Sunteți pe pagina 1din 93

Cristina NEAMTTJ

ELEMENTE DE PSIHOSEXOLOGIE

\l\\l\[l\\\1fi\ll\\\[\

":',i:i^"

EDITURA UNIVERSITATII ,,ALDiANDRU IoAN CUZA.

{ET IA$I , 2004

Cuprins
Capitolul l. Statutul epistemologic al sexologiei, obiectul de studiu, disciplinele corelate, metodele de studiu; perspectiva etno-culturali ln studiulsxualitdfiigievolutiacercetirilorindomeniu...........................5

Refcrcnli ttiin9ifici:

l.1.Obiectul de studiu al sexologiei.... l.2.Disciplinele corelate..........,.....

Prof.univ.dr. Ion DAtr'INOIU Prof.univ.dr. Adrirn NECULAU

........................5 ..........,...............6 .............................8 1.3.Evolu,tia sexualitdfii............. 1.4.Evolufia cercetarilor in domeniul psihosexualitafi...........................13 l.5.Metode gi tehnici de cercetare a sexualitafii... . . ....... ... ......... ...........17
I

.6.Perspectiva etno-cu ltural a asupra

inhebari $i

exerci1ii.............

sexualitdlii

......

....21

.........25

Capitolul 2. Procesul de sexualizare $i formarea identititii sexuale; etape, factori,efecteinplanbiologic,psihologic,sexualqisocial......................27 .......-.......-........28 2.1. Etapele procesului de sexualizare 2.2. Aparatul genital masculin gi feminin...........................................36 ........-..............46 intrebdri9iexerci1ii.....................

Capitolul 3. Comportamentul sexual; etape, tehnici. Tulburirile de .............48 dinamici sexuali ti terapia 1or............ ....... ........................48 3.l.Motivaqia (dorinla) sexuala....... 3.2.Condilii inteme ale motivaliei (dorinlei) sexuale.................,...........51 3.3.Problema criteriului de seleclie a partenerului sexual.. -.............. . . . ..-.55 3.4.Comportament sexual gi dragoste...............................................57

.......................59 sexual ..-............................65 sexual.. 3.7.Tipologiilesexuale................. .........-.............-72 .75 3.8.Tulburirile de dinamicb sexualb....
3.5.Etapele comportamentului 3.6.Tehnici de contact
... .................

3.g.Tratamentuyterapiaproblemelorsexuale......................................79
intrebdri qi exerci1ii.
...................

.... .................

..91

Capitolul 4, Evolulia sexualitilii ln ontogenezi............................. -.93


4.l.Sexualitatea gi
'

copiliria....-....... adulta...... . .. .
..

......................93
.. . . . . . .. . . .. . . .. . .

4.2.Sexualitateagipubertatea,/ado1escen1a.......................................106
4.3.Sexualitatea gi varsta 4.4.Sexualitatea gi varsta a treia. ... ..
...1

l2

.... ...... ...........123

Intrebiri $i exercilii.

...... ..........

.....................127

Capitolul 5. Educalia sexuali: statut' obiectiYe' confinut, metode 9i forme 129 .. " de realizare...... ..
.Educalia sxuali la vdrsta preqcolarA 5.2.Educa!ia sexualS gcolard . . . . . ...
5.1

. ..... . . ..... .. ..
.

intrebari $i exercifii.......

.. . ... ... .

.. ' ' "

131

Capitolul

138 149
151

Capitolul 6. Contracepfie $i sinitate sexuali......


6.l.Counselling-ul contracaptiv.. .. .. .
6.2.Contraceplia post-coitala de urgenla.
..-.

6.3.Bo1ile cu tranimisie sexual5.... .. .. intrebEri qi exerci1ii.. .. ... ........ .. ..

.. . . .

..... .

............. '' . . . . .
.

154

Statutul epistemologic aI sexologiei, obiectul de studiu, disciplinele corelate, metodele de studiu; perspectiva etno-culturall in studiul sexualiti(ii $i evolutia cercetirilor in domeniu
1.1, Obiectul de studiu aI sexologiei.
Sexologia este disciplina aparutl relativ recent (vezi istoria cercet5rilor in domeniul psihosexualitafi) care abordeazd comportamentlrl sexual uman sub toate aspectele sale: biologice, psihologice, culturale, sociale, morale depagind astfel domeniul medical. Termenul sexualitate a intrat in vocabularul englez in unna haduceii in 1892 a operei lui Richard von lcafft-Ebing, Prychopathia Se*aalrs (J.Bristow, p. 10) de unde a fost preluat $i genemlizat treptat in vocabularul cercetdrilor asupra comportamentului sexual. in 1913 regdsirl termenul sexologie in denumirea unei institulii de profil din Berlin- Societatea nedicald pentu sexologie 9i eugenie -, Iwan Bloch, fondatorul acestei institulii folosind penh! pdma dati un cuvant derivat din temenul sexualitate (ir1 gen'nanl Sennlwiseschaft) pentnt a deserma gtiinla care se ocupa cu studiul sexuafitAli umane (Angus McI-aren, p. 125). Sexuaiitatea este un domeniu ce include aspecte multiple, complexe pi variate, de ordin medical, fizic, somatic, neuronal, hormonal, psihic (de la senzafii, perceplii 9i panb la emo,tii, convingeri 9i valori), de ordin socio-cultural (nonne.

164
165

.'

" " "

17l

Capitolul

T. Exploatarea

comerciali a sexualitifii. .

. "

lT2
172

7.1.Erotica9ipomografia.......,....... 7.2.Jucdriile erotica 7.3 -Afrodisiacele. . 7.4.Prostitulia...... intrebdri qi exercilii. . . . . - ... .....
. . ... . .

. ... ..... .....174 ............ . ..175 .... . - ... '. 180 .. . .... ..
181

"""

1'76

Bibliografie generala

.............

....

cutume, habitus-uri, valori), educalional gi chiar economic. Sexualitatea reprezinti deci o rezultanti a tuturor acestor aspecte, depd$ind sfera strict circumscrisd a medicinei. Comportamentul sexual este o formb de
comportament uman natulal, deteminat de o dorin!6 pulsionara, care se impune a fl satis{Ecuta, dar care e modelat in manifestarea sa de norrneie sociale in vigoare intr-o comunitate 9i timp istoric determinate. Sexualitatea urnani, considerati inilial un dat biologic, este construita social, fiecare generalie aduc6nd translormdri in perceperea comportamentului sexual, plas6nd sexul intr-un anume conrext culrural gi istoric. Considerand obiectul de studiu extrem de complex al sexologiei rezultd cd di punct do vedele epistemologic principalul risc in modul de abordare al

sexualitAlii este reducionismul; sexologia nu poate f1 redusa la factorii biochimici, honnonali, virsculari, fiziologici, neglij6ndu-se aspectele sale
subiectiv-emolionale, valorile sau aspectele socio-culturale, care 1in de procesul de socializare, de cristalizare a identitilii personale gi sociale a persoanei, mai precis de constitutea identitnlii sexuale a subiectului. Devine evident cb un asemenea obiect de studiu, definit de hipercomplexitate, cere un demers lnter- 6i

h'cnsdisciplinar pentru a reu$i si ne ofere o paradigmd completa asupra comportamentului sexual uman. 1.2. Disciplinele corelate sexologiei.

fi

func1ional6

a fi tanar sau _ batr6n, raportarea psihologicd Ia scxualitate, definiti de


considerarea structurii globale a personaliti.tii, la stima de sine, de rol-status-ul s6u il diferite contsxte socio_profesionale. Oeci, prln .;i;;;;i manifstarea sa, sexualitatea ni se impune ci un fenomeu extreri de complei,

sexuala. A fi femeie sau bdrbat, trairca in plau subiectiv Si autovalodzarea acestor date pe scara nasculinitalii_fcuinitiiii- construid socio_cultural,

La njvelul aborddrii multi- 9i transdisciplinare a psihosexualit6tii, disciplinele care pot oferi informalii pertinente $i relevante asupra comportamentului sexual uman pot fi clasificate dupe ulmitoarele repere: a) dimensiunea biologicd a sexualit4ii este studiati de geneticS, biochimie, endocrinologie, neurologie, anatomie $i fiziologie. Dimensiunea biologicd a sexualitilii umane vizeazb slructura anatomicl a aparatului genital feminin 9i masculin, precum gi procesele biochimice conexe manifestirilor comportamentului sexual. Cunoagtrea dimensiunii biologice este impofiant6 deoarece structura gi operaliile echipamentului sexual uman reptezinta un set de limite in posibilitatea exprimdrii sexualitdlii. De exenrplu, daca un bdrbat nu are o erec,tie aceastd situalie reprezinti o limiti a actil,itdfii sexuale dorite. b) dimensiunea psihologicd a sexualitalii este studiata de psihologia dezvoltdii, psihologia cuplului, psihopatologie, itiin[ele educaliei. Sexualitatea umand estc detenninatA nu numai de factori biologici, ci qi de procesele psihice ale subiectului. Fiecare individ are un stil personal al proceselor psihologice de percapere-inter?retare a comportamentului sexual, o istorie pe$onald a experienlelor de invAjare, care ii influenleazd major sexualitatea. De aceea, a intelege sexualitatea umana presupune, ca o condilie primordiali, decodificarea modului in care procesele psihice individuale deternind comporlamentul sexual
manifest.

pot reduce exclusiv la configuralia anatomicd sau honnonald, ci tdmit 'influentatd

acceptare/valorizare sau respingere/culpabilizare g.a.m.d. sunt realitdli care nu se Ia

cl dimensiunea socio-culturald a sexualitdlii esie abordata de: etic5, psihologia socialA, antropologie, etnologie, istorie gi gtiinfele juridice. Dimensiunea socio-culturald se centreaza pe desciftarea modului in care comportamentul sexual este modelat de cultura comuititii de apartenen!6. Mediul social 9i cultural in care trdiesc indivizii defineqte ce oste sexualitatea gi statueaza modurile acceptabile social in care indivizii se pot implica in activitili sexuale. De aceea, explorarea evoluliei unei societii d-a lungul unei perioade istorice, sau a mai multe societili aflate in aceea$i pedoade istorice va pune in evidenld diferenle semnificative de modelare a sexualitltii umane via cultura. In timp ce sociologii sunt interesali sd inleleaga modul in care mediul social influenleazd
antropologii sunt interesali de modul

comportamentul sexual al membrilor unei comunitai 9i, implicit, de ce patemudle sexualitalii diferi de la un grup soqial/categorie sociali la alta,

iD care diferertele culturale dintre comunitAlile umane modeleazS o diversitate de modele $i conduite sexuale. Necesitatea de a ne raporta concomitent la toate aceste categorii de dat este
regula de aur

personal. atunci cind il folosim, ".uo _dat f,ormularea Lrnei definitii dupi toate exigeulele. epistemologiei este dificila. Explicaria epirr"-olog;caa acestei ambiguitali conceptuale provine din noutatea cfimpr.rlui O" i,.,,r"rfi!aii", p" o"-o pafte'- iar pe de arta parte, din mportarca subiectivi ta osp""iei. ietinit. ca sexuale sau non-sexuale. Deci, evolulia definigiilor aate sexJatitatii je_a lungul , tgngy]ui_ este fireasca intrucat 9i valorile/ciiteriil" a" O"irno"'r]" s"t i_fra (E.J.Haeberle. pp. 124-1284. Unele concepte 9i definilii ,p""in""-anr" t" .,nmoment dat devin parte a studiuiui sexologiei, in timp ce alteie rgi pierd intereslrl pentru studiu. A include sau a defini un cornportament.a fri.,i .r"*u"Vnonr"*yul lin:.9: fiecare persoand, de cxperienfa sa subiecdvi, Aor'sl a" uaforit" socierarii. Nici opersoana nu pou,. sp..ifi.u exact qi integral apanrn de sexualitate 5i ce componamentc nu apartin. intr_o"".*roonun,""ii oarecare masurd,
aceastA situatie

studia ceva ce nu putem defini cu pre"izie? f,noluli inraii "pirt"-otogl", in aor.,r"rri,.,f cercetirilor sexologice reprezintd cel ntai bun rispuns. Fiecarc dir;-;;; acordim o semnifica{ie perconald renrrenului sex)nlitate, ini"l"g"rlI

episternorogic a sexualitatii rimane incd un Ca gr conceptul de p,rsonalirare. cel rle sexualitate a primir dcllnirii dfleflte de ta un autor/epoca Ia al{ul. De exemplu. dund n.Uisnard 3i1 sexualitatea include ansamblul de fapre biologice aRarc in raport 1p. direct cu noliunea de se:r: rezulta cA sexualitatea ar dese,niu unru-Utui A" iopte bioiogice in rapon cu procrealia 9j cu procesul pregatitor al procrearii. fr o'iurnarure Ae secot drstan!;, ahi definirie generala datA scxualitd!ii avea in r,e"dere ,,oricc _o aspect al gdndirii 9i comportamenhrlui uman care'are o semuificalie (un rR.Mahoney. ::ll11yj,,:".1"t" semnificatiei p. 23). Compararea cetor doua Jeirniqii pune in evroenra rargrea termentlui sexuaritale de-a rungul a cinci decenii. Apare ca tegitirnd. din punct de vedere ?otr.iarea: putem
99^.,9"rut:

precisa

asupra.cireia dimensiunea psihologicd a persoanei igi pune amprenta definitiv. De$i cercetirile din toate disciplinele corelate sexologiei s_au finalizat prin acumularea unei mad cantititi de infonlalii despre sexualitatea urnand_ definirea

din punct de vedere

a fost determinari 9i de multitudinea difcritet,cr ferspective


care pot aduce, concomitent cu mirire'a cantitalii

in terapia

persoanelor

cu diverse afecliuni in

sfera

::tj[1"_."^T:0,t1 :exuatitatii. oe rnlol'tllatte despre contportatrentul sexual uman, at6t confuzii, cat gi cresterea profunzimii ingelegerii acesruia.

psihosexualitafii. Dupd C.Enachescu (p. 9), la primul contact cu aceqti subiecli, ceea ce se impune mai intai este faptul cI suferinla lor vizeaza ptopria identitate

1,3.

Evolu{ia sexualititii.

Preocupdrile pentru studierea istoriei sexualitdlii sunt recente; dupd


i990 a revistei Joumal of the History of Sexuality marcheazd consacrarea unei sub-disciplhe noi, anume a istoriei sexualitdtii. DupA C.Enichescu G.l7) istoria sexuahtaui este rma caxe s-a desfe$urat cu o dinamicd specific6 pe dou6 planuri: un plan al reprimirii, care a configurat o <istorie culturald> a sexualitdlii, $i un plan al sublimdrii (in sensul psihanalitic al cuvenhrlui), care a configuat o <metodologie> a sexualidtii. Indiferent ins6, de plan, de apoca istoricd qi de comunitate, dimensiunea sexualitadi a fost o
conslanla in evolutia uman itd !ii. Referirile la sexualitate apar inca din zodi istoriei umanitAtii,lcend nuneroase artefacte pictud, desene, statuete - fEceau trimitere la coDportamentul sexual.

A.Mcl-aren (p. 9) apadlia,

in

lega laolaltd toii oamenii, lucruile qi locurile.

integreze sexualitatea in ciolul divin al vietii. Unitatea dinh.e birbat $i femeie in actul sexual eta yaz\tE ca o parte componenta a principiului costnologic care

in

viziunea hinduismului,

trecerea de la matriarhat la patdarhat se explicd istoric prin conitientiarea contribuliei masculine la procreare. De exemplu, statuetele create acum 20-30.000 de ani, reprezent6nd femei cu atribute ale feminitdlii

Insi$i

mascuiini pi feminini era tolemtd, chiar idealizatd, prostitutia celebrata etc. Acest climat de relaxare gi permisivism sexual avea sa se incheie odatA cu
raspdndirea cregtinismului.

sexualitatea era o lormd de comuniune cu divinitatea. Nu intamplator aici s-a elaborat Kanasutra (Preceptele iubirii), care reprezintd un monument al artei erorice. fiind deosebit de apreciatar 5i in prezent. In occident. in societafea greac6, dar gi in cea romana, preocuparea pentru sexualitate reprezintd o caracteristici defrnitorie. Aristotel, de exemplu, a descris relaliile sexuale ca fiind evenimente naturale in lumea mamiferelor. a ardtat cA. alal barbalii. car 5i len,eile. au impuJsuri sexuale putemice 5i a caracrerizar orgasmul ca fiind o traire foarte ptacqla. Odata cu democralizarea societatii grece5ri s-a produs o mi5care de eliberare seruald, asrlel incar homose\ualilatea

extrem de bine redate, dispropo4ionate gi care atestd legAtura femeie-fertilitate sunt un semn al interesului constant penftu sexualitate al umanitalii. Dupa B.Malinowski ele pot fi insd $i juctuii erotice, crate special pentru stimularea sexuald a indivizilor( pp. 95-96). Odat6 cu progesul societdtilor, cu descoperirea gi folosirea scrisului, referirile la sexualitate devin mai nurr]aroase, mai explicite gi mai uqor de interpretat. De exemplu, in Sumer, regele Urukagina a emis un edict in 2350 i.H. prin care interzicea in societatea sa poliandria 9i inaugura poligamia. in Babilon, in 1750 i.H. Codul lui Hammurabi specifica foarte clar procedurile de divor! 9i definea responsabilitalile in cad|ul c6s6todei. Apar acum primele trimited la aonduitele sexuale prohibite, cum ar fi, de exemplu, seducerea fetelor inocente. in lsrael, Vechiul Testament includea, de asemenea, setwi de reguli foarte stricte referitoare la diverse conduite sexuale, incurajdndu-se foarte mult sexualitatea in scopul procredrii 6i condamn6ndu-se adulterul, masturbarea Si homosexualitatea. lsus din Nazarel deqi a vorbit mult despre d&goste, mil6, modestie, n-a spus nimic clar, explicit despre sexualitate. Se spune cA incuraja familia 5i slrbitorile, nr.ur{ile. Doctrina cre$tind a interpretat intr-o maniera nuanlata vorbele gi atitudinile atribuite lui Isus. Unul din primii interpregi ai invatatudlor lui Isus despre sexualitate a fost Paul dh Tarsus. lnfluenJat de elemente ale filosofiei ascete, el a fost foarte intuansigent cu (cednlele fizice ale tmpului>>. Dupi el, honosexualitatea gi masturbarea erau diavole$ti; contactul sexual intre bdrbali 9i femei era suspectat de pdcat, casitoria reprezenta o concesie fala de sldbiciunea cimii, doar celibatul 9i abstinenla sexuali reprezentau adevdratele valori ale

CAtIe anul 300 creftinismul devenea religia oficiald in Imperiul Roman. Sf. Augustin (354-430) este considerat iniliatorul precepteloi creitrne asupra

sexualitalii, cel care a influenlat enorm morala sexuala a societarii occidentale timp de secole. In scrierile gi predicile sale el a condamnat integral sexuaiitatea, indiferent de relafia sa cu procrearea; copilul nascut in r.u:ma unui raport sexual este marcat de pdcalul original; el hebuie curblat 9i educat astfel incat s6 nu perpetuze. p6catulilsecolul IV a marcat inceputul unei epoci represive a sexuafititii in lumea occideutald, bazatb, pe echivalarea sexualitalii cu <p6catul cirnii>i qi care avea s5. dueze penA in epoca Rena$terii. rToma d'Aquino avea sA suslini cA orice act sexual care nu urmAregte procreaiea e gregit, reprezintA o formd de pacat, iar papa Leon al Ixlea (1048-i0541 a interzis lormal clericilor
casAloria

Interpretarea cregtind

elemente: (A.Thatcher, p. 9)

ri a impus celibatul 5i ab<iinenla. a sexualitelii se caractedzeazd pdn uandtoarele


mistificarea sexului, determinata de ignorarea sexualitifii umane;

a)

preluAnd unele idei ale filosofiei platoniciane, conceplia cre$tind a considerat trupul omenesc ca ceva separat de suflet gi inferior lui; b) asocierea sexualitiJii cu pdcatul $i rdul; sexualitatea era echivalentd cu pacatul (idem, p.99 $i um.), definir prin: eqecul de a rrdi in iubire (dupd

modelul

desconsiderarea partenerului;

cristic de iubire), egoism, spirit posesiv, dorinlA trupeascd

gi

spiritului creqtin. In acelaqi timp istoric, dar in extremul orienl lndia in special, hinduisn.rul in general au construit o viziune cu totul opusi celei dezvoltate in occident asupra sexualitdlii. Neaccentuand dihotomia spirictnlp, hinduismul a incercat sd

lolosirea sexului ca instrument al putedi; discriminarea femeii; cregtinismul poate fi caracterizat ca androcentric Si sexist intrucat se bazeaz| in mare m6surd pe perceptiile masculine $i reflecti interesel bixba,tilor; femeile erau consideratebirbali neimplinili (vezi conceplia lui Freud asupra complexului Electra), produse de o sdmdnij careia i_a tipsit cdldua, calitatea; e) acceptaxea violenJei ca fiind fireasci $i inevitabild.

c) d)

Noul Testament

recomandarea celibatului Si abstinentei, consjderate superioare gi prelerabile casatoriei; dacd oamenii se cdsatoresc totu$i, ei trebuie sd incerce sa aibe relafii sexuale pentru scufi timp gi nunai in scopul procreErii; c) homosexualitatea masculina e definitA ca pewersiune, (p6cat contra

a) b)

a consacrat relaliile dintre sexe dupd preceptele unnAtoare: supunerea soliei fala de so!;

in

sexual in perioade considerate perioade ale sarcinii, alAptarii, in perioadele de interdic{ie din postwi etc.), frecvenla ori radtatea rapofurilor - totul era prescris

d) homosexualitatea feminine e definiti analog, dar cu o altd motivalie: pentru o femeie, cinstirea trupului echivaleazi cu practica de a se lasa controlat6 de bdrbat din punct de vedere sexual. Aceasta epoci de represiune sexualb. a durat in lumea occidntali pana in epoca Renaqterii, cand odatd cu redescoperirea valorilor filosofiei grecegti antice, odata cu concepiia umanistd ce a dominat spiritul epocii, s-a produs o relaxare relativ6 a obstinaliei de aontrol qi reglementare excesivd a sexuafit6fi
indivizilor. IatA cum catacterizeazd M.Foucault acest interyal
.

natud );

recomanddri gi, de aceea, trebuia si se justifice in modul cel mai detaliat cu puiinlA. OdatA cu inaugurarea noii epoci de represiune sexuald, din nanualele privind spovedania in pastorala catolicd incep sd dispard multe din intrbarile care cereau solilor arnanunte despre sexualitatea 1or: pozilia fiecirui panener,

aceste coduri. Sexualitatea matrimoniali era suprasaturati de reguli qi

atitudinile, gesturile, pipaielile, ciipa exact5 a momentului pldcerii supremc. Acum incepe sd se practice discre{ia qi se evitd formularea tuturor acestor intrebari. Pastorala catotca (ca inscrisese drept indatorire de cipdtai grija de a

de

relaxare:<practicile sexuale nu prea erau tdinuite, cuvintele erau rostite fera excesivi pudoare, iar faptele nu prea aveau nevoie de perdea. . gsturi pe fa!i, vorbe spuse pe qleau, necuvin{e vAdite, anatomii dezgolite 9i impreudlate fEIa prea multi jen6, copii dezghelali se perindau fErd prea mult5 sfiald ori teamd de scandal printre hohotele de ras ale adul!ilor...)r (M.Foucault, p. 7) Este in mare masur5 atmosfera descrisd in povestirile din Decameronul, in care Boccaccio redA cu miiestlie naturaletea, umorul gi toleranta concetilenilor s6i vizavi de

vorbiriiir (idem, p. 19) evolueazi acum spre cenzurd-represiune deoarece se credea cA tot acel interogatoriu viz6nd manifestarea sexualitalii, chiar dacd urmAre$te indreptarea, ii murdAre$1e pe preoti, ii contamineazA. Acum se interzic unele cuvinte gi se urmarelte cu obstinatie decel4a expresiilor, toate aceste precautii servesc la a face din sex ceva acceptabil din punct de vedere moml. Efecful pervers il reprezintd insi faptul cA in aceastA epoci grija puterii de a
evita discursul despre sexualitate a condus la aparilia unui nou gen de literaturA; literatud a pastomlei catolice Si a apArut literatula eroticA inaugurat;. de Sade obsedat de detalii gi realism - gi continuand cu Casanova gi
s-a realizat proieclia in

face sA treacd tot ceea ce ar avea vreo legAtufi cu sexul, prin moara 1A16 sfarsit a

al1ii.

manifestfi le sexualitif ii 1or. incepdnd din secolul al XVII{ea apare o noui epocd de represiune sexual[ care, obsewd Foucault, coincide cu dezvoltarea aapitalismului. Explicarea acestei coincidenle este formubta de M.Foucault astfel (p. 9): <...dacd sexul
este reprirnat cu at6ta strdqnicie, priciaa sta in aceea ce el nu ste compatibil cu o

Sade Si litemlura erotica aparuti in aceastd epoca au inaugumt hadilia omului occidental, care se consacri de aproape trei secole p6nb in prezent, sarcinii de a

spune

totul despre

sexualitatea sa.

itr

generald gi intensivd (punere la treabA); intr-o perioada in care fo4a de muncd este exploatata sistematic, s-ar putga oarc tolera ca ea sd se iroseasci iD pl6ceri, erceptAnduJe pe acelea, reduse la mjniurum, care-i permit sa se reproduca)? Noua epocd de represiune a sexualitdlii a imbrdcat forme de manifestare diverse, unele dinhe ele fiind cu desiv6rgire noi $i generand aSa-numitele ((efecte perverse)). Vom prezenta un exemplu semdfrcativ in acest sens: pani la reglementarea prin cutume $i constuengerea opiniei publice reglenentau practicile sexuale: dreptul canonic, pastomla cre$tina gi legea civild. Fiecare fixa, in maniera sa specifica, linia de demarcalie inhe permis $i nepermis, Taate cele trei coduri erau centate pe relatiile matrimoniale, definind 9i urmdrind: datoria conjugala, capacitatea de a o indeplini, modul in care datoria era indeplinitS, exigen{ele gi violenple care o insofeau, m6ng6ierile inutile ori necuvenite, cdrora aceasta indatorire le sewea drept pretext, caxacterul fecund a1 relaliei matrimoniale, ori modul in care se acliona collha fecunditAfi, mo1nentul in care avea loc solicitarea pentru datoda conjugah (dacd se solicita lavorul

sfhrgitul secolului

al

XVIII-1ea, hei mari coduri explicite

- alatud de

mod de alimentalie, conditii de locuit etc. Acum oomporlamentul sexual al populaliei devine obiect de analizi qtiinli{ici qi liniE a interven,tiei; prin intermediul demografiei rezulti un lntreg sistem de observalii asupra sexualit.dlii. Sexualitatea este observata. conboLata. nlodelata. iuegisftatA $i, sporadic, chiar educat6. Familia devine acum instanla de control a comportamentului sexual, dar gi loc de saturalie sexuali. Sexualitatea matrimonialS, observa Foucault (p. 91) <a intuat prima in eretismul sexual cre6ndu-qi temed, invendnd relete, chemand in ajutor teln]ici savante, stdrnind, spre a gi le repeta sieqi, nenumdrute discursuri. Burghezia este prima care a
inceput sd considere cd propriul ei sex este un lucru important, firavd comoara, a calei cunoa$teri este absolut trebuincioasd). Interesul qtiinjific pentru sexualitate dateazd din aceastd epocA. (Foucault observa cd europenii, spre deosebire de orientali, care gi-au creat o <als amandi), au mizat pe o (scie-ntia sexualis)t, probabil ca lLlmare a culturii ralionaliste post-carteziene). Odcum. in secolul XVIII apar prirnele contribufi

beneficiazE de o abordare nouA; in contextul in care a devenit evident rolul populagiei in dezvoltarea comunitalii populalia ca resursa, ca mane de lucru $i capaoitate, deprindere de a lucra - puterea politicA a iuceput sa se preocupe de variabilele sale specifice: natalitate, feoutditate, mortalitate, stare de sandtate.

secoiul a[ XVII-lea sexualitatea

taini

11

meritorii la cunoa$terea anatomiei aparatului genital gi a bolilor cu transmisie


sexuale.

Foucault a idelltificat patru mari strategii de abordare care dezvoltb cu privire la sexualitate strategii specifice ale cunoagterii gi puterii 9i care s-au cristalizat incepdnd cu secolul aI XVIII-lea (pp. 78-81): a) isterizaxea corpului femeii, proces prin care corpul femirin a fost

in

analizat, dehnit 5i irnplicit descalificat, ca un corp satumt de sexualitate, integrat sfera unei anumite patologii, medicalizat astfel qi plasat sub conirol social

(farrilial);
pedagogizarea sexului copilului, ca urnaxe a convingerii ca toli copiii se dedau unor pmctici sexuale (masturbarea), ceea ce prezintl un risc fizic qi

Marie Stopes. Servindu-se de psihanalizi, literatua, filmul, moravurile au inceput sA se elibereze progresiv de conskangerile epocii victoriene. r Se aprearazd cd secolul XX a rupt tacerea care invbluia sexualitatea, limitele dintie public Ai privat fiind rupte astfel 9i trasate din nou (Mcl-aren, p. l2). --1 Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, in anii 1960-1970 s-a produs cCea ce s-a numit <revolu1ia sexual6>. Legalizarea avofului, perfeclionarea gi generalizarea contlacepliei, n:itcArile contestatare, hedonismul epocii * corcretizat in prostitutie gi pomografie - a eliberat aproape total indivizii de constrangerile
ftaditionale\ Sexualitatea este acum dega.jat6 de orice implica{ie conflictual-.; ea

b)

devine

cent-ratd.

morai, deopotrivi individual gi colectiv. Copiii sunt definili acum ca fiin{e sexuale liminare, iar misiunea educatorului kebuie sA urmareasca conholul manifestarilor sexualitdlii infantile. Sistemul pedagogic dominant in epocd, caracteizat de J.-J. Rousseau (Emil sau despre educatie) ca fiind excesiv de rigid 9i ignorAnd particularitdlile copilariei, porne$te de la reprezentarea sociald
a

copilului ca un pacalos in devenjre:

economice (urmirind stimularea sau infranarea fecunditdlii cuplului), p n mijloace politice (cuplul fiind etichetat ca responsabil in mport cu naliunea, cu intregul corp social), prin rnijloace medicale (atribuindu-se, de exemplu, o valoare patogend controlului nagterilor atat pentru individ, cat gi pentru
comunitate);

c)

socializarea comportamentelor procreatoare s-a produs prin nijloace

banalizat, devine ceva bun gi util atat pentru individ cat $i pentru societate. Sexul inaintea c6sdtoriei, in afam cdsAtodei, cu parteneri de ambele sexe, exploatarea in cele mai diverse moduri a sexualitdlii propdi sau a altora sunt fenomene cu o tezonanatd sociala exh-em de largd. Manifestarea sexualit6{ii este putemic valorizatd; ceea ce era definit ca ilicit in urmd cu cateva decenii este acum permis, iar legea nu mai ptotejeaza decat sexualitatea copilului (p.Bmkner, A.Fienkelkraut, p. 65),1$colile se deschid ci.tre sarcina educaliei sexuale iar achiziliile qtiinlifice fe-rmit aplicarea unor forme noi de terapie in cazul unor afecgiuni psihosexuale. Satisfactia sexuald apare ca o promisiune penhx toli Si ca o datorie pentru fiecare. In acest sens, M.Eliade observa cd omul modem se distinge de cel al culturii arhaice prin incapacitatea sa (de a trdi viala organicd (in special sexualitatea $i nutrilia) ca un sacrament. . Pentru omul modem. ele nu
.

pe valorizarea r.nriUitltalli corporale 9i astfel sexul

este

d)

psihanalizarea

plicerii pewerse s-a bazat pe rzolarca instinctului

Secolul al XIXlea, denurdt pi epoca victoriana, reprezintd o culme a tendinlei de represiune a sexua[tatii; epoca victorianA este considerata o adevarate cruciada penbu puritatea spiritualA qi fizicd, cu alte cuvinte, pentru ignoran@. De exemplu, sub influenfa directd a reginei Victoria textele lui Shakespeare, Dante, chiar $i textut Bibliei au fost epurate de <cuvintele obscene>i. Pentru a se preveni masturbarea bdielilor s-au creat dispozitive speciale, prevazute cu cuie (Haas, Haas, p.19), care se aplicau pe penis: demografii 9i psihiatrii secolului al XIX-lea, atunci cdnd erau nevoili si evoce sexul cereau iertare cititodlor pentru a fi neyoifi sd le relini ateniia cu subiecte atat de josnice gi frivole. A rimas in istoria gtiinfei chiar pi gestul lui Charcot de a inherupe o consulialie publicd in care incepea intr-un mod prea limpede sd fie
incriminatd sexualitatea (Foucault, p. 44).

sexual, caractedzat ca instinct biologic Ai psihologic autonom. Acestui instinct i s-a atribuit rolul fundamental in patologizarea conduitei sexuale.

sunt decet fapte fiziologice, in timp ce pentru omul cuiturilor arhaice sunt sacrament, ceremonii, prin intermediul cirora se lace comuniunea cu lota pe
care viata insdsi o

reprezint

(M.Eliade, p. zt7)

1.4. Evolu(ia cercet5.rilor

in domeniul psihosexualititii.

DupA A.Hesnard, constituirea sexologiei ca $tiinF a traversat urmdtoarele trei


etape:

,,'

Secolul

XX

aduce

cu sine foiosirea metodeior gtiinlifice in

studierea

sexualitalii. S.Freud a explicat inh'eaga funclionare psihicd a individului pomind de [a sexualitate, pe care a extins-o asupra intregii durate a vielii (la sfbrqitul secolului XIX sexualitatea era asociata cu tinerelea). Apar preocupfuile pentru conhaceplie, primele militante fiind americana Margaret Sanger qi britanica

aptitudine pentru pldcere qi dorin{a de a se sen,i de acestea. Meritul lui Galenus consta in faptul cE a legat foarte strAns necanismul actului sexual de ansamblul corpului gi a tmtat sexualitatea ca pe un proces in care se afld angajatd intreaga sdndtate a individului. De exemplu, analiz6nd actul sexual el a d-emonstrat _ numind factorii care se implicd, precum gi consecin{ele actului c6 acssta se ruporteazA la inhegul organism. Galenus s-a distanlat de Hippocrate, care credea

a) perioada preStiinlificd aaopeft intervalul istoric cupdns inhe antichitatea greacb Si romani $i secolul al XVIII-lea. Una din contributiile cele mai interesante la studiul sexualitdlii a a\.ut-o in antichitate medicul roman Galenus, care a descris poziliile de contact sexual cele mai indicate in procreaiie, a identificat o serie de boli venerice (sau ale aparatului genital) 9i a incercat sd le trateze. Galenus a explicat sexualitatea (Foucault, pp. 378-399) prin urmitoarele trei elemente: organele genitale - izomorfe, afirmi el, la bnrbaisi la femeie o

13

ca spenna se formeazd prin agitarea sangelui, precum gi de Aristotel, care afrmra

cA ea rezultd ca ultimA lazd a procesului de digestie,

Galenus recunoagte acliunea

doua elemente:

in

homosexualitatea qi heterosexualitatea nu sunt aspecte polare, opuse ei

formarea 5pgrmei,

coacere

sdngelui

iii

nuan{e aie aceluiagi fenomen;

cunosc fenomenul ejacularii, pe care l-a diferentiat de lichidul vaginal! apud J.Ardrd, p. 24). Acest principiu vital pneufiq s-at forma in creier, iar oboseala post-coital5 a birbatului se explicd logic prin golirea de s6nge, dar gi de principiu vital. De asemenea, Galenus a atribuit raportr.rilor sexuale o serie de efecte curative, atat asupra tmpului, cat $i asupm sufletului: (acest act predispune sufletul la destindere; ii aduoe pe melancolici 9i furio9i la o stare mai ralionala. iar unui indrdgostit ii mai reduce inflScdrarea excesivi>. (Foucault, p. 387). Aldtwi de observaliile h.ri Galenus, Ia progresul cunoa$terii $tiin{ifice au contribuit Si preocup5rile gi ideile despre sexualitate fonnulate intr-o manied ascminatoa.e de citre Leonardo da Vinci (care a realrzat shile foarte exacte red6nd pozilia litului in cavitatea uterinA), Darwin, de Greefetc. b) perioada $tiinlifcd a fost inauguratd de studiile clinice ale lui J.M.Charcot asupra isteriei, realizate ircepdnd din 1870, qi include contributii aduse de psihologi, medici, psihiatrii. fuchard von lftafft-Ebing (1840-1902) qi-a propus sA exploreze sexualitatea unand pentm a contdbui la inlelegerea mai autentica a acesteia, inse concluziile sale au fost afectate de ruisoginism, de influenlele epocii victoriene, in care a trait, dar ti de contactul siu, ca medic in slujba poliliei, cu subiecli inadaptali sexual. Opera sa, apdruti in 1902, Psychopthfu sexualis, susline dublul standard in abordarea sexuafitafi leminine gi masculine; pentru bdxbali este accepbbil sd aibe relafli sexuale pre- 9i extramaritale, dar pentru femei este inacceptabil. in ciuda atitudinii qi recomand6rilor sale von Krafft-Ebing a contribuit la progresul sexologiei direct - prin cazulile a\alizate gi descrise cu meticulozitate, realizAnd o primd incercare de clasificare a perversiunilor sexuale - dat qi indirect, influenldnd opera lui H.Ellis qi a lui S.Freud. Henry Havelock Ellis (1859-1939) Si-a publicat observaliile sale asupra sexualitAlii in 7 volume, Studii de psihologiq sexului. EI a demonstrat cA pentru
a inlelege sexualitatea este nevoie de o abordare etnografic5 qi culturalb. Ellis a

canf lsJolrpem)alice. la care se adauga prezenra unui principiu 'inuozi!g1j]e vital. care umfiE organele sexuale $i evadeaz6 prin sperml odath cu ejdiularea.

- homosexualii nu sunt perver$i (Krafft-Ebing ii caracterizase drept <degenera! ), ci oameni care trebuie considerali cu respectul cuvenit oddrei
fiinle umane;

(Galenus

o aflmat cd qi femeile

absenla dorintei sexuale la femei este un mit;

femeile $i barbalii au orgasm intr-un mod similar, iar femeile pot avea afecliunile sexuale sunt determinate psihologic; comportamentul sexual imbracd o diversitate de forme gi e nevoie de

orgasm multiplu;

de sexologie. in 1918. Peritru prima datd el s-a bazat pe o abordare multidisciplinard a sexualitdtii reunind in echipa sa de ceraetare psihiatrii,
psihologi, medici qi sexologi, dar abordarea domeniului de investigalie este predominant descriptivd ti mai pulin expiicadva. Sigmund Freud (1856-1939)

precaulii inainte de etichetarea unei lorue ca fiind anormald. A.Hierchfeld (1868-1935) este considerat (F-X Poudat, N. Jarrousse" p. 10) ca cel care a relansat cercetarea propriu-zis sexologici, crednd prima revistd de sexologie, primul inslitut de cercetiri sexologice $i deschizand primul Congres

inci

a lansat penhu prima data in mod

tranqant

indemnul de a r1e strddui sa ne cunoa$tem sexualitatea, pe care a considsrat-o un principiu fundamental al vielii. Inilial, sub influenla lui Kraf'ft-Ebing, Freud a atdbuit drept cauze a masturbdrii tulburirile psihologice, insi. observarea atenti a cazurilor sale l-a ficut si ajungd la concluzia ci deprivarea sexuala sau reprimarea sexualitdlii stau la originea simptomelor nevrotice.

Freud

demonstrat cE nevoile sexuaie evolueazd impreuni

suslinut cA nici un standard sexual nu poate fi valabil pentru toli indivizii din lume Si a denunlat inutilitatea gi caracterul punitiv al constuangedlor epocii victoriene. Medic fiind, prezint5 in opem sa sute de studii de caz, oameni cdrora 'le analizeazl. sexualitatea cu pertinenli, incercand sd-i ajute sa-9i inleleagh 9i

psihologice incepind din stadiul infantil. Concepand motorul dezvoltArii psihice ca frind de origine afectivd, ca o lupta rntre Efoji.g .Tgqglo's (la limita ca o lwtd inrre,exualira{e sj moralirare). Freud a schilat o ltacjialiLare a evoluriei psihjce a indivizilor rn care a implicat pcnnanenl scxualirdtea: zonele erogene dominanre, modalitAlile de acces la gratificatiile sexuale, corolarul in planul imaginii de sine gi-n planul alectivitdlii toate au ca numitor comun sexualitatea. pulini psihologi acceptl astazi aspectele descrise de Freud precum: comple,Sul Electra (i /idi4 faln de penis) stadiul de latenli, reprogdndu-ir" con"o-ii*i 6a ,i lgnorat sau nu a perceput corect nevoile psihologice ale fetelor 9i femeilor. Cu relerire la sexualitatea umani sunt in prezent general acceptate unnatoarele aspecte (P.cay, pp.132-134) subliniate de Freud.

cu

cele

impulsurile sexuale sunt

nevo"1,._b_i-o-Jogice..

sAndtoase, care

incep sa

se

sa-qi accepte sexualitatea. A studiat fazele evoluliei autoerotismului $i a aretat cd. masturbarea este un fenomen cunoscut atet de barbali, cdt gi de femei. Pe baza volumului mare de observalii acumulate cu ocazia intemcliunii cu pacienlii s6i, Ellis a suslinut cd (Mahoney, p. 38):

manileste din copilarie: - fiecare copil se na$te cu un potenlial de ainydta $i a-gi dezvolta o divenitate de valori gi orientdri sexualel - impulsurile _ggxuale pot fi incgngtienle qi pot determina anumite atitudini, comportamente, care pot apfuea ca foarle indeparlate de nevoile sexuale;

I4

tu

faptul c[ in acest intelval subiectii cercatarilor erau fie delincvenli, he oameni cu tulburdri psihice Ei/sau sexuale. A inlelege pe deplin gi in profunziu.re sexuahtatea umani cere investigarea subieclilor sdnAtogi, bdrbali qi femei, tineri qi v6rstnici, apartindnd unor culturi diverse, cu rol status-uri diverse. Este tocmai direcfia de cercetare ce s-a realizat in perioada
trebuie observat
wm6toare.

- repdmarea impulsurilor sexuale poate conduce la a-nxietate, depresie gi alte lburari ale pcrsonalitar ii. Valabilitatea datelor acumulate in perioada $tiintificd este indiscutabild, insd

11entului sexual, dar gi a trdirilor subiective ale subieclilor. Acumuldnd datele tezultate i[ umla obsewaliei directe a zeci de mii de cupluri, Masters qi Johnson au elaborut o strategie de tratament compleri, bazatd pe colversalie, consiliere gi invdlarea de tehnici sexuale de citre subiecli impreund cu partenerii 1or. Centuarea terapiei disfuncli:ilor sexuale pe cuplu (6i nu pe individ, ca pdni atunci), considerat ca o unitate indivizibili, reprezifta una din principalele lor contribu{ii la evolulia sexologiei. Degi nu s-a bucuat de aceea$i noto etate, contrjbutia lui Lewis Temran o

c) perioada "sexologiei Stiinlifice. S-a afirmat dupi prirrul rdzboi mondial, oAnd americanii D.Bromley $i F.H.B tten au studiat comportamentul sexual al tinerilor pe baza unui chestionar. Concluziile studiului, publicate in 1938, ardtau societ5lii, sunt activi sexual 9i au acumulat o expedenld sexuali bogata; cei mai muili subiecti au rapoftat atunci ca practic[ sexuale masturbarea, insa s-au nportat $i relatii sexuale complete. A.Kinsey (1894-1956), entomolog ca ibmalie, a initiat in anii 1940 un grup de cercetare a sexualitilii umanej cale a lucrat cu un egantiol reprczentativ de bdrbaii 9i Gmei, qi care a dus la oblinerea unui mare volum de date. A. Kinsey $i-a inceput cercetirile despre sexualitatea umand dupd ce la sfargitul anilor 1930 Indiana University i-a cerut se {ini un curs oplional despre cAsAtorie. Ca entomolog, el a fost Socat sA constate lipsa de date despre comportamentBl sexual uman fi pentru a obline infomaliile necesa.e a inaugurat practica sondajeior de opinie, care i-au adus notorietatea. EI a rcfnzat sd clasifice con-rportamentele sexuale in <noruale> gi <<anormale>>, concentrandu-se pe ob,tinerea de date, nu pc judecarea 1or (Mclaren, p. 16). Rezultatele studiilor sale s-au concletizat in doui cdr{i: Sexual Behaviour in lhe Huntan Male (.1948) qi Sexua^l Behaviott in the Human Female (1953), care au deverit rapid bestsellels. In ambele ca4i, sexualitatea umani e descrisd in termeni de corlatii cine ce face, cat de des, cu cine etc. - in functie de varstd, nivel de educa{ie 5i apartenen{d religioasi. Cdticat pentru increderea prea mare acordate mdrttdilor subieclilor $i pentru faptul de a fi omis populalia de culoare din studiul siu. Kinsey a reutit sd ofere pentru prima date o imagine adecvatd asupra sexualitdlii. M.Hunt a incercat in 1974 sd reactualizeze datele culese de Kinsey corectand modul de egaDtioDare ti strdduindu-se si obtinA date veridice de la subiecti nonvoluntari, pentru a vedea dacd se iffegistreazd diferente senxjficative intae comporiamentul sexual al voluntarilor gi cel al non-voluntarilor. Concluziile studiului sdu au fost insa viciate de procentul mare (80%) de non-r:ispunsuri. studiul sexualitdlii unane intr-o noui directie: au renunlat la chestionare qi au unnarit direct corupoltamentul sexual al subieclilor. Ei au pus la punct un laborator cu camere de luat vederi care sA pendtd iffegistuarea compofiaW.MasteIS, medic ginecolog, 9i V.Johnson, psiholog (sol $i solie) au ofientat

ca atat tinerele studente, cat 9i colegii lor, elita sociali $i educationala

exemplu de incercare de a se introduce in evaluare dguroase a faptelor sexuale. LTeman, dupa ce a creat o scard dc mdsurare a Q.I, a inceput sd lucreze la o <<scald de predic{ie a orgasmului>, pe care nu a finalizat-o insi; incerc6nd sd faci peqtru sexualitate ceea ce fecuse A.Binat pentru inteligenla, el a mai creat o scara pentru mascrjlinitate-feninitate. bazatd pe stereotipuri sexuale tradilionale (Mcl-aren, p. 198) AbordArile sexualitatii realjzate in cursul secolului XX au determinat o anume specializare a interpretirilor qtihfifice; astfel, abordarea realizatd de KrafftEbing 9i cea a lui Freud subliniazd cA sexualitatea este conflictuald, culpabilizantb., fiustrantd $i angoasante. Fiinta umana, in comporlamentul ei sexual, trebuie sA facd permaneot alegeli, iar alegerea antreneazb cu sine compromisurile gi mecanismele defensive. Abordirile realizate de Kinsey gi Masters ti Johnson se lcazeaz| pe studiul comportan-ienhrlui sexual. pe baza observaliei 5i a corelaliilor statisijce. Conceplia compoltamentalisti degajeazA sexualitatea de inplica{iile conflictuale, bazindu-se mai mult pe valorizarea corpului gi propundnd o viziune pragmaticl asupm cornpodamentului sexual. In concluzie, sexologia are urmitoarele coltribu{ii (F-X. Poudat, N. Jarrousse. p. 12): a) pe plan teoretic intorpreteaza compoltarnentul sexual permiFnd inlelegeroa disfuncliilor sexuale; b) pe plan clinic studiazi factorii organici (abordali din punct de vedere medical) 9i factorii psihologici (abordali fie in temeni de conflict intrapsihic. fie ca rezJltat al uuei invdjdri sociale defectuoase sau al unui dezechilibru gi/sau destructurdri conjugale) implicali in compoft amentul sexuai; c) pe plan terapeutic iniliazd $i desftgoari scheme de terapie a disfun-

prcznt5m mai mult ca pe

domeniul psihosexualitdtii

a mijloacelol de

un

cliilor sexuale, pornind de la o anume conceplje teoretica $i de la particula tAtjle


subieclilor.

1,5. Metode $i tehnici de cercetare

a sexualitltii,

Orice ne este prezentat ca o cunoqtinli despre sexualitatea umana trebuie respectivi..


considerat din perspectiva metodei, a modului in care a fost obinutd cuno$tinla

inlormatiilor derprc.erualiratea urnana- obrinure de cercitarorii prezcntari

Din

aceasta perspectivd, rnerita relinut faprul cA majoritatea


rn

16

sub-capitolul anterior, au fost criticate, metodelor de cercetare folosite de ei imputAndu-li-se numeroase limite. Aceste limite lac ca granila dintre opinie gi aunoa$terea $tiinlificd sA devinA prea flexibili, nesigur5. in studierea sexualitilii cele mai multe probleme apar cAnd faptele 9i opiniile incep si se confunde gi sd devini interqanjabile. O prim5. erigenli. in studierea sexualitAlii umane derivi de aici: opiniile despre sexualitate, deqi sunt semnificative $i importante, nu trebuie considerate drept fapte obiective. Ceea ce se stabileqte drept rezultat al
cunoa$tefii qtiinlifice despre sexualitatea umand nu se bazeaz\ pe autoritatea, pe valoarea morala sau pe simlul comun, ci pe utilizarea metodelor $tiinlifiae de ceraetare, care pot fumiza date observabile, mdsurabile, verificabile de catre alti cercetatori. Difi cul61i1e cercetirii psihosexualitSlii sunt determinate de: a) considerarea sexualitdlii ca un domeniu pdvat, intim, ceea ce detefminA retinerea subiectilor in ceea ce prive$te participarea 1a studii; aceasti reaclie explici de ce la narea majoritate a studiilor bazate pe ancheta prin chestionar procentul de non-rlspuns a fost foarte mare (in medie de 80%). Rezultd de aici

pentru

a face sd intre procedua mnrturisirii intr-un

camp de obseruatie

puterea cauzalA a sexualitalii (putere destinald) argumenteazi caracterul exhaustiv al cercetdrii inchizitoriale la care sunt supugi subieclii qi care, inlelegand pericolele poten{iale determinate de sexualitate, coopereaz5 la
realizarea anchetei.

acceptabil din punct de vedere $tiin,tific. b) postularea unei cauzal\tdl\ generale gi difuze, in sensul acceptdrii faptului ca instinctul sexual reprezinti o putere cauzala inepuizabild, polimorft, careia nimeni nu i se poate sustuage. Nu exista naladie ori tulburare psihicA penfiu care sA nu se fi imaginat mlcar o pade de etiologie de ordin sexual. Priviti astfel,

c)

postularea unui principiu al sexualitAfi ca stare latentA intrinsecd a

licut

ca mdrturisirea sE nu se mai relere la ceea ce subiectul ar dori sd tdinuiascd, ci la ceea ce ii este chiar lui insuEi ascuns, gi care se poate releva in timp cu ajutorul celui ce investigheazi.

d)

metoda de interpletare; mirfurisirea

nu mai

cd teluricile de

cercetare folosite

in

producerea de adevdr; rezultd cd ceea ce este mArturisit trebuie neapirat (re)consfuieste adevirul urmdrit; transformend sexualitatea in ceva care trebuie interpretat, procedura de md".turisire a puh,rt lua forma ordonatd a unui discr,u.s

urmdreSte ierlarea, ci

investigarea sexualitdgii trebuie

sA

interpretat. Interpretarea, aceasld functie hermeneutici este oea care ftintific.

indeplineascd doud condilii: sd fie productive din punct de vedere gtiinfific, dar qi sd respecte sensibilitatea gi intimitatea subiecgilor;

proprii gi ale altcuiva; ori tocmai aici intervine riscul confiziei subiectivobiectiv in studierea sexualitdlii umane. M.Foucault observa cd (op.cit., pp. 4647) incepdnd cu El'ui Mediu, cel pulin in societAtile occidentale. mdrturisirea a
fost consideratA (calea regala> in domeniul producerii de adevAr 1cu referire la domeniul sexualitdlii, vezi dezvoltarea tehdcilor de spovedanie, dezvoltarea metodelor de investigare gi ancheti). Dar marturisirea este un dtual discursiv in care cel ce vorbestg este Si subiectul enunlarii; de asemenea! est un ritual care se desfhgoari in cadrul unui rapofi de putere, in care cei ce mafiuiseSte urmdre$te, de reguld, un anume obiectiv; dezvinovAtirea, eliberarea, mentuir.ea,
valodzarea etc.

b) prevalenga dimensiunii subiective cu privire la sexualitate; tuAirea sexuahtAui este saturatd de afecte, convingeri, valori care sunt propdi subiectului, specifice lui, care alcituiesc grila sa o interpretare a faptelor sexuale

e) medicalizarea efectelor mdrturisiriii rezuhatole mAfllrisidi nu mai stall sub semnul pdcaflilui, ci sub cel al raportului nomal-patologic. Sexuaiitatea apare ca intefata intre biografia subiectului $i fragilitatea sa patologici. Mafturisirea se face ca punct de plecare in cautarea tratamentului sau ca punct de plecare in prevenfea patologiei. Metodele $i tehnicile folosite in prezent in cercetarea sexualiteii sunt (I{aas,
Haas, pp. 41-47):

Mdrturisirea

tul/comunitatea gtiin{ificn a fecut si funclioneze dtualudle mirturisirii ln schemele metodologiei gtiinlifice de investigalie. La metodologia contemporana de convertire gtiinlificd a mdrhrisirii s-a ajuns pe ulmdtoarele cdi (Foucault, pp.
52-54):

discursul asupra sexualitdlii. Diferenla intre mdrturisirca sexualitaii din secolul al XVUIlea $i cea contempomna e determinatA de faptul c6 occiden-

a fost, $i ramdne incd, matricea

generald care guvemeaza

a) prin codihcarea clinicd a (stamirii la discurs>; confesiunea s-a combinat cu exaurenul de con$tiinti., relatarea de sine cu relatarea ansamblului de semne qi
simptome descifrabile; interogatoriile, hipnoza, asocialiile iibere sunt mijloace

manifestarile sexuale pehecute. Anchetele pot fi realizate 6i prin intermediul interviului, care, in acest caz, trebuie sa acorde o mai mare atenlie continutului informal al relaliei cercetatorintervievat, penhu a se construi o relalie de incredere, dupd care se trece la imegistrarea datelor urmArite. Indiferent, insA, de varianta, ancheta hebuie sd acorde o atentie special5 modului de alcAtuire a egantionului, dacd igi propune sd f'J',mizeze date despre comportamentul sexual al unei intregi iomunitdli. Majoritatea anchetelor s-au bazat pe expedentele sexuale relatate de voluntaxi.

Ancheta. Este cea mai populard metoda pentar a se obline informalii despr.e compoftamentul sexual. De exemplu, dac6 scopul urmarit este cunoatterea frecvenlsi contactelor sexuale la cupludle de tineri casatodli, metoda consta in a trimite i000 de chestionare cuplurilor recent casAtodte, dupl cum reiese din evidenjele oficiului de stare civi16. Sau, pentru a obline date rnai complete, mai sigure, se pot contacta cuplurile-linta gi li se cere sb tina un jurnal in care s6 treacE in fiecare zi (indicdnd 9i momentul zilei, telurica folositi etc)

18

i9

Experienla acumuiati in studierea sexualitdlii umane a demonstTat ca anchtele bazate pe voh.Lntari nu conduc la rezultate reprezentative nalional deoarece subieclii care devin voluntari in aceste cercetAri au o expedenld sexual5 mai bogati gi o biografie rlai aolorati decet persoanele convenliotale. S-a obsen'at ci cei dispugi sd vorbeasci despre experienfele lor sexuale au o mai mare incredere in sine, sunt mai deschigi la experiente sexuale noi, neobignuite. Acest aspect ddicA problema umdtoare: cdt de mult din obiceiurile sexuale ale voluntadlor investigali sunt reprezentative pentru intreaga poputalje. Reiese de aici cd orice rezJtate ale snrdiilor bazate pe subiecli voluntari lrebuie sa fie
interpretate cu multA prudenlE.

virusul HIV se h ansnite 5i pe cale heterosexualA, scop in care investigaria s-a centrat pe cupludle de heterosexuali in care btubatul era deja infectat cu HIV.

Obsenalia poate oferi infonnaJii valoroase despre scxualitatea umana cu condilia ca subiectul sd nu se ttie obseNat, iar distanla obseNator-observat sd fie sulicient de mare pentru ca faptul social (sexual) si nu fie afectat de observalie. De exemplu, metoda obselvaliei s-a folosit cu succes pentu a se determina modul in care femeile sen'naleaza disponibilitatea,/interesul lor sexual, pentru a se cupla cu un posibil parlener sexual, cunosclrt intr-un bar. Cercotatorii (llaas, Haas, p. 45) au poffecut numeroase ore in locul respectiv, ca de femei aparenli consumatori obignuili ai locului, observind migcdrile ^folosite pentru a incepe o noui relalie sexuald cu un partner nou. In amrmite studii despre sexualitate, in special in cele de antropologie, pentru a inlelege in profunzime ceea ce se observi, se tecotnandi obsgrvarea palticipativa. De exemplu, multe din studiile apreciate de specialisti despre comudtdlile de iromosexuali sau despre swinging (schimbul de padeneri iutre cupluri) s-au realizat prin obsen'alie parlioipativd, c.3ea ce a adus un plus de inforrnatii comparativ ou rnetoda intewiului sau a anchetei prin chestionar. Masters qi Johnson ;i-au realizat cercetirile prin observarea comportamentului sexual al cuplurilor in condilii de iaborator, intruc6t observarea sexualitatii indivizilor in mediul lor natural de viald, desi ar fi fost preferabild, nu este posibila qi nici eticl. Avantajele obseNaliei sunt ci permite
cercetdto lor sa-$i colectcze direct datele $i
sA

bun asupra factorilor care influenleazi cotllpofiamentul sexual. S-a recurs 1a metoda experimentului, de exempiu, atunci cand cercetAtodi au vr[t si detennine cat de mult influenfeazi activitatea sexuali nivelul hormonilor sexuali. S-au organizat cele doud -qrupe - de control ;i exporimantal 5:i grupului de conttol i s-a administrat placebo, iar celui experimantal i s-au admiuistrat hormoni. S-a demonstrat c6. spre deosebire de prirrrate sau aite mamifere, la care ciclul de reactie sexuaid este indr.rbitabii detenninat de homoni, la on] influenta hormonilor scxuali este indirecti qi subtilA, putin semrificativi. Experimentul nu este o metodd frecvent folositd in studierea sexualitetii
deoarece normele deonlologice impiedicE cerceHtorii sar iniecteze subiectilor diferite substanle sau sE-i cupleze cu parteneri diferigi pentru a observa ce rezulti de aici. Experimentul rtunane insA o metodi folositi pe larg in studierea sexualitEtii la animale, domeniu din care. in anumite condilii, se pot extrapola unele concluzii 5i se pot extinde ii asupr.a compoftamentului sexual uman. Impreuni cu toate aceste metode de investigatie a sexualitdtii umane. in se\ologie \e lolosesc 5i mcrc'dele spccifice descrrerjj sraristice: calcrrlarea rncr.iici (confundatd frecvent cu normalitatea), a corelatiilor, a scmnificaliei statistice
etc.

Experimentul este preferat de cercatatod pentm cd le asigurd un control mai

1.6. Perspectiva etno-cultural5 asupra sexualitdtii.


constante

le interyreteze cu acuratele. Dacd

intrebdn un subiect in cadrul unui interviu sau printr-un chestionar, ce senzalii trdie$te in cursul unui orgasm, rispunsul lui va depinde de itrteligenla sa, de capacil?tea sa de a obsewa, de memorie, de sinceritate etc. Cel lnai mare dezavantaj al observaliei este (mai ales atunci cdnd este vorba de observafia in

gi determinate bioiogic, oamenii igi exprirui aceste nevoi intr-o manieri specifici, diversi, in funclie de prescripliile culturale gi religioase ale comunitdlii de care apa4in] Cdnd devin educatori, oanenii ii invati pe copii ceea ce consideri ei a fi o sexualitate sdnitoasa gi aprobati social. Deci, fiecare fiinli_ umana e condifionata in hdirea sexualitalii sale de stanclardele gmpuhii
sociaLcomuniririi din care race pane: judeca tlrepr bun rgu
sa,

Istoria sexualit6tii delllotstreaz?i ci activitatea sexuala este una dintre cele mai activibli umane. Deqi nevoile sexuale umane sunt ad6nc irrridicinate

condilii de laborator) tendiuta de a simuia/disimula compoftamentul sexual pentru a corespunde unor standarde pe care subiectui le proiecteazi asupra carcetdto lor.
Studiul de caz prez:nta avantajul de a permite explolarea in profurLzime a sexualitatii unei persoane sau unui cuplu. Datele oblinute astfel sunt mai putin
replezentative pentru sexualitatea unui grup (a celui de socializare, de exemplu). Studiul de caz s-a folosit cu succes pentru a shldia, la mijlocul anilor 1980, dacf,

psihosexualitalii ofera aonhaste uimitoare printre - gmpiurile/comunitd.tile invecinate. De exemplu. in insulele din pacificul de Sudfirrtimp ce populalia Manus din Noua Guinee interpreteazi exprimar.ea sexualitalii ca fiind ceva rugrons, comunitatea din insula Mangaia igi exprimd liber plicerile sexualitltii, pe care le celebreazi in v6zui tututor (Haas, I{aas, p.25). in Tanzania, tr-ibul
Nyakvusa contoleazA qi limiteazd stdct i1lteresui pentru sexualitate
a1

regisim de-a lungul diferitelor culhrrj standarde difcrite, chiar cootastanle, in ceea ce prive6te couduita sexuale__Uneori in aceeagi regiune standardele

liu din ferspecLi\a fomatl pdtr invdlare sociali in cursul socializarii.'Este, deci, hresc sd

tilcrilor.

20

2l

Cand bnielii implinesc 10 ani li se cere sA p6r6seascA satul piriniilor lor qi si-9i intemeieze propriul lor sat, la o distant5 semnihcativd de satul 1or de origine. Motir..ul acestui obicei este de naturi sexualA: tinedi tlebuie tinuti la distantd de sexualitatea aduliilor, astfel incAt sb nu vadd exprimirile acesteia $i sd nu fie tentali sA se iruplice ei inqiqi in asemenea activitaf. Populalia Nyaklusa manifest5 o toleranli sociali extrem de scizutA fala de sexualjtatea linerilor ti-n special fald de reialiile sexuale dintle tineri qi adulli. Spre deosebire de acest model cultural, populalia Masai din estul Afticii accepti l.elaliile sexuale dintre bArbali de 30 de ani 9i tinerele fete (B.Malinowski, pp. 157-165). $i miturile qi interdicliile legate de virginitate au generat tabu-uri Fi practici

sexuale

diferite; de la &eptul

seniorial al primei nop{i, intAinir

occidentald, ia deflorarea rituali in unele comunitdli din centrul Africii sau la olerirea virginelor peirtru a fi deflorate de shdini, in unele comunitdli din nordul Africii (se credea cA sangelr: ce insolea dezvirginarea era deosebit de toxic ai, de aceea, bdrbalii localniai aiteptau ca riscul sd fie prelual de madnarii stteini) s-au consemnat practici sexuale extrem de diverse. Intr-o serie de triburi din Zambia, m6ngAierea sdnilor partenerei e considerati perversiune sexuali gi este interzisi (J.A.Brundage, p. 78). Cercetitoarea M-Mead, prin studiile realizate in Noua Guineee in calitate de observator participant, a descoperit ci exista o narc diferentd de la o cult]lfa la alta in ceea ce priveqte rolul sexual qi social al fumeilor gi bdrbaflor; convingerea c6 existd o strucnrra de personalitate detem]inatA de ser, cate ar avea un caracter natural, nu ar..e un fundament $tiinlific, ahrnb M.N4ead. Studiind viaia lj ordinea socialA din tribul Arapesh, M.Mcad a observat cA societatea nu functioneazA dupa o diviziune sexuald. comunitatea atteptandu-se deopotrivi de la b5rbali qi feraei si fie iubitori, genero$i, devotali cdminuiui (M.Mead, p. 109). SeKualitatea estc privitA oa laturald $i nu exist5. relatii concuentiaie irtre .generatii sau intre indivizi, nici mdcar pentru favoruri sexuale. in tribul Mundugunor, vecin cu Alapesh, relaliile inte ndividuale se caracterizeaze prin compehtivitate, agresivitate iar ostilitatea inhe membdi aceluiaqi sex este consideratA naturali (ide111, p. 112). Atat fen]eile cdt 9i bdrbalii prezinta car.acteristici masculine, iar sexualitatea este interpretatd in termenii relafei de putere, care are loc intre un partener care domind gi altul care se lasi. dominat. in tribul Tchambuli diviziunea sexuald a nutrcii pune femeile in situaqia de a asigura resursele de trai, lemeile avand parle in mad trcdilional de ntuncile cele mai grele, in timp ce birbalii sunt preocupali si se infrumuseteze ti s, capteze interesul gi bunivoinla femeilor. In planul expdma.rii sexualitifii, roludle active apa4in femeilor 9i se manifesti o nare pennisivitate in rapoft cu expdmarea sexualitilii (idem, pp.
1

in

lumea

c) variabilitatea standardelor de atractivitate sexualA la paflenerii in cultr le musulmane qi orientale, de exemplu. cu cat o femeie este lnai grasa, cu_atet este
consideratd atractivl sexoal dacA are o silueti

singuri tehnici;

Jczgu'ralor. per\ e15: b) diversitatea telnicilor de contact sexual; io timp ce unele cuilur.i acceptA o mare divcrsitate de asemenea tehnici. in alle culh.ui se accepti cu plec6dele o

a) notmele diferitelor cultu variazd semnijfcativ cu pr-ivire la preludiul actului sexual; in utele culturi pr.eludiui este considerat foarte importani. in timp ce in alte culnli este fie necunoscut ca tip de practici sexuali, fie apreciat ca

sexuale in cadrul diferitelor culturi reprezinta un argument a[ determindrii socio_ culturale a sexualitdtii. Nu existd la oamenj compodamente sexuale (natutaler. ci nunai compofiamente sexuale culturale. A.Gidilens (pp. 1g6_Jg71 erlu_ mcnteaza !Sllel acca5ld rd(e:

honosexualitdlii, monogamia-poligauia, statutul fefireii in cadr.ul rilatiei sexuale Si al societitii, avortul, divo4ul, fidelitatea in relaliile sexuale sunt aspecte valorizate extreD de divers in diferjteje culturi. Variatir conduitelor

dezvoltate ea este putenlic dezaprobati- considerata infantili si rusinoasi. in S.Lr.A- rcJatiile sex,Lalc erlrarnariialc .unr putemic dezaprobatc de majoritrter cupludlor; in Franla aceeaqi pracdcA este tolerata, mutual aprobati. Acieptarea

considerati mai atrdgetoare, in timp ce in culturile occidentale o fomeie cste

19-120).

Nu e nevoie sA explordm numai cultudle societAlilor arhaice pentru a observa diferen{ierea staldardelor culturale in doneniul sexualititii, inhucat lumea occidentala oferd ea irNdti contuasle interesante; in timp ce in America de Nord mastudrarea este considerata o practica comuni gi nomtale, in alte t6d

reprczentAriior sociale despre sexualitate, pe baza cirora se edificd intreasa funclionare a unei comunitili, ludnd ca e>ienpiu cornunitatea kabild <iin nor<l-ul Africii. Kabitii sunt o populalie de rit n.rusulman c.rre perpetLreazE o viziune androcentristi asupra lumii sociaie. Fo4a ordinii masculine ie vede clupi faptul cA nu are nevoie de justificare; viziunea aldrocentricd se impune ca neutra Fi nu are nevoie si fie enuntatd in disoursuri care ar incerca s_o legitinteze. -tinde Ordinea sociald funclioneaza ca o imensi maFini sin.rbolicd care sa ratilice dominalia ma\culina pe carc esre inremeirrra: diviuiunca se\uala a rnunc , distribuirea cdt se poatl] de stdcta a activitali1or, repaftizate fiecireia dintre sexe, a locului, inshumentelor e1c. Str:ucflrra spaliului, prin opozilia dintre locul de ' adunare sau piala, rezewata birbaiilor. 5i casd,- rezervatd femeilor, sau, in interioru^l accsteia djn unna. opozitia dintre zona masculina, ao-iruia a" ,utra, gt zora.ferrinifla. domi[a1a de grajd, api qi vegetale exprimA diviziunea sexuaid a roiurilor sociale. Stmctura timpului - ,i, an ag.ar sau ciclu de via.td cLL d. ruptu*r, masculine. gi cu lungi perioade de gesta(ie, Ieminine, 1:.:l* aceeasi diriziunq,q111615. rellec(a I umca,ocial;i con,truie5relorpulr.r terlilalc sexua6 gi ca depozitarui unor principii sexuante de viziune si de diviziune.

detcmini i cuiturale a sexualithlii, asupra detenliniiii culturale

diversitatea standardelor irr relaha se\ualitare-\ al.sta; tn ullele crLlhrrj sexualitatea este considerati apanajul Yarstci ti ere sau adutte, in limp ce in alte culturi sexualitatea ii jnplicn it cea mai mare mdsurA Fi pe va$tnici. Sociologul francez Pierre llourdieu a lealizat o a;aLzd peftinentd asupra
a

d)

filiformil

22

23

tuturor-lucrurilor Acest Drosram social de pcrceplie sexuala incorpomt' se aplica insugi; el este cel care construieqte diferenlele i;i ii;;;i-"1 rdnd, corpului ;i;;.:;-i; biologice in conformitate cu principiile unei viziuni mitice asupra ir-ii. i"tala"it^,a"in relalia arbiffard de dominalie a barbalilor asupra femeilor' ii"^-i.a i".ali, fmpreund cu diviziunea moralE, in realitatea ordinii sociale' "" Diferentele biologlce dintre sexe, adici dintre corpul masculin 9i cel feminin' .i ;'r;;;l;tf;.;-Ale anatomice dintre organele ssxuale' pot sd apard' in felul

care puterea face sd r1zbatA aceste discursuri pind la indivizi. Cici puterea col'ltxoleazA, stinuleazd $i exploateaza pl6cerea noastrE cca de toate zilele 5i se

minciuni menite sd il oculteze. Indiferent de scopul umr6rit adevdr sau manipulare voinla de a cunoaSte servegte puterii drept suport $i drept
instrument.

serveste de discursul despre sexualitate pentru a-ti realiza acest scop. Problema centrald, crede Foucault, ramane de a stabili dac6 acest plodr.icJii discr.rrsive conduc la formularea adevirului despre sexualitate, ori, dimpotriva, a unor

;;;;t;:-;; " j"tiidcare naturala a dilerenlei social construire inne genuri sau maqind simbolica ip-e;,],tJi"", pi. l8-19) Tocmai aceastd ordine sociala fiecarui prin socializare, reproduce valorile sale in :r;;;t;;;iJJr", -cootriinta fiecare individ Ei-a -"Llt"ii""-".lia!ii. La sfar$itul p;ocesului de socializare' permis/interzis in irri".iorirut valoile 9i regulile cu privire la ceea ce esle ;;;;;td r".;;iltii, si-a-cristatizat identitatea sexuala de barbat sau de femeie
si si-a asuntai rotul sexual ce decurge de aici' -de

"'

i;;;;;;;

;;

sexologie

"t"."""oi""- Din perspectivd etnoculhralA, obiectivele unnSrite sunt "t"fri"tittt"fa. ili"i;;;t;; nodului in care magiaa simbolicl, pe care o descrie -Bourdieu' ne

o"u"ie

educalie sexualS ponderea perspctivei echilrbrata/completata cu cea rezultat6 din perspctila


sau

Atihrdinile culturale diferenliate faIA de sexualitatea umanA s-au manifestat cu pregnanla inca de la incputul umanitaii, cdnd sexualitatea a fost integrata intrun discurs explicativ cosmic Ai a pdmit interpretdxi diferite, in ftinclie de valorile hermeneutice dominante ale mitologiei respective. Nasterea lumii, propor{ia de principii masculin-ferrinin implicatd in acest ploces, cum s-au petrccut evenimentele - toate acestea au jucat un rol in valodzarea nlascuunitalifeminitalii gi in cristalizarea atitudinilor sociale fati de sexualitale.

J"irffi"

despre batuuvfemeie, ne prescrie norme, valori, ne oferd un discurs impune tabu-uri' "u r"^""fii"", pe care il legitimeazi intr-o anumita manierd' ne

inrerdictii. ne orienteard intl-un cuvant

"rr.tfii."i*t"ia tt.U-",

este

utili

- conduitele scxualc. Pcrspectiva faprul ca rorbind despre sexualitate' pentrtt a inlelege


i;panagit
sau

"r'"*itta,.,^onitut"u. sexualitatea este o reconstniclie sociala a corpului sexuat, o J" toula prin care se exprima instinctul sexual la -'""iia- J.,"t i"",6 prin socializare, io""i" p"tt*"5. A inlelege in profunzinre aceasG realitate este punctul de
qi accede la'toleranta, acceptarea de sine, exprimarea de sine

sau <<rau> absolut,

revendicat de toli indivizii'

intrebiri l.

$i

exerci(ii

Comentali statutul epistemologic

al

sexologiei; indicali

linitele

$i
Fi

;;;;; ;;il ; echilibru. afat ti de convingeri, norme, valori, habitus-uri referitoare la sexualitate' i-rj,"it",uu expliciie intr_o societate, discursul gtiinffic despre sexualitate se arlalizat. penrru a-i cuooasre morrvele lunclionarea $i ;;;;;ll;;t";""ea. ;i;";;i;. i" u""r, ,"*, Foucauli observa cd orice discurs despre sexualitatea

posibilitalile cunoa5terii sexologice. 2. Identiflcati $i cornentali sursele care alinenteazi reprezcntara anticA medievali a femeii ca un b5rbat impedect.

care poate fl' umand se fi.rndamenteaza pe un rgim de putere-cunoa9tere-placere fte, anaiizat 9i Jemontai Pentru a inlelege atat etnocentrismul' .i a qti <daci sexului "frl"t ""U"i" "a :l;;l;;ii";ilt"iis-ul, probierna esential6 este nu atet depermisiuni' dacd i sei sau ;;;;"."d"t; ;.arrrn,'iacd se formuleazd interdiclii cuvintele uirdra i-po"-t" sau i se neaga efectele, dac6 se epureaza sau.nu sa, ci sa se ia in consideralie faptul c6 se voft$te ;;r;;" ;"tt" exprimarea l;-rp*;><, lu6nd, de asemenea, in considerare pe cei care vorbesc' locurile Ei vorbeascd ounctete de vedere dh care se vorbe$te, instituliile care instigd sd se pe.scurt' faptul discu$iv ;;r;-;J, "";. arhiueaza. ori rasp6ndesc cele spuse, in discurs a sexului> (Foucault, p'14)', o asemenea analiz6

obignuiesc sd consider fiecare act sexual ca pe un eveniment care implicd patru pelsoane>. 4. Conparali valorile 9i reprezent5rile sociale cu privire la sexualitate a doud personaje literare (de acelagi sex gi de sexe diferite) care traiesc fie in aceeapi cultur6, dar in epoci istorice diferite, fie in aoeeaqi epoca istodcir, dar in culturi

3. Explicali Si comentali

afirmalia fEcuta de S.Freud

in

1889: <M[

dife

te.

5.

cea de tip

o ental. 6. Alcdtuili un proiect de

Explicali de ce feminismul a apArut in societatea ds tip occidental $i nu iu cercetare

in

domeniul sexologiei; justificati

gioiut, ounrp"n"t"a

iu

"o.a*"

ia clasificarea formelor, canalelor, posibilitallor de insinuare prin

utilizarea metodelor de cercetare enuntate. 7. Comentali afirmalia lui C. L6vy-Strauss: (Sexualitatea unland replzinta demersul fundamental gmfie cAruia, prin care qi nai ales in care se deslvarse$te tecerea de la naturA la culturi)).

25

Bibliografie
J.Bistow (1996),,Set&a/i4,, Routledge, London A.Mcl,aren (2002), Sexualitatea secolului XX.
Bucureqti
C.Endchescu (2000), Psihosexologie, Editura Universal Dalsi, Bucure$ti A.Flesnard (i933), Traifu de sexologie normale et pathologicpre,Payot, Paris

Capitolul

O istorie, Editura Trei,

Procesul de sexualizare $i formarea identititii sexualel etape, factori, efecte in plan biologic, psihologic, sexual ti social

E.R.Mahoney (19831 Human Sexuallty, McGraw-Hill E.J.Haeberle (1978) The Sex Atlas: A ne1lr ilustrcrted gaide, New York,
Seaburg Press

Din momentul conceptiei unei noi fiinfe umane gi pAn6 la structurarea definitivi a identi itii sexuale a acesteia se parcurge un proces indelungat,
complex, desfEgurat pe mai multe etape, aie cdror achizilii succesive converg (in cazurile obiqnuite) citre definirea persoanel respective ca birbat sau fbmeie. Dupd T.Stoica (p. 7) <sexul este o rezultantd a proceselor de sexualizare din etapele genetica, enbriofetald. perinatali, pubertarJrormonalb 9i psihocomportamentala, care determini unidireclionarca 5i apariiia unor caracteristici specifice feninine sau trasculiner>. Deci, in aalital de rez_ultantd a unor detenninbri multiple, sexul unei persoane poate fi analizatldellnit pe mai multe niveluli: o pe$oani are un sex civil (legal), un sex anatomic,qenital, un sex hormonal gi un sex psihologic-compodamental. La naqterea unui copil, sexul sdu civil se declari gi se iruegistreazi in documentele oliciale dupl criteriul exclusiv ai sexului genital extem, iar in

B.Malinowski (1985) ,9ex and Repressiott


University of Cbicago Press

in

savage socieDr, Chicago,

A.Thatcher (1995) Descdtttsarea sexului. O petspeclird creltind asupra sexualitdli i, F,dit:ora Polimark, Bucureqti. edilia ail-a M.Foucault (1995) Lttoria sexualitdlii, Editura de Vest, Timigoara A.Haas, K.Haas (1990) IJnderstandi g Sexualitv, Times Mirror/Mosby College Publishing, St.Louis P.Brukner, A.Fienkelkraut ( I995) Noua dezordine azoroasd, Editura Nemira, BucureFti M.Eliade (1992) n'dtu/ de istorie a religiilor, Bucrre;ti, Editura Humanitas J.Arrdrd (1997) Pslhanaliza si sexualitatea.ferninind, Editua Trei, Bucure$ti P.Gay (l 988) Fread. Norton, Neu' York J.A.Brundage (.1987) Law, Sex and Chrisrian Socie1'in tr4edieval Europe' Chicago, University of Chicago Press M.Mead (1963) Sex and Temperament in Three Prinitive Societies, New
York, Morow
A.Ciddens (1989) Sociolog1, London, Polity & Basel Blackwetl P.Bourdieu (2003) Donxinali a mas cul ind, Editl$a Meridiane, Bucuregti F.-X. Poudat. N. Jarrousse (1992), Traitement cottlportamental et cognitif des dfficultes sexuelles, Mason, Paris, 2-e edition

cursui procesului de sociaUzare. pe baza componentei inniscute

comportamertului sexual, influenFtA de actiunea educativE a mediului sociai, qi a experienlei personale de viati se stabile$te identitatea 5i conduita sexuald a pelsoanei. Cele dorLd aspecte nu trebuie considerate sinonime, nu sunt inter$anjabile, degi existii o relalie de deteminare reciproci intre ele: astfel. conduita sexuald este o probleltE de alegere gi decizie mai mult sau mai putin individual5, in tirlp ce identitatea sexualE scape posibihtnlilor individuale de opfiune/decizie deoarece ea ar h. spun specialigtii, determirratA genetic
(S.Rddulescu, p. 191).

Compleritatea identitafii sexuale, structurarea gi specializarea funclionall a componentelor ei i-a deteminat pe unii autori sd prefere folosirea sintagmei <sistem sexual> (C.Eniahescu, p. 23), care ar include: - sextl biologic, deteminat de cromozomi, hormoni qi care ar detennina caracleristicile sexuale prinare qi secundare; , - sexul psihologlc i[ sensul de aparteneqta la masculinitate sau feminitale $i de asurnare a tolurilor seruale specifice;

comportamentlrl sextol, care include,

sexual propriu-zis, ciclul specific de rdspuns sexual, dar Fi comportamentul in general, ca apropiere de standardele comportamentale nasculine -feminine.

la rdldul sau: compottamertrl

26

27

2.1. Etapele procesului de sexualizare


2.1.1. Enpa cromozomiald- Corr'cide cu momentul iecunda{iei $i are ca efect constituirea formulei cromozomiale a produsului de conceptie. Zestrea ereditara a noului individ rezultd din combinarea caracterelor genetice ale pirinlilor 9i va

determina programul genetic al evoluJiei ontogenetice a organismului $i individualitatea sa biologicd. Suportul naterial al ereditf,tii umar la nivel molecular este ADN-ui. ADN-ul se gdse$te in nucleul sub formd de cromatind qi cromozorni, aici ^celulelor incluz6ldu-se genele. h nucleul celulelor somatice (diploidc) se gisesc doui seturi de cromozomi: un set nratem, altul patem. Celulele sexuale (haploide) au un singur set de cromozomi. X sau Y. Cromozomii sexuali se numesc gorosomi. Cromatina sexualA X (sau corpusculul BARR) e intels colorati, are lungimea de un micron $i rezulti prin inactivarea unui cromozom X la 1'emeie, care are lormula cromozomiali XX, cromatina Y (sau corpusculul F) are o lungime de 0.25 microni gi este fluoresoent (M.Covic, pp. .15.481. in prezent, pe crollozolrul Y s-ari identificat l-3 gene, toate implicate in procesul de sexualizare, in timp ce pe cromozomul X s-au identificat cele mai multe gene. Genele sunt secvenle de ADN care au roiul de a codifica enzime, proteine; se pare ci in mecanismul copierii ereditrilii fiecare gend rispunde de o anume
proteind.

Cror]lozomul Y pdstreazi numai genele implicate in fomarea testicolelor li pierde aproape toate genele ne-sexuale, devenind mai mic decAt X, care conservE.9i genele ne-sexuale (autosomale) aldturi de cele cu rol in procesul de sexualizare (idem, p. i23). I)iferenlierea intre X $i Y a fost necesarA psntru a sc impiedica schimbul de gene intre X gi Y in procesul ureiozei qi a permite
conservarea purd a determinanlilor sexuiui, specihcc fiecdrui ctomozom. Exista, deci, o inegalitate intre formula cromozomial5 XX (care are doui doze de gene autosomale) qi XY (care pAstreaze o singuri dozd). Intervine, insd, in

aceast[ situatie un mecanism de compensare care face ca numai un singur cromozolll X sA fie activ in celulele somatice, at6t la femei cat $i la bdrbati. Inactivarea se produce in etapa embriofetalS, mai precis in intervalul 1-3 luni, despre care vom vorbi in continuare. in orice caz, geneticienii afirmd cA inactivarea X maten sau X patem se lace la intamplare qi independent in fiecare celuld. Rezultd cd fiecare fiinfA no1mai5 este un mozaic de celule somatice, unele avdnd activat X l11ate111, altele avand activat X patem. Revenind la esenla etapei cromozomiale in procesul de sexualizare, s6 relinem cA mama are nufirai cromozo[ri sexuali X, in timp ce tatal are at6t cromozomi sexuali X (denumiii ginospermatozoizi) cat gi cromozomi sexuali Y (denumili androspennatozoizi). Daci in timpul fecundaliei se combind ovulul cu un ginospermatozoid, va rezulta un ou cu formula cronlozomiali 44 + XX (46 XX), care deflneite sexul genetic feminin; dacd se combini ol'ulul cu un androspematozoid, va rezulta un ou ou formula cromozomiali 44 + XY (46

motiiitatea ambelor categorii de spematozoizi, dar in mod spccial a androspermatozoizilor. Secretia vaginali estc, in general, acidi, in timp ce cea a colului utedn este alcaiini; pe masura ce se apropJe orularia, alcalinitatea din mediul vagdnal crcste. Rezulti ci data raporturiri sexual in functie de mornentur ovulaliei ar avea o importanld capitali in detenninarea sexului genetic ai copilului. Dach fecundatia se procluce in ziua ovulaliei sau cu maxrm o zi inainte/dupi ovulalie, cand pH-ui clin mediul vaginal estc trrai alcalin, cste favori?ntA combinalia ovulului cu un antirospernitozoid qi s_ar concepe un biiat: dacd fecundalJa ar.e loc cu doui-trei zile inainte de or,uiatie sau dupn, cdnd nrediulracinal c.re rnai rcid. lanoelc,c se conccJpa o latr sunt nrult rnai mari. Atunci cand se realizeazd o dubii fecundare. cdtrl lemeia elibereazi doui or.ule, daci zigolii rezultali se unesc Ai fiecare aLe un sex genetic diferit _ XX XY - va rezulta o collstitulie ce va antrena tulburdri de sexualizar.ecu _ hermalioditism ad$,irat (M.Covic. p. l5g). Transnisia ereditari legatE de sex se referd la h.ansl-ltitcl.ea camcterelor anormale determinate de geneic situate pe crorlozornii seruali X gi y. pc cromozornui X existi intre 90-120 de gene autosomale, in timp cr: y contine foafte puline gene active, care ioteruin in special in diferenfier"u';i t"*tionur"" gonadelor. Existenla genelor autosomale pe cromozomul i e cjntroversate in prezenq de exemplu. se admite od hipetricoza urechiior este deteruinata de o geni aflatA pe cromozomul y. Nu existd probe concludente pentm ereditatea genelor comune de pe X qi y, care fac sinipsn prin bra]ele sc;fte ;i au o nicd po4iure comunA. Deci, ere<litatea iegati de .sex este aproape in totaiitate legata de cromozomul X. La transmisia leqatA de y -".u"ir-ut'g*"i; "ste sirnpl r: caracterul se hansmite de la tafi la fiu. cu toate parteierele normale. La transnisia legatE de clomozomul X s-au identificat urmitoarele
(M.Covic, p. 208):
caracteflstici incidenla caracterului este rnai mare la biiefi decat la fetei .fernclle sanaloase. dar punitoare de gene lecesive, traDsmit al.ectiunea numai la baiel, rriciodara la lere;

(androspennatozoizi), iar cei mai mari, cu capul alungit sunt ginosp ermatozoiz\, purtatod de cromozorni X. S-a constatat cd anclrospermatozoiiii sunt aproape de doui ori mai numerogi dec6t ginosperaatozoizii, dar c6 ei sunl mult Irlai vulnerabili in'r.rediul vagirar. care este acid. in medii pI,T alcarine e favorizatr

XY), care defineqte sexul genetic masculin. S_a obsefl,at cA existi o dcoscbire norfologici inlre ginospermatozoizi ;i androspenn atazoizi: in 1961 Landrum Slrettles rl.Srorca. V.Loc.rlc,crr. p. l4ra e,,rrninar la rnicrtr,cop sDe ralolotzl vii gi a descoperit cA pot fi clasificati in doua categorii, dupa asplctul lor; cei mici. cu capul rotund gi coada mai lungd sunt purtitori'de cromozomi y

niciodatd fete. cron-lozomiald este, din punct de yedere cronologic, cea mai scurta -.Etapa etapa a procesului de sexualizare, dar avAnd o importantd c-ovAr$itoare intrucnt

femeile bolnave vor avea ou birbali sanito$i numai

biieii

bolnavi.

principalul efect este constituirea sexului genetic al produsului de conceplie. Factorii care influenleazi decisiv sensul intregii etape sunt de ordin chimic ai ereditar; vom arata mai departe cA pentm un proces de sexualizare normal un factor esenliai este $i calitatea biologicd 9i genetica a or.ulului 9i a
spermatozoidului.

2.1.2. Etqpa entbfiofetsld, Se incadreazd cronologic intre momentul fecundaliei gi nagtere. De la fecundalie pAndla zita a 37-a embrionul nu posed6 decdt sexul genetic cromozomial. in intervalul dintre ziua a 37-a $i a 46-a s fomeazi gonada pritrordiali, cu o struchfE sexuali mixti, cu o dubld pote[tialitate de evolulie, fie citre structura sexualb masculinA, fi citre cea feminind. intre zilele 46 qi 56 de sarcinb se produce evolulia gonadei citre testicul sau cdtre ovar, in func{ie de comanda geneticd a formulei cromozomiale XX sau XY, aoncomitent cu inactivarea dozei suplimentare de cromozom X, amintitd mai sus. Din ziua a 57-a incepe formarea sexului gonoforic, a hactului genitat intem, care dureazl pAnd in ziua a90-a. Deci, dezvoltarea sexului genital intern masculin qi feminin este completd la sfbrgitul lunii a 3-a, dupd care nu mai poate fi modificati de factori fetali. Organele sexuale ale fitului se diferenliazd in dou5 directii: canaiul wolfian se va transforma, sub acliunea hormonilor sexuali, in canalele deferente, veziculele seminale gi canalele ejaculatorii la bnrba{i; canalul millerian va da nagtere la uter, trompele uterine gi vagin la fernei (C.Endchescu, p. 25). Din punct de vedere sf[ctural, gonada primitivd - incd nediferen{iati la embrionul uman
are o zon6 medulard gi una corticala; sub acliunea testosteronului, la bEieli zona

In coDcluzie, etapa embriofetali dureazd cu aproximalie 9luni. iar rezultatul este constitufea caracteristicilor sexuale primare; 'JJ.fu*i"i ,"ruuf. prima:e "u.u"t."irii"if" biotogic qi prescriu ^ ferreii' 9i ,ofuf fo. .sunt^de .ordin reproouctlv; len]eia are ovare. uter) vagin etc, e programati pentru a purta sarcina, a na$te, a alipta; bdrbatul are tesiicule, penis, piostata eti, firnA capabil sE lase o femeie insircinatd. Caracteristicile ,";"i" identificabile gi pe baza ror la nagtere se declari sexul civil ;;;;i"'sunr uror aino*oar"r,tur.,i.

intrauterinS, a$a cum am mai afitat.

timp ce la fete ovarele basculeazd c6tre bazin. $i sistemul nervos central (SNC) "SiC sufera influenlele procesului de sexuatizare; ,"".;ii;;; are doui componnte (Stoica, Coculescu, p. 16): inscrierea, programarea unei functii secretorii ciclice, imAscute, a secretiei ilpotalamolnlpiirzo_g;";;;;.p" "i; sexul feminin si absenla acestui cicru ra sexur masculia.'itroa"ir,ui"u te-ioirra este inniscuti, indiferent de sexul genetic, lucru ce se uu.uia.rrqiu iu pr,t".tut.. Modalitatea masculind, caracteriziti prin pierderea secretiei de gonadohopi e dob6nditd in urma acliunii timpurii (0_5"i"fi"ita-t'ii ,ii.j Testiculele incep si produca cantitaTi mici A" honrrooi "'i"r,"'r,#r_fJi. ,"^rruti in"ioin p"rlouAu

ei

medulari evolueazS cdtre formarea testiculelor, pe cand zona corticala invoiueazd. La fete, procesul este exact invers. S-a denonstrat ca indepAfiarea testiculelor imediat dupA formare are ca efect fofmarea unui lenotip feminin, caea ce denonsteaza cA cromozomul Y acfioneazd numai prin intemediul testiculelor (idem, p. 15).
Procesul de formare a sexului genital extem incepe in luna a 2-a de sarcind gi evolueazd identic la fete 9i la bAieli p6n6 la inceputul lunii a 3-a. De acum 9i pand in luna a 5-a, la sexul masculin, tuberculul genital se alunge$te qi devine penis, iar la sexul feminin se dezvolti mai pulin $i da naqtere clitorisului, labiilor mari qi mici, r,.irlvei. La sfbrqitul lunii a 5-a de sarcini sexul genital extem este format atat 1a fete cat $i la b6ieli. Formarea sexului genital extem $i intem in etapa embriofetalS este conholatA direct prin descifrarea informafilor de pe cromozomii sexuali la fete. Spre

pubertar honnonali; esenla aceslui proces


sr prerucrarea anumrtor categorii de stjmuli.

specialitate (vezi M.Covic) se vorbeqte,Je un proces, ce embriofetalS, de sexuaiizare a scoa4ei cerebrale gi

hipotalarrrici a componentei fumdscute a masculin sau feminin, care se va eyidenfia f" prU"""i". "o-portu-"'ntuirl'-,"r.ruf, O" aip ir-liieratrua

:,if,.."rT5llll ?upa a ooua componenli a scxualizarii SNC. carc consta in prograrnarca "*p^ in cenLrii
in""f"
A"

.2.1.3. Etaps peinqtald, Concide cu naFterea gi perioada de acomodare la r.sroica si M.Cocuiescu ,i. riLl" p.,iraratei apare

de

in"a ain p".iou.to

::i:lY]ll:T1

unor anu,nire po4.runi ale scoanei ", cerebrate in ,opol-.-u

n "*" a",J

a,.,'."aza -

fira io "tupo .pJ"iurirur"u gi


r.."p,_.a

deosebire de fete, 1a baiefi sexuaiizarea este conholatd acum de homonii sexuali, de androgeni (O.Grancea, Cartea bdielilor, p.23). La fete, hormonii sexuali vor deveni importanli in procesul de sexualizare incepand cu pubertatea (O.Grancea, Cartea feteloL p. 21). intre lunile a 6-a gi a 9-a se produc urtadtoarele achizilii in procesul de sexualizare: la biieli, testiculele migreazi din abdomen citre punga scrotald, in

5i .r.;l_ t-u"ari"1,ror. aar Tl"'l-::'^:::l Iu 3 poundsr suntmai rnic compa_rarivpunct emlsrerele cerebrale leminirle mai flexibile din "u de vedere functional 9i mai bine integrute structural comparativ cu Uarbat'ii. a"";1 fr"* .ri" ;r, ,r'r evidelld de faptul c[ atunci cAnd o emisferd uf""tuta la- o f-emeie, ""."Uruta c-ealalta emisler5 compenseaza mai ugor afe4iuneu "rt. sii- prJl*"f* tff"ur, Haas, p. 156)- S-a observat, de ascrrenea, * UarU"lii'r" fr^lra _*ui rr-lrrtt p" emrsferd cerebrala dreapta gi rne"anisnele O" "o_p""r"." emisferei f"t a" ."^l rerneitor. atunci cend survine o lezare anJ-ilni tu drepte. :::l:i,:, :1]" (dupd A.Tenenbaum, 1996, dupd I.A.Dumitru, p. 20):

femele complexul hiporalamo-fupofizar- esie mai a.^J,ui'-.l,iou*,, ma5c!lu,accleratt specii (C.tnachescu. p. 26). La primare gi " ., in specral la om ollerenlele nu rnar sunt atat de evi.lente. S-a constatat cb la femei creierUl este, in

La animalelc inferioare dilerenteie de organizare a creierului in funcle de sex sunt nete, vizibile, in special in ceea ce privegte con{onnafia fripotafa[rusufui; ta

renrru rrustrare prezentbrn in continuare specializarea emisferelor cerebrale

30

3l

Opereaz6 cu cuvinte

Construie$te imagini

Structweazi frazele, respecti sintara Spirit logic, analitic, ralional Ateniie localizatE Con$tiinla timpului Nevoia de explicatie

Se intereseazi de
paraverbale

aspectele

non-

expectanlele cotl'tunitdtii vizavi de comportarnentul dezirabil al ttnei lemcr


Si

Invdlarea.sociali are drept scop dobdndirea de cdtle candidatul la nleglarea socialS a identitdlii de sex/gen ;i a rolului sexuai prescris de nomelc, vaiorile,

utui

bArbat 6i ai

Sim! vizual dezvoltat, sim! spalial, simi


muzical

Atenlie diflrzn
Non-lemporalitate Se sprijind pe intuilie
GAndire

dituzi

in concluzie, vom reline ci in etapa perinatala debuteaz5 achizifia caraat,.relor sexuale secundare, care se vor desdv6rqi dupd pubertale, prin care aspectele morfologice precum: in61!imea, greutatea, forma corpului etc, vor rpropia per\oana de ripanrl masculin sau lentinin.
2.1.4. Etapa psiho-compottamentq.ld. Debuteaza la vdrsta de 2-3 ani, cand apare congtiinia apartenentei la unul din sexe. Principalul factor al etapei psihocompofian.rentale il .eprezhti invitarea socialS, copiii fiind indemnali in mediul lor de socializare s5 se poarte <(ca un baiab> sau ((ca o faiS>. Achizilia etapei este identitatca sexuali de bAiat sau de latA Si asumarea. in consecinla, a unei conduite sexuale adecvate. invd{area sexuald

mamei

ma$inule drept jucirii, a-i imbrica cu haiue specifice ,.r"t"i, u-t" da podoabe 5pecificc sunl calc\a din lbtmele ccle mai fiecrlenrc de canalizare: b) rnodelarea consti in a olerr copilului nrodcle de rol_sc\ adecvale, pe care acesta si le depdndi prin imitafie. ConsiderAnd adultrismul drept o caractedstica a v6r.stei iufantile, rezulte de aici tenclin{a spre identificaie 5i imitare u.rai iniAi a modelului pdrintelui de acelaqi sex, iar apoi, pe mdsurl cc niga de dezvoltare se lirgeite, s obsen'i 9i se imiti rnodelele ce au in mcdiul lor puterea de a acorda recompelseie. De eremplu, pentru o fetili, implicarea

irw5larea sociali se produce intr-o r:ranierA specifici in func1ie de v6rsta copilului pi apeleazi in special 1a urmdtoarele trei metode ilc influentare: a) canalizarea constd ir1 a oferi copilului un mediu congment cu pr.opria sa percep{ie de gen/sex; de exemplu, a-i oferi r.nei fctile pAprigi, iar unui biiat

in

efectuarea sarcinilor casnic-meniere,'practicile

infrumuseiare ale mamei vor fi primele repere ale standardului (comportament fenlnln>, Pe rrlisurd ce va merge 1a grddinild, la Scoali 5i va observa $i alte modele de cornportament - sd zicem cele prezeniate la teievizor , reperele aprccidle. ror fi prclr,arc p|in irniraric;

di

intrelinere-

((compoftamentului feminin> se

vor imbogdli gi unele din

e1e, cele mai

ia

numeroase forme.

Lilii

specialiFti argumenteazi ca

factorul biologic deleminA niveiul geleral de interes sexuai la un individ, in timp ce factorii determinafi de invaFrea sociali au un efect asupm [rodului in
care acest interes se va exprima. Exprimarea sexualit6lii presupune in primul rend existenla unui subslrat anatomic, deteminat biologic, in sensul ce penhu a realiza un rapofi sexual este nevoie de introurisiunea penisului in vagini dacA, cum, de ce ti cat de frecvent se va realiza acest luor:u este deterninat de invdlar.ea social5 (Mahoney, p. E4). De exemplu, este rezultatul invltarii sociale, bazatA pe valorile sexuale specifice secolului XX, necesjtatea ca barbatul si-$i controleze ejacularea pentni plicerea partenerei sau obligalia femeii de a avea

intciri"ea - cotlstl in a ofed copiiului recompense care si fixeze un tip de cornportamcnt. Atunci cdnd educi, pnrin,tii se confomeaza. mar nuit sau pulin conttienl., propriilor. stereotipuri de sex_rol; ei vor avea -mai. tendin{a, in vifiutea acestui fapt, sd intervind cu fennitate pentm a descuraja manifestarile de slibiciune ale baiatului _ pldnsul, timiclitatea. izolarea _ si peqtm a incuraja atitudinjie colnperitive: curalul, foqa, indemirarea, viteza je
amLmit reactle. Judecdnd electele acestor 3 moduri de realizare a
sA remarcdn fio4a educogeni

c)

a modeldrii; in timp ce c.analizarea 9i intAri."o depind nai mult sau mai pulin de resurcele existente in mediu sau de atentia aratat:i permanent conduitei copilului, prezenla gi conduita pdrinlilor sunt
de reper psiho_ $co]ii compoflamental 9i valoric a parinlilor se diminueazi in favoarea Acum, modelele oferite de colegi au cca rrrai mare putere de influentale "ou6r"trri"ilor. socrali. lntarea intr-un colectiv mixt de covarstnici co0soiideazA iclentitatea sexuall a Dacd la l^-zl am se pot vedea copii de grddiniln jucdndu_s" inp.eun[, i-nit :opi] coprn se inr|art ir grupuri de biieli qi fete. i[ Scoala poate incepe li: 1.r"r educatla sexuala. ca fomr6 specifici, structurata, programatd a invdft.r.ii sociale a "ei d,e cT11a13ra generagie; datorita marii specificitali, ,rorn aborda ::iiil],itii a rniirdrii sociale inrr_un acea\{a lormS capirol di.rincr. constante $i oferd pennanent un exemplu de urmat pentru copii. Odat5 cu ilaintarea in vArst5 gi cu frecventarea caliiatea

invdtirii sociale,

se cuvine

un orgasm vaginal in urma odcarui raport sexual; controlul ejaculirii

'

gi

orgasr.nul vaginal sunt <necesitdli sociale>r, ele nefiind bazate pe principii anatomofizioiogice reale (F.X. Poidat, N.Jarousse, p. 6). Acelagi proces al invdldrii sociale cele qi femeii contemponne sa-9i controleze plicerea I.a.m.d. in etapa psiho-conportamentali sexualizarea este influentati de numerogi factori. Pirin,tii, rudele, prietenii, instituliile sociale cu rol educativ, mass-media creeua un mediu cale inviti copilul si devind birbat sau femeie, inviiAndu-l cun trebuie sd se compo e adecvat. Aceste presiuni educalionale incep din primul an de vialI $i continua toatd copilAria, atingand apogeul in adolescentS.

La pubeltate, aa rezlrltat al etapei hormonaie, se dezvoltd interesul pentru sexualitate: gnrpul de coverstnici are acum irn ro1 deosebit de important in definirea identit5lii sexuale. Elevii aflali la pubertate au deja acbizilionate
deosebita de a eticheta colegii care se abat de la standardele 1or. intr-un studiu asupra modului in care liceele americane contribuie la cristalizarea

critedile de definire a masculinitafi-feminitdlii $i-$i dezvoltd

capacitate

2.1.5. Etapa pubertar-hormonald. Are loc in pubertate ;i se declangeazi sub actiunea hom.ronilor sexuali care inyadeazd ;",ror;;;irrrrJ. La fernei estrogenul $j progesteronul, iar la bnrbati u"1i-on"-a"r.r,ortrrorruf. ::]:11114 corticale; asigura morfogeneza genitald si somrtice. itjindu_se faptul ca hormonii ,-b) oetermrna caractenshcile sexuale secundare. a.igurandu_.e condiliile necesate erotismului la t4n6r/adult. Acumularea cantitativa-de t or_oni Jin-i"rrouau p."_

"1Tr"^lit^l1tl"."f.azA comporramentut sexual pe doud cdi 1T.Stoi.a. pp.43_44): a) asrgura reactit,itatea circuitelor nervoas centrale hipotalamolimbice_

masculinitaui-feminit5lii la elevi (B.W.Franck, p. 117), s-a gasit cd masculinitatea se construie$te in jurul urmatorilor 3 parametri: perfomanla

sportivi, agresivitatea $i popularitatea activitafi salc sexuale. Atat elevele de liaeu, cat 9i elevii ii aprcciazd cel mai mult pe colegii lor cu performan{e sportive, pe cei care preferd sd dea curs unei provociri $i sa se implice in batai, altercalii, in loc si le evite, 9i pe cei care au (sau se laudd cd au) multe <cuceririr., pdnfe covarstnicii de sex opus. Cei care se abat semnificativ de la aceste repere sunt etichetali fie ca <tocilari>i, fie ca <gdini, puicule), fie ca <<homosexuali>>. La adolescenlii din societatea contemporand, ideea de masculinitate, de virilitate
implicd automat agresivitatea, ceea ce
se

pubefiad detennind maturizarea centrilor sexuali


geniralla o vdrsla inscrisa gcnelic penrru androgenii au capacitatea de

studrire medicare au pus in evidcnta raprui ca dinrre rori hormonii doar

n."ur".p""l.lnJiria.

htp;;ffi',: - " a tractuluj

reflecta in faptul cd bAtaia/confruntarea

fizica este o valoare a cultudi adolescantilor, iar in plan sexual, prin definirea relaliei sexuale ca o <cucerire)- Activismul frzic, forp, curajul, exprimarea sexualitd{ii fa15 de sexul opus, re{inere in manifestarea afectivitafi fald de membrii propiului sex sunt principalele valori ale masculinitalii la adolescenlii
americani. Penhu adolescente, feminitatea se reduce la imagine - idealul este de a afita cat mai <<sexy> - 9i la comportament, care este un mixaj de tandrele qi de agresivitate; majoritatea cova$itoare a adolescentglor au convingerea cd cea rnai buni cale de a-qi demonstra dragostea pentlu rul baiat este sA se bata pentru el. Referitor la rolul icolii in procesul de sexualizarc, o serie de cercetari au pus

deqrabd_

in"lipsa androgenilor "i_poaurlr"n, o,g i"i,i.ii iJ_po,,unl"n, :::-":1,,:.:,.:l_"Tl]u. sexuat retrrl]ln atat la temeja genetici dar "" Ia gi berbatul genetic care a fbst castrat Diferenlele mascurin/reminin dintre hormoni nu
9
chestiune de gradare: un sex poate sd aibe "; -ni o concelltlatie mai mare qi

organiza

.f..ti" _"J"r,l'J"

*ii-uu.ot.rt",

in evidenti atet practicile discriminative ale profesorilor,

detnninate de

stereotipurile de sex-rol, cdt gi rolul grupului in educarea tinerei generatii pentru a deveni mai deschigi 9i mai flexibili in raport cu rolurile sexuale, De exemplu, Mira 9i David Sadcer au rcalizat irt 1985 o cercetare bazatd pe observarea participativi urm6rind interacliunile profesorilor cu elevii 1or la mai multe clase de gimnaziu. Ei au gdsit cd profesorii nu apreciazi corect nici comunicarea, nici aseftivitatea bdielilor, dezavantajindu-i in raport cu fetele (apud Haas, Flaas, pp
162-163).

Principala achizilie a etapei psiho-compo{amentale o reprezintd a$a-numitele caracteristici sexuaie te4iare; dac6, dupi cum am vdzut, caracteristicile sexuale

primare gi secundare sunt determinate bioiogic qi se dezvoltd odati cu maturizarea intregului organism, caractedsticile sexuale tc4iare sunt
achizilionate prin invdlare 9i se referd la formarea comportamentelor, valorilor: agresivitate-supunere, centrarea pe casd gi familie centrarea pe profesie qi gn.rp etc. Caracteristicile sexuale te4iare sunt cel mai frecvent conectate cu rolul sexual gi cu rolul social adoptat de o aoumitA persoana.

sate Estrlsenii joaci un ,ot rnui _ur"- ir, :1,-"j:1T.::ir^'.b..tllatii mar pu{in in sexuare $r "r"sr"."n cre$terea receprivitdlii sexuale. La birbati 1:.i:.,]]]11t, eslfogerut nu au nlcl un etect in plan biologic; cel mult pot d"te.mina
scaaerea

pentm a purta salcina. De exemplu, sub influenla "o.pului sa, ,ir.ir,,i a" glandele colului utedn se interesre, fotndnd un ;";;;il;;;'pltl,nd"."u bacteriilor in uter. La btubali, testosteronur stimuleaza dezvortarea musculatuii. pitozitalii; corput baie{ilor conline mai pl.,,trd l^.Lf-":l cu conparatrv " corpur retelor. De asemenea, spre deosebire de iemei^ la care hor-nernii ,eruali sunt eliberari periodic- la UrrUufi ,..*iiu Lomronuta esr" conlrnu.a. ceca ce c\pljc,i $i libjdoul lui mai constanr 5i mai puternic. La feraei, acliunea androgelilor are .ca efect iripertrJfier.ea clitorisului qi

invd{are sociali este esenrial "^p"ri.nt "u.r,.,r in' ,t u"to.ui* uoui morler componarncntal sexuaL. hormonii produgi prin ovare actiorLeazd pfrrrl" in jurul vh.rstei de 50 ,^1,t."^l-"1 oe arui esnogenul tavorizeaza retinerea apei gi a sirii in corp, astfel inc6t f.emeile cresc pulin in greutate inainte de menstrualie, oana cantitliea oe- estgerri oin corp e ntai mare. Progesteronul estc mai mult unplicat in pr"garo-Ja -rrroOu,

neurralirarir psihoscxuale poslulata alita realrtalrr. Acersla psihoseruolircre innascuri poarc fi in l-11_!l,ti :ut5.0u1ou pnrnr ant de vlalE tnascat:l :au arnplificata de mediul socio_cultrrral prin invS{area sociali. Totugi, degi se recunoiqte rolul ur"l pr"J"t"._inaJfrormonale a sexualitatii la om, se admite unanim ca.otui i'aoujnlil" tn vie{ii prin

iie*uar re,ninnr de_ absenla !:flrd: ."i. t{tRezultd de an_droc:1il9r d."d; i" ;;;;;' progesteronuiui. aici ca posibiiitatea, i"t.;r";a; ",iog"n,r.,i ei F;d acum opt narlere_sa_ fie prezenla o psihosexualirare pi..Cerlrminara !-".::l!. tndrogenrlor lerali. in locLrl ae acuunea ".,ta

mai. mrrlti recaptori pentru un anumif

rr.r""". c"-p".t"-.rrn

;il';i;;ri#

34

libidouiui. Progesteronul diminueazd receptivitatea 5i capacitatea sexuali a masculilor la toate primatele. De exemplu, la maimuleie R-hesus masculii au un comportament adaptat in func1ie de ciclul hormonal al partenerelor, ceea ce demonstreazi clar cd bilanlul hormonal a1 femelei influenleazd conpoftamentul
sexual al masculului. Se presupune ci existd o situalie similard 9i 1a or11. S-a observat, de asemenea, cd la om, pentru a avea o sexualitate sdnitoasA,

nonnali, existi un prag hormonal minim, unul optim 9i unul maxim, la limita nocivitdlii. Cregterea dozei de hormoni sexuali nu determini cre$telea corespunzatoare a libido-ului, iar peste o anumita dozd, efectul oblinut poate fi
chiar invers. Cercetirile demonstreazd cd ideea determindrii exciusiv hormonale (dispdr6nd astfel sursa de estrogeni), sau bdrbafilor aastrali nu le-au displrut nici interesul pentru activitatea sexuala si nici activitatea sexuala (Mahoney, p. 86). Masculinitatea bdrbalilor gi ferninitatea femeilor, rezultate in urma intregului proces de sexualizare, nu sunt absolute deoarece la fiecate sex sunt prezente elemente hormonale, somatice 6i psihoafective ale sexului opus, intensitatea aaestora vaxiind de la minim la semnificativ- De asen]enea, intre caractedsticile sexuale primare, secundate qi te4iare nu existi o convergenla absoluta ; exista birbali care au calacteristici sexuale primare gi secundare masculine, dar care joaci roluri feminine la nivel terliar, [a nivelul rolurilor sexuale asumate. Dupi Wilkins (apud T.Sloica, p.12), conlpofiamentul sexual se constmieqte (se invaF) ca gi limba mateme datodt5 expedenlelor efectuate $i integrate de-a lungul vielii, datodtd educaliei primite. Tocmai invdfarea sociald expucA diversitatea de atitudini fatt de sexualitate, pe care am ilusfiat-o przentaDd perspectiva multiculturali asupm sexualitAli umane. Abordarea cantitativA sau calitatiYd a sexualitaii, valorile puse in joc, atitudinea fa{6 de homosexualitateheterosexualitate, fa15 de locul-momentul-naniera potrivitd de exprimare a sexualitafi - care definesc rolul sexual - depind de inv6larea socialE Privind integul proces al sexualizirii trebuie precizat ca, in mod normal, existi o concordanlS, un consens intre achiziliile rezultate in urma parcurgerii tutuor etapelor. in cazurile patologice, de exemplu, o tulburare in dezvoltarea embionari, aare survine i ainte de cea de-a 45-a zi de sarcind, cdnd fEtul se afld in stadiul de gonadi primordialS, poate avea drept ofect o lipsd de concordanlA intre sexul genetic $i cel gonadic, caxe se va afla la originea a numeroase alte tulburdri la nivelul caracteristicilor sexuale secundare gi te4iare.

sexualitdlii uurane este gre$itd; femeile cirora

li

s-au extirpat ovarele

Figura

1. Aparatul genital masculin

2,2,1. Aparatul genital mascalht, Caractefisticilc meio:.ei la bdrbat, Aparatul sexual masculin este structumt pe dou[ niveluri, incluzAnd or.sanele genitale exteme qi organele genitale inteme.

o)

organele genitale exlerne srLnt: sct.otztl, care col4ine tes ticulele

qi

penisttl.

2.2. Aparatul genital masculin $i feminin La slbrqitul procesului de sexualizaxe individul are urt aparat genital matur, funclional gi o identitate sexuali definitd, care-i permite asumarea unui anumit rol sexual.

este detumit meiozd, iar la birbali, ientm u-," ,"ofou,"iorroro_i;. n"uol" ca temperatura suotului sa fie de aproximativ j_Z.C "a," 1O.Crnn""u,'pZ+). Cana es-re loane cald. pererele scrotului se relaxeazd. ,.li.rt.t. ,e afld. mai departe de corp, ceea ce favortzeazd "o't-o-Jru?ai .1o., ,ooo devine posibild evaporarea rapidi a hanstaliel "r""r"1" ""*,rri;'il'u"".t 9i ,"aa"."u te_p"rui*ii parrd tu producerea ,p".,nr'o,oi,iro...-cinl ,,ig. pere1r scrorulru se corrtracti gi se realizeazd acelaqi mecanism fiziologic, dar in sens invers. Spennatozoizii trdiesc in lichidul seminal,

ceea ce {::,.::!,(,: l*9,uc spcrmarozoizlhpofvari. se inramotA dupii pubenare.,un gonadorropr Sub acriunea acesro|a, cetulete lltj::Il f"r-""],or dl"io3 113 se rnulriptice conrinuu q:roces care se produce ::T:l:i.]l::p:, ta ii con nuu pana varsla de 70 de rnir. ]n anunire momenlc, unele celule inceteazd multiplicarea, devin mai mari qi ,. t unrfo._ain 'spJrmatoziozi. Formarea celulelor sexuale mature se ploduce paint _a- pao"", -;;;"1ii in care, dupd doub diviziuni succesive ate-nucleutui, ,. i";;;; "o-!t"x, i""tut" sexuale), ce au un numir haploid de cromozomi t"" .-g"i.o E" Aaest proces
,

lj.l;,,..Il,llllli :f_l:.-f.1*

..,.

p."Am J" i,"ri""i"f"

36

37

seminale inpreunA cu prostata; lichidul seminal hrAne$te spemlatozoizii 9i le permite si se deplaseze. Meioza incepe la berbat la pubertate gi se desfb$oarb continuu pand la batranele, producdnd androspennatozoizi qi ginospermatozoizi. Cromozomii X gi Y conlin fiecare un anumit tip de gene de sexualizare; in meiozd, ei se unesc cap la cap (gi nu margine la margine, ca in cazul autosomilor) pril bmlele scul1e pentru a impiedica schimbul de gene intre X 5i Y gi pentru a se pAstla un singul set de deteminanli sexuali : masculini sau feminini. Procesul de transformare al ceiulelor germinale in spematozoizi dureazi in medie 16 ziie; deci, meioza la bdrbali este un proces rapid, blrbatul fiind intotdeauna tanir pdn procesele sale sexuale (M.Covic, p. 150). In acelagi timp, meioza este 9i un prcces intens, pentru cd asigurd lomatea unui nuutir imens de spermatozoizi (aproximativ 70 de milioane intr-un rnililitm de lichid seminal). findnd cont de faptul c5 doar un

spematozoid este fecundant, putem aprecia cd meioza masculina este neecononric[, lipsitd de sens biologic. Odati declansat, procesul meiozei la blrbat este autoreglator, se autointrelinre ritmic, fere intervenlia unor factori extemi. Cre$terea vaBtei bfubafului nu determinA o cre$tere a frecvenlei ero lor genetice, deci, a anomaliilor cromozomiale. ins6. meioza masculind produce continuu copii celulare identice, daci apare o muta{ie genetici, aceasta va fi copiati neintrerupt. La varste tinere, nuradrul celulelor sexuale ce vor avea mutatii este mai mic, dar ia varste mai mari, nunirul devine impoftant; frecventa de manifesta.e la copii a unor bolj genetice ctette, deci, odatd cu Yarsta tatilui.

este un fenonen reflex. rle naturt vascrrlari.

(M. Mdicinescu-Ceogc,cu, p. lJL Penisul are rolul de recqrtor gi trjrnsfomator al stimuiilor sexuali, psil.iici ;i somarici in senzatii erotice. freclta insiSi,_prin ,;;til" ;;;,;tive pe care le ofed. cre$te excitalr'a sexuald a barbarului 9i dorinla f,,i JJ fr""tlo

.i_nr" pubiard-qi uriuar, penisul masoara. in lr"gi,"" p".r.-il""_l .meatul irr ," rrudifica cj grosimca J,enisului. (.rrcrmrennrA sa pulcnd n_l'i'.; crcile pana l""r""tl"

ereclie^ aproximativ aceleagi dimensiuni"" q; ,*i-il"i- j."ioirli 1lrrui r,rng i,, stare flasca) (Hicklins, p.60) In mod normal, f""rJ

blbatilorrJ.Diarnond. pp. lg5_lgor. irr,i. di,r.en.iunile peni.uJLri trnlre anurniLc un l'.i::,1.*t:,du reaclrot ncgjiJabit rn privinra.,,r"[,-li',._r"f.'r;;:;.;t.;:; dvr(r rr veoere le in\ojuntare de adaptare a raginului. dtrpi inrromis're. Masters ti Johnson au demonstrat ca.uop"nir'J" i";g;;-;',i"li"iJuano"E" pln

ar"i,'?p"-

Pellisll este constituit dintr-un lesut special erectil $i anume din cloi corpi cavernogi gi unul spongios; penisul are doud po4iuni: una perineal[ sau imobili 9i alta liberd, [robild, a cerei extromitate o forrneaz5 glandul. Pe fata internd a penisului gi-n special in zona glandului existd o relea densd de terminalii nervoase, ceea ce explicl sensibilitatea deosebitA a acestor zone la stiraulare/excitare. La pubertate perdsul cre$te mult. dar procesul de creqtere este ugor asimetdc; lesuturile de pe o jumatate longitudinala a penisului pot cre$te mai ruult decat cele din cealalid juratate, ceea ce poate determina o u$oara curbare a penisului citre jumdtatea in care lesuturile au crescut mai pulin. Aceasg asimetuie nu are nici o importan'!6 pentru diDamica gi eficien{a actului sexual. Dintre toate organele corpului, penisul se raporteaze ael mai pulin la dezvoltarea fizici generalA (T.Stoica, p. 331. in cazurile patologice. barbalii cu nanisn si pubertate precoce vor avea un penis mai dezvoltat, in timp ce birbatii inal1i cu enucoidism vor avea un penis subdezvoltat, mic. Con.rparalia cu maimulele mari indicd faptul ca mirimea penisului uman depi$egte cerinFle funclionale impuse de contactul sexual (se afirmA ca excesul de mdrime serve$te drept semnal sexual); de exemplu, lungimea penisului in e.ectie este de doar aproximativ 3 cm la gorile qi de 4 cnr la urangutani, dar de 11-13 cm la oameni, chiar dacd masculii primelor doui specii au corpuri mult mai nrad decet aie
38

parte componellta a lichidului seminal: este canahrl prin care se elimind urina gi care se afli intre vezica ,--,-,,. :u'"./ro urrnara sr meat, plasat la caDetrrl glandului; ^9t prin uretrd ," fi"friOuf .eminal in tinlpul eiaculirii. ciind "iitnrna evacuarea urrnei este blocara:

- veziculele seminale s:llrtt stnlcturi ^ inapoia vezicii urinare; ele au

$i alictivt, rieci, dc rnlreaga compunenla Dsillopen5. b) organele gettittrle na.;c;rline interne sunt. - ductul deferent - este calea de transpofi a spermatozoizilor $i se intlnde de la testiculc la uretrA;

de hclorii ncnosi ccnrrali si p"i,l"r;.i', u.,i,.rn.u'.in,.ifo, n".rog, superiori tlocalizari ta niverul sistermrlui ;i ;l-;;;;;,1'ui" u. stimulator, regulator sau inhibitor: roate f";;" "ra.t rapffi; ,"r.il, u', ,, ,0."i", ereclia depi'd de centrii nen osj s,rperiod, de f"",;;i;;;;;.;;ii

n.cburc sir fitrnizeze cel putin 100- 140 nrl de sAnge. "r,.0..1, ffrlvaf Dupb aceasta faza de instatare a ereclieil celi "i""r"rii"**cu, p. l3). ;;;;;;ffiii flux,t'i arrerjat dcvin egale qi penisul'nu ,. ; ;;;;+,'il1'i9; u.,.,o, qi o plstr"ara nprd,rlatea. Disparrria crecrier este un lenornen trto; prrin afor,-nari ,i'r" pun", da reguld, pe seama unei srimuldri suplimenrr.. rr"i,il"] ,""p"ii.j. j"." o relaxare a valvulelor veooase, ceea ce antreteazl " goiirca de senge a"o,"unou corpilor cavernogi. Deci, erec{ia, este in slne un proces de umplere cu s6nge a corpilor cavemo$i, dar trebuic inrerpretata ca un rispuns sp"cific nritiat Aelltosteron !i reglar

f::f,:"Ij:d1...astfel: r.all.uleior venoase, lncenruta pfln colltractiile "rt. ceea ce face ca viteza sangelui ce intrd in penis si fie tempoml mai ,"u." a""ai J-rr*r"ir""l!, ""ul prin invadarea cu sange. a "*","r".ri, l^"1r^-i: -u:o, -gd, se menllne erectia; cand inchiderea venoasi ""rpif "i""r"-",.i'se prod.rce qi Iru eite etanqi sau c6nd drenajul ! rnos csle e,\aperat. ereclia se nrodu-ce dar se piaraa |-ap.Oa. lnnin,J-d. in"ap"ra, penrru acrutui
ser,uar. ca erecria su

Di, ;;,*;;; "oiuioti". ;;"d;." liziologic in rimpul e."cliei, int;;;;i",'i",i"ura-i"rang"roi

r"

u-l;,ff;;;':;,5.:.

rolul de u r"".*- uri

anatomice sub

i;i;ffi;;;';:i:

lolmi de sac. allate

39

transportul spermatozoizilor. Prostata, de mfuimea unei nuci, produce o secrelie alcalini care se eliminA din penis imediat dupi erectie. Aceastd secretie conline mici cantitili de hormoni, care au rolul de a stimuia avansarea spermatozoizilor in tractul genital intem al femeii, provocdnd mici conhaclii uterine. De asemeneaj secrelia glandelor Cowper are rolul de a neutraliza mediul acid din
uletrA.

prostrata,ti glandele lui Coh'Per contribuie la stimularea producerii 9i la

2.2.2. Aparatul genital feminin. Caracteristicile meiozei la femeie. Ca gi aparatul genital masculin 5i cel leminin apare structurat pe doud nivele exlem gi intem. Schema aparatului genital feminin

(G.Vigare1lo, pp.68-69). Himenul este o membrana fibroasi, localizati la intrarea in vagin. El poate avea mai multe forme, consistenle $i rezistente: litemtum de specialitate identificd un himen inelar (care are un singur orificiu, in centru), un ltimen ferestrat (care are mai multe orificii), un himen biorificial. semilunar (care acoperd doar jumdtate din deschiderea vaginului). Orificiile au func1ia de a asigura scurgerea sAngelui menstrual, ceea ce recomandd intervenlia chirurgicald pentu crearea orificiiior in cazul in care himenul nu are nici un orificiu, pentru prevenirea imbolnivirilor determinate de acumularea sAngelui menstrual, Existd fete la care himenul lipsegte, in timp ce la altele irimenul este foarte elastic. De aceea, absenta sangelui la pdlnul contact sexual nu inseamnd neaparal cd fata a mai avut relalii sexuale. DupI perforarea himenului, in urma primului contact sexual, resturile hjmenului riman pe marginea deschiderii vaginului ca nigte Aanjuri (denumili carunculi himenali), de unde se despdnd. de

reguli, la prima

na$tere.

Simliza pubiant

Uteml

Figura

2. Aparatul genital feminin

au in etapa embriofetald o isto e conund de dezvoltare. Considerat unanim un oentru al plAcerii sexuale, din punct de vedere funqional insi, rolul sau nu este pe deplin clarificat. Se convine in prezent tot mai mult asupra faptllui ci clitorisul are o funciie secundard in reproducere: plAcerea provocati de acest organ in timpul contactului sexual ar incuraja femeile s6 repete experientele sexuale gi conduc astfei, indirect, cdtre graviditate. b) organele sexuale ;feminine itxterne sunt: vezica urinara, ur.etra, vaginul, colul utedn, uterul, hompele uterine gi ovarele. Toate acestea se afld localizate in pelyis, o structurA osoasi (bazinul) care asigurd sprijin $i proteclie.

Clilot i.\ul este uo organ foarte sensibil, situat deasupra labiilor mici. deasupra deschiderii uretrei $i sub muntele lui Venus. Dimensiunile sale sunt de aproximativ 1 cm lungime, iar capul clitorisului are 5 mm in diametru. Considerat echivalentul feminin al penisului, clitor.isul se umple cu s6nge in timpul ercitatiei $i creste u$or in dimensiuni. Si nu uitdm ci penisul qi clitorisul

yezica urinard nu este parte directa

all organele genitale extet"ne sunt: labiile mari 9i labiile mici, clitorisul, orificiul vaginului, himenul, glandele Bartholin. - labiile mari fi mici sunt doud perechi de cute de piele situate de fiecare parte a vaginului qi au rolul de a proteja clitorislul, ca qi orificiile uretrei 9i
vaginului;
galandele Ban o/rt? sunt situate l6ngi orificiul vaginului, de fiecare parte qi nu au un rol clar in hziologia actului sexual. Iniial se credea ca ele a sa produc lichidul care asigur6 lubrifierea vaginului in faza de excitalie, dar Maste$ $i Johnson au demonstat in 19E6 cd ele secreti doar caliva stuopi cvasiminusculi de lubriftant, nefiind principala sursi de unezire a vaginului; - himenul marcheazd ganila dinfte organele genitale inteme $i cele exteme. La inceputul secolului XVII-lea medicii contestau existenla acestei membrane sau recomandau tiierea ei pe motiv ca ar putea inrpiedica naSterea mai tarziu

a sistemului de reproducere, se

prezinta ca o structura anatomicA avand formd de sac, in care se aduni urina; - uretra este tubul (canalul) prin care urina este eliminatA din vezica urinare;nici uretra uI} e pafte componentA a sistemului de reproducerc; - vaginul este un canal muscular ce se intinde de la utq cdtre exterior $i care are rolul de a asigura calea de elinjnare a sdngelui menstrual qi calea pe care fbtul o parcurge in timpul nagterii dinspre cavitatea utedni spre mediui extelior. La fetele gi femeile tinere vaginul prezintA numeroase cute; la femeile in varsta cutele se netezesc (O.Grancea, Carrea fetelor. p. I1). perelii vaginului sunt forula1i din trei tunici, alcituite fie din musculaturd subtire (tunica mijlocie), fie dintr-o mucoasA umedA (tunica intemA). Lungimea vaginului este

in

medie de 8-12 cm, lIlimea de 2,5 cm, dar

intromisiunea penisului vaginul se poate dilata semnificativ. in vagin, la cdliva centimetd de orificiui vaginal, in spatele muntelui lui Venus s-ar afla aga-

in faza de excita{ie $i

dup6

40

11

la numitul ' p(rncr G" {dc.


'f

1"1'-*'::f.":t:':U:"',"""'."^fi#t'"^"} ;m'::

,o',., nr

-in.*iu.nt'iiliil,'i,l",tx"';Ji"'J:'i{+i':11;1.,i[li;;yl',ITH::.:-fi::l: pun"tullli atecltunrrur sexuale

*-^.,",8

oentru rerapia

ri:ry

colrtinui in partea sa }J#;ii;;;A cste oe o t,.rttgime de 3 cm 9i ^r" ur'f ti .,r. ttn organ muscura(

i+):li; q supenoari i$tU+*$**1,**,i

intre asigurdnd comunicarea

mh

i\,,1

ovocitele trec printr-o fazi de agteptare pana la ovulalie. La pubenatc. sub acliunea honnonului FSH, ovocitele igi incep lunar maturarea Si se epuizeazi dnpd o\'.ula1ie. In procesui de n]atluare, cregte volumul ovocitului pdnd la dirnensiunile de <cea mai mare celulE din corp). ceea ce se explicd prin stocarea substanlelor nutritive necesare l[inirii embrionului in stadiul inilial, pdnn la implantarea oului in perelii cavita(ii uterine. La femei, prin meiozi, dintr-un ovocit rezultd o singuri celuld sexual5 natura. dotatE cu un cromozorn X

'l-"t"H.f: .r",,nt]h fbrul in perioada e.""'9,,111 .",. ii"l.ri*..; ":.:_: l:.1:11 iL11 ii.oaut'r urerul are o l:"i:i:-": l8-20 .n-', d-upd na5t ..r-.,,1 h^2te atrnqe o

ffi'

ffl;"lii1"';'ll'I"..il:.'':

lili;J;.

ii, ilJilll," ll,,ffi;i1ii:JT:',",::,ll;:: n;il"ff l.'iiffi"",1 {r u eru,ui - no)rpnl" rtelire {tubul.l-al ! r^ ^ ",,.ri.e eliberarea tor otn ovar. Dc ple au rolul"ll a capra olvulele $ i:':-l:"-.'"" -.. nro,iu.. intdlnirea dintre de

n:f ;ffi ;*"LXT,;:il:"i.:ill metode cc

';'#:,i"""1"111""1: ,-,,ni "'"TilioJli",.."*"''-'",.-t"rr.,r1",rr,r,l.,l,'JLl"li "n"i"n,. arc apropierea ovarelot '"Ti -l;:; ii""u...our" "u," alc caror c u'i.'in. tunt c2rptusite.de : T":ii:1 ;i.;;i;;.;t. mu'culaturj.i trompelor ajurf, naiori(area lor' cili Milc6rttc :"':'"1'^.::.1:l'";l'" uiutar sa ajunsi in uret' ovulul sa inainteze: daca ovutur ""' f:'"1:"1:::.:'::?':::if#'f""rremitatea

jild#IfJff

multiple, efectul este aparilia unor sarcini gemelare. Funclia endocdnd a ovarului consta in secretia honlonald dc estro_ceri 5i progesteron; ovarul secreti gi honnoni androgini, ill cantitate micd. La mijlocul ciclului menstrual, secrelia de honloni androgini a ovarului este maximd. OdatA
cu prima menstruatie se considcra

ca procesul meiozei este rnult mai pulin intens in comparatie cu meioza nrasculind. Din acest motiv, insd, se produc mai pulin frecvent elori de copiere genetici; c6nd apal sunt, ins5, impecabile (M.Covic, p, 15). Odatd cu inaintarea in varsti a femeii se produc mai frecvent acoidente de distribuire a nlaterialulni gcnetic in ovul, ceea ce explicd frccvenfa mai Drare a bolilor la rtou-nisculii provcnili din mame cu varste Peste 35-38 de ani. Deci, meioza l'eruinini este discontinui, necesitdnd intcNontia unor stimuli cxterui - in cazul aceste c vorba cle hormonul FSH, fecr.rndare - iar o!,lrlalia are varsta fcrncii. in cazul ovulaiiei

Intrucdt dupi pubertate meioza se ploduce in ritmul de un ovocit pc luni. rezulti

elimind periodic inveligul supedicial al uterului carc s-a fonrat pentu a p nri or.ulul fecundat. Menstruafia debuteazi intre 9-16 ani gi disparc iDhe 45-55 ani,
odata cu instalarea nlenopauzei. Dacd ovulul este fecundat, oul rezultal se tralsformi pe parcursJ suferl un anumit numir de diviziuni consecutive. dupb care se tixeaza pe perelii cavitblii

ci

pubeftatea s-a incheiat. Prfu menstruatje se

,.",,,":i:1':[,i#l :'J:,H#:' ]lT;' {"-.+:".: lTlti jI, J i"


oubenatca. invelirul

I;"ill

::::;lu';*::::'l'J'"l-4r"'T'X;i'il',)'i;i, j:*nrul']::""-,"*:':l i.;* ." car acesteasau i1.1":]lt.,ilIi;.i)t''r. .i-i", lunar in trmpul 1" mar
'"tt":'--^:1:i,:;;; ";-ordiali' 'men,mraliei ovarelc c'rnttn 'lllllJJlt,],".1'"*' ti;."t. r"", cdtc o"'i,uH;;;';;r;ce. '""," inreriorul
pun" descnere3zrl' rzci'ri,.,' fiecarui folicul se marur
drn

din carc cca o celula din

orul. Orr.rlul se elibereaza


A tc io z

-"i::irJLd;:"J,ili [ilr"u- p"r.r"rui u."tn


denumir

folictllului care s-a lnaturlzat' i a r c o se ri e de arac tcris: :' -c intai' ptocesuL.tl;i;. la brrbali Mai iffi
a ta
{e n t e

ru,*un.;o.t.sarcina

:i":'ii'::,ll Hililffi ':';H' :11 f,it^ut.. O. sex feminin se poate ln'-":.liJi;;',n"'0."*011^9",tiit:l;,".,1%,illl,.1l


de oroc

conslara formarea ,uu,l9t

o"o.ir" ur ovarului este runt mai mari decal

celule folicutare Meloz-a

t't"-";;.r;;;ro'ximativ 100.000 5i se inconioara dc .*""noi. "t",iliil 1""" sqTnal:c'i:;;* ;"'nift"uproces di5co'tiuuu' deoarcce
la

uterinc. luard contact dircct cu sursele de luand pe care le oferl organismr"rl nramei. Fixarea oului in perelii cavitatii utcrine este denumitd nidafie, Daai ovulul nu este fecundat, portiunea ingroiiatf, din perelii uterului, pregetiti pentru nidalie, impreun5 cu olulul. sunt eliminals, proces insoJit de sdngerare, gi crre se produce in prima zi a ciclului menstrual. Menopauza pare si fie determinata de imbatranilea ovarelor. Dupa ce au produs cdte un ovul in fiecare luna, timp de aproximativ 35 de ani, foliculii ovarieni se impu,tinsazi sau. eventual, dispar. Atunci cdnd nu mai existi fbliculi penku a se natura o noui celuli sexuald, ovulalia nu se mai produce qi. ca urmare, nivelul de estrogeni din sdnge se dininueazi. Ca efect al scdderii nivelului de estrogeni din sdnge se produc o serie de schimbnri in sens opus celor de la ve$ta pubefladi: vaginul, uterul. trompele uterine gi organele genitale externe descresc in mirime, pirul pubian se rbregte, devine mai fragil, sdnii se nricSoreazi, devin frecvente migrenele gi bufeele de ciiduri etc. Toate aceste schimbbli trebuie inlerpretate ca un proces de readaptare a corpului la absell{a ciclului menstmal.

;;;.;"

43

2.2.3. Ptsctici de intervenlie chirurgicald Ia nivelul aparahrlui genitaL Abordarea multiculturala a sxualit4ii umane demonstreaza ca interyentiile la nivelul organelor sexLrale exteme sunt o practici rdspendita. De exemplu, circumcizia la birbali, prin care se indeperta o parte a lesutului epitelial dinspre gland, este ftecventS in comunitalile er'reiegti gi musulmane, Circumcizia a devenit un fitual de trecere a bdielilor de la va6ta copiltuiei la varsta matudt4ii. Prin circumcizie se elimini aparenla penisului ln stare flasci $i se favorizeazd expunerea glandului. Studiile medicale demonstreazd ci aceastA practica nu are efecte semnificative asupm activitdlii sexuale gi nu contribuie la pastmrea
sanatdtii organelor sexuale masculine, S-a demonstrat, de exemplu (Haas, Haas, p. 96) ca incidenla cancerului genital la birbagi e aceeaqi fi la con)unitaule in care aproape toti bnrbatii sunt circumciSi (Israel) 9i la comunitAfle in care aceasti practic5 este neaplicati (Suedia)- Spre deosebire de circumcizie, practica

de 20 000 (Haas. IJ as. pp. oaroalu care doresc r,

subinciziei

pi4i

penisului, dc-a lungul siu - este mult mai pulin frecventa. Practica circumciziei e relativ rispAnditd 9i in cadrul popula1iei feminine; la nivelul anilor 1980 se cstima (E.Mahouey, p. 59) cd aproximativ 30 de rnilioane de femei sunt ciroumcise. La femei, circrLlncizia constd fie in indepirlarea unci

carc consta

in

efecntarea unei

incizii pe fala posterioare

din puntsa clitoridiand, fie in indepirtarea intregului clitoris. Al6turi de

circumcizie, in unele conunitd{i tdbale, femeile suportd pmctica coaserii labiilor mari, care urmeazd, de obicei, altor intervenlii la nivelul organelor genitale exteme. Datele medicale demonstreaza ce asemenea practici au drept rezultat aparilia unor probleme de sdn5tate severe gi a unor haume, precum pierderea

senzatiilor sexuale. De exenplu, coaserea labiilor mari presupune repetarea de mai multe ori a procedurii, intrucat pentru contactul sexual $i pentru nattere
trebuia efectuatd descoasergaAsemenea practici nu au fost cu totul sfiiine lumii civilizate. De exemplu, in S.U.A. in secolul al XIX-lea s-au practicat diverse forme de chirurgie sexuali la femei, in urma recomandArilor medicale. Exista convingerea cd sexualitatea feminini era responsabilE pentru aparilia a diverse tulburiri psihice, iar fundamentul sexua[tAfi erc reprezentat de organele sexuale. Operajiile se feceau pentru a diminua mastubarea iar frecvenfa statistici a acestor interventii a lost direct propo4ionali cu inmullirea medicilor ginecologi birbafi, a cdror datorie era sd salveze societata de raul determinat de sexualitatea feninina. Una din cele mai rispdndite practici em indepAdarea ovarelor la femeile cu tulburAri psihice qi s-a practicat in S.U.A. pana in I946. in prezent. aldturi de circumcizie. se practici 9i intervenliiie de schimbare de sex la persoanele la care, in urrna unor evalulri complexe $i de durat6, se constata existenta unei incompatibilita! intre sexul genital qi sexul psihologic; aceste penoane afirmd cd, din punct de vedere psihic, nu apa4in sexului care trcbuie; ei se simt birbati in corpuri de t'eineie, sau femci in corpuri de btubati. Se estimeazd cd incidenla acestor cazud de transsexualism este numai in S.U.A.

pcrrirur r.rrcr "1."u" o"r,"iln1Ii'i";iil;iilX-:: este ftrnclionald. iar femeia "bi;'ri ;;;'; barb.r nu 0""," dcvenitj o""|J"a,lt"li" ll' feTirrd Pcntru neccsara. penisului".1"ra avea rigidirarea ir. i;;;;r;';..l"zr!re ii aia-ztete ,"r'i"rt". l;';;;;;j1,f'l lfl ot ";ti"on, tot din silicon se rnodereazr pcris csrc deraqal de lo locul sau. i'ina ,ririrur n'u"-"|''-"-tj:n' ''t' -aia-zisul nr\terccromra irr cazul unor Uneori se rrrefera *,,n, ,l"tltl-^ll'"Jii fel ca "u""t't La .sexttalc.in cazul ons1a1lgi !g si lransfom.rqre a barbatulur ;n 1i*'. elc' tra(amennLI hormonal ucrrrers chuurBical. .usline rnlrecul

."i'"

.r",r", ;:"-l::lii i1ldi ,t" ".""",a--,,n'"p"n'r:''Xilfrl"f,,l|l pieiii si J:l inciz,e si in.r,i,.';;u';;;;n iabiire ;",,;ii:ll;il ilo::"111,:: Apor. lormeTc,nari iLrnr rrtuar sil uupa aproximariv doua uo sclot. luni de la a5a-zisul din abdomen s; r. i"r.*r.i' i:::t"'t j:::'oli* !e lrece penis se dcsprinde u'rpr carc po|liuni nelede din pi.r., la clihelsle2 unql ',i urrl,i;"':o'r' care-se resulureaza astfe, captrl pcnisului. o"',i incar sa lormeze .i,i1,""'.'"]a' ar birbarului.
rasucrrea resururitor.

au.arul loc in pcrioada rara noasrii. prima operaric o":^l:-t:l de ser s-a realizat jn inrerbelicri. in birbat a fost ajurar ; ;.i;;r;::".'Toare ts95. .'dnd url existd o scrie de indr-rieri privire Ia clu -'-"l" vu' 'Jo-zret urn nrrncl de vederc tennrc. operatia constA .un in schirr. -;;;;i;:, rare j in in rocuirea sru"r,ri in"iali. ror cu :J ::cll:.ro,r,ceni J nansexualii barbali ce doresc sji cii esre nrai usoard eficicnra decer $i ,nai sL urrrccl oarDallll cslc Castrat. pelltsui Se rasuceite Si Sc inlrodu, renninariile menfinandu-i-se intacrc .rrrsta excitaliile testiculele ""^;;;;;;-""""::,:l^t':'lu'"'pelviana. sexuale; concornirerrr. .,n partc exrerna 'rileraut e:lelicc ii este"ugi" "nln.i"r.-int..len Irormonal de durate suslinutA ,le tratarue.r La femeile care vor s6 devini din putrct de vedcre rehr' p-resrrpune ulmeroare,e

rnmete operalii de scitintbar

lf d**d ftlji:s)'

[rajorr'tatea discrepanlelor sex/-ec, fiind

'""u1;"-;;;;;;"('slilif:.tj j:'::l: lji""

"il;;.';;:i;,"'-""i|?llT::'f::

t'"' i";;;ri;';;:.;'l:'::" ,. fi;;;;;';;ffl::-ll.:: :':d:'"*l

intrebiri

qi

exercifii

Bibliografie
T.Sroica { I99.]J .9erologje si ,.,ducalie se.\ualA, Bucurepti. Editura.R,) 5,Rddulescrr r rqa6, JuacTolo8'l4 'ul c^-,_.,,- +/ tttot id contpot tdhlertru/tti cexual ,deriattt., a uaur"g,i.-LJi,r-,u C. Enrichescu (2000 psihorcr, )

1. Deduce,ti caracte sticile compoftamentului sexual masculin gi feminin din specializarea emisferelor cerebrale 6i ponderea statisticd a utilizArii emisferei
drepte/stangi, specificd fiecdrui sex. Confruntati
acumularc

cu observaliile

personale

2.

Si

comenla[i validitatea acestor caraclerislici.

Explicafi procesul de sexualizare

in

cazul transexualilor gi localizali

sursa/sursele de clivergenld intre etapele acestui proces. 3. Imaginati pi descrieli caracteristicile unui proces de invelarc sociali care

sd diminueze la maxim diferenlele de gen, Indicali cont.ibulia fiecdrui factor educativ in acest caz ii deduoeli consecintele lui pe tenrren lung. 4. Explicali <moda> operatiilor chirurgicale sexuale efectuate pe femei in lumea civiiizatS; comparafi aceste practici cu cele similare din comunitdlile lribale.

\4 c'"i;'ii;8i;;;',,'":i:::,i;;!::,':',lttcutelti' Edinrta Unirersar Darsi v.co.ur.r., i s;'ic4la'.lnsl'tutu1 de medicina $i Farrnacie. la5i ..." ., ,v_, ruoel.lalca aam lA port)logicd. - -T.sloica. tditum Medicale Si Bucure5ri,

r"ff":llT: ffiT!:::;:":,';:::, Pri'l"l '1n.t, ,nantr-,/ dc c,tucttie ;ctu, d. ",:,:#lT: l.rrumrtru


college
A.Haas.

:if+',f::';:"!::,:"!l:,'
(
1

P'l ittttrl

ntet,tonttat re cdtrca,ic scttra/ir.


de Vesr

5. Alcatuji o lista a n.itudlor 7.

9i tabu-urilor referitoare la virginitate

$i

menstrualie valabile gi in prczent in mediul vostru de socializare. 6. Identificali avantajele qi dezavartajele practicii alegerii sexului viitorului

copil. Explicafi de ce predominl cazurile dc schimbare a sexrrlui prin intervengie chirurgicali din bdrbat in fcmeie.

Mirror/Mosby si.'roi^ E.R.Mahoney ( 198 3) Hunalj ,\. trn' Mccraw-Hi li' New York . B. w. Franck' r q ii1', "fiiiLi,;?!' '!llrn a AMw";k;,',;;'::lil!!!." S.r.srcntic l.iolence. Hott. ,Sch()ol,\ tn,'n. !'d:'hog.ting rttt rnnliinq of Ctildrcn. Falmer p*.r.-f*i.i, ""ro,. Hut.l _ l\I.t-Iickling t)gg6 Ce k ;Dn '\Pttneht copiilor si adolescenlilor Bucure$ti. gain
r

2O0 ) o na l i nr e K.u^;;' ;i;;;i"'{:,,.1..'i'*!i:i 'i ralarr' ;;'n;"o.l.r- Edirura vttLtct st'rrulittq Seun ih. publishing, Tirnes

per.s

di/,aut./rcs

^ C.Vjgarello 11998) lsroria virtut Fd jrr-rra Amarc,rd F. x. poudar. N. Jarrousse, r ror'i" ;1).,i.' :1.?:,',.(')tllrortantchtol
'e.:rr, 1/es. Mason. p"rir.

uu*u,ri,^.

dcspre sex,

J.r,ramond ( lq97). De ,.e e serul o p/d".r". Brau.aSri. Edintra Humantraj rvr. rvr a rca nescu _Georgcscu a"
r lea5).

i-".ir,i#"'

t (aqtitiI dLr

Setrrnlinre ,,,r..r1i,,.,. ni

"ui.i,i, edin,*

46

41

Capitolul 3
Comportamentul sexuall etape' tehnici' . lor fufnute'tif" de dinamica sexuali 5i lerapia
trcbuie sa \izeze ccl pufn doua Analiza comportamentului sexual uman onl aceste doub t- t^pt'i"n1ei sexuale La g' colnDonenle: obiectul sexual '"opu tufu"'"rutui social al relaliilor sexuale iot-ti oi'o"iu'" outo"J in paradigma ftadilionala asupra .T stoica. M'coculescu, p. 4),. lnscriindu-ne i"c"pur' co*pondmentrtl 5exlLal sexualita!ii umane. vom ton''ot'u^ f*u tu ll"lj]::"'"'"ut l!l;l';il.",i,;*.'utitut" ei o"tusot scopul.procreariisexualitilii' rclalie ce cazul exista o relalie dirccta intle "o-po'*u "nrEi 'oiin scrual se doui aspecre: pc dtlo pot"' colnpoflalnenrul \e Doale concretiTa in orgasmul pe de rlta parte' J" u ourint piitJ'"u '"*'ula' afirmarii rnasculinitiliisexual este o"-irl"i- O" t"to"!ia comDoftamentul ,{""rt din ,.tr-e "tp"ct are o-net' dominanld fenrinititii fiec6ruia Aint " purt"n"J. socio-culturale .ei personale' i'uaipi, t"i""

urma progreselor realizate in studiul psilrosexualitdlii, s-a ajuns la ci nu se poate considera sexualitatea umaoa ca fiind o manifestare exch"rsiv dc tip instinctual, irlh'ncat ea este muit mai elaborat[- mai fiitratd prin pcrsonaiitatea indivizilor $i mediata de invdlarea sociala; sexualitatea umanA devine un fapt de con;liinfi, ceea ce nu se intAn.rpli ln lumea animalelor- A5adar, in prezent se preferd, in locul termenului de (instinct sexual)i, cel de < motivalie sexualb (T.Stoica. M.Coculescu, p. '71). Molivetia .seruald, care detmrinE
concluzia innescutd. oarbd. nedireclionatA; ea
comportamentul sexual. are doub cornpolenfe: a) componenta dinamogend, care reprezinte un aspect cantitati\, $i cste

In

rezulti din conversiunea de

energie

;ffiili;

i'

;;i"J;."';;;,;

;#;. ';il;;ui'0" conform ca"iut"*rt' to-po'tuttntul sexual cuprinde un fili";;#;, ;.;r. ideea ftt U' atitudinea
itllttt^-lY:" acestea ce deriva din '"*uut" "u'"-l*fima iii""i*.,.. "tt"^"f" 9i funcliile sexuale"precum 9i tot ceea sexe (( bnacnescu' P rr' fac dilerenlierea intTe cele doua
ansamblu de conduite
5i

necesad declangirii 9i intrelinerii actului sexual gi depinde direct de substratul neuro-endocrin dezvoltat in cursul filogelezei; b) componenta directionald asigurd seosul. orientarea, comportamentul de selectare, in functie de natura stimulului declan$ant fi de experienEa subiectivd a Persoanei. Aceast6 componentd depinde de ontogenezA, de invilarea sociala. Motivalia sexuala este determinat6 de intoracliunea rlnor condilii intenre. orgalice. inrEscute, genetice, ncurohomonale, cu condiliiie exteme- dobandite. ce lin de mediul socio-crrltural de socializare a persoanei. Deci, a$a-numita <<nevoie sexual6> la om, datoritd conponentei dfueclionale, apare mai mult ca o dorinli decdt ca o simplS ncvoie sexualS. Dorinla este o entitate complexA, il'l care converg elelnente biologice 9i psihologice, euotionale Si relafionale. Do)'inta Du este ull impuls, un elan imperios orb. fiind orienlatl citle un anume obiect. care p n puterea sa stirnulatorie. treze$te o anunliti lnoti\.atie psihosexuali, de o anume intensitate, la fiecere subiect. in procesul de declanSare a motivaliei sexuale intervin, alituri de lactorii biologici, gi factori socio-culturali (cum deiinegte comunitatea respectivi rolurile sexuale masculine

a in-telege .comportamentul 3.1. Motivatia (dorin(a) sexuali Pentru psihor'ziologia. nevoii sexuale -"1 itttai ^p"Jeie legate dorinlei cioricc.Si a acrului .JJi. #;;;;ai[ 5exual-erolic si a impul,uiui "f.,#,i*.-ptif,."f u losl pusa {cel putin in lumea u^una "gia -p"*ru 5exual. Timp dc secole '"'*.'t*'tu tti compofiament sa poate fi occidentala) pe ,"u-u tn"u'"*to'1"*""i "u urmatoarele trei definit ca instirctiv este t";;;-;; "i unei'"ttn"utiasa.sc rnanileste in 'a specii' 5i tpttlnt caracteristicj : sa fie inndscul' 'a ni La n atttinton ,5i colabolatorii' p342) la toli membrii acccasi forml sau repulsie' cu 'pt"itii de atraclie

gi

feminine, care sun( ruodelele acceptate de sexualitate, cum define$te

conlunitatea partenerul acceptabil, locul, contextul tehnica recomandati etc.). De asemenea, s-a demoilstrat cA dorinta sexuali mai este influenapi gi de condiliile

climatice (zonele calde fiiud mai favorabile manifes6rilor plenare ale sexualitdtii cornparativ cu cele reci). de tipui de aiimentatie (proteinele ar favoriza exprimarea sexualitdlii in tirnp ce rcgimurile vegetariene stricte ar diminua motivalia sexuall, exemplul cel mai Ia indem6nl fiind regimuriie
urmate de comunitdlile religioase care practicA abstinenta sexuala), de efortul

;:: ,ltrtil

i"t"-'ina un 'i'i"to de tenainle' uno' c cumstan'te legate de oc-iu caracter dinamic 9i care se '"f"J*'a-"u in acest sens' se relin drept specifice i'itut" ul" !lit1'tl"""t*'""""t", '"iJ["rti ;;"" durerii 9i cautarea placelii, omului instinctul <tupta sau ;;gi;, procrealie' in'tincrul conservarea de sine 9r p'otttt'u p"ogtnin'rii'. :e-1:1-:]:: ideratd cr viala insrillcruala esLe -p'"ua ;;:iilili;;': i; psifiorogii 5i'psiiiarie'tonttput intregul motoral dczvoltdrii -cons u primar' reprezen16nd 'Psihismul Thanatos - instinctul sau psihice ca o lupt6 intre rto' - in'ii"ctul sexuai - 9i
pulsiunea de rnoarte.

fizic qi/sau intelectual depus, de tipul constitulioral. de yarstd, msi, profesie,


reiigie, mediul cducativ (T.Stoica, p. 67).

Rezultd din cele adlate pAni aici cd noliunea de lnotivalie (sau dorinla)
sexualS are^un caracter gi un conginut mult rnai largi gi mai complexe decdt cel de instinct. In general, sunt acceptate doue sensuri ale nogiunii de do nta sexuald (C.Endchescu, p. 33): - o accepfiunc de sorginte behavioristE, pohivit cereia dorinta sexualA este o senaza,tie specificd ce impinge individul spre cdutarea experientelor sexuale, ca cfect al unui chcuit neuronal in creiel

49
48

- o accepliune psihanaliticd,
(<mentalizare)) specifici, bazatd

potrivit cdreia dorinla sexuald apare ca o pe procesele de sin-tbolizarc ffeativi. care

concluzie. birbatui are

condilioneazi prefi gurarea gi reprezentarea plScerii. Instinctul sexual, ca impuls, nu se configureazi ca oricare altd nevoie individuald; el are in comun cu celelalte nevoi hebuinfa de descircare, dar la om acest lucm e mai valabil la specie dec6t la individ. La individ, nevoia de descircare nu este oarbd, ci este selectivA, filtratd de sferele emolional-afectivi, intelectualS qi social6. in sprijinul acestei idei se poate invoca gi diferenlierea rolurilor mascul jne-feminine in realizarea dorinlei sexuale. E.R.Mahoney, observdnd rezultatele invalarii sociale a sexualit'lii la bdxbalii qi femeile din S.U.A, gise$te unnAtoarca diferenlA semnificativi: in timp ce birbatii i$i inleleg sexualitatea ca expresie a unor nevoir femeile igi inleleg sexualitatea oa o
expresie a sentimentelor de dragoste fatd de partener (Mahoney, p. 85).

Co lpofiamentul sexual la femeie qi bdrbat. Existd o diferenld net6 intre compoftamentul sexual feminin 5i cel masculin, determinata de o multitudine drl factori, caxe depdgesc nivelul inv6{6rii sociale a rolurilor sexuale. Marea plasticitate a comportamentului sexual feminin este detemlinatd de numeroasele situalii (nubiiitate, apari{ia menstrualiei, virginitate, sarcinA, leuzie, matudtate) care obliga femeia la modihciri repetate ale comportamentului sdu sexual, factorii culturali ac{ionAnd putemic in acest scop. Pe de alta pafie, de-a lungul isto ei a existat Lrn consens tacit in privinta aprobdrii unui comporlament mai aglesiv qi mai libertin la barbali. Restricliile religioase, etice, sociale vizard comportamentul sexual feminin au aYut drept rezultat in tinlp codificarea unui comporlament sexual mai elaborat, mai sofisticat, supus unor rigori, care nu lill

conteazA foarte rnult nurairul miqciriior, dimensiunile penisului gi reacliile demonstrative a1e femeii), in timp ce ferneja are o sexualitate maj subiectivd, mai mult mpotatd la criteiile emolionale $i la fantasme. BArbatul iSi rcpofteazd mai mult sexualitatea la perfomantele fizice (ceea ce explica prepon-derenla disfuncliilor sexuale de natxd mecanicl disfunclii erectile penii mai mult sau -u1 lllil rigid - , disfuclii ejaculatorii - ejaculare mai mult sau mai pulin rapidb), in timp ce femeia rapofteazA mai mult sexualitatea la climat, emolii, exprimale verbali a acestora, ceea ce explici preponderenta trrlburirilor sexuale mai subiective : disfunclii la nivelul dorinlei 9i al pldcerii sexuale. Principalele credinle iralionale aie bdrbatului vizAnd rcporLrl sexual sunt (F_ X-Poudat, N.Jarrousse, p. 261 ): - penetrarea este obligatorie; - ereclia trebuie si fie permanentd in cursul raportului sexual; - barbatul nu este senzual (doar femeia)l

o sexualitate nai normativi ti cantitativd (pentm

el

un penis care nu are dimensiunile <normale> face irnposibil raportul

- mportul sexual presupune parcurgarea obligatorie a tuturor fazelor: excitalie ereclie penetrare; birbatul trebuie sd fie activ pe toat[ durata raporhrlui sexual; bAlbatul are o dorinti sexuala lnai mare decat femeia:
ejacularea detemrin5 orgasmul feminln; scrualitatea dispare la varsra a tteia. absenia dodnlei sexuale inseamnd absenla dragostei.

sexual;

de factorii biologici, de ceea ce dorinlele erotice ale femeii ar fi impus. Deci, se poate afirma cA in compo amentul sexual feminin, determinantele istorico-sociale;i culturale 5unt mai pulemice. incepAnd cu determinarea anatonicd, fizioiogicd, homonalS 9i pdnd la cea cultural-istorica, se pot iderrtifica la nivelul tuturor aaestor condilii factori specifici care imprima anumite pafiicularita.ti la nivelul compo amentului

Principalele credin{e iralionale ale femeii r.eferitoare la rapoftul sexual sunt (ibidern): - femeia nu este sexual,.; - penetrarea este obligatorie pentru obtinerea orgasn.rului feminin;

sexual feminin 9i masculin. A$a cum am mai ar6tat, la bdrbali secrelia hormonala este continuA, ceea ce gi explicd libidoul lor mai constant 9i mai putemic, comparativ cu libidoul feminin. Nu intampl[tor, b6rbafii i$i inleleg propria sexualitate in termeni de nevoi, in timp ce femeile reialioneaza sexualitatea cu o anumita dispozi{ie afectiv5. De asemenea, bdrbalii tind sa subestimeze importanla sensibittnli tactile, reprezentati prin piele, ca organ erotic, sensibilitatea acestuia fiind cu predileclie genitala, adica este situata la nivelut penisului; in schimb, la femeie, sersibilitatea tinde si distribuie perceplia tactili pe o suprafald corporala mai mare, neglijAld uneori chiar gi stimularea clitorisului. La femeie, experienJa orgasmaticd poate fi impiedicati de diverqi factori aparuti in timpul rapofirlui sexual, in timp c la btubat, contracliiie ejaculatorii odatd incepute, orgasmul nu mai poate fi irnpiedicat sau amanat. In

feneia este pasivd; lemeia esle mu Itiorgasn)at ica:


.exualirarea lemeii di<parc dupa nle opau,,a: orgasmul clitoridian atesta o sexualitate imaturi a femeii,
sexualitatea este inniscutd gi naturali; masturbarea $i fantasmele sexuale sunt interzise.

3.2. Condi{iile interne ale motivafiei (dorin{ei) sexuale. 3.2.1. Din punct de vedere ueurologic principala condirie se referi la integritatea funclionali.a centdlor comportamentului sexual. Ace$tia sunt

localizafi (T.Stoiia, M.Coculescu, pp. 35-.13) la mai multe nivelud: a) centrli hipotalamici; lezarea lor la gobolani a determinat suprimarea intregului comportament sexual iar adrninistmfea de honloni sexuali s_a dovedit

50

demonsffat efecte similare cu cele observate [a gobolani; b) sttztcturile limbice - amigdala corticonredi.tld, cortexul piriform, hipocampul - modeleazd reactivitatea structurilor hipotalamice in ceea ce p vegte compodamentul sexual. Sistemul limbic intervine in procesul de reintdrire 9i pleaci de la rdspunsurile sexuale trdite efectiv de subiect. El va hterveni in diferenlierea unei conduite heterosexuale la vanta adultA, plecAnd de la o sexuaiitate difuzd, ambivalenta, specificd vArstei copilplriei ti pubertdtii; a) neocorlexul; 1a om, dupd seclionarea bilaterald a ansei lenticulare se produce pierderea libidoului iar ereclia devine imposibild. Lezarea cortexului determind tulburdri severe ale comportamentului nu numai in sfera sexualitafii; d) la btubat, un rol impodant il joacb 9i centrii medulari ai erecliei; centrii nervoSi de integrare ai erecliei se localizeazd la urm6toarele niveluri: - centrul sacrat al erec{iei se afli la nivelul mdduvei sacmte (S3, 54, S5), fiind responsabili d ereclia reflexogend; tot de aici se comandd 9i actele de
n.ricliune gi defecalie;

ineficientd in restabilirea comportamentului sexual; ia om, cazurile clinice au

,O:jly:1=""q-i .,Existenta feromonilor tu rp""io urnuna-.a_an;, ;;;,";; oemonslrala: daca leromooii exisla arunci panenerul ii perceoc la un nivel incon$tient, iar efectui ar fi cel mult echir.aleni cu cet ut unuira_i"r in.u*;uto.. La anin.nle, perceperea feromonilor declangeazi in nrod ren"^ Acelea$i cercetdri invocate mai ,us uoib"s" a"rp.a o ""rir**f. ,."r"ti"- Ae feromoni denumili exalrolid..-si care s_ar etibera prin rranspirarie sarr}i ar fi lllil]Il; oeleclabllr Sr in unna harhalilor E:tc nevoie- tnsa. de mai multc c\tdente
blrbatii cet gi femeile gasesq cd padenerii lor au un miros ,p""in" i" canq sLlnt. foa:1e excitaii. Aceasta ar sugera existenla unui substrat chimic al :au oragosrer fr. rmprrcrt. laptul ca qi femeiie gi barbatii n-ar trebui sd foloseasci ceoooranle sau cosmerice pcnh.u a disimula mirosrrl lor ncturaL. Dupn C.Camoy (p.24) atracli,a sexuald dintre doua p".roun.

copuiin, in perioadele de excitalie sexuala sau pe de alti p*"i_" . parte, existd numeroase mdrturii ale barbarilor care ""rf"1i"i. ao relunos"ui.a-rrrrrt er"rtoti

realizeazd actul copula{iei. p"romonii'ur, 1.ost puqi in e,videnld, de asemenaj la femeiele de pisica, lulpe,.ain. .i.. ilr""ta.i ,"""nt" (Haas, Haas, p. 73) sugereazd ca qi femeile secred ud;nul'.;n-i;_on,

urmiresc femela

sennaleaz5 aceasti dispozilie cdtre masculi; masculii receplioneaza mesajul,

gi

numit

::""1r,":T^Tii unamm acceptat

oste

a ldmuri. problema existen{ei r..o-oniio, rolul mirosului in comporlamentul sexual.

i;;"'""';;};
At6t

- centrul toraco-lombar este sensibil in special la stimulii psihologici qi se all6 plasat im maduva toraco-lombard (Tl2-Ll); - la nivelul scoa4ei cerebraie se realizeazd integrarea superioard a funcJiei
erecliei. S-a demonstrat cA tumorile lobului temporal antedor determinA impotenla sexualS, pa4iali sau totald, cu pEstrarea libidoului.
J.?.2. Din puoct de vedere hormonal, condilile se referi la realizarea acelui prag hormonal optim, despre care am vorbit la capitolul anterior. La pubertate, hipotalamusul 9i glanda pituitad aclioneaza in acelagi fel la ambele sexe; la femei, eliberarea de ESH de c6tle glanda pituitari determinA ovarele szr mceapa sd func{ioneze, sd elibereze estrogeni, care modeleazd caracteristicile sexuale secundare: dgzvoltarea sAnilor, cregterea vaginului, maturizarea uterului, trompelor uterine Si a organelor genitale exteme. La b6rbafi, la pubeftate hipotalamusul elibereazi hormoni gonadotopi, care, ajungAnd la glalda pituitara, o determina sd elibereze FSH 9i LH. Acesti hormoni determina testiculele sd secrete androgeni, testostercnul fiind cel mai important dintre androgeni. Testosteronul impregneazd centrii sexuali din creier, erotizdnd individul; astfel se explicA de ce la barbalii castrali chirurgical sau accidental, la care insuflcienla hormonali a survenit dupd pubertate, dupi ce s-a produs erotizarea psihic6, libidoul se poate menline timp indelungat. Acliunea tuturor aaestor hormoni confribuie la formarea caracteristicilor sexuale secundare la bd.bali: dezvoltarea musculaturii, pilozitatea faciali 9i corporali, maturizarea
organelor sexuale.

ffiui'u";i;,il;i

categoric de:

este determinatA

care exerciti o actiune asupra creierului ,i influcnleaza atraclia pentru sexul opus; - feromoni, molecule chimice volatile care pot jnfluenta secretia honnonali si pot rnodifica de.rul de mulr cornponamentul, lubreind, o substantd secretatA de hipoialamus, care stimuleaza

testosteron,

Problema feromonilor rdmAne discutabila la om. Feromonii sunt substanle chimice secretate prin piele qi orificiile corpului, care au un rol important in ercitarea sexuali $i in atragerea partenerului. La maimuqele femele s-a pus in evidentd secretia de feromoni in perioada de receptivitate sexuald, pdn care se

:iT]l^ll ^r{]:":*ta majorirarea covarsitoarl u r"-"ito, oe selecue a panenerulut Iala tcesrula.

ar depinde de fazele ciclului menstmal (F.Tudose, p.61.'-l-"i"ri"O,"f,"i"if. manipulirii grafice pe calculator 9i p.ezentarrd ai""is"'i"1" al"laruuli unui egantion de femei - fe{e mai virile sau mai efeminate - ei au soticlt"t"suuiectitn, sd specifrce preferinlele 9i ziua exactb din cadrul .i"l"lri _;;;til;;;;;;;1 AnalizAnd rdspunsurile lor au ajuns la concluzia ce pr"f;riq;;;"prrd de fazele lilY"il"]1._l ,fllf"3t r11"t. mai masculine inainte de o*iuii" ei n1"1" :::iTj:" ^1Yp: "1'ula1ie. Un alt argumenr in sprijinul ideii cd ciclui trormonal, lrer pu.un cel temrnrn. Joaca un rol in selectia partenerului a fost cel potrivii

13l:""^:,::,r,f:]1. qe reromom ta persoana de sex opus, ceea ce inchide bucia de feed_back. ltelefltor la rolul hormonilor in comportamentul sexual, recent cercetAtorii britanici au demonstrat ca preferinta femeilor pentm r"r_ii" iiprri d" pua"n",

Mirosul pierri parten"rului, de exemphr,

,,i";i;;;;;;ii;

secretia

i:

ou

J."ii'uni"

"rit".i.,

3.2..3. Condiliile qnatomo-rtziologice se refera la maturitatea, integritatea gi '"o,iligii'i"iofogi." capacitatea furlclionald deplind a oiganetor genitale. elie

tt-

importante pot fi: oboseala excesivA, nevoia imperioasd de defecalie sau urinare. nevoia de somn, nevoia de hrand sau de satisfacere a setei. Toate acestea au in comun efectul frenalor asupra dorintei sexuale.

corpului

r estlmentatie, ma$ind (care a d--vlenit

le relin mai intai atentia. lemeite indica uirai*r"" " ..iij"" ,""""irii/priuirea. zamberul-gula. dinrii. rarirnca umerjror-spterui. riru.,i.-,naini]',a...,n.r.,

ou"a sunl totu$i invitate sd indice ce srirnu_ii "oln uiruuli,.i"r;tor-iu-c'J#Jt'lrlasculin in societatea contemporana o prelungire

psihogeni ai dorinlei sexuale sunr Yizuali.. olfactivi, audjtivi, i[raginativi gi de memorie. Stimulii vizuali pot.stimuli fi gestujle, adtudinile provocatoare. Silueta, ,,embetul. linula vestimenLara. .forografiile sau filmele cu .on'iinr, Referitor la ierarhia stimulilor vizuali, in cazul bdrbaflor, J ,-"""unor" ".*rot. mui intai se. ui.u picioare, apoi la fese. sdni, r;ru.ra "a _ra irr'#e f.emeia se 5i .conside.ute miqch, la ochi, gurd j gesturile ^ooui o3u1ou1" sunt iricruci$area 9i lr.o. desfacerea.picioarelor. Spre deosebire de barbati, d;r";i,;;; socializare centre de intres vizuar ra paftenere, r.nr.ir. ""." iunt -u]'r""riiii" -", aspectul vizual general al unui barbat, -rr, r" a..at fo _.'o"iniir"parrl.urnr.

3.2.4. Condiyiile psihologice ale dorinfei (motivaliei) sexuale. Stimulii

depresiei. S-a coqstatat cA Viagm vindeci aploxintativ 70% din cazurile de depresie de intelisitate n.redie la birbali (F.Tudose, p. 121). De aserucnea, un studiu realizat in S.U.A. pe un egantion de i000 de subiecfi, u1mirili timp de l0 ani a demonstrat cd bdrbatii melancolici sau colericii sunt mai putin predispugi catre tulburari erectile, in timp ce cei cu o personalitate dontnatoare 5i foafte independen{i, au de douA ori mai multe Sanse sA devind impotenti (F.Tudose, p.

l0t).

uman),

bazeazd pe evocarea unor exoerie nepldcute.

,ti-,r" ai,if"",*;ffi;;,";i"i;:li:,:il::::".:1"i:,j: jl,,lxii1.j;,il".,ii"lj

$i pe.rni,f.r",ia"-*a.'gd'.ii"'il neuro-fiziologici a.acestui fenonren. U'cum, "._ofi."1i. s-a demonstrat cii femelle resimt o mar mare nevoie de comunicare vef1r1 in ti_pd ;;;;i :;;;ii,'""r out,n in laza prejudiulur 5i in cea a oo.rt,,ai,,r,,; ,;;;.";:'-'":: lHaas pp':i:':',:' slimulir ll6-ll7' audrrivi prr fi auir cei rerbali. cu' io]:,':' ,Haas' inrona, ie rir -n. r imbru , o.ii,.u',. pouiJr ;";,.,..;;:;::.J:li Stinlulii imaginativi se bazeazit pe capacitatea de reprezentare a obiectului sexual gi pe capacitatea de a creea/proiecta O*irr,.f",.i""#*"re sexuale in relarie cu acesra. Spre deosebire de srimulii r,nr*;^",i,i.'".i i.'',**ori" ,.

Srimulii audjriri se parc cA alr .'o.uioa, J""a, f",,r; speciafizarii n,ncttonare ;consideram reala"ledit ^"^"_."1, ^1.=.jo:ll, - tendinta barbatilor de a'folosi -"i
rcndinra lemeilor de a 5e baza mai rnulr

;il;, ;J.:,i3!:ffii#i#fr:,T#;"'ffiilffll
;;r;;;":";rebrate
;;it;;;;;
si

3.2.5, Condiliile socio-familiole ale dorintei (motivatiei) sexuale se leferi in special la climatul afectiv insiauat iltre partenerii cuplului conjugal de-a lungul timpului. Atunci cand convieluirea aldtud de parteneml sexual este indelungatS, a face dragoste "aproape perfect" depinde de atitudinea permanentd de griji gi respect fati de celdlalt. Dupi o istorie de conflicte, cu haloul lor de rnanilestdri de desoonsiderare gi ostilitate, perceperea parteneruluj ca obiect sexual dezirabil nu mai este posibili. Un partener reprezintd, firA indoialA, un stilutul intr-o relalie sexualil cu timpul puterea de stimulare se diminueazd datoritd obiqnuin{ei. La pierderea capacitblii de stimulare sexuaid a piulenerului conjugal conhibuie $i ritualizarea excesivd a raportului sexuai, executarea mecanicE, identica a actului sexual, ihra o pregitire prealabili, absenta dorinlei de a expedmenta noi fome de exprimare a sexualitdlii, noile responabilitA! fatd de copii qi profesie etc.

dreaptd

cI un mediu natual

3.2.6. Condi{iile dc mediu natural ale do niei (motivatiei) sexuale. Se par.e curat. cu peisaje fi'umoase, cu luminozitate naturald

abundenti, cu vegetatie iuxurianti gi cu muitd liniqte favorizeazil dorinta sexuald ti implicarea in activitatea sexualA.

.u;#;:

#:

pancner. conrexrulspario-remporal nesigur- inconfonabii. p"r;.rfo..-"1r" a",i,no. ,,*n,;u de. doliu.

Alaruri dc ace5ri srimuli. por jnrerveni in calitale de condirii psihrce crrcumiranleie relarionale 5au emorjonale. 5i ,1. *.i- ri*",ii 'puniJurur.; o. exemplu' perccperea o'ririktii. a in:ecurirarji

3.3, Problema criteriului de selec{ie a partenerului sexual. pentru psihanaligti atraclia sexuala 5i seleclia pafienerului este determinati de iactori psihici qi somatici. S.Freud, W.Stekel qi E.Ferenczi au pus alegerea padenemlui sexual in dependentt de gustul individual. W.Stekel vorbegte despre apritudinea sau de o dispozilie eroticA, care existi in mod latent in fiecare persoani, 9i care, in anumite circumstanle se exteriorizeazA brusc. Aceasti exter.iorizare reprezinti o declangare brusci a pulsiunilor erotico-sexuale latente aie individuiui. Aceasti
"predispozilie erotici ialentd" s-ar afla in personalitatea tuturor indivizilor. Seleclia parlenerului s-ar conforma unei "legi a bipolaritnlii", conform cireia alegerea are loc dupi legea identitAli si cea a diferer4ierii. Alegerea biunivoci
dintre doi parleneri se explicd priltr.un element de ordin fetigist. Feti$ul este o reconstruclie in plan intrapsihic a unui ideal; for[ra fe1ei, a nasului, ochilor, gurii, culoarea p5rului gi a ochilor, Iiruta, indltimea. sillleta etc. Feti5ul ar concenha intreaga simboljstici. a rnodelului serual 9i el este cultivat de spiritul epocii prin cosmetjcd, modi, patemul relaliilor sociale - toate alcAtuind o infeagd recuziti a erotismului. Adoplarea unui anumit tip de feti$, insi, este

.i

,,",n"raoa.a'u-'in

seruar. De

anxicrarea. senzariile-dezagre"Uif.,uu'."iri.n,u sunt, de asemeoea. conditii psihicr

;,,;; ;;r:;':;il:;i:

dinamica sexualii. imporenta, frigidiratea,

*",pr". i.pdi" ;:,:H:;'",:1.i;;:''i:lili:,'iilffi Hl,':"]J ;;;;n#^,i; ii"_|o_" ur"


I

-_--....'---confolll psihanaligtilor. de evenirnente fixate in sistemul psihic al


Relalla dintre^-conpofianentul 3.4. Comportament sexual $i dragoste-

1egat6,

individului irrci din perioada copildriei.

La bilbati, principalul criteriu de seleclie a partenerei ar fi imaginea mamei (care poate fi inlocuiti mai tdrziu de matu$a, veriFoard, sord, etc). ceea ce se explicd prin pomirea inconStienta a birbatilor de a retdi fantasmele iubirii din copilarie. La femei aclioneazi acelagi mecanism psihologic, dar.in relaqie cu tat61. AceastA alegere incon$tienta ar explica iubirile la prima vedere, dar gi tendinqa spre homosexualitate/lesbianism, atunci crAnd frrapia modelului
materftipalern este prea putemicd.

,";;i;;;;";;;-tl.ll,l:":*,1,"r;''lXl"n:l;f :t"ffi :il,i"ffJ;


Sexuarndl'r./.

ir" ou''-ain-rnoo*'io' ::i::i."1'B: J.r;i"T[',#::l.Tl'Tj"ollo*'o"ourqlce lemcia na5te un copil' t"t'"t dt redusa ldupa care au o activilale serual2i a oneuituzi in niii o lorma de manifestare rimp de doi ani paneneril nu " Mangaia din Polittczia care sc ^i -.i. v^rh" .t"
"ninunitatea contiiuA pe tol parcursul vietii caraclcrilerza printr-o scxualrtale-i"it"ta Sl lelatio',c"za activitatea culturi E:ffi;itffi,;.^g9)' p""oun"t" iitt -l; schirnb' nu ".'*t" in 'ociet'Iile occidentalc' senlimenrele dt d"g;;;; sexuald cu o realizarea activitatii seruale Estc .lrrsoslea a lost sldruata "o o tono"i" otnt"t """'.'

Studiile de psihosexologie au identificat principalele calitdli aprecialte de bdrba{i $i de femei la partenerii sexuali gi care devin. mai devLeme sau mai tdrziu, criterii de seleclie ale acestuia (C.Carnoy, pp.26-32). Berbatii apreciaza in primul nd frumuselea (sunr stimulali cel mai putemic pe calc vizuald), inteligenfa, capacitatea de a asculta. umorul. dinamismul, frdelitatea gi independenla financiard. Femcile apreciazA mai intai inteligenla (sunt stimulate cel mai puternic auditiv). fidelitatea, seriozitatea in relalia de cuplu, maturitatea, simtul umorului, increderea in sine, sociabilitatea ti independenta financiarj.. G.Lipo- vctsky (p.40) observa modul in care c teriile de selectie a partenerului au evoluat in cursul secolului XX; astfel, daci la inceputul secohllui un birbat trebuia sd fie romantic $i pasiouat, sd manifeste o adevdrati retorici a pasrunii, in plezent, pentru a avea succes la femei, ur barbat trebuie si fie in primul r6nd amuzant. Umorul a devenit o calitate cu o capacitate seducitoare mult rnai mare decit hiperbolele ilimii. Tendinla a fbst constatata la sfirpitul anilor 1960 9i se confirmb gi in preze t- Cu referire la cazul Frantei, cu un barbat unui procent de 32% din femei le place ruai intai de toate s6 stea de vorb5, la 19% sA dda, la 15% sn faci dragosle, la 15% sd-gi pehece week-end-ul (G.Mermet, p. 139). Daci in trecut un critedu de seleclje a birbalilor ca parteneri sexuali era capacitalea lor de a oferi dragostei o existentA poetici, slent6, in prezenr conteazd foarte mult capacitatea lui de a creea o atmosferd haioasa. animat6, vesel6, ceea ce se poate explica prin faphrl ci una din coordonatele stilului de via[A al societilii co[temporane este cultura loisir-ului. Din punct de vedere social, o alQlg! binatie de criterii de seleqie a partenerului sexual retine atentia hffiffi-&bit, gi anun)c combinalia frurnusete (tinerofe) cu putere (celebritate.). in acest sens, s-a observat cA afi9ara
unei fernei tinere $i fi umoasg alah.d de un bdrbat matur cu statut de vedetd este o situalie care face sd creascd acliunile pe piala sociald gi sexuald pentru ambii parteneri. BArbalii maturi gi cu rol-status inalt preferd feneile tinere qi fi:umoase. cel putin pentru a se afiga in public iDtr-o asemenea companie; la rdndul lor, fetele tinere qi frumoase cautd b5rbali putemici din punct de vedele social, care si le asigue un anumit gen de valorizare prin vizibilitatea socialtr naximA pe care o implica statutul lor.

li'T,T',:

interDtetatc ultetior il]tr-o mantera occiicntali insa. intl-o alu tpoca

""1;*'..-'::*mi;".:':i:5 i5"il'L Jiln'J"ifi catalcleiiLi excludcr


iit-ili'
lo"ttiuf iubirii

;";;;iii",.", reinviind moclelul iLrbir ii nlatonice;"g"stea' G Lipovctskv ajunge 1a ;'; ;;;;ib;-esie Analizand relalia pivilegiata " qrJcirrca. iuui'"-t"^uoiituit reialia f"l1:]i.^:1".::
concluzia ca

cand problema nu sc mdr !e'llrn)a #j;;i; * o.r,ui dt multu inlen'itale ri azr' in moclut "sd oblii {Eri -l{i;t;;t 'plrcerea la "a iubi cu disperare" ti '" p#" f"i"ufa scria: "acela5i cuvant 'iubire" ; Dreiudeciti". Filosolul german p"n'*^f"'o"i" lti birbat La ea' iubirea inseamna ir'"Lamnh lucruri diferite aat"itt'ltia a rupului 5i -sufletului LrLcrurile renuntare, sfargrt necondtlional si o acaparcze pentru uuir'ot, care vrea sa posede femeia'

--"tti

;J;;;; uitrJp"nt'i,"i"*,it
i'

:1,::l::'l; 'i,"",".$' absoarba clcnra vietii' ci si ::'i:.T'H'.:T:::',lll li'l""lol"' o.'' tuiiun"u exclusivt de a lrai Feneile in "J '"p"r'ir posibil leiu' este rnai cLuand un ideal la sex.alitare ilustreazd i;t llitl"ii'r""'oit ttli'" """ttr "-i;;;;i fut Raportarea cu dragostea Anclrelele astrpra -li difcrenla dintre genuri in tufo*i se tlt""utln" aratlr. nrai rrrtdi cr fetneilc t"*iJt comDortamelttelor :::i#
ffi
de-a lungul

*"::1,o"-il.i:,".1.:J:",:!1:'[.

t;l;:',]

"*untt ili ;;ii;,;;,* *:":jtl:,r;' it;Ti :T.T,' ;:,;:1i.ilTil.?li;ll vielii nrat Putrnl
..tirFrcnre

';]t"t;::'ilj::i;';;.;il;;;;; i"ii" "-';:il,il';#;i:::lll*ill;:::ff:i::i""f

srrnt,.u,t.-fina

Par

care detenninate de modul specific in cu-adevirat centimcnt r-enreire 'au '"* si

:'.T ii,,i:"1lxJl i,x"f;

:[fl i::i!ti']:i::::]ili:";t'#;i]1.'il:::l;lii.":;':""'; primul lor partener.sexuar:..!i''aii'^o"i"[rru"tr; femeile care apreciaza ci


il?$:iilft;

decal barbatii care afirm6 acesl r^n'J,.i'i"l'"'*.n 'u raportul se\ual cu Inai tnulrc vise 1e..Spira pp. 125-145 Si p 200)' partenre, femeile ra-an .narn.ll^ u""siJ

;;i;,;;,i;.;"se

;::n,x11"J"

iubiic mnt murt ?l"l1l*"'Jt'iii*"'"i'ii"i-"'i'r deDe asemenca rn lucru'

lffi;l:';J;i';iir.ii''
''{

56

aceastE diferenla.

Rezulta ce birbatii Si femeile nu au acelea$i conceplii despre relatra sexualitltii cu viata afectivd, iar liberalismui sexual contempoian

tendinla spre acest gen de disociere este maipronunfatb. "a se implica status-rolur in rera{ia dragoste-r""*ritut"r pentru -cum reme e cu rol status tmdilional, care nu au o participire consrstenta ja ro",ufa 9i o aderenla consistentd la evenimentele c"rnri,iarfli, "Ji" .*ir,."i. fi_itarif" o".i_"*f ciminului ajunge s6 Ie facd sd idealizeze dragostea, si conceapa draeo'stea drept gll,:ll,i1 :":ri,:,:.*,'-i:'ill9r:,in scrrimb. r?,u,iii. ,a rdzuara Iemeiler. nu ajrng sa acorde acecati imponanra o*g*,1i. o educational redus, condanmata,,,..eu li subordonare, igi ,,.","gi" de compensare retugiindu-se in dragoste. "i"O"r""ri. S_a i"_Ji"lii[r"0"n,",

Astfel, identifi carea sexualitate_dragort. . rrrui prinuntut!*rij"[r""l"p, f femei, cat gi la birbali, ca urmare a caracteristicilor "ra, ^ psihologice ale varstei. Se admite azi faptul cd iubireea adolescentrna .ri. rli""ri, "i.ai.ri,r"u, 9i adolescenlii, baieli 9i fete, atunci cdnd iob".. ", uo;- ,;';";l,irtiiu, oouuau dragostei lor, ddruindu-se. odatd cu inaintarea trr ;d";"';;;ura ce se acumuleaza un capital de e.lperienle sexuale, mai muli sau mai putin sarirl)caroarc. drago,rca 5i sexualirarea se por di.ocia. ,A.rrr ,.u^i i" uaiC;ii.

"a fhri tandr"i;. In concluzie, comportamentul sexual feminin afectiva, conparativ cu cel masculin. frt" o oUr"_i1i. "f"r.'*"i conectat la viala ,.f"i.i ,i"rir,i"a, hbuie jnterpretata ca atare, introcar o_u, fi r'.uiLsr "" "" ;;;;"."ril;"a atectivi a barbarilor rn erprimelea scxualiralij. oir.ra. ln"i ,?.". iIpi.r,il. ,rp*, care depinde Ia rdndul sdu de variabila "ar"a 9i ,"irro*r"_ri'ir.t.ug.n4tlf ...
vie^fii afective, cd sunt frustrate de sexualitatea

Interyretarile lor nu sunt credibile, inhucat _"j;;;;;;;;i";;ff;";;; nepdceputi. a\.ut un orgasui la ultimul lor contact sexual gi cA, in general, sunt muilumite de viala 1or sexuald. semnifica{ia preferi.t"i f"-"if". p"it, ,"u"Jiiji" oror" rr, este expresia unei stlri de nefericire sexuali, ci fatuf efe?oJi priodtate *- *

d,spt;", ;;' i",",i-,ii,oilffi ffj$',T::1J:*if,j:l;ff cd in societatea noasi.i sexujtate^a este- sAraca, iar bdrbalii
su[t

l.^1"^11: :X " uc ssrllalil ptacute. St suDt majorjtare cele care nu 5epara rejalia se\uala perfecra de angajamenlul emogional. E-rorismul lemeilor a. ,.,gln"' ceea ce e argumentat de faptul cd femeiie nu "trto1,onulu, sunt consuriatoare de filme pornografice (cel puti' nu singure, ci impreund cu parterr"*9 *u a" ruprr in marea lor majoritate, ele initiazb procesul de Oi",ia, pi"i"rd.J I'xrstenla "a mai problenatica decat una in care sexualitutea qi " ai"ctivill"" *.fi" Oiri"*". Pe. la trijlocul anilor 19g0, mai multe _.fr.r. ."oir^i" O" i"Jrrr"f ^ femei au demonstrat ce marea majoritate f"_"if"r"p."fira'-u"Liul" ."ruut m6ngaierile gi tandretea; mult de o rrunturonila oin ti"' or,.irri ,_* pr,,"u lipsi de actul sexual daca'rai Dute ar "a

p:

simpl. atracrie fizicd.

$i in prezent sunt rerativ puline ternei care cinsioe.a retatia ca pe ,n ..op in ,i".,n, ;; ;. #;;;;

;ffi;;,J

jffi1i;

,r.-.

active Si cu succes profesional tendinla de a abandona cligeul dragostei ca ratiune a vielii. Agadar, implicarea intr-o rela,tie sexuala, comportamentul sexual in general, se poate realiza via dragoste cazul femeilor sau via valod personale, altele decit dragostea, cum ar fi: procrealia, afirmarea de sine, te dinta spre dominaresupunere. placcrea-o|Erasmul etc.

p".*

3,5. Etapele comportamentului sexual au lost studiate de W.Masters gi V.Johnson, care au elaborat un model al ciclului rdspunsurilor sexuale la barbat $i la femeie. in conformitate cu normele de clasihcare propusa de DSM-III, ciclul de rispuns sexual se compune din patnL faze, dupi cum
urmeazA:

"

ii;,r

ffil

3.5.1. Ciclul sexual Ia bdrbat. La bdrbat existi un singur tip de reaclie seruala in timpul copulaliei, cu mici varialii in ceea ce p ve$te durata, calitatea gi progresia de la o etapd la alta (Haas, Haas, p.137). Ciclul sexual la birbat include urmitoarele etape; a) excitctliq se declangeazi in urrna acliunii stimulilor psiirologici gi in urma stimulirii zonelor erogene. La b5rbat, zonele erogene sunt, ca Si la femei, cele bogate in terminalii nervoase qi care devin loarte sensibile la stimularea sexuali. Buzele, fala, zona perineala. zona anald, sanii etc, sunt stimulate frecvent pentru

St sa se alrrme. avdnd

morivatie sociala. Si nu alectira {cum au ';';r.l

*."ilripi'#u,.uoi
r..ii"'.r

""^,"*i"

obtinerea excitaliei sexuale. Comparativ cu femeile, majodtatea bdrbalilor heterosexuali igi identificd puline zone erogene, afim[ Maste$ 5i Johrson, sensibilitatea lor flind concentratd cu prec5dere la nivelul zonei genitaie. Totu$i, la limit6, oice parte a corpului, indiferent de bog5tia de terminatii nervoase, este poteniial erogend. O pe$oana poate inv[la, de exemplu, ca atingerea gatului sau a omoplatului este excitanta sexual dacd, acest gen de atingere este asociatA" intrun fel sau altui, cu o activitate sgxuald. Ca urmare a excitaliei, in aceastd lazl apare ereclia, in 3-8 secunde de la debutul excitaliei. Apare transpiralia, ritmul resptator $i cardiac se intensifica. b) faza de platou se caracteizeazt prin cre5terga tensiunii nusculaxe, care apare odatd cu excitalia ti oare se resimte la muqchii gdtului, umerilor, brale)or, picioalelor gi la nivelul n.rugchilor felei. Fala bbrbatului poate avea acum o expresie de intensd concentrale. Respiragia se accelereazd, tensiunea artedald crelte iar dhnul cardiac poate ajunge la 180 bitii pe minut. Erec,tia inceputi in faza anterioard se continua, penisul atinge dimensiunile sale maxirnale, creste in circumferin!5 coroana glandului qi se coloreazA in ro$u-violaceu. c) .faza de ejaculare Si orgasm se desfdgoard in douA etape: mai intai se produce o expulzare a lichidului sen.rinal din prostatE, veziculeie seminale, canalul ejaculator in uretra posterioard; in cea de-a doua etapd se produce expulzarea lichidului seminal sub presiune, de-a lungul uretrei, prin meatul udnar, in exlerior, datorita unor contraclii musculare putemice. Cu 3-5 secunde inainte de ejaculare, spenna se aduni iu uretri iar barbalii simt apropierea

58

59

de 30-60 cm (M.Mdicdnescu-Georgescu, p.li). UrmAtoarele contmctii au o intensitate mai slaba. lntensitatea orgasmului masculin diferd de la un raport sexual la altul ii este direct propo4ionald cu cantitatea de sperma expulzat5; astfel se explicb de ce senzaia subiectivA de plScere se diminueazA la urmatoarele eKperienle orgasmatice in cadrul accleiagi relalii sexuale. S-a estimat cA int-o singurd ejaculare, un bdrbat expulzeazd intre cateva zeci gi doue sute de milioane de spematozoizi (J.Diamond, p. 39). La birbatii tineri este PosibiJd ejacularea repetati dupA scute pedoade refl'actare, Agadar, ejacularea determina orgasmul; senza{ia de plScare aparc in momentul in care spemta este erpulzati, aproape^in fiecare secundA (la 0.8 secunde), de 3 sau 6 ori la rdnd (C.Camoy, p. 64). In cursul orgasmului cresc ritmul resPirator, ritrmrl cardiac Ai
tensiunea arlerialA iJi este posibilS aparilia unui eritem maculo-papulos la nivelul tegurnentelor, precum gi contraclii involuntare gi spasme ale unor grupe musculare. Blrbatii in varstd $i cei tineri, pot ajunge la olgasm Iiri ejaculare

ejaculdrii. in timpul ejaculirii, mugchii penisuiui 9i ai uretrei se conftactd ritrnic, repetat, provocand eliminarea spermei; pdmele contraclii ejaculatodi aie barbatului vi l sunt mai putemice, putand proiecta lichidul seminal la o distantl

eliberare

9i

clinaurismul

tr[ite in

specifice uncl pcrioada reliactari sunt


de au identincat trei lipuri

i*p"tl"nt"

reacrie sexuala

lU:m;:t:#i"li r"i'"'r*1'771.:ifii:?" 3'5'2' trcrut ;' olatou )i in vdrf' oI jl-l1j-l-=---==l la Ltt"


'n
Platoul

sexuala Placute'

Excitalia

r',

II

(Haas, Haas,

p.

140). A$adar. orgasmul, partea

finali a actului sexual, are

oomponentd fiziologice legatd de ejaculare, gi una subiectivS, a pldccrii. d) faza de rezolulie se caractedzeaze prin detumescenla penisului, testiculele

revin la dimensiunea nonnald, revenirea ritmului rcspirator, cardiac Ai a tensiunii arteriaie la valorile normale, proces care dureaza intre 5-15 minute.
pot
Mu5chii se relaxeazi, apare transpimtia. Din punct de vedere emolional, reacliile fi extrem de diverse; unii r6d, allii pl6ng. unii se simt plini de encrgic 5i dinamism, in timp ce allii se simt obosili $i doresc sa se odihneasca, sd doarm[. Degi poatc fi vorba in aceasti diversitate de reacfij si de un factor biologic, este foarte probabil ca circumstan(ele emolionale ale activitilii sexuale se determine sentimentele dominante din faza de rezolulie (Haas, p. i41). De exemplu, daci orgasnul este trdit in timpul noplii, impruni cu sotia iubitoare, aceast5 situa,tie va fi guvemati de sentimente de tandrele, afectiune, iar corolarul in plan energetic va fi oboseala; daci orgasmul se produce intr-un alt moment al zilei gi cu o partenerA noui, subiectul se poate simti eliberat, energic li gata sd se

implice in alte activitali, sexuale sau de altd naturA. S-a demonstrat cd, de regull, oontactele sexuale ce se prelungesc o ord sau mai mult, care presupun ejacularea repetati. se realizeazd cu parteneri noi.

=1
o-

Ex

;_"\
t"r*.t"t.
ezolulia
I

Durata normald a acflrlui sexual este, in medie, intre 3-10-20 de minute 9i depinde de tipul de sistcm ncrvos, de perioada de abstinen!5 sexuald, de varst6, de partener $i de tebnioa sexuald folositi. Vadabila noutltii partenemlui se implicd in dispozilia emolionalS dinamic5, energicd din faza de rezolulie in Ieg5tura cu ambivalenla caracteristice momentelor dinaintea contactului sexual; pe de-o parle existA dorinla de a tlai o noua rclafie sexualS, pe de alta parte, apare teama de a nu dezamdgi (sau de a mr fi dezam6git). Sentimentul de

6
sexuale la femei Figura 3 TiPurti de reac-tii

61

60

Cele 4 faze ale ciclulu dr Iraspuns sexual ia femeie sunt similare cu ceie aie ciclLrlui sexual masculin:
strm.urarea.zoncror_eroeenc: sura! "^:),,f;{:,7"|::!::?,::"';jj:'.:"i:ni' dlrusul' lesele fala intemd a chiar perul etc. D dt redere

"."";;;;;;;";T,':l:,,1 ,j*"* il"l";;,::i;i:i::f j:::[l& pa]lenerij por :il:i::1#'::,$,1i,"J:":".;,.'.i;'l:,.'i:i;li,i: :J:JJ"T:::"i:l;:: i:,fl


,

al eroricii ie il,*::Tl. ;'Jili";',iil'Jl; eroric encien, o remeie. *J:ff '",.1XT'i* orere totreaga gama de "'"1",i1, placure sen./aLii 11 "izLrale, racrile- " rr"rusuprafala corprrui. A rine"rirl":l:t*"'o;'it" g"tL' i""'"i"5is:l ui."r. rouia mana cu grrra. sarurur- imbralisarea. dczbracarea ;r;r"i; l"r"t"'"il-cu ,sau modalirari de stimulare' ;;;;;T":' :iY dezbricarca anisrica a rtt;ii:;; ,ll .::r,, ,irnp. conrunicarer verbari in ,"?:: j:ff1.
"oap""lor, sexlrate unei relalii depinde
r

*:'li:ii

in aceasta fazi. o6ld labijle devin de o culoare intensi si stralucitoare. dacd sc continui stimularea corespunzitoare, orgasrnul unneazd inevitabil, fera a fi necesard intromisia penisului. (Haas. Haas, p. 140). Q fa:a de orgasn: teprezintd apogeui plicelii sexuale, care dureaztr. in meclie, infle 3-15 secunde. Pentru un orgasm de intensitate normali se produc aproximativ 5-8 contractii ale platlormei orgasmatice, iar pcntru uD orgasnl

nundrul de aontraclii al platfomrei orgasmatice

iDtens sunr necesa-re 8-12 contraclii (T.Stoica, p. 86). Deci, intensitatea senzaliei subiective de plicere a feneii in tirrrpul orgasmului este direct proporlionald cu

vaginului.

In

timpul

o''b, dc\pre ernoriire ror.

i3,ll.i'11

",,0

senrirnenre. irrlur, aJtrns la con("r..riun. luzia ca mulre din

:'; 3;, l.'ll f; :i**.',' :'"- a,Ix;-:fipreludiuirri:il1".:}ili:l timpul J.,,pr"


,j::: T'i,ll
;;;;" ;:ii ::TItr
(utrsnulcile tn psrhoterapie
nevoi,
se\

conrunic!

;l'i:,i:l,s

**'.[i,"'"i:1,:iX".J:]dilTffii
in gi p",,-a.tuf "'
in

uali

au

;#i,;:?1.':,:;fJ:,"ff
in .",

reprezrnra ba,,erc co,n*n

.1.n;;;'';;;'.;^r'"::, c.di .ll;,.1:111:1

tnomenrul

t:l,*::i

./a:a . rrrrgrrer

#:i#"!:ff !i:::"k:itfu r;mml,:.:,*;T[tfi :;,,"lil,:y a uteruluj in ilffi:T'",:]i.';1il,-.:;;,il,,1,::I;il:,Tffi ,J,T'I n*::ri;,:ijj b).


ndtcarea paniala
in platou. ca urmare rr lirgirca ra.,"n,,;un""
a

orgasmului se contlactA nu nunai vaginul ci. se spu[e, se contrac6 toate grupeia musculare mai rnult sau mai pulin: intreaga fiin1a pare a fi cuprinsd de conr'ulsii. in rihnul pulsaliei genitale. Se ploduc ii contlactii ale uterLrlui, p mele contractii fiind mai intense qi produc6ndu-se la un inteFr'al de aproape o secundi. Progresiv. duratlr dintre contmc{ii se milegte 5i senzatia subiecliva de plicere la fiecare noLla conttactie se dirrinucazd- Problema ejaculirii in timpul orgasmului feminin este inol discutata; unii autori au indicat, pe baza mifirLdilor subiective a numeroase femei. senzalia dc expulzare. de ejaculare gi au observat ci in tinpul acestei lirze glandele Bartholin sccretd 2-3 piontu de mucus. Mastcrs gi Johnson au arAtat ci mai pulin de jumdtate din f'emeile investigate de ci au raportat aceste scozalii $i ci ceea ce se linlin[ in timpul acestei faze ar fi urina, ca unnare a plcsiunilor exercjtatc asupra urehei in tinrpul excitaliei pi al contactului sexual. O alta problolra controveISatA vizeazl localizarea sursei orgasmului feminin: se vorbeite in prezelt de doue tipuri de orgasm feminin: orgasmul clitoridian 5i orgasnrul vaginal. Clontroversa se bazeind din nou pe mfuturiile subiective aie

fare Ia ," ii".i"ii"lldrrrcarile sani'.,i-",*.Li'j,:;,1'T::::''*l^.,t:'"r se por acoperi cu pcrc ucvrnmri proeminenri V,. treintij e.r,rernc n ,uginutui.aln-r!urd ""X;:;:"T"; cresrere cu apro^imariv o J]:13?; i ;,i;lililiili. rcaliTc.aza o : i,Jicarc ".,-'J""',:t*o'd"n orificiulur vaginai: urerul ;;; n,,:'-:, i cotutui urerin. rou" "onrpteia .i"" l, i, ll-:ii, j^"_r]i.:"""qmirenr cu creqriea excrrarii "..ii. ti conn'ibuie ro ,...n".^-1"--i" dcomodarca rrginului Ia inrromisia 311:"lli sccrerr Banholin rr.rr. Cf itii,il..,,,:t."rT""]^ T .scr.rp reproducriv. Clandete devine_cxnern
'

#ili i*'rffi ri #r'" i;i#l I?i:, r"ffi ! ffiile acctJiasi 6::iid; fiziologic" barbat. legurnenrer".
{

ffi
cie

.l,1llll!iei

se produce'asocongcsrir

femeilor care se irnpart in doui categorii: celc care gi-au identihcat sursa orgasrului in stimularea cliloridiani ;i cele carc localtzeazd sursa orgasmuiui in vagin. In sexologic, existeDfa celor doud tipuri de oreasm feminin a aparut ca problemd gtiinlificn odatd cu observatia lui A.Kinsev referitoare la diferenlele dc vascularizare gi inervarc dintre vagin gi clitoris; din vascularizarea limitatl ti slaba inervarc a vaginului, A.Kinsey a dedus dependenla olicarei satisfactii
sexuale vaginale de excita.tia clitoridianS.

rosii sau brune.

S.Freud a exprimat

li.lr la d"vir. .* "". dccenrLrar 5r


di;rmenrrl

sensibit ,r

lor,e

,.,."."."j-l-l:::.il':t93:i 5i-a dublar vo)umut, a.''."piru;:".,Iil,ilff [,][..Y.lTj;iiJif,liiljii


ldrgeSre

\t.,rbil. Maslers JohDson 5i u, obr"*u,aA

jumatate a secoiului XX, cd orgasrnul clitoridian. pe care-l accepta ca real, cste unul care dernonstreaza jnuturitatga fenreii; o asemenea opinic a rezultat ca urmare a indigndrii colectivc fald de practica masturbdrii la femei. Psihanaliza clasicd a explicat chiar frigiditatea ca un efect specific al investirii clitoridiere, care refuzd sd lase locul vaginului (deci, ca un tip de mecanism defensiv) ca sursd majori de plicere sexuali {J.Andle. p.71.1. in prczent sc acceptd nasturbarea feninin6, ca 5i cea nasculini, dcaltfel, ca practici sexuale normale, frecvente, iar atitudiuea fata de orgasnul clitoridian s-a schimbat. Masters 5i Johnson argumenteazl existnla orgasmului clitoridian prin observaliile licrite asupra practicilor sexuale: la majoritatea cuplurilor, clitorisul lace obiectul

in tcrmeni ltiinlifici opinia. larg dspanditi in

prima

63

--r:

. atealiei

.*""nr**",^.*r.,,i*:.1,31a,:?:::1"-;:Hl:ff
4iuns Ia conclLrzia ca

in care se Observend modul ripic ^speciale. de'lhtoard ma5turhrrc,

ti

stimrrlerilor

atat

in mod drrect, cat gi in mod iudirect.

otga'nul leminin esrc fiziof^";. ^--,"i:ll1Ti"ffiJf"l, _":1,; nemijlocit "":1"'.t"1 stimuteaz1 0,r"", "" r"uiir" r"".i."rv,i'"? ",i,oll1ll1j'^l:'l fiind loane qensibil astfel ar ij -ui"*dnd d"::::eoarece'

im,;:;,i:tr#ifiillil:"
ru,n

;";;#;;:ff;i.ll,flliiSilJ^1iii.

sexologi (C.Enichescri, p. 58) au dilerenliai senzaliile subiective ale feneii din timpul orgasmului in doud faze: in plima fazd apare o senzaJie de oprire, de suspendare, urmatd de o cre$tere a sensibilitelii clitoridiene, iradiatd din pelvis, ca o explozie, ca o senzalie de pierdere a unui fluid sau de eliberare de o nale iensiune; ir1 faza ]JfmAtoate femeia simte o senzaJie de cdldurd, care invadeazi zona pclviand gi se rispdnde;te apoi in tot corpul. ln final apare seozalia de contlactuId in vagin gi in pelvis. d) .faza de rezolulie urmeazd imediat dupb orgasm gi este resimiitd subiectiv ca o descdrcare, ca o implinire. Femeia simte acum o acutA nevoie de tandlefe. de comunicare, sA vada la partenerul ei o atitudine de valorizare, care sd nu-i dea impresia de abandon sau de a fi lost utilizatA in scopul exclusiv al obtinerij pldcerii. Nevoia de contact fizic qi de comunicare pe care o sinle femeia dupa actlll sexual s-ar putea explica prin tendinta ei de a-l prelungi, de a prelungi contopirea lrEitd mai inainte, lucru de care femeiie suDt perfect capabile. Femeile nu cunosc perioada refractari Fi pot tr6i intr-un inteFal scurt mai multe orgasme. Chestiunca orgamsmului multiplu feminin este unanim acceptati $i sc admite cA, in general. o femeie sinitoasd, cu un iibido intcns intrece cantitativ potelialul sexual ai unui barbat (T.Stoica, p. 69). Satietatea ei sexual5 se obqine greu gi line nai mult de kairea psihici a actului serual, de pragui de saturare al erotjzdrii ei vaginale gi clitoridiene, de obfnerea orgasmelor repetate. Nevoia de comunicare dupi contactul sexual este, insi, in opozilie cu oboseala birbatului; faptul ci birbatul devine obosit, somnolent nu trebuie interyretat ca un semn de indiferenla sau absentd din paftea sa. Din punct de vedere fiziologic, in faza de rezoluiie se produc unnetoarele

.'T,"J,ff

tetrtet scrtizorrene: raporteazi unele din

;#";.';:illl"l:,;"11.[l jm;: jji".l;i1"i:.:[1:"i#;x"tiH: u' annna ca nffi:f, i."",ff"ffi ':f:*,:1,"1. i,e" :'.L, ::xli:i,lilj"'"
!^Pruzrlre '" ;oJI'i" ;it'11';' 91#genltale orriastica pe care Y: femeil -' 'q le

'"r*,"iroi'r".'n.ii.*"i,1)"';",|'l,tllll::::l:',]".

un,".iou,u.'r;;;:::i,,H;:"jl'],i;:.1:n::l'',,iareseruard in \asin, :_.^":::, consacrari i" ri,.**,",,,r"".,"p::l:]i:,'Jr::"|j, , arirmor ca zina :l;:3":'ili,x: Jl, ::ffi ;l' ;"::i :1:;!:f:i :"" :i .lil:} il,l s-ar Insoll de leromcnul Exi\lenta pilnctului C-nu . Eocuiarii. ci
doar pre.upu(ir. pc bazd ""o,.^,.

p.

.&i?i#".::::::,::-"#TJi:i1{':}"T"#i:[';H",,:'*l;'::

tllT;]l::;: l?::t""ll:i;

(sre un cxceien;
.pecia ra.

3"iffj"'"'qi'r"r;""i; in:i'.",i'#i:i:*#:":'{liTfl identa (a rn e\


refi;'
;;'::TXii::::^pu-s "
i1
fi

sensrbrllalc trclili- ddt. i

)i de ra reqiunea ":,1i'1t::'ca .,i,nur-io'.ioJ-uusui;;;.: ,;#i"119:il1.e'3ri. srimutariror


crrrorrs

orga.iuio.;;:

':'^-'-:lit? pre/inta o
un rcrlcr:

in rimp ce ctirorisul '!ir!'rrE Vdglnui nu Dre/;nlb decar o sjabii

#;#;L:rpo:lil:,:ti:]);
rl,."i.,"i#

sen*ibilirar,

modificdri:, similare cu cele ale bdrbatului in perioada relractar6: tensiunea


musculati se diminueazd, ritn.rul cardiac, respimtor $i tensiunea arteriali revin la valorjle normale. vaginul, labiile, clitorisul, mameloanele levin la dimensiunile lor initiale.

A"i.r

.. .ot.rpuna. u-n;iil;l; ,ror;.i,.,"J.riionrtr i-,i' d; ;"''::;::","i:-i:nnrn^b^conrracriire ptrirormei orsasmarjce proprtoceprive,d" apirc In uml, unei ,rimulari exerlnl-u o'
superficial
ueinurui

tagrnul. Se vorbeitc de

,rn

rc\ clrlorido\aginli.

ll srarte'(e in mu.cllii ce inconjoara

o,ga.rr,

ji;,*T

exlraordinrre resimlile de

:j:i,..:".,."ff ,fl : ::;: I


"

;H;;' ::'"j#:11::j.:':i-lli asupra perer iror' "gi",i"i


?.:"
I ",

;;s.'

rrtmul ccea ce face.a..^u" .cardiac si respiraror, r,lir,,"a. at or"ttt oi paroxrsrrcil. corrrracriile ", uur,n,l,,-9tl."t"i? urur au o Inlensilarc 5i ampiirudine variabilc. Unii

conrracli. marneloanele'r"

Indiferent dc sursa orgasm.

"

; ;; ;;r,*'i.J[il
,r:1il

i",

::flJ: i. ;ifi :ff :,:!r!!,,ur 5r plln \enllntennrl :1. ::",,*: :. Fl.#: ,-'i
Lrnej dcsrinderi

::,: "j::"f

I ::'ili

jT,",[*:;J;

t:,::liitm

ca in acea.ra fa/a roli mulcirii .e

lil'"l;lril ;:::';f111

t
l

3,6. Tehnici de contact sexual. Comportamentul sexual este un cornportanent relativ simplu, dar care produce consecinte impoftante. Un simplu contact sexual poate conduce la graviditate, cisitorie, imbolnivire. sentimente de vind/ru;ine extrem de intense, divo4 etc, sau dimpott:ivi, la sentimente de implinire, atasament gi iubire. Atunci cdnd coitul umeazd dupd un preludiu eficient, penisul in eteclie este introdus in vagin, care este lubrefiat qi dilatat. DupA intromisie, unul sau ambii parteneri iFi miqcd goldurile qi pelvisul astfel incet sA imp me penisului o uti$care tip" du-te vino". Dupi un interval de timp, estimat in medje Ia un nimrt, se produce ejaoularea qi cei doi parteneri igi suspendi temporar contactul fizic pelvian. lncd din antichitate oamenii au fost iascinati de varietatea modurilor in care poate fi realizat conlactul sexual. Vechiul text indian Kamasutra descrie sute de tehnici gi pozilii de contact sexual. in societatea contempomn[, sexologii an identificat folosirea frecventa a catorva duzini de poziEii, fiecare din els aducAnd
65

'

partenerilor anumite avantaje. Dincolo de varietatea lor, tehnicile de contact sexuar pot fi grupate in douS categorii..Jn fi,'*ie de posibilitatea contacturui vizual intue partener-i $i uo"-", r:ry:t "fata in, fa[a.. $j rehnic] ..fald in ,pul";;. Varialiile acestor doua categorii de rehnici rezulta rn firnc1e ae preierinla irnuia sau ambilor parreneri pentm o:1t:"1"1]:"1" orizontala, m genunchi,' aprecat etc. Fiecare din aceste o-ittl.,l.:3j: reprezenta pentm cuilu o modalitate captivarrta de exprimare a sexualitalii; numarul de pozilii coiiale posibile la specia umand este limitat doar de imaginagia, ctihrdilea iara Je seruatitate 5i abiliEtile alielice ale parrerrerilor.

combinatb cu pozilia picioarelor f'emeii: bdrbatul poate fi intins sau in pozilie $ezand in tinp ca picioarele femeii pot cuprinde goldurile partenerului. Pozitia "faF in fa!d" pe o parte presupune ca ambii parteneri si fie culcali unul ldngd ce161alt, pe o pafte. astfel inc6t contactul vizual sd fie totuqi posibil.

ii

""""rJ'j.[ o-.r,,T,i,i, rLii,'j,'"Xtr",t:1""l,3^'':1ll: iii';ll.i?l.ijil-;'""1"",'lij,,Tlj-*ii *'-;";;;;';;j";;d'lii:"';;''"ilJ !c asemenea' Ibptul ca

!*l-.1:.":o
permire

isi .,age aceasta denumire de ta temeite potineziene care au ;;;;;_inr ia m,sionarii europeni folosesc doar aceastd "b,.";;.; c6nd se angaieazh in conlacte sexuale. Partenerii stau intin$i, iu. ba.bu,Po'tt't O:1'""0i^TT-'] s\olosji afirma cd i,l socr'eralite occidentale r6q). avantaierluc"ril,
"a-ti

3.6.1. Tehnicq 'fatd tn fstd-:'sau pozitia misionarurui;

in aceastd pozilie roiurile sexuale nu se impa11 ferm in activ qi pasiv, ci ambii pot controla cchitabil desfe$urarea actului sexual, pot avea iniliative. PermiFnd alingedle, salutul, comunicarea, aceasti pozilie se recomandi ca o a doua formd de coit dupd oblinerea unui orgasm. DacA barbatul are o ereclie pa4iala. aceasta pozilie inglduie o activitate sexuali pdmard. Poate fi, de asemenea, pmcticata si ca interludiu intre perioada de orgasm a bdlbatului 5i noua fazi de excitare in vederea oblinerii unei noi ereclii complete.
3.6,2, Pozilia "falii in spate". Presupune intromisia penisului in vagin cAnd barbatul cste plasat in spatele partenerei. $i aceastd tehnici are nuneroase pozilii derivate in funclie de postura partenerilor: intingi, in genunchi, aplecali sau in picioare. ConsideratA indecenta la inceputul secolului datoritd asemdnErii ei cu activitatea sexuali din lumea animald, in prezent se apreciazi ce o tleime din cupluri o praciici (Haas, Haas, p. 124). Avantajele acestei lehncici sunt impoftante: in aceasti pozilie penisul nu poate penetra vaginul in profunzime, posibilitatea stimulirii punctului g este maxin'r5 9i, de aceea, tehnica are tansc inai mari si delermine orgasmul la femeie. intruc6t stimularea sexuali a clitorisului nu mai este posibilb in aceast[ pozilie, sexologii recomandi practicarea stinr.uldxilor nanuale. Datofitd acestor avantaje, tehnica "faF in spate", in vadanta cu parlenerii stdnd intingi unui l6ngi altul, se recomandi a h practicafi cu paftenerele gravide in cursul ultimului trimestru de sarcini sau atunci cand ambii parteneri sunt supmponderali. Poziliile derivate din aceasti tehnic6 de bazi sunt numeroase gi pot rezulta din postura $ezand a barbatului, postura verlicald sau in gemrncl:ri a barbaflIlui combinate cu postura $ezand, in genunchi, aplocata sau vertical5 a femeii. Principalul dezavantaj al pozitiei este cd nu permite partenrilor contactul vizual, diminudnd posibilitatea exprimdrii complete a en.roliilor. Pentru ceie mai multe cuplui, contactul sexual dureazd in jur de 10 minute; exista, ins[, qi cupuri care se pot angaia in activitSli sexuale prelungite pe duata a mai multe ore. De reguii, in astfel de situaiii padenerii sunt tineri, iar birbajii se caracterizeazi printr-o potentd sexualA deosebita (capacitatea dl- a a\,ea ereclii complete de mai multe ori intr-un interval deteminat de timp). Implic ea i[ activitili sexuale prelungite cere gi o bura cunoagtere a tehricii erotioe de stimuiare sexualI, dar qi o bund cunoa$tere de sine, un autocontrol eficient. Din punct de vedere uredical s-a obsen'at ci pa enerii implicali io contacle sexuale prelungite pot acuza ulterior dureri abdominale, genitale, senzatii de usturime la urinare, dar de regula acaste simptone dispar in cdteva zile. La inceputul secolului XX A.Kinsey a obser-vat ci folosirea tehnicilor (pozitiilor) de contact sexual variazd in funclie de clasa sociald 9i mai ales de

i5i r"i;..ri" ;'.,;;dl'0,1 1'l o t""rl" incomnlelr' \'lodul in car< In aceasta pozitie detemina n':ofi.nzitrea penetrnrii,
lcrneia
int"nritn't"n

acesr norir. psirro,;;p;,;; cuplurtlor in care panenenrl frrr-

:ii:T";;;;;;fi ;a;::1"*H:i.li':Jfi 5[il,"":"1*."*"#X.,f; nu are o ereclie compietd sau can


#,:H;J - - "'
.
pi"iour"ro,

d;p;;;;;';;;

lemeia sri intias5 pq 5ps1.'

:li::l:'.:b^:T:lriunire medii. Din rL^udrs rcconlanda rceasl5 pozilie


ritmul mllcutllor' Astiel, e ps2i1;;
inrcn5i.,,ea
sd

il;;;il

pcocrrare

;,

"or"-;#t1""'T';t'ttdiene' protunda, rn rimo ce , rlll.-l:t:.h iottt , a vagtnului lacc posibilb o

.";;;i.;
potrivita

;,:l1i:, i'"i:il;.r,..

;:H ;iJ:,ifi":.:[ffii;;T,i:']#ile,,e
"

;:1

;;:'i",;JJ:ll"ot,t*"

are avantajur de a perrnirc rcmeii

partener. Pozifia poate

remera conrroreaza profun_zimea Denetrarii. ;",.;J,;,;;..;;;r,I;;l car pr posibilitarea,ti,nularii otanuale sau_ orale a prnenerului

da_ci pennu ei esre dezirabir

";;:*;j; """;;;-'111: u..,'..,noi,iiif,ui.r;"i;tt ;t"1'"i' raprd sunt cele tnri fi


diversltrcata

il:'#i;ffi";: iilil34'n'o ;;;;';;;;;;#I?i1, "",. * $anselc de ,t"*o'"*". afirma ca in aceasL.r polirie


:::,H.l"J
ntici penrtu bartn. tn

ffi;:hl*.h# trr:'lJili: ::'ix;l;'."J'L*:1:,r; esre pozilia cea mai pentri;"il;J #;:^Ji,ifTi '1 po, "o' * i.u li il i; ;; ; ;, il ilrilJ" ffi H n j ..#L.lili,T',lj,irl,,,li
:lxll;1-il*'
i

aceasta

;;,;'f-:ij.i"*,1]"j,i".j::iiH,ff":"i,i.iiij[.
lii,o'or.n.,

in

scu de caEc fi.lnclie de postura bdrbarului.


i
I

66

6J

---rr-*
nivelul instrucri\ _educati\,. un,versrrare utilizeazit
mai

n^c]

a der"on*rit (a barbelii !r lemerlc cr,

studii

,cmeror

ilJ:l ",T'll J"','Jji:1f,,_,j. ::;::l[fi .,j.in'i',":":j':{l]il':T;i,;:r':1"#,x; desch idere carre ""1,::f Jx;;il#,.', Til,i:f; ,f :::ii:: ;";:^,"'irar ii ei o mai ma,e Dtudxie

j:iliJ:::.!:, t;:tT;:yx]?:','dj;i";T

,:#f

pcnrru unrnri," oo,,tli

sexoJogice rcaliz:

J:',j",:tT:1

anilor lq80 a\upra preterinrei

ffi :,T#"trjff ,:.:i,T',:?:il.;1",:i':*111;*ili1l*:;ii,'iil:ff ;"T'i; #:iiln'#;';,'i#;,,?E, :#:1,*:n:; ;;'i#;"'i:fl .",i?lji;'l',lilill ,; q;ff':":*:i"#" fl':'ii,I:':::#li #:fi :ii:ix;.,r;'"jil11:l"i'J
J-a studtat. de
asemenea. s.

plAcerc ti se fie atente atet la prop.iile senzalii, dar mai ales la cele ale partenerilor lor (J.Nowinskv, J.R.Heiman, J.LoPiccolo, pp. l4-23). De asemenea, pentru a realiza o introducere intr-o pozilie coitali noui. trebuie sd
existe un acord inhe pafteneri vizand definirea aceiei activitali sexuale ca eroticd $i corespunzdtoare difl punct de vedere sexual, ceea cc depinde mult de invitarea

raljonanentul ca pidcerea parteuerului este asociati cu activitali sexuale cAt mai diverse. Penku bdrbali, cel mai bun predictor e dat de aceeaqi combinalie, cu deosebirea ci un rol rnai mare il are perceptia faptului cA partnera va experimenta o plAcere cu-atAt rnai mare cu cat diversitatea srotico-sexuala este mai mare. Aceasld ordite de prioritili se reflectd in rolurile sexuale asumate de femei qi de bdrbali in timpul actului sexual: bdrbagii invald sA facA ceea cc produce plEcere maximA partenerelor lor, iar femeile invatd sd p measci aceasta

sociali a sexualititii.
3.6.3. Sthnularea oral-genilald. A fosr incriminatd ca perversiune in epociL victodanA. (Kinscy a observat la inceputul secolului XX ci dacA aceasti practicd este o perversiune, atunci societatea are nulli pervergi, demonstrand pe baz.l

;:::i:ff T5*1ii .X''i3';"]'i:,,#l :.,:-'":l::lf ;" U;"'';fi ::i,ll

#fr i::'',..",ff ,t'.ffi ::I;fl ,:i rnteres sd ingeleagb.


in aceste

ryf l',

,'*T,H;;:',n."

u;'" .xl jllxh:* rff :l'ffif;Jil:J T#.1Tg


j:":';:*i:Hi::lili,r,:'-"i;,;g;fJi:T,,'i:

;;:;,,,:''

j;-"" :lt$,ffi t#:lrl{ '


crrrru seroJogi a deveni{

datelor oblinute frecventa acestei practici sexuale

in

epoca victodanl.). in

til*$ili;4
F'i"l'::i:'J

j,",ffi j,i,i$it[*Ht=:":..
j;*ffi

*,r l*,+*g;ii5*:tt,'".'.^l;#j
":",J

H:l:i:' " i' "i":: ;;: i{l:ii' i:

ffi Hi:ffi
1

iJ'*" i:: ff i'[],:':1

s*#*ff$m*ffi
,

prezent, numeroase cupluri din societatea occidentala practica stimularea omlgenitald fie in etapa de excitatie. fie ca o tehnicd sexuali autonoml, destinati atingerii orgasmului. Sexologii arnericani au arAtat ca in S.U.A. existi incd state in care aceastA practica este definiti ca infi.ac{iune, iar soliile cbrora li se cere si o presteze pot folosi aceasta cerere ca motiv de divor'! (Haas, Haas, p. 127). Unii bArbati fi fenrci acccpti sexul oral ca subiecli pasivi, dar ru vor sa il practice activ; pentru femei, chestiunea gustuiui lichldului semioal pare cenl.rala in aceptarea practicdrii sexului oral; unelc femei caracterizeaTA acest gust ca agreabil. excitant, in timp ce altele il gtsesc replacut. $i la birbali sc constatl o mare variabilitate in perceplia gustul vaginului, unii gasindu-l excitant, pldcut, in timp ce altii il definesc ca neplacut. Totuli, cei mai mulli birbali irnplicali in practica activd a sexului oral caracterizeaz\ mirosul gi gustul unui vagin curat drept intens excitant. Multi birbali ti fenrei acceptd gur.a ca organ sexual deoarece este caldd, umeda, mdtdsoasA. capabila si ofere senzalii sexuale exhem de puteruice. Cunilingus desemneazd pmctica stimulirii orale a organelor genitale feminine. De cele mai multe ori, clitorisul este stimulat oral. cu buzele sau cn limba, dar interesul unui bArbat se poate extinde asupra intregului aparat genital feminin. Pentru o stinulare sexuali eficienta prin cunilingus, bdrbatul trebuie sd aibe obrajii bine raqi 5i sd combine stimularea orala cu cea manuali. Cei care au relineri in privinla implicdrii in stimularea orald a partenerei sunt, de reguld, birbalii nu foarte bile lamiliarizali cu aparatul genital feminin. sau cei dorrinali de imaginea femeii murdare, din timpul menstruatiei. Felalia desemneazd stimularea orald a organelor genitale mascuiinc,

folosindu-se

in

acest scop limba sau/qi iutreaga gurd. Stimulareaa vizeazd

J
penisul, testiculcle $i poate fi combinatd ti cu stimuiarea manualA. Fencile care practicA felalia prefera sd controleze ele profunzimea intromisiei penisului in gurd qi de aceea, miqclrile din bazin ale birbatului nu sunt indicate. De asemenea, se recomandi mult, atentie la contactul penisului cu dinfi, intrucat senzatiile pot fi foarte dureroase. Cunilingus qi fela{ia pot avea loc simultan, prin realizarea de cAtre cuplu a pozi{ie cunoscut6 sub delumirea "6-9"; aceastd tehnici ofer[ partenerilor sentimente de intensd intimitate qi atagament reciproc. Atet pozilia "6-9", cet $i practicile de stimulare oral-genital6 reprczint5 chestiuni de gusr, de atitudine fala de sexualitate gi latn de parteoer. Cei care au un sentiment de oroare fafd de aceste practici trebuie si in_teleagi ca ele reprezinll o chestjune de opfiune $i nu
sunt o necesitate sexuala.

sa inlereaga

cvoi

re

sex

uare

>atislaclie p**ttll]tl:,uj'^1' LT'"itti,utitiiJ. nln Kuit,t.rttu. sau cele 4-

3.6.1. Conlqclul setual anal a reprezentat o practici sexuale definiti de crestinism ca fiind "contrard naturii", dar care a fost recuperata in prezent. Actuaimente, perceperea anusului ca obiect sexual demonstreazd ci reprezentarea sa ca "necurat" sau repulsiv a fost depAiiiti (cu conditia si se respecte condiqiile necesarc de igieni). Scxologii au constatat cA, in prczent, aproximativ 309i, din cuplurile heterosexuale practica $i contactele sexuale anale. De obicei, birbatii au rolul activ, dar gi femeia poate deveni activi. folosind stimularea manual5 sau vibratorul. in timpul unui contact sexual anal, fcmeia nu ajunge la orgasm, dar bi$atul ajunge in mod frecvent la faza de orgasm chiar 9i c6nd joacd rolul pasiv (Haas, Haas. p. 127). Canalul anal este nlult nlai stramt dcat vaginul, ceea ce face ca penisul sd fie lbafte putemic stimulat in acest tip de contact sexual. Femeile pot ajunge la orgasn practic6nd contactul sexual anal numai daci beneficiazi de stimulare clitoridiand Contactul sexual anal reclami o serie de precaulii deoarece in anus existl bacterii care, ajunse in vagin sau in urcha birbatului, pot determina infeclii ;;i boli.; un pcnis sdn5tos $i un vagin sinitos nu au asemenea bacterii, ci doar microorganisme inofensive. De aceea, cuplurile care practicd coltactul sexual anal-vaginal trebuie sd fie foarte atente la igiena organelor genitale 5i si practicc mai intai contactul sexual vaginal 5i apoi pe cel anal, astfel incdt bacteriile din rect sA nu ajungA in vagin. Contactul sexual anal este dehnit ca iscant ti datodta r,rEuringei cu care se transmite virusul HIV-S.IDA. De aceea, birba{ii care placticd acest gen de contacl sexual - fie cA sunt hetcrosexuali, fil. cA sunt

angajare in sexul,oral' daci "" lii"*ri'O-ilie gi nu agecazi ider-a serul'ri c'le este loafie *titqtl:""";,*;" iu.*"t''t J "acrlvitar" se),uaii -elicicnla !ral. Deci. :"": .:t- ^:,"^l,t:l?.t#,r"t ; .l-muni.ur.u inrcgrala cu el. fie cIr r,e. o scnsibiliratca fala.de ic].o' l1'.r::i;;:i'..'-;;il ;;cesoriile tu cc pondere tnai ru la tchnrcrrc ": ':;i;1;;.'ii;;.url .."u conrea/i in -" rer'erd sau "-ica ",.r (afrodisiace, decor' vestrme de-r fiirtd "operatonrf" l.liti,"i."..^""rt renla coniacllol,, .cxuale inrr-un cuplu s-r observatcireir r Cu ,"f.ti,. la frec la opinia conform T. ir.t,"*' de lungul secolului X-{ " t:"1'l:',::;i;il. ."i*lilt. in prezcnr. de a se considera tellc""r" .o iata pc luna" cstc ideal' la a slrlbatLrl o nu-" ,uti.i"ni. umanirarea cirt de fiecvcnt estc;ll'"iil",'i"i" t";'",u,"o d. azi',rcntrarea.pc .i. indii.t.nt schitnbare radicrla de Pcrcencre i ":..:;;.^ .' ,r cornooncnla sextrali barbaltr.sr ln rinde n:a: ?rnc u'rid!'' '. scx- in carc totul sc .i a" r"pt"r ca cslc prca putin
.

1r:

l-ii::I#jl,;: :1#j::: J:ililf

.l:

r:i:i;

femcilc se plang rru de

uhinrele

t"l':t',:"1;'.,;-i;.ii.",.' .o",".'.ror sex,talc 'cade' ^-,,^nracte .onrr.tului sexual cstc ce cuplul a vansea za, -tl ,^]'il',- iii", i" la l-2 contacle pc saplamarrS masurb afl3te dur afungand to cunturile 'i^:;;:,':;i il';i;.iir o" inrt u.ri".ri cduualie. crt F'r".-u"nru contactclot l:-l'''t-""^ii:";;;;n.riior, o. excnrplu. irt ctrplurilc si de .onvinsctile relieioase ";;.";;;;'.;;,^;,.1o' scxualc csre rproritnrlir p"'t.11::";,:; ';;,;-i.t paflc dintrc conuingcri rcligioasc igiour". Cca nrai_ tnitre \-ielii. Haas afirnri jumaate .lin cea, c cupturr rl.l"rr":i r., tle 'i" i de-a lLrngul iir6ari ii ten'ei arr reirrir -P^trrtnt,1;;:il. ""f dintrc ioii bi'beti ;i lctncil< a;{
cA

l"otl'^'," dcct'rrii :-a obserycl

"i'ln"i ::'r:;

,,i., tu .uptutit" tinere frecvenlrt sapranlani: nc


sexuale

|e

h incepunrl 'ttilot ]ul.u- ll,].n.r..*uut. lrnericane au a\alt un slngur Parl


r.
6.

L1'J;5 rxis'd i n t, - 4 d e it r,o ." t u p t d-Ti,",'"o;; li:l %x arnbr\ alenra rle *raclie sexuali fiind i^'^l^'il="'' '^*if i. nrasct lini 1i fcntidnc'
5.

ti

prrn cxDrica accasta runta

.ui"'"

homosexuali febuie si foloseascd prezervativul. Discutand global tehnicile de contact sexual prezcntate, se impunc. si subliniem faptul cd in acest domeniu nu existi "bine" sau "rdu". Nu existi o
refete a succosului sexual valabild pentru 1o!i $i fiecare trebuie sA inyete ce i se potrivegte - lui. dar gi partenerului - 9i curl str aleaga ceea ce corcspunde cel mai bine dorintei, valorilor, conformaliei sale, momentului specific pe care il parcurge. Din punct de vedere sexual, este bund orice telrnicA c determinA excitarea pi pldcerea ambilor parteneri; un amant bun este cel care este capabil

'""?:3Y:?:1":.i':i::H,:l"i:;i:l'pcrrtnr copirur t":' 1:l-'?llil,1i.ft;'.;' acera5i sex' ;e ":i'il:.T ;r;;,;i.parrcnerul sexual mama |i tala: prtn '"'l"j' dinrre iir?,i"^*rul, o"-si lJ""[lt:], devenit taniLr' va Fenlenra "t:li::,';i;;;"liei /supuncrii: 'Acet ca A rnscarnnd {r stbnini ca ouiecr al placerii. ci 5i ll'i;. ;.;i;,^t, .r.iuiseze pozilir fenr.'ii amanti.lor: c li:_:"p: :::::lj; i^ ,oinri. a."unsa a hriuror ' lililil '"1'"lio, in aceastn se dirrui celuilalr ir a rulsa.rnscallxld i.:::.lti.* "*.*r,u se sttno3ttc
p'oau"'
.

Purcrc

suh birbat exPrinrl utctptiune . tttulta tt]t]]:':l

relatia de putcrc' in ca'e ptaucrc prtcnentlui " voinra dc putere: a-i procura rcunesc voin!a de suJrunere:" indeoscbi lelniui'nrul fr-a

i"""uj.r

insusit ace't puncr de \dere^)' ( deasuPra ca Pe o expresle

.."pr"rui

':'"'t':i

::'';;;".: 0,",";"il,1""i;i"1'#:li. ,tfi:1:l'r,'inlt; nr,o","' rl "" ol,p.*#li


,77

*ll:i::

,'r'liiiii' .*^""," ."

dominalici masculinc

asupra

10

oleri r'jl: abdicirii de la prop:ia uoinre sj u"".r,,ii",';:,:::,'l, plicerea, ,i' semnificatia ": are ,i.uoti. u..e"si pir;;.;';;J-1j::'lTrea.dominatiei $i A Adler a interprerar

femeii. pentru femeie, a se oferi alruja peDtru a_i

,""-,,ri" p.n.u"u
,.. -r

i"fffil p"o* p",*"- iir-,." li*", tem"it" a'. .lupte ;EilHX ;:Tl"::'#T ;J:ffll'i a'Jp' ""rli'-g"'"1"i; ;:i,, decrararea stimula barbatul sa faca noi
mrncrnoase;

M,, ;,t ;;i;;

in "", contextul acestei

;il;'#i#i:i,i.d:
;#;":i
1r

iJ

;:';,!li:"t

:,i:

}:il:

:J"I"T |; lX ;,JJ,., ; drep rupri iF p. .,," o :ii?l: ffifX'j,''J.:"[;i',i:'i:a-il demonsfa super;oritalea c sexuala: aceasti compctitie ar fi rcsponsabild
..1,1'p,',
dominapa ,',,,"urina ""luo'to ln socletatea contenrporani; sexologii rccunosc superioritatea o.rr j,' ri ra aj uro,;i "u *"#',#oi,",iJl' r, : acelaqi scx. Daca exisla iu-a.l'o.,51x1. e f"p,, *^.i".'",,,i"i'in",non,.nrut Iht5. lerneije sUnl avantaiate biotocrc ,.{"" i-^a ;^_^..^,- : O. " socio-cuhurat. inrrucdr sunr so"r,rizrre.a:pc.c"c;;;;;ir

p1-o';J;;lfl:'.::

renra(i'e

liecvent in relalii de dependentA falA de o personalitate dominatoare. Fonrula psihologicn a tipului dependent este combinalia intre superiorilatc ti anxietate, intre crcdulitate 9i lipsa de iniliatjvd. Specifica tipului dependent este victimizarea, convingerea cA este intotdeauna o victimi a altora sau a circunstantelor; b) tipul tinid se elaboreazd pe o personalitate introvertitd, retras?i, relinuta, cu preocupari obsesive gi cu tendin,ti spre sublimarc. Refugiul in imaginar gi
conduitele evazioniste reprezintd o modalitate d supracompensar a izoldrii sale sociale. Dominat de sentimente de infe oritate, de anxietate $i avand o stima de sine scizuta, ajunge sd fie subevaluat de c6tre ceilalli. Din punat de vedere sexual, timidul se angajeaza greu in relalii sexuale noi, tearlra dc egec sau abandon imprimdnd o mare nen ozitate in manifestdrile psihosexualitdlii salc.

J,

Jgi

ill ;;lT;.:'::fi

iii i;";.;';j;"si

nJ;irl;*.,Ji#i3.fli:"1::H:Fi!ilT,:ufl Tli:,,.:#T;r"ji;t de sub'

Cu relerire la fiecare sex in parte s-au construit trei gmpuri dc tipologii:


somaloendocrinc. moralc 5i psihologice. Tipuri I e femitt it o-endocrine s\\rrt-.

;;;-;; d;::f ,J;,:T:::T1'|. f:i:!'l .j.r:l"nfi ;il;iir",.,, rfJ:i:'l jff :


r';"',,";"";ff;ii:?i;

oy.rrian foliatlinic se caractedzeaza prin compoftament deschis, extravertit. valorizdnd familia 9i oopiii. cu interes cor'rsistent pentru \ iata sexuala gi viala mondeni toate trdsituril fiind detcrminate de predominarea funcliei
ovatiene.

o) tipti

e sootat

3,7. Tipologiile sexuale. Ca unnarc a uTnu': a ^h"-_,x;: caracleristiciior obsen'irii conrporlamennrlui scxual la barbarr .i 1 s-r pus in cvidenla eris,enra unor *,i;;';,;;i: J",]:^::::l "irnirirudjni o.riu,iLu,l" i"i,.-rii;,'fi";:;:.:1'::iJ'n':ji,"=liiill'i;

ll"i,*llo':;1,,,."#r",

.oti,p-.,ii*;.,1;;;.:#".,.;:,,1i,[:ixl,:i3,.,TT:,,:Jg;ffi regula supraaprecial Si comDania D";i nc r dc r cd ere sex d;,11;rr ;;l;i ;:ffi :' X#"#.ll'li "'-T,
(

psihologic,

46): a) ltpul,acti.c s pMevthla/i are un ,i gu,.p",rn.,'"o.oi;;;; ;;#;::J".Xffi

Tiptr-t.ile

sunt (C.Enichescu. p.

el

se prezintd ca

TJ,r':ffiHl"l; ilili"#"J:,ii,1l
pu

b) tipul suprarenalian corlicisl se caractcrizeazi p ntr-un comportament celltlat pe activititile irtelectuale, prin valorizarea intereselor profesionale gi/sau artistice. Acest tip arc o aderenld mai pulin consistnt, la realitate, preferdnd retragerea din mediul social, dublau de reverie, Caracterele sale sexuale secundarc sunt virile (clitorisul dezvoltat, pilozitate mai accentuati pe fa!6 gi pe membre ctc). femeia rnanifcstAncl in rclafe cu ceilalli o tendinia de dominare marcatd: interesul pentru viafa sexuali este redus, perioadcle de abstinenti sunt mai frecvente qi rnai lungi, frigiditatea este lnai frecventd. Acest tip acuzi mai des astenie. insomnie gi. din punct de vederc caracterial este tipul bovaric,
geloasa gi visdtoare.

ua

.",!:j!:i{:;;":",!iii;Hil??:.$"$.jfr::!:1":J,H,lf,ll,jt_i,,?;iTj,,j"",t.

"'i"iill.

;.il;;; rj;"

seazi prin violenla. fiind considerr ,iaclionali in conrcrr social esre.

porenlial delicruai-in' nt]illll:' ;,".irlX.ll'i;$l il'Jll,Til"jlj,l,,i.l;iJlf, l;lll1

cel mai.inait

;ii:ffl

nervozitate. Dorinla sexualA este accentuati qi liecvent se acuzd lipsa de satisfaclie sexual5: in aceste conditii, predispozilia pentru nevroze. crize somaticc. crize de tip pitiatic este marcatii. d) tipul hipoJizar caracierizeazx fineia egooentrioi, rece, interiorizatd, pleocupati exclusiv de propria persoand qi indiferenti faJi de scxul opus. Relirzul actului sexual, frigiditatea, amenoreea se manifestA frecvent pe fondul unei personalitifi de tip schizoid. Pot aparea gi episoade de anorcxie mintala, ca expresie a refuzului feminitalii lor.
Tipuril e somalo-elxocrinc mascl,line s\r\t.

c) tipul liroidian se

catacLerrzeazl

prin ifrpulsivitatc, instabilitate

gi

Tipurile pasive sunt;


. ..u o personalirate imarurd. cu un conrporramenr re./crval. puclc. prerera sd fie ^,,1!, ^,i!!1,!"!",,_J":r

a.) tipul gonadic androgen

cunat: asrlel de persoane

,"

""g"j";.;r"r,,si *r",;,

deschisd, expansiva, dominantA pAnA la agrcsivitate, intens praocupat de activi-

- se caractelizeazi prin

virilitate, atitudine

73

afectiva,'illi"r""i,i ittroversie, asrcnie, ! a" pe.fondul unei personaliiagi t,p ."iii^ia, -u"tlviiu,"u p"nt* .au actrvltarea sexuala sau Dcorru viata de iamilie este _i"i_, ,"ruufa fiind sdraci sau absenra.

sexualA este frecvent incompletd: d) tipul hipoljzar se caracterizeaza

l:l"y greu ta orgasrn- rar rmpolen!a d" ".t"",,i_-"; ai, prrnii.atl).0"." ,",,,ur, aJu-Lrgc ::-::,:11,:i:::g_,1:1*1:: sexuala e frec\enta; t/ ,pttt ttrotcuan este nervos, dezordonat, instabil, acuzdnd mereu sul.erinte sau disconfort somatic; activitatea sa sexuala "fi;;i;1;;-r;#;;ri;
"r,"
n raceala

b) tipul suprarenalian cortic.ist este inhovertit, sentimental, visdtor. astenic. Prelera rereria. inacrivirarea fizica. se lasa ,r"r;r;;;;;;;.';j;,;;il;;i;:; sexual, preferd rolurile pasive. Are ca vatori cental" iJri",'""# realizarea p'otesionate. moriv penru care poare d.r""t* ;;;;;;;;; 'i;;";";. ,gerozie. pe

tatea sexuala; se afli nereu in ceutarea unei noi partenere Fi e frecvent apreciat de lemei drept cuceritor;

c)

tipul pasional

ilushat de Don Juan

este centrat pe sexualitate, orgastic.

senzual, dezlanpjt $i cuceritor;

d.) tipul

ro antic

ilushat de Wefiher

cenhat pe nevoile celuilalt, cu tendinte spre autoculpabiiizare ;i autovictimizare Tipologiile prezentate nu au o valoare teoretic-explicativa deosebita, utilitatea lor provenind din faptul ca, in marea majoritate a cazurilor, tdsiturile prezentate ca speciflce unui tip, se prezint6 asociat $i permit sexologului, consilierului sau terapeutului sd inleleagi relativ repede gi in profunzime fomula psihosexuald a un"i p"rroun.. Trebuie sd subliniem, insd, cd 9i aici, ca 9i in cazul tipologiilor tempeEmentale, destul de rar se intampla ca o persoana sd se incadreze perfect

este introvefiit, retras, vis6tor,

irtr-un anume tip.

:i::::i1i:-

3.8. Tulburirile de dinamici sexuall. Se produc in prezenla sau in absenla oricdrei tulbwiri de naturd organica, ce ar implica anatomia 9i
fizioiogia, capacitatea func,tionala normala a organelor genitale. Speaifice tulbu-

ca-ractensticile ; sensibilitate, pragmatis_, porionutirio llpun sunr (p.ulg J:

Tipurile. psiho-morale feminine se diferenliazi prin predominarea unei din

fi

l"uiiffi'e.rn"ipuf"i"

din partenerii sdi victime;

tipul latin tranrez deltnete femeia lascinentd. dar duplicitara. prcocupala dc pa"irea celor mai porrivire merode penrru *,;ri;.. ;;p;j;iiiJ 5i in"tinaliu 'ioUni."u catre hx; in reaiitate indiferenta fata "_si de sexul

^a) aldr propriije lanrezii sexuale. cdr 5i

tipul

sln

descrie lemeia seducabare dar inocenta, care_6i r^l "-- rq' !qi\ I' exprimi liber

b)

lrustrurile;

r5rilor de djnamicd sexuala sunt suferinlele subiective 9i obiective semnalate de subiect qi care se inscriu in planul funclional al activitiqii sexuaie Substratul acestor tulburlri este legat, in majoritatea covir;itoare a cazurilor' de lactori psihici trumatizanfi, emolionali-afectivi, care se localizeazi fie la nivelul personalitdlii unuia dinte parteneri, he la nivelul rela{iei dintre ei.
Principalele cauze de naturd psihogenii it aparilia tulburdrilor de cornportament sexual sunt (F.X.Poudat, N.Jarrousse, pp.44-45) grupate astlel: a,1 lactori imediali 5i superficiali: - ignoranla in ceea ce prive$te sexualitatea, ca lumarc a unei informiri sexuale insuficiente sau ronate; - refuzul de a-ti satisface o pldcere, dublat de sentimente de culpabilitate, refuzul de a fi activd (la femeie), refuzul de a fi pasiv (ia un birbat);

c) tipL latin sadir defineste._


germauic definesle
,

"p"r,

." -f_5"ra

9i fu""

dragostea; in realitate este insensibila .nrotioriui, egoistd $i agresivi, sensibiid numai fo p.opiiu

femeia pasionald, care ucide invocand -Jar'"J," "Ji"ri"a"""o.gorioura,


,u

rale

"i"a'i,a'i--i"i'"r"l"i ce-i popuieazd lumea imasinara -cono.,i' , i"ra",,J ;; ;;,';i.1

i-"ei""ia,

d) ripul

u*itute

;:ffi1i,,f;: ,:"1,Ti:,.?:tr#ii:J:i::"*f;:

:,f ;ii::l JJ:iliH:ff l:::#11*,":il:_

teama de eqec; anxietate determinati de exigenlele pafienerului; an-xietate fald de activitatea sexuald;

obligalia oblinerii orgasmului, precum qi obligalia de a place paftenerului; comulicatea siraca intue partened, inportal4a mare acordati "celor

nespuse";

., .:]:.i.T]lll" Principatele ripuri p'ihor;;"1; ;u:";ii;; ;;;;;;:;;r, l: di nput erott( _ tlusrmt in Iiteratura de Ahile _ este dominair. seducilor, aventuros, deschis, care viseazA se se af,rme in .fip. .*.iJ.'iii" u.illni .-i, dar care sfar$e$te tragic; h) tipul agrcsiv intruchinar in literaturd de Dimitri Karamazov este tenebros. brutat. impulsiv. dominator, g"lor, fi-.irtrru#'ii" p""", de vedere sexual caura relalia care sd-i p"i.i "rploriu Jj e ii-"n r"J'riri*r O" dominatie;
71

Tipurile psihomorale masculine au fost consrruite rn jurul aceloragi vanabile

atitudinea

de

spectator: subiectul devine

un

spectator atent al

comportamentului siu sexual, al capacjtililor sale in timpul actului sexual; b) factori legagi de conflictul conjugal: - lupLa pentru putere: - teama de respingerea partenemlui; - ura.9i respingerea partenerului; lipsa de incredele reciprocd in cuplu; - absenla comunicdriiin cuplu: - retuAirea in cuplu a unei situalii famiiiale din copilirie; - sabotajul sexual: &usfiarea partenemlui;

75

relaliei;

schimbarea compodamentelor $i a ceea ce fusese a$teptat la inceputui

umilire, raporr homosexual, .Tr:b1* d;;;;.*b, ;;ilJ. oi_".r" --r"Jiqiior prEcere de oferit-primir "r"_y, ,"r"r ii educative (care au facut din sexualitate un tabrr. s;ferinfa ;*fi,; ;;;;,iliect dupd o p^:Ii :ip".i*li gecep{ionantd poare conailtona sutieitui iiplu,.i","r_inu ,a arlt\cLpeze e$ecul la noua tentativa sexuala. O tulbr,rare a" ,"^rut "o-ponum"nt -"1rz-"r .ia funcJie de .u*ior.r,,.r. inj.f ;;;;#""r,1 de bazt at f_"1L".,fi problemei). apan{rer de eveninrentele trecute recenie ifaciorii O" aJmqu.";, a. circumstanlete de reantarire (factorii de ;;;F;*.) 'ii'i"'i#i]ir"" individului gi nediului sAu apropiat. ^.0*

legali de condilonare reintdrire: avem in vedere rolul primei _9i ^-":)^}:l-i expenenle sexuale traumatizante (viol, raport sexual ascuns, cutpabilitate,

relizul sexuaritdlii ca

- inpotenla sexuala organica poate fi deteruinata de carze neurologice. vasculare, endocrine, metabolice; ceie mai frecvente cauze de naturf, organici sunt bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, hepatita cronica, insuficienfa renali gravd, tulbur6rile digestive cronice, bronqita cronicd astmatiforma, emfizemul pulmonar etcj - impotenla sexuali de tip funclional-psihogend poate fi detenninat6 de facto reactivi muJtipli, cum ar fi: impotenla de debut in viaJa sexrralS,
impotenta secundari de tip reactiv, inpotenta deteminatE de cauze nevrotice
etc.

duramJcd sexuale la barbat sunt: *:/",t-Oo*n!! sex_uald deftnegte incapacitatea

alcoolism, toxicomanie, infeclii veneriene: """,1 "p^J"j.* - varsta inceperii vielii sexuale; - modalitatea erectiei: subiectul poate prezenta anereclie srrwrullrs totald, anerectie electivd, anereclie i,'tentionala.; 'u*ra - modalitatea de producere a rjacularii: ejaculare precoce, eiaculare ante ponas. toitus intemrmprus. anejaculare - tlpul de manifestare a orgasmuiui:rould sau elect iva; asnorgasmie. anorga5mie f,q ! - caracterjsticile lazei de rezolulie,panoud-"i ."fru"rr"";.-J' i i iv pa4jale; partererului in comporrament&l psih;r;;Ji stimulant, inhibant, ^.,: ,,tolrll atltudlne repulsiva etc: - ritmul vielii sexuale a subiectului Toate aceste date trebuie cunoscut pentru a inlelege in profunzime cauzele ',::!::l,y.j tutburari.de. dinamica psihoseru.rr.

3.8.1. Tulburdrile de dinamiad.sexusld la bdrbot. in investigarea cauzeior tutburdritor de dinamici sexuald.la bil";, ;;r;;;;1 ;"ilri""lTi"f_, o"r"r" semnificative despre istoricul bolii, dar qf ,"i"rli""r"'f" p".ri.jitlt"u ,ufri"._ tului. In acest sens, se vor reline urmatoarele date: - profesia. nivelul de culrura. surea civile a subiectului si vdrsta: - antecedentele personale: daca are (a j"

Subiectul acuza dureri la nivelul penisului, care determir5 dificulta! in tealizarea actului sexual, incapacitatea de a atinge orgasmul 9i de a realiza ejacularea. Priapismul poate fi primar, ireversibil, sau secundat, rewersihil Priapismul nu este provocat de factori erotici qi nici nu este calmat prin mpol1 sexual. Erecliile, care pot dura zile qi saptimani, apar cu precddere in partea a doua a noplii iar revenirea penisului la starea flasci se poate produce abia dupd urinare. Dupi unele ipoteze prjapismul s-ar datora unui obstacol care s-ar opune evacuirii s6ngelui din corpii cavemogi sau unei congestii putemice determinati
de apofiul excesiv de s6nge.

b) Priapisnnrl este o tuiburare de dinamici sexuald a bdrbatului opust stirii rle impotenlb. Se caracterizaaza printa-o stare de ereclie continul, dureroasa, ireductibild, care nu este indusi qi nici nu este insofita de excitalie sexuala.

c) Satiriazisul descrie o nevoie foarle mare de activitate sexualE 9i scxologii estimeaza cA aproximativ 19'o di!1 populale prezintd aceastd tulburare, fiiud excesiv de sexualS (Haas, Haas, p. 488). S-a demonstrat existenla unei sitniljtudini intue compofiamentul celor cu satidazis si cel al toxicomanilor - cele doua stari adictive av6nd in aomun faptul ca oblinerea drogului,/plicerii sexuale domini gdndurile subieclilor in cea mai ruare parte a zilei $i cA se construiesc, de reguli, anumite rutine/ritualud pentru oblinerea gratificaliei. Unii sexologi definesc satiriazisul ca un tip de comportament compulsiv. 3.8.2. Tnlburdrile de dinamicd sexuald It fenei. Spre deosebire de birba{i, c6leneile suporta tulburdrile de dinamici sexuald mai mult timp 9i se prezintd la specialist tardiv, preferind si mimeze starea de normalitate pani cand situalia devine grav5. Aceleaqi date pe cars specialistul le oblire in cazul tulburirilor de dinamici sexuale la btu-bat sunt unnarite Si in cazul tulburirilor de dinamicd sexuali feminine. Principalele tulburlri de dinamic, sexuali la
s-a observat

i.i",i"i'Li.,.r,In,,o*.n

o.

menFne erecfia (M.Miicinescu_Georgescu,

insoqiri de ruthurari de tibido. de i.,egrj,; are ;jfil;;;i ".""tiia uor*,u ,"i,''0. orgasmului. Dio punct de redere serniologic. -;. impolenra ;.,;;.':: caracrerizeaza prin: absenta tibidoului. *tb;;;; .ri."1".,i_o"r,Uifi,.,* rntromisiei. rulbur?rri de eiaculare sl rufU*".i ae oriu-.,i. ii" o""Ii"
de manifestare.

p. l7). Impotenfa

birbatului de a realiza 9i de a pout" fi

etiopatogenetic, impotenga sexuala poate avea una din unndtoarele forrne clinice

"**.

a) Va,qinismul se datoreaza unei contracturi reflexe $i involuntare a ruusculalrrii perineului, motiv penfu care actul sexual devine fie imposibil, fie dureros pentru femeie. In unele cazuri contractum musculari se produce dupd intromisie, caz in care penisul rimine captiv in vagin; intr-o astfel de situalie, orice incercare de eliberare din partea partcnerilor este foarle dureroasi qi ineficientd. Kaplan (apud Mahoney, p.562) sugereazd cd in cazul vaginisrnului

ferrrei sunt:

76

este vorba de o reaclie dobandita prin asociere cu experienlc sexuale anterroare dureroase. sau estc determinat de sentimentul de fricd. S-a obsen'at, astfel, ci vaginismul este mai frecye[t la femeile cu putemice convingeri religioase la care teama de pdcat, pe de-o parte, 5i nevoia de tandrete din partea partenerului, pe de alti parte, sLll'rt nlai intense. Vaginismul poate deveni mai prezent la femeie odatd cu inaintarea in varstA ti, uneori, odatd cu intensificarea dorintei sexuale. Vaginismul poate fi determinat qi de situaJii conflictuaie de tip nevrotic,

celot dctud sexe sunt (C En5cllescu' Tulburdrile de clitntnicd sexucrld colnlme

",li-;i:i"lli:{ltlr:iti":: ln:.ln':,"i'"",il:l:i,il'H:IJ:#J c-^r' sunt de na ra


:il:ff:'!'J.,51il
"l,"rrf "r'il-i",".f ll;i,ii. a' ti." ;;t;;foratr ri iegare rt" "i"i' i)'ifi,:,"',,iattarca:-ia barbati este;:i'::$'::::o"rt".:*H"i;'i:H:fi:: mai ftec'tent conectati ra ii;;;i:ii::JT,T:1l':^.i11, xiuiitul"a upar" cer este descrisa suh forma a flntinitta ordin endocrin Hiperse
a vagintLlui..utcr \au \agln rde exemplu. absenla congenilala barbat'

de frustriri sau ca ufinare a unor tulburdri funclionale ale aparatului gerital feminin. in general, femeile cu vaginism sint plAccre in timpr.rl preludiului, dar
se

'il;:i''?ili'll^i''i'':; ';;pr"i" la dl1q15s srari rnaladi\e

blocheazz la momenrul irrlromrsici.

desenneazd rapomrl sexual durercrs. intre cauzelc rnai frecvente regesim: infeclii locale ale aparatului genital (rnicoze), absenta Iubrefierii vaginalc, alergii determinate de produse cosmetice sau anticonceplionale, iritdri detemrinate de imbdcimintea prea strAmta, leziuni inteme (chist, inflamarea trompeior uterine), o retroversie a colului uterin, care in

b) Disporeunia

[ ;;;;

cauzc de

genitald. De obicei, dispareunia se prezintd asociatd cu alte tulbur5ri disfunclionale psihosexuale: vaginism, liigiditate, dismenoree etc. Scnzalia de durere poate si sun,ind la inceputul raportului sexual, in timpul iui sau imediat dupd orgasm. Sexologii au glsit ci, in majoritatea cazurilor de dispareunie,
cauzele sunt de ordin psihogen, legale de sfera intrapersonali. 9i se referd in special la teama de durerc. teama de activitatea sexuald, la atitudinile extrem de

anurnite pozilii poate fi dureroasi. Durerile resimtite de feurei pot fi localizate la nivelul vaginului sau pot avca un caractr difuz, fiind resimtite in toatd zona

.sL-xuala ttei nivele de intensirare: hip*"";;;i;;;;;; "a,rd scxuala dc\inc cind -dorinla fi controla{a dc femete: i''""'it)'t"'t 5exualc cu,oricinc-5i oticdnd: ooare t']"tii inconrolabila. [emeia dorind '' t"'1:"i"' -;;;;: Eroromanra pe baza unui dclir crorrc sisternatizar' edifici :;;;;;;,;;;; ., o idce obsesivd deliratrtd de oput. lulburrre comuni lcmeilor 5i rraruriil"tdin partea care so dezvolti itt "Ut""1u oriclrei-forme 9: :ttlutL evoluliei "a fi iubjt", in cur'trl n intdlnita orcsrtFusrtlui partener' Aceasla ";:;;;;;";it 19'rt CLr pu' frranoic t( Lnlchcscu';' clinice a unor psihozc dc tip ""liJ 'uu' spus ca nu' toli -scxologii 'nd in relerire Ia hipersexr.ralitate i" g";;t;i;;;"!;

do.inlu

Peste medie

traditionalistc fa!6 de sexualitate sau detemrinata dc experienlele sexualc traumatizante traite anterior. Unneazi apoi factorii psihogeni interpenonali:
conflictele cu paftenerul, lipsa de comunicare (Mahoney, pp. 563-564). c) Frigiditatea definegte situalia femeii caracterizata pdn inposibilitatea de
a

p.,o *"ai. , ;H;ii; i "J:ri"l3:'i":li''J:j sa''r'i p"n'lru arlii :]l:5;:l:.'tr;":: "lliJi::: "i''#:il';;;^#;';"; ca o ploblcrni'

:;;;

lil*x"xlf

""""tir.i*"ti"
,,neicaza

nu trebuie

dcfiniti

avea orgasm prin contact sexual cu partencr heterosexual. Din puuct de vedere clinic, fiigiditatea sc asociaz5 cu stdrile de nelini$te, idtabililatc, tensiune psihicd, sentimentele de insatisfaclie - toate acestea contribuind la cristalizarea

Majoritalea adBltilor 3.9. Tratamcntul/terapia problemelor -sexuale'atunci cdnd il doresc spccirlizuL. iar cu nroblerne seruale nu "ou,a uir'olroi ae ramitie sau la psiholog Uneori i; il;;t;i tnai intii 1a ginecolog

in limp a unui

Frigiditatea poate fi determinate de cauze organice, dar s-a constatat prezenla mult mai frecventi a cauzelot de ordin psihogen. Atinna{ia "nu existd I}igide, ci doar blrbali ncpricapuli" provine din cumularea a rumeroase situalii in care frigiditatea se asocia
cu prezen,ta unui partener sexual lipsit de tact sau brutal. intre cauzele de ordin psihogen se pot reglsi: trdirea unui sentiment puteflric de vind sexuala, sau de anxietate sexuala, precum gi experiente psihohaunatizante de ordin sexual din trecutul tbmcii. Caracteristicile de personalitate ale femeii ftigide sunt: stimd de sine scdzutd, cdstalizarea unei scheme corporale specifice, in care intregul cory, sau numai aparatul genital este perceput ca dezgustdtor, o reprezentare de sine saraci, negativi. Sexologii estimeaze ct aproxinutiv 1096 din femei nu au ar.ut orgasm niciodata, in timp oe doar 29i din berbati sunt anorgastici (Haas, Ilaas,

complcx de inferioritale

al femeii.

liJal.*e..i,"r,;,-1,_q:.",".:".*::1,;;*;:*ll*,r";,9,3:J"J"';',':l: nentru telnel sau pcntru bdrbatl ll i;"rJl,;; ;". p,"i*" '"ai'"r"':'f"-": :::f}"l: n il'.:tJ::[l "-::Lfi

:::.ll:#il'::rllil:i problclnelor
acumulata in terapia

':",:il"".

'ii#"..'

p.489).

'"*'"f" ^ ""J;', i"ll*p*ti rF X.Pou.Jrr' \'Jano'rs:e p 52): - o simpla lscultare actlva; lor individuale; - -i"i"'g*"" ptUlemei tor 9i asigurarea normaiitf,lii - exolicatii ra,lionalc concrcte: ' rtiaenosticul asupra inte$italii lor orgatttce Sr pslnrcc; . ,tn remeditt sau o relcla nriraculoasS' - medicanente; in spatelc celui sexuai - sa inteleagd un alt slmptom oare se ascunrle

c\idell!a cate\a tipuri p* in ''"""i ''"reariste de astlel

Experienla

considerdnd cd problemele de erecfie, ejacularea precoce sau auorgasmia sunt sinrptome ale unor conflicte profirnde, incon$tiente sau ale unor imagini, motive inconttiente. Abordarea ior se baza pe perceptul cd n-are rost sd incerci sd suprimi sau sI diminuezi simptomul pdni c6nd nu s-a rezolvat nucleul suferinlei psihice. Aceastd abordare ficea ca batamentul sA dueze ani intregi. pe de altA pafie, factodi psihologici intrA in joc in diverse feluri in perturbarea activitAii sexuaie; de exemplu, anxietatea, emotivitatea, teama pot fi factod cauzatori in precizdm ci gi aceste tulburdri pot participa la aparilia unei simptomatologii cu anxietate. intlibile. teami etc. Deci, factorii psihologii pot fi atat cauze prinrare ale tuiburirilor de comportameut sexual, dar pot fi gi efectul acestora.

Tipuri de aborddri ale problentelor sexuale. in prez,ent aborddrile terapeutice in privinla tulburfuilor de dinamica sexuald s-au diversificat, devenind mai cenfate pe problema sexuale, mai directe, mai responsive. Pdnn in anii 1980 fatamentul problemelor sexuale era mai ales indirect, psihologii 9i psihiatrii

problernelor sexuale' cerand Johnson incep ;;;;;;;i lu *-t"piu de psihoterapeuli barbat ri nacientilopcuplului "a tt intafntu"l unrU.t. i.tpt. inii copitariei 5i adolesi",.,rcie. in inrdtnirile injt,ut.. .r,.nii Masters

-,tbordar c,t upJi.

aI

j:

chimiolerirnil' si rratument.rl clrirurgical'

5i

:#i,;;#;,
*'fi,'#"il"

:-,*;,";nt|i '*l;t'Jff :11"#}:i!fil'i,i:"iT"il":Til:f,


qpccrarrTarl de medicj de diverse

; ;.""110.

:nft

l, _:l ;ifi ",';1,il,*'i:

?;,ili.'

l",tg;*ii*:,:'::n'"J['"1fi .exual va
;Ji;.ierupeLrtut,,i

darcle nececflre inlelegertt

ejacularea precocc, impotenfd, vaginism sau disparcunie.

dar

lliu""t*."ii'
riziunea

trebuie si

tiltntiio' inst-!criuni corr'iliere 5i '"F:']l': ::i aitinuutttreTolvarca problcrnei ior' "i"iu .ealizeze tehnicile \exuale rndrcale itni* iopo'itttu uttt'iot cleclele lerariici lrr Aooi. cuplul cxersca/a "t"t ttnn'fii 'noi''intt"ut" alte alternative Deci' in finctic de cal, not fi ourt 'ugt"ii pt'ni"ui"td rolul tcrapcunrlLLi estc de a phihoterapiet sexuale t*'"tn
invata clienlii teltnici sexuale

ll;llllll "i;."fii;":l"j*,.TjttilT, ruHl i*i.::;.": irindLr-i .i prorur

sexuald prin care problema sA poatd fi depi$ita. Acela$i principir.r se aplicd 6i-n cazul problemelor dc ejaculare, de excitare, de orgasm etc. Masters Ei Johnson admit ca problemele sexuale pot fi simptome ale anxietErii qi inadaptirii. detenninate de evenimente din biografia precoce a persoanelor, dar pornesc de la premisa cd acesti subiec{i pot fi ajutati si-gi depigeascb problema aici gi acurn, invd(6nd pe durata a doue siptdmani tehnicile sexuale adecvate pentru rczolvarea problemelor 1or. Diversificarea terapiilor utilizate in abordarea tulburiritor de comportanlent sexual poate fi ilustrati astfel (F.X.Poudat, N.Jarrousse, pp. 72-73):

Odatd cu cercetArile lui Masters gi Johnson, abordarea tempeutic5 s-a schimbat semnificativ, tratamentul viz6nd direct problema incriminat{ de exemplu. dace pacientul acuzi o tuiburare de erclie, anlnci tratamentul va urmdri sdl invete pe pacient $i pe pattcnerul sdu tehnici erotice de stimulare

t"titi"Jt't""e- problemci lor de a-i eonsilial ti nu filrrreaza activitatea scxttllhntr si aviza pe clienli: """;t;;it clien!ilor: d^e ascmerrqa' :i;;d ;.;;,;;;' h5ui6n'Ju-'c in intimitatea cascrnu se angajeazd in activitdti t"'up"u1ii in t"*ui se fac demonstratii practice, "a
""'' lerapeutul
tt?lil".i;t,""1"#t:.
h
\cxuala adecvala. inirial
rncurajat cum si ufe'e stimularc psihoterapcut cum s[ priureasci 9i zotrel'"

;";ffi ffi;;;;;:"::l*nlm.T';:-?,fi",#li1liJ':T:'il?1:!: se concerttreTe ttll'i ';;;;"0;


'n

invardndli.ii"gr';i tt

mrseze irrtlegul corp

'J;i ii.t"l::',"

-aborddri derivate din psihanalizd: pshinaliza clasici, psihoterapia de orientare analiticA, psihoterapia de susfinere, terapia conjugala de orientare
analitici; -aborddri deriyate din psihologia umanisld: muzicoterapia, gestalt-terapia,
psihodrama analitici, bioenergia; -aborddri derivale din psihoterapia compoltantentald: a) terapia compofianentala clasicd: desensibilizarea sistematica, grupul de antrcnamcnt in afirmarea de sine. tehnica "preseazd, stop lri pome$te",
biol'eedback.

" 'i unul din pancnert .st" d"or.b,t d! imponunra ieoatece nici dacii p"flencrll ntltare, mai incerdore:le celSlall: "r..I simrc sar' i5i nu poate sd ghicesca tol ceca ce mult marr: estc ca ei sd rindnd senzaFrle corporale''ti'"ui ""t' -oi si comunicd defrnitiilor pc senzalii' invdlarea timp in agteptare 9i in ti-r-rstrare ;;;;;ti;" d': *"p;i;;;-i;j'u; -at p" putrtn"ti ::-:t l'"ti* 91 nozirive ale senzaliilor t* sau jena Maslcr\

J:;lll'ir'ili

r...i.,

a"tfel pe cel carc le oieri. . ' n'"'i'imi pr ace. mai Pul in mri

::#ttil. :"';;;"

cuplurilor co"?:tlti:"i pe scnza'tlr Johnson au obsen'at ca p"nt* 'uio'ltu"" bucura de senzatiile trait-o de a -se' reprezinti prima oportunitate p; ;'"t; "" .o-,pn*r" pia.u,".
Dupa un inrerval de tintp. care

fa'u u r'ai' l"nti"'tn"

rnxiitate

mF'.'"'" "liTl"lLf iT;.::il $3-lccarui uc;"'*'*

c,,pru ra ace:.te

6) exercilii de valorizare corporal6: resensibilizarea corporalA, masturbarea, tehnica "preseaz6, stop 9i pornegte", raporturile sexuale reluate progresiv; c) terapia corporald: masaj, relaxare, expresie corporale, biofeed-back;

:il:'Jll ;H:ilT$,[;y''X':';;'#: a tt'uitul"


care primeSte sen/atiile conducand mana celut
Lrebuic sd foloseasci. .", Inu*r'rJu ualitl"i unde $i cum pentru "-t "ti-''ru

d) terapia coqjugalE: comportamentale, de grup, terapia fanrilialtr, utilizarea rnaterialului audio-vizual.

"u"

*ttu"tiu-* ilvrla .ai, presiune a mi)carii uebuie si cxecutc' de stimulatori"-puit"o"t Apoi' rolurile
81

.",i,,;.'ii "r"ora zoneior genitalc. ra'! hidarca de iatr e cer le oferd de regul6' mana receptorultri ce dcPctc C"t care sirnulelll

i' 0""'i"""

EO

receptor se schimba. Concomitent. fiecare din patenerii cuplului este incurajat sd-$i descopere $i sa-$i irteleagA (sa-$i accepte) aparatul genital, sA-ii exploreze scnsibilitatea diferitelor zone gi sd descopere ce gen de stimulare il excita cel mai putemic. in etapa urmdtoare a terapiei, hecare din parlened ii comunicd (il invafd pe celSlalt) rczultatele acestui demers de autocunoaltore gi se ftce la etapa descoperirii (invaFrii reciproce) a stimulirii sexuale a celuilalt.

condi-tiile in cale unl-leaza sa precizcze coluPortalncntele-1inti' precun.'si pers'-rnalitatea: .. ,a *. p,odu.o. cautand ast[el si dinatnizczc "nu celui "de ce"; uu u"otau prioritate aspectului "cum" 9i frj sexuala cu ajutoml unei varietali de iniorrnalii despre situa,tia ;i ;;;i;. "" tou,o,iraeirtrarca. jocul de rol convorbirea etc): compor';;;;,tft*; 'n"L.,de faptului dacd problema subiectului decurge dintr-un

a)

Pentru problema ejaculdrii precoce, parteneii invati

o tehnici

sexuala

specifice (tehnicA denumiti "preseazi, srop gi pornette") ce consta io exercitarea

ill repertoriul snbiectului sau tanent excesiv, dil] abseula unul colllpofialllent organizcze gre'it L'o-, lnt"rpr",u,. grcpita care detennini subiccttti 'ir-5i
comportalrentul;

de citre femeie a unei presiuni pe fap posterioari a penisului, fte la baza aoestuia, fie cdtre gland. Presiunea exercitatd - timp de minim 4 secunde stopeazd. de reguld, impulsul ejaculator orgasmatic. Exerciful se reia de cdtre pa eneri de 3-4- ori pe $edinla $i are ca rezultat cre$rerea abilititii barbatului de a-gi amAna ejacularea, intmcet presiunea exercitatd irnpiedicd contractiile
nrugchilor penisului.

c;

precizilt

in

procizia informaliilor inlcl-\ entllle terapoutului deternind

H.Kaplan a gasit ca frecvent problemele sexuale pot fi diminuate pur $i siruplu oferind informalii vaiide despre sexualitate 5i eradicdnd ideile false sau prejudecafte. Ea afirma cd. in paralel, pentru eficienla oricirui tratameDt al disfuncliilor sexuale rezolvarca conflictelor de Ielalie in cadrul cuplultd estc uo aspect decisiv. De exenplu, o dorinll sexualA scdzutA poate fi o expresie a ostilitdtii dintre partneri; in acest civ, problema sexuala nu poate fi rezolvata indiferent de c6t de eficienti este tehnica folosita - p6ni c6nd partenerii nu-$i
cxprima deschis sentimentele

obtinute; bun' la un nomcnt bun !i 0 compodamentul bun se va procluce intl-un loc ru un fced-blck bun. "-i;;;;;^"-plu a teraPrel de analizi functionala ca otapi prcliminard 'in cazul irroblemelor dc compoftament se{*al', inidata !n a "";,t;;;;;i; cottraux (FX Podat' N Jarrousse' pp 48-49) care ;;;'';';;;;;"."i a.""tni,-" basi ldea i clre se bazeazi pe urlnatoarelc cotnlonenle: terapcutului parlea coniportanentul tnanifcsl' 5i p'esuput'e-clin ;;;t;;;;; de problema sa-s-ex'a15; adusa in viala subiectulur rd;"i.t;;;;;i;J

li

reuFsc

sA

ajungd la un consens.

"uoi""r" anxieLale. dcpresic. leama elc ): (ncplaccre.S: se refetl la senzal le ce insolei"

l:dessnrr]eazSafecteleoeinsolesc.otnpo,taLnenful;.terlpeunrltrebuiesit sexuale i*ar"at ra de afecte rrcgatin" cieternri'ata clL' problenrir


problema se\ual6; concret' trcbuic celeialte Scnue Somatice (rcaclii
se

Tcrapia comportanletllald nu pLrne, de regulS, accentul pe biografia clientuiui sau pe procesul de acomodare sexuald la sexualitatea partenerului. Pentru behavioriqti, toate problell']ele sexuale, chiar dacd au ridicini psihologice, sunt rczultatul unei invdliri dehciente, ceea c susiine ideea cA problemele dc erec,tie, ejaculare, orgasm, stimulare etc, pot fi schimbate prina-o invdlare de calitato. Behaviorigtii folosesc in acest scop lnai multe tehnici de invAlare: - .formarea - cottstA in modificarea unui comportament pas cu pas, etape cu etapAi d exemplu, pentru o femeie care nu are orgasm in timpul raportului sexual vaginal, se procedeazd la invalarea acstui comportament priu rnasturbare; clienta e incurajatd si se masturbeze pdnd ajunge in faza de platou, ce prefigureazd orgasmul, dupa care se realizeazA intomisia gi se ajunge la orgasnr astfelj scurtend gadual etapele de mastulbare gi inlocuindu-le progresrv cu contactul sexual, femeia respectivi va invdfa sA triiasca orgasmul numai prin
contact sexual; - de,sensibilizarea sislemdticd corlstd in asocierea unor rispunsuri pldcute gi relaxante unor comportamente care, initial, determinau teama $i anxietatea. Sub indrumarea terapeutului, clientul invalE sd redefineasci ca pl6cute, agreabile aceste comportamente care, treptat, igi pierd conotalia negativa; Pentru o cet mai bunA terapie comportamentaE, terapeutul trebuie sd respecte

evaluate mat,}ilestirilc de telsiurre muscular6 9i ce sc asociazd cu problcma de !ompofianeDt

xtral;

"i*"*L'J*t"t"r") /: irnaginile mentaie

iuragini CoDcret' terapeutul dificult6-tilor subiectului de le'rezentare a acestoi in siguranld ,a-gi irnugin"t" un context in carc si se simta ;;;"';;;i;i
sentirrente

allarute

in relalic cu problt-nra

serualal evalualea

sa-i mijloceasoa ip*,. *t"'"iiru"Ji.;, ,a-ii "tuttnt"" revcrii care Dlacute; subiecrului prrvind problenta Z c-ogniria corespunlaloare ideilor 5i credinlelortetapeutul trebttic sa evalucze .i Dosibilirarile dc sclrimbare: '"','';;;;;;;, depreciative .ale subiectului' scepticismul l;"'."#il;;ilJ;;;;-i;;;i.""

r.rffi''il;;i;-"'iJ""-ii
uecurului; -1,^'t"f"iiif"

potiuite' in funclie de importanta pe care o dit

etiologia sau mentlnerea pe cc:e le arc pacientul ditr nroblemei sexuale; terapeutul e\alucaza dificullalilc pafl ef, anrurajul ui t med ru I I anti I ial- prolesi':nal): evalueazi nivelul a,og*l "-;t -cdicamente: terapeutul
interpersonalc

ai

irnplicarea

lor iu

consumului cle nedicameute, "uiea, ul"t'ol' tutun importanla perturbirilor ltzice in istoria subiectului; '"!,' subiectului; terapeutul evalueazd

t;;;;;;.,"*di'"'iotori

'"u

sau alta drogud' ca1

Fi

dorlnl.de

schimbare

unrdtoarel

principii

propusa; ".i,"i".t" subiectul;i. nivelui cle incredere 9i implicare in temPra

82

83

pr"d";'

orsescu. pp. I i_38).'Retat;; astt-el de probleme se recurse la r

gi rioridazin; tn .ur"l un.;".uta;i ;;r.;. disfuncliei erectile se presclie inlectarea papaverinci in corpii cavemosgi (in decurs de 10 rninute se instaleazi erec.tia, care poate duru circa o oral ( M. Miic.nesc!-ce 6.a.m.d.

"il" 9i""r" r""fo,rra p"ro" vindecare medicajie sar.r,i$i interventie "r"gl,fa. _"Oi"utiu ." prescrie penrru infectii, iar intenenEiili "fri.rg."ia. ." ;;;;"; "iin.ii ;".;;;r#'"fi,,,:.:: de lormarile penisului sau ale vaginutui .n."ra r,i,lij" prescriu tratamen,. ..Ji"r"".-"""'i, "nt '"i:'fiH:i" ";;';r:.if, r:fi:ffi psihogene. De exemplu, in cazur ejacularii p;;;;;" rnedicatie t;f.;;;.,,,il:.";;: anridepresivd

Ahordarea medicald se adreseazA celor aproximativ caz,urilor de disfunclii sexuale determinate de ciuze itzJ"

,4. atirudinea U)o7itiv6 sau negarivA) a terapeutului frta de subiect: lerapeurul va esrima probabilirarea unui rezular negari\;, ,n rL,n.1i" a. aritudinea senrimen,eie sale larri de subie-ct.

;;;;;",;il.r.

o treime din

totalul

atitudinea tatdlui de valorizare a sexualitalii. atitudinea de evitare dc catle tatA a disculiilor despre sexualitate; vdrsta primei intdlniri;
sentimentele de vinovalie sexualA;

comportamentul sexual

din adolescanli, de la stimularea sexuald Ia

"li''ffi

j:

care se recomandA

:'j asenrcnea. nrobtenrcts de erec:; 'anului; p"i oln''"l"rrilil prnt.r"r"u penisulrri. Tor in cadrul abordarii medicate ie- incrJjiri"i"_i"i.,. |ormonate,
in
combaterea dezechilibrelor t orroorlul"-'"-ur-a' O"taa_lna 'ori,nenturu

il ;;;;i, ;;il dc

i;r'l"i*'.*ii*.""

_",,r,

::

T',*'::"#i ii.iil*x, Til!'i,:,"J.'il,::f l"


firi"" ;;l;;;.'J;iesi,f

clrentul asunra umd resim senatos de uiola A"." p".i"-" jil'i.u,u,lr"n*t in l9g2 o cercetare realizat| in S.U.A a detnonstrat existenta unei corelagii directe intre condilia nri"a, ao.inl" i.^uatii"activitatea sexuali (Haas, Haas, p.499): cei care-sunt acrivi fizic. sAnito;i 9i Jr, o gr"utut. in linrite nolmale au cea mai $alifia|ld viatA sexuala.
prublernelor scxuale.
pas in terapia lor reprezinti inlelegerea protundd a cazului gi aiagnosti"J Oi oii"";, t.*p. problemcior sexuale se face centrati pe cLrplul sexual, in cadrul caruia s-a obsenat cd unul din parlcneri are un roipatologic i"J""i"r-i."rl"i"i*t n" p", partenerutui. fie prin dominarea ,", .irrp"i,r,r-"" *,'rnj,l'".."u

necorespunzrtoare, sederrtarismul conduc frecvent l" ;;;;";; derabitiratea esre incomparibira cu o activitaie "b"ri;;i;;";. A consilia sexua; #ffi;;#l

dificuttali sexuate, precum si exerciqiite

contactul sexual propliu-zis; - perceperea experienfei sexuale a partenerului; obiceiurile curente de rnastulbarc; - convingerea ci problemele sexuale afecteazd viala de farnilie. cdsatoria: - abilitatea de a se vedea nud;i de a-gi vedea parlenerul nudl - inilierca unei activitdti sexualc cu partenerul: - schimbarea preferinlelor in comportamentul sexual. Acestea sunt aspectele pe care in mod tipic un lcmpeut ai disfuncliilor sexualc lc afirmi ca fiind cauzele primalc ale problemelor sexuale din cadrul cuplului. or cercetarea realizata de Cole demonstreazd ca nu sunt. A devenit un loc comun in sexologie laptul cA nu se pot tmta problenele sexuale detatat de intrcaga pcrsonalitate a clientuluj ti deta;at de variabilele de reallie cu celilalt parteler. Componamentul sexual implici interacfiunea irtre doui persoane. fot Cole a demonsfat cI un factor major care face distinclie intre pacientii simptomatici $i

cei nesimptomatici este natura lelaliei cu partenerul; astfel. majo

tatca

persoanelor cu probleme sexuale manifesti un deficit la nivclul abilitntilor sociale esenliale in privinla nrentinerii Si dezvoltirii unei relatii sociale, cu sau {era interacliune sexual:r, la nivelul floxibilitdlii $i abilitnlii de a se schimba pentru a face relatia sa se mcnlini. Acest dehcit de abilitate sociali se grefqazi
frccvent pe trasaturi de personalitate precum: stima de sine scdzutd, neincredele

il

rndtlercnl de tipul de abordare

problemelor sexuale. prinrul

in sine qi in at1ii, imagine de sine defavorabili, depresic, iritabilitate. in special lemeile cu probleme sexuale sau cele cu care birbalii dezvollS probleure sexuale sunt descrise ca ruginoase, inhibate, centrate pe sine. neincrezitoare in alfii. i5i
ascund sentimentele, cxcesiv dc interiorizate.

i.,*ii; -11j.,:, u,,L,qr*_rsiir lfl ca \ e tala dL, persoanele asirnptomatice ;;;;;;;;J-nu .^,,,a - arrtudrn rnalnei lor de ralorizare a scxuilitalii; la nivelul;

ii.ijlll
-

Matroney. p. 565r a conroarar. in 197q. da,u",lili paroto_sic irrductorl cu birbarii si femeite prinrre barbarii. cdr 5i prinrre

demonsfat cd acesto roluri sunt conjuncturale,

l"-*.t!i*l uno. senhmente de inferioritate etc) iar celalalt are p","i"gr. i"ir.lli"rnunii"rtu, atitudine. d.. supunere, sentimenhrt p;"*l;il;;,ilil,''?Jiuroriru.", "rr acceptarea culpabilizdrii, ansoasi determinati ai p"rrp""ii*'"ilunao"ru.ii,"f care trebuie abordate inrpreund. in evoturiu to. 1C.ena".t,"r"", p. jl':f. i.rSl, ",).

in:

-f

De aceea, un punct de pornire in terapie estc de a considera cd ficcare problma sexuall este specificd, aqa cum fiecarc persoani are o personalitate r,rnici. Tehnicile lolosite pentru a rezolva seturi similare de probleme sexualc au puncte comune, dar ele trebuic adaptate la fiecare client $i situatie in parte dupi

"ri ^Crjrt"," b"r" t"p"a r"",iir. .iili,",r"',i.. ,., ,"r ":iil;;;ii;;'i;r';io"rlji"i,. ,"oru

,_"

sexuale poate apdrea chiar gi anurci cind panenerii sc iubesc reciproc, dar activitatea sexualA este expediata $i pulin frecventi. Principalele reaclii ale fen.reilor care nu resimt doinla sexuald sunt (F-X.Poudat, N.Jauousse, p. 199): - indiferentd; - supra-investirea activitAlilor de loisir, a {irnctiei matelne sau a profcsiei (absenfa dorinlei sexuale este mai bine acceptatl de femei decAt impotenla de
catre bArbati);

cum unneazd: a) ab.ten[a dorinlei

atitudinii de evitare

disculiilor despre sexualitate la mamI,

85

acceptarea constlangerii pentru ruportul sexual, care detenninA uneori resemrare, alteori iritare 9i agresivitate; - culpabilitate fald de panener: - ostilitate fald de partener; io fala partenerelor frigide, bdrbalii au 9i ei reac{ii diverse, de la ostilitate, la autoculpabilitate 9i p6nd la aparilia disfuncliei erectile sau a anomaliilor de ejaculare. Daci partenerii devin fi]rstla{i de aceasti situalie $i dacd probleura nu este deteminatd de cauze medicale ori psihologice prea complexe, absenla dorinlei sexuale poate fi abordatd prin congtientizarea clienlilor asupra potenlialului de pl6ceri pe care il oferi corpul gi activitatea sexual6. Din punct de vedere tehuic se poate recurge la concenharea pe senzatii gi la incurajarea l'antazArii eroticosexuale. O schemd tcrapeutici complex6 vizdnd facilitarea dorinlei sexuale include (F-X.Poudat, N.Jarrousse, pp.21 l-212): - folosirea unei oglirzi pentru mai buna cunoa$tere a organelor genitale qi pentm explorarca autoeroticd. a corpului; - explorarea-privirea-atingereazonelorsexuale; - cdutarea celei mai erogene zone a corpului; - aprofundarea stimulirii tactile a acestei zone; - pentru accentuarea excitaliei se incurajeazd reveria erotici; - utilizareavibromasoarelor; - masturbarea in fata partenerului, care invaJi astfel mijlocul utilizat de celalalt penhr excitare'

practicarea aceleiaqi tehnrici de catle partener;

reluarea raporhrrilor sexuale utilizdnd colcomitent

ciitoridiand. b) problentele la ntvelul fazei de etcitalie sunt cel mai fi.ecvent probleme ale erec{iei la bdrbat gi probleme de acomodare vaginali la femeie. Di1 punct de vedere tehnic, dacd sunt excluse cauzele de ordin medical, aaeste probleme se pot rezolva prin invalarea tehnicilor corespunzatoare de stimulare reciproca sau/qi prin invelarea tehnicilor sexuale care permit coitul $i atunci cand penisul este in stare de semi-erectie (tehnica fatd in fati cu femeia deasupra); dh punct de vedere cognitiv trebuie tinut cont de urmdtoarele elemente:

$i

stinularea

femeia deasupra partenerului, care ii ingiduie acesteia un mai mare control asupra migcirilot penisului in vagin. Pentru a facilita orgasmul se poate practica coniomitent stimularea manuald a clitorisului de cdtre partener' Interzierea orgasmului sau absenla ejacuiirii este o problemS mai frecventa la birba,tii mai in vers6. Pentru ei, in absen.ta cauzelor medicale, tratamentul recomandat este identic ca 9i pentru femeile cu aceeaqi problemS; se incepe cu concantrarea pe senzatiile non-genitale, apoi se face tmnzilia cetre concentrarea pe senzaliile genitale, prin stifrulare recipt'oca; cAnd birbatul se apropie de ejaculare, activitatea sexuale inceteaza, apoi, dupi un interval se reia intregul algoritm' pAnd c6nd blrbatul realizeazd un control mai bun al ejaculirii, care se poate produce in vagin (dacd aqa dore$te cuplul) sau in alara lui. d) Ejacularea rapidd. in anumite societa'fi primitive ejacularea rapidd era interyrctatd social ca un semn de putere ti forld a bArbatului, in timp ce azi e interpretatd ca o narca a bdrbatului ru6inos, complexat, "bun de nimic" (F.X Poudat, N.Jarrousse, p. 6). Ejacularea este socotita rapidd daci se produce sub mai pulin de i0 migcdri copulatorii, iat in cazurile mai severe se produce chiar inainle de intromisie. (M.M6icinescu-Georgescu! pp. 31-32) Dupb criteriul duratei. ejacularea este rapidd daci se produce in intervalul de la 30 de secunde la un minut dupi introrrisie, iar dupf, criteriul numirului de orgasme 1a partenerd, un ejaculator rapid este cel caxe in cel mult 50% din cazuri ajunge la orgasm inaintea partenerei (F-X.Poudat, N.Jarrousse, p. 151). Dh punct de vedere clinic, suferd de ejaculare precoce barbatul care nu-9i poate conhola
voluntar ejacularea, caxe nu simte iu.rinenla ejaculirii dupa excita,tie. Principalele eleruente cognitive pe care se bazeazi intoruenlia terapeutici sunt (F-X. Poudat,
N.Jarrousse, p. 155); - ejacularea rapidd este o stare de baza nolmali la fiecare birbat; la debutul

anxietatea este un factor psihologic constant in aceasta disfunclie sexuald. c) problentele la nitelul fazei de orgasm. La femere' tratamentul problemelor de orgasm se bazeazd din punct de vedere tehnic pe concnharea pe senza{iile non-genitale intr-o pimA fazn, dupi -care se pot adduga stimularea vaginalE gi clito;diana (cu mAna sau cu gura). i1l ultima faza, stimularea se continua cu contactul sexual propriu-zis, tecomandabili ltind aceeagi pozilie fald in fa1i, cu

impotenla este frecvelt legatd de reprezentari disfuncgionale ale

sexualitalii in termeni de mecanici, perfomantd $i vidlitate, cantirate; - cu cat se procedeazi la mai multi stimulare a penisului, cu-atdt gansele de
reugitd cresc;

sexuald toli barbalii au plobleme formAndu-se odati cu exprienta sexuald;

in viata

cu controlul ejaculirii,

acesta

cu cat subiectul devine mai mult spectatorul propriei sale ereclii, cu-atdt iansele de reu$it6 scad; - femeia nu este "obsedat6" de penetrare $i pot fi gbsite gi alte mijloace pentru a-i ofed plicerea; sexualitatea nu este sinonimd cu peneharea; penetrarea nu este un scop in sine, ci doar un mijloc de accentuare a excitaliei; - baxbatul nu face o sepamre neta intre tandrele ti raportul sexual, in timp ce femeile fac acest clivaj;

ejacularea rapida nu este niciodatd de origine organici;

cu cat subiectul se grdbe$te sd peneheze, cu-atet el amarrA sdmularea


ejacularea

general5 $i cu-atAt ejacularea este mai rapida;

nu se

controleazA niciodata; excitalia trebuie sE

fie

bine

- fenomenul anxietdlii 9i stresul reprezinte baza in orice caz de ejaculare plecoce; - controiui excitaliei la bfubat nu inseamna intotdeauna oblinerea orgasmului de cdtre parteneri gi a echilibrului afectiv in cuplu;

organizata;

colaboraxea partenerei esls indispensabili in terapie; cu cat atitudinea ei fa16 de problemd este mai pozitiva, cu-atat reutita este n1ai rapidd; - cu cat bixbatul se concentreazi mai mult pe reugitd, performall1d, mecanica sexualS 9i aspectul ei cantitativ, cu-at6t egecul este mai apoape; - subieciii bebuie sA facd uneori legdhtla intre modul in care igi controleazd corpul, exprimarea verbali, acliunile cotidiene $i nevoia de a-gi controla propria sexualitate.

este sd pemita bdrbatului sA se rclaxeze Si sa poatd tealiza stimularea vaginala adecvati. Cdnd se apropie faza de orgasm, penisul este retras $i se preseazi timp de cel pu{in 4 secunde, pe fala posterioard gi in apropiere de gland. Daca aceasta pracedura se repeta de 3 sau 4 ori la fiecare activitate sexuald, inainte de ejaculare, birbatul poate deveni capabil sA-gi amane orgasmul pertru a realiza o stimulare vaginali satisfacdtoare a partenerei $i pentru a-i provoca orgasmul. Tehnica se bazeazd pe obsetwarea faptului ci intensificarea excitaliei ahage dupd sirle ejacularea. Se folosegte cu succes in abordarea psihotel'apeutica ti iltervenfia prin "prescrierea simptomului',, subiectului cerAndu-i-se sd ejaculeze cdt mai repede, mai repede decat reu$egte de obicei; incercarea de respectare a acestei indicatii il pune pe subiect in situalia de a achiziliona un oarecare control asupra excitatiei-ejaculirii sale. e) Dkpareunia Si vaginismul bete{rciazd ntai mult de un tratament medical, dar Masters gi Johnson au oblinut ameliorarea acestei disfunc{ii prin practicarea concentrdrii pe senzalii qi a stimuldrii reciproce. Vaginismul se manifesti atunci cand penetrarea real6 sau imaginard lace obiectul unei asociafii penibile, care evocd durerea, suferinJa. Concentrarea pe senzatii, stimularea reciprocd, exerciliile de valorizare corporalA sunt tehnicile ce permit padenerilor cu suferinfe genitale sI se relaxeze, sA invefe sa-Fi defineasci senzatiile intr-o manieri pozitivd qi sA nu se mai simta ameninfati. in paralel, ferneile sunt supuse procesului de desensiblilizare, atdt vv,ayl de corpul lor, cat gi vizavi de corpul partenerului. In hatamennrl dispareuniei gi vaginismului, femeilor li se recomandA s-a realizeze o lubrifrcare suplimentari a vaginului, folosind geluri speciaie gi care pot conduce treptat la o lSrgire a orifrciului vaginal. in a doua fazd a terapiei, femeile trebuie si se acomodeze la practica stimultuii vaginale de cdtle partener gi, dacd se simt rclaxate, pot realiza contactul sexual lEri a se produce contactura mugchilor vaginali sau senzatiile de durere. Multe din persoanele cu probleme sexuale nu au utr paftener stabil, iar a invita la terapia sexuald. un partener de ocazie nu este nici adecvat, nici eficient. Absenla partenerului stabil este determinati chiar de problema sexuala ca atare,

urmirit

birbatul deasupra; dupi intromisie, partenerii hebuie se evite migcarea, cel putin o jumatate de minut, dupd care se realizeaz1. o migcare foarte lentA. Scopul

Ejacularea precoce se ttateazd cel mai frecvent pe baza invalErii de cdtle cuplu a practiaii de presare a penisului. Se recomandd pozi{ia falA in faid, cu

parteneri surogali (Haas, Haas, p. 504). Parteneri suogati sunt persoane pletite pentru activitatea 1or 9i care pafticiPa impreuna cu clientul la toate activitdlle presupuse de terapia sexuald, inclusiv excilarea, mastwbarea 9i contactul sxual' -succesui oblinut de progranele de terapie adresate cuplurilor client $i surogat a condus $i alti terapeuli sexologi sA preia aceastE strategie, astlel incAt la mijlocr'rl anilor 1970 s-a infrinlat la Los Angeles o asocialie intemalionald a surogalilor profesioniqti, care a impus o deontologie specifici, standarde de pregAtire profesionald gi un referenlial al serviciilor ofedte. Cdticile au venit din partea autoritdlitor, cale au banuit cd srlb masca acestei institulii se ascunde de fapt o relea de prostitulie. Din puct de vedere terapeutic s-a pus in evidenla 9i un alt dezavantaj tendinla ciientului <1e a deveni dependent emolional de surogat qi. pomind di aici, probabilitatea de a fi respins, care sa devjn6 o cawi psihici ce poate colrptica qi mai mult problema sexual[. Ca urmare, catre sfdrgirrrl anilor 1970 s-a renuntat ia folosirea surogaliior in terapia problemelor sexuale S-a incercat atunci inloouilea surogatului cu fantazarea erctico-sexualii, iar strategis tratamentuiui viza incurajarea pacientuh.Li de a-qi transpune fantezia in realitate, dar nu s-a oblinut acelaqi succes ca in cazul folosirii suroga{ilor' D.^9i Masters qi Johnson au anunlat cd abordarea lor terapeutica este foafle eficientd - 80% din cazuri fiind vindecate strdiile foloow-up sugerezzd cd rata de succes oblinuta de cei doi terapeuqi n-ar fi nici atat de mare, 9i nici n-ar conduce la achizilii durabile in timp; de exemplu. un studiu realizat pe un eqantion de 83 de bbrbati vindecali dQ tulburAri erQctile a demonstrat cd la 6 luni

de la incheierea terapiei doar jumAtate din ei raportau o diminuare sau o rezolvare completi a problemei ior sexuale (Haas, Haas, p 504) Aceasti investigalie demonstreazA un iucru: problenrele sexuale pot fi rezistente ia tmtament gi ratelg de succes raporlate de terapeuli trebuie considerate cu pruden1i. Persoanele car lucreazA cu terapeuli competenli nu au nici o gaxanlie ca problema ior se va rezolva, dar dorinla de ameliorare a vielii sexuale este

foarte putemica. S-a pus in evidentd, in legatud cu eficienta terapiilor problemelor sexuale' chestiunea misurarii gi evaluarii ehcienlei tmtamentului in domeniul terapiei psihosexualitdtii s-a subliniat tot mai insistent faptul ce este neYoie de metode de evaluare precisi a acesfuia. ln lipsa acestor fonne^precise de evaluare nu se va pute detemina niciodatA eficienla vreunei terapii. insi, la ora actuala, de;i s-au iffegistrat unele incercdri de a elabora defililii precise, pe baza cdrora sd se poatd misura riglros funcliile 9i disfunc{ii1e sexuale, nu exista inci metode dc ivaluare riguroase ale comportamentuLui sexual pre- $i post-oura. Situalia este

precum dificultalile in realizarea erecliei, ejacularea precoce sau dificultatea de a realiza orgasmui. Masters Fi Jobnson au rezolvat aceasta problemb apeland la

generati (Mahoney, pp. 566-567) de faptul ci exista o discontinuitate intre crcet5xile teoretice in n.raterie de psihosexualitate $i aplicarea acestora in terapia problemelor sexuale. De reg!14, terapeulii sexuali nu sunt $i oameni de $tiitrF, nu au capacitatea de a prelua gi implementa metodele de evaluare qtiinlafice' riguroase in domeniul [or. O dificuitate suplimentard rezulta 9i din faptul ci problemele sexuale nu sunt exclusiv probleure genitale Ele au o determinare

8S

rnultiplAi psihologicd, psiho-sociali, culturalA, medicala etc. Epoca entuzias_ mului, declan$ati de "fiatatnentul uqor gi rapid', al problemelor. sexuale,
cI

componenti psihici gi
persoand ajunge la o

fericire qi echilibru. Cunoagtefea de sjne are atat o componenti fizicd _ autocu_ noa$terea gi familiarizarea cu propirul corp, cu propriul apamf genital _ oat Si o

a) autocutloaftere Si autenticitate. pentru o viati sexuali care sd aduci satislaclii gi sd devind un factor de echilibru psihic ;i fizic, este important ca liecare pelsoanE si defineascd mai intei ce agteaptn de la sexualitate, sd-ri precizeze valorile cu privire la sexualitate, si detlrmine ce anume l_ar face fericit $i cc seuatii/enolii dore$te sA triiasci prin compoflamentul sexual aLEturi de partener. Aga cum spunea li Socrute, cuoouSter"i de sine cste cheia spre

insLrli. O prezentare succinti a acestei abordtrri trimite la umtitoarcle aspecle:

inaugumtA de Maste$ gi Johnson, a trecut, iar ceicetdrile mai recente susereaza umand este mult mai complexi decdt s_a crezut ^sexualitatea In accsle condifi, cea mai btni abordare pare a fi cea clasic6: sd te ajuli tu

rcceptivitdlii fata de mesajele sale sexuale (Camoy, pp.57-53), dar qi dorinla dc a primi plicerea oferitd, care dctcnnina o nate respolsivitate la mAngdielile gi sugestiile lui. Daca partcnerul doreste un masaj cu ulei parfumat, iar celilalt crede ca aceasti dorinld sste o extravaganli sau o dovada de infantilisur, tl'lai devrenre sau mai tirzir intr-un astfel de cuplu vor apirea 9i problemele sexuale. Dispoziiia de a ddrui porneqte de la premisa cd daci ceva este itnporiant pentru partener, anlnci trcbuie sd devin6 in.Iportant 9i pentru ellea. Multe femei gi D.rulli bdrbati cer anumitc feluri de atingeri, sdrul, tehnici de excitare, pozi;ii coitale, finute vestimeotare sau trile accesorii atunci cAnd sc implicd intr'-un act sexual. Atata timp cat cercrea lor nu determilld nici un prejudiciu, nu rdncqte pe ttimelli. indiferent de cat dc excentrici ar putca fi. pentru ca relalia sciLnla si evolueze bine, cererea trebuie primitd bine Si tratatA cu interes. Fird deschiderea ii sensibilitatea la nevoile celuilalt, nici o terapie nu va aduce ameliorarea
probleurelor sexuale.

sociali

buni autocunao$tere, atunci ea nu_gi va propune obieotive depatesc posibilititile, sau care nu_i satisfac valorile, qi va fi mult nrai centrata pe valorile proprii. Buna autocunoa$terc poate feri o Dersoand de capcana conrparatiei cu ceilalli; frecvent, una din sursele frustra;ilor sexuale provine de aici, din comparagia personal[ gi a partenerului cu ceilalti, care au alte vaiori $i alte practici, urodul 1or propriu de a_qi exprirna sexualitaiea. Faptul ca existe o distanfA intrc modul specific de manifestare a sexualitdlii qi practicilc seruale ale celorlalri nu rrcbuie sd deyind o sursi de incloieli, insecu.itute 6i anxierate. In accste couditii, rezultatul optim al autocunoa$teii $i autenticitAlii in yiala sexuali este acceptarea dc sine senzatia de confort, de iiguranlA: esie in $i reguli daci nu practic stimularea oml-genihlA (sau contactLrl sJxual anal. sau o ce altceva), chiar dacd toti o practicA, intrucat eu ,i partcnerul meu ne simrirn
care

care definesc identitatia persoanei. Dactr o

ii

intrebiri l. 2.

qi

cxerci{ii

bine astfel.

posibilitatea de a-l ajuta pe celAlalt atunoi c6nd apar probleme de naturd sexualA, sd cunoasci tebnici erotice. tehnicile sexuale folosite in terapia problemelor sexuale. Cu referire la componenta informarii hebuie remarcat ia ni-i" nr] "st" inposibil sau dificil de insu$it avAnd in vedere cantitatea enormi de infonnatii referitoare la soxualitate care circuli azi in lume. c) dispozilia de a ddrui. Atunci cAnd sexoiogii iutocmesc liste cu .,siirturi,, pentru o viala sexuali de calitate (..aproape perfectd',), ei menlioneazi in primul rdnd generozitatea, dispozifia de a ddrui celuilalt pl6cerea, care determind esenta

informareo presupune parcurgerea a rrai mul1i pagi: mai intdi sA citegri $i toate aspectele care te intereseaza in legdturl cu gi fiziologia aparatului genital masculin gi feminin. Apoi, presupune sali cunogti ",rato_iu pa enerul, sn-i intelegi nevoile, aspiraliile, sd_i cunogti eiperienta sexuali, preferinlele atitr.rdinile gi problemele. O viala sexuala de calrtatc presupune ca fiecare paftener lnpani$easci istoria vielii. sistemul de vilori qi .sa-ii. sentimentele. ln al trejlea rAnd, a fi informat inseamnd ca fiecare sd cunoascA

..b) si-ti clarifici

ldentificali principalcle coldiiii pentru o lclalie sexuala reu$ita Comparali sexualitatea animalelor cu sexualitatea umani. Deterninati rolul ovulaliei ascunse la femeie in conpoftamentul sexual individual ;;i al cuplului. 3. Explicali expectan{ele sociale cu privire ia controlul placerii sexuale, atit din partea birbatului, cat $i din panea femeii. 4. Discutali posibilitalea ferreii de a-tj controla orgasmul. 5. Explicali ierarhia preferinlelor feminine gi masculine pcntru pozitiile
coitale.

predispozilia cdtre impotnlA

o relalie inhe tipurilc tempemmcntale $i Axgumentali. 7. Detemrinali principalele consecinfe. la niveiul comportamentului sexual individual, ale expansiunii valorilor sexuale in mass-media. 8. Analiza{i, la alegerc, o releta de reugiti a relaiiei sexuale prezentat[ intr-o revista pcntru femei Si intr-o revistd pentru birbali. 9. ldentifica{i criteriile de seleclio ale unei anumitc abordari terapeuticc
Credeli cA se poate stabili
?

6.

intr-un caz do disf'unctie sexualA. 10. Comentali urmatoarea afirmalie :"terapeutul nu trebuie sd orienteze sexualitatea pacienliior in funclie de dorillcle sale, ci sd-i lase pc aca$tia si se
indrepte acolo unde doresc."

9l

-4,'-

Bibliografie
T.Stoica, M.Coculescu (1982), Pubertatea normald Si patologic.i, BucureFti, Editura Medicali C.Endchescu (2000), Psihosexologie, Bucure$ti, Editura Universal Dalsi T.Stoica, (1993)" Sexologie fi educalie sqcuqld, Blucrve1li, Editura "R" E.R.Mahoney (1983), Human Sa;uali4,, McGraw-Hill, New-York

CaPitolul 4'

Evolu{ia sexualtifii in ontogenezl


4.1. Sexualitatea qi copiliria' Fiinlele umane sunt sexuale procesului de cilor, in care se nasc Ai am putea spune, pe baza caracteristichiar dilainte de a se doilea I (1le care le-am prezentat in capitolul al ;Jir-" {ie a negat sexuahtatea copiilor' fie a preferat sf, evite ""ii"'L.-"I "*laental6 acesta a fost primul care a afirmat faptulrcd inci din subiectul pand la S.Freud; redere sexual: nrimii ani de viard copiii nu sunr absenli rau neurri din puncr de germene de impulsuri l;#' ;;,;"fii .a'"oui nt"t* aduce cu sine un multe od in jurul varstei de tlei .. ti"6 t*ua15 a copiilor' de cele mai ,"t""f". ;t;;;;*i"tta t"u o formi accesibils obsen'aliei" (s Freud' p 102) il;;* determinate de absenla Sexualitatea infantild are aamcteristici specifice a imaturitatea fuirclionalE a organelor genitale 5i r"r""ii""atil ni""a"lor sexuale, serualitarea ;;;,;;;" r.*uut. ,no'cotogicc secundare ca .urmare' ""b;i;i; tt. un carccler nedilerentiai 5i diluz' ea nearand inci o alurd de :;;i;i;r' erouca..cu o rnare u"iiui,ur. ri,ura. illrens,i. ci fiind numai un rip Je aclivitare princrpila caracteristica a viefii sexuale a i)upi S Freud, i^"'ul"a*a
din momentul

A.Haas, K.Haas (1990), Understanding Sexuality, Times Miror/Mosby


College Publishing, St. Louis C.Camoy (2001), IBC-ul sexualitdlii,Bucuregti, Ediiura Teom

R.Atkinson, R.Atkinson, E-Smith, E.Hilgard (1987), Introductiot'l to Psychology, Harcourt Brace Jovanovich Publishers, ninth edition, San Diego F.Tudose (2001) Erolica in cotidian. O incursiune ln psihosexualitatea de fecare zi, Bucue;ti, Editura Infomedica W.Stekel (1 997), Psihologia eroticii -feminine, B\avretti., Editura Trei G.Lipovetsky (2000), A treia femeie, Bucu{Sti, Editura Univen G.Mermet ( 1993 ), ,tirazcoscopie, Paris, Larrouse F.Nietzsche (1911), Le Gai Saroir, Mercrue de France, Paris A.Spira (coord) (1993), Les conmportements sexuelles en France, La
Documentation Francaise J.Andrd (1997), Psihdnaliza $i sexualitateaafeminind,Bucureqti, Editura Trei

J.Nowinsky, J.R. Heiman,

S.R.Lieblum, L.A.Pervin (edi:ors), Ptinciples and practices of sex lherapy, New-York. Guilford Press F.X.Poudat, N.Jarousse (.1992), h'aietement canporlamenlql el cognitif des dillicultes sexttelles, Mason, Paris, 2-e edition
J.Diamond (1997), De ce e sexul o pldce,", Bucure$ti, Editura Humanitas M.Mdicdnescu-Georgescu (1995), Sexualitate masculind, Bucureqti, Editr.rra Teora

J.

LoPiccolo (1980) Zow sexual desire, rn

auloerolic riSi afla ohrecrul in ".Jir',lrl*"", i-p"rtil" sale pa4iale sunt absolut nelesate intre ele si ::5"""i'#';;;;i'". 116) Ji urtu, sd doi6ndeascr placerea" (S Freud' nu atat a adultului se caracteizeaza R1l;#;;;;';",,rratiiatea i,trantita, cea

"-"fi".a16 ci el esle "esenlialmellle i" laprul

fi#. #;"#Jti "*

plu."rii ,"tuut" tuncliei de reproducere' cat printr-o ::; ;;;;;"; :;kgil;; ili-ll i',*p"rt"t - seruale, care u'-dresc realizarea scopului corpul individului' Dupd at utorul unui obiect sexuai shAin de ,"*.,u't prezinta 9i se "., L-i"a"fr*""'ip.el $i urm.) sexualitatea copiilor se .nediferentiat ce procesul ..dezvoltnrii psihice J"^"ria-Jii*,it,i"ri progresiv, pe masuri f]"p; .A. gestiarO iapud C Enachescuj' sexualitatea copilului mic "t""t"-a. t,"u',l""oo""tutanraimultcuviatainstinctualSacopilului,frindoformi

sexual al nadiculard de autosexualltate, ca Jtapa preg6titoare a instinctului insjncrului scxual imbraci fi;;i;i;dlu,.-ii.';;mii ani de \iar'l manifesrarile al reacfiilor motonl cu tip vegetatj\ sau -"i -"fa urp""tol^,-o, reaclii de pldcerea solitari caracler aulomat carc o lerir copilului

--1.""r"a"a

iJ"",if"

sexualitalii sd caracterizeze aspecnrt instinctr'ral nedifereniiat al umitoarele qt p"*ita de la tezele psihanalizei, A Hesnard identifica

componente ale activitAli erotice infantile: ,i instincrul de nutritie: lacopiJul mic pleicerea de a cugc {S lreud define:te ."oii"iril" p"t"r'"" a. uiila ca organ erogen r 5i suferinla detcrminata de =ttj sursei de fuan,r sunt coordonatele \ielii inslinctual-atec{rve: ibsenla

-este domeniul in care se manilestd teldin{ele sexuale qi oferi mari posibilitili lormatjve pril1 socializare. Astfel, obiectul jocului letele se joacE cu pdpu$ile. biielii preferi jocul fizic, violent , devine un mijloc de inva(are sociali a stereotipurilor de rol-sex; c) nevoia de autoerotism se manifesti prin curiozitatea corporald a copilului, sugerea degetului, masturbare etc; d) manifestirile emotionale pre-sexuale sunt ata$amentul 9i gelozia:

b)

nevoia de

joc

e) rolul func1iilor

intestirale in cadml sexualitSlii infanlile a fost pus in

evidenli

de psihanalizA, care a ar6tat cd urinarea

ti

defecalia oferd senzalii fizice

t) plbcerea solitarl se manifesta in autoizolarea copilului 5i centrarea atentiei pe organele genitale. Este un tip de maniiesta.e care, exploatand sensibilitatea sexuale localizata la nivelui organelor genitale, oferi subiectului plicerea difuzd; g) revelaliile erotice apar pe masuri ce se cristalizeazd curiozitatea sexuali qi se con$tientizeaza exislenla sexualitatii. Toli copiii sdnitogi dezvolti curiozitate in legituri cu sexualitatea, pun intrebiri, discutA intre ei qi chiar i9i iuragineazd diverse aspecte ale manilestarii sexualitalii. DacA acestei curiozitdli nu i se rdspunde cu onestitate (adultii incercdnd sI impuni interdictii pi sE cenzureze
cudozitatea sexuali

agreabile;

a copilului)

rezultahrl

in timp

Pe de alta pafie, marna, in manifestarile ei de tandrete fa de copil ii iD in modul in oare-l ingrjjeste, ii dAruieqte acestuia sentimente care i$i au originea sbrutdndu-l qi legindndu-I, mama i$i orooriu ,u lriuta .-"t oita; mdngdindu-l, sexrral" Late"ra copilui "ca pe un inlocujtor cu valoare deplinS a obiectuhri p.142). Toate aceste gesturi de tan&e!e, pe care mama le conside$ (S.Freud, o"t" d" dtugort" purd, asexual5, trezesc impulsul sexual al copiiului.$i pregdtesc intensitate;de mai tArziu a acestui impuls. Nu intamplator Freud va explica tendinla de a fi insafabii la afeciiune, prin excesul de astfel de ,r"u.oru, "o oferit de mamd in perioada infantili Aqadar' inconqtien{a pdrin{ilor' dezmierdari care impregneazd relaliile cu copilul cu "sentimente ivite din propria 1or viatd sexual6; c;fibuie la dezvoltarea sa sexuald. Penhl copilul mic' 1onul primelor relalii cu mama va avea drept consecintd dezvoltarea sexualitilij confonr.r unei dispozilii polimorf p"*".r" d"our""" el va invd{a sA caute satisfaclia, sd obtina un'"ag,ig i" pl6cere, pomind de la toate zonele corpului' Acest aspect polirnof of r.^r.ritita1ii infantile are pentru sexualitatea umal6 in ansamblul ei o genital 6i consecin,tA decisiva: disparilia la om a echivalenlei dintre sexual 9i p 7) disocierea sexuaiitalii de instinctul de reproducere (J.Andrd, Frecvent aclullii ajund si con$tientizeze sexualitatea copiilor lor cdnd ii vdd in

poate

fi

autoizolarea

individului, sentimentul de culpabilitate vizavi de propria sexualitate. Rezuita din cele de mai sus ci la copilul mic sin.rlul erotic are caracterui unei plSceri in sine, resin]lita mai mult ca o emolie vegetativd specificA. S.Freud a atras atenlia pentru pdma datd ci 1a na$tere copiii sunt fiinte sexuale. iar achiziliile cercetdrilor medicale confirmi acest lucru (la nagtere, sub

orimul an de viau explorendu-9i organele genitale, dar un obseNator atent poate remarca stari similare erec{iei la barbatul adult $i lBbrificarea vaginului la fete

sdptAmani de viald. An.rbele sunt reaclii reflexe 9i e1e aratd cd dezvoltarea sexuald a copilului a inceput; erec{iile spontane se produc la sugarii sandtofi in primele trci iuni de la naFtere 9i explimd nivelul concentraliei de

inci din primele

dit etapa fetald, tractul genital inten !i extem sunt fomate). Reprezentanlii psihanalizei au rernarcat acela$i specific al sexualitAlii infartile gi anume caracterul difuz, nediferenliat,
acliunea homonilor sexuali, care se produce ince

testosl;ron'din sange (M Miicinescu-Georgescu, p 14) Intelesul sexual 5i activitatea copiluluimic nu se limiteazd numai la explorarea zonei genitale' bebeiugii finrl foalle receptivi la contactul tegument la tegument;- apropierea
"o.poruli, pe sugar si zambeasce

polimorf. Analiza de factu6 psihanalitici a sexualiteli infantile pomegte de la


persoanele care il ingrijesc, familia reskansd (W.Stekel, pp. 86-87). Diferitele excitalii produse de hrinfea copilului, de imbiierea sa, schimbarea scutecelor ori manilestarea directe a tandrelei fa16 de copil sunt considerate de Freud similare in efectul lor cu iubirea sexuali. (S.Freud, p. 106). Relalia copilului cu persoana care-l ingrijegte, cu mama in gcncral, este pentru copil o inepuizabild sursi de excitalie sexuali gi de satisfactie, pdn legdnat, sArut, mangaiere. Natua sexuald a senzaliiior triite de sugar in cu$ul aldptdrii, de exemplu, este explicati de Freud in aceastA maniera: "Desldtarea de a suge este legata de istovirea intregii capacitdii de concentrare a atenliei, ducdnd fie la adormire, he chiar la o reactie motode de lelul orgasnului. Nu rareori cu desfbtarea de a suge se combina atingerea gi liecarea unei po4iuni de cory de o sensibilitate aparte, sAnul, organele genitale exteme. Pe aceastE cale, multi copii ajung de la supt la masfurbare."(S.Freud, p. 1 04).

de nou-n5scut in culsul primelor saie interaciiuni cu adultul. Primele obiecte sexuale din viala copilului sunt
considerarea excitaliilor primite

irlnt plicerea sezuali a copilului. A;a cum remarca 9i S Freud in stadialitatea evolu{iei psihoafective, in primul an de viaii (A Muntean, p 64) gura este p.incipalni organ al pldcerii gi al cruroaqterii 5i sunt comune situaliile in care ,ngurii s" joaia cu sfarcul sinului care le oferi hrana. Masters $i Johnson au obiewat in 1966 reacliile fiziologice ale mamelor la acest tip de conduitd: in timpul al6pt6rii sflrcuriie femeilor devin erecte ca qi in faza de preludit Cei doi ,"rologi uo constatat chiar ca existd o rela,tie intre acest fenomen 9i aparilja

mangaierea, presiunea atingedi de o anumitA intensitate il determini contacte nu Si sa-ii manifeste vocal pldcerea- Asemenea o semnificalie sexuald, dar demonstreazd cd pot detemina i*nale. nu au

confiacliilor utemlui la mamA (Haas, Haas, p. 200). Pe misurd ce cre$te capacitatea de coordonare a migcirilor mdinii copii incep se-$i atingi orgun"i" g"nitul"; dupi luna a opta de viald majoitatea copiilor manifesti aceste comportamente (B.B Wolman, J Money, p 79) Abilitalea motorie care-i permite copitului sn-$i atinga sistematic organele genitale este suhcient de dezvoltata la inceputul celui de-al doilea an de via16 pentru a-i da posibilitatea si se maslurbeze. Dupa A.Kinsey (apud A.Haas, p l98) deqi doar

94

95

ul'r mic procent de copii dc pa[6 la un an pot avea un orgasm, in cursu] cclui de-al <loilea an de via1d, majoritatea copiilor pot ajuuge la o fonrrd dc orgasm. Tehnicile de masturbare sunt foarte creative, copiii foiosind pipugi, caiete, cdr1i, peme, pituri, jucdrii. Unii pnrinli sunt foarte afectagi cdnd obsend activrtarea cu oaracter sexual a copilului lor, devenind aproape fobici cdnd trebuie s5-gi atingi copilul la imbdiere, schimbarea scutecelor sau la imbracat-dezbricat; teana lor este determinat6 de dolinla dc a nu reedjta plicerea copiiului pril] atingerea organelor genitale. lntre doi gi trei ani apare intcresul afectiv gi chiar cel sexual faf6 de ceilalti. Uneori, nevoi de ordin sexual explici implicarea copiilor intr-o seie de activitdli fizice precun lupta, tranh, tumbe etc- In aceasta perioadi a ontogenezei copiii iqi nranifestd inter:esul sexual pdn atingerea, sArutarea celorlalli sau prin atenlia

:::;# t' ;:i;ffi*nroiu'it i;ilil"i.".';;';;i"r."t.t ".-riiiu, ;il1";;"';;;l,u,"u ;il"1"1 ;^;J; ;;nitut"'

-1-

,.a7al.. ne

o clcctilitatt' .inteza a nci ele:nettte psihicc: o llnalilate biolugici enutt'escu' p 60r' Finnlitarea biologicl esLe rc t"*r' i se\ual de a incerca emolia scruali-genitals este ei asumate ins6' la copil' finalitatea.sexuala "onsecinlelea trai o voltrptale difuza nelocalizata exclusir lr "tl,*1" ,, a. E1e"ti"itut"a p'ihita.tttt tcndinla de a tixa dorinta

acordata organelor genitale alc altui copil, care exprimd atet emolie, cet 9i curiozitate. Atat letilele, cet si bdietii nanifestd frecvent componamentc preclun serut, imbrdli$arc, atingere, tranE, studicrea-compararea organelor genitale toate acestea fiind o sursd de plicere pentru collii. Se estimeaza cI aproximativ jurnitate din adulti iii pot aminti din propria copildrie astfel de jocuri erotice. bazate pe combinalia inhe cudozitate 9i pldcere. De ascmenea, activitdtile de toalda corpomlA sunt fascinante pentru copil. DatodtA proxilnialii dintre organele gi funcgiile cxcretoare qi cele sexuale, copiii triiesc o anuniti confuzie iDtre acostea. Etichetarea de cltre adulli ca "mufdar" atat a masturbdrii, cat Si a defccalici pot sugem copiilor cd micliunea sau urinarea reprezintd o formi de activitatc sexualA,

detenninatideinstinctu,.,p,u,'n"ipersoane/obiect,duPEunProcesdcselectie Electivitatea care guvemeazd viata mai mult sau mai pulin elaborat $i iurabil lorlelor alective ce guvemcaza iffi,;:;'; .;tiiul '. nuE't din compunerea relalie cu membrii larniliei' cu ernolional. in ftLnctie de iipul de in aces interval aparilia "ri".tt"f-tr, ir"rn" t tp.."i. su intarnpliror Sfretrd localizcaza motorie sarr aptitudinea Eficienta complexului Oedlp ii a complexului Electra scopitl trccerii la act' fiind orasmaticd vizeazi cdntarea pu't"o"ntl"i i" t6rziu aparc

i:;i';;; t,J;;e realizare efectivr a tendinleloi sexualc ai prin'rai fhrzr acte eficienta noiorie se manifesta li ffiln;l; ".tr"ip-l""r"t' au consecinle gra'e (dezgust' i-!*ti.Lr.i. sexuale reale ;;#ff';#;J fii;d urmate de reprimarea apetitului sexual Deci' notelc "i"""'iti".' -ti"", !unl: . dominanrc at" setualilalii in pcrioadc Prefcolara ""- " eslc rcctrinsa la o voltrplale difuza 9i autoerolica: sexuala
-

?t""fit"t""

ir""iir;r,"i*

dar in sens Psihologic;

"ue

slabi fizic

ii

oricntata exclusi! catre man]a'tatd $i rude.

societAlile occidentale sexualitatca copiilor reprezind o sursl dc considerabill iugrijorare pentru ptriJrti. lncA din copilaria rnici. parinlii mai mult sau mai pulin anxioqi i'i ayefiizcazd copiii si-gi protejeze intjnitatea organelor genitale, iar atingerea propriilor organe genitale, sau ale altora, este strict interzisd. Orice incdlcare a acastor rcguli de conduiti conduce la eticlletare Si pedeapsd. Ctr rumare, mul1i copii mici invafA, incepand cu varsta de 3-4 ani- cd sexualitatea este ceva ruginos, murdar, care genereazA o asociere putemice cu teama. Spre deosebire de culturile occidentale, alte culturi se caracrerizeaza
printr-o trrai mare deschidere fi acceptare a sexualit5{ii copiilor. De exemplu, la comunitatea Yolunga din Australia (Haas. Haas, p. 202) jocurile sexuale ale copiilor sunt permise, iar copiii care se n'rastulbeazd nu sunt admonestafi de adulli; la cornunitatea Marquesa din Pacificul de Sud jocurile sexuale la copii dobdndesc chiar o anume funclionaiitate gi frecvent copiii mici care pleng sunt Iini$tili de catre adulf prin masturbare; aici chiar 9i incercirile de contact sexual intre copii sunt acceptatc, adullii fiind convinti cA datoritd imahrritA.tii biologice
ele nu au consecinle serioase (de exemplu, graviditate).

in

';;t;J;" .ai si i"i"t" t'n' "ni d" un loane bun control fizic""puuili -i,.'oiJJot', "ii,'ia"ill. sunt mai capabili si-6i O"i"ri u dezvoltalii aratomiae 5i hormonale

-2ntitudincarcalizatoarecstedeosebitderedusigiarecaracternegenital' ctte p'ogt"'ul in planul manrritatii biologice 1 l" ;""',t"

ii la "r"io sexualitatea De aceea' nu trebuic sa ne surprinda faptul ci pana ca manif'cste jumdtate din copii au e)iperimentat,ol gasrrul o ;;il;;;;;oximativ p 9s) Tot in juru,l verstei dc ani sirutul' 1E r'nobeni, ;#;;i;ilib*ii -5 acuratcp Je catre copri si.sunt dsslul de ;i;d;;;ffi;;;;u [nt cu adultii

ii""t".iiiG"i

cu alti n ut"iiunil' ;i';;#i; ;;""ii.ii"" ocJoc erorrt altele sunt T""ilb'-11:,,i:-::'"tie not fi in peri.oada lrecventirii gradirrilei o lornra "."uuele

aceste conduite sunt tnanifestate in relalie din "uri'"i"'"u

ln perioada pre$colard (3-617 ani) copilul incepe sA resintd solicitnrile instinctolor in afaa propriului siu corp, asociate cu activitatea productivd a imaginaliei; el ocupi locul central in cadml acestei sfere de preocupiri de tip narcisic. Acrur sexualitatea copilului reprezintd expresia unei evolulii instinctu96

copii $i reprezinti srabilc r"iri prefercnliale alc copirlor 9i chiar partcncriare alective care se "-ui.ti.i. i"'iialtiia t"rte tli' caracteristicile povcatilor rornantice ;;;;;;; "tbaia l sau fata i5i a$teapta prietenul' ii zlurbe5te cu ". ;;;;;;;;;""nqa: jrnbr,rli5eazi. ii cilutit irri*,, ," uira cu drdgo<re la cl. il line de marr5. ilPot u""* orice activitate "hiot i",np^tii*l.r"*a io"it a" langJ "t la 1u"1.1:: caract"' fizic: descop:ritea orgatlelor gcnitale' cxperimente secrele cu 5i cA doi copii care ioroolrur"u lor, atingerea lor' Cand existA semne evidente 'e-pa ru g obsen i 5i fa iu g'r'olniri se plac' ceilalti .copii speoularea ;;;;;;";;, ;;;;i printre copiii de sridinild tiai"",'ti,u oi u"tot"lu'

ii;;;;;tt"";
""p.itlr" un fenomen

f.

dintre ei sunt preferinple interpersonale sau la casetoriile ulte oare fiecveut $1 comun'

97

--rincepdnd cu 6-7 ani apare jocul cu sarut $i se extinde cudozitatea sexuali in legatua cu caracteristicile sexuale ale adullilor sani, penis, comportamentul lor sexual. Comportamentul sexual al adulflor/pirin{ilor devine obiectul atenliei copiilor, care pot avea ocazia sd-i vad6 pe ace$tia in diverse forme de
sexuale se realizeazi pri1l diferenliere La fete, dezvoltarea identititii sexuale se reahzeazl prin afiliere. proces prin care ele cauta sd fie cdt mai asemindtoar-e

mamei. IdentiJicarea prin diferen1iere. S.Freud a fost primul psiholog care a analizat pefiinent procesul de identificare, leg6ndu-l de aparilia complexului Oedip El a pomit de la presupozilia cd inci din primii ani de viatd copiii recunosc cd anumite obieite din mediLrl lor de viale prezinta asemanari cu el si a denumit acest procas de recunoagtere prinnivA idemificare pimara Tn cel de-al treilea an de via1E se produce identificarea secundard' care desen:ureazi efortul de a modela propriui ego dupd modul tipic al altei persoane, luale ca model. Cu alte cuvinte, observdnd acum ca un anumit adult, sau un alt copil mai maxe ii este similar. copilul se identifici cu acea petsoand' incercdnd sA-ij dezvolte caliti,tile modeiului.- Afinaaliile frecvcnte ale bdiellor de 3-4 ani cA, atunci cAnd vor fi mari, se vor casitori cu mama 1ol, pot fi interpretate ca o formd de manifestare a identihcdrii secundare. Tot dupa varsh de trei ani copiii trec in ceea ce Freud a denumit stadiul falic (numit astfel deoarece. dup[ Freud, copiii ar crede acLLm in universalitatea falusului), perioadd in care ei i$i descoperd organele genitale ca sursi de pl6cere. Perceperea tadlui ca rival, pdn identificarea secundard cu el.

manifestare a sexualitelii. Cudozitatea copiilor poate lua acum Si fonna agresiunii in&eptati spre copiii mai rrici; ace$tia pot fi dezbrecali, studiali, fb4af sA se implice in conversalii despre sexualitate sau in comportamente sexuale propriu-zise. Un studiu realizat in 1969 in S.U.A. de Elias qi Gebhard (apud E.Mahoney, p.97) pe un e$antion de adulli albi a pus in evidentd specificul manifestArii sexuahtdlii lor in in perioada de varsti I,l4 am. La birbali s-a eviden{iat ci, 52Yo au a\-ut activitdli homosexuale, 34yo activitdti beterosexuale 9i 56% au raportat practici masturbatorii. La femei, 35o/o au raportat implicarea in activitali homosexuale,3T% s-au implicat in activitdti heterosexuale 9i 30% s-au masft{bat. Aceste activiteti hebuie interpretate ca jocuri erotice gi nu ca realizare a urei activitdli sexuale genitale sau orale
complete, efectiYe. In perioada pregcolard se realizeazi Lu1 proces intens de in.r'Atare sociali relativ la sexualitate, pe care se edificd bazele identitigii sexuaie a viitorului adult. Psilrologii sunt de acord cd socializarea se bazeazi pe identifcarc, uo proces psihologic care contribuie la edificarea lmaginii qi a constiinlei de sfue, dar 5i la edificarea sinelui ideal, care descrie cum dore$te sd devini persoana. Exista incd o serie de contloverse in legiture cu modul in oare se reahzeaz1. idenlificaxea (identitatea sexualA se realLzeazd,, de regul5, pdn identificarea cu persoane de acelagi sex), dar majodtatea psihologilor evoci pau.u mecanisme prin care indivizii ajung la achizilia identitltii: diferenfier.ea, afilierea, imitarea qi invilarea sociali $i cunoaFtorea. Deoarece identitatoa sgxuale este centmld ir experienla de viald a indivizilor, aspectul legat de modalitatea in care copiii achizilioneazi. intelegerea faptului ca sunt biieli/fete gi cum interpreteaz6 ei

acesl lucru a suscitat interesul psihologilor incd de la inceputul constituirii p.iiologici. Atdt bAie{ii cat $i fetele manifestd inca din copiliria mica tendinla de a-$i alege pirintle de acelaqi sex ca model cu care si se identifice. Totu$i, patemul de dezvoltare care conduce fiecare sex cihe identitatea sa sexuald este diferit. in prinii doi ani de via15, persoana care joaci rolul principal atat pentru bAieli, cat gi pentru fete, este mama. Ea este singura qi cea mai mare sursA de conforf, luand, atenlie, iubire pentru copil. Pe m6surd ce copilul pdsette in al treilea an de vial6, comportamentele care indicau un ata$ament putemic ai evident fatd, de manA dnd sd se diminueze (Cole & Cole, p. 336), iar in perioada preqcolari sentimentul "vreau si fiu aproape de...", care a dominat perioada infantili, e inlocuit de "vr eau si fiu ca el/ea". Fenomenul este cunoscut gi sub denumirea de adulllism, referindu-se in special la necanismul imitaliei aonduitei pirintelui de acelaqi sex. Pentru bdiat, a fi ca tata presupune diferentierea de mamd, pcrsoala de care a fost cel mai putemic ata$at6: deci, la biieli, dezvoltarea identitAtii

combina; cu pldcerea determinata de exploralea/stimularea organelor genitale' repdmatd de catre ambii pirinli, antreneazi sentimente de vinovafe $i neliniite baielilor in aceastd perioade a vielii, cu-atet mai rnult cu cat ei cred ca pirinii' figura centrali din viala lor, $tiu intotdeauna ce gAndesc ei. De aici provine sentjmentul de teami 6i vinovafe, determinat de dorinla de a-gi inlocui tatil qi de practica masturblrii. Acest conflict psihologic este depdgit in jurul vArstei de 6 ani, cand trec in urmttorul stadiu de dezvoltare psiho-sexuala, !i anume stadiul de latentd. in stadiul de laten{a, bdie{ii scapn de teama $i vinovalia specifice stadiului falic prin urmitoarele doui mecanisme de apdrare (proces psihic prin care indivizii se protejeaz6 de ameninliri, gAnduri neplicute), qi anume: - identificarea cu tatdl, in virtutea cAreia apare dorinta de a aciiona, ardta, simli la fel ca tat5l (bnielii repara acum diverse lucruri' se barbieresc precum tatdi. construiesc diverse lucruri etc) $i in urma careia se simte 9i el o figuri a
puterii;

- replinurea senlimentelor sale fa\d de mqmd: el nu mai doregte acum o posesie totald a mamei qi se indepirteaza astfel de sursa de vinovalie.
Identificarea

prin aJiliere. Ca gi-n cazul biie{ilor, Freud a

caracterizat

identificarea sexualb a letelor tot ca pe o formd de apdrare defensivii, care se dehnitiveazi iot in stadiul de latentd, dar oare include mecanisme psihologice
fete este descoperirea de catre ele a absen1ei penisului in plan afectir,, aceastd descopedre le creeaza un veritabil handicap fetelor care, in comparalie cu bdieji, apar mult mai pulin bin(3 echipate fizic. In aceasd situalie,

specifice. Freud afiim6 ca evenimentui cheie care decianqeazi dezvoitarea

identitdlii sexuaie

1a

-a}Freud aflrmd cA fetele dau vina penh1] acest handicap pe mamd $i, ca unnare, t.ansferi consecutiv toata dragostea lor asupra tatalui, ajungend astfel sA concureze cu mamele pentru a obline atentia $i alectiunea acesnria. in acest proces, ca $i b6ielii, pe plan afectiv triiesc sentimentul de teamd gi vinovitie deoarece cred ci mamele le crurosc gdDdurile $i cd le vor pedepsi pentru aceste genduri prin retragerea iubirii. Ele vor depigi aceastd tensiune psihic-emofionalS tot in stadiul de latentA, suprinAndu-9i sentimentele fafA de tatA tj identificanduse cu mama.

sociaf in Conform axiomei ca intreg comportamentul este modelat de mediul de la ohservalea ;;;l;t;. identitatii lor iexuall, bniefi 9i fetele pornesc ele Pomind de masculine 9i feminine 9i a diferenlelor dintre "';;;;;;;"1;t copiii ajung sd dezvolte ipoteze despre clmportamentele i"'"i"* "t**"fii, !i f"-ioitte 6i, -ui mult, invald ca bdielii 9i fetele sunt diferit ua""uut" -ur"utin" sd se de adulli pentm compol1amentele 1or, astfel iucAt ei carlta
recompensali ungujer" it -'

in elaborarea acestui scenariu al procesului de identificare, Freud a fost criticat in special peltru urmatoarele doui aspecte: sentimentul de inlerioritate al fetelor, determinat de absenia penisului gi conceperea identificirii sexuale ca mecanism defensiv. Studiile realizate pentru evidenlierea experientelor cu rol important in identificarea sexuala, care au loc in crirsul primelor intemcliuni sociale din viala copiilor par sd infirme supoziliile lui Freud. Se recunoa$te in prezent rolul crucial al parinlilor in p|ocesul dc indentificare dupd sex-rol; s-a pus in eviden{d faptul cd, in timp ce fiiceie se identificd cu mamele gi acestea se identifici cu fiicele. ln procesul de definire a identitnlii masculine, biielii intaresc reaclia mamelor de diferentiere, mamele experimentand relatiile cu fiii lor ca 5i c6nd acaqtia ar fi birbali distincli. in virtutea acestui proces mamele tolereaz5 sau chiar incurajeazi initiativa, conduitele ofensive, activismul fizic $i competenlele tehnioe ale fiilor intr-o manierd semnificativ mai rnare comparari\ cu atitudinea lor fald de hice. In procesul de definire a identitilii lor sexuale feminine, fiicele evocA sentimentele de similitudine ale mamelor, intdrind fuziunea gi ataSamentul cu experienla propriei identititi de rol-sex. Deoarece fiicele nu trec prin experienta alienirii in procesul de diferenliere fala de mamele lor, ele "elaboreazii din aceasti perioadd o empatie de bazi in procesul de
definire

obiewaljei depinde de mai tnulli lactori:

"otttpottameite ili,pa ,t.g-i*a, (A.Bandura, pp

de rol-sex poh'ivite, care conduc la recompense'

Ss-Al) abilitatea de a invila pe baza

sd fie disponi6ilitatea: compoftamentele carc trebuie invdlate trebuie al copiiului fie direct, fie prin rnedierea cdr{ilor' di.p""ibli" i;-;;aiul de viala

Drosramelor TV. etc; *:'';i;;ii" copilul trebuie sd fie t p"""; a in\ala prin observarea unui modei, ale compofiamentului; cr't atent la acesia'gi si perceapi aspectels semnificative

cAt copilul

compoitamentului lint?i pentru a se desprinde aspectele sale semnifleativc;

es; m;i mic, cu atal

este nevoic de

o mai mare

repetarc a

"-:-;;;";";

-"lrrori";- oUt"-utia funclia simbolic6 $i poate da nume (poate categoriza) celor "r"' ""-#ti"."a obsen'ate; - capacitatea de reproducere motode: in urma observdrii' copilul decide ce si imiie; dacd un comportament este prea complex' copilul "o*po-.ti*"nte in dorinla sa de a-l imita; poati fi descurajat - notivalta; pentru ca un compofiarnent sa fie invalat plin initaiie 9i
renrodu:. el trebuie sa conduca Ia reconlpense' '-"m"iif

copilul'va imita compoda;nentele lintd dacd le va conselra in devioe eficientd 9i duce la memorare atunci cand copilul

u numai c:r ofera copiilor

identitAfii sexuale, pe care bSie{ii nLl

rinenteazi"(N.Chodorow. p. 167). Cu alte cuvinte, pentru ci identitatea fetelor se bazeazd pe afilierea cu namele lor ele i;i elaboreazd de timpuiu o slluctLrd psihicd fundamentalE pentru infelegerea nevoilor celorlalli. Ca gi Freud, psihologii contemporani deduc din acest specific al procesului de identificare sexuald o sede de consecir4e vizdnd personalitatea femeilorfuSrbalilor; astfel, deoarece femeile ar experimenta mai pulin diferenlierea de mamele lor ele tind sd fie mai dependente 9i mai pasive, in timp ce biielii i9i dobAndesc identitatea prin separare 5i ajung si vadd in intimitate o ameninlare. Femeile, pe de altS parte, ajung la identitate pdn ata$ament ti se simt amenintate de separare.
Identificarea prin observare qi imitare. Teoriile lui Freud despre identificare presupun cd procesul ideltificfuii se realizeazd oarecum ildirect: copilul este prins in conflicte ascunse. intre temerile gi dorintele sale Ei ajunge sd rezolve acaste conflicte prin identificare. Adeplii teoriei invSfdrii sociale aflrma cd procesul de iudentificare nu e declan$at de conflicte intrapsihice, ci este rezuitatul obsen'Arii 9i imitirii in special al persoane)or investite cu pulere.

o au, nu o

expe-

"Ur"*"i-i-ia"t,

modelele con.rpoftamentale de mult, ei recompenseazd ceea ce consideri ei a fi iar mai


pedepsesc comportamentele inadecvatc

".-p.n"-*, "O"cvat $i ca multi parinti iqi recompenseazd

fiicele (acorddnd atenlie, valorizare sau mlcl privilegii) penlru comportamente precum: rug'lnintea de^a se rmbrica frumos' 'il,]?,; Jo pap"qit", ajutor dat Ia treburiie casci etc ln paralel' pdrinlii i$i f"t"t" p""t L o"tiuitali precum: manipularaa diverselor unelte' alergare' ".itr"i ;.q;;d;;i g'i, de asemenea' i;i critica bdielii pentru jocul * pip":lr :"t-",1-l:

t ":9::1i1

fiecventedeuluto,'u.'ofertevoluntalsdeaajtLta.AsemeneaSltualuSplqlna in a"o"ti"i invbldrii sociale, care sustine ca un compoflament adecvat "o""f"tiil" ,t"r"otip..tit" de rol-sex se lomeazd cu ajutorul mecanismului i;;;6 ;;
recompensd-pedeapsa

deosebire de reprezentanlii invdtdrii unui copil este sociale, i.Kohlberg argumenteazd cd "viziunea sex-rol specifici structumre a propriei sale experienle; copiii nu d" ad ,"rrii"iti "oiilnloi p E5) ri cd ""titi sunt produsele pasive ale ankenamentului social"(L Kohlberg' de al unei identitati seruale nu e un proces determinat doar i;; IdentiJicarea

prin cunoattet'e Spre

;;;;;i;"

101

crettel'e,/maturizare conccptuald (idcnr. p. 98.). Dupa Koirlberg. fictorul crucial in achizilia idenritifii sexuale este de natura intelectuala gi anume dezvoltarea abilitnlii copilului de a se categoriza pe el insugi ca b6iat sau ca ferile. Acest proces ar incepe in jurul vArstei de doi ani, cAnd copilul a achizilionat un sens distinctiv al indentitdlii de sine gi incepe sd-gi fomeze concepte mai conrplexe. OdatA fo.matA, conceptia copilului referitoare ia propria identitate sexuala e foane dificil de schimbat 9i se men-tine indiferent de schimbarea mediului social. lncercdnd sI detalieze mccanismele psihologice ale acestei conccpqii, psihologii vorbesc despre o scltemd de gen, d,efnit6 ca o retea de asociatii, in acord cu conceplia culturalii a mediului de socializare, dcspre sex-roluri, pe care copiii o

dorin,tc instincnrale 9i de identificare.

ci o

parte

a unui proces general

dc

ti fcmeile imbdcai stereotip, identic, in divelse lbtografii, dar egucazA in aceeaii sarcina c6nd e vorba de subiccli copii ti nu pot estima prcferinta pentru un anume tip de juclrie in funclie de sexul altui
copil poate categoriz corect barbalii

copil (Cole

&

Cole, p.352). La varsta de

realizarea acestor sarcini. degi nu ptiu sa spunE dac6

3 ani el devine insi capabil de vor deveni mame sau tali.

biiat sau fati, el folose$te accastA schemi penhu a alege activitatile, dill optiunile prezente in mediul social, dupi rationamentul: ,'sunt bAiat. r.reau si fac Iucmri pe care le fac bdielii": de aceea. oporhlnitatea de a lace aserneuea lucrur.i Sj de a oa$tiga aprobarea tuturor facaudu-le esre o recompensd in sine pentru copil. Copiii au nevoia sd simtd ca pot exercita un coltrol asupra meditrlui 6i cn sunt iubiti de ceilalli. Din acaasti perspectivd, recompensclc provin din conpoftarea intr-o manigli congruenti cu propria idcntitate sgxuali.

de ficcare dati anumite caracteristici relationate cu sexul lor. Odatd ce un copil a achizilionat schema dr: gen gi identitatea sa sexualA, ca

perceptiilor copilului asupra lumiir'mediului Ior.de viapn- Copiii pre$colari invah sclrcrrrcl< de scn rle \ocictitii. |antcipand Ia er errirnerrtele socielr,. carc lc indici

folosesc pentru a-qi ghida oonportamentul Si care aiutd

la

structurarea

;i contportantenlLtl in.firttctie de sex-rol. psihologii au observat cA existA o relalie intre aparilia primelor compo amente de seri-rol Si struchl_ rarea precocc a interprctSr'ii asupra a cL-ea ce adullii intentioneazi sa transmitl cind utilizeazi etichetele "biiat" 9i "fati". in perioada preicolara copiii dezvolta treptat o conoeptio binc articulata asupra a ceea ce inseanni biiat sau i-ata irl
cultura lor $i care le nomleazA comportamentul. in acest efofi de sintezi

(iloa;tereq

identitilii sexuale

intrucet s-a observat la copiii de doi ani ti jumitat (care nu au achi{itionar incd stereotipurile de sex-rol) dczvoltarea unui stil specific de joc: bdielii se implicd nai nrult in activitali fizice, in timp ce fetele sunt mai pasive, mai col_ tenplative. S-a obscrvat, de asemcnea, (Cole gi Cole, p.354) cA la aceasti vA$td copiii prefer6 si se.joace cu jucdrii neutrc din punct de vedere sexual ;i potrivite, ill acee$i n]esura, 5i fetelor gi bdielilor, ceea cc a[ sugera ci la aceasti varstl copiii qi-au struchtmt prefedn,tele legate de identitatea sexuali. Sursa acesror prefe n.te estc inci neldmuritA; adeptii ilvelatii sociale accentueaza asupra rolului adullilor, ce oferd copiilor juciriile pe care le considerd adecvate dupd stereotipurile de sex-roi 6i car.e-i recompenseazd pe copii jucdndu-se cu ei gi cu acestejucirii. E. Erikson presupune existenla unei predispozilii biologice penm.r a explica preferinla in materie de jucarii. in orice caz, p6nd la varsta de 3 ani un

se pare cd inrervin atat factor.i sociali, cat $i factori biologici,

intre 3-4 ani conceptele de birbat/femeie incep sA influenfeze prcferin{ele personale ale copiilor pentru anumite comporramente, iar inhe 4-5 ani, a$a cutn au observat cei rnai mulli educatori. in jocurile bazate pe imaginalie $i iil interacliunile din cias6, copiii aratd cA inteleg clar cd sunt bdieli ii fcte $i care sunt comportamentele potrivite pentnt ei. La sldrgitut perioadei preqcolare (6-7 ani), copiii au achizilionat o conceplie stabili desprc identitatea lor sexuali gi incep sd intite clar comportamentele caracterizate drept adccvate in funclie de sex-rol. Stabilitatea accstei conceplii cste cxplicatl de psihologi prin faptul ca acum copiii in{e1cg faptul cA identitatca lor sexuali este permanenta. Daca, intrun experiment realizat de L.Kohlberg, copiii de 4 ani credeau ci e posibil ca un cdinc si devind pisici. iar o pcrsoana si-9i schimbe sexul, copiii de 6 ani au negat ferm aceasta posibilitare (Kohlberg. p.88). Deci. achizilia identilAtii sexuale qi a ideii de penrranenli sunt posibilc in jurul vrrstei de 6 ani ca umrarc a dezvoltbrii cognitive generale a copiiJor'. ln ceea cc prire$tc dezvoltarea cognitivi 9i conitientizarea identitdlii de scx/gen, evolu{ia acestor proccse poate fi redata schmatic astfel (Haas, llaas, p. 162) - la 2 a se realizcazA achizilia identititii pelsonalc de gcn: copilul Stie 9i verbalizeaza "sunt latdftrniaf '; - la 3 ani este posibild clasificarca celollalEi copii dupa crilerii d!' ccx/rjetl; copilul clasificd corect "X est biiaul'ati" - la 3 ani este posibili 9i clasificarea adullilor dupd crirerii de sex./gen; copilul afinni'lrama e femeie"; - la 4 ani apare prcferinla pentru obiectelc/prop eldlile asociate cu plopriul sex fetila afiIm6 "roz,/r'ogu e mai frumos ca albastru": - la 4 ant s-au cristalizat cxpectalii rigide dupa gen; copilul afirma "Bdie(ii au parul scurt"; - la 4 ani s-au c.istalizat comportamentcle de sex-rol; fetjla afirma "gitesc pentru ca sunt fati"; - la 5 ani se observd identificarea cu phrinteie de acelagi sex; copilul doreStc
sa

la I3 ani se producc flexibiiizarea stereotipurilor de sex/gen, adolescentul fiind convins, de exemplu. ca rii fetele pot pilota avioane.
int,d{area sexuald in perioarla ptescolorti.

fie ca mama/tata;

ir

pcrioada pre$colarx. in paralel

cu achizilia idertit5tii sexuale, copiii igi insugesc Ai alte valori, cunottinfe despre

sexualitate, nu doar pe cele rela{ionate cu definilea propriei identitAi. Cea mai importanta caracteristici a invatrrii sexuale in copilSrie este ci cel Drai mult se inva!f, in unna elortului adullilor de a nu spune nimic despre sexualitate. $i in

adullii au o atitudine care face ca invi'{arca sexuali

prezent. in societelile de tip occidental pelioada pregcolari este consideratl de cAtre adulti ca lipsitA de incircdturd sexualS, prcgcolarii nefiind vazuli ca fiin1c sexuale. Ca umare, parinlii lii educatorii nu angajeazi ou pregcolarii conversaJii pe probleme ce gin de sexualitate sau, nai mult, incearc5 sd-i lini pe copii depafie de invAJarea sexuali, aga cum e yi'zrta ea de catre adulfi. Dar. chiar qi voin,ta de a evita subiectul sexualitilii ii inva1tr pe copiii preScolari multe lucruri, dupi cum voln ardta in continnare. incercind sa prorejeze copiii de sexualitate,

in umra unci relatii scxuale ca "mama 5i tata s+tu iubil foarte mu1t" 5i nu
i.a.m.d. sexualitate Un aspect particular al ocultani informaliei despre

il

reprezinti

rrir;r"
n.rro"a"

si fie prohibitivn

gi

neintentionata. Trei procese majore caracterizeazd ceea ce pdrinli 9i educatorii comunici prcacolarilor despre sexualitate (E.R.Mahoney. pp. 94-97): a) a judeca Jdrd a dennni: perinlii 9i educatorii judeci o serie de comportamente cu conotalic sexual6 ale copilului fhri sI le denumcasca; de exemphl atunci odnd reaclioneazd ncgativ la actul copilului de a-gi atinge organele genitale. ei foloscsc mai mult cuvinte care intcrzic gestul gi eyitd sa-l nun)esca; ei spun: "inceteazi" sau "nu mai face asta' gi mult mai pufin frecvent "nu te tnai mtrsturba". Aceast,l atitudine prohibitivi este rezultanrl atribuirii de citre adulli a unei semnificatii gi motivalii sexualc la copii. Pregcolarii se angajeazd de cele nrai multe ori la intdmplare in activitili care pot fi caractcrizate ca.joc sexual de cdtre adulli. Atingerca organelor sexualc inilial ia fbma mai mult a unei exploriri care. dacA detenninl placere. are toate qansele de fi repetata. Dcfinirea ca joc sexual intr-o asemenea simalie. apa4ine pdrintilor $i nu copilului. care nu

relaliile sociale Aceste mituri sexuale au un impact r" nivelul imagina;iei 9i. al .prelucrdril cosnitive a ;#;il;'p"i"-ii o tnare *f.-"iiif"t iespre s""ualitate, preqcolarii .realizaud, c,lab:rT,-'.d-e S Freud pomind de Ia mituri nuantare 9i complexitate pe tema' sexualitalii' de la rnituri' principale teonl pe car" copiii le dezvoltx promind identificl drept pril:it,lcl nastereallopthi ar ieqt ilar qi rle la observatiile lot personale: teoriile medic aseli" i"t"i"-""tt"' ptl" pi+i prin buric' prin 'buna despicati dc asemcnea Rolit sau ar. fi eliminali i"i"l]'"tti"",i"i'"ot; ;r;;;'"1 i"ufitu setua le .intelpretate 1,1"i"tiif"t- f"i,"f"f, . onceplia sa(lica rcf'rit'ure la relayii.lc re/erilo'1re agresiune u tuitlui f"1l de m3rni)' ct)nLep!td . f"r-a tp""fliJ de "^ lu,,rir"rsalitnt"n pcrtsrl1xi {S Frcud. pp l l4-ll6) 'procrearca' iou," trriturif"'aexuaie au la bazi catcva teme fundametttale: pp' 250-253) **lr1 plT':-1it^11"^l: *s,"'"" li'.J"f r" sexuale (C Enachescu' unor energrr mlsterroasc ilrla- Ji" p.tnci dc vedere antropoloeic' mobilizarea apar copiii" de-a lungul "cum Dentru a creea, a face un om nou La i"trebarca dups auua e*pti'atji arlretipalc tnrjore tcatc ar apatline' lil i; ;-;;t";;;lur

"pt")1",".-lfun anrlopotogii' il toate cultutile Fulosilc frccvcnr in inrpu'e ele sunr rciultarul interdicliilor 5i al tabuurilor

ii""""t-i" *tt"f"'si

i,r.;."f"tirilir-

Lf

are inci

conceplie loarte

clari a semuificaliei sexual. Dar, in

schimb.

'fi;:-:l;:;;;i':"*r"i"r"'i"' i;r;;Jut'"i;;;"]ptii 9i i.t nrodelui

prc$coiaml are o intclegere siguri a semnificatiei probibiliei acestui gest de cAtle adult, realizAnd ci reaclia negativi a adultului ale o legdhrA cu o anurne parte a corpului care..de asemenea, n-a fost numita. El va face. mai devreme sau mai tirziu, asocierea inhe intordjclic. atitudinea aduJlilor qi organele genitale 5i-n acst mod premisa penffu stlucturarca unei atitudini eronate fald de ploprla sexualitate este datd. h) itlrdlarea cuttintelor fdrd se ni/icdfie (nedefinite). Preqcolarii pot invita cuvinte farl si invele $i actele sau obiectele la care se refera semnificalia lor. Cuvintele cu semnificalie sexuale sunt prezente in lumea pregcolarilor gi devin parte a vocabularului lor prin imitare. Cind pregcolarii verbalizeaza un cuvant cu semnificafie sexuala sunt admonestali de cltre adulti, lEra insi a li se explica

ingemi elc, penht a copiilor este uu?iu.ti", ';;toferiii "*pil"utio purilica ielatiile seruale' dindulc o fonna acceptabild ei ;;i;l;; ;;h -!""i"f. increderii Referirdri-se la cfectul acestor mituri asupra faptul cl "fabuta cu balza nu line de teot'iile "it""f"irifa adult. s.Freud remarca conilrrlui in ascund
iEi
"(S care intare$te increduhtatea "optlt-tlui copii, p. 50) '-illrui -nusr.rii

mitul care sc cxprima in mirul gcnezci sau irt la barz-6' care ocoleSt" tema genezei' apeland in ambele explica n.'oiJ it' "ut" opu' pJ lume- oopiii norale' cate au conformd cu valorile

li'pt"ii'a, observarea animalelor' care IllJ,".';;*";i;;'""p-ii, estc accea texuala, 9i de care conilul se simte atat de apropiat' ;;eJ";;.i; pt"ttd' Teoriiie sexuale concepute do
arhetipale si conslS in a invcsti aces( naslerii \'arr *;;;;;tti;,' ." halou special miraculo(' ntlst"'io' Prin rniracolul supraomeneiti. Mitul nascut astfel virtuli speciale, caliiali "Jri ""rri"r"icopilului obitnurt urm'Ire$tc ai el gtcrgerea parliciparii it::i"-tl'Tl:: naslerii ce.poatc asreura ::;i;;;; naste. el cste adus dc barzi' temi sirnbolica

are

5i el radicirri

semnificalia cuvAntului verbalizat. Din nou pregcolarii au pane de o Iectie prolribitivd gi misterioasd; preScolarii realizeazd ci semnificalia cuvdnrului reirrezintA ceva ce nu le place aduhilor sa auda pronuntat de ei, dal din ce motiv - r5mane in continuare un mister. Mai tarziu, cdnd copilul va invdta de la covdrstnici, sau prin alte mijloace, care este sennificalia adevdrata a unor
asefrenea cuvinte, el va face din nou conexiunea

;:il;;'i'';t#;""i,"*"'
*""ii".,itli"'i".rlnctuale

ia sacralitate, prin venirea dc sus' cu barza

ii"""l"*iteni'

idealizeazd ei copilr'rl' raporta^du-1

infe sexualitate

gi interdiclie.

c) etichelarea g/e$i/.i; in mod curent pregcolarii invatd de la educatorii lor si


denumeasc6 gregit actele gi obiectele de nahrrd sexuali- De exemplu, ei invatd ci au "cocogel" gi "pbsiric[" in loc de penis $i vagin, ci au ap5rut pc lume pcntru

Mifullela.tieiSexualeurmale;tesisubstjnriesexualitiliicaJacterizatapdll tandrele' rela1iile dintre sexc carrcterizate prir respect'

intr-ajutorare.Putereaevocatoareamitului,pcde-oparte'dar'si-curiozitateaEi de ce toate ;;;";;;"^ de obsen'aJie a copilului, pe de altl parte' explici


105

10.1

generaliile de copii s-au jucat "de-a mama 9i de-a tata" sau "de-a doctorul", u.n6riRd sd descopere semnificalia prccisd a nitului. Consecinlele acestui proces de (dez)informare sexuald a preqcolarilor sunt importante; mai intai, in abseola infoma{iilor concrcte 9i in condiliile nisterului intrelinut de adulli, are loc o elabomre in planul fantasticului asupra sexualitilii. Pregcolarii itiu ci se intamplA ceva intre adulti, intre mana gi tata, dar imagjnea asupra a ceea ce se il]tdmpld este fragrnentati, confuza gi nu e nici ndcar sexuala in nintea copilului. Copiiul incearcd si-qi explice misterul pdn elaboriri fantastice, incant[toare uneori, bazate pe mici po4iuni de informatie pe care le deline qi pe capacitatea sa de a imagina. in acest proces, de reconstruclie in plan imaginar a sexualitafii adullilor, intewin informaliile fumizate de ceiialli copii, aflati $i ei in urmirirea misterului. Covdrstnicii continud procesul de invAtare sooiali inceput de piril1li, contribuind la dezvoltarea elabordrilor despre sexualitate. O altA consecinlA a prooesului de invaiare sexuaii din perioada pregcolard este asocierea sexuafitalii (a organelor genitale) cu eticheteie 'llurdar", "ruqine",. "interzis". Singurul luclu cert penfu pregcolari de-a lungul acestui proces de invdiare sociali este interdiclia: interdiclja de a-9i atiuge organeie genitale, de a vorbi despre anumite lucruri, de a pune intrebiri. Anacronismui acestei situatii se iurpule de ia sine daci ne raportAn la realitAli precum: abuzul sexual asupra copiilor, fenomen ce cunoagte o dinamici ingdjoratoare in prezent, sau postularea sexualitd{ii umane ca factor de structurare a personalitAlii, ca factor crucial in echilibrul hzic 6i psihic al persoanei. Nu poli invila un pregcolar sa identifice 6i sd dehneascd forme de abuz sexual fArA ca el sd inteleagE precis despre ce este vorba, folosind un limbaj eufemistic, mitud sau metafore. Pe de altA pafie, un copil care a fost deja victimizat sexual, manif'estA un compoftament sexual precoce, igi exprimi trdirea inclusiv in plan sexual qi trebuie ajutat. Nu in ultimul rAnd, educalia ar trebui sA promoveze echitatea, sd-i a.iute pe copii s5-$i inleleagE $i sn-$i valoizeze sexualitatea, depA$ind anudte limite detarminate de stereotipurile de rol-sex. Vom adta in capitolul destinat educatiei sexuale ce poate face familia, educatorul de la gidinild pentru a restaum normalitatea in pdvinla invatddi sexuale la ve$ta prefcolarA.

cregteiea sdnilor-, aparilia pdrului pubian gi axilar, creqterea in indllime 9i grcutate, debutul cichiluj mensttual. La bnieli pubeflalea debuteazd in juru1

modificiri: alungirea penisului, ndrirea pdrului pubian, urmat de piml facial, la debutul testiculelor, aparilia
vArstei de 14 ani 9i produce unndtoarele

adolescenlei, ingro5area vocii. Apar emisiile noc11lme de spermS, deteminarc frecvent de vise cu cdacter erotico-sexual. Capacitatea de reproducere este achizilionata, atal de bAieli cat ti de fete, la inceputul adolescenlei. La baieli, spermatozoizii in cantitate suficienti pentru fedilizare sunt produgi [a circa 1-2 ani dr.rpd debutul pubedAlii. La fete, uterul ti organele asociate sunt suficient de dezvoltate in jurul varstei de 13 ani. Ca umrare, n.rajodtatea bdielilor de 15 ani ii a fetelor de 13- l4 ani sunt capabili din purct de vedere bio)ogic sa procreeze. Ritmul dezvoitarii fizice este considerabil diferit. nu nurnai intre sexe, ci $i in cadrul aceluiaqi sex. Frecvent, cei care au un debut precoce al procesului de structurare a caracterelor sexuale secundare, se simt valodzali, mdndri de imaginea lor nou6, in timp ce covArstnicii lol cale au un rilm mai lent al creiterii gi maturizdrii fizice gi sexuale pot trdi scntimente de teama sau se pot sinlli rlevalorizali in comparalie cu cei din prima categorie. in societdlile tradilionale sau in ata-numitele "cuituri primitive" toate schimbdrile aduse de pubertate erau celebrate la nivelul comunitdlii, prin "ritualuri de trecere" de la va$ta copiliriei la varsta adulte, sau pdn "riluri de iniliere". Printre societdiile de tip occidental, cele de lit catolic mai pistreaza dtul "confimdrii", iar evreii au un rit numit Dar milz.tlt pentrtt coptii care implinesc i3 ani. De cele nrai n.rulte ori, pdrirlii incearca sd responsabilizeze copilul ajuns la pubertate. si favorizeze con$tientizaxea acestor schimbiri, inmullind restricliile. Pubertatea !i adolescenta aduc cri ele un corp nou, expecta{ii noi, elnolii noi. exigenle educa,tionale noi. In marea lor majoritate. adolescenlii b'Aiesc un sentiment pozitiv de control asupra tuturol aaestor schimbiri, adaptandu-se relativ repede la aceasta noud etapd de viala. Din punct de vcdere sexual, in pubertate $i adolescenla conportamentul sexual se inbogite$te substantial gi se divetsifici. Masturbarea autostinularea organelor genitaie pana la oblinerea orgasn.rului - atinge apogcul ca frecveniS in adolescantd. Aproape fiecare adolescent, bajat sau fati, care se masturbeaza e con$tient de faptul cd aceasta este o pmctica dezaprobati de adulti. Din punct de

4.2. Sexualitatea $i pubertatea/adolescenta. Para la pubertate, blierii fetele sunt doar pa4ial dezvoltali din punct de vedere sexual; organele genitale $i sunt mici, caractereie sexuale secundare sunt cvasiabsente iar reproducerea nu este posibila. Odatd cu pubefiatea (incepdnd cu vals1a de 10 ani la fete 9i 13/14 ani la b6ie1i) se produc modificiri semnificative la nivel hormonal, nrorfologic,
funclional, iar copilul dobdndegte intr-un interval de timp relativ scurt imagrnea pubeftatea este un termen folosit pentru a descrie interr''alul in care un copil devine matur din punct de vedere sexual gi capabil din pulct de vedcre reproductiv. La fete pubertatea debuteazi mai devreme decAt ia biieli 9i se manifestA pintr-o suitd de schimbf,ri anatomice 5i fiziologice:

vedere gtiin{ific, insa multe din mitudle nastubirii au fost demolate. dovedindu-se lipsa de temei a asociedi acestei practici cu psihopatologia, cu bolile infeclioase sau de alti naturb. 1n prezent, sexologii tiDd sa intetpreteze

tinirului adult. Dealtfel,

masturbarea drept un fenomen natuml, deoarece inocularea sertimentelor de vind sau de team6 in legature cu consecinlele masturbf,rii pot fi dishuctive; copilul, adolescentul sau adulful care e convins ca masturbarea este nocivd poate dezvolta numeroase simptome psihice: poate deveni anxios, se izoleazS, devine iritabil $i suspicios. Nu existd in prezent date care sA susliqa oi mastulbarea este o placticE nocivd pentru individ, sau care exprimd inaturitatea psihologicS; ceea ce se cunoagte pane in prezent o recomandd ca pe o praciicd norrnalb ;i

l0?

inofesivi. Masturbarea este chiar rcconandat, de sexologi. consilieri, medici ca un mod de eliberare de tensiunile sexuale sau ca un mod de a spoli pliicerea
sexuald proprie sau a partenerului.

Pentru

c^ele

mai multe fetc $i baieli lrasturbarea este pdma experientd sexuali

completi. In anii 1940 studiile lui A.Kinsev raportau ci aproximativ 90% sintre bnie! ii peste 50% dinhe fete se masturbau (Haas, Haas, p.209). iar dateie culese prin studii similare rcaiizate dupa 1980 aratd ce procentele au crescut u;<.rr. La noi studiile indica fapntl cd 92y. dintre bnieli intre 13-18 ani se masnubeazA (l.Mitrofan, C,Ciupercd, p.211). Frccvenla acestei practici este variabili in functie de r'arstd, sex, experienla sexuald. de la persoane care se masturbeazl de mai multe ori pe zi, pAnS la persoare care nu se masturbeazd
deloc. Masturbarea nu inceteazi automat odatA cu cisAtoria sau cu implicarea intr-o relafie sexuald stabi16. Fiind o activitate scxuala pl.lcuti, ea poate collrinua indiferent de oportunitalile sextale disponibile sau de experienta sexuali acumulati. Statistic. insd, liecvenla n]asturbnrii depinde de disponibiliatatea
paltenorului. Ca tehnicl solitari. masturbarea insote$te frecvent trdirea fanteziilor sexuale: ambele sexe recurg la fantezii sexuale pentru a obline excitarea $i pentru a insoli masturbarea. De cele mai multe ori fanteziile se leagh de irnaginea unei relalii sexuale cu un prieten(5), de imaginea irnplicirii ia relalii homosexuale sau in activitdli sexuale de grup. Adolescentii. ca qi adultii, pot folosi in realizarea
ma.srurbdrii gi diverse obiecte precum peme. vibratoare, pipu$i etc.

sa illvesteasci De regul6, dup6 catcYa intallliri adolesocnlii dccid daci meriti alte resurse in noua rela{ie sau daca e cazr'rl sd se orientezc ,i-p, t"i ialti"'li cu partenerul' se catie un alt panerier- Dacd au convingerea cd sunt compatibili attlnci se reatizeazd trecerea cihc iubili si valodzali de partcner'. r-li

"pt*i"ii, opom;nitali pentru a se implica intr-o relalie sexuala Cu cat un"i "aot"r"u i"af"itiL"r cregtl 9i intimitatea sexuali diutre adolescenli progreseazb: "r"'rJJ ;'i; "*;, i-utalpre, mAngiiere pane la stimularea manuali sau orali a patterrlrutui se crecaza premisele pentru finalizarea Jrnun"f"t-g""i "L"'ale r"ieri"i se^-r"r. propritl-Tise itt tirnp ce :najoritatca adoic'cerllilor dotesc sd t""l't.p.o! li relatia sexuala. adolcsccntele devin realmcnte interesatc dc "i"lgl r"*uuta clupl ce s-au convins de seriozitatea $i stabilitatea relaliei ,"tu1;
AsteDtaracunerAbdaresauteama.darsiguranticipati,primarelatiesexualdare deccplionantd pentru adolcscenli Explicaliile ,u ii. o ;il:;; "*p..i.n1acdt 9i de ordin sexual intrc factorii de ordin a. ordin psihologic, ""ri'"aai de i'vinov6lie sexuald" (C'Enichescu' p 79):

;i;"G"

i p"nt u iaof"rl""nti, inilierea sexuaii echivaleazl cu spargerea unor tabu-ur $i ceea ce antreneaza in plan afectiv cristalizarea unui dezvlluirea unor mistere,

iegisim senti-Jntul

halou atcituit din team6' curiozitate, nelinigte' nesignantd in fala putea deveni

""""t*"ta"f"i, l; .oiilari" ;rilt i;;";;i.t;

in

adolescenli are loc ai debrLtul

in

relatiile sexuale; adolcscentul,

spre

cele expcdrncntate ir anii oopildriei. lnstinctul erotic apare la adolcscent sub fbflna dorinlei pur fizice, mult mai diferenliatd in raport cu tendinta autoeroticl $i suslinutd 9i de satisfacerea orgoliului personal, de dorinla posesiei materiale. hzice. Inilierea ssxual6, sau prima experiente sexuali este modelatd de valorile grupului de apartenentd gi ale epocii istorice. intAlnirea cu partenerul, curtarea sa urmcazd un anumit ritual, o anuniti rutinA. De regulS, ritualul cere ca bdiatul si aibe iniliativa 9i sA ceari fetei sA se intalneasci intr-un alt mediu social (acasd, in parc, la o petrecere, la cinema etc.) $i sd-j acordc un anumit interval de timp. IntAlnirile sunt ur1 adev6rat joc social, acceptarea de citre parteneri a acestora fiind motivatd fie de interesul/dragostea sinced fali de persoana vizatd, fie de utilitatea sociald a atigdrii impreuni cu o anumitA persoana (care sc poate remarca prin atribute precum: popularitatc, succes, frumusele, avere, putere). De ase[lenea: intAlnirile pot fi acceptate de cdtre ado]escenli qi in lipsa unor asellenea motivalii, in situalia in care ei fac parte din grupuri in care majoritatea prietenilor au experimentat astfel de relalii, din teama de a lu fi devalorizali 5i

deosebire de copil, aspird

si

stabileascA rclalii mai profunde 9i mai intime decat

dar 9i dorinla de a afla, de a facc dragoste' de a sexualitatea se asociazi 9i etichetad ca ceva ruqinos, cu sotimente de rugine 9i vinovSlie' pe care iu naot"r""ttt]t neiniliat sexual ut". o valoare hebuie sd le dcpigeascd. Dc aceea, prinra cxpcrienla.:"Iy:lu serttinrerrtul de emo'lionali foarte mare pentru adolescenlj; ca puate lichidc poate vinovitie sexual6, de rusine. sau, daci experienta sexuali estc un egec' il trattmatizand adolesc-e.tul chestionali ;;;-rf;;; i;,t;; complex patologic, orirn.i experienle se*url"' a-p,o^imativ jumalatc drn fcmeile 5i birbatii

snrintit dc ^.rriu ;;,;p;;ii i. in .rudiu (R.Colcs. B Sr'okes' pp l l2) si-au sc lcagi Toatc acestea i*il"r'"rtJr" intense de teami, ingr ijorare 9i dezarnagire de

;;-i;;

de a nu

r"nii-""tuf

descoperitil de teama de sarcin'r sau imbolnivirc 6i pe de vinovalie sexuald. in mai multe cercetiri realizate in Rominia

fi

"r^Ui""ii---"atr"**ti uaoi.r""nlilot aytreiiazd


satlstaclii. Oar

eiisti qi un procent (inhe 20 $i 40'lo) de adolesceni care nu sunt ;l",turnid J" etp"len1"t" lor sexuale $i dc paflenedi lor (I Mirofan'

s-au obtinut rezultate asenanitoare: majoritatea vrala sexuali ca o sursi de impresii pozitive 5i

i.ii"p*"a,

l"*t"'"t", -"rita o paa*pae deoatece

pp. 2l'3-21'.'). Vinovilia sexuala aparc in urma unei educa'tii sexualc ch excesiv de resirictivi' Si consta iu rAirea anxietSlii, a sentimentului

marginalizati

in grup. Indiferent de motivatie, intdlnirile inbe

adolescen,ti

rit"#f sexual. Adolescenlii cu un indice inalt de. vinovalie ssxuald ""-p..i sexuali, folosirea cuvintelor/termenilor care descriu sexualitatea chiar 9i atunci ""iii "J"""f* umana, au dificultali in realizarea excitirii 9i in tr[irea orgasmuiui

au incalcat standardele restriative personale privind

rcprezintS oportunitafi de aJ cunoagte mai bine pe partener, de a inilia o relalie speciald dc comunicare, ce se poate finaliza 9i il intimitate sexuali.

cu o cdnd au experienle sexuale cu parteneri legitimi Frecvent' adolescengii sunt cei care au fbst pedepsili in copiliric pentru ca au iniensa vinovalie sexuali

108

nanilestat curiozitate sexuali. au folosil cuvinte legate


atins organele geflitale.

<le

sexualitate sau

qi_arL

lntre factodi de ordin sexual, primul contact sexual poate deveni dificil _ pe fondul factoriior psihologici, care fac ca unul sau ambii parteneri sI se simtd intimidaji, tensiona{i. nelinigtili - datodld fie unui himen iezistent, fie absentei

forme de excitare sexuald 6i chiar contactul sexual anal. Incidenta experientelor in adolescenlA, conform studiilor realizate in S.U.A.- in ultitra jumAtate de secol, variazi intre i0 5i 20% atat pentru fete, cat Si pentru biieli; rrnii dintre ace$ti adolescenli experimenteazd mai multe u."-"niu experienfe homosexuale, care Ie oferd sentimente de anxietate, vind, dar 9i plicere, dupi care se orienteazA citre partened de sex opus. pentru alli adoliscenli, inid, pdmele contacte homosexuale repreziDti inceputul orientdiii lor homosexuale,
hon.rosexuale

sentimente de afecliune profunde gi se pot finaliza in experiente sexuale integrale. Asemenea interactiuni homosexuale implici sniut, mangaiere, imbdii$are, stimularea reciprocA a organelor genitale, cu ltana sau cu gura, alte

scxualA reu$iti, ea oferi adolescentuiui selrtimentul de implinire, Lucurie, plAcere $i ata$anent. Datoritd discontinuitdlii rela{iei cu parteneri de sex opus din adolescenlS, procentul adolescenlilor care au o viali sexuala regulati este destul de mic; la aceasta se adaugi gi con$tientizarea de citre adolescent a dscudlor imbolnivirilor cu boli cu transnisic sexuali sau al infectiei cu virusul HIV-SIDA; astfel, pentru mul1i adolcscenii. toli ace$ri factori au ca rezultat sciderea disponibilit6iii lor sexuale $i a fiecventei relaliilor sexuale. Ca urmare, masturbal'ea rimane cea nrai comuni activitate sexuali in aolescentd. dar si pentru indivizii singuri in general, indifurent de varsti. in perioada adolescen{ei un anumit procent de tineri expe.imenteazd _Tot relaliile homosexuale, care debuteazi inilial ca lormd de exprimare a unor

etc. Daca pdma expedentA sexual5 este fiustrantA, baumatizantl ea poate determina probleme sexuale persistentc pe rermell lung; daci este o experientd

lubrificirji vaginului, aontr.actudlor in.r'oluntare ale r aginului, pierderii erectiei

probleme de sinatate, $ansele lor de supravie-1uire fiind mai mici comparativ cu copiii ndscuti de femei apa4indnd gmpei de vaxstb 20-25 de ani. Gravidele adolescente au. de regu16, mai multe probleme medicale gi natteri dificile comparativ cu femeile mature, Dincolo de problemele medicale. gaviditatea la adolescente este considerata nai mult o proble rE sociald, majoritatea adolesoemelor care I1mAn gravide abandoneaza gcoala, ceea ce le reduce drastic posibilitatea de a ocupa o pozilie activa pe piata legalA a muncii. intr-un procent relativ mic de cazuri, 9i anune cdnd adolescentele sunt ajutate de tatEl copilului, existd posibilitatea de a creea un mediu de viald sandtos pentru copil: de cele mai multe od, adolescenta mam6 nu dore$te s6-$i dea copilul spre adoplie. dar nici nu are mijloace sa-i ofcre o cre$tere $i educatie adecvati. Neavdnd abilitatea sa se inheiinA $i sd-$i satisfacA siesi nevoile. mama adolescent5 devine dependent[ de pro-erameie sociaie guveruamentale sau locale. Susfnerea parentald a unei asemenea adolescente, de$i reprezinti solulia cea mai dezirabild, nu se produce decat in foarte putine cazuri. Principala cauzA a fenomenulld gravidititii la adolesqente este sexualitatea adolescen!:ilor; rela{iile sexuale intre adolescenli $i graviditatea nu sunt semne de decadenfd, ci de schimbare a grilei de valori a societdtiir daca societatea va continua sA refuze si recunoascA faptul cd adolescentii sunt din punct de vedere biologic apli pentru activitate sexualA, aFa cum au fost dintotdeauna, aceasta

jumEtate finalizeazi sarcina (Haas, Haas, p. 218). Comparatia cu ratele graviditalii la adolescentele din airc Jnri. cu o atihrdiae pennisivd iati de sexualitatea adolescenjilor, indicb laptul cd S.U.A. este pe primul loc in ceea ce pdve$te acest fenomen, avand o incidenli dublA fald de urmitoarea clasati,
Canada.

adolescenlilor ce cunosc asemenea experienle homosexuale se estimeaid ca ele nu conduc la homosexualitate adulti, ci ele reprezjnta mai cur6nd incercdri de a explora gi defini propriile nevoi sexuale qi afective. Ca urmare a implicdrii in relali ireterosexuale, tot in perioada adolescentei apare gi fenomenul graviditdlii. La inceputul anilor i990 doar in S.U.A se estima cE in fiecare an un milion de adolescente rim6_n insircinate, diDtrc carc peste

definitorie penh'u toatd viata 9i activitatea 1or sexuald. pentru maioritatea

Graviditatea 1a adoiesaentele de 15-16 ani este consideratd de mare risc; copiii ndscuti de mame adolescente sunt frecvent subponderali, prezinti mai multe

problemd sociald se va amplifica. Aldtu de factodi biologicj implicali in graviditatea adolescentelor, intervin qi factori de natur5 psihologice: cele mai nulte sarcini ale adolesceutglor nu sunt rezullatul unui singur sau,/qi unic contact sexual. Parinlii adolescenli descriu rela,tia sexuali finalizatA pdn sarcini ca pe o relalie stabila, ca pe un pa enedat afectiv qi sexual deopotrivi; atunci cAnd apare sarcina, partenerii nu se blameazd reciproc $i nu eactioneazi cu ostilitate, fiind implicali in aceastd relalie de mai mult dl] un an ii dezvoltand putemicc sentimente de ata$ament fati de paftener. Deci, ceie mai multc sarcini la adolescente nu suDt rzultalu.l unor legaturi intiimplaroare. in al doilea rAnd, graviditatea la adolescente poate fi rezuitatul unor nevoi emotionale profunde. astlel incat ceea ce apare ftecvent ca fiind un "accident" poate fi in realitate un act motivat de impr.rlswi neconstientizale. O adolescerti poate vedea sarcina ca pe o cale de a se separa de parinli gi de a trii lingd persoana iubita, iar un beiat poate vedea in graviditatea partenerei dovada maturitilji sale. De asemenea, graviditatea poate reprezenta un mijloc de a convinge partenerul sla legalizeze relalia (dalele siatistice demonstrdnd insb slibiciunea cisitoriilor determinate de graviditale, rata divo4ialitAlii in aceste cazuri fiind dubli). Excluzdnd insi ipoteza folosirii sarcinii ca mijloc de presiune asupra partenerului sau asupra altor persoane, devine evident ca una din cele mai impofialte cauze este necunoagterea mijloacelor de contraceplie sau nefolosirea 1or. Rezistenla fale de folosirea mijloacelor de conhacepiie himite la doue seturi de cauze: fie adolescentii nu cunosc posibilitalile de contraceplie cele mai adecvate, fie le cunosc: dar nu le folosesc. Inten/ine din nou aici rolul educatiei sexuale care

i#;"e.#,1;",::,i:lx11t timp, Educalia sexuala trebuie

ji:::,

:x

resceorei, cand majodtatea ou':il]:l sexuale gi trebuie si formeze <Iepriirdelea de a lolosi rnijto,u""i"i"

reairzatii integral inainte .te ^.'ure

;iT,*i:;Ti1*Tlt:h :i Jiculd 3.,"..


:l iJ;i;; ;;;; ;j;,"]ri"lli11i",jli;
"uno*.p,i"

la

arsenalol in " ' --- mai putin -cornune, dotesc sd experimenteze totde streapu' locld ' ,luri sofisticate, baruri cu program qsf$icrl'rr erotice llecventes/a l:::ri ' -^ . u,"u Din randul rce)ror adulii singLlri 'e Putemrc tr ^lnr_iTeazE'! ' mal sexua de imbolndviri venerice 9i de inlectari cu teass "; '" "---' mcre

-,..1. se,'urr!

cel rarlafieaze Procentul ^d',lriicar<

Hiv-stDA

4.3. Sexualitalea 5i r.irsla adultd. Rcperele axiotnoice,t., sunt proresia 6i ramitia. ,i*'o"",i"ui-i:;:"":,i:::Hi: vTstei adurte tj;ilr,litil valorite sexuale, 5i-au identifi Jat n"uo,l" r"*uui","ii "a"rrii, selecrie ale partenerului sexuar potivit, p..-ii"'i'ii"ra ..ruuu interr.r. .tabrll. binc calrhr:rra. uneorr clr;ar *,inr"ra 'L """u ""'r" ,i",.;,"i.-' maniresre r.^uuritut"u Existd insa $i un procent ""Jiri'.",pi,r"i"-",.,i1i'i1,,*jr"ffi: impoflant de adulgi singuri, ror iuolulia so"ietat;i conteinlorane detennini un Droces de cre;;1ere *ni*; ;;;.;;;;';r;il;l: 2-3 deccnri. inmrcat cornportamentul sexual ;il;;;;;ri* la singur gi la cel care rdie$re inh_un cuplu "* t[e"lir",i;, n"uj"io_ adultul u1,o.au fiecafe categorie sepamt. ""Lrif

;;;;;#,

l,

X*i;*:

.frllr:,"i'til.o;f-ui'tt; ::111: T;:#;'r",. J"-!Jl"rd De exemplu' divorlalii a-$i ::#"il ;i;il.-;";; i' "i.'u'"" "'ist'n1"i lor obienuite inainte de grcoi' enr imbalraniL
caL {ru^-d^e\

a altor situatii decat propda decizie se pot se afla in diverse contexte sociale in care "una ce paneneri. dcz\ol(a r.ltine. rabieturi 1i cjung 'i ^^it"ltin2niciaDllll sullt ln\oll!| qi vdduvii triiesc

i 'sllnl sln-'-!r la

''*dre Luma

ca singurdtatea lor reprezinta Joar ,considerd se vor cAsdtori (se vor inplica intr_o-retilie "oiri._oo*ra 5i "a stabilal cand ,"ol gari p"rr"n".,,f potrivit.. Pentu cei mai tineri, singuratarea -a este o etapa scufta vielii (cazul studentilorJ; exisri insa si adulti care aleg sa rarrrana singuiiiil.i"ii'up*"*ru mult libertarea pi stilul de viata ,le pe carel face p"ritif ."erti"f . singur polte ple:a qi veni la orice ord, poale c6l6tori, "Arltul i$i poate schirnba serviciul, paftenerul

."n''un, pJn'r,u ,or, jll"1''|i1,.;,..11-t:::l- 3'n:,,oronriilc velori rtur r. ecare venrnd cll rezulrare dinr.-o biografrc "aur,i; unica. fotu5i. adulrii .inguri impanase.c unele circunrsrani. .o"rn Jnli ln"r., lo, najodtate

";;;; u exista tendirta de erichetare a atlutlilor singrri incapabiti se-Si asume reslonsabiiitIli, singurahci, .o J.lruugi" nnon"lu'* fr"'i.orpoa, ii. precara, dependenli de profesie. Dincoro dc r"par a*l""rtl'"ti"t ," "a de "r" o

;";

cu privire_la adultii singud o serie de prejudecati, i"r_-up".i'.* .irijr mituri. De exemplu, existi convingerea cd cei ior. al.,.o4*ra incapabili s, pdstreze o lelatie; se crede despre celibatari ,uni;"*#ft, ca ,""i- rJ"ioli,,'j"ai.ri in intrc:{inre carierei, clr lln comr)orAme", .",,,", -. -.* ' T]'ll'

Adultit sutguri sunt studentir. Dersoanele divo4ate, vdduvii, homosexualii ceiibatrlir. ln ciuda cregterii cor4tientizirii i_p"ir"ipi-i".'r""i#.persisu

$i

i'"i""ii.'p"ril""tii 'eruali ti \u5rin ca2u ,mai cum sA cufeze sau si inilieze o noud relalie 9i liri;,i ""it"t ,t r"-O"r'ind atractivi'ln lumea adullilor singuri' Senlimentul de se simt incapabiii sd rerntre pot fi expresii.ale fricii de a fi i""0"""".., co,rvlrrg"re" ca sunr rleatrdgdtori insu$i reprezjntd o siluatie de --"-in(i pentm cei care au ctvo4aL Jivo4ui din aceqti aclulli singuri incearci ;" dificultate Muili ::"i5il: r;;'J";;p;;;;" apelAnd -: --ilF qt' s; alnane reveuea in lurnea celor singuri 20% dinla diverse cuplurile p"nt* aproximatir' ::.,::;::'#i ;iJ-;i""; "opiito' panenct 'er'ral' solulia e5re dc ,r conrinua ttn alt :1:::":l::;'.';'; ;'- al'oo"iL',ir 'Huo'' p i12r De regura contacrur scxurr :l;:lL:i;; ;:; ;;;;;.;"r ' H'"'
I

;il;;

in condiliile in care l;oi itt""r"uza dupa cdtcr e luni de la divo4' pentru a se el'itacomplicaliileO mici "rl?o"toi ambii partenen cunosc un uou panener Si sexuale' i'uoi9o9i 9i uuauui se piecipitn inediat in noi relalii

unul sau

llJ"'i-'"l"iiri
;;;il;; "i a";;ffl. aa

#J' i*#J,:Jl?T;;ilH :,'ltl,il"


si:ir

.^;^dje"r;;1. ."J
f

f*r:*:H;.l;

*tn"*trti ta ideea singuiatalii' detenninata deateamd 5i de ""t*r.d;;;" de mult timp penn-,' se readapta ;l':iH; ;"jiiit;"u"uaa,'"iio' it.',a u"se in]plica intr-o noue relatie- Din rdndul ""noi' a
la iun.Iea adultilor singun

,.r*',,

sexuai fdrd sd

fie nevoit ,i d"u

,o;o;it

au priereni si relarii extrem dc direr,e. .rno." conrponanrcnrul jor ,erual ooere fi foarre jnovaror.. De sa fie singuri au mai rnutlr p*t"n".i

lll]ll_iill3::lsi:la-tlcore:punlator panenefii r-'udr( r \rrsracula de cdr"e prieleni 5au


.lniuri

de acest

";lun_,'n""uoiu ,til a",,i"ia ra,a

lo,

A"

inimi' de spitalizare Un studiu realizat ir i988 pe un ri u1 ,il"lot u'tte'icani ;i-a propus qa delctrrrine dacn accsl segtnent de "a"ri' 'ingu,i "-^.-tttat ;ru;;i-;i;;ij"?ina "'.,nru1"t. 'inguratilii are un potential mai mare253)r in relalii stabile (Haas' Haas' p h fericrli. comparatr! cu aoulll unplica,ii tatuulii s-a!i declarat intr-o propo4ie dubln ci, d.,pa voriauiia ;"; '"*, singur'rtelii cei "br;il f"r-i.i,l. lotourutiu cu letneile 'ingu'e iar duptr circum"trnlele libedatea' "-.n"u"lo.tniciodataci.atoritis-aualdtataficcimai[.criciil.inlllnpcecel alun,'toti s,rnl ce1 mai pulin ferjcif Adultii care apreciazi . fe cili sa raDlanh srngufl; cer c'Lre n"r,itititut"u, oportunitdlilt noi sunt mai un 5irrgur upr."lrtu .,ufriii,utea. secrrrlarea si constanla 'iola d"" '11lii,-:: coabitarea ca fiind cea nrai fcricita slternadva' sau

lr Perltru bnlilor de ;1 ;tJ,n"ilo. st tetolteatd cel mai mare procent al

;il";;;;i;;;,oria t";;i;';;-;;;"

""nstranse, seruali ocazronali. Aduhii

,""uuii,l;il##;

,n.r.r'i"ri;;;.;.";i .ui."i. Iiuii" .,,r. ur"g

#;f,o.tu_"nt"

;ajoritatea adultiloi o t'di"'" casdtoria asiguri adulllor un lactor opo*ni u,"u pentru un comportament sexual constant' fiind astfel decizia de a lace o casatorie Catalizatori ai pou," determina J"li.ti"t

de religic' este Sexlfulitatea arplului. Cdsialoria spdjinita de societate 9i

"-J

I r3

deciziei de implicare

int-o relaiie

eiaborare/proiecta.re a compatibilitdtii sexuale, cuplul ajunge sa devina modul de viaF fundamental al partenedlor, in cadrul cdruia bdrbatul $i lemeia cornunice.

valorile celuilalt. Construirea compatibilitdtii in plan sexual se bazeazi pe cunoatterea propliilor valori dar $i pe cunoa$terea partenerului, ceea ce presupune o bun6 comunicare intre ei la toate nivelurile (de la nivelul emolional-afectiv, pAli la cel scxual gr ralional) 9i toleranla, empatie, sensibilitate la trebuiniele partenerului. in unna procesului de

singuratate, conformismul, do nla de a beneficia de un alt statut social ,i hnanciar, dragostea, dorinla de a avea copii. Cinicii spun ci cea mai rapida cale de a anihila dodnla sexuala este casitoda $i, din puncr de vedere pslhologic, exista argumente in acest sens: inainte de a fi casdtoritj barbatii Si femeile strdbat distanle mari, iqi asum-i chiar o serie de riscuri pentru a se intrilni si a avea un contact sexual; dupi cisitorie, panenerul este drsponibil, iar actul sexual poate fi chiar evitat. Apare intrcbarea: cat de satislEcdtoare gste viata sexuald a pa enerilor cuplului familial? Cisatoria este o relalie in care contactul sexuai este nu rurmai permis 9i incurajat, ci reprezintb chiar presupozitia d,e bazd a irrstiruriej marrrnroniale: absenra relatiilor sexuale intr-un cuplu cdsatorir alrage dupd sine desfacerea casatoriei. Studiiie aratd cd cele mai active sexual sunt cupluile tinere, la care frecvenla contactului sexual este in medie de trei pe s6ptimen5 (Haas, Haas, E.R.Mahoney, T.Stoica, C.Endchescu). pe masura ce partenedi cuplului se apropie de varsta de 40 de ani, frecventa se reduce la doul contacte sexBale pe saptimAna, iar cdtre 50 de ani la un contact sexual pe siptamanA. La majodtalea cupiurilor casdtorite frecventa contactelor sexuale este inve$ propo4ional5 cu durata de rimp heita rmpreunA. Toate aceste conciuzii au valoare statistici gi trebuie subliniat laptul cd sexualitatea in cadrul fiecbrui cuplu depinde de stilul sdu de via1i. Fiecare cuplu dezvoltd in timp un stil propriu de via{A, pe baza modelelor de referinti imprimate de procesul de socializare, valabile inclusiv in domeniul sexual, pe care la aduce fiecare partener in cuplu gi pe care le adapteazl la

stabild, legalizatd, pot

fi 9i teama de

Cnplurile lbricite strdbat doua etape in ceea ce pdveite irtimitateai etaPd .fuzionald, caractedzatI pdn relalia de interdependenfA Si pe care o intalnirn in pdmii ani de vial6 ai cuplutui, 91 etapa mqturd, care pelmite fieoimi partener sdSi dezvolte propria individualitate gi autonomie. Descregterea frecventei contactelor sexuale odata cu timpul inh -un cuplu are in mod aeft o legAturi cu trecerea de 1a prima etapd a inrjmitdtii Ia eea de-a doua. DacA intr-un cuplu comunicarea ti intercunoatteea se rcalizeazid continuu, indiferent de variabila frecventei contactlor sexuale partenerii vor fi satisldculi de stilul de viald al
cuplului.

Cercetirile rcalizate de sexologii contemporani pun in evidentd o serie de evolulii in sexual:itatea cuplurilor; in primul rand, comparativ cu generaliile
adullilor nasculi inainte de cel de-al doilea razboi mondial, activitatea sexuala a cuplurilor s-a intensificat, probabil 9i ca urnare a recuperdrii sociale postbelice ale valorilor sexualitatii. in al doilea rdnd, tehnnicite sexuale folosite in cuplrri s-au diversificat; in prezent multe din cuplurile din societatile occidentale practicd, aldturi de poziliile^de contact sexual hadilionale, 5i sexul oral sau alte forne de excitare sexuali. In al treilea rdnd, timpul pehecut in cuplurile de azi cu desfigurarea diverselor activitdii sexuale a crescut; daca inainte de cel de-al doilea rSzboi mondial un contact sexual, cu toata lazele sale, se incadra in 10 minute, in prgzent sunt tot mai numeroase cuplurile care mporteaz a implicarea in activitbli sexuale ce dureaz5 frecvent inhe 15 $i 30 de minute. Tlaim intr-o societate in care valorile erotismului gi sexualitSlii sunt promovate pe scard largi iar rezultatul este ca majoritatea cuplurilor igi acordd mai mult timp peutru a stimula cum se cuvjne toate zonele erogone ale padenerilor. $i iniliativele sexuale au evoluat la cuplul contemporar; astfel, daca in mod tradilional inilierea activitililor sexuale era de competenla soului,4:drbatului, in prezent, in tot mai multe cuplud iniliativa apa4ine sotieifemeii (P.Blur:nstein, P.Schwartz.

p.99).
Sexologii au pus in evidenJd gi un alt aspect care Poate perea suryrinzitor: degi activitatea sexuala a cuplului s-a intensificat 6i diversificat, masturbal ea ca fenomen tipic - ca practic6 solitard - este prezentb 1a partenerii cuplului. De obicei masturbarea este acceptata atunci cdnd partenrul sexual nu este disponibil gi de aceea mulli adul1i cisatorili tind sd caxacterizeze masturbaxea parteneruiui ca o infidelitate. Solul aflat in aceasta situalie se intreabd ce este in neregulS cu

celuilalt. Acceptarea propriului corp 9i posibilitatea de a comunica prin intermediul acestuia, de a se dezvdlui paftenerului, asigurd un nivel bun de intimitate in cupiu, deoarece determind capacitatea de a accepta aparilia colpomlA a paflenerului, de a prirni bine manifestdrile erotioe non-erotic ale $i acestuia (I.Mitrofan, C.Ciuperci, p. 253). Din nou apare evident rolul educatiei sexuale primite in copilbrie; dac6 o pe.soani a beneficiat in primii ani de viali de o educalie rigidA, proliibitivA in ceea ce pdve$te corpul gi sexualitatea. ea va avea mari dificultSli in a se exprima liber corporal-tizic. in a accepta asemenea manifestiri din padea partenerului sexual.

!i se interevalueaza, se dezvoltd $i se afirme ca fiinte complete Fi mature. intr-o relalie coqjugala $i sexualA autenticA ambii panened se modeleazd reciproc, astfel inc6t sA corespundd expectantelot propt-ii dar $i ale
se cunosc, se auto-^

el $i, de asemenea, se inheaba daci gi partenerul siu face acela$i lucru Psihologii au sugerat, chiar din anii 1970, ca existanla masturbirii in cadrul cuplului ar fr indicatorul unei relajii sexuale disfunclionale 5i nesatisfbcitoare. dar o serie de anchete mai recente s-au finalizat cu concluzia cd majoritatea solilor care practicd masturbarea solitard iqi caracterizeazd viata sexuala cu paftenerul oa flind foarle buna. De relativ pulin timp sexologii incep sA prezinte masturbarea in cadrul cuplului ca pe un fenomen normal gi comun, ei gisind c6 aproximativ doud trimi din soji se masturbeaz5 ocazional, indiferent de faptul daca sunt sau nu sunt satisfeculi de relatia sexuala cu partenerul. Solii recurg la

masturbale uneoi ca substjtut pentru relalia sexualb cand parlenn_rl este bolnav. absenl, sau in alte situalii carel fac indisponibil sexual pe partener; alteori recurg la masturbare pentru cb resint nevoia unei excitari sexuale suplimentare saLL pentru c5, pur $i simplu, r'eprezintd o activitate pldcuta penlru ei.

Etapele evoluliei sexuale intr

(P.Blumstein, P.Schwanz, pp. 88- 104): a) luna de miere, cate se poate extinde pani la 1-2 ani dupd casatorie; solij trebuie sd rezolve probleme dificile legate de negocierea stiluiui de viald al cupluiui gi s6 se adapteze reciproc la viala in comun. Totu$i, najoritatea adullilor indica drept cea mai fedcita perioada dir viata lor intervalul le dupi casitoric pana la aparilia copiilor. Psihologii explici aceastd perceplie subiemjvd a fericirii prin sentimentul de implinire pe care-i trAiesc tinerii cartd inccp sa-gi realizeze propdul cbmin. cdnd atagamentul reciproc este sigur 5i securizant qi cand d,:'copera u placerc 5c\Lala noua; b) pn'entalitalea Si ca era; 1^ aA[iva ani dupd cisitode relalia sexuali poate deveni secundard in cuplu; apar scopuri gi obiectir,e noi care interlereazi cr,r tendinF so1ilor de a-qi menline corlcentrati aten{ia asupm celuilalt gi a da priodtate satisfacerii nevoilor sale. Unul sau ambii padeneri, datoritA implicnrii in cariera, pot unni-ri acum cu prioritate promovarea in ierarhia profesionalb qi afirmarea; se adauga gi copiii, care au nevoie de atenfie, iubire, indrumare, supraveghere. A fi un bun pArinte poate deveni scopul fundanental al partenerilor cupiului. Ca unnare, mul,ti dintre parteneri ajuDg sA se simtd obosili ;;i pleocuparea pentru activitatea sexualA imegiskeazl un recul: sotii nu se mai aling. nU 5e nldi saruta. iulbrati)ea,/a la tel de rnult ca ill Iuna de riere, icr fi-ecvenla contactelor sexuale poate scddea pAni Iajrundtate, comparativ cu etapa
precedenta;

un cuphr pot fi

sistematizate astfel

sexuali, varianta planificdrii ei, astfel incAt contactul sexual sd poata fi realizat optime gi nu coltra cronometru, sub ameninlarea intremperii actjvitalii sexuale de catle copii, vecini. rude, diverse incidente. Un alt secret a1 cupluriior longevive gi fedcite este varietatea; de [a gdja penh! prop a imagine, pentru a-qi conserya capacitatea de stimulare a paftenemlui, pAnd la decor, lond mrlzical totui este vizat penn-u combaterea rutinej. DoinF de a experimenta noi tehrici de contact sexual, de a folosi auxiliare speciale, locuri speciale a ar.ut drept rezultat menlinerea prospelinii rela{iei, dar qi a interesului sexual al paftenedlor. In conbaterea rutinei, o condilie eseniiali este spontaneitateaa, uneori dorinfa sexuala apar in locuri qi momente nepot.ivite iar r fi spontan inseanna a da curs dorinlei chial daci locul/momentul este nepotrivit, cu cofldiIia ca activitaiea sexuala se rarnani intr-un cadru privat. Majodtatea cuplurilor catacteizeazl actjvitAf le sexuale desldEurate in excursii, oampinguri. chiar rnoteluri qi hoteluri ca fiind pldcute, interesante. excitante. in sfartit, capacitatea de a comulica cu pafienenrl, de a aborda chiar subiecte delicate, care lin de propria insatisfacie sexuala gi de a gisi impreund rezolvare este decisivi intr-un cupiu. Comunicarea cu partenelul de cuplu trebuie sil se desfeSoare pe toate rcgistrele verbal, corporal, sexual, spiritual - iar morl]cntul, toDul, cuvintele gi gesturile folositc trebuie sd exprime afecliune, nu criticism. A face dragoste aproape perfect depinde mai pulir de ceea ce fac panenerii in timpul contactului sexual, ci depinde de tonul interacliunilor lor zilnice, de cat de mult se iubili $i vaorizali de partener (B.Mihiiescu, p. 199). ^simt In cuplurile maritaic disfunclionale sexualitatea poate dobdndi diverse valenle

in condifi

rczolvate. Partenerij pot fi inegali ca putere filanciard, realizare profesionali, statut in cadrul familjei, dar sA fie satisfEcuti de viata lor de cuplu. Ambii recunosc acum cont bulia ori limitele proprii gi aie celuiialt qi se pot concentra din nou pe mediul familial. Chiar qi in aceste conditii, detenninate de eliberarea din multe din sursele de stes, sexualitatea poate inIegistla o tendinla recesive. Doar odatd cu pixAsirea familiei de cAtue copiii ajungi la varsta independenlei este posibil ca solii sd redevini" mai cenhali pe viala lor comunl, sugerdld idei inovatoare in rela{ia lor, io proiectele lor, Sexologii explicd stabilitatea gi reugita cuplului sexual pdn mai multi factori: rnai intAi faptul ci relalia sexuale este perceputa ca o prioritate de citre ambii padeneri. Aceasta implicd grija ca aspecte precum: program T.V, obligalii sociale, sarcini casnice etc, sA nu devinA obstacole in calea ulei bune relalii. De ase[renear multe cupluri fericite au gAsit, pentru a-qi cultiva fi intretinc relatia

privind educalia copiilor, funclionalitatea cdminului, impArtirea responsabilitdlilor in casd 9i aspiraliile profesionnLe sunt maj nrult sau rnai pulin

c) stdbilitatea Si matltit.rtea. La 15-20 de ani de la cdsitorie deciziile dificile

instrumentale (E.R.Mahoney, pp. 249-251): a) r'elalia se).uaid poate servi la dominarea partenerului; sotii care au o personalitate dominatoare sau care au lost socializali pgntru a norma ei viala sofiei/familiei i;i pot extinde aceasta atitudine Fi asupra conportamentului sexual. Atunci cand sotia nu r-6spunde Ia cererjle sale - sexuale sau de aitii naturA un astfei de sol incearca sd restabileasci controlul prin dominarea sexuala a soliei, respectiv prin viol. Violul marital poate avea o diversitate de fonne, de la contactul sexuai obfinut cu for{a, pini la forlarea soliei sd realizeze acte sexuale la care ea nu consimte (sex oral, anal, acte de sadism etc) sau angajarea fortatA a soliei in acte sexuale ou alli bfubali pentftr amuzamentul
sau/$i excitarea sa,

b) rela{ia sexuali poate fi folositi ca substitut pentru iubire ;i afecliune; dacd, de exemplu, un bArbat nu invalA sa-qi exprime dragostea, alecliunea, tandrelea in moduri non-sexuale el poate ajunge se perceape absenla activitifilor sexuale ca pe o abserld a iubirii. In special peutru persoanele cu o stima de sire scizutA,
nesigure pe ele, teama de a pierde dragostea

suportat. ln asemenea situalii, activitatea sexBalS, chiar brutal5 sau forlatA, sewegte ca apdrare, ca mijloc de prevenire a posibilei rejectii din partea
partenerului, ca o modalitate de reasigurare ci partenerul

pa enerului poate fi foarte greu de il


iubeSte.

t6

ll'/

c) relagia sexuali ca echivalent al vidlitdtii; unii bnrbalj au convingerea c6 activitatea sexualA indiferent de tehnicd - este un semn sigu al viilitAfi lor. Violul marital devine modalitatea acesior bdrbafi de a-qi afirma virilitatea c6nd partenerele ii resping ca persoane sau ca pafteneri sexuali. d) sexul ca pedeapsd; in cursul unei dispute, unii so{i pot recurge ia constrengerea fizicd a partenerilor pentrx a umili sau pedepsi; violul marital devine '!o lectie" pe care victima trebuie s-o invele gi s-o relind. pe de alta pade, refuzul de a se iurplica in activiiali sexuale poate fi (si este) folosit de femei tot ca o pedeapsd sau ca un mijloc de presiune asupra soiului in atumite circumstante. e) sexul ca paleativ universal; unii bdrbali inteleg activitatea sexuald ca pe un indicator c, totul este in reguli in relatia lor. De asemenea, sexul rcprezintd penhr ei solutia la orice problemd interpersonali. DupA o cea I cu paftenerul, ei pot incerca si readucl lucnlile la normal angajdndu-se in activitali sexuale, chiar daci acesta opune rezistentd. Pent.u asemenea subiecli, lucrul cel mai important este ca activitatea sexuali sA se realizeze fi dac5 s-a realizat inseamla ci toful s-a rezolvat. Aduliii casdtoriti iti ruanifestd seriualitatea nu numai in cadrul cuplului conjugal 9i implicarea in reialii sexuale extramaritale este relativ frecventA. Amploarea sexualitAfi exkamaritale este dificil de estimat gi studiile consacrate

c6nd se poate manifesta teama de pi.3rdere a atmctivitdtii sexuale gi a capacitAlii sexuale. Persoanele care traiesc aceastl crizd se impiicd in relalii extranadtale penhl a-$i confrma atractivitatea sau/9i potenla sexuala. Se pare cd ponderea acestei motivalii este totugi redusi deoarece din punct de vedere statistic nu s-a obseryat o cre$tere a sexualitalii extramaritale in preajma vdrstei de,t0 de ani. iu studiile analirice asupra coreiatiei aracdvilate fizicd satisfaclie conjugali s-a constatat cA deteriorarea aspectului fizic asociatd cu imbEtranirea afecteazi mai mult sotii decAt sofiile; femeile cas5torite i$i diminueaza interesul sexual gi chiar

satislaclia sexuali se diminueazd cdnd observd pierderea atractivitdtii frzice a sofului, dar bixbalii casAtorili trAieso acest lenomen la un nivel semnificativ mai mare. Interesul sexual al solilor, satisfacia lor madtald $i chiar tendinla catre relatii extramaritale depind mult mai mult de perceperea atractivjfilii fizice a
so{iei.

Vom reline cA, intucat organizarea spatjo-temporali a activitSlilor in


societatea contemporand oferA numeroase oporhmitdli pentru a cunoagte posibili parteneri sexuali (locul de muncd este considerat contextul in care cei mai mulf adulli care se implicd in rela{ii extramadtale igi inahesc noul pafiener sexual),

extramaritale. In ciuda lrecvenlei relativ mari a acestei practici sexuale, sooietAile de tip occidental dezaprobd sexualitatea extramaritala gi din pulctul de vedere al variabilei sex este mai perrnisivl cu bdrbatii care se implici in aserrenea relalii, decAt cu feneile. In alte culturi funclioteazd o serie de mecanisme care inlesnesc reiatiile sexuale extramaritale cu conditia ca cei implicali sA pisheze discrelia qi nimeni sa nu fie umilit social. Interesul pentru a gisi cauzele acestui fenomen este vechi iax explicatia-cti$eu cdstalizata de-a lungul timpului este c5 cei care cautS satisfaclii sexuale in afara cAsAtoriei sunt
cei care au o rela,lie maritald nesatisfhcdtoare. Absenta satisfactiei sexuale sau./gi emolionale intr-o cdsnicie reprezinta un motiv putemic pentru ciutarea unui partenr sexual nou, dar nu este unicul motiv. Pot exista gi motive precun boala, care-l face indisponibil sexual pe unul din partenerii cuplului conjugal, sau cariera profesionalE care-l obligi pe unul din sofi sA stea rnult timp departe de
ce151alt,

au condus la date destul de diferite; se admite insA p. 115) cI in prezent aproape 75% din bdrbatii cisAlorili $i pe^ste 60% din femeile ci.satodte se implicd in relatii sexuale
acestui fenomen
(P.Blurnstein, P.Schwartz,

relaliile extramaritale sunt cel mai frecvent motivate de o combinalie intre oportunitate gi atitudinea tolemati, deschisa fati de sexualitate. Ca gi orice relalie sexuala la care consimt ambii parteneri gi relalia sexuald exfamaritale parcurge mai multe etape in realizarea sa (Haas, Haas, p. 319): initial soii decid impreunb sA privesci posibilitatea unei relalii extraconjugale cu toleranli, dupi care incep sA caute opoftunitali. De fiecare data intervine ca un factor precipitator modelul extramarital, un pdeten intim de la care se poate invila inueg lualui. caxe poate pune la dispozilie alibiuri sau apadamentul sdu,
sau chjar un paftener de ocazie. Dupa o scurta deliberare Si anticipare mintala a tuturor pa$ilor sau problemelor ce trebuie parcurgi sau rezolvali se consumi $i relalia sexual6. Formele de manifestare ale sexualitdtii extramaritale sunt extrcm de diverse: de la flirt la intdlnirile impersonale cu prostituate gi pdnd la relaliile profirnde de iubire care dureazd mai mul1i ani. Fliftul, degi nu presupune contaat sexual fizic, este o manifestare a interesului sexual pentru o alti persoana. Flirtul poate fi motivat de diferite trebuinte ale participantilor: poate alimenta fanteziile sexuale

ale persoanelor, poate consolida stima de sine, poate seryi ca un exerci{iu de


seduclie etc.

pe$oand sd se implice in relatii sexuale extlamaritale.. Deci, o relatie sexuala poate fi una satis{Ecitoare, dar dacd unuia drn soji i se prezrnta opoftunitatea de a face sex cu un alt partener dezirabil, gansele sa profite de opoflunitate sunt cu atdt mai mari cu cat pe$oana respectivi arc o atitudine mai pemrisivi qi mai liberald faji de sexualitate in general. Un alt motiv identificat de psihologi este aqa-numita "crizd de la mijlocul vie!ii". care apare in jurul vdrstei de 40 de ani,

dupi cum 9i curiozitatea, dorinla de varietate poate determina

Relaliile sexuale exhamaritale intamplAtoare sunt de cele mai multe ori olandestine qi nu angajeazd qi planul afectiv al protagonigtilor, cu-atet mai mult cu cat pafienera este prostituata. Dorin(a de a face sex cu prostituate poate fi ii ea rnotivatd exhem de divers; de la singuritate, la dorinta de a sar.ura un mfinament erotico-sexual, pdni 1a do nla de a se desclxca de o tensiune sau, pur

9i simplu, de a umili o anumiti femeie. Deqi o

asemenea relatie poate

fi

satis{acatoare din punct de vedere sexual, din punct de vedere afectiY este

119

fiush-anta deoarcce bArbatul este tratal de prostituatc ca obicct, scopul ele fiind profitul.

umfuit

de

de sorii lor. \4ajoriratea relariilor errramarirrle nu dureazi insd rnulr rirnp pi nu ajung sA fie descoperite de solj ele inceteaza datodtl epuizarii experientei sexuale $i datoriti oboseiii detcnninate de incercarea de a mentine secietul. in aceasta situatie, unul sau ambii partenei pot a.junge la concltzia cii relatia nu meita tot acest efort gi decid si o incheie.

Asemenea relatii eYolueazE cAtle stalutul de relatii de lunga duratd $i deosebit de il]tense. Cu cat mai semnificativd 6i mai inlensd der ine re]atia extramaritala. cu_ ard( ea t(prc./i la Lrn pericol rnai nrare pentru relalta corrjugalA. Dc ceje mai ryrulte ori asemenea relalii siarqesc prin cdsitorie, dripi ce partenerii djyorteazA

Relatiile extmmadtale care incep ca relalii intamplatoare pot evolua aetre relatii deosebit de intense. lmplicarea afectivA, efortul de a pdstra secretul, asumarea riscurilor care derivi de aici 9i spiritul de aventurd. care alcdh.liesc haloul acestor intelnid, pot aduce o mai mare apropiere gi inrimitate intle parteneri. Fiecare poat tIAi sentimentul de vind fald de partenerul legitim, iar vinovilia intensd poate afecta atat relalia conjugali, c6t gi pe cea extraconjugaii. Intimitatea $i ata$anentul create de incercarea de a menline secretd povestea lor de dmgoste cimenteaza de cele mai multe ori relaiia, dezvoltdnd rapid reprezettai'ea "noi" contra "ei; dacd unul din partenerii implicaii eite necisAtorit, evolutia catre cregterea implicarii afective poate fi greu de controlat.

implicat in r-r-rai muite relatii sexuale, s-au adaptat mai u$or la acest stil de viali, in timp ce solii s-au aratat mai tradilionaligti $i mai conservatori. De aseulenea, tradilionala. Argumentelc pentm o astfel de atitudine 1in de combinalia intre niveiui inalt de iibertate sexuaii $i niveiui inalt al securitd,tii emo,tionale, care iau fEcut pe subiecli sd se simta impliniti atat social, cat 9i sexual. Prinoipaleie dificultdji au vizat managementll situaliilor iD care s-au manifestat sentimente de gelozie, pasivitate qi dodnta de a-l coutrola pe so1. irevitabile la adullii formali sd gdndeasci relalia sexuala in tennenii monogamiei. b) grupul eomuniar sexual a ap/lut it contextul anplelor mi$olri contestatare din anii 1970, urmarind si inlocuiasca familia monogamS, care inducea "castrarea psihologici gi sexuah a solilor" (LMitrofan, C.Ciupercd, p. 90) cu tur sisterl de convietuire con]unitar, bazat pe oomunitatea sexualA: toli devil sotii/sotiile tuturor adul.tilor din comLll1itate. intr-o astfel de comunitate, fiecare angajeazd tiber gi de bundvoie activitdli sexuale cu orice alt membru al grupului, ceea ce nu echivaleazi cu sexul in grup. Atmosfera gelerali este una de prietenie, de intimitte, de implicare afectivA, ferd insi a se realiza fixa1ir. c) swingers desemneaza schimbul voluntar 9i temporar intre perechi, il scop
cei care au fost implicati in casatorii deschise s-au declarat foarte satisfeculi de aceasta expeden1a ii au negat dorinla de a reveni la casitoria monogami

unui acord mutual de a nu pretinde partenerului exclusivitatea emolionali, sociald sau sexuald (E.R.Mahorcy, p. 271). Din punct de vedere sexual. casitoria deschisd permite ambilor sof sa aibe activita{i sexuale cu alli parteneri decat cei "legitim". Intimitatea emolionald $i sexuald din cisitoda deschisd se
bazeaz6.

cdsAtorii deschise pomesc de la pren.fsa cA dragostea sexuald reprezintd nucleul ti _raliunea de a fi a acestor relafii; de aceea participan{ii suri de acord sd_gi schimbe partenerul daca acest lucru e in interesul fiecbruia gi al cuplului luat ca inheg. CisAtoria desahisd accentueazi pe egalitatea Si flexibiiitatea roludlor masculine gi feminine in rela{ia tnarital5, recunoscdnd tlreptul fiecdrui sot de a se dezvolta ca persoand, separat sau impreuni. cu al.tii, ceea ce presupune existenta

Cupludle maritale [a care ambii pa eneri au o atitudine extrem de deschisl si libel.ald fafn de sexualitaie se pot impiica in alte tipuri de activitate sexuall extmmaritala (E.R.Mahoney, I Mitrofan): a) cdsdtoria deschisd esle un model de convieguire aflat intre concubinaj qi familia nuclearl; se combine in acest caz stilul de viaF liber, caracteristic concubinajului cu oficializarea $i structura tipice familiei nucleare. Aceste

sexual. Schimbul se poate produce intre doud sau mai multe cupluri qi, ocazioual, poate fi inclus in grup $i o persoand IEri partener, de obicei o f'emeie.

Schiubul sexual are loc cu consimlSmantul luturor persoanelor implicate.

intruc6t acest tip de activitAli sexuale a relinut in mod special atenlia massmedia, dar qi a psihologilor, fenomenul a beneficiat de numeroase investiga{ii

Se diferenJiazi azi intre swinging-ul recrealional 5i cel utopic. Swinging-ul recrealionul UJ-mate$te ca scop doal activittea sexua-16 ca atare 9i nu cdstalizarea

relaliilor de prietenie sau implicarea emolionalA interpersoanla, care ax arneninla relaliile de cuplu intre participanli. Exista in prezent asemenea cluburi de swinging in care cuplurile membre au oportunitatea de a intalni mereu persoane noi, dispuse si se implice in diverse activitali sexuale. Swi gixg-Li tttopic oarlJ,d nu numai placerea sexuali, ci qi construirea de relalii interpesonale, bazate pe prietenie gi implicare emolionali intensd. Ideologii acestei lbrme de swurging apreciaz6 swinging-ul rocrealinal ca fiind o formd de promiscuitate indezirabild
Trecerea de la sexualitatea conjugald ia swinging se realizeazd treptat, etapa intennediara fiind implicarea solilor irr relafii extramaritale. Dup6 experientele extramaritale, cuplul poate decide sd experimeDteze un aranjalnent intre doui cupluri, dupd care, eventual, poate evoiua catre grupud mai mari. Existi $i cupluri care renun,ti la swiuging dup[ pdnla experienla, insd majoritatea evolueazd catre "profesionalizare". Swinger-ii se rearuteazd din ciasele sociale mijlocii gi inalte, au njvelul de educalie mediu spre superior, sunt predourinat albi gi au intre 35-45 ani. in general, so{ii au iniliativa uuui asemenea experiment (I.Mitrofan, C.Ciupercd, p. 93). S-a constatat ci swinger-ii se deosebesc de populalia generald pdn doui

dezvoltarea psihicd

pe convingerea solilor cE relaliile cu alte persoane sunt benefice pentru

senrnificativd, ca in cdsetodile monogame, ci cea mai semnificativi oersoanaceea ce srructureaza un miraj de fidelitarc-infidelirare pe care cei implicali in cAsAloriile deschise il acceptd $i il gdsesc natural. Studiile realizate pe subiecli implicali in cisdtorii deschise au pus in evidenli cd, in geneml, iotiile s-au

$i

sinatatea proprie. Solul

nu este singum

pesoana

t20

Y
caracteristici: relatiile emolionale maj pulin sattsfhcitoare cu parinlii (relara activitatea sexuald, se pot folosi diverse jucirii sexuale sau diverse auxiliare: filme pomografice, imagini erotice, 11]uzici cu conotalii erotice etc. Chestionali asupra electelor swinging-ului asupra relaliei de cuplu, subieclii investigati au oferit declaralii impresionante vizand sentimentul copleqitor de impiinire hAit Si cregterea coeziunii $i intinritdfi cuplului. Totu$i, pulineie studii realizate asupra motivelor care au determinat abandonarea acestei expedenle ar sugera altceva: gelozia pare sd fie motivul cel mai comun, urmat de sentimenhll de vinovile qi de teama fal6 de posibila disolulie a mariajului. S-a observat c[ d,aca decizra de a se implica in swinging apa4ine de obicei sofilor, cea de
incetare a acestei expedenle apa4ine soliilor, ceea ce pare paradoxal, deoatece. ca gi-n cazul cds6toriilor deschise, femeile par sd profite sexual mai mul1 de acestc expeder.rle comparativ cu birba{ii. Birbagii iau iniliativa experimentdrii swinging-ului datorita dorintei de a-Fi trni fanleziiie sexuale, care implici sex cu femei necunoscute, sex in grup etc. Dar odatA ce-9i indeplinesc fanteziile, odatd mai mulli depe$itd faza centririi pe propriile nevoi, observi ce soliile ^au partened $i experimenteazd mai multe activita! sexuale decdt ei ln special daci solia devine entuziasta in legatuIa cu experienlele sexuale hAite 9i dacd sopl

regrli.la intalnirile de swinging este interdicia iorxumului de alcool


droguri.

social. Nici o persoand participantd la swinging lu este obligati sd se irrrplice in un pafiener p" ,r.,-l ug.a"uza, d,i daca cineva refuzd .cu "u.. recvcrlr partenenr consecrnta este excluderea din grup. De asernenea, o alte

atitudinea indiferentd fald de dezaprobarea socialli a acestei pructici) $i activitatea heterosexuald mult rnai inrensa comparativ cu non_swinger_ii.- De reguld, swinger-ii s-au implicat precoce in rela(ii romantice qi sexuale $i au a\.lrt mai multe expedente sexuale inainte de -cdsitorie. Aceste doud caxactenstici explicd de ce persoanele cu astfel de fidsisflld se impiici mai ugor in swinging, apreciind activitatea sexuale crr parteneri de sex opus ca foarte gratiiialtd. Socializarea lor explicd de ce nu au tendinla de a se confonr.ra la normele sociale, pun accentul pe libertatea personald, nu agreeaza nici o formd d. control social 5i valorizeazd putemic sexualitatea. StudiilJ au confirmat prezenla acestor trasAturi distinctive la swinger-i, evidentiind qi slaba lor implicare in activitnti religioase, civice sau poiitice, ca gi relalionarei inconsistenta cu vecinii. -DeSi in contadiclie cu normele sociale. swinging-rLl este o acti\ itate sexual5 rot:mati de nuuleroase reglli (G.Graham_Scot, pp. E1_90). iar debutantii primesc o instruire serioasd inainte de prima experienla; d; i;'; inlainire swinging se cunoagte dinarnle natura u.tiuitilllo, sexuale """diu:se yor ce .ealiza, intrueat atunci cAnd se cauta noi cupluri de parteneri, se exprimi inh_un tirrbaj codificat exact care sunt preferinleie sexuaie gi orientarid sexuate ate cupluiui interesat de swinging. in al doilea r6nd, cupltirile ," pr""inia lo u""r," intalnid elegant imbrdcate qi oferind cea mai buni imagine posibild. O altn regula este aoeea a swiugins-ului deschis: nu se admit! refugiui perechiior nou-formate in spatele ugilor inchise, descruajdndu_se la maxim" tendinta de a forma noi cupluri sexuaie stabile. Totul se petrice intr_o n.rani*a t fu vedere, ceea ce echivaleazi fie cu o invitiEie la voayeurism, fie la participarea ""rfur"nta, concrera, la aclivitarile re\uale injiiate. lnjliali\a rpanine inrordeauna gazdelor. (oaroarutur. tn specral) rxr acttlitatga sexualA urmeaza dupi un scurt preludiu

s6raca cu propdi pdrinli a modelar noo_implicarea fala de pa ftenerii 'sexuali "9i

activitcti sexuale

cuvine 9i se iartd bdrbatului, mai mult decat femeii), decizia de a renun{a va fi luati in cele mai multe din cazuri. Abordarea compaxativ6 a nivelului de satisfaclie maritald la swinger-i gi la non-swinger-i a ardtat cd nu existd diferenfe semnificative in ceea ce pdveste perceperea lericirii conjugale intre cele douZt categorii. S-a observat cd soiii swinger-i petrea mai mult timp comunicAnd 5i implicAndu-se iD activitAli sexuale, comaprativ cu non-swinger-i. dar aceste camcteristici nu pot fi puse in relalie cauzi-efect cu itr.rplicarea in swinging, ci mai mult cu caracteristicile 1or de personalitate. formate in cursul socializdrii. Din cele prezentate pana aaum referitor la sexualitatea varstei adulte rezulti cA activitatea sexuala este valorizat6 9i traita profund la aceasta etapa a \ ieliil alituri de profesie gi familie, sexualitatea este dominanta psihoiogicd a vAmtei
adulte.

aplici standardul dublu (conform ciruia in compofiamentul sexual totul

se

sau

heterosexuale, cat gi homosexuale. S-a obsen,at ca in general;;ilt;; acri! italile homoscrualc leminine iceie de homo,exualirate n]arcr,lini fiind mai Trecvenre ta surnger I tuerl. comparativ cu subiecfii adulli sau in verstd), ceea ce s-a expiioat prin capacitatea femeilor de u ou"u oigur- multiplu, prin incurajarea birbalilor, care apreciazd homosexualitatea feiinini ca iiind inalt excitantd, Si prin cudozitatea fei.neilor, care doresc si expedmenteze relalii homosexuale cu alte femei. in func1ie de obicejurile g-aa iruu ut" clubului) in timpul int6lnirii de swinging se pot folc,si "uptrtui 9i animat"le poate lllma

Din punct de vedere sexual, la o intahire de swinging deschis se realizeazi sex in gmp, in sensul cd fiecare perosand participinti se va impiica intr-o activitate sexuald cu unul sau mai mulJi partincri. pot avea loc atAt activitdti

potenlei sexuale. Degi la vArsta a treia glandele sexuale continua sa producl homoni, activitatea sexuala a vdrstnicilor se diminueazE continuu; la femei se
instaleaza nenopauza, dispare capacitatea reproductivd asociate cu o diminuare marcatA a libidoului, in timp ce la bdrbat capcitatea reproductivd nu dispare

4.4. Sexualitatea $i varsta a treia' inci de la sfersitul varstei adulte apar semnele care anunld o schimbare a comportamentului sexual, asociate de obicei cu o stare de anxietate difuz6, qi care constau intr-o dirrinuare a libidoului 9i a

total, se reduce doar fertilitatea sa, fenomen asociat cu impotenla gi acecagi diminuare a libidoului. Din punctul de vedere al caracteristicilor sexuale secundare, se produce acum o egalizare inhe barbali $i femei: bdrbalii se
feminizeazd, in timp ce femeile se masculinizeazd.

t13

BAhanelea se caracterizeazi prinh.-o iocetinire generald a funcliilor ;i proceselor fiziologice, care se ffeduce pdntr-o scadere a vitalitdtii. in plan psilrologic se reaLizeazd o ftanzilie de la extroversie la introversie, gAndirea creativa s diminueazd, capacitatea de invatare 9i de memorare scade, motivaliile se reduc Ai devin stereotipe, scade capacitatea de concenhare a ateDfiei pe termen lung, se instaleazi o stare de apatie, concomitent cu canfarea pe sine. Din punct de vedere emolional, vdrstnicul traiette acut diminuarea capacitalilor sale fizice, devenind labil, hist, depresiv. Ca etapa de involulie biopsihologicd, batranelea cunoagte propriile ei crize, drame, angoase, fiind, diu aceastl perspectiv5, la fel de zgomotoasi fi agitatd ca $i adolescenla. in general, varstnicul este a[xios, nesigur pe el in abordarea unei noi parteDere, mai ales dacd solia a decedat in mod nea$teptat. Deteminatd de toti acegti facto, activitatea sexuald a varstnicilor se diniriueazb; unii sexologi volbesc de persistenla libidoului, pe fondul diminuirii/pierderii potenlei sexuale. a capacitdlii de ereclie $i orgasm. Aceastd combinalie de f'actori ar explica tendinla spre unele forme de deviantd sexuala precum voayeurismul, pedofilia sau exhibilionismul (C.Endchescu, p. 125). S-a constatat ci activitatea sexuala a varstnicilor. depinde in mare nldsuri de statutul social; din punct de vedere social, bitranelea este asociatA cu inlelepciunea gi abstinenla, iar compoftamentul sexual al varstniailor poate fi etichetat ca nepotrivit sau ru$inos de citre societate. La femei, mcnopauza produce la nivelul organelor genitale un fenomen de involufie; uterul se diminueazi ca volum, ovarele se atrofiaza, apaxe vaginita atroficd vaginul i6i modifici dimensjunile toate aceste n.rodificEri explicdnd scdderea libidoului $i a capacitalii orgasmatice a feureii. La barbali andr-opauza se traduce prin acelagi proces de involulie la nivelul organelor genitale, care explici diminuarea functiei sexuale. Procesul degenerativ din andropauzi cuprinde celulele Leydig, care produa testosteronul, $i tubii seminifei, in care sunt fabr-ica{i spermatozoizii, avdnd ca urmare scdderea ritmului de formare a acestora. Motilitatea spermatozoizilor este diminuatd, ceea ce alecteazd capacitatea de procreare; dupd 80 dc ani [umdrul spematozoizilor este redus doar cu 5070, fecundarea fiind posibild p6n6 la varste mai inaintate (M.Miicf,nescu-Geolgescu, p. 105). lmpotenta sexuaE atinge aproximativ 35oZ din bdr-bajii cu versta peste 65 de ani. Ardropauza gi menopauza sunt lrecvent insotite de schimbdri camcteriale gi comportamentale; bdrbatii madfestd o hipersexualitate, au impresia unei revigomri frzice Si intelectuale, cauti erotismul qi se o enteazA spre paflenere tinere; in raport cu sotia pot trii sentimente de gelozie intensd, pe fondul preocupirileor sexuale acoeotuate. La femeie, la debutul menopauzei se inregistreaza o hipersexualitate dublati de gelozie, nervozitate, dar cale se reduce drustic cdhe instalarea definitivar a menopauzei. Descre$terea in dimensiuni a vaginului, sciderea capacitdlii sale de lubrificare $i a elasticit5lii sale determinA diminuarea numirului de contractii vaginale in timpul orgasnului. La barbat, ca elecl al tuturor schimbirilor bio-

fiziologice, are loc sciderea capacitdlii erectile si a nul1drului de contraclii ejaculatodi din timpul orgas[rului. Ereclia necesitd un timp nrai indelungat pentru a se produce, fiind nevoie de stimuli suficient de puterrici pentru a se
produce; oblinuta rDai dificil, ereclia este fragilA, nu se menline, se pierde dupd

un efofi neinsemnat sau dupa simpla schimbare de pozilie. Ejacularea

se

produce lent, {bra fo4d, sau nu se mai ploduce deloc. Orgasmul tine mai mult de componenta psihicd, de senzaliile agreabile oblinute, de care vdrstnicul este

deplin mullumit, gi nu mai este condilionat absolut de ejaculare. Perioada


refractara cre$te semnificativ astfei incdt dupb o ejaculare un bdrbat vanfiric ate nevoie de cel pu{ilr o ora pentru a obline o noud ereclie (spre deosebire de un birbat de 20 de ani, care are nevoie de cateva minute). Efectul geneml este, la ambele sexe, scdderea frecvenlei contectelor sexuale (compensate lrlai nult prin masturbare), care estej in jurul virstei de 60 de ani, de unul pe sap6mani. (I'Iaas, Haas, p. 334). Cafte varsta de 70 de ani aproximativ o treime din cupluri inceteaza relalia sexuala. S-a observat insa cE varstnicii care raman activi din plnct de vedere sexual manifesti mai puline semne fizice qi cornpoftanntale de imbdtran e; la lemeile din aceste cupluri s-au obse at rdspunsuri clitoridiene 5i conna4ii vaginale orgasmatice aseminatoare cu cele ale fcmeilor tinere. iar la bnrbali s-a reulatcat capacitatea de a meniine mai mult timp ereclia 9i un mai bun control al ejaculirii performan{e sexuale care sunt relativ pufin flecvente la tioeri $i care pot prelungi plicerea relaliei sexuale. Birba{ii vdrstnici care au contact sexr.ral de doua ori pe sdptdmand ajung la ereclie mai rapid gi au perioade refractare mai sourte (Haas, Haas, p. 334). S-a corstatat aA la barba{ii varstnici, absenla unei

paftenere care varsti.

si

solicite activitatea sexuald. are ca efect reducerea mai

accentuata a performanlelor sexuale, comparativ cu barbalii casntoriti de aceeagi

O cercetarc rcalizata in S.U.A. in 1984 asupra comportamentului sexual la ferneile gi birbalii cu varste intre 50-E0 de ani a demonstrat interesul lor iucA
substanlial penh! activitatea sexuala (E.M.Brecker, pp. 121-128): - aproximativ trei sferturi dintre cuplurile cu vdrsta intre 50-70 de ani au uD contact sexual pe siptamane; - activitatea sexuala extramaritala este prezentd la o treime din acaste cupluri, un procent mare din parlenrii acestor cupluri frind de acord si aibe

cdsdtoriide,chise;

- divercitatea tehnicilor sexuale este prezenta Si in comportamentul sexual al varshicilor; s-a pus in evidenld ca 50% din aceste cuplud au activitdli sexuale oral-genitale, iar unul din 15 cupluri de peste 50 de alli participd la activitili sexuale in grup; - majoritatea subieclilor, atat barbali cat $i femei, au orgasm; - 40% din femeile singure dechra ca au rela{ii sexuale cu un bdrbat casAtodt, iax o treime din vdrstnici cred cd parteDerul sexual cel n1ai potdvit este mai tdndr:
125

la birbali apare un decalaj intre interesui sexual, care se menline ia cote . _. ddicate, li activitatea sexuald: care are o tendinla constantd de scidere pane
dupd 70 de ani.

penhu solie inainte ca aceasta s[_!i piarda irlteresui sexual pentru sot. S_a explicat acest fenomen prin tendinta tipic mascuuna a" * ,"rr"r,tui"" cu latura.fizica. cu tineretea fr fiumuselea. Barbalii vdd sexualitatea " ^"ii" mai mult nztc. ln ttmp ce temelle au maj Drult o intelpretare intelpemonala a sexuafitAtii. Scsderea..atmctivitdi\ f\zice a soliei insean'i de cele mai ;;i;;; capacitdtii sale_ stimulatorii din punct de vedere sexual. Odatd "";;;; cu v6rsta, partenerii cuplului marital igi pierd capacitatea de stimulare ,""uula ,""rp.o"a, ceea ce explici tendinla de dininuare progresivd a activitililor sexuale comune.

comportamentului sexual, ins6, in cuprurire armonioas" aa*ouritur.u r. t udu"" gi prin sirut, mAngeiere, masturbare. imbrdfiqare, corlunicare. i" p.,u*r" sincronizarea evoiutiei interesului sexuai ia pa,t"nrli """" a" "" obser-vat ca, de reguld, la cuplurile cisbtorite, solul "uptutul "_rri*f,-J_" iFi ;ierde irrter"sut sexuat

Este necesar sA subliniem cd atunci c6nd vorbim de sexualitatea "iu... varstnicilor nu trebuie sd reducm comportamentur sexual doar ra contactur sexuar. Am vdzut cA o bunA pafte din vArstnici menljn o anumit6 frecventa a

cazul birbalilor, patemul de comportament sexual staLi[t indicatorul predictiv al comportamentului sexual la vdrsta a t

relevant, cet atitudinea deschisi fata de sexualitate, rn cazul femerlJr. activitatea sexuala la. anii behanetij este legatA de o irlvAlare sexuald pozitivd, in

contrar stereotipurilor sociale despre cumpdtarea gi abstinen{a . virstnicilor, realitatea demonstr.eazd c6 ei au o activitate sexu;lE constanta, prelungitd uneori qi dupi atingerea verstei de 70 de a'i. s" po." activitatea sexuali nu numai cE ofer.i v6rstnicilor o mai mar.e satisfaclie in via{A, "a dar are $i consecinte benefice i1.t platrul sdnatitii, sexualitatea sdndtatea v6rstnicilor 9i evoluAnd_ in- conexiune. S-a pus evidenlE, de ua"_"n"u, importanfa _in continuirAui in activitatea sexuald. De exemplu, s-a demonstrai $i 6.R.tllahon"y, p.219) ciL birbatii care 6i-au incepr,rt devreme \iata sexuala qi au avut reratii sexuale frecvente in crusul tinerelii $r Drahuitalii, trnj sii aibe o *li ajriva ri ia rarsra a rreia penrrr lcmej. nu arjr conrinuirar"" "rta,"^.,"fa ;;;';;;;;i
.Deci.._

intrebiri

Si

exercifii

1. Detemilali un progran cie etiucalie sexualA care sA diminBeze la maxim stereotipurile de rol-sex. Stabilili momentut optim al aplicdrii sale, precum 5i rolul tuturor factoriior edricativi implicali. 2. Explica{i de ce cuplurile constituite in adolescenlA nu rezistd in tirnp. 3. ExplicaJi psiho-sexual procesul de achizilie a identitntii sexuale in cazui
unui homosexual qi al unui h'ansexual. 4. Identificali $i comentali argumentele pro $i contra ale menlinerii instituliei casdloriei in .ocietatea coniempora nl. 5. Deduce{i, in spiritul postulatelor psihanalizei clasice, efectele socializirii unui copil intr-un cuplu homesexual asupra lormnrii identitilii sale sexuale. 6. Comentali alirmafa lui J.Andrd: "Srusa leminismului este acolo, in iluzia generalizati la femei, ca $i la barbati, cd existd un penis leminin 9i in fixalia parlicularA a unor femei $i a unor birbali la stadiul falic, adica la stadiul care il
precede pe acela al geritalitalii depline" sexual. Comentaji avantajele qi dezavantajele fidelitalii in cuplu.

in tinerele -'

timp ce in
pare

7.

Identificali setul de factori predictori ai fidelitdlii/infidelitnlii

in

cuplul

condifiile tendinlei dc clevalorizare a jnstituliei cdsato ei la heterosexuali?

8.

Cum explica(i tendinta de valodzare a cisitoriei la bomosexuali' in

127

CaPitolul Bibliografie
S-Freud (1994), Tt"ei studii pritind teoria sex qlitd.lii, Bucuxe$ti, Editua $tiintifi cI

5.

in psihanalizd

Educa{ia sexual5: statut, obiective' continut' metode $i forme de realizare


Si

ex u a lit at e,

C.Endchescu (2000) Psiho.sexologie, Bucuregti, Editura Universal Dalsi W.Stekel (1997), Psihologi.t eroticii femirire, Bucure$ti, Editura Trei J.Andri (1997), Psihanaliza Si sexualitatea feminind,Bucrresti, Editura Trei

Educatia sexuali reprezint5 forma planificati

9i fotmalizat6 a

invalArii

B.B.Wolnan, J.Money (editors) (1980), Handbook of human sexuality,


Erglewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey A.Munteanu (1998) Psihologia copilului Si adolescenniui, Timi$oara, Editura
de Vest

sexuale. invbtarea sexuald poate avea loc ($i ale loc) in contexte diverse, precur.D cdninul iamilial, grupul infomal. gcoala, bisedca' mass-rnedia, institulii sau gupud specializate. Dacd toli adu(ii, tinerii $i copiii ar fi chestionali asupra

iuri"lot lot de inlormare sexuale, s-ar observa ca marea majoritate

au

A.Haas, K.Haas (1990) Uderstanding Sexualitu, Times Mir:ror/Mosby


CoJlege Publishing, St. Louis

E.J.Roberts (1988), Childhctod sexual learning in H.W.Maier, Three Theories of Child Dewkpmerl, Lanhan, Maryland, Unive$itiy press of America E.R.Mahoney (1983), Human Sexuality, McGraw-Hill M.Cole. S.Cole (1989), The Development of Chitdren, Scientific American Books, New York N.Chodorow (1911), Fantill' sttucture and Jbminine personality )n

M.S.Rosaldo, L.Lamphere (eds), Wotnen, cL ture dnd ljociety. Stanford, Stanford

University Press

psihosexologia /amlliel, Bucure$ti, Editura Mihaela press B.Milriiescu, (20031 A face dragoste aproape pefec1, Bucure$ti, Editura
H

I.Mitrofan, C.Ciupercd (199E), htctu.sittne in

psihosociologia

Si

umaoitas

achizilionat cuno$1inlele (nu intotdeauna valide) despre sexualitate pe canalele educaliei informale - din reviste, ci4i, programe TV' de la prieteni, cologi - $i reiativ puiini vor indica drept surse de informare gcoala 5i familia Copiii gi adolescentii iFi petlec aproape 40 de ore pe saptamene.in Scoala, inva{i sb se expdme corect, sA rezolve diverse probleme matematice, invatA elemente de fizic5, chimie, istorie, geografie dar aflA foafte puline lucrud despre ei in5i$i $i despre latura sexualS a personalitalii lor. Acase situatia poate fi $i mai restriaiiv;, pa;ntii gdsind de cuviinl' sd hansmita copiilor diverse valod $i sa le formeze diverse abilitali sociale, dar foarte rar (sau deloc) abordeaza tema sexualitdlii. Indiferent insi, daci pnrinlilor le place sau nu, copiii invali despre sexualitaie, iar ceea ce invatd - nasura in care aceste inforualii sunt utile 9i pertinente in rapofi cu nevoia 1or de cunoaStere depinde de sursa de informare' ValorizAnd educalia copiilor, incercdnd sa-i ajute si se dezvolte qi sb se inte$eze in lumea adultd, parinlii ignord voit educaxea copiilor pentru a-i abilita sd dislEgoare o viald sexuald sAnitoasi, cu-atet mai mult cu cA1 primele intrebari

A.Bandura (1977), Social Learning Theory, prentice Hall, Englewood Cliffs. Ner,r Jer.ey L.Kohlberg (.1966), A cognitite-developnental analysis ofchildrens' sex,role collcepts aixd cttitudes n E.Maccoby (ed) (1985), TLte Development of Sex D ilference.s, Stanford, Stanford University Press

despre sexualitate sunt adresate de copii pirinflor. S'-a obse*at aspect valabil nu numai in societatea noastra ci mulli pArinli sunt arrrioFi in leg5tuIa cu propria sexualitate $i manifesti teame' nelini$te fala

de matudzarea iopiilor. Asemelea pIrinfi vor avea tendin{a se reprine

R.Coles, B.Shokes, (1985), Sex and lhe American /eerager, Neu, york.
Harper and Row

P.Blumstein, P.Schwartz (1983), American Cozrples, New york, William Morow &Co, Inc. G.Grahanr-Scot (1991), Erotic Power. An exploration o1i Dctrninance and
Submission, Citadel Press Book, Carol Publishing Bromp, New Jersey E.M.Brecker (1984), Love, sex and agir3, Boston, Little Brown

curiozitatea sexuald a copiilor, argumentdnd fie cd este un subiect prohibit, fie cd sunt prea mici pentru a-iaborda. Ineficienla multor pirinli ca primii educatori ai sexualitilii copilului se poate explica prin (A.Bnban, pp. 146-141): a) teama adullilor cd discutarea subiectelor legate de sexualitate fre le va strica imaginea, fie ii va determina pe copii sd incerce sd experiruenleze ceea ce le se prezinta; b) pdrin{ii nu valorizeazd adecvat sexualitatea in general (o considerl o laturi ruginoasi, murdard a existenlei) sau doar anumite atitudini, valori' cotl.t-

G.Miicbnescu-Georgescu (1995), Se\ualltate nasculind, Bucue$ti, Editura


Teora

portamente.erualc:

c)

plrin{ii

se tem cd Du

vor 9ti

sd dea explicalii/rispunsuri la toate intre-

bElile copilului;
129

t2E

.. do nfa pirinlilor cre a-gi proreja copiii. de a-i linc departe de universur de dorinta de a nu lc suicita sentirriente a!-i"un'i, i:L::[x!]',1ffi:'j "utparic) incapacitatea Darindlor de a_gi adapta cornunicarea despte scxualilate ta nivelut dezvoirdrii ernotionate ""*' $i inreiectuaie a.";;,;;-''" Darorilii rururor accsror facrorj in pcri-o-a;;;;;il; ... rnai corrund sursd de informatii despre sexualitate o r( copii' de aceeati versta sau nlai mari, care transmit frecvent irf:i:''l'tt-::'lulfi
d)
Ie-au obsenat sau le-au fAit (ale adulfilor c6nd aveau aceeagi vel.sti. alc' copilului. ale prietenilor lui, ale personajelor din filmele TV. etc); - intre 14 - 19 ani abordeaza subiecte precun: prcgatirea pentru implicarea in viata sexuald, responsabilitatea conduitei sexuale, despre contact sexual. cdsAtorie sau celibat. La aceastl varsta pot fi explorate/analizate perspectivele etico-morale, religioase qi juridice asupra sexualitdlii. Datn fiind proxin.ritatea debutului in viala sexuah, pirin,tii trebuie se abordeze din nou aspectul contraceptiei gi al prevenirii bolilor cu transmisie sexuald. Fie cA se implica ei inqigi in educalia sexuall a copiilor, fie cA eviG aceasli

,rnilj#oiorri cci rrrci i'" ::"i::::j:lT'"l"it:ffil::,':l '.*,,oiiiui.. -r"-..ir. ",","ia.1,,."." ..piii disponibili pentru a discirta j1,1"-1ltT neclarititile sr n.-i,i., ''i."i-n3t rr: maturitate pi' *,p"i,."1ii,,," "ff j.::i , ., ,irrccr problcruelc dc sexrralitare "r'"ff : ]; " """ '., Hi
4..p..

copi ir or cir1i, ;il" J ;; ". "":T l:',f,i:J*l: ;il: sexuali. Informarea sexuali este imponan;.il?:};;, H ;;; ;;d# istfel nu se angajeaza o comunicare veritabili pdrinte_c";;l;" ;;J;;J *te pc acesra sd interpreteze co.ect atitudinile/var",i" rr_i ilil:;;#li",ro1ionat in dernersul

;;;;'Tlj

lahri

a educalici, majoritatea pdrinlilor sunt de acord ca educalia sexuala

si

se

inreieperii sexualirarii umane. feoreric. parinil,

r. "[l

facf, qi in gcoli sau grddinile.

5.l.Educatia sexuald la vArsfa pregcolarihinle sexuale iar curiozitatea sexuald incepe si


se

Deoarecc oaruenii se nasc manifeste la vdrsta de 3-4 ani.

5i

[:l;':"i:l'T :liTT: ;Xi:i:]."ga,i .i i"r",**'a',"n,ini'01'lp".,nri,u,.. mai profu'aa


;;;;;;,611l"1.i""}lTl,X.j:,;,"iHr::i##f;
r

,ialcare ae.opili l;; Sigur cd pentru a oferi coniilor o educalie sexualA de cali(atc. parintii

i,:[l

jfj:i

infi;i ar

li]lyr,a,ir" "u,"',.'-in," r,iii"l,"l",ld,"]!!::ffiH"Xn$:ii #il';] tutur, contmceplie si avon. discrrt'n a"rp* u"rii.'.r, ir"",,aj" ,ll'i'|,'i o".or" nodaljtdlile de a Ie prevcni, despre u, experienlele i.ar"atur.i r"*ria p" ."." ",
I30

o#",ri'fr"""- iilir'll,rrr.rr1",. folosirii lor,sociale; congtientizeazi usupru'.iriri"i o.tr.i.Ju"ro", a" -peruoane shi-ine sau cunoscute, "opit.rl int"niii uturiui - intre 9 -13 ani; abordeazi "u "i;-,

g ani: discuti cu cop - intre 5 -"o[;ffi" ur despre sentirnente, afectiune, iubire ahactie sexuar6; explica intel,:sur ,,"o. 6i t.rn,"fr

j ; I; d. ;"i;il," " ", x J,:?,,1:irr": o::i...:h'or si atunci cdnd nu esre r:;:)':lJliJ.."ri"J."o.rin,,#,olo,. Lx,i un ,u". o educalre scxual; de calitate dacd: "a.uart - intre I _ 4 ani: recunoaste inreresul copi,ul lata de dilerenlelc Jintre lemeie ti barbar si incearcd sd re exprice: r".i"ila ,i'.ipr,..l"','Jilrn",, bfubatului in reproducere si schitea2ii plqcesrl ,, n apariEiei pe lune a copiilor fird a recur,qe la mituri; dace obsewi ci ocaiio,.r *pii"iiit _ in loc si-l sperie sau sd-l culoabilizezc _ it ;n_"i; rri'qlc (a o'<dsra cste o acllvltale clrc ^; "iir*i'".e";"1:,g*n"r. lrebuie sa sc deslisoarc in inLln -- ' rrrurrrtate; fo]ose9te tem'red "' $tiintifici pentru a a"nun,i pa4ii"

Inainte. insa. de asnectut inlormariv rcJullilor rar,1 dc curiuzirarcr ,,,."11'l

; ;;.;il

ij,lilrdr -cnlrcnen ::fi:11: ".;,-""1. alitudinea deschisa 5i marura a lli'ntut' -)_

jili:,;:

educa{ia sexuald trebuie sd debuteze in aceasu etapi de varsta. inccpand cLr primii ani de viati. e necesar sd le fie oferite copiilor inlormagii despre procesul de reproducere, despre diferenlele de gen $i si fie ajutali s5-qi valorizezc masculinitatea-feminitatea. Concomitent. tot acest elbrt trebuie orientat aslfel incet sa se ofere pregcolarilor o educa{ie non-sexistA (educalia sexista este cea care supraliciteazd stereotipurile de rol-sex). ci o educalie a echitdlii sexuale, Educatorii au datoria sA-i ajute pe copiii de anrbele sexe sd depe$casce ideile restrictive despre rolurile sexuale, omniprezente in societatea noasbd (mama cu rolul menajer, tata cu ipostazele puterii 5i ale competentei), dar $i sa-i ajute pe copii sd-qi valotizeze sexualitatea - evitend etichetarea - deoarece sexualitatca este un element fundamental in structumrea personalitdlii. Daci toli copiii ur' cre$le cu ideea ci sexualitatea nu este impoflanti $i nu meritd sA-i acorde atenlie,
sau chiar mai rdu, cA sexui gi reproducerea sunt subiecte interzisc, murdare- carc trebuie investigate in sccrct - ar exista toate premisele ca ei sd devind adulli frustmli, labili, nefericili. La varsta pre;colard educatorii pot incepe educatia sexuall abordand teme despre date fiziologice simple gi continudnd (in cel mai bun caz) ceea ce au inceput pnrinlii si spund copilului. Dacd educatorul 9i pirinlii vor abordtr deschis diferenlele anatomice intre baieli 5i fetile, probabilitatea ca acesti copii sA recurgi, ascunz6ndu-se, la jocul "de-a doctorul" pentru a investiga ei in$igi aceste diferenle. s-ar diminua; pdrinlji nu ar mai fi nevoiti sA pedepseascd ii sd culpabilizeze copilul pentru asemenea comportamente, AlAtu de explicatiilc teoretice. sp jinite pe mijloace didactice adecvate, toaletele comune, mixte din

gridinilc ar oontribui la risipirea secretului asupra diferenlelor sexuale (J.Hendrick, p. 267). Acest5 politica cducationala ti institulional5 ar ofed educatorilor oportunitatea pentru a dspunde Ia intreb6rile determinate dc

obsewaliile curente ale copiilor. ca de exemplu: de ce baielii urineazd stdnd in picioare, iar fetilele urineazd din pozilia 5ezdnd. Este un pdlej bun pentnl educatori de a afirma ci fetele ii bnielii sunt anatomic diferili, intrucdt arr vulvtr

faptd ca

"" cu^ablinerea de la zAmbet sau de la arnuzament. In demersul explicativ anagajat de adult trebrLie integatd g ja penhx a folosi temenii de specialitate: penis, vagin, vulvA etc. S_a observai o rnai mare u$udnta a educatorilor de a folosi termenii de specialitate ce descriu orqanele genitale masculine, decat pe cele feminine, i" ,-u explicat psihologiic prin "."u
organele genitale masculine sunt

penis. Dacd fetilele insistd sA $tie de ce nu pot urina din pozitie verticald. si jnccrcc tcesl lucru, inlrucat llu eri.tu o cale mai eficienti decdt invAlarea din proprie experienti. Abordarea unor asemenea situalii $i incercarea de a oferi rispunsuri sincere gi prompte Ia intrebdrile copiilor reprezinti cea mai adecvati formd de a_i inv6la pe preqcolari despre sexualitate. Se recomanda evitarea rdspunsului printr_o noui intreba.e, care poate descuraja copilul in efortul sdu comprehensiv sau/9i ii poate indica dorinla adultului dn a evita si-i dea un raspuns onest. intrebarile copiilor, chiar gi atunci c6nd sunt fanteziste sau naive trebure tratate cu respect, aaiu nu echivaleazi
educatorul lc poatc inrita

ti

iubirii, al grijii $i al responsabjlitalii reciproce ca Pafte imPortanti a expenenlel Un alt aspect ce line de educalia sexuall la nivelul pre$colaritdlii, urmirind ajute p! copii sA-$i valotizeze propda sexualitate, este masturbarea. Ilnii pre$colari se masturbeazd $i nu au sentimentul sau constiinla cA impulsul lor este
sexuale.

si-i

mai

vizibile

(S.Kobljn;ky,

J.Attriinson, S.Davis, p. 21). intrucat imaginea de sine a heclrui copil este str.Ans cd fiecare sex are un rol impo ant in reproducere: atunci cind vor fi mari, fetile vor avea gansa sd-$i poarte copilul in uter, sd-l nasci $i sAl hrdneascd, in timp ce blielii, cand vor fi mari, igi vor ajuta copilul si-9i inceapd existenta $i sa creasca. D rpd ce copilul se naqte, qi urama gi tata il ingdjesc qi_l cresc impieuni.

legati de identitatea sexuali, educatodi trebuie si fie atenli

sa_i invele pe copii

Dupi explicarea procesuiui de reproducere, educato i trebuie sA fixeze cuno$tiinlele adresand introbAri simpie, precise, de naturi sd contribuie ia risipirea oricirei confuzii. ca de exemplu: unde se dezvolta viitorul copil? De unde pomette el cand se na$te? Cum ajunge el in afara uterului mamei sale?
utelul manei sale qi la nagtere trece dir] uter in afara corpului mamei printr_un orificiu special pe care-l au femeile, situat intre picioare, foarte aproape de orificiul prin care urineazd. Pentru pre$colarii care vor si gtie cum a ajuns copilul acolo se va gisi o ^ fonnul5 adecvatd pentru a spune adeviml, pomind, daci e cazul, de la
g.a.m.d. DiminuAnd sentimentele de jeni sau de confuzie, rd.spunsudle corecte la aceste intrebdd vor clarifica principalele fapte flziologice: copilul se dezvoltA in

invizibilitatea sociala a acestei conduite, pentru a evita inhebarile dir partea celorlalli copij cu privire la acest compoftarnent Cercetbriie au ev:idenliat ci masturbarea este un fenomen comun atet la fte cet 9i la bdieli 9i ca se manifesti frecvent la varsta prelcolara. Un studiu Ializat in Noruegia la inceputul anilor 1980 a aratat cd peste 85% dinhe educatorij din grddinile au observat ci urlii dintre copii se masturbeazb ocazional, iat 24o/o din educatori caracterizeazi frecvenla masturbirii la pregcolari ca fiind ddicata (L Constantine, M.F.Mal1inson, p. 57). Daci educatorii accepta ca mastwbarea cste un fenomen natural gi frecvent, dar inacceptabil in societate. intenenlia educativi cea mai indicatd in acest caz consti in a explica in particular copilului cd, in ciuda senzaJiei de plecere pe care o ofera, acesta este un comporlament pe care oamenii il au cdnd sunt singuri; deci, solulia nu este culpabilizarea copilului sau etichetarea negativi a practicii, ci acceprarea, transmitetea uuui mesaj clar de intelegere qi delegarea responsabilitalii cahe copil de a-$i asuma controlul
asupra acestui compofiament, manifestinduJ doar cAnd este singur. Educatia sexual5 la va6ta preFcolard care din padea educatorilor efodul de a-i ajuta pe copii sd-$i valorizeze masculinitatea-feminitata, ponind de la identificarea nevoilor lor psihologice gi oferindu-le oporhrnidli pentru a le

sau "murdar". De aceea lru 1o este rugine cand un adult intervine pentru a le cere sd inceteze. Anr avut ocazia sd vorbesc cu mulli educatorj care nu gtiau cum se inteNina intr-o asemenea situalie, pincipala lor grijd fiind de a asigura

"riu"

realiza. Cu riscul de a fi gre$it inlele$i ca avocali ai unei educalii sexiste. ne referim in special la situalia b6ietilor preqcoiari, care au o mai mare nevoie de incurajare/manifestare a activisruului fizic decat fetele. Cercetirile din domeniul psihologiei dezvoltdxii demonstreaza ci bdielii se angajeaza mai mult in jocuri fizice - alergat, tranta, sirit, cilArat etc - 9i sunt mai agresivi decat fetele'

ca-re nu dorim oa prepcoiarii si le asocieze cu comportamentul sexual uman. Pentru a evita asemenea nemfelegel, specialiqtii in educalie sexuald recomandE solulia adevdrului, care poate i expiimat mai

comportamentul animalelor sau de la reproducerea plantelor. AceastA abordare este optimi gi deoarece atunci cAnd copiii preqcoiari vdd animalele impere_ chindu-se se pot speria crez6nd c6 se bat. sau pot remarca atitudinea de supunere

inci:pand

a femelei atitudini pe

copilului atunci cAnd se iubesc foarte mult gi sunt foarte ipropiaqi; in asetrenea situafii, tatil i$i introduce penisul in vaginul mamei un lichii trece astfel cdtre 5i uteml mamei, unde indlnegte oul ei gi astfel copiluL incepe sd creascd. Aceastd explicatie ar fi de prefer.at deoarece este adevdiati, corectd, menlioneazd rolul

mult sau urai pulin astfel: tatAl Si mama pomesc impreuna

viaqa/naqterea

Eduiatoarele femei au tendinia sd suprime activismul fizic, vigoarea qi energia biie{ilor deoarece nu corespund propriului patem de comportament; pe de altd parte, e mai obositor gi mai difrcit sA supraveghezi un copil aflat in pcrmanentl migcare in tot spatiul gadinitei. Adevimta problemd apare atlrnci cand baietii preqcolari sunt crcsculi de mame singure; in acest caz, nici acasi nu le este permisi satislacerea nevoii de activism fizic, la care se adaugi Fi absenla modelului masculin, Efectul asupra dezvoltdrii masculinitdlii pregcolarilor in aceste conditii poate fi unul nedorit, 9i anume feminiza]ea comportamentului 1or, datoritA modeltuii Fi imitAdi comportamentelor tipic feminine Si recompensirii baieUlor pentnr implicarea in activitdli care nu presupun exp marea activisrnuiui hzjc. in astfet de situalii, pentru a-i ajuta sd-gi dezvolte adecvat

cu cel de-al teilea an de viatd (A.Muuteanu, Cole &

Cole).

132.

identitatea sexuali $i si-$i valorizeze masculinitatea. educatodi din caidiniti


bebuie
sA:

a) inleleagd nevoia de activisln flzic a bdietilor gi

necesare pentru a o satisface: spaiii largi, jocuri fizice, modele de compoftament adecvate; cu alte cuvinte, educatorii trebuie sd priveasci cu ochi buni actiyitAtile fizice al bdietilor, si le incurajeze in doze adecvate $i nu sd le priveascii ca pe o amenin{are a abilitnlii lor de a-i controla. Orice educator $tie cum este sA tina intr-o salA de clasi 20 de pregcolari activi, iritabili, care se plictisesc u$or, care au diverse probleme, conflicte etc. Modificarea mediuiui clasei este o modalitate adecvati gi eficientd de a preveni problemele de comportament ale pregcolarilor,

si

ofere oportunitaule

determinate de energia qi activismul

fizic debordant. Mediul clasei poate fi

- centrarea pe caracteristicile copiilor: indepirtarea tuturor surselor de pericol (prize, muchii tiioase, obiecte casante sau de altd naturd care pot
nu se pot deteriom ugor, care nu se pot inghili, a mobilierului
detern na accidente) 9i folosirea naterialelor didactice rezistente la gocuri, cale
adaptat

adaptat la nevoile copiilor in diverse moduri (E.Reynolds, pp. 45-49):

dimensiunilor copiilor pi foarte functional etc; procedandu-se astiel, educatorii nu vor mai fi nevoili sb avertizeze permanent copiii "nu atinge.. . nu alerga.. .,'; - simplificarea gi accesibilizarea resurselor din clasa: matedalele folosite in activitatile educative trebuie adaptate hebuinlelor copiilor gi, mai ales, trebuie sd le fie accesibile lor; - reahzarea unor spalii de ioc distincte; spafiul gridinitei trebuie si ofere copiilor o diyersitate de arii de joc: spalii penrru jocun fizice. active, gdlagioase dar 9i spalii pentru jocud pasive, linigtite; copiii vor alese sau vor fi orientati cafte ele in funclie de caracteristicile lor. in anumite spalii de joc esre nevoie de mai multd supraveghere din partea ducatorilor, in altele supravegherea nu trebuie sd fie intensE $i pe.manenta; copiii trebuie sd aiba posibilitatea de a opta
pentru spatiul qi activitaile pe care le prcferi.

apar diferente mari in ceea ce pdvegte realizarea procesului de comunroareaicultare la baie!, comparativ cu fetele (Haas, Haas, p 159). lncd din perioada pdmilor ani de via!6 pdrinlii nanifesti tsndinla de a fi foarte apropiali 9i de a iealiza contactul vizual cu fetele atunai c6nd le vorbesc, in timp ce conversaliile cu b[ie]ii nu implicd aceeaSi apropiere 9i suut mai directive (presupun mai mult raspunsuri de tipui "ciarnu"). Pe misuri ce copiii cresc' diferenlele in ceea ce privegte ascultarea-comunicarea cu copiii de sexe diferite devin mai nrari: in co[versatiile cu letele pregcolare se ofera mai mult feed-back qi se incorporeazl mai mult valori emolionale, comparativ cu situaliile de comunjcare identice cu bnielii pregcolari. Astfel, fetele invalA sa vorbeascd mai mult 9i mai deschis despre ientimentele propdi, precum gi cum sa stimuleze velbal qi non-veibal interlocutorii se vorbeascd. Rezultatul acestor diferente la varsta adulta este cA femeile ajung sd fie nesatisfbcute de conversaiiile cu birba{ii, care sunl socializali si aibe o atitudine pragmatica. directiva 9i nu sunt atat de mult centrali pe exprimarea sentimentelor. Rezulti de aici gi una din direclile de acliune educative deosebit de importanta in g6dinilA ;i anume egalizatett atitudinii educatorilor in comunicarea-ascultarea cu coiriii de ambele sexe. Cu alte cuvinte, dacd educatorul are o tendinld mai mare de a apela in convercaliile cu letitele [a dimensiunea afectiva, el trebuie sa con$tientizeze aceastd tendinli
$i sA o compenseze, proceddnd astfel incAt s6 incorporeze aceea;i diversitate de

feed-back

indiferent de variabila sex. Daca fetele manifestd prelerinld pentru activism fizic, jucdndu-se impreuni cu biiefii, dorinla lor trebuie primiti bine de

$i si abordeze acelea9i domenii in conversaliile cu tofi oopiii.

b) si

ofere"

in limita

posibilitalilor, un contact consistent cu motlele

in leghturi cu preocuparea de a ofe|i aceleagi oportunitdti educative fetelor 9i bdielilor, o temd centrald in educatia sexual[ ScolarA modema este cea a educaliei in vederea egalitdlii-echitatii de gen, a educaliei non-sexiaste. S-a obsei.,,at ca in majoritatea materialelor educative destinate pregcolariior 6i gcolarilor mici gi care abordeaza viata de familie, mama Fi tatel sunt ipostaziali

educatori $i nu trebuie descumjati sau etichtata.

propo4ie cel pulin egald cu cea a femeilor educator, Folosirea persoanelor de sprijin birbaii - profesori, parinti, studenli la seclii didactice etc - pe bazd de voluntadat este posibila qi utild in aceastb situalie. Efectul benefic al unei asemenea ptactici vizeaz6. gi fetele, care vot putea observa $i intelege mai bine
conceptele de masculinitate-feminitate.

masculine" ceea ce ar presupune existenla birbalilor educatori in gridinite, intr-o

in rollri

In dezvoltarea identiteii lor sexuale, in congtientizarea rolurilor sexuale, copiii sunt adesea recorlrpensali penhx compofiamente care corespund expectanlelor de gen ale adultilor. Se pot pune in eviden,ta numeroase
compoftamente pentru care un sex este recompensat, in timp c celalalt sex este igroral sau chiar pedepsit. De exemplu, o fetila care este preocupatA sd r5meni cr,ratA, ingdjiti, eleganta, impodobitd - confomandu-se modelului manei este incurajatd sb colrtinue astfel, in timp un bdiat carc ar avea acela$i comportament ar fi admonestat fie de pnrinli, fie de ceilalli covarshcici. S-a observat insi cI

rolurilor de gen, ci Si programele de televiziune 9i filmele (si evocim doar reclamele la detergen!) porbetizeaz6 femeia in rolul ei domestic, iar bArbatul in rolul sdu social, profesional, de lider. intreaga cultura produce gi reproduce in forme mai mult sau mai pufit subtile stereotipudle de rol-sex iar rezultatul in timp al acestui fenomen il reprezintd tinerele care aspiri sd devind solii 9i tinerii care doresc si devini "cap de familie"; adullii formaJi in spi'itul concepiiei tmdilionaliste asupra rolului sexual vor dori parteneri formali in spiritul accleiagi viziuni tradilionaliste.
Pentru a contribui la realizarea unei adevbrate ega],izdti a qanselor intre sexe, in ultimii ani educalia qcolard gi preqcolard au inceput sa manifeste o grije dosebitd fald de modul in care prezintA rolurile de gen qii faJd de modul in care

stereotipe, traditionale: mama g6te$te, spala, face curdlenie, cresteeducd copiii, in timp ce tata e preocupat de uuelte, repamtrii, ma$ina, sport, servici. Nu numai ca4ile destinate copiilor propun o astfel de viziune asupm

incurajeazi ambele sexe catre performanld. S-a demonstrat ci dacd pre$colad1or, copiilor- in general, ii se oferA oportunititi pcntru a se juca impreune biiefi gi fete ei vor fi incurajali si aibe o atitudine mai deschisa fati de rolurile de gen. Rolul cel mai impoftant al educatorilor in contextul educatiei penku echitate de gen conste in a oferi motive cat mai diverse penfiu jocul impreuna gi sA corecteze distributia roiurilor in joc dupi stereotipudle de gen traditionale; scopxl unerit este ca toli copiii, bhieli Si fete, sA invele deprinderile utile, resping6nd clasificarea "potrivit pentru o fatA sau pentru uo bdiaf,. AlAtud de joc -jocul cu rol tematic sau jocul iniriat normat de copiii inqiqi _ $i 5i abordarea 1.:-1b3 u chestiunii egalitdlii de ger se dovede$te "Cta iWellon, Mailan, pp. 204-206, copiii pot fi incurajali sa obsewe gi sA discute cu educatorii practiciie

prin mijloace ploprii, prezentdnd fenomenul, cauze)e qi formele sale

d) sensibilizarea adultilor vizavi de responsabjlitatea lor in prevenirea abuzului, prin conitientizarea rolului lor atat acasa, cat Fi la gradinilA/$coala in prevenlie; e) abilitarea parinlilor pentru a recunoatte situaliile de abuz qi pentru a interyeni in aceste situalii; O oferirea <ie aiutor copiilor f ictime ele abuzului in cazul in ca.e grddinila nu unndre$te astfel de obiective 9i nu realizeazi asenenea programe educatorii pot aborda subiectul abuzului asupra copilului
de

grAdinile. ($.Ionescu, pp. 100-110). programele specjale de preveotie necesiti intervenlia unor specialigti gi se deruieazi in cooperare cu educatorii, vizdnd deopotrivi copiii, parinlii acestora dar Si personaiul din gridinile $i lcoli. Redi.m ua exemplu de astfel de program des{Egurat cu succes in toate gcoliie $i grddinitele din Canada. incepdnd cu anul 19g5. progranul ESpACE se desfEgoard sub fonr.n atelierelor de lucru animate de profesioni;ti, cu fiecare
program sunt: a) _ sciderea \.uinerabititdlii copiilor la diverse forme de abuz; obiectivul se rcal\zeazd prin informarea copiilor cu pr.ivire ia drepturile lor, iirvdlarea de

abuzului sexual asupra copilului. Multe din programele de prevenlie ale abuzului sexual igi au punctul de pomire in etapa prepcolari 9i se lealtzeazd in

b) si explice de ce apar $i se menlin ur.-"n"u piactici; sI identifice cazuriie de sexism din ca4ile, programele de televiziune sa-u filnele rumAnrc; c) si identifice practicile discriminatorii din sport, arte gi sb lc explice; d) sa inteleagd $i sA aprecieze nevoia femeilor de a avea ganse egaie de _ dezvoltare intelectuald, sociali qi fizicd. In acest demers, cooperarea cu pdriniii sau folosirea pArinlilor ca resursa in invilare reprezintd o abordare foalte eficienti. Educalia sexuali. pregcolari trebuie sA inciudd in tematica sa gi subiectui _

sexiste din mediul Ior de viala. Educatorul poate urmiri obiective precum: a) copiii sb identifice sifuatiiie de sexism din viata lor:

manifestarc intr-un nlod simplu 9i care sA nu pard ameninletor pentru copil Pregcolarii ce au noliuni despre anatomia organelor genitale qi despre relalia sexuald pot dezvolta o inlelegere adecvata asupra formelor abr.uului sexual, fenomen polimorf, care se prezind il]tr-o diversitate de manifestiri: de la conversatiile cu subiect sexual, purtate pe un arlLlme ton, $i in anrLmite

dintre categoriiie: pbrinti, copii, cadre didactice. Oiiectivele urnArite

cle

strategii de autoaplrare, stimularea relaliilor de intr_ajutorare dintre copii, identificarea de criterii care sA ajute copiii sd stabileasci adullii in care au ?ncredere, dar gi adullii care trebuie evitati; b) autoapdmiea gi relatarea situatiilor de abuz: copiii iovafa, prin joc de rol $i exercilii fizice diverse, cum sa se apere verbal $i -fizic ntr_o situ;lie de abuz gi cum si relateze astfel de situatii; c) diminuarea arlxietalii adullilor imp]icali in prograur prin oferirea tutuor infomaliilor referitoare la activitf,lile atelierului di lucru cu copii:i;

pani la atingere sexuala 9i chiar contact sexual. Copiilor lt se va sprrne ca nrt intoldeauna aglesorul este o persoanh str5ini Si vor fi invitali culr sd comunice chiar qi cele mai mici evenimente persoanelor de incledeie: pdrinli 9i eduoatori. Conconitent, pre$colarii vor fi inv6{a1i sd nu aibe inoredele itr orice persoana, sa stabileasca corsemne clare cu pirinlii in privinJa tibertdlii lor de miScare Ei de acJiune, qi aum sa reaclioneze, cr.rm si ceara ajutor celorlalli dac5 situalia devine pcriculoasi penhu ei. Educatodi vor insista, de asemenea, asupru faptului cA daci asernenea evenimente se produc vina nu r:ste niciodatS a copilttlui, pe de-o parte, iar pe de altd patte, a fi victima unui abuz sexual nu echivaleazi cu cr devalorizare a personalitdlii copilrrlui. Persoanele adulte au datoria de a-$i satisface nevoile sexuale cu alJi adul{i, iar copiii sunt protejali prin lege de violenla unor adul1i care nu reu$esc sd-$i triiasci sexualitatea in moduri aprobate social. Dc asemenea, copiii vor invala cA pot deveni deosebit de utili nu mrmai protejandu-se pe ei impotliva abuzuiui, ci 9i ajutAnd la proteclia altor copii; pregcolarii trebuie sa $tie sA atagi atenlia gi celorlalli copii sa nu plece cu penoane strdine, sd nu-gi asume riscuri sau si spund persoanelor de incredere ce li s-a intaptat, daca au fost martori sau victime inh-un caz de abuz. Tetmeni precum "pedofil", "abuz sexual", "masturbare" vor fi explicali astfel incat preqcolarii si nu se simt6 ameninlali sau confirzi la auzul unor cuvinte pe care nu
le inleieg.

circumstanle, la vizionarea impreuna de materiale crL conlinut elotico-sexual $i

Pentru

aborda tema abuzului sexual qi

a realiza o

educalie eficienti,

educatoml trebuie mai intai sd con$tientizeze existenta miturilor despre abuzul sexual, si se indepdrteze de asemenea cligee gi sa-i con$tientizeze $i pe pfuin1i asupra 1or. Cele mai frecvente mituri asociate abuzului sexual sunt (A.BIban, p.

i43):

incestul apare rar qi mai ales in mediile socio-economice defavorizate, in abuzatorii sutlt penoane stdine fald de victime;

familiile cu nivel educalional scizut;

136

- abuzul sexual este un incident singular; cercetirile demonstreazd ci abuzul sexual presupune o anumita dezvoltare in timp gi nu reprzintd doar un incident unic, deteminat de pierderea controluiui de c6tue adult, in unrra consumului de alcoo[; odatd realizat, posibilitatea recidivei este foafie mare; - abuzatorji sunt atrati sexual de c5tue victime deoarece acestea le-au pfovocat; - copiii inventeazd povesti despre implicarea 1or in activitAi sexuale cu
adulli. De cele mai multe ori indicatorul sigur al abuzului sexual asupra
copiiului

il reprezint[

comportamentul sbu sexualizat, ritualizat, la varste foarte

mici. Copiii nu fabuleazd, nu fit.5 un Dotiv cer1, asupra compotalnentului 'erual al adu ltilor.

un rapofi asupra educatiei sexuale realjzati la nivel liceal (E.R.Mahoney, p. 111) in care se ardta cE doar in 45% din licee se desfh$oari diverse forme de educalie sexuald.. Majoritatea temelor de educa{ie sexuali erau inlisate in curricula de biologie ii Stiinle socio-umane. Doar in 16% din liceeie americane de atunci se tineau aga-numitele "cursuri de urgent5", care nu erau cursuri complele de educatie sexuald, dar includeau o prezentare a sexualitdlii umanej care erau transmise elevilor intr-o modalitate indirectd, prin lecturi $i
publicat
studiu individual. Ca tematici, aceste cumuri includeau subiecte despre ereditate, reproducere, aspectele sociale ale aornporlamentului sexual, bolile cu
transmisie sexuali, menstlxatie, polulie.

5,2. Educafia sexualS $colari. Istoria edlcariei_ sexruie gcolare este relativ scudd. ca datand de la inceputul secolului XX. In 1928 in S.U.A. s-a

O schimbare semnificativa s^a produs in 1963, cAnd in Anaheim, Califomia. s-a introdus penttu prima data pentru eievii de gimnaziu gi de liceu cursul intitulat "Viaia de familie gi educalia sexualS" (Haas, Flaas, p 224) Culsul includea toate ariile sexualitdlii, din punct de vedere biologic, dar 9i socio-moral (prin teme precum rclatia cu colegii, conflictul pddnlj-copil etc) ')rientarea ideologicd a cursului era ca 5i in ca-zrri iiiajoritafi cursurilor dc edLrcalie de pand atunci - sd convingd elevii sd nu aibe experienle sexuaLe sexuali premaritale. La 10 ani dupi lansare, modelul Anaheim s-a extins la nivel na1ional, degi criticile venite din paftea conserwatorilor - cea mai gravi fiind cb ii invatn pe iopii pen,ersiunile - uu au lipsit. Actualmente, asocialiile de piriuli n,l o -ui" influenld asupra deciziei de a se face sau nu educalie seruald in fiecare gcoald. Acolo unde staff-ul educalional, impreuni cu pdrinlii, decide cd este in interesul eievilor, educa{ia sexuala este realizata in 9coa15 de specialigti de la Crucea Rogie, Asocialia PArinti-Profesod, Asocialia Americani a Educaliei
Sexuale etc.

expeden,tele sexuale ia va$te precoce; ei judecii eficienla sociald a educaliei seiuale in funclie de capacitatea acestei discipline de a reduce probleme sociale, precum gmviditatea adolescentelor, sau probleme medicale, precum rata de

cd infomarea sexualS anihileazd inhibiliile adolescenlilor Si

Adversarii educaliei sexuale qcolare i9i argumenteaza pozitia invocdnd faptul


incurajeazS

imbolnaviri cu boli cu transmisje sexual5. Vorbind despre eficienla educaliei


sexuale
a pus

in temenii impactului asuPn atitudinilor li comportamelltelor elevilor, studiile au demonstmt ci educalia sexuald nu antreneaza sexualitatea precoce; s-

In

inexistent5, iar cenzura epula orice material scris (reviste precum Playboy, Flustler) sau audiovizual cenhat de sexualitate. Scopul puterii comuniste era sd reducd la minim expunerea tinerelor genera{ii la informalii despre sexualitate; de exemplu, in fosta U.R.S.S, primul manual de educatie sexuali devenit rapid un best-seler - s-a editat de-abia in 1974 (Mahoney, p. 1 12). in Jdrile democratice decizia la nivelul politicii educalionale - de a inhoduce sau nu educalia sexuald in gcoald - aparline structurilor de putere regionaie gi locale, ceea ce face sd existe o mare vadabilitate la nivelul curriculei, al informdrii sexuale a tinerilor. Aceasta situalie se datoreazi $i existeit{ei multiplelor posibiliteti de informare sexualA in societate, care reduc presiunea

Jdrile cu sistcme socio-politice ledemocratice educaJia sexuali

era

in evitlenli ci adolescentii care au beneficiat de educalie sexuald in Scoali nu sunt mai activi sexual sau mai precoci sexual decdt cei care n-au llnnat un astlel de curs (Haas, Haas, p.225). in general, educalia sexuald nu determind

adt comportamentul sexual, cat adtudinea fala de sexualitate. Comportamentul sexual d;pinde qi de alte surse de informare decAt exclusiv cu$ul $coiar de educalie sexuala. La femei, comportamentul sexual este mai pulin activat, mai puln ftecl,ent cand prima sursd de infomare sexuali a fost mama' 9i mri irecvent atunci c6nd prima sursA de informare au reprezentat-o lectu le independente gi prietenii bnieli La barbali, compoftamentul sexual pare sd fie

in oeea ce priveqte asumarea acestei sarcini educative. inca pand la sfirqitul anilor 1970 in S.U.A. in majoritatea qcolilor, educalia sexuald se prczenta ca parte integmntl a altor cursud $j nu ca un curs de sine stdtator, iar cercetdrile realizate de pedagogi au pus in evidenta faptul ci teme precum rnasturbarga, homosexualitatea, avortul sau aoltraceplia erau foartg pulin prezentate, in timp ce bolile cu transmisie sexuald, anatomia reproducerii sau
asupra Scolilor

mai pulin activat atunci cdnd prima sursi de informare sexuald a lost un adult, $i mei activ. cand orima informa-re \exuala s-a llcut prin lecrura sau prir conversatiile cu prietenii. in schimb, spre deosebire de comportamentul sexual, care esto rnai dificil de influenlat, atitudilea falI de sexualitate se nodificd evident in umra frecvetttuii culsurilor de educalie sexua[6; elevii care au parcurs asemenea cursuri igi accepti mai ugor corpul Fi sexualitatea, ii acceptd mai u$ol

pe ceilalfi $i compo*amentul 1or sexual. Aceasti mai mare deschidere $i


icceptare a sexualitdlii a fost constatata la mai mulli ani dup6 incheierea cursului mai mare diversitate 9i s-a manifestat inclusiv prin implicarea subieclilor intr-o sexuale, comparativ cu cei care n-au beneficiat de educaJie ie comportamente sexualA (E.R.Mahoney, p. 116) De asemenea, elevii invafd s[-gi comunice

rolurile rrasculine-feminine erari prezentate pe larg.

138

139

medicind, educalia sexualA a renuntat la aceasti misiune sociald. SpidtBl in care se face educatia sexuali in $colile din societaFle occidentrle este LLnul deschis. mai pulin normativ, accentul fiind pus nu pe interdicfie sau constrAngeri, ci pe infomare, autocunoaFtere $i responsabilitate_ S-a renulpt la a se recomanda elevilor c6nd anume se pot implica in relalii sexuale qi s-a pus accentul pe pregitirea ior astfel incd.t sd poatb lua ei ingiqi deciziile coiecte vizavi de sexualitatea 1or. O alti tendinla, caxe se manifestd in stransa iegiturd cu prilna, este de a aborda sexualitatea in integralitatea sa, inclusiv homosexualitatea, lesbianismul, practicile aSa-numite ,iperverse,,, fird a se lace judecdti de valoare: sc porneSle de la prernisa c6 un ele\ care falcurge cursrrl de educatre seruala va face elortul pentru a identifica propriile valoi, expectante, ncvoi sexuale; dacd.

valorilor indivizilor gi ca urmare a progreselor jffegistate de sexologie

educatiei sexuale era de a persuada tinerii sd nu-gi inceapd r,ia1a sexuald p6ni la cdsdtorie, in prezentj ca urmare a propulserii sexualitdtii in vdrful ierarhiei
gi

componenta a educaliei penhu sdnitate (V. de Landsheere, p. 32g) sau md , specific, a educatiei "penhu sdrAtarea sexuald" (A.B6ban, t. 134). Depasind aceste subtilitili docrinale, trebuie remarcatd evolulia orientirii ideologice a educaliei sexrLale, indiferent de statutul ei pedagogic: dac6 in anii 1960 scopul

sentinentele, sd vorbeasci despre dorinlele $i nevoile ior, sd-9i amelioreze capacitatea de inlelegere a nevoilor patenerului. S-a evidenliat cd eler ii carc au urmat cursud de educalie sexuald au folosit mai multe mijioace de contraceplie Fi chiar rata graviditelii la adolescante s-a diminuat. Educalia sexuald $colara are gi in prezent un statut contaoversat, fiind hatatE de pedagogi fie ca o componentd de sine stttitoare a educaiiei (M.Momanu, p. 113), fie ca o componentd. a educaliei corporale (R.Hubet, p. 335), he ca o

generai ce stau in prim-planul sexualitA{ij anitnale" (J.Evola, pp.42-43). Agadar,

educalia sexuala centrata pe Ubertate nu echivaleaza sexualitatea cu relatia sexua16, ci include in sexualitate modril in care fiecare pe|soani se definegte, iti proiecteaza valorile de iubire gi intimitate, modul in care ia decizii in viala sexuald gi i$i asumd responsabilitatea compoltamentului sdu sexual. De aceea, indilerent cE esfe definite ca urmdrind prcgAtirea tinetetului pentm via{a de familie sau pregdtirea tinerilor pentru a avea o viald sexuald s5n6toasd, educatia sexuala urm6re$te si formeze atiiudini, convingeri, valori despre identitatea de sine, imaginea corporald, relatii interpersonale, intimitate 6i iubire, cormnicare etc. Educatia sexualE se adreseazd tutnrol componentelor personalitafi. Scopul Si obiectivele educa(iei sexuale, Educajia sexuald esle utr dorrrertiu extrem de complex, aflat la confluenia dintre pedagogie, psihologie, medicind, eticA, sexologie, axiologie. $tiinlele juridice. Educalia sexuali este o componentA iodispensabila a educaliei tinerilor care se impletegte cu toatc celelalte componente aie educafiei: educalia intelectuali, educalia morali, educalia esteticA, educafia tehnologioi. Ea r.lrmAregte educarea tinerilor in spiritul unei conceplii $tiintifice despre propria sexualitate qi fa$ de ce a sexului opus, care sa corespundi normelor sociale. Privid ca subcornponeuta a educa{iei pentru viala de familie (IMitrofan, N.Mitrofan, p. 129), educaliei sexuale i se atribuie drept scop informarea qi formarea tinedlor, pe baze riguros ttiiolifice $i ou ajutorul unei mstodologii adaptate pafticularitalilor de verstA, ir legiturd cu problenratica sexualjtllii umane. A$adar, educalia sexual5 include douA laturi distincte: latura informativA (instruirea sexuald) qi iatura formativi (educarea sexuald). lnstruirea sexuald vizeazd tmnsrniterea infonl]aliilor cu privire la sexualitate de la procesul de sexualizare 9i p6nd la relalia sexuali $i contmceptie iar educarea sexuala vizeazd influenlarea personalitAli in aga fel incdt valorile 6i obiceiurile sexuale ale indivizilor sI corespundb normelor sociomorale qi medicale. Mai concret, latum formativd a educatiei sexuale este esenlialemente un proces de formare de atitudini, convingeri qi valori despre identitatea de sine, imaginea corporalS, dar qi sinele ideal, desprc relaliiie interpersonale, intimitate gi iubire, comunicare decizie qi responsabilitate; ea se adreseazd, deci, tuturor laturilor pe$onalitdtii (A.Bdban, D.Petrovai, p. 136). Educalia sexuala are deci un caracter informativ qi unul formativ. Prin Iezultatele ei, educalia sexual5 are $i un caracter preventiv gi prospectiv: educatia sexuald corect Si la timp facute previne ac{iunea unor factori de risc, informAnd asupra modurilor de comporlament cu consecinle nocive asupra

dc

erernplu. in\drand dcspre caracrerisricile srilului

renunlarea la prejudecnlile, fulsele pudori qi miturile despre sexualitati qi abordarea sexualitdlii in anasmblul ei, cu natualete $i tole;antn, Sexualiiatea este vdzuti ca o rezultantl a factorilor biologici, psi|ologici, sociali gi culturali qi incearcA sd elimine determinismul exclusiv biologic sau fiziologic in abordarea compoftamentului sexual. Este centuald ideea conform cdreia ..la om, itr fond, nu exist6 niciodatA o dodn,tA sexualf, hzici; in substanla sa, dorinta este totdeauna psilologici, dorinla fizicd nu este decat o traduclie $i o tlanspuncre a dorinlei psihologice. Numai la indivizii cei mai primitivi circuitul se inchide atat de rapid, incat in conFtiinla lor este prezent in exclusivitate actul final al procesului, sub forma unei concupisoenle camale, vehementd $i imperativd, legatd univoc de condilionarea fizicd 5i, par{ial, gi de conditioniri de ordin mai

homosexualilor, elevul respectiv ajunge la concluzia cA se regase$te iotal intr-un astlel de stil de via(h, nimeni nu va incerca sd-l determine s6 se r6ig6ndeasca. Deci, mesajul transmis de modul in care se face educalia sexuali in prezent este cel al toleranlei, pe fondul cunoagterii de sine gi al asumirii responsaLilitElii fa{d de propria conduitd sexualA. Acesta ar ll modelul cle educatie sexuali centat pe libertatea de manifestarc sexuald; acest model se caracterleaza prin

de r iara specific

organismului sau care pot genera disfunclionalitali in rela;ia de cuplu. Concomitent, oferind informa;ii corecte $i complete, erlucalia sexuald ofeF sprijinul teoretic necesar in depdqirea frustrdrilor imediate pe care le implicf, renultarea la practicile r']esinetoase. Caracterul prospectiv al educa]iei sexuale se referi la evolutiile practicilor qi valorilor sexuale in societate, care trebuie sa fie preluate in continutul informativ tansmis elevilor. Educalia sexuali trebuie

140

1,11

sd se realizeze direct propor'lional cu dezvoltarea somato-psihicI a eievilor, cu cregterea $i ahrmarea interesului ior in domeniul sexualitalii; ea trebuie sd fie prezentd gi sd ofere informaliile necesare inaintea producerii unor momente importante ale vietii: intrarea in colectivitate, pubertatea, primele prietenii cu

cunoa$telea

diferiteior modalitili de contmceptic, precum fotme dc abuz


sexual,

$1

avautaj ele/dezavantaj ele 1or;

cunoaqterea diferitelor

caracteristicilor

parteneri de sex opus etc! sd identifice evenimentele probabile $i sd ofsre altemative $i solutii. Scopul educaliei sexuale gcolare este, doci, pregAtirea eleviior pentru a-Fi inlelege sexualitatea fi pentru a avea o viatA sexualA sAnatoasa ca factor de echilibru 9i satisfactie in viald. Acestui scop general ii corespund cel pulin 4

L .formarea de conyingeri, yalori ;i atitudini despre sine $ ceilalti. Educalia sexuali trebuie sd ofere oportunitali elevilor penh.u ca aceqtia sA-$i exploreze propria personalitate, sa-$i identifice gi s6-9i evalueze atitudinile cu privire la sexualitate, sA-$i dezvolte valor.i sexuale proprii. Fomarea acestor valod se bazeaza pe dezvoltarea stimei de sine 9i a responsabilitilii personale in
comportamentul sexuali dezvoltarea deprinderilor de comunicare gi relationare pozitivi cu persoanele de acelagi sex, dar gi de sex opus, dezvoltarea deprinderilor de manifestare a afectivitilii gi iubirii, conform proprjiior valori, dezvoltarea deprinderilor specifice nanagementului sihlaliilor confl ictuale dilttr-o relatie etc;

obiective Jirndamentaie (A.Bdban, D.Petrovai, p. 136):

abuzatorilor $i situaliilor de abuz; - cunoa$terea reperelor legilative ce reglementeazd rela{iile sexuale in societatea in care tlaiesc: - cunoa$terea caracteristicilor stilului de via,tn al minoritdlilor sexuale, dincolo de mitui gi prejudca!; - cunoa$terea principalelor boli venerice, dupi modul de transmitere, simptomele specifice qi hatamentul indicat; - cunoagterea posibilitltilor de exPloatare-comericalizare a sexualitalii; - cunoagterea diversitafi culturale a formelor de exprimare a sexualit[lii ii inlelegerea determinismului cultural in manifes6rile sexualita!:ii; - cuDoa$terea fofinelor de discriminare sexuala prezente in societate;
O b i e cti, e

2.

afectiv- qtit udin qle :

dezvoltarea deprinderilor

de inlerrelationare sociald:

intelegerea sexualitdlii ca pe

componentd nomala

li

esentiale

3.

dezvoharea respons.tbilitd[i

responsabilitatea fa!6 de propria sexualitate, dar $i falA de cea a partenerului, dezvoltarea deprinderilor de utilizare a metodelor de contmceplie gi de protejare a sinAtdlii sexuale, dezvoltarea deprinderii de a respecta deciziile partenerului, de a pdstra confidentialitatea conduitei sexuaie etc; f. infonnarea sexuald are in vedere cunoa$terea anatomiei 9i fiziologiei organelor genitale gi a reproducerii, cunoa$terea metodelor conhaceptive, a bolilor cu tansmisie sexualS, a serviciilor medicale, sociale, a institufilor $i organizaliilor din comunitate care ofera informare de specialitate, consiliere etc.

fald de sine Si fatd de

ceitalli:

pcISonalit6lii - definirea propriilor valori cu privire la sexualitate; - sd disting5 intre dragoste atraclie sexuald- dorinle sexual6; - dezvoltareasentimentului demnit5liipersonalel - realizarea relaliei sexuale numai in urma acordului reciproc Ai conStient al

paftenedlor;
asumareafesponsabiLtalii conduitei sexualc; dezvoltarea capacitilii de a lua decizii plivind viala sexuala in funclie de considemrea tBturor implicaliilor posibile; - dezvoltarea qapacitalii de intelegere $i comunicare, inclusiv pe tefre ce titr de sexualitate; - intelegerea atat a propriilor nevoi sexuale, cat $i ale parteneruluil - cultivarea sentimentelor de dragoste p baza cunoa$terii/respectarii valodlor partcnerului; - dezvoltarea capacitnlii de a se opune presiunilor anturajului atunci cand valorile acestuia nu coincid cu valorile proprii; - cultivarea sincedtalii 9i increderii in persoanele de referinld; - respectarca orientdrii sexuale (sau a valorilor sexuale) ale altora; Obiectfue qclionele: - evaluarea gradului in care un anumit comportament, verbal sau nonverbal, poat conline mesaje sexuale qi interpretarea acestoru; - identificarea variantelor de respuns la propunerile de contact sexual; - identificarea criteriilor de seleclie a partenerului potrivit; - folosirea mijloacelor de conhaceptie $i de protcclie a sdndtdfii sexuale; - respectarea regulilor igienico-medicale iu domeniul conduitei sexuale;

In

func{ie de raportul lor cu laturile informativi-formativa alr: educaliei

sexuale, putem distinge umAtoarele categodi de obiective:

0biective cognitive:

principalelor tlansformiri fizice gi psihice specifice fiecirei etape; - identificarea ti descderea diverselor caracteristici aie feminitdtii nrasculinitalii; - ounoa$terea metodelor fi tehnicilor de studiere a sexualit5tii; - cunoagterea diferitelor tehnici de contact sexual $i a avantaj elor/dezavantaj elor lor;

- cunoa$terea anatomiei gi funcliilor organelor genitale masculine gi feurinrne in componamenrul se.lual, - cunoa$terea pdncipalelor etape ale procesului de sexualizare $i explicarea

t43

limitarca numentiui de Partenen: utilizarea seryiciilor de planing f'amilial ;i/sau siuitate sexuald prezenie in

comunitatel

sa invele din experienla celor infectali cu HIV sau din experienla

rehtiondrii intcrpersonale inseamnd a, redrLce excestv cste unica funclic umanul la biologrc !1 Insnncrlar' Se spune ca sexualitatea biolosici ce se realrzeazitir' do| "' t""*ia it"uui" sd includd alatud de dimensiunea biologicl
dctagat de problernatica

persoanelor apropiate mai bine informate in donreniul sexualitifi; - evitarea practicilor discriminative pe criterii tradilionale de sex-rol: - pafiiciparea la programele educative iniliate de diferili factori educalionali

^""il""il;*; tt;i.J.'ilil;"..

t".ia^.

;'^';;;;;;'.-"1;t;liu"at

autodza!i;

Dat fiind specificul educaliei sexuale gcolare, de a se realiza in momentul in care clevii pot avea deja fomlatl o imagine distorsionatd despre sexualitatea urnani, un obiectiv cu totul pa icular ar viza combatetea mibn'ilor cle,spre sexualitate, rezultate

LlmilnanuesteodLtnen'tunenxrapcr.onalitatii.dalaodalalrenmloldeaunalil eptutin cursul procesului 1e 1cl1!l11e,,,etractia si 'ecnonsivitateaSexualaintr-uncupluecondilionatadeatracliapsihicagidede i#lili'""i-ri", p"".".tii"t Pirsonalitatea reprezintd un 'i)tem ertrem a$a cunl

etica' spirituald'.culturala. a -omuluj s-exualitatea

;;;il

in urma acliunii

dcspre sexualitate prezente

la

,,edr.rcafiei str6zii". Priucipalele urituri majoritatea adolescenlilor sunt (A.BAban,

clecizia inccperii unei relagii sexuale nu afecteazh' ci.le alecteaza pc a.r.iri gr.lit sc crcde. doar colnponentn fizici a personalilalii' relalii sexuale unei toate (S.Saohiro. C Flahefiy, p. 2) in cazul deciziei inceperii

si;;;";.i,

D.Petrovai, p. 139): - este inacceptabil pcntru un belbal sd fie virgin; - doar prin relalii sexuale puten'r dovcdi cat de mult iubin; - birbalii trebuie neapamt s5-$i manif'este masculinitatea fizio gi sexual; - bdrbalii trebuie sa aibe rela{ii sexualc cAt mai nulte pentm a dobandi
experien,tA;

necesare (referitoare la anatornia sexuali' tchnicii sexuale celei.^nrai potrivite iri"*ir." *lii""""for de contmceplic' a psihrc senatos O decizie responsabili! situatiei etc) implicd prezenla unur'sistctn ;il;; t;;";;ea'de a determina consecinlele acestui act pe plan emolional *uo t"ru1it). daci imaginea de sine 5i imaginea -socials vor' i;;;;";;i;;;; sexuala relatia cr'l suferit in ce sens, cum va afecla noua implicrLre

;;:ffi; i;';;;iir"'

i"ii"it"riir"

avea de

i"""f. t.t-l"tiilentul
educatia sexuald

Ei

profesional Toate aceste aspecte sunt vizate

de

cAnd o ferneie refllzi propuneri sau avansuri sexuale, lefuzul ci nu este sincer; ea dore$te si faca sex, dar spune nu pentru a-ii proteja reputalia; - bdrbalii nu vorbesc despre sex, ci il practici; - bdrbagii trebuie si iniliezc actul scxual; - femeilor le plac bdrbatii caxe delin controlul; - dupd cc un biiat se excitd, el nu se mai poate controla; - o fati nu poate rirnine gravidd dupa primul contact sexual; - dacb o fatA foloseqte mijloace de contracoplie, probabil este o ,,i'emeie u$oara", - birbalilor li se ccre performala in actul sexual; - o femeie moderna trebuie sa aibe intotdeauna relatii sexuale premaritale; - birbalii doresc intotdsauna sd faci sex; - folosirea prezervatir,ttlui diminueaz6 pldcerea actului sexual; - viala sexuald este cea mai bunl calc de a deveni adult.

ultimele :;;;r."rinr;i; eclucatiei sexuale s-au imbogtlit semnificativ- in sexologici' a""'Jii,'"?"*^r"i;i;;g';;;i;t obtinute de circetarea medicald' acum 40 de .trr si ca urmare a schimbdrilor socio:culturale, demografice. Dacd anatolno'.o*i"ttl educaliei sexrLale includea' alf,turi de componenta

""]

;1:'"";:'lili;

" daruri" (R.Neubert),

Asta"i, orice programa de educatie sexuali trebuie ;"*I"i;;J;" (A.Baban. D Pelrovai' p l37): leme Drecum '-";) ";;;ir:;;-;,ii,,a, procesului de scxualizare 9i. de ro'marc a "'up"'t"-valorizarea propriului corp ii a Sexualitali, identitatii sexuale, acceptalea 9r

itl. """"iii.''te" "cucerirea ei pelitul" sau "relul de a face in ptezent ur"*"n"u teme;u dispirut din curricula
sd includir

a""""frarii ^i.".i.;"" genital feminin 9i masculin elc apararului "t; ";';:t;;'i:;';",;;, ro,il"' d,,"uoltu"a deprinderilor
:

cunoa;terea sexuale ca o componentd a dezvoltarii umane'

de relalionare' moduri

Con\inutul educa'iei sexuale. Educa,tia sexuala gcolard nu are

numai contactul sexual ca n-lanifestare a sexualitE,tii umane, ci aspectele care re catacterizeazd ca fiinte umane. Sexualitatea consta in atitudinile, credintele $i valodle noastre despre noi ingine $i care se manifestd in relaliile cu cei din jur: percepfia noastrd ca bdrbat/femeie, imaginea de sine, comportamentul nosbu sexual, sanatatea $i dezvoltarea noastra sexuald, respectul faF de noi ingine, stima de sine etc. De aceea, o abordare strict biologicd sau biologizarea excesivd a problematicii sexuale dscd sd ofere tinerilor o imagine dgnaturatd asupra acesteia; a tmta prcblematica vielii sexuale

vcdere aboldeaza toate

in

dezvoltarea-5i menlirrerea uoroUut" ,o"iut de'e xprimare a dragostci 5i inrimir6lii' ilariilor de exploatare seluala dez:ro*area

**uT.. la,t ttri"t iu", .uitut"o aseriivitalii etc; -'-..t ))rinderi Dersortale.. asumarea responsabilitalii fa16 de propriul corp. d"plt["; ili;o,f, " a".ltitr.t' deprinderi bt comunicare eficientS' deprinderea de a rezista presiunilor Srupulul etc: -' )i- ,o,rpLrr"-"nt s/t",it: implicalea responsabila in relalii .sexuale' expricu propriile sexualitali ,.sp"cla"d dreptuiile celorlalli 5i potrivit ,nul"u froit "l
valori:

145

t41

e.) sdtldtdle se"r./,7/ri: cLlnoa$terea $i utilizarea mijloacelor de contracepgie pentru evitarea sarcinilor nedorite gi a imbolnivirilor. prevenirea abuzului sexual, cunoa$terea simptomelor disfunctionale in viala sexuala, pasfarea
igienei sexuale etc: fl societate Si cttlturd.. evaluarea impactului familiei, culturii, religiei, Dtasmedia asupra convingerilor, valorilor gi comportamentelor legate de sexualitate, criteriile de discriminare iDtre erotic5 9i pornografie, atitudino criticd fati de perceperea sociala a femeii ,,ca obiect". demonstrarea tolemn,tei fa.ta de cei cu stiluli dc viali gr valori sexuale diferire.

"au*ii"l"^oura -i."",ii a""a modalitati de

De leguli' Formele, ,netodele Si miiloacele edaca(iei sexuale in Scoald' clisa, sub forma lecliei' Se folosesc in gc olari se tealtzeazA in realizare

fizice sau i,r',"-*,,ii,-"^t, "" intuzeaza in aria curricularf, a biologiei' educa{iei prelinla .a"*ri" .rantald ca dis(.iplina disri?./;. aurononra 5_i cale deci' ",i.li ,i l-fuiilonu puni";purea elevilor la propria edtrcar ti'

educaliei sex:uale. inNdlaredrect

""i""i"r'4.-l crcgterea responsabilitS!ii

lor'

Principiile educaliei sexuale. Eficienla educafiei sexuale in qcoald depindc de respectarea unor principii (H.Grassel, pp. 137-145): - prhtcipiul irrcrederii. increderea profesorului in elev reprezinti fundamentul increderii acestuia in profesor. Convingerea prolesorului c6 elevii
sunt oapabili
expectanta maniteste profesorul responsabil cu educalia sexuali; in nici un caz profesoml nu va ironiza, eticheta sau ridiculiza elevii pentru intrebArile sau comenta ile lor, tratand clt respect opiDiile lor; a respecta intimitatea fiecbrui elev presupune a nu fo4a elelul sa vorbeasci, Si a pistra confidentialitatea atunci cAnd clevul se
dcsrainuie:

in parte are avaniajul de a trebuie s6-5i insuleasca acelasi conlinut: "'.-*in'.^i'"ucolectivalavorizeaziomaibuoaintelcunoastereaatihrdinilor. lor intre elevii clc amblele sexe' dezvoltand o nrai buni
"otorif "r,'-*ttitU" comunicare inter-sexe; *-

Formele de organiz4re a activitdtilor educative sunt: "' pe crite;ul separarii sexelor: instmirea-cu fiecare sex l".iit*al "?g"rtzate menaja sensibilitSlile excesive' insi fiecare grup

si asimileze inJbrmatiile ti se lc integreze in stilul lor de viata, reuqitei 5i tespectul fat, de elevi sunt atitudinile care trebuie si Ie

care individuala se realizeaza fie in unna solicitililor elevilor' lor, fie din iniliativa aor"r"-ra pi"tr"r, confi<lentialitatea asupra problemelor f"i, cind are nlotive si presupun5 c' un anutle elev arc nevoie de

;i;;q*

"Jroxotl sprijin.

- principi.rl pregdtiii Si imuni.drii actititdlii recomanda ca eduoatorii sa profite de proprietatea de indpArire a prirnei inrpresii, ceea ce presupune od el trebuie sA fie primul care sd ofere informagii corecre despre sexualitatea umand
copilului; infonndndu-l corect pe copil, educatorul il imunizeazd in fata electelor negarire ale informarrilor distorsionare. ale miturilor despre scxualirare; - principiul sinceritalii cere din paftea ducatorilor sA fie pennanent dcschiqi 9i one$ti in raport cu copilul; evitarea unor anunite subiecte, apelul la mituri. amdnarea abord5rii unor intrebdri ale copilului, fansferul responsabilitalii penh.ll inlornrare citre alli factori educativi sunt strategii ineficiente, pe care copilul le inlelege ti care duc la neincrederea lui in adult; - principiul continuitdlii $i repetilrii: ed\cali" sexualA febuie conceputa ca un proces de lungb durati, ce implicd o continuitate la nivelul conlinutului, iar
tepetarea sa contrjbuie la fixarea cuno$tinlclor; - principiul tt'ezirii propriei rdspuruleri cere ca elevii s6 invete cA evolu,tia relaliilor cu parteneii depinde de ei in9i9i qi c[ rdspunderca pentru cel6]alt este implicatd in orice relalie de cuplu.

corespundd nivelului de inlelcgere al elevilor, dar $i curiozitAli $i expectan.telor lor: folosirea termenilor ttiinlifici se rcconrandd cu conditia ca ci si fie definjti de fiecare datA cAnd sunt utilizaii;

principiul aclectdrii Ia .stadiul de dezvoltare cere ca infomatile date si

Metodele cel -ilrai trecvent folosite in educatia sexualS sunt: poate turniza informaliile de baza penuu fiecare subiect' :*- ;;;i;s;;;", "";" 1i acccsibili: inrr-o ,'"- - mlnierd srrucruratzt ."n""tt"fi" permite elevilor s5-9i exprime ideile' sA asculte diferite opinii ale colegilor. sa puni intrcbdri educatorului; celor dlzbaierea permite aprofundarea inlelegerii implica'tilor exlctenlc: nrezentate/discutale. prin cxplorarea ruturor per\peclivelor uncl snrdiul de caz anagajeazA plenar clevii in cercetareaTsolutlonarea de a aplica cele invelate; probleme, oferind oportunitatea elevilor

' - iiairrstonnini:
altemative, implicalii -'"--'-

incurajeaza elevii s6 identitice cat mai multe solutii'

* realizeaza de regula de catre un expert invitat in fala elevilor ""ti""ni" sau clarifica asp'-ectele mai noi .sau nlai greu accesibile ale pentru a prezenta
problemalicii sc\ualitatii. sau cele ntai noi descopenrt in domcnru'

ta o problema reald sau imaginad;

;l;fozitive. mulaje. arlase filme didactice' inresistrdri audio;;J;.;;;;;" de conrraceplie etc Abilitatea de a le folo'i aii".;re ffi; 'ni.;rou.. ";i;;;i. de experienla, personalitatea 9i pregitirea psihopedagogicd a a"p*0" "i"i""i cadru didactic fiecdrui
are de Orienldri 9i te,tdinle in domeniul educttiei sqtuale Educalia sexuall consecintelor imediate a a.paiil mare difi"ultate: lipsa vjzjbiliralii

Miiloa.eteedtlcativclolositeitteducaliasexualisuntinspccialceleintujli\c:

"

146

courportamentclor sAnitoase. Acesta este p ncipaiul motiv pcntru care programele educative ce au urnAril asanarca unor obiceiufi, practici sau atitudini nesinAtoase au e$uat Aecvent. De asemenea, educalia sexualA este limitatd de faptul ca nu poate reprezenta niciodatd o iniiiere pmcticd, ci doar o acliune pregititoare; in cel mai fericrt caz, plegdfirea realizat5 prin educalia sexuald poate influen{a mai mult doar etapa de debut in viafa sexuala. iosa tocmai aici st6 piatm de incercare a oricdrei educalii: momentul in care
educalorul igi inceteazd acliunca. DacA acliulrea educalivA a fost eficienta. atunci ea a lbrmat atitudinile gi deprinderile sdnAtoase fatl de sexualitate, care vor fi madfestate pe dLrate mari din viala individului. Considenind acest aspect, educatodi au ajuns Ia concluzia cd educalia sexual5 trebuie sA se completeze printr-o suita de activitati sistematice care si ofere gi alte altemative educalionale (V.de Landsheere, pp. 320-329):

Lt) proiectele de acliune edLt.:dtilci reprezinti o aplicalie a pedagogiei proiectelor in domeniul educatiei sexuale. Echipa de profesori de diversc spccializiri lanseazi, impreund cu clevii, o actiune, fie in intedorul irxtitutiei educative, fie in afara acestcia pe o temi aleasi de comun acord 1de exenplu. efectele modelelor de conduiti sexuald din programeie de televiziune asupra conduitei adolescenlilor, sau efectele Iutetnetului asupra sexualizirii copiilor. etc). in legeture cu car sc incearci reliefarea tuturor irnplicaliilor practice in
viala indivizilor; b) temele u'an$'ersale surt terre interdisciplinare care au avantajul de a surpinde toate conexiunile dintre diferitele categorii do fenomene, precum;ri inplicaliile lor. In cazul educaliei sexuale, temele transvsrsale, prin depZqirea delimitArilor didactice, ar realiza o imagine mai cotrplexl asupra sexualitalii umane, contribuind mai eficient la responsabilizarea elevilor. Explorarea de citre echipe de elevi a corelaliilor medicai-social-cultural in scxualitate ar h de natura sA exprimc mai adecvat detcrminisurul trans-personal al conduitei sexuale individuale.

il;;;;"'il;;, gcolii (medici, parioti' poli;igti' psihologi-etc in funclie ;;;;;il;Goml pensionari' Pirintii' tinerele i"'"p"*"i uti qi obieciivele unnirire; profesorii de educalie sexual5 adresate implicati in reaiizarea progranlelor ""ri*i oo, fi ;;lio;, fot .olabo'u cu^divirse publicatii locale pentnt difuzarea ;;ifi;;;t exnerieltelor educative valoroase: "":'";il;;;;;;iinului si acordului parinlilor in realizarca educaliei sexuale' penttu t.it,a";;i; ;;i;ii .ui. .ontiotta eiucaliiI sex'ala dtept un .peticol acestor pcnh,u mcnaja susccpribilit6!jle .;i, f"r. ir,iar.,;t un s,,bi"cr labu. i"i."".t a"""arlf'l ptof.to.ii vor infomra parin{ii asupra obiectivclor unnarile unui. asenrel:a-cul:: Daca nu se ;;;;i;G;li;;Jrpra avantajelor patcutgerii clivajul scoala-familie' clcvii vor prinsi irr
).

necesitatea unei echipe in realizarea educaliei are mai multe $anse u-"-tion"ura individ-ual, se $tie c[ munca in echipi "a*"uto, bdrbagi ei femei' poate colabora cu aicdtuitb clin educatori

sexuaie; chiar dacx fiecare

"r,ri.".ooo.t*u uu"u.",idificullatiinformareaaliludinilorcorectefa!adesexuall[a{eaulnana'

ctr

p,rinlii eieviloi'

intreblri

gi

exercitii

existenla unui coordonator la nivelul instituliei qcolare, carc ar avea urmatoarele atributiir urmare$te desfigurarea programelor de educati sexuall in qcoaln $i i$j infonnezrzd colegii in legatua cu problemele apdrute, solicitl colaborarea lor; se in6lnegte cu coordonatorii din alte Ecoli ti cu responsabilii seryiciilor de sinAtate penh'u a integra datele noi gi experientele yaloroase realizate in alte locuri; informeazd directorul gi pe ceilalf prolesori asupra progreselor realizate, asupra initiativelor noi gi cere acordul/avizul privind obieclivele de unnirit 5i mijloacele de utilizat. Realizarea acestui rol ar avea drept efect un control social lrlai eficient asupm elevilor deoarece coordonarea ac,tiunilor educative 1a nivel comunitar ar diminua electele nocive ale stilului de
via15 stradal;

Cr>ndilii pentnr rectlizarea utrci educalii sexuale eficiante in Scoala:

I.Caracterizalieducatiascxualaprimitninfamilie.'Fxplicalireaclia per')lru cel mal eficient proiect de educalie sexuald parentala pari"fii"t ii ""hft pregcolarii din mileniul III. 2. Atcatuili o tista cu toate temerile posibile ale pirinlilor vizavi de educalia
sexuald 9i g6si,ti axgumentele pentru a le ^ '6i

i:- ;;pfi;;ii ,o-cio-lsto.ic fala de educalia scxuah. 'J --it;;;ii ca rnai este valabila 6i azi credin,ta copiitor in "universalitatea falusului" ? Argumentalt. -- " tatatcle i. C-act".iizuti modul in care este hatati educa'tia sexualA in de autori romeni' universitare de peiagogie elaborate -'-i.---"-"*^fi pe termen lung 9i scurt ale includerii in, re^gulamentele U-A' "f"l"tJle de,,har,tr:ire sexuala" in gcolile Si grddinilele din S u i"fi"t,t.,i *;* -D;;;ii in spiritul echitatii de gen ""otur. toate efectele posibile ale cducaliei

cultural atitudinea societa$i romane$ti actuale

co

bate'

t48

r49

Bibliografie
A.Bbban, D.Petrovai (2001). Psihose:aolitate in A,B6ban (coord), Consiliere e duc al i ona I d, Cl:lj-N apo ca J.Flendrick (1988), The Whole Child, Merrill Publishing Company, Columbus, fourth edition S.Koblinsky, J.Atkinson, S.Davis(1991 1 Young Children, 36(.1) L.Constantine, M.F.Martinson (eds) (1981), Children and Sex: NerL.findings, new perspective, Boston Little Brown &Co E.Reynolds (1990), Guiding Young Children. A Child,Centered Approach. Mayfield Publishing Company, Mountain View, Calilomia

Capitolul

6.

Contracepfie $i sinitate sexuali


Connaceplia esle alcaruita din roralitatea metodelor care urmaresc s:r impiedice fecundalia, fie impiedicdnd contactul spermatozoidului cu orulul, fie uidafia ouluJui; metodele pot fi specilic feminine, specific masculine, de cup1u, Si aclioneazd asupra orulului, spermatozoizilot, fecundaliei sau nidaliei. Cea mai mare pafte a istodei oamenii nu au {Acut nici o legatura intre contactul sexual 9i nagterea unui copil. Antropologii au adtat cd necunoagterea relaliel intre actul sexual $i nagterea copiilor este specifici gi populaliilor pri|ritive contemporane. Istoricii afmd cd descoperirea acestei relafii, mai precis a contribu{iei masculine in reproducerea umand este cea care a determinat trecerea
de Ia matriarhat la patriarhat. Totuqi, au existat comuuitdti in care contribulia masculini in reproducere era cunoscutd de mult timp; de exemplu, un text medical chinezesc datand din anul 2'700 i.H. prezintA cum se prepard diferite leacuri cu efect contraceptiv, iar in vechiul Testament se fac referiri 1a nretoda coitului intrerupt (A.Roqca, p.10). in India acum doud milenii se folosea in scop coutracaptiv sarea gema amestecata cu ulei, egiptenii utilizau acum 4 milenii tampoane cu excremente de crocodil, ial in Grecia se folosea o combhalie de ulei gi miere despre care se credea ci

D.Welton, J.Mallan (1988), Children and their World, Iloughton Mifflin


Company, Boston $.Ionescu (coord) (2001), Copilul naltrat.tt. Evaluare, prere ire, inten)e tie" Bucureqti, Editura Fundaliei Internationale pentru Copil 9i Familie M.Momanu, (2002). Inh'oducere in leorid educdliei,Iagi, Editura Polirom R.Hubeft (1959); Traitd de pidagogie gdndrale,P.IJ.F., Paris V. de Lansheere (1992) L'EdLtc.ltion et la jl'ormdtion, P.U.F, Paris J .Evola (1994) Metafzica sexului, Bt:.cure$ti, Editura Humanitas

LMihofan, N.Mitrofan (1991), Familia de la A.../a Z Bucuresti, Editura $tiinlifica S.Saplriro, C.Flaherq (1992), Introducere in sexologie, Bucureqti, Fundalia
Soros

R.Neubert (.1962), Probleme Tineretului

de educalie d sexelot, Bucuregti,

Editura

pot prinde in cursi spermatozoizii. In prezent mecanismele reproducerii ulnaDe sunt bine cunoscute, condijie de bazd ir rca\zarea contlaceptiei. Cercetarea medicald a pus in evidenla ci

H.Grassel (197 1), Tineret, edlrcatie, sexudlitate, Bucuregti, E.D.P.

A.Haas, K.Haas (.799O) Understanding Sexuality, Times Mirror/Mosby


College Publishing, St. Louis

mecanismele biologice ale reproducerii umane sunt extlem de flxe gi complicate, practic la relizarea aceslui fenomen contdbuind in grade diferite aproape toate sistemele funclionale ale organismului. Coordonarea intregului ansamblu este realiza de sistemul neuro-endocrin, modul sbu de funclionare fiind conexiunea inversi; de exemplu, comanda hipolizard deteminA efctul ovarian, care determinA ulterior nivelul comenzii (G.C.Teodoru, p. 10). Elaborarea divergilor hormoni, atet la barbat, cat $i la femeie, std sub comanda complexului hipotalamo-hipofizar. Perioada de fertilizare este foarte scurti deoarece durala vietii pentru ovul ti spematozoid este foaxte scurti: 24 de ore pentru ovul gi 72, ma-rim 96 ore pentru spermatozoid, dupA acest interval urmAnd un proces de degenerare. La scurt timp duph ejaculare, spenna se coaguleazi, imobilizand spermatozoizii, penhu ca dupd 5-30 de minute, ldsatd la
temperatura camerei, sd se lichefieze, permildnd spemratozoizilor sA se mi$te in voie. Volumul normal a1 spermei se situeaze inhe 2-5 ml dupl 3-5 zile de abstinenla; un volum intre 6-7 ml poate indica un proces inflamator al prostatei. Multa vreme spermatologii au considerat cA sperma cu putere fecundanti trebuie

150

c"o.g"r"u, pp.

ru:*';,4;i*;,lll-l-,*:lii.5, i:"fl;l ::il,*'i:",1'#J,';:: i: ""'" uner sarcini in aceste condifi. (M.MiicdnescuI

,#n j,,t.,,I,::,i ; ,: li,ff {j:f,$.ii: *;i:1r,;;::...1.. Ispermatic, up.""iura i",il;',;;:li."t- :P"-atozoizi pe ml de lichid se "a-

j*i;#f

sd conlind neapirat

intre

60_2(

irl.l}rliJi""t
5l
.metod:

^--4-

metode cu eficienta contraceptivi n]aximi, cu benel.rcii-rior-o*te necontraceptlve $j risc pentr u sanatate:

contmcepii""r" otui.

li

hrpofizer. redLcdni ,;;r;; neman rizarea roricr,,,", i,

;'l i:i;."';'"' o ;$YJJtr::1: ff I .T:il;:;;:fl:liT"",.llll ,'... u.llun.1 asirpra ovururui: ,. r1* o;;-;;;;;;;.r.ll'ur",,", -connaceptia ,. _. uvullllel llormonalb: nirelul con.tant
;

""""";i.i i";ll. crclul mensrrual. prouuuiti,u,"u ll]."]u-este de 0 2.8: la 2u de conracte seruale pc unui sirr-srr jl "To" ia 0.04 in.a.rur
lJJil iA:" ff ,'i'; 1,1i, p.",'" n ,.urJ,u o .o";;:;;i',': *"-, *

Considerdnd o feneie sdnit contacte sexuale pe ciclul'":t1 f] "i birbat fenil, se estimeaza ci la r0 men'rual {frec\entd considerara probabjhrarea nornrardr.

is:ij,i

";"i,;;'#;,i";"";,T;:,^.':::1.

y,

metoda timp de un an.

." opr_a lil,',"rio'i#,,.,t ,"un,, eficacitatea r" inr".uuiul a.:rolori.", ,";l.iilil"r,r,", ," arata esecul metodei ca numar d".arcini
suruenitela IOO i.?"_"i'""*

ei de-a rungul ::i:l]?t.r. rapor-teazi (i923); se

senitat", st".il"tur Tt",i:::"r::::,r::: rrrrrE a unei metode coltuacentive se calculeazasi st".ilL*"Jtr.i",gi""ra. a rnai mutli u"i qi

cu eficienta contraceptivd marini gi de durati, {Erd beneficii risc p-entru


se ca]culeazi urmSrindu_se

"eie

,rf"r"*

ffi

lndicele p. L

12rI00xmun?irul de sar.cini
Dumirul de iuni de folosir-e

a" "1"'_l4rcd prosesmren ":':"-qeni ;. ;: "",*j-, ri i;;'.:;;l: 3c11.. ilii;i1"",1"i.:il: .r"*1lrl,s'". "";;
se iace direct prin uretodele de barierd

srcririzare

evitarea conractului ovul_s se poate raliza prin nrerodele brrrera mecanica de o;;";r;i;: ;l::tarozoid

",-t#'iii"",,*li3;:#:,T.?],'t'
contraceotir

C'onfonn acesrui jndice or--zentdm valorile de cficienld ale uflnatoarelo. rrerode contracepri\ e tA.Robca. p. l,lr: - coitul innerupt are un indice de lo.g; - contraceplia hormonald orald _ 0,05 _ 1,7;

J,.i,,.,oiiJ ;;.. ;i#;";:, :::...,ii11,*::':""#l:;, rare prod uc o s rer. "" . p;' ."0"#ii,'ili".ill;h':H;'T. stadiol;;;;;;::;"lp,i!i,ru,;*ru; u,up,u rn secretor pr"ao.a ca'e nu are unde trida. 5i n, p.i,na5," oui
. htdici de apt.ec.iere a merodelor conlt a'eptive Dupd federalia de cinecologie t' ou.".ii"r. lnrernafioralir luncrie de .'n"i*,. r"..'il""" "1",. jijt-," "on,tu..I',ive 5e rnpart in 5 caregorii. in lj.i 3 necontraceptive
gi riscurile folosirii lor (E.
e si

progcsleronica dirr

,n"..uriia ,u, ;;,u',#t'l,alir"""1Blll5. .lp"rl c'.,,rcare) sau prin s)crrrdrialor

ll

are

ii

.omponenta

Lt)ranca, p. l7): l merode eficienrc conrraceoLiv unrn)c. Arci se jnclude absrinenta

.;;rf;,'"lr:t""n""

llr,

h.-^r:^:: _neconrraccpri\

{i.a

nici

u";,
. -

efecte rezuitate in urma lolosirii conrracepriei hormonaie de catre lemei: - scdderea frecventei tumorilor benigne de sdn; - scdderea incidenlei chisnuilor ovai-iene, in special a celor funclionale; t"ou""t"u fluxului nenstrual uprorin utii +oi" ii a"

Beneficiile DecontraceDtive rnclud umritoareie

- srerilcrul 0-5 2; - prezervativul 1l -2g; - dialiagmul vaginal folosit impreund cu spennicide _ 4 - 33,6 - spermicid _ 7,7 42,g; - lb.rirrenta periodica _ 14.4 - jg.j: - rngatlle post_coitale - 40.E; - sterilizarea femininn 0,06; - sterilizare masculind - 0.15.

"u

i"+'ip*.a"li

e-cpuve (protejeaza impotrrva rrorir"Tt]I1 :andrare: prezcnari*j

,' ;rT,:'$il:""1';;:ill:::lliilrull'odera'u. rlra be'encii neconrraccp,ive r.. meroje ., .;.j";;; :;;;",.1""11, si absrinenla periodicE:

reducerea frecveulei sarcinilorextrautenne: scaderea incidenrei pr frecvenrei b,rlijor

t"d:' cu unele beneficii necontra0,,o"*,",i,ij*l;.iTi:il:;:,:::fl:j,ll r",, risc penru

scaderea incidenrei canceruluide.ndo,nerru,

inllarnatorii )relviene:

cu transmisie sexuald prin iblosirea prezervatil.ului, la arnbele sexe. Riscudle pentru sdnatate sunt: in cazul contraceptiei lrormonale: modificarea metabolismului elucidic (scade fole.rann ls
favorizand ateroseneza, se modifica
91uqsr5.) Ui "-_","iJir_ri", fUai", ..iJi;;;;;;;';"#iliil,,*"_.r"0

protectia impotdva boiilor

leducerea durerilor prcmcDstruale $i a di,menoreei;

152
153

proceselor ptcanceroase. in cazul steriletllui riscui este reprezentat,le probabilitatea aparifiei boiilor inflamatodi pelviene. Se consideid ca pentru
sdnatab numai abstinenta pedodicd $i coitul intrerupt nu sunt nocive.

lrombozeie vascuiale. in plus, se consideri cd pilulele conftaceptive honnonale genefcazd hiperfensiune, lavoizeazE tumorjle s6nului, accelereazd evolutia

a) b) c)

determine pe baza discutiiJor qi examindrii antecedentelor iudividuale

dacd metoda doritd este potrivitd cu nevoile qi situalia clientului; si verifice dacd alegerea sa este avizatd, precum gi graduJ de fermitate in alegerea fbcutA:
sA explice dezavantajele gi motivele pentm care metoda contraceptiva aleasA ste contraildicatd $i sa ofere informalii despre alte metode cortracepti\e,

6.l.Counselling-ul contraceptiv.

Reprezintd

relalia cu ciienlii (A.Ro$ca, p. 17):

persoand calificatd o a.juta pe alta s6-9i identifice nevoile legate de sindtatea reproductivA gi sd ia decizia cea mai potdvitA de contraceplie. Motivele penlnl care clienlii apeleazd la contracepie sao vor sa,enunte ia ea sunt extrem de diverse, in func1ie de sdndtatea, valorile, obiectivele, personalitatea fieciruia. Pentru a da un sfat de calitate in ceea ce privegte metodele conbaceptive cele mai adecvate in fiecare caz, se recomandd respectarea vmdtoarelor principii in

un proces prin care

d) cand clientul este fixat fenr la o anume metodA contaaceptivA, ea se va apliaa atunci cend riscurile nu deplsesc beneficiile qi dacd existd asigurarea cI el inlelege riscurile la care se expune; e)
metoda selectat5

sd ofere altemative;

va fi

prezentatd

ca mod de acfiune, eficienti,

1 2. 3. 4.

dreptul la informare;

&eptul la ser-viciile de planilg farnilial;


dreptul de

alege;

boli

dreptul la intimitate: clientul poate refuza o anutle examinare (oricum, el trebuie sA gtie dinainte ce fel de investigafii se vor efechia. sd stie cine surt persoanele care asista, sA i se comunice toare informatij le Iegate de iaz). 6. dleprul la con fiden ria litarc; 7. dreptul la respectarea denDitaui: clientul trebuie tratat cu respect, cu atenlie, cu curtoazie: 8. dreptui la continuitate; 9. dreptul ia confort, in legaturd cu condifile 9i calitatea seryiciilor oferile: 10. dreptul Ia opinie (vizavi de calitatea serviciilor oferite).

5.

sau chiar a sarcinii deoarece nu sunt bine folosite);

dreptul la siguranla metodei (I.rulte din ele favorizeaai aparilia unor

contraindicagii. reaclii secundare, avantaje $i dezavantaje. Clientul trebuie sa fle de acord cu folosirea metodi contraceptive propusd de consilier. in situalia in care clientul solicita srerilzarea chiruigicali - contraceplia definitivd - este nevoie de evaluarea psihologului, care va aprecia opofiunitatea unei asemenea decizii. in acest caz, clientul va completa o cerere $i este nevoie de acordul scris al ambilor paft(]ned. DupA aplicarea metodei, consilierul va programa impreund cu clientul, intdlnirile de urmdrire a evolnliei ciientului, pentru a umdri dacd au intervenit schimbdri, de ce natura (reaclii secundare sau dodnla unei sarcini, inlaeluperea folosirii metodei etc) $i cuttr anune poate fi ajutat clientul in noua situalie. Vom prezenta in continuare priucipalele metode contraceptive.

active sexual, multiparelor, cupludlor care doresc evitarea sarcinii sau spatializarea na$terilor, lehuzelor care nu al6pteazb (in orice situalie cand este necesard o contrcceptie reversibili de scurld duratd, imediat dup[ un avorf, iu
caz de acnee, dismenoree accentuatd, chist ovarian, antecedente familiale de
cancer ovarian). Preparatele care

Conlraceplid hormonald. Este recomandatA femeilor tinere, adolescenteior

apar probleme.

Obiectivele .JxmlLrtte de consilierea contraceptivd sunt (idem, p.22): a) sd ajute clientii sI decidd dacd au nevoie gi doresc sd f:oloseasca o metoda de contraceplie; b) sd le faciliteze o alegere liber6. 9i avizatd a metodei de contraceptie; c) sA invete olienlii pr.incipiile de folosire a ntetodei contraceptive alese; d) s6-i invete sd loloseascd corect metoda contraceptiva aleasA; e) sd-i ajute sa-Si depdseasci anxietatea qi sd ia deciziile adecvate cand

ilclud numai progestative

se

femeilor care alepbaz6,, care au peste 40 dc ani, celor care nu pot folosi estrogeni (care au cefalee, hipertensiune). Conhaindicaliile vizeazi; femeile cu boli cardiovasculare gi cerebrovasculare, cele cu risc crescut de tromboza, cu anomalii in coagularea sangelui, clr colesterolul crescut, cu sulednle ale ficatului, cu caocere in slere genitale, considerate de obicci horuono-dependente (san, uter), sau stdri precanceroaser care au sdngerilri genitale cu o
etiologie neprecizat5, care sunt insarcinate sau suspecte de sarcind, cu alergie la una din cornponentele produsului, cu hipertensiune afteriald. in ceea ce privegte contrairdicaliile relative, principalele situatii sunt: cu 4 sAptameni inainte de o interyentie chirurgicali, sau la mai puiin de 2 snptdmeni de la o astfel de

pot recomanda $i

sarea intrebdrilor, reflectarea sentimentelor gj oferirea de informalii. Situalia ideald de consiliere contraceptivA este atunci cend se lucreazA cu cuplul. C6nd clientul doregte o anumite metodd, corsiiierul trebuie s6:

Ca orice formd de consiliere, planificarea familiald se bazeazi. din punct de vedere tehnic pe ascultarea activ6, cotluDicarea non-verbald, parafrazare, adre-

intewenlie, cu atat mai mult cu oat e urmatd de o perioadl mai mare de imobilizare; situaliile in aaxe nu oxista siguranla folosirii corecte a metodei (alcoolism, boli psihice), femei cu activism sexual redus sau femeile care

15s

antibioticele).

folo_sesc alte medicamente ce pot interacliooa cu contraceptivcle (de exemplu,

Acliunea confaceptivelor hormonale

fier, glucozd, uneori pot fi chiar placebo, servind la consolidarea "l ."ol{in. obiceiului de a lua tableta zilnic. prima rableti se ia chrar in prima zi a ciclului rnenstrual, odatd cu debutul fluxului mens[ual. in fiecare zi s; ia cdte o tabletd, de preferinld ia aceeaqi ori. Dupi 21 de zile se face o pa uza de I z.t1.i, dupi care se incepe un nou ciclu de hatament. DacS femeia uitA si ia tableta ziiei. hebuie s-o ia rmcdiat ce realizeazA orni,iunea. iar pe cea care urmea,/a i;;-;; aceeagi zi, la ora obi$nuita. DacA s-au uitat doud tablete, femeia " "; va lua cele doui tablete uitate simultan, a doua zi iltca doua; a treia zi intra in regimul nomi de adminisbare de o tableta pe zi. DacA s_au uitat mai mult de tr;i zile, cel mai probabil va urma menstrualia.
lungd durata prezina avantaj ul de ^ care femeile uit6 s6-gi administreze tabieteie; contraceptivelea evita situatiile in h;;;#;; lungI durat5_ sunt exclusiv pe bazd de progesteron. efioietrta lo, nomentul adr:ninistririi nu este condilionat la ziloriL. in marea lor majoritate, "rt"',a-",u, Contraceplia honnonai5 de

fEcdndu-l inapt pentru nidarea oului fecundit. Conhaceptivele homonale se comercializeazE cate 2l sau 2g; cAnd se oferi 28, 21 din ele sunt active homronal, iar urmAtoarele 7 nu an continut hormonal

nivel hipotalamolipofizar: fac sii djspara..vdrfurile,.preovulatorii ale .la secreliei de LH 6i FSH inhibAnd astfel ovulagia; - la nivelul h.agtului genital: progestativele modificA aspectul mucusului cervical, fhcAndu-l impenetrabil pentru spemtatozoizi; lnodifica en<Iometrul,

se realizeazd

(LGhe. TotoiamL, p. ,153):

Acfiunea sa contmceptivd se bazeaza pe rerclia bilogica de raspuns la prezenta steriletului ca $i corp stdin in cavitarea uterind. in prezenia iui se produc
utrrrdtoarele modifi c6ri:

a) modificiri morfologice ale

endometmlui. datoritd aoncenharii

de

(cervicite, colpite), fibron ute n, uter cu malformatii. boala inflamatode pelvianl in ultimelc 6 luni. cicatrici uterine, boli cardiace, nuliparitate (subiect
inca destul de conhoversat). Steriletul se poate aplica in orice zi a ciclului menstlual, dar nu mai tdrziu de zi:ua a l9-a1. aplicarea in momentul menshuatiei este preferabili deoarece orificiul canalului cenical este deschis, colul este moale 9i inse4ia se realizeazl mai ugor. Dupi na$tere, la 10-15 minute dupi eliminarea placentei, sau la 6 siptdmani dupb na$tere, dupd un avort (la cerere sau spontan), sau la maxim 6 zile dupd un coltact sexual neprotoiat surt a]te ocazij favorabile de instalare a steriletului.

leucocite se produce o reactie de tip inflamator, ins6 in absenla bacteriei; b) modifictui biochimice: se modificd rispunsul endomehului la estrogeni: prezenja cuprului inhibd ftansportul spermatozoizilor cdtre cavitatea uterind; c) modifrcdri biologice: mediul inh-auterin devine ostil spennatozoizilor, dar gi oului, care nu mai gAseFte un mediu propice implantiirii. Contraindica{iile absolute ale folosirii steriletulu\ vizeazd... sarcina sau suspiciunea de sarcinb, s6ngerdrile genitale determinate de cauze neprecizate. neoplaziile colului uterin, boala inflamatorie pelvianb, alergia la cupm, boli cu transn1itere sexualS sub t2 luni in antecedente in special la multipare. Contraindicatiile relative inciud: sarcina extrauterini iu antecodente, inleclii

cu hormoni, sterilete cu frogestativ. Contraindicfiile absolute pentru acast tip de conhaceplie vizeazd rinitoarele situalii: sarcina sau suspiciunea de sarcina, sdngerariie uterine cu etiologie neclara, cancer de sAn sau tumori mamare, cancere genitale, boli ale ticafului, tromboze arteriale, accidente vasculare cerebrale, - infarct. Contraindicaliile relative se referi la: perioada imediat dupd na$tere, pe ouau a" o contror,'ers5 iegati de eficienla folosirii in acest interval,"iapiur" 1"^otA unii specialigti .suslindnd cd. apare ulr efect de masculinizare al nou_niscuhrlui), diabet, boli hepatice in antecedente, hipertensirme artedala, obezitate, Efectere secu'dare are contracapliei hormonale de rungd duratd sunt: tulburdri are ciclurui menstruar, pigmentarea cloasmatic5 a felei la expunerea la soare, sidri depresive, modificiri de libido, cefalee, ameleli.
La ora . Steriletul.pilula actuald, lume, dupd
steriletul este al doilea mijloc contraceptiv fblosit in contraceptivd cu hormoni. (in tara noastrd este pJ frimut too).

contraceptiv_ele_homonale de lungi dumtA sunt preparate injectabile, durata 1or de actiune fiind de ia I la 3 luni. Impiantele ur"-"n"u p.oduse pot avea o "u acliune de pAnn la 5 ani. Acest tip de contraceptie se poate efe'ctua prin: preparate injectabile administrate lunar, trimestriil, in.rplante subdermice cu

Principalele dezavantaje ale folosirii stedletului sunt: aparitia uror


neregula tati ale cichilui meflstrual. hipermenorea, leucorea (scurgeri cu aspect apos ca albuqul de ou), aparilia durerilor dupi aplicare. Complicatiile posibile dupd aplicare sunt: pefortuile uterine, durerile peiviene, boala inflamatorie pelviand, inflamalile utero-anexiale. Dupd folosirea steriletului, in general nu sc constatd afectarea fertilitdiii femeilor. Studiile realizate in Canada 9i S.U.A (A.Ro9ca, p. 118) au constatat la o bunA parte din femeile care au folosit sterilet (in special la cele care au folosit sterilete inerte, nu pe bazd de cupru) aparilia sarcinii intr-o propo4le de '72-96yo itt primul an dupb renuntarea la folosirea lui.

levonorgestril, inele vaginale

Sarcina

(G.C.Teodoru, p. 40).

cu dispozitivul implantar apare la 4 din 100 de femei pe

an

Prezet-vativul. Este un mijloc de conhaceptie care se utilizeazA inca din antichitate; in Roma anticS el se convecliona din vezica urinard a lapilor. in epoca modemi s-a folosit latexul obfnut din cauciuc natual, dar el detemina frecvent alergii in coltact cu mucoascle genilale. Actualmente se folosesc materiale. sintetice - de e-'remplu, poliuretanul aare sunt foarte subJiri, dar foarle rezistente la frictiune gi la fecerea agentilor patogeni.

1s6

157

in prezent o nnre varietate dc tipuri de prezervativi cu stda.tii transversale, cu diferite reliefuri, cu mustiti (care au rolul de a stimula
Se foloscsc sensibilitatea mucoasei genitalc in timpul contactului sexual) cu lezervor pent u colectarea lichidului seminal sau 1ir5, cu diverse arome. Odatd aplicat pe penis inaintea contactului sexual, el impiedici accesul spermatozoizilor in vagin. uter qi trompe, aclionand ca o barierd fizicd. Indicalii)e de lolosire aie prczervativului sunt: 1a contacle sexuale ocazionaie, ca rnijloc de proteclie impotriva BTS (boli cu transmisie sexuali), imediat dupi o na$tere sau un avor! pand o6nd cqrlul se dcide pentru folosirea unui n.rijloc de contraceplie de duratA, imediat dupd o vasectomie, pdnd c6nd lichidul scn.rinal ejaculai nu mai conline spennatozoizi, in perioada al5ptArii, cand folosirea contraceptiei homonale ar afecta laptele matem. Avanta-jele folosirii prezewatir,-ului sunt numeroase: este uSor de procurat, nlt necasiti reletd. nu presupune supravegherea medicali, este igienic. nu creeaze senzalia de disconfott gi murdirie. nepllcuti la feneie, este usor de folosit. rcsponsabilizeaza bArbatul in contraceptie, mire$te durata erectjei, este un factor bcnefic la bilbalii care suleri de ejacularc precoce deoarece scade intersitatea senzaliilor in timpul contactului sexual, proteicazd impotriva BTS gi a infectdrii
cu virusul HIV-SIDA.

nenisulrLi din vagitr.

it,rcct. nrlat

pana- ta

Pentl! evitarea acestot' situalii, prezelvativul trebuie fixat caplr. iat canJ se sct'atc- cl lrcbuie tinu{ cu tnina'

(material Dia/i agnul |aginql cslc o cmisferd confeclionatd din cauciuc tEcuta din metal' care are tolul dc a til"il),'."t; ur. I ^urgin. ineiard elastica. ri"Uiiit" Oi"ft^gt"tl, oditr introdus in vagin, ;i de a pdstra forma dispozitivului' i;tti;" acliLr"ne este sir.nilar cu cel al prezen'ativului,. funclion6nd ca baricri irl"a, p""ati, cresterea eficierlei sale, se tecomanda utilizarca unuisagel ,p"""i"ia, care se aplicl pe atlblc fcle ale diafragmuiui' inainte de inse4ia iu vagin.

florrlronuia sau stedletul; cupluri care au nevoic de o nletodf, de contrlccplic de hngi aliematwa de scurti durati phni opteazl pentru un mi-jloc contlaccptiv

inai"otiif" de folosire vjzeazi: femeile care nll pot folosi

contraceplia

Our"in.'Conno;nai.aliile se ieferi ia unndtoarele situalii: in prin.rcic 6 siptameni pentru a pemite musculaturii destinse prin actui na$terii si-iii a"p, ^"S"ta, cAnd nu se poate fixa diafragmul in perelii vaginului (cazurilc recapete tontts;I. d;;;;i;pt geniial, cistocel, r'ectocel). in cazul uterului in :etroversie' infeclii

Dezavantajelc folosirii prezervativului sunt nrai pulin numeroase dscdt avantajele, dar inrporlaute: intefcreazi ou desfigurarea spontani a rela,tiei
sexuale. aplicarea sa poate compromite erecfia; reduce sensibilitatea glandului la

urinarc repetatc, condi!i de igiend deficitare "' folosirii tliafralmului sunt: nu intrerupe actui sexual' flind hxat cle i;";;;

f"-"i" inii't" de acesta. areluline efecte secunclare,


nrs.
rnna,ri a" .,titirut

"nnt " o"ruuanrolele sunt: fcrncia trebuie si invele de la nedic sau consilictin.i"1iu.

asiguli o protcc,ti parfialar maligni a colului uterin, nu.iDterfefeazi cu reduce riscul dc ifectare

bdlbat, deci, scade plicerea sexuali; daci nu esle lubrificat, poate creea disconfort Ia fricliune. in special la femei; plopunerea folosirii lui poate creea morrrentc jenante. care compromil intinritatca cuplu|.ri. invifarea folosirii prezenativului se face in gedinlele de consiliere, cu ajutorul mulajelor de penis din cauciuc. Este prcferabil in acest sens un consilier birbat. dacl nu existA un astfel de consilier, femeia consilier va face instruirea cu ambii partcl)eri. Aplicarea prezell'ativului presupune parcurgerea unniltoarlor etape: dupd

", p-*jeaza contia BTS vilotice' deci' contra SIDA' poate dctcrmina t"uldari., "uciuci,,c sau spemricid' poate deteflrina inleclii urinlc pritr ri anrbilor "i"tgi' $i iritarea urlrei. poat" creea un oarecare disconfort

folosirea gelului speruricid poate oreea serlzatia ncpl5cutd dc

'-gi";*f" i"fit"ii 'g"nitul"


organ"ie

"o-r"itint-"u partJneri in timpul

contactului sexual, reduce sensibilitatea colului ulerin. diaflagrlului vagi:rat depinde de adecvarea mdrimii sale la

pe galnd; apoi, cu doud degete, prezervativul se

scoaterea din arnbalaj, se ridicd vdrfut cu rezervor al prezewativului 5i se pune

desihgoard de-a lungul

penisului, de la vdrf spre baz5. Dacd prezervativul nu are rezervor, atunci se trage uior dc pafca de pe gland pcntrtL a sc creoa un spatiu de coleclarc a lichidului serninal cjaculat. DupA ejaculare. prezer.,'ativul se scoate de la bazd spre vdrf, cu multa ateulie pentru a se pdstla lichidul seninal in interior'. apoi se face toaleta locali cu apd qi sapun. Daci se repeti contacflrl sexual, se va lblosi
un irrezervativ uou, parcurgdndu-se aceleagi ctape.

int'."1in"r"'1tpt. deosebire cle prczervativ, diafragmul se poate rcfolosi) $i dc ,t,t gel spermicid. Dupi ultimul contact sexual' diafragmul r'u "u pioc incn 6 ore, apoi se extragc' se spala $i sc pastreaz' in "u-Uinut"" uuJi"ui t" pa.t.""r6 ci cuiiu sa fara a-l presira cu talc. caro diminueazd elasticitatea sa Se estinlcaza (A Ro$ca' p l30)' in prezent diafrag:nul vaginal este folosit de 29'o dintre femei
Cupolele satr tliafragnele terticale svnl o variantd de dimensiuni mai reduse adleseaz' a diairagmului vaginai, principiul de funclionare fiiudjdentic' Ele se care au lnusculatura vaginala deficientd' sldbiti de rnulte in specil femeilor nustiri, *u modificati cle cistocel. rectocel, dar care au colul uterin sADalos' Ihld

aie feieii, de corectiiuclinea

hxilii

sale' de modul

de

Accidentele posibile in utilizarea prezervativului sunt: ruperea sa (in aproximativ 1,2-2To dtLn cazuri) 9i plobabilitatea de a se nrpe depindc de calitatea materialului din care este confectionat de faptul de a fi sau a nu fi
lubrefiat, de adecvarea sa la mirinrea penisului; alunecarca prezervati\,.ului in timpul folosirii se produce in special in doud nlon]ente distincte: unul din l0 prezeryative cad in timpul contactului sexual. iar I din 6 cad la retragerea

lcziuni sau defom'tiri. Contraindicaliile folosirii cupolelor cervicale sunt: colul scurtat' conic sau ctL col leziuni, existenla scurgerilor porulente sau a semnelor de infeqie uterini' care nlr poate fi atins cu degetul Avantajele acestui dctbrmat sau col sus sitLLat,

158

159

fi aplicat inainte de contactul fi pdstrat in vagin mai multe zile (spre deosebire de diafragmul vaginal). principalele dezavantaje se releri la: necesitA stabilfuea exactS a mArimji sale pentru a se potrivi organelor genitale ale femii qi a fi eficient, modul de folosire trebuie invatat de la o persoana avizat6, daci dispozitivul este p5stat mai multe zile in vagin, secrefiile vaginale poi deveni urdt mirositoare, ciriar fetide; nu ofer6 proteclii impotriva BTS.
sexual $i nu intrerupe cursul sEu natural, poate

vaginului in timpul contactului sexual, poate

fi folosit de femeile cu nusculatura vasinald slab5, care nu pot utiliza din acest motiv diafragmul vaginal; in mod objsniLit nu este perceput de paftener, nu produce infeciii urinare, nu reduce sensibiljratea

mijloc de contraceptie sunt: poatc

contactului sexual, e incomod gi produce un zgomot neplacut,. La prima folosire por e\isla dillculriri in rplicarca sr. esre relaliv:cump. pre,/cnarivrll lemrnrn sc introduce in vagin ca gi diafragmul vaginal, iar imediat dupA contactul sexual se extfage, trbgand de inelul aflat in vulvi. Fiind o metodd recenta. nu exista suficiente dare cu privire la eficienra sa conrracepli\ A. Substan|ele spermicide se folosesc din antichitate: s_au gisit indicatii in papimsurile egiptene despre mixtudle de plante sau pulberile Linerale foiosite in scop contraceptiv. Un spermicid are doui componente: o substanla ineftA in

folosirii, cici, ca gi in cazul prezervati\,.ului masiulin, mersul fuesc al contactului sexual poate fi al'ectat de aplicarea sa. Avantajele prezervati\,.ului feminin: nu necesiti supravegherea medicali in folosire. fiind foate accesibilolera protectie conra BTS 5i a SID\. csle mai rezistent decat prczeruariwl masculin, sensibilitalea masculini nu esre afectatA, poate fi instalat inaintea contactului sexual. Dezavantajele sunt: altereazi sensibiliatea femeii in timpul

f'emeia doregte un mijloc de contraceplie pe care sa-l controleze ea. Contmindicaliile sunt determinate mai mult de aspectele psihoiogice ale

Prezervativul feminin a fost inventat in anii 1990. Este un disoozitiv conleclionat din poliureian gi are doud inele mai groase: r.rnul la capitul inchis, care ve fi introdus in vagin, iar celilalt la capitul deschis, care va fi piasat in l.ulvE. Aclioneazl pe acela;i principiu ca ti prezervati\,.u1 masculin. Utilizarea se recomandl Ia cuplurile la care femeia doregte un mijloc de contraoeplie de tip barieri mecanicd cu un grad mai ridicat de proteciie contra BTS. sau c6.nd

Se lecomandi folosirea spermicidelor in urmatoarele cazlfi\: irt asoclgte cu mijloacele de barieri mecanicd sau ca mijloc de contracepie de urgenta in cazul aciidenteior de folosire a acestora. Conhairdicatiile se referd la alergiiie la substanlele componente 9i la posibitele iritalii ale mucoasei vaginale. Avartajele folosirii: reduc fricliunea local5, sunt uqor de folosit, sunt recomandate cand contactele sq)iuale sunt relativ rare, ofela proteclie conha SIDA. Dezavantajele vizsazS: inheruperea spontaneitdlii actului sxual' pot detemina iritalii locale, creeazd senzalia de murdtuie. Folosit ca metodA lrnicA de aontmceplie, are o ratd crescutd de egec. Cu exceplia spumelor, gelurilor gi cremelor, celelalte tipuri de spemicide implicE un timp de a$teptare inhe momentul aplicdrii 9i cel al eficienlei; folosirea prelungitb a spermicidelor poate determina nicoze vaginale. Spermicidul va fi aplicat la fiecare contact sexual; daci a fost infi-odus de peste 14 ore, necesiti o noui aplicare. Dupd ultimul contact sexual se asteapta 6 ore 9i apoi se indeptuteazd prin sp6lare. Rata relativ mare de egec in folosirea spermicitielor este detemlinatd de: neaplicarea la intervalele de timp potrivite, nu se a$teaptd suficient tiurp pentlu eliberarea substanlei active etc.

Buretele contraceplit. Este o metodi contraceptivb de balierd mecauici buetele plasat in vagin bareazd accesul spematotzoizilor dar 9i un spermicid. Buretele conhaceptiv este un produs al anilor 19?0, primul tip de burete apArand pe piata anticoncplionalctor in S.U.A. (V.Luca, p. 88) Buretele contraceptiv este confeclionat din poliuretan. are formi circulard, cu diametru de 5,5 cm, fiind impregnat cu un spemicid. De aceea, dupd ultimul contact sexual, r:l trebuie p[shat in vagin inca minin 6 ore (nu se recomana utilizaxea sa in timpul menstrualiei). Este conceput pentru o singurd ulilizare. Folosirea sa este recomandatA femeilor de peste 40 de ani, care sunt in pragul menopauzei, au menstrualia neregulatA 5i nu mai pot urm6ri intervalele fertile a1e ciclului menstrual, femeilor care alipteazA sau celor cu o YialA sexuald redusd De asemenea, se poate folosi ca netodA suplimentard la slerilet Principalele contairdicalii vizeazd: femeile cu o viala sexualA intensA, lemeile la care o eventualA sarcini ar avea consecinle negativQ asupra sAn6tdlii. cele care au alergie la poliuretan sau la spemicid. Avantajele folosirii buretelui
contraceptiv sunt: poate fi introdus in vagin inainte de contactul sexual, deci nu afecteazd spontaneitatea naturald a relaliei sexuale, este ugor de procurat 9i folosit, nu creeaz6 senza,tia de murdirie, asigurd o proteclie conb'aceptiv6 permanentd, indiferent de numarul conlactelor sexuale, timp de 24 de ore, durata maximA a pdstrS.rii sale in vagin; de asentenea, nu necesitd interyal de a$teptare pentru a deveni efrcient gi nu crceaz[ un disconfort birbatului, nu-9i pierde eficienla dace femeia face baie sau inoata in intervalul il cale buretele este introdus in vagin. Printre dezavantajele buretelui contraceptiv, mai importante sunt urmdtoarele: mta sa de e$ec este relativ ridicata, sunt destul de scunpe 9i poate creea un anume disconfod in cazul in care mdrimea sa nu este edecvati dimensiunilor vaginului.

mai intdi ca o barierl mecanici, imobilizdnd spematozoizii, caie apoi sunt disnugi. prezintd ca geiuri, cre[re (care se intind omogen pe suprafata .Se vaginului) supozitoare vaginale, tablete spumanle (care se iopesc irt mediul

care se incorporeazA o substanta activa; impreund cele iloue substaufe actioneazA

in aproximativ 5 minute). Majoritatea

umed vaginal- eliberand substanla activA), spume in spray (se folosegte un tub aplicator.penhu plasarea sa intravaginali) sau filme solubiie (se dizolv! in vagin
spermicLdelor sunt substante detergente, care afcteaza spematozoizii, fEri sd produci efecte mucoaselor veginale.

160

161

Coitul inh"erupl. Este,

se pare, cea

mai veche metodd coltracaptivd folositd qi

singua universal admisd de majodtatea religiilor. (A.Ro$ca, p. 144). Printre avantajelc sale relinem: este ieftind, nu necesit5 supraveghere medicalE, pfotele zZ! intimitatea cuplului, nu determina reactii alergice sau infeclii. Principah.rl dezavantaj este mta mare de eqec (intre 10 9i 20%), la care se adaugi: nu ofed protec.tie contra BTS, diminueazd satisfactia psihologici a
contachllui sexual, necesitand exercifiu gi un bun control al ejacularii din paxtea bdrbatului. Constd in retragerea rapidd a penisului in momentul in care birbatLrl simle inlinenta ejaculirii, pentru ca aceasta si se produci in afara vaginului. Metodu calendanrlui se bazeaz6. pe observalia (fecutd pentru prima dati de medicii Ogino 5i Knauss) ca o\,ulafia se produce in intervairLl dintre a 12-16-a zi inailte de menstrualia urmatoare. La un ciclu menstrual de 28 de zile, prirnr zi posibil icftiln va fi ziua a 8-a, iar ultina zi va fi ce-a de-a l8-a, abstinenla fiind recomandata in acest intenal. Dezavantajul acestui mijloc contraceptiv este perioada de abstinenlA destul de rnare, precum 9i lapnrl cI este eficient numai in cazul fenrcilor care au ciclui regulat. Rata mare de eqec se explici prin varialiile ciclului menstrual gi prin calcularea greqiti a perioadei fertile. Metoda tanlperalln'ii bazale Iunclroteazd pe principiul apariljei secreliei de
progesteron dupd ovulalie, care face ca temperatura corpului sd creasca cu pand la jumitale de grad Celsius imediat dupb ovulalie, Folosirea metodeL se bazeazd pe mlsurarea zilnici a ternperaturii corpului de cbtre ferreie, la acelaqi moment al ziiei 9i in acelapi mod (vaginal, rectal, bucal sau axilar, timp de 5 minute) $i consemnarea valorilor iuegistrate- Contactele sexuale nu vor determina fecundalia dacl au loc la cel putin trei zile de la cregtcrea temperaturii bazale fl corpului pdnd la mensh1lalia urmitoare. Dczavantajele metodei sunt: perioada relativ mare de abstinenla, convine doar femejlor cu cicluri regulate, mta de egec

scxuale evolulici glerei cen'icale ar fi eficienti, insi trebuie relinut ca raporhrilc giera cewicald, gi astfel posibilitatea de zihice, duc la amestecarea spemei cu .pi""l"t" .r*"a a cantitiitii 9i densitbgii - secrelie^i scade' Dezavantajele surt pus la punct cele ale metodei temperaturii bazale in prezent s-au ,itnitur"

"u dispozitive de aspirat glera cen'icala.

bazale cu Metodo sintpto-lermald constd in combinarea melodei temperaturii un antrenament indelungat' o u !t"t"l a"-*ule. Folosirea netodei PresuPune vrea sd folosesc' ""u Uuna CunouEa"t. u propriului corp de cdtre femeie, dacl acaasta fdri a-qi introduce diverse substanle chimice in corp .n -ijfoa avantaj rezulti niinffif"f "ontru""ptiu din faptul cd imbinarea celor doud metode reduce

intervalul de abstinenld.

palpiirii coluhti uterin se bazeazi p(: observatia cd' imediat dupi in vagin 5i are o indexul -"nr*u1iJ. Jolul uterin estc palpabil cu v6rfului introdus Cu cat se aproPie nasului consistenia fermi, asendnltoatc ctl cea a 'cotul asccnsioneazd gi devine mai gleu de atins;-consisterlfa sa se or,ulaiia, iar Iu ovulalie el ievine moalc; dupi ovulalie el redevine lerm ;i il;;;;; p"na.i. Cdt timp colul utcrin cste ferm. fenreia este irfedili; c6nd ""."ritiisa-si rriarda din iermitate, incepc perioada de abstinenld Eficienla inceDe pe scar'i redusa a tnet'rdei' -"todei c'ie nccunoscuta d3(orili folosirii
Mero<la

gtiinific faptul cil Pri11 Qldptare S-a dcmonstrat inliibitor asupra ovarului' Teoretic' se considerl Droductia de Drolactina aie efect :;;il; J. llaptare asigLla o jutnatate de luna de proteciie prin lipsa ovulaliei' efa*.i A" durata al6ptdr-ii, un efect in inhibilia ovarelor il are 9i ritmul aliipt6r'ii'
Contr(

ul .fertililiitii

precum gi durata fiecArei gedinle de alAptare.

fiind mare. In prezent se folosegte un termometru digital care afigeazi temperatura corpului in 95 de secunde, sau temometrul elecfionic, care are incorporat un micorprocesor ce poate semnaliza luninos lazele fertile 9i infertile
ale ciclului menstrual. Metoda glerei cen,icale.

contact sexual Du$urile posl-coilale. SpilAturile vaginale imediate dupA un sa ajungd ill uter; spallturile se fac cu ape cu pot impiedica spermatozolii zeimd de lemaie, bauturi carbogazoase' cu care se incearca

iaputr,'oi",,

psihologic 5i u"iaifi"ur"n' ttt"aiului vaginal. Metoda are insa mai nlult efect ca spermatozoizli au. nevoie de igi*i. in,*"a, studiil; demonsteaza u-pro*i^utit,90 de secunde pentru a ajunge in colul uterin 9i, deci' orice
spalaturi este inutila. pdn Adaplarea lehnicilor coitale \izeazd oblirlerea satisfacliei de catre birbat tehnioi coitale suntr coifus dar ocolirea prooreatiei. Principalelc "jo."iit'", (metoda de inspitatie orientala) prin care bdrbatut, printr-un control ;;;;i"; iourt" tut.t, ot1i""t in unna unui antrenament deosebit. nu mai ejaculeazbi coitus ini".i"*o.uf"t, in care copula,tia are ioc intre coapsele stransc ale femeii pAni la ejaculare; practicarea coitului anal sau oral.

A fost descopedtd

de doi medici australieni

Evellyn Billings - in 1950. Glera ceryicalS (mucus-ul vaginal) are o evolulie ciclicd: imediat dupl oprirea fluxului merxtrual este redusd cantitativ, dupd care crette direct polpollional cu irnpregnarea cu estrogeni, ajungdnd abundentE inaintea owlafiei, in zilele a I l-13-a. Metoda consta in autoobservarea de cdtre ferneie a modificiriior aspectului, cantitdlii, consisten{ei qi culorii glerei cen icalc recoltate in fiecare zi la nivelul vulvei. Zilele in care cantitatea glerei cef,'icale este minimS sunt teoretic infertilei zilelc in care secretia devinc abundentA, mai elastica qi mai consistentd sunt cele fertile. Telnica urmdririi

John gi

162

163

u-inare dau posibilitatea de_a determina evolutia nivelului de LH, a -Tes,te.le vArfului sdu, care, se ttie, va fi'rmat de ovulalie. f"rt.t"'A. progari"ron i[dicd (prin intermediul testelor urinare) pdn reaclia de culoare
sfdrgitul iazei fertile.
metoda esre in curs de ler'fectare.

Testele saliyare urmalesc deteminarea nivelului honnonilor sexuali, insd presupune o intervenlie chirurgicald, care ulmaregte hompeior astfel incat spemtatoioizii si nu mai poata 'o\ulul

ll.er.ttlriad. , Sterilizareacontinuitbtii inteluperea

psihologice, dar pot apfuea dismenoree. Sterilizarea nechirurgicald impiici un alt set de manevre, accesul fEcdndu_se pe canalul cervical, umirindu-se crearea unor obstruclii fubare cu a1utorul substanlelor chimice; acestea decrangeazi o fibroz6, caie cuprinde orifici e trompelor, impiedicdndu-se accesur spematozoizitor ta trompeie uterine. se folosesc in prezent metode cliimice _ compugi pe bazi de fenol'_ care aderd pe perelii trompelor obturdndu-le. Exista mitoae fizrce: dispozirive plasate 9i cu ajutorul histe.oscopr.rlui in orificiul tubar. in S.U.A ,. folos$ upl"ur"u d" silicon li.chid_direct in hompe, unde acesta se solidificb, obtur6nd tiompele pe doui. treimi din lungimea lor (A.Rogca. p. I771. Avaniaje: irr.toa.t" sunt ieftine, dar reversibilitatea este greu ie reaiizat. in ,ani_b, ,uru- O""t,iroi"" ,,l""", este loarte mare-

pi": in,pericot riara mamci rboti rascutare. ,.nut". h"furi...,.1. :::1 ::.11" poare aprera ra co'Lraceprra honronaia. cano Du se contraindic:rriiie vizeazd situalii precun: existenla proceselor inflamatorii u.ut", u irrf..1iito.'fentoneale, tumori pelviene, boli cardiace grare, obezitate, aderenla intre urer'9i organel" r ccine. hipcnensiune. anemie irnponanl6, hemic ombilicala erc In tervenfa irurgicar5 se poate face in pri[ra jumdtate a cicrurui n]enstrual, _ch qaftum. la 7-2 zlle dupa nairere, sau dupi un avot. Avantajele sterilizbrii fo.st. relntntne sunt: metoda este permanente, are o eficien![ contraceptivd mare, nu are.efecte .secundare de dura6, nu detennina drsconfortul pJrt"*.ul.ri, nu implica perioadc deabsrinenri. inrrc dczaranraje se numard: ,",ilJ"irrll,,u,"u ollcl,r Sl neslgura. lltnd si jbane costisiloare: in caz de e,ec aparit un mare "r,. risc penhu sarcinb extrauterinA; nu ofera protectie impotriva BiS; ntL apar moaific;ri

cupa 2 cezanene. e\ ltarea rupturii uterului, care poate suneni la o rioud sarcina),

ajunge.la. capitul hompelor qi sa lecundeze Se fol;;fte iigatura chirurgicali a trompelor utedne, cu sau Ara sbivirea/seclionarea rrimpelor; se pot. folosi. qi cleme sau inele pentm obtrarea tompelor'icaz in care se poate oblne mult mai ugor revenirea la starea iniliald). Fiind o metoda radicali, se recomandd practicarea ei in umdtoarele situatii: mai copii. cand erisra morire ,".di.rt" ,J" ;;;;i;: :::: illll-li .dore5rc

psihic. In urmdtoarele 6-8 sbptdurdni dupd interven(ie, sau pand la 20 de ejaculiri^ lichidul spematic mai poate conline spermaotzoizl, care au rAmas in ciile genitale ale bdrbatului dinainte de intervenlie. DupA acast interval se efectueaza o spermograma de control, dupd care, dacd rezultatul este cel urmdrit, bExbatul

Sterilizarea masculinc-l raseclo tid. Constd in ligatura gi secEionerea canalului delerent din funiculul spematic, la nivelul scrotului. Intervenlia este u$oard din punct de vedere tehnic, Fi se face cu aneste zie local6. Se recomandd utilizarea in situalii precum: in cuplurile in care femeia nu poate fi sterilizati sau cand birbatul este purtator al unei boii genetice grave. Contraindicalii: infeclii ale pielii scrctului, ale aparatuiu; genital gi urinar, diabet, boii coronariene, tulburdri de coagulare a s6ngelui. Barbatul care solicite o astfel de interyenlie trebuie sd fie sAnitos 9i echilibrat din punct de vedere

poate

fi

considerat sleril. Complicaliile sunt ftarte pulin frecvente (edem-

durere, infeclie) $j nici din punct de vedere psihologic nu s-au semnalat reaclii post-operatorii. 5% din bh$a1ii cu vasectomie au st5ri depresive $i tulbureri ale apetitului sexual. Vasectomia este o inten'en1ie revercibi16.

6.2. Contracep{ia post-coitald de urgenfi, Se realizeazd in situatia


contraceptivelor hormonale, a metodelor nanrrale de contraceptie. Stedletul poate fi instalat la 5-7 zile dupi ovulalie, metoda dovedindu-se eficierti.

unui contact sexual neprotejat in perioada fertil6, in caz de viol sau incest. in cazul accidentelor de folosire a metodelor de barieri fizica sau a

Folosirea tabletelor nun.rai cu progesteron este o alt5 mAsuri eficientd, dar se va

realiza numai sub indrunarea specialistului, penrru dozarea patrivitd.

doua dozi se ia la 12 ore dupd prima doza. Io tinpul, folosrrii contraceptiei hormonale de urgentd se va evita luarea altor medicamente pentru a nu se produce intederenle care sd scadA eficienta acliunii hormonilor. DacA fenteia prezinta virsitud la mai putin de o orb de la administrarea primei doze contraceptivg, admilistmrea se va repeta. Femeia se va prezenta imediat la medic dacd, in cursul contracepjieie hormonale de urgenlA, prezintA: dureri in membreie inferioare, dureri abdominale violente, tuse sau respiralie dificile, cefalee sevela, aneleli, slibiciute, trLlburiri de vedere, pierderea vederii, tulbur5ri de vorbire, ict tegumentar. Mentruatia urmatoare va aparea mai talziu; daca intdrzie cu peste 4 sap6mani se recomanda examen ginecologic
pcrrtru ercluderea

Contmceptia homonalA de urgenlA se realizeazA astfel: prima dozA se ia cdt mai repede posibil, 9i nu mai tArziu de 72 de ore de la contactul sexual neprotejat. A

po'ibilitalii sarcinii.

tansmisibile, incidenla fiind de ordinul sutelor de milioane, deqi se admite ci rapoaftele oficiale nu includ dec6.t a zecea parte din cazurile reale (I.Ghe.

6,3, Bolile cu transmisie sexuall in prezent BTS sunt considerate ca fiind cel mai numeros gmp de boli

165

Toloianu, p.485). Numitorul comuo al acestei grupe de boli 1l repreztnti calea de transmisie principala: contactul sexuat. Docr,rmentele O.M.S. includ in grupa lomatoza inghinald, uretrita negonococicd, candiiomatoza, herpesul g-enital, granulomul inghinal, trichomoniaza" candid,omicoza, ftiiaza puUiana 9i icaUia. Una din consecinjele majore ale acestor boli este infertilitatea; atAt la iemei, cAt qi la bdrbali. Studiile realizate au pus in evidenld ca gmpul cei mai impofiant in transmiterea infeclilor il reprezintb bdrbafii cu.varsti intre 1g_34 ani 9i lemeile cu varsta intre 16-24 ani; cei mai expu;i la imbolndvirile cu B.fS srnt prostituatele, homosexueiii, echipajele din u.rarina comerciala etc (A.popescu, p.23). Pentru nici una din BTS nu-exista irnunitate, iar mijloacele contraceptive de barierd fizici nu sunt infailibile in protectia conha infectixii.

BTS umatoarele alecliuni: sifilisul, gonoreea, gancrul moale, limtogianu_

inleclia se poate extinde la alte zone, provocdnd un edem al penisului. prostatite, infectarea gangionilor inghinali etc. Boala se manifesti printr-o scurgere abundenta gdlbui-verzuie insolitn de dureri la urinare qi uriniri frecvente. Tratamentul cu antibiotice este eficient cu condifa sd fie adminishat 1a timp; dacl tratamentul este tardiv, complicaliile sunt severe, antren6nd sterilitatea btubatllui. La femeie aceastd foff1a aeutd de infeolie este fcarte rar intahitd $i se manifesta prin scurgeri vaginale purulente abundente, usturime la mictiu e. Forma cronicd debuteaza discret, cu senzalii de ustur:ime la micliune, secrelia sen.rdnAnd cu o leucoree banalh. Se reactiveazl la fiecare ciclu menshual gi astfel contagiozitatea maximE este in primele zile dupd nenstrualie. La ambele sexe,

complica{ile tardive sunt: poliartrita gonococicd, septicemia gonococicd,


tromboflebita venelor pelviene, meningita gonococicd etc.

intervale de ,,liniqte',,

temperatura obignujtA ei poate trii o jumdtate de ori pe obiecte umede (p;riute de-dinrjt. dar anriscprjcele Lvuale .sapunJl. derergenrij itdjrrrue raoid. ' Sifilisul evolueazi in 3 perioade primara. secunjarii te4iaia _ separate de 5i

Sifilisul este o boald infeclioasa, contagioasi, epidemici, cu evolutie cronici irltlrmirlrrra Se transrnrre fre pe cale .eruala raproximariv 15"" ;i;;^;, 11 lte congenltal. Slltllsul e.le pro\ocal de Spirochera pallida. un agenl patogcn foarte mobil, dar gi foarte fragil,. inrrucat ialdura gi uscaciun.u ii Oirt*g.iu
.

in

traheei, pldmdnilor, ficatului etc).

intemitenti etc. DupA cel pulin un an (perioada de latentd putana se Jur"ze ,ir"uit mai mult) se instaleaza faza ter\rara, cand se manifesta sihlisul cardio-vascular sau neruologic. Manilestfuile clinice includ: leziuni localizate, grupate, ulceroase, la nivelul pieli, mucoaselor, oaselor gi visceral (la niveiui'laringelui,
Gonoreeo (blenoragia). Este frecventa Ia persoanele cu o viata sexuala activE,

inmultegte foare repede, invaddncl practic rot organismul, d ebrLreazA faza secundarS, care dureazE aproximativ 4luni; acum leziunile se resorb, ddnd bolnar.ului impresia unei vintlec6ri. Apax ins6 alte simptome, mat putin spectaculoase: leziuni cutanate, cefalee, dureri la nivelul tlti"i. i"C.u

Contagiozitatea infecliei sifilitice este cea mai mare in perioada primari 6i secundara. cdnd exista leziunile erozive. Sifilisul primat apare in uredie la 3 sdptimAni de la infeclie, car.e reprezintA perioada de incubalie. Se manifesta clinic prin apariEia, Ln zona se[rtala sau extragenitald, a ulei ulceralii de culoare rogie, nedureroasa, denuirita gancrul sifilitic. Dup-6 un interval de apr.oxlmati\, 9 saptenrdnj, in cure agentoi patogen
se

caxe nanifestArile clinice

nu se

manifesti.

$anctal moale este detenninat de bacilul Ductey, care este sensibil la antiscpticele uzuale. Boala este endemicd nai ales in zonele cu cliurd caldd, fiind mai frecventd la b5rbali decat la femei. Incubalia bacilului Ducrey dr.u'eazi 3-5 zile. dupd care apare o ulceralie profundi, nercgulat5. purulentd, dureroasd. Daca nu e tratatd la timp, dupa 2-3 saptimani apare o adenopatle regionald n.ronoganglionard, dureroasi, inflamatorie. $ancrul moale nehatat sc poate vindeca spontan, insi adenopatia poate persista ari de zile.
Linfogranulomatoza inghinald este o boalA contagioasd de naturA Yirotici. Agentul patogen este un inframjcrob Chlamidia psittaci care poate fi pus in eviden$ in leziunile ganglionare ano-rectale. Incubalia este in medie de l5 zile. Boala este mai rdspanditd in zonele cu climd caldd. Se n.ranifestd clinic plin aparilia unor eroziuni herpetiforme, neduretoase (care pot dispdrea in cdteva zile), dupd caxe se instaleazi adenopatia limfogmnulonatoasi: ganglionii sunt duri, ugor durerogi, dal cu timpul se fistulizeazi, eliurinAnd puroi. Acesta poate
evolua cAtre sclerozare gaglionard, catle elefantiazis.

Infecliile uro-genitale microbiene sullt infeclii ale cdilor urinare Si genitale deteminate de divergi microbi. Prezenla unei flore microbiene intr-o secreie la nivelul organelor genito-urinare nu are intotdeauna o semnificalie patologici; insd perturbarea euflorei vaginale sau uretrale pdn apoful de microbi noi produce diverse infeclii locale. Aparilia microbilor noi este favodzatd de factori mutipli; bolile generale (gdpe, septicemii, diaree, constipalie), infeclii urogenitale parazitare, spnldturi vaginale, instilalii uretmle, metode medicale de
diagnostic $i tratamert, abuz de alcool gi excese sexuale etc. La bdrbat, manifestddle clinice includ: secrejia seroasb sau seropurulentd cu eritem in jurul meatului urinar, senzalii de usturime, inlepdtur5, arsura. jeoa

care nu au un partener stabil. Agentul patogen este gonococul, care are o perioadd de inc'bajie in medie de 3 zile. BoalJ este de 314 ori mai frecventa la barbati decat la femei, sursa de infeclie fiind femeia, lu boulu pout" ,a imlrace o formi asimptomaticE (I.Ghe. Totoiaru. p.491). La barbat, "*" -r" zonele infectate sunt: ureta, anusul, faringele qi ochii, iar dac6 {oulu ,r., t ut"ura.

la micliune, dureri uretrale intemitente. La femei manifestdrile clinice includ r'ulvo-vaginita (se caracterizeaza prin leucoree purolenti, edeur gi eriten al vulvei gi al mucoasei vaginale, dispareunie), cistitele (apar micliuni multiple,
1oca15

166

r67

insolite de durere) 9i cervicitele (inflamalii ale colului uterin, cLl secretie sero_ purt enti abundentd, jeni locald, ulceralii). Ambele sexe pot fi afectate de
sterilitate, ca efect tardiv al complicatiilol apirute in urma aceitui tip de infeclii.

ambele sexe. Chlamidia este sensibili la antibiotice.

ignordrii bolii (A.Conu, p. 188). Studiile au pus in evidenti cd infectiile cu Chlamidia sunt cele lnai fiecvente maladii traosmise sexual la paxtenedi de

cu bacteriile chlamidia se dezvorta in uretra bixbatului gi determind manifestari precum: dureri testiculare gi inghinale, fenomene de uretritd subacuta, care pot evolua cdhe prostatiti 9i epididimitd. La feneie, infectia cu Chlamidia detemini ceruicite, uretdte acute, proctite. perioada de jncubalie este de la l0_60 de zile si face ca gradul de contagiozitate ia ambeie sexe sd fie foarte crescut datoritd

Uretri/a gonococicd este deteminatd de infectia cu Chlanidia trachomatis. un microorganism lipsir de rnembrani. care se de,/\olra inrracelular pi esre iruudiri

2'20 de zile. Se manifesta prin aparitia unor vezicule care se sparg ugor, ill formd de,,buchet", ddnd nagtere, dupd spargere la mici eroziuni. La femei, leziunea de herpes se localizeaz\ pe mucoasa vaginald, \ulvara, perir,'ulvard,
regiunea anald, Sanlul interfesier, goapse gi foarle mr pe colul ute n. La bfubali lcziunea se localizeazS pc gland, piepu{, perianal. La ambele sexe complicatiile pot fi: nevdtele, meningita sau meningo-encefalita, fiind cazud destul de mre, insi. Tratamentul cu antibiotice este eficieut.

Herpesul genital se iDtalnegte la ambele sexe; perioada de incubalie este de la

Tricomonidza este una din cele mai &ecvente infeclii ulo-genitale, fiind
produsd de protozoarul trichomonas vaginalis. Apare impreund cu alte:infecli transmise sexual. de obicei cu gonoreea. La barbat se localizeazi cu predileclie la nivelul urehei $i al prostatei. Lichidul spennatic Ai prostatic este un mediu favorabil pentru agentul patogen. La femei, glandele Bartholin 9i glandele Skene reprezinta rezervoarele parazitului. Transmisia este cu precadere sexuali, dar se intahesc cazuri de transmisie qi extrasexuali (folosindu-se, de exemplu, obiecte de toaleti intiruA, instrumente medicale, apa de la gtrand, capacul WC-urilor publice, nimolul utilizat in terapia afecliunilor genitale). La bdrbat, contaminarea sexual5 este unici.

vaginale repotate, exploririle medicale locale repetate etc.

patogeni dupd tratamentul intens cu antibiotice sau dupa chimioterapia specificd in leuceurje qi neoplazii. De asemenea, alli factori iavorizanti ,unt, diub"tu1, obezitatea, avitaminozele, tulburdrile endocrine, anticonceplionalele, spdlitudle

Infecliile nicotice sunt detemtinate de ciuperca Candida albicans, care existi in mod obiqnuit in cavitatea bucald, vagin Si in tubul digestiv. Ciuperca devine

extrasexuld (sursa principald de infectie a Yaginului hind tubul disestiv). La lemei. rnlecriile rnrcorice.e rnanilesra prin: v.ulvo_rcginila candidozij llcucole, edem .ai vulvei, inflamalia mucoasei vaginale, prurit local, dispareunie); la bdrbali, se manifestd clinic prir: balanita candidozicd (eritem, pustule, senzalie de usturime, arsurd, iend locali) si uretrita condidozicS "i"-,,r"r,"o_ (secretie ureh'ald redusi, puruleltA, pruit la nivelul meatuiui urniar, senzalii de durel e). Tratamentul cu stanicini este eficient in cazul infectiilor nicotice. Herpesul genital este o infectie virotici recidivantb. cu manifestdri clinice la nivelul organelor genitale, insotile de prurit. jena locala sau durere. Agentul patogen este un virus herpetic, care se poate dezvolta accidental in orice celuld sau lesut al corpului; el poate ramane in stare de latenld in gazdd fEri a lesutui detemina manifestiri clinice. Virusul herpetic se poate pune in evidenti in secreiia uretalS sau a colului uterin. Se pare cd exis16 putbtori asimptomarici,

Infeclile micotice se pot transmite atat pe cale sexuald, cdt gi pe

cale

La femei, perioada de incubalie dureazi intre 2-60 de zile 9i se manifestd clinic prin: vulvovaginite, endocervite (cand infeclia se propaga din vagin cehe colul uterin) 6i uretd16. La barbat, perioada de incubatie este de 3-5 zile, iar tranifestirile clinice includ: uretrita acuti, prostatita, epidimita.
Infecliile uro-genitale cu itusurile HPII (,,human papilloma virus") cauzeazi vegetadle veneriene, care sunt ni$te fomaliuni tumorale benigne. infeclioase, contagioase gi autoinoculabile, sursa fiind regiunea genito-anala. In prezent se cunosc aproape 60 de vimsuri FIPV, dintre care unele sunt ounoscute pentru produceria leziunilor papilon.ratoase la nivelul colului uterin. in 607o djn cazuri vegeta{iile veneriene sunt localizate anal gi perianal, inciden}a lor fiind cea mai

mare la homosexualii pasivi. Factorii favorizan\i vrzeazi. igiena genitali doficitafi, preexistenla altor infectii uro-genitale (tricomoniaza, candidoza). Transmisia poate fi sexuah sau de la mamd la copil, gi mai rar prin folosirea

posibil ca herpesul genital sA nu se mai manifeste niciodata. Afectiunca primard durcaza incre 2-4 saprarndni 5i recidiveaza in 509" din cazuri. ln maj;riralcr cazurilor insd, herpesui transmis pe cale sexuali poate deveni in timp o boald independent5. Recidivele carc il caractedzeaza pot fi declanqate d'e difedti fbcto : menstrualia, boala febrild, razele ultravioleie, tu)burarile'digestive, sari psiho-emolionale, tmtamente cu corticoizi etc.

care r,sp6ndesc boala (I.Ghe. Totoianu, p. 503). Dupb prima infeclie herpeticd e

obiectelor de toaletd intima, sau instrumente medicale infectate. Perioada de incuba{ie variazi de la siptAndni la ani, infeclia latentA cu virusul HPV fi:ind mult mai frecventd decit cea manifesta. Manifestarea clinicil include un debut cu o leziune ini1ial6 sub forma unei mici papule. Cu timpul aceasta cregte iu dimensiuni, devine tumoretd, luind aspectul de ,,creastA de cooo$". Prin confluare se formeazd mase vegetante, atingand uneori mirimi impresionante (cat un cap de nou-niscut). in sfera genito-anald apare ulcerarea insoliti de un miros putemic dezagreabil. La barbat, localizdrile cele mai frecveflte sunt: in jurul frenului prepulului, ganJul balalo-plepufal, teaca intemi a prepulului, pe gland, meatul uretral, pe scrot, r'eglunea inghilala, perianal. La femei,

r68

169

preparate cortizonice, diabetul.

localizarea este: pe fala internd.a Iabiilor mici, ganlul interlabial, in jurul meatului uretral, pe mucoasa vaginalA, perianal gi perineal. Chiar dupd un 9i tratarnent corect pot apdrea recidive. Factorii favorizanli ai recidjvelor swrt: folosirea contraceptivelor, prezenla leucoreei, ftatameotele indelungate
cu

Intrebiri

qi exerci(ii

in barbd sau in regiunea axilard. Agenhtl patogen esre un arrropod phtyrius pLrtis (pdduchele. lat). Ciclul complet, de L o., lu oo, este de 2i de zile. perioada de incubarie estc de 7'ital Iransnrirerea paduchilor lali se face pln zile. conracL direct, pe cale sexuald de obicei, 9i mai rar'pnn folosirea lenjeriei siu a patului -femei, comun. Ftiriaza pubiani este de 4 ori mai {iecventd ra bbrbati dec6t ra fiind afecliunea cu transmisie sexuald cea mai contagioasd. Manifesiarite clinice -rogii-maronii
p ie

Ftiriaza pubiand este o maladie contagioasa cu tansmisie sexuald, cu Iocalizare in regiunea genitalA gi, ca urrnarl3 a unor practici sexuale specifice, qi

1. Identificafi

ccnsecinlele

la nivel individual gi social ale practicilor'

includ: prurit, ieziLrni papulo_veziculoase, petele lii.

conhaceptive $i ale planingului familial. 2. Comertali pozilia Bisericii in problema contlaceliei. 3. Identificali sursele care alimeflteazl rcprezentarea socialA conlorm cdreia contracaplia este responsabilitatea exclusivd a femeii. .1. Credeli cd ofensiva contlaceptivelor in societatea contempomnd este uI] indicator al devalorizirii reproducerii? Argumentali. 5. Cum explicali practicile unui anumit segment al populaliei masculine de a intezice partenerelor folosirea mijloacelor cofltracptive?

fe

suprafata

de sarcoptes joaca rolui principal. deoarece ea sapa gateiii la niveiul saatului cornos al pieii pentru a depune oudle. perioada de in;baie este de 40 de zile. ManifestAxile clinice includ: prurit (cdldura accentueazA pilritul), eczenatizdri, fome nodulare. Manilestarile cutanale se caracter.ireaza prin aparilia ganlului acarian, veziculelor perlate, a nodulilor de culoare roqu_violaczu. Je marimeu unui bob de mazdre. Leziunile curarare se loial,izeaza ieriombilical, perimamelonar, pe fese, arliculatiile pumnului, antebrafe, radacina penisului.
coapse-

Scdb.ia este o boald contagioas5 cauzata de un parazit epidermic, care se poate transmite $i pe cale sexuali $i extrasexuala. Agentul p^atogen, Sarcoptul scabiei, poate fi de provenienld umand, animala sau vegetala. in alparllia sca'biei, femela

Bibliografie
A.Roqca (1999), Elenxente de planificare ;familiald $i contraceplie, Editura Quo Vadis, Cluj-Napoca G.C.Teodoru (1985';1, E;fectele secundare dle contrecepliei moderne, Editnra Medicald, Bucule$ii M.M5icanescu-Georgescu (1995). Sexuqlitate masculind, Bucuregti, Editura Tcora E.Zbranca (1990), Contracep!i.t, Iagi, Editura Junimea l.Ghe.Totoianu (1996), Seruqlitqteo umand, Targu-Murc$, Casa de EditurA ,,Mureq" V.Luca (1991) Contraceplie. Anticoncepli onal e, Bueuregti, Editura Medicali A.Popescu (1982), Boli cu transmi;ie se.raalti, Bucureqti, Editura Medical

sexual gi care nu au un padener stabil.

vegetatiile veneriene) fayoizeazd..infecgia cu HIV (L.pAur, p.iSfin pur.atet, "u..llV lavorizeaza. aparilia -Lmer Ll*]n gemtal, vegetali vereieue, candidozeimboiraviri cu eT'S ,Je e^"*pt,,. herpes etc). Ca rurnare, catejoriiie cu iisc crescut atAt la imbolni.virite cu BTS, cdt riiirisrOe ,rrn, 9i i" i"f""p homosexualii, prostituatele, consumatorii de <lroguri, p"rroun"l" folrte "i active

rransmirerea sexuala fiind una din principalele cdi de inrbolndvie. E_i;;^i;;;;; Iezrum cauzate de BTS (erozini, ulcerajii, fisu intalnite in sifilis, gancrul moale,

Relalia.intre BTS Si infeclia clt HII/ SIDA Se cunoa$te in prezent f-aptul ci sursa de infecle in cazul BTS gi al infecfei cu HIV_SiDA este omul bolnar,.

A.Conu (1976) Dennqto-yenerologle, Bucuregti, Editura Didacticd


Pedagogicd

Si

L.Pnun (1988), Infeclia cu vitttsul imunodefcienlei umane (HIV), Bw::reSti., Editura Medicald

t70

171

Capitolul

7.

Exploatarea comerciali a sexualititii


Scxualitatea umand a reprezentat o surs6 de profit (in toate sensurile, llu numai economic) dintotdeauna; nu intauplator se afima desplc Drostitutie ce este caa mai veche meserie din lunre. in prezent fonnele de exploatare a sexualitilij s-au inmul{it si s-au diversificat, pe mdsuri ce normele prohibitive ale discursului despre sex au devenit caduce 5i odate cu lacilitdtile oferite de posibilitilile telxlologiei actuale. Astfel, este greu de spus unde incepe unde se 9i terminb piata sexului intr-o societate dezyoltatd; revistele eroiice. filmele pornografice, vibrztoareie, afrodisiacele, conhaceptiyele [u sunt singurii vectori ai acestei industrii, ci hebuie luatc in considerare $i obiecte mar ourin specraculoa<e. mri putin "ljicnte si. aparent. rnal bine inregrare culrurii ,,normale". De exemplu, publicarea operei marchizului de Sade, pJcare o gisin.r in libririi, caseta video, spotruile comerciale la TV. sau dezbaterile televizite pe teme sexuale, CD-Rom-ul $i Intemetul, care fac posibil ,,Cyber_sex_ui,,, ilustleazi procesul de sexualizare. de rispdndire c se\ulul ca nrentalttate in retelele modemitdtii contcmporane. penhx toli coqrercianlii a devenit o axiomA ci orice se vinde nai bine - de Ia biue-jeals pdni ia rbcoriioare qi magiui sport dacA arati ,.sexy". Exploatarea comerciald a sexului a develit uri o nur," integmnti a struaturii financiare gi ocupalionale a societdtii. Industria seiuiui inseamne exploatar.ea actorilor (dar $i a speciatorilor.), fiind in deplin acord cu meltalitatea societAlii de consum in care totul devine marli: iubirea, ferneia, b5rbatul. Industria sexului evolteazi in strdnsd iegahrA eu fenomene precum traficul de iiinte umane, trahcul de stupefiante, fiind controlatl de releli de tip mafiot.

Distincjia intre erotica 9i pomogmhe pare mai greu de fEcut in prezent dec6t in urmd cu un tleceniu datoriti evoluliilor celor douE genuri $i datodta evoluliei imageriei sexuale, deteminatA de ele. La nijlocul anilor 1970 se opera urmatoarea distinclie intre eroticd 9i prostitulie: erotica srLgereazi, evocA, in timp ce pornografia infEliqeaza, demonstreazd. Corolarul il1 plan axilogic era ca erodca este ,,bunE'. iar pomogiafia este ,,rea": erotica demonsheazd respectul pentru fiin1a unanA, nu conljne elemente de sexism 6i homofobie, in timp ce pomografia inlhti$eaza exploatarea sexualA prin violenla sau constrangere De exemplu, fotografia eroticd ce infeti$eazi o feraeie (nu neaparat intr-o ipostazA a nuditalii sale) care i$i aSteapta partenerul; ea sugereazi tensiunea, dorinla, pldcerea sexuali anticipatd in vreme ce fotografia pomograficl infe{i$eazd iemeia penetratd. Corpul erotizat poate sa no fie deloc un corp dezgolit, expresie fetei sau pozitia, postura, pot exprima mai bine chemarea eroficd decat goiiciunea total6. Erotica are un mod particular de utilizare a nudit5tii, nu unul direct $i cantitativ, explicit, ci unul care-l determind pe consumator si-$i elaboreze propriul scenariu, sd traiasca o enotie estetice in ulma acestei elabordri Imaginea pornograflcd se camctedzeazi prin saturatia sexuala, prin

mecanica genitalb in funcliune Filmul pornografic se cataclerizeLzia, prin precipitarea spre scena sexualA, prin abundenla acestora Si divesitatea lor. intre scenele cu continut sexual firul narativ este absent, nul. Filmul pomografic est o demonstralie sexuald, ne propune standarde de pelfolrnanla sexuale. El tealLzeaza fantasma unei sexualitili impecabile, fbt'i igecuri, dar gi firi participare afectivi. AcuplSrile profesionale sunl probe de mdiestuie in redarea posturilor 9i poziliilor, infetigAnd perfomante care sunt ,.altceva" decdt Stim l1oi despre sexualitate. De aceea, pentu consumatorii de filme X, ele reprezinta o manieri de a tIAi sexul, un sex compensatoriu. Filmul pomografic oferl ,,unghiuri de vedere" qi produce vedere, intruc6t expune ceea ce in sexualitatea cotidiand este invizibil. Nu intampletor in toate filmele pomografice ejacu.larea este extema. De asemenea, pomogmfia prezinti
centrarea

pe

T.l.Erotica $i pornografia. S-au impus incd din secolul XX ca genuri artistice, catalizand adevarate stiluri de viat6. Succesur comercial ar unor reviste Playboy, Hustler, Penthouse etc , al unor filme, calendare, alburnc fotogralice, spectacole, carc toate au in comun exploatarea nuditagii gi sexualitelll, a fost cqnstant in ultima jumdtate de secol. De exen.rplu, doar in Fmnla, la mijlocul anilor 1990 existau pe piat6 peste 200 de reviste etotico_porirogradce, cu aparirie lunari, peste 200.000 de persoaue fiind abonali pemanenli lu .t.; p.iL. un milion qi jumd.tate de fiancezi, bdrbali dar gi femei, au apelat la serviciile unor finne specializate iu fumizarea de materiale erotice gi pomografice (p.Baudry, p.26), ci{ia de afaceri a acestei industrii fiind irnpresionarti. pornografia poate fi defitritd ca prezentare a conpoftamentelor sexr.rale, prin imagini si,.,/9i "unirrte, inclusiv prin mijloace electronice - intr-o manierd care se dor.Jqte excitantd.
1'72

umilirea qi dominarea partenerului serual, propundncl mai mult imaginea actului sexual ca raport de fo4e. Erotica inlitigeazd partene care se angajeaTS in acte sexuale neconstrangi, care imparta$esc o expeienld plicuta, hansmilend
consumatorilor impresia de cdldurd 9i senzualitate. Motivalia consumului de materiale erotice gi pomografice este complexi. Un

motiv ar putea fi trairea sexualitdlii compensatorii. Realizatorii filmelor pomografice lin doud discunud diferite in privinla obiectiveior urmarite de ei: pentru unii, filmul este leuqit dacd spectatorii l-au privit in inheg re, pentru
ceilalli
este reugit dacS spectatorii se opresc din vizionare pentru a trece ei

inii;i

la ac{iune (P-Bau&y, p. 59). Deci, aldtud de trdirea unui sex conpensatodu, puterea de stimulare sexuald a imaginii pomografice este o altd explicalie
posibild. Cuplurile pot incepe preludiut cu vizionarea unui matedal erotic sau pornografic: imaginile pot dezinhiba parlenerii, pot sugera activitdile ce trebuie iealizate apoi. Trebuie remarcat $i faptul ca vizionarea unui film pomograhc

1',73

poate fi o ocazie foarte bund de invApre prin observarea unui model, in timp ce pentm subiec{ii anxiogi vizionarea poate fi un prilej de concrerizare u propriilo. fantezii sexuale. Unii specialigti in terapia problemelor sexuale recomandi

vizionarea de maleriale erotice/pomografice pentru a ajuta ciientii

barjerele inhibitiei, pentru a descoperi sexualitatea ca sursd de plicere (F_X. Poudat, N.Jarousse, p. 103). Filosofii au legat dezvoltarea pomografiei de fenomenul de alienate, instrdinare, sugerdnd faptul c6 prilerinla pentru pomografie a bArbaliior este detemtinatA de plictiseala si sentimentul de neputinti generat de caracteristi ci le rnuncii in societatea confemporana; consuurul de pornografie ar echivala cu o diversiure, cu o evaziune intr_o hune a fanteziei, ill care bdlbatii ii-ar rccdpAta sentimentul controlului. (D.KendailIn privin{a efectelor pornografiei, pirerile sunt impA4ite; la n.rijlocul secolului XX predomina convingerea ci realizarea actelor sexuale in public este obscenA. In prczent, Iegea protejeazi doar copiii de pomografie, etichetarea acesteia ca obscend nuanfdndu-se sennificativ. Adversarii pomografiei argumenteazA cd acest gen portetizeazA birbatul 9i femeia exclusiv ca obiecte sexuale, iar prezentarea comportamenteior manipulative 9i sadice incurajeaza atitudidle

sA depa$easca

P'l!]r

penisului dupi instalarea erecliei, o menline mai mult timp, sporild pldcerea femeii) sau bilele de fildeq, care se introduc in vagin gi stimuleazb eficient femeia. in prezent, magazinele specializate vAnd o mare diversitate de jucirii erotica (intre care gi clasicul Monopoly, in care se cumpard un sarut, ul1 masaj, un contact oral-genital etc), de lenjerie gi haine sexy, instrxnente necesare rn realizerea fenteziilor sado-masochiste, ulei.;ri, pudre, vibratoere, pdpugi erotice etc. Existd o piald extrem de dinamicii a jucdriilor sexuale, in fiecare an apdr6nd multe noutali. Studiile demonshe azA cA in prezent cea mai utilizata jucArie erotic6 in lumea occidental6 este vibmtorul (Haas, Haas, p. 534). Totugi. psihologii 9i medicii atrag atenlia ci de$i majodtatea jucbriilor orotice sunl jnofesive, bilele vaginale pot determina rinirea organelor genitale interne (uneori fiind necasara chiar extragerea lor prin intewenlie cbirurgicald), iar folosirea excesivd a vibratoruluj poate genera dependenld.

in

T.3.Afrodisiacele au avut $i ele o utilizare indelungati in istoria umanitalii. toate societafle s-au consumat, ca stimulente sexuale sau ca substanle

pomografie (P.Baudry, G.Lipowetsky), iar vizionarea materialelor pomografice se face in cuplu. Din punct de vedere socioiogic, consumatorii tipici de materiale pomografice sunt barbalii apa{indnd clasei milocii, de vArstE mijlocie, casdtoriti, liber-profesionigti; se estimeazi cd la sf6rgitui anilor 19g0, jurrntate din populalia americani viziona ocazional materiale pomografice, din care doar un mic procent viziona astfel de materiale siptdmAnal (K.Lawrence, E.Herolcl, pp. 161-169). S-a constatat, de asemenea, cA bdrbalji au o atitudine mai toleranta faJi de rnaterialeie pourografice, pe care le preferi, dec6t femeile. Cele mai vehemente critici la adresa pomografiei apartin femeilor.

de pornografie sunt in marea lor majoritate bArbali; se estimeazA cd lemeile reprezinta doar o feime din totalul consumatorilor de
Consumatorii

excesiv de pomografie la acegti subiecti. paradoxal, statisticile denonstrau chiar o diminuare a delictelor sexuale dupi legalizarea pomografiei (Haas, Haas, p. 529). Politicienii $i reprezentantele organizaliilor feministe au pus la indoialA concluziiie aeestor studii, primii din convingerea ci pornografia sl6begte familia ii societatea, iar leministele deoarece pomografia .r perpetua dominalia mascuiini. Nu existi nici in prezent studii care s6 tran$eze cheitiunea tipului de efect al pomogmfrei asupra consumatodlor, a compofianentelor 1or sexuale.

violente in comportalnentul sexual. Str.rdiile realizate la inceputul anilor 1970 pe baza urmdririi imaginilor gi filmelor pomografice demonsheaza un procent destul de mare de acte coercitive gi sadice, dar studiile bazate pe inveitigarea persoanelor condamnate pentru delicte sexuale nu au pus in evidenti consumul

capabile sE mareascd potenta sexuald, o diversitate de produse; iichide. poqiuni. prafuri, droguri, plante etc. In prezent se estimeazA c[ cel mai frecvnl utilizat afiodisiac este alcoolul. In func{ie de doza ingera6, el poate sd creasca sau si diminueze interesul si performanlele sexuale. in cantitili mici, alcoolul are un efect dezinhibant, creeaza sentimentul de apropiere, relaxare, cdlduri 9i pune astfel premisele dorinlei sexuale. O dozd mai mare de alcool poate mentine dorir4a sexual[, dar efectul s6u sedativ, precum Si asupra coordonirii motorii, scade capacitatea indivizilor de a realiza actlrl sexual. Consumul frecver]t gi in doze mari de alcool scade interesul pentru sexualitate, precum ti polenltr sexuald. (D.Barmcaud, p. 238); s-a observat ca exista o coincidenti intue debutul problemelor erectile $i instalarea obignuinJei de a consuma zilnic doze mari de alcool.

Odati cu raspandirea marijuanei, s-a obsen'at efectul sau asupra comportamentului sexual. Majo tatea fumdtorilor de marijuana raporteazA cA acest drog le-a sporit placerea sexuala, in timp ce o parte din subiecli indicE o cre$ter a dorinfei sexuale in unr.ra consumului de marijuana; dat fiind faptul ci nrarijuaua
este un halucinogen, cb distorsioneaza perceplia, m5rtudile de acest gen trebuic

considerate cu pruden16. in orice caz, in prezent multe cupluri fumeazi marijuana in faza preludiului. $i despre amfetamine gi cocaini se poate spune acelagi lucru ca gi despre alcool; in faza iniliali a dependenlei ele stimuleaza interesul pentru sexualitate, dar in fazele avansate ale dependenlei, au un efect

de dimiruare a comportamentului sexual. Pulberea oblinutd din comul


rinocer, foarte apreciat6

de

7.2.Juciriile erotice. Sunt folosite inca din antiahitare de odentali, care au inventat, de exemplu, inelul penian (confectionat din jad care, aplicat la. baza !i
174

lumea orientala sau cantarida, obtinutb diltr-ul gdndac (musca spaniola) sunt cunoscute ca aftodisiace foarte eficiente. De asgmenea, substanlele cu efect vasodilatator se folosesc fiecvent ca stimulatoare ale activittlii sexuale. P6nE la aparilia pastilei Viagla, cercetirile medicale au demonstrat cb nici una din clasjcele afrodisiace nu aveau uu efect asupra

in

r75

capacitnlii sexuaie a indivizilor, renumele lor datorandu_se mai placebo. (Haas, Haas, p. 539)

nult

efectului

T..l.Prostitufia. lstoricii leagd debutul lenomenul prostitutiei de venerarea religioasd,.dat fiind faptul cd prostrtuatele^se organiziu pe lenga temple, in special pe ldnga tenlplelc dedicare zcilcJor. in Crecia anrjci. cele mai apreciarc prostituate erau helairele, care erau cultivate de politicieni, artigti nrilitarii de $i rang inalt. Prostitulia a fost considerati o activitate convengionald piind la apari$ia cregtinismului, care a definit sexualitatsa ca pdcat qi a subordonat_o cuplului gi reproducerii. In ultimele trei decenii prostitulia s-a industdaiizat. s-a normalizat si s_a globalizat; s-a industrializat in sersul ci a devenit o produclie de masa a bunurilor qi serviciilor sexuale; s-a normalizat jn sensul ca este perceputa tot nlai mult ca o carieri legitimi; s-a globalizat in sensul cd extinderca industriei sexului este o replicd 1a scari globali a procesului in care oamenii de pretutindeni sunt interconectati economic, politic, cultural (de exemplu, au aparul lanruri rnt(mationale dc hotcluri. barurr, bordcluri. Iinii aenenc- se_,._ cluburi. saloane dc masaj. iompanii dc producgie anisticb ,ou,. uudnJ in comun interesul pentru industria gJobald a sexului). Cererea pentru prostilxlie cre$te cand un numer mare de birbari sult obligati s6 pctreica un-timp mai indelungat departe de familiile lor (armatd, specializiri, afaceri, etc.). De asemenea- razboarele sau lenomenul imrgratiei produc qcgtnenrc mari de populatie victimizatA, care va avea o mare probabilitate de a fi exploatati sexual de relelele crimei organizate. Leg[tua intre violenlele sexuaie din timpul couflictelor militare gi creFterea prostituliei a fost demonstratd in cazul rdzboaielor din \ iemam. Salvador. Bo.nia rD.Kendall. p. I371 Prostituata este persoana care este plAtite pentru serviciile ei sexuale. in mod tipic, fiecare serviciu sexual are prctul sau, care depinde foarte mult 9i de ca[tAlile prestatoarei, dar gi de al.rilitatea ei de a negocia. prostituatele se perccp qi se definesc ca,.fete care muncesc,,; in multe ldxi dezvoltate prostitulia este Iegali, iar prostituatele au un statut social. acceptibil. Cu io orice profesie, qi in cadrul prostituliei regdsim mmuri de activitate gi ierarhii profesionale. In cadrul prostitLqiei feminine, statutul ilrferior il detine prostituata de stradi; femeiie care_ gi atrag singure clietrtii pe stradd au cel mai scazut nivel de educatie Si sunt cele mai expuse tuturor categoiilor de risc; de imbolnivire, de a fi agresate, de a fi inqelate, prinse de polilie etc. Un statut [rai bun au prostituatele din bordeluri, care lucreazd pentru un patrol $i care au o cotb-parte din profitul pe careJ obfn. Un tip parricular de institulii in care se oferi servicii iexuale pentru bani il reprezinta saloaDele de masaj sau studioul.ile erotice, in care tranzactra cu clientul se face pentru un singur tip de sewiciu (dc exernplu, -orturb*"j. Prostitulia prin telefon beneficiazi de un statut mai inah: prostiuatele au oalitAli fizice deosebite, sunt educate, uneie au chiar o carieri paraleld cu cea de prostituaE. Patronul are cataloage cu angajatele lui, pe carc clienlii le apeleazd
176

telefonic. Acestea sunt ,,prostituatele de lux"; platite foade bine, ele oferi mt numai servicii sexuale, ci Fi seryicii de insolire-reprezentare. Dansatoarele din localuriie de strip-tease sau femeile din bamri, angajate penhu a incuraja clienlii sI consume c6t mai mult, sunt greu de defrnit ca prostituate; in literatura de specialitate din Occident ele sunt definite ca,,aninatoare sexuale" 9i nu ca prostituate {Haas, Haas. p. 542). Marea majodtaie a prcstituatelor sunt femei cu varsta intle 17-30 de ani. De asemenea, marea majoritate a prostituatelor provin din medii sarace; cele care provin din medii sociale favoizate sunt prostituatele de lux sau pahoanele releielor de prostituate de lur. Cunoscuta patroani Heidi

Fleiss - supranumiti ,,matroana Hollywood-ului" - era fiica unui cunoscut frzician din Califomia. Din Punct de vedere rasial. reprezentarea sociali a promiscuitafi tipice popula{iei de culoare, creeaze oportunitali mai mari pentru femeile de culoare de a se implica in prostitulie; in mod similar, in rapoll cu
fen.reile asiatice actioneaza un alt stereotip. vizand perfolmantele
deosebite.

lor

sexuale

Prostitulid nasculird este o ramura relativ noui. De aceea, ierarhizarea tipica in prostifulia leminind nu s-a dezvoltat inci in cadrul ei; nu exista prostituali de shadd sau de bordel. De multe ori, prostitutia masculini este sbans legat6 de prolesii onorabile precum: instructor de fitness, de tenis, dans, ski e1c. sau bodyguard. Toate aceste profesii au in comun faptul ca ofefi barbalilor numeroase ocazii de a cunoagle femei dispuse sd pldteasci pentru sen'iciile lor' O categorie distincti in cadrul p.ostituliei masculine este caa de glgolo; acesla se specializeazi in insolirea femejlor mai in varstA, care doresc sI se ahSeze cu tined atagatori. Tannrul gigolo este deghizat in om de afaced, artist etc, $i beneficiazd de sprijinul protectoarei o perioadd de luni sau chiar ani, pani cAnd pleacd in aautarea altei femei care sa-i intrelinA. Fonna tipiai a prostituiiei masculine este homosexualitatea; tinerir pldtili pentru serviciile lor sexuale sunl intretinuti de clientii lor, primesc daruri, sunt sprijiniJi in caried etc. De cele mai multe ori ei sunt racolali (din baruri. parcuri, toalete publice, piscine, lumea dansuh.ri gi a modei etc) Fi introdugi in profesie de persoane ce s-au specializat in acest tip de operatie. Sprc deosebire de clienlii prostituatelor femei, clienlii prostitualilor pe$ista in actul sexual pdni cdnd acesta obtine orgasmul; n.tul1i clienli ai prostituatilor se angajeazd in oontacte oml-genitale sau in contacte anale prelungite pentru a oleri orgasmul 9i acestuia. Un alt aspect specific al prostitutiei masculine este cA prostitualii (spre deosebire de Prostituate) nu lucreazi constant, ci numai atunci cAnd au nevoie de bani (I.Ghe Tototianu, p 442). Mul,ti din prostituali poi avea relalii sexuale gi cu femei, motiv pentru care
nu se considere homosexuali. Cei care oauta parteneri de relaJii bomosexuale cer ca acesta si aibe un aspect cat mai juvenil; de aceea, cariera acestui tip de prostituate este foarte scufliA, luand sfarqit citre varsta de 30 de ani. in acelagi timp, caiem prostituliei masculine debuteazd qi mai devreme, in jur de 14 ani; explicalia data este pe de-o parte racolarea in funcle de aspectul f,tzic.juvenil, pe

t1/

cei cr"e pracrica oiosriruya ,run.""uuri nr rrcnsrcsrilii. Anrbe ie caregorii ,:ll,i ;;ii;:,lnrl, ,-n,norr, .u,-. s-au tnllrat ir relatii iromosexuale 1".., in institugijle de cont ol ,o"iri,igi ocazionat ctienri birhrri ue .t*da. "auta 9l "i nenr.u domicitiul cticnruiui u_ritizdnd promisiunca_ scrviciiior a;,,;;";ilil:'irr ,.,"""i". ;j;;;i ia domiciliut clrenlLiui. fie il ataci sj
u.,.,,,i
homosexuale. dupi carc
r

de nriScare pc car.eresrricliilor comparativ cu fetele de.ace""ii,la.r". o au biiegii, mai putin supu$i -, lu, l,rponirriI pri,l relelon sru.prin lnrenrer. prosriruarii sunt versali ,.^u" i. on.,i"i5i prezentabili drn prnct de vedcre iocial Fi poL fi,plati1i ca ;; ;;;;;;;;;;il;irerire roculur.i publice, in afara activjtA{ii sexuate, d^upe. cum pot fi piatili gi ca ,,b6ie1i de casi,, sau nelrese ale angajatorului. pdna c6od interesul

de

alti parte libertatea md

ma1.e

j**fiiii

prinrre

;;;;t*"r"";";ifi,ii ^r;;;;

scxual disnare

".

p.,iu,,ii*,;:',j

:',

il ratLalesc nc ,.ti.., c^ 5L angales' -^ ^in 'rq il ;";; r.i,.^

il,:"*::l;i: :l:ij;,*::lT1l:,.

r",, ""

relatji

-" i,,

bod"r,,.i

nrurr rrc rrn mirion de Ilunrai in Asia. in

Prostitulid infuntilti este foart(

l::1n' pa-rlencri sexualj penrru a obJine o sur.sa dc.velil

dc turirm se\ujll if) t(Fn/rr|| Deburur prostirulia inrantla e-ste ;.';l:i:.,i";lilii,i,,l- '":. ,:rul 116r oreiiri de p;,i;i;;,;,i;;"i';f ll*:' 'exrrar cu copii copiii sunr fic devirt victintele pedofililor. care deghirea.,i in bincl)clrn.i -;1".' "t sc p,J.iii",i""r.r u'"'l'rtJ,,li"i.. lil,j .|ilii,:.f,:l;oo,l ",,e";;':;;,,'"l,Jjl[l pru, c., nu ror se aihe o sura in al tuinii.

posibilirarile de angajare in itcte sexuale

prccum Thaitanda. Viernanr. CIrina.. Filipine

"..ur,i'.onil'" ;;-;;i;il;#:1,,:,*. ::";ltlj ilr"ffH:il,';,:.::?j,1*


d", ;;;;. ;r;;r"u re penrru ,pJuiiri" ju_,riiln acesl geir -: .opii.",, "u ;' '.'"f"'artzarruu-\e

""0,,.

or,;,111"1"'j.l".lilT5,:::::::r-:-esriDreazr ci rnai tr rLrc' sulrr rnlplrcair in proslilulia iniaDrili

conrun imatudtatca afectivd. dificdti| emolionale care explicd de ce nu se dedici total relatiei cu o paltener5. Studiilc realizate pe subiec{i care apelau la serviciile prostituatelor au demonskat cd ace$tia nu erau diferili din punct de vedere afectiv-emoional de bdrbalii carc nu au apelat la prostituate. Se vorbc$te despre existenla ..complexului Madona". Freud insugi remarcasc fenomenul la u ii bdrbali contemporani cu e1, in special la bdrbagii educafi, care spiritualizau relalia cu partenera. Folosirea prostituatelor coincide cu rnomentele dificile din viafa de relatie a unui cuplu; sunt relativ putini b6rbalii carc apreciazi prostituatele. dar ei provin din toate mediile profesionale 9r' sociale; folosirea unei prostituate echivaleaza cu inchirierea unui corp in scopul oblinerii plicerii
sau al detensioniuii.

plostituatcle. carc vor se itie nrai mult'despre viata gi expelien-lele lor sexualegi care nu doresc neapfu?t acflll sexual, ci doresc si vorbeascd despre problemele lor. Unii doresc realizarea unor scenarii sado-masochiste, allii vor doar ,,si se descarce", sau sd-gi demonstreze/confirme virilitatea. Din putctul de vedere al statutului matdmonial majoritalea clienlilor prostituatelor femei sunt bArbali cdsatori{i, care vor de la prcfesicnista tot ce le rcfuza partenera lor in temreni de sevicii sexuale. Din punct de vedere profesional, clienlii apargin tutuor mediilor profesionale, inclusiv preoli sau funclionad ai aparatului de stat. Din punct de vedere psiho-emoiional, s-a suslinut cA, in general, clienlii prostituatelor au in

;;r;;i

i'

r'n dezvortare :,J'.'j'] "opii. uni. se prostituqaza uu t'"u' it' i',iuiir;" sexului prin coercirie; rrrarean.'uil]:]-:ut" s a u. d i r' n s ri n, r i i c' ;" r,".' ;'" :ilT : i"l, ."j"rg ".,", (D.Kendall, p. 139). Lipsiti je ocrotire. ri tu;;; "1X"" proshrueze pen1ru ci aceasta ," esre sio-qu* r.. .ir.",", i"a',i"
r

il:f;

:"

"" ;;':Ii:ff :;#iJ:, gii''d.'"li"n;i;;;;';;';J"';"' il:"ii;il":; ot urmat si perrtru alli Toot't

.o,,ri.,"nil.

ioiiin

"!,r,ii,, oU,," ,. #rrur, "*o

;;i;;;;;
r

ffi

i: ;. iffi ;::'; ,, "d;".#r,"ii ;;;;r;di.".

Legalizarea prostitu.tiei este o altemativa care a suscitat polemici rprinsc'. Majoritatea indivizilor au o atitudine arnbivalentl lbtd de iudustria sexului iu genelal. fat6 de prostitutie in special: ei con;tientizeazi sinultan laptul cA prostitu[ia produce bunuri $i actioneazi ca o supapi de siguranf[ pontru unelc persoane. dar ci poate actiona $i ca un factor declanialor pentru o serie dc delicte sexuale. Prostitufia qi pornografia ofenseazA pe unii, dar aduc pldcer-c altora. Ambivalcnta $i controversele dispar atunci cdnd este vorba dcspre copii: copiii trebuie protejali atat de ofensiva pornoerafiei, cdt qi de exploatarea sexuald de orice fbrmi. Studiile demonstrazd ca legalizarca prostitutiei nu a coincis cu o reducere drastice a delictclor sexuale;i nici mr a eradicat prostitLrlia ilegitimh. Siugura categorie care beneficiazd de pe urma legalizirii prostituliei o reprezintd prostituatcle: legea le protejcazd impotriva abuzurilor, le scutcgte de riscul arestirii gi sancliuniior 9i le oferi acoesul la status social onombil.

d.;;;;;;;;#;;:,T,:::ilffi t.?::il:.::,;r,H,?:J:X.i f"'protari"rir,a "f"la"ra ffi 'Tf ;,f"i"ffii"fiTi'iliiiil1" 3: i' L :rt;;i ;;;;;'*".i1 li,i*u.",
ra pro.ri ruare

C/ielrfii prostituatclor au diversr

contact oral genital, iar partenera nu,este.de acord, ei

""^uur",,nu.a" pa ener6 obi$nuitd. Existi

"u,. uria';;,."a;;',:-,::.",'ili,Xi1jjXT;.ilill'::Lii.l,ffi,:,j'f

,i

clienli care aor"r.173

ao-ui. ra..io.r"u-".""r"

"u
t'79

r
I

intrebiri 2. 4.
1.

qi exerci{ii

BIBLIOGRAFIE GENERA.LA
Andri, J,(1997), Psihanalize si sexualitalea feninind,Editura Trei, Bucuregti' Atldnson, R, Atkinson, R, Smith, E, Hilgard, E (19E7), Introduetion to

Analiza.ti relaliile dintre pomografie 9i prostituiia, pe de-o parte, $i fenomenele sexismului, rasismului gi sirdciei, pe de alta parte. 3. Alalizali mesajele promovate de trupele rock, house, rap. Comentali efectul lor asuprc copiilor gi adoiescenlilor.

Identificali argumentele in favoarea $i contra decriminalizArii prostituliei

Cum 5i

in ce situalii credeli cd e

oportund cenzura

in

societatea

contemporand?

Explicali atitudinea diferiti a bdrbalilor 9i femeilor faTA de pomografie, pornind de Ia socializarea in funcfe de se)i-rol 6. De ce credef ca bdrbalii implicali in diverse forme de prostitutie reiiui

5.

eticheta de,,prostituate"?

Ps-tchology,Harcourt Brace Jovanovich Publishers, ninth edition, San Diego 'eanduia, A (1977), Social Leatning Theory, Prentice Hall, Englewood Cliffs' New Jersey. Bamrcaud, D, (1988), Acoologie, R:'om Laboratoires-CERM, Nancy. Baudry, P, (1998 , Erotisnul Si pornografia, Editura Eurosong & Booit, Bucure$ti. Bdban, A, (coord) (2001), Consiliere educalionald, Cluj-Napoca. Blumstein, P, Schwaftz, P, (1983), American Cotrples, William Morow &Co, Inc, New York. Bourdieu, P, (2003) Dominalict lnctsculind, Editura Meridiane, Bucue$ti Brecker, E.M, (1984), Love, sex and aging,LrtIle Brown, Boston. Bristow, J, (1996),,Sarral14,, Routledge, London. Brukner, P, Fienkelkraut, A, (1995) Noua dezordine amotoqsd, Editlota

Bibliografie
P.Baudry, (1998), Erotismut Si pornografia, Bucure$ti, Editua Eurosong Rook

&

Brrrndage, J.A, (1987) Law, Sex and Christian Socle4, in Medietnl Europe, University of Chicago Press, Chicago. Camoy, C, (2001),1BC-ul sexualitdlii, Editura Teora, Bucure;ti. Cole, M, Cole, S, (19S9), The Detelopmenl of Children' Scientific Amerioan Books, New York. Coles, R, Strokes, B, (1985), Sex and lhe American teenager' Harpet ar'd Row. New York. Constantine, L, Martinson, M.F, (eds) (1981), Children and Sex. New .findings, new perspeclive, Little Brown &Co, Boston Conu. A., (1976) Dernato-venerologie, Editua Didactica 9i Pedagogicn, Bucure$ti. Covic, M, (1981) Geneticd medicald, Institutul de Medicind 9i Farmacie, Iaqi. Diamond, J, (i997) , De ce e sexul o pldcete, ,EditxaHtmanitas, Bucuregti Dian.rond, J, (1997), De ce e sexul o pldcere,Edituta Humanitas, Bucuretti Dumitru, I, (2001) Per.sonalitate. Atitudini si valori, Editua de Vest' Timiqoara. Eliade, M, (1992) Tratat de istorie a religiilor,Editura Humanitas, Bucureqti Endclrescu, C, (2000), Psihosexologie, Editura Universal Dalsi, Bucure5ti Epp, J.R, & Watkinson, A.M, (1986) (coord), $:stezic l/iolence Hottt Schools Hurt Childrer, Falner Press, London. Evola, J, (1994) Metafzica sexului, Editura Humanitas, Bucure$ti. Foucault, M, (1995) Istoria sexuqlitdlii, Editura de Vest, Timigoara.

Nemim, Bucure$ti.

A.Haas, K.Haas (1990), Llnderstanding Sexuality" Tiures Mirror/Mosby


Colledge Publishing, St. Louis K.Lawrence, E.Herold (1988), Womans attitude toward and experience with sexually explicit materials, The Journal o;f Sex Researclt nr- 24 F.X.Poudat, N.Jarrousse (1992), Traietement comportamental el cogniti:f cles ,:lfficultes sexuelles, Mason, Paris, 2-e edition D.Bamrcaud (1988), Acoologie, Fliom Laboratoires-CERM, Nancy I.Ghe. Totoianu (7996) Sexualitatea umand, Tdrgt Mure9, Casa de Editur5 ,,Mureg"
Roslon.

D.Kendall (1998), Social problems in a dh)erse socie1), Al11n and Bacon,

181

York brr.-p, ir'tss' Flerrd' \onon Ne* & Bf,sel Blackuell' London lo1og ' Polit) cirtdens. A., 1lo89t 5o' attd ' t,u,,r'ii*"' 4n e\'plontion ofDoninatte Gralram-Scor. C. (rqql). ( arol Publishing Brornp' Ner.r Jemey 'P;;'';i Submts,ion,Ciradel Pres' Book;7' manual de educatie scxuala' o, \.laaqt cat tca Jelet';i' crancea, Editura Teora' Bucwetti Lz;'';lor' nnnual tle educa1ie sacuald'

sexnlilale' Editura gfiinlifica' Bucurestt Freud' S' (1994), Pr ihanaliza Si

Milriiescu, B, (2003) A face dragoste qproaPe petfect, Bucuregti, Editura


Humanitas.

Mitrofan, 1, CinpercS, C, (1998), Incur'siune


Mihofan,

in

psihosociologia

Si

psihosacologia familiel, Bucuregti, Editum Mihaela Press.

l,

Mitxofan, N, (1991), Familia de la A...l(t

Bucure$ti, Editua

$tiintificd.

' barclr Grancea,O, \1aq8\ Catea

Primul meu

Momanu, M, (2002), Intro&tcere i teorid educaliei,Iagi, Editu|a Polirom. Munteanu, A, (1998) Psihologia copihlui Si adolescentului, Tin.rigoara,

Editura de Vest.

Fdirura Teola. Bucuresti

';;;;';;;i;s colleee Publishing' st Lours gyide' seaburg Press' 4tlas: A ttew ilustrated IJalberle, E.J. 11978) The sct '

5erualit'ttl' E D P ' Bucure>l1 crassel. H. l1giIt Tinetct c'tucolie i"'uatiry' time' Virror Mosbr Haa:, A. Haa<. K rlqqOt L

Neubert,

R,

(.1962), Probleme

de educa1ie a sexelor, Bucue$ti, Editura

t?"li"l*,
t*I*:,

P'blishing J, (1q88). Thc whole chiltl' Menrtl

companv'

A, (1933), Traire cle secoktgie


M, (199b1 Ce le
ctc

notm(tle et patltologique' Pavot'

nu[tr.ot,,1*.

spunem copiilor

qi

a<lolescen1ilor clespre sex'

Editura ljutnanitas, Bucure$tr'

ginirale' 'c1niiut maltratat ;:Ti, - prcventl'' Etaluu'c i";:t:;.' i, (coord) {2001 ti' Bucureslr" tn'trnuiio'nutt penrru copil li F"Tllii and Bacon' itlret-v", i.,Ldi ura l-undaliet ioci"tl' Allln a diu""c Jocra/ p"ii"^
Ituber{' R, \la5gt'1tatrc
!
r

pcdagogie

*U'

Tineretului. Nietzsche, F. (19I1), Le Gei Saroit'. Mercure de France, Paris. P-aun, L, (1988), Infeclia at t"usul imunodeficienlei unane (HIV), Bucureqti, Editura Medical5. Popescu, A, (.1982). Boli cu lransmisie sexttrtld, Bncureqti, Editura Medicald Poudat, F-X, .Jarrousse, N, (1992), TrQitement comportalnentql et cogtlitifdes dfficultes sexuelles, Paris, Mason. Rddulescu, S, (1996) Sociologia fi islori! comport.tmenlului 'rexltdl KdeNianb, , Bucuregti, Editua Nemira. Reynolds, E, (i990), Guiding Young Children. A Child-Centered Approaclt, Mafreld Publishing Company, Mountain View, Califomia.

Theories
America-

Roberls, E.J, (1988), Childho<td sexual leanting in H.W.Maier, Tiree of Child Developmenl, Lanhan, Maryland, Universitiy Press of

Kcndal. D, flqg8r'

toi';,|"n".r.,

''

Lieblum, rnr-'aot,, Guillord Pres'- New-Yo"lr

v De. ( lqo2r L Ltiuiarion ct lalorunrion' :R- Pervin- LA' tl'og;' 'ti t' Principles
'

P U F' Paris

and

ptaaice' of

scr

Rosaldo, M.S, Lamphere, L, (197 4) (eds), Wornen, culture and srtcie4', Stanford, Stanfold University Press. Saphiro, S, Flaherly, C, (1992), Introducere in sexologie, Bucureiti, Fundalia
Soros.

""r-i5""."1v c'

tu 000t' A treia

t"r$f#:;r,

t rica. V

1lo91t'

Cun trac'e p"'''l'

'rr"ie iii'o''
'

Bucure$ti' FJitura Unircrs

"ptioralc

Bucure5ti- tditura

E, (ed) (1985), The DeveloPment

of

Sex

Diflerences' stanford' Chicago'

"ff;;3""J}:'i:?tf,lofli,n-o,sn"'iiDr,Mccraw-Hilr'r"1^1,:" in savqge societv'

t"ffi;3"::f:'ff;lJilt.,
Teora.

Malinowski,

B, (1985) s*'i"i'ntii"-it

Editura tnno" sexuatitate mascutind'Bucure$ti'

secoh Mc]-arcn, A, (2002), Sexuahtatea

ti lX

O lslorie' Bucuregti' Editura

Spira, A, (coord) (1993), Les commportements sexxtelles en France, La Documentation Francaise. Stekel, W, (.1997), Psihologia eroticii.feniniixe, Bucureqti, Editura Trei. Stoica, T, (1993) Sexologie si educalie sexuald, Bucureqti, Editura <Rii. Stoica, T, Coculescu, M, (1982') Pubertqtea normald si palologici, Bucure$ti, Editura Medicald. Teodoru, G.C, (1985), Efectele secundare ale co tracepliei moderne, Editlra Medicala, Bucure$ti. Thatcher, A, (i995) Descdtuqdrea sexului- O perspecti|d cre$lind asupra sexualitdlii, Editura Polimark, Bucuregti, edilia a Il-a. -ldrgr Mureg, Casa de Editurd Totoianu, I.Ghe, (1996) Sexualitalea umand,
,,Mureq". Tudose, F, (2001) Erotica in cotidian. O incursiune in psihosexualilateo de Jiecare zi, Bucuregti, Editura Infomedica. Vigarello, G, (1998) Istoria tiolzrlr.rl, Timigoara, Editura Amarcotd.

Trei.

:- th,,D Primitive Sotislies' New -.-- in Three Primilive St Mead. M. (1963) Sex ctncl lempetdfient York. Morow' ' liJt-"i, c' ttsg 3)' Francoscopie'Paris' Lanouse'
rR2

183

,{lu.

.tt

'"'
Welton, D, Mallan, J, (1988), Children and their l4lorl4 Houghton Mifflin

ComPanY, Boston

Woknan, B.B, Money, J, (editors) (1980), Handbook of human sexuali\'

Englewood Cliffs, Prentice Hall, New Jersey' Zbranca,E, (1990), Contraceplia, iagi, Editura Junimea'

(. I r

\r

1 / \r

.;
I

T!PARUL EYECUTAT L4
IMPRIMERIA EDITURII UNIVERSTTATII ,,ALEXANDRI, IOAN CUZA" DIN IAS]

Format: 70x100/16 Colitipo: 12

Apdrut 2004
comanda:
'1

B0

184