TEZA DE LICENŢĂ

Metode de stimulare a creativităţii copiilor preşcolari de 6 – 7 ani

2009 Cuprins Introducere.....................................................................................................................................3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani...................................9 1.1 1.2 Conceptul Creativitatea – de creativitate a formării şi delimitările copiilor de ei 6-7 esenţiale……………………........................9 dimensiune personalităţii ani…....................21 Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani…………….......…30 2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.…………………...……………………………………………………………..…...30 2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii….. ……………………………………………………………….………....41 2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică…………………………………………...……………………...……….……..45 2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.………………………………………………………………...49 Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………………...…...54 3.1 3.2 3.3 ….64 Rolul Jocurile activităţilor artistico-plastice în în stimularea educarea creativităţii şi la copiii preşcolari………………………...……………………………………………….…….54 creative instruirea copiilor…………………………………..…59 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………...

Concluzii……………………………………………………..………………………...………..74 Încheiere…………………………..……………………………………………...……………..76 Bibliografie……………...............................................................................................................77 Anexe……………………………………...……………………………………………………..82
2

Introducere Actualitatea temei : Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire a personalităţii. Reforma sistemului de învăţământ actual promovează noi strategii didactice în scopul formării personalităţii începând cu vârsta preşcolară, care asigură o adaptare la cerinţele curente ale realităţii. Actualmente se intenţionează crearea unui nou model de educaţie reieşind din perspectiva teoriilor noilor educaţii dinamic şi adaptabil la condiţiile sociale moderne. Stimularea şi aprofundarea creativităţii, adaptarea la cerinţele teoriilor noilor educaţii devine un imperativ pentru Republica Moldova. Astăzi când se pune problema creării unei şcoli noi, devine tot mai clar, că aceasta trebuie să fie o şcoală naţională, care poate fi creată numai de o generaţie de psihologi şi pedagogi cunoscători profunzi a istoriei, culturii gândirii pedagogice româneşti. Poporul nostru dispune de o vastă experienţă şi înţelepciune pedagogică, care se cere utilizată cu chibzuinţă, grijă şi eficacitate în activitatea educaţională cotidiană. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de imaginaţia şi de creativitatea lui. Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, este cu neputinţă formarea structurii de personalitate în ansamblu a preşcolarului mare. Până în anii 1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ştiinţă la nivel de popularizare sugerează faptul că-ţi poţi aranja întreaga viaţa astfel încât ea să fie o „colecţie” de creaţii alimentate de pasiune şi conduse de viziune (Fritz, 1989).

3

de mediu etc. Un rol important. Cauza esenţială fiind faptul că practica învăţării preşcolarilor mari în grădiniţă nu ţine cont de specificul funcţionării şi dezvoltării capacităţilor creative. Obiectul cercetării: Este procesul de formare la copii a personalităţii. La etapa actuală. prin intermediul creaţiilor literare. Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de viaţă” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate. rămâne nesoluţionată problema rolului artei plastice în dezvoltarea capacităţilor creative. În 1989. lipsa unor ghiduri metodice pentru psihopedagogii grupelor preşcolare vizând dezvoltarea capacităţilor creative. Scopul investigaţiei :  Constă în determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a capacităţilor creative şi elaborarea unui sistem eficient de activităţi care va facilita acest proces. au fost stabilite următoarele obiective:  Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate. În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării. Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul creaţiilor literare. îl au arta plastică.Creativitatea deşi este cercetată de jumătate de secol. este încă o disciplină nematurizată plină de controverse şi incertitudini. se pot combina pentru a determina o persoană să îndeplinească o sarcină într-un mod mai mult sau mai puţin creativ. de relaţiile lui cu activitatea de creare. unii specialişti ai domeniului încă mai discută faptul dacă aceasta este într-adevăr o disciplină ştiinţifică. reliefează actualitatea investigaţiei date. Relaţia educator/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară şi teoriilor noilor educaţii. jocurile creative în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare.  De a determina căile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltării creativităţii la o nouă etapă superioară. Dar e lucru ştiut că în multe din instituţiile preşcolare nu se ţine cont de această conexiune dintre aceste activităţi şi dezvoltarea capacităţilor creative. dezvoltarea capacităţilor creative prin intermediul activităţilor de orice gen. literatura artistică. 4 . În prezent. Educatorii trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul activităţii organizate.

Metodele de cercetare: o o o În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psihoMetode teoretice – analiza. flexibilitate. Saculina.  Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al preşcolarilor mari va fi mai înalt. Boden Margaret A. E. creioane. experimentul de pedagogice. de redare corectă a formelor. Barron F. Elconin.. probe psiho-diagnostice... de a aplica independent elemente.S... 5 . Leontiev.. Cattell J.. Muhina V. A. Ipoteza cercetării : Noi considerăm că creativitatea copiilor preşcolari mari va evalua la o nouă treaptă:  Vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi. Rogere C. deprinderea de a lucra cu acuarela.. J.. constatare şi formare. forme.  Constatarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la literatură artistică. Piajet. Galperin..  Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de: expresivitate.). variabilitate. coerenţă.. M. Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizând dezvoltarea capacităţilor creative la copiii de vârstă preşcolară mare. Allport G. Berdiaev N.. Nicola.M.  Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate. Weisberg R. Au fost consultate sursele următoarelor autori ( I. jocuri creative.. Odobleja Ş.  Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la toate nivele cercetate. compararea şi generalizarea datelor din literatura Metode empirice – observarea.Ş. Gallton F.. carioca şi paleta de culori. Levin. Vâgotski L. Teresa Amabile. Guilford J..S. artă plastică.  Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii mari ar produce progrese în dezvoltarea potenţialului creativ. fluenţă. Duff. obiecte. Baza metodologică: Drept punct de reper al cercetării noastre au servit teoriile referitoare la activitate. Comarova T. I.. W. Fuster Michel. D.  Vom dezvolta priceperi. Ralea M. Roşca Al.P. Teplov B. matematică. Bonţaş. Chirev A.W. Munteanu Anca. originalitate.. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. Fleorina. ştiinţifică la problema în speţă. Rădulescu – Motru. Pavelcu V.

Am ajuns la concluzia. • Au fost elucidate particularităţile dezvoltării capacităţilor creative la arta plastică. activităţile de joc. matematică. principiul axării educaţiei pe copil. • S-au elaborat şi experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacităţilor creative. dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de predare-învăţare în dezvoltarea capacităţilor la copiii de vârstă preşcolară mare (6-7 ani). am ajuns la concluzia că educaţia copiilor în grădiniţă se înfăptuieşte prin intermediul activităţilor organizate de către maturi. literatură artistică. • Am implementat metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6-7 ani în cadrul activităţilor dirijate de literatura artistică. cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii. principiul continuităţii. lucru manual. principiul cooperării şi participării în actul educativ. că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii : • • • • • • • cei care ţin de rolul familiei. am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri : principiul respectării particularităţilor de vârstă. dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea activă în viaţa socială. principiul accesibilităţii. cantitativă şi comparativă a datelor obţinute.o Metode statistice – analiza calitativă. formarea reprezentărilor 6 . educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului. principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ. artă plastică. principiul unităţii. am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţământ în cadrul activităţilor dirijate de educatori. Demersul inovativ al cercetării : În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator. • S-a dovedit că modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indică dezvoltarea capacităţilor creative.

b) evaluare formativă (continuă). 7 . Valoarea practică a investigaţiei : Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative. Educaţia de calitate depinde mult de amenajarea spaţiului şi de folosirea suportului didactic. sub directa conducere a pedagogilor. adoptarea deciziilor ce se impun în vederea eficientizării activităţii viitoare. „stimularea creativităţii”. Activităţile la alegerea copiilor se organizează pe întreg parcursul zilei. 4) au fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul activităţilor de diferite tipuri la dezvoltarea creativităţii. c) evaluare sumativă (cumulativă). Evaluarea este un proces care implică în esenţă trei etape : obţinerea informaţiilor legate de obiectivele urmărite. părinţi şi copii în cadrul dezvoltării capacităţilor creative în instituţiile preşcolare cu copii de vârstă mare şi pregătitoare. „educaţie”. logică presupune şi noi forme de evaluare. a cuvintelor cheie [vezi Anexa № 1]. • Am ajuns la concluzia că. „euristică”. 3) s-a întreprins consolidarea reperelor teoretice la baza proiectării strategiei didactice de colaborare activă între educatori. eliminarea vechilor metode de învăţare mecanică şi trecerea la învăţarea conştientizată. Ele pot fi aplicate : 1) Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate. interpretate din punct de vedere calitativ al semnificaţiei psiho-pedagogice. formularea aprecierilor ce decurg din aceste informaţii analizate şi prelucrate. jocurile creative. 2) au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii la copii de 6-7 ani din perspectiva pedagogică. În funcţie de modul de integrare în activitatea didactică am conturat trei forme de evaluare : a) evaluare iniţială (predicativă). Valoarea teoretică a investigaţiilor : 1) s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”.elementare matematice.

4) De a forma un volum de cunoştinţe. în cadrul activităţilor propuse. priceperi. metodist. educatorii grădiniţei de copii. Determinarea temei de cercetare. „Pedagogie generală”. Cahul. educator. forme. studierea literaturii de specialitate şi a experienţei de lucru a educatorilor din Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. studenţilor facultăţilor pedagogie-psihologie. phiso-pedagogie. procedee.2) Elaborarea tehnicilor (metodelor. Această lucrare va fi de folos : managerilor preşcolari : director. Etapele cercetării : 2007 – 2008. 8 . La experiment au participat 20 de copii ai grupei pregătitoare. 5) Formarea abilităţilor practice la copii. activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii copiilor de 6-7 ani. Cahul. 6) Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane. 3) Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru. tinerilor specialişti la predarea cursului de „Psihologie”. carioca). procedeelor de lucru). de a aplica în practică acele metode. 2008 – 2009. acuarele. Baza experimentală: Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune. „Pedagogie”. deprinderi la preşcolarii mari.

natura umană este creatoare. un popor cu un nivel scăzut al creativităţii. După Allport G. că a trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare şi de curaj care este legat în mare măsură de creativitate.Capitolul I : Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani 1. . (1961). Trăsăturile de caracter fiind specifice fiecăruia dintre noi. Psihologul Guilford J.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale Societatea contemporană. Astfel Berdiaev N. atitudini. original şi adecvat realităţii. tehnicii şi culturii.W. şi fiind interesat de felul în care personalitatea creatoare se manifestă prin aptitudini. se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în ştiinţă. În condiţiile ratei actuale a progresului ştiinţei. Dacă oamenii nu vor realiza ideii noi şi originale în adaptarea lor la mediu atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan internaţional. Prin originea ei. Psihologii susţin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou. tehnică şi cultură. 9 . calităţi temperamentale. în 1950 arată că creativitatea are în vedere abilităţile pe care le întâlnim la majoritatea oamenilor.P. adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ţine pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. fiindcă acestea se referă de fapt la modul sui-generis în care se reunesc însuşirile de personalitate la nivelul fiecărui individ. creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalităţii : aptitudini. După Rogere C. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei fiinţe. justificându-se în faţa Creatorului nu numai prin ispăşire ci şi prin creaţie. susţine. atitudini şi calităţi temperamentale. cu o cultură limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă.

pp. p. conceptul de geniu fiind un mit.Gallton F. că toate persoanele creatoare („unde există creaţie există şi geniu”) au un număr restrâns de trăsături comune printre care se numără : interesele de cunoaştere. ceea ce indică faptul că geniul nu este o caracteristică constantă. geniul este o caracteristică pe care societatea o atribuie rezultatelor muncii unui individ [ 54. Odobleja Ş. după unii autori „creativitatea este atitudinea sau capacitatea de a produce 10 . (1869) consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau mentale excepţionale. Cattell J. pag. Rădulescu – Motru se referea la creaţie în termenii personalismului energetic şi ai vocaţiei.M. deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. care posedă modelul tridimensional al inteligenţei elaborat de Guilford (1967) sau modelul gândirii creative al lui Torrance (1974) [54. Munteanu Anca în lucrarea sa „Incursiune în creatologie” oferă informaţii despre creativitate în toate domeniile. Pavelcu V. În sprijinul acestei opinii aduce următoarele argumente : se poate ca trăsăturile psihologice să nu relaţioneze cauzal cu activitatea creatoare. 309-314]. a ajuns la concluzia că aceştia se definesc prin calităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare. (1903) studiind viaţa şi activitatea a o mie de personalităţii eminente consemnate în dicţionare. Este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută. dar a te gândi la ceva diferit [Anca Munteanu. Cox (1926). intuiţia şi o fermă percepţie de sine ca individ creativ. 14 ]. 1994. inteligenţa judecăţilor. El arată ca. consideră că originalitatea este mai mult dependentă de sentimente decât de factori intelectuali. apreciază. Ellis (1904). Astfel. în diferite perioade au stabilit că între conştientul intelectual (QI) şi realizările profesionale ale geniilor studiate de ei există corelaţii semnificative. încrederea în sine. aprecia că personalitatea creatoare integrează specific motivaţiile individului. creativitatea nu se manifestă nici chiar la cei mai mari artişti sau oameni de ştiinţă. Ea susţine că a fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. White (1931). El susţine că în prezent se cunoaşte foarte puţin despre caracteristicile geniului. Ralea M. Interpretările psihologilor români referitoare la creativitate acoperă aproape toate direcţiile consemnate în literatura mondială de specialitate. Roşca Al. a încercat în lucrarea sa Psihologia consonantistă 1938 să operaţionalizeze componentele cognitive ale descoperirii şi invenţiei într-un model operaţional sui-generis ale relaţiei. 16]. Weisberg R.

de ideii vechi”. acelor decente de cele ridicole. (1992) consideră că creativitatea constă în „realizarea de combinaţii noi originale.ceva nou şi de valoare. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaţie. Fuster Michel şi Bernardette (1988) susţin că. observarea acordului sau dezacordului dintre ele. prin combinare şi recombinare a lor. XVIII. (1963) introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativităţii. De multe ori. talent literar. construcţie. confuzie. Shakespeare. de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice. El consideră că personalitatea creatoare se caracterizează prin interacţiunea optimă între aptitudini şi atitudini [51. Gustul este un simţ intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte. Ea semnifică : adaptări. de comportamente personale şi de mişcările sociale. pag. de educaţie. pe care le consideră principalele componente ale geniului. ele fiind în totală neconcordanţă cu realitatea [5. originalitate. să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut şi în acelaşi timp acest produs creator să fie adecvat realităţii. produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobişnuit. iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs [56. judecata şi gustul. Duff şi a fost elaborată în sec. stări alterate de conştiinţă. El susţine că imaginaţia se aseamănă cu gândirea divergentă. După Popescu – Niveanu P. creativitatea este un concept destul de vag şi oarecum imprecis. reunirea în aceeaşi categorie a celor omogene şi respingerea celor discordante. de comunicare interumană. Duff a distins trei facultăţi ale minţii creatoare : imaginaţia. 16].”. distanţare faţă de lucrările deja expuse [55. El consideră că. Bacon. Barron F. în final urmând să se determine utilitatea şi adevărul invenţiilor şi descoperirilor produse prin puterea imaginaţiei. o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”. creând în final obiecte care nu au existat niciodată în natură. 19]. imaginaţie. pag. (1987) „creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. Newton sau Berkeley. Boden Margaret A. evoluţie libertate interioară. iar 11 . pag. 32]. arătând că în mintea omului obişnuit creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice. Combinaţiile noi trebuie să aibă o anumită valoare. Descartes. pag. aparţine lui W. răspunsurile neobişnuite provin din ignoranţă. Ipotezele teoriei sale au fost formulate plecând de la analiza intelectului unor genii precum Platon. Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativităţii pe care o regăsim în lucrările contemporane. W. Imaginaţia este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociaţii noi prin compunere şi descompunere a ideilor. 52].

51. gradul de specializare în domeniul respectiv. ce este creativitatea. idee. cum putem s-o cunoaştem şi stimula? Răspuns la această întrebare o găsim în teoriile savanţilor (Kubie. pe de altă parte. După părerea sa a fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă. iar cea dreaptă în buzunarul stâng. motivaţia intrinsecă. Vîgotskii L. 1993. abilităţile creative includ un set cognitiv şi unul perceptiv favorabile abordării în rezolvarea unei probleme.este o capacitate (proprietate. Pe de o parte. în îmbinarea cu investigaţii şi date noi. 15 ].. trebuie să fim conştienţi. operă de artă). Sunt incluse cunoştinţele obiective de specialitate. abilităţile tehnice. Lubart.). prevede realizarea unei activităţi pentru că ni se pare captivantă. dispun de eleganţă şi o uimitoare simplitate. la oameni cu realizări excepţionale. 1767. creativităţii. Răspunsul fiind : „Punând pantalonii invers”. Deci.judecata cu gândirea convergentă. soluţiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neaşteptată eficienţă şi. Duff a considerat că cele trei facultăţi ale minţii umane implicate în creaţie sunt întâlnite la toţi oamenii. Bejan. Feist şi Runco. Richard. ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi obiectivi – a 12 . 1996. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. 3. După Bonţaş I. W. Piajet J. El a mai intuit că anumite trăsături ale creativităţii cum ar fi spontaneitatea. de valoare şi edificienţă ştiinţifică şi social-utilă. original. calificarea. asociativitatea. 53 pp.. 1995. 20-21]. creativitatea . Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică. pag. Autoarea dă exemplu unui joc pentru antrenarea creativităţii solicitând subiecţilor să arate : „cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni. Mai întâi. care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare. Creativitatea în viziunea autoarei este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi. Muchielli R. Ea structurează creativitatea în următoarele componente : 1. produce ceva nou. Piercon. Teresa Amabile (1983) consideră că adoptarea deciziilor implică deseori creativitatea. care este absolut inovator şi valabil. 2. fiind în special prezente la copii. şi Nicola I. originale. cât şi eficiente [Sternberg D. 1995.1994. generându-ne bucurie şi satisfacţie. talentul special în domeniul respectiv. care conferă eleganţa gândurilor noastre. dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii.. 1998. 64. pag. în acelaşi timp ?”. curiozitatea … sunt specifice copiilor şi adulţilor înalt creativi [Duff.

creativitatea apare ca o necesitate socială şi economică. Kant) [3 pag. 44]. sau din mărturiile pe care le-au lăsat unii dintre ei. 26 . 32 ]. „Gândirea ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai prin creativitate. 53 pag. teorii. Ca şi la etapele de vârstă şcolară. pag. în plan individual sau social. Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. J. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiţiile unui „praxis” educaţional deschis autoperfecţionării permanente. modele noi originale. E.  creativitatea ca produs. Conceptul de creativitate se aplică deja atât copilului care se joacă cât şi inventatorului sau omului de artă [27 pag. Bejan. un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii. personalitatea creatoare [16 pag. 28]. la nivelul interacţiunii optime dintre atitudinile şi aptitudinile creative [16 pag. Kubie. a) Structura creativităţii : Cercetările făcute de Gollann (1963) remarcă că: noţiunea de creativitate are în vedere mai multe accepţiuni:  creativitatea ca o caracteristică personală. dispoziţie a intelectului de a elabora idei. Piercson. un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii. 17]. devenind obiect de cercetare de sine stătător. o dimensiune axiologică a personalităţii care valorifică resursele globale ale sistemului psihic uman. H. M.posibilităţilor (şi calităţilor) persoanei şi a condiţiilor ambientale ale mediului socio-cultural [53. Piajet. Florin Druţă – 1997.  creativitatea ca proces specific. 13 . Richard. În această accepţie. prezent exclusiv la elitele ştiinţifice şi la marii creatori de opere literare şi artistice. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator. considerat ca un fenomen rar. în esenţă. După al doilea război mondial. fiind apreciat îndeosebi prin creativitate. afirmă că până în anii ‘50 atenţia psihologilor era centrată pe analiza procesului de creaţie. Produsul creator reprezintă. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important. un proces creator orientat în direcţia sesizării şi a rezolvării – problemă la nivelul gândirii divergente. creativitatea defineşte: un produs creator situat cel puţin la nivel inventiv. Cunoştinţele elaborate au rezultat în mod esenţial din analizele biografice ale savanţilor L. oamenilor de artă. 33]. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie.” (I. procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură.

recombinări. subconştient. ea înseamnă şi învăţare nouă. de la nimic. [18 pag. elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ [54 pag. structuri. modele. a creaţiei. tehnologii. structuri. principii matematice sau cuvinte” [53 pag. sinteze. aplicare. La aceste idei se adaugă cele ale lui Osborn potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii. ideile. prelucrarea şi sistematizarea informaţiei stocate. [18 pag. 100]. principii. 18]. Analiza datei problemei în vederea formulării clare a acestora (premise. acumularea şi selecţionarea informaţiei necesare pentru abordarea corectă a problemei. a noilor ideii. 153]. care creează datele. resurse posibile şi necesare. în condiţii de amendare. Inspiraţia este apariţia bruscă a noului.). bisocieri. 154]. soluţiile noi cu asigurarea condiţiilor interne şi externe. 21]. creativitate. În mod inconştient. validare. b) Etapele procesului de creaţie Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: Pregătirea – acţiunii complexă bazată pe următoarele operaţii: identificarea problemei în termeni optimi (natură. modelele. Procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat. teorii. Imaginaţia este definită ca aptitudine de a reprezenta obiecte absente şi de a combina imaginile acestora între ele [5 pag. restructurări de date. respectiv al descoperirii soluţiei optime de rezolvare a problemei. potrivit căreia punctul de plecare al creativităţii este imaginaţia. Verificarea – acţiunea complexă de evaluare finală a soluţiei adoptate anterior.Creativitatea este definită uneori ca fiind „procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un produs nou original în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. timp. calcule). prin documentare şi experimentare (analize. preconştient şi conştient [18 pag. Alţii o definesc drept „capacitatea de a organiza (reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ indiferent că este vorba de joc. combinări. etc. în mod inconştient. care se restructurează cu cele aperceptive. structurile. Incubaţia – o acţiune complexă realizabilă intensiv sau şi extensiv prin diferite operaţii de organizare şi reorganizare a informaţiei pregătite anterior prin procesări care valorifică experienţa individuală şi socială a subiectului la nivelul conştiinţei acestuia dar şi în planul verigilor sale profunde. el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de oameni. Opinia lui Osborn. realizabilă prin operaţii de apreciere. sisteme. 14 . sub conştient. preconştient şi conştient. dependente de zona inconştientului dar şi a conştientului.). ea se bazează pe un fond ideatic şi acţional aperceptiv. modele. finisare. Incubaţia presupune asocieri. specific. Iluminarea – acţiunea complexă de asociere şi de combinare a informaţiei care declanşează momentul inspiraţiei. 154]. Deci creativitatea de la un loc gol.

dezvoltarea unei personalităţi capabile să se angajeze creator în plan cultural.orientează în mod special. Trăsăturile personalităţii creatoare pot fi grupate la nivelul următoarelor trei categorii de factori: intelectuali. (re)actualizarea – activarea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare pentru alegerea soluţiei optime. reorganizare. Elaborarea unui model de educare a creativităţii presupune valorificarea. 2. aparatelor. Personalitatea creatoare reprezintă cea de a treia dimensiune a creativităţii. Procesul creator implică sesizarea şi rezolvarea unor probleme. avansarea unor soluţii virtuale. 105]. probabilele erori sau neconcordanţe cu cerinţele reale.. făcut adesea prin experimentări pe staţii (clase.) pilot. alegerea soluţiei optime pe criteriul originalităţii şi al eficienţei. profesional. care evidenţiază resursele sistemului psihic uman. Funcţia pedagogică a creativităţii . operaţionali. când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile. acţiune complexă bazată pe următoarele operaţii: definirea şi înţelegerea tipului de problemă. Acest control. [75 pag. autenticităţii valorii. suficient de importante pentru a fi brevetate şi difuzate în producţie. la diferite niveluri de generalitate a raportului funcţional existent între comportamentul creativ şi flexibilitatea gândirii creatoare . aplicarea soluţiei optime în cadrul specific definit de problema existentă. verificarea modului de rezolvare a problemei în sens managerial (abordare sistematică – optimă – strategică) [54 pag. capacitatea acestuia de a angaja un proces creator. creativitate expresivă. proiectarea unei învăţări creative [15 pag. Aceleaşi idei le întâlnim la Nicola I. creativitate productivă. realizarea a două acţiuni complementare: elaborarea unui model de educare a creativităţii. Reflexii identice referitor la factorii creativităţii găsim şi în cercetările pedagogului român Nicola I. perfecţionare permanentă. comportamentali. susţinut la nivelul conştiinţei individuale cu scopul de a produce ceva nou. Bonţaş I. Obiectivul general vizează formarea.L. evitând cheltuielile neeconomice sau eşecurile în condiţiile generalizării creaţiilor [18 pag. 19]. eşantioane. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate : 1. original şi eficient. dar în care specificul ei să fie slab exprimat.ajustare. 101]. 3. creativitatea inventivă face posibile invenţiile îmbunătăţirile aduse produselor. 15 . etic. c) Niveluri ale creativităţii A. fără preocupări de utilitate sau valoare. atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei. Verificarea constituie controlul creaţiei rezultată din factorii obiectivi şi subiectivi. ipotetică a soluţiilor probabile. etc. aplicabilităţii şi eficienţei în plan teoretic şi aplicativ. ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. 154] [vezi Anexa № 2].

5. sentimentele şi atitudinile. 53]. pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi. întrucât realizează fuziunea informaţiilor în structuri noi prin contopire. 147-148]. 100]. de personalitate şi sociali. Un factor deosebit de important e intuiţia.4. originalitatea. aptitudinea interogativă (de căutare).  Factorii de personalitate Motivaţiile superioare. creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu. flexibilitatea şi capacitatea de redefinire. creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific. flexibilitatea cognitivă. a ideilor. lărgimea câmpului de idei şi aptitudinile specifice. la noi modalităţi de exprimare specifice talentelor. Guilford a identificat şase factori ai creativităţii: fluiditatea gândirii. interesele personale. Creaţia este însă un proces complex la care participă întreaga personalitate.  Factorii caracteriali şi cei afectiv-motivaţionali 16 . sensibilitatea estetică şi posibilitatea de sesizare a destinului. caracterizată prin noutate.P. Un alt factor al imaginaţiei creatoare e originalitatea. J. 148]. flexibilitatea acesteia. cunoştinţele. inventivitate [18 pag. care presupune sensibilitatea faţă de probleme apoi fluenţa. sensibilitatea faţa de probleme şi redefinirea. elaborarea. transformarea şi unificarea imaginilor. Există 3 factori care pot influenţa la reuşita preşcolarului:  Factorii cognitivi operaţionali (intelectuali) Dintre aceşti factori cei mai importanţi sunt imaginaţia şi inteligenţa. întrucât nu cuprinde şi modul de constituire a raporturilor dintre informaţii . finalizată în găsirea unor soluţii simple. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh (1957) care cuprinde 5 factori incluzând şi aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale. surprinzătoare şi originale. Imaginaţia e un factor fundamental. nivelul de aspiraţie. În procesul creaţiei importante sunt reprezentările. deschizând căi noi de abordare [18 pp. Inteligenţa este forma superioară de organizare a comportamentului creativ. d) Factorii creativităţii : Formarea şi dezvoltarea potenţialului creativ este determinată de logica formării relaţiilor fundamentale în societate: personalitate – colectiv (asociaţie de copii) – societate. a obiectelor şi fenomenelor într-o nouă semnificaţie. familie.procesul creaţiei fiind determinat de motivaţii sau influente externe. ori la creaţia artistică. a încrederii creatorului în viitorul său [54 pag. corelate cu temperamentul şi aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficienta [43 pag. întrucât ei au funcţia de integrare a celorlalţi factori cognitivi ai creativităţii. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecţia că e lipsit de dinamism. O forma superioară a imaginaţiei creatoare e ingeniozitatea.

I. Elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea. A. 66]. S. N. dând naştere unor produse şi structuri operaţionali cu calităţi noi şi cu eficienţă sporită [6 pag. A.  Factorii externi: mediul şi educaţia. R. A. tenacitatea. ereditară şi psihosocială. motivaţional asumat faţă de realitatea economică 17 . spiritul de grup pun în valoare capacităţile creative [18 pag. creează o anumită fuziune. L. elementele celor două grupe de factori se intercondiţionează. 213]. A. Comarova. noutatea şi originalitatea. Vlasova. neîncrederea în sine. personalitate. autoexigenţa. A. Slavina. Pe parcursul activităţii. Bonţaş. senzitivitatea (sensibilitatea senzorială). afectiv. reflectă cerinţele funcţionale ale creativităţii la nivel de produs. o întrepătrundere care sporeşte potenţialul existent al individului şi determină o permanentă restructurare a formelor de reacţie. conformismul. 149]. V. profunzimea câmpului de imagini şi idei sunt factori stimulatori şi ideile preconcepute. perseverenţa. A. imperceptibile. Atitudinea interogativă. Zîcova. Factorii externi sunt alcătuiţi din ansamblul condiţiilor ale elementelor şi forţelor tuturor influenţelor care se exercită din exterior în scopul formării şi dezvoltării personalităţii. S.67]. Smirnov. proces. M. 217]. ingeniozitatea. Mencinskaia.  Factorii interni pot fi de natură biologică. T. teama de a nu greşi şi lipsa de motivaţie sunt factori inhibitori [22 pag. dar care se acumulează în întreaga structură a vieţii psihice.S. Vîgotskii. a) Funcţia socială a creativităţii determină modul de realizare a produsului creator stimulând şi dirijând acele comportamente ale personalităţii semnificative din perspectiva perfecţionării raportului cognitiv . trebuinţe şi motive interne ale acţiunii). Danilov. S. A.  Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulată de exigenţa unui mediu social–economic şi culturalştiinţific care asigura formarea unei personalităţi creative permite libertatea creaţiei. trăsăturile psihosociale ale personalităţii (calităţi ale proceselor psihice. A. realizând schimbări continue. recunoaşte şi aplică valorile create [2 pag.S. inteligenţa şi imaginaţia creatoare. entuziasmul. angajarea socială. Pevzner. răbdarea. Galperin) găsim că în procesul dezvoltării psihice. Leontiev. I.Suplinesc în creaţie un coeficient de inteligenta mai scăzut de 120. Luria. V. expresivitatea. Factorii interni sunt: ereditatea. Muhina. factorii interni şi externi se integrează în sisteme funcţionale unitare. T. I. c) Funcţiile creativităţii determină structura tridimensională a creativităţii. apoi experienţa personală nemijlocită şi concretă dobândită de fiinţa umană in cursul evoluţiei sale [6 pag. Factorii dezvoltării psihice pot fi externi şi interni. încrederea în forţele proprii. Nicola. fluenţa. N. Nonconformismul. În cercetările psihologilor şi pedagogilor (M. Piajet. L.

ci şi efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acţiune din ce în ce mai largă . Fluiditatea – este posibilitatea de a-ţi imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei. autoreglatori în orice domeniu de activitate . În această accepţie. b) Funcţia psihologică a creativităţii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman. 152]. culturală . gândirea. motivaţionale. dezvoltate la nivelul: produsului creator. ea poate determina prin rapiditatea statistică a unui răspuns. rezolvării. inventării de probleme şi de situaţii-problemă. interpretabile şi realizabile în sens prioritar formativ. Psihologia artei). [82 pag. c) Funcţia pedagogică angajată a creativităţii în proiectarea continuă determină unor modul de comportare a personalităţii creatoare.Fiecare societate creativitate [51 pag.este expresia noutăţii. procesului creator. specializat în (re)producerea noului prin (re)combinarea informaţiilor dobândite anterior. însă . personalităţii creatoare [18 pag. care asigură premiza sesizării. didactice subiect-obiect. la nivel temporal şi spaţial . Structura creativităţii pedagogice evidenţiază anumite caracteristici specifice. dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţii căutate. produsul creativ este cu atât mai elefant cu cât este mai extinsă şi mai profundă structurarea posibilităţilor personalităţii de înţelegere a realităţii sociale. 153]. Originalitatea . aptitudinile speciale. pe baza unităţii informaţional – operaţional. în calitate de produs de cunoaştere logică. a inovaţiei. S. Definiţia stimulează şi reflectă un tip aparte de realizabile în condiţii de transformare a raporturilor conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componentelor structural-funcţionale. modul de abordare a unei probleme. mergând chiar până la nivelul relaţiilor de macrosistem . Plasticitatea – este uşurinţa de a schimba punctul de vedere. analizate anterior. cu unele accente evidente care vizează: inteligenţa în calitate de aptitudine generală. când vrem să testăm această calitate la cineva. acţiuni educaţionale. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. atitudinile (afective. realizabilă în sens convergent.. reglatori în anumite domenii de activitate. 134]. toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însuşiri generale ale personalităţii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator [18 pag. caracteriale). nu numai calitatea imediată a produsului creator. Funcţia socială a creativităţii urmăreşte. 23]. unele fără utilitate.politică . când un procedeu se dovedeşte inoperant. [82 pag. Anume originalitatea garantează valoarea rezultatului muncii creatoare (Vîgotskii L. divergent. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente.în calitate de proces de cunoaştere logică. Privite din perspectiva funcţionalităţii lor creative. imaginaţia . 18 . proiectată multifazic. 23].

de aptitudini pentru creaţie. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc [84 pag. nivelul gândirii şi inteligenţei [82 pag. Este totodată şi un proces. etc.. noi idei. 19 . care favorizează imaginaţia. atunci ne dăm seama că posibilităţile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă. se poate vorbi. Creativitatea ca trăsătură general – umană poate să se manifeste în decursul vieţii personalităţii în mod spontan. a datelor elementelor existente. influenţate de alte funcţii psihice. metodă. creativitatea propriu – zisă necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale etc.adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziţie creativă. Piajet. Totuşi e nevoie de intervenţia mediului..constituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziţii ereditare. [55 pag. este în acelaşi timp.Disocierea – este capacitatea combinatorie a două sau mai multe lucruri şi fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia. 61]. care să se obiectiveze în produse noi. 74]. prin experienţă. tehnologie etc. deosebite. Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă şi exerciţiu. creşte dintr-o activitate combinatorie” [82 pag. Se are în vedere că este posibil contactul. întâmplător. necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operaţii noi. ele creând predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini. fiindcă necesită evoluţie în timpul dezvoltării şi. Dacă o definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităţilor şi adaptarea cognitivă a individului în situaţii noi. teorie. Imaginaţia creatoare . originale. mai mult sau mai puţin dezvoltate. 24]. Este un produs pentru că se dobândeşte ca realitate de a realiza ceva nou (idee. 153]. 32]. Factorii aptitudinali include în sine aptitudinile speciale. pe care nu le cunoaştem. a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent [18 pag. Edison spunea: că în creaţie este nevoie de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. F. nemaiîntâlnite până acum şi care determină schimbări calitative (de valoare şi eficienţă) într-un domeniu anumit [8 pag. „întâlnirea” spontană a personalităţii cu obiectul şi acţiunea social . uneori.) prin activitate. Viaţa. Bruner scrie „Orice formă de creativitate. Inteligenţa se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. 24]. Există anumite structuri cerebrale. asocieri etc. a intelectului. ca urmare a unor combinări şi recombinări.) utile şi mai eficiente – de exemplu o inovaţie care reprezintă unele elemente de creativitate. în toate domeniile ei. retrageri a factorilor şi elementelor noi. În ce priveşte factorii creativităţii. necesitând foarte multă muncă. model. mai întâi. care se obiectivează în anumite soluţii (metode etc. un produs şi un proces. necesită învingerea unor obstacole. În afară de faptul că este o capacitate şi aptitudine (dispoziţie) a personalităţii. Conform opiniei lui Bontaş.

A. Creativitatea poate fi cunoscută. fluenţa.  Analiza – realizează o sfărâmare a unor asociaţii. deci inventivitatea ideatică şi practică. al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă. Au fost studiaţi de numeroşi psihologi. N. o descoperire a unor reprezentări care apoi. Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi. Osborn şi alţii. F. are la bază două procese fundamentale : analiza şi sinteza. Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitate creativă. de depistarea. artistică. a. abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou. C. în plan ideal – abstract ca şi. original. economică. c. sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea. aptitudinali. 93]. stimulat şi valorificat acest potenţial. mediul socio-cultural. Trebuie cunoscut. capacităţile intelectuale. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriaşi şi de pitici. în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali. Multiplicarea şerpilor a creat imaginea balaurului cu 7 capete. evidenţiată de o anumită flexibilitate. în procesul educaţiei şi activităţii. Pe lângă coeficientul de inteligenţă. SUA. în toate domeniile. Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor. aptitudinile. Nicola I. organizatorică (management). pe tot parcursul vieţii. Caterina Cox). sensitivitatea) desigur.. dezvoltându-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. după caz. caracteriali şi de mediu. expresivitatea. măsurată şi stimulată. Autorii Bonţaş. componentă principală a structurii mentale creative. Lehman. b. prin sinteză sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. însă vârsta cea mai productivă în creativitate este între 25-40 ani. tehnică. Ulterior. fluenţă şi sensitivitate (sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general) [56 pag. 20 .  Sinteza – are loc în diferite modalităţi numite de obicei „Procedeele imaginaţiei”. Allport. Au studiat fenomenul H. în plan practic. Creativitatea se poate manifesta în toate etapele de vârstă. este nevoie de multă creativitate. caracterul. efortul susţinut de pregătire şi investigaţie şi altele. d) Procesele fundamentale ale imaginaţiei Imaginaţia. astfel dând naştere unor fiinţe sau obiecte cu aspect eterogen. printre care menţionăm pe (G. Aglutinarea – se produce când părţi descompuse din diferite fiinţe sau obiecte sunt recombinate. pedagogică etc. stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică şi practică. Factorii creativităţii au asemănări cu cei ai învăţării eficiente. un rol important în creativitate îl au factorii: ereditatea.Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică. Piajet.

artă. Schematizarea feţei umane se realizează în caricatură. Tot ce acumulează copii în această perioadă – cunoştinţe. trăsături de caracter în formare. obişnuinţe.” O educaţie justă a copilului de vârstă preşcolară îi asigură dezvoltarea mai intensă a perceperii mediului ambiant. Harly susţine că „Personalitatea este considerată ca ideal educaţional. şi ceea ce s-a făcut până la această vârstă constituie aproape 90 % din întregul proces educativ. A. 29]. 23 ]. în concordanţă cu vârsta copilului şi cu particularităţile sale individuale [59 pag. 152-153]. deprinderi şi obişnuinţe [10 pag. realitatea înconjurătoare nu poate să nu se răsfrângă asupra formării la el a priceperilor elementare de a înţelege frumuseţea 21 . şi anume. Structura atomului a fost imaginată similar cu aceea a unui sistem solar. C. în timpul căreia copilul desprinde adevărul din experienţele proprii. iar mai apoi educaţia omului doar continuă. e. a gândirii intuitiv . Personalitatea desăvârşită se obţine prin activitate. drept o permanentă aspiraţie a omului. atitudinea emoţională faţă de oamenii din jur. principii de purtare. afectivă. morală şi fizică.” În procesul de formare a personalităţii o importanţă deosebită revine educaţiei multilaterale.expresive. Corespunzător obiectivului învăţământului preşcolar. fără ajutorul educatorului. S. a imaginaţiei creatoare.se dovedeşte a fi deosebit de trainic şi constituie baza pentru dezvoltarea în continuare a personalităţii. 1.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani Personalitatea copiilor se dezvoltă concomitent în mai multe direcţii : intelectuală. Analogia este un procedeu adeseori prezent în ştiinţă şi tehnică. Capacitatea copilului de a percepe frumosul din natură. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie. . unde ies în relief anumite trăsături dominante. conţinutul acestui nivel de educaţie instituţionalizată vizează formarea de cunoştinţe priceperi. ceea ce este un procedeu foarte productiv [18 pp. compasiunea de nevoile şi suferinţele lor [ 66 pag. dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. 72]. volitivă. Makarenko nota : „ Fundamentul educaţiei se pune până la 5 ani. bine orientate.d. deprinderi.

C. aportul personal fiind redus. sentimentul că acea operă este unică. În acest context. Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple.W. spre tendinţa de a trăi după legile frumosului [ 74 pag.relaţiilor. cum este Japonia. de utilizare sau originalitate. 8]. Într-o ţară mare. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii : a) Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici. revoluţionare. Ei realizează opere a căror originalitate este remarcata cel puţin pe plan naţional. în ştiinţa. intervin cerinţele sociale. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii [33 pag. acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte. A. a omului care aduce schimbări radicale. b) Planul productiv este planul creării de obiecte. societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru înflorirea spiritului creativ într-un domeniu sau altul. Nu se pune problema. creativitatea este o formă de rezolvare a problemelor. talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnică într-un domeniu specializat. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [69 pag. de exemplu. În esenţă. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. unei teorii controversate. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror forma se realizează conform unei tradiţii. Despre importanţa creativităţii nu e nevoie sa spunem multe : toate progresele ştiinţei. la acest nivel. ceea ce asigura un progres vizibil al producţiei. specific muncilor obişnuite. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. Suhomlinski acorda o atenţie deosebită educaţiei prin frumos : de la contemplarea şi înţelegerea frumosului spre crearea frumosului. E vorba de inventatori.000 de brevete de invenţii. 11]. Strălucita 22 . dar şi în studiile sociale [76 pag. e) Creativitatea emergentă este caracteristică geniului. unei tehnici consacrate. 73]. Astfel. tehnicii şi artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. V. În primul rând. unui aparat. d) Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". În ultima analiză. Desigur există mai multe trepte de creativitate. 47]. Este de asemenea important să ţinem cont de faptul că creativitatea nu se manifestă doar în muzică. acţiunilor oamenilor şi de a-şi aprecia propria purtare ca fiind frumoasă. un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fără însă a reuşi să provoace emoţii sau. c) Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. se înregistrează anual peste 100. artă şi scris ci în toate domeniile curriculare.

Termenul "înzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad înalt de inteligenţă. care a stimulat talentele existând totdeauna într-un popor. ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiază potenţialul creativ.într-un cuvânt. dimpotrivă. 77]. încă de la naştere. Cele mai folosite metode de măsurare a creativităţii la copii sunt bazate pe fluenţa ideaţională. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. Probele referitoare la fluenţa ideaţională cer din partea copiilor generarea cât mai multor răspunsuri la un anumit stimul. este util sa considerăm diferenţele dintre gândirea convergentă şi cea divergentă. În general. Rădăcinile creativităţii specifice adulţilor sunt evidente la copii. Problemele asociate cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluţie corectă. trebuie să distingem creativitatea de inteligenţă şi talent. creative [56 pag. de o calitate înaltă şi funcţionale . 23 . accentul ar trebui pus pe proces.epocă a Renaşterii italiene. au arătat că anumite componente ale potenţialului creativ pot fi deosebite de inteligentă. însă. în schimb. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. În înţelegerea acestui fenomen. s-au creat şcoli ilustre permiţând ridicarea acestor arte pe cele mai înalte culmi. în domeniul picturii şi sculpturii. Un copil foarte creativ nu este neapărat şi foarte inteligent [53 pag. Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale. În secolul nostru. interesele societăţii s-au îndreptat spre progresul tehnicii. semnificative şi de o înaltă calitate. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale. creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferenţiată de celelalte abilităţi cognitive. ei nu sunt nici la fel de creativi. aceasta cunoscând o dezvoltare fără precedent [62 pag. puţine dintre acestea fiind noi. Dar este una specială deoarece implica probleme la care nu există răspunsuri simple. În esenţă. 69]. 79]. cele originale atestând potenţialul creativ [42 pag. atrăgând după sine cerinţa construirii de palate împodobite cu picturi şi sculpturi. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [29 pag. Gândirea divergentă. Studii recente. Dar se pare ca inteligenţa şi creativitatea sunt independente. cere celui care rezolvă problema generarea mai multor soluţii. 91]. fluenţa ideaţională este considerată o calitate critica a procesului creativ. se explica prin îmbogăţirea negustorilor. În cazul copiilor. De ce sa studiem creativitatea la copii? Tot aşa cum nu toţi copiii sunt la fel de inteligenţi. 85]. adică pe dezvoltarea şi generarea de idei originale. care pare să fie baza potenţialului creativ. Pentru o înţelegere corectă a creativităţii copilului. într-un mod asemănător brainstorming-ului. Dar în acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă.

iar nu scopul. deoarece aceşti copii îşi explorează capacitatea de generare şi evaluare ale soluţiilor problemei şi îşi revizuiesc ideile bazându-se pe această evaluare. La aceasta vârstă. Pedagogul care refuză să accepte concepţia negativă despre sine a unui copil şi care promovează continuu o imagine mai bună despre competenţele acestuia are uneori puterea de a salva o viaţă [10 pag. fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivească cu cele ale adulţilor. Un educator. 39]. Pentru mulţi copii. 8]. Evaluarea de către terţi şi criteriile pentru determinarea soluţiilor semnificative ar trebui folosite numai în cazul adolescenţilor mari sau al adulţilor [10 pag. Adulţii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca. poate să aducă o iluminare pentru copil care se luptă să înţeleagă relaţiile umane şi care provine dintr-o casă unde o asemenea consideraţie este inexistentă. . . . 42].Pe măsură ce copiii îşi dezvoltă abilitatea de evaluare a ideilor proprii. în special a problemelor ce apar în viaţa de zi cu zi. cum ar fi recompensele sau cointeresarea [56 pag. Un profesor care îi transmite unui copil încredere în potenţialul şi calităţile sale poate fi un antidot puternic faţă de familie în care o asemenea încredere lipseşte sau în care copilului i se transmite contrariul. .Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităţilor. de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere.Prin adaptarea la ideile copilului. . grădiniţa reprezintă o „primă şansă”. Adulţii pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente. pentru trecerea de la ideile obişnuite la idei mai originale.Folosind modalităţi creative pentru rezolvarea problemelor. de a pune la îndoială. Anumite cercetări sugerează ca acei copii care par să fie creativi sunt adeseori implicaţi în jocuri imaginative şi sunt motivaţi mai mult de factori interni decât de factori externi. fără a judeca modul divergent în care acesta rezolva o problemă.ocazia de a căpăta un alt sentiment al sinelui şi o altă viziune asupra vieţii.Încurajând procesul. cât şi asupra celei divergente.Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului. astfel calitatea lor şi generarea de soluţii devin din ce în ce mai importante. tratând copiii cu egală consideraţie. accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii. Cum pot adulţii încuraja creativitatea? . Pedagogii trebuie să ţină cont de faptul că structura răspunsurilor unui copil este foarte subtilă.Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze şi să se joace fără restrângeri exagerate. 24 . decât ceea ce li s-a oferit acasă.

creativi şi originali” [33 pag. în afară de ameninţările cu pedeapsa. scria Carl Rogers în Devenirea persoanei. de la o stare de dislexie şi până la lipsa unei stimulări corespunzătoare. ci pe cel al ridiculizării şi sarcasmului. indivizi a căror educaţie este „încheiată”. aprinzând flăcări în minţile copiilor. ci stingându-le [47 pag. Există totdeauna motive pentru care un preşcolar oarecare nu are mari succese la învăţătură. Ei nu cred în posibilităţile copilului. Ei nu vorbesc limbajul politeţii şi stimei. fie pregătirea. Astăzi majoritatea sunt conştienţi că una dintre modalităţile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. 46]. El nu poate depinde de familia în care ne-am născut. evident că este bine să ajutăm copiii să-şi aprecieze aspectele unice ale rasei sau culturii. şi nu gânditori liberi. „avem tendinţa de a deveni conformişti. Dacă uneori însă fac rău. ei laudă un copil. „Prin educaţie”. de a se 25 . În asemenea cazuri.Dar pentru unii copii. Nu au nici o altă noţiune despre disciplină. Majoritatea pedagogilor doresc să-şi aducă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea minţilor ce li s-au încredinţat. ci umilesc. fie ambele. atunci nimic nu este mai important decât iniţierea în arta de a gândi critic. stereotipi. Unii copii care provin din culturi etnice diferite. jignind un altul. 88]. ele facilitează posibilitatea fiecărui om de a-şi completa studiile. Pe de altă parte. pot să-şi nege sau să-şi denigreze contextul etnic propriu. ci făcând apel la teamă. Poate un copil să aibă o reuşită scăzută la învăţătură şi totuşi să aibă un bun respect de sine? Desigur. există ceva mai important decât a învăţa cum să ne folosim mintea? Activităţile educative şi social-culturale sunt deosebit de importante pentru democratizarea şi progresul ţărilor. principiul împăcării cu sine poate avea aici o importantă ilustrare. Sunt educatori care nu stimulează. asemenea educatori adâncesc frica copilului de a greşi. Iar dacă respectul de sine înseamnă încredere în capacitatea noastră de a depăşi provocările vieţii. Dacă obiectivul corect al educaţiei este acela de a furniza copiilor fundamentul în ceea ce priveşte nevoile esenţiale funcţionării eficiente în lumea modernă. dar care sunt nerăbdători să se „adapteze”. Să ne reamintim că respectul de sine ţine de ceea ce se deschide alegerii noastre volitive . Ei nu reuşesc să motiveze oferind valori. Educatorii ştiu că acei copii care au încredere în ei înşişi şi a căror educatori proiectează o imagine pozitivă asupra potenţialului lor se descurcă mai bine la învăţătură decât copiii fără aceste avantaje. cred numai în limitele lui. 94]. de culoarea pielii sau de realizările strămoşilor [34 pag. Prin comparaţii care stârnesc invidia. grădiniţa este o întemniţare consolidată în mod legal în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie respectul de sine. Cu o nerăbdare necontrolată. pentru a-şi face meseria cum trebuie. aceasta nu este intenţionat.

Este creativitatea educabilă? Ce rol se poate atribui unei metodologii a creativităţii? Înainte de a identifica şi analiza cele mai importante aspecte intelectuale şi de etică. demnitatea de a apăra adevărul. în deplină concordanţă cu actele sociale constitutive – politice şi economice. trebuie să însoţim îndemnul cu exemplul. Creativitatea în toate domeniile. cu observaţia şi autoobservaţia copilului.perfecţiona în muncă. 52]. morale şi culturale – ale societăţii. loialitatea faţă de colegi şi colaboratori. va putea dovedi eficienţa reală. acuitatea analizei şi sintezei bazate pe fapte reale şi pe idei variate. 69]. Este vorba de o libertate a tuturor. de psihologie. dar fiecare observaţie concretă şi fiecare act oferit celui ce afirmă prin interes. care permit şi asigură independenţa personalităţii în vocaţie şi în acţiune practică [45 pag. în ştiinţe şi în tehnologii . 118]. de a se policalifica sau de a-şi însuşi o cultură superioară. în profesii şi în activitatea instituţiilor de cercetare. apelul necontenit la faptele concrete. şi Moon Sun Myong „nu există libertate fără responsabilitate şi responsabilitate fără atingerea unui rezultat” [84 pag. ca un bun al vieţii personale şi sociale. capacitatea proiectării şi demersului concret „sistemic”. necesar familiei proprii şi aspiraţiilor individuale. Mult interes se acordă educaţiei pentru creativitate. Studiul creativităţii şi măsura creaţiei omului nu sunt încă ridicate la valoarea şi eficienţa lor culturală şi socială. Atât în educaţia permanentă cât şi în creativitate trebuie să se îmbine studiul şi promovarea calităţilor psihice-morale. sociologie şi pedagogie. Nu este suficient să îndrumăm pe copii la îndrumări şi invenţii. prin tendinţa de a se forma culţi cu o personalitate mai bogată şi mereu înnobilată [49 pag. formulate ca propuneri în direcţia ameliorării activităţii în învăţământ. faţă de toţi membrii societăţii în care trăim [7 pag. În a doua jumătate a acestui secol au apărut numeroase lucrări despre creativitatea în cunoaştere şi în acţiune. motivaţie şi mai ales prin acte noi creative. pentru ca el să beneficieze de 26 . ca şi ale învăţătorului sau profesorului. Deci vom preţui onestitatea muncii. talentul şi încrederea în forţele emergente ale inovării şi descoperirii. nu putem uita calităţile morale şi cetăţeneşti care pot şi trebuie să susţină înclinaţia. Desigur. ca şi în cea a întreprinderilor în general [39 pag. între care nu pot lipsi: rigoarea argumentării logice şi slăbirea entuziasmului „momentan”. 33]. nu numai discursul generic şi abstract al creatologiei va produce mari creatori sau va stimula opere deosebite. se naşte şi se dezvoltă în libertate. individuală şi socială. vom puncta câteva conexiuni dintre creativitate şi educaţie permanentă. Dar în calităţile cercetătorului. După cum spunea Nicolae Bălcescu „nu se poate fi fericire fără libertate”. Asupra celui ce este devotat descoperirii propriului talent şi propriilor calităţi creative. Şi totuşi mugurii vieţii cultural-educative cresc prin motivaţii noi. inclusiv în educaţie şi în didactică. directă. modelarea euristică tehnică. 239].

libertatea de gândire şi libertatea de exprimare a cunoştinţelor. ca şi în funcţie de inteligenţa divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluţiilor şi rezultatelor” [7 pag. Creativitatea solicită procese de combinare. a gândurilor. În acest sens. şi acestea trebuie să fie deschise şi să aibă sens şi să nu sugereze răspunsuri predeterminate. distinctă de inteligenţă şi de funcţionarea cognitivă şi existentă în funcţie de fluiditatea ideilor. Rolul pedagogului constă în stimularea efortului personal al copilului. pe imaginaţie şi pe gândire creatoare. de raţionamentul inductiv. de fi original. Un rol important în crearea unui climat propice stimulării şi dezvoltării unei învăţări interactiv-creative îl deţine atitudinea pedagogului faţă de creativitatea copiilor şi de posibilităţile lor de a se descurca în situaţii problematice [78 pag. să manifeste aptitudini creative de îmbinare a cunoştinţelor concrete ale procesului educaţional integral. de imaginare şi restructurare continuă a datelor. Întrebarea operaţională provoacă conduita creatoare. 63]. Ea pune accentul pe învăţarea prin cercetaredescoperire. 38]. 163]. de calităţi perceptive şi de personalitate. Universitatea Pedagogică de Stat „I. doctorandă. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii Creativitatea gândirii este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi adevăruri şi realităţi noi. pe învăţarea prin efort propriu. 27 . altele activează gândirea creatoare prin procedee euristice sau prin modelare. să posede priceperi de realizare a lor în practică. Unele dintre ele se sprijină pe antrenamentul imaginaţiei. 82]. Se practică diferite modalităţi de stimulare a creativităţii. fundamentul creativităţii îl constituie libertatea de manifestare. Niculina Velea. creativ. Un act creator este recunoscut în măsura în care oferă soluţia unei probleme sau sugerează realitatea unui produs nou [26 pag. Învăţarea creativă formează copilul creativ. pentru că ea dezvoltă curiozitatea şi creativitatea [83 pag. de tăria caracterului etic al personalităţii îndrumate spre creaţie [34 pag. de conversie. 47]. Talentul trebuie să fie însoţit de calităţile morale. sunt adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune [18 pag. Creangă” susţine că : pedagogul trebuie să dispună de vaste cunoştinţe profesionale. prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită rezolvare.marea putere a studiului şi exemplelor reale care să-l însoţească în propria sa devenire creatoare. 172]. inventiv. stimularea tendinţei acestuia de a aduce o contribuţie. Creativitatea este definită ca „o aptitudine complexă. a faptelor. Conform pedagogiei Freinet. Un pedagog creativ ştie cum să folosească întrebările pentru a începe un act creativ.

aptitudini şi însuşiri psihice fundamentale ale personalităţii cadrului didactic care în condiţii favorabile îi permit să-şi manifeste posibilităţile sale în elaborarea teoriilor. de a provoca întrebările copiilor cât şi abilităţi creative [11 pag.Stimularea activismului şi a creativităţii în procesul de instruire presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv şi dinamic. 122]. Printre trăsăturile personalităţii pedagogului creativ putem evidenţia : orientarea spre formarea copilului ca personalitate creatoare. etc. tehnologiilor valoroase pentru educaţie şi instruire. 9]. empatia. Suportul pedagogului la dezvoltarea creativităţii copiilor : • • • • • • • • • Sala de grupă este bine organizată pentru o formare creativă Pedagogul stabileşte şi menţine o atmosferă de predare-învăţare creativă Pedagogul investeşte timp în răspunsurile şi lucrările creative ale copiilor Pedagogul îşi manifestă satisfacţia când copii desfăşoară o activitate creativă şi fac progrese în formarea pentru creativitate. Creativitatea pedagogică constituie un complex de capacităţi. ideilor. creativitatea pedagogică spre deosebire de alte feluri de creativitate (artistică. simţul dezvoltat al umorului. artistismul. abilitatea de a crea situaţii de probleme. 59]. realizat în activitatea cu copiii. invenţii şi anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea instituţiilor preşcolare. personalitatea însăşi a educatorului şi orice decizie pedagogică trebuie să ţină cont de aceşti factori ne standardizaţi. Pedagogul este gata să accepte iniţial orice răspuns Pedagogul stimulează operaţiile cognitive şi creative Pedagogul creează condiţii pentru activităţi creative în grup Pedagogul încurajează curiozitatea intelectuală Pedagogul îi încurajează pe copii să iniţieze dialogul [63 pag. tehnică.). reprezintă un act relaţional. aprecierea şi susţinerea de către educator a imaginaţiei copiilor. gândirea divergentă. imaginaţia pedagogică. Activitatea educatorului fiind un aliaj al ştiinţei şi artei. Creativitatea pedagogică e considerată în psiho-pedagogie ca una dintre cele mai importante aptitudini ale personalităţii didactice [58 pag. 112]. Activitatea pedagogică nu poate fi necreativă. tactul pedagogic. după ambele componente întotdeauna presupune creativitate [12 pag. 28 . Aşadar. condiţiile de instruire şi de educaţie. deoarece irepetabili sunt copiii. care presupune renovări.

valoarea şi eficienţa teoretico – aplicativă la care a ajuns copilul la un moment dat (îndeosebi în momente finale).subiect al educaţiei” atunci când este bazat pe învăţătura euristică. metodologii problematizate : metodologii euristice – descoperiri şi redescoperiri. cercetarea şi viaţa au arătat că atunci când inteligenţa este îmbinată cu eforturile de învăţare. de aflare (căutare). legate de practică. iar o bună inerţie socială stimulează în acelaşi timp responsabilitatea şi gustul creaţiei. rezolvarea de probleme concrete. evitând gândirea stereotipă. Este o cerinţă a creativităţii în situaţia în care el este obţinut în condiţiile preşcolarului . 29 . autonomia înlesneşte şi îmbogăţeşte relaţiile sociale. imaginaţie. A fi creativ înseamnă să-ţi faci timp să adaogi picături de avânt sălbatic personalităţii tale [61 pag. 13]. creativitatea are un rol foarte important [24 pag. Dezvoltarea creativităţii contribuie la asigurarea autonomiei persoanelor. în procesul învăţării (instruirii). şi altele [12 pag. mai ales dacă nu depun şi eforturi de învăţare. inteligenţa şi creativitate. îmbrăţişarea călduroasă a soarelui care îţi dă aripi. Unii profesori apreciază pe cei inteligenţi şi mai puţin pe cei creativi. 57]. învăţarea prin investigare.Randamentul preşcolar reprezintă nivelul. cercetare.. Totuşi. 70]. Desigur şi randamentul preşcolar depinde de un sistem de condiţii care favorizează ca atare şi creativitatea : dezvoltarea gândirii independente şi creative în învăţare. Se constata că cei inteligenţi nu obţin. Astfel concluzionez că cercetarea pedagogică evidenţiază că nu este întotdeauna concordanţa deplină între randamentul preşcolar. calitatea. Creaţia este adierea blândă a vântului. în mod obligatoriu şi randament maxim la învăţătura.

Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă.. în multe ţări. trebuie sa fim conştienţi. cel puţin pentru persoana aflată într-un impas. asistăm astăzi la deschiderea unor .Capitolul II : Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani 2. Metodele şi tehnicile de dezvoltare a creativităţii contribuie la dezvoltarea gândirii divergente creative a copiilor şi a comportamentului lor creativ. să combată blocajele. 68]. pag. Şi. Ca dovada că. iar pe de alta. a) Metode şi tehnici pentru stimularea creativităţii Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care. creativităţii. Capacităţile creative ale copiilor 30 . de obicei. ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă. Distingând însă mai multe trepte calitative în creativitate şi observând cum şi eforturile de gândire obişnuită implică ceva nou. într-adevăr. 154]. Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa. de condiţii favorabile dezvoltării imaginaţiei.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. Ce se poate face deci pentru stimularea creativităţii? Mai întâi. şcoli de inventică’’. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite.cursuri de creativitate’’ şi chiar .. blocaje [5. o mică inovaţie sau invenţie. numărul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor şi chiar al sutelor de mii. utilizând astfel la maximum resursele inconştientului [18 pag. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. pe de o parte. să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. astăzi nu se mai face o separare netă între omul obişnuit şi creator. e nevoie de preocupare specială.

108]. de oarece nu pot înceta să gândească. 95]. 36]. Unele se bazează pe dezvoltarea imaginaţiei (brainstroming. Avantajele utilizări metodei brainstorming-ului : obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor de rezolvare aplicabilitatea largă. Ei nu se pot gândi la nimic altceva mai plăcut de cât la muncă. emoţionale şi culturale ale gîndirii [27 pag.” [21 pag. Brainstorming-ul prezintă o metodă de căutări şi creaţii individuale precum şi de confruntare şi omologare a ideilor. să incite întrebări să creeze acea situaţie care îl îndeamnă pe copil la căutări. Metodele de acest tip se aplică individual sau în grup. ele pot fi bătute.necesită o dezvoltare multilaterală. etapa selecţiei ideilor emise – analiza de ideii stabilirea concluziilor de rezolvare a problemei. „ideile îndrăzneţe sunt ca piesele de şah în atac. sinectica). Aceste metode şi tehnici instructive destinate să influenţeze dezvoltarea capacităţilor creative ale gândirii trebuie să provoace nedumeri. soluţiilor descoperite în grup. Există variate modalităţi de stimulare a creativităţii. 173]. dar pot şi începe un joc câştigător. După Torrance „Indivizii creativi nu-şi pot înceta activitatea. Îmbinarea celor două categorii de metode oferă cele mai bune şanse de stimulare a activităţilor creative. la noi descoperiri. începând cu orientarea şi terminând cu evaluarea. Ideea de bază aparţine lui Alex Osborn care elaborează această tehnică încă la 1938. sugerând oportunităţi de creaţie [13 pag. Reprezintă o aplicare a dialogului euristic a lui Socrate. etapa productivă – anunţarea temei şi a problemelor ce trebuie dezbătute. El scoate în evidenţă importanţa imaginaţiei în toate domeniile vieţii şi a aplicării creativităţii în toate fazele de rezolvare a problemelor. de oarece nu calitatea contează. altele dezvoltă gândirea creatoare prin procedee euristice. Voi prezenta doar câteva dintre ele :  Brainstorming – o metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. de aceea sunt acceptate toate ideile. Geothe este de părere că. Chiar şi Alfred North Whitehead susţinea că „aproape toate ideile noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată. Etapele de desfăşurare a şedinţei de brainstorming : • • • etapa de pregătire – selecţia membrilor grupului creativ. aproape în toate domeniile stimulează participarea activă a membrilor 31 . chiar şi cele bizare. Aici îşi pot pune în aplicare aptitudinile creative” [54 pag. Se discută cu această ocazie blocajele perceptuale. cu o largă utilizare a mecanismului asociaţiilor libere ale colectivului optim pentru învăţare prin creaţie. ci cantitatea.” Scopul major al brainstorming-ului este enunţarea a cât mai multe puncte de vedere.

 Sinectica – e o tehnică de creaţie în cadrul grupului şi este strâns legată de descoperirea analogică. 84 pag. încrederea în sine dezvoltă abilitatea de lucru în echipă [19 pag. 54. dar şi o sursă de noi descoperiri [83 pag. Avantajele aplicării metodei : • • • • oferă posibilitate celor timizi de a se exprima stimulează construcţia de „idei pe idei” sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup se respectă ritmul celor lenţi. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup organizată în grup stimulează crearea de întrebări la întrebări. Scopul acestei tehnici fiind promovarea rezolvării creative a problemelor [27 pag. dezvoltă construcţia de idei pe idei. 37]. Această tehnică a fost elaborată de W.• • dezvoltă creativitatea. 121]. cu întrebări.  Starbursting (explozia stelară) – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. asemenea exploziei stelare. Această metodă este uşor de aplicat la orice vârstă şi în mai multe domenii. 55 pag. ce se bazează pe raţionamentul prin analogie. 157. Etapele metodei : împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru desfăşurarea activităţii în grup analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune [83 pag. J. cât mai multe conexiuni între concepte. 53]. 48]. doar că ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri. Scopul ei este de a obţine cât mai multe întrebări. spontaneitatea. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. Gordon.  Brainwriting (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul. Ea fiind o modalitate de relaxare. 48]. 32 . Etapele metodei : propunerea unei probleme colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale grupurile lucrează pentru a elabora un număr mare de diverse întrebări comunicarea rezultatelor muncii evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă. care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup [51 pag.

149].Este un proces de rezolvare creativă a problemelor. Hans Aebli. fapte. interpretarea unui cântec pentru copii este de asemenea o activitate artistică. Piajet. Aptitudinile de învăţare conştientă se formează la copii treptat şi cu greu. Siminica Şova. O modalitate de pregătire pentru activitatea de învăţare conştientă în preşcolaritate este activitatea verbal-artistică. dezvoltă spiritul de observaţie. Jean Piajet susţine că: Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. etc. 40]. Ion Dănilă. situaţii. Descrierea a celor observate în natură este şi ea o activitate verbal-artistică care are drept suport cuvântul şi frumosul. Etapele metodei : • • • • enunţarea problemei analiza problemei sugestii creşterea distanţei metaforice utilizând analogia directă. dar nu cunoaşte unde se află frontiera dintre ele. 44]. Metoda incită la dezvoltarea de ideii noi şi originale şi la asociaţii de idei : participantul transformă necunoscutul în cunoscut. favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată [6 pag. Investigaţiile realizate de diferiţi specialişti (J. dezvoltă idei noi şi originale. îl familiarizează frumosul [51 pag. artisticul din natură. Participanţii analizează unele probleme. Ion Berca. să simtă şi să explice.XX). Savanţii nu au ajuns încă la un răspuns definitiv. Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi de ai face să-şi exprime liber opiniile. lectura imaginilor. analogia personală sau conflictul condensat generarea unor posibile soluţii [18 pag.) susţin că condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar este caracterul conştient al învăţării. Ioan Suretu etc. Tipurile analogice ale sinecticii : analogia directă – presupune căutarea unei probleme cu ajutorul unor date. 157]. să vadă. analogia simbolică – presupune utilizarea imaginilor obiective şi impersonale pentru descrierea problemei. analogia fantezistă – presupune generarea celor mai bizare ideii [82 pag. Problema învăţământului preşcolar este discutată pe parcursul ultimelor secole (XIX . îl obişnuieşte să audă. Analiza elementară a unui tablou. Robert Gagne. 33 . Ea corespunde particularităţilor de vârstă a preşcolarilor şi susţine curiozitatea lor. analogia personală – înseamnă să te analizezi pe tine însuţi în miezul problemei. Teresa Engelman. David Ausubel.

competenţe sedimentat deja. ghicitorilor. Învăţarea în ciclul primar se întemeiază pe achiziţiile spontane ale preşcolarităţii. achiziţionează cunoştinţe şi îşi formează competenţe. 71]. că deducţiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcţii sau ale unor operaţii imaginare.serveşte drept sursă principală de transmitere a experienţei sociale. a raţionamentelor. 113]. cât şi la cei cultivaţi. aplicaţie. b) Blocajele creativităţii 1) Mai întâi.dezvoltă sensibilitatea. modelare. . Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. intelectuale şi morale. Un obiectiv major al activităţii literar artistice este dezvoltarea creativităţii verbale şi artistico – plastice [12 pag . psihologie ]. naţionale şi general umane. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să gândească şi să se poarte la fel. leneşi. dar să creeze opere de valoare. zicătorilor. Audierea şi repovestirea poveştilor. comportamente [42 pag. 34 . atitudini.serveşte drept suport pentru achiziţionarea valorilor sociale. . la o petrecere [ 89. . Practica de instruire dovedeşte că o achiziţie nouă se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe.include elemente spirituale şi comportamentale în personalitatea copilului. arta plastică. observată atât la oameni simpli. însuşirea proverbelor.contribuie la formarea competenţelor şi atitudinilor. lucru manual) permit copilului să deprindă la debitul şcolar anumite competenţe care la rândul lor devin o garanţie a integrării sociale şi o condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. . . dar comozi. există în general o neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice. şi-ar putea avea originea în existenţa unor indivizi cu imaginaţie bogată. vom vedea când se va studia gândirea.ajută la însuşirea limbii literare şi la perceperea mediului ambiant.ceea ce ne permite să afirmăm că savantul recunoaşte şi apreciază etapa învăţământului preşcolar. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu dezaprobare. Apoi. ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. artistice plastice [12 pag. construire. Aceasta atitudine sceptică. morale. Activitatea verbal-artistică. Dar. Acestea şi alte abilităţi obţinute la vârsta preşcolară prin intermediul activităţii artistice (desen. integrată cu cea artistică plastică: . şi nu pe teren gol. în care copiii dobândesc. ei pot distra un grup. comunicarea sunt momente necesare ale procesului de formare a personalităţii în devenire. 63]. la realizarea obiectivelor educaţiei estetice. care nici nu-si fac cum trebuie obligaţiile serviciului. Cel mult. şi utilizarea lor în vorbire. şi a cunoştinţelor. memorizarea şi recitarea versurilor. sunt amintite blocajele culturale. stimulând acţiunile creative ale preşcolarilor şi elevilor mici.

stăruim în a-l aplica. Există multiple posibilităţi de formare a unei personalităţi creative. De asemenea. unul din promotorii cultivării creativităţii. îndată ce apare o sugestie. până când unuia i-a venit ideea să scoată uşa din balamale şi. ceea ce în traducere literară ar fi „furtună. Aceasta idee a venit foarte târziu. Şi cum prima sugestie de obicei nu e cea mai bună. Aşa e cazul rigidităţii algoritmilor anteriori. modelare. Numai după acest izvor de inspiraţie seacă. au avut o masa foarte comodă. se observă cazuri de fixitate funcţională: folosim obiecte şi uneltele potrivit funcţiei lor obişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului. în loc să încercăm altceva. ne apucăm să discutăm critic valoarea ei. despre care vom vorbi imediat [31 pag. Dacă. Noi suntem obişnuiţi să aplicăm intr-o situaţie un anume algoritm şi. dar nu exista nici o masă.2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. pictură. dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. Mai multe zile soldaţii s-au chinuit să mănânce pe braţe. ne aflăm în impas. de a nu se face de râs. evidenţiată de Al. aşa cum se ştie. acest act blochează venirea altor idei în conştiinţă. Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe. aplicare. Brainstormingul poate fi utilizat şi în munca individuală. dat fiind că munca de creaţie. spune el. Tot în aceasta categorie de blocaje găsim şi critica prematură. graba de a accepta prima idee este greşită. Şi tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii implica evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesul de creaţie [18 pag. deşi nu pare a se potrivi. de inovaţie este dificilă şi solicită eforturi de lungă durată. Elementele de bază ale creativităţii sunt: 35 . punând-o pe patru scaune. Creativitatea şi elementele ei. Considerăm că una dintre cele mai eficiente în vârsta preşcolară este familiarizarea copiilor cu textul literar şi dezvoltarea creativităţii prin diverse exerciţii artistico – plastice: desen. Acolo ramaseră mai multe scaune. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobişnuit. întrucât. 153]. o grupă de soldaţi cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. 3) În fine. Obsborn. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. sunt momente când ne vin în monte tot felul de idei. să trecem la examenul analitic al fiecăruia. să lăsăm ideile să curgă – doar să le notăm. asaltul creierului” – în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „ evaluarea amânată”. mai există şi blocaje emotive. întrucât pentru noi toţi funcţia uşii este de a închide o încăpere şi nu de a servi drept o scândură pentru masă. 32]. factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi. De asemenea. fiindcă rareori soluţia apare de la început. Unii se descurajează rapid. Când imaginaţia trece printr-un moment de efervescenţă.

ritmul. 94]. 90]. 78]. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipilor. 81]. Cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. cu scopul de a căuta şi a găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor ce apar în diverse domenii de cunoaştere inclusiv în cel al cunoaşterii artistice.originalitatea flexibilitatea senzitivitatea fluenţa ingeniozitate expresivitatea Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta atitudini personale fără tendinţa de a copia sau a reproduce modul de gândire al altcuiva [31 pag. uneori neprevăzute. Expresivitatea exprimă culoarea. Însuşirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minţi agere. comentarea unor opere artistice. Profunzimea şi aria sensibilităţii depind de spiritul de observaţie care poate fi format. Dezvoltarea creativităţii nu poate fi dezvoltată fără a înţelege ce-i acela mijloc de expresivitate [32 pag. evidenţierea particularităţilor unor clase de obiecte. Acesta este un proces complicat care se derulează în timp. forma. Fluenţa este o proprietate a stilului şi se caracterizează prin cursivitate şi fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul şi fluenţa lui). de iniţiativă . capabile să găsească soluţii neordinare în cele mai complicate şi surprinzătoare împrejurări. educat la copii prin exerciţii dirijate de pedagog [78 pag. interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare. clasificări de obiecte care posedă însuşiri similare. dramatizări ale episoadelor din creaţia literară. mărimea. de a fi sensibil. formulări şi explicaţii personale care se pretează la interpretări controversate. asimetria şi dinamica. Flexibilitatea este capacitatea de a adapta gândirea la situaţii noi. Senzitivitatea înseamnă facultatea de a simţi. Sarcinile corpului didactic stimularea lui sunt:         reformulări într-o viziune personală. simetria. inventarea de jocuri şi soluţii de rezolvare a unor situaţii. artistică [35 pag. Ingeniozitatea indică spiritul inventiv.calităţi indispensabile creativităţii umane. Progresul creativităţii poate fi considerat efectiv numai atunci când trece patru etape: în scopul ridicării potenţialului creativ al copiilor şi Formarea creativităţii 36 .

pentru un elev din clasa I însuşirea vocalelor şi consoanelor) [72 pag. [87 Ştiinte socio-umane] Capacităţi speciale: o o o Capacitatea intelectuală. aptitudini literare. Etapa normativă are drept scop integrarea fiecărui copil într-un grup (a nu se considera diferit. simţul noutăţii. 45].  Pasiunea pentru literatură şi artă. elev”. La această etapă individul îşi face drum înainte sau regresează literalmente. trebuie să se schimbe şi schimbarea trebuie să fie majoră: “în viaţă şi în stilul de viaţă… pentru copil. 158]. 159]. psihologie. 2) Erudiţia: posedarea unui larg şi bogat orizont cultural în diferite ramuri – artă. Individul începe să aprecieze aceea ce deosebeşte de alţii şi ceea ce este particularitatea altora. Etapa transformaţională în acest punct individul realizează că pentru a evolua. discipolilor). Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe multilaterale. eficienţa de muncă şi o bună pregătire).  Structuri fizice şi psihice cognitive. 22]. al formării priceperilor şi deprinderilor necesare. Capacităţi generale: 1) Vocaţia profesională: predispoziţii. 2. Creativitatea în stilul de muncă al cadrelor didactice ţine de factorii psiho-pedagogici şi reflectă un cuantum de capacităţi specifice şi generale [44 pag.. Etapa formativă presupune existenţa unor noi condiţii şi adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar însemna însuşirea clapelor. 3. muzicale. predominarea semnificativului spre satisfacerea solicitărilor copiilor (elevilor. aceasta e o perioadă de criză când doreşte să se debaraseze de ceea ce era plăcut şi comod. filozofie. 37 . Posibilitatea cadrului didactic de a reacţiona şi de a se adapta la nivelul Posibilitatea de a opera cu eficienţă în cadrul activităţilor teoretice şi diferenţial al copiilor. practice în scopul asimilării cunoştinţelor. 4. artistice. Asemănarea devine plictisitoare şi inutilă. aparte) deoarece colegii exercită influenţă şi cineva poate fi complexat din cauza diferenţelor [18 pag. motivaţionale. Acţiunile de stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea acestor capacităţi umane. El îşi dezvoltă un simţ al mândriei pentru unicitatea sa şi o încredere mai mare în eu-l său [66 pag. Este vorba de o “transformare” [18 pag. 57]. afective.1. Etapa interogativă în care elevul nu mai găseşte că e plăcut să fie ca altcineva. etică etc.

creativ la stilul profesorului. capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. a nivelului de Capacitatea de generalizare a experienţei personale [59 pag. şcolare. deşi există anumite înclinaţii şi înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi. Creativitatea poate şi trebuie să fie cultivată. echilibrul afectiv. perseverenţa. În acelaşi timp însă. Un educator incompetent. şi chestionare adecvate. originalitatea. Prezenţa spiritului creativ ce persistă la toate disciplinele de studiu şi caracterul deschis şi dezvoltare a cunoştinţelor şi aptitudinilor copiilor. o o Iscusinţa de a-i captiva pe copii. care exclude dialogul. Este adevărat că stimularea creativităţii. nivelul de creativitate al unui elev nu poate fi determinat prin metode cantitative. atât în activităţile preşcolare. dominatoare. de a le trezi şi satisface interesul de Capacităţi docimologice: evaluarea reală obiectivă. cât şi în cele extra-şcolare [37 pag. creativitatea poate fi învăţată şi dezvoltată. 31]. întrebările şi în general interacţiunea va induce la preşcolarii mari un sentiment de autoapărare şi va conduce la inhibarea capacităţilor lor creatoare. Creativitatea ocupă un loc de cinste în sistemul de educaţie.o cunoaştere. precum şi predominanta factorilor psihici non-verbali care îşi au sediul în emisfera dreaptă a creierului [79 pag. De asemenea. o atitudine rigidă. Coeficientul de inteligenţă joacă un rol important în acest proces. a originalităţii şi a gândirii critice presupun o serie de riscuri pe care educatorul trebuie să şi le asume. Nu fiecare fiinţă umană are din punct de vedere ereditar aceeaşi capacitate creativă. Dat fiind faptul că este o caracteristică atipică şi calitativă. 38 . Pentru evidenţierea lui trebuie utilizate teste specifice. conştient fiindcă rezultatul final merită un asemenea preţ. 52]. implicite comportamentului creativ şi va avea puţine şanse de a induce în copii o atitudine relaxată. 110]. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul şi reproducerea servilă a informaţiilor transmise de educator. nesigur pe disciplina pe care o predă sau care are o slabă imagine de sine se va simţi în general ameninţat de manifestările de conformism. Dincolo de acest nivel determinant sunt factorii de personalitate: fluiditatea şi flexibilitatea gândirii. experienţe. 76]. Un alt factor determinant îl reprezintă nivelul şi varietatea cunoştinţelor. Aşa cum spuneam mai sus. nivelul de creativitate al unui copil nu este o constantă absolută. ci el poate creşte prin stimulare adecvată sau poate scădea prin neîntrebuinţare şi necultivare. absolut esenţială în creativitate [35 pag.

Multă vreme imaginaţia a fost definită ca un proces de combinare a imaginaţiilor. 3. este imperios necesară sacrificarea prejudecăţilor. deci şi creativitatea. care pe zi ce trece devine tot mai anacronic. Şi cum noutatea. 61]. constituind un progres în planul social. 29]. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale. în paralel cu subestimarea şi suspectarea din principiu a oricărei noi abordări în educaţie. Creativitatea este o capacitate mai complexă.Pe de altă parte. ca formă supremă şi infailibilă de evaluare a instruirii de către copii a cunoştinţelor predate [56 pag. mai incapabil să se adapteze la schimbările rapide cu care ne confruntăm în societatea globalizată în care trăim la ora actuală. şi multe altele asemenea lor. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. 4. Supraestimarea valorii docimologice a notelor. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia. nici eliminarea oricăror standarde şi restricţii nu este benefică pentru stimularea şi cultivarea creativităţii. fenomene psihice noi pe plan cognitiv. azi . 5. Încrederea exagerată în metodele tradiţionale. Cultul copilului mediu – orientarea educaţiei la un nivel mediu. în loc de a adapta şi a personaliza procesul de instrucţie la nivelul real al copiilor. în detrimentul aprecierii imaginaţiei şi a intuiţiei. presupun trei însuşiri: a. 92]. 2. Momentul schimbării bate mereu la uşă. Azi putem defini imaginaţia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii. un loc de a privi programa ca un simplu cadru de referinţă. Trasarea precisă a limitelor şi explicarea raţiunii acestora va induce în mult mai mare măsură în copii o atmosferă deschisă şi stabilă emoţional. egalitarist şi uniformizator. dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie. sunt veritabile piedici în calea înnoirii unui sistem de educaţie anchilozat. deoarece în asemenea condiţii copiii devin nesiguri şi şovăitori. temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. decât atitudinea exagerat de permisivă a educatorului [59 pag. Imaginaţia. adeseori absolut teoretic. Pentru ca dimensiunea creativă a educaţiei să devină mai mult un ideal frumos. (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educaţiei. afectiv sau motor [85 pag. o altă componentă este voinţa. perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări [73 pag. eliminarea miturilor care au consfinţit şi au dat legitimitate în ultimele secole unui învăţământ conformist. ceea ce se potriveşte numai imaginaţiei artistice. Valoarea de fetiş a programei. fluiditate 39 . dorinţa de a realiza ceva nou. nu se obţine cu uşurinţă. ceva deosebit. 27]. Exaltarea memorării şi a reproducerii fidele a cunoştinţelor memorate. Acestea.

plasticitate c. stimularea fanteziei apare şi ea ca un obiectiv major. şcoala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect. e drept. cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor de masă. În primul rând. modul de predare trebuie să solicite participarea. democratice. atât în mentalitatea profesorilor. deşi. s-au creat ici colo clase speciale de supradotaţi. 40 . De când se arată că automatele dirijate de calculatoare înfăptuiesc toate muncile monotone. 42]. trebuie schimbat climatul. Fiecare dintre aceste trei Însuşiri are însemnătatea ei. iniţiativa elevilor. Aceasta implică schimbări importante. de înnoire. de raţionamentul riguros şi spiritul critic [77 pag. ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare [55 pag. originalitate. între preşcolari şi educatori. e vorba de acele metode active. 83]. alături de temeinicia cunoştinţelor. caracteristica principală rămâne originalitatea. ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător. cât şi în ce priveşte metodele de educare şi instruire. din păcate prea puţin utilizate. Pe lângă efortul tradiţional de educare a gândirii critice. stereotipe şi deci omului îi revin mai multe sarcini de perfecţionare. Apoi. Se cer relaţii distinse. În fine. pentru a elimina blocajele culturale şi emotive.b. Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate.

s-a anunţat decizia statului de a restructura în mod fundamental sistemul de instruire şi educaţie preşcolară şi de a conveni un caracter de continuitate între primele verigi ale sistemului de învăţământ : grădiniţă – şcoală primară. 34]. care ar corespunde particularităţilor de vârstă preşcolară. 45]. iar ordinea logică a activităţilor de învăţare presupune respectarea condiţiilor în care materialele didactice contribuie la : 1) Dezvoltarea capacităţilor psihomotorii 2) Dezvoltarea proceselor perceptive 41 . Materialele didactice elaborate respectă particularităţile de învăţare ale preşcolarilor. perseverenţa şi voinţa – calităţi atât de necesare viitorului şcolar [79 pag.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii Prin aprobarea „Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare în Republica Moldova” şi prin editarea „Curriculumului educaţiei şi instruirii copiilor în instituţiile preşcolare de diverse tipuri” (1997). a „Curriculumului preşcolar. punând accentul pe necesitatea pregătirii copiilor pentru viaţă şi şcoală prin formarea maturităţii şcolare [14 pag. seturi de teste formează atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi dezvoltă curiozitatea. intelectul. caiete didactice.2. creativitatea. S-a presupus că operarea pe parcursul vârstei de grădiniţă cu diverse jucării. Practica pedagogică a demonstrat că obiectivele educaţionale la această etapă se fac mai efective prin utilizarea frecventă a diferitelor materiale didactice. mini-manuale. Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare” (2000) şi a „Curriculumului educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară” (1-7 ani) în Republica Moldova (2008).

ghicitori. Prevede nu numai învăţarea literelor şi a citirii. să converseze. educarea capacităţii comunicării culte. spre formarea competenţelor elementare de comunicare. Prin conţinuturile materialelor didactice elaborate s-au urmărit scopul de a permite copiilor să stabilească anumite relaţii de colaborare. spunând unele motive altora. al autoafirmării. etc. pozitive cu semenii şi adulţii : motivul demnităţii personale. jocuri-teatru în baza textelor literare. formarea perceperilor elementare de analiză a textului literar. Caietul preşcolarului. completarea şi activizarea vocabularului. capacităţile şi incapacităţile. tablourile. 9]. În practica de lucru a grădiniţelor de copii s-au editat şi s-au implementat un set de materiale didactice. dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii elementare. textele literare. succesele şi insuccesele lor. dramatizare). antologii de texte. formarea comunicării verbale elementare fluente. Litera este însoţită de imagini. Educaţia limbajului : formarea pronunţiei corecte. Abecedarul preşcolarului. Este necesar de ai învăţa pe copii să-şi aprecieze calităţile personale. texte din creaţia folclorică. cărţilor didactice. abecedare şi dicţionare ilustrate. culegeri de jocuri. În baza caietelor. seturi de imagini. repovestire. să se comporte [12 pag. cum trebuie să comunice. politicoşi. expresive şi creative. imaginile şi jucăriile le vor ajuta să înţeleagă cum trebuie să fie relaţiile interpersonale. dar şi dezvoltarea personalităţii copilului. povestire. a perceperilor de comunicare [80 pag.3) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare : a. modeşti. testelor copiilor le vor fi formate şi dezvoltate motivele principale legate de stabilirea şi păstrarea relaţiilor reciproce. să povestească. dezvoltarea aptitudinilor de a organiza jocuri-dramatizări. dezvoltarea vorbirii şi dezvoltarea literară. ne invidioşi. Educaţia literar artistică : dezvoltarea capacităţilor de receptare. Fiecare pagină este orientată spre dezvoltarea verbal-artistică a copiilor. 21] [Anexa № 16]. oneşti. motivele cognitive şi competiţionale. formarea competenţelor de reproducere expresivă (recitare. Prin folosirea corectă a materialelor didactice elaborate se vor pune accentul pe însuşirea normelor etice. evaluarea competenţelor de creativitate verbală. folosind pe larg texte din literatura copiilor. familiarizarea cu folclorul şi literatura pentru copii. Copii învaţă în baza Abecedarului să recite. dezvoltarea capacităţilor de descriere. creativitate verbală. corecte. Aceste caiete pot fi folosite în multiple scopuri : dezvoltarea verbalartistică. fiind deprinşi să fie sinceri. să compună poveşti. complete de tablouri. caiete didactice. fondarea priceperii de a învăţa prin intermediul activităţii de joc în baza conţinuturilor propuse. 42 . b. Cărţile.

Aici le permite copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti. Antrenamentul grafic v-a facilita şi dezvolta priceperi de a desena ornamente. ghicitori. Caietul № 1 Comunicare şi dezvoltarea vorbirii are ca obiective majore : însuşirea. În vederea dezvoltării creativităţii copilului adulţii trebuie să lectureze mai întâi conţinutul textului ilustrat apoi să le propună copiilor să deseneze. cine le paşte le cunoaşte … Această lucrare completează setul de lucrări didactice pentru copii de 5-7 ani. Se recomandă să se respecte anumite tehnologii didactice. şi se vor realiza obiectivele educaţionale. Scopul fiind dezvoltarea priceperilor elementare ale copiilor de a crea ceva în mod independent. legende. Caietul № 3 Literatură şi desen. educaţia literar-artistică. ghicitori. Cine le vede nu le crede. natură şi societate. cunoştinţe şi competenţe necesare. vor haşura. conţinutului textelor literare. schimbarea subiectului. Conţinutul paginilor prevăd şi includerea treptată a copiilor în lumea literaturii şi a ştiinţelor. completarea textului. Conţinuturile incluse în caiet prevăd un mod neobişnuit de dezvoltare matematică prin intermediul diverselor texte literare. literare şi muzicale. În elaborarea conţinutului acestui caiet se vor realiza o serie de obiective educaţionale generale care creează bazele culturii spirituale ale omului. organizarea jocurilor cu subiect. vor încercui grupuri de obiecte etc. selectând poezii. natura şi dezvoltarea literar-artistică. Imaginile şi textele prevăd familiarizarea cu plaiul natal. de a-şi forma unele competenţe de lucru manual. alcătuirea independentă a sfârşitului. Materialul inclus în această carte vizează perioada abecedară şi prevede continuarea lucrului început în Abecedarul preşcolarului. poveşti. pe realizarea unor conlucrări sistematice. descrierea unor personaje. Setul de caiete didactice „Ne pregătim de şcoală” pune un accent deosebit pe rolul adulţilor (părinţilor şi cadrelor didactice) în procesul de activizare a structurilor mintale constructive şi creative ale copiilor. extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor despre viaţă. formarea aptitudinilor de comunicare. să compună o poveste. începutului. etc.Direcţiile principale ale activităţii urmăresc : familiarizarea cu mediul înconjurător. creativitatea fiecărui copil şi va evidenţia nivelul pregătirii mâinii pentru scriere. Principiul fundamental este munca individual – diferenţiată cu fiecare copil. proverbe. Lucrând independent cu copii. 43 . să compună poveşti. formarea priceperilor elementare de comunicare orală şi pregătirea pentru comunicarea scrisă. cu flora şi fauna plaiului natal. Caietul № 2 Matematica. Prin acest caiet s-a făcut o încercare de integrare a obiectivelor educaţiei artistico-plastice. vor colora. snoave. adulţii le vor forma atitudini. Caietul № 4 Creativitate. În vederea dezvoltării gândirii verbal – logice şi creative a copiilor li se propune să rezolve integrame. Ea constituie partea a II Abecedarului preşcolarului şi este prevăzută pentru grupele pregătitoare.

imaginaţia. Este destinat copiilor preşcolari. artistico-plastice. literare. Setul de teste „Cunoaşterea Mediului” prevede conţinuturi şi modalităţi de realizare a obiectivelor curriculare. muzicale. în care adulţii concomitent vor realiza şi multe alte obiective : ale educaţiei verbal-artistice. Hai să ne jucăm şi să învăţăm – Stela Cemortan. 44 . Aceasta va contribui nu numai la dezvoltarea gândirii creative. matematice. etc. părinţilor şi educatorilor din instituţiile preşcolare şi prevede educaţia literar artistică a copiilor. În scopul realizărilor obiectivelor curriculare au fost editate şi cărţile unite sub genericul „Să colorăm.Creativitatea este tratată ca o dimensiune psihologică ce angajează în procesul de creaţie întreaga personalitate şi este considerată o performanţă originală şi de valoare a personalităţii. Prezintă un material didactic prin intermediul căruia se va face educaţia preşcolarilor pentru mediu. să contureze. creativitatea copiilor. să ascultăm. etc. conţinuturile incluse în acest caiet vin să faciliteze activitatea educaţională de dezvoltare la copii a atitudinii pozitive faţă de om şi munca lui. să învăţăm”. să deseneze. Setul de caiete „Lumea ce ne înconjoară”. urmând să haşureze. educaţie pentru ştiinţă şi elemente de matematică. atenţia. Înglobează conexiuni cu activităţile de educaţie a limbajului. Realizarea itemilor solicită gândirea. comunicarea cunoştinţelor despre mediul ambiant. ci şi a mişcărilor mâinilor. să coloreze. În componenţa setului sunt incluse 4 cărţi (mini-antologii) ce conţin texte din folclor şi literatură pentru folclor. Setul de cărţi „Creşte-n casă scump odor”. faţă de flora şi fauna plaiului. Caietul № 5 Ştiinţe.

ele determinând modalităţi de activitate a pedagogului şi copilului. 58]. Preşcolarii percep atât mediul înconjurător cât şi literatura mai mult prin intermediul senzaţiilor. Metodele intuitive – se utilizează în procesul activităţii literar – artistice cu scopuri ca : pregătirea copiilor pentru a percepe textul.2. îndreptate spre obţinerea anumitor succese în procesul de instruire şi educaţie. În pedagogia contemporană o atenţie deosebită se acordă metodelor instruirii şi educaţiei copiilor. că gândirea preşcolarilor e concretă. formarea anumitor calităţi ale personalităţii [3 pag. Tot aici li se mai formează şi anumite modalităţi speciale şi generalizate de acţiune : perceperea conţinutului emotiv şi de idei al textului. Scopul principal al dezvoltării literar – artistice este familiarizarea cu folclorul şi operele literare create special pentru ei. atitudinea individual – diferenţiată faţă de conţinutul lui.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică Metodica literaturii ca ştiinţa studiază legităţile procesului pedagogic efectuat în scopul dezvoltării literar artistice a personalităţii. intuitiv-imaginară. Familiarizându-i cu textele literare. În organizarea activităţii literar artistice se utilizează trei tipuri de metode pedagogice : A. 289]. lărgirea orizontului lor de cunoştinţe pe baza 45 . priceperi elementare de creaţie (compunere) [2 pag. Scopul educativ prevede educarea la preşcolari a sentimentelor. alegerea de sine stătătoare a mijloacelor de redare expresivă. interpretarea emotivă a conţinutului. formarea pe baza textului concret predat a anumitor calităţi şi trăsături de caracter. priceperile şi deprinderile necesare activităţii date. la copii se dezvoltă emotivitatea. Psihologia preşcolară susţine.

dezvoltarea aptitudinilor creatore [12 pag. 33]. poveste după modelul scriitorului sau educatorului. În procesul observărilor copii acumulează cunoştinţe atât despre însuşirile şi calităţile obiectelor şi fenomenele ce-i înconjoară. 75]. recitarea poeziilor. Această metodă se foloseşte în cadrul activităţilor pe roluri a poeziilor. O altă metodă este demonstrarea obiectelor. pedagogie]. desenul. Cu caracter creator – copiii singuri. B. Scopul utilizării acestei metode poate fi : pregătirea copiilor către o percepere mai profundă a conţinutului textului. după dorinţa şi posibilităţile proprii aleg. 46 . O metodă eficientă este demonstrarea filmelor prin care le trezim copiilor un viu interes faţă de conţinutul emotiv al textului le ajută mai uşor să înţeleagă conţinutul de idei şi limbajul operei date. Metoda de joc – cere îndeplinirea diferitor acţiuni. Scopurile acestor metode sunt însuşirea profundă a materiei de programă. compun o variantă proprie. Metoda jocului include în sine nu numai consolidarea cunoştinţelor despre textele literare. Suplimentar se introduc şi aşa metode ca : înscenarea. Observarea este una dintre metodele intuitive. sau. sistematizarea cunoştinţelor copiilor la literatură [12 pag. fenomenele lumii înconjurătoare. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre fenomenele naturii şi a vieţii sociale. formarea unor reprezentări concrete despre mediul ambiant şi obiectele. aplicaţia şi modelarea lucrărilor colective (după conţinutul operei literare). dezvoltarea imaginaţiei. experienţele elementare şi modelarea. 69]. jocurile. imită mişcările lui [47 pag. să-şi imagineze personajele din text [89. La activităţile de literatură se aplică exerciţii : • • Cu caracter imitativ – copiii se stăruie să alcătuiască povestirea sau povestea sa după modelul educatorului sau al autorului. imitarea mişcărilor personajelor din text. 78]. cât şi despre legătura obiectului cu mediul ambiant [12 pag. • Cu caracter de joc mobil – copiii înscenează un text sau creează anumite situaţii de joc şi acţionează din numele eroului literar. de repovestire. Metoda exerciţiilor – cere de la copii să pună în acţiune cunoştinţele acumulate în domeniul literaturii pentru copii. alcătuind o povestire. Metodele practice – aici pot fi utilizate exerciţiile.conţinutului textului literar. adică aplicarea lor în practică. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre obiectele cunoscute. dar şi a cunoştinţelor din domeniul literaturii. repovestirea. demonstrarea teatrelor. caută mijloacele interpretării expresive. să le mărească volumul de cunoştinţe. ilustraţiilor şi a tablourilor. consolidarea cunoştinţelor acumulate de către copii.

Modelarea ca metodă practică a căpătat o răspândire largă în cadrul activităţilor literar artistice. Aici se pot folosi două tipuri de modelare : cu obiecte şi cu modele – scheme. Putem utiliza jocul „Ghiciţi, ce v-am spus?” [23 pag. 118 ] [Anexa № 15]. Metoda înscenării – pregătim copiii către jocurile dramatice şi activitatea teatralizată, având ca scop formarea atitudinii creatoare faţă de conţinutul operelor literare; dezvoltarea spiritului creator; formarea priceperii de a înscena poveştile; educarea dorinţei de a organiza jocuri-dramatizări [12 pag. 63]. C. Metodele verbale – metodele în cauză transferă copiii pe o treaptă nouă de dezvoltare. Scopurile acestei metode : îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre mediul ambiant, viaţa socială şi literară, formării atitudinii emotive faţă de textul literar, dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Povestirea pedagogului este una dintre cele mai răspândite metode verbale în activităţile cu copii. Cu ajutorul acesteia educatorul creează la copii impresii vii, trezeşte imaginaţia,interesul faţă de textul literar contribuie la lărgirea cercului lor de cunoştinţe. Metoda lecturii – trezeşte la copii interesul faţă de carte, faţă de conţinutul textului literar. Apare dorinţa de a mai lectura încă o dată opera. Dacă educatorul sistematic va susţine această iniţiativă a copiilor atunci el va educa interesul faţă de carte, dorinţa de a se adresa de sine stătător cărţii şi de „a lucra” sistematic cu ea [68 pag. 38]. Povestirea artistică a textului – scopul acestor activităţi este de ai familiariza pe preşcolari cu cele mai frumoase opere în proză din folclorul copiilor, de ai face să simtă frumuseţea operei. Aceste activităţi sunt îndrăgite de copii, deoarece în cadrul lor ei au prilejul de a savura frumuseţea cuvântului artistic, de a se familiariza cu viaţa socială şi cea a naturii, cu unii eroi neverosimili. Copii de 6-7 ani încep a manifesta interes mai mare faţă de carte, de fiecare text aparte. Lectura pentru ei devine o necesitate. Deseori terminând citirea textului ei roagă educatorul să le mai citească. Aceasta ne vorbeşte nu numai de apariţia elementelor de dragoste a copiilor faţă de carte ci şi faptul că la ei se dezvoltă atenţia voluntară [12 pag. 122]. Pentru activităţi se aleg poveşti populare cu animale, snoave, basme scurte. De asemenea se povestesc şi unele povestiri cu tematică patriotică despre sărbători. Curriculum prevede următoarele creaţii populare : • • • • • „Ridichea” – poveste populară rusă; „Oul de aur” – poveste populară bulgară; „Ursul păcălit de vulpe” – de I. Creangă [vezi Anexa № 6]. „Mioriţa” – baladă populară „Moldova” – de D. Matcovschi

47

Un loc de seamă la activităţile de citire şi povestire artistică trebuie să le revină metodelor intuitive. Repovestirea – este o activitate de literatură având ca scop principal formarea la copii a perceperii de interpretare expresivă a unui text [12 pag. 125]. La aceste activităţi în faţa copiilor se pun următoarele sarcini : de a asculta atent şi a reţine în memorie conţinutul operei artistice, de a simţi conţinutul emotiv al textului, de a înţelege conţinutul de idei, de a reproduce aproape un text. O atenţie deosebită e necesar să se acorde metodicii organizării aceste activităţi care are următoarele etape : citirea expresivă a textului de către pedagog, conversaţia în legătură cu conţinutul, citirea repetată de către pedagog, repovestirea de către copii, organizarea jocurilor pe baza textului [24 pag. 67]. Se aleg pentru repovestire următoarele creaţii : • • • • • • „Ce este mai tare de cât cetăţile ?” – legendă populară „Capra cu trei iezi” - de I. Creangă „Păcală şi zarzărele” – snoavă populară „Punguţa cu doi bani” – de I. Creangă „Motanul, vulpea şi cocoşul” – poveste populară rusă „Ulciorul cu galbeni” – poveste populară

Copiii povestesc aproape de conţinut, expresiv, utilizează cuvinte din text, expresii literare, observă ce a fost bun în povestirea sa. Memorizarea – se începe încă din fragedă copilărie. Copiilor li se spun poezii hazlii se organizează jocuri amuzante în timpul cărora memorizează poezioare [12 pag. 52]. În grupa pregătitoare se folosesc poezii cu un volum de 2-3 strofe. Memorizarea textului se începe cu o conversaţie introductivă în legătură cu conţinutul textului. Copiilor li se spune o ghicitoare, li se arată un tablou, jucărie, obiect. Se recită poezia de către educator (de 2-3 ori), apoi memorizarea ei de către copii. Ei memorează poezia, o recită pe rând, o înscenează (dacă conţine dialog.). Trebuie atrasă atenţia la recitarea expresivă a poeziei. Poeziile se memorează în întregime şi nu pe strofe, se recită individual şi nu în cor. Pentru recitare la etapa de bază se invită copiii înzestraţi cu o memorie bună, ceea ce permite la ceilalţi copii să înţeleagă şi să însuşească mai bine textul. Trebuie de atras atenţia la conţinutul poeziei : solemn, liric [12 pag. 56]. Compunerea (crearea textelor) - dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a priceperii de a compune este una din sarcinile supreme ale activităţii literar artistice. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini o importanţă deosebită o au următorii factori : conţinutul bogat al vieţii copiilor

48

acasă şi la grădiniţă, activităţile bogate după conţinut la grădiniţă, îmbogăţirea cunoştinţelor despre viaţă, literatură, scriitori, carte [12 pag. 56]. În grupele pregătitoare copii învaţă a compune ghicitori, poveşti după modelul educatorului, după conţinutul unui tablou cu subiect, compun împreună cu educatoarea poezioare scurte de 2-3 rânduri. Formarea priceperii de a crea independent texte de mic volum este scopul final al activităţilor de povestire creatoare, ce se organizează în grădiniţă [12 pag. 57] [Anexa № 18; Anexa № 19].

2.4 Cercetarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare Epoca contemporană formulează multiple exigenţe faţă de personalitatea umană. Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneţ, cu o gândire creatoare. Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii. În instituţiile preşcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un loc important în ansamblul problemelor instructiv-educative, avându-se în vedere atât obiectivele pe care le urmăreşte grădiniţa în pregătirea copiilor pentru şcoală şi implicit pentru viaţă, cât şi influenţa pe care o exercită însuşirea noţiunilor matematice asupra dezvoltării lor generale [50 pag. 12]. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolarilor a jocului didactic matematic [76 pag. 8]. Activităţile matematice au un rol deosebit în cadrul învăţământului preşcolar, care are scop de a contribui la formarea personalităţii copiilor de 6-7 ani. Ele vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa I.

49

13]. atenţia şi perseverenţa. mărimii şi culorilor mai importante. ele fiind special create de adulţi în baza diverselor materiale ilustrative. a cantităţilor. triunghi. se nelinişteşte se bucură. Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noţiunilor matematice şi a operaţiilor logico-matematice ce se dezvoltă succesiv în operaţiile gândirii şi inteligenţei preşcolarului şi apoi a şcolarului [23 pag. Achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale. înţelegerea normei. izvorât din caracterul lui creator. de a-şi inhiba impulsurile şi de a-şi regla trebuinţele . copilul trebuie să posede. 113]. a spiritului colectivist [25 pag. Învăţând să deosebească formele: cerc. capacitatea de analiză şi planificare. dreptunghi. Fiind create în scopuri didactice. În jocul „Găseşte o piesă” de aceeaşi formă. îl face pe copil apt pentru şcoală şi nu însuşirea unui volum mare de cunoştinţe. maturitate morală sentimentul datoriei şi al responsabilităţii. personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin: maturitate fizică .capacitatea de autoreglare. din diversitatea materialului didactic. conştiinţa sarcinii . chiar sumară. asupra formelor. consideră că. emoţional. stimulează atenţia voluntară la copii. Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conţinutul lor instructiv şi educativ. creează premise pentru asimilarea mai profundă a cunoştinţelor priceperilor şi deprinderilor. la intrarea în şcoală. Fundalul emoţional al jocului. pătrat. 25]. În procesul jocului copilul trăieşte diverse emoţii. maturitate volitivă . 45]. ei pot primi trusele pentru a-şi desfăşura unele activităţi la liberă alegere [50 pag. De îndată ce copiii au căpătat o iniţiere. maturitate pentru muncă capacitatea de concentrare. la intrarea în şcoală operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere. trebuinţa de performanţă [28 pag. devin mai riguros fundamentate din punct de vedere ştiinţific. atenţia lui fiind spre desfăşurarea acţiunilor şi regulilor de joc [50 pag. Pe lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător.E. maturitate mentală. 14]. a regulii. Jocurile didactice incluse la activităţi prin acţiunile lor implică instruirii un caracter atractiv. Printre diversitatea jocurilor folosite în instituţiile preşcolare un rol aparte îl ocupă jocurile didactice. câştigă în ultima vreme tot mai multă importanţă. care să-i înlesnească munca de învăţare. maturitate socială trebuinţa de apartenenţă la grup. ele păstrează esenţa activităţii de joc : regulile şi acţiunile de joc.rezistenţă la efort . Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes. conduita socială adecvată în grup. din bucuria câştigului comun este un factor important în dezvoltarea personalităţii. capătă încredere în puterile sale intelectuale. 50 . Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preşcolari. copiii îşi formează reprezentările despre figurile geometrice. Bernard.

În procesul formării reprezentărilor matematice.Comparând obiectele după diferitele lor însuşiri. a exerciţiilor permiţând copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti : • • • • • • Tema : Unu-mult „Pupăza din tei ” de I. Organizarea echipelor permite copiilor să se obişnuiască cu cerinţa de a munci în colectiv. E necesar să se creeze şi diverse situaţii neforţate de învăţare cu utilizarea diferitelor materiale didactice. Ei se obişnuiesc să exprime corect şi cu uşurinţă ceea ce gândesc şi rezolvă practic. în cadrul echipelor trebuie antrenaţi si cei mai timizi. de îndrumător. Creangă. Obiectivele curriculare vor fi realizate prin intermediul tehnologiilor moderne a metodelor active. 54]. Cu ajutorul acestui caiet copiii însuşesc volumul necesar de cunoştinţe prevăzut de curriculum [11 pag. 51 . Scăderea. 15]. copilul învaţă să cunoască dimensiunile de mărime şi grosime [Anexa № 12]. Tema : Numărul şi cifra 3 „Păcală şi cârnaţul” snoavă populară. îşi dezvoltă vocabularul matematic. activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală. de arbitru imparţial [vezi Anexa № 7]. deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire şi de limbaj [50 pag. Tema : Numărul şi cifra 2 „Păcală şi Tândală” snoavă populară. de a cultiva relaţii interpersonale corecte între copii. fiecare copil luptând pentru câştigarea competiţiei de către echipa sa. li se oferă procedee şi pentru deducerea ei în anumite situaţii [23 pag. culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin scoaterea piesei din săculeţ. Tema : Mulţimea „Crăiasa Broască” poveste populară rusă. Treptat însă. Astfel se formează spiritul de echipă. Cemortan. cu organizarea schimbului de experienţă. Bine venite sunt diverse fişe cu conţinut matematic şi caietul „Matematica” din setul „Ne pregătim de şcoală” de S. îşi însuşesc o terminologie adecvată. situaţii cu elemente de problematizare. 73]. Tema : Pus-adunarea „Doi ursuleţi lacomi” poveste populară ungară. Jocul „Săculeţul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma. Paralel cu jocurile sunt binevenite şi diverse exersări. „Spicul de grâu”. Copilul îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu ajutorul cuvintelor. Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri. mărimea şi grosimea piesei numai prin simţul tactil. copiii îşi exersează vorbirea. Educatoarea are rol de organizator. Tema : Semnul minus. unde începe munca intelectuala independentă. el este în stare să acţioneze şi în mod independent. să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa.

Tema : Evaluare. Creangă. 87]. Tema : Componenţa numărului 7 „Cizmele ogarului” poveste populară bulgară. formă. Componenţa numerelor în limita lui 9 „Când îşi face câinele casă” poveste populară. Plus. Tema : Numărul şi cifra 8. Formarea capacităţii de a se concentra la conţinutul propus pentru rezolvare. Copiii numără figurile şi pun cifra corespunzătoare lor [50 pag. mărime. Pe casetă se plasează 8 pătrate. Jocul „Floricica magică” Materiale : Set de floricele de diferite culori. Tema : Numărul şi cifra 5 „Păcală turc” snoavă populară. copiii le numără şi determină de câte pătrate e nevoie pentru a forma numărul 10. Tema : Ovalul. Tema : Numărul şi cifra 7 „Păcală şi pisica” snoavă populară. mărime şi indică numărul corespunzător. vulpea şi ogarul” poveste populară. Tema : Evaluarea. „Cinstea lui Păcală” snoavă populară. Creangă. formă. >. „Capra cu 3 iezi” de I. dezvoltarea competenţelor de rezolvare a unor situaţii problematice. Desfăşurare : Copiii formează numărul 10 din unităţi mai mici. Banii şi valoarea lor. a priceperii de a aprecia vizual numărul obiectelor. Desfăşurare: Copiii determină numărul de floricele de aceiaşi culoare. Tema : Figuri geometrice „Oul de aur” poveste populară bulgară. minus. = [50 pag. Stabilirea egalităţii şi inegalităţii numărului de elemente. Determinarea componenţei numărului. egal.  Obiectivele : Alcătuirea şi descompunerea mulţimilor după anumiţi indici : culoare. „Gogoaşa” poveste populară rusă. Adunarea a 3 numere. b) Dimensiunea  Jocul „Cine va reuşi mai repede ?” 52 . Curriculum preşcolar prevede următoarele compartimente în care sunt utilizate jocurile : a) Mulţimea. Tema : Consolidare. numărul  Jocul „Cât mai adăugăm ?” Obiectivele : consolidarea cunoştinţelor de numărare în limita 10. „Punguţa cu 2 bani” de I. Banii şi munca. Tema : Numărul şi cifra 6 „Ciocârlia.• • • • • • • • • • • Tema : Numărul şi cifra 4 „Păcală şi luna” snoavă populară. 103]. Apoi stabilesc egalitatea şi inegalitatea numărului de elemente folosind semnele convenţionale : <.

Desfăşurare : Copiilor li se propune seturi de figuri geometrice din care vor construi diverse imagini.Obiectivele : exersarea în aprecieri vizuale a dimensiunilor. apoi conştientizând unde pot fi ele folosite [50 pag. 53 . jos. să poată folosi măsura convenţională în diverse situaţii. directă şi de o mare intensitate. 69]. Materiale : Rigle. la dreapta. în utilizarea riglei sau a centimetrului ca unitate de măsură. asupra disciplinei. panglici centimetrice şi fâşii de hârtie. atenţiei voluntare. a fanteziei. evaluarea capacităţii de orientare pe foaie de hârtie. Copilul este solicitat să termine de desenat figurile geometrice alcătuind o imagine [46 pag. adecvat siluetei : la stânga. Deci. aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. lăţimea. 102]. Desfăşurare : Se demonstrează o imagine pe care sunt redate diferite figuri geometrice însă ne finisate. a imaginaţiei. asupra caracterului şi a voinţei este permanentă. utilizarea corectă a semnelor. Materiale : Set de figuri geometrice. sus. 72]. a priceperilor de orientare pe suprafaţa plată. dezvoltarea gândirii logice. Desfăşurare : Copiii cu ajutorul riglei şi panglicii centimetrice vor măsura fâşiile de hârtie determinând lungimea lor. d) Orientarea în spaţiu  Jocul „Cu ce se aseamănă ?” Obiectivele : dezvoltarea gândirii logice. ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă. Ei pot să măsoare la dorinţă proprie orice obiect [46 pag. c) Figuri geometrice  Jocul „Chibzuieşte şi construieşte” Obiectivele : evidenţierea componenţelor de a uni corect figurile geometrice. În urma investigaţiilor realizate am concluzionat că influenţa jocului logic asupra comportării copilului în colectiv. a imaginaţiei. înălţimea. jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului.

Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor . Atenţia copiilor trebuie să fie îndreptată asupra valorilor: aspecte din natură. tradiţii. Dar după cum spunea Aristotel ”desenul trebuie să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului şi să nu devină o meserie” [ 88. folclor. place şi care îi ajută pe copii să vadă frumosul [24 pag.1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari “Frumosul se educă prin frumos”(Platon) Educaţia estetică poate avea o puternică influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăiri afective în faţa operelor artistice . la rândul ei educaţia estetică fiind o parte principală a educaţiei multilaterale ce trebuie începută încă de la cea mai fragedă vârstă. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani 3. în contemplarea peisajelor naturii. 54 . 81].Capitolul III. este o activitate care produce . în observarea a tot ceea ce este corect şi frumos în comportarea şi activitatea celor din jur. Astfel ei trebuie învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa înconjurătoare fără să le observe. artă etc. pedagogie ]. Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică.

imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolară o adevărată „explozie “. să observe şi să aprecieze 55 . cunoaşterea prin artă devine mai accesibilă. la emoţiile sale faţă de tot ceea ce este frumos. 17]. flexibilitatea. vizionarea unor documentare de artă sau prezentare unor albume tematice ajută copiii să observe aspecte ale realităţii pe care nu le-ar fi sesizat dacă acestea nu ar fi fost oferite sub formă artistică. 92]. Ca formă de expresie a imaginaţiei şi gândirii. necesitatea lăuntrică a afirmării.L. cinci niveluri ale creativităţii dintre care la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. mai largă. ea fiind acum la apogeu şi pentru că gândirea se află la un nivel de dezvoltare cel mai are de străbătut alte stadii importante de dezvoltare. activitatea artistico-plastică este atât activitate de joc dar şi formă de obiectivare al celor două procese psihice [vezi Anexa № 9]. curiozitatea. Ralea consideră că psihologia artistului este psihologia anumitor trăsături. pot pune întrebări. după A. Taylor. Referindu-se la activitatea artistică M. abilităţi. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe copil să îl transpună în desenul său. Apelând la afectivitatea copilului.Desenul constituie un mediu propice posibilităţilor de creaţie ale copilului. atitudini caracteristică tuturor oamenilor. educatoarei revenindu-i sarcina de a găsi activităţi caracteristice preşcolarilor care să constituie o formă de expresie a imaginaţiei şi creativităţii. Prin educaţie copiii învaţă să perceapă . chiar dacă pentru omenire creaţia copilului nu are valoare [vezi Anexa № 8]. Vizitele făcute la diferite expoziţii de desen şi pictură. La vârsta preşcolară creaţia are importanţă majoră în devenirea umană. Formele artei se manifestă în conştiinţa copiilor îndeosebi pe calea simţurilor. poveşti ilustraţii cunoscute anterior. manifestate însă într-un grad mai înalt şi îmbrăcând forme extreme de personalitate. Există. originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. Viaţa preşcolarităţii permite formarea şi dezvoltarea creativităţii. Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în primul rând în dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive. în formare şi dezvoltarea personalităţii copilului. pot da soluţii [23 pag. Ca factor intelectual la creativităţii. imaginaţia completează astfel întru-un fel slăbiciunile gândirii. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea. totuşi ea nu se află şi la apogeul calităţii sale [25 pag. Primele lucrări ale copiilor sunt de cele mai multe ori combinaţii de imagini din basme . Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor educatoarea trebuie să folosească acele metode active. Chiar dacă imaginaţia se află la apogeul manifestărilor sale. pot avea iniţiativă. Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei fără ca aceasta să fie preocupată de produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. asociative care pun accentul pe libertatea asociaţiilor în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. Trăsăturile creativităţii (fluiditatea.

Pentru a ţine trează curiozitatea şi interesul copiilor trebuie ca materialul pe care se lucrează să fie cât mai diversificat atât ca formă şi mărime dar ca şi compoziţie. 8]. folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane.frumosul din lumea înconjurătoare. creta ) pot lărgi orizontul copiilor şi dau frâu liber imaginaţiei [63 pag. Obiectivele specifice prevăzute în programa de învăţământ vizează formarea unor capacităţi. .respectarea proporţiilor unui obiect sau între două obiecte.realizarea de compoziţii plastice şi redarea expresivă a unui obiect. A fi creator în sens general. Activitatea plastică este şi o formă de echilibru între lumea interioară a copilului şi solicitările lumii exterioare. presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite. neaşteptate între cunoştinţele dobândite sau între acestea şi cele noi. 89]. Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi. Astfel. Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului. Percepţia vizuală trebuie îmbogăţită printr-o educaţie corect îndrumată. Dar orice activitate creatoare. Apoi în desenele lor vor exprima trăirile lor în faţa acestor frumuseţi. În acest sens ea vizează stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de cunoaştere la copii. De asemenea folosirea diferitelor unelte de lucru (pensula. a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. Activităţile artistico-plastice constituie un cadru eficient în acest sens şi un mijloc de stimularea creativităţii copiilor [29 pag.mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor sau a altor culori de apă.aşezarea în pagină a elementului temei. 56 . a face combinaţii cu o anumită intenţie întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat. priceperi. 71].familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi tehnic de realizare practică a acestora [64 pag. asigurarea unui climat educaţional dezinhibant. Strategia didactică este direct responsabilă în mare parte de stimularea potenţialului creativ al copilului preşcolar. . desenul constituie când o cale de pregătire a imaginii mentale când o rezultantă a acesteia [30 pag. folosirea unor metode pedagogice adecvate dar şi o conduită didactică flexibilă. a vedea. În grădiniţă sunt multiple posibilităţi de a pregăti copilul să recepţioneze şi să vibreze în faţa frumosului . De aceea copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. . . deprinderi şi aptitudini ca: . declanşarea motivaţiei pozitive şi afective. utilizând metode de stimulare a creativităţii. 88]. să creeze frumosul şi să-l introducă în viaţa sa personală. înseamnă a fi capabil să stabilească legături artistice noi.

a reflectării plastice. Pavlov îi raporta pe oameni la tipul artistic sau gânditor. În variantele de abordare şi analiză a creativităţii putem delimita trei direcţii: accentuarea produsului creator. de a-i pasiona prin visul său.P. Aceasta vorbeşte despre rolul mare în activitatea lui. de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”. copiii operează în special cu imagini (vizuale. În grupele unde sunt create condiţii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalităţii armonioase. este doar o parte a gândirii artistice [75 pag.52]. A. auditive. aplicaţii. Educaţia intelectuală a copiilor preşcolari conform prevederilor curriculumului preşcolar este orientată spre formarea comportamentului cognitiv şi verbal.S. Acest program prevede ca în acest scop educatorii şi părinţii în procesul educaţiei artistico-plastice să-şi orienteze eforturile spre rezolvarea următoarele obiective generale ale educaţiei intelectuale prin intermediul operelor de artă plastică : 57 . Desenând. accentuarea personalităţii creatoare. a lumii. Creativitatea bazată pe învăţământul formativ stimulează îndeosebi originalitatea. capacităţile. Creaţia este strâns legată cu însuşirile personalităţii (caracterul. Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii. Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creaţie – el se concretizează prin ceva material: desene. Imaginaţia este unul din indicii după care I. interesele). Gândirea plastică însă. a primului sistem de semnalizare.Activităţile artistico-plastice contribuie în mod deosebit la educarea gustului pentru frumos şi trezesc interesul copiilor în a-şi compune singuri modelele determinându-i să-şi exprime ideile originale şi să-şi pună în practică iniţiativele. creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens. 7]. invenţii din material natural. ca cel mai important indice definitoriu de creativitate şi elaborarea ca indice a creativităţii care ne indică capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative. Originalitatea se exprimă prin noutate şi unicitate [9 pag. accentuarea procesului creator. este nivelul superior al cunoaşterii şi nu se poate produce fără acumularea prealabilă a cunoştinţelor. Produsul este apreciat drept creativ dacă poate fi caracterizat prin originalitate şi utilitate socială. motorii).

Maltzman. imaginaţia constructivă. Hubenco [26 pag. atât în familie cât şi în cadrul grădiniţei fac posibilă evoluţia gândirii copiilor. Postolache. N. S. inventivitatea. N.o dezvoltarea proceselor psihice cognitive. percepţiilor. curiozitatea.). Ştern. 168]. sinteza. etc. a analiza. L. Rubenştein. 58 . un rol decisiv îi revine gândirii divergente rezidată de următoarele caracteristici : originalitatea. I. a trage concluzii. J. o formarea abilităţilor intelectuale. A. T. A. 18]. Piaget. Conform convingerilor acestor cercetători. a capacităţilor intelectuale. emotivitatea. Vetlughin. clasificarea. printre factorii afectivi şi intelectuali ai educaţiei artistico plastice şi ai dezvoltării creativităţii. Guilford. atenţiei voluntare şi a imaginaţiei. memoriei. limbajului. a lua decizii. Maier. Roşca. comparaţia. Thurstone. Obiectivul general ce trebuie urmărit şi la activităţile de artă plastică vizează formarea culturii vorbirii şi a competenţelor de comunicare. fluxul informativ. S. Conform convingerilor altor cercetători (D.mâzgăleli spontane urmând ca apoi să caute cu ce sar potrivi unele elemente şi în baza acestora să iniţieze un subiect. În ultimul timp se simte o tendinţă de a lăsa copilul liber să facă diverse. trecerea ei de la cea intuitivă la cea abstractă. Osborne la gîndirea divergentă adiţionează şi alte variabile cognitive cum ar fi : spiritul de observaţie. Toffler ) pentru realizarea cu succes a dezvoltării creativităţii nu mai puţin importanţi sunt şi factorii adiţionali : dorinţa de a crea. a compara. 95]. gândirii. impulsul. Al. a senzaţiilor. Cemortam. Berlyne. a deprinderilor de a observa. E. flexibilitatea. gândirea imaginativă [23 pag. o dezvoltarea curiozităţii. fluenţa. a sesiza. tendinţa de afirmare şi autorealizare personală. Dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiză. Despre importanţa factorilor afectivi şi intelectuali în procesul educaţiei artistice şi cel al dezvoltării creativităţii se vorbeşte pe parcursul a mai multor ani în lucrările semnate de : J. o formarea celor mai elementare procedee ale activităţii cognitive o dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ [64 pag. M.

de a se realiza prin mijloace artistice. Prin imaginaţie copilul realizează diverse comparaţii. asocieri combinări. tot aşa cu nu sunt obligatorii nici multe din acţiunile de joc. interesului faţă de conţinutul identico-semnificativ. Ana (o fetiţă de 6 ani) priveşte 59 obiective de . mijloace materiale. transforma. În jocurile copiilor de vârstă preşcolară superioară obiectele substituente nici nu sunt obligatorii. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc pregătire intelectuală. 39]. armonie. Educaţia artistico plastică este una din cele mai importante activităţi ce poate asigura o bună şi valoroasă dezvoltare a personalităţii [64 pag. îmbogăţirea nivelului spiritual prin dirijarea procesului de percepere. Această capacitate şi stă la baza dezvoltării imaginaţiei. sporindu-şi capacităţile creatoare [23 pag. favorizarea. 3. tehnică. cât şi spre descoperirea. dezvoltarea simţului de frumos. perfecţiune la copii [9 pag. În activitatea de joc copii învaţă a substitui un obiect prin altul. dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. modela noi forme. dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor. Capacitatea de a percepe. a-şi asuma cele mai diverse roluri. creând noi situaţii de joc în imaginaţie. compara. morală. tehnologii orientate spre dezvoltarea gândirii în imagini. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. povestiri. Folosind plăcerea copilului de a se exprima. fizică a copilului [36 pag.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor Jocul reprezintă o activitate deosebită care înfloreşte în anii copilăriei şi îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii sale vieţi. 89]. 64]. Ei învaţă a identifica obiecte şi acţiunile cu ele. Jocul în acest caz se poate desfăşura în plan intern. artistice şi spirituale este produsul capacităţilor creatoare [vezi Anexa № 10 ]. Copiii pot crea poezii. muzică. 18]. O importanţă decisivă pentru dezvoltarea imaginaţiei o constituie jocurile de roluri.Fantezia la copil este ca o arena de lansare către creaţia plastică. protejarea şi cultivarea dorinţei de activitate artistico-plastică. creativităţii. Obiectivele conceptuale ale educaţiei artistico-plastice pun accentul atât pe conţinuturi. provocarea curiozităţii.

Copilul simulează în joc acţiunile omului. În jocul cu roluri apar premizele reflexiei. legătura reciprocă intermediată dintre „obiect – simbol şi denumirea lui ” îmbogăţeşte latura semantică a cuvântului ca simbol [90]. necesităţile şi trăirile altor oameni. Prin explicaţia dată ea îşi dezvăluie. exerciţii pregătitoare pentru viaţa socială de mai târziu. cum se execută acţiunea ce face parte din procesul comunicării. de veselie şi bucurie. 28-29]. Reflexia condiţionează comportamentul adecvat al omului printre ceilalţi semeni. Ca activitate primordială. jocurile se schimbă odată cu obiceiurile. D. ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii. jocul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea gândirii reflexive. 57 ]. Jocurile sunt nişte pre-exerciţii de iniţiere şi antrenare. necesităţi şi trăiri cu acţiunile. fiind totodată mulţumit de sine că a executant al rolului pe care şi l-a asumat [67 pag. Acţiunea de substituire contribuie la dezvoltarea capacităţilor de a acţiona liber cu obiectele. pe care ele îl înlocuiesc. ce stă lângă maşina de cusut. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională. copilul plânge şi suferă aidoma unui pacient. Ana zice : „fetiţa se gândeşte cum păpuşa coase”. copilul repetă acţiunile utile pe care le-a îndeplinit ori el. 184]. dar şi în alt mod (o băsmăluţă poate înlocui o bucată de tifon). Încorporat în activitatea didactică. la începutul sec. Ap. de destindere. cât şi cele iconice îşi asumă pe parcursul jocului funcţia obiectului lipsă. care şi-a sprijinit obrazul în palmă şi contemplă păpuşa. ca o capacitate pur umană de aşi conştientiza şi compara propriile acţiuni. Gradul diferit al apropierii dintre obiectul – simbol (ce înlocuieşte obiectul lipsă) şi obiectul substituit contribuie la exercitarea funcţiei simbolice a vorbirii. pe care a însuşit-o în primii ani de viaţă. dispar ca să apară altele în conformitate cu noile stări sociale” [4 pag. 134-134]. deşi acest lucru este recunoscut drept condiţie necesară educaţiei. elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. XX afirmă că. Culea în lucrările sale susţine că : „ca şi orice formă de activitate suspusă evoluţiei. Astfel jucându-se de-a spitalul. 41]. Jocurile copiilor au un caracter social permanent [26 pag. 60 .fotografia unei fetiţe. deoarece în cadrul lui apare posibilitatea reală de a controla. or le-a văzut la alţii. utilizându-le nu numai conform destinaţiei. a oboselii [70 pag. Originea jocurilor de copii (conform acestei teorii) nu este doar în necesitatea „arderii” surplusului de energie. modul ei personal de a se juca [71 pag. : „ jocul este copilul muncii”. În joc copilul pătrunde semnificaţia specifică a două tipuri de simboluri : simbolurile individual – convenţionale. În joc. Psihologul şi filosoful Vund V. Jocul contribuie la dezvoltarea reflexiei.

jocuri de construcţie sau constructive [81 pag.J. precum şi raportul dintre real şi imaginar. reflectă evenimente din viaţa socială. Jocurile creative sunt variate şi multe. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a dezvăluit rolul jocului în educaţia copilului. Stăpânirea unor cunoştinţe mai precise şi a unor deprinderi adecvate îl ajută pe copil să asigure mai deplin concordanţa cu realitatea. pregătirea jocului. Elkonin demonstrează că prin joc se asigură dezvoltarea la copii a capacităţii de orientare în problemele şi motivele activităţii umane şi însuşesc metode de activitate în comun. Se diferenţiază treptat momentele jocului. structura. condiţionate de diferite faze ale copilăriei [4 pag. copiii aleg singuri tema jocului. Ele pot fi clasificate în câteva grupe. 51]. D. relaţiile dintre copii. desfăşurarea propriu-zisă şi încheierea lui. El fundamentează ideii importante despre activitatea de joc a copilului ca suport al activităţii de învăţare [28 pag. jocurile creative au trăsături comune. Un rol important în desfăşurarea organizată a jocului îl are modificarea raportului asumat şi regulile care decurg din el. Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a noilor ideii şi concepte originale şi utile. Existenţa scopului în joc atrage după sine elaborarea unui plan care se realizează în cadrul discuţiilor şi al acţiunilor de organizare a jocului [4 pag. După conţinut sunt jocuri care reflectă munca. repartizează rolurile. reprezintă o formă foarte actuală de auto afirmare a copiilor. ei dezvoltă subiectul jocului. traiul celor adulţi. Ne cătând la caracterul multiplu. La vârsta preşcolară mare jocul de creaţie atinge un nivel superior de dezvoltare în ceea ce priveşte tematica şi conţinutul său. 61 . 57]. Datele obţinute prin cercetările experimentale au demonstrat că jocurile de creaţie se dezvoltă odată cu dezvoltarea psihică generală a preşcolarilor pe măsură ce ei acumulează o experienţă tot mai bogată. povestirea). 49]. aceasta constituind regula de bază a oricărui joc. 11]. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice. Aceste elemente de planificare şi organizare influenţează structura jocului. Jocurile au particularităţile lor specifice. V. jocuri-dramatizări (poveste. Vom examina jocurile creative care. Jocurile facilitează dezvoltarea creativităţii la copii. aleg rechizitele necesare. modul de transfigurare a realităţii. jocuri în grupe mici şi jocuri în colectiv. Deosebim şi jocuri după modelul de organizare al lor : jocuri individuale.

Unele jocuri au luat naştere în anumite localităţi şi circulă doar aici. Alegerea subiectului acţiunii (tema) în jocul creativ este determinată de scopul educativ.” [vezi Anexa № 11]. etc. 22]. Este necesar ca toţi copiii să fie cointeresaţi de subiectul jocului care va urma. „Inelul ascuns”) [Anexa № 17]. Se aplică câteva procedee de împărţire a rolurilor : distribuirea liberă de către copii. Cel care organizează jocul urmăreşte ca în planul jocului să fie introduse situaţii adecvate de comportare a copiilor. care prin conţinutul său sunt legate de dezvoltarea creativităţii artistice a copilului. Alegerea subiectului depinde de conţinutul acelor sarcini educative de gradul cărora se introduce jocul. gust. Distribuirea rolurilor în jocurile creative se face la începutul jocului. b. Multe jocuri conţin lupte competitive. cântec. a determina calităţile lor caracteristice (formă. Prin aşa termen voi menţiona acele jocuri. miros. De exemplu. Dar cele mai multe se întâlnesc în toate satele moldoveneşti. poezie. Jocurile dezvoltă aşa însuşiri ca : spiritul de observaţie. Există aici un scop asupra căruia e concentrată toată atenţia jucătorilor. Componenţi obligatorii ai jocului creativ sunt : rolul. Copiii trebuie pregătiţi pentru aceasta. situaţia inspirată şi subiectul jocului [86]. şi să dorească să se joace. în jocul „Gâştele şi lupul” gâştele trebuie să fugă să nu le prindă lupul [vezi Anexa № 11]. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că există necesitatea de a introduce termenul de „Jocul creativ artistic”. 62 . Pregătirea copiilor pentru joc. isteţimea („Culorile”. Un mare efect au căpătat jocurile cu caracter sportiv (jocuri cu împărţire pe echipe) : „Podul de piatră. Acesta este o condiţie a efectuării pedagogice de aplicare a jocului. despre traiul şi munca oamenilor.) „Ghici cine e ” [vezi Anexa № 11]. Conform acestor componenţi voi argumenta metodica jocului creativ : a. numărătoare – toate contribuind la dezvoltarea armonioasă a copiilor. Jocurile îmbină mai multe elemente : mişcare. Din jocuri copiii află lucruri interesante despre lumea vegetală şi animală. Comunitatea intereselor de joc este o condiţie de promovare a jocului creativ.Jocul creativ este o formă de activitate independentă în care apar şi se desfăşoară calităţi creative variate. Unele jocuri controlează capacitatea copiilor de a cunoaşte uşor şi exact obiectele. c. distribuirea rolurilor pe rând [14 pag. rolul lor instructiv-educativ [13 pag. 3].

Numai în aşa caz el poate să exercite o influenţă binefăcătoare. promovarea preventivă a unor activităţi artistice [25 pag. Intrând în rol el se poartă corespunzător : manifestă bunătate. În primul rând jocul se distinge prin caracterul său neproductiv. Piaget. Jocurile au 63 . Metodica promovării acestor jocuri conţine câteva etape: 1) Pregătirea pentru joc 2) Promovarea jocului 3) Generalizarea jocului Pregătirea de joc prevede : procedee anumite de conducere cu jocul. influenţează sentimentele lui. 91]. ajutorul. J. citat de D. în cadrul cercetărilor a stabilit etapele dezvoltării jocului în legătură cu formarea intelectuală. dirijare directă – dirijarea directă este participarea nemijlocită a educatorului în joc. Într-un şir de cercetări fenomenul studierii jocului ca formă specifică de activitate a copiilor cuprinde multitudinea problemelor existente în formarea personalităţii copiilor prin activităţi de joc şi ponderea lor în dezvoltarea proceselor psihice superioare [48 pag. planul imaginar predomină asupra celui real [34 pag. explicaţiile pe care le dă copiilor. afirmă că jocul copilului nu constituie doar reflectarea lumii înconjurătoare ci şi o posibilitate de pătrundere a copilului în viaţa maturului. 1978. propunerea unei noi teme de joc. este evidentă deosebirea dintre activitatea intelectuală şi cea de joc. În activitatea de joc putem evidenţia două particularităţi importante ale jocului. Conform rezultatelor lui J. Jocul este o şcoală a sentimentelor pentru copil.Metodica aplicării şi promovării jocului creativ depinde de măiestria pedagogică a pedagogului. Jocul nu se caracterizează prin adaptare. acumulând astfel experienţă morală. 19]. 38]. Jocul trebuie să trezească în copil sentimente frumoase. Dirijarea jocurilor poate fi clasificată : 1. 77]. Piaget. 2. adică această activitate nu serveşte drept sarcină de adaptare. adică este orientat spre procesul jocului şi trăirile celui ce se joacă. Rolul ce şi-l atribuie îl antrenează. gingăşie. brutalitate. În al doilea rând în cadrul jocului. De aceea e important ca copilul să-şi asume roluri pozitive. povaţa pe parcursul jocului. Victoria Rotaru magistru în psihologie. Elkonin. atenţie. de cunoaşterea de către el a particularităţilor de vârstă. amabilitate sau cruzime. dirijarea indirectă – este efectuată pe calea îmbogăţirii cunoştinţelor copiilor despre lumea înconjurătoare şi formarea noţiunilor în baza acestor cunoştinţe [24 pag. USEFS. Jocul creativ artistic este cea mai bine venită formă de muncă educativă.

a formelor învăţării specifice vârstei. disciplinat capabil să accepte părerea majorităţii. Este necesar de a cunoaşte modalităţile de realizare a educaţiei preşcolare. 69]. pretenţios [27 pag.3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani Schimbările ce au loc în procesul educaţional din ţară oferă suficiente puncte de reper şi pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare. altul. se manifestă ca un încăpăţinat. selectarea şi construirea conţinuturilor accesibile. ci o învăţare integrată în efortul constructiv de realizare a proiectului. 64 . În viziunea lui J. principiali. săritor. 3. după cum numeşte autorul – „învăţare prin / din acţiune” (learning by doing) [45 pag. Dewey.pentru preşcolari o importanţă excepţională : jocul este pentru dânşii şi învăţătură şi muncă [80 pag. Îi învaţă pe copii să fie buni colectivişti. dimpotrivă. binevoitori. 24]. Copilul se manifestă în joc aşa cum este adevărat : unul poate să arate bun. proiectarea didactică. efectuarea evaluării (iniţiale. continue şi finale) atât prin intermediul jocurilor cât şi a exerciţiilor. Jocurile contribuie şi la cultivarea unor norme morale. proiectul nu poate fi scopul final al procesului educaţional. activităţilor individuale şi colective [11 pag. cinstiţi. 6]. 27].

65 . în dobândirea măiestriei didactice. reprezentarea unei activităţi pe care avem intenţia să o realiză. 107]. Bulboacă. 112]. ceea ce am vrea să realizăm în viitor. Kilpatric : „Proiectul nu este o întreprindere a copilului. Obţinerea performanţelor înalte în activităţile cu preşcolarii depinde de modul în care educatoarea conduce operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune. observarea zilnică a comportamentului. ci o întreprindere comună a educatorului şi a copilului”. Minder. 75]. Proiectarea este o activitate continuă. A stabili toate elementele esenţiale şi relaţiile dintre ele. M. V. ceea ce presupune în timp. La baza proiectării va sta cunoaşterea copilului prin discuţii cu părinţii. L. procedeele de muncă individualizată. În aria preocupărilor directe privind problema proiectului se înscriu investigaţiile cercetătorilor Al.După cum susţine W. H. situaţia de învăţare [45 pag. a ţine cont de toţi factorii ce pot influenţa demersul educativ. cu caracter de învăţare prin descoperire. a acumulării de experienţă pozitivă. Pulkkinene. fiind : O proiectare eficientă este condiţionată de o pregătire temeinică.109 ]. J. Cojocaru. Eficienţa proiectării depinde de respectarea unor principii şi a unor cerinţe principalele. este o acţiune practică de cunoaştere. sistematizarea şi evaluarea formativă ce conduc la ameliorarea şi perfecţionarea procesului de instruire şi educaţie [63 pag. materialul utilizat. Ei consideră că proiectul este o construcţie mentală care poate fi valorificată prin : anticiparea. 26]. Alţii susţin că proiectul este o investigaţie amănunţită. Găvenea. documentele de proiectare elaborate de minister. Knoll. de cunoaştere a tuturor aspectelor : nivelul copiilor. care presupune un efort deliberat de cercetare al copilului. studierea rezultatelor activităţii copiilor respectivi şi corelarea acestor informaţii într-o fişă de analize psiho-pedagogică [63 pag. etapizată în care educatorul deţine toate datele necesare şi poate lua deciziile corecte. a evitării greşelilor şi lipsurilor. O proiectare bine realizată permite asigurarea eficienţei activităţii. Secară. o investigare a unui subiect către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie [45 pag. anticiparea cu cât mai multe şanse de realizare practică a demersurilor educative [63 pag. desfăşurată de copil. proiectarea lor riguroasă. M. A. Autoanaliza activităţii educative este sursa de bază a perfecţionării activităţii cadrului didactic. Proiectarea vizează obiectul muncii de recuperare. sarcinile de lucrul pentru copii.

în predare şi învăţare.Cercetarea pedagogică este o activitate ştiinţifică de investigare a sistemului sau a procesului de învăţământ. cu rezultate ce pot fi aplicate foarte curând în activitatea didactică. filosofică – acţiune. de fenomene.114]. Etapa realizării presupune : 66 . de componente ale sistemului de învăţământ sau ale procesului de predare-învăţare. 2. În practica cercetării intră o gamă variată de aspecte. de a le ameliora. O altă clasificare a cercetării se referă la criteriul numărului de discipline ştiinţifice implicate : • • Cercetări pedagogice propriu-zise (abordare didactică unidisciplinară). Formularea ipotezei cercetării ce urmează a fi verificată experimental sau prin observare sistematică. În literatura de specialitate se mai întâlnesc o serie de alte taxonomii ale cercetării pedagogice : cercetare normativă – cercetare operaţională. Angajarea inovaţiei. Cercetări psihopedagogice (transdisciplinare. constituind baza cercetării pedagogice fundamentale [63 pag. de ale moderniza. de a asigura educarea şi formarea. presupunând viziune psihologică şi pedagogică). pag. Stabilirea clară a obiectivelor cercetării. prospectivă şi retrospectivă. respectarea unor cerinţe şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice : 1. instruirea tinerii generaţii în condiţii sporite de randament şi calitate. Etapa formulării problemei are următoarele cerinţe : • • • • • • • • Exprimarea clară. Cercetarea pedagogică aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învăţământ cu aplicabilitate în practica şcolară şi preşcolară. cu scopul de a le constata utilitatea. de Landsheere. 3. Definirea operaţionalizarea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate în cercetare. sau unor aspecte particulare ale acestora. Desfăşurarea cercetării pedagogice impune parcurgerea unor etape. dar ele pot fi raportate la clasificarea fundamentală aplicativă [G. 254-259]. Stabilirea tipului de investigaţie. 1992. eficienţa neajunsurile. Etapa proiectării cuprinde : Alegerea metodei. Delimitarea şi alegerea surselor.

Analiza rezultatelor şcolare (fişe de evaluare. numit şi observare dirijată. Observaţia are aceleaşi reguli ca şi metoda observării. tehnicilor. Cele mai cunoscute şi aplicate metode sunt : Observarea copiilor în grădiniţă în mod spontan şi sistematic. 4. 119]. trăsături de caracter. Etapa finală presupune : Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici. a unei lucrări de cercetare. Evaluarea rezultatelor cercetării. În caz de incertitudine cercetarea se reia şi se compară rezultatele obţinute cu datele iniţiale. Observarea sistematică serveşte şi pentru întocmirea fişei psihopedagogice a copilului care poate fi considerată o mică cercetare psihopedagogică. Prelucrarea datelor prin mijloace clasici sau cu ajutorul calculatorului. în activităţile alese. în mediul familial aduce informaţii despre personalitatea în formare.• • • • • • • • • • • Alegerea metodelor. determinarea echipei. Redactarea unor concluzii preliminare. la joacă. temperament. mijloacelor de cercetare. Prelucrarea şi analiza pedagogică a rezultatelor statistice. Principalele metode de cercetare sunt : observaţia şi experimentul. Experimentul ce aparţine în egală măsură tuturor cercetărilor ştiinţifice.117-118]. 67 . Stabilirea relaţiilor dintre ipoteze şi rezultate. Studiul documentelor de programare emise de minister. Cercetarea pedagogică apelează la observare mai cu seamă că aceasta nu presupune aparataj. instrumente de investigare supuse atenţiei cercetătorului. metode. procedee. Analiza produselor activităţii a lucrărilor. (Auto)biografia : curriculum vitae. Organizarea cercetării. instrumente costisitoare. despre aptitudini. fişe de observare). convorbiri [ 63 pag. despre nivelul cunoaşterii. a activităţii creative. Ancheta poate fi în formă scrisă sau orală. generalizarea experienţei pozitive rezultate în urma cercetării [63 pp. Elaborarea unor studii. Redarea grafică a rezultatelor. Observarea copiilor în timpul activităţilor. Extinderea rezultatelor.

metodelor. Aplicarea testului : Copilului i se propune să deseneze pe o foaie A4 familia sa.Experimentul presupune să se înceapă cu o ipoteză experimentală apoi se aleg metodele potrivite fiecărei etape. izvorul apariţiei noului” [11 pag. trebuie să ia în calcul nu numai calităţile formate. evaluărilor contribuie la sporirea calităţii instruirii. 220 ]. ci şi cele în formare. [Anexa № 14] L. care au avut drept scop determinarea particularităţilor de personalitate. reacţiile emoţionale. Metode proiective „Desenul familiei”. Cercetările empirice New Look au introdus în metoda proiectivă noi categorii „control” şi „stil cognitiv”. jocurilor logice. Pentru determinarea fricii la copii a fost utilizat „ Ce-ai face dacă …?”. comentariile. „Testul arborelui”. astfel încât membrii ei să fie preocupaţi de lucrul casnic. tehnicilor experimentale. După realizarea desenului copiii au fost intervievaţi cu scopul obţinerii informaţiei suplimentare. Teste de personalitate : metodele „Scăriţa” şi „Cum sunt eu ?” orientate la studierea auto aprecierii copilului şi a imaginii de sine. a sprijinului dat de colectivul din care face parte. 36]. determinarea autoaprecierii copilului şi a imaginii de sine. Vîgotski afirmă : „ evaluând gradul de dezvoltare a unei persoane. 3. 2. de percepere şi trăire emoţională a relaţiilor interpersonale în familie. Folosirea testelor. cu precauţii deontologice [63 pag. şi de educator sau institutor cu condiţia pregătirii prealabile în domeniul etapelor. Tehnica „Desenul familiei” Scopul : determinarea particularităţilor relaţiilor în familie şi a locului său între adulţi.” Tot el susţine că „ instruirea este eficientă doar atunci când precede dezvoltarea şi nu-şi are rostul dacă nu constituie un imbold spre evoluţie. Învăţământul contemporan este centrat pe copil şi pe formarea de competenţe. Experimentul poate fi abordat cu succes. Din grupul metodelor proiective au fost utilizate „Metode de studiere a produsului activităţii”. În timpul desenării se fixează consecutivitatea desenării elementelor. 1. În cercetare au fost utilizate următoarele metodici : 1. [vezi Anexa № 3] Au fost fixate particularităţi ale desenului ca : consecutivitatea desenării elementelor componenţa familiei desenate consecutivitatea desenării membrilor familiilor stilul comunicării în familie 68 .

şi 25 % s-au apreciat la justa lor valoare. Teste de personalitate a) Testul „Scăriţa” Scopul : studierea autoaprecierii copiilor de 6-7 ani. a II-a treaptă – subapreciază. − dacă pe treapta a III-a. după care se adresează întrebările : „Pe care treaptă tu te vei plasa?. Pe care treaptă te va plasa educatoarea? ”. Tabelul № 1 „Rezultatele autoaprecierii copiilor după metoda „Scăriţa”” Nivele de autoapreciere № total copii (%) Supraapreciere 42 % Apreciere adecvată 25 % Subapreciere 33 % Datele din tabelul № 1 indică lipsa unei autoaprecieri adecvate la respondenţi : 42 % au prezentat o supraapreciere vădită. Diagrama № 1 Vizualizarea datelor „Autoaprecierea copiilor după metoda „Scăriţa”” 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III Supraapreciere Apreciere adecvată Subapreciere Metoda „Cum sunt eu ?” Rezultatele obţinute sunt prezentate în : 69 .- gama culorilor plasarea desenului pe foaie. În rezultatul cercetării am obţinut următoarele rezultate care le-am prezentat în tabelul № 1. Analiza rezultatelor : − dacă copilul se plasează pe I-a. a IV-a. Aplicarea testului : copilului i se oferă foaia cu o scăriţă desenată cu 5-7 trepte şi se explică semnificaţia treptelor. şi graficul № 1. Astfel a ajuns la concluzia că numărul mare de copii care se subapreciază ne vorbeşte despre faptul că aceştia duc lipsa unei comunicări cu adulţii care-i influenţează la formarea unei autoaprecieri adecvate. VII-a – supraapreciere. 2. Pe care treaptă te va plasa mama?. − dacă pe treapta a VI-a. a V-a – autoapreciere adecvată. 33 % din copii s-au văzut plasaţi pe treapta de jos. răspunsurile se înregistrează. plasându-se în toate situaţiile pe prima treaptă. Dar tata?.

neliniştea.  Proba № 1 Comunicarea „Este corect ?” 70 . au tendinţa de a se sub şi supra aprecia. de aplicare independentă a elementelor se reflectă în capacitatea de autoapreciere adecvată aplicarea metodei şi a chestionarului „Ce ai face dacă…?” [Anexa № 13]. redarea corectă a formelor. atitudine pasivă. În timpul sarcinii de lucru la copii cu autoaprecierea cu nivel scăzut s-a observat manifestarea unei stări încordate. În urma cercetărilor efectuate asupra principalelor ipoteze care menţionează formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderii. Pentru cercetarea evaluării nivelului de dezvoltare a comportamentelor : social şi cognitiv am folosit o serie de teste.Tabelul № 2 Nivele de autoapreciere № total copii (%) Foarte înalt 36 % Înalt 13% Mediu 23 % Scăzut 28% Foarte scăzut 0 Aceste cifre ne indică că la copii aceştia este tendinţa de supraapreciere peste 45 % şi sub apreciere 28 %. − La copii se manifestă accentuat elementele afectivităţii negative : anxietate. iar nivelul de autoapreciere adecvată este minim 23 %. aceste manifestări ne fiind specifice vârstei lor. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. am obţinut următoarea informaţie : − Copiii cu capacităţi înalte de creativitate. acestea fiind manifestări tipice ale subaprecierii. Diagrama № 2 comparativă a autoaprecierii copiilor 50% 40% 30% 20% 10% 0% Metoda "Cum sunt eu ?" Metoda "Scăriţa" I II III Datele din tabel prezintă rezultatele similare la fiecare nivel de autoapreciere. agitaţie în timpul sarcinii de lucru. formativ cât şi finale. Aici constat că nivelul dezvoltării copilului a crescut. frica. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la aceste două metode confirmă ultima parte a ipotezei cercetării. unde am determinat gradul de apreciere a evaluărilor atât iniţial.

să spună din ce text face parte şi să povestească anumite fragmente. Materiale. Barem : − Nivel inferior – a numit un singur fragment de poveste. Dimensiunile pot varia.  Proba № 3 Gândirea „Integrarea noţiunilor” Testul № 1 „ Integrarea noţiunilor ” Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gândirii. capacitatea de a generaliza. − Nivel superior – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute [14 pag. Episoadele improvizate să fie cât mai variate. Copilului i se propune să deseneze cât mai multe obiecte. 71 . a vorbirii coerente. lupul. utilizând figurile geometrice de pe desenul propus (în partea de sus a desenului se propun modele de construcţie) [vezi Anexa № 4]. făcând apoi precizările respective. lucruri : 1. 4. Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti. 3.Testul № 1 „ Este corect ? ” Obiective. vulpea. Nivel mediu – a desenat 2-3 imagini. fiinţe. Copilul ce depistează erorile.  Proba № 2 Imaginaţia „Compune o povestire” Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte ” Obiectiv : dezvoltarea imaginaţiei vizuale şi a creativităţii. 2. Unele figuri pot fi utilizate de mai multe ori. se anunţă. Tot ce poate zbura. Barem : 1. 2. 3. masa de ceară. Condiţia de bază: Se interzice de a utiliza figuri ce nu sunt indicate pe desen. Tot ce poate înota. altele nici o dată. Desfăşurarea: Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare şi li se cere cât mai multe obiecte. Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii. Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra. Desfăşurarea. Regulile jocului. Nivelul inferior – dacă a desenat o singură imagine. Desfăşurarea. 53]. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului ne corespunzător.iezii. 71]. texte literare. − Nivel mediu – a numit 2-3 fragmente de poveste. Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului. pădurea. Nivel superior – a desenat mai mult de 3 imagini [46 pag. Toate animalele care trăiesc în pădure. raportarea noţiunilor integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă.

10. 7. la dreapta lui la o distanţă de 40 – 50 cm. la spate. Tot ce poate fi confecţionat din lemn. la stânga. Toate obiectele care fac zgomot. 9. Toate fructele care se pot consuma. 6. finală 0% Comunicarea Imaginaţia Gîndirea imaginaţie şi gândire privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o uşoară creştere. în spate). Propunem să spună unde se află fiecare obiect. 2. În continuare copilul stând în centrul camerei. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 3 Comunicarea Imaginaţia Gândirea Evaluare iniţială 35 % 28 % 25 % Evaluare formativă 38 % 33 % 34 % Evaluare finală 43 % 41 % 42 % Diagrama № 3 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor 50% 40% 30% 20% 10% Evaluare iniţială Evaluare a evaluării Evaluare formative şi finale la comunicare. Nivel mediu – dacă a dat 4-5 răspunsuri din 10. Toate legumele care se pot consuma. la dreapta. 72 . 15]. Desfăşurarea : Sunt aranjate corpuri geometrice în faţa copilului. Toate hăinuţele de care ai nevoie. Materiale : Corpuri geometrice. la spate. 3. la stânga la dreapta lui. trebuie să numească ce corpuri geometrice se găsesc în faţa lui. Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor.  Proba № 4 Perceperea „Completează figurile” Testul №1 : „Sesizarea spaţială” Scopul : Dezvoltarea percepţiei spaţiului (la stânga.5. Barem : 1. Valorile medii calculate la 3 probeformativă : iniţiale. Nivel superior – dacă a răspuns la toate 10 întrebări [46 pag. Nivelul inferior – dacă copilul a dat 3 răspunsuri din 10. 8. în faţă.

Cerul este albastru. Desfăşurarea : Copilului i se propune să copie modelul expus pe desen [vezi Anexa № 5]. 57]. 4. Se admite mărirea/micşorarea dimensiunilor desenului (nu mai mult de 2 ori). capacităţii de a respecta instrucţiunea. enunţurile se mai repetă încă o dată. important e să se ţină cont de : − numărul de puncte copiate. Barem : Pentru fiecare răspuns corect copilului i se acordă câte un punct. În caz dacă copilul nu reuşeşte să memoreze. Vişinele sunt dulci. Examinând rezultatele. Desfăşurarea : Se citesc următoarele enunţuri : 1. Bunica poartă ochelari.  Proba № 6 Memoria „Desenează silueta unui copil după memorie” Test №1 „Memorează enunţul” Obiectiv : Dezvoltarea memoriei logice. − aranjarea punctelor pe foaie în corespundere cu modelul. 29]. [46 pag. 2.  Proba № 5 Atenţia „Compară desenele” Testul № 1 „Transcrie punctele” Obiectiv : Dezvoltarea atenţiei voluntare.) [46 pag. Este considerat nivel super al memoriei care a numit toate enunţurile corect [46 pag. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 4 50% Percepţia 40% Atenţia Memoria 30% 20% 10% 0% Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea finală 32 % 39 % 45 % 23 % 37 % 43 % 27 % 35 % 46% Percepţia Diagrama № 4 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor Atenţia Memoria 73 Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală . Copilul trebuie să repete enunţurile pe care le-a memorat. 3. Barem : Pentru apreciere se ia în consideraţie timpul consumat în întregime la realizarea modelului propus (20 sec. Nu este obligatoriu să reproducă propoziţia integral. important e să reţină sensul ei.Barem : Se consideră nivel superior cazul când copilul a rezolvat toate însărcinările timp de 45 – 60 sec. 49]. Primăvara se topeşte zăpada. 5. 6. Soarele are formă rotundă. Corabia pluteşte pe mare.

să descopere. b. O adevărată creaţie este aceea prin care autorul îşi exprimă trăirile interioare. atenţie şi memorie privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o creştere substanţială.” În psihopedagogie e demonstrat că literatura pentru copii. Concluzii : Creativitatea prin bogăţia conţinuturilor îl ajută pe copil să perceapă. anumite norme morale. le trăiesc emoţii. el fiind tot o creaţie. În decursul vieţii pe pământ omul a tot creat. trăiri care îi sensibilizează. copilul îşi formează la baza celor audiate. a lui Dumnezeu. 5. învăţate. folclorul. Creativitatea poate fi încurajată prin : a. să însuşească cunoştinţe. 4. 3. jocurile artistice creative îmbogăţeşte lumea interioară a copiilor. deoarece fără ea nu există prezent şi viitor. Compătimirea şi înţelegerile manifestate pe 74 . c. şi apare ca o componentă a sistemului social. cu un conţinut şi o logică specifică. cu o structură. să creeze. În concluzie analiza teoretică şi conceptualizarea creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani ne-au permis să deducem următoarele repere şi concluzii : 1. 2. având funcţii de realizare şi transformare a raporturilor subiect-obiect.Valorile medii calculate la 3 probe a evaluării : iniţiale. Astfel de trăiri care adesea nu pot avea loc în realitate îi permit copilului să-şi creeze un anumit comportament. să-şi formeze competenţe şi aptitudini. E cunoscut sloganul „Creaţia e necesară. acceptarea ideilor neobişnuite ale copiilor. Având succes la operele literare. Creativitatea este de natură socială. Educarea creativităţii copiilor este un proces continuu care pune în valoare potenţialul creativ al acestuia. la bogăţia spirituală a poporului. încurajarea procesului. Personalitatea mare este vârsta formării unor importante orientări valorice ale copilului şi aceasta se realizează în procesul socializării sale. formative şi finale la percepţie. Ridicarea nivelului de dezvoltare a creativităţii copiilor trebuie realizat pentru integrarea lui în viaţa socială. o anumită atitudine faţă de ceea cel înconjoară. adaptarea la ideile copilului.

Rogere C. decizii şi activităţi. Alport G. Artele constituie factorul cel mai important în procesul de formare.P. Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativităţii la copii. presupune că în orice decizie educativă ţine seama de trăirile copiilor şi îşi aduce permanent aminte că a fost şi ea copil. dar mai apar încă dificultăţi în auto aprecierea adecvată. Pentru a uşura receptarea operelor literare de către copil este important să se respecte următoarele condiţii : • • • adultul să prezinte textul într-un mod captivant. fiind principala condiţie a progresului economic şi social. ascultătorul (copilul) să se încadreze nemijlocit ca participant activ la cele expuse în text. însuşesc normele morale acceptate de societate. crearea soluţiilor şi abordarea a unor atitudini creative în faţa realizărilor problemelor de zi cu zi în cercetarea creativităţii. mijloace. Ei consideră că supravieţuirea omului depinde de dimensiunea creatoare a factorului uman. sărbători conform cerinţelor curriculare reieşind din teoriile noilor educaţii. forme de organizare a procesului de învăţământ în instituţiile preşcolare pentru a stimula şi dezvolta creativitatea la copii. deschiderea trebuie să accepte permanent noul.W. Fiecare individ acumulează şi posedă un anumit volum de cunoştinţe. a calităţii vieţii şi a existenţei societăţii.. oferind opţiuni diferite copiilor şi lăsându-i pe ei să aleagă materiale diverse. Toţi aceşti cercetători susţin că creativitatea este o necesitate socială. activităţi cu conţinut creator. de cultivare a calităţii nobile omeneşti..parcursul operelor literare le ajută copiilor să perceapă evenimentele din viaţa personajelor descrise în text. cu părinţii. Ţinând cont de primele ipoteze putem vorbi despre : 75 . Weisberg R. Educatorul în procesul organizării activităţilor trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaţionale. şi alţii. Educatorul trebuie să planifice jocuri artistice creative. în scopul de a evidenţia nivelul de percepere a operelor literare de către copii. astfel ei învaţă a aprecia faptele. o anumită experienţă de viaţă care contribuie la formarea intelectului şi personalităţii lui. să organizeze convorbiri speciale în baza textului. distracţii. În partea teoretică a lucrării ne-am oprit asupra analizei a concepţiilor diferitor autori cu referinţă la creativitate : Guilford J.. flexibilitatea în planificare. reflexivitatea pentru că trebuie să considere şi să reconsidere permanent ceea ce observă la copii şi să analizeze cu atenţie datele. În faţa educatorului sunt înaintate următoarele cerinţe : participarea şi implicarea motivaţională în actul educativ.. facilitatea constructivă. soluţiile variate şi flexibile care să corespundă nevoilor copiilor. cu specialiştii şi cu membrii comunităţii care îi pot sprijini efortul educativ. lucrând împreună cu colegele sale. parteneriatul. empatia.

frumosul. a-şi expune toate ideile. adevărul. Astfel capătă o doză de încredere în sine şi fiecare următoare sarcină o va realiza cu mai multă ardoare. a capacităţii de a fi creativ la alcătuirea şi redarea formelor. 3. flexibilitate. cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu atât mai mult potenţialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate. obiectelor. propunerilor. Să li se ofere posibilităţi de câte ori este posibil pentru a-şi da părerea. Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizarea sarcinilor. Adulţii trebuie să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoţiilor. Conţinutul de bază a educaţiei constituie :  operele literare – având ca scop formarea personalităţii  arta plastică – dezvoltarea capacităţilor creatoare  jocurile creatoare – dezvoltarea creativităţii artistice. 2. Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ la copii. originalitate. dar se simte necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru. la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele. variabilitate. Copiii trebuie să fie învăţaţi să-şi folosească imaginaţia în exprimarea emoţiilor. fluenţă. libertatea.- formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderilor la copii. Încheiere Cercetările au fost realizate în contextul reformei curriculumului naţional reieşind din perspectiva noilor educaţii. - Din ultimele ipoteze putem concede. coerenţă. sentimentelor : 1. Reperele teoretice şi experimentale ne-a permis să desfăşurăm următoarele activităţi : • • • • familiarizarea cu mediul înconjurător arta plastică lucrul manual reprezentări elementare matematice 76 .

3. Alois Ghergut . Intelligence and Personality. Gîndirea pedagpgică în Basarabia (1918-1940). S.Sinteze de psihopedagogie specială. Axentii I-A. jocuri creatoare. educatorilor. numărul de pagini : 160. Harrington. 2005. Psihologie. şi desigur studenţilor la specialitatea pedagogie/psihologie. Educaţia în schimbare. 5. Teoria educaţiei.H. 1998.• • • • activităţi de educaţie muzicală activităţi de educaţie fizică dezvoltarea vorbirii literatura artistică. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice. 1986. 2. 2006. 4. şi nu în ultimul rând va fi bine venită tinerilor specialişti la predarea cursului de Pedagogie preşcolară. numărul de pagini : 424. au fost elaborate proiecte didactice. metodele. Iaşi. Iaşi. Modelul elaborat va fi de folos managerilor preşcolari : director. formele.Introducere într-o pedagogie a libertăţii. Polirom. Chişinău. Albu Gabriel . psiho-pedagogie. Polirom. metodist. "Creativity. Bibliografie 1. Iaşi." (varianta electronică). numărul de pagini : 192. În cercetare sunt arătate principiile. 77 . teste. Andre de Peretti. Barron Frank and David M.

Iacob L. 1983. Editura Ruxanda.Pedagogie. Claparedé E. 2008. Cartier. Chişinău. revăzută şi adăugită). numărul de pagini : 96. Polirom. Iaşi.D. psihoeducaţionale). (Ediţia a II-a. Bontaş Ioan. Cucoş Constantin . numărul de pagini : 130. Chirev A. psihologice. numărul de pagini : 160. 7.Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Ciobanu-Mocanu L. ALL Educational S. Bucureşti. Cristea Sorin – Dicţionar de termeni pedagogici. 2008. Neamţu Octavian „Mecanismul cercetării. 13. Chişinău Universitas 2001. Cucoş Constantin . E. muncă. învăţare. Tipografia Universităţii. Iaşi. Psihologie şcolară. Iaşi. 1991. Culegere de articole : Evaluarea la debutul şcolar (abordări inovaţionale). 1999. numărul de pagini : 301. Particularităţi psihologice de vîrstă ale elevilor din clasele primare.6. Ed. Contribuţii la teoria şi practica organizării ştiinţifice”. Învaţă jucîndu-te. 20. „ Dezvoltarea creativităţii la preşcolari”. 1998.. numărul de pagini : 105. numărul de pagini : 96.P. numărul de pagini : 736. 10. „Pedagogie”. Chişinău. Lumina. numărul de pagini : 140. 2003. Cemortan S. Metodica organizării activităţilor literar-artistice ale preşcolarilor. Chişinău.. Calistru R. 2003. Arta plastică în instituţiile preşcolare. 12. Consideraţii psihologice asupra scientismului. Cosmovici A. Stoleru P.A. Constantinescu. Ed. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Bucureşti. numărul de pagini : 288. 15. Polirom. 22. Bejan F. Copilul la debutul şcolar. Institutul de ştiinţe ale educaţiei. Călcîi Maria. Iaşi. 18. 1970. Lumina. Bădina Ovidiu. Chişinău. 11. Bucureşti Ed. Ed. 2001. „Dezvoltarea copilului prin joc. numărul de pagini : 25.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului creativ (implicaţii practice.1975. Cojocaru C. Didactică şi Pedagogică. Chişinău.” Bucureşti 1964. Politică. 8. Polirom. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală . 1998 9. Polirom. 16. număr pagini: 464 21. 1975 17. 14. Lyceum. 19. 2001. Chişinău. 24. Cemortan Stela. Bucureşti. Chişinău. Cemortan S. Cucoş Constantin . Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. 23. Creativitate şi inovaţie. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale. 78 .Istoria pedagogiei.

Melnic P. Janet K.A. 32. Gusac M. and Victoria R. Macavei E.Psihologia copilului. 40. numărul de pagini : 270.Dicţionar de pedagogie. Bucureşti. Groves Melissa M. 28.25. numărul de pagini : 70. Sawyers. 34. Karl G. Golu P. Îndrumări metodice „Desenul. Lumina.Laborator preşcolar. (2001) . 35...". Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri. Milgrim. Joiţa Elena . 38. „Jocul şi jucăria. Lumina. Druţă M. Cunoaşterea elevului.. Ed. Fu. Danii A. Moran. Editura Didactică şi . Aramis. Roberta M. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă. Chişinău 1997. E. 33. Zenke . 26. Bucureşti. 79 . Tipografia Centrală. numărul de pagini : 352. Iaşi. Racu Al. Polirom. Bucureşti. 2004. Bucureşti. Activităţi creative ale elevilor de vîrstă mică. Verza E. 36. 2001. 2007. Iaşi. 2003. Chişinău 11-13 decembrie” 1996. Bucureşti 1980. 37. numărul de pagini : 112. Elconin D. 27. Aramis. Chişinău. Janet K. „Creativitatea”. 30. Psihologie generală. "Reward and Ideational Fluency in Preschool Children. Zlate M. Nestor Iacob Marius. numărul de pagini : 344. Pedagogie. 42. Moran James D. and James D. numărul de pagini : 160. 29. Horst Schaub. Racu I. Didactică şi Pedagogică." 2001 43. 1995. Polirom. numărul de pagini : 50. Jelescu P. Chişinău. numărul de pagini : 230. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 1999.A. "Original Thinking in Preschool Children.Pedagogie. modelajul şi lucrul manual în grădiniţa de copii. Ezechil L... Sawyers. Fleorina E. (1992) Pedagogică. III. Ed. Materialele conferinţei ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire. 2001. Bucureşti.V.” Bucureşti 1975. 39. Păişi Lăzărescu M. Intervenţia psihopedagogică în şcoală incluzivă.. numărul de pagini : 176. „Psihologia jocului. Chişinău. R. Zemţov T. III. Chişinău. Editura V& I Integral.” Bucureşti 1965. 31. 1972. Garboveanu Maria – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţămînt.” Bucureşti 1976. 2007. 41.

(1971) . Nicolae Iorga şi educaţia maselor. Iaşi. Tipografia Panfilius. Roco Mihaela. 1998. 1979. Polirom. Stoica A. 56. Colecţie. Bucureşti. numărul de pagini : 202. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Perjan C. Răfăilă E. „Creativitate şi inteligenţă emoţională”. Colaborare şi educaţie. Editura Enciclopedică Română. numărul de pagini : 43. Sova S. 52. Psihologia Copilului. 1973. Lumina. Chişinău. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. Bucureşti. 2003. Ostrovskaia L. Editura Didactică şi Pedagogică. „Creativitatea”. numărul de pagini: 246. Orizonturi. Psihologie. Chişinău. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. CEP USM. Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale. Teodorescu Barbu. 2008. Pascari V. 57. Chişinău. Dan Potolea . 2002. Cunoaşterea mediului . 49. Savca L. Roşca Alexandru. Editura Ruxanda. Iaşi. Polirom. Racu I. Chişinău.. Lumina. Chişinău. 2004. Păun Emil. numărul de pagini : 158. numărul de pagini : 160.educaţie ecologică. Popescu – Niveanu P.44. 1991.Creativitatea elevilor. Pereteatcu M. Şchiopu U. Lumina. 1993.Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. Ed. 1967. 61. 1991. 2007. Păruş E. Academiei Române.. 62. 1994. 60. Roco Mihaela. numărul de pagini : 190. Stimularea creativităţii copiilor ciclului primar. 1993. numărul de pagini: 100. 80 . Chişinău. . Tărîţă Zinaida. Mîine vom fi şcolari. 2005. numărul de pagini : 248. 1967.Pedagogie. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Psiholgia dezvoltării şi psihologia pedagogică. 50. Pascari V. 47. 46. Educaţia Didactică şi pedagogică. Roşca AL. „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”. 53. numărul de pagini : 120. Iaşi. 51. Psihologie. Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti. 48. Situaţii pedagogice. 45. Creativitatea. 2002. 58. Bucureşti. 55. Bucureşti. 59. Bucureşti 1972. Lumina. Bucureşti. 54. numărul de pagini : 120. Editura Aramis. Oprea Nicolae.

63. Galaţi. 75. Stelart. Bucureşti.Moldova. 2002. Н. 1990. Москва. Кишинэу. Москва. В. 1987. Проблемы способы. 1983.С. Психология копилулуи. Лумина. 1930 70. iunie 2008. Рисование в дошкольном возрасте. Revista : Didactica PRO. № 4. aprilie 2007. Халедова Основы изобразительного искуства и методика руковоства изобразительных деятельность. № 3. (36-37). 2006. Воображение и творчество в школ М. Ананьев Б. Развитье творческого воображения. 78. Ediţia a II-2003. . Psihologia educaţiei. Revista : Didactica PRO. Л. 71. Лумина. 80. Воронова В. Вопросы художественного воспитания. Voloşin E. Сакулина Н.Chişinău. 2004. .П. 1962. 7 februarie 2009. . opinie şi cultură pedagogică. Теплов Б. Сколость и способность.Б. Editura Geneze. Космынская В.Ф.Л. № 5. numărul de pagini : 300. Я. 66. 65. numărul de pagini : 303.Г. Москва. Выготски Л. Revista : Didactica PRO. Chişinău. numărul de pagini : 92. Проблемы способностей. numărul de pagini : 77. (49). UNICEF . М. 1947. 72. Москва. numărul de pagini : 122. Pedagogie preşcolară. numărul de pagini : 16. № 1-2. 74. 1965. Reviste şi ziare : 76. МП. Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor. numărul de pagini : 88. (41-42). Рыбалко Е.Numărul de pagini : 28.Chişinău. 69. 73. 64. 79. Săptămînal de informaţie. 67. Făclia.С. Бурятия. Мясьщев В. 81 . Vrabie D. Voiculescu E. Revista : Să nu excludem nici un copil. 1962. 1966. 68. О соотношений способностей и одариностей в себе. numărul de pagini : 56. Витаев Т. Aramis. 77. Мухина В. 1962. 2006.Chişinău. Жокуриле де креацие але прешколарилор де вырстэ маре. Кишинэу. numărul de pagini: 142. № 2-3.

preţuire. Culegere de articole ştiinţifice. socoteală. abilitate.com 89. 84. 18 decembrie 2008. Săptămânal al MET al RM.ro 88. Creativitate – Însuşirea de a fi creator. 2006. Revista „Pedagogul”. 4. www. Chişinău. numărul de pagini : 79. Capacitate – Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor. 2006. № 1 (9).regielive. 82. putere creatoare.preferatele. Jocul ca parte componentă a procesului de instruire şi educaţie. Capacitate de a crea. Culegere de articole ştiinţifice. forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. 83. № 4 (12). Revista MET al RM : Univers pedagogic. Chişinău. numărul de pagini : 79. Revista MET al RM : Univers pedagogic. calcul. Îndemânare. aptitudine.didactic. competenţă. Chişinău. Evaluare – Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei. 2006. de a produce valori. numărul de pagini : 80. Atenţie – Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într-o anumită direcţie. 2. № 2 (10). Revista MET al RM : Univers pedagogic. numărul de pagini : 8.ro 90. www.bcu. creştere. www. Resurse Internet : 86. № 46.uab. Culegere de articole ştiinţifice. apreciere. Univers Pedagogic.81. amplificare. www. 3.” № 3 1991. 82 .ro 87. evoluare.ubbcluj. 5. www.ro Anexe Anexa № 1 Cuvinte cheie : 1. 85. Dezvoltare – Acţiunea de a (se) dezvolta şi rezultatul ei.

joacă. 8. 14. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). aprobat şi apoi pus în aplicare. 16. fantezie. Euristică . rezultatul acestei activităţi pedagogice. comportare civilizată în societate. completat.6. închipuire. mişcărilor. Proiect – Text iniţial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat. Memorie – Proces psihic care constă în întipărirea. spirit. activitate distractivă (mai ales la copii). 2) Metodă de cunoaştere caracterizată printr-un grad maxim de generalizare. recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor. 13. Instruire – Proces de predare a cunoştinţelor şi deprinderilor într-o instituţie de învăţământ. acţiune judecătorească. Proces – Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului. însufleţire. Imaginaţie – Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor. 9. Personalitate – Ceea ce este propriu. bună creştere. judecăţi. Stimulare – Acţiunea de activare. 12. ale oamenilor. 7.. felul propriu de a fi al cuiva. reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. 18.Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale. conştiinţă. 83 . îndemn. Factor ideal care constituie reflectarea realităţii obiective. sentimentelor. totalitatea actelor. 17. 10. morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau. Acţiunea de a se juca şi rezultatul ei. Joc – Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană. 11. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. cunoştinţelor etc. din trecut. Metodologie – 1) Compartiment al filozofiei care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ştiinţe. instrucţie. Percepere – Acţiunea de a distinge şi rezultatul ei. ale societăţii etc. teorii etc. Educaţie .Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea unor fapte noi. Gândire – Facultate superioară a creierului omenesc. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni. 2. caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate. 15. documentelor adunate în vederea acestei acţiuni.

senzitivitatea cerebrală.Anexa № 2 Bazele psiho–pedagogice de dezvoltare a capacităţilor creative Creativitatea Expresivă Productivă Inovativă Factorii creativităţii Inventivă Emergentă Sociali Ereditari Flexibilitatea. fluenţa. Originalitatea. Educaţionali 84 .

Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai nefericit ? De ce ? Informaţii suplimentare 1. cine ar fi acesta ? 2. Ce fac ei ? 4. Unde se află ei ? 3. resemnarea. iar în locul ei ar fi desenat un om. inhibiţia Metode şi procedee creative Rigiditatea în aprobarea problemelor Brainstorming-ul Brainwriting Starbursting Sinectica Procedee de stimulare a imaginaţiei Utilizarea Analogia Adaptarea Modificarea Amplificarea Substituirea Inversarea Anexa № 3 Chestionar la testul „Familia mea” 1. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai fericit ? De ce ? 6. timiditatea.Dinamica creativităţii Preparaţia Incubaţia Inspiraţia Condiţiile Verificarea Mediului ambiant natural Mediului ambiant educaţional Mediului ambiant social Elementele ale mediului care pot frâna creativitatea Inerţia de gândire şi acţiune Descurajarea. Cine ar cîştiga în întrecerile dintre tine şi sora / frate ? De ce ? 85 . Lor le este vesel sau trist ? De ce? 5. Dacă pe acest desen ar fi o pasăre. Pe cine ai desenat aici ? 2.

dar unui membru nu i-au ajuns detalii. Cine nu se va juca ? 6. Imaginează-ţi că ai nimerit pe o insulă ne populată. Cine va rămînea cu ea acasă ? 3.6 situaţii 1. Tu construieşti o maşinuţă din cutioare. pe cine îl vei chema în ajutor ? 4. iar roţile din roticele de morcov. pe cine ai lua cu tine ? 2. dar mama se simte rău. dar sunt doar 2 bilete. Tu ai bilete la cinema (cu unul mai puţin decît numărul membrilor familiei). Întreaga familie trebuie să plece în ospeţie. Imaginează-ţi că eşti invitat la teatru. Cine va rămînea acasă ? Anexa № 4 Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte” 86 . Cu cine ai vrea să locui acolo ? 5. Tu ai primit în dar un constructor interesant. Toată familia se joacă.

Anexa № 5 Testul № 1 „Transcrie punctele” 87 .

Anexa № 6 Proiect didactic (literatura artistică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – literatura artistică 88 .

Tema – „Ursul păcălit de vulpe” Tipul activităţii – predare. răspunsuri. citirea. O3 dezvoltarea priceperii de a dramatiza unele scene din poveste. O7 să utilizeze expresii frumoase audiate din textul dat. denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. O5 să poată să-şi expună atitudinea proprie faţă de personaje. Obiective operaţionale O1 să asculte atent şi să conştientizeze despre cine se vorbeşte în conţinutul textului. generalizare. 89 . a desena tablourile descrise în text. a receptivităţii. O12 să poată numi în ce texte au întîlnit fragmentele date. O9 să recunoască cartea. O2 să perceapă conţinutul ideatic al textului literar. O14 să numească şi alte proverbe ce se potrivesc textului dat. explicarea. O13 să înţeleagă şi să lămurească învăţămintele proverbului. individuală. scriitori şi specii literare. analiza. O10 să recunoască chipul scriitorului după portret O11 să deseneze în caiet tablourile descrise în text. învăţare. Forma de organizare – frontală. O6 să organizeze jocul-dramatizare în baza textului împărţindu-şi în mod independent rolurile. sau însuşite anterior. organizarea jocului – dramatizări în baza textului însuşit. jocul – dramatizare. O3 să poată evidenţia personajele principale din text. utilizînd cuvinte şi expresii din text. O2 consolidarea priceperii de a efectua analiza elementară a textului. Obiective de referinţă O1 familiarizarea copiilor cu procedeele de lucru asupra textului literar ( în scopul perceperii emotive a conţinutului artistic şi ideatic). O8 să manifeste interes faţă de teatru. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Dezvoltarea perceperii artistice. întrebări. lucrul individual în caiet. exersarea. O4 să-şi cultive capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi cei negativi. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. formarea cunoştinţelor elementare despre carte.

reacţiilor afective Dramatizează folosind expresii. „Prietenul bun la nevoie se cunoaşte”. Desenarea corectă a imaginilor Et. a-şi pune pofta-n cui. Organizarea dramatizare poveste) jocului (scene – de Minutul fizic Citirea proverbului „Unde nu-i cap vai de picioare ? ” Lucrul cu caietul. Spune-ţi cum era O8 ursul cînd a rămas fără coadă? De ce? Ce ne învaţă I. Secvenţele activităţii Activitatea educatoarei O Activitatea copiilor Evaluarea Et. Povestesc alte fragmente O1 din poveştile cunoscute scrise de I. Audiază atent textul. expoziţia de carte a scriitorului. Vocabular: caţaveică. cartea ilustrată a lui I. Numesc şi caracterizează eroii pozitivi şi negativi. conştientizînd despre cine se vorbeşte în text. Recunosc şi numesc scriitorul dat. Verificarea cunoştinţelor Et. cuvinte. mimicile adecvate scenei date. Demonstrarea portretului O10 scriitorului. O1 O3 O7 Întrebări la baza O4 conţinutului textului.I (pregătit. Îşi expun atitudinea proprie faţă de personaje. Aprecieri prin calificative.) captarea atenţiei Excursie în ungheraşul de O9 literatură a grupei. Creangă. în text. Lămurirea cuvintelor şi a O5 expresiilor noi. Ascultă atent şi numeşte în ce poveste au întîlnit această scenă sau aceşti eroi. Creangă „Ursul păcălit vulpe ”. Îşi aleg în mod Urmărirea independent rolurile. Creangă prin această 90 Răspund la întrebări.Resurse materiale : portretul scriitorului. Deosebirea părţilor textului. Explică proverbul şi mai adaugă proverbe ce se potrivesc textului dat. Desenează tabloul descris Apreciere scrisă. O6 O7 Observă şi numesc cărţile Apreciere orală expuse. calificative folosind în vorbire cuvinte şi expresii noi.II(însuşirea temei noi) Urmăresc răspunsurile complete. Citirea expresivă a textului. măşti pentru dramatizare. corecte. Reproduc scurte dialoguri dintre urs şi - . III obţinerea performanţelor - O11 Aprecieri prin Povestesc textul pe părţi.

vulpe.poveste? Reproduceţi unele dialoguri dintre urs şi vulpe. Anexa № 7 Proiect didactic (formarea reprezentărilor matematice) Grupa – pregătitoare 91 .

foi cu exerciţii. măşti pentru dramatizare. Chişinău. <. a deprinderilor elementare de activitate intelectuală. 1997 Pereteatcu M. corectitudinea. O2 identificarea soluţiei unei probleme pe baza condiţiilor date în formă intuitivă. castane. 92 Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea . comparîndu-le folosind simbolurile necesare. buburuze. egal). comparaţia. Secvenţele activităţii O. beţişoare. O5 să rezolve probleme simple indicînd răspunsul cu numărul necesar O6 să construiască obiecte la dorinţă (mare. Bibliografia MEŞ Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. Obiective de referinţă O1 efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu obiectele orientîndu-se la însuşirile lor (formă. = O4 să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu ajutorul figurilor geometrice. Lumina. Chişinău. creioane colorate. 1994 Vieru Gr. Lyceum. lămurirea. 1990. sferă mică. în grup. clasificarea). Vieru. covrig. învăţare. recitare. capac. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. Material didactic Setul de citire (1-5). „Albinuţa”. întrebări. fişe colorate. 2008 MEŞ Curriculumul preşcolar.predare. exerciţiu. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. fluturaşi. Obiective operaţionale O1 să verbalizeze consecutivitatea zilelor săptămînii O2 să conştientizeze vecinii numerelor O3 sa compare numerele folosind corect simbolurile : >. răspunsuri. descoperire.Compartimentul – matematică Tipul activităţii . algoritmul. conversia. reversibilitatea operaţiilor intelectuale).O Activitatea educatorului Activitatea copiilor Formează un cerc. minge. Forma de organizare Frontală individuală. O7 să dramatizeze cîntecul „Doi răţoi şi un cocoş” de Gr. a calităţilor gîndirii (independenţa. Chişnău. interpretare. mic. Chişinău. foi cu imaginea brăduţului. problematizare. culoare). evaluare Forma de organizare – integră Subiectul – Victorină matematică „Numărul şi cifra cinci” Obiective generale Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza.

Explicarea.Et. cu aceste buburuze. II însuşirea temei O5 noi O2 I pas. Exersarea Urmăresc lucrul copiilor Apreciez prin calificative Interpretează cîntecul „Zilele săptămînii”. pe creanga de jos din dreapta două cercuri de culoare verde. Răspunde la întrebarea înscrisă pe săgeată. 1. 4. în dreptul cărui copil s-a oprit ea. 2. Să nentrecem dragi amici. Frumuşele şi ursuze „Salutare Buburuzelor” Buburuze ne numim Şi vrem să vă dovedim. isteţe. citim indicaţia de pe săgeată. Desenăm un romb de culoare roşie în vîrful bradului. Ne-om întrece în mulţi paşi. Suntem micii fluturaşi. Interpretează cîntecul. doar cu unu mai mult. Bila se învîrte pe capac. I pregătitoare Captarea atenţiei Verificarea cunoştinţelor O1 Jocul „Mingea veselă” Organizează echipelor. Şi în fapte şi-n poveţe. îndeplinind 93 Interpretare Joc didactic „Roata norocului”. Astăzi a venit aici. Cu frumoşii fluturaşi. pe creanga de sus din stînga desenăm tot atîtea pătrate cît şi cercuri. Echipa „Fluturaşii” Aruncă mingea unul altuia numind salutul consecutivitatea zilelor săptămînii. Cît de agere. Descoperire Aprecieri prin calificative Interpretare . „Salutare Fluturaşilor !” Exersarea. Problematizarea Îndeplinesc lucrul individual după sarcinile date. doar cu unu mai puţine. 3. Frumuşei şi drăgălaşi. „împodobirea brăduţului cu ajutorul figurilor geometrice”. Lămurirea Urmăresc reacţiile afective Recitare Echipa „Buburuzele” O4 O7 Et. Joc mobil „Degeţelele” Explicare.La mijloc desenăm triunghi tot atîtea cît şi pătrate.

Juriul face activităţii. mai pitici Spune-ţi cîte suntem? Ridică fisa cu cifra 5 . răspunsuri Urmăresc reacţiile copiilor. Exerciţiu Interpretare Apreciere prin calificative Anexa № 8 Proiect didactic (arta plastică) 94 . Bună ziua. mai cucoş Ridică fisa cu cifra 1 Cîţi covrigi mai ai în coş? . Doi dar unu-i dau lui bunu. Vieru. ciupercuţe Două mari şi trei micuţe Bună ziua. patul. Am 3 floricele de 2 culori. Ridică fisa cu cifra 1 . III obţinerea performanţelor O6 O3 O7 Lucrul căpitanilor Compară numerele „Compară numerele”. Cîntă şi imită mişcările. constructoare. Cînecul „Doi răţoi şi un Dramatizează cucoş ”. Unul jos îşi face . Una-i galbenă ca luna. Măi cucoş. 1. 2. Împarte beţişoare. Construiesc obiecte.mişcarile II pas. Probleme – poezii: 1. Întrebări. < . şi scriu simbolul necesar >. Cîţi păuni de toţi sunt? 2. Trei păuni dorm în Ridică fisa cu cifra 4 pruni. Şi rămîn numai cu (1-unu). bilanţul Sunt premiaţi copii conform răspunsurilor date. cîntecul „Doi răţoi şi un cucoş” de Gr. Interpretare Exerciţiu Urmăresc lucrul copiilor Urmăresc lucrul copiilor Et. imagini de diferite mărimi şi le compară. = . Învingătoare au ieşit ambele echipe. Cîte roşii flori sunt (1) Joc mobil „Ursul în pădure”.

figuri geometrice de culori cromatice O5 să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic O6 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor O7 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. imaginaţia creatoare O8 să manifeste interes şi dragoste faţă de frumuseţea costumului naţional Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia. Materiale : expoziţii de cărţi cu imagini ale costumului naţional. Metode şi procedee Etapa activităţii O. Obiective operaţionale O1 să poată numi piesele unui costum naţional (bărbaţi. stofă. brîu. fetiţă îmbracată în costum naţional. bondiţă aplicată. lucrul individual. Tema de organizare : frontală şi individuală. folosindu-le corect în desen O4 să creeze imagini plastice din puncte. Vocabular : ie. păpuşă îmbracată în costum naţional. creioane colorate. pînză. desene. redarea formelor. elementelor decorative specifice ornamentării O4 dezvoltarea sentimentelor estetice. carioci. a imaginaţiei creatoare. exemplul educatorului. broderii. mileuri. joc didactic. linii. catrinţă. ţesături ale meşterilor populari. Obiective de referinţă O1 familiarizarea cu arta decorativă naţională a poporului nostru O2 alcătuirea şi aplicarea ornamentelor specifice bondiţei naţionale O3 redarea expresivă a formelor.O Activitatea Educatorului Activitatea copiilor 95 Evaluarea . explicaţia. femei) O2 sa poată alcătui şi reda în desen ornamentele specifice bondiţei naţionale O3 să deosebească culorile cromatice. specificul ornamentării bondiţei naţionale. învăţare. elementelor decorative specifice pentru ornamentare.Grupa – pregătitoare Compartimentul – desenul decorativ Tema – „ Bondiţă naţională” Tipul activităţii – predare. opinci. basma. exersarea. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Formarea reprezentărilor despre unele aspecte din ornamentica naţională. demonstraţia. bondiţă.

Valorificarea răspunsurilor corecte şi complete. I. Apoi dansează la mesele de lucru. Ce obiecte sunt în muzeul nostru ? Din ce piese este alcătuit costumul naţional? Cum este îmbrăcată Lenuţa? Dar păpuşa? Ce uzoare sunt folosite la înfrumuseţarea costumului? Ce culoare are bondiţa? Ce culori au ozoarele de pe ea? Cine poartă costume naţionale? Cînd sunt ele îmbrăcate? Sunt explicate cuvintele noi. Spune-ţi. Albastru Galben Negru 96 .Momentul organizatoric. Evidenţierea perceperilor acumulate. Ne hrăneşte pe fiecare Spune-ţi. Numesc corect părţile costumului. Cerul e plin cu stele Cîmpul e plin cu viorele. Joc didactic Copiii răspund la ghicitori şi ridică creionul de culoarea cerută Evidenţierea cunoştinţelor acumulate. ce culori au ele? Soarele cît e de mare. Joc „Ghici ghicitoarea mea”. Evaluarea orală Ascultă atent întrebările şi răspund corect. Etapa introductivă 1. Etapa de bază (predarea cunoştinţelor) O2 O7 O4 Organizarea primirea momentului de surpriză (intră Lenuţa cu păpuşa Anişoara îmbracată în costum naţional). Efectuăm o mică excursie prin micul muzeu al grupei. Lenuţa le povesteşte despre bondiţa sa şi interpretează cîntecul „Mi-am cusut bondiţă nouă”. Chestionarea orală. Astăzi vom înfrumuseţa bondiţa în stil naţional cu diferite ozoare. O invită conversaţia pe Lenuţa cu păpuşa să participe la excursie. ce culoare Se salută cu oaspeţii. Spune-ţi ce culoare are? Şi pămîntul este mare. Ce activitate avem? După ce cunoaşteţi că avem desenul? De ce materiale avem nevoie pentru activitatea de desen? (copiii pe mese au bondiţă confecţionată din hîrtie). Demonstrare a Întrebări şi răspunsuri Urmărirea corectitudinii gramaticale Copii îndeplinesc unele mişcări de dans. Momentul de surpriză O1 O4 2. Verificarea cunoştinţelor O9 II. Urmărirea gradului de îndeplinire a exerciţiilor.

O5 O6 Jocul „Morişca” sub acompaniment muzical sunt efectuate mişcările. Urmărirea îndeplinirii mişcărilor. mîneci. ce culoare are? Lămuresc copiilor cu ce elemente s-ar putea înfrumuseţa bondiţa. Spune-ţi. puncte. propriilor lucrări şi răspunsuri. cum e colorat? La copac tulpina-i mare. ce culoare are? În pădure creşte-un brad. gît. Explicare. Verificarea nivelului de cunoştinţe Lucrul în caiete O5 O3 Se duc observări şi lămuriri individuale fiecărui copil Copiii înfrumuseţează bondiţa în partea din faţă şi din spate. Asigurarea reţinerii şi a transferului. Anexa № 9 97 . cele mai bune sunt luate la expoziţia grupei. demonstrarea lucrărilor. Copiii cîntă şi îndeplinesc mişcările Copiii se aşează la locurile lor şi-şi continuă lucrul. Roşie Verde Joc didactic Cafeniu Copiii spun cu ce elemente şi cu ce culori vor lucra asupra bondiţei. figuri geometrice). Joc didactic O8 O9 Etapa de încheiere Petrec analiza lucrărilor. Etapa de consolidare. Verificarea nivelului de cunoştinţe. Copiii fac analiza Întrebări. Bondiţa este ornată la poale. Exersare. Copiii lucrează la bondiţe. Sunt apreciate toate lucrările. Spune-ţi. Spune-ţi.are? Buburuza-i mică tare. străduinduse să aibă un aspect estetic. a semenilor lor. Foarte mîndru şi înalt. pe piept. Le atrage atenţia copiilor asupra alegerii în continuare a ornamentelor (linii. Redau frumuseţea costumului naţional.

educarea dragostei faţă de muncă. O6 să aleagă modul de executare pentru crearea compoziţiei din plante. O9 să ia parte la jocul colectiv. cuţite. morcov. plante uscate. Obiective de referinţă O1 formarea deprinderilor de confecţionare a jucăriilor din diverse materiale. O8 să recite mici poezioare despre jucăria dată. hîrtie de staniol. lucrul în grup şi individual. O10 să poată povesti despre lucrarea sa.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – muncă artistică Tema – „Învaţă jucîndu-te” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Perfecţionarea deprinderilor de lucru manual. bastonaşe. aţă de diferite culori. întrebări. Reguli 98 . Obiective operaţionale O1 să se poată exprima corect cu ce se vor ocupa. explicaţii. analiza. a dorinţei de a duce la bun sfîrşit lucrul început. O5 să înşire mărgelele în ordinea corespunzătoare : mare. şi a gustului estetic. mică. evaluarea. sîrmă moale. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea obiectului dorit. O7 să dezvolte spiritul inventiv şi creativ. O4 să aranjeze corect aţă de diverse culori pentru canafuri şi răsucirea aţei. demonstrarea. jucării. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul confecţionării jucăriilor. cutioare. clei. pene. foarfece. mijlocie. Strategii didactice Convorbirea. seminţe. planşete. răspunsuri. O2 să aranjeze corect penele şi să le vopsească la dorinţă. carton colorat. Materialul didactic Plastilină. jocul. O3 să confecţioneze din cutioare jucării la dorinţă.

Vocabular Creaţia lui. O1 Verificarea Demonstrează obiectul şi cunoştinţelor numeşte copilul care a efectuat lucrarea.Confecţionarea O2 bastonaşelor „fermecate” cu ajutorul penelor. Audiază atent textul. 2. „Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor”.I(pregătitoare). Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. folosirea corectă a obiectelor. Şi lumina soarelui Tot e creaţia lui. Rîuri multe şi izvoare. Stelart 2006 Cemortan S. 1997 Volşin El. Animale păsări mii Peşti. Chişinău. „ Învaţă. Şi ne-a mai rugat ceva Să-ngrijim cum vom putea Pămîntul care-l călcăm Viaţă veşnică s-avem Noi să ne rugăm mereu Doar bunului Dumnezeu.Pentru a obţine o lucrare reuşită este necesar de a ţine cont de simetrie. Organizează o mică captarea atenţiei excursie în ungheraşul de lucru al grupei. Chişinău 2004 Activitatea copiilor Evaluarea Observă expoziţia de lucrări confecţionate de copiii mai mari.II însuşirea temei Pe acest pămînt bogat? O1 noi Ne-a lăsat cîmpii cu flori. Îşi expun atitudinea proprie faţă de tot ce ne înconjoară. Aprecierea prin calificative Numesc şi caracterizează tot ce e descris în text. Secvenţele activităţii Activitatea educatorului O Et. Livezi cu pomi roditori. jucîndu-te”. Şi grădini înfloritoare. insecte prin cîmpii O7 Astea domnul ne-a lăsat Şi la cer s-a înălţat. reacţiilor afective Atrag atenţia fiecărui detaliu Urmăresc Aranjează penele. Caietul preşcolarului „Creativitate” Chişinău Pascari V.Confecţionarea jucăriilor O3 99 Îşi pregătesc mînuţele pentru Urmărirea lucrul pe care îl vor efectua. Minutul fizic Organizarea „Degeţelele” jocului – O9 Lămuresc şi demonstrez lucrul pe care îl vor efectua la fiecare masă. Lyceum. Ştiţi ce domnul ne-a lăsat Et. conştientizînd despre cine şi despre ce se vorbeşte în text. Unesc detaliile cu ajutorul . 1. Numesc obiectele şi Urmăresc lămuresc din ce materiale răspunsurile sunt confecţionate. viaţă veşnică. păstrînd lucrul copiilor simetria. distanţa. orientarea pe foaie.

III Obţinerea Efectuarea performanţelor lucrărilor analizei O8 O10 bastonaşelor.Confecţionarea O6 echibanelor din seminţe şi O7 plante uscate. 5.Confecţionarea colierului O5 folosind sîrma moale şi hîrtia de staniol. Povestesc despre lucrarea pe care au efectuat-o. mici poezioare despre jucăria sa.din cutioare. Urmăresc reacţiile Audiază o melodie populară afective la casetofon. Recită calificative. Mărgelele sunt înşirate în ordinea corespunzătoare : mare. Et. 3. Anexa № 10 100 . 4.Confecţionarea O4 canafurilor şi răsucirea aţei. Răsucesc aţa în direcţia corespunzătoare şi leagă canafurile. mică. La dorinţă îşi înfrumuseţează echibana. Cercetează cu atenţie Aprecierea prin lucrările efectuate. tăind din morcov roticele. mijlocie.

Forma de organizare : frontală şi individuală. orizontale.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul . formarea sensibilităţii artistice. explicarea. Obiectivele operaţionale La sfîrşitul activităţii copiii vor fi capabili : OO1 să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări OO2 să posede modalităţi de plasare a imaginilor în spaţiu. Chişinău. liniilor : drepte. verticale.Artă plastică Tema – „Zi de iarnă” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Dezvoltarea capacităţilor creatoare. 2008 101 . sentimente. vată. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. OO5 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor. oblice. OO7 să manifeste interes faţă de activitatea plastică. Obiectivele de referinţă O1 formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei. Material didactic Tablouri cu imagini despre iarnă. lipici. OO3 să experimenteze în crearea formelor volumetrice cu ajutorul diverselor materiale. OO4 să utilizeze creativ culorile în funcţie de mesajul artistic. Lyceum. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul creării formelor volumetrice. povestirea. Cuvinte cheie Zimţi. imaginaţia creatoare . stări. gene. creioane colorate. întrerupte. exersarea. caiete de desen. lucrul individual evaluarea. Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia demonstrarea. şerveţele din hîrtie. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea imaginii plastice prin intermediul punctelor. nea. zare. OO6 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. joc didactic. 1997 „Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”.

Lumina. lămurirea Lucrul individual Urmăresc lucrul copiilor OO2 Urmăresc lucrul copiilor Lucrul individual Urmăresc reacţiile afective Aprecierea prin calificative. „Din văzduh cumplita iarnă.I (introductivă) Verificarea cunoştinţelor Calistru R. Lungi troiene călătoare. Ce anotimp este? /iarna/ Petale de flori coboară. Adunate-n stol grămadă. cele mai reuşite sunt 102 exersarea .II însuşirea OO1 temei noi OO3 OO4 Explicarea. Alecsandri „Iarna” fragment. De gene se /fulgii de nea/ prind.” Explic şi demonstrez cum trebuie desenată imaginea tabloului. conversaţia Et. Lămuresc cum să aplice. „Arta plastică”. (zi de iarnă). Gheaţă Ghicesc ghicitorile pe rîu. OO6 Minutul fizic Et. Convorbire despre iarnă cu ajutorul tablourilor. Chişinău. 2003 Cemortan E. din nori. „Abecedarul preşcolarului”. Desenează tabloul Prin rupere aplică omuleţul de „zăpadă” şi fulguşorii. Povestesc tablou după Povestirea Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea OO5 OO6 Aprecierea orală Urmăresc răspunsul copiilor Analizează fragmentul dat Recită o poezie despre iarnă Duc observări asupra modelului educatorului. Des viscoleşte . Cu zimţi de argint. 1980 Ghidul cadrelor didactice O. III Obţinerea OO7 performanţelor Atrag atenţia asupra Amplasează amplasării imaginilor imaginile în spaţiu (pe foaie) fulguşorilor pe desen Joc didactic „Morişca” Efectuarea lucrărilor Îndeplinesc mişcările analizei Cercetează cu atenţie toate lucrările. Universul.O Activitatea Activitatea educatorului copiilor Citirea ghicitorilor : Omăt argintiu. demonstrarea. recitarea unei poezii : pastelul lui V. „Arta plastică în instituţiile preşcolare”. Cerne fulgii de zăpadă. 1990 Comarova R.Etapele activităţii Momentul organizatoric Captarea atenţiei Et. Chişinău. Chişinău. omuleţul de zăpadă şi fulguşorii prin rupere a şerveţelului.

Interpretarea cîntecului „ Iarnă frumoasă mireasă” Anexa № 11 Jocuri artistice creative 103 .apreciate.

Ghici ce e ? Jucătorii se împart în două grupuri. Copiii dintr-un grup îşi leagă ochii şi fiecare primeşte de la jucătorii celuilalt grup cîte cinci frunze, flori sau tulpiniţe de plante. Cei cu ochii legaţi trebuie să determine, prin pipăit ori miros, ce plante li s-a adus. Pentru fiecare denumire corectă primeşte un punct. Apoi grupurile de jucători se schimbă cu rolurile : legîndu-şi ochii cei din grupul doi. Cîştigă grupul ce a acumulat cele mai multe puncte. Podul de piatră Doi copii se apucă de ambele mîini, ridicîndu-le în sus şi stînd faţă în faţă. Acesta e „Podul stricat”. Ceilalţi copii se apucă de mîini, formînd un rînd („Apa”) şi trec pe sub „Pod”. Toţi cîntă : Podul de piatră s-a stricat A venit apa şi la luat Cine trece pe aici, Stai ! La care copil s-a sfîrşit cîntecul, acesta e prins între mîinile lăsate în jos şi-şi alege : marprună şi trece corespunzător la copilul respectiv. La sfîrşit un grup şi altul se apucă unul de altul şi se întrec cine e mai puternic. Gîştele şi lupul Un grup de jucători („Gîştele”) stau într-o parte : „Mama” le stigă : Gîşte, gîşte ! Ga - ga - ga. Vreţi mîncare? Da, da, da ! Veniţi acasă ! Este lupul după deal ! Cum este, cum este ? Alb cu negru şi tărcat. Gîsculiţa mi-a mîncat.

„Fiica” (ea paşte „Gîştele”) răspunde :

În timpul acesta toate „gîştele” o iau la fugă spre „casă”, iar „lupul” din urma lor.

Anexa № 12 Construcţia unei figuri-siluetă în formă de iepuraş
104

Scopul : A învăţa copiii să analizeze metoda de amplasare a părţilor, să construiască o figură siluetă, orientându-se după model. Materialul : copiii au un complet de figuri pentru jocul „Tangram”, un model. Desfăşurarea activităţii : educatorul arată copiilor un model de figură-siluetă, în formă de iepuraş, şi spune „Priviţi atent iepuraşul şi povestiţi, cum e construit. Din ce figuri geometrice este construit capul, corpul, picioarele iepuraşului ?”. Numiţi figura şi mărimea ei, deoarece triunghiurile din care e alcătuit iepuraşul, sunt de diferite dimensiuni.

Anexa № 13 Chestionar
105

CE-AI FACE DACĂ . . . Obiective. Dezvoltarea creativităţii verbale, a gândirii, imaginaţiei, a vorbirii coerente. Activizarea verbelor la modul condiţional. Desfăşurarea Se propun copiilor diverse întrebări, de genul: Ce ai face dacă: - ai locui singur? - ai avea un avion? - ai fi mare? - ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? - ai avea un car condus de un melc? - ai avea în sân o albină bolnavă? - ar exista pastile pe care dacă le înghiţi, devii cel mai puternic? - ar veni la tine Făt - Frumos? etc. Notă : Pe cât sânt mai variate întrebările, pe atât stimulăm creativitatea copiilor, a limbajului.

Anexa № 14 Testul înţelegerea sensului
106

? 5. 11.. coadă... gheare 10. cuiul se bate.. De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic timbrul? Răspunsurile corecte 1. tenis . Tighina.. gutuile . Ce mijloace de transport cunoşti? 16.... 15.....Obiectiv: Evaluarea gândirii verbal-logice.... Care animal este mai mare: calul sau câinele? 2. Prin ce se aseamănă grebla cu hârleţul? 12. Barem: Nivel superior de gândire verbal-logică este considerat cazul când copilul a răspuns corect la 15-16 întrebări.. Răspuns corect . Sunt unelte de muncă. Cât e ora? (Copilul trebuie să privească la ceas şi să numească ora) 20.. 19.. în felul acesta se achită plata pentru expediere. Cu pisica. De ce oamenii se ocupă cu sportul? 18. sărituri în înălţime. Fotbal. Desfăşurarea: Întrebările 1.... înainte de a sosi trenul? 7.? 4. La ce-i foloseşte automobilului frâna? 11.. Chişinău... Să numească minimum trei particularităţi. Cerul e albastru.ci şi alte variante: dacă sunt logice şi corespund sensului întrebării. 3. Ziua e lumină.. Oraşe. Trebuie să numească minimum 3 varietăţi.. Dimineaţa servim ceai. întuneric. Ca să fie sănătos. Nu va primi salariu ca să procure produse şi îmbrăcăminte. 13. 4. au labe.? 3. Sunt animale care se caţără pe copaci. Fructe. deoarece au câte patru picioare. Cu cine seamănă mai mult câinele cu pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 10.. vişinele. Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus. iar seara.. O văcuţă mică o numim viţeluş.. coadă. Bucureşti. 7. 8. 14. 2... miel. blană etc. hochei.. 17.... merele.. Căţel. puternic.... Cuiul este neted.... Verde... Prin ce se aseamănă pisica cu veveriţa? 13.ce sunt? 15...... Ca trenul să nu se ciocnească cu autobusul.. Seara servim cina... Cahul. 18. 5.. Calul. ce sunt? 8. frumos etc.. 9. Se consideră corect orişice răspuns ce indică necesitatea scăderii din viteza automobilului. iar iarba e. şurubul .. De ce considerăm că nu este bine când cineva nu vrea să muncească? 19..? 6..filet. 16. Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? 14.. Caisele.ce sunt. şurubul se înşurubează..indicarea corectă a orei şi minutei. 12. Prin ce se deosebeşte un om bătrân de unul tânăr? 17.... Probe sportive. blană. dar un câinişor mic? O oiţă mică? 9. Anexa № 15 Jocul "Ghiciţi ce v-am spus" 107 . 6.. iar noaptea.. De ce se lasă bariera la căile ferate.. Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă. 20.

Desfăşurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va spune o poezie. povestire etc.) imagini cu vieţuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărţi. snoavă. Dacă li se spune o ghicitoare. vioară etc. Sarcini: Ascultaţi textul. priceperea de a recunoaşte textul. snoava. dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiţei etc. Ceilalţi răspund prin demonstrarea imaginii . poezia.Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri şi specii literare. despre cântecele învăţate. proverbul etc. ghiciţi ce vi s-a spus. pian.simbol. competenţele de reproducere acumulate. priceperea de a cânta independent un cântec din cele învăţate. trianglu. Obiective: Se evaluează cunoştinţele copiilor din domeniul literaturii. un fragment dintr-o poveste. spuneţi ce aţi auzit prin demonstrarea simbolului. Obiective: Se verifică cunoştinţele copiilor despre instrumentele muzicale şi felul cum sună ele. Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton. priceperea de a recunoaşte după unele semne caracteristice: povestea. arată imaginea pe care e reprezentată vulpea. Jocul "La concert" Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă. povestirea. căutaţi imaginea cu simbolul respectiv. explicaţi de ce credeţi că aţi răspuns corect. ghicitoarea. Anexa № 16 Jocul popular “Paparuda” 108 . Testul 2. învingători vor fi consideraţi acei copii care vor acumula mai multe jetoane. tamburină. Educaţia muzicală.

Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă. li s-a propus să deseneze ulcior pentru paparudă. sar în sus. specifice pentru ornamentare.Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor. ce-l deosebeşte de celelalte obiecte. Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific. elementelor decorative. Apoi. Anexa № 17 Jocul popular “Culorile” 109 . în acest moment copiii cântă: “Paparudă-rudă. Udă cu găleata Ca să crească fata”. după ce s-au jucat. Vino de mă udă. iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul. varietatea şi frumuseţea formelor. Udă cu ulciorul Să crească feciorul.

Reguli de joc: copiii trebuie să numească numai acele culori care sunt pe îmbrăcămintea. alb. negru. ai în călimara ta? .“Am o călimară cu trei culori: albastru. nuanţele culorilor. atunci iese din joc.Acest joc are drept scop de a învăţa culorile. Dacă nu are culoarea numită de un copil şi tocmai el este întrebat. tu galben ai în călimara ta? Galben. galben. am!” Jocul continuă de la acel copil care a zis că are culoarea albă în călimara lui. Dar. care a rămas în joc ultimul. Desfăşurarea jocului: Un copil spune: . verde. încălţămintea lor. sur. Dar. 110 . Acel copil rămâne învingător. alb. tu alb. “Am o călimară cu cinci culori: roşu.Da. n-am!” În aşa mod jocul continuă.

Anexa № 18 .

Anexa № 19 112 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful