Sunteți pe pagina 1din 20

GRADINILE DIN ROMANIA Gradinile pana in sec. XIX Romania este: Sec. XVI: Sec. XVII: Sfarsitul sec.

XVII: Sec. XVIII: Transilvania domeniile nobiliare, s-a impus stilul francez: parcul din Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal, parcul Bontida (jud. Cluj) domeniul Banffy, parcul Gornesti (jud. Mures) domeniul Teleky, parcul Albesti (jud. Brasov) castelul familiei Holler aparitia amenajarilor cu caracter public Sibiu langa poarta Heltan, 1738 in cadrul acestora apar si pavilioane pentru distractii: popice, cafenele, chioscuri pentru muzica Sibiu sfarsitul sec. XVIII amenajarea unei promenade plantate Influenta engleza sec. XVIII unele zone ale parcurilor existente au fost transformate de maniera engleza, ex. Bontida Au fost amenajate si gradini noi cu stil englezesc: Transilvania, pe mosiile Brancovenesti, ............., Cris, Tarnaveni; Moldova: Caiuti, Comanesti; Muntenia gradina familiei Dudescu Bucuresti inflorirea arhitecturii romanesti prin construirea de palate, case de mosie a dus la creaea parcurilor si gradinilor Palatul domnesc Bucuresti avea la 1700 doua gradini Curtea veche si palatul Mogosoaia aveau gradini dupa moda italiana (C. Brancoveanu) marturii despre gradinile din celelalte provincii romanesti Paul din Alep gradinile de pe langa manastirile: Cozia, Tismana Gradina cu trandafiri a Mitropoliei din Targoviste Iasi: gradina palatului domnesc cu elesteu, gradina cu trandafiri, crini, garoafe, iasomie de pe dealul Galata Bucuresti: gradina domneasca de pe malul Dambovitei, Gradina cu trandafiri si lalele pe malul Colentinei exista si un mare pavilion pentru petrecerile boierilor gradini decorative de mici dimensiuni pe langa casele: boierilor, nobililor, mestesugarilor, manastirilor Alba Iulia marturii ale existentei unei gradini in terase si decorata cu flori in sec. XVII principele Gheorghe Racokzi a intemeiat un parc cu tei si flori: lalele, narcise parcuri nobiliare pe langa resedintele rurale: Fagaras, Sn Petru, Ebesfolva existenta unor gradini decorative la Sibiu atestate documentar la interferenta occidentului cu orientul si in domeniul artei gradinilor exista marturii din perioada dominatiei romane informatii relativ precise ne parvin din epoca feudala Transilvania (evolutie legata mai strans de occident) a inregistrat o dezvoltare mai timpurie a gradinilor cetati: formatiuni urbane feudale, gradinile cu caracter utilitar, suprafete mici

sfarsitul sec. XVIII Bucuresti: oras-gradina (80% din suprafata ocupata de gradini), putine cu caracter organizat, amenajate gradina palatului Mavrogheni, gradina bisericii Sf. Elefterie (forma dreptunghiulara, rond central, alei radiale), gradina din zona unde e astazi Cercul Militar

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal

Parcul din Avrig (jud. Sibiu) domeniul Bruckenthal

Gradinile din sec. XIX: Transilvania

dezvoltarea oraselor a impus aparitia spatiilor publice pentru plimbari si agrement

Cluj, 1838, s-a infiintat un parc promenada care cuprinde dotari: cafenea, pavilion pentru muzica, bazin de inot, teren de sport, promenada rectilinie cu patru randuri de arbori ce separau circulatia pietonilor de cea a cladirilor,amenajare peisagera in rest ansamblul soselei Kiseleff 1833-1840 (Regulamentul Organic) prima artera verde a orasului de la podul Mogosoaiei (Calea Victoriei) pana la Padurea Baneasa aparitia gradinilor publice: 1844 gradina Kiseleff arh. Carl Friederich Meyer, gradinar Franz Hrer (ambii din Viena) stil peisager :denivelare, alei sinuoase, grupari pitoresti ale vegetatiei

Tara Romaneasca -

Parcul Kiseleff Bucuresti

Parcul Kiseleff - Bucuresti

Meyer+Hrer gradini pentru conacele Magurele, ............., Filipestii de Padure, toate in stil peisager prima mare amenajare pentru plimbare, odihna, agrement este gradina Cismigiu, dupa principiile amenajarilor peisagere, arh. Meyer 1850; caracteristici: - prezenta lacului - modelarea reliefului - axa principala de vedere

- grupari de vegetatie lemnoasa - traseul sinuos al aleilor - grija pentru estetica peisajului anvergura si problemele amplasamentului: - asanare teren mlastinos - construirea lacului - deplasarea a mari cantitati de pamant - procurarea arborilor - reamenajarea gradini Cismigiu de catre arh. Rebhun - 1860 prima gradina botanica din Bucuresti, gradinar Ulrich Hoffman - 1885 actuala Gradina Botanica - Infiintarea Gradinii Icoanei

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu - Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Cismigiu Bucuresti

Gradina Botanica Bucuresti

Gradina Botanica - Bucuresti

Craiova: Braila: infiintarea unei gradini publice cu traseu peisager parcul La Monument stil mixt Gradina logofatului Bibescu gradinar german: zone decorative cu alei geometrice, banci, pavilioane, sere, culturi diverse la 1853 devine gradina publica 125 ha

Parcul La Monument Braila

Parcul La Monument - Braila

Iasi: inceputul sec. XIX amenajarea Gradinii Copou gradina domneasca a lui Mihail Sturza - ............ Socolei domnia lui Ghica 1852 promenada de pe dealul Copou: fasii plantate late de 50m, imbinarea traseului aleilor pietonale serpuite cu traseul central al trasurilor 1859 Gradina palatului Domnesc: - compozitie avansata a vremii - terase si scari monumentale - axe compozitionale rectilinii - rezolvari peisagere: lac, grupari libere ale vegetatiei, alei sinuoase

Gradina Copou Iasi

Gradina Copou - Iasi

Brasov: promenada Aleea de sub Tampa

Sibiu, 1857: parcurile Sub arini, Dumbrava

Parcul Dumbrava Sibiului

Parcul Dumbrava Sibiului

Timisoara, 1858:

primul parc al orasului Regina Maria (Parcul Tineretului) - parcul Scudier 1870, actualul parc Central - promenada catre Teatrul National

Gradinile din prima jumatate a sec. XX Craiova: parcul Bibescu, azi parcul Romanescu arh. Eduard Redont - transformarea unui mic curs de apa intr-o succesiune de lacuri cu nivele diferite: insule, cascade, anrocamente artificiale, poduri, grupuri pitoresti de chiparosi de balta si salcii - trasee unduitoare ale aleilor - amenajari arhitecturale: chioscuri, castel de apa, case pentru paznici si gradinari, hipodrom, terenuri de sport - arh. E. Redont a studiat si un plan de ansamblu pentru inverzirea Craiovei inel de bulevarde plantate - a amenajat parcul-padure de pe Valea Jiului denumit Lunca Moflenilor

Parcul Bibescu (azi Romanescu) Craiova

Parcul Bibescu (azi Romanescu) Craiova

Parcul Bibescu (azi Romanescu) Craiova

Parcul Bibescu (azi Romanescu) - Craiova

Bucuresti Arh. E. Redont, 1906: parcul Carol I fost Libertatii acesta era parcul unde se va organiza Expozitia Internationala de la Bucuresti 1906 planul general al expozitiei facut de arh. St. Burcus parc de 30ha stil mixt: aleea principala element ordonator cu aliniamente de arbori, partere de flori, compozitia conducea spre un lac, de aici se dezvolta un sistem peisager cu: - privelisti fermecatoare - amenajari romantice - grota artificiala - parau printre roci - turn-ruina - poteci rustice E. Redont Gradina Ioanid, Bdul. Dacia reamenajarea Gradinii Cismigiu

Arh. Fr. Rebhun: -

- crearea parterelor flancate de aliniamente de tei - crearea rondului roman - crearea gradinii cu trandafiri - transformarea gradinii in stil mixt - reamenajarea Parcului Kiseleff - parcul Palatului Cotroceni Arh. Rebhun si arh. Octav Doicescu: - realizarea parcului National partea sudica si estica a parcului Herastrau Arh. Rebhun: - Buzau Parcul Crangul - Iasi Parcul Expozitiei, reamenajarea Gradinii Copou

Parcul Herastrau Bucuresti

Parcul Herastrau Bucuresti

Parcul Herastrau Bucuresti

Parcul Herastrau Bucuresti

Cluj - Gradina Botanica 1923 Timisoara: - Parcul Tiselor - Parcul Padurea Verde - reamenajarea parcului Scudier Sinaia reamenajarea parcului Castelului Peles arh. Rebhun

Gradina Botanica din Cluj

Gradina Botanica din Cluj

Ramnicu Valcea Parcul Zavoiul Gradini in Turnu Severin proiect arh. Rebhun Curtea de Arges - proiect arh. Rebhun

Gradina Botanica din Cluj

Gradina Botanica din Cluj

Parcurile din a doua jumatate a sec. XX: dupa al doilea razboi mondial realizarea parcurilor si gradinilor a stagnat - instaurarea regimului comunist: refacerea economiei, trecerea la sistemul planificat - lucrari de plantare fara planuri studiate lipsa cadre de specialitate In 1952, obiective de perspectiva in domeniul spatiilor verzi: reconstruirea si amenajarea parcurilor si gradinilor existente crearea de parcuri noi crearea de gradini si scuaruri cresterea numarului de parcuri si terenuri pentru educatie fizica si sport -

1953: -

plantarea magistralelor, bulevardelor si strazilor legarea spatiilor verzi ale localitatilor in sistem unitar si continuu locuri de joaca pentru copii locuri de recreere pentru: tineret, adulti, batrani infiintarea gradinilor botanice si zoologice in cat mai multe orase delimitarea unei centuri de paduri de recreere in jurul principalelor centre populate colective de arhitecti si ingineri horticultori pentru noile amenajari parcul sportiv 23 august Bucuresti (70 ha), infiintat pentru Festivalul Mondial al Tineretului si Studentilor

Parcul 23 August Bucuresti

Parcul 23 August - Bucuresti

noi gradini in cartiere bucurestene: Giulesti, Cosbuc, Tolbuhin reamenajarea si amplificarea parcului Herastrau infiintarea Gradinilor Circului de Stat Parcul Expozitiei Parcul Tineretului

Parcurile noilor cartiere: Titan, Balta Alba, Drumul Taberei, Pantelimon, Colentina, Crangasi proiectate in special de Proiect Bucuresti, colectiv arh. Valentin Donose demolarea unor intregi cartiere , transformari edilitare ample, nou centru civic au dus la aparitia unor teritorii destinate parcurilor si gradinilor, ex.: Piata Unirii, Izvor, Vacaresti numai gradina Unirii are amenajarea finalizata au luat fiinta in toata tara: scuaruri, gradini publice, spatii verzi ale ansamblurilor de locuinte, artere plantate

Probleme: Dupa 1990: -

dezvoltarea statiunilor de odihna si tratament si a zonelor istorice si de agrement a determinat: extinderea spatiilor verzi, amenajarea parcurilor existente amenajarea: siturilor naturale, paduri pentru agrement, crearea rezervatiilor si parcurilor naturale lipsa unui nivel corespunzator al realizarilor tehnice lipsa de performanta a mijloacelor tehnice utilizate si numar redus lucru in asalt nerespectarea tehnologiilor nerespectarea planurilor de executie reducerea cheltuielilor utilizarea muncii voluntare calitatea slaba a materialelor neglijenta intretinerii o stagnare a activitatii de amenajare a spatiilor verzi avansarea degradarii gradinilor, parcurilor si spatiilor verzi reviriment in domeniul privat: locuinte, sedii de firma, hoteluri crearea Gradinii Botanice din Galati

Gradina Botanica Galati

Gradina Botanica Galati

Gradina Botanica Galati

Gradina Botanica Galati

PRINCIPII GENERALE DE PROIECTARE A PEISAJELOR Scopul arhitecturii peisagere: crearea spatiilor organizate ale ambiantei fizice naturale care sa permita o integrare armonioasa a activitatilor umane. J. O. Simons, 1967: peisajele trebuie proiectate in viziunea imbunatatirii relatiilor om-oras, omcirculatie, om-om, om-natura in contextul evolutiei societatii (economica, sociala, culturala, ecologica). Pentru indeplinirea acestor deziderate proiectarea peisajelor trebuie sa se supuna rigorii unor principii: PRINCIPII FUNCTIONALE Pentru stabilirea folosintelor adecvate este necesara: - compatibilitatea functiunilor proiectate cu amplasamentul, ex: - nu amplasez un parc de relaxare si odihna langa o uzina - in acest context amenajez plantatii de protectie la zgomot si poluare - in spatiul ingust dintre strazi de mare trafic: se amenajeaza spatii verzi de protectie, cu functii estetice, ameliorarea climatului urban, nu se va amenaja un loc de joaca pentru copii - satisfacerea necesitatilor functionale - concordanta organizarii spatiale cu functiunile: - aranjamentul rational al partilor componente - alegerea si dispunerea logica a dotarilor Ex.: spatiile verzi stradale trebuie sa satisfaca functional: - protejarea circulatiei pietonale de cea carosabila - fluenta fluxurilor pietonale si carosabile - acces lesnicios la imobile - subdivizarea traficului: pietoni, piste ciclabile, piste carorabile - functii ecologice - functii estetice - conceperea ansamblului : strada-cladiri, circulatie-mobilier stradal, vegetatie-plantatii ca un peisaj urban unitar

- solutia peisagistica se bazeaza pe: - alegerea si pozitionarea tipurilor de plantatii - stabilirea inaltimii si formelor - dispunerea in plan - aranjamentul spatiilor deschise: peluze, arii de circulatie auto si pietonala - alegerea materialelor adecvate

alegerea formelor, dimensiunilor si culorilor relevarea detaliilor de amenajare si aranjare evitarea generarii conflictelor intre functiuni

- concordanta organizarii cu functiunile trebuie analizata si elaborata functie de: - psihologia si modul de viata al comunitatii - asteptarile si dezideratele comunitatii - amenajarile peisagere trebuie sa ofere: - confort - relaxare - placere - frumusete PRINCIPII ESTETICE COMPOZITIONALE - corelarea aspectelor estetice cu cele functionale - atentie asupra aspectelor vizuale percepute in raport cu utilizarile functionale alea menajarilor spatiale - cadrul urban construit si amenajarile peisagere trebuie sa creeze o ambianta bazata pe: frumusete, ordine - ambianta se realizeaza prin:- respectarea proportiilor in plan si spatiu - principiile ierarhizarii spatiilor - utilizarea principiilor de compozitie: simetrica, asimetrica, geometrica, libera - concordanta stilistica a elementelor de construire a peisajului - contrastul formelor, volumelor si culorilor - unitatea compozitionala incluzand si realizarea elementelor de detalii

Londra

Londra

PRINCIPII ECOLOGICE -proiectarea ecologica se adreseaza vietii, opereaza cu elemente naturale (plantele poseda o viata proprie) -coservarea mediului ambiant -protejarea si ameliorarea peisajelor existente -asigurarea conditiilor naturale adecvate crearii noilor peisaje

-elemente-pastrarea trasaturilor naturale importante, mentinerea zonelor de interes si valoare ale peisajului cu scopul valorificarii compozitionale -valorificarii importantei ecologice -factori majoriai amenajarii peisagistice: solul, subsolul, apele, conditii climatice, tipul vegetatiei, cunoasterea comportamentului ecologic al plantelor satisfacerea cerintelor vitale -relatii reciproce -ritm de crestere -transformari in timp -longevitate

PRINCIPII TEHNICE - problemele tehnice specifice ale proiectarii de peisagistica trebuie sa genereze rezolvari: - adecvate compozitiei vizual, functional - corecte din punct de vedere ecologic Ex.: - modelarea reliefului, crearea lacurilor, deviere curs apa necesita solutii tehnice: - stabilizare pante - consolidare maluri - impermeabilizare maluri - asigurare debit de curgere compatibil cu caracterul peisajului, conditiile naturale. - necesita studierea si implementarea conditionarilor rezultate din aspectele vizuale, ex.: nu pot face un lac pe o panta, taluzul ma impiedica sa-l vad de la baza pantei, nu pot pune vegetatie pe taluz pentru ca poate cu radacinile sa-l distruga - proiectarea circulatiilor: alei, drumuri, scari, poduri - solutii tehnice ce satisfac siguranta deplasarii: pante, dimensiuni, materiale, ziduri de sprijin - satisfac cerinte estetice si vizuale armonizate cu peisajul - instalatiile tehnice - nu trebuie sa deranjeze vizual - sa nu fie surse de zgomot (ex.: statii de pompare pentru fantani) - aspect ecologic influenta instalatiilor subterane asupra sistemului radacinilor plantelor

Botanical Gardens, Birmingham, Alabama

La Villette - Paris

PRINCIPII ECONOMICE - valorificarea maxima a posibilitatilor oferite de teren - adoptarea functiunilor in raport cu terenul - stabilirea dotarilor in raport cu terenul - utilizarea materialelor adecvate - adoptarea solutiilor peisagistice functie de posibilitatile financiare ale beneficiarului - limitarea costurilor prin proiectarea peisagistica, ex.: - modelarea terenului respecta in mare parte configuratia initiala a acestuia - pozitia unui lac in concavitati deja existente - dimensionarea judicioasa a aleilor - constructii decorative in numar mic - materiale putin costisitoare la plantatii se utilizeaza puieti fara baloti de pamant - reducerea cheltuielilor de intretinere: mecanizarea intretinerii peluzelor, decoruri florale simple, limitarea modelarii prin tundere PRINCIPII CULTURAL-ISTORICE - in siturile istorice si culturale (de patrimoniu) ambianta peisagistica trebuie sa respecte si sa conserve aceste valori prin: - abordarea compozitionala - solutii tehnice adecvate Ex. la proiectarea plantatiilor se va avea in vedere: - incadrarea armonioasa a constructiilor - accente volumetrice - perspective si vederi catre anumite elemente de arhitectura - evolutia in timp a arborilor si efectele fizice ale acestora asupra constructiilor - evitarea amplasarii arborilor mari in vecinatatea cladirilor, fundatiilor ruinelor si zidurilor istorice - circulatia va avea in vedere conservarea vegetatiei venerabile din siturile istorice - interventii in parcuri si gradini cu valoare istorica se vor face cu: - pastrarea conceptiei si caracterului initial - analiza planurilor si documentatiilor initiale - interventiile: restaurare, noi plantari, corectii ale vegetatiei, defrisari, introducerea de noi functiuni si dotari trebuie realizate in acord cu aceste documentatii si pe baza consultarii cu specialisti in domeniu (in cadrul Comisiei Nationale pentru Protectia Monumentelor si Siturilor Istorice existe subcomisia Parcuri si Gradini Istorice)

- caracterul specific al uni sit exprima traditii de cultura si civilizatie, ex.: - o zona rurala bucovineana, maramureseana - piata urbana medievala - interventia in aceste zone implica tratari peisagere care sa: - respecte situl - se armonizeze cu trasaturile definitorii ale sitului