Sunteți pe pagina 1din 36

CAPITOLUL I Caracteristicile materiilor prime si a produselor finite

1.MATERIA PRIM-PRUNELE
Denumire stiintific-Prunus domestica
Prunul este una din cele mai importante specii de climat temperat care este cultivat pentru fructele sale, consumate att in stare proaspat,ct i industrializat sub diferite forme( compot, dulceat, gem, magiun, buturi nealcoolice si alcoolice,dar i fructe deshidratate). Prunul asigur producii mari i constante, o perioad lung de valorificare a fructelor (peste 90 zile), posibiliti multiple de valorificare, inclusiv pentru export. Pe plan mondial ri mari productoare sunt: China, SUA,Turcia, Iugoslavia,Romnia.n Europa sunt: Iugoslavia, Romnia, Germania, Bulgaria, Frana. Producia mondial este de aproximativ 9 milioane tone,din care 5 milioane n Asia, Europa-2.600.000t, America de Nord-600.000t. n Europa cantitile produse sunt: Iugoslavia-450.000t, Romnia-430.000t, Germania-380.000t, Frana-260.000t. La noi in ara pondere mare au:Arges-60.000t,Vlcea, Bihor, Dmbovia, Arad, Slaj,Iai. Prunele fac parte din grupa speciilor drupacee.La acestea se iau n considerare mrimea, forma, pedunculul, cavitatea peduncular, punctul stilar, pielia (pruina, perozitatea), si punctele de sub pielia. Dintre aceste caractere, mai stabile sunt perozitatea pieliei, aderena smburelui la pulp, smburele si gustul miezului din smbure. Celelalte caractere oscileaz foarte mult deoarece sunt influenate de starea pomului,de mrimea produciei, precum i de influena factorilor de mediu. Mrimea fructelor la prune: foarte mici:pn la 25 mm; mici:26-30 mm; mijlocii:31-40 mm; mari:41-50 mm; foarte mari:peste 50 mm;

nsuirile fizico-chimice ale prunelor


La prune se apreciaz mrimea fructelor, detaarea usoar a fructului de pe smbure, fermitatea pulpei, coninutul n zahr i aciditate, gustul fructelor. Valoarea alimentar a prunelor se datoreaz coninutului n : substant uscat:15,1-22,4%; zahr total:7,1-16,3%; aciditate:0,5-1,7%; substane tanoide:0,05-0,25%; substane pectice:0,5-11,3%; substane minerale(0.2-0.65%, din care potasiul n proporie de 170-300 mg/100g,Fe,Ca,P,Mg,Na,Mn) vitamine(C,A,D). Cantitatea de vitamina C este destul de redus, fiind in medie de 47mg/100g produs proaspt. Pruna este un fruct care are puternice caliti energizante. Acest lucru se datoreaz zaharurilor pe care le conine n cantitate mare i care poteneaz capacitatea energetic a organismului, intervenind i stimulnd att sistemul muscular ct i pe cel nervos. Pentru aceia care depun eforturi fizice mari se recomand mai ales folosirea fructelor uscate, adic sportivi, copii i cei de vrsta a III-a, deoarece la prunele uscate valoarea energetic este mai mare de 5 ori fa de cele proaspete. Prunele trebuie s intre n regimul alimentar hiposodat al unor boli cum sunt guta i nefritele, n care ureea este crescut. Prunul este un pom fructifer cu multe varieti; fructele se folosesc n mod deosebit ca aliment i sub form de buturi ( oet, uic, cidru, rachiu etc.). Rachiul de prune este mult mai folosit n medicina popular la prepararea plmdelilor, pentru frecii i n bolile splinei i pentru eliminarea limbricilor.. n afara calitilor energizante, pruna mai este i puternic vitaminizant, de aceea este indicat n cazuri de viroz, boli cronice etc. n prune se gsesc vitaminele B1, B2, C, A, muli hidrai de carbon (zaharuri, precum glucoza i levuloza), acizi organici i sruri minerale (de calciu, de fier, de potasiu n cantitate mare, de magneziu, mangan i sodiu). Din cauza acestei compoziii complexe, prunele constituie un bun stimulent nervos n afeciunile respective. Prunele sunt indicate n constipaii, fie ca atare, crude sau preparate n compoturi. Pruna este un fruct cu aciune dezintoxicant i decongestiv hepatic i se folosete ca adjuvant n regimurile alimentare n cazul afeciunilor hepatice.

Cantitatea mare de sruri de potasiu pe care le conine fructul fac din el un bun diuretic (mai ales n fenomenele de reumatism gut, precum i in cazurile de hipertensiune arterial - ca diuretic). Prunele se mai folosesc n cazul anemiilor, unde prezena de sruri de fier i a vitaminei C conduc la mbogirea hemoglobinei din snge. De asemenea, trebuie remarcat faptul c prezena srurilor de mangan, care intr n componena sistemelor enzimatice, intervine activ n desfurarea unor metabolisme importante, favoriznd desfurarea funciilor hepatice i renale. Srurile de mangan intervin activ n metabolismul calciului i al fierului n prezena unor vitamine; srurile de magneziu constituie un tonic general i un factor de drenor hepatic. Prunele au valoare caloric mare.

Tipuri de prun
1. prunii n form de evantai-ating inlimi de 2m cu diametrul de

3m. Dei sunt cei mai scunzi dintre soiuri, sunt o alegere perfect cnd trebuie plantai lnga un zid; au nevoie de spaliere pentru sprijin.
2. prunii n form de piramid-nu au nevoie de spalier si ating n

jur de 2.5m n nlime i 1.6m n diametru, ceea ce-i face perfeci pentru o grdin mic. Ramurile cresc in toate direciile,de pe un trunchi drept,central.
3. prunii cu coloana in form de tuf-nu au nevoie de spalier;sunt

cu mult mai nali,ajungnd pn la 4m nlime.Ramurile i foliajul se dezvolt de la 1m de la nivelul pmntului,ceea ce uureaz ngrijirea,tierea i recoltarea majoritii fructelor.Dezavantajul este c unele fructe vor fi mult prea sus pentru a fi culese cu o scara.
4. prunii standard-mijlocii-ating n jur de 6m nlime i nu au

nevoie de spaliere. Fac parte din categoria de pomi fructiferi de dimensiuni mari. Produc multe fructe anual.
5. prunii standard-ating n jur de 8m la maturitate,deci nu pot fi

plantai dect n grdini foarte mari.

Locul de plantare
Locul trebuie ales dinainte,in funcie de dimensiunile prunului la maturitate.n jurul lui trebuie lsat destul loc pentru a nu fi nghesuit de alte plante sau arbori. n ceea ce privete condiiile de care are nevoie un prun, acestea sunt 3: cldura,lumina i umezeala. Prunii nfloresc mai devreme dect ali pomi fructiferi, aa c nu trebuie plantai n zone n care temperaturile scad sub 0. Dac totui se doreste acest lucru soiurile recomandate sunt: Czar,Victoria si Marjories Seedling. Prunii prefer locurile aflate n plin soare, dei nici grdinile cu puin umbr dimineata i dupa-amiaza nu le duneaz.n ceea ce privete umezeala, este foarte important ca prunii s nu fie plantai n parcele cu pmnt mereu umed,dar nici prea uscat.

Plantarea
Este bine ca locul de plantare s se pregteasc cu o lun nainte, pentru ca pmntul s aib timp s se aeze. Se sap o groap de 60cm lungime i 1.2m diametru i se pune n ea ct mai mult material organic. Dac prunul se va planta ntr-un sol care nainte a fost fertilizat pentru alte culturi, nu se mai adaug fertilizator- un pmnt prea fertil va duce la dezvoltarea prea mare a pomului n detrimentul cantitii de fructe. Prunii trebuie legai de un arac n primii ani de la plantare. Aracul se nfige n pmnt la cel puin 15cm de la tulpin, iar punctele de legatur se fac din 30cm n 30cm, cu fazii de plastic sau sfoar.

ngrijirea prunilor
La prunii noi plantai, trebuie avut grij s nu nghee n prima iarn i trebuie udai bine n perioadele secetoase. Prunele care se antreneaz pe spaliere/perei trebuie udai regulat. Pomii maturi nu necesit prea multe ngrijiri in afar de tiere i reducerea numrului de fructe. Deoarece prunii au multe rdcini, din ele vor crete muli copaci pitici, pe o raza de 3m n jurul tulpinii principale. Acetia trebuie tiai pentru a fi inui sub control, o metod mai drastic fiind scoaterea lor din pmnt, din locul n care se desprind de la rdcina pomuluimam.

Reducerea numrului de fructe


Prunii nu fac n fiecare an aceeai cantitate de fructe. n anii n care produc prea multe fructe este bine ca unele s fie rupte nainte ca acestea s apuce s se maturizeze, pentru a asigura o recolt bun i n anul urmtor, totodat ramurile ncrcate cu prea multe fructe se pot rupe. Numrul de fructe se reduce n 2 etape: o dat la sfritul lunii mai, cnd ncep s se formeze fructele i apoi la mijlocul lunii iulie, cnd prunele sunt pe jumtate dezvoltate. n primul rnd trebuie nlturate fructele stricate sau bolnave; apoi se rup alte prune pentru a lsa loc destul s se dezvolte-trebuie s fie cam 7cm ntre fiecare fruct.

Recoltarea prunelor
Stabilirea momentului optim de recoltare se realizeaz atunci cnd fructele au ajuns la mrimea, forma, pigmentaia i gustul caracteristic soiului. Momentul de recoltare trebuie s fie ct mai apropiat de momentul optim de consum. Elementele care semnalizeaz recoltarea sunt: -modificarea culorii de baz i a celei acoperitoare; -culoarea pulpei i textura sa; -coninutul n substan uscat; -aciditatea fructelor;

Soiuri de prune
1. vratice-precum Tuleu Gras-care are fructe de form oval cu pielia

subire, de culoare violet-nchis sau neagr, pulpa de culoare verdeglbuie, cu gust dulce-acrisor.
2. de toamn-Vinetele Romnesti sau Brumrii-sunt cele mai valoroase;

au forma oval-alungit, pielia de culoare vnt-nchis spre neagr, subire i foarte elastic; la suprafat au un strat de brum albstruie. Pulpa este de culoare galben-verzuie la nceput, apoi rosiatic ,cu gust dulce, arom placut; este neaderent la smburi. -DAgen-au form oval-alungit, fructele sunt de mrime mijlocie, pielia rosiatic-violacee. Pulpa este neaderent la smbure, suculent, cu gust dulce. -Grasele Domnesti - au fructe globuloase, suculente,pulp aderent la smbure. Se utilizeaz ca fructe de mas (descriere a prunelor dup Beceanu i Potec)

Depozitarea prunelor
Prunele se depoziteaz n ambalaje, procedeu folosit pentru mrirea perioadei de pstrare, n palete-lzi, numite n termeni tehnici i box palete, cu o capacitate medie de 300-400kg, ce permit ncrcturi maxime de 1,5-2t/m. Produsele ocup volumul interior pn la nlimea util(590cm), iar suprafaa de aerisire total este de 13,6%. Prin suprapunere, pe 8-9 nivele, pn la 5,9-6,6m, se las un spaiu de protecie ntre produs i fundul paletei lzii de deasupra de 5-10cm. Cnd starea tehnic a box-paleilor nu permite, stivuirea se face la o nlime mai mic (4-6 nivele). Introducerea i scoaterea se execut n aceeai ordine (primul intrat- primul iesit), iar aranjarea stivelor se face lsnd spaii de 5-10cm ntre coloane i cel puin 20-30cm la peretele celulei. Uneori se practic i culoare de control de 50cm, pentru a putea observa mai bine evoluia produsului. Se mai folosete i depozitarea paletizat n lzi, dar cantitile pstrate sunt mai modeste-1,2-1,5t/m2. n prima faz se constituie unitile de ncrctur paletizat. n faza urmtoare paletele cu lzi se introduc in celule, unde se suprapun pe maximum 4 nivele pn la nlimea de 5,6m. Pentru ldie platou, mai fragile, se folosesc palete cu montani. Se mai practic i depozitarea nepaletizat n lzi, care se poate face dup mai multe sisteme de aranjare: -sistemul de aranjare lax-const n stivuirea prin suprapunere n cruce a ambalajelor. Peste un strat de lzi amplasate n rnduri continue, distanate la din lungimea unei lzi, se aseaz stratul urmtor in mod similar, dar perpendicular pe primul. naltimea maxim de suprapunere este de 2,5m. Circulaia aerului i uniformitatea factorilor de pstrare este asigurat la un nivel superior, dar ncrctura la unitatea de suprafa se reduce. -sistemul compact-este o simpl suprapunere pe orizontal i vertical, fr spaii. ncrctura realizat este maxim, dar circulaia aerului i uniformitatea factorilor de pstrare nu se face corespunzator. De aceea stivele de ambalaje compacte sunt de dimensiuni mici, amplasate pe gratare, pentru ca spaiile de circulaie a aerului s fie suficiente. (Dup cartea Utilaje pentru prelucrarea primar i pstrarea produselor agricole-Institutul Politehnic Iai,1987,Conservarea i pstrarea produselor agricole vegetale de A.Mogarzan,A.Rizea)

2.CARACTERISTICILE PRODUSELOR FINITE

Buturi alcoolice fermentate din prune

Cea mai cunoscut butur din aceast grup este cidrul, care este o butur slab alcoolic obinut din fructe, printre care i prune, sau dintr-un amestec de fructe. Cidrul are un grad alcoolic sczut, dar este bogat n acizi organici, substane tanice, pectice i are un sistem enzimatic foarte complex. Cidrul poate fi natural, cnd se consum ca atare, sau ameliorat, caz n care se mai adaug ap sau zahr,pentru a-i mbunti calitile de consum.

Buturi alcoolice fermentate i distilate din prune


Distilarea buturilor alcoolice naturale se efectueaz numai n dispozitive de distilare autorizate sanitar i care s asigure calitatea i puritatea produselor.

uica este butura spirtoas obinut prin fermentaie alcoolic i distilarea


prunelor (diverse soiuri) ntregi sau zdrobite ,ori a sucului de prune, n prezena sau n lipsa smburilor. Distilarea se face la o concentraie alcoolic de maxim 86%volum. Coninutul n substane volatile este de minim 200g/hl alcool 100%volume, n alcool metilic este de 1000g, iar n acid cianhidric de 10g/hl alcool 100%volume. n funcie de zona n care s-au produs prunele, de soi, de tehnologia aplicat, de durata de nvechire i concentraia alcoolic, denumirea produsului uic poate fi acompaniat de diverse denumiri prin care se difereniaz calitile produsului. n anumite zone geografice se mai numete horinc,tur. uica poate avea 3 grade: 1. foarte puternic-uica a-I-a- este distilat de 2 ori, se mai numete i plinc i are ntre 45-58% trie alcoolic. Plinca maramureean ajunge i la 78% trie alcoolic.de aceea mai este numit i plinc de focuri. 2. uica de-a-II-a-normal, cu 30-40% trie alcoolic; 3. uica de-a-III-a-apa de uic, cu 15% trie alcoolic;

libovia este o butur alcoolic limpede, fr sediment, fr particule n


suspensie sau tulbureal, incolor sau de un galben deschis. Are un gust caracteristic, miros plcut de uica, fr gust i miros strin(de doage,de afumat).

Rachiul de marc de prune este butura spirtoas obinut exclusiv prin


fermentarea i distilarea la maxim 86% volum a marcului de prune. Coninutul minim de substane volatile este de 200g/hl alcool 100% volume. Extragerea direct a marcurilor fermentabile prin zdrobirea fructelor i separarea smburilor, continund cu extragerea prin presare i difuzie, ofer o materie prim concentrat n zaharuri, uor de fermentat i de depozitat, care ocup un spaiu mai mic i realizeaz prin distilare produse incomparabil mai bune.

Rachiul de prune este butura obtinut prin fermentarea i distilarea


prunelor, n prezena sau absena smburilor. Distilarea se face la o concentraie alcoolic de maxim 86% volume, astfel ncat produsul distilrii s aib aroma i gustul specifice fructului. Coninutul de substane volatile este de minim 200h/hl alcool 100%volume. Coninutul maxim de alcool metilic este de 1200g/hl alcool 100% volum. (Dup Cojocaru C.-Lucrrile Institutului de Cercetri Alimentare, vol. III1959,Filimon N.-Tehnologia industriei fermentative,Ed,Didactic i Pedagogic,Bucuresti,1971)

nvechirea buturilor distilate din prune


nvechirea este practicat pe o perioad scurt de timp (6-12 luni), n vederea stabilizrii loturilor destinate preparrii sortimentelor de uici i rachiuri obinuite(comune), dei nu este obligatorie. Pentru sortimentele superioare se folosesc distilate cu vechimea minimum 12 ani. Spaiile de nvechire cele mai corespunztoare sunt vasele de stejar cu capacitatea de 500-600l. Uneori se apeleaz i la capaciti mai mari (10002000l) n scopul micorrii pierderilor, dar n defavoarea buchetului, aromei i culorii dobndite. Interaciunile ntre componentele lemnului (hemiceluloze, lignina ,compui fenolici, celuloza) i distilate, pot fi de natur fizic (volum, concentraie alcoolic, masa specific, extract) sau chimic ( procese oxidoreductoare, modificarea pH-ului, formarea de compusi noi). Localurile cu vase de lemn vor avea temperatura constant de 18-20C, umiditatea relativa 80% i lumin difuz. Igiena i buna administrare a spaiilor, tratamentele i curaenia, sunt obligatorii. (Dup Butulescu I.-Tehnologia prelucrrii legumelor si fructelor,1973)

CAPITOLUL II
Tehnologia i linia tehnologic pentru fabricarea buturilor alcoolice fermentate i distilate din prune

Fructe
fFfFFRU CTE
Spalare

Zdrobire Separare samburi


Borhot Fermentare Frunti si cozi Redistilare Distilare Redistilare Depozitare si conditionare

Invechire Imbuteliere Livrare Recipiente

Schema instalaiei de distilare-rectificare pentru obinerea rachiurilor naturale

1-pompa centrifug alimentare uic; 2-rezervor tampon; 3-prenclzitor; 4,15-debitmetru; 5-coloan de distilare;

6-condensator coloan de distilare; 7,12,19-robinet reglare; 8,13,20-robinet; 9-coloan de distilare-rectificare; 10-rcitor distilat; 11-condensator vapori coloan de redistilare-purificare; 14-rezervor tampon; 16-pomp centrifug pentru lichid din coloana de demetilare; 17-coloan de demetilare; 18-condensator vapori din coloana de demetilare; 21-rezervor distilat; 22-rezervor alcool metilic; 23-distribuitor abur; 24-distribuitor ap rece; 25-sifon; 26-serpentin nclzire coloan de demetilare.

Recepia permite dirijarea selectiv a materiei prime, in vederea


fermentrii pe loturi (specii sau caliti diferite). n ara noastr, prunele constituie materia prim care se prelucreaz tradiional prin distilare. Fructele sntoase, coapte, bogate n zaharuri, se fermenteaz separat de cele murdare, amestecate cu impuritai, crpate, verzi, atacate de boli sau dunatori, mucegite sau oetite.

Splarea se face cu scopul de a nltura praful, impuritile i a celei mai


mari pri din microorganismele duntoare care dau fermentaii nedorite. Splarea mecanic reduce reziduurile de pesticide, diminueaz incrctura microbian de cca.6 ori i echivaleaz cu un tratament termic de 2-5 minute la 100C.Fazele splrii mecanice sunt urmtoarele: inmuiere preliminar, agitare i splare propriu-zis, cltire pentru eliminarea ultimelor impuriti. Utilaje de splare folosite: -maina de splat cu cuv; -maina cu dou cuve; -maina cu tob perforat; n figur este prezentat maina cu o cuv,la care pentru a asigura un debit constant de splare se menine nivelul constant prin preaplinul de pe peretele lateral al cuvei, acesta terminndu-se cu o conduct care dirijeaz apa cu impuriti n canal.La baza cuvei se gsete un racord pentru indeprtarea apei murdare cu nmol, care eventual se depune pe fundul cuvei.

Zdrobirea permite uurarea operaiilor ulterioare.Poate fi total(la


fructe moi) sau parial (fr a sparge smburii). Exist zdrobitoare cu dini, cu valuri, zdrobitoare desciorchintoare. Strecurarea permite eliminarea cojilor, seminelor, smburilor i a altor resturi din masa zdrobit, pentru a obine un produs omogen. Se execut n pasatrice i/sau rafinatrice,in 2-3 etape. Pasatricea are un cilindru perforat, cu palete interioare rotative. Produsul din interiorul cilindrului este centrifugat, iar sucul/pulpa sunt separate prin orificiile sitei. Paletele elicoidale permit o strecurare complet i elimin deeurile in afara cilindrului. Daca funcioneaz in mai multe trepte, exist: -pasatrice-d=1,5; -rafinatrice-d=0,7-0,8; -ultrarafinatrice-d=0,4-0,5; Strecurarea se face la cald (50-60C) iar timpul de strecurare depinde de tipul pasatricei (lungimea i diametrul sitelor, diametrul orificiilor, turaia paletelor, spaiul palete-ax).

Separarea smburilor
Procesul tehnologic de industrializare a prunelor trebuie s aib in componena sa i aceast operaie.Extragerea smburilor din fructe se realizeaz in cadrul liniilor tehnologice mecanizate cu maini specializate. Principiul de funcionare al mainilor pentru indeprtarea smburilor se bazeaz pe mai multe procedee: -scoaterea smburilor prin presare sub aciunea unor elemente mecanice; -tierea in 2 bucai a fructului, urmat de indeprtarea smburelui din cele 2 jumti; -tierea fructelor pn la smbure i indeprtarea acestuia intreg; Metoda cea mai utilizat este scoaterea smburilor intregi din fructe, sub actiunea unor elemente mecanice care au forma unor poansoane.Mainile pentru scos smburi folosesc pentru transportul fructelor tamburi cu alveole, plci cu alveole sau benzi cu alveole.

Extragerea direct a sucurilor/musturilor fermentabile prin


zdrobirea fructelor i separarea smburilor,continund cu extragerea prin presare sau difuzie,ofer o materie prim concentrat in zaharuri,uor de fermentat i de depozitat, care ocup un spaiu mai mic i realizeaz prin distilare produse incomparabil mai bune.Spaiile de fermentare industriale sunt bazine de beton cu dimensiunile celulelor de 422,4m.ngropate in teren cel puin pe jumtate,sunt izolate la interior,hidrofug i antiacid, fiind prevzute cu capace de acces.Celulele bazinelor se repar,se intrein i se igienizeaz anual, prin splare i dezinfectare.Pentru fructe de calitate deosebit ,sau din specii valoroase, fermentarea se poate face in czi de brad cu capacitate de cel puin 2500-3000kg amplasate sub copertine.Acestea se confecioneaz specfic, se cur i se dezinfecteaz.

Fermentarea trebuie dirijat,pentru a dura ct mai puin i pentru a


transforma ct mai complet glucidele.Se las un gol(de fermentare) de cca.20%

la partea superioar. Umplerea trebuie s se fac ntr-un timp relativ scurt(1-2 zile). Nu se admite fermentarea prin adugare,la bazinele parial umplute. Verificarea pH-ului i eventual corectarea sa previne fermentaiile bacteriene (lactic, acetic) i favorizeaz hidroliza unor glucide complexe.nsmnarea cu maia de drojdie(5-10%) mrete randamentul n alcool la fermentare. Degajarea intens de CO2 poate provoca ridicarea i formarea unui strat superficial(cciul, plut), unde este favorizat otetirea.Fenomenul se combate prin amestecarea cciulii ,dimineata sau seara, prin acoperirea marcului n fermentare cu polietilena, nchiderea ct mai etan i printr-o igien perfect.Realizarea unei temperaturi de fermentare moderate(24-28oC,mai mic de 30C), asigur un randament normal i permite obinerea unui marc fermentat stabil, fr componentele duntoare.Dirijarea temperaturii se realizeaz in ambele sensuri.n toamnele prea clduroase ,bazinele se stropesc cu ap rece.Cu ct un marc este mai dulce,temperatura iniial de fermentare va fi mai redus(la 10% zahr,20C).n perioadele friguroase ,cnd fermentaia nu demareaz,ea trebuie amorsat termic,printr-o serpentin conectat la instalaia de abur. Fermentarea dureaz 10-14 zile la vase mici i pn la 18 zile la bazine. Durata este mult mai redus la marcurile fr smburi i alte impuritti, iar la musturile de fructe se finalizeaz ntr-o sptmn.La unitile mari, se recomand verificarea refractometric sau chimic a fermentrii complete. Prin fermentarea n condiii bune, 100kg zaharuri produc n practic cca.56l alcool pur(Tanner H.,Brunner H.R.).Stanciulescu Gh.(1975),respectiv Potec I.(1976) mentioneaz randamente mai mici.(Dup Beceanu-Legume,fructe i flori)

Distilarea alcoolului (distillatio=czut pictur cu pictur,lb.latin)


este o operaiune de separare a acestuia, prin evaporare din soluiile hidroalcoolice, urmat de condensare.La presiune normal, alcoolul etilic pur ncepe s fiarb la temperatura de 78,3C.Distilarea este azeotrop,vaporii de ap distilnd n amestec cu cei de alcool,dar decalajul ntre punctele de fiebere determin iniial concentraia preponderent a fraciunii uoare(de fructe), care este alcoolul. Procesul de vaporizare, n care compoziia vaporilor i a lichidului rezidual se schimb n cursul operaiei,este o distilare(vaporizare) discontinu(diferential).Dac intre totalitatea vaporilor formai i lichidul rezidual exist un echilibru, procesul desfurndu-se continuu, iar vaporii i lichidul sunt indeprtai de asemenea n mod continuu,procesul este o vaporizare continu. Instalaiile de distilare folosite pentru fabricarea rachiurilor sunt de diferite tipuri constructive: -instalaie de distilare cu funcionare discontinu de tipul:alambic simplu cu condensator,alambic cu capac deflegmator i taler de deflegmare,alambic basculant cu deflegmator sferic i condensator; -instalaie de distilare cu funcionare discontinu de tipul:cu 2 blaze,cu 3 blaze i instalaie de mare randament cu 2 blaze;

-instalaie de distilare cu funcionare continu cu o coloan de rectificare. Instalaiile de distilare cu funcionare discontinu sunt utilizate din ce n ce mai rar datorit dezavantajelor pe care le prezint,i anume:productivitate sczut,durat mare pentru operaia de distilare,consum mare de cldur. Instalaiile de distilare cu 2 blaze pot fi utilizate pentru obinerea rachiurilor naturale prin distilarea borhoturilor de fructe.Sunt instalaii cu funcionare discontinu,ins prin utilizarea a 2 blaze de distilare ,montate in tandem, se asigur colectarea continu a distilatului. Instalaia este compus din 2 blaze de distilare, deflegmatorul, condensatorul, felinarul de control pentru urmrirea concentraiei alcoolice i aparatul de control volumetric.n blaze se realizeaz distilarea, ins, spre deosebire de instalaiile de distilare simple, in acestea se introduce i refluxul obinut prin condensarea parial in deflegmator.Deflegmatorul este de tip mixt, multitubular la partea superioar i prevzut cu cel puin un taler la partea inferioar.Aceste talere contribuie la imbogirea in component volatil a vaporilor, precum i la schimbul de substana i cldur. Rcitorul instalaiei este un schimbtor de cldur multitubular vertical. Pentru funcionare se incarc mai inti blaza cu materie prim la 60-65% din capacitatea ei i se alimenteaz cu abur barbotorul acesteia.Vaporii alcoolici care se dagaj se adun in domul balzei, de unde sunt dirijai ctre deflegmator. Vaporii necondensai in deflegmator trec in condensator unde are loc condensarea i rcirea distilatului.Distilatul este evacuat prin felinarul de control unde se urmrete concentraia.n funcie de concentraia alcoolic a ntregii cantiti de distilat se determin concentraia alcoolic minim pe care trebuie s o aib distilatul in felinarul de control.Astfel, pentru rachiurile naturale cu o concentraie de 30-35% volume alcool, distilatul din felinarul de control nu va cobori sub 25% concentraie. n momentul n care aceast concentraie este indicat la felinarul de control se oprete accesul aburului in barbotorul blazei. n timp ce se golete i se incarc prima blaz, operaia de distilare continu cu cea de-a 2-a blaz.n aceast form se asigur o funcionare discontinu din punct de vedere al alimentrii i o funcionare continu la obinerea distilatului. Se remarc c produsul obinut ,distilatul,are o concentraie variabil in timp i este indicat s se colecteze pe fraciuni.De ex.,la distilarea borhotului de prune pt.obinerea uicii superioare, frunile reprezint 5-6% din distilat,fraciunea de mijloc are o concentraie de 35-40% ,iar de la 26-30% concentraie alcoolic a distilatului se separ cozile.Operaia de distilare dureaz cca.75 minute.Agentul de rcire este apa care intr in condensator la partea inferioar,avnd o temperatur de 1015C i asigur condensarea total a vaporilor alcoolici i rcirea condensatului la o temperatur de aprox.15C.Practic,in procesul de producie jumtatea inferioar a condensatorului trebuie s fie complet rece.La evacuare, la partea superioar a condensatorului,apa are o temperatur de 40C.O parte este dirijat ctre deflegmator, iar restul este colectat intr-un rezervor pentru a fi utilizat la

alimentarea cazanului de abur.Temperatura apei la evacuarea din deflegmator trebuie sa fie de cca.70C.Aceasta se obine prin reglarea corespunzatoare a debitului apei calde.n cazul in care temperatura apei evacuate din deflegmator este sub 70C se produce o deflegmare foarte intens,obinndu-se o cantitate mare de reflux sau chiar o condensare aproape total a vaporilor, ceea ce determin o perturbare a procesului i o micorare a randamentului.Apa fierbinte evacuat din deflegmator este folosit ca i cea cald de la condensator la alimentarea cazanului de abur. (Dupa enu I.-Tehnologii,procedee i instalaii pentru industrializarea produselor vegetale ,Ed.Bolta Rece,IASI,199) Instalaia de distilare continu este destinat fabricrii rachiurilor din borhotul de fructe(in special prune fermentate).Poate funciona independent sau impreun cu instalaia de rectificare, cnd formeaz o instalaie pentru distilarea continu a rachiurilor naturale.Produsul rezultat este rachiul de prune,avnd tria de 25-35% care,in mod normal, trebuie trecut prin instalaia de rectificaredemetilare pentru a obine rachiul pentru comsum. Instalaia este compus din mai multe aparate:coloana de distilare alcatuit din 18 compartimente de tipul cu talere i clopote ,fiind prevazut i cu un sistem de curaire.Acest sistem este format dintr-un motor cu reductor , fixat la partea superioar a coloanei, care antreneaz arborele pe care sunt prinse periue sau lopele de curire.Pentru a permite curirea in intregime a talerelor, acestea sunt racordate intre ele cu conducte de legatur prin exteriorul coloanei.La partea inferioar a coloanei este blaza in care se introduce aburul i din care este evacuat continuu materia prim epuizat in alcool.Ca anex la coloan exist un deflegmator cu filtru, format din deflegmatorul propriu-zis tubular i dintr-un filtru de oel inoxidabil.Filtrul are rolul de a cura vaporii alcoolici de eventualele impuriti ce pot fi antrenate de acetia la ieirea din coloan.Vaporii alcoolici trec din filtru in grupul de condensatoare.Alimentarea cu materie prim se face pe la partea superioar a coloanei cu ajutorul unei pompe.Borhotul de prune fr smburi este pompat la partea superioar a coloanei, de unde apoi coboar,in timp ce vaporii parcurg drumul invers, de jos in sus, barbotnd in clopotele talerelor i epuizeaz materia prim in alcool.Vaporii alcoolici ies pe la partea superioar a coloanei i intr in deflegmatorul cu filtru, de unde, curai i concentrai, trec la un condensator pt. a fi transformai in distilat.Materia prim epuizat in alcool se evacueaz continuu pe la partea inferioar a coloanei.(Dup E. Rasenescu, Dr. Ing. S. Constantinescu, Prof. Ing. Motoc -Operaii i utilaje in industria alimentar)

Instalaia continu de distilare-rectificare prelucreaz rachiul din borhot de prune, cu tria de 25-30% volume alcool,pe care le concentreaz, le rectific i demetileaz,obinndu-se ca produs finit coniac sau rachiu cu tria de 65-70% volume alcool.Instalaia are funcionare continu,lucrnd la presiune atmosferic.Instalaia este format din:prenclzitor,coloan de distilare,coloan de redistilare-purificare,coloan de demetilare i condensatoarele verticale. Coloanele de distilare, redistilare-purificare i demetilare sunt de tipul cu talere i formate dintr-o serie de tronsoane a cror mbinare se realizeaz prin sudur.

Alimentarea cu agent termic o coloanelor se face de la un distribuitor de abur.La coloanele de distilat i redistilat alimentarea se face direct prin barbotare, iar la coloana de demetilare-indirect, prin intermediul serpentinei de inclzire situate la baza coloanei.Condensatoarele instalaiei i prenclzitorul sunt de tip schimbtoare de caldur multitubulare, verticale. Prenclzitorul folosete ca agent de nclzire lichidul epuizat n alcool de la coloana de distilare, fiind introdus in prenclzitor prin intermediul unui sifon. Instalaia mai este dotat cu o serie de aparate auxiliare: debitmetre, aparate de msurare i nregistrare a concentraiilor alcoolice, termometre. Materia prim este introdus cu o pomp in rezervorul tampon, de unde apoi ajunge in prenclzitor i de aici trece prin debitmetru ,alimentnd coloana de distilare.Vaporii alcoolici obinuti in urma distilrii se ridic la vrful coloanei, condenseaz in condensator,apoi o parte se rentoarce n coloan sub form de reflux extern, iar o alt parte trece i alimenteaz coloana de redistilarepurificare la vrful ei. Refluxul intern al coloanei de distilare se elimin prin sifon i alimenteaz prenclzitorul. Vaporii alcoolici obinuti n coloana de redistilare-purificare ies pe la vrful coloanei i se condenseaz in condensator, de unde o parte se rentoarce in coloan ca reflux extern i din acesta, prin intermediul unui robinet, o cantitate mic poate trece direct in rezervorul cu alcool metilic i o alt parte trecnd prin debitmetru, alimenteaz coloana de demetilare pe un taler corespunztor concentraiei lichidului de alimentare. Distilatul obinut in coloan, de pe talerul corespunztor concentraiei de 6570% , este trecut prin rcitor i apoi trimis la rezervorul de depozitare. Refluxul intern al coloanei de demetilare, prin intermediul unei pompe, este introdus n rezervorul tampon i de aici va alimenta coloana de redistilare pe un taler inferior celui pe care se aduce refluxul extern de la condensator. (Dup Cojocaru C.-Lucrrile Institutului de Cercetri Alimentare ,vol.III1959)

Deflegmarea constituie o faz de purificare preliminar ,prin care


amestecul de vapori venii direct de la blaz este condensat parial, la o temperatur intermediar. Condenseaz fraciunile mai grele(flegma), n care apa i o serie de compui cu miros/gust neplcut ocup un loc important. Ele se ntorc in blaz, iar componentele utile pe care le mai conin sunt antrenate din nou. Fraciunea volatil, deflegmat, devine mai bogat in alcool etilic i totodat epurat parial de o serie de componente dunatoare.

Rectificarea(redistilarea) este necesar pentru ndeprtarea


substanelor nedorite( toxice, cu gust i miros neplcut), n vederea obinerii unui distilat pur , de trie alcoolic superioar , care ocup un spaiu de

depozitare mai restrns. Rectificarea se realizeaz discontinuu ca o distilare fracionat, iar continuu in instalaii cu mai multe coloane.Materia prim o constituie distilatul realizat, dintr-un marc de 5% alcool etilic rezult un distilat iniial de numai 35-36% volume. -Rectificarea discontinu-const in nclzirea treptat a distilatului primar , proces care determin fierberea succesiv a componentelor, n ordinea volatilitii lor.Solubilitatea in alcool i masa molecular influeneaz acest proces.Trebuie facut precizarea c in amestecurile lichide complexe cu componeni miscibili in orice proporie,azeotropia micoreaza punctul de fierbere.La inceput distil frunile ,care au o pondere de cca.10%,din care doar primele 1-2% au gust ru.Ele au o trie alcoolic mare i conin aldehide, esteri volatili, dar i unii alcooli superiori, eventual acid sulfuros. Urmeaz inima(mijlocul) ,in care predomin alcoolul etilic.In final distil cozile,de trie alcoolic scazut, dar de aciditate marit, compuse din alcooli, acizi organici, furfurol. Prin repetare,rectificarea discontinu permite obinerea de distilate de mare puritate.Aparatele, regimul i viteza de distilare determin formarea de compui( esteri, acetali, aldehide, furfurol), in funcie de oxigenare, temperatura, sau cationii prezeni. -Rectificarea continu-se execut in coloana a doua de rectificare a instalaiilor cu mai multe coloane.La instalaia ICOR-500 coloana de rectificare este alimentat continuu la partea superioar cu distilat de 25-30% volume, care coboar din taler in taler, in contracurent cu aburul.Coloana rectific zilnic 300500hl, producnd 48-54 hl distilat de 65-70% volume, iar reziduul de baz intr in retur la coloana de distilare primar.

Condiionarea distilatelor brute(demetilarea) apare necesar la


distilatele care provin din fructe bogate in substane pectice cu grad de metoxilare variabil. In timpul fermentrii, alcoolul metilic este eliberat i trece ulterior in distilatul brut.Distilatele de fructe au un coninut mediu in alcool metilic de 4-6 ori mai mare decat celelalte distilate.SP 3:1999 admite un

continut in alcool metilic la rachiurile de fructe de 1g alcool metilic/100 ml alcool absolut.Reducerea cantitii de alcool metilic se poate realiza prin prelucrarea de fructe sntoase, inactivarea enzimelor pectolitice,o fermentare corect i o distilare n care este inclus demetilarea. Metodele de demetilare sunt posibile att la distilarea discontinu, ct i la cea continu.In amestecurile slab alcoolice, alcoolul metilic se concentreaz mai mult in fraciunea final(cozi).La concentraii de peste 75% volume, alcoolul metilic separ preponderent in fruni. In instalaii de tip Padovan/ICOR 500, coloana de demetilare funcioneaz in circuit cu coloana de rectificare, asigurnd separarea alcoolului metilic pe talerele superioare.

Conditionarea distilatelor brute const in depozitarea, ingrijirea,


conservarea i ameliorarea acestora.Spaiile de depozitare pot fi vase de lemn, cisterne izolate in interior, sau rezervoare metalice. Distilatele se cupajeaz, in vederea obinerii unor loturi omogene, cu caracteristici calitativ superioare ,corectnd i egaliznd diferite insuiri existente in deficit sau in exces.Unele distilate prezint ins diverse defecte, care nu au putut fi prevenite in totalitate, dar care trebuie inlturate in proporie ct mai mare.Defectele pot fi de miros i gust, culoare, tulbureal i aciditate. Ele se elimin prin metode fizice( aerisiri, tratamente termice cldur/frig, filtrri) i/sau cu diverse substane( crbune activ, kieselgur, bentonit, ulei, gelatin, tanin, oxid de magneziu), dar uneori se apeleaz la redistilare.

Invechirea este practicat in vederea stabilizrii loturilor destinate


preparrii sortimentelor de uici i rachiuri,timp de 6-12 luni.Pentru sortimentele superioare se folosesc distilate cu vechimea de minim 1-2 ani.Spaiile de invechire cele mai corespunztoare sunt vasele de stejar cu o capacitate de 500600l.

Prepararea i mbutelierea buturlor alcoolice distilate


Buturile distilate se prepar la o trie alcoolic fix( de consum) pe baza unei reete de fabricatie.Procesul tehnologic se deruleaz astfel:receptie,preparare, conditionare, lotizare, imbuteliere, depozitare.Materiile prime utilizate sunt distilatele tipice, apa dedurizat, precum i diferite componente cu rol de bonificatori( caramel sirop de zahr).Distilatele vor corespunde senzorial i analitic(alcool metilic, metale grele).Apa dedurizat folosit va avea 3 grade germane i se va aduga in proporie de pn la 15% din volum.Bonificatorii vor corespunde din punct de vedere calitativ i toxicologic.Prepararea se realizeaz cu omogenizare, urmat de filtrare sau tratamente limpezitoare(cleiri).Pentru realizarea unor produse omogene i stabile , lotizarea i stocarea o perioad caracteristic pentru fiecare sortiment sunt obligatorii.

Imbutelierea se realizeaz in ambalaje de sticl, caracteristice, cu inchidere sigilat, in condiiile unui control de calitate superior.Sortimentele superioare provin din distilate mai vechi de un an( Tuic batrn,de Horezu, extrafin, de Tur, Selectionat, Superioar Silvania/Zalu, Tradiional, libovi).

CAPITOLUL III Construcia i funcionarea coloanei de rectificare

Rectificarea este procesul de separare a amestecurilor de lichide pe baza diferenei de volatilitate dintre componeni, cu ajutorul evaporrilor i condensrilor concomitente i repetate. Rectificarea poate fi conceput ca o succesiune de distilri simple continue legate intre ele; vaporii de la o instalatie de distilare in loc s fie condensati in condensator sunt trimii ca agent termic care realizeaz transferul de cldur prin contact direct in treapta urmatoare de distilare simpl,iar lichidul care urma s se evacueze este trimis la treapta de distilare simpl precedent ca lichid de alimentare al acesteia.In acelai timp elementul de distilare simpl din ir primete vapori de la elementul de distilare precedent i lichid de alimentare de la elementul de distilare simpl urmtor.Procesul de separare in fiecare element de distilare simpl, care alctuiete instalaia de rectificare, este un proces complicat de transfer de substan si cldur intre faza lichid si gazoas. Ca urmare a transferului de substan o parte a componentului uor volatil trece din faza lichid in faza gazoas, iar o parte a componentului uor volatil trece din faza gazoas in faza lichid.Prin evaporare-condensare repetat in diferite poriuni elementare ale instalaiei se pot obine in final la partea superioar vapori puri ai componentului mai volatil, iar la partea inferioar un reziduu lichid de lichid de component greu volatil pur.Aparatul in care are loc acest proces in ansamblu se numeste coloan de rectificare, iar elementul propriu-zis de separare taler. Teoretic, intr-o coloan ideal pe fiecare taler se produce un schimb de componeni intre lichidul care vine de pe talerul superior i vaporii care se ridic de pe talerul inferior, pe taler ajungndu-se la echilibru cele 2 faze:lichid-vapori, care apoi prsesc talerul, lichidul scurgndu-se pe talerul inferior, vaporii ridicndu-se pe talerul superior.Lichidul care se scurge de-a lungul coloanei de sus in jos se numete reflux.Pe parcursul drumului in coloan din taler in taler lichidul se imbogeste in component mai greu volatil, ajungnd la partea inferioar a coloanei epuizat in component volatil.Vaporii care se ridic in coloan din taler in taler se imbogesc continuu in component volatil, putnd ajunge la partea superioar sub form de component volatil purificat,de unde se elimin sub form de vapori care se condenseaz intr-un condensator.Pentru a se realiza circulatia de lichid de sus in jos in coloan, o parte din vaporii condensati in condensator se intorc in coloan sub form de reflux.Pentru c acest lichid provine din afara coloanei se numeste reflux axtern, spre deosebire de cel care circul numai in interiorul coloanei, care se numeste reflux intern. Produsul obtinut de la partea superioar a coloanei dupa condensare poart denumirea de distilat, acesta reprezentand fie componentul mai volatil purificat, fie o fractiune imbogatit in component mai volatil.Produsul obtinut la baza coloanei sub form lichid se numeste reziduu si reprezint componentul greu volatil epuizat de componentul usor volatil sau o fractiune imbogatit in component greu volatil.Pentru realizarea schimbului de cldur si substant la partea inferioar trebuie s existe o suprafat prin care se realizeaz aceasta de la

un purttor de cldur care cedeaz energia termic necesar.Lichidul care este supus separrii prin rectificare este introdus in coloan pe unul din talerele coloanei.In mod normal la introducere el trebuie s fie adus la temperatura de fierbere si s fie introdus in coloan pe talerul pe care lichidul are aceeasi compozitie. Rectificarea continu este un proces stationar, in sensul c pe un anumit taler al coloanei conditiile se mentin constante tot timpul cat se efectueaz operatia.In acest scop amestecul care trebuie separat este introdus in coloan la debit constant, cu temperatura constant si concentratie constant pe talerul de alimentare a coloanei.Cele 2 fractiuni care rezult din separare in coloandistilatul si reziduul, ies din coloan de asemenea la debit constant,temperatur constant si continut in component volatil constant,corespunztor fractiunii respective. O coloan de rectificare,pentru functionare corespunztoare, trebuie s fie astfel construit incat sa realizeze un contact cat mai bun intre cele 2 faze(lichidvapori) ca schimbul de cldur si substant s apropie cat mai mult fazele de starea de echilibru termodinamic.Pentru buna functionare amestecul initial trebuie s fie introdus in coloan pe un anumit taler-talerul de alimentare- de pe care lichidul curge din taler in taler pierzand componentul volatil pana ajunge in fierbator unde este partial vaporizat pentru a asigura sursa de vapori a coloanei si restul evacuat sub form de reziduu(fractiune grea).Vaporii rezultati in fierbtor servesc pentru evaporarea componentului volatil, trecand din taler in taler prin lichidul de pe taler si imbogtindu-se in component volatil pe care il evapor din lichidul care circul de sus in jos in coloan(refluxul), preluand prin condensare componentul mai greu volatil din vapori.Vaporii ajunsi la partea superioar a coloanei, imbogtiti in component volatil, sunt eliminati la condensator unde sunt condensati.O parte din condensat se reintoarce in coloan sub forma de reflux, alta este eliminat sub form de produs finit- distilat, ca fractiune imbogatit in component volatil. In acest sistem, prin alimentare continu si evacuare continu la debite si in conditii constante specifice, amestecul initial este fractionat in 2 produse: distilatul, care se elimin la partea superioar ca fractiune bogat in componentul volatil ,si reziduul, care se elimin la partea inferioar ca fractiune bogat in componentul greu volatil.In partea superioara talerului de alimentare operatia principal este cea de imbogtire a vaporilor in component volatil, proces care a facut ca aceast portiune a coloanei s se numeasc portiune de concentrare.In partea inferioar a talerului de alimentare operatia principal este cea de epuizare a lichidului de componentul volatil si imbogtirea lui in component greu volatil, ceea ce a facut ca aceast portiune a coloanei s se numeasc portiune de epuizare. In coloanele cu talere contactul principal intre faze se realizeaz pe talerele coloanei, pe care are loc procesul de evaporare-condensare din si in masa de lichid.Intre talere in spatiul de deasupra lichidului de pe taler se

realizeaz, in principal, separarea picaturilor de lichid antrenate in miscarea ascendent intre vapori.Studiul coloanelor de rectificare cu talere se bazeaz pe conceptul talerului teoretic, care este o unitate ideal de contact.Din contactul intre refluxul care se scurge din taler in taler de la partea superioar avand ca provenient refluxul extern introdus in partea superioar a coloanei si vaporii care se ridic din taler in taler la partea inferioar, avand ca provenient vaporii rezultati din fierberea de la partea inferioar a coloanei, talerul ideal produce vapori si lichid in echilibru termodinamic. Intretinerea coloanelor de rectificare In procesul de exploatare coloanele se murdaresc,se corodeaza si isi pierd etanseitatea.In scopl mentinerii instalatiei la parametrii folositi la fabricatie este necesara revizuirea periodica a functionarii si remedierea operativa a oricarei defectiuni.Intretinerea coloanelor se efectueaza in timp ce acestea functioneaza datorita faptului ca procesul tehnologic se desfasoara continuu. Cu ocazia reviziilor se stabilesc defectiunile aparute in cursul exploatarii: -presiunea din coloana poate creste peste valoarea normala-aceasta indica cresterea nivelului de plamada in blaza sau infundarea racordului de evacusre a borhotului(sau a regulatorului de borhot); -presiunea din coloana poate scade sub valoarea normala-aceasta indica scaderea nivelului de plamada(sau amestec de component usor volatil si greu volatil) pe talere;dezlipirea talerelor pe locul de asamblare la coloana,asfel ca vaporiitrec liberi de pe un taler pe altul;marginile gaturilor talerelor, sau marginile clopotelor sun uzate datorita coroziunii si eroziunii, astfel ca vaporii trec de sub clopot in drum sicanat dar fara a mai barbota in lichidul de pe taler; capacul clopotelor este uzat datorita coroziunii si eroziunii si vaporii trec liber de la un compartiment la altul. Repararea coloanelor de rectificare Orice defectiune care determina perturbarea procesului tehnologic trebuie inlaturata cat mai repede,pentru a repune instalatia in stare normala de functionare.Dupa intreruperea functionarii, se trece la repararea coloanelor sau a celorlalte aparate componente ale instalatiei.Cand repararea nu se realizeaza ca urmare a unor defectiuni aparute in timpul functionarii,atunci acestea se se planifica din timp la intervalele 700...1000 ore pentru reparatia curenta de gradul I;7000 ore pentru reparatia de gradul II si 60000 ore pentru reparatia capitala. Lucrarile efectuate in cadrul acestor reparatii sunt: 1)Reparatia curenta de gradul I consta in: -curatirea coloanelor si a aparatelor ce compun instalatia; -etansarea imbinarilor demontabile; -verificarea si inlaturarea tevilor ce prezinta fisuri;

2)Reparatia curenta de gradul II consta in controlul si repararea defectelor de etanseitate a corpului coloanei elementelor de incalzire a talerelor(la locul de asamblare in coloana). 3)Reparatia capitala consta in: -aburirea si suflarea coloanei pentru inlaturarea vaporilor care au mai ramas in coloana; -eliminarea borhotului; -desfacerea pieselor de asamblare a conductelor si a gurilor de vizitare; -desfacerea suruburilor ce asambleaza tronsoanele coloanei si controlarea tuturor talerelor si clopotelor precum si a mantalei coloanei pentru a depista toate locurile ce prezinta uzura; -repararea talerelor si clopotelor defecte(in cazul unei uzuri avansate se vor confectiona talere si clopote noi); -montarea clopotelor pe talere, apoi a acestora pe corpul coloanei,avand grija sa se faca controlul vizual al asamblarii; -montarea tronsoanelor coloanei,avand grija ca talerele sa fie in pozitie perfect orizontala pentru a asigura in timpul functionarii inaltimea constanta a lichidului pe taler.De asemenea se va controla pozitia deversoarelor si se va regla inaltimea clopotului deasupra talerului conform instalatiilor din proiect; -racordarea conductelor la corpul coloanei realizand imbinari etanse; -probarea coloanei asamblate pentru a detecta eventualele locuri neetanse.Proba de etanseitate se face cu apa sau prin suflare cu aer timp de 4-8 ore.Daca coloana nu prezinta portiuni de asamblari neetanse se pune instalatia in functiune.

CAPITOLUL IV Construcia i funcionarea unui subansamblu din componena mainii prezentate


n industria alimentar n instalaiile de rectificare se folosesc coloane cu talere cu clopote, coloane cu talere din plci perforate sau site i coloane cu umplutur.Coloanele cu talere sunt in general cele mai rspndite.n aceste coloane talerul este elementul pe care se realizeaza schimbul de cldur i substan ntre vaporii care se ridica in coloan i lichidul care se gaseste pe taler in continua micare datorit lichidului pe care-l primete de pe talerul superior i al celui pe care-l trimite spre talerul imediat inferior sub form de reflux. Coloanele cu talere cu clopote

Coloanele acestea au pentru trecerea vaporilor de pe un taler pe cellalt pentru asigurarea barbotrii vaporilor prin lichid, clopotele i pentru trecerea lichidului de pe unh taler pe altul, un sistem de deversare.Pe fiecare taler pot exista unul sau mai multe clopote ,acesta fiind determinat in general de debitul de vapori care circulprin coloan;de asemenea ,pe fiecare taler pot fi unul sau mai multe deversoare depinznd de debitul de lichid care trebuie sa se scurg imn coloan.n figur este prezentat schematic o poriune dintr-o coloan in care se evidentiaz cteva talere 1 pe care sunt montate clopotele 2 cu conductele de vapori 3 i deversoarele 4. Vaporii se ridic in coloan prin tuburile clopotelor(conductele de vapori), trec ntre tub i clopot unde este asigurat o nchidere hidraulic cu lichidul care se gsete pe taler, strbate stratul de lichid in care perioad are loc transferul de cldur i substan. In timpul barbotrii, prin stratul de lichid datorit transferului de cldur i substan care are loc, o parte din componentul mi gre volatil din vapori se condenseaz i o parte din componentul mai uor se evapor, astfel ca in condiii teoretice lichidul i vaporii care se degaj din el s fie in echilibru termodinamic. Lichidul este meninut pe taler la nivel constant. Fiecare taler primete lichid care curge sub form de reflux intern prin deversor de la talerul imediat superior i trimite lichid sub form de reflux prin deversare pe talerul imediat inferior.nlimea lichidului pe taler este fixat de nlimea pragului peste caretrebuie s deverseze lichidul i viteza de curgere peste prag.Exist mai multe feluri de talere cu clopote ,care se deosebesc ntre ele prin forma i aezarea deversoarelor, prin materialele din care sunt construite. Talerele sunt construite de obicei din tabl de oel, cupru sau aluminiu, care sunt prevzute cu guri pentru deversoare i cu conducte pentru vapori, care in mod normal sunt sudate i etaneizate de tabla care reprezint talerul i care este tanat la forma interioara coloanei.Legarea talerelor de pereii coloanei se realizeaz in mod normal prin elemente demontabile, urmrindu-secu strictee orizontalitatea i etaneitatea fa de pereii coloanei. Clopotele de pe talerele din coloan au scopul de a dirija circulaia vaporilor, de a asigura distribuirea vaporilor in bule ct mai mici in masa de lichid, pentru a asigura un contact lichid-vapori ct mai intim i ca o consecin de a mri eficiena de transfer de substan pe taler. Se construiesc o serie de tipuri de clopote care se pot grupa in dou tipuri constructive ca seciune: Clopote cu seciune circular Clopote cu seciune dreptunghiular cu capetele rotunjite sau ovale In industria alimentar se utilizeaz in special clopotele cu seciune circular.

Figura prezint cteva construcii mai rspndite de clopote cu seciune circular care se construiesc din tabl de oel sau cupru ,indicndu-se att tipul ct i sistemul de fixare de taler sau de tubul de vapori .In figura a este prezentan un clopot fixat de o plac sudat pe conducta de vapori, figura b prezint construcia unui clopot cu tubul de vapori vluit pe taler i avnd la partea superioar fanta care s permit trecerea vaporilor din interiorul tubului i

sprijinirea clopotului de partea superioar a conductei de vapori ,iar in figura c este prezentat construcia unui clopot fixat direct pa taler. Clopotele au partea inferioar terminat cu creneluri( dini), de form triunghiular, dreptunghiular, dreptunghiular cu partea superioar rotunjit, aceasta avnd rolul s ajute la o distribuire in bule ct mai mici a vaporilor in masa de lichid. Deversoarele pot fi simple conducte de scurgere,lungimea pragului de deversare in acest caz fiind perimetrul conductei.In alte cazuri sunt perei care separ pe taler un spaiu in care lichidul este meninut la un anumit nivel de spaiu de scurgere pe talerul urmtor ,scurgerea avand loc printr-o conduct.Aranjamentul clopotelor i deversoarelor pe taler poate s fie foarte diferit.

Figura prezint construcia talerului cu aranjamentul obinuit.Talerul este tiat din tabl de oel i montat pe un cornier sudat de corpul coloanei.Pe toat suprafaa talerului sunt aezate in vrful reelei de triunghiuri echilaterale orificiile de care sunt sudate conductele de vapori i tuburile deversoare.

CAPITOLUL V Protecia muncii


Pe msur ce numrul utilajelor i instalaiilor folosite a crescut i construcia acestora s-a complicat ,s-au luat msuri de protecie a omului din ce in ce mai severe,elabordu-se norme, legi i prescripii, prin care se stabilesc rspunderi precise pentru executarea construciilor, instalaiilor, precum i pentru montarea i exploatarea utilajelor i instalaiilor.Importana acestor msuri este deosebit, deoarece ele apr sntatea i conserv capacitatea de munc a personalului, chiar i cnd acesta nu are o calificare ridicat.Se poate afirma c orice activitate fizic prezint i un oarecare risc de accidentare.Atunci cnd regulile de protecie nu sunt respectate, au loc accidente grave-in multe cazuri mortale-ducnd uneori la infirmiti sau imbolnviri profesionale mai scurte sau de durat.Spre a se evita astfel de situaii, legislaia in vigoare cuprinde msuri complete i rspunderi precise, incepnd inc de la proiectare. Desfurarea muncii in condiii normale de via se poate obine numai printr-o amplasare judicioas a cldirilor din cadrul intreprinderii i a locurilor de munc, cum i prin dotarea cu instalaii sanitare i anexe sociale corespunztoare.Astfel, in cadrul intreprinderii trebuie s se gseasc instalaii de ap potabil, reea de canalizare,anexe sociale pentru igiena personal ca:vestiare, spltoare, duuri, closete, camere pentru igiena personal a femeii, pentru alptarea copiilor, camer de fumat,incperi pentru inclzirea muncitorilor,puncte pentru alimentaie. Msurile generale ce trebuie luate pentru asigurarea igienei teritoriuli intreprinderii sunt:imprejmuirea teritoriului intreprinderii i a seciilor ce prezint pericol din punct de vedere al infectrii, intoxicrii, incendiului sau exploziei i curirea teritoriului.Aceasta din urm se asigur prin: -evacuarea deeurilor, reziduurilor i materialelor ce pot forma focare de infecii; -stropirea i mturarea zilnic a drumurilor, rampelor i a curii;prile pavate se vor spla zilnic cu furtunul cu ap dup ce au fost mturate;la produsele din legume i fructe , la splarea rampelor pentru materiile prime ,acestea vor fi frecate cu peria,apoi vor fi dezinfectate cu o soluie clorigen; -cile de acces nepavate de pe teritoriul intreprinderii vor fi acoperite cu pietri sau cu zgur, pn la efectuarea lucrrilor de pavare;ele vor avea pant spre gurile de canalizare; -se vor lua msuri pentru a se evita stagnarea apelor de ploaie i zpad pe teritoriul intreprinderii; -se vor crea zone i spaii verzi in jurul cldirilor de producie.

Msuri de tehnica securitii muncii la lucrri ce se efectueaz in interiorul recipientelor,rezervoarelor,conductelor sau pivnielor n timpul executrii lucrrilor de intreinere i reparare in spaii inchise se pot produce accidente dintr-o serie de cauze ca:existena de gaze sau vapori toxici in concentraie mortal sau a gazelor inflamabile i explozive,lips de oxigen,electrocutare produs de dispozitivele de lucru acionate electric,venirea in contact cu substane iritante,temperatur,alimentarea cu materiale sau admisie de abur, pornirea accidental a prilor in micare(agitatoare), cderi, alunecri, cderi de obiecte. Pentru prentmpinarea acestor accidente se pot lua urmtoarele msuri: -verificarea strii sculelor i materialelor necesare ,neadmindu-se cele care prezint defecte mecanice sau electrice; -verificarea strii materialelor de protecie; -instruirea muncitorilor care urmeaz s efectueze operaia; -golirea materialelor aflate in recipiente sau rezervoare; -curirea recipientelor sau rezervoarelor :neutralizarea substanelor chimice,evacuarea substanelor rezultate ,splarea cu ap cald,rece sau abur, evacuarea in atmosfer a gazelor prin aspirarea lor cu instalaii de ventilaie a cror gur de captare se va introduce pn in fundul recipientelor i rcirea recipientului; -controlul puritii atmosferei din recipient,rezervor sau incpere in care urmeaz s se lucreze; -verificarea posibilitilor de acces in interiorul recipientului,rezervorului sau incperii att a muncitorilor ct i a dispozitivelor de lucru(verificarea strii scrilor,platformelor i a balustradelor);scrile din interiorul rezervoarelor vor fi fixate att la partea superioar ct i cea inferioar; Norme de protecie a muncii la intreinerea i repararea aparatelor de distilare -dac in timpul funcionrii este necesar strngerea garniturii de etanare, aceasta se poate face la temperatura de lucru, dar dup ce a fost redus presiunea, fr golirea utilajului; -apariia oricror avarii la corpul coloanei(fisuri,distrugeri la imbinrile demontabile,incendii) necesit izolarea coloanei de restul instalaiei( prin inchiderea ventilelor) i reducerea presiunii in coloan.In cazuri de pericole mari se face golirea coloanei,introducndu-se abur.

Bibliografie
Maini,utilaje i instalaii din Petculescu,Paul Dinache,Lucian Oancea industria alimentar-Elena

Lucrrile Institutului de Cercetri alimentare,vol.III,1959-Cojocaru C. Utilaje pentru prelucrarea primar agricole,Institutul Politehnic Iasi,1987 i pstrarea produselor

Tehnologii, procedee, maini i instalaii pentru industrializarea produselor vegetale ,Vol.I,II,editura Bolta Rece,Iasi-Ioan enu Tehnologia industriei fermentative,editura Pedagogic,Bucureti,1971-Filimon N. Didactic i

Mecanizarea lucrrilor de recoltare,condiionare,prelucrare i depozitare a produselor horticole, editura Ceres,Bucureti,1984-P