VUI.

Organiza{iile interna{ionale in Dreptul interna{ional public in multiplele incerclri de a caractenza epoca contemporani" a numirului participanfilor |a viafa intemalional\ o caracteristicl definitorie este consideratd a fi qi creEterea numdrului organizaliilor intemafionale, attt guvemamentale cAt qi neguvemamentale, cu un rol tot mai diferit qi important in edificarea p6cii, securit5lii gi colaborlrii intemafionale, se estimeazd cd
num[rul de organizalii intemapionale interguvemamentale l-a depdqit pe cel al statelor, ajungAnd, in prezent, la peste 350. Organizatiile interna{ionale interguverrramentale. Aceste organizapii intemalionale sunt subiec{i de drept interna{ional, fiind titulare de drepturi gi obligagii in conformitate cu normele Dr. intemalional public. Spre deosebire de state, subiecli originari de drept intemagional, organizaliile intemafionale sunt subiecfi derivn!:i instituite de state prin acorduri incheiate intre ele. Definiqia organizafiei interna{ionale (interguvemamentale), propusd de Comisia de Drept Intemalional (G. Fitzmaurice) este urm[toarea'. ,,a frsociere de state, cottstituitd printr-un tratut, tnzestratd cu o constitufie gi organe conutne qi posedfrntl a personalitate iurielictl distinctd de cet il statelor membre csre o compun".lntt-o alti definitie (prof. Bindschendler), se afirm[ cd organizagia intemalional[ ,,este o asocia{ie de state, stabilitl prin gi pe bazi de tratat, eare urmiregte scopuri comune qi care are organe speciale proprii...". De fapt, din combinarea acestora reies elementele definitorii pentru o difinilie mai completi. Astfel, pentru a avea de-a face cu o organizagie intemalionall, respectivele componente definitorii sunt: l- la asociere s5 participe, tn calitate de pir$ contractante, statele; de fapt, atit in Convenlia din 1969 privind dreptul tratatelor, cit 5i in Convenfia din 1975 privind reprezentarea statelor in relaliile lor cu organizagiile intemagionale cu caracter universal, in art.Z, se precizeazd cd. organizaiia intemalional[ este o ,,organizafie interguverrlarnentali"; calitatea organizaliei intemalionale de a fi o asociere de state are rolul de a se distinge de organizaliile intemafionale neguvernamentale, care sunt alcituite din persoan e fizice sau juridice de drept intem; 2- aceastl" asociere se face in temeiul wm lratat constitutiv, ce poate purta diverse denumiri (Cart6, Constitugie, Statut, Pact); acest tratat conline angajamente mutuale gi impune statelor o anumitd colaborare ?n cadrul organizdfei qi cu organizafia insagi; aceste drepturi gi obligalii sunt opozabile tuturor membrilor orgarizagrei; cu alte cuvite, organizaliile intemagionale sunt rezultatul acordului de voinll al statelor care le-au constituit, deci sunt calificate ca subi.ecte
derivate ale dreptului intemagional; 3- asocierea respectivelor state ?n asociagia (arganiza[ia) intemafional[ presupune urm5rirea unor obiective pi scopuri comune, pagnice, cu obiact mai larg sau mai restr6ns, prin care se urmire gte cooperarc a multil ateral5, efi cient6, in domeniile resp ective ; 4- asocialia (organizagia) respectivi are a structurd institu(ionalrt proprie, cu funclionare periodic[ sau permanentf conform stafuhrlui; intre autorit6fle respective, una ffebuie s6 fie formatS din reprezentanlii tuturor statelor membre ale organiza;iei 5- aceastl asociere de state trebuie sd dispun[ de o personalitate juridicd propfie,- de drept intern Si interna{ional - distinctd de cea a statelor membre, ceea ce determin[ o anumiti autonomie funclionali care caractenzeazl cahtatea sa de subiect separat (gi derivat) de drept internafional fa![ de statele componente (subiecte primare); dispundnd de personalitate juridice internafionalS (avdnd, deci, gi capacitate juridicl corespunzdtoare, prevEzutd, de regulE" in tratatul constitutiv), organizagia intemalionald exercitd drepturi gi asumd obligalii. Cele mai importante ditre acestea fiind: - dreptul de aincheiatratate; - dreptul de reprezentare, de legafie (activ[ gi pasivd);

- dreptul de protecfie funclionalE a reprezentanlilor, funclionarilor sdi: - dreptul de a prezenta reclamagii intemafionale, - dreptul de a elabora norme gi reguli (de drept intern al organizagrei sau acorduri), independent sau impreun[ cu statele membre; - dreptul de control qi/sau sancfionare ?n raporturile cu statele membre. Ca obligape generald, organizagiilor intemafionale reveninduJe cea de a respecta dreptul intemalional. Ca persoann juridici de drept intem, asociagia de state face aplicagia aft.1}4 din Carta ONU, care precizezd cd ,,Organizagia se va bucura pe teritoriul fieclruia din membrii sdi de capacitatea juridicl necesar[ pentru indeplinirea funcgiilor qi realizarea scopurilor sale" (in practic5, fiind vorba despre contracte pentru bururi, localuri, servicii). ln prezent, se recunoafte, in general, ci toate organizaliile intemalionale guvemamentale au o anumiti personalitate juridici, limitat5 la domeniile in care sunt abilitate si acfioneze. Potrivit unei aborddri care se generalizeaz[. orgarizaltile internafionale au personalitate juridicd proprie, conform dreptului intemafional, gi, impreund cu statele, sunt subiecfr care creazb ordinea juridicX intemalional5, aparfinAnd, in acelagi timp, acestei ordini; 6- asocierca dinh'e statele membre trebuie sE se stabileasci gi si func{ioneze in baza normelor de Dr. internafional public. in completare, trebuie adiugat cb organizaliile intemafionale au dreptul de a avea un propriu, independent de rnodul finanfdrii (contribufii ale statelor sau resurse proprii), care buget constituie o consecinfd gi o garangie a personalitdfii lor internafionale.

fstoric - primele organizafii intemalionale au fost comisiile fluviale: Comisia Centrali a Rinului (1815) gi Comisia Europeani a Duririi (1856), urmate de o serie de uniuni administrative
(organizafii tehnice): Uniunea Telegraficd Intemagionali (1865), Uniunea GeneralS a Pogteior (T874), Organizalta Meteorologicd Mondiald (1878) etc. Dupiprimul rizboi mondial, se creazi prima organizagie politic[ mondial[ - Liga Naliunilor (1919), a cErui rol gi activitate sunt, in prezent, continuate de Organiza,tia Nagiunilor Unite gi institugiile sale specializate, gi ,,desdvirgite" de o refea vast6. de organizalii gi organisme regionale gi subregionale, cu obiect general sau specializate" pin care statele urm5resc sd relizeze cooperarea multilaterali in domeniile respective. Clasificarea organizaf.iilor internafonale - se face dup[ criterii comune, precum: a) aria de ac{iune: - cu vocalie universalS (OIt{tJ gi instituEiile specializate); - cu vocalie continentali, regionali gi subregional5 (UE, Organizafia Unitllii Africane, Liga Arab5, Consiliul Europei, OSCE, ComisiaDundrii etc.) b) posibilitatea de a deveni membre: - deschise - inchise. c) DupI obiectul lor:
- generale - specializate.
sau domeniul de activitate: - politice, - tehnico-economice gi de mediu sau

- cultural-gti in1ifice, sportive etc. Dob6ndirea calitdlii de membru se face prin: - participare la elaborarea actului constitutiv (tratat, statut, carta etc.), in cazul membrilor fondatori; - aderare (conform diverselor proceduri prevlzute in actul constitutiv ce fin de caracterul organiza;rei). in afare de acegti membri ,,tradifionali", unele state (sau chiar organ izagri)pot avea

/1

calitatea de membru asociat (de regul6, ca un pas spre aderare) sau de membru obsetvator (care pot fi state nemembre, migc[ri de eliberare nalionald, organizaEii intemafionale, Vaticanul), exist6nd gi participanfi cu statut consultativ (de reguli" aryanizallineguvemamentale).

Pierderea calitf,fii de membm se face prin: - excludere, - retragere voluntari (cu variantele retragerii temporare sau politica,,scaunului gol", suspendarii) sau prin incetarea existenlei respectivei organizafii.

Organiza{ii interna{ionale cu vocafie universall

(scurte rezumate)

Liga Nafiunilor' - a fost prima organizalie de state cu vocafie universald. Actul constitutiv, Pacfiil Ligii Naliunilor, a fost adoptat de Conferiga de pace de la Versailles, la 28 iunie 1919, gl
a devenit partea I-a a tuturor tratatelor de pace sernnate dupl primul rdzboi mondial. Scopudlc proclamate ale Ligii erau: promovarea colabordrii intemalionale qi realizarea pdcii qi securitdlii prin acceptarea unor obligagii de a nu recurge la rdzboi, prin dezvoltarea unor relalii corecte infre na{iuni, respectarea dreptului intemafional gi a obligagiilor decurgdnd din tratate qi prin
menpinerea

justiliei.

aprobdrii Adunlrii Ligli, dacd ofereau garangii ci vor respecta obligagiile intemafionale q+l reglementirile Ligii privind fo4ele armate qi armamentele. Calitatea de membru putea inceta prin retragerea voluntarS" prin excludere pentru incilcarea pactului sau prin neacceptarea amendamentelor la pact cu rur preaviz de doi ani. Au fost membre ale Ligii circa 60 de state, de
pe toate continentele.

Puteau deveni membre ale Ligii statele semnatare ale tratatelor de pace, state invitate s[ adere la Pact ca qi alte ,,state, dominioane sau colonii cu deplind autoguvemare", admise pebaza

Organele Ligii au fost Adunarea qi Consiliul, asistate de un secretariat permanent. tn legdturl cu Liga Nagiunilor, dar separat de ea, au funcgionat Organizagia Intemalionald a Muncii qi Curtea permanentd de Justifie Intemafionali. Adunarea era compusd din reprezentagii tuturor statelor membre, se intrunea odatb pe an gi ori de cdte ori era nevoie, la iniliativa unui stat membru, aprobati de majoritate. Putea s6 examineze orice problemd din sfera de acliune a Ligii sau care privea pacea. Hot6ririle se adoptau in uranirnitate, cu exceplia problemelor de procedurS, pentru care se cerea majoitatea simpl5 gi a unor probleme pentru ca.re se prevedea majoit*ea a2/3 (admiterea de noi membri). Pentru recomand5ri, Adunarea a recurs la adoptarea lor cu majoritate simpli. Consiliul era organul executiv, alcdtuit din membrii permanenti (numdrul statelor ce-l compuneau fiind stabilite de Adunare) qi un numdr de 1l membri nepennanenfi, alegi de Adunare pe termen de 1 gi 3 ani. Avea aceleaqi atrib4ii ca qi Adunarea qi in plus o serie de firncgii proprii privind luarea de m[suri impotriva statului agresor in caz de agresiune, rezolvarea paqnic6 a diferendelor, excluderea unor membri. Se aplica regula unanimitdlii, cu unele exceplii. Se reuneain sesiuni de 3-4 ori pe an. Secretariatul era format dintr-un secretar general, numit de Consiliu cu aprobarea majontS,tii membrilor adundrii, ajutat de personalul necesar. Principalele ftncgii previzute de pact erau garangia colectivi ?mpotriva agresimii exteme,
reducere a armamentelo r, rezolvare a pagni ci a diferendelor. Dupb cum este cunoscut, garanlia colectivl nu a fost

niciodat[ aplicatb in practic6, deqi in 1932 China gi ?n 1935 Abisinia, victime ale agresiunii, au cerut acest lucru. Nu era interzisd recurgerea lardzboi, ci se urmdrea prevenirea qi amdnarea lui. Deqi a avutloc o conferinti a Ligri pentru dezarmare, nu s-a realizat nici un progres in reducerea a.rmamentelor. Deqi s-a incercat uneori solulionarea paqnici a deferendelor, rezultatele au fost minore. Pentru prima dati, ins6, o structurl organizatd igi propunea si acfioneze impotriva

)."

agresorului, fbcdnd distinc;ia intre agresor qi victim6; in tmele cazuri, ea a chemat la aplicarea unor sancfuini, frri a fi putut asigura garanlii colective; de asemene4 a exclus unele state, pentru acte de agersiune. De mengionat este activitatea intensl a diplomatului romdn Nicolae Titulescu, ales de doui ori preqedinte al Adunnrii. El a insistat sd se ia mdsuri de dezarmare, s[ se adopte o definilie a agresorului, sE se aplice sancgiuni fa,td de agresori, sd se adopte mdsuri de organizate a pdcii qi garantArii securitSgi i. Liga Naliunilor gi-a incetat in fapt activitatea odati cu izbucnirea celui de-al doilea rdzboi mondial gi a fost dizolvat[ expres in i946.

Organiea{ia Na{iunilor Unite

Continuatoarea Ligii Nagiunilor trebuia s[ fie Organiza{ia Nafiunilor Unite (denumire cuprinsd in Declarafia din I ian.l942, a reprezentangilor celor 26 de state angajate in coalilia antihitlerist6), devenind, intre timp, cea mai importantl organizalie interna{ionalI, atdt prin caracterul s[u universal - cuprinzdnd aproape toate statele lumii - , cit qi prin scopurile ce i-au fost conferite, prin vastitatea gi multitudinea activitdgilor sale. Constituitl in 1945, dupd incheierea celui de-al doilea rdzboi mondial, ONU a fost creatd pentru remedierea ,,defectelor" Societdlii Napiunilor gi pentru stabilirea unei noi ordini internalionale, atit in planul asiguririi picii qi elimindrii fo4ei din relafiile intemalionale, cit 9i in cei aI dezvoltSrii economice, sociale, culturale qi umanitare. Aceste obiective sunt formulate in arricolul I din Carta ONU, care prevede c[ scopurile (,,cele 4 scopuri") Nagiunilor Unite sunt urmdtoarele: ,,1. Sd menfin[ pacea qi securitatea intemafionald qi, in acest scop, sd ia m6suri colective eficace pentru prevenirea qi inldturarea ameninlSrilor impotriva pdcii gi sd ?nfiptuiasci, prin mijloace pagnice qi in conformitate cu principiile justifiei gi dreptului intemafional, aplanarea ori rezolvarea diferendelor sau situaliilor cu caracter internalional care ar putea duce la o violare a pncii. 2. Sd dezvolte relalii prietenegti ?ntre nafiuni, intemeiate pe respectarea principiului egalit6pi in drepturi a popoarelor gi dreptul lor la autodeterminare, gi sd ia oricare alte m[suri potrivite pentru consolidarea picii mondiale. 3. SA rcaTtzeze cooperarea intemagionall, rezolvind problemele intemafionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar, promovdnd gi incurajdnd respectarea drepturilor omului gi libertdlilor fundamentale pentru to[i, farl deosebire de rasd, sex, limbi sau religie. 4. Sd fie un cenfru in care sd se armonizeze eforfurile naliunilor spre atingerea acestor scopuri comune". Evident, scopurile ONU au dimensiuni cuprinzitoare qi, ca atare, s-a ridicat problema priorit[1ilor. in acest sens, de exemplu, ONU a impulsionat procesul de decolonizare, pundnd accentul, in acest proces, pe autodeterminarea popoarelor gi pe elimin wea apartheidului, ceea ce a avut ca efecte qi cregterea substanfiald a numirului statelor membre. In prezent, problemele dezvoltdrii economice au dobdndit o importanfd deosebiti qi in cadrul ONU. Totodatd" pe plan politic, tensiuni gi conflicte armate interetrice gi amenin!f,ri ale picii gi securitdtii, care au ap[rut dupd incetarea rEzboiului rece qi a bipolarismului, irnplici o angajare tot mai putemicl a organizafrei in aplicarea de sanctiuni qi alte mdsuri pentru eliminarea unor situagii de confruntare ce pericliteazl stabllitxea gi pacea intemafionald. Ca organizatie interstatala, in Cart[ se prevede cd organizatia este tntemeiatd pe principiul egalitl1ii suverane a membrilor sIi gi nicio dispozitie din Carti nu va autoriza Natiunile Unite si intervind in probleme inteme ale statelor membre. Carta mai prevede oblig{ia statelor membre de a rezolva diferendele dintre ele pe cale paEnici qi statueaz[ interzicerea folo sirii forlei. ONU are qase organe principale: Consiliul de Securttatu, Adunarea Generald,

Consiliul Economie qi Social, Consilitrl de Tuteld (care, intre tirnp, qi-a incetat activitatea), Curtea fnternutionald de Jusfilie gi Secreturiatul. Consiliul de Securitate are r[spunderea primordiald pentru mentinerea plcii qi securitXgii intemationale. Este constituit din 15 membri, dintre care cinci membri permanenfi cu drept de veto (Statele Unite, Marea Britanie, Franta, China, Rusia). Hotiririle de fond aie consiliului frebuie, deci, sd infruneasc6 voturile poziive ale unui numEr de noui membri, inclusiv pe cele ale celor cinci membri permanenti. Potrivit capitoluluiVl ,,Acfiuni in caz de amenint[ri impotriva pdcii, de viollri ale picii qi acte de agresiune" (art.39-51) din Cart5" constatdnd existenta ulor asemenea ameninfdri, Consiliul de Securitate poate hotfui misuri ce nu implicl folosirea fortei armate. in cazul cdnd ar socoti cd asemenea misuri nu ar fi adecvate sau nu s-au dovedit adecvate, Consiliul de Securitate poate intreprinde, cu fo4e aeriene, maritime sau terestre, orice acfiune pe care o considerd necesard pentru menginerea pdcii gi securitdlii intema[ionale. Acfunea poate cuprinde demonslralii, mdsuri de blocadd sau alte operaliuni executate de forfele aeriene, maritime sau terestre al e membrilor Naliunilor Unite. Adunarea Generald este organul deliberativ al ONU, alcdtuitl din totalitatea membrilor sdi. Calitatea de membru se acordi futuror statelor ,,iubitoare de pace", care accepti obligafrile confinute in Cafie qi sunt capabile gi dispuse sd indeplineascS aceste obligapii. Adunarea Generald poate discuta orice probleme sau situagii care intri in sfera de competenf[ a Cartei qi poate face recontanddri membrilor sdi, Consiliului de Securitate sau membrilor organizatiei gi consiliului. Ea poate, de asemenea, discuta orice probleme privitoare la menfinerea picii qi securitS.gii intemafionale qi poate adopta rezolulii. Consiliul Economic qi Social este alcdtuit din 54 de membri alegi de Adunarea General5, av6nd ca atributii indeplinirea obiectivelor ONU in domeniul economic, social qi respectdrii drepturilor omului, inigierea sau elaborarea de studii gi transmiterea de recomandiri Adundrii Generale, membrilor ONU qi instituliilor specializate.
Secretariatul ONU este organul administrativ qi executiv al ONU, compus din Secretarul general gi alt personal necesar pentru indeplinirea aributiilor sale. Secretarul general, ales pe o perioadi de 5 ani, cu posibilitatea unei noi prelungiri pe 5 ani, de cdtre Adunarea General[, la

recomandarea Consiliului de Securitate, exercitE o serie de funcfi administrative, executive, tehnice gi cu caracter financiar. El poate si sesizeze Consiliului de Securitate orice problemi care, in opinia sa" poate pune in pericol pacea gi securitatea intemafionali. Odatd cu sfrrgitul "rdzboiului rece" gi aI lumii bipolare, cu toate transform6rile ?nregistrate de mediul politic intemafional post-l989" necesitatea efi,cienizdii activltdlii ONU qi a cregterii rolului s[u pe plan intemafional s-a reflectat in congtientizarea gi declangar"u *"i tendinle de reformare a organizagiei, pe fondul unei anumite crize de legitimitate, tocmai in contextul in care ONU reprezintd astdzi unicul cadru de referinl[ pentru legalitatea qi legitimitate a diverselor acgiuni intemafionale (cum este gi cazul dispuiablor, ast6zi, intervenlii intemagionale). Astfel, se pot enumera, ca aspecte ce necesit[ corecfuri: concepgia directoratului marilor puteri, reflectati de Cart5 in atribufiile Consiliului de Securitate (organ ce poartd rdspunderea primordial5 penfrn menginerea pdcii gi securitdgii intemafionale, in virtut ea cdreia poate face recomand6ri, in temeiul Capitolului YI pentru solutionarea pagnicl a diferendelor sau poate adopta mdsuri obligatorii fInS sau cu folosirea fo4ei armate, in temeiul Capitolului VII) qi ale membrilor permanengi (prin nedemocraticul drept de veto de care dispun in -od discregionar); lipsa obligativitdlii juridice a rezolugiilor Aduririi Generale (care sunt simple recomanddri). tn ciuda faptului ia *ci functioneazd atdt criteriul reprezentativit[gii, c6f gi principiul ,,un stat - un vof' (cu aceeaqi valoare); Consiliul Economic qi Social functioneaza firl prea mult6 eficientS; Curtea Intemagional6 de Justigie continui sI fie, uneori, ignoratl" hotdrArile sale nefiind sprijinite in aplicarea lor de cdtre Consiliul de Securitate, decit atunci c6nd acesta nu contravine intereselor weunui membru permanent (se poate aminti, in acest sens, cazul

,,Nicaragua contra S{JA", cAnd, in 1986, fati de refuzul SUA de a respectahotdrdrea CIJ prin care se decidea incetarea acliunilor americane, apreciate ca ilegale, de blocare u portu.iio, nicaraguene, Nicaragua aincercat s[ obginl o rezolutie a Consiliului de Securitate de obligut u respectlrii de c6tre SUA a hotdrArii ClJ, blocati insi prin unicul vot al acestui stat, care a fdcut uz de dreptul sdu de veto); ?n sfrrgit, se mai poate aminti birocragia teribil[ a organizatiei (cu mii de funcfionari) 5i problemele sale de finan{are (cu mari intlrne'j de platl a coizagiilor, inclusiv din partea unor membri ai Consiliului de Securitate). in plus, deqi se considerd ci. Secretariatul este organul principal cel mai eficient al ONU, se ridic[ totugi intrebdri asupra legitimitapii democratice a Secretarului general, care este numit de Adunarea General[ la recomandarea Consiliului de Securitate, depinz6nd, deci, de vohrl fiecdruia dintre membrii permanengi (cum a fost cazul, in decembie 1996, c6nd, degi candidatura Secretarului general in functiune, B.B.GhaIi, era susfinutd, pentru un nou mandat, de tofi ceilalti membri ai Consiliului, SUA s-au
opus).

FafS de toate cele de mai sus, reforma este evident necesarS" ?ncepdnd cu reforma Consiliului de Securitate, care iz-eaz6, in principal, restructurarea sa (rni1i# in 1994), prin cre$terea numirului de membri permanengi (la care aspirS. mai ales, Japonia qi Germania, dar qi India, Brazilia, Nigeria), dar gi neperrnanenli (intr-un curent de opinie, cu opt sau zece state, ceea ce ar asigura o frecventd mai crescutd aprezenlei in consiliu). Ceea ce se urmlreqte prin reforma Consiliului este nu numar asigurarea unui caracter cu adevdrat reprezentativ gi democratic (in luarea deciziilor), dar mai ales adaptarea sa la realit6tile mediului politic intemational actual (nu a celui din 1945 - de la crearea organizatiei - sau din 1963 - c6nd au fost adlugate incd patru locuri de membri nepennanenti). in mod concret, se au in vedere imbun[t[tirea metodelor de lucru, modul de adoptare a decizillor,chestiunea drephrlui de veto. in cadrul grupului regional est-european, Rominia a sustinut, aldturi de celelalte state membre, necesitatea creirii unui loc de membru nepennanent penfru acest grup, de care am putea s[ beneficiem gi noi ?n viitor. PAn[ la adoptarea Rezoluliei Adunirii Cenerale nr.53BA, din noiembrie 1998, privind ,,R.eprezentarea echitabill qi cregterea num6rului de membri tn Consiliul de Securitate qi alte aspecte conexe", dezbaterea a foit blocati de disputa modului de adoptare a deciziilor privind reforma. Au mai fost adoptate qi alte rezolutii ?n materie de reform[ qi asumarea unor noi obiective ale ONU, dar amintitele dispute in legitur[ cu promovarea deciziilor dovedesc cd acest proces continuul gi cd trebuie s[ confinuie. Sistemul ONU - este format din 19 organizalii intemalionale specializate, cu caracter trniversal. Dintre aceste4 Curtea Internafionald de Justifie continud a-ctivitatea instanlei predecesoare (Curtea Permanentd de. Justigie Intemagionatd), in alte 77 au fost infiinfate Olrecf in aplicarea art'63 din Cartl: Organizatia lntemagionald aMuncii (OM), ArganizanaNatiunilor Unite pentru Alimentafie 5i Agricultur[.(FAO), Organizalia Natiunilor Unite pentru Educatie, gtiinta Fi Culturd (LINESCO), Organizatia Mondiald a Sendtdtii (OMS), pondut Monetar htemational (FMI), Banca Intemafionaid pentru Reconstrucfie qi Dezvoltare (BIRD), Asociagia Intemalionald pentru Dezvoltare (DA), Societatea Financiard lntemational5 (SFD, OrganizaltaAviafiei Civile Intemafionale (OACI) , Organizagia Maritiml Internalionald (OMI), Uniunea poqtald Universald. (LPU), Uniunea Intemafionald a Telecomunicagiilor (fn;,'. Organiza{ia Mondial[ de Meteorologie (OMM), Organizap,aMondiall pentru Proprietatea Intelectuala (Onzng, Asociagia Internalionald pentru Energie Atomic[ (AEA) qi Organizagia Nagiuniior Unite p"rri* Dezvo ltare Industri al 5 (ONIIDI).