamentoase, stresul, obstrucția, infecția, situația de criza, schimbarea modului de viata sau a mediului ambiental, alterarea centrilor nervoşi, tulburări de gândire, lipsa de cunoştințe, etc. 2.5. Nevoia a se mişca si a-si men ține o buna postura : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: imobilitate, hiperactivitate, necoordonarea mişcărilor, postură inadecvată, circulație inadecvată. Manifestări de dependență: dificultatea de a se mobiliza, diminuarea sau absența mişcărilor, anchiloze, atrofie musculară, spasme, ticuri, mânie, euforie, mişcări rapide si frecvente (mers si gestica), ataxie, convulsii, rigiditate musculară, deformări, dificultatea de a rămâne in poziție adecvată, cifoză, lordoză, scolioză etc. Surse de dificultate: traumatisme, alterarea centrilor nervoşi si a sistemului locomotor, tulburări de gândire, anxietate, deficit senzorial, drogurile, durerea, excesul de stimuli din mediu sau privare de stimuli, alcoolismul, condiții de munca inadecvate, lipsa de cunoştințe etc. 2.6. Nevoia a dormi si a se odihni : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: insomnie, hipersomnie, disconfort/ incomoditate, fatigabilitate. Manifestări de dependență: dificultatea de a dormi, oboseala, iritabilitate, lentoare in comportamentele verbale si nonverbale, scăderea randamentului, diaforeza, dureri musculare, facies

palid, încercănat, astenie, scăderea T.A. si a pulsului, somnolență diurnă, etc. Surse de dificultate: leziuni cerebrale, constrângeri fizice, durerea, surmenajul, tulburările de gândire, situațiile de criză, anxietatea, stresul, temperatura inadecvată a mediului, zgomotul, eşecul profesional, conflicte sociale lipsa de cunoştințe, etc. 2.7. Nevoia a se îmbr ăca si a se dezbr ăca : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: inabilitatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca. Manifestări de dependență: dificultatea de a se îmbrăca si a se dezbrăca, refuzul de a se îmbrăca/dezbrăca, veşminte inadecvate, dificultatea de a-si păstra veşmintele curate, dezinteres pentru îmbrăcăminte, haine inconfortabile. Surse de dificultate: atingere fizic ă, constrângeri fizice, durere, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
60

sărăcie, conflict de rol, eşec profesional, lipsa de cunoştințe, etc. 2.8. Nevoia a-si men ține temperatura in limite normale : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: hipertermie, hipotermie. Manifestări de dependență: temperatura corporală crescută (peste 380 C) sau scăzută (sub 360 C), frisoane, diminuarea sau creşterea pulsului si a T.A., senzație de frig sau de căldură, piele caldă sau rece, cefalee, agitație, roşeață sau paloare, cianoză, dezorientare, diaforeză, convulsii, halucinații, nevoia imperioasă de a dormi, dureri la nivelul regiunilor afectate, degerături/arsuri, etc. Surse de dificultate: atingere fizică, dereglări in funcționarea hipotalamusului, expuneri excesive la căldură sau la frig, anxietate, condiții de mediu inadecvate, îmbrăcăminte inadecvată, lipsa de cunoştințe, etc. 2.9. Nevoia a fi curat, îngrijit si a-si proteja tegumentele : Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: murdăria, alterarea tegumentelor si fanerelor. Manifestări de dependență: piele murdara, leziuni la nivelul tegumentelor, semne de inflamație, fanere murdare (par gras, secreții nazale, prezența de tartru pe dinți), halenă, pediculoză, dezinteres pentru igiena corporală, edeme, leziuni de grataj, etc. Surse de dificultate: imobilizarea, constrângerile fizice, circulație inadecvată, tulburări de gândire, anxietate, stres, situații de criză, sărăcia, eşecul profesional, conflictul de rol, lipsa de cunoştin e, ignoranța. ț 2.10. Nevoia a evita pericolele: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. Probleme de dependență: vulnerabilitate față de pericole, atingerea integrității fizice sau psihologice sau amândurora. Manifestări de dependență: predispoziție la accidente, la infecții, la boli, surmenaj, depresie sau agresivitate, semne de inflamație, durere. Surse de dificultate: semne de insecuritate psihologic ă , tulburări de gândire, anxietate, stres, pierderea imaginii corporale, situația de criză, mediul insalubru, poluarea, condiții grele de muncă, sărăcia,

neputința. depresie sau agresivitate. Manifestări de dependență: sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine. Nevoia a acționa conform credințelor si valorilor sale: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 61 .11.12. pierderea imaginii de sine. anxietate. dificultatea de a lua decizii si de a controla evenimentele. Surse de dificultate: handicap fizic. 2. situație de criză. deficit senzorial. conflicte de rol. constrângeri din mediul social. alterarea unor funcții. Nevoia a se ocupa de propria realizare: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. 2. constrângeri fizice. lipsa de cunoştințe. tulburări de gândire. de respingere. lipsa de cunoştințe. sentiment de inutilitate. Probleme de dependență: devalorizarea. dificultatea de a participa la activități obişnuite sau noi. izolare.promiscuitatea.

anxietate. nemulțumire. neadaptarea la boală. descurajare. a tratamentului. stres. plictiseală. ț 2. piele rece. constrângeri familiale si sociale. agresivitate. Probleme de dependență: ignoranța. situația de criză. Surse de dificultate: atingere fizica. singurătatea.13. plâns. mediul necunoscut. Surse de dificultate: atingere fizic ă. lipsa de cunoştin e. lipsa de cunoştințe. lipsa de cunoştin e. durere. lipsa interesului de a învăța. Probleme de dependență: culpabilitate. surmenaj. deficitul de cunoştințe. Manifestări de dependență: poziție umilă . senzație de pierdere a libertății. situația de criză. agresivitate. pensionarea. pierderea imaginii si a stimei de sine. Rezumă supravegher ea şi intervențiile specifice Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. tulburări de gândire. anxietate. tulburări de învățare. diminuarea interesului. handicap. hiperventilație). tulburări de gândire. insomnie. problemelor de dependen ă. situațiile de criză. plâns. neînțelegerea informațiilor.14. depresie.separarea. ț 2. stres. pierderea . refuzul de a învăța. Manifestări de dependență: tristețe. autoînvinuire.C 3. eşecuri personale si profesionale. a măsurilor preventive. lipsa de educație. ț C 4 Identifică etapele . pierderea imaginii si a stimei de sine. pierdere . frustrare. manifestări de anxietate (tahicardie. Manifestări de dependență: insuficienta cunoaştere a bolii sale. Probleme de dependență: neplăcere. Nevoia a învăța: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. surmenaj. lipsa de receptivitate. dureri. schimbarea rolului. Nevoia a se recrea: Dependența in satisfacerea nevoii: culegere de date despre modul in care pacientul îşi satisface nevoia. pierderea . tulburări de gândire. sentiment de inutilitate etc. dificultatea de a învăța măsurile preventive si curative. incapacitatea de desfăşura activități recreative privilegiate. anxietate. durere. stres. dificultatea de a se concentra.separarea.separare. deficit de diversificare a activităților recreative.mişcări lente. Surse de dificultate: atingere fizică. dezinteres față de sine.

analiza si interpretarea datelor. clasificarea datelor (subiective. Surse de culegere a datelor (primare si secundare). (nursing).2. a fi curat. a se mişca si a-si păstra o bună postură. Metode de culegere a datelor (observația. evaluarea.4. implementarea planului de intervenții. a învăța. date variabile).procesului de 3. a se recrea.S. date fixe. 4.1. a dormi si a se odihni. 4. a respira. a elimina.E. îngrijit. a-si menține temperatura in limite normale. formularea diagnosticului de nursing după modelul P. Elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență identificate la nevoile: îngrijire a comunica. diagnosticele de nursing: definiție.3. Elementele cheie ale etapelor procesului de îngrijire (nursing). a manca si a bea. a evita pericolele. Etapele procesului de îngrijire: culegerea datelor. planificarea intervențiilor. 4. colaborative). a acționa conform credințelor si valorilor sale. a-si proteja tegumentele. a se îmbrăca si a se dezbrăca. potențiale. obiective. diagnostice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 62 . 4.. interviul). Probleme de sănătate: clasificare (actuale.

metode de implementare. eliminare. compararea rezultatelor obținute cu standardele. recuperatorie). identificarea nereuşitelor. Evidente: F.2. Bilanțul îngrijirilor aplicate. odihnă .C 5. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII ale . Bilanțul negativ: 6. staționară. activitate . manifestări de dependență.3.5. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme in funcție de: dificultatea temei. volumul si nivelul de cunoştințe. dotarea cu material didactic. planul de nursing rezultatele evaluării. modificarea planului de intervenții. toleranța la stres. manifestările de independență. nesatisfăcute pacient dependent. 4. se recomandă ca fiecare nevoie să fie prezentată după următorul plan: definiția nevoii.evoluție. Planul de îngrijire: obiective adaptate resurselor pacientului si problemelor identificate. Paşi in procesul de evaluare: stabilirea criteriilor de evaluare / standardelor. factorii care influențează satisfacerea nevoii. Stabileşte gradul de autonomie / dependență a pacientului NANDA. deprinderile si abilitățile anterioare ale elevului. comportamentale) 4. Revizuirea etapelor procesului de îngrijire (nursing). refacerea planului de îngrijire (nursing). dependența in satisfacerea nevoii (probleme de dependență. percepția de sine. Culegere de date prin diverse metode. rol si relații.4.6. surse de dificultate). obiective: criterii de formulare (SPIRO). 6. clasificarea obiectivelor (specifice. 4. Diagnostice de nursing: tipuri de probleme identificate.mişcare. ț 6. delegate.pacient independent. 6. interdependente.1. Criterii de revizuire: identificarea cauzelor bilanțului negativ.7. Starea pacientului: ameliorată. Tipuri de planuri de îngrijire (nursing).2. tipuri de îngrijire (acută. sexualitate .6. ă 6. nivelul de independen ă/dependență. evaluarea. Nevoile de bază: satisfăcute . 6. . independența in satisfacerea nevoii.3. priorități de îngrijire. reformularea obiectivelor. 6. clasificarea datelor culese pe sisteme funcționale de sănătate: percepția sănătății gestionarea sănătății. priorit ți. totalizarea rezultatelor evaluării. responsabilități manageriale.reproducere.O. Modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL trebuie parcurs in paralel cu modulele BAZELE STIINTEI NURSING-ULUI. valori si credințe.repaus.1. agravată. ă 5.5. 5. intervenții aplicate in funcție de priorit ți. generale. cronică. 5. elemente de supraveghere si intervenții specifice problemelor de dependență. C 6. Intervenții: autonome. Aplică procesul de îngrijire (nursing). nutriție si metabolism.  Sugestii metodologice Pentru asigurarea continuității in predare.

Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ție si stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop antrenarea elevilor intr-un demers logic.determinarea obiectivelor de îngrijire. creativitatea si toleranța față de punctele de vedere diferite. Ca metode de predare/înv ățare se pot utiliza: expunerea.aprecierea nevoilor persoanei îngrijite.planificarea si implementarea intervențiilor specifice problemelor de dependență. observa ția dirijat ă . care să permită: . . sistematic. discu ția. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 63 . Se recomandă activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: exerci ții de identificare. lucrul in grup. simularea. studiul de caz si problematizarea care dezvolt ă gândirea critic ă. . studiu de caz.căror conținuturi se completeaz ă si se întrep ă trund asigurând o viziune holistic ă asupra fiin ței umane si nursing-ului. conversa ția. alc tuirea ă unui glosar cu termeni specifici nevoilor.

Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi.evaluarea rezultatelor si reajustarea eventuală a unora din intervenții. Se evaluează numai competențele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizeaz ăevaluarea sumativ ăpentru verificarea atingerii performan țelor. gestionarea cazului. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. întrebări structurate. - Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 64 . rezolvarea de sarcini. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Semiologie medicala C. torticolis. eructații. Analizează manifestările cauzate de diferite afecțiuni  Tabelul de corelare a componentelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: SEMIOLOGIE MEDICALĂ Competenț e C.Modulul 15: SEMIOLOGIE MEDICAL Ă  Not ă introductiv ă Modulul SEMIOLOGIE MEDICAL Ă face parte din preg ă . decubit ventral. Modificări observabile la inspecția generală Atitudini şi posturi: normală. renal Auscultația . Metode fizice de examen clinic Inspecția .1. alte poziții forțate).condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. echimoze. pirozis. 2. invatamant clinic. decubit lateral. Faciesul: mitral. durere. “cocoş de puşcă”.3. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală . opistotonus. În modulul SEMIOLOGIE MEDICALĂ.2. etc 2. Termeni medicali în efectuarea anamnezei Cefalee. Identifică şi numeşte modificările observate la inspecția generală 3. hipertiroidian. acromegalic. cardiovascular.1. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecvați. 2. amenoree. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da pregătire profesională. cardiovascular. Nr.2. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. digestiv. tirea specific ă din anul I.antecedente personale patologice Condițiile de viață şi de muncă 1. mixedematos. renal Percuția . Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore.condiții şi mod de efectuare: general şi pe aparate: respirator. digestiv. epistaxis. se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată SEMIOLOGIE MEDICALĂ.semn obiectiv: definiție şi exemple Simptom semn subiectiv: definiție şi exemple Sindrom . competență 15. digestiv.definiție şi exemple 1. renal Palparea . cardiovascular. forțată (ortopneea.1. extrasistole. cardiovascular. Semne prin care se manifestă boala Semn fizic . Componentelor anamnezei Abordarea bolnavului Date generale Motivele internării Istoricul bolii Antecedentele bolnavului : antecedente heredocolaterale antecedente personale fiziologice . Unitatea de crt. vertij.   Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.condiții şi mod de efectuare pe aparate: respirator. Efectuează anamneza utilizând termenii medicali adecva i ț Conținuturi tematice 1. pasivă.

65 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . aortic. cush ingoid. “de mumie”. rinofima. peritoneal. “de paiață”. “nas în şa”. vultuos. lupic. ftizic. parkinsonian.tetanic. alte tipuri de facies.

durerea toracică. palpitațiile. sindromul oclusiv intestinal. anorexia. echilibru dinamic (tulburari de mers: spasmodic. hemoragii cutanate. edemele. motilitate voluntară (mişcări spontane. mişcări involuntare) 3. pupilare). obnubilarea. edemul. ataxia tabetică). sindrom de condensare pulmonară. amplitudinea mişcării). expectorația. „ebrios”. ticuri. „cosit”. trismus) 3. cianoza. clasificarea tipurilor de constituție Starea de nutriție (normală şi modificări patologice) Starea de conştiență: torpoarea. sensibilitatea (tulburări de sensibilitate subiective şi obiective). mişcări involuntare (tremurături. discromiile. hematuria. 3. sindromul colestatic. 2. Principale simptome pe aparate şi sisteme Aparatul respirator (tusea. vărsăturile. sindroame hemoragipare. icterul. nanism. sindrom emfizematos. „dansant”.C. sindromul clinic din hipertensiune cardiacă. osteotendinoase. pierderea conştienței (sincopa. nicturia. „târât”. vertijul. sindrom pleural. sindroame pericardice. roşeață. „rigid”. dispneea. oboseala. cefaleea. leziuni elementare ale pielii. tulburări trofice. cunvulsii. crampe funcționale. constipația. fasciculații musculare.  Sugestii metodice . motilitate voluntară. durerea precordială. Statura (normală. ganglioni limfatici. Simptome cheie Durerea. 1. febra 3. sindromul icteric. diareea. sindrom adenohipofizar. coordonarea mişcărilor (ataxia cerebeloasă. durerea colicativă) Sistemul ganglionar: adenopatii Sistemul nervos (atitudini. Modificări observate în diferite sindroame Sindromul bronşitic. echilibru static şi dinamic. dispneea. erupții cutanate. alte simptome) Aparatul digestiv (greața. noduli subcutanați. „talonat”. „legănat”).durerea) Aparatul renal (anuria. mişcări coreice. coma) Semne neurologice: echilibru static (proba Romberg). sindroame anemice. sindrom de impregnare bacilară. neoplazică. Analizează manifestăr ile cauzate de diferite afecțiuni Modificări tegumentare de culoare pariditate. sindrom meningeal. circulație venoasă colaterală superficială. disuria. sindromul din astm bronşic. sindromul din cancerul bronho pulmonar. hemoptizia) Aparatul cardio circulator (palpitațiile. sindroame urinare. gigantism) şi tipul de constituție. mioclonii. 3. poliuria. stupoarea. reflexe. „stepat”. sindromul de insuficiență coronariană. sindromul de insuficiență cardiacă. reflexe (reflexe cutanate.

li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind SEMIOLOGIA MEDICAL Ă . unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . volumul şi nivelul de cunoştin țe. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. dotarea cu material didactic.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 66 .

Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. observația. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale.uri. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. exercițiul practic. Stancu Editura Junimea1989 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 67 . manechin etc. casate video. Bibliografie: 1.Semiologie medicală de bază C.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 1999 2. studiul de caz. scheme. simularea. CD . etc. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. dezbaterea. conversația. munca independentă. folii de retroproiector.

auriculară. vezical. 1. Conținuturi 1. 16. mijloace de fixare a pansamentului. Asigură echipamentele şi materialele necesare. pregătirea patului. 16. spută. .1. pasivă. regimurile alimentare. 16. 1.4. vezicală si vaginală.3. Aplică tehnicile de nursing şi investigațiile.5. gastrică. calcularea rației alimentare. In modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII se reg sesc abilit ă țile din ă unitatea de competență tehnică de bază TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII. 2.6. inconştient. Măsurarea. vărsături). bandaje. Asigurarea condițiilor de igienă si confort: . respirație.2. tensiune arterială.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII Nr.1. . Îngrijirea plăgilor: pansamente. invatamant clinic. clisme: sondajul gastric si duodenal. 1. spălături. 1. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. timpii unui pansament. Puncția venoasă si capilară. spălătura oculară. greutate si înălțime corporala. Modulul are alocate 120 de ore. .schimbarea poziției bolnavului in pat. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de pregătire profesională.3. externarea.schimbarea lenjeriei de pat cu bolnav in pat. scaun. eliminări (diureză. . Tehnici de nursing: 1.alimentația bolnavului: activă. Investigații .schimbarea lenjeriei de corp la bolnavul imobilizat. mobilizarea si transportul bolnavului.4. parenterală.MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII  Not ă introductiv ă Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII face parte din pregătirea de bază din anul I.observarea poziției bolnavului in pat: activă.5. de crt. proceduri). 1. artificială (enterală.0. Caracterize ază tehnicile de nursing şi investigațiile . transferul. Unitatea competență Tehnici de nursing si investigatii Competențe C 1. din care 90 de ore. Asigurarea evidentei şi mişcării bolnavilor: internarea. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații.patul si anexele sale.2. notarea si reprezentarea grafică a funcțiilor vitale si vegetative: temperatură. principii de realizare a pansamentului si bandajului. Evaluează starea pacientului după efectuarea tehnicii şi investigației.captarea dejecțiilor la bolnavul imobilizat. pasivă. . Efectuarea de sondaje. 16. Caracterizează tehnicile de nursing şi investigațiile. puls. pentru calificarea: asistent medical generalist.0. 16. pe gastrostomă). . tratament. forțată (impusă de boală.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 16.

Recoltarea sângelui pentru examene de l a b orator: biochimice.2. 68 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . parazitologice. serologice.1. hematologice.

foaie zilnică de mişcare a bolnavilor necesare. tensiometru. tăviță renală. Recoltarea secrețiilor oculare. antiseptice.2. internați. tăviță renală. foaia de observație. uscate sau sterile. Instrumente si materiale pentru efectuarea puncției venoase si capilare: seringi si ace sterile. C 2. 2.3.3. Echipamente si materiale pentru tehnicile de nursing. cateter vezical steril. recipiente curate. 1. 2. otice. tăviță renală. 1. registru de intrări-ieşiri. recipient cu lichidul de spălătură. pustule). auxiliare. materialele transfer. uscate sau sterile. Asigură 1. mânuşi de cauciuc. trusă cu instrumente sterile.0. Recoltarea vărsăturilor pentru examene toxicologice.4. Instrumente si materiale pentru igiena plăgilor: măsuță rulantă. Instrumente si materiale pentru măsurarea si notarea funcțiilor vitale si vegetative: termometru.0. 1. echipamentele si 1. Instrumente si materiale pentru recoltarea urinei: sonde sterile. 2. obiecte de igienă. lanțete. canulă.7. Recoltarea materiilor fecale pentru examene biochimice. soluții si materiale dezinfectante. ceas cu secundar.5. externare.8. seringă Guyon. aleză). ploscă. cilindru gradat. 1. câmp steril pentru hemocultură. 2. Recoltarea sputei pentru examene citologice. urinar.4. vaginale. comprese. pâlnie. material de protecție (muşama. vezicule. Documente de evidență si mişcare: bilete de internare. Instrumente si materiale pentru recoltarea sângelui pentru examene de laborator: seringi si ace sterile. Recoltarea urinei pentru examene biochimice.1.6. bazinet.2.1. lame de sticla si lamele. Instrumente si materiale pentru efectuarea de spălături. taliometru sau bandă metrică. tub de gaze.3. tacâmuri. Echipamente si materiale pentru investiga ții 2. garou. Materiale pentru igiena si confort: lenjerie de pat si de corp. veselă. feşi de tifon.2. recipient cu picurător. soluții anticoagulante. urinar. cateter vezical. foi de temperatură. Recoltarea secrețiilor purulente din leziuni deschise si din colecții închise (abcese. vezicale. irigator.5.2. balon sau flacon cu mediu de cultură. Instrumente si materiale pentru recoltarea . vacutainere pentru analizor. Recoltarea exudatului faringian. 1. recoltarea urinei din 24 de ore. material de protecție a patului. mânuşi de cauciuc. lighean etc.6. tampoane. creioane colorate. soluții si materiale dezinfectante. 2. garou. stetoscop biauricular. bacteriologice 2. balanță antropometrică. recipiente curate. bacteriologice. leucoplast. 2. casoletă cu material textil steril. soluții dezinfectante. recipiente. 2. bacteriologice si parazitologice. 2. sondaje si clisme: sonde digestive. soluții adezive. tăviță renală.

lampă de spirt. mânuşi. 2. mască de tifon. materiale pentru toaleta cavitații bucale după vărsătură. Materiale pentru recoltarea vărsăturilor: tăvița renală. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor purulente: seringi si ace groase sterile. 2.materiilor fecale: coprocultor cu mediu de cultură. Materiale pentru recoltarea sputei: cutii Petri curate sau sterile. recipient curat. materiale pentru toaleta cavității bucale după recoltare. sondă rectală sterilă. eprubete sterile cu tampoane montate pe porttampoane.4. 2. uscat. ploscă.6. materiale de igienă si protecție. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 69 . soluții si materiale dezinfectante.5.

a. reacțiile pacientului. 5. tehnicile de nursing asigurarea confortului fizic. inconştienți. evoluția stării generale. abexlang. eprubete sterile.1.1. decizia si acordul implicit in cazul bolnavilor comatoşi. efectuarea sondajului vezical in caz de retenție acută de urină. lame de sticlă. norme de protecție si securitate a muncii.b.c. Preg ătirea fizic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: îmbrăcarea/dezbrăcarea pacientului. clisma starea evacuatoare. evacuarea conținutului gastric prin spălătură. C. 5. Preg ătirea psihic ă a pacientului pentru tehnici si investigații de nursing: informarea. Efectuarea tehnicilor si investiga țiilor de efectuarea nursing: etape tehnicii si de execuție si timpi de execuție. Evaluează alimentarea. după 4. mască de tifon. 4. sistarea alimentației pe cale orală.1. 3. măsurarea funcțiilor vitale.1. infectate. dotarea cu material didactic.8. Indicatori de apreciere a gradului de confort si de satisfacție a pacientului: facies.2. eprubetă sterilă cu mediu de cultură. îndepărtarea corpilor străini oculari si pacientului auriculari. motivarea norme de investigației gesturilor. asepsie si antisepsie. spută. Tehnici care asigura suportul vieții: hemostaza si îngrijirea plăgilor sângerânde. pudorii.2. 4. exudat faringian. volumul şi nivelul de cunoştin țe. mobilitate. Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Pregăteşte pacientul pentru tehnici si investigații.1.2. Instrumente si materiale pentru recoltarea secrețiilor otice.1. oculare. combaterea durerii şocogene.1. .2. 3. Priorit ăți in executarea tehnicilor si si investiga țiilor de nursing: investigațiile. comportament. valve vaginale. 2. toaleta regiunii. Instrumente si materiale pentru recoltarea exudatului faringian: deschizător de gură. 4. vaginale: specul auricular. urină. deprinderile si abilit ățile anterioare ale elevului. 4. Indicatori de măsurare a eficacității in funcție de tehnică si investigație. explicarea in termeni accesibili a tehnicii si investigației. obținerea consimțământului si a colaborării pacientului conştient. respectarea intimității si a C 4. Tehnici care se executa dimineața cu bolnav á jeun: recoltările de sânge. orientat.1. C 3. Tehnici care asigură confortul: igiena. poziționarea adecvată.7. Aplică dezinfecția tegumentului. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiec rei teme in func ție de: ă dificultatea temei.1. M ăsurarea eficacit ă ții tehnicii si investiga ției 5.5. sondajul gastric si duodenal.

fise tehnice. centrată pe competențele ce trebuie atinse. Se recomand ă folosirea unor mijloace de înv ățământ moderne şi cât mai variate: retroproiector/ videoproiector. iar aceea a elevului va consta in sarcini de lucru formulate corect pe competențele urmărite. exercițiul practic. observația dirijată. Modulul TEHNICI DE NURSING SI INVESTIGATII trebuie parcurs in paralel cu modulul FIINTA UMANA SI NURSING-UL întrucât conținuturile se completează si se întrepătrund asigurând o viziune holistică asupra persoanei îngrijite si nursing-ului. Activitatea cadrului didactic va fi complexă. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 70 .Ca metode de predare/învățare se pot utiliza: expunerea. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstra ții şi stagii clinice in unități sanitare şi va avea ca scop formarea deprinderilor corecte şi a atitudinilor in efectuarea tehnicilor de nursing şi investigațiilor. demonstrația. Alegerea materialelor didactice se va face in strâns corela ție cu ă specificul metodelor didactice utilizate.ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. conversația. echipamente si materiale sanitare adecvate.

fişe tehnice. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. întreb riă structurate. care asigura pregătirea la acest modul. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. îşi stabilesc durata fiecărei competențe. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 71 . Cadrele didactice.Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui evaluarea sumativ ă pentru verificarea atingerii performan țelor. exerci ții practice. fişe de autoevaluare. fişe de evaluare chest-list. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: teste de evaluare de tip itemi. Se evaluează numai competențele din acest modul.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Protectie si securitate in munca munca Competenta C 1. Evalueaza propria sanatate 3. invatamant clinic. Aplica politica unitatii de prevenire a infectiilor intraspitalicesti III.MODULUL 17 : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA I. Nota introductiva Modulul Protectia si securitate in munca face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Protectia si securitatea in munca . Asigura securitatea in Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Asigura securitatea in munca 2. Unitate de crt competenta 17. Modulul are alocate un numar de 60 ore.2 Evalueaza propria sanatate . II . Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA Nr. din care 30 ore.

scopuri diferite. radiatii. ierarhie profesionala. solutionare conflicte: atitudini personale (evitare. acomodare). statut profesional necorespunzator). 2. disponibilitate. satisfactie in munca: prezenta/absenta conflictelor.6 probleme specifice sanatatii personalului (fumat. 2. autocontrol. cauze ale conflictelor (comunicare defectuoasa. prin stres. conflict intergrupuri.1 norme PSI. incapacitate temporara de munca.3 dosar medical : vaccinari. iluminat) Eficienta muncii 1.Continuturi tematice Norme de protectie si securitate 1.2 norme protectia muncii.7 noxe profesionale (curenti de aer. controale medicale periodice.8 mediu. aerisire. umiditate. vigilenta.2 competenta si caracteristici personale (cunostinte profesionale. ambiguitate organizationala.1 integrare profesionala: atributii. familiarizarea cu mediul de munca. drepturi si indatoriri. 1. 72 . 1. compromis. zgomote si vibratii. suspensii de praf.3 regulament de ordine interioara Riscuri 1. substante chimice sau iritante) 1.9 criterii de eficienta: timp de lucru. numar asistati si mod de implicare / solutionare in probleme de interes profesional (planuri aplicate si evaluate. absenteism. interpersonale. abuz de droguri) 1.) 1.5 boli profesionale (prin pozitii incorecte. resurse umane si materiale limitate. conflicte afective. calitatea actelor de munca. tehnici performante).conditii necorespunzatoare (de incalzire.4 manipulare incorecta a instrumentarului/ aparaturiimedicale (intepare. competitie. individuale. conciliere si mediere) Sanatate si disfunctionalitate 2. lovire. colaborare. alcoolism. atitudini la nivel organizational (negociere. strivire etc.prin contagiune) 1.

4 igienizare: pamatuf. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. expunerea. perii.5 izolare pacient (infectii intesinale. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. 2. descoperirea inductiva si deductiva. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. sprijin si incurajare. 3. 3. .recompense si competitie). prevenire a alimente. organizare si managemet). asepsie. resurse financiare si materiale. “Caruselul”. zone cu risc crescut:exemple (nou nascuti. lenjerie. ace. 3. • i se permite sa se exprime in mod creativ. echipament de protectie. antisepsie. Predarea modulului se face de catre asistenul medical cu modul de pedagogie. sectii boli infectioase). bureti. problematizare. Metode de prevenire 3. ii ofera informatie “umpland vase goale”. Sugestii metodologice Modulul PROTECTIA SI SECURITATEA IN MUNCA poate fi parcurs independent. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. in grupuri.3 autoprotectie:spalare pe maini. Conditii de baza ale prevenirii C 3. carpe. managementul riscului. pansamente.) intraspitalicesti 3.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. activitati de predare . circumstante.2. solicitari si raspunsuri ale managerului. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. studiul de caz. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. ca subiect matur. instrumentar medical.1 circuite functionale (intrare/iesire personal. Aplica 3. observatie dirijata. conditii de eficienta). prevenire (imbunatatirea climatului de lucruimplicare.7 dezinfectie (solutii.2 analiza costuri si beneficii ale prevenirii: costuri materiale si umane. in timp ce profesorul il ghideaza. politica unitatii de vizitatori. 3.. material moale infectiilor etc.4 stres si surmenaj: persoane vulnerabile. materiale utilizate). boli infectocontagioase. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. • elevul invata in mod activ. beneficii pentru unitate si pentru sanatatea personalului. • nu se limiteaza doar la sala de curs. perfectionare si oportunitati de dezvoltare. • lucreaza in mod cooperativ. galeti. simptome.6 evacuare reziduuri (seringi. IV. cauze. detergenti etc.

pentru a obtine acelasi nivel de performanta . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. momentul sau persoana care face evaluarea. probe orale ( intrebari.munca independenta.indiferent de locul. grup de discutii) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 73 . Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. 3. eseuri. referate. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. joc de rol.“Bulgarele de zapada”).

Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.etc. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. discutii panel. ICN. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ce ar trebui sa spuna managerul in timpul dialogului de primire/instruire a noului angajat?” (Integrare profesionala . folii de retroproiector. Cadrele didactice. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.A. eseu cu numar de cuvinte prestabilit.Grup national de etica (autor colectiv)-Cod de etica pentru asistenti medicali.B. metoda 6-3-5. 3. sau sumativa. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua.Sara.Editura Medicala. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. ANR. fisa de lucru. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme.1978 10.ritmica.Editura medicala.. Jurnalul de nursing .Codul pentru nurse . probe practice (studiu de caz. Fry. Scripcaru.Ciornea.1985 2. 1996 9. unitati medicale si scolare. ANR. Dutescu.seminar de discutii/joc de rol) “Autoevaluare” (Criterii de eficienta si satisfactie profesionala.1998 12. Bucuresti. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Copenhaga. 1979 6. 2001 5.Gh. joc de rol). -Etos in medicina .Gh.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica.. pe secvente mai mari). OMS-Regional Office for Europe.2.Etica aplicata. CD-uri. durata evaluarii. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.-Pledoarie pentru respect. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Marin.. Phillips 6-6.10) d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.T.1994 7. evaluarea altor competente nefiind relevanta. 1979 .Editura Albatros. Bucuresti. sinectica.Bucuresti. referat. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.1995 11.lucru individual) “Aplicarea Scalei de evaluarea stresului (Sursa:Lemon-materiale de educatie in nursing.1998 4. Bucuresti. 2.Deontologie medicala.1998 3.-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitateEditura Universul.observarea sistematica a elevilor . coevaluarea in grupul de lucru.T. 3. Editura Alternative. American Nurses Association . care asigura pregatirea la acest modul.culegeri de date . test scris. Sugestii bibliografice 1. Pe parcursul modulului.Vol. cumulativa (verificari partiale.Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming.. analiza produselor( culegeri de date). Nicolau. pe secvente mici). ANR. Lemon-Materiale de educatie in nursing. Miron. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.S. Buucuresti. c) Sugestii cu privire la aplicatii (laborator) 1.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 74 .

In modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. 4. 5. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta : ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Nr. Administreaza medicamentele . 2. 3. Unitate de Competente C.Modulul 18: ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR  Nota introductiva Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR face parte din pregatirea specifica din anul II.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Urmareste evolutia bolnavului dupa C. 1. crt. Identifica medicamentele prescrise competenta 18. 2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Pregateste bolnavul C. Pregateste bolnavul. 4. Administrarea medicament elor C. Administreaza medicamentele. Modulul are alocate 60 de ore din care 30 de ore. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii. Pregateste materialele si medicamentele in vederea administrarii C. pentru calificarea: asistent medical generalist. Urmareste evolutia bolnavului dupa administrare. invatamant clinic. 3. Identifica medicamentele prescrise. 5.

modificarea gustului. reteta. forma de prezentare. etc 2. Cai de administrare: orala.Conditii de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. 2. confirmarea acceptului 2. pe mucoase. Mate riale de unica folosint a . Reactii adverse: tegumentare. parenterala. materiale de unica folosinta etc.Orar si doza : indicate de medic prin documente medicale (condica. condica. respiratorie. etc. functii vitale. Reactii induse: durere. Informarea pacientului: conversatie.Document medical: condica. 1. caldura. Aspectul calitativ al medicamentului : culoare. etc. Testare sensibilitate: interviu cu pacientul 1. Prescriptia medicala: reteta. foaie de observatie) 2.Continuturi 1. 4. parenterala. utilizarea manusilor de cauciuc. aspect.Efecte terapeutice ale medicamentului observabile: Facies. cu termen de valabilit ate 3. folosirea manusilor de cauciuc. Incompatibilitate intre medicamentele indicate 1. foaie de observatie 1. concentratie.Cai de administrare: orala. Norme de asepsie si antisepsie: spalarea mainilor. percutanata. termen de valabilitate 2. Pozitie pacient: adaptata caii de administrare 4. postura. pe suprafata mucoaselor si a tegumentelor 3. respiratorie. 75 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . reteta. alte senzatii 3. comportament. percutanata.

anuntarea medicului 3. exercitiul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. cafea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. problematizarea. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. simularea. momentul si persoana care face evaluarea. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. conversatia. evaluarea altor competente nefiind relevanta.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. test scris.dezbaterea. manechin. tutun). studiu de caz . instrumentar si materiale sanitare diverse. casete video. demonstratia. existente. Se evalueaza numai competentele din acest modul. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. folii de retroproiector. mobilizare  Sugestii metodologice Modulul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR poate fi parcurs in mod independent. scheme. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. adictii ( lcool.plan de ingrijire). Indiferent de locul. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. . SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. . la procesul de invatare . numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. compararea. probe practice (demonstratie. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii au stiluri diferite de invatare . CD-uri. dotarea cu material didactic.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. pentru verificarea atingerii competentelor. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum : scheme. Restrictii impuse de administrarea unor medicamente : dieta. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. fisa de lucru. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. studiul de caz. proiectul. volumul si nivelul de cunostinte. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. fise de lucru. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. planuri de ingrijire. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. descoperirea. planul de ingrijire. simulari. observatia. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). munca independenta.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii „asistenti medicali generalisti”. Cadrele didactice. In elaborarea strategiei didactice.administrare modificarea functiilor vitale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 76 .

informații.1. formale şi informale directe. în contexte profesionale semnificative Conținuturi 1. emise clienți. competență 19. in contexte profesionale semnificative. privind specificații de procese. întreb ri. ă În modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă reg sesc abilit ă țile din se ă unitatea de competență COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. pentru calificarea asistent medical generalist. contra. produse şi servicii. Obtine informatii prin receptarea de mesaje scrise specializate. . -prezentări (formale / informale) de produse / servicii. Elaboreaza mesaje scrise specializate. in contexte profesionale 3. atitudini (pro. puncte de vedere. Programa şcolar ăse va utiliza ă ă împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. -discursuri. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. -conversații telefonice. Participa la interactiuni orale si in scris legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. in contexte profesionale semnificative 2. colegi sau de cei din jur. in contexte profesionale semnificative. -opinii. Surse şi tipuri de mesaje orale: -mesaje. neutră). . ă ă explicații. ă 2. Exprima mesaje orale in limbaj complex. in contexte profesionale semnificative  Tabel de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: COMUNICAREA IN LIMBA MODERNA Nr Unitatea de crt. legate de indeplinirea de sarcini de serviciu. anunțuri publice. inclusiv mesaje telefonice înregistrate. inclusiv numerice. şcoala postliceal . priorit ți. pe teme profesionale: instrucțiuni. Obține informații prin receptarea de mesaje orale. conferințe (inclusiv videoconferințe).informații factuale. solicit ri. laborator tehnologic. Obtine informatii prin receptarea de mesaje orale. rapoarte. in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 5. -transmisiuni radio şi TV. Comunicarea în limba modernă Competențe C. inclusiv numerice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg tire profesional .Modulul 19: COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN Ă  Not ăintroductiv ă Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERN face parte din preg tirea Ă ă anului II. Tipuri de informații: . in scopul indeplinirii de sarcini de serviciu 4.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 77 .

în contexte profesionale semnificative. procese. circulare. procese verbale. Tipuri şi formate de documente şi texte funcționale: . . . materiale şi produse finite. . Tipuri de informații: . sfaturi. faxuri. reclame.instrucțiuni.operații. . idei. fişe tehnice. Tipuri de texte: documente profesionale specifice specializării: manuale. operații. fişe de producție. oferte. minute. Exprimă mesaje orale în limbaj complex. .texte de popularizare pe teme profesionale: articole de presă.2. explicații. note circulare. . . în contexte profesionale semnificative. puncte de vedere. prezentări. Moduri de comunicare: . ț .formate informale. 2.discuții profesionale formale şi informale. . individual sau în grup. 3. activități şi procese de produc ie. Tipuri de informații: .dări de seamă. mesaje (inclusiv e-mail).informa ii profesionale: instruc ț țiuni. .idei. date ț tehnice ale unor produse şi servicii. evaluări. 1.texte cu conținut operațional profesional: corespondență. procese. reclame. .corespondență profesională: scrisori.scurte rapoarte profesionale.informații factuale.organizarea locului de muncă.la telefon. relativ complexe.față în față. opinii. reclamații. . specificații. operații şi procese tehnologice. robot telefonic. formulare. 3. . Teme specifice: . despre produse şi servicii. rapoarte.calitatea serviciilor / produselor. evaluări).date privind: materii prime. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu C. 2. pe teme de interes comun. şedințe. oferte. raportări privind desfăşurarea unor evenimente.C. descrieri şi specificații de obiecte. Elaborează mesaje scrise specializate. în contexte profesionale semnificative C. detalii de operare. rapoarte. inclusiv numerice. în scopul îndeplinirii de sarcini de serviciu 1. documente de evidență. explica ii. facturi pro-forma. opinii.formate formale. Tipuri de discurs: . fişe tehnice.informații factuale .informații factuale de specialitate (inclusiv descrieri şi date tehnice). 1. Obține informații prin receptarea de mesaje scrise specializate. procese verbale. .aranjamente şi instrucțiuni de serviciu. instrucțiuni cereri. .prezentări. legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu. referate. . faxuri. .4.formulare şi alte documente specifice specializării (facturi. fişe de evidență. 2. Tipuri de informații scrise: . .3.elemente cheie din documente relevante. anunțuri.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

78

C.5. Participă la interacțiuni orale şi în scris legate de îndeplinirea de sarcini de serviciu, în contexte profesionale semnificative

1. Discuții profesionale: - situații sociale si profesionale formale şi informale; - interviuri individuale sau în grup; - întâlniri formale / informale profesionale de rutină, activități profesionale zilnice. 2. Comunicare telefonică: - contacte de rutină cu colegi, subalterni, superiori, în activități profesionale zilnice; - comunicări formale / informale cu parteneri şi clienți; - interviuri telefonice individuale. 3. Corespondență profesională: - formală şi informală, legată de sarcini de serviciu; - în interiorul organizației: cu subalterni, cu colegi, cu superiori; - în afara organizației: cu clienți, cu parteneri, cu potențiali clienți / parteneri.

 Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ va fi parcurs cu aceleaşi conținuturi la toate calificările de nivel 3 avansat fiind dezvoltat pe baza unei unită ți de competență pentru abilități cheie. Parcurgerea conținuturilor se va face în ordinea prezentată în tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor , dar abordarea acestora trebuie să fie flexibilă, diferențiată ținând cont de nivelul inițial de pregătire. Conținuturile se vor exemplifica în funcție de domeniul profesional, respectiv informațiile, mesajele orale sau scrise în limbă străină exersate vor corespunde domeniului profesional, respectiv Sanatate si asistenta pedagogica. În elaborarea strategiei didactice, pentru modulul COMUNICAREA ÎN LIMBA MODERNĂ profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: - elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare - elevii au stiluri diferite de învățare - elevii participă cu cunoştințele lor, dobândite anterior, la procesul de învățare - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Se recomandă următoarele metode: conversația, jocul de rol, simularea, proiectul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor.  Sugestii metodologice Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe anterioare ale elevilor, dotarea cu material didactic, ritmul de înțelegere şi asimilare a cunoştințelor şi formarea deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui i. ț Nivelul de pregătire este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite criteriile de

performanță ce pot fi atinse numai dac ă în procesul de înv ă țământ sunt asigurate condi țiile de aplicabilitate descrise în standard.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

79

MODULUL 20: MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă
 Not ă introductiv ă Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR Ă face parte din preg tirea ă specific ă din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competen ță tehnică specializată MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . Modulul are alocate 60 de ore teorie şi 36 de ore, Ă laborator tehnologic. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Precizează principiile managementului general 2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate 3. Analizează caracteristicile managementului sanitar 4. Aplică legislația sanitară Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competen ță:MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITARĂ

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

80

Nr Unitatea de Competențe Conținuturi crt. competență 20. Management şi C.1. Precizează 1. Management general: 3.2. Definiție, motivarea existenței managementului, legislație principiile
funcțiile organizare,

sanitară

managemen- managementului (după Henri Fayol - planificare, tului general. conducere şi control), principii generale ale conducerii.
3.3. Abilități necesare managerului, rolurile managerului (interpersonale, informaționale, decizionale). 3.4. Factori implicați direct în desfăşurarea activității: competența, autoritatea (surse ale autorității, tipuri de autoritate în management), responsabilitatea, delegarea autorității (principii, variabile care influiențează gradul de delegare), tipuri şi mecanisme de luare a deciziei. 3.5. Sistemul de informații: (structuri formale şi informale). 3.6. Comunicarea managerială. 3.7. Management organizațional (definiție şi obiectiv, activități, organizații formale şi informale, parametri de caracterizare a organizației, componentele principale ale organizației, cultura organizațională, managementul echipei, stresul organizațional), managementul timpului de lucru (folosirea eficientă a timpului, stabilirea obiectivelor şi priorităților, instrumente utilizate, metode de raționalizare a timpului), managementul schimbării (tipuri de schimbare, metode/abordări după Mintzberg, strategii clasice ale procesului schimbării). 4. Etapele procesului de management: 4.1. Planificarea: definiție, noțiuni de bază în utilizarea planificării, tipuri de planificare (strategică, tactică, operațională ). 4.2. Organizarea: împărțirea sarcinilor şi aplicarea mecanismelor de coordonare. 4.3. Dirijarea: coordonarea personalului. Modele de gestiune a resurselor umane, funcțiile gestiunii resurselor umane (recrutarea şi selecția, formarea şi dezvoltarea, evaluarea randamentului şi performanței, remunerare). 4.4. Controlul: evaluarea rezultatelor şi atingerii obiectivelor. 4.5. Dezvoltarea performanței. 4.6. Schimbarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

81

C.2. Identifică politicile şi sistemele de sănătate.

1. Tipologiile şi caracteristicile sistemelor de sănătate: 1.1. Relația sănătate-boală-îngrijiri de sănătate, servicii de sănătate, furnizori de servicii de sănătate, beneficiari de servicii de sănătate, definirea sistemelor de sănătate, performanța sistemelor de sănătate, eficiența sistemelor de sănătate, modele de sisteme de sănătate. 2. Principiile economiei sanitare: 2.1. Noțiuni şi termeni de bază privind definiția şi particularitățile economiei sanitare, sistemul pieței libere, piața îngrijirilor de sănătate (beneficiar, furnizor, administrația de sănătate), cumpărarea şi contractarea serviciilor (practica independentă a asistentului medical, pachetul de servicii de îngrijiri de sănătate furnizate de asistentul medical), evaluarea economică a îngrijirilor de sănătate (analiza cost-eficacitate, analiza cost-beneficiu, analiza cost-utilitate, analiza echității în finanțarea serviciilor publice de sănătate). 2.2. Finanțarea serviciilor de sănătate, mecanisme de alocare a resurselor, mecanisme de plată (plata per serviciu, plata bazată pe diagnostic, capitația, bugetul global, salariul, plata după timpul lucrat), principii de realizare a sistemelor de plată. 3. Reforma sistemelor de sănătate: 3.1. Principii pe care se bazează reformele sistemelor de sănătate, scopurile şi obiectivele reformelor, stabilirea priorităților, criterii de evaluare în compararea reformelor din diferite țări (coerența SIS, universalitatea asigurării cu servicii, caracterul cuprinzător al serviciilor, limitarea costurilor cu menținerea calității îngrijirilor de sănătate). 3.2. Reforma sistemului de sănătate din România, priorități: descentralizarea SIS, modificarea metodelor de planificare şi gestionare, accesibilitate largă, dezvoltarea serviciilor de sănătate comunitare, dezvoltarea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenți, îmbunătățirea sistemului de formare a personalului de sănătate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

82

3.2. nivelurile îngrijirilor de sănătate (primar. finanțarea spitalului (spitalul public/non-profit. parteneriatul public-privat). Managementul serviciilor de îngrijiri secundare de sănătate: spitalul ca organizație (scopurile generale.C. 1. satisfacția pacientului).2. 2. Domeniile de aplicare a managementului sanitar: management strategic şi financiar în organizațiile de sănătate. indicatori financiari. alte unități medicale şi medico-sociale cu paturi (centre de îngrijire şi asistență pentru copii. circuitul bolnavului. Managementul serviciilor de îngrijiri primare de sănătate: serviciul de primire al pacienților. 3. modul de organizare al îngrijirilor primare de sănătate (cabinetele de medicina de familie. secundar şi terțiar). componente. managementul timpului. tipuri. Managementul sanitar pe cele trei nivele ale sistemului de îngrijiri de sănătate: 3. structura. interrelațiile profesionale. managementul stresului. managementul calității serviciilor de sănătate. îngrijirile de sănătate comunitare şi îngrijirile le domiciliu).1. unități medico-sociale). aprecierea performanței unui spital (indicatori de eficiență pentru paturile de spital. tipuri de servicii. indicatori ai calității serviciilor.3. managementul resurselor umane. funcțiile. 3.1. roluri). 1. înregistrările medicale. scopul şi obiectivele. Managementul serviciilor sociale şi de sănătate: 1. profesionişti de sănătate. Nivelul terțiar: unități medicale de înaltă performanță. cabinetele de specialitate private.3. sistemul informațional. persoane cu handicap. Analizează caracteristicile manageme ntului sanitar. roluri manageriale. Definiție. vârstnici. . Leadership în îngrijirile de sănătate. unitățile medico-sanitare ca organizații. spitalul privat/pentru profit. cabinetele stomatologice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 83 .

Legea nr. criterii specifice de ocupare a funcțiilor şi gradelor sau treptelor profesionale. sănătatea mintală. furnizorii de servicii de sănătate 2. Noțiuni de drept medical: 1. hotărârile de guvern. izvoare de drept medical (Constituția României. Legislația privind organizarea şi funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate: asigurările sociale de sănătate. transplantul de organe şi țesuturi. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Formarea profesională (legislatia in vigoare privind formarea initiala si continua a asistentilor medicali). Definiție. O. administrația de sănătate publică. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. 1. 3. drepturile şi obligațiile asiguraților.R.M.R. 2. • elevii au stiluri diferite de învățare. ordine de ministru. acreditarea. Codul de etică şi deontologie profesională al O. standarde. demonstrația.. dezbaterea. ț 1. . Desfăşurarea activității: codul muncii in vigoare. actele cu caracter normativ elaborate de O. asistența socială .2. Aplică legislația sanitară. Se recomandă următoarele metode: observația. Condi ții de aplicabilitate didactic ăşi de evaluare Modulul MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR poate fi parcurs Ă în mod independent. drepturile pacien ilor. problematizarea. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății. Asociații profesionale (Statutul şi Regulamentul O.A.2. Domenii medicale cu reglementări speciale: medicina muncii.U. evaluarea performanțelor. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. atribuții. competențe. in vigoare.4.R. 3. asisten a medical acordat ț ă ă populației.). 3. 3. Principalele acte normative care reglementează exercitarea profesiei în domeniul îngrijirilor de sănătate: 3. legi organice şi ordinare. drepturile şi obligațiile cetățenilor.). compararea.C.3. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.A. asociații sindicale (contractul colectiv de muncă). la procesul de învățare.M.M. atestarea şi reatestarea profesională (conform reglementarilor legale). proiectul. medicina experimentală. 2.4.A. profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare. activitatea de medicină legală.1. salarizare (legislatie in vigoare). În elaborarea strategiei didactice.M. casele de asigurări sociale de sănătate.M. descoperirea.M. nr. Autorizarea.1. noțiuni despre stat şi drept. 150/2002 modificată şi completată prin actele ulterioare succesive.1.2.

algoritmi optimali. probe practice (studiu de caz . probe scrise (test.Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare. 84 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. proiect). ă ă poster. modele explicative (scheme. reprezentări grafice. turul galeriei. algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere.problema de s n tate. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). studiul de caz. referat). scheme de desf ă şurare). proiectul.

Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bună dotare materială. discuțiile şi lucrul în grup care . 1995. 1998 6. Liviu Cocora . European Trening Foundation SJEP 9628 .Ă Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea.Ovidius University Press."Legislație medicală şi socială" . exercițiul. munca independent ă simularea. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele. 2004 7. observația. 1994. Monitorul Oficial al României . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind MANAGEMENT ŞI LEGISLAłIE SANITAR . conversa ția. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Bibliografie recomandat :ă 3. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. etc. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. care asigur ă preg tirea la acest modul. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Expert. Indiferent de locul. dotarea cu material didactic. 2000 5. planşe. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Mihai Gr.Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. Ed."Management sanitar" . îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. folii de retroproiector. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. diapozitive. filme.Ed.Ed. investigația. Universității "Lucian Blaga" din Sibiu. coevaluarea în grupul de lucru. 1997. Marcu . Se evaluează numai competențele din acest modul. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. momentul şi persoana care face evaluarea. volumul şi nivelul de cunoştințe. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. tema în casă. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. casete video. studiul de caz. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. soft etc. desene. stimulează spiritul critic şi creativitatea. ALL. pentru verificarea atingerii competențelor. Constanța. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. CD-uri. Instruirea în laboratoare are o importan ță deosebită în realizarea corespunz ătoare a competen țelor pentru viitorii asisten ți medicali generalişti."Sănătate publică şi management sanitar". Dan Enăchescu. Cadrele didactice. proiectul."Managementul serviciilor de sănătate" . 1998 4. Cristian Vlădescu (coordonator) . computer.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 85 .

Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ă se va . 4. Aplică programe de sănătate publică. invatamant clinic. pentru calificarea: asistent medical generalist.MODULUL 21: EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă Notă introductivă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ăface parte din preg ă tirea specific ă din anul II. 2. Descrie conceptele de bază ale epidemiologiei. 3.. Monitorizează starea de sănătate. 5. din care 96 ore. În modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ se regăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLIC Ă. Modulul are alocate 120 de ore.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 86 . utiliza împreun ă cu standardul de preg ătire profesional ă specific calific ării.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1. Măsoară şi analizează morbiditatea.

Nivelele cercetării epidemiologice: nivelul cunoaşterii (cercetarea fundamentală) şi nivelul intervenției (cercetarea aplicativă). Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: Distribuția şi determinanții bolilor cronice în populații diferite. 4. infecții aerogene. relația de cauzalitate dintre un factor şi boală (argumente: forța asocia iei. infecții nozocomiale). Epidemiologie C. controlul problemelor cronice de sănătate. Domenii de aplicare: în sănătatea publică. competență 1. ț . ț ț ț relația temporală. grup particular de Obiective: descrierea distribuției bolilor/factorilor de risc în populațiile umane. Anchetele epidemiologice (descriptive. publică ale epidemiologiei. clasificarea epidemiologică a bolilor infecțioase. 3. Strategia bazată pe factori de risc comuni mai multor boli. predicția în legătură cu numărul probabil al bolilor.1. Descrie şi sănătate conceptele de bază Definire. specificitatea. infecția HIV/SIDA. screening-ul şi studiile de prevalen ă. Epidemiologia bolilor infecțioase: Procesul epidemic. zooantroponoze. explicarea etiologiei bolilor/modului de transmitere a acestora. strategia ecologică. populație țintă de referință. consisten a asocia iei. Supravegherea epidemiologică (infecții digestive.Nr. 2. analitice. Termenul de inferențe (generalizări) de tip cauzal elemente luate în considerație în cazul asocierii epidemiologice. metode folosite de epidemiologie. fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor/ameliorare a serviciilor de sănătate. Unitate de Competențe Conținuturi crt. Caracterul cauzal al unor asociații. dovada experimentală). în medicina clinică. Noțiuni de bază ale epidemiologiei: 21. obiectul preocupărilor (grupurile populaționale bolnavi). experimentale şi operaționale). coerența. plauzibilitatea. activitatea şi asistența antiepidemică. parazitoze. relația tip doză-efect. insuficiența altor explicații.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 87 .

Definiție.3. Determinanții majori ai principalelor probleme de sănătate şi condiționarea lor. factori sociodemografici. concepte.produsul intern brut. modificările climei. a determinanților şi a intervențiilor (determinan i direcți . vizuală. indicatori sintetici . educația. consumul de droguri. după temporalitate.fumatul. după apariție.1. instrumente. Modelul integrat al stării de sănătate (starea de sănătate influiențată de sărăcie. 2. orală.1.1. stilul de viață. indicele disparității între sexe.2. 2. Calitatea vieții şi organizarea serviciilor de sănătate (tipuri de modele de cercetare a calității vieții . relația dintre determinanți. Modelul stării de sănătate. individualizate. 1. exhaustivitatea. indicele sărăciei). distribuția veniturilor între județe/în interiorul județului. încrederea în sursa informației). locuințele nesănătoase. după nivelul managerial. Calitatea datelor (relevanța. poluarea mediului. indicele participării femeii. şomajul. Conceptul "structură-proces-rezultate" de analiză a determinan ilor să nă tății în relație ț cu calitatea vie ii.2. alcoolul. ț nutriția. sărăcia.4. factori sociali. 3. Modele de sănătate publică: 1. după natură. sanitația. după tip).C.2. ț 2.generale.indicele dezvoltării umane. 3. accesul la ingrijiri de sănătate şi determinanți indirecți . electronică). după utilizare. situațiile de criză). 1. 1. 1. mediu. metode de comunicare a informației (față în față. deces). tipuri de informații (clasificarea după sursă. după frecvența de colectare. specifice bolii. violența mai ales în familie. Managementul sistemelor de informații. scrisă. Modelul epidemiologic Denver (starea de sănătate influiențată de biologia umană. asocierea determinanților în producerea efectului (boală. nivelul de educație).2. accesul la apa potabilă. . corectitudinea. habitatul. după format. comportament şi serviciile de sănătate). Probleme de sănătate publică: 3. analiza şi interpretarea datelor. Explică starea de sănătate şi caracteristicile sănătății publice. Managementul datelor şi al informațiilor medicale.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 88 .

anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. comunității: 1. măsurarea mortalității infantile.S. îngrijirile de sănătate (nursingul) în contextul strategiei "Sănătate XXI". principii directoare. dinamica populației. Propuşi de U. protecția să nă tății. .2. . statistica populației. indicatori de caracterizare a condițiilor de viață şi muncă.E. 1. măsurarea mortalității generale şi specifice).1. măsurarea natalității şi fertilității. 2. Propuşi de O. evaluare. 2. 2. Metode de monitorizare a stării de sănătate bazate pe rate demografice: 2. Statistica populației (numărul.3. Indicatori utilizați în monitorizarea stării de sănătate a starea de sănătate.M. sănătatea mintală. domenii prioritare de intervenție (boli netransmisibile.3. structura pe grupe de vârstă). monitorizare. densitatea.3. caracteristici demografice şi sociale). Monitorizează 1. ani poten iali de via ă pierduți. indicatori ai stilului de viață.2. scopul şi obiectivele strategiei naționale de sănătate publică. implementare. (concepte.strategia "Sănătatea pentru toți în secolul XXI". anii de via ă ț ț ț ajustați cu incapacitatea. măsurarea natalității şi fertilității. măsurarea mortalității infantile). Dinamica populației (concepte. ponderea în mediul urban/rural. (indicatori ai stării de sănătate.C. sănătatea familiei. Implicațiile statisticii şi dinamicii populației pentru serviciile de sănătate. structura pe sexe. Strategia națională de sănătate publică: starea de sănătate a populației. servicii preventive. repartiția teritorială. 1. boli transmisibile. politica de sănătate a guvernului.1. ani poten iali de via ă pierduți.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 89 .

Incidența. morbiditatea cu invaliditate. comunității. 2. morbiditatea individuală . relevanța pentru implementarea unor programe de sănătate. abordarea transversală şi abordarea longitudinală. reprezentări grafice. . persoana bolnavă) şi aspectul morbidității = fenomenul (incidența.obiective.1. formule de calcul. alimentația şi nutriția). 3.pe contingent. Măsurarea morbidității observate: 2.2. mortalitatea specifică. construirea tabelelor şi reprezentarea grafică a datelor. 2. co-morbiditatea. morbiditatea spitalizată. morbiditatea spitalizată. caracteristicile socioculturale.1. utilizarea morbidității în studiile epidemiologice descriptive. Abordarea morbidității observate: unitatea de observare = evenimentul (cazul de îmbolnăvire. Conceptul de vizualizare a informațiilor referitoare la sănătate (aplicabil la nivelul individului. familiei. morbiditatea succesivă . calcularea relației dintre factorii de risc şi boală.în dinamică). cu evaluări la nivel regional şi național) descriere cantitativă şi evaluare cantitativă a aspectelor multidimensionale ale sănătății într-o populație (gruparea informațiilor . determinanții de mediu. anchete medicale).2. Indicatorii de morbiditate: 3. populația la risc. definiția morbidității.C. prevalența. Măsoară şi supravegherea 1. evoluția fenomenelor pe zone. Morbiditatea şi tipurile de morbiditate: bolilor acute şi cronice (caracteristici comune şi diferențiate). screening. 3. morbiditatea cu ITM. prevalența.4. morbiditatea cu incapacitate de muncă. analizează morbiditatea. metodologia de ierarhizare şi scala standardizată (sistemul de decile). comparări între evoluția aspectelor din diferite perioade. indici de structură pentru incidență/prevalență . sursa datelor şi informațiilor (date de rutină şi date obținute prin studii speciale cercetări. sistemul de îngrijiri de sănătate.starea de boală şi deteriorarea sănătății. Determinarea factoriilor de risc ca precursori ai bolilor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

90

1. Inițierea: C.5. Aplică 1.1. Prezentarea situației existente, (elemente de programe de sănătate publică. biostatistică, analiza statistică, reprezentarea grafică a informațiilor, utilizarea software-ului specializat). 1.2. Identificarea problemelor, descrierea priorităților şi formularea problemei de sănătate. 1.3. Specificarea participanților şi colaboratorilor, stabilirea populației țintă şi a beneficiarilor, durata programului. 1.4. Oportunități şi constrângeri 2. Planificarea: 2.1. Scop, obiective (generale, intermediare, specifice, operaționale), rezultate aşteptate. 3. Implementarea: 3.1. Instrumente urmărite, organizarea implementării (resurse umane, materiale, financiare, informaționale). 3.2. Structura organizațională, responsabilități, planul activităților. 3.3. Estimarea bugetului, monitorizare. 4. Evaluarea: indicatori de monitorizare, criterii şi norme utile în control şi evaluare, evaluări parțiale, evaluare finală, concluzii şi propuneri.

 Condi ții de aplicabilitate didactic şi de evaluare ă Modulul EPIDEMIOLOGIE ŞI S NĂTATE PUBLIC Ă Ă poate fi parcurs în mod independent. În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare; • elevii au stiluri diferite de învățare; • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior, la procesul de învățare; • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. se recomandă următoarele metode: observația, descoperirea, demonstrația, problematizarea, dezbaterea, proiectul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: experimentul de cercetare, modele explicative (scheme, reprezentări grafice, algoritmizarea (algoritmi de recunoaştere, algoritmi optimali, scheme de desf ă şurare), studiul de caz, proiectul, turul galeriei. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea), probe scrise (test, referat), probe practice (studiu de caz - problema de s n tate, ă ă poster, proiect). Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul şi persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.

Se evaluează numai competențele din acest modul, evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă, iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competențelor. Cadrele didactice, care asigur ă preg tirea la acest modul, îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe, numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

91

Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea, coevaluarea în grupul de lucru, observarea sistematic ăa comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor, a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării, tema în casă, investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştințe, deprinderi şi abilități anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare cu o bun dotare ă material ă Instruirea în laboratoare are o importanță deosebită în realizarea . corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind EPIDEMIOLOGIE ŞI S Ă Ă N TATE PUBLIC Ă . Se pot utiliza ca metode de înv ățare: expunerea, conversa ția, munca independent ă simularea, observația, exercițiul, discuțiile şi lucrul în grup care , stimulează spiritul critic şi creativitatea, studiul de caz, proiectul etc. se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale, pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Resursele materiale trebuie s ă con țină o gamă cât mai variată: modele, casete video, filme, diapozitive, planşe, desene, folii de retroproiector, CD-uri, computer plus soft specializat de prelucrarea datelor biostatistice etc.

Bibliografie recomandat :ă 1. Dan Enăchescu, Mihai Gr. Marcu - "Sănătate publică şi management sanitar", Ed. ALL, 1994, 1995, 1997, 1998 2. Aurelia Marcu, Mihai Gr. Marcu, Anca-Gabriela Vitcu - “Metode utilizate în monitorizarea stării de sănătate” - Ed. Institutului de Sănătate Publică Bucureşti, 2002 3. Beaglehole, R. Bonita, T. Kjellstrom - "Bazele epidemiologiei" - Editura ALL, 1997 4. E. Măgureanu, C. Bususioc, C. Bocârnea - "Practica epidemiologică în bolile transmisibile" Ed. Medicală, 1988 5. Strategia națională de sănătate publică - Document elaborat pentru Ministerul Sănătății de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, în cadrul împrumutului Băncii Mondiale, Iunie 2004

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

92

Modulul 22: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII
Nota introductiva Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII face parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea asistent medical generalist. In modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore, invatamt clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice. 2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare. 3. Utilizeaza etapele unei cercetari stiintifice.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII Nr. Unitatea de crt. competenta 22. Principii de baza ale cercetarii Comp etente C.1. Argumenteaza importanta cercetarii stiintifice Continuturi
1. Caracteristicile cunoasterii comune: caracterul iluzoriu, caracterul pasional, caracterul contradictoriu, caracterul limitat. 2. Postulatele cunoasterii stiintifice: principiul realismului, principiul determinismului, principiul cognoscibilitatii, principiul regularitatii. 3. Concepte si termeni: teorie, ipoteza, variabile, date cantitative si calitative. 1. Principii metodologice: unitatea dintre teoretic si empiric, unitatea dintre intelegere si explicativ, unitatea dintre cantitativ si calitativ, unitatea dintre judecatile constatative si cele evaluative.

C.2. Explica notiunile de metodologie si metoda, tehnica, procedee si instrumente de investigare stiintifica. C.3. Utilizeaza etapele unei cercetari 1. Etape: definirea problemei, selectarea stiintifice bibliografiei, formularea ipotezei, alegerea
planului de cercetare, efectuarea cercetarii, interpretarea rezultatelor, redactarea raportului final, comunicarea concluziilor cercetarii.

 Sugestii metodologice Modulul PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si

activitatilor privind PRINCIPII DE BAZA ALE CERCETARII. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.
Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
93

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare elevii au stiluri diferite de invatare elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv recomandandu-se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme, fise de lucru, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitori asistenti medicali generalisti. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea, conversatia, munca independenta, simularea, exercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale, existente. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, scheme, casete video, C.D - uri, folii de retroproiector, carti, reviste, etc. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, SPP-ul stabileste un nivel national, comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. Se evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari), test scris, probe practice (studiu de caz, problematizare). Cadrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 94 .

Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) . 3. competenta 23. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. C. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.Modulul 23: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Evalueaza indeplinirea obiectivelor stabilite in planul de ingrijire. Identificaproblemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ale aparatului respirator. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Unitatea de crt. invatamant clinic. 2.2. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor aparatului respirator.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Competente C. In modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC. Pneumologie si nursing specific Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. 5. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). 4.  Nr.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Aplica interventiile proprii si delegate planificate.1. pentru calificarea asistent medical generalist.3. Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore.

educatie. Interventii delegate: pregatirea pentru 95 . hidratare. principii de tratament). 3. pneumonii. BPOC. observatie clinica. Principalele afectiuni respiratorii: bronsite. Interventii proprii: comunicare. prevenirea complicatiilor.2.Continuturi 1.3. supravegherea functiilor vegetative. Manifestari de independenta 2. realism. 2. investigatii. performanta. risc de accidente. alimentare. 3. implicare. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. Interventii: 3. Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor viatale. 2.1. comunicareineficace. junghi thoracic. pneumotorax. expectoratie. dispnee. 1. mobilizare.2. profilaxia infectiilor. Analiza si sinteza informatiilor: 2. 1. supravegherea starii de constienta. vulnerabilitate. ortopnee. simptomatologie. Manifestari de dependenta 2. cancer pulmonar (definitie. risc de infectie. Semnele si simptomele afectiunilor aparatului respirator: tuse. obstructia cailor aeriene. cianoza. Obiectivul nursing: specificitate. etiopatogenie. profilaxie. Culegere de date prin: interviu. observabilitate. dispnee. hipertermie. Surse de dificultate 3. astm bronsic. durere. igiena. TBC. febra.1. cercetare documente medicale. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. 2. modificari toracice.

termometru. solutii antiseptice. 2. instilatii.investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. Evalueaza 1. inhalante. tensiometru. dotarea cu material didactic. punctie pluerala etc. trusa perfuzie.4. 2. aerosoli. asigurarea confortului psihic. igiena etc. scuipatori. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: .1. 2. tuse asistata. Pregatirea fizica: pozitie adecvata.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. inhalatii.2.2. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. administrarea tratamentului general si local.2. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. medicamente. solutii perfuzabile. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind PNEUMOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. 1. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene. 3. C. etc. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Metode si mijloace de pregatirea pacientului: 2. tapotaj. aspirarea secretiilor osofaringiene. gargarisme. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.  Sugestii m etodologice Modulul PNEUMOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.2. informare.1 Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. Materiale: placute Petrii. Obiective stabilite: rezultatele ingrijirilor 1. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. drenaj postural. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. . Instrumente: aparatura pentru oxigenoterapie.1. oxigenoterapie. C. Aplica 1. ace. seringi.5. Restructurarea planului de ingrijire: 2. Resurse materiale: interventiile proprii 1. Pregatirea psihica: explicatii. volumul si nivelul de cunostinte. 2.1. recoltari sputa. si delegate. In elaborarea strategiei didactice. stetoscop.

proiectul. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. demonstratia. la procesul de invatare. fise de lucru. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. simulari. planuri de ingrijire.. . planul de ingrijire. . fisa de lucru. 96 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . compararea. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. descoperirea. problematizarea.elevii au stiluri diferite de invatare . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor.

urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. comprese etc. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). munca independenta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. casete video. scheme. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. discutiile si lucrul in grup. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Cadrele didactice. brancarda. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. dezbaterea. .plan de ingrijire). momentul si persoana care face evaluarea.D . conversatia. manechin. exercitiul. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. Se evalueaza numai competentele din acest modul. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. probe practice (demonstratie. fesi. studiu de caz . Indiferent de locul. existente. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. evaluarea altor competente nefiind relevanta. comun de performanta. SPP-ul stabileste un nivel national. studiul de caz. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. pentru verificarea atingerii competentelor.uri. C.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. folii de retroproiector. simularea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 97 .

Aplica interventiile proprii si delegate 5. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 de ore. 24. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovascula re . crt. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni cardiovasculare 3.Modulul 24: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE face parte din pregatirea specifica din anul II. Unitatea de Competente competen ță Cardiologie C 1 si nursing Analizează in semnele şi cardiologie simptomele specifice afecțiunilor cardivasculare Conținuturi Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat C. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE Nr. In modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatile de competenta tehnica specializata CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. pentru calificarea : asistent medical generalist. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunelor cardiovasculare 2.2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) 4. Evalueaza rezultatele obtinute. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardelor de pregatire profesionala . invatamant clinic.

evolutie. 2. 2. 2. stenoza aortica. tratament) 98 . forme clinice. tratament). balonare. accidente motorii trecatoare sau definitive (afazii. complicatii. T. alte cardiopatii valvulare (definitie. nervos (cefalee. etiopatogenie. simptomatologie. simptomatologie. cianoza. tulburari de ritm.evolutie. investigatii.pericardita cronica constrictiva. hepatomegalie).1. simptomatologie. Principalele afectiuni cadiovasculare: 21 Endocarditile: bacteriene si nebacteriene (definitie . insuficienta aortica. profilaxie). febra. etiopatogenie.2 Afectiunile valvulare: stenoza mitrala. tratament). astenie. ritm. bombarea abdomenului. Simptome functionale: dispnee (cardiaca. freamatele.A. varsaturi. sufluri. investigatii. paralizii.etiopatogenie.4 Bolile pericardului :pericardita acuta . pozitia bolnavului (ortopnee. etiopatogenie. 1. hemiplegii). Calificarea profesională: Asistent medical generalist zgomotele. de efort. insuficienta mitrala. durere (precordiala. tratament). simptomatologie. investigatii. cardiaca) palpitatii.1. Semne fizice: culoarea tegumentelor si mucoaselor. paroxistica).5 Bolile congenitale ale inimii: cardiopatii congenitale necianogene.digestive (greturi. tulburari de diureza . anxietate. turgescenta venelor jugulare. simptomatologie. anorexie tisulara. puls (frecventa.2. forme clinice. tratament. investigatii. Simptome din partea altor aparate: respirator (tusea cardiaca . tulburari de echilibru). evolutie.dansul arterial. 2. decubit. extracardiaca.amplitudine). cianogene (definitie. Semnele si simptomele prezente in afectiunile cardiovasculare: 1. evolutie. ameteli tulburari vizuale si auditive.3 Bolile miocardului (definitie. prognostic. socul apexian. 2. mediastinopericardita. genu-pectorala). cianoza. revarsatele pericardice neinflamatorii (definitie.ascita. hemoptizia).

2. fiziopatologie. complicatii. etiopatogenie. 2. profilaxie. simptome.15 Anevrismele arteriale: boli functionale ale arterelor periferice. 2. C.tratament) 2. etiopatogenie.10 Hipotensiunea arteriala esentiala. prognostic tratament). tratament. simptomatologie. cordul pulmonar cronic. 2. boli organice ale arterelor periferice (definitie. simptomatologie. tratament. tratament. complicatii. simptome. 2. simptomatologie. ortostatica (definitie. etiopatogenie.ectopice. etiopatogenie.11 Socul: definitie. tratament. evolutie.3. insuficienta cardiacaglobala (definitie. 2. investigatii. profilaxie). tulburari in conducerea stimulilor (definitie. etiopatogenie.13 Moartea subita: etiopatogenie. sindromul intermediar (definetie etiopatogenie. tratament. etiopatogenie. clasificare. infarctul miocardic.8 Insuficienta cardiaca: stanga acuta si cronica. etiologie. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă ivelul: N 3 avansat . simptomatologie. investigatii . profilaxie). prim ajutor. simptome. evolutie. simptomatologie. profilaxie) 2. investigstii tratament). simptomatica. evolutie. investigatii. 2. tablou clinic. insuficienta cardiaca dreapta acuta si cronica. investigatii. 2.16 Bolile venelor: tromboflebita.14 Ateroscleroza: definitie. tratament. clasificare.6 Tulburarile ritmului cardiac: aritmiile sinuzale. angina pectorala. etiopatogenie. complicatii. tratament) 2.9 Hipertensiunea arteriala (clasificare.7 Bolile arterelor coronare: cardiopatiile ischemice. investigatii. simptomatologie.evolutie. varicele (definitie.12 Sincopa si lesinul: definitie. clasificare. investigatii.

postura inadecvata. mediu.5. 3. risc de complicatii. Interventii proprii (autonome): comunicare . comunicare ineficienta. semen vitale (respiratie.indirect. 99 Calificarea profesională: Asistent medical generalist .TA. tulburari de echilibru.9. Manifestari de independenta: pacient constient. examen fizic (inspectie.simptomatologie. de ordin psihologic(anxietate . realism. mobilitate pastrata. dispnee. risc de infectii. bilete de iesire din spital. profilaxia infectiilor. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare.2. de ordin social (izolare. performanta.4. a starii de constienta. scrisori medicale. somn si odihna corespunzatoare. in ce masura?. 3. ce. 3. observatie. ce se poate face?. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. implicare. tratament) 3. incordarea miscarilor. percutie). vulnerabilitate fata de pericole. evolutie. imobilitate. trimiteri. 3. palpare. lung.cand?) obiective pe termen scurt. circulatie inadecvata. 3. 3. comunicare eficienta . Probleme de dependenta: durere acuta/cronica.1. carnet de sanatate. alterarea starii de confort.8. deficit de autoingrijire.modificari ale functiilor vitale. retete etc.6. 3. escara de decubit. tegumente intacte. cu intrebari inchise/ deschise). culoarea tegumentelor normala. Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale si vegetative.7. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de sine.Culegerea de date( date subiective/obiective) prin diverse metode: interviu (direct . stres). cum?. Obiectivul nursing: specificitate. saracie). palpitatii. puls. temp) pastrate. Diagnostic de ingrijire (nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta). cianoza. hidratare.) discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. Independenta/ Dependenta 3. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. lipsa durerii. edeme ale membrelor. prevenirea complicatiilor. observabilitate (cine?. lipsa cunoasterii. ascultatie.3.

Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate Domeniul: ă ă tate S n şi asisten ță . prevenirea complicatiilor.10. igiena. 3. educatie etc. asigurarea conditiilor de mediu. Aplica interventiile proprii si delegate pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C. mobilizare.alimentare. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. administrarea tratamentului general si local C. 5. asigurarea pozitiilor. recoltari de sange si urina. 4.

Pregatirea pacientului: bacteriologice: Pregatirea psihica: informare. tehnica de executie. pregatirea Materiale: garou. supravegherea pacientului. seringi. radiografia. Instrumente: pensa linguala. tehnici de 4. electocardiogrf. defibrillator. masurarea presiunii venoase. a complicatiilor. Resurse materiale: Oxigenoterapia: sursa de oxigen. munca. explicatii. de mediu. respiratie artificiala. supavegherea etc. apexograma. Interventii de urgenta: masaj cardiac Cateterismul cardiac: indicatii/ contraindicatii.O. ecografia cardiaca: transport (brancarda. trusa chirurgicala. hematologice. specific. complicatiilor pulmolare. comprese.2. supravegherea pacientului anticoagulant). manifestari de dependenta materialelor necesare. termometru etc. scop. testul Rumpel . stilet pozitia butonat. Interventii specifice: executie. contraindicatii. sonde urinare.3. scop. indicatii/ prevenirea escarelor.1. radiocardiograma. tehnica de executie. igiena.. Examenul radiologic: orotraheala.Lee: pegatirea respectarea regimului alimentar etc. montarea une perfuzii etc. definitie. pregatirea materialelor asigurarea confortului psihic necesare. notarea in F. stetoscop etc. oscilometriea. medicamente. materiale necesare. dispozitivelor si a materialelor necesare . Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor Electocardiograma. trusa de intubatie.bolnavului. tampoane. supravegherea functiilor vitale. trusa 1. oxigen. rolul aspiratie. 4. rolul asistentei medicale. pregatirea pacientului. intubatie supraveghera pacientului. circulant: pregatire pacientului. tehnici de executie. 4. pregatirea materialelor metode improvizate). 1. scop. pat . antiseptice. Transportul pacientilor: metode de angiocardiografia. satisfactia pacientului. sursa de munca. dispozitivelor necesare. supraveghere bolnavului. supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Obiective stabilite: Respiratie artificiala : dezobstruarea cailor 1. administrarea anticuagulantelor si reorganizarea locului de cardiotonicelor. respiratie artificiala . materiale necesare. aspirarea sau ameliorate. trusa de intubatie (pregatirea care se mentin. Recoltarea analizelor biochimice. determinarea masei de sange tensiometru. sursa de aspiratie. reorganizarea locului solutii perfuzabile. pregatirea pacientului.O. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: Punctia pericardica: definitie. pozitie adecvata. tromboembolice (administrarea de pregatirea pacientului. periferic. pregatirea pacientului. monitor.. flebografia. imobilizare. trusa de Masurarea TA. pregatirea materialelor trusa perfuzie. indicatii / 100 contraindicatii. oxigenoterapie. necesare. aparute pe perioada ingrijirii.manifestari de dependenta absente aeriene. fonocadiograma .2 Nerealizate: manifestari de dependenta de ventilatie. masurarea pulsului central si pansat.gura la gura “ sau . radioscopia. notarea in F. punctie. pacientului. seringi pentru asistentei. a parametrilor masurati. necesare.1 Realizate . sonde de pacientului. carucior.gura la nas”. extern. prevenirea dupa punctie. secretiilor .

proiectul. fise de lucru.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. simulari. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Se recomada urmatoarele metode:observatia. investigatia. demonstratia. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu character practice aplicativ: scheme. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore .2. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.plan de ingrijire). Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). la procesul de invatare. Evaluarea va fi ritmica. Indiferent de locul. In elaborarea strategiei didactice. test scris. compararea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. probe practice(demonstratie.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. Reformularea obiectivelor: adaptate capacitatile fizice ale pacientului. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. la Conditii de aplicare didactica si de evaluare Modulul CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. proiectul. planul de ingrijire. Se evalueaza numai competentele din acest modul. . fisa de lucru. fise de lucru. problematizarea. coevaluarea in grupul de lucru. pentru verificarea atingerii competentelor. momentul si persoana care face evaluare. descoperirea. intermediara si finala. 3. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. tema in clasa. . evaluarea altor competente nefiind relevanta.elevii au stiluri diferite de invatare. studiu de caz . planuri de ingrijire.

Instruirea se va realize in sali de demonstratie. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind CARDIOLOGIE SI NURSING IN CARDIOLOGIE. dotarea cu material didactic. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. Instruirea in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. 101 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .alocat fiecarei teme in functie de cunostintele.

uri.Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. exercitiul. dezbaterea. CD. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 102 . conversatia. observatia. simularea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. scheme. folii de retroproiector. etc. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. instrumentar si materiale sanitare diverse. manechin. casete vdeo. studiu de caz. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. munca independenta.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

In modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE se reg ăsesc abilit ă ți din unitatea de competen ță tehnică specializată GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 25.Modulul 25: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE face parte din pregătirea specifica din anul II.2. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizează si nursing in semnele şi gastroenterologie simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv Domeniul: ăS ăn tate şi pedagogic Nivelul: 3 avansat ă asisten ță . Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Unitatea de Competente crt. 25. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv. din care 72 de ore. invatamant clinic. competenta 25. Modulul are alocate 120 de ore.3. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor aparatului digestiv. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competență: GASTROENTEROLOGIE SI NURSING IN GASTROENTEROLOGIE Nr. 25.4. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate.1. Gastroenterologie C 1.5. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 25. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 25.

Semne generale: alterarea funcțiilor vitale si vegetative (dispnee. caracteristicile scaunului). simptomatologie. encefalopatie. etiologie.3. rectocolita ulcerohemoragică. paloare. caracteristici). 2. 1.Continuturi 1. colecistita acuta si cronica nelitiazică. scăderea in greutate (denutriție. Afecțiuni ale stomacului.2. tahicardie. principii de tratament). ciroza hepatică (definiție.1. constipație sau alternanța intre cele două. simptomatologie. sindromul dispeptic biliar. hernia hiatală (definiție. pirozis. hipotensiune arteriala. caracteristici).1. regurgitație. investigații. inapetență. Semne locale: durerea (caracteristici). scăderea diurezei). sindroame pancreatice. anorexie. etiologie. esofagita de reflux. intestinului subțire si gros: gastrita acută si cronică. ulcerul gastroduodenal. tulburări ale stării de cunoştința (confuzie. principii de tratament) 2. vărsăturile (clasificare. principii de tratament). odinofagie. 2. simptomatologie. colonul iritabil. tulburări de tranzit (diaree. transpirații profuze. gravitate). Principalele afec țiuni ale aparatului digestiv: 2. hemoragia (clasificare. boala inflamatorie a intestinului. coma). caşexie). Afecțiunile esofagului: esofagita caustica.2. disfagie. Afecțiuni ale glandelor anexe: hepatita cronica. Semne şi simptome prezente in afec țiunile aparatului digestiv: 1. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 103 . investigații. edeme. etiologie. investigații. icter (localizare. parazitozele intestinale (definiție. eructație. ascita.

Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4. 2.C 2. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse Domeniul: ăS ăn tate şi asisten ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă C 3. Aplică intervențiile proprii şi delegate . Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ale aparatului digestiv.1.

4. a alimentației. bilete de trimitere. pat). 3.1.A.1. volum lichidian. carnet de sănătate. etc. 2. Manifestări de 4.2. cunoştință. sistarea alimentației pe cale orala. si mucoaselor. T0) in limite gastroscop. absența canulă rectală. explicații.2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. edeme. pasivă).1. palpare. pregătirea pentru Analizarea si organizarea datelor: informații paracenteza abdominală. somn odihnitor. modificarea tegumentelor 4. scrisori alimentare.1.3. Instrumente: sonde de aspirație. aparținătorii. bilete 3. mobilizare/transport. crearea câmpului operator. 4.4. 2. inapetență. obținerea consimțământului. etc. a stării de metode: observația. P . trusă pentru mobilitate păstrată.3. discuții cu membrii echipei medicale si cu educație. rectoragii. de ordin alimentației. normale.2. Intervenții delegate: pregătirea pentru percuție. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? paracenteza abdominală cum? in ce condiții? când? . derivate de sânge. spălătura gastrică. administrarea semnificative. absența eliminărilor medicamente. Priorități de îngrijire: supravegherea Calificarea profesională: Asistent medical generalist . sărăcie). examen fizic (inspecție. confortului psihic. Intervenții specifice: dispnee. rectosigmoidoscop).1. colonoscop. de ordin social 4. Transportul pacienților: metode de (izolare. tegumente intacte si paracenteză abdominală. psihologic (anxietate.1.Obiectivul nursing: specificitate. vărsături. fotoliu rulant. pentru reacția Rivalta. Intervenții de urgență: aspirația digestivă performanță. igiena. rețete.2.. golirea colonului.2. somnolență. auscultație). profilaxie. apetit normal. stres). documentelor medicale (F. postura inadecvata. cântărire. mediu si lung). hipotensiune arterială.1.2. asigurarea risc înalt de alterare a conceptului de sine.2. igiena (leziuni ale aparatului digestiv). realism. stare de transfuzie.3. medicale. Pregătirea psihică: informare.funcțiilor vitale si vegetative.3. 4. igienă. materiale disconfort abdominal. ascită. risc 4. continuă sau intermitentă.1. 104 3. T.2. de ieşire din spital.3. poziție adecvată. tratamentului general si local. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de dependență: durere. 3. confort ambiental. lipsa de cunoştințe. investigații si tehnici. alimentație 4. Preg ă tirea pacientului: înalt de sângerare. clinică.O.2. endoscoape normal colorate. melena. Materiale: trusă de perfuzat. pentru clisma exploratoare (sulfat de bariu. cearşaf).2.3.2. obiective pe termen scurt. pacient conştient. trusă de adecvată. semne vitale (R. durere colectarea lichidului aspirat si a lichidului de acuta/cronica. interviul formal sau informal. exces de irigator. si înălțimii corporale. hematemeza. materiale patologice. Resurse materiale: 2.Alimentatia pacienților: naturală 2. soluții constituție normală corespunzătoare vârstei perfuzabile. transport (brancardă. icter. implicare.3. sânge.). seringi. (esofagoscop. Probleme de dependenta: alterarea recipiente pentru nutriției. Independență/Dependență 4. durerii. profilaxia infecțiilor si cercetarea a complicațiilor. alterarea eliminării digestive. artificială.2. mânuşi de cauciuc. Surse de dificultate de ordin fizic (activă. Manifestări de independență: 4.

evaluarea altor competențe nefiind relevantă. rolul asistentului medical. Investigații specifice: a. administrarea de hemostatice. scop. reorganizarea locului de muncă.evacuatoare. prevenirea socului neurogen si a tulburărilor de comportament prin administrarea de antialgice (in sindroamele pancreatice). C 5. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă . prevenirea deshidratării prin hidratare parenterală. : scheme. oprirea hemoragiei prin aspirație digestivă. irigografia. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. decizional. întreb ă structurate. 4. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. c. Pentru aplicarea procesului de nursing. puncția hepatica si abdominala: definiție. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. manechin. jocuri de rol. Realizate . 5.3. ca demers logic. satisfacția pacientului. casete video. Sugestii metodologice notarea puncției in F. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță.manifestări de dependență care se mențin. studiu de caz. incidente si accidente. pregătirea pacientului. 5. indicații/contraindicații. Se evaluează numai competențele din acest modul.2. colonoscopia. examene endoscopice: esofagoscopia. 5.3. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe.1. CD-uri.. 5.5.1. pregătirea bolnavului. pregătirea bolnavului.3. locuri de electie. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. pregătirea produsului recoltat pentru examinare.1. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. b. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. rezolvarea de sarcini.4. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. colangiografia. supravegherea pacientului după puncție. rectosigmoidoscopia. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale.2 Nerealizate . Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.manifestări de dependență absente sau diminuate. dezbateri. exerci ții practice.1. tehnica de execuție.O. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. probe scrise de tip itemi. rolul asistentului medical. gestionarea cazului. Obiective stabilite: 5. examene radiologice: tranzitul baritat. 4. Prevenirea complicațiilor:prevenirea vărsăturilor. instrumentar si materiale sanitare adecvate. materiale necesare.

numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 105 .stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie să deprindă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacienților cu afecțiuni ale aparatului digestiv.

Identifică problemele de dependență şi .2. 26. 26. Nefrologie. pacienții cu C1 afecțiuni competenta Analizează 26. Unitatea Competent diagnosticele îngrijire de e (nursing) la crt. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor nefrologice şi urologice. semnele şi nefrologice şi urologie si simptomel Nursing in e afectiunile specifice renale afecțiunilor nefrologice şi urologice C 2. din care 72 de ore. 26. pentru calificarea: asistent medical generalist. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni nefrologice şi urologice.4. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE stabileşte de Nr. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 26. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . In modulul NEFROLOGIE.3. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE Not ă introductiv ă Modulul NEFROLOGIE. Modulul are alocate 120 de ore.Modulul 26: NEFROLOGIE. invatamant clinic. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE face parte din pregătirea specifica din anul II. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 26.1.5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. UROLOGIE SI NURSING IN AFECTIUNILE RENALE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NEFROLOGIE. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: NEFROLOGIE.

2. cancerul de prostată. Malformațiile congenitale renale: ectopia renală. Afecțiuni urologice: litiaza renală. simptomatologie. hal en ă amoniacală. incontinenta de urina caracteristici). simptomatologie. gr ea ță. tulburări calitative ale urinei (culoare. Semne şi simptome prezente in afec țiunile nefrologice şi urologice: 1. oligoanuria. principii de tratament). insuficiența renală acută si cronică (definiție. Afecțiuni nefrologice: glomerulonefrita acuta si cronică. anuria. Infecții: infecția urinară.4. investigații. principii de tratament). 2. investigații.adenomul de prostată. varicocelul. ischiuria. hematemeza. accese febrile. 2. piuria . transpirații profuze. etiopatogenie.caracteristici). vărsături. principii de tratament). tul bu răr i di ge sti ve cu ina pe te nț ă. aspect.3. alternanța diaree-constipație.Continuturi 1. investigații. somnolență sau chiar tulburări psihice. Semne locale: durerea lombară uni sau bilaterala (caracteristici). sindromul nefrotic. pielonefrita acută si cronica. Semne generale: alterarea aparent nejustificată a stării generale. cistalgia. astenie fizi că pr og re siv ă. Principalele afec țiuni nefrologice si urologice: 2. hidrocelul.1. simptomatologie. 1. tulburări de micțiune (polakiuria. etiopatogenie. miros). disuria. melena.1.2. oliguria. 2. bolile aparatului genital masculin . rinichiul 106 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . hematuria. tulburări cantitative (poliuria. epistaxis. tumorile renale (definiție. tuberculoza renală (definiție. 2. etiopatogenie.

1. soluții perfuzabile. simptomatologie. T0) in limite normale. cistoscop. seringi Guyon. etiopatogenie. medicamente. 3. a stării de cunoştința. soluții antiseptice. Independență/Dependență 2. anxietate. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor Aplică vitale si vegetative. palpare. alterarea confortului. somn odihnitor.1.2. risc înalt de deteriorare a stării de sănătate. cercetarea documentelor medicale (F.2. disconfort fizic.1. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. glob vezical. proprii şi 3. greață. rezectoscop.1. bilete de ieşire din spital. igienă.2. seringi. confort psihic. îngrijiri postoperatorii. stres). truse chirurgicale pentru crearea shunt-ului.Obiectivul nursing: specificitate. agitație. îngrijirea stomelor. deficit de autoîngrijire. Probleme de dependență: alterarea eliminării urinare.. etiopatogenie. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni. mobilizare/transport.3. risc potențial de violenta.1. clinica. odihnă insuficientă. Manifestări de independență: pacient conştient. realism. mobilitate păstrată. comunicare ineficace la nivel senzorial si afectiv. cistalgie. profilaxia infecțiilor si a e complicațiilor. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. pungi pentru urină.4. Manifestări de dependență: disurie. a intervențiil eliminării urinare.3. Materiale: casolete cu material textil. 4. feşi de tifon. implicare. îngrijire 2.2.polichistic (definiție. bilete de trimitere. eliminări urinare normale din punct de vedere calitativ si cantitativ. investigații.2. investigații. de ordin psihologic (anxietate. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . de ordin social (schimbarea modului de viață. vărsături. planul de etc. oligurie. Resurse materiale: 4.). performanta. scrisori medicale.1.2. interviul formal sau informal. mediu si lung). 3. principii de tratament). delegate. C 3. 2.1.2. trusă de perfuzat.5. alimentare. (nursing) obstrucții ale aparatului renal). profilaxie. ț auscultație). obiective pe termen scurt. percu ie. fistulei arterio-venoase. pregătirea preoperatorie. Instrumente: sonde vezicale. poliurie. 2. 4. tulburări de Elaborează dinamică sexuală. pungi cu soluția de dializă. examen fizic (inspecție. rețete. 3. educație. sonde Cook. P . soluții pentru spălătura vezicală. 2. Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse metode: observația. Traumatismele renale: definiție.A. urologice . program de muncă inadecvat) lipsa de cunoştințe. simptomatologie. T. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. semne vitale (R. 2. pregătirea pentru dializă. alterarea eliminării digestive. C 4. catetere TENCHKOFF. dializoare. trusa chirurgicala pentru îngrijirea plăgilor. etc. administrarea tratamentului general si local.O. absența durerii. principii de tratament.

2. indicații. obținerea consimțământului. igiena. 107 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .pungi pentru drenaj. Preg ă tirea pacientului: 4. explicații. 4.3. 4. Pregătirea psihică: informare. crearea abordului vascular.2. asigurarea confortului psihic.1.2.Dializa peritoneală si hemodializa: definiție. etc. Interven ții specifice: 4.1.2.3. poziție adecvata. surse de oxigen. 4. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. crearea câmpului operator.

4. pregătirea locală. alimentație. Prevenirea complicațiilor cardio-vasculare.3. tehnica de execuție.3. Examene radiologice: radiografia abdominală pe gol. îngrijirilor 5.5. pregătirea bolnavului.3. pregătirea bolnavului. 5. satisfacția pacientului. lichide de drenaj).1. indicații/contraindicații. alte ă ț complicații de decubit. urografia. a dezechilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic 4.2. Pregătirea generală: bilanțul clinic general. 5. Explorarea mecanismelor funcționale propriu-zise (clearance-uri la uree si creatinina).manifestări de dependență rezultatele absente sau diminuate. vărsături.a. scop. 4.1. 5. 4.3. rolul asistentului medical.definiție. Examene endoscopice: cistoscopia.4. Preg ă tirea preoperatorie: 4. 4. cistografia.6. supraveghere si îngrijiri ulterioare. 4. creatinina. perioada îngrijirii. pansamentul. accidente. pregătirea pacientului. locuri de electie. Obiective stabilite: C 5. cutanate. urină.1. scop. pregătirea pacientului. transpirație. 4. indica ii/ ț ț contraindicații. prevenirea complicațiilor: retenție de urin . hidratarea pacientului. Pregătirea din ziua precedentă si din ziua operației. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. grup sanguin.5. teste de coagulare. efectuarea dializei. ureteroscopia. parametri fiziologici.2. pierderile lichidiene (sânge. plaga operatorie.2 Nerealizate . incidente. îngrijirea plăgii. Îngrijirile postoperatorii legate de: igienă.6.3. materiale necesare.pregătirea pacientului. Puncția renală : defini ie.manifestări de dependență care se mențin. Intervenții de urgență: sondajul vezical si montarea sondei á demeure. Pregătirea preoperatorie in urgente. .2.b.3. Supravegherea postoperatorie: aspectul general.1. supravegherea pacientului după puncție. Implicațiile psihosociale ale dializei. 4. Investiga ții specifice: 4. cistostomia . evaluarea rezultatelor epurării extrarenale. Realizate . pulmonare. tehnica de execuție. Evaluează 5. 4.1. constipa ie. combaterea durerii. materiale necesare.4. bilanțul paraclinic (HLH. uree. materiale necesare. supravegherea bolnavului. puncția vezicală. rolul asistentului medical. manifestări de dependență apărute pe aplicate. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. mobilizare. hematocrit.4.5.1.2. glicemie). 4.4.5.

studiu de caz. Pentru aplicarea procesului de nursing. exerci ții practice. CD-uri. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. 108 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . manechin. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. dezbateri.Sugestii metodologice Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. casete video. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. instrumentar si materiale sanitare adecvate. : scheme. jocuri de rol. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul.

Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. probe scrise de tip itemi. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 109 . rezolvarea de sarcini. gestionarea cazului. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.ca demers logic. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni nefrologice si urologice. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. întreb ă structurate. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. Se evaluează numai competențele din acest modul. decizional.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

invatamant clinic. Aplica interventiile proprii si delegate. Analizeaza generala si semnele si nursing in simptomele chirurgie specifice generala. 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.1. Unitate de Competenta crt. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. 5. Modulul are alocate 120 de ore.Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face parte din pregatirea specifica din anul II. pentru calificarea: asistent medical generalist. din care 72 de ore . 4. Chirurgie C. competenta 27. In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 2. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. afectiunilor chirurgicale. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr.

apendicita. cancerul de colon. Infectii chirurgicale acute si cronice: 2. Hidrosadenita 2. 2.8.Continuturi 1.6. adenopatie. durere. chistul hidactic hepatic. Patologia esofagului 2.11. 2. tumorile ficatului.1.11. febra. regurgitatie. abcesele ficatului. Furunculul 2. simptomatologie. Abcesul cald 110 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . cefalee. contractura etc. greata.3. 2. cancerul rectal. diaree. Semne si simptomele prezente in chirurgia generala: anorexie.4. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric. Principalele afectiuni chirurgicale: (definitie. colecistita acuta). hiperemie. tumefiere.1. Patologia chirurgicala a pancreasului (pancreatita acuta. Patologia chirurgicala a splinei 2. enteritele regionale (boala Crohn) 2.9.2. varsatura. melena. patologia ano-rectala. meteorism. evisceratia 2. Eventratia.10. pirozis. eructatie.2. rectoragii. constipatie. cronica. diverticuloza.7. hematemeza. neoplasmul gastric. Herniile 2. 2. litiaza biliara. ulcerul duodenal. frison.5. investigatii principii de tratament): 2. etiopatogenie. neoplasmul de pancreas).3. Peritonita 2. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero-hemoragica.11. ocluzia intestinala. 2. tumorile intestinului subtire.11. Contuziile si plagile abdomenului etc. tahicardie. Patologia chirurgicala a ficatului si cailor biliare (ciroza. dispnee.

etc.3 Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing). Gangrena gazoasa 2.5.4 Aplica interventiile proprii si delegat .6.11.7.2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale. Erizipelul 2.8. Flegmonul 2. Tetanosul 2.11.11.11. Septicemia 2. Antraxul 2. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C.2.11.4. C.10 Pioemia.11.11.9. C.

2. diagnostice Einhorn. Interventii delegate: pregatirea pentru cercetare documente medicale. anxietatea.1. Interventii chirurgicale elementare alimentarea. solutii antiseptice.6.3. manusi sterile. Resurse materiale: date: 1. tub Kehr. devalorizarea. implicare. 3. alterarea 3. pacientilor :constipatia.7. observatie clinica.5. 3. mese. Prioritati de 3. Probleme de dependenta. Manifestari de dependenta perfuzie. alimentare.8. igiena. Ingrijire stome realism. alimentatie inadecvata prin 3. Culegere de date (date subiective / hidratare.12. ingrijiri postoperatorii. familia si apartinatorii.2. Tuberculoza ganglionara. din culegerile de 1. intoleranta la 2. Obiective de ingrijire (nursing): 3. durerea. tuburi de 2. 1. aspiratie).1. 111 prevenirea complicatiilor. administrarea tratamentului 2. duodenal. abcesul rece. incapacitatea de a digera sau a absorbi camp operator alimentele. explicatii. igiena. Sondaj gastric. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. mobilizare. perturbarea stimei de sine. comprese sterile. medicamente. Prevenirea complicatiilor postoperatorii (escare. dificultatea sau refuzul 3. Manifestari de independenta dren. educatie. Instrumente: trusa chirurgicala. observabilitate. trusa de pansat tegumentelor si 2. activitate. deficit de autoingrijire. de ingrijire (nursing) specifice afectiunilor echipament necesar oxigenoterapiei etc. Interventii specifice: imaginii corporale. solutii perfuzabile. Aplicare pansamente ingrijire: reechilibrarea hidroelectrolitica. performanta. sonde (Faucher. a 3. Alimentatie artificiala specificitate. discutii cu echipa de ingrijire. 2. Materiale: camp steril. Surse de dificultate.3. metode: interviu.3. trusa 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: mucoaselor. abdominala). 3. Pregatirea psihica: informare. 2. deficit nutritional legat de 2. Blakmore. investigatii si analize. profilaxia infectiilor. risc de asigurarea confortului psihic infectie. 3.1. hepatica. alterarea punctie. 1.2. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Punctii (biopsica. 3. deshidratarea. clisme de a urma dieta. aspiratie gastrica. pregatirea preoperatorie. 1.1. Interventii proprii (autonome): comunicare. solutii spalaturi. mentinerea functiilor vitale. supravegherea retentie de functiilor vegetative. Analiza si sintetiza informatiilor obtinute general si local. obiective) prin diverse profilaxie.1. Interventii: 2.4.2. starii de constienta. 3. Prelevari de produse biologice deficit etc. trusa pentru diareea.2. etc.

la procesul de invatare. manechin. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. brancarda. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate urina.1.2. studiul de caz. proiectul. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. scheme. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. discutiile si lucrul in grup. . analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. constipatie etc. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. comprese etc.1. munca independenta. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. simulari.manifestari de dependenta care se mentin. volumul si nivelul de cunostinte. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. compararea. Obiective stabilite: 1. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA. 2. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. problematizarea. dezbaterea. Nerealizate . .C.elevii au stiluri dierite de invatare. exercitiul.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. . existente. casete video. planuri de ingrijire. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Realizate . Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. descoperirea. In elaborarea strategiei didactice.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : .2. 1. CD-uri. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. . momentul si persoana care face evaluarea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. 2. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. observatia. unitati sanitare cu o buna dotare materiala.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. fise de lucru. Indiferent de locul. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. conversatia.5.) 1. fesi. folii de retroproiector. fisa de lucru. dotarea cu material didactic. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil. simularea. demonstratia. planul de ingrijire.

Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 112 .Se evalueaza numai competentele din acest modul. evaluarea altor competente nefiind relevanta. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. pentru verificarea atingerii competentelor. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa.

numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). probe practice (demonstratie. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.plan de ingrijire). studiu de caz . Cadrele didactice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 113 . test scris.

5. Chirurgie C1. cardiovasculare. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). Prin parcurgerea programei scolare se sigura dobandirea competentelor descrise in stadardele de pregatire profesionala. 4. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. Analizeaza semnele 1.Semnele si simptomele prezente in chirurgia toracica si Modulul 28: CHIRURGIE TORACICA. pentru calificarea asistent medical generalist. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Modulul are alocate 60 ore din care 36 de ore. 3.  toracica. Aplica interventiile proprii si delegate. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. planul de ingrijire (nursing) C. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata de CHIRURGIE TORACICA. si simptomele specifice cardiovasculara: cardiovasculara afectiunilor chirurgicale si nursing toracice si specific. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor chirurgicale toracice si cardiovasculare. In modulul CHIRURGIE TORACICA. Unitate de Competente Continuturi crt.2.3. invatamant clinic.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. C. 2. Elaboreaza Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta CHIRURGIE TORACICA. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC Nr. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. competenta 27. Nota introductiva Modelul CHIRURGIE TORACICA.

Analiza si sinteza datelor: 2. abcesul pulmonar. hemoptizie. palpitatii. tuse uscata sau cu expectoratie. TA. limfangita. P. trombozele. claudicatie intermitenta. familie si apartinatori.Semne clinice: junghi toracic. 2. 1. greturi. Culegerea de date prin diverse metode: interviu. T) in limite normale. edem. durere anginoasa. fatigabilitate. astenie fizica si psihica. cianoza. dispnee de efort si repaus. Manifestari nervoase: cefalee. traumatismele toracice. Principalele afectiuni chirurgicale toracice si cardiovasculare: chistul hidatic pulmonar. varicele membrelor inferioare. cercetare documente medicale. anxietate etc. 114 . insomnii. stenoza aortica. confuzii. culoarea tegumentelor normala. febra. ameteli. Manifestari digestive: balonare. stenoza istmului aortic. semne vitale( R.1 Manifestari de independenta: pacient constient. varsaturi. discutii cu echipa de ingrijire. tetralogia Fallot. adenita si elefantiazisul. tegumente intacte. lipotimii. lipsa durerii. somn si odihna corespunzatoare. dispnee expiratorie. comunicare ineficienta senzomotorie.canalul arterial. observatie clinica. hipoxie. tromboembolism pulmonar. pericardita constrictiva sau supurata. hipercapnie. pleurezia purulenta netuberculoasa. sincope. anevrismele arteriale. 2. transpiratii. stenoza mitrala. mobilitate pastrata.

educatie. 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing) = PES( problema + sursa de dificultate+manifestarea de dependenta) dispnee.Aplica interventiile proprii si delegate C. Interventii: 3. C. risc de complicatii. 3. profilaxie. mobilizare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .5. durere acuta/cronica. de ordin social.1. 1.2. tegumente palide si reci. interventii autonome: comunicare. comunicare ineficienta la nivel senzo-motor. circulatie defectuoasa. hidratare. 3. pregatirea preoperatorie. implicare. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vita si vegetative. ingrijiri postoperatorii. performanta. profilaxia infectiilor. alimentar igiena. risc de infectii. interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. prevenirea complicatiilor. durere. alterarea starii de confort. observabilitate. modificari ale functiilor vitale. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. 2. administrarea tratamentului general si local. realism. risc de infectie. diminuarea sau absenta miscarii. sentiment de inferioritate.2.2 Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. 2. lipsa de cunostinte. depresie. cianoza. hipertermie. escare de decubit. stres).4.3 Surse de dificultate:de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului respirator si circulator) de ordin psihologic( anxietate. Obiectivul nursing: specificitate. risc de accidente. a starii de constienta.

comprese. sonde de aspiratie sterile. 1. materiale de protectie. Pregatirea intraoperatorie Ingrijirea postoperatorie Prevenirea complicatiilor postoperatorii. trusa de anestezie de urgenta. trusa de perfuzie. camp operator etc. seringi. 2.1 obiective realizate . supravegherea plagii si a pansamentului. Pregatirea preoperatorie. camp steril. 2. Metode si mijloace de pregatire a pacientului. 1. canula intravenoasa. masca. trusa chirurgicala vasculara.manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1. supravegherea functiilor vitale si vegetative. aparatura de oxigenoterapie. Pregatirea psihica: explicatii. solutii perfuzabile.Obiective stabilite: 1. Materiale: pansamente. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. igiena. efectuarea pansamentelor. garou elastic. fese etc. foarfeca. tavita renala. manusi sterile.2. aparatura de monitorizare. supravegherea drenurilor. supravegherea cailor vasculare. informare. obiective nerealizate .2. pozitie adecvata. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. recoltari de secretii patologice.1. Resurse materiale: 1. medicamente. 3.1. solutii antiseptice. 2. aspirarea secretiilor. 115 .1 Instrumente: pensa hemostatica.manifestari de dependenta care se mentin. trusa de pansat. asigurarea confortului psihic.2. toracocenteza. inhalatii.

Se pot utiliza ca metode de invatare : studiu de caz. Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE TORACICA.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatiile fizice ale pacientului. fise de lucru. observatia. fisa de lucru. etc. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de : dificultatea temei. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale. evaluarea altor competente nefiind relevanta. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. Modulul are ca scop familiarizarea eleviilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIE TORACICA. planul de ingrijire. pentru verificarea atingerii . munca independenta.2. folii de retroproiector. scheme. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC. instrumentar si materiale sanitare diverse. casete video. proiectul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. existente. dotarea cu material didactic. simularea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter aplicativ: scheme. Restructurarea planului de ingrijire: 2. In elaborarea strategiei didactice. CARDIOVASCULARA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. momentul si persoana care face valuarea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. compararea. care trebuie respectat pentru a asigura un nivel unitar de pregatire. Indiferent de locul. la procesul de invatare. descoperirea. expunerea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. simulari. conversatia. Se recomanda urmatoarele metode: observatia. unitati sanitare cu o buna dotare materiala. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi intruiti. 2. volumul si nivelul de cunostinte. planuri de ingrijire.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. elevii au stiluri diferite de invatare. manechin. SPP-ul stabileste un nivel national comun cu performanta. exercitiul. CD-uri. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. demonstratia. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dezbaterea. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesioanala. problematizarea.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 116 . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.competentelor. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. probe practice (demonstratie. studiu de caz-plan de ingrijirie). test scris.

5. 3.3. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). În modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINO LARINGOLOGIE se reg sesc abilit ă țile din unitatea de ă competen ță specializată OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE. Identifică ologie problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. Otorinolaring ologie si nursing in otorinolarin g C. . Unitate Competențe de crt. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.1.2.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE C. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). 2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. din care: 36 ore. Aplică intervențiile proprii şi delegate. 4. şcolar ă se va utiliza împreun ă cu standardul de pregătire profesional ă specific calific ării. invatamant clinic. Nr. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ORL competență 29. C. Modulul are alocate 60 de ore.Modulul 29: OTORINOLARINGOLOGIE ŞI NURSING ÎN OTORINOLARINGOLOGIE  Not ăintroductiv ă : Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE face parte din preg tirea specific din anul II pentru calificarea: ă ă asistent medical generalist. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni ORL. Prin parcurgerea programei şcolare se asigur ă dobândirea competen țelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa .

anosmie. observabilitate 2. surditate. inflamație. 2. furuncul conduct auditiv extern. durere etc. alterarea vocii. otită. hemoragie. psihologice. 2. traumatism e. stomatită. observație clinică.3. performanță. adenoidită. sinuzită. Modalități culegere date: interviu. laringită. etiopatologie. risc de accidente. comunicare ineficace la nivel senzorio . 1. implicare. obstrucția căilor aeriene.motor.2. obstrucție. parestezie faringiană. edem. lipsa de cunoştințe 3. răguşeală. obstrucție cu corpi străini. faringită. herpes. Probleme de dependență si diagnostice de îngrijire (nursing): vulnerabilitate. Afecțiuni (definiție.Conținuturi 1. Surse de dificultate: fizice. epistaxis. rinoree. hipoacuzie. Priorități de îngrijire: menținerea funcțiilor vitale. disfagie. tumori 1. otoree. Obiectivul nursing: specificitate. risc de infecție. principii de tratament): rinită. 2. dispnee. dispnee. realism. Manifestări de dependență. Semne clinice: durere. investigații. a stării de 117 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . afonie. cercetare documente medicale. Analiza şi sinteza informațiilor 2. disfonie. simptomatologie.1. febră. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii 2. Manifestări de independență. mastoidită. sociologice. polipoză.

seringi puncție. soluții spălături auriculare. câmp operator etc. auricular.2.1.1. auditive. meşe. laringiană. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OTORINOLARINGOLOGIA SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE.2. Intervenții proprii: comunicare. igienă. anestezice. 1. soluții perfuzabile.2.1. Pregătire psihică: informare. stilet butonat. mobilizare. explicații. C. de pansat. soluții antiseptice. auricular. administrarea tratamentului general şi local. auriculare. spălături auriculare.1.2. Intervenții specifice: tamponament nazal. trusă perfuzie. inhalații. seringă Guyon. paracenteză auriculară. 1. Instrumente: canulă traheală. Realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate 1.conştiență. amigdalotom. pensă Politzer. supraveghere funcții vegetative.1. 2. medicamente etc. profilaxie. linguală. instilații. adenoidectomie. educație 3. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații. prevenire complicații 3. aerosoli. trusă chirurgicală. gargarisme.5. sursă de oxigen. laringiene. şi C. traheotomie. pipete etc.  Sugestii metodologice Modulul OTORINOLARINGOLOGIE SI NURSING IN OTORINOLARINGOLOGIE va fi parcurs independent.4. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului 2. oglindă Clar. Obiective stabilite 1. şi analize. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. sursă aspirație. Resurse materiale 1. trocare. recoltări secreții nazale. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă . sondă laringiană.2. specul nazal. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. aspirarea secrețiilor oro . laringectomie etc. Materiale: comprese. hidratare. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin 2. puncția sinusurilor maxilare. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii 1. profilaxie infecții. igienă. alimentare. auriculare. tampoane nazale. Pregătire fizică: poziție adecvată. bucofaringiene. Intervenții: 3. Aplică intervențiile proprii delegate. inhalante. dezobstruarea căilor aeriene. Restructurarea planului de îngrijire 2.faringiene. seringi. asigurarea confortului psihic 2. sonde aspirație. 3.

În elaborarea strategiei didactice.elevii au stiluri diferite de învățare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 118 . volumul şi nivelul de cunoştințe.alocat fiec ă teme în rei funcție de: dificultatea temei. profesorul trebuie s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . dotarea cu material didactic. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru analizarea compararea si asocierea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.elevii participă la procesul de învățare cu cunoştințele dobândite anterior. . deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din programa s ă fac ă ordinea stabilit ă se în în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. .

Se recomandă următoarele metode: observația clinică.Se evaluează numai competențele din acest modul.munca independentă. iar la sfârşitul modulului se realizează evaluarea sumativă. problematizarea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pe care trebuie să îl demonstreze elevul. fişe de lucru. dezbaterea. casete video.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. retroproiector şi folii. Resursele materiale sunt variate: planşe. conversația.aplicativ: scheme. dramatizare. pentru verificarea dobândirii competențelor. manechin. proces de îngrijire. studiul de caz. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul. . Evaluarea trebuie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în standardul de pregătire profesională. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă dotare materială (stagiu clinic). numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. momentul si persoana care face evaluarea. proiectul . scheme. protocol educativ. urmărindu-se aplicarea cunoştințelor la problemele reale existente. descoperirea. instrumentar si materiale sanitare diverse. îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. demonstrația. CDuri. cărți. evaluarea altor competențe nefiind relevantă Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. Indiferent de locul. SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Se vor realiza activități de învățare cu caracter practic . se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 119 .

pentru calificarea: asistent medical generalist. În modulul OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență specializată OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE. 2. competență 30. Oftalmologie şi C1 nursing în Analizează semnele oftalmologie şi simptomele specifice afecțiunii oftalmologice. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni oftalmologice.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunz toare ă modulului: 1. . 4. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. 3. Modulul are alocat 60 de ore din care 36 de ore.OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II.MODULUL 30: OFTALMOLOGIE ŞI NURSING ÎN OFTALMOLOGIE  Not ă introductiv ă Modulul . 5. Unitatea de Competențe crt.  Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor Unitatea de competență: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie Nr. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. invatamant clinic. Aplică intervențiile proprii şi delegate. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecific calificării. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor oftalmologice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C2 Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele (nursing) la pacienți cu afecțiuni oftalmologice.

corpi străini conjunctivali. Surse de dificultate: fizice. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. lipsa de cunoştințe. corneeni.2. orjeletul. arsuri chimice. Analiza şi sinteza datelor obținute din culegerile de date: 2. alterarea vederii. secreții oculare . cecitate. Principalele afecțiuni oftalmologice: vicii de refracție. reacție pupilară.4. Manifestări de dependență. cataracta. Culegerea de date prin: interviu. ochiul roşu. durere. iridociclita.Conținuturi 1. traumatisme ale ochiului şi corpi străini intraoculari (contuzii. risc de accidente. sociologice. blefarite. Probleme de dependență şi de diagnostic de îngrijire (nursing) specifice afecțiunilor oftalmologice: vulnerabilitate. etiopatogenie. hipermetropie. conjunctivita. glaucomul. cercetare documente medicale. Definiție. afecțiuni inflamatorii ale ochiului. keratita. risc de complicații. 2. investigații. observație clinică.3. presbitism. principii de tratament.1. simptomatologie. dacriocistita. 2. risc de infecție. intraoculari). 1.descriere. 2. Semnele şi simptomele prezente la pacientul cu afecțiuni oftalmologice: scăderea acuității vizuale. durere. 2. miopie. psihologice. arsuri fizice. fotofobie. 120 . plăgi. diplopie. anxietate datorită lipsei de cunoştințe. Manifestări de independență. 2. comunicare ineficace la nivel senzorial.

2. cameră semiobscură. 1.  elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. realism. explicații. perfuzii cu Manitol aplicate. igienă. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: elevii învață când sunt implicați activ în procesul de învățare. soluții anestezice.  elevii au stiluri diferite de învățare.Intervențiile: 3.Obiectivul nursing: specificitate. Tratament ortoptic. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Intervențiile specifice: Evaluează 3. Materiale: comprese. 3. Instilații şi unguente oftalmice. trusă chirurgicală de pansat. C3. alimentare. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind Oftalmologia şi nursingul în oftalmologie. rezultatele 3. 2. seringi. 1.2. etc. 2. trusă perfuzii. Instrumente: tonometru. în procesul de învățare. ț 3. Sugestii metodologice Modulul: Oftalmologie şi nursing în oftalmologie poate fi parcurs în mod independent. câmp operator.3. Pregătirea psihică: informare.1. tampoane. performanță. implicare.2. pregătirea Aplică preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii. În elaborarea strategiei didactice. igienă. 15 %. asigurarea confortului psihic. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. diuretice. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. Restructurarea planului de îngrijire: 2. soluții perfuzabile. . instrumentar chirurgical specific.1. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Elaborează planul de 2. profilaxia infecțiilor. perimetru Forstek.1. spălături oculare. poziție adecvată. intervențiile proprii şi Resurse materiale: 1. oftalmoscop. 1. Obiectivele stabilite: 1. prevenirea complicațiilor.2. soluții oftalmice.Diagnosticul = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestarea de dependență).1.1. educa ie. 3. alimentație hiposodată. aport redus de lichide. soluții antiseptice. observabilitate. profilaxie. 1. 1. C5 3. a stării de conştiență. tratamentului general şi local. delegate. 2.Priorități de îngrijire: supravegherea şi îngrijire (planul menținerea funcțiilor vitale şi vegetative. Recoltare secreție oculară. Metode şi mijloace de pregătire a pacientului: 2. administrarea C4.1. medicamente. Nerealizatemanifestări de dependență care se mențin.2. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. hidratare.2. Realizate. mobilizare. nursing). pansament îngrijirilor ocular. optotip.manifestări de dependență absente sau ameliorate.2.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 121 . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic interactiv. analizarea informațiilor vechi şi a celor noi şi pentru ordonarea lor. compararea. conversația. elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Se recomandă următoarele metode de învățare: expunerea.

fişe de autoevaluare. diapozitive. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. La aceste activități se adaugă activități de învățare cu caracter practic aplicativ în sala de demonstrație şi secții de spital de specialitate. fişe tip. problematizarea. ă observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor şi a atitudinilor față de o sarcină dată. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă atlase : pentru instruire. folii de retroproiector. desene. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. demonstrația. simularea. evaluarea altor competen țe nefiind relevante. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. ă ă iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. dotarea cu material didactic. momentul şi persoana care face evaluarea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. studiul de caz. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. S. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.P. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. . care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. instrumentar şi materiale sanitare diverse etc. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluarea formativ . planşe. tema în clas . teste de evaluare.observația. descoperirea. investiga ția. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. fişe de lucru. Indiferent de locul. structurarea planului de îngrijiri.P. Pregătirea practică se va realiza în sălile de demonstrație cu o bună dotare materială şi va avea o importanță deosebită în realizarea corespunzătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. realizarea unui plan de îngrijire. casete video. manechin. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: foaie de observație. pentru verificarea atingerii competențelor.-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. ritmul de formare a deprinderilor pentru membri grupului de elevi instruiți. volumul şi nivelul de cunoştințe. problematizarea. Cadrele didactice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 122 .

Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Modulul are alocate 60 de ore.1. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de . In modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE se regăsesc abilități din unitatea de competență tehnică specializată HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE. invatamant clinic.2.5. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni hematologice. crt. 31.1.4.MODULUL 31: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE face parte din preg ătirea specifica din anul II.3. Semne locale: durerea (caracteristici). Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: HEMATOLOGIE SI NURSING IN HEMATOLOGIE Nr. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologice. pentru calificarea: asistent medical generalist. adenopatii îngrijire (nursing) la Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. Semne şi simptome prezente in afecțiunile hematologice: 1. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. 31. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 31. nursing in Analizează hematologie semnele şi simptomele specifice afecțiunilor hematologi ce Continuturi 1. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. 31. 31. hemoragia tegumentelor si mucoaselor (caracteristici). Unitatea de Competente competenta Hematologie si C 1. din care 36 de ore. 31.

interviul formal sau greutate. simptomatologie. scrisori medicale. auscultație). investigații. 2. extremități reci. febră.). hipotensiune multiplu (definiție. rețete. bilete de ieşire din spital. fanerelor. aparținătorii. clasificare. clasificare. etiologie. paloare sau icter (localizare. 2. inapetența. 2. tulburări de echilibru. Anemiile: definiție. Principalele afec țiuni hematologice: clinică. funcțiilor vitale si vegetative 2. informal.3. principii de tratament). bilete de trimitere. Analizarea si organizarea 2. 123 principii de tratament. Leucemia acuta si cronica: datelor: informații semnificative.2. Hemopatii maligne: boala Hodgkin. tahicardie.2. etiopatogenie. acrocianoză.1. etiologie. arterială. percuție. simptomatologie. 2. discuții cu membrii echipei medicale si cu simptomatologie. lipotimie. investigații.(caracteristici). scădere in diverse metode: observația.2.1. cercetarea documentelor medicale (F. definiție. Culegere de date (subiective si obiective) prin astenie fizică. modificări ale 2. etc.4. principii de 1. etiopatogenie. carnet de sănătate. examen fizic (inspecție.O. mielomul (dispnee. caracteristici). Independență/Dependență simptomatologie. investigații. Semne generale: alterarea tratament. palpare. Calificarea profesională: Asistent medical generalist . investigații. disfagie. Hemofilia: definiție. principii de tratament.

proliferări ale sistemului îngrijire hematopoetic).2. vulnerabilitate crescuta fata de pericolele din mediu. scop. 4. risc înalt de sângerare.1. risc înalt de infecție. C 3..2. 3. 3. dureri etc. hematoame.1.2. Surse de dificultate de ordin fizic (modificări Elaborează ale planul de elementelor figurate. alterarea mucoasei orale. profilaxia infecțiilor si a complicațiilor. . 4.3. Materiale: trusă de perfuzie. implicare. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analizei. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. profilaxie. 4. absența durerii.3.1. ganglionară. Resurse materiale: 4. lipsa de cunoştințe. sursă de oxigen. igiena. Manifestări de independență: pacient conştient. oglindă frontală. plasmă). Probleme de dependență: intoleranță la activitate. MT. somn odihnitor. chimioterapice.2.2. inapetență.2. trusă de transfuzie. materiale necesare. educație. lipotimii.1. Aplică intervențiile realism.2. obiective pe termen scurt. mobilizare/transport. semne vitale (R. supravegherea pacientului după pacienții cu afecțiuni hematologic e. seringi. peteşii. indicații/contraindicații. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pregătirea pacientului. disfagie.1.2. lung). alimentație adecvată. locuri de electie. tulburări cardio-respiratorii. absența eliminărilor patologice si a hemoragiilor. hipotensiune arteriala. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce proprii şi condiții? când? . Obiectivul nursing: specificitate. biopsia (definiție. constituție normală. 4. pungă cu gheață.2. meşe pentru tamponament nazal. oboseala. tahicardie. C 4. mediu si delegate. performanță. medicamente hemostatice. mobilitate păstrată.1. T. poziție adecvată. Puncția osoasă.1. asigurarea confortului psihic. protecție. tegumente si mucoase normal colorate. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Instrumente: trusă pentru puncția osoasă. asepsie si antisepsie. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. soluții antiseptice. Preg ă tirea pacientului: 4. tehnica de execuție.4. T0) in limite normale.2. de ordin social (condiții de muncă inadecvate. alimentare. 3. dispnee. sânge si derivate de sânge (MER. administrarea tratamentului general si local. de (nursing). Manifestări de dependență: paloarea tegumentelor si mucoaselor.2. abexlang. atelă gipsată. ordin psihologic (anxietate. expunere la radiații). igienă. 4. 2.A. soluții perfuzabile. obținerea consimțământului. explicații. 2.3. pedagogic Nivelul: 3 avansat ă pregătirea produsului pentru examinare. Pregătirea psihică: informare. 3.1. stres). alterarea nutriției. Intervenții specifice: 4.3. P. a sângerărilor. ace de unică folosință.

scop. Puncția ganglionara: definiție.. incidente.4.3.. supravegherea pacientului in timpul si după indicații/contraindicații.O. pregătirea produsului sanguine si a factorului Rh. accidente.2. materiale necesare. 4.puncție. F. locuri de electie. transfuzie. pentru examinare. tehnica de execuție. tehnica 4.3. accidente. determinarea grupelor pregătirea pacientului. notarea in Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Intervenții de urgență: hemostaza. 4.3. Transfuzia cu sânge: definiție. incidente. F. de execuție. scop. notarea in accidente. supravegherea pacientului după tehnică. pregătirea pacientului. 124 reorganizarea locului de muncă. reorganizarea locului de munca. incidente. indicații.O. reorganizarea locului de muncă. imobilizarea. materiale necesare.

Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii performanțelor.manifestări de dependență care se mențin. manechin. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cat mai variat ă planşe. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. se recomandă studii de caz pe tipurile de patologie precizate in conținuturile tematice. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. : scheme. rezolvarea de sarcini. ca demers logic. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual rezolvând sarcinile de lucru repartizate. gestionarea cazului. se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ : discuții de grup. Pentru aplicarea procesului de nursing.oxigenoterapia. studiu de caz. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului. Prevenirea complicațiilor: prevenirea sângerărilor.2.1. 4. Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in unități sanitare in care elevii trebuie s ă deprind ă capacitatea de a acorda îngrijiri individualizate pacien ților cu afec țiuni hematologice. probe scrise de tip itemi. infecțiilor. casete video.1. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. 5. complicațiilor legate de imobilizare si de C 5.5. întreb ă structurate. instrumentar si materiale sanitare adecvate. de identificare si rezolvare a problemelor de dependen ță. Obiective stabilite: 5. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.3.1. Realizate . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul. 5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Sugestii metodologice administrarea citostaticelor. 5. Se evaluează numai competențele din acest modul. decizional.2 Nerealizate . exerci ții practice.1. jocuri de rol. Cadrele didactice care asigur ăpreg tirea la acest modul îşi ă stabilesc durata evalu rii fiec rei competen țe. 5. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului.manifestări de dependență absente sau diminuate. satisfacția pacientului. CD-uri. numărul de reevaluări si ă ă distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. . ri Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregătire Profesională. dezbateri.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 125 .

invatamant clinic. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul II. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice. In modulul ORTOPEDIE. 4.Modulul 32: ORTOPEDIE. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor ortopedicotraumatice (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedicotraumatice C. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ORTOPEDIE-TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nr. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC.TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ORTOPEDIE. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni ortopedico-traumatice. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire . Aplica interventiile proprii si delegate. Modulul are alocate 120 ore din care 96 de ore. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC Nota introductiva Modulul ORTOPEDIE. 1. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. competenta 32. traumatologie si nursing specific Competente C. 5. Unitate de crt. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing). 3. Ortopedie.

impotenta functionala. tratament). 2. tumefactia.1. Semnele si simptomele prezente in ortopedie si traumatologie: 1. simptomatologie. complicatii fractura patologica-. Afectiuni congenitale: coxartroza congenitala. puls filiform. caracter) hemoragia (clasificare. profunda). profilaxie). lordoza. Infectii: osteita si osteomielita (definitie. plaga (aseptica. cianoza. edemul.3. simptomatologie. 2. etiopatogenie. transpiratii profuze. paloare.2. 2. deformarile coloanei vertebrale (cifoza. scolioza . mobilitatea anormala sau reducerea mobilitatii / imobilitate.congenitale): definitie. prevenire). Afectiuni degenerative si inflamatorii: osteoporoza (definitie. Semne generale: alterarea functiilor vitale si vegetative (prabusirea tensiunii arteriale. septica. investigatii. hipertermie . principii de tratament. torticolis. hematomul. scurtarea aparenta sau reala a segmentelor (aprecierea scurtarii segmentelor osoase). Principalele afectiuni ortopedico-traumatice: 2. deformarea regiunii.2. genu varum. gravitate). etiopatogenie. etiologie. tratament. investigatii.1. 1. intrerupere a diurezei). 126 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . superficiala.Continuturi 1. tratament. genu valgum. tumori osoase (definitie. piciorul equin. dispnee. intensitate. evolutie. crepitatii osoase. tahicardie..Semne locale: durerea (localizare. simptomatologie.

cu intrebari inchise / deschise). cianoza. Analiza si sinteza datelor: informatii semnificative. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. diminuarea sau absenta miscarii. crampa. modificari ale semnelor vitale. semne si simptome comune si patognomonice. lipsa durerii. retete. investigatii. investigatii. culoarea tegumentelor normala. sentiment de inferioritate si de pierdere a imaginii de . To) in limite normale. 2. principii de tratament).4.1. 2.3. contractura musculara. voletul costal (definitie. Elaboreaza planul de ingrijire (nursing) tratament). tegumente palide.4. principii de tratament). trimiteri. investigatii. bilete de iesire din spital. risc de complicatii. simptomatologie. investigatii. semne vitale (R. atonie musculara. entorse. observatie. luxatii. 1. principii de tratament. etiopaogenie.4. anchiloza. palpare). 2.4. scrisori medicale. 2. prim ajutor. TA. 2. auscultatie.2. mobilitate pastrata. 2.). tegumente intacte. Traumatismele toracelui: fracturile costale.2. escara de decubit. principii de tratament. Culegere de date (date subiective / obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect. simptome. etc. Traumatismele bazinului: definitie. alterarea starii de confort. Traumatisme ale capului: comotia si contuzia cerebrala (definitie.4. somn si odihna corespunzatoare. deformari ale coloanei vertebrale si ale membrelor.2. simptomatologie. complicatii pneumotoraxul -. etiopatogenie. P. cercetare documente medicale (foaie de observatie clinica. etiopatogenie.Traumatisme vertebro-medulare: definitie. reci. Traumatismele membrelor: contuzii.4. 3. Traumatisme: 2. diagnostic diferential.5.1. carnet de sanatate.4. risc de infectii. examen fizic (inspectie. principii de C. atrofie musculara. etiopatogenie. 2. risc de accidente. Manifestari de independenta: pacient constient. investigatii. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii. fracturi (definitie. comunicare eficienta la nivel motor.

saracie). Prioritati de ingrijire: supravegherea si mentinerea functiilor vitale si vegetative. imobilitate. Interventii: 127 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . obiective pe termen scurt. realism.sine. stres). prevenirea complicatiilor. implicare. observabilitate (cine ?. de ordin social (izolare. lipsa de cunostinte. de ordin psihologic (anxietate. a starii de constienta. mediu. Probleme de dependenta si diagnostic de ingrijire/ nursing (PES = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta): durere acuta / cronica.3. 3. 3. profilaxia infectiilor. ce se poate face?. performanta. circulatie inadecvata. lung. cand?). comunicare ineficienta la nivel motor. 1. postura inadecvata. incoordonarea miscarilor. dispnee. ce. vulnerabilitate fata de pericole. Obiectivul nursing: specificitate. 2. 2. Surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea integritatii aparatului locomotor). edeme ale membrelor. in ce masura?. cum?.

A. pregatirea produsului pentru examinare. scop. fesi. termometru etc. prevenirea pneumoniei hipostatice.. Aplica interventiile proprii delegate si 3. comprese. camp operator etc. pregatirea pacientului. toaleta plagii. pat. alimentare. notarea in F.aparatul gipsat). administrarea tratamentului general si local. 3. ingrijiri postoperatorii. indicatii/contraindicatii. 3. . substante dezinfectante. bisturie.3. pipa Guedel. Ingrijirea plagilor (hemostaza. pozitie adecvata. brancarda. 3. mobilizare/transport. intubatia orotraheala. metode improvizate). Interventii specifice: 3. ATPA. Punctia articulara: definitie. tehnica de executie.2. loc. seringi etc. Interventii de urgenta: oxigenoterapia. 1. reorganizarea locului de munca. tampoane. 3. igiena. indicatii/contraindicatii. loc.1. educatie. analgezice. Pregatirea psihica: informare. Transportul pacientilor: metode de transport (brancarda. 3. pregatirea preoperatorie. AINS. Imobilizarea (provizorie . materiale necesare..7. 3. incidente accidente. supravegherea pacientului dupa punctie. atele. Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. 3. 3.5. schimbarile de pozitie ale pacientului cu aparate gipsate si imobilizati. Materiale: garou.2. carucior. Resurse materiale: 1. explicatii. 1. asigurarea confortului psihic.1. foarfeci. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. tehnica de executie. Punctia biopsica: definitie. prevenirea atrofiilor musculare si a anchilozelor. manometru.C. profilaxie. sursa de oxigen. trusa perfuzie.O. 2. pregatirea pacientului. pense anatomice si chirurgicale. ace chirurgicale. materiale necesare. a complicatiilor tromboembolice (administrarea tratamentului anticoagulant).1 Interventii proprii (autonome): comunicare.2. pansamente si bandaje.C. portac. fesi gipsate.4. igiena.2. scop.6. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2.prim ajutor . Instrumente: pense hemostatice. Pregatirea fizica: asigurarea confortului ambiental. 2. solutii perfuzabile.1. profilaxia tetanosului). hidratare.si definitiva . 4.

Pregatirea generala: bilantul clinic general.1. examene de rutina obligatorii inainte tuturor interventiilor chirurgicale (TS-TC. grup sanguin.9. 3. notarea in F. supravegherea pacientului dupa punctie.8. 3. incidente accidente. uree sanguina). Administrarea tratamentului anticoagulant. Pregatirea pentru interventie (in 128 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .pregatirea produsului pentru examinare. hematocrit. Pregatirea preoperatorie: 3. imagine radioscopica) pregatirea pacientului pentru explorarea radiologica a sistemului osteoarticular.O.2.. supravegherea functiilor vitale si vegetative. rolul asistentei medicale. reorganizarea locului de munca.10. 3.9. Examenul radiologic: metode radiologice (raze roentgen.10. 3. glicemie.

unitati sanitare cu o buna dotare materiala. compararea.2.10. 3. TRAUMATOLOGIE SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. TRAUMATOLOGIA SI NURSING SPECIFIC. pierderi prin dren). parametri fiziologici. planuri de ingrijire.ziua precedenta. volumul si nivelul de cunostinte. satisfactia pacientului.4. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. Realizate . 3. 5. varsaturi. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Restructurarea planului de ingrijire: 2. simulari. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. hidratarea pacientului. proiectul. 3.manifestari de dependenta absente aplicate sau ameliorate. 1. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ORTOPEDIA. dotarea cu material didactic. Reintoarcerea in salon: transportul si pozitiile pacientului in pat. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. . Asigurarea confortului: igiena. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. 2.elevii au stiluri dierite de invatare. 3.10. In elaborarea strategiei didactice. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie.10.2. la procesul de invatare.10. Prevenirea complicatiilor postoperatorii: retentie C. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.1. urina. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii “asistenti medicali generalisti”. Pregatirea in urgente. demonstratia.1.2. descoperirea. combaterea durerii. Evalueaza urinara.3.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. combaterea anxietatii. .Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului. Sugestii metodologice Modulul ORTOPEDIE. fise de lucru. transpiratie. . Supravegherea pacientului: aspect general. rezultatele ingrijirilor 1. problematizarea. pierderi lichidiene (sange. Ingrijirea postoperatorie: 3.Obiective stabilite: 1.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.10.Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. . planul de ingrijire. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. 3.3. alte complicatii de decubit.9. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. fisa de lucru. in ziua operatiei). 2. constipatie.1.

conversatia. existente. munca independenta. observatia. simularea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. discutiile si lucrul in grup. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. dezbaterea. exercitiul.Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. studiul de caz. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 129 .

plan de ingrijire). casete video. fesi. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. probe practice (demonstratie. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. Indiferent de locul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. studiu de caz .) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. pentru verificarea atingerii competentelor. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). brancarda. scheme. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. Cadrele didactice. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. evaluarea altor competente nefiind relevanta. momentul si persoana care face evaluarea. manechin. comprese etc. Se evalueaza numai competentele din acest modul. CD-uri. folii de retroproiector. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 130 . test scris.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale C. Aplica interventiile proprii si delegate 5. pentru calificarea: asistent medical generalist. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor reumatismale 2. invatamant clinic.Modulul 33: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE  Nota introductiva Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE face parte din pregatirea de specialitate din anul II. Unitate de crt. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale 3. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 4. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni reumatismale . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala.2.1. Reumatologie si nursing in reumatologie Competente C. In modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE Nr. competenta 33. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.

pasive. lipsa de cunostinte (privind mentinerea tonusului si fortei musculare) 3. stres). cercetarea documentelo r medicale. Principale afectiuni reumatismale: reumatismul articular acut. armonioase. complete) 2. deformari osoase. discutii cu echipa de ingrijire. izometrice.Continuturi 1. tumefiere. spondilita ankilozanta. contractura.3 surse de dificultate: de ordin fizic (alterarea sistemului locomotor. in decubit). observatia clinica. reumatismul articular degenerativ (definitie. atonie. rotatie etc). adductie. principii de tratament) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. sezand. Analiza si sinteza informatiilor obtinute din culegerile de date. etiopatogenie. Culegerea de date prin diverse modalitati (interviu. de rezistenta. Semne si simptome prezente la pacientul cu afectiuni reumatismale (durere. coordonate.1 manifestari de independenta: pozitie corecta (in ortostatism.) 2. simptomatologie. ankiloza. poliartrita reumatoida. exercitii fizice (active. investigatii. 2. diagnostice de 131 . Probleme de dependenta. extensie. redoare. congestie. de ordin psihologic (anxietate. durere). tahicardie etc. ankiloza 2. flexie.2 manifestari de dependenta: hipotonie. febra. miscari (de abductie. familia si apartinatorii) 2. atrofie. de ordin sociologic (izolare).

miscari izotone. bicicleta ergonomica. crizoterapie. planseta cu rotile.3. hidroterapie. Aplica interventiile proprii si delegate C. alimentatie. administrarea tratamentului general si local (electroterapie.1 Interventii proprii: masaj. comunicare. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C. observabilitate 2.1 Pregatirea psihica: informare. bai. corsete. performanta. ultraviolete.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize.5. parafina. bai medicamentoase. Prioritati de ingrijire: calmarea durerilor. educatie 3. Restructurarea planului de ingrijire 2. 1. mobilizare. injectia intraarticulara 1. namol. Resurse 1.2 Pregatirea fizica: rapaus articular. supravegherea functiilor vitale si vegetative. Metode si mijloace de pregatire a pacientului 2. profilaxia infectiilor.2 planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului . platou steril. scripeti.C. manusi sterile. durere. realism. frictiuni. corticoterapie etc) 1. substante antiseptice. explicatii. inele pentru maini. pozitii functionale „incalzire musculara” 3.1 reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2. ionizari.1 realizat: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1.2 Materiale: pat tare. masaj cu miscare activa. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate ingrijire (nursing): alimentatie inadecvata prin deficit. tavita renala.4. cura balneara. implicare. rulouri. perne. termoterapie. chingi. comprese sterile. mese de elongatie.2 nerealizat: manifestari de dependenta care se mentin 2. Obiective stabilite 1. prevenirea complicatiilor 3. Interventiii specifice: miscari izometrice. asigurarea confortului psihic 2. Interventii 3. vulnerabilitate fata de pericole etc. 2. ergoterapie.1 Instrumente: seringi si ace sterile 1. imobilitate. substante medicamentoase. etc. Obiective pe termen scurt si lung obiective de ingrijire: specificitate.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind REUMATOLOGIA SI NURSING IN REUMATOLOGIE. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 132 . Sugestii metodologice Modulul REUMATOLOGIE SI NURSING IN REUMATOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului. In elaborarea strategiei didactice. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. volumul si nivelul de cunostinte. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de dificultatea temei. dotarea cu material didactic. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei.

Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cun caracter interactiv. Se evalueaza numai competentele din acest modul. conversatia. pentru verificarea atingerii competentelor. carti. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se recomanda urmatoarele metode: expunerea. diapozitive. studiu de caz. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. proiectul. Se pot utiliza metode de invatare: expunerea. problematizarea. planse. observatia. realizarea unui proiect. Resursele materiale trebuie sa contina o gama cat mai variata: casete video. dezbaterea. compararea si analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. conversatia.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: exercitii de efectuare a culegerii de date. observatia. munca independenta.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . simularea. exercitiul. Cadrele didactice. descoperirea. existente. momentul si persoana care face evaluarea. teste de evaluare (orale. Indiferent de locul. studiul de caz etc. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. demonstratia.. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: fise de autoevaluare. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire.elevii au stiluri diferite de invatare . evaluarea altor competente nefiind relevanta. dezbaterea. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. folii de retroproiector. lucrul in grup. munca independenta. scrise). plan de ingrijire. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. exercitii de identificare a problemelor de dependenta. fise terapeutice.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pregatirea practica (stagiu clinic) se va realiza in sali de demonstratii si unitati sanitare cu o buna dotare materiala. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. la procesul de invatare . fise de observatie. discutiile si lucrul in grup care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. desene. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. planul de ingrijire. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 133 .

Boli cu transmitere sexuala: sifilisul. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competenŃelor descrise în standardele da pregătire profesională. bula.1.  Lista competen țelor specifice unit ății de competenta corespunz toare ă modulului: 1. eritemul. deschise.6. Elaborează planul de îngrijire-nursing. Identifică problemele de boala Paget. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 de ore.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Competențe C. bilet de afecțiuni externare. 5. DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul face parte din preg tirea specific ădin anul II. primare şi secundare: macula. eczema. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnostice de îngrijire la pacienții cu afecțiuni dermatologice. flictena. tumora. Principalele afecțiuni dermatologice: 2. rețete). şancrul sifilitic. 3.2. Piodermitele: stafilodermiile. Dermatomicozele: epidermofiția.2. Colagenoze cutanate: lupusul eritematos. dependență şi gonoree. alergia la medicamente.3. piodermite profesionale. 2.4. boala Bowen. Aplică intervenții proprii şi delegate. Unitatea de crt. Semne locale: leziuni. Dermatovenerologie şi nursing specific 1. Dermatoze alergice: urticaria. streptodermiile. tumori maligne etc 2. 1. 4. se regăsesc abilităŃile din unitatea de competenŃă tehnică specializată DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC.7. pentru ă calificarea: asistent medical generalist. 2. prezența paraziților.  Tabelul de corelare a competentelor şi conținuturilor Unitatea de competenta: DERMATO.2. vărsături. competență 34. hiv 1. papula. frison. ulcerația. Semnele şi simptomele prezente în dermatologie 1. Semne generale: edeme. carnet dermatologice sănătate. scuama. trimiteri. 2. pustula. leziuni de grataj. tricofiția. Tuberculoza cutanata C. examen fizic etc . febra. invatamant clinic. pruritul. durerea. scrisori medicale. Culegere de date prin stabileşte diverse metode: interviuri cu întrebări diagnostice de închise. Programa şcolară se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. tahicardie etc. erupția. etc 2. Analizează semnele si simptomele specifice din afecțiunile dermatologice. sclerodermia. În modulul DERMATO-VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. observația. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor în dermatologie Conținuturi tematice  Nr. Hematodermiile: leucoplazia. vezicula. dermatoze profesionale etc 2.1. cercetarea îngrijire la documentelor medicale (foaia de observație pacienții cu clinică.1. papilomatoză. candidozele mucoaselor etc 2.5.Modulul: 34. 2. discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

comunicare eficientă la nivel afectiv şi motor. 134 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . T). în limite normale.Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative 2. mobilitate păstrată. somn şi odihnă corespunzătoare. P. TA. absența durerii.1. 2. semne vitale (R. Manifestări de indepen dență: pacient conştien t. Independența si dependența.

proces infecțios. profilaxia infecțiilor. ansă de platină.lipsa cunoaşterii: neaccesibilitate la informații. soluții antiseptice. sentiment de inferioritate. eritemul. lipsa interesului. etc . lipsa de cunoaştere a obiceiurilor sănătoase de viață. 2. . devalorizare. risc de infecție. lame de sticlă. educare. Resurse materiale: . igienă. tampoane de vată. explicații. incapacitatea urmării prescripțiilor. C. zăpadă carbonică etc. Probleme de dependență: vulnerabilitate. mediu si lung. pustula. refuzul de a se conforma tratamentului. durere. neglijarea igienei.instrumente: seringi. etc . stres. 1. hidratare. alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor.2. dezinteres față de măsurile de igienă şi de infecție. confuzie. baghete plastic. crème. Diagnosticul de îngrijire format din problema+sursa de dificultate+manifestarea de dependență. sondă canelată. deces . mobilizare. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor nursing vitale şi vegetative. educație etc C. diminuarea motricității.4. delegate 1.2. incontinență sfincteriană. papula.fizică: asigurarea confortului ambiental. 2. implicare.materiale: comprese.psihologic: anxietate. transport. observabil. profilaxie. pregătirea proprii şi preoperatorie şi îngirjiri postoperatorii etc. slăbiciune şi oboseală. alimentare. Semne de dificultate: . câmp operator etc . prevenirea complicațiilor . feşi. medicamente. Obiectivul nursing: performanță. poziție adecvată. edeme ale membrelor. alterarea confortului fizic şi psihic. microscop.psihică: informare.4.3. filctena. trusa oxigen. ulcerația. Pregătirea pacientului: .3. durere acută sau cronica. sărăcie. îngrijire 2. unguente. obiective pe termen scurt. şancru. Elaborează planul de realism. percepția negativă a propriului corp. . ținută neîngrijită. durere.de ordin fizic: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor.intervenții delegate: pregătirea pentru Aplică investigații şi analize. specificitate. pesimism. soluții perfuzabile. mese.social: izolare. igienă. lipsa de cunoaştere a măsurilor de igienă şi protecție.intervenții proprii: comunicare. stilet butonat. truse chirurgicale. alterarea imaginii de sine. stare depresivă . asigurarea confortului psihic. frustrare. electrocauter. Manifestări de dependență: vezicula. divorț. lipsa de informare asupra îngrijirilor preventive şi curative ale leziunilor pielii. crusta. soluții anestezice. plaga. escara. administrarea intervențiile tratamentului local şi general. aparat LASER. ace. termometru. 2.

secreții sânge 3. intervenții LASER. Îngrijirea leziunilor. cauterizare etc 3. Recoltarea produselor patologice.3.4. toaleta leziunilor şi ulcerațiilor. Pregătire generală: bilanț hidric general.3.1.2. Pregătirea din zona intervenției 135 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . investigații paraclinice (biochimice) etc 3.1.5. pansamente şi bandaje 3.5.5. Intervenții specifice 3. Intervenții electrocauter. Aplicarea unguentelor la nivelul leziunilor 3. Pregătirea postoperatorie 3.2. supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative.

coevaluarea în grupul . constipație.5. sau apărute pe perioada îngrijirii 2. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. problematizarea. pentru verificarea atingerii competențelor. test scris.3. studiu de caz . Prevenirea complicațiilor postoperatorii: retenție de urină. fişe de lucru.elevii au stiluri diferite de învățare . hidratarea pacientului 3. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pa care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul. demonstrația. Pe parcursul modulului se realizeaz evaluar ri ăformative. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Obiective stabilite 1.5. SSP . Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului 3. probe practice (demonstrație. În elaborarea strategiei didactice. Supravegherea bolnavului: aspect general. Îngrijiri postoperatorii 3. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire. profesorul va trebui s ă țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . iar la ă sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. bilanț hidric. combaterea durerii.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare .5. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă.plan de îngrijire).6. Cadrele didactice.5.5. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). simulări. Se recomandă următoarele metode: observație. la procesul de învățare . tromboflebite etc 1.C.  Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul DERMATO. satisfacția pacientului 1.5.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. compararea. Indiferent de locul. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.2 nerealizate: manifestări de dependență care se mențin. parametrii fiziologici. Asigurarea confortului: igiena. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 3. planuri de îngrijire. fişa de lucru. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent. combaterea anxietății 3. momentul şi persoana care face evaluarea. fişe de lucru. proiectul. planul de îngrijire.4.1 realizate: manifestări de dependență absente sau ameliorate. descoperirea.

deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. a atitudinii față de o sarcină dată şi a comunicării. investigația. tema în clasă. dotarea cu material didactic. volumul şi nivelul de cunoştin țe. proiectul. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permit a evaluarea conceptelor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 136 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec rei ă teme în func ție de dificultatea temei.de lucru.

Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Instruirea se va realiza în s li de demonstra ție. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. folii de retroproiector etc.uri. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. casate video. unit ăți sanitare cu o bun ă ă dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță . studiul de caz. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind DERMATO. exercițiul. dezbaterea. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. etc. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă 137 . scheme. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. CD . observația. conversația.elevi instrui ți.VENEROLOGIE ŞI NURSING SPECIFIC. simularea. munca independentă.

Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Elaborează . Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. 2. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor infecto . Boli infecto. C.2. Unitatea Competențe (nursing) de crt. invatamant clinic.specifice contagioase afecțiunilor şi infecto particularit ți contagioase ă de îngrijire ☺ Notă introductivă Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC face parte C.3. În modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competen ță tehnică specializată infecto contagioase şi particularit ăți de îngrijire. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate  Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC planul de îngrijire Nr.contagioase. Analizeză competență semnele şi simptomele 35.CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC din pregătirea specifică din anul II. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase C.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării.MODULUL 35: BOLI INFECTO . Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu afecțiuni infecto contagioase 3. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5.1. pentru calificarea: asistent medical generalist. Modulul are alocate 120 ore din care 96 ore. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.

scarlatina. tahipnee. grețuri. hepatita B. iritabilitate . frison. Alte boli infecțioase variate: rabia. flictena. discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii. cefalee. Boli infecțio ase cu poartă de intrare respiratorie: varicela. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. obstrucția căilor respiratorii. TBC pulmonar. hipertermie. hiv. examen fizic. dureri abdominale.2. Semne generale: febră. papula. Semnele şi simptomele prezente în afecțiunile infecto contagioase 1. tusea convulsivă. difteria. ancheta epidemiologică 2.1. rinoree. pneumoniile. rujeola. trimiteri. scrisori medicale. Independența/ Dependența: 138 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tetanos. modificări ale funcțiilor vitale 2. obiective) prin diverse metode: interviu (direct-indirect cu întrebări închise deschise). Semne locale: leziuni la nivelul tegumentelor şi mucoaselor: macula.). rețete. ulcerația eritemul 1. etc. C şi infecții nosocomiale Boli infecțioase cu poartă de intrare tegumentară şi variată. gripa. inapetență. vărsături. 1.Conținuturi tematice 1. poliomielita. Boli infecțioase cu poartă de intrare digestivă: toxiinfecții alimentare. meningita. tulburări circulatorii. pustula. enterovirozele. tuse seacă. Princip alele afecțiu ni infecto contagi oase. parotidita epidemică. rubeola. vezicula. hepatita virală. febra tifoidă. dizenteria. răguşeală.Culegerea de date ( date subiecte.

performanță. sărăcie) lipsa cunoaşterii 2. observabilitate ( cine. Instrumente: canulă traheală. unguente creme. administrarea tratamentului local şi general. explicații. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative . ce se poate face. implicare.1. igienă 3. recipiente pentru recoltarea produselor biologice. pipete. tăviță renală cutii Petri. comunicarea eficientă la nivel motor. profilaxie. sondă laringiană. realism. mediu scurt. cum în ce măsură.Realizate. drenaj postural 1. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. potențial de complicații respiratorii. Aplică intervențiile proprii delegate C.4. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) Obiectivul nursing: specifitate. anxietate. vaccinuri şi anatoxine 1. Obiective stabilite: 1. intubație orotraheală. medicamente inhalate. Intervenții propii ( autonome) comunicare. şi sondă de oxigen. ce.Pregătirea psihică: informare. Manifestări de independență: pacientul conştient. prevenirea complicațiilor. Resurse materiale: 1. când?) obiective pe termen lung. Surse de dificultate: de ordin psihologic (stres.3. tensiometru.C. Probleme de dependență: alterarea integrității tegumentelor şi mucoaselor. hidratare.2. alterarea confortului psihic şi fizic. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. spatulă. 2. potențial de suprainfecție a leziunilor. 2.1.1. 2. seringi de diferite mărimii. digestive nervoase. sonde de aspirație. deficit de autoângrijire 2. mobilitate păstrată. pudre. trocare. educație 2.1 Dezobstrucția căilor respiratorii. Materiale: comprese sterile. 1. truse perfuzie. mobilizare. alimentare. Pregătirea pacientului: 2.Intervenții specifice 3. izoalare şi dietă. poziția adecvată. soluțile perfuzabile. oxigenoterapie. seruri şi vaccinuri 2.1. soluții antiseptice. administrarea serurilor imune.1. aspirarea secreților instilații gargarisme.2. profilaxia infecților.2.2. de ordin social ( izolare.5. igienă. asigurarea confortului psihic 2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 2. dezinteres față de măsurile de igienă şi protecție.4. anestezice. termometre. alcool mentolat.manifestare de dependență .

profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: . 1. Nerealizate: manifestări de dependență care se mențin. 2. 3. la procesul de învățare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 139 .absente sau ameliorate.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior.2. În elaborarea strategiei didactice. satisfacția pacientului.elevii au stiluri diferite de învățare .Reformularea obiectivelor: adaptate capacitățile fizice ale pacientului.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicate active în procesul de învățare . Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului la   Condi ții de aplicare didactic ă de evaluare şi Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent.

probe practice (demonstrație.. exercițiul. demonstrația. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. Modul de evaluare are în vedere nivelul de pregătire pa care trebuie să-l demonstreze elevul. . Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. planul de îngrijire. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de dificultatea temei. iar la sfârşitul lui se realizeaz ă evaluarea sumativă. dezbaterea. studiu de caz . observația. munca independentă. scheme. dotarea cu material didactic. Se recomand ă urm ă toarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ării fiec ărei competențe. Instruirea se va realiza în săli de demonstrație. proiectul.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. etc. pentru verificarea atingerii competențelor. Pe parcursul modulului se realizeaz ă evaluar riă formative. conversația. volumul şi nivelul de cunoştin țe. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permit evaluarea conceptelor. CD . simulări. descoperirea. tema în clasă. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. test scris. Se recomandă următoarele metode: observație. unități sanitare cu o bună dotare materială. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. SSP . casate video. studiul de caz. fişe de lucru. folii de retroproiector.plan de îngrijire). numărul de reevaluări şi distribuirea acestora pe parcursul anului şcolar. compararea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. planuri de îngrijire. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel initar de pregătire.uri. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. manechin. Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. fişa de lucru. fişe de lucru. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. investigația. problematizarea. Indiferent de locul.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. analizarea informațiior vechi cu cele noi şipentri ordonarea lor Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. proiectul. instrumentar şi materiale sanitare diverse. coevaluarea în grupul de lucru. momentul şi persoana care face evaluarea. a atitudinii fa ță de o sarcină dată şi a comunicării. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. Cadrele didactice. simularea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). Modulul BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ŞI NURSING SPECIFIC are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților specifice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 140 .

2. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Setea 1.1. endocrine 1.1.2. dispnee.3. Poziția. hipersomnie.1.2. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE Nr. 1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). diaree. În modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE se reg ăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Starea de nutriție: obezitatea-tipuri.1. 1. acromegalic.6.gigantismul. addisonian.insomnie.2.1.7. de crt. specifice bolilor 1.Tulburări ale aparatului genital: de instalare a pubertății. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.2. Starea mentală . Transpirație .4.3.1. Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor endocrine.1. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli endocrine. hipopituitar.Modificări ale vocii.Cefaleea . 2. Aplică intervenții proprii şi delegate. 1. Manifestări obiective: 1.2.1. Manifestări subiective 1. vărsături.1. simptomele intensitate.5. durată. invatamant clinic. 1. 1. 3.2. Endocrinologie si nursing in endocrinolo gie C. mişcări şi contracții involuntare 1.4. 5.tulburarile somnului . cushingoid.1. hipotiroidian.1. amețeli. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. Oboseala fizică si intelectuală.cauze localizare.2.Statura . coşmaruri.Tulburari cardio-respiratorii: palpitații. constipație. 1.Not ă introductiv ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE face parte din pregătirea specifică din anul II semestrul II pentru calificare : asistent medical generalist. 4. Unitate Competențe Conținuturi Modulul 36: ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE competență 36. nanismul.Tulburari gastrointestinale: inapetența. tulburări menstruale 1. Semne şi simptome prezente în bolile semnele şi endocrine.5. 1. Faciesul: hipertiroidian. tulburări asociate. slăbirea 1. tulburări de vedere.1.1. dureri abdominale. 1. Sughi ul ț 1. Modulul are alocate 60 de ore din care 36 ore. Analizează 1.1.localizare.

1.8.2. Modificări ale oaselor şi muşchilor 141 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . părul şi unghiile. Aspectul ochilor 1.2.1.2. Aspectul tegumentelor.7.9.2.6. Edemul 1.

pubertatea precoce şi întârziatădefiniție. Probleme de dependență: cefalee. tratament C. tratament 1. rețete. hiperaldosteronismul.5. hipotiroidismul si mixedemul. guşa şi cretinismul. Bolile tiroidei: hipertiroidismul si boala lui Basedow. Bolile paratiroidelor: hiperparatiroidismul şi hipoparatiroidismul. scrisori medicale. auscultație.2. etiologie. etiologie. endocrine tratament.TA. criptorhidian. ) în limite normale. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial 2. simptomatologie. evoluție. absența durerii. carnet de sănătate. mobilitate păstrată. tratament. simptomatologie. polichistică ovariană. investigație.observație. Identifică 2. etiologie. 2. cercetarea documentelor medicale (foaia de observație clinică. sindromul stabileşte diagnosticul de adipozoîngrijire (nursing) genital insuficiența hipofizara. trimitere.1. cooperare ineficientă la nivel . Bolile gonadelor: hipogonadismul.P. 2.). feocromocitomul-definiție.2.definiție. examenul fizic (inspecție. Culegere de date (date obiective/ subiective) interviu. Independența / Dependența 2.acromegalia si dependență şi gigantismul .2. bilete de ieşire din spital. tegumente nemodificate.4. investigații. etc. etiologie. Bolile glandelor suprarenale: boala Cushing. card de identificare. investigații. simptomatologie. tratament 2.10. îngrijire boala (nursing). Modificări ale semnelor vitale: temperatură.2.1.nanismul hipofizar. boala Addison. Manifestări de independență: pacient conştient. cancerul tiroidian -definiție. somn şi odihnă corespunzătoare. Analiza şi sistematizarea datelor: informații semnificative.3. C. hirsutismul. diabetul insipiddefiniție. simptome şi semne. discuții cu membri echipei de îngrijire şi aparținătorii. postură inadecvată.1.3. investigație. simptomatologie. 2. 2. respirație 2. boli evoluție. sindromul adreno-genital. măsurători antropometrice). Principalele boli endocrine. Elaborează planul de eunuchismul şi eunucoidismul. la pacientul cu etiopatogonie.. semne vitale (R. tensiune arterială. Bolile hipofizei: adenomul probleme de cromofob. investigație.

deficit auditiv. alterarea eliminărilor intestinale (diaree. greutate peste normal sau sub normal. neadaptare la rol.individual. diaforeză. amețeală. deformarea articulațiilor extremităților. alterarea nutriției (exces sau deficit). hipotermie. diaforeză.4. vizual. odihnă insuficientă. epuizare.3. disfuncție sexuală. diminuarea peristaltismului. edeme.1. constipație. alterarea vocii 2. risc de infecție. dezechilibru endocrin metabolic. risc de rănire. Surse de dificultate fizică: alimentație şi hidratare insuficientă sau în exces. hipertermie. voce răguşită. dispnee. slăbiciune. polifagie. Manifestări de dependență: tahipnee sau bradipnee. pierderea stimei de sine. Surse de dificultate 2. vărsături. olfactiv. alterarea imaginii corporale. circulație inadecvată. constipație). iritabilitate. inapetență. dificultatea de a înțelege informația 2. deplasare greoaie. diminuarea 142 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . hidratare exagerată.4. furnicături. alterarea echilibrului electrolitic şi hidric.

administrarea tratamentului. creşterea toleranței la activitate 2.4. teamă de obezitate. când?.2. prevenirea complicațiilor. realismul. poziția adecvată. frustrare. Pregătirea psihică: informare. Intervenții specifice 3. substanțe pentru stimularea sau inhibarea secreției de hormoni. Surse sociologice: condiții de muncă inadecvate. crearea unui mediu sigur. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. Obiectivul nursing: specificitate.4. criza addisoniană 2. ce?.3. ce se poate face?.Resurse materiale : seringi. Pregătirea pacientului 2. Investigații .5. obținerea acordului 2. (cine?. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de mediu.1. implicare. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. igienă. frilozitate. izotopi.4. observabilitate. truse de perfuzie. etc.1. Diagnostic de îngrijire (nursing) =PES (problema +sursa de dificulate+ manifestarea de dependență) 1. asigurarea confortului fizic şi psihic. soluții perfuzabile. a echilibrului hidric şi electrolitic. pregătirea preoperatorie şi îngrijirea postoperatorie C. oboseală.4.tonusului muscular. obezitate. hidratare. material de dezinfecție. asigurarea dietei. depresie. restricții alimentare şi lichidiene. obiective pe termen scurt mediu şi lung) 2.1. în ce măsură?. amenințarea conceptului de sine.4. cum?. pierderea respectului de sine. medicamente pentru acordarea ajutorului de urgență în criza tireotoxică. asigurarea confortului psihic. restricții de tratament 3. 2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. îmbunătățirea aceptarea imaginii de sine. Surse de dificultate psihologice: anxietate. explicații. frigiditate. 2. Surse de dificultate legate de lipsa de cunoaştere 2. tulburări de gândire. nelinişte față de diagnostic şi tratament. performanță. Aplică intervențiile proprii delegate.2. recipiente. insuficiența resurselor familiale 2. a stării de conştiență.4. tremurături ale membrelor. menținerea unei stări nutriționale adecvate. alimentare. stress. educația pacientului/familiei 2. deprinderi alimentare deficitare. criza de tetanie.2. edeme. neacceptarea bolii. şi 1.

paratiroide. tomografia computerizată. fosforului.1.1. 3. acizi graşi liberi. Alte examinări: examene oftalmologice (determinarea câmpului vizual şi a acuității vizuale. iodurie. glicemie. iodemie. uree. Examene imagistice: radiografia craniană şi a scheletului. 17-CS.4.2.3.1. ecografia.1. dozarea calciului. Recoltarea urinei pentru calciurie. ionogramă.1. dozarea catecolaminelor. reprarenale. 143 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 3. radioiodocaptarea ) 3. Teste de stimulare sau inhibare a secreției de hormoni pentru hipofiză. probe cu izotopi radioactivi (scintigrama. tiroidă. rezonanța magnetică nucleară.3. creatinină. colesterol. Examene de laborator: recoltarea sângelui pentru dozări hormonale. lipide serice. gonade. ionogramă.

manifestări de dependență absente sau ameliorate. Pregătirea preoperatorie : informarea pacientului şi obținerea consimțământului. efectul terapeutic şi reacțiile adverse. reducerea riscului de rănire.adaptate la resurselor pacientului/familiei 3. înlocuirea celor interzise. Nerealizate manifestări de dependență care se mențin sau apărute în perioada îngrijirii 2. Realizate . conservarea resurselor bolnavului. testul hiperpneei provocate. .3. evitarea excesului de lichide. tipul şi cantitatea de alimente care trebuie evitate. Planificare intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. reflexograma ahiliană. doze. pe glanda tiroidă şi pe glandele suprarenale Obiectivele stabilite 1. electromiograma. acceptarea tratamentului cronic şi a limitărilor. substanțele pentru corectarea gustului. ț ț -Instruirea cu privire la tratament: denumirea medicamentelor. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. asigurarea confortului psihic şi fizic . Prevenirea complicațiilor : supravegherea funcțiilor vitale.2.5. factorii favorizan i şi agravan i. creşterea aportului de potasiu. Reformularea obiectivelor . determinarea metabolismului bazal. examenul fundului de ochi). pregătirea câmpului operator 3. 3. orar.2.pregătirea generală şi locală: bilanț clinic şi biologic. satisfacția pacientului 1. purtarea cardului (carnetului) şi a medicamentelor de urgență.4. creşterea dozelor în caz de urgență -Instruirea cu privire la dietă: scopul dietei. observarea semnelor de deshidratare.5.Importanța controlului periodic.C. măsuri în caz de călătorie. acceptarea rolului de bolnav 3. Îngrijirea postoperatorie . hidratare parenterală 3. Educația pacientului /familiei -Informarea privind modul de producere al bolii. cale de administrare. -Instruirea pacientului /familiei cu privire la evitarea riscului de rănire .îngrijiri generale comune altor intervenții.îngrijiri speciale după intervențiile pe craniu. Criterii de aplicare didactic şi de evaluare ă Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: .1.

elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 144 . analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. compararea. elevii au stiluri diferite de învățare. elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare.

Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. studiu de caz. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. mulaje. exercițiul. Sugestii metodologice Modulul ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ENDOCRINOLOGIE ŞI NURSING ÎN ENDOCRINOLOGIE. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. casete video. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. demonstrația. ri. dotarea cu material didactic. planuri de educa ție. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). plan de îngrijire. CD-uri. fişe de lucru.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. problematizarea. investigația. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . simularea. proiect de activitate. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. descoperirea. . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. munca independentă. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. scheme. fişe de lucru. plan de îngrijire). . Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. coevaluarea în grupul de lucru. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. planuri de îngrijire. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. simul ă aplicații pe caz concret. fişe de lucru. instrumente şi materiale sanitare. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. particularitățile grupului de elevi instruiți. folii de retroproiector.conversația. Se recomandă următoarele metode: observația. test scris. proiectul. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. observația. tema în clasă. probe practice (demonstrație. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.elevii au stiluri diferite de învățare . Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.

proiect de activitate. descoperirea. Se recomandă următoarele metode: observația.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.. plan de îngrijire. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 145 . Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. compararea. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. fişe de lucru. demonstrația. problematizarea.

momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. coevaluarea în grupul de lucru. proiectul. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. tema în clasă. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. planuri de educa ție. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe.Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. simul ă aplicații pe caz concret. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). fişe de lucru. planuri de îngrijire. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. probe practice (demonstrație. ri. test scris. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. investigația. fişe de lucru. studiu de caz. plan de îngrijire). .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 146 .

Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1.1. exemple de afecțiuni în care se întâlnesc. În acest modul se reg ăsesc abilit ă țile din unitatea de competen ță tehnică specializat ă BOLI METABOLICE. Tratamentul nonfarmacologic . etc. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. 2. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. tip 2). Aceste particularități se regăsesc în lista competențelor şi î criteriile de performanță din standardul de pregătire profesională. osteoarticulare. Semnele şi simptomele prezente în boli metabolice şi de nutriție: creşterea sau scăderea în greutate. Principalele boli metabolice şi de nutriție. inapetență. Conținuturi 1.dieta si exercitiul fizic terapeutic în diabetul zaharat. xantoame si xantelasmele etc. 5. simptomatologie. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). dureri articulare şi musculare. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Nr. crt. astenie fizică. microangiopatii). tulburări de tranzit intestinal. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. 4. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul II. Unitate de Competenț e C. modificări ale tensiunii arteriale. flexibilă şi integrată. transpirații. Aplică intervenții proprii şi delegate. invatamant clinic. antidiabetice competență 37. etiopatogenie. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolice şi de nutriție. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutriție.Modulul 37: BOLI METABOLICE. Diabetul zaharat: definiție.1. Analizează semnele şi simptomele bolilor metabolic e şi de nutriție. 2. forme clinice (tip 1. infectiile. polifagie. de nutriție şi nursing specific . polidipsie. modificarile cutanate. DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul BOLI METABOLICE. evoluție şi complicații acute (comele) şi cronice (macroangiopatii. 3. Studierea modulului se face în paralel cu cel de nutri ție şi dietetic ă cu care realizeaz ă o bun ă leg ătur ă şi ajuta viitorul asistent s ă în țeleag ă mai bine particularitățile îngrijirii în bolile metaboliconutri ționale care în marea majoritate a cazurilor nu pot fi vindecate ci doar controlate prin îngrijire continuă comprehensivă. hepatice. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. .prezentare sumară. pentru calificarea: asistent medical generalist. investigații. Boli metabolice. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: BOLI METABOLICE. poliurie. Tratamentul farmacologic: insulină. 2.

2. forme clinice. etiopatogenie.orale. 147 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .3. tratamentul chirurgical in obezitate 2. simptomatologie. Obezita tea definiți e şi epidemiologie. tratament combinat (insulina si ADO) Tratamentul comelor diabetice. etiopatogenie. exercitiul fizic terapeutic.2. tratament farmacologic. Dieta. Denutriția .definiție. Complicațiile obezității. Profilaxia complicatiilor.

Manifestări de dependență: dificultate în deplasare. chestionare specifice (nutrițional. Intoleranța la gluten (enteropatia glutenică sau boala celiacă) definiție. 2. investigații. medii. Independen a/dependen a. tegumente intacte. sărăcie. . 2. scrisori şi trimiteri medicale. Probleme de dependență: imobilitate. mobilitate păstrată. Sindromul X metabolic . tratament. Obiective de tratament: optimizarea stilului de viață (dieta si efort fizic terapeutic). investigarea stilului de viață). complicații. circulație inadecvată. surplus în greutate. P. Tratament nonfarmacologic (dieta) şi farmacologic. evoluție. organice. de ordin social (izolare geografică. etiopatogenie.evoluție şi complicații. incoordonarea mişcărilor. disfuncție sexuală. Principii de tratament. 2. simptomatologie. circumferința abdominală). factori de risc etiopatogenie. depistare şi evaluare. factori de risc etiopatogenie. forme clinice şi simptomatologie. clasificare. etiopatogenie şi clasificare. comunicare eficientă la nivel motor şi senzorial. 1. Hipoglicemiile . bilete de externare din spital. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. 1.definiție. tratamentul cronic. 2. simptomatologie. măsurători antropometrice: înălțime. complicațiile. epuizare.4.definiție. somn şi odihnă corespunzătoare. funcționale). carnet de sănătate. de ordin psihologic (anxietate. (in puseu si intercritic). discuții cu echipa de îngrijire şi aparținătorii. Obiectivul nursing: specificitate. forme clinice şi asocieri morbide. examenul fizic (inspecție. Identifica probleme de dependență şi stabileşte diagnosticul de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli metabolice şi de nutri ie.a limentație insuficientă. rețete etc. observație. polifagie Surse de dificultate: de ordin fizic (sete. leziuni cutanate).1. eventualele operații).2. fatigabilitate. Manifestări de independență: pacient conştient. izolare socială). ț ț 2. Dislipidemiile . lipsa informațiilor (în legătură cu boala. Elaborează planul de îngrijire (nursing). risc de rănire. risc de infecție. buletine de analize/investigații. postură inadecvată. comunicare ineficientă la nivel motor şi senzorial. Diagnostic de îngrijire = PES (problemă + sursă de dificultate + manifestări de dependență). disconfort. semne vitale (R. medicația specifică. 2. educația specifică si continuă. guta . ancheta alimentară. Principii de tratament în hiperuricemiile asimptomatice şi in gută. greutate. grave. apetit nemodificat.). diaree. investigații.2. oboseală. deficit de cunoştințe. investigații.5. forme clinice ( uşoare.3. alterarea stării de nutriție (exces).definiție.definiție. stres). evoluție. Culegerea de date (subiective/obiective) prin: interviu direct. TA. cercetare documente medicale (foaia de observațe. T0) în limite normale.7.6. 2.8. alterarea percepției vizuale. absența durerii. 2. Hiperuricemiile . Principii de C. ț C. normal colorate. Principii de tratament. dispnee. performanță. de frecvența alimentație.

profilaxila complicațiilor. ce?. mobilizare. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. 2. supravegherea eliminărilor. igienă. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. pregătirea specială pentru operație şi îngrijirea postoperatorie a 148 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .implicare. realism. administrarea tratamentului.2. ce se poate face?. 2. 2. cum?. hidratare şi alimentare. în ce măsură?. a stării de conştiență. Intervenții proprii (autonome): comunicare. educație. mediu şi lung). când?. controlul şi asigurarea dietei. obiective pe termen scurt.1. observabilitate (cine?. supravegherea alimentației şi respectarea dietei.

3.1. repartizarea pe mese. 3. îngrijirea în cazul convulsiilor.3. 3. examen dermatologic. Examenul fundului de ochi. tensiometru. xiloză. respectarea restricțiilor alimentare. cântărirea sau aprecierea folosind alte echivalențe pentru o porție. P. flacoane de insulină. anticorpi antigluten. 3. 3.4. 2. glucometru cu teste. măsuri de prevenire a infecțiilor intercurente. LDL. Teste de evidențiere a malabsorpției: testul cu xiloză. 1. 3. observarea semnelor de deshidratare. Instruirea pacientului/familiei pentru autoobservare şi autoîngrijire. proteine serice. T0 la intervale stabilite de medic. TA. HLG. curba diurezei. trigliceride. 3. 3. Examenul coprologic simplu sau cu izotopi radioactivi. Aplică intervențiile proprii şi delegate. soluții perfuzabile. ionogramă. ace. 3. testul de încărcare lipidică. urocultura. a dozelor de insulină. Obiectivele şi principiile dietoterapiei. supravegherea sondei urinare. obținerea consimțământului.5. Întocmirea planului pentru schimbarea stilului de viață şi creşterea complianței (aderenței) la tratament. colesterol total. Controlul şi asigurarea dietei.4. întocmirea meniului cu respectarea cantității de carbohidrați. combaterea vărsăturilor.2. Testul de toleranță la glucoză oral (TTGO). Hb glicozilată.1. sulfat de bariu. corpi cetonici. Educația pacientului/familiei. Recoltare urinei pentru: glicozurie. 3. determinarea glicemiei cu glucometru şi evidența rezultatelor. Recoltare sângelui pentru: glicemie. izotopi radioactivi. explicații. VSH. acid uric.1. Recunoaşterea semnelor comelor şi hipoglicemiei.6. Intervenții specifice. cu lactoză.2. 3. Examene radiologice: radiografia articulară (guta). Pregătirea pacientului. proteinurie/24 h examenul sedimentului. 3.3. testul excreție urinare de FIGLU (acid forminoglutamic).Prevenirea complicațiilor: supravegherea stării de conştiență. .3. Alte examene.3. Trusă de perfuzie. panglică metrică. cântar taliometru. ionogramă.1.2. pacientului cu diabet. recipiente. lactoză. HDL. 2. asigurarea poziției. material de dezinfecție.rolul asistentei în pregătirea pacientului.4. Resurse materiale Seringi. Substanțe pentru teste: glucoză.3. obezitate şi denutritie.3. efectuarea injecției cu insulină.C. asigurarea confortului psihic. 2. garou.4. anticorpi anti muşchi neted. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. examenul gastrointestinal (enteropatia glutenică) . 3.4. Pregătirea psihică: informare.2. respectarea orarului meselor şi a ritmului de administrare a insulinei şi antidiabeticelor orale (ADO). supravegherea şi măsurarea R. evaluarea efectelor şi beneficiilor aplicării planului terapeutic.

Asigurarea dietei recomandate. Controlul greutății. varstnic) stare fiziologică (gravida cu diabet). DZ tip2). Administrarea tratamentului medicamentos 149 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . adolescent. complicatii si comorbiditati asociate. talie. activitate fizica. vârstă. Comunicarea cu familia şi controlul aportului alimentar din afară. 3. Asigurarea dietei în funcție de greutate. vârstă (diabetul la copil.7. preferințe alimentare) Respectarea particularităților în funcție de forma clinică (DZ tip1.

1. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. îngrijirea specială postoperatorie. prevenirea C. insulina). dotarea cu material didactic.manifestări de dependență absente sau ameliorate. scheme. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea evidențiereii aspectelor semnificative.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.2. particularitățile grupului de elevi instruiți.5. hipoglicemie la sulfonilureice. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de . Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului.Respectarea dozelor şi orarului corelat cu alimentația. compararea. Reformularea obiectivelor . Sugestii metodologice Modulul BOLI METABOLICE.manifestări de dependență care se mențin sau apar în perioada îngrijirii. munca independentă. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. simularea. 3. satisfacția pacientului. Intervenția chirurgicală la diabetic. observarea reactiilor adverse (tulburari digestive la biguanide. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC. cd-uri. mulaje. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. supravegherea intraoperatorie. observația. Pregătirea specială şi reechilibrarea preoperatorie. 1. 3. Nerealizate .elevii au stiluri diferite de învățare. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic.creativitatea si capacitatea de a lua decizii. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. . casete video. retenție hidrică.conversația.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. 2. . DE NUTRIłIE ŞI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind BOLI METABOLICE. exercițiul. complicațiilor. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.1. incidente şi accidente alergice.8. Realizate . Obiective stabilite: 1. folii de retroproiector.adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. . instrumente şi materiale sanitare.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea.

150 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . probe practice (demonstrație. problematizarea. planuri de îngrijire.învățare cu caracter interactiv. Se recomand ă urm toarele metode: ă observa ția. descoperirea. ri. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. fişe de lucru. simul ă aplicații pe caz concret. studiu de caz. planuri de educa ție. test scris. fişe de lucru. plan de îngrijire. demonstrația. fişe de lucru. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). plan de îngrijire). proiect de activitate.

investigația. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. coevaluarea în grupul de lucru. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. tema în clasă. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. proiectul.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. . Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 151 .

şi obiectivul nr.Modulul 38: NUTRITIE SI DIETETICA Nota introductiv ă Modulul NUTRITIE SI DIETETICA face parte din preg ă tirea specifica din anul II.un trai mai s ăn ătos . invatamant clinic. Alimentația (dieta) este esențială pentru promovarea sănătății. Identifică tulburări de alimentatie. Identifica nevoile nutritionale in functie devarsta activitate si starea individului. Modului are alocate 60 ore din care 36 ore. 3. ar creşte calitatea şi durata vieții. drogurilor şi tutunului stabileşte direc ții clare pân ă în 2015 în realizarea c ă rora asistentul medical generalist are un rol important. 4. făcând parte din nevoile de bază ale individului. Strategia OMS „S ă ă n tate 21”. Schimbarea stilului de viață şi în principal al celui alimentar ar reduce simțitor incidența bolilor. Promovează educația nutrițională a individului si familiei . Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. 11 . . având în vedere c ă sfera sa de activitate cuprinde deopotriv ă omul sănătos şi bolnav. 5. adoptat ă în 1998 la Copenhaga prin obiectivul nr. Asigura respectarea dietei in diferite afectiuni. In modulul NUTRITIE SI DIETETICA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta tehnica specializata NUTRITIE SI DIETETICA. prevenirea bolilor şi existența vieții. 2. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.reducerea efectelor datorate alcoolului. pentru calificarea asistent medical generalist. 12 . Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor in standardele de pregatire profesionala. omul în corelație cu mediul său obişnuit de viață. în diferite etape ale vieții sau situații fiziologice.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 152 .

factori de mediu.rolul in organism.Vtamine solubile si hidrosolubile si liposolubiledefinitie.2. suprafața corporală. Mn. Vn. 2. imbogatite in celuloza si substate pectice 4. Lipidele-definitie. hedonismul. Nevoi nutriționale în perioada competență 38.2 Laptele si produsele lactate 3.3 Oligoelemente: I. stări fiziologice. Unitate de Competențe C. Cu 2. activitate şi starea individului .Zn.Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competenta: NUTRITIE SI DIETETICA Nr. clasificare. rolul in organism. 1. Identifică nevoi nutriționale în func ie ț de vârstă. Co.2 Microminerale: Fe . stări patologice.1 Rația calorică la nou născut şi sugarul mic 2.P.4 Grasimile 3. Substante cu efecte vitaminice.1 Carnea si produsele de carne 3. Nevoile energetice şi plastice. Cr.1 Macrominerale: Ca.Cl.3. vârstă. Alimentele şi exercițiul fizic 1.tulburari ale echilibrului acidobazic-notiuni generale.3 Sarurile minerale-caracteristici.4 Notiuni despre metabolismul mineral si tulburarile metabolice. Rația alimentară.7 Produsele zaharoase 3.Mg. Nutriție si dietetică C. Recunoaşte principalele grupe de nutrienti si alimente.9 Condimente 3. Apa-rolul apei si distributia apei in organism. Necesar hidric. nevoile bazale în funcție de greutate.tipul de activitate. Mb.Electroliti si tulburari electrolitice. Notiuni despre digestie si metabolism. surse. produse fermentate lactic. Conținuturi 1. apa si sarurile minerale 2.Surse alimentare. Surse alimentare. clasificare. Bazele fiziologice ale comportamentului alimentar Aspecte socio-culturale ale alimentației. crt.3. Br. cereala germinate. Bilantul hidric-aportul si eliminarea.2. Se. 2.3.Na.8 Bauturile nealcoolice 3. Vitaminele.K.1 Glucidele sau carbo hidratiidefinitie.S 2. aspecte religioase.F.1. rolul in organism. 2.definitie 1.6 Legumele si fructele 3. 2.3. rol. 2. 2. Notiuni despre digstie si metabolism.2. Ni 2. 3 Grupe de alimente 3.Proteinele-definitie.3. 1.10 Produse alimentare de protectie: peste oceanic.clasificare.2.3 Ouale 3. Macronutrienti . Surse alimentare.1. Notiuni despre digestie si metabolism.5 Cerealele 3.

3. cronice 153 Prevenirea afec iunilor ț Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Rația calorică la adolescenți. 2.copilăriei. prevenirea Educația nutrițională .

tendințe sociale. Alcătuirea dietei adecvate 3. Moderație şi echilibru. Exemple de dietă raportată la vârstă şi greutate 3.2. mediul familial (obiceiuri). Rația calorică în sarcină şi alăptare:ghidul dietei. mediatizarea unor produse prin massmedia. Promovează educația nutrițională a individului şi familiei Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Identifică tulburări de nutriție şi alimenta ie ț .3.5. boala 1. Rația calorică la adulți şi vârstnici. ă 2. complicații ale sarcinii legate de aportul alimentar (prezentare sumară) 3.4. Factorii care influențează aportul alimentar: clima. Alimentație protectoare 2. Piramida alimentelor 3.4. Stilul de viață sănătos C.obezit ții.3.1.

2 Bulimia 2. Tulburări nespecifice 154 . fructelor şi legumelor. Combinarea alimentelor 3. Rolul exercițiului fizic. biochimice 2. 1. intrări. prelucrare termică (fierbere.Factori care influențează necesarul alimentar. cultura.1.3. 2. sufleuri.3. Noțiuni de gastro-tehnie 2. gustări. creştere. deserturi.4. fripturi. comportamentul alimentar.stări anabolice fiziologice. Calitatea produselor-metode de apreciere a produselor de origine animală şi vegetal 2. sosuri. 2. stres determinat de boală. alimentația.1 Anorexia nervoasă 2.1. sarcină. Metode: anamneza. în aburi. obiceiuri alimentare nesănătoase. aluaturi. Echivalențe pentru o porție 3. examenul fizic 1. climatul emoțional. cărnii şi peştelui.Indicatorii stilului de viață sănătos. ouălor. Orarul porțiilor. Metode de prelucrare şi preparare: prelucrare preliminară.Evaluarea stării nutriționale 1. pâinea. Interacțiunea dintre alimente şi medicamente 1. greutatea corporală în limite normale. stările patologice.4. budinci. salate.1. coacere) 2. Boală supra alimentației 2.4.2. Factori care influențează aportul alimentar: starea economică. Stabilirea necesarului cantitativ şi calitativ pe caz concret Stabilirea preferințelor alimentare 3. convalescență 1.3.3.2 Întocmirea planului de educație pentru schimbarea stilului de viață. Tulburări de alimentație 2. efectele consumului de alcool. chimice. frigere. fizico-chimice.5.1. 3. Alcătuirea dietei şi alegerea meniului 3.4. Preparate culinare: supe. date antropometrice.2. efectele fumatului.2.1. Conservarea laptelui. prăjire. Alimentația enterală şi parenterală 2. comportamentul alimentar 1. ale stresului psiho-social.1.repartizarea alimentelor pe mese 1.garnituri.2 Metode de păstrare şi conservare a alimentelor: fizice.

afecțiuni cardiovasculare şi HTA. Se recomandă următoarele metode: observația şi exercițiul. Modulul NUTRIłIE ŞI DIETETIC Ă poate fi parcurs în mod independent şi în corelare cu modulul „Boli metabolice.4. Consilierea pacientului şi familiei 2.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. demonstra ția. planuri de îngrijire. anemii.C. simularea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. Prezentare de meniuri folosite în spital şi ambulatoriu 2. aplicații pe caz concret. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. 2.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. tabele cu conținutul în principii alimentari. afecțiuni renale. muncă independentă. expunere şi conversație.5. Întocmirea foii de alimentației Verificarea recomandărilor medicale. de nutriție şi nursing specific”. Comportamente inadecvate în copilărie 1. Importanța dietei pentru tratarea bolii 2. În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Instruirea sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti.5. Prezentarea listei de alimente interzise îş permise 3. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.5. . dotarea cu material didactic.1. în bucătăria spitalului.2. . Preferințe alimentare 2. simulări. Principii generale ale alimentației dietetice şi dieta în :bolile aparatului digestiv. planuri de educație. compararea. problematizarea.elevii au stiluri diferite de învățare. ficatului şi pancreasului.a indicațiile terapeutice. particularitățile grupului de elevi instruiți. fişe de lucru. creativitatea şi capacitatea de a lua decizii. diabet şi boli de nutriție. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind nutriția şi dietetica. măsuri de control a alimentelor din afara. descoperirea. boli neoplazice. . proiect de activitate. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Complianța ( aderența) pacientului l. . Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna dotare materială. analizarea informa țiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țierii aspectelor semnificative. plan de îngrijire. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. Asigură respectarea dietei în diferite afecțiuni Sugestii metodologice 2.3. 2. fişe de lucru.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la situațiile reale.

mulaje. cd-uri. test scris. plan de îngrijire). folii de retroproiector. probe practice (demonstrație. scheme. ustensile si materiale necesare realizării unor preparate culinare. listă de alimente. studiu de caz. alcătuirea meniului. foi de alimentație. 155 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . calcularea rației alimentare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). fişe de lucru. casete video.

evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. coevaluarea în grupul de lucru. investigația. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. 156 . endocrine. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire.Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Cadrele didactice vor realiza o permanentă legătură cu celelalte module studiate în anul II (boli de nutriție şi metabolice. tema în clasă. afecțiuni de medicină internă şi chirurgicale). proiectul. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

. laborator tehnologic. din care 24 ore. . Tabel de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE S N TATE Ă Ă Nr.Modulul 39: MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SANATATE 1. Implementează proiectul de sănătate 3. Managementul unui proiect. Metodologii de management proiect de sănătate Planificarea resurselor . . Not ă introductiv ă Modulul Managementul proiectelor de s n ă ă se studiaz la nivelul tate ă 3 avansat. Scopurile acestui modul sunt: . competență 39. . -să-i ajute pe elevi în finalizarea cu succes a proiectelor. având repartizate un număr de 60 de ore.de a crea cultura managementului prin proiecte de sănătate. şi are în vedere asigurarea pregătirii generale în viitorul domeniu de activitate. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării. Identifică proiectul de sănătate 2.să-i sprijine pe elevi în eficientizarea muncii lor. Aspecte generale.      de  1.a dezvolta abilități de concepere.Identifică  Noțiunea de proiect de sănătate . monitorizare şi evaluare a proiectelor. Calitatea în managementul proiectelor de sănătate. Managementul proiectelor de proiectul de sănătate sănătate Conținuturi Caracteristicile unui proiect de sănătate Tipuri de proiecte de sănătate Fazele unui proiect. în vederea elaborării şi redactării proiectelor. Unitatea de Competența crt. 2. planificare.  Reprezentarea planului de proiect Evaluarea proiectelor medicale. . Aspecte generale.Tipuri de resurse. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Monitorizează proiectul de sănătate 3.responsabilizarea pentru asigurarea calității proiectelor.să-i sprijine pe coordonatori în îndrumarea elevilor. abilități şi deprinderi în managementul proiectelor de sănătate. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardele de Pregătire Profesională.de a oferi elevilor cunoştințe.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 157 .

costuri actuale şi cele prevăzute în planul de proiect. constrângerile dintre activit ți.  Controlul resurselor .Necesitatea schimbării.Controlul bugetului alocat: controlul pe durata de viață a proiectului. . replanificare. sănătate produs.Planificarea activităților:definirea activităților. Plan de evaluare a proiectelor. .timp şi buget alocat.Definirea resurselor . planul de calitate.Documente specifice: cerere de schimbare.  Controlul resurselor .Controlul timpului: măsurarea activităților.  Managementul resurselor . 3.2. . . sănătate durata activităților.Elemente de evaluare şi reevaluare a activităților: compararea şi interpretarea estimărilor. Controlul progresului (timp. proiectul de . Monitorizează . Documentelor specifice. registru de probleme. . analiza variațiilor  Managementul configurației Componentele configurației / produsului final.Declararea datei de începere a proiectului. necesitatea schimbării). comparare şi raportare cu planul de proiect. Sugestii metodologice: Modulul Managementul proiectelor de sănătate are în cadrul curriculumului. planificare. proiectul de  Managementul etapelor. Conținut şi dependențe. Activități. Verificare. .  Analiza utilizării resurselor.Analiza.Definirea calendarelor şi a programului de lucru. o poziție distinctă. prognozelor şi rezultatelor obținute. Criterii/cerințe de calitate a configurației / produsului final. . precedențele. ă . calitate.Gruparea pe faze. 4.Tehnici şi metode de evaluare şi control al proiectelor medicale. Controlul / verificarea configurației /produsului final.Documente de raportare specifice: raport de sfârşit de etapă.  Documente specifice: planul de management al configurației. Nivelarea resurselor  Gestionarea schimbărilor.  Evaluarea proiectului de sănătate . Exportarea datelor Analiza execuției. . raport de progres. în calificările din domeniile tehnice. .Nivelarea încărcării resurselor.Implementează  Lansarea proiectului de sănătate  . Se parcurge cu un . produse. cost. raportarea schimbărilor / problemelor configurației / produsului final. Definirea etapelor.Histograma încărcării resurselor.Analiza schimbării (impact. avantaje/ dezavantaje). . recomandări de acțiune.Alocarea resurselor pe activități.

Parcurgerea con ținuturilor modulului Managementul proiectelor de sănătate şi adecvarea strategiilor didactice utilizate are drept scop formarea competen țelor tehnice generale aferente. în Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 158 .număr de 60 de ore. nefiind condiționat sau dependent de celelalte module din curriculum.

 fiind o structur ăelastic . profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii ale educației:  cursanții învață cel mai bine atunci când consideră că învățarea răspunde nevoilor lor.scopul pregătirii profesionale a cursanților şi dezvoltării capacităților care să le permită integrarea pe piața muncii.formarea de perechi de cursanți cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc.învățare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe cursant.utilizarea verificării de către un coleg. peste / lângă alte module parcurse. în orice ă moment al procesului educativ. iar pe alt ă parte. Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:  modulul este orientat asupra celui care învață.  cursanții învață mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informațiile noi şi a le asocia cu “cunoştințele vechi”. cu viteze diferite şi din experiențe diferite. vizual. • proiect propriu sau în echip ă Se evaluează numai competențele din acest modul. modulul poate încorpora. . în funcție de abilități.prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuție sau grafic).  modulul permite individualizarea învățării şi articularea educației formale şi informale.  participanții contribuie cu cunoştințe semnificative şi importante la procesul de învățare. în plan vertical.  Diferențierea cunoştințelor.abordarea tuturor tipurilor de învățare (auditiv.fixarea unor sarcini deschise. prin: . În elaborarea strategiei didactice. pe de o parte în plan orizontal. grupurilor de studiu. .  Diferențierea răspunsului. . Procesul de predare . utilizând în acest sens fişe de lucru. . în prelungirea acestora pot fi adăugate mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educației permanente. noi mijloace sau resurse didactice.studii de caz/analize  O lucrare pentru proiecte din domenii de activitate cunoscute de către cursanți  O lucrare prin care s ăse analizeze etapele identificate într-un proiect. prin: .  modulul ofer ă maximul de deschidere.fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiți. urmând să i le pună mai bine în valoare.  cursanții învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare. practic sau prin contact direct). În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalități de lucru:  Diferențierea sarcinilor şi timpului alocat.gradarea sarcinilor de la uşor la dificil.  cursanții au stiluri proprii de învățare.  Elaborarea documentelor/rapoarte specifice metodologiei de proiect utilizat ă . . Evaluarea la disciplina Managementul proiectelor de sănătate se va face prin: • lucrări individuale . evaluarea altor competențe . pe care cursanții să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite. respectiv asupra disponibilităților sale. prin: . ei învață în moduri diferite. verificării prin îndrumător.utilizarea autoevaluării şi solicitarea cursanților de a-şi impune obiective.

Rezultatele evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă. Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă. Dobândirea competen țelor pentru nivelul trei+ de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obținute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a competențelor. probe orale). pentru verificarea atingerii competențelor. alături de rezultatele de la celelalte discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală.nefiind relevantă. 159 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . iar la şfârşitul lui se realizează evaluare sumativă. prin aplicarea instrumentelor de evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise. O competență se evaluează o singură data. Cursanții trebuie evaluați numai în ceea ce priveşte dobândirea competențelor specificate. Demonstrarea unei alte abilități în afara celor din competențele specificate este lipsită de semnificație în cadrul evaluării.

recomand ă ca în procesul de m învățare-predare s ă se utilizeze cu prec ădere metode bazate pe acțiune. exemplificarea) poate conduce la dobândirea de către cursanți a competențelor specifice calificării. interactiv şi centrat pe cursant. descrierea. felicitare. Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la cursanți a competențelor vizate de parcurgerea modulului. Pentru recuperare se poate propune o perioadă de către evaluator sau de către cursant. Acesta trebuie s ă includ ă discu ții în leg ătur ă cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare. Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme. competențele determină conținuturile tematice. deşi locul de desfăşuare a evaluării poate fi modificat. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument. dar numai în limitele orarului şcolar.La încheierea cu succes a unei evalu ă este suficient un feedback de ri. În cazul unei încerc ări nereuşite. Pentru dobândirea de către cursanți a competențelor prevăzute în SPP-uri. în funcție de:  dificultatea temelor  nivelul de cunoştințe anterioare ale grupului instruit  complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat  ritmul de asimilare a cunoştințelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit. este esen țial ă transmiterea unui feedback clar şi constructiv. iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către cursanți a competențelor dorite. activitățile de învățare predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ. analiz ă). cu pondere sporită pe activitățile de învățare şi nu pe cele de predare. observarea independent ă. Între competențe şi conținuturi este o relație biunivocă. metode expozitive (explica ția. . cum ar fi: • efectuarea unor lucrări de laborator • realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea direct ă . precum şi a sprijinului suplimentar de care cursantul are nevoie.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 160 .

. de aplicare şi de implementare a sistemului de asigurare a calității serviciilor de nursing. dar şi de evaluare a cerințelor impuse pentru domeniul Sănătate şi asistenta pedagogica. Calitatea C.Modulul 40: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING I. Precizează conceptul calității şi siguranței pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate 2. Persoana care va absolvi acest modul este responsabil de execu ă ția propriei activit ăți de asigurarea calit ății serviciilor Nursing atât pe timpul desf şur rii procesului. în vederea obținerii calificării de nivel 3 avansat Asistent medical generalist. Modulul se va utiliza împreună cu Standardul de pregătire profesională specific calificării. Modulul va dezvolta competen țele din unitatea de competen ță pentru abilități cheie CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul activitatea didactică va cuprinde formula unui parteneriat între şcoal ă institu ții acreditate s ă gestioneze probleme şi specifice de asigurarea calității. cerințele locale pentru pregătirea în calificarea de nivel 3 avansat asistent medical generalist. invatamant clinic. Acționează . cadrul de colaborare cu agenții economici. Nota introductiva Modulul CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se studiază pe parcursul anului al IIIlea. Unitatea de Competențe crt. ă ă cât şi la finalul lui. Descrie dimensiunea umana a calității 4. dar se au în vedere resursele locale pentru instruire: baza materială a şcolii. II. Modulul are alocate 60 de ore pe an din care 36 de ore. competență 40. 1. 2. Acționează pentru implementarea sistemelor de asigurare a calității serviciilor de îngrijire 3. Scopul acestui modul este de a forma deprinderi şi abilit ăți de analiz ă . Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING Nr. Aplica tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire III. al şcolii postliceale pentru realizarea preg tirii de specialitate specific ă ă domeniului S n tate ă ă şi asistență pedagogică. de îmbunătățire a calității. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului : 1. Precizează conceptul serviciilor calității şi siguran ei ț nursing pacientului în sistemul îngrijirilor de sănătate C. Prin parcurgerea modulului se urmăreşte dobândirea competențelor descrise în Standardul de pregătire profesională. de interpretare.

orientare către pacient. respect pentru pacient. procedurile. controlul calității. 1. echipe de lucru.pentru implementarea Conținuturi sistemelor de asigurare a calității 1. 2.organizarea activităților referitoare la calitate. eficacitatea îngrijirii.Componentele managementului calității în organizațiile de îngrijire a sănătății: conducători vizionari. resursele. schimbarea în practica nursing. coordonarea activităților referitoare la calitate.Cerintele pentru implementarea unui sistem de asigurare a calității: structura organizatorica. continuitatea îngrijirii. specificitatea îngrijirii. procesele. eficiența îngrijirii.Dimensiunile calității îngrijirilor de serviciilor de îngrijire sănătate: accesibilitatea îngrijirii. antrenarea personalului pentru realizarea obiectivelor calității. asigurarea şi îmbunătățire continuă a calității serviciilor furnizate. Funcțiile managemetului calității serviciilor de îngrijire: planificarea calității. siguranța în îngrijire 2. folosirea unui 161 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

Precizeaza rolul resurselor umane şi strategiile de recrutare de personal: activități. acțiuni corective (controlul infecțiilor). acreditarea JOINT Commission dosarul de îngrijire al pacientului 4.Instrumente de imbunatatire a calității: instrumente ajutătoare: (brainstorming. pensionare. program. fişe de control statistic. educația continuă. comunicarea între membrii echipei. Aplică tehnici de îmbunătățire continuă a calității serviciilor de îngrijire 1. compensații. 2. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor proiecta activități de . ținând cont de nivelul ini țial de preg ă tire şi de nivelul de performanță cerut pentru absolventul de şcoală postliceală cu specialitatea asistent medical generalist. modele de formare a echipei. responsabilități. delegarea responsabilităților. manualul acreditării-grupe de standarde specifice nursingului. recrutarea.Promovarea profesională şi educația continuă în nursing: motivarea. creditarea. 4. 1. acțiuni preventive (prevenirea îmbolnăvirii) satisfacerea pacientului. dar abordarea acestora trebuie s ă fie flexibil ăşi diferen țiat ă. Condi ții de aplicare didactic ăşi de evaluare Parcurgerea con ținuturilor modulului CALITATEA SERVICIILOR DE NURSING se va realiza integral. 2. a sistemelor de lucru. parcurgând tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile .Srategii de îmbunătățire a calității: strategia Kaizen. acreditarea. planificarea resurselor umane. metoda întrebărilor) instrumentele calității: grafice. certificarea (ISO) C. siguranța profesioniştilor. stratificare. diagrame. audit intern. managementul riscului. IV.model de proces recunoscut. 3. selecția.Sisteme de evaluare a calității: autoevaluarea.şanse egale la angajare. 3. Descrie dimensiunea umana a calității C. acreditarea spitalelor. a proceselor. normarea în nursing. ciclul PDCA (planificăexecutăverifică -acționează) principiul „zero defecte” 3.Rolul managerilor în sistemele de asigurare a calității serviciilor de îngrijire: leadership în nursing. 3.Documentatia pentru îmbunătățirea calității: documentația pentru sistemul de management al calității conform standardelor ISO. rezolvarea conflictelor.Conceptul de imbunatatire continuă a calității: îmbunătățirea continuă a performanțelor. histograme.

instrucțiuni de lucru. fişe de autoevaluare. Orele de instruire teoretică se recomandă a se desf ă şura în cabinete şi laboratoare de specialitate dotate cu material didactic corespunz tor: ă retroproiector. colecție de reglementări tehnice şi normative specifice . dobândite anterior. interpretare a sistemului ce vizează asigurarea calității. proceduri de sistem.elevii învață cel mai bine atunci când învățarea răspunde nevoilor lor . fişe de lucru. video.elevii participă cu cunoştințele lor. la procesul de învățare 162 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . profesorul va trebui s ă țină seama de urm ătoarele principii moderne ale educației: . care vor pune accent pe dezvoltarea gândirii. acces Internet. În elaborarea strategiei didactice.învățare centrate pe elev. portofolii.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare . operaționale. calculatoare cu programe de aplicații pe tipuri de machete care vizează sistemul de management al calității.elevii au stiluri diferite de învățare . formarea aptitudinilor şi a deprinderilor de analiză.

dotarea cu material didactic. Proiectarea evaluării competențelor se realizează prin stabilirea clară a programului şi a modului de evaluare. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în funcție de: dificultatea temei. pe baza standardelor de acreditare a unităților sanitare. prin fişe individualizate. momentul şi persoana care face evaluarea. Pe parcursul modulului se realizează evaluarea formativă. pentru verificarea atingerii competențelor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. evaluarea altor competențe nefiind relevantă..elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informa țiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de pregătire profesională. Se recomandă adaptarea programei la elevii cu nevoi speciale.ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță.a documentației tehnice de specialitate din domeniu: SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul activităților privind asigurarea calității serviciilor nursing. proiectarea şi implementarea sistemului calității. deosebită în realizarea corespunzătoare a competen elor pentru viitorii asisten ț ți medicali generalişti. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. O competență se evaluează o singură dată. V. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. . Cadrele didactice care asigur ă preg tirea la acest modul îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. Indiferent de locul. Se evaluează numai competențele din acest modul. Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bun ă dotare material ă Instruirea în laboratoare tehnologice are importanță . deprinderi şi abilități anterioare ale elevilor. SPP. volumul şi nivelul de cunoştințe.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 163 .

Descrie fiinta umana ca entitate biopsihosociala . Descrie si etica fiinta umana ca profesionala entitate biopsihosociala. II.Raspunde din punct de vedere profesional. competenta 41. Curriculumul se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala. cu valori si principii de viata 2. Nota introductiva Modulul Deontologie si etica profesionala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Deontologie si etica profesionala Modulul are alocate un numar de 60 ore. laborator tehnologic. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1.Acorda ingrijiri intr-un mediu terapeutic securizant III. Deontologie C1.MODULUL 41 : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA I. Raspunde din punct de vedere profesional. moral si legal 3. Unitate de Competenta crt. din care 36 ore. cu valori si principii de viata C2.Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta : DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA moral si legal Nr. .

libe rtate.reputatie.empatie. Norme de exercitare (conform legilor in vigoare) 2.culpa. autonomie vs.1 raspundere legala.dosar medical) -ingrijire holistica:fiinta unica. -eroare si greseala in nursing.incredere. -implicarea pacientului in propria ingrijire. .Drepturile copilului. non discr imin are.Continuturi tematice Totalitate si individualitate 1. 164 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . .1 . Drepturile femeii in maternitate etc Raspundere si responsabilitate: 2. -rolul de avocat al pacientului.maleficie nta. .4 Drepturi si libertati: . -neglijenta.independenta. -aspecte etice ale ingrijirii (compasiune. dreptate ( mod de impartire a adevarului). .morala.2 drept medical.Drepturile pacientului. sinceritate.identificare personala (CI/BI. 1. angajare). paternalism. foaie de observatie. deontologia actului medical.fuga de raspundere.Drepturile omului. stare civila.3 Sisteme personale de valori: . responsabilitateprofesionala. -principii etice: binefacere vs.egalitate. fidelitate/co nfidentialitat e.putere/loialitate si libertate profesionala.forme de scolarizare. 1. competenta.2 Valori si principii etice in nursing: valori: viata.cu nevoi specifice. 1.imagine pozitiva de sine. veracitate vs. constiinta.grija si afectiune. .devotament fata de profesie. civila.

implicare in cercetarea in nursing. . autonomie si responsabilitate) 2. -fisa postului. .prezentari conunicari.oportunitati de invatare( studiu individual.1 protocoale de ingrijire relatii mediu profesionale (cooperare. compasiune. Sugestii metodologice Modulul DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA poate fi parcurs independent. de institutionalizare. 3. medicamentoasa.pierderea dreptului de practica.fizice.acces in profesiune. 3. abnegatie. . 3. comunitatii (pliante. -consimtamant sau refuz al ingrijirilor pe deplin informata.autonomie si delegare in nursing. daruire. 3. -standarde de ingrijire bazate pe probitate. familiei. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele . . solicitudine.6 eugenie. -principiul OSCAR: reglementarea climatului de lucru al conducerii unitatilor sanitare (obiectivitate. . Acorda ingrijiri intr-un Calitate in nursing 3. Abordare in securizant situatii de risc: 3.8 Eutanasie. 3. Invatare continua si perfectionare profesionala 2.incredere exagerata in propriile forte.4 competente profesionale pe baza SPP. avort. brosuri).7 risc asumat (valoarea bunului supus riscului este mai mica decat efectul obtinut.9 dileme etice ( ex:in boala canceroasa.2 persoana informata: -ghiduri de informare a pacientului. .3 abuzuri: verbale. internet. inginerie genetica( genom uman si clonare). coordonare. terapeutic comunicare eficienta. specializare in munca de echipa. continuare studii).obtinere atestat libera practica. psihogena. conferinte. sexuale.3 autorizare si acreditare: . SIDA) IV.inregistrare in registrul unic al asistentilor medicali. . colaborare). depasirea competentelor ).statut socioprofesional.. C3. Predarea modulului se face de catre asistentul medical cu modul de pedagogie. media. activa.participare la seminarii. psihice. Bioetica 3. risc evaluat (atitudine fata de un pacient agresiv). -atitudine etica in situatii terminale. fecundare in vitro/in vivo.5 iatrogenie:de explorare.

in timp ce profesorul il ghideaza. elevul:  invata predominant descoperind.  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.  experimenteaza problemele in globalitatea lor. ca subiect matur.  invata in mod activ.  nu se limiteaza doar la sala de curs.  se exprime in mod creativ.principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului. in grupuri. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 165 .  lucreaza in mod cooperativ.

O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. “Bulgarele de zapada”). coevaluarea in grupul de lucru. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Exemple de teme pentru aplicatii: “Ranile invingatorilor se vindeca mai repede decat ranile cele ale invinsilor” (vezi Totalitate si individualitate)-seminar de discutii “Implicatii etice ale ingrijirii pacientului cu tulburari psihice (ex:agresivitate)” (vezi Risc asumat/risc evaluat) .lucru in grup “Clarificarea propriilor valori” (vezi Sisteme personale de valori) . pentru a obtine acelasi nivel de performanta .a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. momentul sau persoana care face evaluarea. Se evalueaza numai competentele din acest modul. test scris. CD-uri. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.ritmica. studiul de caz. lucrul in grup ( “Bolul pestelui de aur”.indiferent de locul. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. eseuri. expunerea. metoda 6-3-5.joc de rol. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: formativa (continua. 2. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice. probe orale ( intrebari. referat.joc de rol). probe practice (studiu de caz. folii de retroproiector. descoperirea inductiva si deductiva. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.observarea sistematica a elevilor. 3. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. referate.munca independenta. analiza produselor( culegeri de date). . Pe parcursul modulului. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme. fisa de lucru.) 2. observatie dirijata. grup de discutii. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. 3. care asigura pregatirea la acest modul .autoevaluare d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. durata evaluarii. problematizare. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. unitati medicale si scolare. Phillips 6-6. discutii panel.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. cumulativa (verificari partiale. activitati de predare . numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. 2.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. sinectica. culegeri de date etc. c) Sugestii cu privire la aplicatii ( laborator) 1. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. pe secvente mici) si sumativa. ii ofera informatie “umpland vase goale”.recompense si competitie). “Caruselul”. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii.

Codul pentru nurse . Bucuresti. Grup national de etica (autor colectiv) . ANR. American Nurses Association .1998 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 166 .1985 2.Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. Sugestii bibliografice 1. V.Cod de etica pentru asistenti medicali.

Gh. Grup national de etica (autor colectiv)-Glosar de etica in nursing.3.1978 10.-Etica in practica nursingului-ghid pentru luarea deciziilor in etica. Editura Alternative. Grup national de etica (autor colectiv)-Ghid de etica in nursing pentru asistenti medicali. Copenhaga. OMS-Regional Office for Europe.1998 12.Bucuresti.-Pledoarie pentru respect.A. .-Bioetica-Manual pentru invatamantul universitar si preuniversitar de specialitate-Editura Universul. Dutescu.Editura Medicala. Lemon-Materiale de educatie in nursing. 1996 9. Miron.Deontologie medicala.B. Jurnalul de nursing .T. -Etos in medicina .Ciornea.Gh.. Marin.Etica aplicata.1995 11. Bucuresti. ANR. ANR.Editura medicala. CN.1998 4.1979 6.T..S. Bucuresti. Fry.Bucuresti. 1979 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat 167 . Scripcaru. Nicolau.2001 5.Editura Albatros. Nursing -revista editata de ANR (colectia 1990-2006) 8.1994 7..Sara.

Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

sanatate/boala.protectie).contact prin priviri.4 Stres si disfunctionalitati:cauze.rol de bolnav si rol de pacient.imitatie.complianta pacientului(fuga in boala. Nota introductiva Modulul Psihologie medicala face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Psihologie medicala. Determina factorii psihici in dinamica sanatatii/bolii 2. Comportamente protectoare si de risc. . grila de evaluare a stresului. diagnostic de stres-clinic si de laborator. factori de risc pentru profesia medicala. autostima si egoidentitate (acceptarea autoimaginii de catre altii si acceptarea imaginii pe care o au altii despre sine). traditii. agresivitate) 1. mentalitati). 1.psihosociologia spitalului(organizare administrativasociala. vertij versus manie. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica 3. convingeri personale.locus of control.3 Psihologia”situational-existentiala” a bolnavului: dependenta (acceptare. Unitate de Competenta crt Arie de preocupari C1. motivatia de a fi “pacient” 1. trauma 42. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. neacceptarea bolii).exprimare medicala sanatatii/ bolii emotii.vulnerabilitate la stres( mecanisme de coping. 1.Terminologie: competenta factorii psihici factor.identificare .sanogeneza. Sustine pacientul in mentinerea/restaurarea calitatii vietii III. raspunsuri calde. nevroza de spital).1.empatie.prietenoase).MODULUL 42: PSIHOLOGIE MEDICALA I. educatie intrafamiliala. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PSIHOLOGIE MEDICALA Continuturi tematice Nr. comunicarea diagnosticului de boala.5 Credinte personale si tendinte fata de sanatate: influenta culturala( obiceiuri. afiliatie ( proximitate fizica.trasaturi imunogene si disimunogene ale personalitatii. II.adaptare psihofiziologica. Psihologie in dinamica psihica.2 Relatii asistent medical-pacient: intractiune sociala.pulsiune(instinct).retea de sprijin). Modulul se efectueaza in semestrul I al anului III de studiu si are alocate un numar de 60 ore.separarea de habitatul personal. simptome psihosomatice(spasm.HTA. din care 36 ore laborator tehnologic.Determina 1.ajutor.

cresterea autocontrolului. prevenirea burn-out-ului profesional) 168 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . droguri etc) 1. colectiva (rezolvarea situatiilor conflictuale.apelul la reteaua de suport social.6 Adaptare la stres: i n d i v i d u a l a (nivel de aspiratie si nivel de posibilitati/resurse.nevoile lui Ralphafiliere.securitate.comportam ente adictive( co nsum de alcool. tutun.noutatea experientei).

tulburari menstruale. cutanate( prurit. cardiovasculare(tahicardie.tulburari de dinamica sexuala). HTA.dischinezii biliare.lipotimii.TBC. 1. hiperglicemie). metabolice (anorexie.).digestive (pilorospasm. eruptie).hiperperistaltism). astm bronsic.7 Fisa biografica (traume. hipersecretie HCL.stranut in salve. accidente. hiperventilatie). colon iritabil.9 Afectiuni de etiologie psihogena : boala ulceroasa. carente afective) 1. bulimie. psihologia convalescentei Domeniul: ă ă tate şi asistenpedagogic ă S n ță Nivelul: 3 avansat C 3. Abordeaza pacientul in perspectiva holistica Tulburari functionale 1. obezitate.dermatite atopice. urogenitale(colici renoureterale. psihologia pacientului infirm .constrictiepaloare/vasodilatatie-eritem cutanat).Sustine pacientul in mentinerea / restaurarea .C2.crize de astm. violente.crize anginoase. cardiopatie ischemica.HTA.8 Raspunsuri somatice ale emotiilor: Respiratorii ( rinoree.

teama de C(elemente caracteristice). regresia afectiva si apatici).negarea. crize). precoce si tardiv. ectomorf).anxietatea. accentuate(demonstrativ.perfe 2.distimici.P. Corelate psihologice ale bolii Eysenck 2. indicatori de calitate a vietii( stare de psihologia medicala a femeii bine. indicatii si imagine de sine si detaliile corporale ( stima de pacientului/medicului. necunoscut. La Senne boala :tulburari nevrotice. fumat/droguri. ( recunoasterea. comportamentala. presiuni).7 Efectul placebo:variabile ale rea. biografie: reactii la boala mijloace de crestere si evaluare a compliantei terapeutice.interventii Tipologii constitutionale psihologice :Kretschmer(picnic.flegmatici.extravert). leptosom. exaltati. sedentarism. anxiosi. pasionali. in preoperator. mediu. sociala.1 Calitate a vietii si obiective sanogenetice: sex ( stadii. noutatea anesteziei). sociala.Heymans induse de .psihologia extrafamiliali.emotionala. Sheldon(endomorf. sine) 2. contraindicatii ale E. posibilitati de persoanei cu disabilitati. hipertimici.reducerea/ pierderea 2. mezomorf.psihica.hiperpe 2.reculul insertie/reinsertie sanguinici. Wiersma.evaziunea. medicamentoasa.bunuri si servicii . colerici.resemnarea).5 Transformari psihocomportamentale (introvet. informare. postoperator atletic). (nervosi.contagiunea informationala. terapeutica:reactii adverse.ideea de Tipurile psihologice si boala prejudiciu. sentimentali.lehuza). de rol .factori gravida.amorfi.3 Particularitati psihofiziologice Modalitati de optimizare a actului de ingrijire legate de varsta si 3.1 Tip de personalitate:A si timpului de contact cu lumea.dependenta hiperexacti. asistenta medicala.4 Psihologia actului chirurgical ( incarcatura 169 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . exaltarea Personalitati Eului.2 Dimensiuni tipologice in alternativa). (pacienta.capacitate de functionare fizica.ignora 2.6 Psihologia medicamentului si complianta rseverenti. emotivi) medicina 2. prescrierea medicametelor( limite.etape. supraalimentatie.

3.6 Asistenta psihologica a pacientilor neoplazici: in faza de stabilire a diagnosticului( atitudine optimista.calitatii vietii IV.confuzie.7 Abordare si consiliere in HIV pozitiv combaterea socului emotional. de persoane. crearea unui mediu e suport social si spiritual. automonitorizarea comportamentelor legate de consum. dezvoltarea resurselor fizice conservate. tutun). autoculpabilizarii.necritica sau judicativa.11 Terapia pierderii la copii: pregatirea copiilor pentru pierderi(afective.2 Dinamica relatiei asistent medical-pacient (relatie asimetrica vs. presiuni.9 Psihoterapie suportiva simpla: activarea resurselor psihice personale ale pacientului.3Abordare in cazul pacientilor psihici activarea resurselor potentiale. cresterea motivatiei pentru schimbare. Psihoterapie 3.obiceiuri . Abordare in situatii de criza si in faza terminala 3. in 3. 3. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de abordarea unor metode de educatie a adultului:  elevul invata predominant descoperind.gandire pozitiva. verbalizarea sentimentelor si trairilor.10 Ghid de schimbare a unui comportament nociv: sfaturi vs coercitie ( restrictii alimentare. 3. .relatie simetrica): asteptarile pacientului si libertatea de decizie. dar ferma). detectarea depresiei si prevenirea sinuciderii. incredere si confidentialitae in actul ingrijirii. de mediu stabil).4 Iatrogenia psihogena : contradictii intre mesajul verbal si nonverbal. a negarii. in perioada initierii tratamentului( abordare raportata la personalitatea pacientului). sustinere in faza de negare.acc traditii . Sugestii metodologice Modulul PSIHOLOGIE MEDICALA poate fi parcurs independent. ascultare empatica.automedicatie. autovalorizare. 3.suport emotional) 3. in recidiva sau stadiu terminal(sustinere . sustinere in acceptarea bolii. favorizarea exteriorizarii emotiilor. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate (studii socio umane).resemnare. combaterea inchiderii in sine .5 Timp de lucru si de loisir al pacientului: obiceiuri. lipsa de tact. siguranta protectie.  elevul invata in mod activ. gandurilor. terapie prin joc.8 Suport psihologic in ingrijiri paliative atitudine fata de pacient si familia acestuia. comunicare terapeutica ( in boli incurabile) bazata pe incredere . menajarea si tactici de comunicare a vestilor proaste. persuasiune ( cu elemente sugestive) 3.alcool. in timp ce profesorul il ghideaza. 3.  lucreaza in mod cooperativ.

 i se permite sa se exprime in mod creativ. ca subiect matur.grupuri.  experimenteaza problemele in globalitatea lor.  nu se limiteaza doar la sala de curs. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 170 .  gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential.

isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme .a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.utilizeaza cunostintele detinute pentru a rezolva o problema aparuta. descoperirea inductiva si deductiva. observatie dirijata. “Bulgarele de zapada”). grup de discutii. expunerea. pe secvente mici). evaluarea altor competente nefiind relevanta. 2.recompense si competitie).) 2. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. problematizare. studiul de caz. analiza produselor( culegeri de date). 3. activitati de predare . ii ofera informatie “umpland vase goale”.munca independenta.observarea sistematica a elevilor . activitati de invatare cu caracter aplicativ: fise de lucru. joc de rol.bazandu-se pe o relationare logica a informatiilor in raport cu un scop. probe practice (studiu de caz. Ex. care asigura pregatirea la acest modul . cumulativa (verificari partiale. test scris. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. unitati medicale.joc de rol). c) Sugestii cu privire la aplicatii ) 1. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. eseuri. Se evalueaza numai competentele din acest modul. lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”. Pe parcursul modulului. urmarindu- . 3. Aplicatiile vor urmari formarea de abilitati prin care elevul aplica. fisa de lucru. durata evaluarii. unitati medicale si scolare.250 cuvinte):”Cresterea motivatiei de a renunta la consumul de alcool(tutun)” 3. pe secvente mai mari) Cadrele didactice. referate. Problema reala: interventia chirurgicala. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. referat. • sau sumativa. probe orale ( intrebari. Ex:Scop:Sustinerea pacientului in mentinerea/restaurarea calitatii vietii Grup de discutii:”Mod de abordare a unui copil cu neoplasm-comunicare de vesti proaste” Eseu (max.invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. coevaluarea in grupul de lucru.ritmica. Grup de discutii : “Ideea de prejudiciu in actul chirurgical” Test scris :”Modalitati de crestere a compliantei pacientului”. momentul sau persoana care face evaluarea. Se recomanda a fi utilizate metode alternative:brainstorming. Aplicatiile se vor realiza in sali de curs.eseu cu numar de cuvinte prestabilit. Practic: “Studiu de cazReactia la boala”.urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. pentru a obtine acelasi nivel de performanta .indiferent de locul. “Caruselul”. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. 2.

d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video. Se recomanda parcurgerea temelor din curriculum sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.etc.se aplicarea cunostintelor la probleme reale. CD-uri. metoda 6-3-5. discutii panel. sinectica.teste psihologice. Phillips 6-6. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: brainstorming. Sugestii bibliografice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 171 . 4. folii de retroproiector. V.

A.1.1995 3.Editura Infomedica. Mitrofan.D.Buzducea. 1996 8.Bucuresti. 1996 172 .teorie si aplicatii. Editura Polirom.I.R.I .(coord).Psihologia pierderii si terapia durerii.Psihologia medicala. 1999 6. Rascanu. Bradu-Iamandescu.I. Bucuresti.Editura Societatea Stiinta si tehnica.Zanc. Bucuresti.. Editura Sper...Editura Infomedica. Lupu.Editura Oscar Print. Bradu-Iamandescu.1998 2.Dinamica psihosociala a practicii medicale. Iasi.Psihologie sociala.Sociologie medicala. Athanasiu.I.vol I.-Psihologie medicala si asistenta sociala. Bucuresti. 2005 5. Neculau.Editura Polirom.Manual de psihologie medicala. 2003 4. 2002 7.I. Editura Infomedica.-Tratat de psihologie medicala.. Bucuresti. Bucuresti..I . Bradu-Iamandescu.A.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

nisa de dezvoltare. Unitate de crt competenta 43.laturi (intelectuala . 1. 1.caracter social-istoric. 1.estetica. ca actiune sociala specifica. Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor: Unitate de competenta: PEDAGOGIE Nr. caracteristici: specific umane. 1. Modulul are alocate un numar de 60 ore. Pedagogie Competenta C1.3 educatie -concept. caracter necesar.transmitere de informatii. principiul accesibilitatii cunostintelor.7 operationalizarea obiectivelor pedagogice: conditii generale. in dezvoltarea personalitatii 2. profesionala. deprinderi.experiente.psihomotor). obiective .proximal. 1.tehnologica. Nota introductiva Modulul Pedagogie face parte integranta din curriculumul ce are la baza standardul de pregatire profesionala in specialitatea asistent medical generalist si corespunde competentei specializate: Pedagogie. capacitati. psihologica. permanent. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. Evidentiaza rolul educatiei . temperamentele si abordarea psihopedagogica. Demers educational 1. . igienosanitara). pedagogica. achizitii ale invatarii( in plan cognitiv. din care 36 ore laborator tehnologic.4 stadii genetice si de varsta: stadialitate psihodinamica ( invatare pe parcursul intregii vieti.caracter national si universal.priceperi si deprinderi).juridica.distal.6 ideal educational -dimensiune sociala. functii: crestere si dezvoltare fizica armonioasa.invatarii.ale formarii (atitudini.8 principii didactice: integrarea teoriei cu practica. respectarea particularitatilor individuale si de varsta.1 ereditate -concept. II. stadialitate morala (Kohlberg-varsta cuprinsa intre 4-13 ani). moral-civica. afectiv.2 mediu. Utilizeaza comunicarea didactica 3. ca actiune sociala specifica.MODULUL 43: PEDAGOGIE I. predispozitii ereditare. particularitati anatomo. rol.fiziologice ale analizatorilor si activitatii SNC.religioasa. Stadialitate 1. Aplica metodologia invatarii si studiului individual III.5 stadialitate cognitiva ( Piaget-varsta cuprinsa intre 0-11/12 ani 15/16 ani).priceperilor si .asimilare de cunostinte. transmitere de norme etice. in dezvoltarea personalitatii Continuturi tematice Factorii dezvoltarii ontogenetice: 1.obiectiv. Evidentiaza rolul educatiei. stadialitate psihosociala (Erickson-perioada intregii vieti).

principiul participarii active a elevului la procesul de predare.deprinderilor. evaluar e.) 173 . Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist invatare . principiul sistematizarii si continuitatii in invatare.

2. Creativitate 3. cauze insucces:familiale: familii dezorganizate.verbala.C2. Utilizeaza Sisteme de educatie si forme de comunicare: comunicarea 2. instrumentala. 3.2 obiective: dobandirea autonomiei formative. nivel de aspiratii.explozie demografica.accidentala. Rolul educatorului: 3.baza tehnico-materiala necorespunzatoare.capacitati psihologice.3 arta motivarii ( motivatie de realizare-intrinseca. distanta. . cursuri perfectionare.5 specificul invatarii umane:rezolvare de probleme. parinte singur. elemente componente) Adaptarea evaluarii 3. simpozioane. filtrare mesaje). blocaj.3 tip de evaluare: ritmica. competenta si tact pedagogic. nonformala. . lucrul in grup) 3.2 proiect tehnologie didactica (obiective. Strategii de formare si educatie 2. inteligenta.5 educatie interculturala concept.4 evaluare rata succes-esec: strategii de promovare a succesului: familiale-familie activa. verificare prin lucrari practice. evolutia tehnologiei. de natura pedagogica-calitatea actului de predare.stil de predare. distorsiune. teste docimologice. informala.1 educatie .4 profilul educatorului ( personalitatea profesorului.continua. conditii precare.formala.temeinice. didactica C3.schema comunicarii (factori. . training.spirit de independenta.recompensa meritata). chestionare orala. sumativa. OSP necorespunzatoare. de tip algoritmizat.invatare. psihofiziologicetulburari fiziologice. multiplicarea profesiunilor. personalizarea comunicarii). crearea unui stil de munca activ. comunicare didactica .caracteristici (dimensiune explicativa. logica pedagogica. democratizarea vietii sociale) forme: (intraeducationale-postuniversitare. motivatie si vointa. consecinte pedagogice.autocontrolat). autoevaluare.Aplica metodologia invatarii si studiului individual Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă . observare si apreciere verbala. memorare. Educatia adultului 2.1 metodologia instruirii (strategii didactice:de tip expositiveuristic.6 formare intelectuala: atentie.cod personal. paravebala. extrinseca. lucrari practice. 3. utilizarea timpului liber. pedagogicecurriculum neadaptat. de natura psihofiziologica-stare de sanatate.bruiaj. mese rotunde). extraeducationale-munca intelectuala. Comunicare .relatii deficitare elevprofesor. pericolul transferului de autoritate. cumulativa. tipuri de relatii profesor-elev). evaluare subiectiva. conferinte.conditii bune de viata. factori: accelerarea schimbarilor. psihocomportamentale psihosociale.implicatii psihopedagogice.memorie de lunga durata. conditii ale memorarii facile. subiectiva. 2.nonverbala.

7 creativitate umana: factori intelectuali. factori sociali. experientei.3. de iluminare. etape-perioada de preparare. de verificare. volumul. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 174 . de incubatie.

unitati medicale si scolare. 3. observatie dirijata. fisa de lucru.recompense si competitie). • sumativa. “Caruselul”. test scris. • i se permite sa se exprime in mod creativ. pe secvente mai mari ) Cadrele didactice.ritmica. • experimenteaza problemele in globalitatea lor. • lucreaza in mod cooperativ. se poate aprecia nivelul de atingere a competentelor printr-o evaluare: • formativa (continua. Metodele traditionale de predare-invatare avantajeaza profesorul care devine expert asupra elevului pasiv (cu o motivatia extrinseca. c) Sugestii cu privire la aplicatii 1. • gaseste motivatii intrinseci si valori in procesul experiential. momentul sau persoana care face evaluarea. activitati de invatare cu caracter aplicativ : fise de lucru. cumulativa (verificari partiale. probe practice (studiu de caz. Orele de predare-invatare cuprind continuturi si aplicatii. referat. evaluarea altor competente nefiind relevanta. • elevul invata in mod activ. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. coevaluarea in grupul de lucru. probe orale ( intrebari. Vor fi utilizate metode de stimulare a creativitatii ca: . ca subiect matur. problematizare. a) Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza: 1. 3. care asigura pregatirea la acest modul . pentru a obtine acelasi nivel de performanta . lucrul in grup (“Bolul pestelui de aur”.IV. Pe parcursul modulului. b) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de pregatire profesionala. In elaborarea strategiei didactice se va tine seama de urmatoarele principii ale invatamantului centrat pe elev si de necesitatea abordarii unor metode de educatie a adultului: • elevul invata predominant descoperind. numarul de reevaluari (cel putin egal cu numarul orelor alocate saptamanal) si distributia acestora pe parcursul perioadei de studiu. Se recomanda a fi utilizate metode alternative: brainstorming. • nu se limiteaza doar la sala de curs.indiferent de locul. ii ofera informatie “umpland vase goale”. descoperirea inductiva si deductiva. Predarea modulului se face de catre profesorul de specialitate ( studii socio umane).joc de rol.munca independenta. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: 1. in timp ce profesorul il ghideaza.) 2. in grupuri. 2. grup de discutii. studiul de caz. analiza produselor ( culegeri de date).joc de rol). isi stabilesc numarul de ore alocat fiecarei teme .invatare cu caracter interactiv : conversatia euristica. eseuri. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea.eseu (ex: cu numar de cuvinte prestabilit). Aplicatiile se vor realiza in sali de curs. referate. activitati de predare . “Bulgarele de zapada”). Sugestii metodologice Modulul PEDAGOGIE poate fi parcurs independent. Se evalueaza numai competentele din acest modul. expunerea. durata evaluarii. pe secvente mici). urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale.observarea sistematica a elevilor . 2.

. .. 3.sinectica.discutii panel.brainstorming.metoda 6-3-5.Phillips 6-6. Exemple de teme pentru aplicatii: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 175 . . .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 176 .proiecte de tehnologie didactica etc.grup de discutii d) Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata : casete video.5 ori mai repede decat verbalul” (vezi Comunicarea) . CD-uri.“Argumentati de ce para.si nonverbalul sunt codificate de 4.lucru pe grupe “Care sunt deosebirile intre invatarea observata la mamifere si cea specific umana?” (vezi Creativitatea) . folii de retroproiector.

 Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: CERCETARE IN NURSING Nr. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Concepe un proiect de cercetare in nursing. 2.Modulul 44: CERCETARE IN NURSING  Nota introductiva Modulul CERCETARE IN NURSING face parte din pregatirea specifica din anul III. Descrie principalele domenii de cercetare in nursing.1. 3. Unitatea de Competente crt. Descrie principalele nursing domenii ale cercetarii in nursing Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. Explica metodele. invatamant clinic. Cercetare in C. competenta 44. In modulul CERCETARE IN NURSING se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata CERCETARE IN NURSING. tehnicile si instrumentele de investigare in nursing. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore. . Explica metodele. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specifice calificarii.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. pentru calificarea asistent medical generalist.2.

conditii etc. Experimentul natural: definitie. 2. conditii. rezultate.1. sedentarismul.1. nivelul educational etc. alterarea stimei de sine.2. Metoda analizei Documentelor (analiza statistica si analiza de continut): bilet de trimitere. investigatii etc. cu intrebari inchise/deschise. consum de droguri. socio-economica.3. 2.2. etc. analize. 1. de iesire din spital. planificarea examinarilor periodice etc. Tehnici si instrumente: 2. 1. Interviul direct-indirect. sexul. Intelegerea sau acceptarea tratamentului prescris: in functie de obiceiurile familiale. 1. 177 . motivatia pacientului. conditiilor de mediu. Ancheta demografica. 1. varsta. Observatia clinica: definitie.3. obisnuintelor familiale etc. 1.4. 1. clinic. Promovarea sanatatii si prevenirea imbolnavirilor: alimentatia. de transfer.2. Metode de cercetare: 1. fumatul. Grupele de populatie cu risc mare de imbolnavire: datorita stilului de viata.1.Continuturi Domenii: 1. Procesul de ingrijire (nursing) pentru pacientii cu anorexie. foaie de observatie.

Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CERCETAREA IN NURSING. observatia.  Sugestii metodologice Modulul CERCETARE IN NURSING poate fi parcurs in mod independent. alegerea mijloacelor de investigatie (metodele si tehnicile de cercetare). 4. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. . Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. Redactarea unui raport final cu propuneri si solutii. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: . efortul cercetatorului etc. momentul si persoana care face evaluarea. 3. scheme. Etapele cercetarii in nursing: 1 Pregatirea cercetarii: alegerea temei si a obiectivelor investigatiei. munca independenta. SPP-ul stabileste un nivel national. obiective. 2. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. exercitiul. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.elevii au stiluri diferite de invatare .uri.3. sondajul de opinie. conversatia. C. volumul si nivelul de cunostinte. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Concepe un proiect de cercetare in nursing.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. Chestionarul cu intrebari standardizate. stabilirea ipotezelor de lucru. discutiile si lucrul in grup. a confidentialitatii informatiilor. dezbaterea. compararea. simularea. folii de retroproiector.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. informarea forurilor ierarhic superioare interesate de problema cercetata. comun de performanta.D . studiul de caz.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare . dotarea cu material didactic. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. care respecta anonimatul persoanelor. Analiza si interpretarea datelor: subiective.C. la procesul de invatare . Colectarea datelor necesare: activitatea de teren. Indiferent de locul. semne clinice etc.

Se evalueaza numai competentele din acest modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). 178 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. test scris. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Cadrele didactice. evaluarea altor competente nefiind relevanta. pentru verificarea atingerii competentelor.

usturimi la sfârşitul micțiunii. 1. principii de tratament. 1. polimenoreea. Ginecologie Analizează semnele şi şi simptomele nursing în ginecologie specifice afecțiunilor .2. Semne şi simptome prezente în afecțiunile ginecologice. investigații.3. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Aplică intervenții proprii şi delegate. arsuri. în perioada pubertară şi la femeia în plină activitate genitală. Analizează semnele şi simptomele specifice afecțiunilor ginecologice. dispareunia.1.1. circumstanțe de apariție. simptomatologie. Tulburări în minus: hipomenoreea. Tulburările ciclului menstrual. simptomatologie. 3. cronică). Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. 1. 1. Principalele afecțiuni ginecologice. algii pelviene. Durerea pelvină: intensitate (supraacută.2. oligomenoreea. 1. 5. evoluție. Bartholonita: definiție. 4. competență 45. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Leucoreea: debut. evoluție.1.3. etiopatogenie. Tulburări în exces: menoragia (hipermenoreea).1.2. aspectul sângelui.1. dispareunie.1. Hemoragia: cauze generala şi locale. semne funcționale asociate (prurit. Sindromul intermenstrual.1. localizare şi iradiere. Infecțiile aparatului genital feminin. 2. pentru calificarea: asistent medical generalist. Competenț e C. ginecologic e Unitate de Conținuturi 1. 2. timpul de apariție şi durata. Vulvovaginite: definiție. cantitatea. invatamant clinic. etiopatogenie. hemoragii care survin în copilărie. semestrul I. 1. subacuta.4. ritmul şi durerea asociată. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Nr. factori provocatori sau paleativi. crt. menometroragia. caracterul scurgerilor.Modulul: 45.1. Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing)la pacientele cu afecțiuni ginecologice. investigații. amenoreea. 2. metroragia. În modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. 2. 1. Modulul are alocate 60 ore din care 36 ore.1. . GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE Not ă introductiv ă Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE face parte din preg ătirea specifică din anul III. Lista competențelor specifice unității de competență corespunzătoare modulului: 1. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). acută. 2.1. principii de tratament.

evoluție.1.3. simptomatologie. etiopatogenie.2.4.1. cervicale) şi f 2. displazii i cervicale: n Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 179 . Boala inflamatorie pelvină (BIP): definiție. Cervicite d iție. principii de tratament. (metrite e investigații.

Patologia netumorală. Patologia sânului. Contracepția şi planificarea familială.etiopatogenie.2. Menopauza: definiție. 2. stadializare. investigații. tratament. 2.2. tratamentul.5. principii de tratament. C. 2.5. Metode locale şi de barieră. principii de tratament. manifestări. screening-ul cancerului mamar. Cancerul de sân. morfopatologie. tratament. Tulburări de statică uterină şi incontinența urinară definiție.3.2.2.6. manifestări clinice. 2. 1. tratament. 2.4.2. simptomatologie. investigații. Sterilitatea conjugală. cancerul de col şi corp uterin. Incontinența urinară la femeie: cauze. . Definiție.5.2. evoluție şi complicații. Sterilitatea şi infertilitatea. evoluție şi pronostic.2.3. Prolapsul genital . tratament. evoluție. telor medicale (foaia de observați e clinică. bilete de ieşire din spital şi buletine de analiză.1. simptomatologie şi investigații. evoluție. Etiopatogenie. 2. 2.3. cu cercetare afecțiuni a ginecologic documen e. Dispozitivul intrauterin (DIU). tumori secretante. 2.1. clasificarea stadială. investigații. Contracepția hormonală.1. Tumori maligne: leziuni precanceroase.3. investigații. cancerul de ovar: clasificare. Tumori ale aparatului genital. investigații. 2.2. implicații psihologice. Identifică Culegere probleme a de de date C. Definirea termenilor. 2. 2. (nursing) la pedagogic Nivelul: 3 avansat ă observați pacientele e. Deviații uterine. etiologie. tumori ovariene benigne.3. dependență Elaborează (date şi subiectiv planul de stabileşte e/obiecti îngrijire diagnosticu ve) prin l diverse de îngrijire metode: Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță interviu. principii de tratament. terapia de substituție. 2. semne şi simptome.definiție. Tumori benigne: fibromul uterin.

1. Manifestări de independență: stare de conştieță prezentă. observabilitate (cine?.4. 2. cum?.3. lipsă de cunostințe. 2. respirației. Surse de dificultate: anxietate. carnet de sănătate). realism. P. rețete. proces infecțios. circulație inadecvată. obiective pe termen scurt. cronică). Analiza şi sistematizarea datelor semnificative. tensiunii arteriale. mobilitate păstrată. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 180 . în ce măsură?. pulsului. absența durerii. acută. inapetență. iritabilitate. rănire. Manifestări de dependență: nervozitate.2. TA. alimentație şi hidratare corespunzătoare. T0 în limite normale. implicare. mobilitate limitată. 2.5 Diagnostic de îngrijire (nursing) = PES (problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependență). amețeli. când?. ce se poate face?. 2. subacută. stress. discuții cu membrii echipei de îngrijire şi aparținătorii. fatigabilitate. R. 2. Probleme de dependență: durere (supraacută. participarea la examenul clinic general şi ginecologic. sângerare uterină. somn şi odihnă suficiente. hipertermie sau hipotermie. comunicare eficientă la nivel motor şi afectiv. vulnerabilitate crescută față de infecții. eliminări urinare şi intestinale normale. sentiment de utilitate.scrisori şi trimiteri medicale. confort asigurat. Obiectivul nursing: specificitate. performanță.1. mediu şi lung). Independența/dependența. postură inadecvată. ce?. lipsa scurgerilor vaginale. măsurarea temperaturii. 2.

comprese. toaleta locală. stabilirea momentului optim. 3. spatula Ayre. pense pentru col. 1.(nursing). electrocauter. 2. soluții anestezice.1. a raportului sexual şi a administrării medicamentelor local. soluții pentru investigații (acid acetic 3%.2. studiul glerei. obținerea colaborării şi acordului. Pregătirea pacientei. Intervenții specifice. nitrat de argint 5%. dozări hormonale în sânge şi urină. colposcopia. evitarea spălăturilor. substanțe de contrast (omnipaque. examenul citotumoral Babeş-Papanicolau. medicamente antihistaminice. chiurete. a stării de conştiență. aparat pentru insuflație. 2. pense porttampon lungi. histerometru. valve vaginale. Resurse materiale. Pregătirea psihică: informare.2.2. 2. albastru de toluidină etc. hidratare şi alimentare. lame. pense pentru biopsie. tomografia . Lugol. bisturiu.4.1. ace lungi de 10-15 cm şi groase de 0. administrarea tratamentului general şi local. explicații. 1. manuşi. câmpuri. determinarea PHului vaginal.81 mm. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. respectarea pudorii). supravegherea eliminărilor. Examene de laborator: examenul secreției cervicovaginale (bacteriologic şi parazitologic. recipiente pentru produsele recoltate. histeropaque. mobilizare. supravegherea scurgerilor vaginale. soluții dezinfectante. asigurarea poziției adecvate. C. celioscop.1.1. pregătirea pentru mici intervenții ginecologice.). odiston. igienă. foarfece. Examene endoscopice: histeroscopia. celioscopia. 2. Priorități în îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi vegetative. examenul citohormonal. Instrumente: specul bivalv. lamele. colposcop. rezonanța magnetică nucleară (RMN). Materiale: tampoane. asigurarea confortului psihic.1. Investigații. 3. educa ie. Examene imagistice: ecografia.1. profilaxia infecțiilor.3. aparat Schultze.1. 3.1. histeroscop. Pregătirea fizică: asigurarea confortului ambiental. pregătirea preoperatorie şi îngrijiri postoperatorii. 1. 3. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă 2.2. histerosalpingografia. ț 2. Intervenții proprii (autonome): comunicare. 3. Aplică intervențiile proprii şi delegate. prevenirea complicațiilor. seringi de mărimi diferite.

scop. supravegherea după puncție. Puncția vaginală (culdopunc ia): ț definiție. vagin. galactografia. endometru). indicații/contraindicații. incidente.1. Curba termică bazală. cervix-col. conduită. materiale necesare. scop. 3. pregătirea pacientei. reorganizarea locului de muncă. mamografia. Histerometria: indicații/contraindicații.1. tehnica efectuării puncției (rolul asistentei).2. 3. accidente. xerografia.2. notarea în foaia de observație. pregătirea produsului pentru examen. pregătirea 181 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . incidente şi accidente. Biopsia: definiție.2. scop. 3. Chiuretajul uterin: definiție.4.computerizată (TC). termografia. locul recoltării (vulvă.2. Intervenții ginecologice. 3. Alte investigații.

1. 3. Obiective stabilite: 1. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. Nerealizate . Supravegherea faciesului. Spălătura vaginală: definiție.C. combaterea durerii. 3.4. 1. susținerea psihică în intervențiile mutilante. supravegherea după intervenție. supravegherea funcțiilor vitale.1. incidente. montarea sondei).3.2. 3. Pregătirea în urgențe: sarcina ectopică. pregătirea pacientei. prevenirea complicațiilor postoperatorii. materiale necesare.2.3.1. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. a diurezei. meşare).4. indicații şi contraindicații. 3. observarea conținutului extras. bilanțul stării de sănătate şi investigații obligatorii. Transportul la salon. supravegherea pansamentului. 2. educarea pacientei în vederea externării. 3. 3. Tamponamentul vaginal: indicații. pregătirea câmpului operator. dotarea cu material didactic. reorganizarea locului de muncă. 3. particularitățile grupului de elevi instruiți. notarea în foaia de observație. contraindicații. 3. mobilizarea.1. Pregătirea generală. Sugestii metodologice Modulul GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE poate fi parcurs în mod independent Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind GINECOLOGIE ŞI NURSING ÎN GINECOLOGIE. Realizate .adaptate la capacitățile fizice (resurselor) pacientului/familiei. 3.4. lichidului eliminat. chistul de ovar torsionat. rolul asistentei în timpul tehnicii.3. scop. stări abdominale. 3.5. Îngrijirea postoperatorie. Supravegherea postanestezică.2. reluarea alimentației. îndepărtarea pilozității. reluării tranzitului intestinal. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Reformularea obiectivelor .4.3.2.3. recoltarea fragmentelor pentru examinare şi trimitere la laborator.manifestări de dependență care se mențin sau apărute î perioada îngrijirii.4. poziția în pat. necrobioza fibromului uterin. 3. Pregătirea preoperatorie. satisfacția pacientului. executarea tehnicii.manifestări de dependență absente sau ameliorate.2. . examenul secreției vaginale.3.3. Planificarea intervențiilor adecvate manifestărilor de dependență prezente în evoluția pacientului. Instruirea se va realiza în sălile de demonstrație şi în unități sanitare cu o buna materialelor şi a pacientei. observarea aspectului. tehnică. accidente. Pregătirea specială: aseptizarea cavității vaginale (spălare.

Instruirea în sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. mulaje. simularea. folii de retroproiector. exercițiul.conversația. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă :planşe. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. casete video. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 182 . munca independentă. cd-uri. observația.dotare materială. instrumente şi materiale sanitare. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic. scheme. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti.creativitatea si capacitatea de a lua decizii.

proiectul. proiect de activitate.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). coevaluarea în grupul de lucru. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor organiza activități de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. simul ă aplicații pe caz concret. studiu de caz. problematizarea. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. planuri de îngrijire. Se recomandă următoarele metode: observația. Cadrele didactice care asigur ă preg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. plan de îngrijire). . fişe de lucru. probe practice (demonstrație. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. plan de îngrijire. test scris. Se recomand ă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. . numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. descoperirea. ri. fişe de lucru. fişe de lucru. planuri de educa ție. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul.elevii au stiluri diferite de învățare . Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. compararea. tema în clasă. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. demonstrația. investigația. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 183 .

Supraveghează travaliul normal. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ C. Programa se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. Modulul are alocate 120 de ore din care 72 ore. înzăpezire. 5. Pregătirea moaşelor prin programe speciale reduce parțial competențele asistentului medical generalist în domeniul îngrijirii gravidei. C.semne şi simptome de sarcină. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. mai ales în maternitate. eclampsie). Supraveghează perioada de lăuzire si revenirea femeii în familie. Analizează Nr. Participă la identificarea şi supravegherea gravidelor cu risc obstetrical. Unitate Competenț de e crt. .1. inundații.Modulul 46: OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC Ă Modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ face parte din pregătirea specifică din anul III semestrul I pentru calificare : asistent medical generalist. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională. invatamant clinic. În modulul OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRIC se reg sesc Ă ă abilit ățile din unitatea de competență tehnică specializată OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ. 2. Analizează modificările organismului în timpul sarcinii. Modulul cuprins în curriculum-ul asistentului medical generalist este absolut necesar având în vedere domeniul vast în care acesta poate s lucreze fiind pus în situa ă ția de a îndeplini unele din atribuțiile moaşei în situații limită (izolare geografică. lăuzei şi nounăscutului. 3. competență Descrie 46. Descrie aparatul genital feminin şi bazinul obstetrical. travaliu precipitat şi naştere la domiciliu sau în ambulanță. naşterea normală şi nou-născutul în cazuri de urgență 4.2. Obstetrică aparatul şi genital nursing in feminin şi obstetrica bazinul obstetrical. sângerare.

F u nctiile uterului: ciclu mestrual si reintinerirea endometrului. 3. loc d e f e c u n d a t i e . tuberozitatea ischiatica. 2.2. simfiza pubiana si arcul pubian. articulatia sacroiliaca.descriere.1. loc de nidatie si dezvoltare a sarcinii. Bazinul moale .1.2. uterul.Functiile trompei: cale de trecere pentru elementele sexuale si ou. migratia.5.Functiile ovarului: ovogeneza si functia endocrina 2. Functiile vaginului.Organele genitale: inerne: ovarul. 3.Noțiuni de anatomie a aparatului genital 1. iminenta ilio-pectinee. stramtorile bazinului. Bazinul obstetrical. 1. Fecundatia. 2. rol.planseul pelviperineal. 1. vaginul.Notiuni de fiziologie a aparatului genital 2.Glanda mamara . 3 .Conținuturi 1. nastrea naturala 2. Modificarile generale din partea sistemelor si aparatelor 184 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . 2 . spina iliaca antero-superioara.1 Organele genitale externe: vulva 1. organ de copulatie si de trecere a fatului. repere obstetricale (creasta iliaca. 3. Bazinul osos: alcatuire. trompa.4. promontoriu.1.2. nidatia. diametrele. linia arcuata).Modificarile organismului in timpul sarcinii.

semne digestiv e. 2.2. Sarcina normala semne si simptome 2.3. 2.Trim estrul I: amenor eea. crestere a excitabilit atii si contractili tatii. crestere a in volum a uterului. bataile cordului fetal.2. tulburari neurovegetati ve diminua te. semne urinare. . semne si simptome de sarcina C. manifes tari neurops ihice. Trimestr ul II amenor ee. miscari fetale. Supraveghe ază travaliul normal.3.T rime strul III uter marit de volu m.1.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic Nivelul: 3 avansat ă modificările organismul ui in timpul sarcinii. modifica ri de forma si volum ale uterului.Modifi cari locale 2. naşterea normala si nou nascutul in cazuri de urgenta 1. modifica ri de consiste nta.

3.4. 2. modificarea caracteristicilor contractiilor.4. asigurarea materialelor pentru primirea copilului. hemoroizi si varice.2. stabilirea varstei sarcinii si a datei probabile a nasterii.4. parti mici fetale palpabile.1. controlul integritatii placentei si a tesuturilor moi. 3. sangerarea gingiilor.1.1. sarcinile asistentului medical privind monitorizarea mamei si copilului: masurarea tensiunii arteriale.Conduita in delivrenta: semnele dezlipirii placentei .Schema repetării testelor de laborator. activitatea. eliminarea dopului gelatinos. semne de suferinta fetala.3. ingrijirea copilului. deficit de cunostinte in legatura cu evolutia sarcinii. deschidera colului. 3. III 3. 3. 4. 2. Conduita in perioada de dilatatie. Adaptarea la rolul de mama.Examene de laborator: teste imunologice si radioimunologice. igiena muncii. examenul obstetrical) si selectionarea gravidelor cu risc. Perioadele si timpii nasterii 3.Problemele de dependenta in sarcina: alterarea confortului in legatura cu grețurile şi vărsăturile. 1.1.2.Conduita in expulzia fatului: pregatira campului operator. 2.2.4.zisa pentru nastere 2. starea membranelor si colului. Medicamentele si sarcina. respectarea asepsiei si antisepsiei. Semnele declansarii travaliului: contractii uterine ritmice si dureroase. examenul general pe aparate.Supravegherea prenatala 3. arsura epigastrica. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 185 .1.Investigatii ultrasonice:auscultatia Doppler. igiena vestimentara si corporala. Prima consultatie prenatala: bilantul starii de sanatate (anamneza.1. aspectul lichidului amniotic.Pregatirea gravidei ptr. 2. nastere 1.Igiena sarcinii. manifestari deteminate de adaptarea a organismului la sarcina. temperaturii. nasterea.f.Obiectivele consultatiei prenatale si luarea in evidenta. supavegerea b. Examenul gravidei la termen Pregatirea propriu .2. 4. 3. ecografia. 3. bataile cordului fetal. 3. pregatirea prenatala (pregatirea mameloanelor pentru alimentatia la san). Asistarea nasterii in cazuri de urgenta 3. teste de laborator initiale. Influenta sarcinii asupra sexualitatii si familiei 4.4.Investigatii paraclinice in sarcina.miscari fetale active. constipatia. Consultatiile prenatale din trimestrul II.c. alimentatia.1.Examenul lichidului amniotic: aminocenteza si amnioscopia.Educatia gravidei. pulsului. observarea comportamentului.3.

cântărire şi măsurare. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță propriupedagogic Nivelul: 3 avansat ă zisa. perioada a IV-a. .4. pensarea. 4. . traumatisme obstetricale. secretia lactata culegere a datelor. Suprave gherea manifest arilor lauziei: scurgere a lohiilor. 1.Educar ea lauzei . intocmir ea planului de ingrijire.4. refacere a fiziologic a si anatomic aa organism ului matern). tardiva. asfixia albastră. supraveg herea functiilor vitale. ligaturarea şi secționarea cordonului. C. albă. Participă la identificare a şi supraveghe rea gravidelor cu risc obstetrical 3. Primele îngrijiri acordate nou-născutului in sala de naştere: dezobstrucția.5.Lauzia fiziologica .îngrijiri în apnee tranzitorie. plaga ombilicală. profilapsia oftalmiei. 3.Supravegherea lauzei in primele doua ore dupa nastere. identificarea malformațiilor. Supraveghe ază perioada de lauzie si revenirea in familie. 2. Perioadel e lauziei (imediata .definitie.îngrijiri în primele ore şi primele ore şi primele zile după externare: alimentația şi igiena. stabilirea scorului APGAR.C. identifica rea eventual elor problem e. involutia uterina.

10.Interventiile chirurgicale si sarcina. 1. sarcina extrauterina.4.1.2. Educarea familiei pentru sprijinirea lauzei Rolul parintilor dupa nastere. Sarcina cu risc prin factori materni de ordin general (varsta sub 20 sau peste 35 de ani. multiparitatea.8. 1.1.3. bolile renale.noțiuni sumare. varsaturile incoercibile.5. bolile hematologice.1.2.11. 1. 1.4.5.Hemoragii din a doua jumatate: avortul din lunile V-VI. moartea fătului in uter.Incompatibilitatea sanguina Rh si AOB. bolile endocrine. diabetul.5.Anomalii de durata a gestatiei. 1. mola hidatiforma.Anomalii de numar. sifilisul si gonoreea.Preeclampsia si eclampsia.pentru autoingrijire:igiena corporala si locala.Sarcina prelungita -suferinta fetala. 1. 1. abruptio placentae ruptura uterină. Distocii de dinamica si dilatație . reluarea activitatii fizice si sexuale. intoxicatii cronice (alcoolism. 1.3. 1. 1. Patologia materna asociata cu sarcina: cardiopatiile.partum. tabagism. parinti cu deficiente senzoriale si motorii.Disgravidia tardiva (hipertensiunea de sarcina). prevenirea complicatiilor post . 4.2.Nasterea prematura: definitie. distocii osoase. igiena sanilor si a alaptarii.2. adaptarea bunicilor. primele ingrijiri acordate nounascutului prematur.6.1. adaptarea copiilor existenti. placenta praevia.Boli proprii sarcinii. Patologia anexelor fetale. masuri contraceptive. Plan de educatie.3. bolile respiratorii. cauze.Suferinta fetala. bolile infectioase. consum de droguri). 1. 1. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 186 .9.7. inaltime si/sau greutate sub limita) conditii de peristaza neprielnice. 1.4.Hemoragii din prima jumatate: avortul. 1.Hemoragiile din sarcina. alimentatia lauzei. Sarcina patologica 1.Influenta sarcinii asupra bolii şi a bolii asupra sarcinii. 1.Disgravidia precoce: ptialismul. antecedente obstetricale si ginecologice. 1. 1.

Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv.Hemoragiile postpartum. varsaturi incoercibile. 3. plan de îngrijire. aplicații pe caz concret.Hiperemeza gravidica (varsaturi incoercibile). plan de educație. risc de anemie. problematizarea. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului.6. 3.Prolabare de cordon. particularitățile grupului de elevi instruiți. dispnee.7. Instruirea se va realiza în s lile de demonstra ție şi în unit ăți sanitare cu o ă buna dotare material ă Instruirea .1. 3.8. 3. conversația. Asistentul medical generalist lucreaz ăal ă turi de medicul de familie care are responsabilit ăți deosebite în supravegherea standard şi special ă gravidei în perioada a prenatal ă şi postpartum (de lăuzie) la domiciliu precum şi a nou-născutului.elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior (cunoştințe preştiințifice sau însuşite în alte module) la procesul de învățare. fişe de lucru.elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați activ în procesul de învățare.Placenta praevia. dotarea cu material didactic.5. ceea ce presupune cunoştințe şi abilități în domeniu.Abruptio placentae (apoplexia uteroplacentara). În elaborarea strategiei didactice profesorul va ține seama de următoarele principii moderne ale educației: . Planul de ingrijire pentru: 3. proiect de activitate. compararea. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea.elevii au stiluri diferite de învățare.4. 3.Nasterea prematura. .2. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. 3. . Cadrul didactic trebuie s ă structureze con ținuturile astfel încât s -i ă permit ă elevului s ă -şi însuşeasc ă baza de cunoştin țe care s ă-l ajute la dobândirea competen țelor stabilite având în vedere num ă relativ mic de ore rul teoretice şi preg ătire practic ă. risc de sangerare. demonstra ția. edeme.3. analizarea informațiilor vechi în raport cu cele noi şi pentru ordonarea lor în vederea eviden țiereii aspectelor semnificative. simulări. Se recomand ă urm toarele metode: observa ția. munca . 3.elevii au nevoie de timp special acordat pentru asocierea. 3. ă descoperirea.2 Disgravidie tardiva (preeclampsie si eclampsie). alterarea echilibrului hidroelectrolitic. Probleme de ingrijire: hipersalivatie. Cadrele didactice au libertatea s ă decid ă num rul de ore alocat fiec rei ă ă teme in func ție de dificultatea temei: volumul şi nivelul de cunoştințe. sala de demonstrație are o importanță deosebita în realizarea la un nivel corespunzător al competențelor specifice pentru viitorii asistenți medicali generalişti. rsic de alterare a integritatii tegumentelor si posibil risc de infectie. HTA. . Sugestii metodologice Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind OBSTETRICA ŞI NURSING ÎN OBSTETRICĂ.Ruptura prematura a membranelor. albuminurie. risc inalt de pierdere a starii de constienta.

discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic.independentă. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la probleme reale ținându-se cont de nevoile de instruire a elevilor şi formarea acestora ca asistenți medicali generalişti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 187 . exercițiul. instrumente si materiale sanitare. cd-uri. simularea. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. observația. să ia decizii corecte. folii de retroproiector. să-şi manifeste spiritul critic şi creativ. mulaje. formatorul va alege cazuri tipice care să-i permită elevului să analizeze. creativitatea si capacitatea de a lua decizii. scheme. În cadrul pregătiri practice din spital. casete video.

coevaluarea în grupul de lucru. Se evalueaz ă numai competen țele din acest modul. fişe de lucru. insistânduse asupra situațiilor în care asistentul medical generalist este pus în situația să hotărască şi să acționeze singur. probe practice (demonstrație. Pe parcursul modulului se realizează evaluări formative iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă pentru verificarea atingerii competențelor. . plan de îngrijire. Se recomandă metode alternative de evaluare: autoevaluarea. studiu de caz. observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. Cadrele didactice care asigur ăpreg ă tirea la acest modul îşi stabilesc durata evalu ă rii fiec ă rei competențe. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. investigația. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul parcurgerii modulului. joc de rol). O competență se evaluează în cadrul unui singur modul. evaluarea altor competen țe nefiind relevantă. proiectul. momentul şi persoana care face evaluarea SPP-ul stabileşte un nivel național comun de performanță care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. tema în clasă.Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări). test scris. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -l ă ă demonstreze elevul indiferent de locul.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 188 .

PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC  Nota introductiva Modulul PUERICULTURA. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardele de pregatire profesionala specific calificarii. Puericultura. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC.2.1.  Tabelul de corelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: PUERICULTURA. C. Supravegheaza pediatrie si nursing activ cresterea si specific dezvoltarea copilului semnele si simptomele afectiunilor copilului Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist C. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitati din unitatea de competenta specializata PUERICULTURA. 4. Supravegheaza activ cresterea si dezvoltarea copilului. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. Elaboreaza planul de ingrijire (plan nursing). Analizeaza semnele si simptomele afectiunilor copilului. 3. invatamant clinic. In modulul PUERICULTURA. Aplica interventiile proprii si delegate. 6. competenta 47. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copii bolnavi.Modulul 47: PUERICULTURA. 5. Analizeaza . Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore.  Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. 2. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregatirea specifica din anul III. Unitatea de Competente crt. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. pentru calificarea asistent medical generalist.

edeme de foame. Cresterea staturo-ponderala ( legile cresterii si dezvolatarii.2. persistenta pliului cutanat. calendarul imunizarilor) 3. scaderea fiziologica in greutate. uscaciunea tegumentelor. atonie musculara. Alimentatia ( alimentatia naturala. alimaenatatia artificiala. 2.2. hipotonie musculara. semn Chwostec. tiraj. craniotabes. diversificarea alimentatiei sugarului) 2. paloare persistenta. Principalele etape de crestere si dezvoltare. cresterea staturala. Ingrijirile nou-nascutului si sugarului 1.1. wheezing 189 . expectoratie. criza genitala a nounascutu.etapele dezvoltarii psihomotorii 3. Profilaxie ( profilaxia rahitismului) 1. Ingrijiri la nastere (dezobstruarea cailor respiratorii superioare. Dezvoltarea psihomotorie . Programul de imunizari si profilaxie 3. Incidente fiziologice ( involutia bontului ombilical. cresterea ponderala. apnee. Semne si simptome: dispnee. cifoza. cianoza.1. dentitia de lapte si definitiva) 2.Continuturi 1.2. masurare) 1.1. ligaturarea lantului ombilical profilaxia oftalmiei gonococice. imunitate pasiva.3. matanii costale. eritem fesier febra tranzitorie) 1. Calendarul imunizarilor (imunitate. tuse. imunitate activa. cantarire. scolioza. alimentatia mixta. disfagie. eritem fesier. determinarea scorului Apgar reflexe arhaice. genuvalgum/varum.

enurezis. ascita. purpura epistaxis. diabet zaharat C. hipo/hipercorticism. parazitoze intestinale. hiper/hipotensiune.polipnee.7. sindroame hemoragice. contuzie. varsaturi. Afectiuni ale SNC: convulsii.4. simptomatologie. hematurie. Afectiuni neo-natale: encefalopatia hipoxicischemica. colaps vascular 2..6. stenoza valvulara. leucemii. Afectiuni ale sangelui: anemii. hidronefroza.4. oligurie. hepatite 2. avitaminoze 2. petesii. I. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la copiii bolnavi C. diaree. Afectiuni respiratorii: bronhopneumonia. gastroenterita acuta.2. pericardita. paralizia flasca. handicap motor si psihic 2. astm bronsic. dureri abdominale. insuficienta cardiaca.A..5.1. amigdalite 2. jugulare turgescente. apetit exagerat.3. Afectiuni urinare: infectii ale tractului urinar. suflu sistolic. principii de tratament) 2. anorexie. tahicardie. Afectiuni carentiale: sindromul de malnutritie (distrofia) rahitism-tetania rahitica. Boli ale glandelor endocrine si de nutritie: hipo/hipertiroidism.R. glomerulonefrita 2. 2. Elaborarea planului de ingrijire (planul nursing) .9. hemoragia cerebromeningeala 2. pleurezie ortopnee. hemofilie. embolia.A.8. convulsii tonice. polakiurie. investigatii.3. echimoza. Afectiuni cardiovasculare: cardiopatii congenitale. disurie. talasemie. disartrie. anemii 2. Afectiuni digestive si glandele anexe: B. malabsorbtie. convulsii tonicoclonice. melena. gingivoragii etc. hepetomegalie. etiopatogenie. sindromul dureros abdominal. epilepsie.D. tenesme vezicale. Afectiunile copilului ( definitie. deshidratare. junghi toracic.

2.1. Interventii: 3. Interventii proprii: comunicare. obstructia cailor respiratori. alterarea procesului de crestere si dezvoltare 1. a starii de constienta. alimentatie exagerata cantitativ/calitativ.Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1. surse de dificultate: fizica. lipsa de cunostinte 3 Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): alterarea vocii. mobilizare. realism. vulnerabilitate. discutii cu membrii echipei de ingrijire 2 Sinteza informatiilor 2. prevenirea complicatiilor 3. comunicare ineficienta la nivel intelectual.3. igiena. alterarea tegumentelor si mucoaselor. deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera si absorbi substantele nutritive. Modalitati de culegere de date: observatia clinica. dezinteres fata de masurile de igiena. profilaxie. Criterii . risc de accidente. manifestari de dependenta 2. interviu apartinatori/copil. alimentare. profilaxia infectiilor. observabilitate 2 Prioritati de ingrijire: mentinerea functiilor vitale. manifestari de independenta 2. alimentatie insuficienta cantitativ/calitativ. sociologica. implicare. performanta. supravegherea functiilor vegetative. cercetare documente medicale. diaree. psihologica. educatie 190 .1. deficit de cunostinte.specificitate. comunicare ineficienta la nivel afectiv. hidratare.

manifestari de dependenta absente sau ameliorate aplicate 1. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. drenaj postural.1. paracenteza. eprubete (vacutainere) trocare. aspirarea secretiilor orofaringiene instalatii.D. ace punctie. anestezice. Pregatirea fizica: pozitii adecvate. nerealizate. branula (fluturas) recipiente speciale pentru colectat urina la copii. punctie rahidiana. sonda Nelaton. Resurse materiale: C. solutii antiseptice.P.1. igiena. seringa Guyon.6. reformularea obiectivelor: adaptate capacitatilor copilului conform cu varsta si dezvoltarea 2. trusa perfuzie.5.2. recoltari secretii buco-nazofaringiene. ace de punctie. explicatii. probe functionale respiratorii. sursa delegate oxigen. . Materiale .comprese. tampoane.1. asigurarea confortului psihic al copilului si al apartinatorilor 2. PEDIATRIE SI NURSING SPECIFIC” poate fi parcurs in mod independent.manifestari de dependenta care se mentin 2 Restructurarea planului de ingrijire in caz de rezultat nefavorabil: 2. pregatirea pentru investigatii si analize. Instrumente: apasator de limba. atela pentru imobilizat bratul. ingrijiri de suplinire pentru sugar si copil mic 1. incubatoare cort de oxigen etc 1. masti de oxigen adecvate. realizate. Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. aspirator de secretii. solutii perfuzabile. Evalueaza rezultatele ingrijirilor 1. sonda de aspiratie. seringi. Interventii delegate: pregatirea si participarea la examenul clinic.2. IDR la P.2. aerosoli. camp operator 3.copil/apartinatori 3. Pregatirea psihica: informare. medicamente. Aplica interventii proprii si 1. Obiective stabilite: C.. solutii de spalaturi. cantar de sugari.2. toracocenteza. administrarea tratamentului general si local 1. pediometru. planificarea interventiilor adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia copilului  Sugestii metodologice Modulul „PUERICULTURA.2.1. recoltarea sputei/urinei/materii fecale. substante de contrast 2.

deprinderi si abilitati anterioare ale elevilor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dotarea cu material didactic.elevii au stiluri diferite de invatare . PEDIATRIA SI NURSING SPECIFIC”. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei volumul si nivelul de cunostinte. In elaborarea strategiei didactice profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne de educatie: .elevii invata cand fac cevasi cand sunt implicati activ in procesul de invatare . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti.Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitailor privind „PUERICULTURA.elevii participa cu cunostintelelor dobandite anterior la procesul de invatare Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 191 .

lucrul in grup. simularea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor.plan de ingrijire). care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. studiul de caz. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. problematizarea. compararea. manechin. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt prezentate in Standardul de Pregatire Profesionala. exercitiul. discutiile. simulari. fisa de lucru. munca independenta. proiectul plan de ingrijire. folii de retroproiector. probe practice (demonstratie. test scris. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. Se evalueaza numai competentele din acest modul. pentru verificarea atingerii competentelor. scheme. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv se recomanda urmatoarele metode: observatia. SPP-ul stabileste un nivel national. urmarindu-se aplicarea cunostintelor la problemele reale existente. C. planuri de ingrijire. descoperirea. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). conversatia. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie si unitati sanitare cu o buna dotare materiala (stagiu clinic). studiu de caz . iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. instrumentar si materiale sanitare diverse. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. . dezbaterea care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. fise de lucru. demonstratia. comun de performanta. Indiferent de locul. casete video. momentul si persoana care face evaluarea. fise de lucru. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea.. Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.D . Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale.uri.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic aplicativ: scheme. Cadrele didactice. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 192 .

3. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării.MODULUL 48: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Not ă introductiv ă Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. Modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE are alocate 120 de ore din care 84 ore. Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 2. Elaborează planul de îngrijire (nursing) 4. crt. Aplică intervențiile proprii şi delegate 5. Unitatea de competență şi stabileşte Competenț diagnosticele e C1 Analizeză semnele şi simptomele specifice afecțiunilor neurologice 48. Identifică probleme de dependență şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate Tabelul de corelare a competențelor şi conținuturilor. invatamant clinic. Neurologie şi nursing în neurologie C2 Identifică problemele de dependență . pentru calificarea: asistent medical generalist. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele da preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . În modulul NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE se re g ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată. Unitatea de competență: NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE Nr. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ți corespunz ătoare modulului: 1.

manifestări. e modificări ri R. vi dezorientare în timp şi spațiu. gi hemipelgie.6. paralizii. bilete de ieşire din spital. prezente în neurologie: P -atitudini particulare. cefalee. nevralgia sciatică. principii de tratament) 2. n ataxie. paralizii periferice izolate) 2. atrofie r musculară. ascultare). Analizarea şi organizarea datelor: informații 193 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2.T. 1. Semnele şi simptomele 3. e convulsii. tremurături. Come 2. examen fizic (inspecții.9. p Conținuturi tematice olinevrite. Patologia musculară (miastenia. dizartrie. t mobilitate ol activă şi forță musculară. fe 2. scrisori medicale. Epilepsia (definiție. a tulburări de mers. Patologia spinală 2. Neuroinfecții 1. carnet de sănătate. ( 2. lo pierderea memoriei. r incontinență de urină şi p materii fecale.poliomiozitel e) 2.10. Principalele afecțiuni neurologice: ri 2. rețete) discuții cu echipele de îngrijire şi aparținătorii.7. nevralgiile 2. Boala Parkinson 2. Patologia vasculară cerebrală 2.1. a tetraplegie hipertonie. trimiteri.O. Procese expansive cerebreale 2. observație cercetare documente medicale (foaia de observație clinică. Sindrom de neuron motor central ci şi periferic.4. paraplegie. obiective) prin diverse metode: intervin (direct-indirect cu întrebări inchise deschise).11.Culegerea de date (date subiecte. o pareze. Cefaleea. afonie.8. escare. vertij.5.

scutece unifolosibile. Independența/Dependența: 2. postură in adecvată. muşama şi aleză. a stării de conştiență. Pregătirea fizică: asigurarea confortului optim. ce se poate face. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale şi reflective. Diagnosticul de îngrijire (nursing) = PES ( problema + sursa de dificultate+ manifestarea de dependeța) 1. TA. mediu scurt. de mediu social (izolare. diminuarea sau absența mişcării. 2. 2. 2.3. igienă. 2. Instrumente: ciocan de reflex. Intervenții specifice: 3. escară de decubit. oxigen. ace. oftalmoscop. seringi. explicații. oftalmodinamometru. alimentare. comunicare ineficientă la nivel senzorial. îngrijire administrarea tratamentului local şi general. performanță. hidratare. risc de accidente. observabilitate (cine. funcțiile vitale (R. implicare. prevenirea complicațiilor 2. comunicarea coerentă eficientă. somn şi odihnă corespunzătoare. poziționarea pacientului pregătirea materialului şi locului de puncție) . mobilizare.1. mască de oxigen.2.1. Pregătirea pacientului: 2. Obiectivul nursing: specifitate. poziția adecvată.1. sonde vezical. sonde de aspirație. asigurarea confortului psihic 2. Intervenții propii (autonome) comunicare. Manifestări de independență: pacientul conştient. tegumente palide reci.1.de îngrijire (nursing) la pacient cu afecțiuni neurologice. uleiuri. ce.4. TO) în limite normale. trocare. Puncția rahidiană (pregătirea psihică şi fizică a bolnavului. 2. seringi. Materiale: garou. Imobilitate. irigator.2. cum în ce măsură. somnolență. circulația periferică deficitară. transport. când?) obiective pe termen lung. C3 Elaborează planul de îngrijire (nursing) C4 Aplică intervențiile proprii şi delegate semnificative. realism. Surse de dificultate de mediu fizic. soluții perfuzabile. soluție oftalmică. tensiometru.2. obnubilare.1. substanțe dezinfectante.2. Resurse materiale: 1. 2. de mediu psihologic (stres. săracă) lipsa cunoaşterii 2. epubete. Dezorientare în timp şi spațiu. 1. intelectual. termometru. analgezice. 1. solicitare intelectuală. perfuzor. igiena. 3. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații şi analize. mobilitate bună orientare în timp şi spațiu prezentă. pense. P. educație 2.2. pregătirea pentru puncție rahidiană.Pregătirea psihică: informare.

3. Îngrijirea cavității bucale şi prevenirea uscării corneei la comatoşi 3. Intervenții în crize de epilepsie ( poziționarea orizontală.6.4. introducerea între arcadele dentare a unui obievt moale de cauciuc. a constipației.5. intubație orotraheală 3. a stomatitei.3. Prevenirea escarelor 3. Intervenții de urgență : oxigenoterapie. aspirarea secreților) 3. urmărirea şi notarea eliminărilor (vărsăturilor . a anchilozei cauzate de imobilizarea 194 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Prevenirea atrofiei musculare.2.7.8. imobilizarea bolnavului pentru a preveni eventualele loviri) şi după criză verificarea permeabilității căilor respiratorii. diureză) 3. pregătirea pacientului pentru fund de ochi şi TACR 3.

3. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activităților privind NEUROLOGIE ŞI NURSING ÎN NEUROLOGIE. 3. Examenul radiologic ( radiografic simplă ) şi tomografia computerizată 3. în ziua operației).5.10.Realizate. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. volumul şi nivelul de cunoştin țe. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță .1. sprijin psihologic pentru pacient şi familie. Asigurarea confortului.7.10.12.11. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii.10.10. transfuzii 3.10. trusă pentru puncție lombară). pregătirea locală (pilozitate) recoltari de laborator.10. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. munca .2. obținerea acordului scris cerut de neurochirurg. Pentru corectarea creşterii tensiunii intracraniene perfuzie ( glucoză.2. 3. Obiective stabilite: C5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate 1. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. Planificarea intervenției: adecvate manifestării de dependență prezente în evoluția pacientului. pierderi lichidiene ( sânge. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num ă rului de ore alocat fiec ărei teme în func ție de dificultatea temei. Pregătirea preoperatărie : Tumori craniene Pregătirea generală bilanțul clinic general funcțiile vitale şi vegetative. sulfat de magneziu) 3. Prevenirea complicațiilor postoperatorii retenție urinară 3. conversația.9 Administrare de oxigen. 3. 3. anxiet ții. satisfacția pacientului.4.10.prelungită 3. Se pot utiliza ca metode de învățare : expunerea. Pregătirea materialelor pentru îngrijirea postanastezică ( sondă de aspirație. igienă. parametrii fisiologici.9. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ăs ăse fac ăîn ordinea stabilit ăîn tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. 2. Nerealizate: manifestare de dependență care se mențin.manifestare de dependență absente sau analizate. combaterea durerii.10. Pregătirea în urgențe 3. Reântoarcerea în salon. 1.8. Se verifică posibile hipotensiune posturală 1. transportul şi poziția în pat. trusă pentru traheostomie. vărsături). Îngrijirea postoperatorie 3.6 Supravegherea pacientului ( aspectul general. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice ale pacientului. Pregătirea pentru intervenție ( în ziua precedentă. urină. ă 3. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti.10.1.10. 3.3. dotarea cu material didactic.

etc. brancardă. folii de retroproiector. simularea. feşi. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. observația. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi crestivitatea. comprese etc.) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 195 . pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. manechin.independentă. casate video. studiul de caz. exercițiul. scheme. CD . dezbaterea.uri. Resursele materiale trebuie să cuprindă o gamă cât mai variată: planşe. instrumentar şi materiale sanitare diverse (atele.

Analizează semnele şi simptomele specifice bolilor psihice. 49. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 49. pentru calificarea: asistent medical generalist.5. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. crt.3. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . Analizează semnele şi simptomel e specifice bolilor psihice .4. invatamant clinic. 49. Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Nr. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). In modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE se regăsesc abilită ți din unitatea de competență tehnică specializată PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Unitatea de Competente competenta Psihiatrie si nursing in psihiatrie Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 1.1. 49. din care 84 de ore. 49.2. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice. Modulul are alocate 120 de ore. 49.MODULUL 49: PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE Not ă introductiv ă Modulul PSIHIATRIE SI NURSING IN PSIHIATRIE face parte din pregătirea specifică din anul III.

2. Tulburări ale conduitei motorii: manierismul. Tulburări ale proceselor cognitive (percepția. agitația. stereotipia. Tulburări ale personalității: tipuri de personalități dezarmonice.3.2. cenestopatia. akatisia. dismneziile. vorbirea): hiperestezia. catatonia. manifestări psihice in boli cu localizare encefalica (traumatisme cranio-cerebrale. memoria. abulia. Psihozele toxice (alcoolismul. Tulburări ale afectivității si voinței: distimiile. principii de tratament. Calificarea profesională: Asistent medical generalist 1.2. 2. bizareria. atenția. Patologia psihiatrică secundară altor boli: manifestări psihice din perioada purperală. principii de tratament si de recuperare. disfaziile. fobiile.5. sugestibilitatea. Nevrozele: definiție. hipoestezia. Principalele afec țiuni psihice: 2.4.1. caracteristici. 2. halucinațiile. Semne şi simptome prezente in bolile psihice: 1. caracteristici.3. clasificare. gândirea. tumori cerebrale. 2. agitația maniacală. impulsiunile. 196 . clasificare. caracteristici. toxicomaniile): definiție.4. de apărare. 1. dislaliile etc. Tulburări ale conştiinței (cantitative si calitative): definiție. inhibiția psiho-motorie. clasificare. tulburările instinctelor (alimentar. sexual). epilepsii). Psihopatiile: definiție. simptomatologie. catalepsia. manifestări psihice in boli generale (infecțioase. disprosexiile.Continuturi 1. hiperbulia. 1. psihomotorie. paratimiile. endocrine). 1. dislogiile.1. investigații. etiopatogenie.

Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu boli psihice Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 3. 2. clasificare. Psihozele endogene: paranoia. investigații. principii de tratament. definiție. Dementele: definiție. clasificare. definiție.5. principii de tratament. simptomatologie. simptomatologie. investigații. C 2. etiopatogenie. psihoza maniaco-depresivă. Aplică intervențiile proprii şi delegate .6. principii de tratament. Oligofreniile.simptomatologie. simptomatologie. 2. clasificare. 2.7. schizofrenia. Elaborează planul de îngrijire (nursing) C 4.

profilaxie. negativism neuroleptice incisive si alimentar. observația.O. neglijență. fără durere. liniştit. protecție si autoprotecție. Probleme de dependență: deficit de 3. cu somn odihnitor. sedative).2. potențial crescut pentru 4. Resurse materiale: alterarea 4.). insomnie.1. investigații si analize. inadaptare socială. de ordin social cercetarea documentelor medicale (F. tensiometre.2. Manifestări de dependență: lipsa de igienă. Surse de dificultate: de ordin fizic 2. perturbarea somnului. obiective) prin diverse metode: de ordin psihologic (traume psihice. Intervenții proprii (autonome): comunicare. Culegere de date (subiective si (traumatisme. examen psihic). 2.1. violență. criză de violentă. tentativă de suicid. administrarea tratamentului general si local. Obiectivul nursing: specificitate.2. educație. tentative de suicid. examen fizic (inspecție. profilaxia infecțiilor si a normale. mobilizare. 2. Calificarea profesională: Asistent medical generalist .2. interviul formal sau informal. Preg ă tirea pacientului: sentimente de 4. idei contenție etc. stereotipii. comprese. cooperant.1. materiale pentru halucinații. Intervenții delegate: pregătirea pentru autoîngrijire. carnet de sănătate. semnificative. discuții cu membrii mijloacelor de a face fata împrejurărilor nefavorabile ale vieții. stres. prevenirea autoagresivității si păstrata. evenimente amenințătoare). sau igiena. capabil să se complicațiilor. Manifestări de independență: pacient vegetative. izolare socială. principii de tratament. scrisori medicale. agitație psihomotorie. cu semne vitale in limite heteroagresivității. cu mobilitate comportamentului. delirante. alterarea centrilor nervoşi). obținerea inferioritate sau megalomanie. fără idei alimentare.corifabulație. obiective pe termen scurt.2.4. anxietate. 3. percuție. fără idei halucinatorii. implicare. psihoterapie. alimentației. sonde digestive. mediu si lung). Materiale: trusă de perfuzat. stetoscop. profesionale) lipsa cunoaşterii trimitere. ergoterapia. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor 2. bizarerii vestimentare. echipei medicale si cu aparținătorii.2.3. realism. tumori. Independență/Dependență vitale si 2.perturbarea imaginii de sine. 4. bilete de ieşire din spital.3. explicații. procesului gândirii. 197 stare crepusculară. 3. 4. Pregătirea psihică: informare.2. comunicare verbală alterată. autoîngrijească. Instrumente: seringi. soluții perfuzabile.2. (conflicte clinică. heteroagresivitate.1. medicamente (tranchilizante.2. observabilitate (cine? ce? ce se auscultație. performan ță. feşi de tifon. bilete de intrafamiliale. sa tentative de auto-. Analizarea si organizarea datelor: informații poate face? cum? in ce condiții? când? . contenția mecanică.1. 3. necomplianță. rețete etc. catatonie. igienei. palpare.1. hipnotice.1.1.

Reformularea obiectivelor. 4. scoaterea din sevraj. Cadrele didactice care asigura pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. studiu de caz. asigurarea unui mediu securizant fără excitanți psihici. sedarea. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. „Drumul spre lumin ”). instrumentar si ă materiale sanitare adecvate. mod de realizare. Resursele materiale trebuie s ă cuprind ă o gam ă cât mai variat ă planşe.1. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing). decizional. indicații. dezbateri. poziție adecvată. 4. probe scrise de tip itemi. alimentația enterală. manechin. ca demers logic. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență. dezintoxicarea. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup.4. Evaluează 5. se recomandă studii de caz. 5. indicații. asepsie si antisepsie. apropiere . 4.2. Elevii vor fi puşi in situa ții de înv ățare in grup sau individual.3. efecte secundare.2 Nerealizate . rezolvând sarcinile de lucru repartizate. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. igienă. Psihoterapia. continuitatea in îngrijire. întreb ări structurate. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei.Administrarea neurolepticelor: clasificare. 5.3. stabilirea de noi termene: adaptate la capacitățile psihice si fizice ale pacientului. C 5.manifestări de dependență care aplicate se mențin. Intervenții de urgență: imobilizarea/contenția mecanică. Intervenții specifice: 4. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ța şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. obiective. 5. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in Sugestii metodologice evoluția pacientului.1. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice. gestionarea cazului. exerciții practice. psihanaliza:definiție.1.2. pacient compliant. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.complianței. 4. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. Obiective stabilite pe termen mediu si lung: rezultatele 5. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale.1. pacient necompliant.2. dotarea cu material didactic. jocuri de rol. ergoterapia. : scheme.3. 4. casete video („Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Se evaluează numai competențele din acest modul. rezolvarea de sarcini. Acțiuni de susținere a eu-lui bolnavului psihotic: stabilirea de limite.manifestări de dependență îngrijirilor absente sau ameliorate. comunicarea. numărul de reevaluări si distribuția acestora .3.2.1.3. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului.depărtare. Realizate .3.

Pregătirea practică se va realiza in săli de demonstrație si stagii clinice in secții de psihiatrie si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii pacienților cu boli psihice. elevul trebuie să-şi formeze capacită țile de observare reflectivă. de comunicare si relaționare cu pacienții cu afecțiuni psihice. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 198 . In stagiul clinic.pe parcursul anului şcolar. să aibă experiențe concrete legate de îngrijirea acestora.

Identifica problemele de dependenta si stabileste .  Lista competentelor specifice unității de competență corespunzatoare modulului: 1. Analizeaza principalele tipuri de anestezie 2.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC Nr. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: ANESTEZIE . de crt. 4. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave 3. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor grave C. Aplica interventiile proprii si delegate 6. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) 5. Anestezie terapie intensiva si nursing specific C.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC face parte Modulul 50: ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC competență 50. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire (nursing) la pacientii cu afectiuni grave.Analizeaza principalele tipuri de anestezie diagnosticele de ingrijire la pacientii cu afectiuni grave. 1.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC.din pregatirea specifica din anul III pentru calificarea : asistent medical generalist. In modulul ANESTEZIE . Unitate Competențe C. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore.2. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.3. invatamant clinic.  Not ă introductiv ă Modulul ANESTEZIE .

3. materiale necesare.4. observatie clinica. 2. Probleme de dependenta si diagnostice de ingrijire (nursing): dispnee.3. arsuri. intinderea si profunzime a arsurii. Analiza si sinteza datelor 2. bradicardie. eliminare 199 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .1. Anestezia generala 1. comele. asigurarea conortului psihic 2. Culegere de date: interviu. explicatii. apnee. circulatie inadecvata. Pregatirea psihica: informare. Perioada postoperatorie a pacientilor operati sub anestezie generala. Anestezia peridurala 1. starea de constienta. pozitie adecvata 1. profunzime a comei. Rahianestezia 1. stopul cardiorespirator. discutii cu echipa de ingrijire si apartinatorii.2. tahicardie.Conținuturi 1. hipertensiu ne. insuficienta renala acuta. Pregatirea fizica: preanestezia. hipotensiune. etc. degeraturi.1. Afectiuni grave: dezechilibre hidroelectrolitice si acidobazice.2. Manifestari de dependenta 2.Tipuri de anestezie: 1. socul. 2. intoxicatii. cercetare documente medicale. Manifestari de independenta 2. tulburarile de ritm si de conducere. Anestezia locala Definitie. fibrilatie. insuficienta respiratorie acuta.2.1. absenta pulsului. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Semne clinice: dispneee. supravegherea pacientului 2. oligoanurie. Surse de dificultate 3. 1.

asigurarea confortului psihic. truse de perfuzie si transfuzie.1. 1.1. Elaboreaza planul de ingrijire (planul nursing) C.2. traheotomie. transfuzii.2. igiena. Resurse materiale 1. 1.inadecvata prin deficit. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate 1. supravegherea functiilor vitale monitorizare. Pregatirea psihica: informare. perfuzii. camp operator 3. mentinerea functiilor vitale. resuscitarea cardiorespiratorie. performanta. truse de instrumente sterile. Metode si mijloace de pregatire a pacientului: 2. Interventii proprii: comunicare. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezete in evolutia pacientului . implicare. Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. realism.faringiene. pregatirea preoperatorie si ingrijirile portoperatorii. prevenirea complicatiilor.1. afectare fizica si/sau psihica. pansamente. 2.1. comunicare ineficace la nivel afectiv. igiea. anxietate. mobilizare. oxigenoterapia. aparatura pentru oxigenoterapie. C.1.2. explicatii. imobilitate. supravegherea functiilor vegetative. hidratare.2.5. profilaxia infectiilor. alimentare insuficienta cantitativ si calitativ. Realizate: manifestari de dependenta absente sau ameliorate 1. platou steril. 2. Materiale: pat special. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize si ingrijirea dupa efectuarea acestora. aparatura pentru monitorizare. tavita renala. Restructurarea planului de ingrijire : 2. Aplica interventiile proprii delegate si C. vulnerabilitate in fata pericolelor. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2.6. mobilizare etc. aspirarea secretiilor oro . Interventii specifice: dezobstruarea cailor aeriene superioare. Obiective stabilite: 1. 1.Criterii obiective: specificate. comunicare ineficace la nivel senzorio-motor. manusi sterile. Pregatirea fizica: pozitie adecvata. seringi si ace sterile.Prioritati de ingrijire. comprese sterile. observabilitate 2. aparatura pentru respiratie asistata. 2.4. substante antiseptice etc. Interventii: 3. educatie 3. etc. 3. administrarea tratamentului general si local. supravegherea starii de constienta. alimentare.Instrumente: tensiometru. profilaxie.

 Sugestii metodologice Modulul ANESTEZIE .TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC.TERAPIE INTENSIVA SI NURSING SPECIFIC poate fi parcurs in mod independent. volumul si nivelul de cunostinte. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de 200 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind ANESTEZIE . dotarea cu material didactic. Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei. deprinderi si abilitati anterioare ale elevului.

probe practice (demonstratie. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. CD-uri. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. comprese etc. fesi. folii de retroproiector. test scris. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie. . unitati sanitare cu o buna dotare materiala. la procesul de invatare. demonstratia. fisa de lucru. iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa. care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. problematizarea.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare. momentul si persoana care face evaluarea. Stagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile.elevii au stiluri dierite de invatare. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : . Cadrele didactice. . Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse. munca independenta. observatia. Se pot utiliza ca metode de invatare: expunerea. fise de lucru. In elaborarea strategiei didactice.) Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. studiul de caz. simularea. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa-l demonstreze elevul. exercitiul. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. discutiile si lucrul in grup. care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. studiu de caz . instrumentar si materiale sanitare diverse (atele. manechin. proiectul.elevi instruiti. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. scheme. brancarda. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. pentru verificarea atingerii competentelor. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonarea lor. evaluarea altor competente nefiind relevanta. simulari. Indiferent de locul. dezbaterea. dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: scheme. planuri de ingrijire. descoperirea. existente. .elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. planul de ingrijire. Se evalueaza numai competentele din acest modul. compararea. casete video. conversatia.plan de ingrijire). urmarindu-se aplicarea cunostintelor la probleme reale. recomandandu-se urmatoarele metode: observatia. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. .

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 201 .

hemoptizie cardio vasculare: tulburări de ritm cardiac. globii oculari. Conduita în urgențe medico C. circulație venoasă colaterală superficială. Starea perceptivității: răspunsuri motorii la stimuli senzoriali şi dureroşi Starea reactivității: semne neurologice: reflexe (reflexe cutanate. osteotendinoase. amplitudine mişcări. pentru calificarea: asistent medical generalist.CHIRURGICALE face parte din preg ătirea specific ă din anul III. ascita. Modificări de comportament: Starea de conştiență: torpoarea. tuse. Unitatea de Competenț crt. pupile 1. Produse patologice: sânge. alte poziții forțate). pierderea conştienței (sincopa.3. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. Identifică chirurgicale modificările de comportam ent şi aspect general ale pacientului Conținuturi tematice 1. LCR. turgescență venoasă. cianoza.CHIRURGICALE Nr. Identifică modificările de comportament şi aspect general ale pacientului 2.CHIRURGICALE se reg ă sesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată Modulul are alocate 120 ore din care 72 ore. pupilare) redoarea cefei. coma). urticarie. În modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . Modificări tegumentare de culoare (paliditate. 1.MODULUL 51: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO CHIRURGICALE Not ă introductiv ă Modulul CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO .1.1. hipotensiune arterială. Evaluează elementele de gravitate 4. hemoragii cutanate. obnubilarea. edemul căilor respiratorii. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de pregătire profesională.2. competență e 51. stupoarea. Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor 3. spută. halena. confuzia. Monitorizează evoluția pacientului Tabelul de corelarea competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . 2. 5. colaps cardio vascular. dispnee. hipertensiune arterială. tulburări circulatorii . Analizează semnele şi simptomele specifice urgențelor . redoarea cefei. forțată (ortopneea. Modificări ale funcțiilor vitale: respiratorii: obstrucția căilor respiratorii. icterul) erupții cutanate.1. edemul. invatamant clinic. tensiune arterială Atitudini şi posturi: pasivă.2 Semne generale :puls. roşeață. criza epileptică. Aplică măsurile de urgență. digestive: C. pliul cutanat. Programa şcolar ă va utiliza împreun ă standardul de preg tire se cu ă profesional ăspecifice calificării. temperatură.

deglutiția. Stop cardio respirator: 202 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . mişcări involuntare Renale:anuria. hipotermie. frison. reflexe. sughiț. melena Altele: febră. Ne uro log ice : tulburări de comportament.vărsături. globus vezical 2. cefalee. echilibru static şi dinamic. motilitate. durerea. hematemeza. de conştiență.2. convulsii. hipertermie.

endocrine. Evaluează elementele de gravitate C. hipotermia.3. substanțe caustice. radiații Electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. ale membrelor. trauma cardiacă non penetrantă). Anafilaxia: înțepături de insecte. cardiopatii congenitale. toracice. cardiomiopatii. pesticide. secreții bronşice. coma tireotoxică. tensiunea. şoc hipovolemic. ciuperci. spânzurarea. coma hiperosmolară. bronhospasm. rezistența. din intoxicații exogene. şoc anafilactic. politraumatisme craniene.metabolice.3. intoxicații cu monoxid de carbon. medicamente. abdominale. medicamente. criză hipertensivă. droguri Comele: neurologice . de insecte arsuri. chimice. angină pectorală. maxilofaciale şi orl. corpi străini. preeclampsia şi eclampsia. cu alcool etilic. intoxicații medicamentoase. laringospasm. şoc septic. de coloană vertebrală.obstruc ția căilor respiratorii superioare(sânge. sindrom QT prelungit. urgențe metabolice hipoglicemie. dislipidemii. electrice. muşcături de şarpe veninos. monoxid de carbon. sindromul de explozie. aspirația sucului gastric). diabet zaharat. valvulopatii. edem pulmonar acut. edem al mucoasei căilor aeriene. hipotermia. oculare. vărsătură. alimente Intoxicații: alcooli toxici. tulburări ale SNC. tumefacții la nivelul faringelui. coma mixedematoasă. embolie pulmonară. disecție de aortă. traumatisme. electrocutarea şi trăsnetul: tipul curentului. Afecțiuni: insuficiența respiratorie acută. criza astmatică. stopul cardio respirator din sarcină C. infarct miocardic. 2. substanțe de contrast. insuficiența respiratorie(acută sau cronică. Aplică măsurile de urgență . tensiunea. sindromul de strivire. Arsuri grave: termice. pneumotorax. şoc hemoragic. submersia. hemoptizia gravă. disritmii severe. şoc cardiogen.4. permanentă sau intermitentă). boli cardiace primare şi secundare (primare: boala cardiacă ischemică. secundare: hipertensiune arterială. epiglotite.

3. manevra Heimlich. şocul. hipotermia severă. convulsii. ventilație pe mască. medicamente (adrenalină. electroliți. toracelui. hematocrit. respiratorii circulatorii. intubație masaj cardiac extern). oxigen. sonde traheale. cardiace. coma. terenul. administrare medicație. membrelor. balon Ambu. poziția de siguranță. atropină. amiodarona. insuficiența respiratorie acută. mască laringiană. abord venos periferic. eliberarea căilor respiratorii superioare. metabolice. Suport vital de bază (degajarea victimei. colapsul. combitub. laringoscop. vasopresină etc) 2. hematocrit. abdomenului Vârsta. digestive. renale. feței. central. balon de ventilație. Leziuni la nivelul scalpului. alte semne neurologice Semne biologice: glicemie. starea de conştiență. gâtului. timpul scurs până la aplicarea îngrijirilor. ventilație. canule nazofaringiene. xilină. septice 1. clorură de calciu. recoltări 203 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Complicații: neurologice. stopul cardiac. bicarbonat de sodiu. sulfat de magneziu. Materiale de urgență: canule orofaringiene. îngrijire plăgi.

colorație tegumente.uri. simularea. Resursele materiale trebuie s ăcuprind ăo gam ăcât mai variat :ă planşe. simularea. durerea. hematocrit. conversația. hemostază chirurgicală provizorie. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. deprinderi şi abilit ăți anterioare ale elevului. Parametrii biologici: glicemie. come. oprirea unei hemoragii. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție. intoxicații. Echipa de prim ajutor Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă rei teme în func ție de dificultatea temei. C. Se va urm ări aplicarea cunoştin țelor la problemele reale. stare de conştiență. instrumentar şi materiale sanitare diverse. temperatură respirație. observația. sondă gastrică. scheme. Bibliografie: 1. exercițiul.Urgențe medico chirurgicale L. presiune parțială oxigen 3. Parametri vitali: puls. ventilație.comunicarea cu aparținătorii 5.Principii de medicină internă Harrison Editura Lider 2. dotarea cu material didactic. Monitorizea ză evoluția pacientului 1. discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. degerături. electroliți. etc. spânzurare. poziție pacient… 2. unități sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță .CHIRURGICALE. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul noțiunilor şi activităților privind CONDUITA ÎN URGENłE MEDICO . ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instrui ți. casate video. manechin. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. CD . Note de curs Consiliul Național Român de Resuscitare 2006 . volumul şi nivelul de cunoştin țe.produse biologice. Explorări: ECG. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. electrocutare. TA. Riviş Editura Mirton 1997 5.principiul autonomiei pacientului. 4. studiul de caz. drenaj pleural. . decizii de neîncepere a resuscitării. retroproiector. protocoale resuscitare. Se recomand ă ca parcurgerea temelor din program ă s ă se fac ă în ordinea stabilit ă în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile.Ghid practic de medicină de urgențăprespitalicească Editura Libra 1995 4. submersie. A. Titircă Editura Medicală 2002 3. oprire a resuscitării. arsuri grave. măsuri de prim ajutor în caz de politraumatisme.5. dezbaterea. munca independentă. Aspecte etice: sopul resuscitării.Urgențe medicale I.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 204 .

Tabelul de corelare a competen țelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: GERONTOLOGIE. invatamant clinic. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC se regăsesc abilități din unitatea de competen ță tehnică specializată GERONTOLOGIE.3.4. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC. crt. Identific ă problemele de dependen ță si stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții vârstnici. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.MODULUL 52: GERONTOLOGIE. Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 52. 52. Analizează semnele si simptomel e specifice bolilor persoanelo r vârstnice . pentru calificarea: asistent medical generalist. 52. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise in standardul de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va utiliza împreun ăcu . standardul de preg tire ă profesională specific calificării.5.2. Unitatea de Competente competenta Gerontologie.3. din care 84 de ore.1. 52. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Not ă introductiv ă Modulul GERONTOLOGIE. Analizează semnele si simptomele specifice bolilor persoanelor vârstnice. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. Recunoaşte nursing specific modificările determinate de îmbătrânire a umană Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat C 2. 52. 52. Recunoaşte modificările determinate de îmbătrânirea umană. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC face parte din pregătirea specifică din anul III. In modulul GERONTOLOGIE. GERIATRIE SI NURSING SPECIFIC Nr. Modulul are alocate 120 de ore. 52. geriatrie si C 1.

incontinența anală. investigații. incontinența de urină. pierderea autonomiei.2.2. bilanțul nevoilor de nursing. atrofii musculare. scăderea controlului emoțional si a capacitații de adaptare). psihologici.2. Semne si simptome prezente in afec țiunile persoanelor vârstnice: 2. socio-culturali.1. 2. tulburări de micțiune. simptomatologie. 2.Continuturi 1. pierderi de memorie etc. constipație. pierderi de cunoştință. modificări cutanate însoțite de prurit. hipertensiunea arterială geriatrică. Semne generale: alterarea funcțiilor vitale (dispnee de efort si de decubit. 205 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . Particularități somatice si psihologice ale vârstnicului: a) modificări fiziologice produse de îmbătrânire (scăderea acuității senzoriale. accidentul vascular cerebral (definiție. Factorii care influențează îmbătrânirea umană: somaticiereditari. hipertensiune sau hipotensiune arterială. Îmb ătrânirea uman ă . scădere in greutate. spirituali-religioşi.1 Boli cardio-vasculare: infarctul miocardic.2. mentală si emoțională. stările confuzionale. schimbări in fizionomie. b) modificări patologice: probleme de sănătate fizică.2. anorexie. rezistența la schimbare. Principalele afec țiuni ale persoanelor vârstnice: 2. tulburări de somn. Semne locale: durerea (caracteristici). periodizarea vârstei a III-a. 2. tahicardie). tratament).1. ankiloze. 2. arterita (definiție. a mobilității fizice. hipotensiunea ortostatică.1. demențele. tulburări de somn.2. 1.1.no țiuni generale: 1. deshidratare. Patologie geropsihiatrică si geroneurologică: tulburări psihice si neurologice in îmbătrânire.1. escare.

Stările terminale: atitudinea față de moarte. 2. supravegherea. Identifică problemele de dependență si stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacien ii ț vârstnici C 4.patologia pensionarii. comunicarea).10. principii de tratament).2. etiopatogenie. Diabetul zaharat tardiv.5. investigații. investigații. etiopatogenie.9. abdomenul acut. principii de tratament). ulcerul de decubit (definiție. Aspecte de geropatologie urinară: infecțiile urinare. principii de tratament) 2.2. simptomatologie. 2. Crizele de adaptare: cauze / prevenire. 2. Administrarea medicamentelor in geriatrie. bolile prostatei la bătrâni (definiție. simptomatologie. incontinența anală (definiție.7. Elaborează planul de îngrijire (nursing) Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat . Culegere de date (subiective si obiective) prin diverse C 3.3. asistenta morții.8. incontinența de urină. Patologia ischemică digestivă: refluxul gastro-esofagian. organizarea îngrijirilor. obezitatea (definiție. investigații. sindromul de imobilizare. etiopatogenie. simptomatologie. fracturile de femur. principii de tratament). îngrijirile paliative. principii de tratament) 2. .2. investigații.2. 2. simptomatologie.etiopatogenie. . Aspecte de geropatologie a aparatului locomotor: osteoporoza de involuție.2. investigații.instituționalizarea vârstnicului (primirea. simptomatologie. 2. 2.1. 3.4.11 Aspecte medico-sociale: .6. Educația sanitară in geriatrie.2.2.2. Terapia ocupațională.2.îngrijirea vârstnicului in familie. 2.

de materii fecale. ț 4. educație. confuzie. a orientării in timp si spațiu. ankiloze. pierderea controlului sfincterelor. risc crescut de accidentare. 2. si allopsihică alterarea integrității tegumentelor.2.. T0) in limite normale.1.O. cercetarea documentelor medicale (F.2.2. etc. izolare socială. Intervenții proprii (autonome): comunicare. 206 Calificarea profesională: Asistent medical generalist . alimentare. traumatisme etc.Obiectivul nursing: specificitate.). somn odihnitor. 3. instituționalizare).2.metode: observația. realism.4. Priorități de îngrijire: supravegherea funcțiilor vitale si vegetative. Intervenții delegate: pregătirea pentru investigații si analize. lipsa de cunoştin e. surditate. 3. a alimentației. diminuarea mobilității fizice. T. semne vitale (R. autonomie in desfăşurarea activităților de autoîngrijire. profilaxia complicațiilor si a căderilor. mediu si lung). examen fizic si psihic. orientare in timp si spațiu. discuții cu membrii echipei medicale si cu aparținătorii. bilete de trimitere.2.1. stres. mobilizare. Analizarea si organizarea datelor: informații semnificative. Manifestări de independență: mobilitate păstrata. 4. depresie. scrisori medicale. P . Manifestări de dependență: hipoacuzie. crizele de adaptare). dezorientare auto-. pierderea stimei de sine.A.3. implicare. vulnerabilitate crescută față de pericolele din mediu. observabilitate (cine? ce? ce se poate face? cum? in ce condiții? când? . interviul formal sau informal. Probleme de dependență: scăderea acuității senzoriale. clinică. de ordin social (izolare. a stării de cunoştință. igiena. carnet de sănătate.2. pensionare. obiective pe termen scurt. 3. amnezie. incontinența de urină. bilete de ieşire din spital. de ordin psihologic (anxietate. Surse de dificultate de ordin fizic (leziuni ale organice). cecitate. performanță. rețete.3. Independență/Dependență 3. 4.

oscilometru. Realizate . dotarea cu material didactic.1. . unguente de tip barieră. Obiective stabilite: îngrijirilor 6.3. ocupațională. obținerea consimțământului. trusă Aplică intervențiile pentru îngrijirea plăgilor. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente in evoluția pacientului.manifestări de dependență care se mențin. casete video. 5. jocuri de rol. rezolvând sarcinile de lucru repartizate.2. poziție adecvată. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă in ordinea stabilită in tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. pampers.Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra num rului de ore ă alocat fiec ă teme in funcție de: complexitatea şi dificultatea temei. Materiale: trusă de perfuzie.1. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitățile fizice si psihice ale vârstnicului. intervenții de suport si protecție socială. explicații. sonde vezicale. instituționalizarea vârstnicului. Resurse materiale: 5.2.1. gestionarea cazului. stetoscop. soluții proprii şi delegate perfuzabile.2. 5. Preg ă tirea pacientului: 5. Pentru aplicarea procesului de îngrijire (nursing).2 Nerealizate .2. feşi. instrumentar si materiale sanitare adecvate. spitale de cronici. 5. rezultatele 6.1. probe scrise de tip itemi. pe tipuri de patologie precizate in con ținuturile tematice.1.2. Pentru atingerea competențelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter practic-aplicativ: discuții de grup. Cadrele didactice care asigură pregătirea la acest modul îşi stabilesc durata evaluării fiecărei competențe. mânuşi de cauciuc. prevenirea complicațiilor legate de imobilizarea prelungită. de identificare şi rezolvare a problemelor de dependență. terapia C 6.1. întreb ări structurate. canulă rectală.3. se recomandă studii de caz.1. igienă. atele. decizional. studiu de caz. asigurarea confortului psihic. Pregătirea fizică: asigurarea condițiilor de confort ambiental. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți.manifestări de dependență aplicate absente sau diminuate. tensiometru. 6. dezbateri. manifestări de dependență apărute pe perioada îngrijirii. ca demers logic. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. imobilizarea. administrarea tratamentului general si local. Elevii vor fi puşi in situa ții de învățare in grup sau individual. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. 5. C 5. recâştigarea autonomiei. centre de zi) si va avea ca scop formarea abilitaților si atitudinilor necesare îngrijirii persoanelor vârstnice. îngrijiri Evaluează paliative. numărul de reevaluări si distribuția acestora pe parcursul anului şcolar.1. deprinderile şi abilitățile anterioare ale elevului.1. Pregătirea psihică: informare.. Evaluarea trebuie s ă fie corelat ă cu criteriile de performan ță şi cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Preg tire ă Profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul. manechin. 6.2. comprese. rezolvarea de sarcini. soluții antiseptice. Instrumente: seringi. exerci ții practice. Sugestii metodologice 6. Intervenții specifice: montarea sondei á demeure. Preg ătirea practic ă se va realiza in s ăli de demonstra ție si stagii clinice in unit ăți de profil (cămine. pungi pentru urină. Resursele materiale trebuie sa cuprindă o gama cat mai variata: planşe. volumul şi rei nivelul de cunoştințe. crearea câmpului operator. 5.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 207 .

edeme. Evalueaza rezultatele ingrijirilor aplicate. simptomatologie. evolutie.1 Cancerul bronhopulmonar: definitie. profilaxie. tratament.2 Semne generale: scaderea ponderala. Aplica interventiile proprii si delegate . tulburari urinare. 3. 1.1. inapetenta. 2. investigatii.Semne si simptome prezente in afectiunile oncologice 1. hipertensiunea intracraniana. alterarea functiilor vitale si vegetative etc. nevralgii. greturi. Elaboreaza planul de ingrijire(nursing). . anatomie patologica. aspectul tegumentelor si mucoaselor. caracteristici). pareze etc. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. anatomie patologica. forme clinice. gravitate). caracter. varsaturi. expectoratia. 2. 53. Analizeaz a semnele si simptom ele specifice afectiunilo r oncologic e Continuturi 1. tulburari de deglutitie. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingrijire(nursing) la pacientii cu afectiuni oncologice . anxietate. 5. simptomatologie. atelectazie. pentru calificarea: asistent medical generalist. anorexie. ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nota introductive Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE face parte din pregatirea pregatire specifica din anul III. inflamatia. paloare. dispneea( tipuri.1 Semne clinice : durerea(localizare. 2. intensitate). complicatii. evolutie tratament. Principalele afectiuni oncologice: 2.Modulul 53. Unitate de competenta Oncologie si nursing in oncologie Competen te C. etiopatogenie. tusea. Programa scolara se va utilize impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. hemoragia (clasificare. In modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE se regasesc abilitatile din competenta tehnica specializata ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. febra. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului: 1. tulburari de vedere. invatamant clinic. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor oncologice. icter mecanic. tulburari sfincteriene. Tabelul decorelare a competentelor si continuturilor Unitatea de competenta: ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE Nr. 4. Modulul are alocate 120 din care 84 ore. investigatii.2 Cancerul esofagului: etiologie. crt.

2. evolutie tratament.6 Cancerul pancreasului: etiopatogenie. 5 C a n c erul hepatic: etiopatogenie.2. 2 . anatomie patologica. 2. evolutie. 2.4 Cancerul colonului si rectului: etiopatogenie. simptomatologie. evolutie. anatomie patologica. tratament. 208 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist . tratament. investigatii.7 Boala Hodgkin: definitie . simptomatologie. investigatii. simptomatologie. trat am ent . anatomie patologica. 2.9 Mielomul multiplu: definitie. anatomie patologica. simptomatologie. tratament. investigatii.3 Cancerul gastric: etiopatogenie. tratament. investigatii . 2. forme clinice. tratament. complicatii. 8 Lupusul eritematos: simptomatologie. simptomatologie. etiopatogenie. simptomatologie. evolutie.

11 Cancerul organelor genitale(testicole. incordarea miscarilor. 2.13 Feocromocitomul malign: etiopatogenie.indirect. observabilitate( cine?. planul de 2. alterarea starii de nutritie. 2 1. tulburari de echilibru. lipsa durerii. simptomatologie. comunicare ineficienta. anatomie patologica.10 Cancerul mamar si ovarian: etiopatogenie. investigatii. simptomatologie. escare.1 Manifestari de independenta: pacient constient.15 Coriocarcinomul placentar: etiopatogenie. evolutie. semne vitale (respiratie. de ordin social(izolare . 1. uter) : etipatogenie. saracie).cand?) obiective pe termen scurt. trimiteri. risc de complicatii. Obiectivul nursing: specificitate. mobilitate pastrata.12 Tumorile cerebrale: etiopatogenie.2 Probleme de dependenta: durere acuta/cronica. ce. investigatii. 2. 2. ele palpare. observatie. investigatii. 2. . stres). lung. risc de infectii. 2. de ordin (nursing) psihologic(anxietate . investigatii. comunicare eficienta. tratament. carnet a si de sanatate. palpitatii. tegumente intacte. culoarea tegumentelor normala. evolutie. imobilitate. realism. Independenta/ Dependenta ingrijire 2. lipsa cunoasterii. de 2. modificari ale functiilor vitale si C. evolutie. alterarea starii de confort. 2. implicare. bilete de iesire din spital. vulnerabilitate fata de pericole. 2. investigatii. performanta. simptomatologie. sentiment de inferioritate si modificare Elaboreaz a imaginii a de sine. examen fizic (inspectie. ce se poate face?. dispnee. tratament. 3 vegetative.Culegerea de date( date subiectiv/obiective) prin diverse Identifica metode: interviu (direct . risc de accidente. tratament.3 Surse de dificultate: alterarea functiilor vitale. diagnostic ascultatie. Manifestari de dependenta: dificultate de deplasare. etc.4 Diagnostic de ingrijire(nursing) = problema + sursa de dificultate + manifestarea de dependenta).2. postura inadecvata. investigatii. C. simptomatologie. somn si odihna corespunzatoare. puls.) discutii cu echipa de stabileste ingrijire si apartinatorii. evolutie tra tament. retete. cianoza. simptomatologie. tratament. cercetare documente de dependent medicale ( foaie de observatie clinica. deficit de autoingrijire. mediu.TA. forme clinice. prostate. scrisori medicale. percutie). evolutie. in ce masura?. tulburari de deglutitie. simptomatologie.14 Limfoamele maligne: etiopatogenie. cu intrebari problemele inchise/ deschise). edeme ale membrelor. comunicare ingrijire ineficienta. cum?. temp) pastrate. circulatie inadecvata. tratament.

2. tratamente paleative si alternative. prevenirea complicatiilor. corticoterapie). chimioterapie. educatie. hidratare. asigurarea pozitiilor. aspirarea secretiilor. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 209 . profilaxia infectiilor. Prioritati de ingrijire: supravegherea functiilor vitale si vegetative. asigurarea conditiilor de mediu.2 Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize. 2. mobilizare. igiena.2. etc. pregatire preoperatorie. a starii de constienta. alimentatie artificiala. ingrijire stome.1 Interventii proprii( autonome): comunicare. prevenirea complicatiilor. recoltari de sange si urina. administrarea tratamentului general si local specific (radioterapie. consiliere pacient. acceptarea imaginii de sine modificata.

ace punctie . sonde urinare. supavegherea pacientului. tensiometru. notarea in F. mese. solutii de perfuzat. imobilizare.4 . trusa de ventilatie. oxigenoterapie. 3. valve vaginale. masurarea pulsului : pregatirea pacientului . urina. varsaturi. supravegherea functiilor vitale si vegetative. perfuzoare. Ingrijiri postoperatorii aplicate 3. 3. pierdiri de lichide(sange. transfuzoare.1 Pregatirea psihica : : informare. ingrijirilor 3. 3.3 Prevenirea complicatiilor imobilizarii: prevenirea escarelor. Pregatirea pacientului: 2. prevenirea complicatiilor pulmolare. manusi chirurgicale. ace punctie. sonde gastrice.1 Supravegherea pacientului: aspectul general. monitor. anestezice. tehnica de executie. etc.1 Pregatirea generala: bilantul clinic general. Materiale: comprese. respiratie artificiala. 4 Aplica interventi ile proprii si delegate 1. metode improvizate). seringi. 2.3 Prevenirea complicatiilor postoperatorii: . combaterea anxietatii. 3. rezultatel 3. 3. igiena etc. pozitie adecvata. RMN. Recoltarea analizelor biochimice . pregatirea materialelor necesare. hematologice. explicatii. 3.2 Pregatirea pentru interventie ( in ziua e precedenta. traheostomie. sange etc. combaterea durerii. sursa de oxigen. seringa Guyon. C.8 Pregatirea preoperatorie: 3. pungi colectoare. stetoscop. trocare. canula traheala. Resurse materiale: Instrumente : trusa de intubat. sonde Blekmore. a complicatiilor. parametrii fiziologici. in ziua operatiei).7 Electrocardiograma: pregatirea pacientului.2 Transportul pacientilor: metode de transport(brancarda.8. tehnica de executie. tromboembolice( administrarea de anticoagulant). tehnica de executie. sursa de aspiratie. manusi chirurgicale. 9. radiografia. tomografii. trusa de perfuzie. irigoscopia. 2. 3. pregatite dispozitivelor necesare.8. 9. 5 Evalueaza examene de rutina obligatorii inaintea tuturor interventiilor chirurgicale. transpiratii. montarea unei perfuzii. mamografia.C. carucior. tampoane. ecografii.2 Asigurarea confortulu: igiena. medicamente. bacteriologice : pregatire pacientului. trusa chirurgicala. 3.9. rolul asistentei. electrocauter etc. 3. 3. 9. solutii antiseptice.5 Masurarea TA. scintigrafii: pregatirea pacientului pentru explorare. trusa de pansat. Interventii specifice: 3.O.2 Pregatirea fizica: asigurarea conditiilor de mediu. ) hidratarea pacientului. asigurarea confortului psihic.6 Examenul radiologic: radioscopia.1 Interventii de urgenta: masaj cardiac extern. pat . intubatie orotraheala. etc.

escare. Reformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului. complicatii pulmonare. 210 Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .manifestari de dependenta absente sau ameliorate. constipatie. Obiective stabilite: 1. 1. Obiective stabilite: 1.2 Nerealizate: manifestari de dependenta care se mentin. satisfactia pacientului.1 Realizate .retentie urinara. tromboflebite. 1. manifestari de dependenta aparute pe perioada ingrijirii. 2.

3. planul de ingrijire.elevii au stiluri diferite de invatare. Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. simulari. . proiectul. unitati sanitare cu o buna dotare materiala . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (intrebari). Modulul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire care trebuie sa-l demonstreze elevul. descoperirea. La sfarsitul modulului se va face o evaluare comuna (profesor + profesor instructor) constand dintr-o proba scrisa si proba practica. pentru verificarea atingerii competentelor. dotarea cu material didactic.elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicati activ in procesul de invatare. fise de lucru. momentul si persoana care face evaluare. fisa de lucru. studiu de caz . problematizarea. analizarea informatiilor vechi cu cele noi si pentru ordonare lor. evaluarea altor competente nefiind relevanta.elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. deprinderile si abilitatile anterioare ale elevului. Se evalueaza numai competentele din acest modul. fise de lucru. Se recomada urmatoarele metode: observatia. Conditii de aplicare didactica si de evaluare. Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de cunostintele. Instruirea se va realize in sali de demonstratie. O competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. tema in clasa. In elaborarea strategiei didactice. demonstratia. coevaluarea in grupul de lucru. a atitudinilor fata de o sarcina data si a comunicarii. investigatia. observarea sistematica a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. Evaluarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. SPP-ul stabileste un nivel national comun de performanta. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa. la procesul de invatare. iar la sfarsitul lui se realizeaza evaluarea sumativa. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependentaprezente in evolutia pacientului. . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realize activitati de invatare cu caracter practice aplicativ: scheme. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente. .plan de ingrijire). compararea. care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. numarul de reevaluari si distributiea acestora pe parcursul anului scolar. probe practice(demonstratie. profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei: . Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv. Indiferent de locul. test scris.elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior. . proiectul. Se recomanda urmatoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. Modulul ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE poate fi parcurs in mod independent. planuri de ingrijire.

dezbaterea. observatia. Se va urmari aplicarea cunostintelor la problemele reale. munca independenta. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatile privind ONCOLOGIE SI NURSING IN ONCOLOGIE. simularea. discutii si lucrul in grup care stimuleaza spiritual critic si creativitatea. pentru a se putea tine cont in masura mai mare de nevoile elevilor. studiu de caz. etc. conversatia. Se pot utilize ca metode de invatare : expunerea. exercitiul.Instruire in sali de demonstratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 211 .

CD. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 212 . instrumentar si materiale sanitare diverse.Resursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse.uri. casete vdeo. scheme. folii de retroproiector. manechin.

pentru calificarea: asistent medical generalist. 2.  Lista competen țelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modului: 1.  Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competen ță: ÎNGRIJIRI PALIATIVE 213 . Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing).MODULUL 54: ÎNGRIJIRI PALIATIVE  Not ăintroductiv ă Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE face parte din preg tirea specific din ă ă anul III. 5. Prin parcurgerea programei şcolare se asigură dobândirea competențelor descrise în standardele de preg ă tire profesional ă Programa şcolar ăse va . 4. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. 3. În modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată ÎNGRIJIRI PALIATIVE. utiliza împreun ă standardul de preg tire cu ă profesională specific calificării. Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. Identific ă problemele de dependen ță şi stabileşte diagnosticele de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. invatamant clinic. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist .

etiopatogenie. de crt. . cercetare documente medicale (foaie de observație clinică. simptomatologie. tulburări de somn. competență 54. principii de tratament. (dermite.1. Bătrânețea: definiție. grețuri. vărsături. constipație/diaree). îmbătrânirea calitativă. la pierderi grave. surse de dificultate Probleme de dependență. familia şi aparținătorii. Modalități culegere date (date obiective şi date subiective): interviu (direct/indirect. diagnostice de îngrijire (nursing): alterare a nutriției. principii de tratament. arsuri. escare. modificări ale mucoasei bucale. investigații. discuții cu echipa de îngrijire. leziuni cutanate. tulburări psihice. profilaxie). principii de tratament profilaxie). etapele adaptării (la boală cronică. sindromul de imobilizare. Îngrijiri paliative C. simptomatologie. bilete de ieşire din spital. profilaxie). alterare a integrității tegumentelor/mucoaselor. boli asociate îmbătrânirii (etiopatogenie. observație clinică. rețete etc). inflamație. tulburări urinare. investigații. tulburări respiratorii. examen fizic (inspectie. principii de tratament. Afecțiuni cronice respiratorii. Principalele afecțiuni care determină stări avansate şi terminale de boală: Cancerul (definiție. AVC (definiție. simptomatologie. intensitate. etiopatogenie. etiopatogenie. Unitate Competenț e C. Analizează semnele şi simptomele specifice stărilor avansate şi terminale de boală. alterare a eliminării. carnet de sănătate. simptomatologie. simptomatologie. etiopatogenie.2. prurit). investigații. SIDA (definiție. intoleranță la activitate. caracter). investigații. cardiace. hipersensibilitate la frig şi cald. îmbătrânirea şi dependența. inapetență. simptomatologie. la mirosuri etc. astenie. la zgomot/linişte. Analizarea şi organizarea datelor: informații semnificative. profilaxie). principii de tratament). auscultație.Nr. manifestări de dependență . Conținuturi Semne şi simptome prezente în stările avansate şi terminale de boală: Durere (localizări. trimiteri. tulburări digestive (sete. Incontinența. digestive decompensate (definiție. Comele (definiție. alterare a percepțiilor senzoriale. alterare a mobilității. investigații. "gura nefuncțională". hiper/hipotermie. Sinteza informațiilor: manifestări de independență. căderile. scrisori medicale. Moartea: definiție. etiopatogenie. principii de tratament). Identifică problemele de dependență şi stabileşte diagnosticel e de îngrijire (nursing) la pacienții cu stări avansate şi terminale de boală. reacțiile muribunzilor în fața morții. la moarte). drepturile persoanelor muribunde. investigații. renale. la lumină/întuneric. palpare). tipare de a muri trăind. cu întrebări deschise/închise).

alterare a procesului de comuni care. teama de moarte.tulburări de somn. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 214 . afectare spirituală. anxietat etc. teama de abandon. alterar e a imaginii de sine.

descoperirea. moarte în demnitate şi pace. Se recomandă următoarele metode: observația. abandonarea muribundului. performanță. mobilizare pasivă. cauze. fişa de lucru. problematizarea. Obiective de îngrijire: criterii: specificitate. delegate: administrarea tratamentului simptomatic general şi local. alimentare.  Condiții de aplicabilitate didactică şi de evaluare Modulul ÎNGRIJIRI PALIATIVE poate fi parcurs în mod independent. trusă de perfuzie. filozofie. observabilitate. principiile îngrijirii. monitorizarea semnelor vitale. Planificarea intervențiilor: adecvate manifestărilor de dependență prezente şi tiparului de a muri trăind al pacientului. Priorități de îngrijire: managementul durerii. proiectul.4. igienă. explicații. • elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea. probe . acceptarea morții. fişe de lucru. compararea. asigurarea calității vieții până la sfârşit. Reformularea obiectivelor: adaptate la etapa şi starea în care se află pacientul. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activit ăți de învățare cu caracter practic aplicativ: scheme. seringi. În elaborarea strategiei didactice. pampers. Pentru atingerea competen țelor din prezentul modul se vor realiza activități de învățare cu caracter interactiv. Ca instrumente de evaluare se pot folosi probe orale (chestionarea). controlul simptomelor. trusă de mică chirurgie. nerealizate: alterarea calității vieții. • elevii participă cu cunoştințele lor dobândite anterior. demonstrația. ace. igienă etc Obiective stabilite: realizate: se menține calitatea vieții. susținere fizică: poziție adecvată. acompaniament relațional. îngrijirea cavității bucale. C. C. aparate şi instrumente de fizioterapie. susținerea familiei pe timpul doliului. simulări. asigurarea confortului psihic. realism. Materiale şi instrumente adecvate intervențiilor: aparat de electroterapie. Conceptul de îngrijiri paliative: definiție. planul de îngrijire. la procesul de învățare. sonde. Susținere psihică şi fizică: susținere psihică: informare. îngrijirea escarelor. Aplică intervențiile proprii şi delegate planificate. analizarea informațiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.C. hidratare. acompaniamentul relațional. braunule.3. implicare. planuri de îngrijire. Elaborează planul de îngrijire (planul nursing). Intervenții proprii şi delegate: proprii: comunicare. electroterapie. medicamente specifice combaterii durerii şi a simptomelor etc. • elevii au stiluri diferite de învățare. fizioterapie. profesorul va trebui să țină seama de următoarele principii moderne ale educației: • elevii învață când fac ceva şi când sunt implicați în mod activ în procesul de învățare.5 Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate. soluții perfuzabile. formarea şi atitudinea personalului de îngrijire.

care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregătire. Indiferent de locul. studiu de caz . probe practice (demonstrație. Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanță şi cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională. Se evaluează numai competențele din acest modul.scrise (test scris. momentul şi persoana care face evaluarea. evaluarea altor competențe nefiind relevantă. O competență se evaluează în cadrul unui singur modul.plan de îngrijire). fişe de lucru). Modul de evaluare are în vedere nivelul de preg tire pe care trebuie s -lă ă demonstreze elevul. SPP-ul stabileşte un nivel na țional comun de performanță. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 215 .

manechin.Editura Medicala. li deosebit ă în realizarea corespunz ătoare a competențelor pentru viitorii asistenți medicali generalişti. etc. investigația.  Sugestii metodologice Cadrele didactice au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcție dotarea cu material didactic. atele."Nursing geriatric" 2. Bibliografie recomandat :ă 1."Oncologie generala" . observația de: dificultatea temei. ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiți. deprinderi şi abilități anterioare ale elevului. numărul de reevaluări şi distribuția acestora pe parcursul anului şcolar. Bucureşti.Ed. care asigur ă preg tirea la acest modul. Bucureşti."Tehnica îngrijirii bolnavului" . comprese etc). Medicală. Moses ."Manual de medicină internă pentru cadre medii" . Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare: autoevaluarea. feşi. Lucreția Titircă . Constantin Bogdan. pentru verificarea atingerii competențelor. scheme. ."Geriatrie practică" 6. proiectul. pentru a se putea ține cont în măsură mai mare de nevoile elevilor. Instruirea se va realiza în s ă de demonstra ție şi unit ăți sanitare cu o bun ă li dotare material ă Instruirea în s ă de demonstra ție are o importan ță .Pe parcursul modului se realizează evaluarea formativă."Manual de îngrijiri speciale acordate pacientului de asistenții medicali" Ed. 1999 4. Şerban Stoianovici . munca independentă. studiul de caz. CDuri. ALL. folii de retroproiector. volumul şi nivelul de cunoştințe. Se pot utiliza ca metode de învățare: expunerea. tema în casă. Bălăceanu-Stolnici . brancarda. Bucuresti. Viața Medicală Românească. simularea. desene. instrumentar şi materiale sanitare diverse (seringi si ace. îşi stabilesc ă durata evalu ă fiec ă rii rei competențe. casete video. conversația. Se va urmări aplicarea cunoştințelor la problemele reale. 1995 . Cadrele didactice. coevaluarea în grupul de lucru. 1992 3. Se recomandă ca parcurgerea temelor din programă să se facă în ordinea stabilită în tabelul de corelare a competențelor cu conținuturile. dezbaterea. Ghilezan N. exercițiul. C. a atitudinilor față de o sarcină dată şi a comunicării. Resursele materiale trebuie să conțină o gamă cât mai variată: planşe. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul no țiunilor şi activit ăților privind ÎNGRIJIRI PALIATIVE. iar la sfârşitul lui se realizează evaluarea sumativă. Borundel . discuțiile şi lucrul în grup care stimulează spiritul critic şi creativitatea. C.Ed.. observarea sistematic ă comportamentului elevilor care permite a evaluarea conceptelor. 2003 5.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 216 .

familiilor. Lista competentelor specifice unit ății de competen ță corespunzătoare modulului: 1. 1. se asigură dobândirea competențelor descrise în acesta.2. s ă stabileasc ă rela ții interpersonale. Competențe Conținuturi 1. 2.2.S.3.1. Tratarea tulburarilor si afectiunilor prin interventii directe si indirecte. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate. 1. C. bolnavilor cu afec țiuni cronice şi în faz ă terminală. ținând seama de particularitățile acestora. beneficiari. obiectivul principal fiind promovarea sănătății şi prevenirea îmbolnăvirilor. Parcurgerea modului va permite cursantului să facă legături interdisciplinare. 4.2.1. Preceptele ingrijirii sanatatii in comunitate: activitate stabilita pe baza nevoilor si a planului general de sanatate. Susținerea serviciilor primare de ingrijire a sanatatii. Activitatea în comunitate este complex .3.1. Definitia dupa O. Sprijinirea serviciilor comunitare. Nursing (îngrijirilor de comunitar sănătate) în comunitate . 3. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa American Nurses Association (A.6. scopuri.N. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate) în comunitate.2. scopuri. Unitate de crt. invatamant clinic. 5.M. 1. acorde îngrijiri adaptate.2. Aprecierea nevoilor si evaluarea serviciilor.Modulul 55: NURSING COMUNITAR Nota introductiv ă Modulul NURSING COMUNITAR face parte din preg tirea specific a ă ă anului III pentru calificarea asistent medical generalist.2.A): actiuni de baza. beneficiari. Tabelul de corelare a competentelor si con ținuturilor Unitatea de competen ță: NURSINGUL ÎN COMUNITATE Nr. 1. ă solicit calit ă ți deosebite din ă partea asistentului medical generalist care trebuie dezvoltate în perioada preg ă tirii pentru a-i permite în viitor s ă îndeplinească si roluri de educare şi instruire. îngrijirea indivizilor. grupurilor în comunitate. 1. să se încadreze în echipa de îngrijire şi multifactorial ă s ă .5. Asigur ă îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile. În acest modul se regăsesc abilitățile din unitatea de competență tehnică specializată NURSING COMUNITAR Modulul are alocate 120 de ore din care 96 de ore. 1. Promovarea recuperarii. Rezumă particularit țile ă competență nursingului 55.4.2. Prin parcurgerea programei care se va utiliza împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării. 1. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitare dupa Asociatia Americana de Sanatate Publica: actiuni de baza.2. Rezumă particularitățile nursingului (îngrijirilor de sănătate). Elementele practicii sanatatii comunitare. Definirea ingrijirilor de sanatate comunitara (nursing) 1. 1. Identifică problemele de sănătate a familiei. Promovarea unui stil de viata sanatos.

scopuri si obiective unitate de pentru sanatate, implicarea clare, integrarea baza, familiei si indivizilor in luarea deciziei, aprecierea cetățenilor in servicii promovarea periodica si pentru intreaga sanatatii si 217 comunitate, familia ca educatia Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

continua a starii de sanatate, buna pregatire a asistentului medical, asistentul - membru activ al echipei de ingrijire, acordarea ingrijirilor conform recomandarilor medicale, utilizarea inregistrarilor, dirijarea clientului si familiei catre resurse comunitare, supravegherea personalului de ingrijire, planificare programelor de educatie continua si asumarea responsabiliatii. 2. Modele conceptuale - definitie, notiuni de baza, implicatii in ingrijirea sanatatii in comunitate (nursing comunitar). 2.1. Modelul Henderson. 2.2. Modeloul de adaptare Roy. 2.3. Modelul Rogers. 2.4 Modelul sistemelor comportamentale Johnson. 2.5.Modelul autoingrijirii Orem. 2.6. Modelul sistemelor Newman 2.7 Modelul Ropper, Logan, Tierney. 3. Rolul si functiile asistentului medical generalist in comunitate. 3.1. Functii: - acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici, pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala; - transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de sanatate; - membru al echipei de ingrijiri; -dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare. 3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.

C.2. Defineşte cadrul conceptual al nursingului (îngrijirilor de sănătate în comunitate)

1. Conceptul despre om, familie, comunitate. 1.1 Conceptul despre om: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat. 1.2. Conceptul de familie. 1.2.1 Definitii: traditional, netraditional, biologic, nebiologic. 1.2.2. Caracteristicile familiei: sistem social, norme si valori culturale, functii de baza, stadii de dezvoltare in timpul ciclului vietii. 1.3. Conceptul de comunitate. 1.3.1. Definitia comunitatii. 1.3.2. Cunoasterea comunitatii: localizare (urbana, rurala), asezare geografica, structura populatiei ( numar, densitate, varsta, grupuri minoritare etnice si religioase), nivel general de educatie, particularitati de clima, flora si fauna, influenta mediului inconjurator, diferente culturale si spirituale, probleme socio-economice (venit mediu, populatie cu venituri sub nivelul minimal, rata somajului, domenii de angajare a

populatiei). 1.3.3.Caracteristicile comunitatii. 2. Conceptul despre sanatate. 2.1.Dimensiunile starii de sanatate: emotionala, fizica, ocupationala, intelectuala, spirituala, sociala. 2.2. Sanatatea individului; sanatate biologica,

psihica si sociala. 2.3. Sanatatea familiei: definita O.M.S. 2.3.1. Indicatori demografici: structura familiei, tipuri de familie, ciclul de viata al familiei. 2.3.2. Indicatori medicali. 2.3.3. Indicatori sociologici. 2.3.4. Indicatori economici.
218

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

2.4. Sanatatea comunitatii. 2.4.1. Definitia, obiectul sanatatii comunitare, factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii (biologici, ambientali, comportamentali, serviciile de sanatate). 2.4.2. Comunitatea ca unitate de ingrijit (client). 3. Conceptul de ingrijiri primare. 3.1. Definitia ingrijirilor primare. 3.2. Elemente cheie : promovarea nutritiei sanatoase, masuri de igiena, ingrijirea mamei, a copilului si planificarea familiala, imunizarea, prevenirea si controlul imbolnavirilor endemice, educatie pentru recunoasterea problemelr de sanatate si cunoasterea metodelor de prevenire, tratament adecvat in caz de imbolnavire si accidente. 3.3. Niveluri de interventie: prevenirea primara, secundara, tertiara, ingrijiri paliative. 3.4. Caracteristicile ingrijirilor primare. 3.5. Accesibilitatea la ingrijiri primare de sanatate.

familiei.

C.3. Aplică procesul de nursing (îngrijire) în comunitate.

C.4. Identifică problemele de sănătate a

1. Aprecierea nevoilor comunitatii. 1.1. Culegerea datelor: -starea de sanatate si caracteristicile ei in Romania, anchete epidemiologice, screening-ul si studii de prevalenta; - factorii care influenteaza starea de sanatate a comunitatii: factori naturali (fizici, chimici, biologici), factori artificiali (economici, nevoi fudamentale, someri, factori culturali, profesionali, civilizatie etc.) 1.2. Analiza datelor: selectarea datelor semnificative, identificarea problemelor, formularea diagnosticului starii de sanatate a colectivitatii, diferenta dintre ingrijirile individuale si cele colective, identificarea grupurilor vulnerabile, defavorizate, accesibilitatea la servicii de sanatate, costurile serviciilor. 2. Planificarea. 2.1. Stabilirea scopului. 2.2. Stabilirea obiectivelor pe termen lung, mediu si scurt - respectarea principiilor privind enuntarea obiectivelor.

2.3. Stabilirea prioritatilor. 2.4. Stabilirea interventiilor in concordanta cu obiectivele proprii si planurile nationale. 2.5. Intocmirea planului de ingrijiri de sanatate: stabilirearesponsabilitatilor, termenelor. 3. Aplicarea planului. 3.1. Efectuarea interventiilor cu implicarea membrilor comunit 3.2. Implicarea membrilor echipei multifactoriale: echipa de ingrijire,reprezentanti ai autoritatilor locale si organizatiilor neguvernamentale, reprezentanti ai unitatilor sanitare si responsabili de programe nationale. 4. Evaluarea rezultatelor:evaluarea initiala, evaluarea de etapa (intermediara), evaluarea finala. Reformularea unor obiective, initierea de noi actiuni in functie de rezultatele asteptate. 1. Aprecierea starii de sanatate a familiei. Culegerea datelor: 1.1. Vizita la domiciliu: - intrarea in relatie: - tehnici de comunicare: ascultare, exprimare clara, concentrare, incredere, empatie, capacitatea de a se adapta la situatie; - asigurarea confidentialitatii, respectarea demnitatii.
219

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist

1.2. Descrierea familie si a factorilor care pot influenta starea de sanatate a acesteia: - membri: numar, stuctura pe varste, starea de sanatate, probleme deosebite; - relatii intre membrii familiei: intre parinti (soti), parinti copii, relatiile cu bunicii; - relatii sociale: cu prietenii, cu vecinii; - habitatul: locuinta (spatiu de locuit adecvat, dotari, intretinere igiena), spatiul din jurul locuintei. - alimentatia: adecvata, obiceiuri alimentare: activitatea profesionala: profesia membrilor familiei, conditiile la locul de munca; - odihna si timpul liber, posibilitati de recreere: - nivel economic: venit, satisfacerea nevoilor familiei; - nivel cultural si de educatie, preocupari cultural- educative, comportamentul fata de sanatate; - apartenenta religioasa; - stabilirea scorului APGAR pentru familie 2. Nevoi specifice de ingrijire si educatie de-a lungul vietii. 2.1.Notiuni despre ingrijirea copilului: - dezvoltarea psihomotorie a copilului 0 - 1 an, imunizarile, prescolarul, scolarul si adolescentul - nevoi de educatie, alimentatie, ingrijire. 2.2. Tinerii si adultii tineri. 2.3. Femeile gravide. 2.4. Persoane varstnice. Rolul asistentului medical in educarea familiei, pentru mentinerea sanatatii si identificarea problemelor de sanatate. ( Sintetizarea si aplicarea cunostintelor si a deprinderilor dobandite la modulele de educatie pentru sanatate,mediu si sanatate, psihologie, sociologie, pedagogie, puericultura si pediatrie, obstetrica, gerontologie si geriatrie). 3. Probleme de sanatate si disfunctionalitati la nivelul familiei. 3.1. Sindromul de carenta afectiva si retardul: - observarea comportamentului copilului; - observarea comportamentului parintilor si\sau substitutului matern; - prevenirea abandonului si abuzului. 3.2. Familia cu probleme: 3.2.1. Nivel de educatie redus, mediu necorespunzator, dieta si obiceiuri alimentare necorespunzatoare, venituri insuficiente pentru intretinerea familiei, lipsa asigurarilor de sanatate si a accesului la ingrijiri medicale. 3.2.2.Tulburari majore in familie: familia conflictuala, dezorganizata, monoparentala, abandonata, in divort, violenta in familie, consum de droguri. 3.3. Masuri de educatie in scopul reducerii factorilor de risc si ingrijiri adecvate situatiilor constatate in familie. - legatura cu membrii echipei multidisciplinare. - aplicarea prevederilor Conventiei pentru drepturile copilului.

4. Sustinerea familiei in situatii de criza. 4.Notiuni despre ingrijirea prematurului la domiciliu. 4.2. Influenta dizabilitatii si bolii asupra copilului,persoanei., familiei. 4.3. Instruirea persoanelor care acorda ingrijiri pentru recuperare si reducerea impactului. 4.4. Consiliere in caz de : boli grave, deces, suferinta Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist
220

C. 5. Asigură îngrijiri specifice grupurilor vulnerabile, pacienților cu afecțiuni cronice şi în stadiu terminal.

psihica,anxietate, depresie. 1. Grupuri vulnerabile. 1.1 Grupuri defavorizate: minoritati etnice si religioase, cu probleme socio-economice, saracia, lipsa de educatie si a accesului la servicii de diagnostic si tratament. 1.2. Comportamente la risc: consumul de alcool, consumul de droguri, fumatul, mediul inconjurator nesigur, risc de accidente, automedicatia si consumul excesiv de medicamente. 2. Masuri de sustinere si combatere. - organizarea actiunilor individuale sau pentru grupuri; - participarea la campanii de educatie; - aplicarea programelor nationale; - legatura cu autoritatile, unitatile sanitare, organizatii neguvernamentale; - respectarea legislatiei. 3. Ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cronici si in stadiu terminal. - alegerea unui model de ingrijire adecvat: modelul de autoingrijire Orem, modelul Roper bazat pe dependenta|independenta activitatilor vietii in diferite etape; - evaluarea gradului de dependenta; - evaluarea resurselor umane si materiale; - verificarea si respectarea recomandarii medicale; - planificarea ingrijirilor si stabilirea orarului impreuna cu bolnavul, familia, respectand recomandarea medicala; - executarea interventiilor autonome si delegate in conformitate cu legislatia in vigoare; - aplicarea protocoalelor de ingrijire; - instruirea si implicarea familiei in ingrijire si supraveghere; - explicarea nevoilor muribundului; - evidenta activitatii si transmiterea informatiilor semnificative; - evaluarea rezultatelor ingrijirilor; -raportarea periodica a rezultatelor si reajustarea planului de ingrijiri.

Sugestii metodologice În elaborarea strategiei didactice la parcurgerea modulului NURSING COMUNITAR profesorul va ține seama de particularitățile formării adulților: motivarea, implicarea, legătura cu realitatea şi punctele de interes ale cursanților, participarea. În cadrul modulului elevii trebuie dirija ți să foloseasc ă analiza şi sinteza pentru a realiza o coerență între cunoştințele însuşite anterior în alte module, in mod deosebit cele referitoare la îngrijiri. Orele de teorie se vor desfăşura în săli de clasă sau de instruire practică dotate corespunzător cu materiale şi mijloace audio-vizuale care să permită aplicarea metodelor participativ-active: rezolvarea de probleme, jocul de rol, observare dirijată, brainstorming, studiu de caz, discuții în grup, unde elevii să poată îndeplini pe rând rolul de moderator şi animator. Elevii vor fi ajutați să-şi dezvolte abilitățile de comunicare, de stabilire a

discuții în grup). profesorii vor decide asupra numărului de ore repartizat fiecărei teme. Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale (întrebări. portofolii. În funcție de particularitățile individuale sau de grup. data şi semnătura. teste scrise. carnete de apreciere care să cuprindă sarcina. de colaborare cu specialiştii din alte domenii pentru a putea gestiona cazurile cu care se confrunt ă în comunitate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 221 . fişe de lucru.relațiilor interpersonale. urmărind în final realizarea criteriilor de performanță şi atingerea competențelor necesare pentru a lucra ca asistent medical generalist în comunitate. de cunoştințele însuşite anterior şi de gradul de dificultate. Pentru atingerea competențelor acestui modul evaluarea are un rol deosebit.

metodele de evaluare vor fi stabilite de cadrele didactice în funcție de etapele parcurse în pregătire.Evaluarea preg ă tirii practice se realizeaz ăprin activit ă ți concrete în comunitate: vizita la domiciliu. întocmirea planului de îngrijiri şi executarea unor îngrijiri. efectuarea unor activități educative. culegerea datelor semnificative. Datele evaluării. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 222 . numărul evaluărilor. ancheta în familie.

Unitatea de Competente crt.cadru privind acordarea asistentei medicale in sistemul de asigurari sociale de sanatate. Ingrijiri la C1. • Norme legislative privind ingrijirile medicale la domiciliu. 2. HG privind activitatile de voluntariat in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu pentru persoane varstnice. Rezuma serviciile de ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist. Continuturi tematice 1.MODULUL: 56: ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU Not ă introductiv ă: Modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU face parte integranta din pregatirea specifica din anul III. Tabelul de corelare a competen țelor şi con ținuturilor Unitatea de competenta: Ingrijiri la domiciliu Nr. pentru calificarea asistent medical generalist.2. competenta 56. Lista competentelor specifice unitatii de competenta corespunzatoare modulului 1. invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardul de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii.1. Elaboreaza planul de ingrijire. • Contractul . Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. Responsabilitatile asistentului medical generalist in cadrul echipei de ingrijire la domiciliu: • Componenta echipei operationale • Modele de fise de post. 3. 145/1997 privind Asigurarile Sociale de Sanatate. In modulul INGRIJIRI LA DOMICILIU se regasesc abilitati din unitatea de competenta tehnica specializata INGRIJIRI LA DOMICILIU. la domiciliul persoanelor asistate. . Modulul are alocate 60 de ore. 1. din care 36 de ore. 4. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. • Legea Nr. • Lista serviciilor de asistenta primara acordate de medicul de familie si personalul medical de care dispune. Integrarea serviciilor de ingrijire la domiciliu in sistemul asigurarilor sociale de sanatate conform legislatiei in vigoare. Rezuma serviciile de domiciliu ingrijire la domiciliu si responsabilitatile asistentului medical generalist.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 223 .

1. distrugerea obiectelor si materialelor contaminate (Legea protectiei mediului nr 137/1995 republicata) • Reguli de siguranta la domiciliu 3. Evaluarea initiala • Evaluarea nevoilor . Protocoale de ingrijire • Obiective de nursing • Echipamente si materiale adecvate • Etape de interventie • Inregistrarea datelor in fisa de vizite la domiciliu 3. C4. C3.2. Sugestii metodologice Cadrele didactice vor decide asupra numarului de ore alocat fiecarei .fise standard • Informarea clientului/sustinatorului legal.C2.4. Planul de ingrijiri • Servicii necesare pentru rezolvarea nevoilor identificate • Obiectivele planului de ingrijire: criterii de formulare in functie de nevoile si resursele clientului • Stabilirea prioritatilor de ingrijire • Stabilirea planului de ingrijire individualizat 3. obtinerea consimtamantului informat. Bilantul ingrijirilor aplicate • analiza periodica a nevoilor • examene de bilant • gradul de realizare a obiectivelor • satisfactia pacientului/familiei 4.1.1.3.2. Efectueaza bilantul ingrijirilor aplicate. obtinerea consimtamantului • Incheierea acordului intre beneficiarul ingrijirilor la domiciliu si persoana care acorda ingrijirea 2. Aplica ingrijirile conform normelor in vigoare. 2. 3. Reajustarea planului de ingrijire in caz de rezultate nefavorabile in conformitate cu recomandarile medicale.2. Drepturile beneficiarului • Contractul de ingrijire la domiciliu in care sunt precizate drepturile si obligatiile partilor • Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu 4. Norme generale • prevenirea infectiilor echipamente de protectie personala. Elaboreaza planul de ingrijire. Comunicarea cu pacientul/sustinatorul legal.

Se recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. dezbateri.teme in functie de complexitatea ei. jocuri de rol. exercitii practice. rezolvand sarcinile de lucru repartizate. Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 224 . de deprinderile si abilitatile ce trebuie formate la elevii instruiti. Elevii vor fi pusi in situatii de invatare in grup si individual. studiu de caz. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter practic-aplicativ: discutii de grup.

Stagiul clinic se va desfasura in centre de zi pentru ingrijirea varstnicilor.Resursele materiale trebuie sa cuprinda atat materiale si instrumente de exersare a deprinderilor de ingrijire cat si modele de documente standard folosite pentru inregistrarea si evaluarea ingrijirilor la domiciliu.ghid de practica . Valentin VLADU . Ca instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale. Bibliografie 1. Cadrele didactice care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente.Editura LEAL. Se evalueaza numai competentele din acest modul.Director executiv al Fundatiei de Ingrijiri Comunitare) 2. probe scrise de tip itemi. 1998 Fundatia de Ingrijiri Comunitare. • Serviciile de ingrijiri la domiciliu . Evaluarea stagiului clinic se va face printr-o proba complexa desfasurata la domiciliul pacientului. evaluarea altor competente nefiind relevanta. Evaluarea trebuie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare precizate in Standardul de Pregatire Profesionala. • Ingrijirea la domiciliu . servicii de ingrijiri la domiciliu sub stricta supraveghere a asistentilor medicali cu drept de libera practica. rezolvarea de sarcini de lucru. Cluj-Napoca. (Dr. numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar. fise de observare a atitudinilor si a etapelor de executie a interventiilor. gestionarea cazului. protocoale de ingrijire.Ghid practic pentru asistentii medicali. coordonatorul lucrarii: Ana TUDORAN. 2001 . intrebari structurate. Modulul are ca scop dezvoltarea abilitatilor sociale ale elevilor prin asigurarea instruirii clinice in afara spitalelor. Editura ECHINOX.

Domeniul: ă ă tate şi asisten S n ță pedagogic ă Nivelul: 3 avansat Calificarea profesională: Asistent medical generalist 225 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful