Scurt Circuit Oltean Feb 2013 NR 8

Sc ur t Ci r c ui t Ol t ean, f ebr uar i e, 2013, pg.
1
FONDAT de MARI NELA PREOTEASA, 1994 - serie nou, online, februarie 1/2013 (8)
:
.
Sumar( p1); Zilele Marin Sorescu 25-27
februarie 2013
( P1); Dincolo de cuvinte (Prefaj Paralelism vizionar),
de Florentin Smarandache (p2); Caseta redacjional
(p3); Marinela Preoteasa, poezie (p4); Dubl premiere
la Torino:Valeriu Butulescu(P5); Eugen Evu, poezie(P6);
Doina Drguj, poezie (p8); Doina Drguj yi
odele enciclopedismului , de I ulian Chivu (p10);
Geo Clugru: Lumini pe pnza timpului : Puiu Rducan
(p11); Am primit la redacjie; poezie deI on I onij, poezie yi
Grigore Clin, poezie (p12); Despre ANCRI S ELECTRONI C
SRL (P14);Mircea Monu: Un vlcean n dudul Chinei(p14);
Un savant romn n J aponia (p19); G.Stroia: Elena Bic yi
ntoarcerea la obryii... (p21); Reparajie de imagine: V
Armeanu, de Marinela Preoteasa (p23); Concursuri literare
(p26); Georg Sorescu: Un roman-eseu Lacrimi yi bani de
Nicolae Blaya - Sorescu (p27);
Constantin Mndruj, poezie (p28); Mariana Zavati
Gardner, poezie (p28); Al. Florin Jene, povestire: Pe cnd
poezia jinea de foame (p29); Elena Buju (p35); Teatru:
Elena Agiu-Neacyu, teatru: Ltrnd la lun (partea II ) (p37);
Di Caserta, I on Nlbitoru (p40); Ethos, nr 6, 2012: semnal ,
de Marinela Preoteasa (p41); J urnal de cltorie- litera D,
de Stefania Marineanu (p42); Teatru: 8 femei!, de
Marinela Preoteas (p43)
Primria Craiova,
organizatoarea acestei mari
manifestri culturale
doljene, va reuni n Bnie
nume reprezentative pentru
lumea cultural, apropiati, prieteni si colaboratori ai
marelui scriitor oltean. Dintre acestia, nevor onora cu
prezenta : academicianul Mihai Cimpoi din Basarabia,
academicianul Nicolae Dabija, venit si el tot de peste
Prut, academicianul bucovinean Vasile Trteanu,
academicianul romn Nicolae Alexandru Breban,
Miodrag Radovici, presedintele Uniunii Scriitorilor
din Serbia, Victor Crciun, presedintele Ligii
Culturale pentru Unitatea Romnilor de Pretutindeni,
fost profesor al lui Marin Sorescu, dar si alti profesori,
academicieni si oameni de cultur. n cadrul Sedintei
Solemne a Consiliului Local Craiova de luni, 25
februarie, a.c, orele 11, se vor acorda premii, iar
beneficiarii acestor premii fiind desemnati de un juriu
prezidat de Eugen Simion, presedintele Academiei
Romne. Zilele Marin Sorescu reunesc mai multe
manifestri cultural-artistice. Dintre acestea, mentionm
concertul sustinut de maestrul Tudor Gheorghe: rapsod,
autor si interpret de foarte nalt tinut artistic, pe 25
februarie, orele 19, pe scena Teatrului National Marin
Sorescu din Craiova va interpreta Ce-am avut si ce
am pierdut.
26 februarie, Biblioteca jude(ean Alexandru yi
Aristia Aman, Craiova, ora 10 : Medalion
literarMarin Sorescu; ora 11: Deplasarea la Casa
Miercuri, 13 martie, 2013, orele 15,
La Casa de Cul t ur Trai an
Demet r escu, Cr ai ova, St r . Tr ai an
Demet r escu, nr.31, C.P. 200395,
j udeul Dol j
Li ga Sc r i i t or i l or Romni ,
Fi l i al a Cr ai ova, Dol j
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Sc ur t Ci r c ui t Ol t ean, f ebr uar i e, 2013, pg. 2
Memorial M. Sorescu Bulyeyti; Casa de Cultur
Traian Demtrescu- alonul medieval: Expoziyie Art
plastic irizri soresciene; Tetrul Na(ional Marin
Sorescu- sala Amza Pellea, orele 19, actorii craioveni,
vor prezenta Recitri din crea(ia sorescian.
Marin Sorescu, nscut n Bulzesti, Dolj dup attia ani
de cnd a plecat n Hiperboreea, cerull poetilor de
dup trecerea sa n nefiint, dup attia ani de la 8
decembrie 1996, cu sipritul su puternic adun n Bnie
oameni de nalt valoare literar si artistic, din toat
Europa..
Pe27 februarie, orele 18, a.c, elevii de la Liceul de Art
Marin Sorescu Craiova, J . Dolj, n Sala de audisie,
vor sustine un spectacol muzical vocal-instrumental:
Marin Sorescu omagiu muzical
Doamna Primar Lia Olguta Vasilescu s-a
implicat foarte mult n organizarea si sustinerea
financiar a bunei desfsurri a acestei editii a Zilelor
Marin Sorescu, Craiova, 2013.
Marin Sorescu a fost: poet, prozator, dramaturg,
eseist, traductor, pictor, un adevrat ambasador al
spiritului romnesc n cele mai ndeprtate si neasteptate
locuri de pe Terra. A deschis numeroase expozitii n tar
si n strintate.
A scris peste 20 crti, traduse n peste 20 limbi si
existente n bibliotecile de pe diferite meridiane ale
globului pmntesc.
Dincolo de cuvinte,
prefaj de Florentin Smarandache
Paralelism vizionar sau Cuvintele-s false
cochete-n baston este un volum de poezie de
exceptie, prin care Marinela Preoteasa va rmne n
literatur, ca poeta care transform toate problemele
vietii frumoase si mai putin frumoase, n clipe de
neuitat de plcute pentru iubitorii de poezie.
Poeta manevreaz cuvintele ca si cum ar avea
o baghet magic, ca si cum le-ar mblnzi, efectiv le
dreseaz cu un calm desvrsit; acestea o ascult
precum niste lei mblnziti, care-si fac numrul n
arena circului, care de fapt este viata nssi:
Cuvintele-s false cochete-n baston/ cu farduri albastre
i negre/ lsndu-i iubirile drept gaj pe peron/ i-n
buzunarul potaului orb/ strecurndu-se ca o crtit /
printre copacii luminii (Gaj).
Prin sintagme inedite, autoarea conduce
cititorul printr-o prozodie interioar specific: Ai
pingelit drumul spre soare / cu pai vnztori de-
ntuneric,/ clepsidrele rsar pe trotuare /ca pietrele
reci n amurguri ( Farmec viu).
Omul, n viziunea poetei, este: copac (al)
luminii, clepsidr (Farmec viu).
Fiecare poem are farmecul su si o bogat
ncrctur poetic. Fiecare cuvnt este bine ancorat n
versul su contribuind hotrt la imaginea ntregului.
Ca-ntr-un tablou de Salvadore Dali, cuvintele
se completeaz si se ajut n formarea viziunii
cititorului asupra ntregului filozofic al poemului.
Numai cele dou poezii, citate mai sus, dac le-am
dezbate si am putea scrie cteva zeci de pagini.
Poeta sugereaz c sunt att de vechi cuvintele,
dar att de necesare nfrumusetrii vietii si existentei,
c sunt adevrate si false n mod simultan (profesoara
Marinela Preoteasa nu-si dezminte formatia ei
stiintific amintind de logicile moderne, adic de
logica paraconsistent si logica neutrosofic), cu ele
cuvintele - artndu-ne adevrul dar tot prin ele,
ascunzndu-se minciuna sau distrgndu-se atentia de
la adevr, nct pot fi comparate cu (...) false cochete-
n baston!
Ele, cuvintele, leag si dezleag iubiri, la
ntlnirile dintre un EL si o EA, fie direct lsndu-i
iubirile drept gaj pe peron fie prin corespondent
`i-n buzunarul potaului orb, care preocupat de
munca sa foarte important, de altfel si pentru
omenire, vorbind la general, se strecoar printre
oameni ca o crtit/ printre copacii luminiiCa-ntr-
o ntelegere universal, potaul, copacii luminii
se completeaz n tabloul vietii, cititorul putndu-se
vedea ce va fi de fapt dac ignor iubirea si se las
furat de minciun si desfru... Prin fiecare poezie
poeta ne d de fapt un sfat, o pild, ne trimite la un
obicei, o traditie romneasc., n general.
Lumea poeziei construit de poet e perfect
armonioas, oamenii, obiectele din natur, fenomenele
naturii sunt ntr-o permanent simbioz, natura face
front comun mpotriva interventiilor violente n
unitatea si complexitatea ei, motorul dezvoltrii si
existentei ei fiind de natur paradoxist, o lupt a
contrariilor care mpinge perpetuum Rul ntr-o parte
de drum, Binele intrnd n scen ori de cte ori este
nevoie.
Ca o mostr a trecerii prin aceste etape
existentiale, este poezia I ubitelor din faja oglinzilor
de cristal:Clopoteii iernii bat insistent/ n timpanele
poetilor ndrgostiti,/ curnd primvara va tulbura/
imaginea cettii poetilor/ cu glasurile ndrgostitilor
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Fondat de Marinela Preoteasa, 1994
Scurt Circuit Oltean, serie nou,
revist magazin,lunar, online
Scurt Circuit Oltean este sub egida LSR
Membri de onoare:
Scriitorul Al.Florin Jene, Preyedinte L.S.R.
Prof. univ. dr. Ovidiu Ghidirmic, scriitor
Prof. univ. dr. George Sorescu, scriitor
Redactor-yef:
Marinela Preoteasa(Foto 1 )
Redactori responsabili:
Stefania Marineanu: turism(foto 2)
Delia - Mihaela Vasile : arte (foto3)
Redactor DI ASPORA:
Florentin Smarandache(foto 4), SUA, membru USR,
SSO, LSR, detintor al medaliei de aur pentru tiint,
Pcs, 12 iunie 2010, premiul Traian Vuia pe 2009, decernat
de Academia Romn, n 15.12.2011
Responsabilitatea juridic privind conjinutul
materialelor publicate n revista Scurt Circuit
Olteanaparjine strict autorilor, agenjiilor de
pres sau personalitjilor citate, n conformitate
cu
Art. 206Cod Penal
Editor, Marinela Preoteasa, membru LSR
I MPORTANT
* Materialele propuse se primesc yi prin email:
* Revista ofer spa(iu publicitar yi pentru :
foto aniversare cu 3 lei/ cmp.
SC Cuart I mpex SRL ; CUI RO5410508
Banca Comercial Romn SA Slatina Olt
Cont Nou: 2511.A01.0.4273433.0200.ROL.1
Cod IBAN Nou: RO12RNCB0200042734330001;
TREZORERI E Slatina Olt
Cod I BAN RO53TREZ5065069XXX000763
- Detalii prin email:
ScurtCircuitOltean@mail.com sau
scurtcircuitoltean@gmail.com;
preoteasa_marinela@yahoo.com
Adresa redac(iei:
Str. Mnstirii, nr. 7, bl. 1C, Sc. A, ap 13,
Slatina, J ude(ul Olt, cod poytal 230041,
Tel. fix 349-883431; mobil 0721-204698
http://www.scribd.com/Scurt-Circuit-Oltean
I SSN 2248-0617 ; I SSN-L =2248-0617
DTP: Marinela Preoteasa
contemporani./, ii va nzpezi clipele/ n limbile
ceasului de la/ Consiliul Popular, poetii/
Schioptnd din iubire, mria sa Timpul,/ ii va nzpezi vor jura iubire venic/ iubitelor din versuri diafane/ i
sinelui lor prometeic.../ S-au jucat cu focul/ i acum/
dau din umeri,/ n fata flcrilor cerului/ i iubitelor
amgitor de frumoase,/ amgitor de amgitoare,/
iubitelor/ din fata oglinzilor de cristal! . Ca ntr-o
magie a cuvintelor: Clpoteii iernii, Primvara, Timpul
primesc trsturi si preocupri umane desvrsind
armonios un tablou feeric despre viat si oameni,
despre iubire si neiubire, despre dragoste si ur, despre
adevr si minciun.
Critici romni cnd s-au referit la poezia
Marinelei Preoteasa au fcut trimiteri la poezia lui
Lucian Blaga si Ion Barbu, evident au avut n vedere
pregtirea profesional superioar n matematici a
poetei (criticul Aureliu Goci, Cntarea Romniei,
1987), iar n legtur cu prozodia interioar si
tablourile care apar la tot pasul n aceste poezii,
Constantin Popa, la ntlnirile de cenaclu, i compara
creatia ( ca valoare) cu opera marelui Williams
Tennessee, iar mai recent Luminita Suse, n prefata
volumului Extraveral pentru iubire (Ed. CuArt,
2005), ne spune despre poeta Marinela Preoteasa c
respir lumin mai alb dect zpada din gnduri
i Contient de puterea cuvintelor distribuite n
spectacolul imagistic i stilistic al versurilor, de
impactul asigurat prin franchetea expresiei i
cutezanta sugerrii, poeta Marinela Preoteasa i
asum perenitatea tririlor i scrierilor sale cu
seriozitatea lupttorului sisific cu timpul , Mai
mult, ofer rezolvri i deschide ui acolo unde
ochii mintii vd obstacole insurmontabile n lupta cu
fiara, oricare ar fi natura ei.
Eu as zice c sintagmele poetei sunt autentice, inedite
si ca o lir de pe Olt, cum o numea scriit
Sorescu (n Cuvntul nainte al volumui de poezie
Iarba iubirii, Ed. Anotimp, 1994) surprinde ntr-un
mod neasteptat de plcut viata, cu bune si rele, asa
nct cititorul ramne cu aceste sintagme n inim si e
atras la lectura versurilor sale, ntotdeuna cnd simte
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
nevoia s ias din problemele grele ale vietii, ntr-un
mod pasnic si constructiv, care s-i redea puterea si
dragostea de viat, ceea ce e foarte important acum
cnd timpul pare la strmtoare si se ivesc tot mai
multe probleme sociale care la prima vedere parc de
nerezolvat.
Introducerea Imnului national, de ctre autoare,
n primle pagini ale crtii, arat dorinta autoarei de a
se declara patriot, de a se mndri c e romnc
(adaug eu: romnc-olteanc!), care se exprim
pasional, curajos, cu simtul rspunderii despre
problemele contemporane ale tinerilor si tineretii, ale
romnilor si deci si ale Romniei.
Marinela Preoteasa a aprut n volum sporadic;
activitatea sa profesional, seriozitatea cu care se
angajeaz n orice munc pe care o desfsoar,
calitatea de editor de crti si reviste (de pild Scurt
Circuit Oltean si Revista de matematic MxM) prin
care pune n valoare calittile literare/stiintifice ale
altor scriitori/matematicieni, d dovad de altruism si
ncredere n valoarea operei sale.
Ea nu manifest egoism sau ranchiun pe
competitorii si, ci dovedeste ncredere n lectura si
opinia noastr, a cititorilor.
Florentin Smarandache scriitor si matematician,
Prof. Univ. Dr. Gallup, New-Mexico, S.U.A.
Ni c i odat nu mor
Amintirile vin si pleac, precum cocorii,
umezesc ochii de acolo de unde sunt
si expediaz un zmbet la purttor
pentru fiecare poveste de-a lor!
Nu rmn datoare purttorului,
l rscumpr cu fiecare secund,
cu fiecare btaie a inimii,
aici este un ogor unde
numai amintirile cresc,
nfloresc si niciodat nu mor.
I ubi t el or di n f aa ogl i nzi l or de
c r i st al
Clopoteii iernii bat insistent
n timpanele poetilor ndrgostiti,
curnd primvara va tulbura
imaginea cettii poetilor
cu glasurile ndrgostitilor contemporani.
Schioptnd din iubire, mria sa Timpul,
isi va nzpezi clipele
n limbile ceasului de la
Consiliul Popular, poetii
vor jura iubire vesnic
iubitelor din versuri diafane
si sinelui lor prometeic...
S-au jucat cu focul
si acum
dau din umeri,
n fata flcrilor cerului
si iubitelor amgitor de frumoase,
amgitor de amgitoare,
iubitelor
din fata oglinzilor de cristal!
O punt e i nvi zi bi l
(Plou cu ngeri la rscruci)
Serile si poart luceferii pe umerii goi,
timpul e nsetat:
bea sngele mieilor calzi.
Zeii cntresc flori si femei rtcite
pe talere de argint,
si ntorc buzunarele pe dos
n fiecare statie de tramvai,
au cobort simandicosi si ticniti:
s fluiere n statii
- sraci si cini vagabonzi -
parc au pierdut ceva,
parc au gsit ceva!
Parc ar fi venit la
ntlnirea cu timpul
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
sictirit de delirul mieilor;
de cnd si-a schimbat ora
si caut secvential,
ceasul destepttor,
si-n fiecare secund
scoate cte un bnut
pentru fiecare trector,
si-l pune n cellalt buzunar
linistit si.... un pic mai bogat,
dar foarte,... foarte trist
Rzboi ul pe ar i pi de ngeri
( Ultimul zbor!)
Cuvinte blnde, cu ochii mari si ntrebtori
au npdit buzunarele cltorilor,
stau acolo ca n niste sertare ale unui fisier
din biroul de criminalistic,
se urc pn n gtul cltorilor,
le stau n gt si risc s sar de acolo
la primul hop;
se sugrum ntre ele pe rnd,
ca ntr-un circ al foamei de cuvinte;
cu ochii lor vinetii privesc trotuarele
mai pedepsite si mai neglijate ca ele!
Se pare c nu e chiar asa de ru s fii cuvnt!
Poti cocheta cu o arip de nger
si atunci s te tii: privesti lumea, de sus,
nu de alta, dar nu mai stii s cobori!
Oricum, si dac o faci, pe cont propriu,
o faci doar o dat: la ultimul zbor!
Votul de poveste dintr-o urbe din poveyti
*se ntmpl pe o planet ndeprtat
unde toti detintorii de certificat de natere,
gndesc!*
Acolo, fiecare urn are form de craniu
si poti s ti pui votul n ea,
pe unde vrei,
cum vrei,
cum te taie capul,
adevrat democratie!
Voteaz absolut oricine,
oricine care este un oarecine
adic are patalama
c foloseste aerul urbei,
adevrat democratie!
Ora de vot conteaz:
n regnul celor cu certificat,
se intr pe clanuri,
asa se intr la vot!
nti clanul soriceilor!
Ei inspecteaz primii urna
s nu aib deja voturi n ea
(de la repetitii),
cnd s-au fcut probe
pentru stabilirea
mrimii urnei!
Urmeaz clanul veveritelor
care aduc alune pentru
mbunarea votantilor,
plus proteinele ce sunt necesare:
lumea trebuie s fie stul
si vesel,
s nu fie n stare de stres,
ca s voteze corect!
Urmeaz clanurile:
maimutelor, broscutelor
cu calculatoare sub genunchi,
elefantilor cu trompele-n vnt
si urechile pleostite
ca dup un mars olimpic ...
Albinutelor disciplinate
si fericite c votez...
cu gentile ndesate cu miere
din flori de portocali
....
Fiecare voteaz ca si la repetitii,
ca si cum ar fi nunta lui Vot cu Urna ...
Ce mai spectacol!...
Cea mai grozav comedie urbesco-rural
a tuturor timpurilor!
Asociatia cultural pentru promovarea
culturii filozofice si spirituale Il Mondo delle
Idee din Torino a decis acordarea unui
Premiu special scriitorului Valeriu Butulescu
pentru complexa sa oper aforistic
reprezentat n Italia prin cartea Oasi di
Sabia.Totodat c volumul "Oasi di sabbia
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
a primit yi laurii Festivalului internajional de
aforism de la Torino. Laureatii din acest an
sunt, n ordinea decis de juriu, scriitorii J erzy
Majewski (Polonia), Valeriu Butulescu
(Romnia), J an Sobotka (Republica Ceh) si
Yahia Lababidi (Statele Unite ale Americii).
De-a lungul ultimului deceniu, lui
Valeriu Butulescu i s-au publicat dou volume
n limba italian: "Aforismi", Editura "Agora"
din Feltre Belluno, 2002, (traducere de
Giocondina Toigo si Aurelia de Bacco) si
Oasi di sabbia, Editura Genesi din Torino,
2011,(traducere de Alina Breje).
Aforismele sale pot fi regsite n
prestigioase reviste de cultur din Roma si
Milano, dar si pe internet, unde, n limba
italian, scriitorul este mentionat n peste sapte
mii de pagini.
Asa cum titreaz presa de limb italian,
distinctia acordat la Torino reprezint cel mai
valoros premiu acordat n Italia pentru
aforisme. Citm: "Aceast important
recunoatere atest valoarea literar
deosebit a crtii i a autorului, unul dintre
cei mai mari reprezentanti ai aforisticii
contemporane. Valeriu Butulescu este poet,
dramaturg, prozator, traductor, autor de
aforisme, jurnalist i ompolitic romn, fiind
considerat de criticii literari drept un scriitor
contempran important al Romniei i unul
dintre cei mai importanti autori de aforisme
din lume.
A publicat 50 de volume de teatru,
poezie, aforisme, eseuri yi traduceri.
Aforismele sale au fost traduse n peste 40
de limbi, fiind distinse cu numeroase yi
prestigioase premii.
Oasi di sabbia este o carte de o
profunzime tulburtoare. Fiecare aforism
trezete o emotie imediat; are o sobrietate
proprie, o ironie i o sagacitate care ncnt
i fascineaz. Autorul are capacitatea
introspectiv de a sintetiza, de a ptrunde n
miezul lucrurilor. Valeriu Butulescu surprinde
prin imprevizibilitatea mesajului su direct i
accesibil, cu frazele sale care contin n ele
att de mult
n ultimul an Valeriu Butulescu a primit
importante premii literare la Belgrad (Serbia),
Sarajevo (Bosnia Hertegovina), Cracovia
(Polonia), dar si n Romnia, la festivalurile de
teatru, sau din partea Uniunii Scriitorilor
(Filiala Sibiu).
Valeriu Butulescu yi Alina Breje, la tribuna
Festivalului internajional de aforism de la Torino.
Not: Despre Sptmna aforismului
european de la Torino, din octmbrie, 2012 yi
dubla premiere a romnului Valeriu
Butulescu, ne-a scis chiar scriitorul nsuyi.
u g en E v u
M njunghiase
toamna blond-n sear
Mi-a dat srutul, hoata,
si-a fugit.
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
n fagurii extazului,
amar,
Lumina ei sclipi ca un cutit
Deschis-am pumnii,
cum, copil, odat,
Cnd din izvor s beau
ngenuncheam,
Dar licrul din lacrima
tiat
S-a stins ca steaua
dincolo de geam
Doar suspinat adio,-
nfloritur
Hieratic hiacintul din
stihii
Cum nici nu am fi fost,
Tremurtur
Urzind nirvanice
entelehii..
Sub clopote, sub
vulturi, curcubeie
Am fost cum n-am fi
fost,
poate-om mai fi
Starea visat leagn dorinte
Al Noptii freamt plsmuie idei
Ce ntrupare-si cer, vrjite chei
Rubin al inimii, ceresti credinte
A ne reumple lumea de mister
O-atingem ct lumina-i ne sustine
Noi, fii din flori ai cerului din cer
Czuti din semintiile divine
Am fost dinngeri? cei dinti, vzuti
Ascunsi n rai ca-n curcubeu peunii ?
Mormintele sub joc de miei desculti
Prin insomnii m strig-n umbra lunii
Invers prin veac s mblnzeasc fiara
Din jarul suferintei fr-de-moartea:
Visare-i starea sacr, Primvara,
De leacuri aiurndu-si siesi partea
Aleanul lumei prin iubiri ferice
Din care inocenti ne-am nfruptat
Muscat ca smburul s nu se strice
Altui pmnt flmnd i l-am trdat
Captiv miscrii-i cugetul avidul
Ca iedera care-o sustine zidul
Pe vrejul rosu-al ultimelor gnoze,
Edenul stigmei, siesi lui gravidul
Ucis a naste-n viu metamorfoze...
Sub vulturi, parapante, la Uroi
Scaneaz Marea Groap de Gunoi
Din trei cetti sub veacul cel
vlvoi...
Dendrologia, Raiul peticit,
n zdrente-i lng Muresul strpit,
Deva-i sub noua schism musuroi
Iar Hunedoara mortilor eroi
Agonizeaz. Idolii ei goi
Ca zombi cei din pestera Uroi
si eshibeaz-n somn epifania
Din Krivoi- Rog ucraino- Stacojia...
La seceris, doctrina, utopia...
Orbi dumnezei clonati, oarbe ursite,
Orbecie-n ferestrele zidite
Cohorte vin multimile-ipocrite
n cap cu capii trumei troglodite
Iar unde Streiul intr-n Mures, sacru,
Aorta spart- i jalnic simulacru
Canal ucisei faune de-otrav
Vandalii-n spurciunea lor bolnav
De nimeni alungati ucid si partea
Pe care nc n-a rpus-o moartea
Ci pstrvii-n amonte mor la praguri
Spre cuiburi de ceresti arhipelaguri
Nici icre de smnt n-or mai fi...
Sub parapante, corbii zbat stihii:
Privind de sus, mi-i gndul la copii,
Urcat pieptis nu-mi vine s cobor
( Am fost, uitat n iarn, un cocor..)
ngenunchiat n pulberi de cuvinte
M tngui pe morminte netezite
Pgna stirpe-n veac, suicidar
S-a-ntors din veac cu stigma ei
tartar
Si mi-i urt n lume si mi-e sear...
Curnd voi nceta si n-oi mai fi
Privind de sus, mi-e jale de copii
Poate-am murit si-o clip m trezii
A nu mai fi...
De leac nnebuniri se iar perind
Prin suspendata frunte, ca oglind
Ca s transpar si s Te cuprind.
A gemelarei, antic sorginte,
Scutur-n moarte fructul care minte.
Incestul sacru tace-n stigma sortii:
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
nnebunirea crnii-n joc fierbinte
de frig arznd ne lecuie-n proportii
Eterna Utopie-nvie mortii?
Doar Mama Noapte stie,
- prag al sortii.
Mai sunt? Mai fi-vom? Sfnt utopie!
Prin glorii ce ne sting, ne reaprind-
Al dezdumnezeirii nefiind.
Deodat, Timpul prbusit n sine
Se reumplu de sinele-mi czut
Cum n-am fi fost; si anonimul Nime
Primindu-si trup, trezirea-i l-a durut
Din miez spre margini vine vindecarea.
Cntau ecouri, ca-n geneze, Marea
ngenunchind n acalmii de-o moarte.
Eram cum nu eram. Un semn de carte
O imortel, vis de libelul
Al druirii tale, hierodul.
Euristica-nfloririlor,
iat,
Capcane sub zbateri
limpide
Nirvanice efemeride,
Voaluri vernale,
absid
I-a hermeneuticii
roat-
Arcadie, patrie
beat!
Boltita-ne frunte
agit
Talazul delirului,
iat!
Scribi ai lumilor de lume
Felurime doar prin nume
n acest V E A C miruns
Nimic nu mai e deascuns
Nici curpins, nici
neptruns.
Poliedrice cristale
Care curg duse la vale
Spre nisipuri ancestrale
Euristica-nfloririlor, iat,
Capcane sub zbateri limpide
Nirvanice efemeride
Voaluri vernale, absid
I-a Hermeneuticii Roat.
Boltita-ne frunte palpit
Sinergic pe-a cerului bolt
De duh se reumple, involt,
Lumina luminii-nnoit.
Tu, inim-a Inimii toate!
Prin mii de freatice fire
Muscat dar vie-n iubire
Preaplin druinde-se, bate !
Fai m t empor ar
cerul despicat
de aripi
creste-n zori
tcerea
urmelor de rou
pe copite-n iarb
ntr-un aer de mirare
totul se petrece-n faim
nchis-n form
temporar
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Tr ec er e evol ut i v
rsuciri ramificate-n
infinit
ntr-o trecere evolutiv
m cuprind
n liniste si n miscare
pierdere
n dezvoltare
mplinire-n nempliniri
Amnar ea pl oi i
plin de taine
gndul
se revars
rsucit
n jurul meu
amnarea ploii
greu apas
pe ogor
Rot i r e i nlar e
adncindu-m
n mine
m rotesc
si m nalt
umerii firavi
se zbat
n aripi
chipul meu
inund relieful
marginea
ce o credeam sfrsit
este nceputul
ce se termin
ntr-un singur
punct
Fug n adnc
m desprind
de trupul meu
prin fug
n adnc
drumurile
duse
pn-n margini
de tcere
nu se mai ntorc
Ri si p spr e adnc ur i
se sterg distantele
dintre tceri
absentele
alunec
nlntuite
ntr-o risip
spre adncuri
se irosesc
n margini
cresterile
duse
pn-n cer
Poar t a vnt ul ui
rgazul cumpenei
m-nchide
valul spart
m nfsoar
gndurile fug
prin poarta
vntului
deschis
m mparte
noaptea
Ir s rmn
rest
Tai na i ni mi i
cercuri
circumscrise
mi limiteaz
locul
ca deschidere
de devieri
n existente
trepte destule
pn la taina inimii
cobor
Tr up c onf i gur at
trupul meu
configurat
de suflet
umple golul
dimprejur
care poate fi
un strop
de rou
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
sau
o adncire
nesfrsit
Far mec i l umi n
drumul netezit
de mersul meu
nu m mai ncape
m revars
nafar
n multiplicri
la nesfrsit
prin scindarea mea
de mine
adnc si tragic
m ridic
din starea mea
si n farmec
de lumin
m ascund
n muguri
cnd ning pomii
primvara
Matematician cu deschideri culturale complexe si cu
vdite veleitti literare, Doina Drgut este nc un caz
fericit (si nu m refer aici la cazul Dan Barbilian, ci la
cele de genul lui Marcel Chirnoag, de genul
Victoritei Dutu sau al lui Florentin Smarandache) care
ne descoper lumea de pe soclul spiritului stiintelor
exacte la confluenta lor cu artele si de ce nu si cu
cotidianul, lucru pe care, n fond, l face si autoarea
recentelor Neliniti prin timp (Ed. Sitech, Craiova). Ea
nssi debutant cu un volum de poezii (Ceasuri de
ndoieli; Ed. Spirit Romnesc, Craiova, 1994), cruia
i-au urmat alte trei volume de versuri (Detaare ntr-
un spatiu dens, Ed. Spirit Romnesc, Craiova, 1995;
Spatiul din neliniti, Ed. Scribul, Slatina, 1998; Ochiul
de lumin, Ed. Fundatia Scrisul Romnesc, Craiova,
2000), urmate de experientele eseului (Arabescuri, Ed.
Spirit Romnesc, Craiova, 1995) sau de cele ale
romanului (Suferintele unui redactor, Ed. Alma,
Craiova, 2006), Doina Drgut trece de la frumusetea
rece a logaritmului la functiile estetice ale rostirii.
J urnalist atent la evenimentul cultural, Doina Drgut
nu numai c si informeaz cititorii prin stirea de ziar,
ci intr n adncul prilejului cu aceeasi dezinvoltur
indiferent dac este vorba despre cronica plastic,
cronica literar ori chiar eseuri urmnd crezul c
lucrurile cu adevrat esentiale sunt lucrurile simple.
De la simpla relatare a evenimentului cultural
(Atmosfer plin de lumin i cldur, Grup 6+1,
nfrumusetare i nnobilare), plasat n finalul lucrrii,
ncerc s parcurg drumul invers spre judecata de
valoare din Lumin i sensuri confuze, Compozitii cu
implicatii existentiale si mai ales din Viziune realist-
mitic (despre o expozitie a graficianului Stan Done),
mbinare ntre mitic i real (o expozitie a lui Marcel
Chirnoag, matematician de formatie), o ndrzneal
i o asumare fantastic, un risc i totodat o ocazie
fericit pentru cronicar de a privi, a ntelege si a
judeca lumea plurivalent a artei plastice prin stiinta
proportiilor, a ritmurilor si a efectelor cromatice.
Cronicar cultural la fel de atent, caz mai rar ntlnit n
presa local unde adeseori diletantismul scpat de sub
control face carier, Doina Drgut este o autoritate
prin propriul exercitiu literar, manifestat liber si
competent si n cel de al III-lea capitol, intitulat
Recenzii, cronici literare. Uimit de farmecul zicerii,
autoarea cronicilor se exprim adesea n citat (singurul
n msur s se argumenteze), ns judec ntr-un
sistem axiologic perfect vertical: Cu stelele la plug
nhmate, printul Eugen Caraghiaur (...), brzdeaz
cerul si-l nsmnteaz cu vise desctuat de limitele
firii (Meteoritii, Ed. Mileniul Trei, Deva, 1990 n.n.).
n asimetria/universului - continu cronica - se
ascunde fata/ nevzutului, o asimetrie nu matematic,
ci una ca imperfectiune a tuturor existentelor, o
imperfectiune ce ascunde ceea ce este perfect si
perfect este doar ceea ce nu exist... (p.87). Doina
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Drgut trece, n cutarea permanentei, si asupra crtii
de debut Blesteme, de Nicolae Blasa, Invitatie la vis,
a Mdlinei Maroga, ntlnire n alb, a Danielei Luca
etc. n general, recenziile i cronicile literare sunt
scurte, din motive de spatiu, nu si superficiale, din
ratiuni deontologice, ns am certitudinea c autoarea
nu a scris despre tot ce a ajuns pe masa redactiei si ea
stie s se scuteasc de o astfel de suspiciune tocmai
punctnd lucrurile originale si promisiunile lor de
durabilitate, nu de durat (Cntri iubirii, a poetului
moldovean Eugen Enea Caraghiaur, Toat suflarea s
laude pe Domnul, pricesnele preotului-profesor Alexie
Buzera etc.). Inclus n acelasi capitol, nici volumul
Foior n Heliopolis al cunoscutului poet si eseist
Zenovie Crlugea, scris n dulcele grai cronicresc,
care aminteste de strvechile imnuri indo-persane
nchinate Aurorei, nu primeste mai mult spatiu fiindc
Doina Drgut stie s-si invite cititorul la a descoperi
singur cartea. Reeditrile, trecute o dat prin judecata
vremii, nu usureaz cu nimic recenzia, ci cheam la
identificarea argumentului care a reclamat readucerea
n actualitate a unor perenitti culturale, asa cum este
cazul generalului Nicolae Portocal cu lucrarea sa
Marile civilizatii ale traco-getilor (Ed. Obiectiv,
Craiova, 2006), a crei prefat este semnat de Doina
Drgut. E adevrat c lucrarea, reluat dup 70 de ani,
ofer suficient material ct s scrii o prefat, ns
Doina Drgut nu se limiteaz la a sintetiza aspecte de
senzatie din prezentarea celor sapte minuni ale lumii
antice, ci insist cu propriul interes de cititor avizat pe
acele date care i pun probleme matematicianului:
Ptratul, cu latura de 123 m, pe care foneau
Grdinile, era sustinut de 1.524 de stlpi, dintre care
cel mai nalt avea 23,10 m. nltimea maxim era de
77 m(p. 79), altceva dect nsemnrile cltoriei lui
Dinicu Golescu. Simtul acut, matematic, al esentei se
concentreaz n concluzie: Ceea ce nu se tie este
secretul dinuirii acesteia (Piramida lui Keops, n.n).
S-a constatat c egiptenii cunoteau numrul de
aur (raportul dintre apotem i nltimea piramidei;
valoare: 1,618) i valoarea lui a (3,14) cu dou mii de
ani naintea grecilor; ei operau cu aa-zisul triunghi
al lui Pitagora (p. 86). Ori lucrurile acestea l-au
Icut pe un scriitor arab, dup cum retine autoarea, s
observe c pe pmnt toate lucrurile se temde timp,
dar timpul se teme de piramide (ibidem). Si abia acum
ajungem la primul capitol, Articole, eseuri, unde se
pare c Doina Drgut si justific ntru-totul titlul
crtii sale, Neliniti prin timp. O prim neliniste vine
dinspre efigia imperturbabil a lui Eminescu, desi
detractorii lui de ieri si de azi sunt neantizati de
celebrul vers al lui Sorescu, citat la locul potrivit:
Trebuiau s poarte un nume: Eminescu. Dup ce se
aduce un elogiu (nc unul) lui Brncusi, al crui
atelier parizian devenise la un moment dat mai atractiv
dect celebrul Turn Eiffel, Doina Drgut rememoreaz
cteva momente din biografia lui Arghezi printre care
si nemeritata lui ostracizare din anii comunismului
romnesc timpuriu, epoc de proletariat cultural care
si pune amprenta si pe traiectoria lui Gheorghe
Clinescu si care ne las fr un Eliade dup ce
presimtise austeritatea cultural stalinist-sovietic din
calea creia se refugiaz numeroase alte valori ale
artelor si culturii romnesti. Si cu toate insistentele pe
zona cultural att de fertil a Olteniei, Doina Drgut
nu se linisteste nici aducnd n discutie celebrul caz al
acelui Homer argentinian, J orge Luis Borges, care se
consola cu gndul la celebrul Premiu Nobel c poate
Academia din Stockholm l socotea prea tnr nc
pentru aceast onoare, chiar si la cei peste 80 de ani ai
si. Confesiunea se fcea ntr-un dialog cu Marin
Sorescu, si el n atentia amintitei academii, dar la
propunerea romnilor din diaspora, nu a celor din tar.
Adevrate ode ale enciclopedismului cultural, eseurile
Doinei Drgut si declin nelinistile de la Craiova
pn la Paris si pn dincolo de Ocean cu Ernest
Hemingway, cu Denis de Rougemont, cu gndul la
vikingi i Nobel-ii lor, la soarta capodoperelor, ne
ntoarce n istorie pn la Regele Alfred cel Mare i
harpa lui, la pseudoecumenismul unei noi releigii,
Baha'I, la Marele zid chinezesc, la mostenirea lui
Henry Ford, la Zidul Plngerii - ultimele vestigii ale
celui de al Doilea Templu, laSecretele Vaticanului, la
Arta arabescului, dup care ne readuce la gloria
aproape bicentenar a craioveanului Colegiu National
Carol I, vizavi de realitatea crud de pe la 1918 a
Diplomelor de vnzare, de la o universitate din
Debretin, pe care le pomenea n glum la Cluj acad. C.
Daicoviciu, dar care au ajuns o jalnic realitate n
nvtmntul romnesc de astzi - nc un prilej de
Neliniti prin timp pentru jurnalistul si omul de
rafinat cultur Doina Drgut.
I ulian Chivu
De Gheorghe Puiu Rducan,
Editura Detectiv, 2012, Bucureyti
Desi, ntr-o oarecare msur, titlul acestei crti
pare tern, n realitate este unul inspirat si cu o anume
simbolistic.
Nu poti s nu te ntrebi, avndu-l sub priviri,
cine sunt si ce reprezint aceste lumini? Ce nteles are
aceast alturare a cuvintelor pnza si timpul?
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
S le decriptm pe rnd: Luminile sunt acele
personalitti, acei copii ai lui Dumnezeu, despre care
Mihai Eminescu ne atentiona c ei caut n lume si n
vreme adevr; fiint uman, sub a crei frunte
viitorul si trecutul se ncheag.
Realist si vizionar, n acelasi timp, Eminescu
pune, incredibil de corect n ecuatie, elementele ce
alctuiesc destinul acestor Lumini pe Pnza
Timpului: Ce-o s-i pese soartei oarbe ce vor ei sau
ce gndesc? ... Fericeasc-l scriitorii, toat lumea
recunoasc-l .../ Ce-o s aib din acestea pentru el,
btrnul dascl?/ Nemurire, se va zice.
Apoi, cu admiratie si comptimire pentru
soarta lor, Eminescu dezvluie taina acelor nfptuiri,
care-i fac, cu adevrat, nemuritori: Este drept c
viata-ntreag,/ Ca si iedera de-un arbor, de-o idee i se
leag. (M. Eminescu, Scrisoarea I)
Titlul acestei crti m trimite cu gndul la
cuvintele lui George Clinescu despre Eminescu,
scrise n ianuarie 1965 n Cronica Optimistului din
revista Contemporanul. Un geniu este, de plnge
sau rde, un gnditor care las o dr sonor de foc pe
traiectoria lui cosmic, dnd o lectie de constructie
umanittii.
Ca s putem rspunde la prima ntrebare este
necesar existenta unor elemente-suport n care
luminile s se nasc, s creasc si s dea rod.
Ele exist si sunt darul lui Dumnezeu fcut
oamenilor.
Este vorba de pnz, n nteles de mediul
social-uman cu tot ceeea ce implic structura lui, si
timpul, notiune, concept abstract si totusi, desi
infinit, constituit din fr numr finituri, care-s vietile
noastre, msurabile n anii vietuirii fiecruia dintre noi
si nu numai.
Gratie darului lui Dumnezeu de a fi capabili de
creatie, la fel ca si cel care i-a creat, o parte dintre
oameni devin lumini, cluze pentru ceilalti, marea
majoritate, pe calea spre ei nsisi, spre Dumnezeu si
spre semenii lor, ntru nfptuirea armoniei sociale.
Aceast dimensiune definitorie, ca s se
realizeze, are nevoie de timp, care, trecnd din infinit,
n finit, la individul uman, capt o anumit
concretete, prin faptul de a fi msurat si folosit, pentru
Iptuiri concrete, de ctre om si, care, n raport cu
valoarea n sine si cea de ntrebuintare a lor confer
statutul de lumini, unora dintre ei.
Prin urmare, nu ntmpltor scriitorul Puiu
Rducan s-a hotrt s realizeze o asemenea carte si
s-i dea, dup cum cred c am demonstrat, un titlu ct
se poate de inspirat.
Referindu-ne strict la carte, vom face cteva
precizri: Pnza o reprezint societatea romneasc
de azi, asa cum se nftiseaz ea, cu luminile si
umbrele ei, acestea din urm, nc prea multe si
agresive, estompnd o parte din puritatea strlucirii
luminilor.
Timpul un segment din infinitatea ce-l
defineste, si anume, nceput de secol al mileniului trei
iar foarte exact, anul de gratie 2012, ultima lun a sa,
decembrie.
Desi nu-l cunosc pe autor, bucurndu-m de
sansa de a-l cunoaste astzi 7 decembrie 2012, intuitia,
n care cred si, care m-a ajutat de multe ori n viat,
mi sopteste c, pe ntreaga durat a scrierii acestei
crti, acesta a trit el nsusi, sublimul fiintei sale (actul
de creatie) ca s nteleag si, dup cum v veti da
seama, citind cartea, a nteles sublimul clipei
luminilor de pe pnza timpului, despre care a scris
n aceasta.
Dup o acolad att de ampl, pe care,
ngduiti-mi , s o socotesc necesar, s numim, acele
lumini de pnza timpului, asupra crora s-a oprit, cu
har si inspiratie autorul.
Dar nainte de aceasta, cteva consideratii, ce
tin de modul de a gndi substanta crtii pe care le-am
deprins n urma parcurgerii celor existente ntre
copertile acesteia.
Cartea la care m refer reuneste specialisti ai
diferitelor domenii, unii neadusi mereu n atentie de
mass media, de televiziune, cu alte cuvinte, mai putini
vizibili, aceasta nensemnnd c sunt mai putini
valorosi.
O alt constatare, autorul are ca scop al acestei
crti, s pun n circulatie idei, valabile nu numai
acum, ci si pentru lumea de mine.
n carte, dac o parcurgem cu atentie, depistm
repere ale formrii treptate ale naturii interioare, a
naturii din noi, care ne druieste calm, ntelegere,
echilibru si forta de a nvinge orice obstacol, material
sau spiritual, aflat n fata noastr.
Este vorba de personalitti care au fcut si fac
cinste trii prin activitatea lor profesional, prin
realizri, carier, devotament, prin numele transformat
n renume.
Sunt luminile, acele lumini pe pnza timpului,
care dau un rost, prin gandurile si ideile lor, nspsi
existentei noastre.
Si nu-s putine, peste o sut, mai exact 109.
Este vorba de George Anca indianist, acad.
Mihai Cimpoi, Marcel Dumitru Ciuc, Daniel Corbu,
Nicolae Dabija, Theodor Damian, Ioan Soare, Al.
Popescu Mihesti, Doru Motoc, Ilie Gorjan, Leonida
Lari, Vasile Militaru, Eugen Negrici, acad. Gheorghe
Pun, Ioan Es Pop, acad. D.R. Popescu, Paula
Romanescu, Emilian Frncu primarul Rmnicului,
acad. Valeriu Matei, acad. Eugen Simion, acad. Vasile
Trteanu, Grigore Vieru, Dorel Visan etc.
Emotionant cuvntul de ntmpinare a a crtii
si autorului, .P.S Gherasim Cristea Arhiepiscop al
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Rmnicului: Felicitm pe autor, Gheorghe Puiu
Rducan, pentru initiativa de a identifica aceste
lumini, dup cum i place s le numeasc, rugndu-l
pe Preamilostivul Dumnezeu s ne nvredniceasc de
lumina cea nenserat a mprtiei Sale.
Dac ati observat din citarea celor cteva nume
din 109 continute n carte, este de ludat ambitia si
reusita autorului de a acoperi mai toate zonele trii,
malurile Oltului sau Argesului, ale Dunrii,
Prutului, ale Tisei (oare cine mai pomenea in poeziile
sale despre Tisa?), ale Dmbovitei, Vedei sau
Somesului, Valea Sasei sau Oltetului, dar si de dincolo
de fruntariile trii, oameni cu suflete curate ca ale
apelor care izvorsc din munti mpreun cu faptele lor
dinuitoare n eternitate.
Fiecare personalitate este nsotit de date
bibliografice, opera n diversivitatea sa, nfptuirii
culturale notorii, referinte critice din spatiul national si
international, toate la un loc, dnd n mare msur
calibrul valoric al fiecrei personalitti evocate.
Scriitorului Gheorghe Puiu Rducan, autorul
crtii Lumini pe Pnza Timpului:
Lumini pe Pnza Timpului ni-s cluze
Prin Labirintul vietii spre propriu-ne destin,
n vremurile-acestea triste si confuze,
Cnd a tri nseamn durere si suspin.
Geo Clugru
Simbolul umbrei, avatar al
sinelui poetic asezat ca o
redut iluzorie n fata iernii,
a noptii si a reversibilittii
temporale, capt
cameleonic o varietate de
nuante. Uneori e viata
nssi, n care sufletulrnit
si slobodnu-si mai gseste
rgazul(confesiune), alteori
dragostea ostenit pentru
aparitii fantomatice care
ntrzie s se ntrupeze
(himera), alteori lumea ntreag,
amortilor si a viilor, a cerului si a
pmntului (noptile cu mine
nsumi).
Umbra. Umbra este o punte pe
care lumina ne-o druieste ca s
trecem cndva peste ea n ultima
noapte, cugeta Blaga, si pe
aceast punte fragil s-a plmdit si imaginarul
dedicat al poemelor. De fiecare dat sub vlul
melancoliei, de fiecare dat sub apsarea neputintei de
a evada dintr-un univers al durerilor existentiale.
Alina Dora Toma (vezi coperta IV)
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C O M E R C I A L I Z E A Z :
TIPURI DE COMENZI pentru
TELEVI ZOARE, VIDEO, DVD yi AER
CONDITI ONAT
Rela(ii yi comenzi la telefoanele:
Tel/fax: +40 349 401 112 (ac.);
+40 349 802 474 (firm), Str. Primverii, nr 17;
Mobil: +40 751 010105
Muni c i pi ul Sl at i na, Ol t
Telecomand video Telecomand Dolce
Telecomand pentru Telecomand Digi TV
aer condijionat
Un vl c ean n sudul Chi nei (I )
La cultivare de perle
ytiin(ifice pe Fluviul Perlelor!
Vlceanul Florentin Smarandache, nscut la
Blcesti, n anul 1954, cu cettenie romn si
american, profesor universitar doctor la Facultatea de
Matematic si Stiinte a Universittii New Mexico
din orasul Gallup, statul federal New Mexico, SUA,
beneficiaz de un contract de cercetare n perioada 14
mai-14 august 2012 semnat cu Universitatea
Tehnologic Guangdong din orasul Guangzhou,
provincia Guangdong, R. P. Chinez.
Vedere aerian a unei prti din Oraul universitar din
Guangzhou
Nojiunile Smarandache
fac mare vog n China!
n universittile americane, semestrul al doilea
se termin la data de 15 mai, iar Florentin
Smarandache nu se afl pentru prima dat n R. P.
Chinez, ci a mai fost de dou ori, n capitala trii,
Beijing: n august 2002, cnd a participat la Congresul
International al Matematicienilor, gzduit de ctre
Universitatea Tsinghua, si n decembrie 2011, cnd i
s-a nmnat titlul de Doctor Honoris Causa de ctre
Universitatea J iaotong. Cu acest din urm prilej, a
fost si n orasele Xian, Shanghai si Hangzhou, n
medii universitare si institute de cercetri, unde a tinut
conferinte de matematic (de logic neutrosofic,
numit si logica Smarandache) si de fizic
(fizica neutrosofic si fizica supraluminal),
pentru c el are contributii si n fizica teoretic (bazat
pe un aparat matematic).
Notiunile Smarandache (numere, functii,
siruri, multimi, paradoxuri, algebre, geometrii,
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
grupuri, inele, cmpuri, spatii etc.) sunt foarte
apreciate de matematicienii din R. P. Chinez: din
anul 2008, Universitatea de Nord-Vest din Xian,
provincia Shaanxi, organizeaz anual ntrunirea
stiintific numit Conferinta International de Teoria
Numerelor si Notiunilor Smarandache, ale crei
lucrri sunt publicate n Scientia Magna, revist
stiintific a universittii (deoarece acestea au loc n
timpul anului universitar, n luna martie sau aprilie,
Florentin Smarandache, invitat n fiecare an, nu a
putut participa), iar Laboratorul de Management,
Decizie si Sisteme de Informatic al Academiei
Chineze de Stiinte editeaz o publicatie trimestrial de
matematic aplicat, numit Revista Internajional
de Combinatoric Matematic, n care se public n
mod programat si articole referitoare la multispatii
Smarandache i geometrii Smarandache.
Ziarul nostru, al crui corespondent special
este Florentin Smarandache, a publicat notele sale de
cltorie n R. P. Chinez, precum si stiri si articole
despre evenimentele stiintifice chineze dedicate
notiunilor Smarandache.
Crti ale lui Smarandache au fost traduse n
limba chinez, iar matematicieni chinezi au scris nu
doar articole stiintifice despre notiuni Smarandache,
ci si crti.
Florentin Smarandache n centrul oraului Guangzhou
I nvitajie la cercetri n
domeniul unei ytiinje noi
n 16 aprilie 2012, Institutul de Cercetri n
Inginerie Extins al Universittii Tehnologice
Guangdong din orasul Guangzhou, i-a trimis lui
Florentin Smarandache invitatia de a participa la un
contract de cercetare cooperativ n Extenic, de trei
luni (14 mai-14 august 2012), n conditii atrgtoare: i
se ofer un birou de cercetare, i se deconteaz
cheltuielile de transport SUA-China si retur, i se
asigur cazarea la un hotel al universittii (numit
Cldirea Expertilor Strini) si masa la cantina
universittii, precum si o indemnizatie de 6.000 de
yuani pe lun (moneda national a R. P. Chineze, 1
yuan =0,15 dolari americani sau 0,56 lei romnesti;
nu-i de colea, cnd ti se ofer 3.360 de lei pe lun, cu
mncare, cazare si bilet de avion asigurate!).
Activitatea stiintific propus const n: participarea la
editarea editiei engleze a crtii Inginerie extins
(autori, Cai Wen si Yang Chunyan) efectuarea
corecturii traducerii fcut de un chinez; scrierea a trei
articole stiintifice n domeniul Teoriei extinderii
(singur sau n calitate de coautor), articole publicabile
n reviste stiintifice cu prestigiu mondial (aflate ntr-un
index al citrilor stiintifice).
Extenica (poate c un termen romnesc mai
adecvat ar fi Extensiologia) este o nou stiint,
aflat la confluenta filozofiei cu matematica si cu
ingineria. Bazele ei stiintifice au fost create n anul
1983 de ctre savantul chinez Cai Wen (se pronunt
Tai Uen; nscut n anul 1942, n provincia
Guangdong, absolvent al Universittii Sun Yat-sen
din orasul Guangzhou), prin aparitia articolului
Multimea extins si problema incompatibil.
Extensiologia este definit astfel: stiinta care
utilizeaz un model formal pentru a cerceta
posibilitatea extinderii lucrurilor, a regulilor si a
metodelor de inovare, precum si aplicarea tuturor
acestora pentru rezolvarea problemelor contradictorii.
Cu alte cuvinte, aceast stiint transform
problemele inconsistente (nerezolvabile) n probleme
consistente (rezolvabile), adic realizeaz trecerea de
la contradictoriu la necontradictoriu prin transformri
de spatiu, de elemente, de reguli, care duc la lrgirea
(extinderea) spatiului/elemente-lor/regulilor motiv
pentru care mi se pare logic s folosesc termenul
extensiologie, adic, stiinta despre extindere. (Nu as
opta pentru denumirea de extindereologie, pentru c
s-ar crea confuzie interpretnd ca extinde reologia,
reologia fiind o ramur a mecanicii care studiaz
deformarea si curgerea unor materiale sub actiunea
fortelor exterioare.)
Extensiologia este format din trei prti:
Teoria Extinderii; Metoda Inovativ de Extindere;
Ingineria Extins.
Extinderea ingineriei
Ingineria extins rezult din integrarea
extensiologiei n inginerie, dar si n informatic, n
management si n alte domenii.
Putem spune c chiar rezolvarea problemei
revenirii la patria-mam a celor dou colonii, Hong
Kong (colonie englez) si Macao (colonie
portughez), prin aplicarea principiului O tar, dou
sisteme (enuntat de ctre liderul chinez Deng
Xiaoping) este o mostr de inginerie extins, pentru
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
c s-au modificat niste reguli: cele dou colonii au
devenit regiuni administrative speciale (ale R. P.
Chineze) n care s-a pstrat sistemul economic si
social, guvernului central chinez revenindu-i n aceste
dou regiuni numai atributii de politic extern si de
politic de aprare!
Cei interesati de Extenic pot afla detalii din
site-ul de specialitate, dedicat acestei noi stiinte:
http://web.gdut.edu.cn/~extenics .
Un exemplu de problem contradictorie (sau
incompatibil): trecerea unui autovehicul din
reteaua de circulatie rutier pe partea dreapt a
carosabilului (existent n R. P. Chinez, unde
autovehiculele au volanul pe stnga, ca n Romnia),
n reteaua de circulatie rutier pe partea stng a
carosabilului (existent n Hong Kong, ca n Anglia).
Problema a fost rezolvat prin modificri de spatiu:
construirea unor bretele convertoare (inversoare) de
sens rutier (expresie creat de mine, din necesitti
didactice), care leag autostrada din Hong Kong de
cea din R. P. Chinez.
Aprut n Provincia Guangdong (se pronunt
Canton; n traducere, Tinutul de Est), aflat n sud-
estul trii, vecin cu Hong Kong (n traducere, Portul
nmiresmat), Extenica (numit initial Analiza
elementului de materie) s-a extins treptat n China si
n strintate, existnd multe articole si crti de
extenic (au aprut peste 10 monografii). Cercettori
din strintate au extins cercetrile n aceast nou
stiint, precum cei din Taiwan, J aponia, Coreea de
Sud, SUA, Venezuela, Irlanda si altele. n site-ul de
mai sus este mentionat si contributia lui Florentin
Smarandache la extenic prin articolul su din anul
2005 Spre elementul de materie dialectic al
modelului extinderii, republicat n anul 2010 ntr-o
carte (o colectie de 100 de articole stiintifice, n care
se vorbeste, printre altele, si despre
transdisciplinaritatea neutrosofic) tiprit de
Editura Stiintific Nord-European din orasul Hanko,
Finlanda: n articolul su, prof. Smarandache a
realizat progrese n analiza logic a lui A diferit de
A, a cercetat n matematic elementul de materie
dialectic si a lrgit raza de actiune a cercetrii
matematicianului, aducnd o valoare constructiv
nou (n. n. n extenic).
Valoarea acestui articol, ca si faptul c
Extensiologia (sau Extenica) are tangent si cu
alte realizri stiintifice ale lui Florentin Smarandache
Logica neutrosofic si Teoria Dezert-
Smarandache, cnd datele au un nalt grad de
contradictie , l-au determinat pe prof. univ. dr. Cai
Wen (fondatorul Extensiologiei, director onorific al
Institutului de Cercetri n Inginerie Extins,
presedinte al Comitetului Specializat n Inginerie
Extins al Asociatiei Chineze pentru Inteligent
Artificial) s-l invite pe Florentin Smarandache la
programul chinez de cercetare n Extenic (i-a
propus un contract cu durata de un an, dar
Universitatea New Mexico (la care este angajat
Smarandache) nu a fost de acord, cci rmnea cursul
su fr titular si era greu de gsit un nlocuitor
temporar!).
Un vl c ean n sudul Chi nei (I I )
La c ul t i var e de per l e
t i i ni f i c e pe Fl uvi ul Per l el or !
Din 17 mai, prof. univ. dr. Florentin
Smarandache se afl n orasul Guangzhou, din R. P.
Chinez, printr-un contract de cercetare semnat cu
Universitatea Tehnologic Guangdong.
Al treilea oray al Chinei
Dup mrimea populatiei sale (12,7 milioane
de locuitori, la recensmntul din 2010), dar si din
punct de vedere economic (dac nu lum n
considerare Hong Kong -regiune administrativ
special a R. P. Chineze), orasul Guangzhou (numit de
ctre europeni Canton) este al treilea din tar.
Este asezat pe Fluviul Perlelor (al treilea fluviu
al trii, ca mrime, dup Fluviul Galben si Fluviul
Albastru), n sud-estul trii, la 120 km nord-vest de
Hong Kong si la 145 km nord-vest de Macao, fost
colonie portughez, acum regiune administrativ
special a R. P. Chineze.
n antichitate, n zon a existat un regat
puternic, care includea si teritoriul actualului Vietnam.
n anul 111 . H., China a anexat acest regat, iar
numele capitalei sale, Panyu (de la Pan si Yu, cei doi
munti din vecintate), devine dup vreo 200 de ani
Guangzhou (Prefectura Urias), pentru c din anul 226
d. H. orasul Panyu a devenit resedint de prefectur,
iar ulterior, numele prefecturii s-a extins si asupra
capitalei acesteia. Astzi, numele de Panyu s-a pstrat
pentru un cartier sudic al orasului Guangzhou, aflat pe
malul drept al Fluviului Perlelor.
Desi este doar port fluvial, nc din secolul al
VIII-lea, Guangzhou devenise cel mai important port
din sudul Chinei, fiind foarte cutat de ctre corbierii
arabi si persani.
Primii europeni ajunsi aici au fost portughezii,
n anul 1514 si au stabilit n 1517 un monopol n acest
port, pe care l numeau n portughez Canto. Mai
trziu, ei au fost eliminati de aici, dar au primit n
schimb, n anul 1557, Macao o baz comercial ntr-
un port maritim, la Marea Chinei de Sud, situat pe
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
malul sudic al estuarului Fluviului Perlelor, devenind
prima colonie european din China (retrocedat n 20
decembrie 1999, ca regiune administrativ special,
conform principiului O tar, dou sisteme (despre
care spuneam n prima parte a articolului c este un
exemplu de inginerie extins).
n secolul al XVIII-lea, prezenta europenilor si
apoi a americanilor a crescut mereu, astfel nct
Guangzhou a devenit unul dintre cele mai importante
porturi comerciale ale Lumii. Pentru c China dorea s
pstreze controlul comertului cu Occidentul, a impus
ca schimburile comerciale s se fac prin intermediul
unor agentii chinezesti, numite Cele 13 Agentii
(erau, de fapt, piete de mrfuri), situate n afara
orasului Guangzhou (numit de europeni Canton, era
singurul port chinezesc accesibil lor, devenind al
treilea port ca important de pe Glob). Invocnd
motivul liberttii comertului cu opiu, Anglia a
provocat Primul Rzboi al Opiului (1839-1842), si n
luna martie 1841, apoi n luna mai 1841, englezii au
ocupat temporar orasul Canton. Rzboiul a fost
cstigat de englezi, care au impus Chinei s-i
concesioneze insula Hong Kong, ca baz comercial,
ceea ce a dus la decderea importantei portului Canton
(Guangzhou).
n perioada 1938-1945, Guangzhou a fost
ocupat de ctre Armata Imperial J aponez, care a
avut aici o unitate de cercetri de arme biologice de
distrugere n mas, experimentate pe prizonieri
chinezi.
n timpul Rzboiului Civil Chinez dintre
nationalisti (condusi de Partidul Nationalist Chinez,
numit n chinez Kuomintang, sprijinit de Occident)
si comunisti (condusi de Partidul Comunist Chinez,
sprijinit de URSS), n perioada aprilie-octombrie
1949, Guangzhou a fost capitala Chinei nationaliste,
dup pierderea capitalei, stabilit n Nanjing.
Reformele lui Deng Xiaoping, la sfrsitul
anilor 70, si apropierea de orasul Hong Kong, cu care
comunic foarte usor pe Fluviul Perlelor, au dus la o
dezvoltare urias a orasului Guangzhou, devenit astzi
unul dintre Cele Cinci Orase Nationale Centrale (care
au un statut administrativ deosebit, numit sub-
provincial, ce-i confer dreptul la politici economice,
sociale, urbane deosebite).
Orasul are opt linii de metrou si un aeroport
international n care si are sediul cea mai important
companie aviatic chinez, dar si unul dintre cele mai
mari trguri comerciale din lume, Trgul din
Canton, numit oficial Trgul de Import-Export al
Chinei, cu dou editii anuale: aprilie si octombrie.
Guangzhou este un important nod feroviar n
sud-estul trii, cu o gar urias, modern, n care si au
cap de linie patru magistrale feroviare pe care circul
trenuri de mare vitez (200 si 320 km/h).
n oras exist 20 de universitti si institute de
nvtmnt superior, iar pe o insul din mijlocul
Fluviului Perlelor a fost construit un oras universitar
modern, numit Mega Centrul de Educatie
Superioar unde si au sedii zece universitti, inclusiv
Universitatea Tehnologic Guangdong (se pronunt
Canton este vorba despre provincia a crei capital
este orasul Guangzhou, iar nu denumirea european a
acestuia!), care l-a invitat pe Florentin Smarandache la
cercetri n stiinta numit extensiologie, creat de
ctre eminentul savant Cai Wen, din aceast provincie.
Administrativ, Guangzhou este mprtit n 10 districte
urbane, iar zona metropolitan include si dou orase
vecine.
Situat sub Tropicul Racului, Guangzhou are un
climat subtropical umed (nivel anual de precipitatii:
1.700 mm), temperatura medie anual fiind de 22,6
0
C
(temperaturi extreme: 0
0
C si 39
0
C ultima dat, a
nins n acest oras n anul 1893!), iar umiditatea
relativ este de 68%.
Fat de Romnia, Guangzhou este situat cu
sase fuse orare nainte: cnd la noi este, de exemplu,
amiaz, ora 12, n metropola cantonez este ora 18.
Orasul a gzduit n anul 1991 prima editie a
Campionatului Mondial de Fotbal Feminin (cstigat
de nationala SUA), n 2008 Campionatul Mondial de
Tenis de Mas, n 2010 J ocurile Olimpice Asiatice,
n 1987 si n 2001 Jocurile Olimpice Nationale, iar
n 2007 J ocurile Nationale Traditionale ale
Minorittilor Etnice din R. P. Chinez.
Guangzhou este nfrtit cu 22 de orase din
toate cele cinci continente (incluznd si Bangkok,
capitala Thailandei) si ntretine relatii de pritenie
(Orase prietene) cu 13 orase din cinci continente
(ntre care si Bishkek (fost Frunze), capitala
Kyrgyzstanului (fosta Republic Autonom Sovietic
Socialist Kirghiz din cadrul fostei URSS).
Lupt a c u f usul or ar !
La aeroportul din Guanzhou, oaspetele nou
mexican a fost asteptat de prof. Li Weihua si
studentul Li Zhiming. Ei l-au condus la hotelul
Universittii Tehnologice Guangdong, a crui sigl
n limba englez este GDUT (prescurtare de la
Guangdong University of Technology), din Orasul
universitar, numit n englez Foreign Expert
Building (Cldirea Expertilor Strini), unde i se
rezervase camera 401 (camera 1 de la etajul 4), care,
de fapt, este un foarte confortabil apartament cu dou
camere (dormitor si living room cu TV si computer
instalat pe un birou special) si anexele respective
baie, buctrie, 2 balcoane.
Pentru servirea mesei, la cantina studenteasc
(unde sunt, la alegere, 30-40 de feluri de mncare si se
poate exersa exotica tehnic a mncatului cu
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
betisoarele!), a primit un card, pltit de universitate.
A doua zi, a urmat ntlnirea cu cei doi
conductori ai Institutului de Cercetri de Inginerie
Extins, prof. Cai Wen, director onorific al
institutului, fondatorul Extensiologiei, si prof. Yang
Chunyan, director executiv al institutului, precum si
cu membrii Catedrei de Extensiologie. I s-a prezentat
planul de lucru pentru cele aproape trei luni ale
contractului de cercetare stiintific: pn la sfrsitul
lunii mai, corectura textului editiei engleze a crtii
Inginerie extins, de Cai Wen si Yang Chunyan;
iunie-14 august, redactarea (singur sau n cooperare) a
trei articole stiintifice, publicabile n reviste stiintifice
cu prestigiu international. Programul de lucru nu este
unul rigid, cu prezent la birou de 8 ore zilnic, ci unul
relaxat: fiecare lucreaz n ritmul care i convine,
avnd doar obligatia ca luni-dimineata, la o mas
rotund a Catedrei de extensiologie, s prezinte
rezultatul muncii sale din sptmna anterioar.
Oaspetelui romno-american i se d n primire
un birou pentru munca de cercetare, dotat cu computer
conectat la Internet camera 812 (camera 12, de la
etajul 8), din cldirea MBA Educational Center
(Centrul Educational pentru Masterat n Administrarea
Afacerilor), aflat la cteva cldiri de hotel.
Duminic, avndu-l ca ghid pe studentul Li
Zhiming, oaspetele s-a plimbat prin oras. Ghidul a
fost foarte marcat de aceast sarcin si cnd a ajuns
acas, i-a trimis lui Florentin Smarandache, prin e-
mail, un scurt si emotionant mesaj de multumire
pentru aceast zi extraordinar, din care redm acest
pasaj: Sunt foarte emotionat de ziua de astzi. Pentru
c astzi, am fcut mai multe lucruri pentru prima oar
n viata mea. Este pentru prima dat cnd am iesit n
oras cu un strin; pentru prima dat am mers la
delfinariu; pentru prima dat am vzut un delfin real;
am stat alturi de dumneavoastr pentru prima dat (n.
n. se refer la onoarea de a fi, ntr-o astfel de ocazie,
alturi de un profesor universitar strin). V
multumesc pentru modul n care m-ati tratat! Voi tine
minte pentru totdeauna experienta de neuitat a zilei de
astzi..
ntr-o sear, oaspetele a fcut o plimbare pe
malul Fluviului Perlelor (orasul universitar se afl pe o
insul n mijlocul fluviului), mpreun cu profesorii si
au admirat cldirile nalte, tip turn, ca n Occident sau
ca n Hong Kong, puse n valoare de o iluminare
feeric.
Desigur, americanul nu s-a adaptat imediat
la noul fus orar chinezesc, se trezea pe la ora 4 sau 5
dimineata! Diferenta fat de New Mexico este de 15
ore, trecnd n ziua anterioar, cci linia de schimbare
a datei trece prin mijlocul Oceanului Pacific.
Florentin Smarandache,la cantina studenjeasc, nlocuind
furculija european cu celebrele bejigaye chinezeyti
Florentin Smarandache, ntre autorii crjii Inginerie extins
, Cai Wen yi Yang Chunyan (n dreapta), mpreun cu Li
Weihua
n China a avut loc a eclips de Soare, dar cum
plou zilnic n Guangzhou, Smarandache a vzut
eclipsa la televizor, seara, la buletinul de stiri, pe
canalul de limb englez.
Smarandache extinde ytiinja extinderii!
Luni, 21 mai 2012, a avut loc prima mas rotund a
Catedrei de extensiologie. Prof. Cai Wen, fondatorul
noii stiinte, extensiologia (sau extenica), a prezentat o
introducere n aceast stiint
care transform problemele
nerezolvabile n probleme
rezolvabile, extinznd spatiul si
regulile.
Pe 31 mai, Smarandache a
predat corectura traducerii n
englez a crtii Ingineria
extins.
Coperta editiei a doua a
crtii Inginerie extins
Spre bucuria fondatorului extenicii, prof. Cai
Wen, la urmtoarea ntrunire de lucru a catedrei,
Smarandache a prezentat un articol n care a extins
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
distanta de extindere de la spatiul unidimensional
(dreapta), definit de Cai Wen n anul 1983 (anul de
nastere al extenicii), la spatii cu mai multe dimensiuni;
2D (spatiul bidimensional, n plan); 3D (spatiul
tridimensional, cartezian); n-D (spatiul n-
dimensional). Cai Wen i-a mrturisit oaspetelui c
ncercase n anul 1990 definirea acestei distante de
extindere n spatiul cu mai multe dimensiuni, dar nu
reusise!
Mircea Monu, Monitorul de Vlcea,
www.monitoruldevalcea.ro, Rm. Vlcea, Romnia,
21-22 I unie 2012
Impresiile lui F. Smarandache despre viata n Chuna:
Sunt cazat la hotelul universitatii, in cladirea Foreign
Expert Building, in chiar campusul universitar. Am un
apartament: 2 camere, un living room cu TV,
bucatarie, baie, 2 balcoane, si birou cu computer.
Conditii foarte bune.
Am abonament (card) platit de ei la cantina
studenteasca; exista zeci de feluri de mancaruri, si
foarte ieftine (imi taxeaza cardul cand cumpar); imi
aleg.
Sunt obisnuit cu orice fel de mancaruri, deci nu-i o
problema. De fapt gust orice, de curiozitate (azi un
fel, maine alt fel).
Iata 4 poze: cu prof. Weihua Li (vorbeste cantoneza si
mandarin), cu studentul Li Zhiming (vorbeste numai
mandarin), si cu mine in Gradina Zoologica, si in
centrul orasului.
FS
Romno-americanul Florentin Smarandache,
originar din Blcesti, profesor la Facultatea de
Matematic si Stiinte a Universittii New Mexico
din statul federal New Mexico, SUA, particip la
Conferinta International de Sisteme Mecatronice
Avansate (acronimul n englez, ICAMechS 2012)
care se va desfsura n Cldirea de Conferinte a
Universittii de Agricultur si Tehnologie din Tokyo,
n perioada 18-21 septembrie 2012. El a ajuns ieri aici
cu avionul, pe ruta Albuquerque-Phoenix-Los
Angeles-Tokyo (Aeroportul International Narita) si va
pleca n 21 septembrie, pe ruta Tokyo (Narita)-Los
Angeles-Albuquerque.
De la literatura ytiinjifico-fantastic la
tehnologia avansat
Conferinta este sponsorizat de Revista
International de Sisteme Mecatronice Avansate,
Universitatea de Agricultur si Tehnologie din Tokio,
Revista International de Modelare, Identificare si
Control si Institutul de Inginerie Medical Complex,
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
n cooperare cu Societatea J aponez a Inginerilor
Mecanici, Societatea
Inginerilor de Instrumente si Control si Institutul de
Sisteme si Ingineria Controlului si Informatiei.
Comitetul care a organizat aceast conferint
este si el unul international, format din profesori
universitari din J aponia, Marea Britanie, SUA,
Canada, China, India, Taiwan, Filipine, Iran si Egipt,
precum si cercettori din institute si corporatii
occidentale si asiatice.
ICAMechS 2012 se va desfsura n conferinte
plenare si n 12 sectiuni. Florentin Smarandache va
participa la sectiunea Metode naintate de control
inteligent n robotic si n mecatronic, unde este
nscris cu dou lucrri stiintifice: una la care este
singurul autor, iar la cealalt este coautor cu patru
cercettori romni doi de la Institutul de Mecanica
Solidelor din Bucuresti, al Academiei Romne, unul
de la Universitatea Politehnica Bucuresti si unul de
la Universitatea din Oradea. Copresedintele acestei
sectiuni este un cercettor romn n robotic si
mecatronicprof. dr. ing. Luige Vldreanu, de la
Institutul de Mecanica Solidelor. Robotul (numele
vine de la cuvntul slav robota, care nseamn
munc, utilizat de scriitorul ceh Karel Capek ntr-o
pies de teatru stiintifico-fantastic n anul 1921, n
sensul de munc fortat) este un dispozitiv, de obicei
electro-mecanic, ghidat printr-un program sau prin
telecomand. Robotii au o larg aplicare n industrie,
J aponiaTokyoCartierul Tsukishima(insula construit)
unde, de regul, execut miscri repetate la benzile de
montaj. Roboti avansati pot fi folositi si n agricultur,
chiar la efectuarea unor lucrri agricole.
Robotica (cuvnt creat n anul 1941, ntr-o
povestire stiintifico-fantastic de ctre scriitorul
american Isaac Asimov, pornind de la cuvntul
robot) este stiinta care se ocup cu proiectarea,
fabricarea si utilizarea robotilor, precum si a
sistemelor computerizate pentru controlul lor, pentru
sensorii de rspuns si pentru procesarea informatiei
pentru acestia.
Mecatronica (termen rezultat din combinarea
cuvintelor mecanica si electronica, introdus n
anul 1969 de ctre inginerul japonez Tetsuro Mori de
la Compania Yaskawa) este un domeniu
multidisciplinar al ingineriei, combinnd ingineria
mecanic, ingineria electronic, ingineria
computerelor, ingineria programelor informatice,
ingineria controlului si ingineria proiectrii sistemelor,
care are ca scop proiectarea si fabricarea de produse
folositoare. Conform unei definitii franceze,
mecatronica este integrarea sinergetic a mecanicii,
electronicii, teoriei controlului si stiintei
calculatoarelor electronice ntr-un produs proiectat si
fabricat, n scopul mririi si/sau optimizrii
functionalittii sale.
Taxa de nscriere la conferinta din Tokyo este
de 400 de dolari (n moneda japonez, 40.000 de
yeni), la care se adaug,optional, 80 de dolari (6.400
de yeni) pentru banchet.
Participanti la conferint si-au ales cazarea n
unul din cele sapte hoteluri, cu diverse tarife, care le-
au fost oferite Florentin Smarandache a optat pentru
Grand Hotel Tachikawa, unde pentru patru nopti de
cazare va plti 26.850 de yeni (circa 342 de dolari).
De la matematic la filozofie, fuziunea
informajiilor, robotic yi mecatronic!
Neutrosofia (de la cuvntul latin neuter =
neutru si cuvntul grec sophia =
ntelepciune/nvttur, termen introdus n anul 1980
de ctre Florentin Smarandache, care are preocupri si
n afara matematicii n fizic, n filozofie, n
literatur si art) este un capitol al filozofiei care
studiaz originile, natura si sfera de actiune ale
neutraliilor (strile neutre), precum si interactiunea
acestora cu diferite spectre (ansambluri) de idei.
Neutrosofia generalizeaz Dialectica (de la cuvntul
grec dialektiki a dialoga n contradictoriu), capitol
al filozofiei bazat pe existenta contrariilor (strile
contrare, de exemplu, pozitiv-negativ, viu-mort, dulce-
amar, alb-negru,), prin introducerea strii neutre, care
este intermediar ntre cele dou contrarii (de
exemplu, nici alb, nici negru).
Fuziunea informatiei este un domeniu al
tehnologiei de vrf n care sisteme complexe
analizeaz informatii (date) provenite de la surse de
naturi diferite (electronice, optice, acustice, mecanice,
umane) mai corect ar fi s se spun Fuziunea
informatiilor, dar n literatura de specialitate a fost
tradus ca atare sintagma englezeasc Information
fusion, n care apare singularul substantivului
informatie. Are numeroase aplicatii militare si
civile.
Cum datele provenite de la diverse surse pot fi
contradictorii, pentru a se lua o decizie corect este
nevoie s se elimine datele care nu sunt credibile.
Aceasta se face cu modele matematice numite teorii
(de exemplu, Teoria Dempster-Shafer, notat
prescurtat TDS; Teoria Dezert-Smarandache, care are
acronimul TDSm, al crui coautor este chiar Florentin
Smarandache). Exist o conferint international
anual de fuziunea informatiei, care a ajuns n acest an
la a XV-a editie (desfsurat n Singapore), organizat
n diverse locuri de pe Glob, vara, cnd cadrele
universitare sunt n vacant, de ctre Societatea
International de Fuziunea Informatiei organizatie
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
neguvernamental international. Din anul 2003,
Florentin Smarandache particip la aceste conferinte
cu lucrri stiintifice privind aplicatii ale TDSm si ale
neutrosofiei n fuziunea informatiilor.
Lucrrile Sectiunii Metode naintate de
control inteligent n robotic si mecatronic a
Conferintei Internationale de Sisteme Mecatronice
Avansate sunt programate joi, 20 septembrie, n dou
sesiuni: prima, n Sala 2, n intervalul orar 13-15, cu
cinci lucrri, iar a doua, n Sala 3, n intervalul orar
15:10-17:10, cu sase lucrri.
Copresedintii sectiunii sunt: prof. dr. ing.
Luige Vldreanu (Academia Romn, Institutul de
Mecanica Solidelor Bucuresti) si prof. univ. dr.
Hongnian Yu (Universitatea Staffordshire din orasul
Stroke-on-Trent, Comitatul Staffordshire, Marea
Britanie). Din pcate, copresedintele romn nu va
putea participa la ICAMechS 2012: desi se afl n
apropiere, la Universitatea Tehnologic Guangdong
din orasul Guangzhou, provincia Guangdong, din sud-
estul R. P. Chineze, n baza unui contract de cercetare
(asa cum a fost, n perioada 15 mai-15 august 2012, si
Florentin Smarandache) privind aplicarea extenicii
(extensiologiei) n robotic si n mecatronic, nu se
poate deplasa la Tokyo pentru trei zile si s revin
apoi la Guangzhou, pentru c nu are viz cu intrri
multiple n China (o dat iesit din China, nu mai poate
intra!).
n aceast situatie, prima comunicare stiintific
romnesc, Sisteme robot mobile de navigare
utiliznd abordarea bayesian prin metoda proiectiei
virtuale, a colectivului de autori Luige Vldreanu
(Academia Romn, Institutul de Mecanica Solidelor
Bucuresti), Gabriela Tont (Universitatea din Oradea),
Victor Vldreanu (Universitatea Politehnica
Bucuresti, aflat acum mpreun cu tatl su, Luige
Vldreanu, la Guangzhou), Florentin Smarandache
(Universitatea New Mexico, SUA) si Lucian
Cpitanu (Academia Romn, Institutul de Mecanica
Solidelor Bucuresti), din cadrul primei sesiuni a
acestei sectiuni, programat n intervalul orar 13:20-
13:40, va fi prezentat de ctre Florentin
Smarandache.
Nojiuni neutrosofice pentru mecatronic
A doua comunicare stiintific romneasc,
Mase neutrosofice si modele nedeterminate. Aplicatii
n fuziunea informatiilor, a lui Florentin
Smarandache, este programat n a doua sesiune a
sectiunii, n intervalul orar 16:10-16:30. Organizatorii
au acceptat aceast lucrare pentru c fuziunea
informatiilor se ntmpl si n mecatronic, domeniu
tehnologic n care apar si stri neutre, de incertitudine.
n fuziunea informatiilor, termenul mas nu
este cel din fizic (referitor la cantitatea de substant
dintr-un corp fizic), ci este o functie de ncredere
din modelul matematic utilizat.
Pornind de la teoria clasic a fuziunii
informatiilor, unde exist mai multe tipuri de functii
(de ncredere, de nencredere, de incertitudine si de
plauzibilitate), Smarandache aplic neutrosofia si
defineste functii neutrosofice analoage, dar introduce
si dou functii noi: Functia neutrosofic de
nedeterminare global, definit ca suma
nedeterminrilor locale, si Functia neutrosofic de
indecizie, definit ca suma dintre functia neutrosofic
de incertitudine si functia neutrosofic de
nedeterminare global.
Prin aplicarea neutrosofiei la modelele
matematice ale fuziunii informatiilor se obtin modele
nedeterminate, cu elemente nedeterminate, mase
nedeterminate, intersectii nedeterminate etc.
Mircea Monu
Gheorghe A STROI A
ELENA BUICA: NTOARCEREA SPRE
OBRII - O SCRIERE NECESARA
RESTITUIRII ISTORICE A NCA UNUI COL\
DE ROMNIE - \IGANETI, TELEORMAN
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Datorit avansului tehnologic al zilelor noastre, este imposibil s
te gndesti la locuri ndeprtate de pe mapamond, ca la ceva
intangibil si extrem de ndeprtat, ci ai senzatia de multe ori c
este suficient s ntinzi un deget pentru a ajunge acolo, fr a mai
pune la socoteal c doar cu gndul poti strbate miile de
kilometri ntr-o fractiune de secund. Acest avantaj tehnologic
este cu certitudine un lucru ct se poate de bun. Doar astfel poti
interactiona cu locuri ori oameni noi, pe care nu i-ai cunoscut
(nc) fizic, dar pe care ai vrea s-i ntlnesti, pentru a le oferi o
prieteneasc mbrtisare.
Un astfel de om, un astfel de suflet deosebit este si scriitoarea de
limb romn, stabilit n Canada, la Toronto, ELENA BUIC
BUNI, asa cum se semneaz autoarea n multe dintre articolele
sale, publicate n toat lumea. Desi a debutat relativ trziu,
datorit dorintei sale acerbe de a scrie (n primul rnd pentru
sufletul su si, apoi, cu ndejdea mprtsirii si altora din lumina
scrierilor sale), Elena Buic a reusit s se impun (n foarte scurt
timp) ca valoros om de litere, datorit n parte pregtirii sale
filologice, dar si talentului extraordinar cu care reuseste s
astearn gnduri imaculate, pe colile nlbite de abis. Iubindu-si
crtile ca pe proprii copiii, prin fiecare titlu aduce cte ceva nou,
inedit, izvornd noi comori dintr-o nesecat fntn cu ape
limpezite de vise: Crmpeie de viat (2005), Gnd purtat de
dor (2006), Prin sita vremii (2007), Oglindiri (2009),
"Luminisuri" (2011). Am avut deosebita plcere si onoare ca anul
acesta s facem cunoscute cteva dintre minunatele scrieri pentru
copii ale Elenei Buic, alturi de cele ale altor douzeci si doi de
scriitori din Europa, Canada si Statele Unite, scrieri adunate n
Antologia Universal COMORI DE VISE (Povesti, povestiri,
amintiri) Armonii Culturale.
ntoarcerea ctre obrsii a Elenei Buic, o lucrare cu caracter
monografic, este o aparitie editorial ce ar trebui s ncnte si s
onoreze locuitorul tinuturilor evocate, prin atentia si
minutiozitatea cu care autoarea se apleac asupra asezrii
acesteia binecuvntate de Dumnezeu, prezentndu-i - n cuvinte
dulci, suave, pline de simtire si respect - geografia, istoria (din
antichitate, evul mediu, perioadele (ante, inter si post) belice,
pn n vremurile noastre), obiceiurile si traditiile, personalittile
ce i-au marcat decursul istoric, ajungnd pn n prezent. Asa
dup cum era si normal, cu profund respect pentru meseria de
dascl si tinnd cont de principiile morale, etice, epistemologice,
cartea este structurat n trei prti:
Partea I Din istoria locurilor ori mprejurimilor
Tignestiului - localizarea istoric si documentar;
Partea a II-a Institutiile Tignestiului Traditii si
obiceiuri
Partea a III-a Personalitti ale comunei Tignesti,
inclusiv prezentarea antecesorilor familiei autoarei.
Lucrarea se ncheie cu o serie de referinte critice, spicuiri din
aprecierile fcute de alti scriitori asupra scrierilor sale, selectii
din interviurile acordate de-a lungul vremii. Cu o cldur si o
duiosie aparte, Elena Buic nu se dovedeste a fi doar nc unul
dintre monografii unor locuri pitoresti ale trii noastre, ci n
ntreaga lucrare se resimte (lucru demn de apreciat) apartenenta
puternic la aceste tinuturi, motiv de mndrie si frumoas
aducere aminte. Pe deplin ancorat n sacrul pmnt natal, Elena
Buic - n Partea I - transform locurile copilriei n trmuri
fermecate, de poveste, al cror magnetism l depseste cu mult pe
cel al gurilor negre ale memoriei noastre afective. Iat
gndurile sale, sublim zmislite n florilegii de cuvinte: Nu de
putine ori m aez la masa de scris i ncep o cltorie n sens
invers, prin timp, n spatiul din interiorul meu ncrcat de
tablouri revelatoare. Scriind, simt cumizvorsc din strfunduri
cuvinte ncrcate de culori purtnd amprenta copilriei i apoi,
treptat, se transform ntr-un fel de liant ntre memoria acelor
ani petrecuti la ]igneti i viata mea de acum, care i urmeaz
cursul la apte mii de kilometri distant. Amcutezat s sper c
acum, i poate i n viitorul mai ndeprtat, aceste scrieri s fie
de folos cuiva; dar n prezent, tiu sigur, n primul rnd mi sunt
mie att de utile... Pentru c prin ele retriesc o lume care este
numai a mea. Sunt scrieri cu un transfer de suflet spre casa n
care m-amnscut i poart n ele miros de pmnt reavn n
prag de primvar, de pereti vruiti proaspt, miros de gru
copt n arita soarelui, de pine coapt n test, de scald la grl
pe cnd vipia prjolea totul n jur, miros de praf fierbinte din
drumstrecurat printre degetele picioarelor, miros de razachie i
porumb copt pe jrgai, miros de rufe uscate n ger, toate
adunate ntr-un mnunchi de amintiri cu arome ale copilriei,
pitite peste tot i-n toate.
Fcnd o mic parantez, amintim aici dou lucrri, unice prin
stilul lor inovator, dat fiind c sunt printre primele scrieri cu
caracter monografic ale locurilor prezentate. Este vorba despre
lucrarea mult prea tnrului student la teologie Ionut-Cosmin
Drghici, dedicat personalittii lui Stefan D. Filipescu Drgsani
o lucrare inedit prin multiplele conexiuni realizate ntre una
dintre personalittile contestate ale secolului al 19-lea si
evenimentele istorice, sociale si politice, petrecute n Drgsaniul
Vlcei acelor vremuri. O alt lucrare de care prezenta carte se
apropie prin maniera de abordare (punctele de vedere strict
personale dar
argumentate, subiectivismul inerent mrturisirii apartenentei,
epicul presrat cu insertiuni lirice, investigarea istoriografic ce
denot calitti de publicist-detectiv) este cea a scriitorului acad.
prof. Cristian Petru Blan (Chicago, SUA), Monografia orasului
Boldesti-Scieni sau Meleagul viselor mplinite. Revenind la
scrierea Elenei Buic, se poate spune c numai dorul imens
resimtit asupra locurilor copilriei, adolescentei sau momentelor
unice trite acolo, au putut-o ndemna s prezinte n culori
pastelate locurile de bastin. Pe parcursul lucrrii sale, astfel de
descrieri abund, poate tocmai din dorinta de a reconstitui ct mai
fidel geografia locurilor acelor vremuri. Iat ce spune autoarea,
despre bogtiile Tignestiului: Fabuloasa bogtie din timpul
verii parc dezleag bierile inimii, cnd priveti lanuri galbene
de gru vlurind n adierea vntului, ntinderile mari de porumb
respirnd vigoare prin verdele intens, floarea soarelui rznd n
soare pn unde vezi cu ochii. Aerul proaspt, roua diminetilor,
macii arznd n soare i florile veselindu-se n iarb, cntecul
ciocrliei rsunnd n zbor nalt, nicieri nu-ti ptrund mai
adnc n suflet ca aici. Cuculetul, pitpalacul, mierlita i alte
psri dragi, dezmierdate i cntate n creatiile oamenilor
acestui loc, prind glas parc mai altfel n vzduhul cmpiei.
Comuna ]igneti, avnd o astfel de aezare, ne-a oferit multe
triri ale frumusetilor cmpeneti. De cte ori strbat acest drum
mi se umple i inima i gndul de aleas simtire..
ntoarcerea ctre obrsii are meritul ce nu poate fi contestat - al
unei monografii n adevratul sens al cuvntului, prezentnd
evenimentele istorice n derularea lor cronologic si bazate pe
surse sigure, certificate. Astfel, comuna este prezentat nc de pe
vremea antichittii, continund cu evul mediu si ajungnd pn la
traversarea perioadei belice si la evenimentele din decembrie
1989, care au schimbat definitiv cursul istoriei si, nu neaprat n
bine, asa dup arat incursiunile confesionale. Aici se fac
resimtite punctele de vedere personale ale autoarei, pe care
cititorul cu sigurant le mprtseste, ca pe niste concluzii amare,
dac punem n aceeasi balant ceea ce ar fi trebuit s se ntmple
si ceea ce s-a ntmplat de fapt. Ba, mai mult, autoarea insist pe
ideea c schimbrile grave petrecute n societate, n ornduirea
fireasc a lucrurilor, au produs adevrate mutatii n trirea si
morala tranului romn, truditorul pe umerii cruia au stat
dintotdeauna marile responsabilitti ale evenimentelor istoriei:
Unii trani nu mai pstreaz nimic din morala cretin sau a
lumii trneti de altdat, cum ar fi toleranta, buntatea,
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
ntrajutorarea, ocrotirea vduvelor, btrnilor, copiilor aflati n
nevoi Au devenit agresivi, pui pe cptuial i hrtuial, fr
inim i fr caracter, vicleni, cu gura mare, plini de ur fat de
semeni. N-a vrea s m despart de aceast epoc trit din
plin, de generatia mea cu toate racilele i perfidiile ei, fr s
spun ct de mult ursc aceast decdere uman a unora dintre
semenii notri. Astzi, lovindu-m de asemenea aspecte, pentru a
nu tulbura prea grav partea mai bun din sufletul meu, fac
eforturi s-mi amintesc mereu c nu toti oamenii sunt aa i
pstrez nc flacra tinuit a sperantei de mai bine..
Pentru a-si sustine afirmatiile, Elena Buic atribuie scrierii din
cnd n cnd un caracter precis formulat, prezentnd date si
statistici concrete, expuse n cifre (cote procentuale) atent
calculate. Pe tot parcursul lecturii apar, ca elemente ale acestui
unic inventar istorico-monografic, fotografii cu parfum de
epoc vorbind despre vremuri de mult uitate. Sunt prezentate,
astfel, un numr foarte mare de fotografii, unele chiar de la
nceputului secolului al XX-lea, bine conservate si fcnd parte
din amintirile familiei sale.
n Partea a II-a, inventarul arhivistic al lucrrii se mbogteste, cu
prezentarea principalelor institutii ale comunei Tignesti si
istoriei acestora, printre ctitorii unora dintre acestea fiind si ctiva
dintre membrii familiei sale (Necula si Ecaterina Capr nscut
Buic). Printre institutiile antologate se regsesc:
biserica/bisericile, scoala, primria, cminul cultural. Tot n
aceast parte, autoarea evoc
obiceiurile si traditiile specifice zonei. Multe dintre pasajele-
evocare, colorate cu penita sufletului, amintesc de pnzele
grigoriesciene (Car cu boi, Tranc voioas, Tranc din Muscel)
sau de descrierile satului romnesc din operele lui Rebreanu,
Slavici sau chiar ale lui Ion Creang. Acest lucru denot c, pe
lng fundamentul su istoric si monografic, lucrarea de fat are
si un profund caracter literar-eseistic, tabloul scrierii n sine fiind
completat cu relatri insolite, pitoresti prin alctuire. Elena Buic
mnuieste condeiul cu precizie, transformndu-l cnd n: unealta
istoriografului menit s scoat la lumin vestigii ale trecutului;
penita crturarului care face si desface analize, realizeaz
conexiuni ntre fapte, date si evenimente; pana de vis a poetului
care descrie cu atta patim locurile ori persoanele dragi;
chestionarul psihoanalistului care stabileste cauzele si fixeaz
diagnosticele asupra degradrii situatiei eticii si moralei,
conditionate istoric; sunt reamintite, astfel, traditii legate de
srbtorile crestine - Postul Crciunului, Nasterea Domnului si
Anul Nou (Capra, Sorcova, Plugusorul, Boboteaza si Sfntul
Ion), Dragobetele, Mrtisorul, Postul Pastelui si nvierea
Domnului, nltarea, Rusaliile dar si ritualuri strvechi din
epocile precrestine, precum Cloianul, Paparudele, Clusarii,
descntece si leacuri bbesti. Din acest inventar etnologic si
etnografic fac parte si cele trei momente existentiale din viata
omului: Nasterea (Botezul, Mirungerea, Tiatul Motului),
Maturitatea (Nunta) si Trecerea (nmormntarea), prezentate de
autoare ntr-o succint si revelatorie analiz. Important de
observat este talentul narativ de exceptie, Harnica sa trud
incluznd corelatia pe care o face cu alte scrieri ori descrieri ale
traditiilor si obiceiurilor evocate, una dintre ele fiind Descriptio
Moldaviae a domnitorului crturar Dimitrie Cantemir.
Partea a III-a prezint personalittile satului, dintre care - preotul,
nvttorul, boierii locului - ocup un loc important, alturi de
evocarea altor personalitti ori persoane dragi familiei. Tot n
partea a III-a sunt prezentate cteva dintre scrierile care se refer
la Tignesti si o parte dintre interviurile acordate de autoare unor
personalitti culturale ale momentului, cum ar fi George Roca
sau Octavian Curpas. Prin stilul su ultra-pozitiv, prin maniera de
interpretare, prin nivelul ridicat de prietenie pe care autoarea l
cultiv permanent, se poate spune despre Elena Buic
descendent a Tignestiului c este una dintre persoanele
admirate si respectate de colegii de breasl din toat lumea.
Desi a debutat relativ trziu, Elena Buic a avut puterea de a
ntreprinde n ctiva ani, ceea ce probabil ar fi putut face de-a
lungul a zeci de ani. Fr a avea pretentii proprii de rafinament
scriitoricesc ori a-si atribui veleitti literare deosebite, Elena
Buic rmne un om si un scriitor de valoare, caracterizat de o
modestie extraordinar si dotat cu un acut simt al prieteniei. Nu
ai cum s nu o iubesti pe BUNI care n fiecare mesaj pe care l
trimite druieste o dovad de iubire, a acelei iubiri de semeni,
nealterat de p(r)ostmodernitate, ci rmas (din fericire) pur si
sincer.
Se poate concluziona despre ntoarcerea ctre obrsii c face
parte din ciclul scrierilor necesare restituirii istorice a nc unui
colt de Romnie, poate mai putin cunoscut sau (aparent) mai
putin important, pentru multi dintre noi. O scriere ce combin
mai multe stiluri ntr-unul, lucru nu usor de realizat, ntru
pstrarea valentelor initiale ale mesajului de transmis. O lucrare
notabil, demn de lecturat si de pstrat ca pe un bun de mare
pret, care nu vorbeste att despre sine si ntru sine, ci despre noi,
romnii, un popor binecuvntat de Dumnezeu cu minti capabile
s scoat la lumin izvorul harului, din care curge mirul
binecuvntrii. Un nou dar al Elenei Buic scriitoarea cu
sufletul colorat n ros-galbenul-albastru al patriei inimii sale:
Romnia.
Gheorghe A. STROI A , 1 iulie 2012 (Revista Expresia)
Redactia a primit de la scriitorul Valeriu
Armeanu un brat de crti al cror autor este. Autorul
vre s se stie despre faptul c este autorul a tuturor
acestor volume. S-a mai scris despre V. Armeanu, dar
au fost numite un numr mic dintre scrierile sale.
Dup fisa dumnealui de autor, v facem cunoscute si
dumneavoastr aceast impresionant creatie literar.
ValeriuArmeaNscut la
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
23 mai 1946, comuna Giroc, jud.Timis,ca fiu al lui
Armeanu Gavril si Eugenia, V. Armeanu este
absolvent de liceu (1974), a nceput s scrie n 1960,
iar debutul literar l-a avut n 1963, n revista Ramuri
din Craiova. Scrierile sale au fost fcute cunoscute
prin: Luceafrul, Romnia literar, Tribuna, Steaua,
Orizont, Familia, Flacra, Radio Bucuresti, Radio
Craiova, Televiziunea Romn.
Valeriu Armeanu, actualmente pensionar, cstorit,
tat a doi copiii, a scris un numr impresionant de
volume: S vism (1970), Imn la cetatea luminii
(1974), Odihna lacrimii (1977), Lanul cu vedenii
(1978), Neguttorii de triluri (1979), Vanitti (1980),
Azilul de cuvinte (1983), Poeme (1989), Repulsii
(1997), Trei basme pentru Mriuca (1999), Lanul cu
vedenii (antologie, 2001), Violete de Parma (2004),
Peripetiile lui Carapancea si Garagancea (2005), Fuga
din Sodoma (2007), Drumul spre Emaus(2012), Hotii
de fulgere (2012), Elegii (2012).
Ref er i ne c r i t i c e:
Este evident c romanul Violete de Parma, scris n
1986, nu putea s vad lumina tiparului n epoca
mohortei cenzuri, despre care stau mrturie pagini de
eseistic incisiv, scenele jucate de bolnavii din
salonul de pshiatrie, dar si jurnalul ftis anticomunist
al profesorului Cernat, pacient al pavilionului.n afara
basoreliefului stilistic al naratorilor epici, autorul ofer
si alte exercitii de scriitur, cum ar fi pamfletul atrib
uit ex-ziaristului C.Zalle, care, nu numai c este un
model al speciei literare respective, dar ar fi fcut dar
ar fi fcut mare vlv n anii 80.Voluptatea scrisului
digresiv, , ironic, eretic, paradoxal, menit s devin un
spectacol de idei,este chiar ratiunea de a tri a lui
Valeriu Armeanu.Ca s nu mai vorbim de sarcasmul
nvalnic al naratorului de la salonul de pshiatrie viznd
accesele de paranoia mesianic ale Stpnului,alias
Zvdeanu, personaj convins c este izbvitorul lumii,
singurul care detine leacul n contra haosului epileptic
ce s-ar dezlntui fr el.Foarte talentati si proteici snt
toti acesti naratori, n numele crora semneaz Valeriu
Armeanu, acreditnd un romancier de raftul nti..
GeoVasile: Luceafrul nr.1/12 ian.2005
n general,Valeriu Armeanu scrie o poezie dificil,
ermetic, dar de o incontestabil
originalitate.Translatia de la concret la abstract este
operat cu rapiditate, scotnd efecte dintre cele mai
neasteptate, metafore dintre cele mai
surprinztoare:pe coline se opriser taurii / ca niste
semne de malarie (Semne).Nu mai avem dect un pas
pn la dicteul suprarealistic, cel mai pur:doar o racl
cu albastre eresuri / mai aminteste de ciorchinii negri /
ai soarelui / ori de capul lostritei / pe care l devor
pisica / n chilia de var a poemului (Apoi acele
psri).Poetul trebuie s evite, pe ct posibil, asemenea
elucubratii, precum si zonele prea greu accesibile.O
dezermetizare a discursului se resimte drept necesar,
pe viitor, la Valeriu Armeanu, poet de substant si de
autentic vocatie.(Neguttorii de triluri)
OvidiuGhidirmic: Ramuri nr.10/ oct.1979
Vghea poetului se mplineste ns n cuvnt si
inspiratie.Aici, n caligrafia versului, se consum toate
elanurile constiintei sale.n ciuda arhitectonicii uneori
contorsionate, poemele par scrise curat si mai ales
frumos (pn la calofilie).Aerul usor ermetic provine
din insolitul asociatiilor.Este aici si mai mult
rafinament, not ce parc se accentueaz de la un
poem la altul.Explicatia trebuie cutat n asemnarea
izbitoare (de registru liric) a metaforelor.Ceea ce
lanceput e de-a dreptul socant dup un timp se
banalizeaz si devine apoi curat stereotipie
(metaforism previzibil).Dar a scrie n maniera propriei
tale maniere este un lucru permis ntructva n
poezie.Rmne ca opera viitoare s confirme maniera
nssi.Deocamdat vedeniile lui Valeriu Armeanu
ne captiveaz mai putin prin frumusetea lor si mai
mult prin substratul existential sufletesc, ce ne nfioar
cu adevrat:nostalgie, mister, spaim.(Lanul cu
Vedenii)
Cornel Moraru: Flacra nr.22 /1 iunie 1978
Poetul are o viziune panoramic si consubstantial de
unde libertatea amestecului de planuri si de impresii,
fuziunea simturilor, afinitatea intempestiv a
metaforelor.O baie unificatoare trece peste senzatii
diverse:materiale, intelectuale, afective, morale,
reorganizate apoi prin actul poetic dup o mentalitate
eterogen sui-generis.Habitudini,cum usor se poate
observa, ale revolutiei moderniste n poezie, n art n
geeral, totul este ca ele s fie folosite fr fanatism, cu
msura cuvenit tuturor lucrurilor.Conditia
primordial a artei este talentul.Valeriu Armeanu este,
nendoielnic, unul dintre cei mai talentati exponenti ai
poeziei tinere.Negu(torii de triluri, al treilea volum
al su, confirm.Ceea ce mi se pare esential.
Pompiliu Marcea: Flacra nr.45 / 8 noiembrie 1979
Un prolog, care-si gseste de altfel o prelungire si o
variatie ntr-un Epilog al volumului, demonstreaz
permanentizarea si chiar eficacitatea asa numitei
autobiografii lirice practicat n deceniul
sase.Cunoscut nu numai prin tnrul Labis, dar si prin
mai vrstnicul Mihu Dragomir, Autobiografia liric a
fost si rmne si prin exemplul de fat o ncercare de
sprijinire reciproc a biograficului si politicului.Primul
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
capt prin ultimul o anumit acoperire exemplar,
ultimul primeste o anumit concretitudine, de care au
nevoie totdeauna abstractiunile care se vor viabile.Ca
si odinioar, autobiografia liric se bazeaz pe
sublinieri retrospective ale acelorasi enorme crize
sociale si cosmice: rzboiul si seceta.Poemul
autobiografic se dovedeste asadar a fi un calendar
politic, un document uman si un antidot pentru uitare
si repetitie, util totdeauna, pentru c trecutul uitat va
reveni ca s fie trit de cei ce l-au uitat.Din cnd n
cnd, linia traditional, specificat, a poemului
autobiografic e rupt prin interventia retrospectivei
nscennd ntmplarea purificat prin metafora
revelatoare.ntr-o poezie clasic a memoriei, conditia
necesar si suficient este sinceritatea;n cea
contemporan, se adaug caracterul covrsitor al
evenimentului sau a substitutului su, imagistica
spectaculoas.Valeriu Armeanu tine seama de toate
conditiile.(Lanul cu vedenii)
MarianPopa: Tribuna nr.5/ 1 febr.1979
E aici un lirism de o ciudat factur, prezent si n
celelalte poeme, un lirism decantat cu sobrietate n
expresii insolite, bizare, situate mereu ntr-un punct
delicat, la hotarul dintre candoare si umorul
lucid.Valeriu Armeanu e un poet matur, cuteznd o
not inedit si totodat binevenit n concertul variat
al liricii noastre noi.(S vism)
Victor Felea : Tribuna nr.12/ 25 martie 1971
Negu(torii de triluri reprezint o bun carte de
poezie care solicit pe cititor, l smulge din indiferent
si l constrnge s mediteze la destinul su ntr-o epoc
supus unor prefaceri continui.Versul lui Valeriu
Armeanu a cstigat n profunzime si a cptat puterea
s exprime deseori n chip tulburtor frmntrile
sufletesti ale omului de azi.O astfel de poezie merit
s fie urmrit n continuare cu simpatie si cu
ncredere n valoarea ei.
GeorgeArion: Flacra nr.32/ 9 aug.1979
Aerul inconformist umple acum pn la refuz textul
poetic, oxidnd antenele adaptabilittii tcute si
nviornd sngele arterial si mduva spinrii; plasarea
n inefabil i se pare acum poetului o dezertare, poezia
trebuie s umble prin lume ameninttor la adresa celor
care amenint, prin teava ei de tun s fie azvrlite nu
flori ci venin n contra viciilor lumii moderne, ironia,
sarcasmul si metafora snt chemate la expeditia de
asanare moral nchipuit de imaginatia poetului iar
pretuirea acordat vorbei, fie si poetice, s depind de
adevrul si frumusetea faptelor, fie si prozaice;privirea
napoi, la faza primelor crti, e pentru Valeriu
Armeanu dinVanit(i un prilej de disociere cu tandr
uimire, ca de o poz a copilului ce va fi fost cndva.
LaurenjiuUlici: Romnia literar nr.19/ 10.05.1984
Prea putin luat n seam de comentariul critic la zi ,
Valeriu Armeanu, dup opinia noastr, revendic un
loc de prim plan n aria acestui fenomen cu
semnificatie de-a dreptul resurectional.Poezia sa, asa
cum o dovedeste cu deosebit pregnant si volumul
Vanit(i (Editura Cartea Romneasc, 1980) retine
atentia si place realmente prin ceea ce , pe de o parte,
am numai exuberanta mai mult trist dect voioas a
tonului general n virtutea cruia poetul persifleaz
normele curente ale existentei, implicndu-si propriul
eu mitic n acest dialog amar cu lumea, si, pe de alt
parte, excelentele disponibilittii inventive sub
raportul figuratiei metaforice.Rezult de aici o
atitudine liric autentic prin ostentatia ei psihologic
motivat,organic ncorporat ntr-un sistem de
referint simbolic pe msur, cuceritor, acesta din
urm, tocmai prin firescul liberttii de exprimare.
Nicolae Ciobanu: Luceafrul nr.45/ 8 nov.1980
Impresia de confesiune fcut cu voce joas este att
de puternic nct la un moment dat cititorul poate
avea sentimentul c a ptruns, nevzut si indiscret, n
intimitatea cuiva care vorbeste pentru sine si nu are
nevoie de martori. Neatent la regizarea discursului,
absorbit de propriile lui amintiri, poetul evoc,
nfrigurat, n dezordine, momente care i-au marcat
biografia afectiv.Un loc aparte ocup n aceste
rememorri copilria petrecut ntr-o natur mirific si
adolescenta strbtut, ca de-un frison, de presimtirea
senzualittii.(Odihna lacrimii)
Alex.Stefnescu: Scnteia tineretului nr.8845/29
oct.1977
Amplul poemOdihna lacrimii e altceva, este poemul
de debut realal lui Valeriu Armeanu, e o elegie grav
mprtit, ca-n bocetele vechi n trizeci si sase de
cnturi moderne.E o elegie a unei Oltenii scuturat de
bucolica baladeasc a vechilor scrieri, redescoperirea
ntr-o protoistorie pe care Valeriu Armeanu o are n
snge.Iat o secvent de o gravitate liric remarcabil:
,Si trupul femeii rmase n iarb si lumin / mult
vreme acolo / ca o albie de ru... / Oieri! Nu rmn
dect cinii tcuti / si stui / cu-o lingur de soare-n
urechi / cum se trag prin agurida verii; / doar cteva
stvilare, ce scurse / par aceste vnturi / care curg prin
erugi.../ Si trupul femeii rmase niarb si lumin /
mult vreme acolo / ca o albie de ru. Emil Manu:
Tribuna nr.47 / 24 nov.1977
Bogtia imagistic este ordonat n aceast carte n
limitele unui dramatism riguros constituit, poemele
devin secventele unui film fierbinte, nchinat unor
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
locuri si unor oameni: ...Astfel umblase strbunul
meu / cu miresme-n Bizant, / neguttor de rsini / si de
ierburi de leac; / li se mbolnvise steaua / de friguri /
poate o urzeal / de stihuri / i-a czut noaptea / prin
oase / N-a avut glorie, / tinea strvul defimrii / sub
oblnc... / Cuvios i prea / orice nebun / care
mblnzea serpi / cu corn.
Epilogul este un corolar a acestor versuri arznd
mocnit, Valeriu Armeanu dezvolt aici motivele
muzicale pregnante ale ntregii constructii lirice,
aducnd amintirea la zi: E vremea, poate, cnd trebuie
s stai de vorb / cu patria ta...Poate cele mai
frumoase rnduri ale crtii snt nchinate nedrepttilor
soartei, tranilor care au murit, pentru dreptate:
Tranii au fost mpuscati si ngropati / cu fata n jos /
de team s nu le intre / pmntul n gur. (Lanul cu
vedenii)
Mihai Dujescu: Ramuri nr.8 / 15 aug.1978
O revolttoare ciudtenie a vremurilor noastre de
anarhie, de ngrijorare confuz a valorilor, ese aceea
c nu stim si chiar nu vrem s cunoastem si s pretuim
-asa cum s-ar cuveni- oameni de valoare, pe aceia cu
harul divinde a fi creatori de tainic oper si care,
totusi, triesc alturi de noi, n coplesitorul zbucium
cotidian.
Unul dintre acestia este poetul, prozatorul, publicistul
si pamfletarul severinean, Valeriu Armeanu...
ntre pamfletarii contemporani, fie c scriu n proz
sau n versuri, Valeriu Armeanu se afl n frunte, fiind
un nume de referint, impus prin marele su talent,
dovedindu-se un mare maestru al cuvntului.
Dac Valeriu Armeanu ar fi fost contemporan cu
Tudor Arghezi si N.D.Cocea, mai mult ca sigur c
acestia si l-ar fi dorit colaborator la revistele crora ei
le-au dat strlucire si prestigiu...
Valeriu Armeanu este, ceea ce ar zice ahtiatii dup
gloria pe care n-o vor avea niciodat,cel mai talentat
poet pe care l-a dat Mehedintiul, un reprezentant de
frunte al generatiei sale.
S ai un asemenea talentat scriitor, precum
severineanul Valeriu Armeanu, si tu, critic literar, s te
faci c nu-l vezi, s asezi sfidtor si prosteste uitarea si
indiferenta peste scrierile sale, este ntr-adevr mai
mult dect o trist si tragic ciudtenie a vremurilor
noastre.
Virgiliu Ttaru: Arcade nr.3 / 2012
Marinela Preoteasa,
Editor CuArt,
CONCURSUL NA\IONAL DE POEZIE (I
PENTRU COPII), EPIGRAMA, PROZA,
ESEU, TEATRU, REPORTAJ LITERAR ,
PICTURA I FOTOGRAFIE ARTISTICA
SIBIUEDI\IA I-A 2012
n conditiile integrrii trii noastre n Uniunea
European, unele elemente traditionale ale mediului
stesc i ale sufletului romnului sunt n pericol de a
cunoate mutatii sau vor disprea. n scopul
mentinerii, mcar n memoria creatiilor artistice a
acestui izvor de triri autentice, revista literar
fondat n urm cu 7 ani DOR de DORi
ASOCIA]IA PENTRU PROGRESUL SI
DEZVOLTAREA SPIRITULUI RURAL condus de
scriitorul Marin Toma organizeaz cu sprijinul
Consiliului judetean SIBIU i a Centrului J udetean
Pentru Conservarea i Promovarea Traditiilor
Nationale SIBIU , Concursul National de Poezie,
Proz, Teatru, Reportaj literar, Eseu, Epigram,
Pictur i Fotografie artistic cu generoasa tem
UNIVERSUL SATULUI ROMNESC". La acest
concurs pot participa creatori din ntreaga tar,
indiferent de vrst, membri i nemembri unor uniuni
de creatie, membri ai Uniunii Scriitorilor i din
diaspora. Comisia de jurizare format din critici
literari i de art, poeti, scriitori, artiti de imagine,
va acorda pentru fiecare sectiune cte trei premii:
premiul I, II i III i mentiune I, II i III. Premiile
constau n diplome,bani i publicarea n revista Dor
de Dor din luna august. Concurentii vor trimite 5
poezii din care una poate fi od, balad, gloss,
doin, 5 epigrame, dou proze scurte ( pot fi i
satirice), o pies de teatru , scris pe maximum 8
pagini n WORD FONT Arial 11 sau TIMES NEW
ROMAN 12 .
Fotografiiile vor avea dimensiunile 20X30 iar
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
pictorii vor trimite un singur tablou reprezentativ,
nsotit de un plic ce va contine numele i adresa
autorului Lucrrile pentru
concurs se vor expedia pn la
Sibiu, vedere generala
15 mai 2012 pe adresa : marintoma@gmail.com
dordedor@gmail.com Relatii la telefon: 0231 /
580293 sau 0242/ 643722 / (Marin Toma si
DoinaSbdeanu).Rezultatele concursului se vor
publica n presa local si n revista Dor de Dor din
luna august 2012
. Faza final a concursului se va desfsura la SIBIU n
data de 15 iulie 2012. Locatia va fi anuntat din timp.
Din dorinta noastr de a mentine vie flacra culturii
nationale, n limita timpului si a mijloacelor de
informare,v rugm colegial, s ne faceti public acest
cadru concurs. V multumim si asteptm confirmarea
primirii acestui regulament si participaarea
dumneavoastr. Cu respect - Marin Toma si Doina
Sbdeanu Not: Revista literar Dor de Dor este
organizatoarea a sase editii a Concursului National de
Poezie "Dor de Dorsi a editat trei editii ale
ANTOLOGIEI DOR de DOR .
Sibiu, Sinagoga
Nicolae Blaya nu se afl la un prim
experiment epic. Este autorul ctorva romane yi
eseuri de cert valoare estetic. n ultimul timp -
inspirat de miticile muze - Thalia yi Melpomene!
n romanul de faj, o detayare vizibil de
modelele epice anterioare, tradijionale, n spajiul
literaturii romne. Epicul, n derulri scenice,
voalate, cu tipologii diverse, prezentate de autor,
succesiv, ntr-o vdit manier critic. Ai impresia c
le este necesar doar cte o bolzie n viziunea lui
Dante din Divina Comedie (I nfernul).
Prozatorul utilizeaz opinii yi aforisme n
prezentarea structurilor social-politice, accentul
cznd pe degradarea uman, prin incultur,
mistificri yi vicii, prin ,,formele fr fond, la toate
nivelele societjii (Altele dect cele criticate de ctre
Al. Russo, Eminescu yi Titu Maiorescu). Si nu
numai att: categorii sociale fr suport etic, ntr-o
epoc marcat de revolujii tehnice yi doctrine eyuate.
n prezentarea scenic a maladiilor,
prozatorul introduce, ici yi colo, opiniile unor filosofi
antici (Socrate, Platon y.a.) yi moderni (Kant,
Schopenhauer y.a.) ca puncte de reazim, necesare
gndirii moderne. Concepte yi precepte filosofice yi
biblice. Ele, n esenj, se constituie n pioni de
susjinere, necesare reflecjiei yi atitudinilor critice.
Autorul, peste tot ubiqumque lacorum rmne
un spirit justijiar.
Avem impresia c ni se prezint un segment
dintr-o epopee uman, marcat de tragic usque ad
finem pn la capt. Nu se ntrezreyte nimic:
iluzii yi patimi nscnde! Aer de epopee tragic!
Romanticii ntrezreau totuyi o solujie.
Un roman-eseu ce se impune printr-un bogat
fond de idei, valoros, autorul formulnd succesiv
rechizitorii, eu narator, opernd cu disungeri (separ
yi judec), spovedanii imaginare, cu observajii
lucide, conceptualizate, bazate pe observajii atente yi
diluate figurat n actul critic. (Toate, incluse
obiectiv), tehnica abstragerii (,,desprinderii din
context yi integrrii portretelor). Exegetul poate
intui aici o vocajie aparte n filtrarea esenjelor yi
preluarea lor, figurat, la nivelul tuturor derulrilor
critice prozatorul nu fetiyizeaz!
Nicolae Blaya este un prozator cu un
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
apreciabil orizont filosofic, un spirit intuitiv, un bun
critic, cu aleas vocajie epic.
George Sorescu
Mi-e dorul sentiment de ntristare,
n ochi mi simt srat-amrciunea,
I ubirea a tot fost o amnare,
Nu se aprinde-n inimi iar minunea.
Dar vin cu el orict de lung e drumul,
Chiar dac-i un reproy de-nsurtoare,
I ubirea renvie yi prin cumul
De ani tri(i neyteryi de vreo uitare.
Nu mai pot fi un sechestrat de acte
n noua via( de capitaliyti,
E bine s-nv(m trind n pacte
yi aya simt n mine c exiyti.
Atta libertate nu e bun,
M-ai prsit cnd te iubeam mai mult,
Attea nop(i lsat-ai fr Lun,
Vorbeam cu tine fr s te-ascult.
(i s-a dat fat, dar nu mai ai omul,
So(ie am m amintiri de cuci,
S am pe umeri stele mi-au luat pomul
$i-n loc de frunze, numai ani caduci.
Ce nu mai e, nu mai vreau napoi,
N-e e destul cnd frun(ile se-ating,
Comoara noastr am pstrato-n noi
yi dou stele-n Cer nu se mai sting.
Tribut am dat prostiei tinereyti,
I ubirea noastr nu are scpare,
Gndesc la tine, la mine gndeyti
$i-amarul se-ndulceyte-n srutare.
Picturi de tcere
Se preling n brazde
Contorsionnd petii la mal
Forme sub ape isterice
Picturi de tcere
Adunate n co de nuiele
Sub copacul aspru al vietii
Colturi de minti viagere
Picturi de tcere
Insula se tot micoreaz
Fr somn, i cercetez malurile
Cu satnavs pe hrti virtuale
Aerul e-ncrcat de mnie
Furtuni mici...furtuni mari...
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Apar i dispar la ntmplare
Dup anotimp colectez
Amintiri zadarnice
Prea personale s fei mprtite
Satul meu se tot micoreaz
Cunosc mai multe locuri ca nainte
Si mai multe nume din cartea de telefon
Zilele mele de azi i de ieri
Devin tot mai mici
Pn dispar ntr-un punct...
Zilele copie noptile
In oglinda
Iatacului cu tapet
Si anecdote rsuflate
Privesc laguna
Prin fereastra deschis
De la pervazul meu cu pernut
Prin cas se fac auzite
Cuvinte arznde
Ferecate-n ntrebri ascutite
Simt tufiuri crescnde
ntr-un joc inventat cnd surfez
Peste lanurile vecerniei
Adulmec sudoarea durerii
Cum se ridic ceat-arcuit
Bronzat n apa de mare
Gust ce-ampierdut
Despre visul din iatac
Pe fundal de limbi nroite
Formele se copie una pe alta
n oglinda paralizat
De voci joase fr form
Fr de-nceput...fr de sfrit...
Platforma japonez intact
Plutise timp de peste un an
Pn cnd atinsese plaja cu scoici
De cealalt parte-a oceanului
Plutise un an sa ajung acolo
Pe plaja cu dunei lemn plutitor
A fost parte din STIRI pe Coasta Pacificului
O macara fusese adus s-o mute de-acolo.
A doua zi familii cu copii,
Oameni cu cini, oameni singuri
Sosiser buluc s se zgie
La platforma japonez intact
Ce plutise din J aponia dupa tsunami
Macaraua ntepa nisipul i scoicile
Mergeamde-a lungul crrii
Mrginite cu ierbi aromate
n ultima zi a platformei japoneze intacte
Sequoias cu scoarta imun la insecte
Urmau sa fie doftoricite de fiul meu
Ucenic n ale medicinii, cel care-i pierduse
Pijamaua undeva prin acele locuri bizare
Orele deveanu gravide-n minute
Si pcla nghitea orizontul
El le ngrijea tineretea fr btrnete
Dintr-un hotel indiferent din Eureka.
Venise cu scoala la Casa de Cultur din orasul
podgorean. Sala era arhiplin cu elevii de la cele dou licee
din localitate. Printre ei si ctiva profesori ce-si ocupaser
locurile n primele rnduri. Era un eveniment deosebit.
Veniser n orasul lor un grup de scriitori de la Bucuresti.
Pn la nceperea evenimentului cultural sala vibra de
discutiile elevilor. Un murmur uniform ajungea si de dup
cortina din catifea de culoarea visinei putrede, acolo unde
se asezaser pe scaune n jurul unor mese scunde cei trei
scriitori din Bucuresti, unul din capitala regiunii Arges si
cellalt din orasul nvecinat. n mijlocul lor se afla
profesorul Iscescu moderatorul evenimentului.La un
moment dat a btut gongul. Sala s-a linistit si ncet cortina
s-a deschs.Un ropot de aplauze au spart linistea care se
asternuse-
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
De la masa din centrul scenei, cu microfonul statiei de
amplificare, s-a ridicat profesorul de romn de la Liceul
Teoretic.
-Dragi elevi, profesori si concetteni, v rog s-mi dati
voie s urez bun venit n orasul natal al lui Gib I. Mihescu,
scriitorilor: Francisc Munteanu, Dan Desliu, Ion Bnut,
Dan Rotaru si Traian D. Lungu. Urmeaz s soseasc de la
Pitesti si tnrul poet, nscut n orasul nostru, Al.Rosianu.
Un ropot de aplauze a acoperit ultimile cuvinte ale
profesorului.
Fiecare scriitor, pe rnd, a vorbit despre
laboratorul su de creatie si a citit din opera lui.ntre timp,
pe scen, a aprut un tnr slab si brunet pe fata cruia se
vedea emotia si oboseala pricinuit de venirea precipitat
de la gar.
-Dragi spectatori ! Ne bucurm c a venit de la Gvana
unde face practica si poetul nostru Al.Rosianu.
Ropotul de aplauze a acoperit cuvintele lui Tania, elev
la Liceul Agricol, ce dorea s le spun colegei de alturi.
-Tovarse Rosianu v rugm s ne cititi cteva poezii
din creatia dumitale!
Biatul ars de soare s-a ridicat de pe scaunul pe care
fusese invitat s stea si a nceput s citeasc dintr-o
antologie n care avea incluse cteva poeme.O liniste
profund s-a lsat peste sala care devenise nencptoare.
Dup ce a citit, aplauzele s-au revrsat precum apele
Oltului peste brazdele proaspt nsmntate cnd le inund
.
-E drgut biatul! S-a adresat Tania ctre colega
Ioncica.
-Asta vroiai s-mi spui adineauri?
-Da!
Dup acest eveniment, linistea, specific orasului de
provincie, s-a asternut din nou. Alexandru Rosianu a plecat
la Pitesti s-si continuie practica, iar Tania adormea cu
visul ei n cldirea internatului de pe strada Parcului.
Erau zilele cnd fontele ncinse ale soarelui n amiaz
amortea orasul. Cldura juca n aer.Nicio tipenie de om nu
mai se vedea dup orele prnzului. Toate magazinele erau
nchise. Doar Braseria din fata Bisericii, construit de
legionari, si Restaurantul Podgoria erau deschise.n ele
se vedeau gestionarii care luau cte un snapt nainte de a
pleca acas, sau trani care beau cte o bere n asteptarea
autobuzelor ce plecau spre comunele lor. Cu miros de
butur acr amestecat cu fum de mahoarc. Nationale i
ntimpina pe clientI aceste localuri selecte , din central
orasului, n care existase pe vremuri La Grandiflora ,
restaurantul evocat de autorul romanului Rusoaica.
Vacanta mare, mult asteptat de elevi, a sosit. Dar nu
pentru toti.Elevii de la Liceul Agricol se duceau zilnic pn
n august la Ferma din Prundeni la lucru.
n acest timp Alexandru s-a ntors acas pentru asi
petrece vacanta mare. Se ducea la Olt, fcea plaje, nota
alturi de fostii colegi si colege.Uneori se ducea cu cte un
grup pn la halta Clina si de acolo se ntorceau nnot la
plaja din orasul viilor plin de tinerii ntorsi acas de la
scoli si facultti.
ntr-o duminic, pe cnd organele raionale organizaser
Festivalul portului si cntecului national , Alexandru a
iesit n oras.Difuzoarele, instalate pe ferestrele Primriei
din fata Parcului Central, trasmiteau cntece de genul
Floare albastr, floare de nu m uita. , n timp ce grupuri
de dansatori din raion, mbrcati n costume nationale,
defilau prin fata Primriei ndreptndu-se spre stadion unde
avea loc un spectacol folcloric.De atta plimbare prin oras
a cutat o banc liber n parc cu fata spre strada pe unde
defilau grupurile de dansatori.
-Este liber aici, zambilico?
-Nu vedeti c este un cos cu ciuperci?! I-a rspuns
brunetica cu breton ce-I acoperea, pe jumtate, fruntea.
-Vd domnisoar! E al dumneavoastr?
-Nu! O femeie de la mine din sat l-a lsat.Ea s-a dus s
mai cumpere cte cevaA rspuns cu sinceritate eleva
mbrcat n uniforma albastr si cu un guleras alb la gt.
Alexandru a mutat cosul si s-a asezat lng fata ce avea
n mn Decameronul .
-Citesti aceast carte?
-Da! n lips de altcevacolegele n-au vrut s m ia la
stadion pe motiv c nu sunt mbrcat cu o rochit mai
artoas.Mi-au spus c le este rusine cu mine mbrcat n
uniform.
-Nu fi suprat! Vom merge mpreun!
-Bine! Dar trebuie s o asteptm pe tata Marita s-si ia
cosul.
-La ce liceu esti elev ? A ntrebat-o cu timiditate
Alexandru.
-Am terminat liceul anul acesta.
-Felicitri!
Dup o tcere nu prea ndelungat fata a nceput s se
destinuie.
-Eu v cunosc. Sunteti poet.V-am vzut acum o lun pe
scena Casei de Cultur.
-OooM bucur! Dar cum te cheam?
-Tania!
-Pe mine, Alexandru!
Si-au dat minile. La atingerealor un firor le-a strbtut
tot corpul.
ntre timp a venit si femeia a crui cos o astepta pe
banc.
-Fa, Tania i-o plec c nu mai e mult pn la RAT. Ce
s le spun, fa, la ai ti?
Femeia l privea pe sub sprncene pe Alexandru.si
nnod baticul nflorat sub brbie.
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
-Spunele c mai am dou sptmni de practic si apoi
iau Diploma.Banii de pe aceasta i aduc acas pentru a
cumpra mncare fratilor mai mici.
-Bine! S ai grije pe- acii
-Am! Tat Mrit.
Femeia a plecat dup ce si-a pus colacul pe cap si peste el
cosul. Alexandru a privito cum se ndeprta mergnd pe
trotuar n sus, si aceast imagine i-a rmas ntiprit,
comparnd-o cu o statuie dedicat trncii. Mai trziu a
scris o poezie pornind de la acest episod.
-Spuneai c vrei s mergem la stadion s vedem serbarea!
-Mergem!
S-au ridicat de pe banc si au luato pe drumul ce ducea la
Olt.Era acelasi care ajungea si la Stadion. Mergeau unul
lng altul tcuti.Siruri de locuitori ai orasului se ndreptau
spre locul unde se desfsura Festivalul.
-Salut Sandule! Esti coruptor de minore? l salutau fosti
colegi trecnd pe lng cei doi.
-Salut Bebe!
Alexandru a vrut s o ia de mn.Timid Tania si-a retras
discret bratul. Aproape de stadion a mai ncercat odat. De
data aceasta mnuta mic a fetei a rmas n palma
biatului.O bucurie si un sentiment pe care nu l-a cunoscut
pn atunci l-a cuprins.
Au asistat la ntreg spectacolul de pe scena instalat chiar
pe gazon. Alexandru a simtit c se ndrgosteste de aceast
Iptur brunet si firav.
Dup spectacol s-au ntors n centru si de acolo spre
dormitorul fetelor, care nu era departe de casa familiei
Rosianu. nainte de a se desprti au stabilit ca n fiecare
sear s se ntlneasc.
-Numai dou zile, Alexandru! Dup aceea plecm la ferma
din Prundeni, si acolo dormim.
-E bine si asa! De fapt am mult de nvtat pentru admitere
la facultate, la filologie. C n-o s rmn doar cu Scoala
Tehnic Tipografic pe care am absolvito.
-Foarte bine.
-Dar... tu, dup ce iei Diploma de Maturitate ce vei face?
- M duc la fratele meu n Maramures. Este director la o
scoal, si m fac nvttoare.
Ajunsi n poarta curtii unde era cldirea internatului s-au
oprit fat n fat.Tceau.Alexandru ar fi dorit s o srute,
dar nu ndrznea. Timiditatea pusese stpnire pe el.
Au mai discutat despre ce vor face fiecare n viitor,
Alexandru chiar i-a promis c dac ajunge poet mare i face
o cas frumoas.
-Tu, dac nu doresti s fim sot si sotie, eu tot o s-ti fac o
cas mare.Si te las liber...
Tania tcea. Obrajii nrositi i trdau emotiile.
Nici-unul n-ar fi dorit s se despart. ns, colegele
ntorcndu-se de prin oras ironiznd-o, au fcuto pe Tania
s-i ntind mna si s-si ia la revedere de la biat.
-Cnd ne mai ntlnim?
-Mine la ora 18! i strig din curte, apoi fata a disprut
dup coltul cldirii.
Pn la ora ntlnirii Alexandru nvta pentru facultate. Dar
de multe ori gndul i fugea la fata brunet cu breton. Apoi
la felul cerintelor de la admitere.nvtmntul acesta ne
transform n aparate de nregistrat. Adevrate
magnetofoane! Nici-o logic, nici-o interpretare si analiz
proprie. Ne cere totul ca-n carte.Cu punct si virgul.
Gndea, uneori, Alexandru.
La dou zile Alexandru se scula la trei noaptea pentru a se
ducea n locul mamei sale s stea la coad pentru a lua
portia de pine pe cartel. Dac ntrzia rmnea fr pine
familia ntreag, mama, tata si sora.
Acolo, la rnd, astepta pn la ora sapte pn venea
pinea.Tot atunci auzea discutiile oamenilor nemultumiti
de aceast situatie, si mai ales de personele, ca militieni si
alti activisti de partid care intrau prin spate si luau pine,
Ir s stea la rnd.Unii vorbeau c acestia nici nu
plteauPoate de aceea vnztoarea nu ne mai ddea
restul. Gndea Alexandru stand ore ntregi la rnd. Tot
atunci s-au nscut, pstrate n memorie, poeziile care au
Icut obiectul volumului de debut.
Cteva seri la rnd s-au ntlnit n parcul din spatele Casei
de Cultur.n ultima sear, nainte de a pleca Tania la
Prundeni, Alexandru i-a citit poezia pe care i-a dedicate-o.
Fata a ascultat n tcere, dup care i-a luat mna n mnuta
ei drept multumire.
-Frumoas! Dar, oare merit eu s-mi dedici o poezie!?
-Nu una, draga mea, ci toate volumele pe care le voi scrie
de-acum nainte. Tine hrtia!
Tania a luat poezia, a mpturit-o cu grije si a bgat-o n
buzunarul uniformei.
Ca niciodat n seara aceea Tania a ntrziat de la internat.
Fiecare si-au povestit ntmplri din viat si au vorbit
despre familiile lor.
Pe drumul de ntoarcere Alexandru a luat-o de mn.Se
ntunecase si luna plin arunca razele ei reci peste cei doi
ndrgostiti.
-Vezi, Tania, puzderia de stele!?
-Da! E o minune universal acesta!
-Vrei s ne alegem o stea a noastr? Si cnd vom fi departe
unul de altul s o privim, si s ne gndim unul la altul
-Da! Ce frumos!
S-au oprit si au privit la cerul nstelat.
-Vrei s fie prima stea de la protapul Carului Mare? Uite,
acolo, spre stnga!
-Da, o vd! Bine.Ea este steaua noastr!
Alexandru s-a apropiat de Tania, si aceasta s-a lipit de el,
tinndu-l de mn. Un srut prelung a pecetluit botezul
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
stelei lor.
S-au desprtit n poarta internatului.Alexandru a ncercat s
o srute din nou.
-Nu! Te rog, nu! Poate ne vd fetele.Sunt asa de
brfitoare
Alexandru a nteles, i-a srutat mna si nainte de a se
desprtii i-a spus:
-Ne vedem cnd termini practica.
-Da!
*
nprejurri independente de vointa lor cei doi nu s-au mai
ntlnit n acea var.Alexandru a luat examenul la facultate
n orasul din nordul trii.S-a nscris acolo, stiind c Tania
se duce la fratele ei pentru a se angaja nvttoare.
ntre timp Alexandru a publicat cteva poezii ntr-o revist
din Banat si n alta din Iasi.Nu mai avea nici-o veste de la
Tania.ns, cu ajutorul unor prieteni din comuna ei a aflat
de la o sor n ce comun din Maramures este fratele ei
director de scoal. Aceast veste l-a bucurat pe tnr.
n orasul de la poalele Dealului Viilor tocliile ncepuser
s bat. Semn c toamna se apropia.
Alexandru era nerbdtor s vin sfrsitul lui septembrie
pentru a pleca la Baia Mare.nc, mpreun cu prietenii,
Iceau baie la Olt. Seara se plimbau pe bulevardul din
centrul orasului, unde un locotenent de securitate cu
motocicleta lui se urca pe trotuar s sperie fetele. Din
aceast cauz, mpreun cu Viorel, Bebe si Liviu cutau
linistea de pe strada cu castani.Se plimbau discutnd
literatur si uneori despre fete.Unele frunze ale copacilor
ncepuser s capete culoarea lmii.
-Ai obserbat Alexandre c nu mai bat clopotele n orasul
nostru? De ani de zile nu mai bat. Nici toaca...
-Da, da... acum realizez Bebe, acest fapt.
-Mi-a spus printele Sachelari c au primit ordin de la
partid c nu mai au voie s trag clopotele si nici toaca s
bat.
-Comunistii stia, sunt atei de tot...
-Mai ru! N-ai auzit ce-au fut n satele din sudul regiunii?
-Nu!
-Au mpuscat pe tranii care n-au vrut s se nscrie n CAP.
Unii se ascunseser n clile de fn, altii n ptule, n
fnare, chiar si n fntni legati cu lantul de la ciutur.
Activitii si securistii trgeau n acestea.Unii din fugari
mureau pe loc fr s scrnceasc, altii, rniti cum erau,
ieseau n fug din ascunztoare.l sti pe Marinescu din
Zltrei?
-Da!
- sta s-a legat de ciutur si nevast-sa l-a cobort n
fntn. i ddea mncare cu ajutorul unei frnghi.Pn a
vzut-o o vecin. Aceasta i-a spus activistului de partid, si
la a trimis ctiva securisti de-au mitraliat de sus, cu armele
automate proptite de ghizdul fntni. Nenorocitul om a
murit npuscat. De atunci, biata femeie, a astupat fntna, si
n ziua n care a fost npuscat, n fiecare an muierea aprinde
cte o lumnare. S aib lumin pe lumea cealalt, c bun
brbat a fost. Spunea femeia.
-Mi, ce grozvii mai fac si stia!
-Taci din gur! Vine n spatele nostru cineva.
*
Asa au trecut, pe nesimtite, zilele pn la nceperea
facultti. Prietenii s-au desprtit, fiecare mergnd n diferite
orase unde erau studenti.
Alexandru s-a urcat n acceleratul de Sibiu si de acolo a
luat un alt tren spre Cluj, si din capitala Ardealului un
personal pn la Baia Mare. n timp ce trenul nfsura
distantele pe roti proasptul student privea cu admiratie
peisajele ce se derulau prin fata ochilor ca secventele unui
film despre o cltorie spre necunoscut. Simtea un fior ce
nu-l cunoscuse niciodat gndind c se apropie de iubita
lui.
Spre sear a sosit n orasul castanelor comestibile. O gar
mic cu crciumi ce rspndeau o duhoare de butur, fum
de tigar si transpiratie l-a ntmpinat.Ar fi but o cafea.
Intrnd ntr-o astfel de bomb la ntrebarea lui barmanul sa
uitat la el de parc ar fi czut din cer.
-De unde mi nenic atta cafea?! Nici nechezol nu avem,
si matale amu vrei cafea!? Asta e aur curat! Noi construim
socialismul si nu aruncm banii pe fineturi! A strigat n
urma lui barmanul, ca s-l aud si cei de la mese.
Si-a luat geamantanul de mner si a plecat pe jos spre
cminele Institutului Pedagogic de 3 Ani.
Dup ce s-a cazat ntr-o camer cu nc trei colegi, sa
culcat.Simtea n tot trupul o oboseal plcut.
Mai erau dou zile pn la nceperea cursurilor. ntre timp
Alexandru a vizitat Biblioteca din Centru Vechi al orasului,
s-a plimbat pe malul Ssarului.Ba, unele studente au
nceput s-l abordeze, dar Alexandru avea un singur gnd.
S mearg n satul din Oas unde Tania se stabilise.
Dup nceperea cursurilor viata a nceput s curg lin cu un
program bine stabilit. mpreun cu colegii si colegele,
duminicile, urcau pe dealurile din mprejur plantate cu
castani.ntr-o astfel de mini-excursie o coleg s-a apropiat
de Alexandru.
-Alexandru, mie mi place de tine!
-Ionel! Esti frumoas si mi-ar fi plcut s-mi fi prieten,
dar inima mea este dat unei fete, pe care am botezato
Mruntica cmpului . Ei i-am dedicate multe poezii!
-Bine Alexandre! mi pare run poezia ta am descoperit
omul care esti.
Au cobort tcuti de pe deal, unul lng altul.Soarta,
nevzut, i desprtea.
Astfel s-au scurs zilele pn la Balul bobocilor, tinut n
cantina Institutului. Alexandru era unul din organizatori.
Printr-o scrisoare trimis fratelui a invitat-o si pe
Tania.Adres aflat de la Inspectoratul Regional de
nvtmnt Maramures.
Emotionat, a asteptat-o pe Tania la Autogar.Din
autobuzul care abia si mai trgea sufletul a cobort
Poezia. A luato de mn si cu timiditate, mergn, a srutat-
o pe frunte.
-Bine ai venit, iubita mea!
-Bine te-am gsit! Poezie!
-Tu esti Poezia mea!
S-au luat de mn si oprindu-se pe podul de pe Ssar au
privit la stele
-Vez steaua noastr?
-Da! O vd! Cluzeste drumul dragostei noastre
Au mers, tinndu-se de mn spre cantina care i-a
ntmpinat cu o amenajare festiv. Ghiralndele din hrtie
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
creponat n diferite culori ddea o admosfer de
srbtoare.
Cnd au intrat, cu toate c statia de amplificare trasmitea o
melodie la mod, si perechi de tineri din diferiti ani dansau,
melodia s-a oprit. Si Nicu Coand, colegul de an cu
Alexandru, le-a urat bun venit. Tania se rosise toat.
-Ce frumos este aici?! Ce fete frumoase ai Alexandre!
-Nu, drag Tania! Tu esti cea mai frumoas!
Dup ce le-a multumit colegilor pentru primirea fcut,
Tania si Alexandru au nceput s danseze.
-E un vis aici! Niciodat n-am vzut asa ceva!
- Consider c totul e pentru tine
-Crezi c merit?! Eu, o fat srac din satul pe care-l sti?!
-Meriti, chiar, mai mult, iubita mea!
n timpul tangoului trupurile s-au apropiat. O cldur
deosebit si plcut se trasmitea de la unul la altul. O parte
din fete i priveau cu oarecare invidie. Unele dintre ela
pusese ochii pe Alexandru. Cu acest prilej s-au convins c
este o redut greu de cucerit. Dar, deja era cucerit de
altcineva.
Timpul s-a derulat de pe ghemul vremii, gsindu-l pe
Alexandru cnd la cursuri, seminari si bibliotec, dar cu
gndul la Tania care n satul din Tara Oasului nvta
prichindeii buchiile alfabetului.
Aproape de Crciun, pe cnd toate drumurile erau troienite
de zpad si viscol, Alexandru a luat hotrrea s se duc la
Valea Seac, s-o vad pe Tania, s petreac Nasterea
Domnului alturi de iubit. Nu a spus la nimeni c se duce
acolo. Se interzisese ca studentii s plece acas pentru a nu
srbtori Crciunul. Alfel riscau excluderea din facultate,
sau n caz fericit, o critic aspr n cadrul organizatiei UTC.
nnotnd prin zpad s-a ndreptat ctre Autogara Veche n
speranta c autobuzul de Tarna Mare v-a merge normal.
Dar, nici povesteToate autobuzele erau blocate la
Garaj.Motivul; drumurile erau nzpezite. n aceste conditii
Alexandru s-a ndreptat spre drumul ce duce spre Seini n
speranta c v-a gsi un mijloc de transport care s mearg
n directia dorit.
A iesit la marginea orasului.Un vnt puternic i biciuia fata.
Minile nmnusate ncepuser s nghete tinnd cartonul
pe care scria Valea Seac.
Dup aproximativ o or a intrat n bold si a cerut o cinzeac
de plinc.Oamenii care se nclzeau cu cte un pahar de
vin fiert sau plinc l-au privit cu privirea curiozittii.
-Unde vrei s mergi tinere? L-a ntrebat un brbat ntre
doz vrste.
-La Valea Seac! A rspuns cu glas nesigur Alexandru.
-Nu cred c ai s gsesti ocazie pn acoloDar, dup
prerea mea dute la casa cu numrul 123 c l-am auzit pe
Vasile Doros c pleac cu tractorul CAP-ului, n dup
amiaz la Comlusa la socri.
Alexandru dup ce a but cinzeaca a iesit si a luato la deal
spre casa cu numrul 123.Vntul btea de abia se puteau
tine pe picioare cei ctiva oameni care se aflau pe
drum.Alexandru si-a ndesat mai bine cciula cu urechi si
aplecat n fat mergea gndindu-se c poate a dat norocul
peste el. Din deprtare se vedea un tractor. Ajuns n fata
curti de la numrul respective a btut la poart. Dar nu i-a
rspuns nimeni.Poate nu m aude de zgomotul motorului
. A gndi Alexandru. Nu dup mult timp a aprut la poart
tractoristul.
-Tovarse Vasile asi dori s m luati si pe mine pn la
Valea Seac.
-Bi, tinere, te pot duce pn la Comlusa si de-acolo o
iei pe jos, zece kilometri. Dar, s sti c n cabin nu ai loc.
Amu m-a sunat contabila CAP-ului si pontatorul c mere si
ei cu copii pn la Comlusa.Asa cdac doresti, poti
merge numai pe tiranti, n spate
-N-am ce face! Merg si asa
- O s ngheti!
-Nu v faceti problemem bucur c pot s ajung la
destinatie. Cei zece kilometric i merg pe jos.
-Bine! Urc pe talanti c mergem! n drum i lu pe
contabil si pe pontator.
Alexandru s-a urcat pe fiarele din spate, vopsite n rosu,
tinndu-se de marginea cabinei. Tractorul a pornit. Cei
cteva sute de metri l-au fcut pe Alexandru s nteleag
supliciul prin care o s treac. Dar iubirea pentru Tania nu
avea margini.
Au oprit la poarta unei case si n cabin s-au urcat sase
personae, patru adulti si doi copii. Tractoristul a turat
motorul si utilajul a luat-o din loc. Frigul se ntetise.Un
curent puternic i suierea pe la urechi. Alexandru tinndu-se
bine de un mner din spatele cabinei a rmas uimit simtind
c, de frig, mnusa I se lipise de fier. S-I treac timpul si
durerea supliciului Alexandru privea n jur.Peste tot era
numai alb.Casele se succedau unele dup altele.La Seini au
oprit la un magazine s cumepere pine.Alexandru a
cobort s se dezmorteasc putin. A intrat ntr-o bodeg si a
but repede un carcalete.
-Tinere! Haide,c mergem!
-Gata!M-am urcat!
Tractorul a luat-o din loc. Acolo, sus, nghetase bogn.ntr-
un timp a nceput s compun o poezie n gnd. Nu mai
avea chef s priveasc n jur.Au trecut prin Halmeu pe cnd
nserarea ncepuse s se lase. Deja n unele case se
aprinseser lmpile cu petrol.Pe cnd au trecut prin
Turulung Alexandru a terminat poezia.Urmtoarea
comun este Comlusa. Nu stiu ce s fac. S caut o gazd
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
pentru o noapte? S-au s-o iau pe jos spre Valea Seac?
Dac sunt lupi? . Gndea tnrul de pe tiranti.
La casa unui gospodar tractorul a oprit.Alexandru s-a dat
jos, abia dezlipindu-si mnusile lipite de fierul nghetat.
-Ct m cost tovarse Doros?
-Nimic, tinere! Hai intr n cas cu noi, s te mai
nclzesti
Intrar cu totii. Socrii si nevasta lui Doros i astepta cu
plinc si slan.
-Poftiti luati loc, aici pe lavit!
-Rodico, mai pune ceva lemne n fiteu, s se nclzeasc
biatul sta
Aceasta a iesit val-vrtej si s-a ntors cu un brat de lemne.
Alexandru se asez privind la farfuriile si stergarele de pe
pereti.Sotia lui Vasile le.-a umplut paharele cu plinc,
ndemnndu-I s serveasc si din slana de pe dou farfurii,
tiat mrunt.
-Noroc, oameni buni! Ridic paharul Doros.
-Noroc, rspunser ceilalti.
Alexandru a but paharul tot.Simtea c-I ia foc gtul.Era
pentru prima dat cnd bea plinc. A luat cteva bucti din
slan, sis-a ridicat.
-Oameni buni, v multumesc pentru transport si
ospitalitate.Dar, vorba romnului, cltorului i st bine cu
drumul.
-Ar fi bines rmi, aici,la noi, peste nopate
-Nu rmn! Trebuie s ajung la Valea Seac!
-Dar ce te mn asa de repede?!
-Las-l, Rodica! Poate are si el o ibovnic.
Vasile Doros l-a condus pn la poart. Alexandru a luat-o
ncet pe drum, pe sleaurile lsate n zpad de rotile
tractoarelor. Era senin si luna lumina cmpurile. Se vedea
chiar foarte bine. Privea n jur. Unele ferestre ale casele
acoperite cu paie erau laminate de lmpi cu petrol. De
undeva de pe ulitele ngropate n nmeti se auzeau
tipuriturile flcilor si al coconilor care se duceau la fete.
nainta greu , picioarele i alunecau cnd ntr-o parte, cnd
n alta. nainte de a porni la drum fcuse socoteala c n
dou ore ajunge la destinatie.Acum, si-a dat seama c v-a
face mult mai mult. La un moment dat, pe drumul dintre
dou sate s-a oprit. A privit cerul spuzit de stele.A cuta cu
privirea steaua lor. Era chiar deasupra capului, usor spre
nord. Tania m gndesc la tine. Privesc la steua noastr.
Abia astept s te vd. Simti acest fapt? Gndi Alexandru.
Departe se auzeau urletul lupilor. nainta, nainta cu vntul
btnd din fat. Dup un timp a vzut la marginea
drumului, cu parul ce-o sustinea, pe jumtate ngropat n
zpad, o tblie indicatoare. Era acoperit cu zpad. S-a
apropiat de ea si a sterso cu mnusa.Pe ea scria Valea
Seac . Bucuros a ntetit mersul. Ajungnd la un bold,
luminat cu cteva felinare, Alexandru a intrat n ncpere.
Un miros de plinc, tigri si mncare la ntmpinat cu
gretosenia lor.
-Bun seara oameni buni!
-Bun s-ti fie inima tinere!
-Caut locuinta lui Iacob.
-Care Iacob? L-a ntrebat un btrn dnd peste cap un pahar
cu plinc.
-Iacob care are n gazd dou nvttoare!
-Dada,dumneta oi fi un ficior al vreuneia.
-Da!
-Mai mergi cti-va zeci de metri si singura cas, din vrful
drumului, acoperit cu tigl acolo stau. Dar care ti este
petitoare? Aia oachese si mrunt, sau celelt?
-Aia oachese! Dar, vd c dumneata nu prea vorbesti ca pe
aici
-Heei, tinere! Am fcut armata la infanterie, la Caracl.Trei
ani btuti pe muchie.
Muzeul din Caracal
nteleg! V multumesc pentru ndrumare. Si-au dat minile
si Alexandru a plecat mai departe. Ajuns pe culmea
drumului a vzut casa cu tigl. O lamp plpia n odaia
din spate.
-Alo! Oameni buni! Tovarse Iacob!
Un cine ltra de dup cas s rup lantul.
-Cine e? A iesit o femeie cu lampa n mn.
-Vin de la Baia Mare si o caut pe domnisoara Tania.
-Asteapt, vin s dechid poarta.
Femeia i-a luminat fata cu flacra anemic a lmpi.
A tras drugul de la poart si la poftit s intre.Femeia a luat-
o nainte.Alexandru dup ea.Cinele ltra n spatele curtii
s rup lantul.
-Poftiti!
-Multumesc!
Au intrat n camera de oaspeti unde predominau dou
lavite, un pat ncrcat de perne si dune, cusute n stil
osenesc.Pe pereti se evidentia un rnd de farfuri viu
colorate agtate sub tavanul din grinzi de lemn, putin
afumate.Iar lng use un fiteu n care ardea focul.
-Darunde este Tania?
-A plecat la un bal la Bcicu. S-au dus toate cadrele
didactice.
Pentru o clip s-a asternut linistea.Un sentiment ciudat i
sfredea sufletul lui Alexandru.
-Imi spunea c o s venitidar nu stia cnd
-Nu e nimic.M bucur c poate s se distreze si n coltul
acesta de tar.
-Am s v aduc ceva de mncare. Dup atta drum prin
zpad
-...Si mai ales frig!
Femeia a iesit si n linistea nopti se auzeau pe ulitele satului
tipuriturile flcilor venind de la fete. Peste o zi era
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Crciunul. Oamenii tiaser porcul si peste tot mirosea a
slan afumat.Mai trziu are s afle c n obiceiul locului
era s pun hlcile de slnin n podul caselor care nu
aveau hornuri. Fumul iesind direct n pod, afumnd si
pstrnd slnina pn la vara viitoare.
ntre timp femeia a venit cu un stergar curat pe care l-a
ntins pe mas, aseznd pe el o farfurie cu crnati , slan si
muschi prjiti. Apoi s-a ntors cu un canceu cu vin si o
sticl de plinc si dou pahare.
-Nu trebuia s v deranjati doamna...
-Maria!
-Maria! Ati adus prea multe buntturi.
-Asa e obicieiu pe la noi... oaspetii s-i ntmpinm cu ce
avem mai bun.
-Dar sotul unde este? S vie si dnsul s ciocnim un pahar
cu plinc.
-Lucreaz n ocol la meteri, n pdure,...si nu le d liber de
Crciun.
- Ateii!
-i tin eu locul pn vine aleasa inimii dumneavoastr.
Femeia a turnat un det de plinc si lui si ei. Mrgelele din
jurul paharelor artau tria.
-V rog s serviti.
-Multumesc.
Alexandru a luat cu mna cteva feli de muschi.
-E bun muschiul!
-E de la porcul nostru...stia de la CAP au vrut s ni-l ia
pentru a-l preda la ORACA. Dar l-am ascuns n pivnita de
sub cerdacul lui Paulina din vrgul dealului. Pe mine m
chiam Maria, v rog s-mi spuneti pe nume...
-Pe mine m cheam Alexandru si sunt student la Baia
Mare.
Dup ce s-au osptat ciocnind cte un pahar de plinc si la
sfrsit un pahar de vin din vit productoare, Maria a strns
masa.
-Pe mine v rog s m scuzati! M duc la buctrie c am
pus ceva la fiert pe fiteu. Puteti s v faceti lejer. n aceast
camer ve-ti dormi.Aveti si un radio, Electronica, pe
baterii. V rog s v simtiti ca acas.
-Multumesc pentru ospitalitate!
-Nu aveti pentru ce! Si femeia a iesit ducnd n mini
farfuriile.Lsnd doar un pahar pentru plinc si sticla abia
nceput.
Alexandru si-a dat jos haina si cismele si s-a ntins pe patul
cu saltea de paie.A dat drumul la radio ce se afla pe o lavit
de la captul patului.Postul national trasmitea cntece
patriotice. A nvrtit scala rotund a aparatului ncercnd s
prind Europa Liber. Pn la urm a reusit.Ascultnd
emisiunea, sufletul lui s-a mai rcorit. O sperant ncoltea
n el ori de cte ori asculta acest post sau Vocea Americii.
l luase somnul cnd a fost trezit de cteva voci. De dincolo
Alexandru a auzit glasul Mariei.
-A venit un biat de la Baia Mare, dar cnd a vzut c
Tania nu este aici, a plecat napoi cu un tractor.
Biatul s-a sculat repede din pat si s-a ascuns dup sob.
Tania a intrat n camera de oaspeti, a privit n jur, si
dezamgit s-a ntors n cea de la intrare.
-Maria! De ce i-ai dat drumul? Pe vremea asta, de nu scoti
afar nici-un cine, tu l-ai lsat s plece.
-Voi sunteti de vin. Tu, c ai plecat la bal.
-Ioncica a tot insistat...
-Ia s cutm mai bine, zise Tania vznd pe fata Mariei un
zmbet suspect.
Tania a intrat din nou n camera de oaspeti si a vzut sub
mas cismele lui Alexandru.
-Ale cui sunt ncltrile astea?
-Ale lui Iacob!
Cnd a vzut n cuierul de pe use haina iubitului, Tania s-a
ndreptat spre sob. Alexandru a iesit si a mbrtisat-o.
-Of! M-ai speriat! Am crezut c ai plecat...
Au petrecut mpreun dou zile Crciunul n Valea
Seac.Au fost la Biseric si au jurat pe cruce c niciodat nu
se vor desprti. n aceste zile nu s-au culcat
mpreun.Alexandru dormea singur n camera de oaspeti si
Tania n camera nchiriat mpreun cu Ioncica.
ntors la Facultate, Alexandru a fost criticat aspru pentru
faptul c a lipsit dou zile de la cursuri tocmai de Crciun.
Timpul, pentru Alexandru, se desfsura alene de pe ghemul
vremurilor.
La nceputul luni mai, ajuns la Valea Seac, biatul a cerut-
o n cstorie pe Tania.Aceasta cu emotie a aceptat.A doua
zi s-au urcat n autobuzul de Negresti unde la Spitalul
Unificat si-au fcut analizele cerute de Primria din Tarna
Mare.
Primria Tarna Mare
A treia zi s-au cstorit la Primria din Tarna Mare.
Deoarece aur pentru verghete nu exista, cei doi si-au pus pe
inelar cte o verghet din dou fire de iarb.Au ciocnit
cte un pahar cu vin la o btrn maghiar care le-a cntat
la pian ceardasuri.
S-au ntors pe jos la Valea Seac, iar a doua zi Alexandru a
plecat cu RATA la Baia Mare avnd buzunarul hainei
doldora de pagini cu poezii scrise n aceast perioad.
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
BILETUL DIN CUTIA DE PO
Doamna mea, a scris el ntr-o zi. M-ai
fcut s m simt foarte bogat. Eram deasupra
tuturor. Eram bucuros i fericit. n cele din
urm m-am hotrt s plec, pentru c mi-am
dat seama c simt, cum n-am sim|it niciodat
pn aci, c suntem doi. Doi, da! Eu ipf.!
Eu i, da, c suntem doi, fr ca tu s ne
aduci mpreun la masa ta. |i-am cerut-o,
pentru a m asigura dac merit s-i cedez
comoara mea i nu ai acceptat, iar eu, nvins
de orgoliul meu stngaci, am plecat.
M-am prefcut c m mpiedic i m-am
ntors de mai multe ori, dar tot asta am sim|it.
Plecnd apoi n grab, mi-am uitat la tine
sufletul, vorbele alese, clipele i fluturii. Ah,
fluturii mei ! Numai tu ai tiut s-i nmul|eti,
s-i hrneti i s-i faci s nu zboare din
mine.
Pe fotoliul regsirii mele mi-am uitat o
mbr|iare. Pe balconul amintirilor am lsat o
valijoar n care mi |ineam zmbetele i toate
ntmplrile mele. Pe canapeaua din hol, n
col|ul din stnga, mi-am uitat emo|iile i acea
mbr|iare interesant pe care mi-o ddeai
de fiecare dat cnd m odihneam, dup ce
urcam anevoios treptele fericirii.
Acum ns, timpul meu s-a spart n buc|i
i doare al dracului de ru; noaptea bate
darabana n pieptul meu; sistemul de
canalizare s-a mutat n urechile mele, curgnd
prin el buc|i din memoria mea integr; n
fiecare moment plec i vin; n fiecare moment
iau hotrri grave i iari alunec tot n fgaul
trecutului. Restul e ntoarcere.
*
- Domnul meu, te cunosc bine, cum nici tu
nu te cunoti. tiu cine eti i tiu cum ai
ajuns s de|ii attea nestemate pe care mi le-
ai oferit fr zgrcenie. Am fost tolerant, am
fost ierttoare, pentru ca tu s nve|i s faci la
fel. |i-am ncredin|at toate comorile mele,
adunate n timp, i am ateptat rbdtoare s-
mi fie iertat pcatul de a te fi iubit, cu tot ce
venea n urma ta.
Revd n fiecare zi tot ce ai uitat la mine,
pe restul, le ntlnesc ntmpltor, ca pe
tine. Dac tu n-ai observat, |i spun c, fluturii
aceia erau din particule stelare i n-ai s-i mai
ntlneti n alt parte. Cnd vei lua napoi ce-
ai uitat la mine, ei vor suferi i se vor prbui
n apele ce vor curge ntre noi pentru mii de
ani, iar noi vom rmne izola|i, fiecare pe
|rmul su pustiu i rece.
Pent r u t i ne, n-am avut dec t o c as
pr i mi t oar e n c ar e am gzdui t c u dr ag
I ubi r ea i er am si gur c nu o poat e
ni meni di vi de n pri , c e n-ar mai f i
avut ac eeai i mpor t an, pent r u c ea
er a nevoi a de noi amndoi .
GEORGE
BACIU
NCERCAM
ncercams te srut pe sunetul lung al snului
sprijinit n degetele diafane ale lunii
din coltul ferestrei, cu timpane de frunze
i rochie de ploaie desfrnat de primvar.
ncercams-ti atrn muchia de spinarea trmului
cu corbii n brate i naufragii pe glezne.
Si m-amtrezit schellind pe gndul gurii tale,
ca un fir de iarb cu mirarea ct o cmpie.
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
CU GNDU-N BUZUNAR
E vineri, dup apus.
M plimb de mn cu prul tu,
pe sub aerul ce ne lovete srutul
ca un derbedeu.
E vineri, dup apus.
Scot inima i te aez ca-ntr-un balansoar,
te nvelesc pe genunchi c-o fie de lun
i-ti pun gndu-n buzunar.
ATEPT AERUL RUPT
Atept aerul rupt
pe trunchiul ochiului de frunz,
cu capul n jos,
ca o liter uscat pe vopseaua
ultimului gnd.
Si nluntrul bnuielii c te simt,
se emotioneaz inima,
ciobindu-i osul despicat n tlngi,
ding-ding, ding-ding!
Pn cnd auzul gurii
i-ndoaie genunchii,
lsnd vorba orei
s ne scrie crucea de lemn.
Atept aerul rupt,
locuit ntr-o silab chioap
a pntecului tu
ntmplat a fi pru.
AI SNGELE VERDE
Ai sngele verde ca silaba unui copac.
Si ochii:
albatri ca izvorul ce curge tcut
pe sub prleazul din rscruce.
Si gura:
o dr ruginie curgnd
din pntecul toameni cu gust de mucegai.
Si trupul:
frumos ca sprnceana lacrimii
cu care plnge luna cnd ti strivesc
sufletul umbrei.
MI LASAM TMPLA
mi lsamtmpla pe umrul ploii
ce sughita mut, n melancolia nclinat
a zilei, fugrit pe strzi
de copacii cu trotuarele n gur
Si cdea snge din coasta srutului
cu care ti-amndrgostit umbra
atrnat ntr-un plisc de pasre
prelins spre cer.
Se udaser sentimentele,
c le picurau trupurile subtiri
ca un gnd.
Si ploua rsturnat, despletit, fr margini,
i te tergeamcu prosopul inimii,
bucat cu bucat.
PE STRADA
Pe strada din talpa mea
nu mai eti.
Anul mparte frunze
cltinate, pe curba diminetii
ncetinite n sprnceana
pipit de lut.
Nici mcar nu te-amrmas
pe coridorul cu urechi de comet,
azvrlit pe toamna vntului,
cu chipul pictat n ora,
urlnd a tcere de piatr.
Pe strada din talpa mea
nu mai eti.
Strns ntre mine i mine,
ca o virgul,
scriu erata cntecului tu
cu inima afar.
( PIESA NTR-UN ACT )
Motto:
Lumea este o scen i oamenii sunt doar actori
(William Shakespeare, Cumv place)
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
- P1, P2 - ambele cuprinse ntre 2 vrste ( numele sunt de
prisos, dup cumse va vedea)
- Un cine maidanez
- O voce
- Figuranti de diferite vrste
Un pod orizontal peste rul pe jumtate nghetat
traverseaz scena, mrginit fiind de o parte i de alta de o
falez din beton. Ici-colo turturi de gheat i danteleaz
balustrada.
(Maidanezul se apropie, d trcoale copcii adulmecnd)
P1: Hai, c m-am prins
P2: Prinde-te-ai n vreo undit! (vznd cinele) Hopa, ne-
a venit ajutorul... Cuciu, cuciu, na Grivei...! Auzi, s m iei
peste picior, asa...
P1: Ce mi te-as lua eu, da dup cum vezi, slabe sperante
P2: Hai, trage-mi un sut n
P1: Nici c mi-ar face mai mare plcere, dar ar nsemna s
mi ncalc principiile
P2: Auzi la el principiileRd si curcilen postura n
care te afliPuah... !
P1: Oricum, m-as mai rcori
P2: Te-o fi lund cu clduriSau am ajuns la tropice, iar
eu am rmas pe dinafar!?
P1: Aoleu, cu tine nu se poate discuta
P2: Da, c avem si cadrul favorabilDe ce n-am tine o
conferint de pres, un talk-show, tot sunt la mod !?
P1: Uiti esentialul, precum vd Am fost singurul care ti-
a srit in ajutor
P2: O tii una si bunHalal ajutor !
P1: M rog, am intrat n jocul tu mizerabil
P2: Iar ai luat-o raznaPesemne ti s-a urcat nmolu la
cap sau ti-au nghetat creierii
P1: Vrei s-ti repet ce mi-au nghetat!? Cred c nu mai e
cazul
P2: S-o lsm moart
P1: S fii tu sntos, a murit demult
P2: Esti incorigibilNumai la prostii - ti st mintea!
Gseste o solutie s iesim de-aici! Si javra asta care nu stie
alta dect s se-nvrt-n juru cozii
P1: n jurul copcii, vrei s spui! Si, m rog, ce-ai vrea s
fac?
P2 (contrariat): Auzi la el! Ce s fac? S sar-n ap ca
s ne scoat!
P1: Care ap!? Poate vrei s spui gheatNu simti c nu te
mai poti misca? Hai, ridic un brat, noat!
P2 (ncercnd s miyte din mini): HmNu se poate! Ai
dreptate, nici nu mi-am dat seama
P1: Cinele e destept, miroase primejdiaNu se agit
degeaba
P2: si ls stpnul de izbelisteHalal!
P1: n primul rnd, nu-i sunt stpn
P2: L-ai cules asa, de aiurea? Dac e turbat?
P1: Mai conteaz? Oricum, la cin o s fim un deliciu
pentru pesti
P2: Scuip-ti in sn
P1: I-oi fi contabilizat si pe stia
P2: N-avea grijNu-mi pierd vremea cu fleacuri
P1: Nu, serios, nu m-ar surprinde s existe o statistic pe
undeva, pltit din banii contribuabilului, firesteSi-mi
intinsesi si mie o curs: hat !
P2: Ti-am cerut simplu ajutor. Dac ai czut n aceeasi
plas ca si mine
P1: DiversiuneM-ai trt ntr-un joc mizerabil si
grotesc
P2: Ssst...Taci! Taci!...
P1: Uite c nu pot s tac! Esti un mrsav, domnule...Deci
nu recunosti c ai intrat singur n ?
P2: Nici n fata Curtii Martiale !
P1: O-ho! Nu ti se pare c exagerezi?
P2: Asa sunt eu Poate de-aia am si fost ales!
P1: Ales!?
P2: Ca s fiu sacrificat pentru o cauz nobil, desigurNu
se ridic o crmid fr sacrificiu
P1: Te pomeni c vrei s ridici o mnstire si-ti trebuia o
AN Zu c esti scrntit de-a binelea!
P2: Dac aveam asemenea idealuri nalte, nu cred c m-ai
fi gsit zbtndu-m n bltoaca asta
P1: Nu se stie niciodatAsta poate-i doar o treaptN-
oi fi vrnd direct pe coperis, precum Manole? Creatia, v-
mbat creatia! Te-ai prins in jocul ei? J oac! Bate tactul din
picior n mocirl, n nmol
P2: Important e ceea ce simti. Dac tu simti c zbori, nu te
poate contrazice nimeni. Dac tu crezi cu adevrat, totul
vine de la sine. N-are important ceea ce cred ceilalti
P1: Interesant mod de gndireE de ajuns s cred c m
aflu acu ntr-o cad cu ap fierbinte si
P2: Nu te-ai ncins?
P1: Da, da de la gerul sta blestemat
P2: Priveste partea plin a paharului, faci si economie de
energie, c s-a scumpit al dracului caloria
P1: Iar plutesti
P2: Teleporteaz-m ntr-o oaz si, zu, dac m supr !
P1: Dac as fi avut asa capacitti paranormale, azi as fi
fost mare! Mergi prea departe
P2: Pn la genunchiul broastei, doar le violarm
domiciliul, noroc c sunt amortite
P1: Adormite vrei s spui, cum o s fim si noi curnd...
P2: Vezi, asta-nseamn progresul, explozia...
P1: n imaginatia ta exacerbat! ti garantez c generatia
urmtoare va arunca la cos tot ceea ce considerati voi
valoare suprem, performant, ideal
P2: Doar n-ai vrea s batem pasul pe loc !? Chiar,
uitasem, di din picioare, d din mini, noat!
P1: n ritmul sta o s-ajung ct de curnd peMarte!
Numai asa, de-al dracului, s v fac in ciud! Mama
voastr... !(ctre cei care se uit de sus de pe pod)
P2: Ei, ce te-aprinzi asa... !?
P1: Asa sunt eu ambitiosSi nc nu m cunosti... !
P2: S m rstigneasc ei pe mine ntru mntuirea
neamului!
P1: O-ho-ho! Cuvinte mari... ! S fim rezonabili... ! E usor
e s ne erijm n victime! Cea mai bun metod de a scpa
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
de responsabilitateNiste lasiNiste farsoriM-am
lmurit!
P2: Ai face mai bine dac ti-ai vedea mai nti brna din
ochi, si-abia mai apoi paiul din ochiul altuia !
P1: Bine zis !
P2: Hai, c te-ai mai dezghetat oleac!
P1 (ncearc s scoat un picior) : Na, drace! Am fcut-
oPas de te mai urneste!
P2: Ei, si!? sta-i un fleac pe lng minciunile ndrugate
din amvon! La astea suntem artisti, nu glum !
P1: Taci! Taci! Taci! (se aude un vjit) Auzi!? M, tu
auzi!?
P2: O veni vreun val misterios s mai mture javrele, c
prea s-au puiezt al draculuiMai ceva dect
P1: M, tu te joci cu Domnul!? Iar bati cmpii?
P2: Ce n-as bate eu...Cu piciorul prin iarba scldat-n rou,
prin trn, de le-as avea la-ndemn: Cmpu Mare,
Cmpu Mic, Valea lui Stan
P1: M, tu te-ai tcnit!?
P2: Dac-oi fi fost vreodat zdravn...!
P1: Chiar c dai n gropi...
P2: Unde nu sunt lng-o groap, c-as sri-n ea mintenas...
P1: Cu alte cuvinte, ai srit de bunvoie si nesilit de nimeni
n cloaca asta...!?
P2: Iar tragi concluzii pripite si nefondate!
P1: Te rog, nu m insulta! Dracu m puse s te-ajut la
ananghie!?
P2: D-apoi asa trebusoar se face cu cap...Dect s trntiti
cte una, mai bine ati pune umrul...!
P1: O... vrei s spui? Pardon! Cu puhoaiele din primvar
si seceta de-ast-var s-a ales prafu de munca noastr, asa
c materie prim, ioc!...Acu mai e cum mai e, da s v
vedem la anu... Ce-o s importm la gru si la porumb de
mai mare rsu ce-am ajuns...Auzi, din grnar al
Europei...Ptiu...!
P2: Ian ascult, domnu, nu cumva vrei s-mi furi rolul sau
mai bine-zis misia de-a v lumina...
P1: C e si-ntuneric al dracului, si la propriu si la
figurat...C becul lui Edison...
P2: Te rogEl s-a spetit muncind, iar voi i-ati furat
patentul si-acu nu mai conteniti cu scumpirilei
valorificati cercetarea de-o viat pe spesele
contribuabiluluiFie c e energie
P1: Hopa! Hopa-Mitic! Energie, vrei s spui? Ai tu
energie? n exces!? Pi, trage-m, neic, din nmolu sta
si d-l n moase-sa pe gheat de Edison!
P2(ncearc s-l ridice fr s-l poat urni): Poftim, ti-am
Icut pe plac...
P1: Vorbeam si eu asa, n general...
P2: Adic, nuca-n perete, poc! Frumos v sade, oameni n
toat firea
P1: Ei, mai greseste omul...
P2: Calc-n strchini cnd ti-e lumea mai drag...
P1: Ai un dar de-a rstlmci tot...
P2: Poftim, am eu acest har ?
P1:Ti-am spus, doar dracum puse...
P2: Prerea mea-i s-o lasi mai moale cu invocarea Satanei,
c nu se stie pe mna cui ncpem!?
P1: Chiar, ne-am luat cu vorba si nici n-am vzut c-a-
nceput s se-ntunece. Aoleu, numai dracu-si vr coada...!
P2: Dac-ar sti el bietul Scaraotchi cte-i puneti n crc, ce
v-ar mai scrmna...V-ar merge fulgii...S-ar face mai negru
dect mi l-ati potcovit!
P1: Adic vrei s spui c Mria Sa Tartorul, Scaraotchi, m
rog, e curat ca lacrima?
P2: Danici negru ca tciunele...
P1: Mi se pare mie sau s-a ntunecat de-a binelea? (deodat
sunt izbiti n ochi de lumina felinarului care pic exact
deasupra lor) Hait!
P2: Pi nu vorbeai de Ucig-l toaca? S te vd cum dai fat
cu el!? La pcatele tale, nu te spal nici noujnou de
ape...
P1: C tu oi fi mai breaz! Ui ce mndrete de lun! Felinare
ne trebuie nou!? Chiar, tu vezi selele, c eu...!?
P2: C de stele-mi arde mie-acuma...! M rog, treaba ta.
De-acuma, fiecare pe cont pe cont propriu...
P1: D-apoi c n-o fi si pe-aici cu pile...!?
P2: Dacum crezi? Cat de te lmureste!
P1: S-avem pardon, mi-ajunge o experient pe zi! I-auzi?
Tu auzi? Popic! Sic! Lic! M, tu auzi vocea aia pe care
o aud eu!? Pompierii...Doamne-ajut! Cine i-o fi chemat?
P2: Ei, vreun om cu inim...C o ntinser toti, mai dect
soarecii...
P1: Comme dhabitude, te-ai nselat n privinta semenilor
ti, dar sta nu-i un pcat prea mare. Si prostia, si domnia,
pnla urm se pltesc...
P2: Adic, vrei s spui c sunt prost...
P1: Ei, n-o lua chiar asa...
P2: Mai prost dect tine!? Atunci, na! (l apas pe umeri
pn la gt, apoi pe cap, afundndu-l cu totul n glod) S-
ti piar cheful de glume proaste pe seama altuia! (speriat
deodat ncepe s urle) Ajutooooor! (se aude sirena unei
maini ce seamn cu cea a pompierilor) Ajutor! Mama
voastr de pompieri...! Gata! Au trecut podul, s-au
dus...Unde? Si zbucusta o mierli-n bratele mele! Ptiu,
drace!
O voce (nfundat, venit parc din adnc):
Pcat...at...at...at...!
P2: Aoleu, nu...! Ajutor...! (simte c e tras la fund)
Ajutoooor! Oameni buni! (se duce tot mai afund)
Aju...a...a...a! (mai rmne un smoc de pr plutind
deasupra)
Maidanezul (se agit n jurul copcii): Ham! Ham !
Au...!Auu! Auuu! (ltratul su se transform treptat ntr-
un urlet sfietor, lung, cutremurtor, aa cumadesea url
cinii la lun n noptile lungi de iarn)
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Mapamond I MPRESI I :
De l a I on Nl bi t oru, I t al i a
Reggia di Caserta sau Palazzo Reale este
denumirea Palatului Regal din oarsul Caserta, n
apropiere de Napoli, din Italia. Acesta a fost construit
la initiativa lui Carlo di Borbone rege al regatelor
Napoli si Sicilia, apoi rege al Spaniei. Proiectul a fost
ntocmit de arhitectul Luigi Vanvitelli si finalizarea
constructiei a realizat-o fiul su Carlo (1752-1780).
Mreata constructie are form dreptunghiular
(253x202m si nltime de 41m.), cu patru curti
interioare (72x52m), 34 de scri si 1200 de camere.
Reggia di Caserta si are istoria sa, fiind unicat
n Italia, concurnd Palatul de la Versailles din Franta.
Palatul este renumit nu numai prin arhitectura sa, dar
si prin grdinile sale: Grdina italian (parcul) si
Grdina englez.
De cum ptrunzi pe poarta principal, ajungi
ntr-un hol cu coloane si arcade, cu bolti nalte, care
traverseaz imensa constructie. n spatele palatului se
desfsoar pe trei kilometri, pn la cascad, frumosul
parc cu magnificele sale grdini, complexe de statui,
bazinele cu ap n care noat crapul, aleile ce
strbatspatiile verzi si pdurea din cele mai diverse
plante, de la foioase, rsinoase, quercinee la cele
exotice.
Dup primii zeci de metri din aleea principal
se ramific alte alei secundare care se pierd printre
plcurile de arbori apoi reapar mai sus. Imediat, n
dreapta, parcul este strjuit de un grup de pini ce
domin mprejurimile, nltndu-si spre cer coroanele
frumos toaletate, ca niste ciuperci verzi, uriase. n
stnga se ramific alte alei care ptrund n pdurice.
Pe lng tine birjarii si mn alene caii ce trag
calestile cu care o parte din vizitatori au plcerea s se
plimbe si s admire splendorile grdinilor palatului
regal.
Dup cteva sute de metri, aleea principal se
ramific n dou. n fata sa apare ca un sens giratoriu,
incinta si Fontana Margherita (Fntna Margherita).
Aceasta este strjuit, n liziera pdurii, de statui, ca
niste soldati ce apar din tufisuri.
n stnga se ramific o alt alee care ajunge la
Peschiera Grande (Marea cresctorie de peste).
Din acest loc parcul se desfsoar n lungimea
sa pe terase, desprtite de fntni nconjurate de zeci
de statui si statuete, reprezentnd personaje din
mitologie.
Ctre amonte se ntinde, pe aproape o jumtate
de kilometru, cel mai lung bazin al acestei grdini n
care noat pesti de la puiet la cei maturi care ajung
chiar la jumtate de metru lungime. Vizitatorii arunc
n ap buctele de pine iar crapii vin pn n margine
dup ele. Nu se sperie de prezenta oamenilor de parc
sunt domesticiti. Alearg sau se joac spre deliciul
privirilor spectatorilor. Pe fundul bazinelor exist
plante acvatice pentru a crea pestilor un mediu natural.
La captul amonte al bazinului se afl Fontana dei
Delfini (Fntna Delfinilor)
Urmeaz o zon cu spatiu verde apoi Vasca e Fontana
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
di Eolo (Bazinul si Fntna lui Aeolos), zeul vntului.
Statuile mpodobesc bazinul cu pesti sau se ridic pe
parapetul celor dou alei care-l ocolesc. Este o
imagine superb n care statuetele se oglindesc n apa
limpede a micului lac.
De aici pn la Cascad ntlnesti numeroase
bazine cu crap, unele succedndu-se n mici cascade
(trepte). n aval este oferit o imagine ncnttoare, cu
arborii care strjuiesc aleile, pn la palat.
Urmeaz grupul statuar de la Fontana di
Cerere (Fntna lui Ceres)
Dup o alt succesiune de bazine esti
ntmpinat de statuetele de la Fontana di Venere e
Adone (Fntna lui Venus si Adonis)
Pe ultima teras se afl dou grupuri statuare,
de o parte si de alta al cascadei, numit Fontana di
Diana e Atteone (Fntna Diana si Actaeon)
Apa pentru cascad este captat printr-o conduct
lung de 41 kilometri. De la cascad privirile ti
alunec napoi ctre Palatul Regal, satisfcute parc de
frumusetile si nouttile oferite de Grdina Italian.
Spectacolul si splendorile parcului sunt
ntregite de grdina botanic, Giardino Inglese,
(Grdina Englez), accesul fcndu-se prin intrarea
principal din dreapta cum privesti spre cascad.
NOT: Fotografiile sunt realizate de autor.(va
cont.)
Et hos, nr . 6, 2012, SEMNAL
(Temat i c : POSTMODERNI SMU
n conditia unei agitatii permanente, NON STOP
as putea zice, pe toate planurile: economic, stiintific,
politic, afectiv, se const c oamenii de cultur nu
,someaz ci din contr, parc nici nu mai dorm!
Este salutar existenta revistei iesene ETHOS, revist de
teorie a culturii, Institutul European (www.revistaethos.ro
), acum la nr 6/2012.
Cunoastem bine cum se spune tot mai des c
romnul s-a nscut poet!, cum internetul este incrcat cu
operele scriitorilor contemporani, o astfel de revist chiar
ajut pe scriitor.
Din sumar vedem c revista are o diversitate de
informatie din cultur, literatur si art, cu tinta:
postmodernismul.
Articolele sunt semnate de personalitti de vrste
diferite, n mare parte din zona Moldovei. Postmodernismul
este dezbtut din toate punctele de vedere de nume
cunoscute n lumea literar: Gheorghe Mihai(prof.univ.dr),
Eduard Constantinescu, Haralambie Athes
(Postmodernitatea la izvoarele ideologiilor, Haralambie
Athes), Ioan Hum (prof.univ.dr. Fac de Drept AICuza
Iasi-sef catedra drept), Doina Drgut ( redactor-sef
Constelatii Diamantine), Silviu Teodor Stanciu (Industrial
designer Odat cu trecerea anilor, am fost captivat de
design, motiv pentru care am ales s urmez cursuri de
specialitate la Colegiul National de Art Octav Bncil-
Iasi, clasa de arhitectur-design, mai trziu la Facultatea de
Arte Plastice Decorative si Design, Specializarea Design de
Produs, din cadrul Universittii de Arte George Enescu,
Iasi, preocuparea pentru acest domeniu devenind mai mult
dect o pasiune. Din interviul cu Archtare, 2010,
http://archfare.wordpress.com/2011/03/01/86/ aflam ca
seriozitatea este cheia succesului ), Luciana Murrasu ( PR
,revista Iuventa se pot afla mai multe despre preocuprile si
succesele sale n tar si n afar granitelor Romniei, din
interviul : Interviu cu Luciana Murarasu: I mposibilul
devine posibil dac (i permi(i s visezi
http://dorohoinews.ro/monden-21-Interviu-cu-Luciana-
Murara%C5%9Fu--Imposibilul-devine-posibil-
dac%C4%83-%C3%AE%C5%A3i-permi%C5%A3i-
s%C4%83-visezi%E2%80%A6.html ,
Recenziile fcute de Iulia Neagu ( la Iesirea din
labirint,... a lui Luca Dezmir), Lucia Murrasu [ Exist (cu
adevrat) tehnologiile ionformatiei?] si Haralambie Athes
(Violarea liberttii de exprimare. Cazul Frtil si Ciocrlan
mpotriva Romniei, de Petru Frtil , editor) ntregesc
informarea de fond a revistei, n partea de final a acesteia..
Marinela Preoteasa, redactor-yef
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Scurt Circuit Oltean, nr. 1/2013 - pag. - revist, online, lunar, februarie, 2013( 8 )
42
litera D - Dinan
Prof. Dr. tefania Marineanu
Situat n nord vestul Frantei si al provinciei Bretagne, pe
valea fluviului Rance, la o altitudine de 75 metri, Dinan este
un oras bine conservat si restaurat, plin de istorie si art.
Rul Rance strbate orasul si curge spre nord pentru
a se vrsa n Marea Mnecii printr-un larg estuar.
n trecut, zidurile de aprare ale cettii construite n
partea de sus a vii protejau orasul de invadatori. Astzi,
acest impresionant zid ca o centur de aproape 3 km si
deschide larg portile pentru numerosii turisti care sunt
atrasi de pozitia geografic deosebit a acestei vechi
asezri.
Dinan este un oras cu o mare bogtie arhitectural,
considerat de cei ce l viziteaz o bijuterie medieval, cu
case traditionale cu fatade din lemn divers colorate, cu
multe flori la ferestre, cu strzi pietruite si nguste specifice
oraselor bretone. Pe orice strad sunt la discretie pentru
turisti multe buticuri de suveniruri, numeroase cafenele,
baruri, restaurante si magazine din centru pn n zona
portuar. Plin de art si istorie, Dinan are monumente
istorice remarcabile precum :
Castelul Dinan (sec. XIII-XV) care domin orasul
deasupra zidului ce nconjoar cetatea, adposteste din
1908 Muzeul de art si de istorie al orasului si al regiunii.
Aici se pot vedea colectii datnd din preistorie si pn n
zilele noastre.
Fluviul Rance
la Dinan
Cheile vechiului
port unde se pot
face yi plimbri
cu barca
Castelul cetjii -
partea cea mai
nalt a
orayului Dinan
Catedrala Saint-Malo construit n stil gotic si
renascentist, vestit pentru vitraliile sale si orga
englezeasc din 1889.
Turnul cu ceas simbolizeaz prosperitatea orasului
si mai are nc clopotul oferit de ducesa Anne de
Bretagne. Situat la nltime, ofer o panoram
extraordinar asupra orasului Dinan.
Un muzeu aparte fat de cele de istorie si art care
pot fi ntlnite oriunde, este cel din gara Dinan. Aici se
afl Muzeul Cilor Ferate, unde pasionati si amatori de
modelism feroviar propun turistilor o expozitie vast de
modele la scar redus de locomotive si trenulete ca un
veritabil parc de distractii pentru turistii de diverse
vrste si pasiuni inedite.
Cartierul Lehon Spre
amintirea evenimentelor
de-al doilea rzboi
mondial care i-au marcat
yi pe francezii acestor
locuri
Cartierul J erzual
I postaze tradijionale
bretone
Dinan Vitraliu n
Catedrala Saint Malo
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
Scurt Circuit Oltean, nr. 1/2013 - pag. - revist, online, lunar, februarie, 2013( 8 )
43
TEATRU 8 FEMEI !
Tri m nt r -o l ume al er gat de: ambi i i
i nevoi personal e, de f ami l i e sau de gr up de
pr i et eni !
Vorba ac eea: Vi aa bat e f i l mul ! Est e
c t se poat e de ac t ual i t at e.
Pri mesc de l a Mdl i na Gheorghi a o
c or esponden apet i sant , di n vi aa t i ner ei
gener ai i de ac t or i , di n vi aa pe sc en. .Sunt
Madalina Gheorghita (...) Va trimit cateva date referitoare
la spectacolul nostru "8 femei", desfasurat in Slatina in
data de 26 noiembrie, la Cultural Eugen I onescu..
I . COMPANY
NAME: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de
Arte, Specializarea Artele Spectacolului (Actorie)
ADDRESS: Sediul Berceni: $oseaua Berceni nr.24,
Sector 4, Bucureyti
PHONE: 021-334.44.19; 021-317.19.03
E-MAIL: usht@spiruharet.ro;
WEB:http://www.spiruharet.ro/facultate/34/arte/29/teatru.html
I I . PERFORMANCE
NAME: 8 Femei / AUTHOR: Robert Thomas
DI RECTOR: Adriana Piteyteanu
GENRE: Comedie neagr francez
RUNNI NG TIME: 90 minute
SYNOPSI S Suntem studente n anul 3 la clasa
conf.univ. Adriana Piteyteanu, conf.univ.drd. Vlad
Rdescu, asist.univ.drd Vladimir Anton, din cadrul
Universitjii Spiru Haret, Facultatea de Arte, Specializarea
Artele Spectacolului (Actorie). O trup de tinere doritoare
de teatru cu chef de viaj yi dor de adevr. Plcerea jocului
este ceea ce ne-a unit yi ne-a structurat ntr-un grup cu
aceleasi vise.
Pregtirea welcome party-ului pentru Suzon, fiica
mare plecat n Anglia la studii, mobilizeaz toat familia.
Baloane colorate, briose calde, cafea, flori,
prevestesc o ntmpinare cu tam-tam. Chanel, servitoarea
cu vechime decoreaz casa; Louise servitoarea tnr se
rujeaz pentru bal; bunica Mamy yi sigileaz perna;
mama Gaby yi-a setat ceasul; Florance mtuya ia o pastil;
Cathreine, sora mic mestec chewing-gum iar tata
doarme. Familia ideal. Context perfect pentru o crima.
Marcel, tata, stpnul casei, e mort. Sursa de bani e
moarta? Cine i moyteneyte averea?
Ce a fcut fiecare cu o noapte nainte declanyeaz
o serie de piste pentru gasirea
momentului crimei yi implicit al criminalului. O vizit
surpriz a surorii misterioase a victimei uneyte femeile
ntr-un cerc plin de isterii, rivalitji yi secrete din care
izvorsc situajii comice. Mistralul le mpiedic pe femei s
ias din curte. Sunt blocate n aceast cas yi singura lor
scpare este s descopere criminalul, acjioneaz n numele
banilor, sau n numele dragostei.
Fiecare devine la rndul ei, acuzat suspect yi
vinovat. A fost oare indiferenta lui sojie; sau cumnata
prefacut; soacra lui egoist; poate servitoarea insolent;
sau cea loial; e posibil s fie una dintre cele dou fete ale
sale?
n aceast pies seductia danseaz cu trdarea.
Sunt opt femei frumoase, inteligente, periculoase.
Fiecare are un interes ascuns si fiecare are un secret.
Dar de ce este o crim ascuns n spatele unei uyi
ncuiate?
Va voi mai trimite si alte poze in alte mail-uri,
deoarece sunt prea mari pentru a le trimite pe toate in
acelasi mail. Sa-mi spuneti va rog daca sunt suficiente
datele, sau trebuie sa va mai trimit ceva.
Editor,
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m
C
lic
k
h
e
r
e
t
o
b
u
y
A
B
B
Y
Y
P
D
F
Trans
fo
r
m
e
r
2
.
0
w
w
w
. A
BBYY
.c
o
m

Scurt Circuit Oltean Feb 2013 NR 8

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Scurt Circuit Oltean Feb 2013 NR 8

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sc ur t Ci r c ui t Ol t ean, f ebr uar i e, 2013, pg.

S-ar putea să vă placă și