TEZA DE LICENŢĂ

Metode de stimulare a creativităţii copiilor preşcolari de 6 – 7 ani

2009 Cuprins Introducere.....................................................................................................................................3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani...................................9 1.1 1.2 Conceptul Creativitatea – de creativitate a formării şi delimitările copiilor de ei 6-7 esenţiale……………………........................9 dimensiune personalităţii ani…....................21 Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani…………….......…30 2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.…………………...……………………………………………………………..…...30 2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii….. ……………………………………………………………….………....41 2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică…………………………………………...……………………...……….……..45 2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.………………………………………………………………...49 Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………………...…...54 3.1 3.2 3.3 ….64 Rolul Jocurile activităţilor artistico-plastice în în stimularea educarea creativităţii şi la copiii preşcolari………………………...……………………………………………….…….54 creative instruirea copiilor…………………………………..…59 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………...

Concluzii……………………………………………………..………………………...………..74 Încheiere…………………………..……………………………………………...……………..76 Bibliografie……………...............................................................................................................77 Anexe……………………………………...……………………………………………………..82
2

Introducere Actualitatea temei : Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire a personalităţii. Reforma sistemului de învăţământ actual promovează noi strategii didactice în scopul formării personalităţii începând cu vârsta preşcolară, care asigură o adaptare la cerinţele curente ale realităţii. Actualmente se intenţionează crearea unui nou model de educaţie reieşind din perspectiva teoriilor noilor educaţii dinamic şi adaptabil la condiţiile sociale moderne. Stimularea şi aprofundarea creativităţii, adaptarea la cerinţele teoriilor noilor educaţii devine un imperativ pentru Republica Moldova. Astăzi când se pune problema creării unei şcoli noi, devine tot mai clar, că aceasta trebuie să fie o şcoală naţională, care poate fi creată numai de o generaţie de psihologi şi pedagogi cunoscători profunzi a istoriei, culturii gândirii pedagogice româneşti. Poporul nostru dispune de o vastă experienţă şi înţelepciune pedagogică, care se cere utilizată cu chibzuinţă, grijă şi eficacitate în activitatea educaţională cotidiană. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de imaginaţia şi de creativitatea lui. Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, este cu neputinţă formarea structurii de personalitate în ansamblu a preşcolarului mare. Până în anii 1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ştiinţă la nivel de popularizare sugerează faptul că-ţi poţi aranja întreaga viaţa astfel încât ea să fie o „colecţie” de creaţii alimentate de pasiune şi conduse de viziune (Fritz, 1989).

3

Un rol important. Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de viaţă” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate. au fost stabilite următoarele obiective:  Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate. jocurile creative în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare. În prezent. prin intermediul creaţiilor literare. se pot combina pentru a determina o persoană să îndeplinească o sarcină într-un mod mai mult sau mai puţin creativ. de relaţiile lui cu activitatea de creare. literatura artistică. este încă o disciplină nematurizată plină de controverse şi incertitudini. Scopul investigaţiei :  Constă în determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a capacităţilor creative şi elaborarea unui sistem eficient de activităţi care va facilita acest proces. La etapa actuală. Educatorii trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul activităţii organizate. reliefează actualitatea investigaţiei date. unii specialişti ai domeniului încă mai discută faptul dacă aceasta este într-adevăr o disciplină ştiinţifică. de mediu etc. lipsa unor ghiduri metodice pentru psihopedagogii grupelor preşcolare vizând dezvoltarea capacităţilor creative. În 1989. 4 . Relaţia educator/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară şi teoriilor noilor educaţii. Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul creaţiilor literare. În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării. îl au arta plastică.Creativitatea deşi este cercetată de jumătate de secol.  De a determina căile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltării creativităţii la o nouă etapă superioară. dezvoltarea capacităţilor creative prin intermediul activităţilor de orice gen. Dar e lucru ştiut că în multe din instituţiile preşcolare nu se ţine cont de această conexiune dintre aceste activităţi şi dezvoltarea capacităţilor creative. Obiectul cercetării: Este procesul de formare la copii a personalităţii. Cauza esenţială fiind faptul că practica învăţării preşcolarilor mari în grădiniţă nu ţine cont de specificul funcţionării şi dezvoltării capacităţilor creative. rămâne nesoluţionată problema rolului artei plastice în dezvoltarea capacităţilor creative.

. J. A. Pavelcu V.  Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii mari ar produce progrese în dezvoltarea potenţialului creativ. compararea şi generalizarea datelor din literatura Metode empirice – observarea.. jocuri creative.. Ralea M.. Weisberg R. originalitate. Au fost consultate sursele următoarelor autori ( I. Comarova T. Gallton F. artă plastică. Chirev A. Saculina. Odobleja Ş. matematică. Cattell J. de a aplica independent elemente.. E.. Baza metodologică: Drept punct de reper al cercetării noastre au servit teoriile referitoare la activitate. Rogere C..  Constatarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la literatură artistică. Munteanu Anca. M. Nicola. Rădulescu – Motru. Fleorina. D. Barron F. Elconin.  Vom dezvolta priceperi. constatare şi formare.  Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate. obiecte.W.  Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la toate nivele cercetate. ştiinţifică la problema în speţă. I. Teresa Amabile. Duff. Leontiev.. Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizând dezvoltarea capacităţilor creative la copiii de vârstă preşcolară mare. Bonţaş.  Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al preşcolarilor mari va fi mai înalt. carioca şi paleta de culori.. Guilford J. Piajet. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor.. Allport G. Levin. Galperin. de redare corectă a formelor... coerenţă. W. forme.. deprinderea de a lucra cu acuarela. Boden Margaret A. Fuster Michel. Roşca Al.S. 5 .. Teplov B. Ipoteza cercetării : Noi considerăm că creativitatea copiilor preşcolari mari va evalua la o nouă treaptă:  Vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi.M. Metodele de cercetare: o o o În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psihoMetode teoretice – analiza.. fluenţă. variabilitate. Berdiaev N. Muhina V. probe psiho-diagnostice..P..Ş. experimentul de pedagogice.). Vâgotski L. flexibilitate. creioane.S.  Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de: expresivitate.

principiul continuităţii. principiul axării educaţiei pe copil. am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri : principiul respectării particularităţilor de vârstă. principiul accesibilităţii. Demersul inovativ al cercetării : În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator. formarea reprezentărilor 6 . dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea activă în viaţa socială. • Au fost elucidate particularităţile dezvoltării capacităţilor creative la arta plastică. educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului. Am ajuns la concluzia. • S-a dovedit că modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indică dezvoltarea capacităţilor creative. • S-au elaborat şi experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacităţilor creative. principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ. artă plastică. matematică. activităţile de joc. principiul cooperării şi participării în actul educativ.o Metode statistice – analiza calitativă. că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii : • • • • • • • cei care ţin de rolul familiei. lucru manual. am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţământ în cadrul activităţilor dirijate de educatori. • Am implementat metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6-7 ani în cadrul activităţilor dirijate de literatura artistică. am ajuns la concluzia că educaţia copiilor în grădiniţă se înfăptuieşte prin intermediul activităţilor organizate de către maturi. dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de predare-învăţare în dezvoltarea capacităţilor la copiii de vârstă preşcolară mare (6-7 ani). cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii. literatură artistică. cantitativă şi comparativă a datelor obţinute. principiul unităţii.

părinţi şi copii în cadrul dezvoltării capacităţilor creative în instituţiile preşcolare cu copii de vârstă mare şi pregătitoare. 3) s-a întreprins consolidarea reperelor teoretice la baza proiectării strategiei didactice de colaborare activă între educatori. „educaţie”. Valoarea teoretică a investigaţiilor : 1) s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”. 2) au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii la copii de 6-7 ani din perspectiva pedagogică. Educaţia de calitate depinde mult de amenajarea spaţiului şi de folosirea suportului didactic. eliminarea vechilor metode de învăţare mecanică şi trecerea la învăţarea conştientizată.elementare matematice. a cuvintelor cheie [vezi Anexa № 1]. „euristică”. Activităţile la alegerea copiilor se organizează pe întreg parcursul zilei. jocurile creative. Evaluarea este un proces care implică în esenţă trei etape : obţinerea informaţiilor legate de obiectivele urmărite. • Am ajuns la concluzia că. interpretate din punct de vedere calitativ al semnificaţiei psiho-pedagogice. 7 . În funcţie de modul de integrare în activitatea didactică am conturat trei forme de evaluare : a) evaluare iniţială (predicativă). sub directa conducere a pedagogilor. formularea aprecierilor ce decurg din aceste informaţii analizate şi prelucrate. logică presupune şi noi forme de evaluare. adoptarea deciziilor ce se impun în vederea eficientizării activităţii viitoare. b) evaluare formativă (continuă). „stimularea creativităţii”. Ele pot fi aplicate : 1) Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate. 4) au fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul activităţilor de diferite tipuri la dezvoltarea creativităţii. c) evaluare sumativă (cumulativă). Valoarea practică a investigaţiei : Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative.

Determinarea temei de cercetare. „Pedagogie generală”. 2008 – 2009. La experiment au participat 20 de copii ai grupei pregătitoare. acuarele. educatorii grădiniţei de copii. Această lucrare va fi de folos : managerilor preşcolari : director. Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune. 8 . studierea literaturii de specialitate şi a experienţei de lucru a educatorilor din Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. forme. metodist. tinerilor specialişti la predarea cursului de „Psihologie”. procedeelor de lucru). deprinderi la preşcolarii mari. 3) Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru. de a aplica în practică acele metode. 6) Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane. Cahul. studenţilor facultăţilor pedagogie-psihologie. în cadrul activităţilor propuse. educator. priceperi. Baza experimentală: Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. „Pedagogie”. 4) De a forma un volum de cunoştinţe. carioca). Etapele cercetării : 2007 – 2008.2) Elaborarea tehnicilor (metodelor. Cahul. procedee. 5) Formarea abilităţilor practice la copii. phiso-pedagogie. activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii copiilor de 6-7 ani.

Prin originea ei. atitudini şi calităţi temperamentale. După Allport G. în 1950 arată că creativitatea are în vedere abilităţile pe care le întâlnim la majoritatea oamenilor. Trăsăturile de caracter fiind specifice fiecăruia dintre noi.Capitolul I : Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani 1. . original şi adecvat realităţii. natura umană este creatoare. se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în ştiinţă. adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ţine pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. calităţi temperamentale. 9 . că a trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare şi de curaj care este legat în mare măsură de creativitate. Astfel Berdiaev N. şi fiind interesat de felul în care personalitatea creatoare se manifestă prin aptitudini. După Rogere C. Psihologii susţin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou. În condiţiile ratei actuale a progresului ştiinţei. atitudini. (1961). creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalităţii : aptitudini. justificându-se în faţa Creatorului nu numai prin ispăşire ci şi prin creaţie.W. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei fiinţe. susţine. Dacă oamenii nu vor realiza ideii noi şi originale în adaptarea lor la mediu atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan internaţional. cu o cultură limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă. Psihologul Guilford J. tehnicii şi culturii.P.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale Societatea contemporană. fiindcă acestea se referă de fapt la modul sui-generis în care se reunesc însuşirile de personalitate la nivelul fiecărui individ. tehnică şi cultură. un popor cu un nivel scăzut al creativităţii.

În sprijinul acestei opinii aduce următoarele argumente : se poate ca trăsăturile psihologice să nu relaţioneze cauzal cu activitatea creatoare. Ellis (1904). aprecia că personalitatea creatoare integrează specific motivaţiile individului. El susţine că în prezent se cunoaşte foarte puţin despre caracteristicile geniului. dar a te gândi la ceva diferit [Anca Munteanu. a încercat în lucrarea sa Psihologia consonantistă 1938 să operaţionalizeze componentele cognitive ale descoperirii şi invenţiei într-un model operaţional sui-generis ale relaţiei. Cox (1926). Ea susţine că a fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. Interpretările psihologilor români referitoare la creativitate acoperă aproape toate direcţiile consemnate în literatura mondială de specialitate. Este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută. conceptul de geniu fiind un mit. p. Odobleja Ş. Roşca Al. pag. White (1931).M. a ajuns la concluzia că aceştia se definesc prin calităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare.Gallton F. 16]. 1994. (1903) studiind viaţa şi activitatea a o mie de personalităţii eminente consemnate în dicţionare. ceea ce indică faptul că geniul nu este o caracteristică constantă. că toate persoanele creatoare („unde există creaţie există şi geniu”) au un număr restrâns de trăsături comune printre care se numără : interesele de cunoaştere. Astfel. Munteanu Anca în lucrarea sa „Incursiune în creatologie” oferă informaţii despre creativitate în toate domeniile. inteligenţa judecăţilor. El arată ca. pp. creativitatea nu se manifestă nici chiar la cei mai mari artişti sau oameni de ştiinţă. în diferite perioade au stabilit că între conştientul intelectual (QI) şi realizările profesionale ale geniilor studiate de ei există corelaţii semnificative. intuiţia şi o fermă percepţie de sine ca individ creativ. care posedă modelul tridimensional al inteligenţei elaborat de Guilford (1967) sau modelul gândirii creative al lui Torrance (1974) [54. după unii autori „creativitatea este atitudinea sau capacitatea de a produce 10 . deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. consideră că originalitatea este mai mult dependentă de sentimente decât de factori intelectuali. încrederea în sine. Rădulescu – Motru se referea la creaţie în termenii personalismului energetic şi ai vocaţiei. geniul este o caracteristică pe care societatea o atribuie rezultatelor muncii unui individ [ 54. Weisberg R. Ralea M. Pavelcu V. (1869) consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau mentale excepţionale. 14 ]. 309-314]. Cattell J. apreciază.

Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaţie. aparţine lui W. arătând că în mintea omului obişnuit creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice. stări alterate de conştiinţă. 16]. originalitate. produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobişnuit. o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”. reunirea în aceeaşi categorie a celor omogene şi respingerea celor discordante. în final urmând să se determine utilitatea şi adevărul invenţiilor şi descoperirilor produse prin puterea imaginaţiei. 32]. Gustul este un simţ intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte. creând în final obiecte care nu au existat niciodată în natură. XVIII. distanţare faţă de lucrările deja expuse [55. pag. 52]. El consideră că. răspunsurile neobişnuite provin din ignoranţă. de comunicare interumană. judecata şi gustul. Bacon. Duff şi a fost elaborată în sec. Shakespeare.”. ele fiind în totală neconcordanţă cu realitatea [5.ceva nou şi de valoare. Ea semnifică : adaptări. prin combinare şi recombinare a lor. construcţie. Newton sau Berkeley. talent literar. creativitatea este un concept destul de vag şi oarecum imprecis. Boden Margaret A. de comportamente personale şi de mişcările sociale. iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs [56. Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativităţii pe care o regăsim în lucrările contemporane. După Popescu – Niveanu P. (1963) introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativităţii. Descartes. iar 11 . pag. Ipotezele teoriei sale au fost formulate plecând de la analiza intelectului unor genii precum Platon. pag. (1987) „creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. El consideră că personalitatea creatoare se caracterizează prin interacţiunea optimă între aptitudini şi atitudini [51. El susţine că imaginaţia se aseamănă cu gândirea divergentă. pag. confuzie. de ideii vechi”. 19]. de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice. să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut şi în acelaşi timp acest produs creator să fie adecvat realităţii. W. Fuster Michel şi Bernardette (1988) susţin că. Duff a distins trei facultăţi ale minţii creatoare : imaginaţia. acelor decente de cele ridicole. imaginaţie. observarea acordului sau dezacordului dintre ele. de educaţie. (1992) consideră că creativitatea constă în „realizarea de combinaţii noi originale. Imaginaţia este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociaţii noi prin compunere şi descompunere a ideilor. evoluţie libertate interioară. De multe ori. Barron F. Combinaţiile noi trebuie să aibă o anumită valoare. pe care le consideră principalele componente ale geniului.

soluţiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neaşteptată eficienţă şi. Creativitatea în viziunea autoarei este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi. Piercon. Autoarea dă exemplu unui joc pentru antrenarea creativităţii solicitând subiecţilor să arate : „cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni. motivaţia intrinsecă. Mai întâi. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. Richard. Lubart. Vîgotskii L. de valoare şi edificienţă ştiinţifică şi social-utilă.. la oameni cu realizări excepţionale. pe de altă parte. Muchielli R. 51. 1998. După părerea sa a fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă. dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii. care este absolut inovator şi valabil. abilităţile tehnice. 2. Pe de o parte. generându-ne bucurie şi satisfacţie.. curiozitatea … sunt specifice copiilor şi adulţilor înalt creativi [Duff. 20-21]. Piajet J. asociativitatea. ce este creativitatea. W. Sunt incluse cunoştinţele obiective de specialitate. 3. Deci. Feist şi Runco. După Bonţaş I. 1767. 64. prevede realizarea unei activităţi pentru că ni se pare captivantă. Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică. Ea structurează creativitatea în următoarele componente : 1. originale. fiind în special prezente la copii. Bejan.). 1996. cum putem s-o cunoaştem şi stimula? Răspuns la această întrebare o găsim în teoriile savanţilor (Kubie. ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi obiectivi – a 12 .1994. în îmbinarea cu investigaţii şi date noi.judecata cu gândirea convergentă. cât şi eficiente [Sternberg D. calificarea. 15 ].este o capacitate (proprietate. pag. creativitatea . şi Nicola I. talentul special în domeniul respectiv. Teresa Amabile (1983) consideră că adoptarea deciziilor implică deseori creativitatea. Duff a considerat că cele trei facultăţi ale minţii umane implicate în creaţie sunt întâlnite la toţi oamenii. 1993. operă de artă). 1995. dispun de eleganţă şi o uimitoare simplitate. idee. 1995. gradul de specializare în domeniul respectiv.. original. abilităţile creative includ un set cognitiv şi unul perceptiv favorabile abordării în rezolvarea unei probleme. 53 pp. El a mai intuit că anumite trăsături ale creativităţii cum ar fi spontaneitatea. care conferă eleganţa gândurilor noastre. în acelaşi timp ?”. Răspunsul fiind : „Punând pantalonii invers”. trebuie să fim conştienţi. care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare. iar cea dreaptă în buzunarul stâng. pag. produce ceva nou. creativităţii.

sau din mărturiile pe care le-au lăsat unii dintre ei. modele noi originale. Kant) [3 pag. teorii. Ca şi la etapele de vârstă şcolară. un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii. H. prezent exclusiv la elitele ştiinţifice şi la marii creatori de opere literare şi artistice. fiind apreciat îndeosebi prin creativitate. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important. un proces creator orientat în direcţia sesizării şi a rezolvării – problemă la nivelul gândirii divergente. 28]. un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii.  creativitatea ca produs. Piercson. Bejan. afirmă că până în anii ‘50 atenţia psihologilor era centrată pe analiza procesului de creaţie. 53 pag. Kubie. a) Structura creativităţii : Cercetările făcute de Gollann (1963) remarcă că: noţiunea de creativitate are în vedere mai multe accepţiuni:  creativitatea ca o caracteristică personală. „Gândirea ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai prin creativitate. Richard.  creativitatea ca proces specific. o dimensiune axiologică a personalităţii care valorifică resursele globale ale sistemului psihic uman. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine. 17].posibilităţilor (şi calităţilor) persoanei şi a condiţiilor ambientale ale mediului socio-cultural [53. J. oamenilor de artă. creativitatea defineşte: un produs creator situat cel puţin la nivel inventiv. Conceptul de creativitate se aplică deja atât copilului care se joacă cât şi inventatorului sau omului de artă [27 pag. Florin Druţă – 1997. la nivelul interacţiunii optime dintre atitudinile şi aptitudinile creative [16 pag. pag. 32 ]. După al doilea război mondial. devenind obiect de cercetare de sine stătător. considerat ca un fenomen rar. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie. În această accepţie. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiţiile unui „praxis” educaţional deschis autoperfecţionării permanente. 26 . procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură. E. în plan individual sau social. Piajet. Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. creativitatea apare ca o necesitate socială şi economică. M. Cunoştinţele elaborate au rezultat în mod esenţial din analizele biografice ale savanţilor L. 13 . personalitatea creatoare [16 pag. dispoziţie a intelectului de a elabora idei. 44]. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator. Produsul creator reprezintă. în esenţă. 33].” (I.

ea se bazează pe un fond ideatic şi acţional aperceptiv. Inspiraţia este apariţia bruscă a noului. acumularea şi selecţionarea informaţiei necesare pentru abordarea corectă a problemei. combinări. a noilor ideii. Incubaţia – o acţiune complexă realizabilă intensiv sau şi extensiv prin diferite operaţii de organizare şi reorganizare a informaţiei pregătite anterior prin procesări care valorifică experienţa individuală şi socială a subiectului la nivelul conştiinţei acestuia dar şi în planul verigilor sale profunde.). sub conştient. el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de oameni. Alţii o definesc drept „capacitatea de a organiza (reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ indiferent că este vorba de joc. Imaginaţia este definită ca aptitudine de a reprezenta obiecte absente şi de a combina imaginile acestora între ele [5 pag. ea înseamnă şi învăţare nouă. Opinia lui Osborn. [18 pag. restructurări de date. Verificarea – acţiunea complexă de evaluare finală a soluţiei adoptate anterior. resurse posibile şi necesare. 154].Creativitatea este definită uneori ca fiind „procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un produs nou original în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. prelucrarea şi sistematizarea informaţiei stocate. sisteme. modelele. 18]. finisare. care se restructurează cu cele aperceptive. recombinări. calcule). modele. teorii. timp. Procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat. [18 pag. ideile. preconştient şi conştient [18 pag. prin documentare şi experimentare (analize. b) Etapele procesului de creaţie Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: Pregătirea – acţiunii complexă bazată pe următoarele operaţii: identificarea problemei în termeni optimi (natură. structuri.). structurile. bisocieri. Deci creativitatea de la un loc gol. 100]. în mod inconştient. etc. principii matematice sau cuvinte” [53 pag. La aceste idei se adaugă cele ale lui Osborn potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii. tehnologii. respectiv al descoperirii soluţiei optime de rezolvare a problemei. care creează datele. preconştient şi conştient. sinteze. Incubaţia presupune asocieri. validare. realizabilă prin operaţii de apreciere. Iluminarea – acţiunea complexă de asociere şi de combinare a informaţiei care declanşează momentul inspiraţiei. creativitate. principii. 21]. 14 . elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ [54 pag. potrivit căreia punctul de plecare al creativităţii este imaginaţia. subconştient. Analiza datei problemei în vederea formulării clare a acestora (premise. specific. 153]. 154]. modele. în condiţii de amendare. aplicare. În mod inconştient. soluţiile noi cu asigurarea condiţiilor interne şi externe. structuri. dependente de zona inconştientului dar şi a conştientului. a creaţiei. de la nimic.

evitând cheltuielile neeconomice sau eşecurile în condiţiile generalizării creaţiilor [18 pag. Acest control. Aceleaşi idei le întâlnim la Nicola I. avansarea unor soluţii virtuale. Obiectivul general vizează formarea. aparatelor. dar în care specificul ei să fie slab exprimat. c) Niveluri ale creativităţii A. realizarea a două acţiuni complementare: elaborarea unui model de educare a creativităţii. 105]. Funcţia pedagogică a creativităţii . etc. suficient de importante pentru a fi brevetate şi difuzate în producţie. alegerea soluţiei optime pe criteriul originalităţii şi al eficienţei. original şi eficient. Elaborarea unui model de educare a creativităţii presupune valorificarea.ajustare. autenticităţii valorii. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate : 1. perfecţionare permanentă.L. aplicarea soluţiei optime în cadrul specific definit de problema existentă. creativitate expresivă. Verificarea constituie controlul creaţiei rezultată din factorii obiectivi şi subiectivi. care evidenţiază resursele sistemului psihic uman. 154] [vezi Anexa № 2]. proiectarea unei învăţări creative [15 pag. făcut adesea prin experimentări pe staţii (clase.orientează în mod special. ipotetică a soluţiilor probabile.. 3. Procesul creator implică sesizarea şi rezolvarea unor probleme. eşantioane. 15 . Trăsăturile personalităţii creatoare pot fi grupate la nivelul următoarelor trei categorii de factori: intelectuali. creativitate productivă. atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei. ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. aplicabilităţii şi eficienţei în plan teoretic şi aplicativ. Personalitatea creatoare reprezintă cea de a treia dimensiune a creativităţii. la diferite niveluri de generalitate a raportului funcţional existent între comportamentul creativ şi flexibilitatea gândirii creatoare . reorganizare. [75 pag. 101]. când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile. Bonţaş I. fără preocupări de utilitate sau valoare. etic. 19]. comportamentali. verificarea modului de rezolvare a problemei în sens managerial (abordare sistematică – optimă – strategică) [54 pag. Reflexii identice referitor la factorii creativităţii găsim şi în cercetările pedagogului român Nicola I. profesional. acţiune complexă bazată pe următoarele operaţii: definirea şi înţelegerea tipului de problemă. dezvoltarea unei personalităţi capabile să se angajeze creator în plan cultural. susţinut la nivelul conştiinţei individuale cu scopul de a produce ceva nou. operaţionali. (re)actualizarea – activarea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare pentru alegerea soluţiei optime. creativitatea inventivă face posibile invenţiile îmbunătăţirile aduse produselor. probabilele erori sau neconcordanţe cu cerinţele reale. capacitatea acestuia de a angaja un proces creator.) pilot. 2.

aptitudinea interogativă (de căutare). deschizând căi noi de abordare [18 pp. flexibilitatea acesteia. flexibilitatea şi capacitatea de redefinire.4. 147-148]. creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific. J. Inteligenţa este forma superioară de organizare a comportamentului creativ. creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu. flexibilitatea cognitivă. interesele personale. În procesul creaţiei importante sunt reprezentările. cunoştinţele. a obiectelor şi fenomenelor într-o nouă semnificaţie. întrucât realizează fuziunea informaţiilor în structuri noi prin contopire. întrucât ei au funcţia de integrare a celorlalţi factori cognitivi ai creativităţii. sentimentele şi atitudinile. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecţia că e lipsit de dinamism. caracterizată prin noutate. familie. d) Factorii creativităţii : Formarea şi dezvoltarea potenţialului creativ este determinată de logica formării relaţiilor fundamentale în societate: personalitate – colectiv (asociaţie de copii) – societate. sensibilitatea faţa de probleme şi redefinirea. pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi. transformarea şi unificarea imaginilor. de personalitate şi sociali. Un alt factor al imaginaţiei creatoare e originalitatea.P. sensibilitatea estetică şi posibilitatea de sesizare a destinului. 53]. 148]. O forma superioară a imaginaţiei creatoare e ingeniozitatea. întrucât nu cuprinde şi modul de constituire a raporturilor dintre informaţii . inventivitate [18 pag. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh (1957) care cuprinde 5 factori incluzând şi aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale. Guilford a identificat şase factori ai creativităţii: fluiditatea gândirii. Imaginaţia e un factor fundamental. elaborarea. a încrederii creatorului în viitorul său [54 pag. 5.  Factorii de personalitate Motivaţiile superioare. la noi modalităţi de exprimare specifice talentelor. ori la creaţia artistică. corelate cu temperamentul şi aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficienta [43 pag. originalitatea. Un factor deosebit de important e intuiţia. Există 3 factori care pot influenţa la reuşita preşcolarului:  Factorii cognitivi operaţionali (intelectuali) Dintre aceşti factori cei mai importanţi sunt imaginaţia şi inteligenţa.procesul creaţiei fiind determinat de motivaţii sau influente externe. nivelul de aspiraţie. care presupune sensibilitatea faţă de probleme apoi fluenţa. finalizată în găsirea unor soluţii simple.  Factorii caracteriali şi cei afectiv-motivaţionali 16 . a ideilor. lărgimea câmpului de idei şi aptitudinile specifice. 100]. surprinzătoare şi originale. Creaţia este însă un proces complex la care participă întreaga personalitate.

Bonţaş. Factorii interni sunt: ereditatea. senzitivitatea (sensibilitatea senzorială). I. A. T. Comarova.  Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulată de exigenţa unui mediu social–economic şi culturalştiinţific care asigura formarea unei personalităţi creative permite libertatea creaţiei. Danilov. Nonconformismul.  Factorii interni pot fi de natură biologică. dar care se acumulează în întreaga structură a vieţii psihice. A. A. factorii interni şi externi se integrează în sisteme funcţionale unitare.S. R. N. 213]. A. ereditară şi psihosocială. Mencinskaia. I. Galperin) găsim că în procesul dezvoltării psihice. noutatea şi originalitatea.  Factorii externi: mediul şi educaţia. V.67]. A. Pevzner. Zîcova. Atitudinea interogativă. răbdarea. Smirnov. A. personalitate. reflectă cerinţele funcţionale ale creativităţii la nivel de produs. În cercetările psihologilor şi pedagogilor (M. S. încrederea în forţele proprii. dând naştere unor produse şi structuri operaţionali cu calităţi noi şi cu eficienţă sporită [6 pag. Nicola. ingeniozitatea. entuziasmul. trebuinţe şi motive interne ale acţiunii). Piajet. Vîgotskii. neîncrederea în sine. Slavina. elementele celor două grupe de factori se intercondiţionează. autoexigenţa. Pe parcursul activităţii. Elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea. imperceptibile. c) Funcţiile creativităţii determină structura tridimensională a creativităţii.S. Muhina. profunzimea câmpului de imagini şi idei sunt factori stimulatori şi ideile preconcepute. Luria. creează o anumită fuziune. motivaţional asumat faţă de realitatea economică 17 . o întrepătrundere care sporeşte potenţialul existent al individului şi determină o permanentă restructurare a formelor de reacţie. T. inteligenţa şi imaginaţia creatoare. A. trăsăturile psihosociale ale personalităţii (calităţi ale proceselor psihice. conformismul.Suplinesc în creaţie un coeficient de inteligenta mai scăzut de 120. L. fluenţa. Leontiev. S. 149]. Vlasova. N. tenacitatea. M. teama de a nu greşi şi lipsa de motivaţie sunt factori inhibitori [22 pag. A. angajarea socială. V. S. a) Funcţia socială a creativităţii determină modul de realizare a produsului creator stimulând şi dirijând acele comportamente ale personalităţii semnificative din perspectiva perfecţionării raportului cognitiv . I. expresivitatea. realizând schimbări continue. proces. apoi experienţa personală nemijlocită şi concretă dobândită de fiinţa umană in cursul evoluţiei sale [6 pag. Factorii externi sunt alcătuiţi din ansamblul condiţiilor ale elementelor şi forţelor tuturor influenţelor care se exercită din exterior în scopul formării şi dezvoltării personalităţii. recunoaşte şi aplică valorile create [2 pag. afectiv. 66]. 217]. perseverenţa. spiritul de grup pun în valoare capacităţile creative [18 pag. Factorii dezvoltării psihice pot fi externi şi interni. L.

nu numai calitatea imediată a produsului creator. Funcţia socială a creativităţii urmăreşte. care asigură premiza sesizării. acţiuni educaţionale. procesului creator. în calitate de produs de cunoaştere logică. Fluiditatea – este posibilitatea de a-ţi imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei. 153]. la nivel temporal şi spaţial . [82 pag. aptitudinile speciale. Structura creativităţii pedagogice evidenţiază anumite caracteristici specifice. toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însuşiri generale ale personalităţii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator [18 pag. 23]. 23].este expresia noutăţii. 134].. unele fără utilitate. În această accepţie. rezolvării. Psihologia artei). c) Funcţia pedagogică angajată a creativităţii în proiectarea continuă determină unor modul de comportare a personalităţii creatoare. Anume originalitatea garantează valoarea rezultatului muncii creatoare (Vîgotskii L. dezvoltate la nivelul: produsului creator. atitudinile (afective. divergent. 18 . imaginaţia . specializat în (re)producerea noului prin (re)combinarea informaţiilor dobândite anterior. autoreglatori în orice domeniu de activitate . modul de abordare a unei probleme. b) Funcţia psihologică a creativităţii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman. culturală . Plasticitatea – este uşurinţa de a schimba punctul de vedere. analizate anterior. ea poate determina prin rapiditatea statistică a unui răspuns.Fiecare societate creativitate [51 pag. inventării de probleme şi de situaţii-problemă. Originalitatea .în calitate de proces de cunoaştere logică. mergând chiar până la nivelul relaţiilor de macrosistem . pe baza unităţii informaţional – operaţional. caracteriale). S. Definiţia stimulează şi reflectă un tip aparte de realizabile în condiţii de transformare a raporturilor conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componentelor structural-funcţionale. proiectată multifazic. când vrem să testăm această calitate la cineva. [82 pag. reglatori în anumite domenii de activitate. didactice subiect-obiect. motivaţionale. când un procedeu se dovedeşte inoperant. însă . ci şi efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acţiune din ce în ce mai largă . 152]. gândirea. Privite din perspectiva funcţionalităţii lor creative. a inovaţiei. realizabilă în sens convergent.politică . dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţii căutate. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. cu unele accente evidente care vizează: inteligenţa în calitate de aptitudine generală. produsul creativ este cu atât mai elefant cu cât este mai extinsă şi mai profundă structurarea posibilităţilor personalităţii de înţelegere a realităţii sociale. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. personalităţii creatoare [18 pag. interpretabile şi realizabile în sens prioritar formativ.

mai întâi. Factorii aptitudinali include în sine aptitudinile speciale. deosebite. model. Imaginaţia creatoare . întâmplător. a intelectului. Inteligenţa se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. În afară de faptul că este o capacitate şi aptitudine (dispoziţie) a personalităţii. 32]. necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operaţii noi. care să se obiectiveze în produse noi. 24]. 61]. F. metodă.constituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziţii ereditare. Conform opiniei lui Bontaş. În ce priveşte factorii creativităţii. Viaţa. Dacă o definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităţilor şi adaptarea cognitivă a individului în situaţii noi. necesitând foarte multă muncă. a datelor elementelor existente. ele creând predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini. atunci ne dăm seama că posibilităţile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă. etc. 24]. necesită învingerea unor obstacole. Creativitatea ca trăsătură general – umană poate să se manifeste în decursul vieţii personalităţii în mod spontan. Edison spunea: că în creaţie este nevoie de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. nivelul gândirii şi inteligenţei [82 pag. nemaiîntâlnite până acum şi care determină schimbări calitative (de valoare şi eficienţă) într-un domeniu anumit [8 pag. Se are în vedere că este posibil contactul. Este totodată şi un proces. mai mult sau mai puţin dezvoltate. 74]. a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent [18 pag. fiindcă necesită evoluţie în timpul dezvoltării şi. noi idei. originale. Bruner scrie „Orice formă de creativitate. [55 pag.Disocierea – este capacitatea combinatorie a două sau mai multe lucruri şi fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia. uneori. 19 . retrageri a factorilor şi elementelor noi. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc [84 pag. pe care nu le cunoaştem.. Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă şi exerciţiu. creativitatea propriu – zisă necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale etc. Există anumite structuri cerebrale. tehnologie etc. „întâlnirea” spontană a personalităţii cu obiectul şi acţiunea social . care favorizează imaginaţia. care se obiectivează în anumite soluţii (metode etc. se poate vorbi. este în acelaşi timp. influenţate de alte funcţii psihice.) utile şi mai eficiente – de exemplu o inovaţie care reprezintă unele elemente de creativitate. prin experienţă. asocieri etc.) prin activitate. de aptitudini pentru creaţie. Piajet.adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziţie creativă. 153]. ca urmare a unor combinări şi recombinări. Totuşi e nevoie de intervenţia mediului.. un produs şi un proces. Este un produs pentru că se dobândeşte ca realitate de a realiza ceva nou (idee. teorie. în toate domeniile ei. creşte dintr-o activitate combinatorie” [82 pag.

Osborn şi alţii. b. pe tot parcursul vieţii. componentă principală a structurii mentale creative. fluenţă şi sensitivitate (sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general) [56 pag. în toate domeniile. Trebuie cunoscut. este nevoie de multă creativitate. Factorii creativităţii au asemănări cu cei ai învăţării eficiente. fluenţa. astfel dând naştere unor fiinţe sau obiecte cu aspect eterogen. Ulterior. mediul socio-cultural. abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou. C. organizatorică (management). un rol important în creativitate îl au factorii: ereditatea. 93]. 20 . economică. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. F. Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitate creativă. evidenţiată de o anumită flexibilitate. o descoperire a unor reprezentări care apoi. Au fost studiaţi de numeroşi psihologi. dezvoltându-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea. aptitudinile. stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică şi practică. Pe lângă coeficientul de inteligenţă. deci inventivitatea ideatică şi practică. Nicola I.  Analiza – realizează o sfărâmare a unor asociaţii. N. Aglutinarea – se produce când părţi descompuse din diferite fiinţe sau obiecte sunt recombinate. caracterul. Piajet. după caz. tehnică. efortul susţinut de pregătire şi investigaţie şi altele. Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor. prin sinteză sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. are la bază două procese fundamentale : analiza şi sinteza. stimulat şi valorificat acest potenţial. Creativitatea se poate manifesta în toate etapele de vârstă. artistică. capacităţile intelectuale. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriaşi şi de pitici. A. pedagogică etc. Au studiat fenomenul H. în plan practic. însă vârsta cea mai productivă în creativitate este între 25-40 ani. SUA. a. sensitivitatea) desigur. c. Creativitatea poate fi cunoscută. de depistarea. original. printre care menţionăm pe (G. aptitudinali. d) Procesele fundamentale ale imaginaţiei Imaginaţia. în plan ideal – abstract ca şi. Multiplicarea şerpilor a creat imaginea balaurului cu 7 capete..Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică. Lehman. caracteriali şi de mediu. sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea. Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi.  Sinteza – are loc în diferite modalităţi numite de obicei „Procedeele imaginaţiei”. măsurată şi stimulată. al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă. Caterina Cox). Autorii Bonţaş. Allport. în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali. expresivitatea. în procesul educaţiei şi activităţii.

în timpul căreia copilul desprinde adevărul din experienţele proprii. artă. obişnuinţe. Personalitatea desăvârşită se obţine prin activitate. A. volitivă. dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. şi ceea ce s-a făcut până la această vârstă constituie aproape 90 % din întregul proces educativ. conţinutul acestui nivel de educaţie instituţionalizată vizează formarea de cunoştinţe priceperi. deprinderi.” În procesul de formare a personalităţii o importanţă deosebită revine educaţiei multilaterale. 152-153]. Capacitatea copilului de a percepe frumosul din natură. 29]. Tot ce acumulează copii în această perioadă – cunoştinţe. în concordanţă cu vârsta copilului şi cu particularităţile sale individuale [59 pag. afectivă. şi anume. unde ies în relief anumite trăsături dominante.” O educaţie justă a copilului de vârstă preşcolară îi asigură dezvoltarea mai intensă a perceperii mediului ambiant. iar mai apoi educaţia omului doar continuă. atitudinea emoţională faţă de oamenii din jur. 1. a imaginaţiei creatoare. C.d. Makarenko nota : „ Fundamentul educaţiei se pune până la 5 ani. ceea ce este un procedeu foarte productiv [18 pp. . Analogia este un procedeu adeseori prezent în ştiinţă şi tehnică. trăsături de caracter în formare.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani Personalitatea copiilor se dezvoltă concomitent în mai multe direcţii : intelectuală. compasiunea de nevoile şi suferinţele lor [ 66 pag. Structura atomului a fost imaginată similar cu aceea a unui sistem solar. Corespunzător obiectivului învăţământului preşcolar. deprinderi şi obişnuinţe [10 pag. Schematizarea feţei umane se realizează în caricatură. drept o permanentă aspiraţie a omului. Harly susţine că „Personalitatea este considerată ca ideal educaţional. 72]. bine orientate. principii de purtare. fără ajutorul educatorului.expresive. morală şi fizică. a gândirii intuitiv . S. 23 ]. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie. e. realitatea înconjurătoare nu poate să nu se răsfrângă asupra formării la el a priceperilor elementare de a înţelege frumuseţea 21 .se dovedeşte a fi deosebit de trainic şi constituie baza pentru dezvoltarea în continuare a personalităţii.

b) Planul productiv este planul creării de obiecte. c) Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. artă şi scris ci în toate domeniile curriculare. ceea ce asigura un progres vizibil al producţiei. Desigur există mai multe trepte de creativitate. unei teorii controversate. În esenţă. d) Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii : a) Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici. acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte. A. În acest context. într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii [33 pag. la acest nivel. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. E vorba de inventatori. Ei realizează opere a căror originalitate este remarcata cel puţin pe plan naţional. Despre importanţa creativităţii nu e nevoie sa spunem multe : toate progresele ştiinţei. 47]. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. Strălucita 22 . de exemplu. e) Creativitatea emergentă este caracteristică geniului. intervin cerinţele sociale. a omului care aduce schimbări radicale. 8]. cum este Japonia. specific muncilor obişnuite. un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fără însă a reuşi să provoace emoţii sau. unui aparat. C. Suhomlinski acorda o atenţie deosebită educaţiei prin frumos : de la contemplarea şi înţelegerea frumosului spre crearea frumosului.W. talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnică într-un domeniu specializat. acţiunilor oamenilor şi de a-şi aprecia propria purtare ca fiind frumoasă. Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple. În ultima analiză. 11].relaţiilor. Astfel. aportul personal fiind redus. de utilizare sau originalitate. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru înflorirea spiritului creativ într-un domeniu sau altul. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [69 pag. unei tehnici consacrate. creativitatea este o formă de rezolvare a problemelor. V. spre tendinţa de a trăi după legile frumosului [ 74 pag. se înregistrează anual peste 100. În primul rând. sentimentul că acea operă este unică. în ştiinţa. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror forma se realizează conform unei tradiţii. tehnicii şi artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. dar şi în studiile sociale [76 pag. 73]. revoluţionare. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează.000 de brevete de invenţii. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. Este de asemenea important să ţinem cont de faptul că creativitatea nu se manifestă doar în muzică. Nu se pune problema. Într-o ţară mare.

23 . Probele referitoare la fluenţa ideaţională cer din partea copiilor generarea cât mai multor răspunsuri la un anumit stimul. În general. însă. trebuie să distingem creativitatea de inteligenţă şi talent. 91].într-un cuvânt. cere celui care rezolvă problema generarea mai multor soluţii. ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiază potenţialul creativ. În înţelegerea acestui fenomen. Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale. ei nu sunt nici la fel de creativi. puţine dintre acestea fiind noi. interesele societăţii s-au îndreptat spre progresul tehnicii. fluenţa ideaţională este considerată o calitate critica a procesului creativ. au arătat că anumite componente ale potenţialului creativ pot fi deosebite de inteligentă. În cazul copiilor. adică pe dezvoltarea şi generarea de idei originale. cele originale atestând potenţialul creativ [42 pag. atrăgând după sine cerinţa construirii de palate împodobite cu picturi şi sculpturi. 85]. În esenţă. În secolul nostru. De ce sa studiem creativitatea la copii? Tot aşa cum nu toţi copiii sunt la fel de inteligenţi. Studii recente. Problemele asociate cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluţie corectă. Dar se pare ca inteligenţa şi creativitatea sunt independente. 79]. Pentru o înţelegere corectă a creativităţii copilului.epocă a Renaşterii italiene. încă de la naştere. în schimb. dimpotrivă. aceasta cunoscând o dezvoltare fără precedent [62 pag. s-au creat şcoli ilustre permiţând ridicarea acestor arte pe cele mai înalte culmi. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale. 77]. se explica prin îmbogăţirea negustorilor. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferenţiată de celelalte abilităţi cognitive. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. Un copil foarte creativ nu este neapărat şi foarte inteligent [53 pag. creative [56 pag. 69]. de o calitate înaltă şi funcţionale . Rădăcinile creativităţii specifice adulţilor sunt evidente la copii. semnificative şi de o înaltă calitate. creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. accentul ar trebui pus pe proces. în domeniul picturii şi sculpturii. Dar este una specială deoarece implica probleme la care nu există răspunsuri simple. care pare să fie baza potenţialului creativ. Gândirea divergentă. este util sa considerăm diferenţele dintre gândirea convergentă şi cea divergentă. Dar în acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă. Termenul "înzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad înalt de inteligenţă. care a stimulat talentele existând totdeauna într-un popor. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [29 pag. Cele mai folosite metode de măsurare a creativităţii la copii sunt bazate pe fluenţa ideaţională. într-un mod asemănător brainstorming-ului. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii.

Un educator. de a pune la îndoială. .Prin adaptarea la ideile copilului. pentru trecerea de la ideile obişnuite la idei mai originale.Folosind modalităţi creative pentru rezolvarea problemelor. grădiniţa reprezintă o „primă şansă”. Pentru mulţi copii.Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului. fără a judeca modul divergent în care acesta rezolva o problemă. Anumite cercetări sugerează ca acei copii care par să fie creativi sunt adeseori implicaţi în jocuri imaginative şi sunt motivaţi mai mult de factori interni decât de factori externi. Pedagogul care refuză să accepte concepţia negativă despre sine a unui copil şi care promovează continuu o imagine mai bună despre competenţele acestuia are uneori puterea de a salva o viaţă [10 pag. Adulţii pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente. Cum pot adulţii încuraja creativitatea? . în special a problemelor ce apar în viaţa de zi cu zi. Evaluarea de către terţi şi criteriile pentru determinarea soluţiilor semnificative ar trebui folosite numai în cazul adolescenţilor mari sau al adulţilor [10 pag. 8].Pe măsură ce copiii îşi dezvoltă abilitatea de evaluare a ideilor proprii. La aceasta vârstă. Pedagogii trebuie să ţină cont de faptul că structura răspunsurilor unui copil este foarte subtilă.Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze şi să se joace fără restrângeri exagerate. Adulţii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca. decât ceea ce li s-a oferit acasă. fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivească cu cele ale adulţilor. Un profesor care îi transmite unui copil încredere în potenţialul şi calităţile sale poate fi un antidot puternic faţă de familie în care o asemenea încredere lipseşte sau în care copilului i se transmite contrariul. . 24 . . 39]. accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii. tratând copiii cu egală consideraţie. cât şi asupra celei divergente.Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităţilor. 42].ocazia de a căpăta un alt sentiment al sinelui şi o altă viziune asupra vieţii. iar nu scopul. poate să aducă o iluminare pentru copil care se luptă să înţeleagă relaţiile umane şi care provine dintr-o casă unde o asemenea consideraţie este inexistentă. astfel calitatea lor şi generarea de soluţii devin din ce în ce mai importante. . deoarece aceşti copii îşi explorează capacitatea de generare şi evaluare ale soluţiilor problemei şi îşi revizuiesc ideile bazându-se pe această evaluare. cum ar fi recompensele sau cointeresarea [56 pag.Încurajând procesul. de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere. .

Cu o nerăbdare necontrolată. ci stingându-le [47 pag. 88]. pentru a-şi face meseria cum trebuie. cred numai în limitele lui. fie pregătirea.Dar pentru unii copii. Există totdeauna motive pentru care un preşcolar oarecare nu are mari succese la învăţătură. creativi şi originali” [33 pag. aceasta nu este intenţionat. aprinzând flăcări în minţile copiilor. asemenea educatori adâncesc frica copilului de a greşi. în afară de ameninţările cu pedeapsa. Prin comparaţii care stârnesc invidia. ei laudă un copil. „Prin educaţie”. Ei nu reuşesc să motiveze oferind valori. 46]. şi nu gânditori liberi. jignind un altul. ele facilitează posibilitatea fiecărui om de a-şi completa studiile. scria Carl Rogers în Devenirea persoanei. de a se 25 . pot să-şi nege sau să-şi denigreze contextul etnic propriu. principiul împăcării cu sine poate avea aici o importantă ilustrare. fie ambele. El nu poate depinde de familia în care ne-am născut. de la o stare de dislexie şi până la lipsa unei stimulări corespunzătoare. ci făcând apel la teamă. 94]. Educatorii ştiu că acei copii care au încredere în ei înşişi şi a căror educatori proiectează o imagine pozitivă asupra potenţialului lor se descurcă mai bine la învăţătură decât copiii fără aceste avantaje. Majoritatea pedagogilor doresc să-şi aducă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea minţilor ce li s-au încredinţat. ci pe cel al ridiculizării şi sarcasmului. Dacă uneori însă fac rău. Sunt educatori care nu stimulează. Poate un copil să aibă o reuşită scăzută la învăţătură şi totuşi să aibă un bun respect de sine? Desigur. Unii copii care provin din culturi etnice diferite. Pe de altă parte. dar care sunt nerăbdători să se „adapteze”. Să ne reamintim că respectul de sine ţine de ceea ce se deschide alegerii noastre volitive . Nu au nici o altă noţiune despre disciplină. există ceva mai important decât a învăţa cum să ne folosim mintea? Activităţile educative şi social-culturale sunt deosebit de importante pentru democratizarea şi progresul ţărilor. „avem tendinţa de a deveni conformişti. indivizi a căror educaţie este „încheiată”. atunci nimic nu este mai important decât iniţierea în arta de a gândi critic. evident că este bine să ajutăm copiii să-şi aprecieze aspectele unice ale rasei sau culturii. Dacă obiectivul corect al educaţiei este acela de a furniza copiilor fundamentul în ceea ce priveşte nevoile esenţiale funcţionării eficiente în lumea modernă. ci umilesc. Astăzi majoritatea sunt conştienţi că una dintre modalităţile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. stereotipi. Iar dacă respectul de sine înseamnă încredere în capacitatea noastră de a depăşi provocările vieţii. de culoarea pielii sau de realizările strămoşilor [34 pag. grădiniţa este o întemniţare consolidată în mod legal în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie respectul de sine. În asemenea cazuri. Ei nu vorbesc limbajul politeţii şi stimei. Ei nu cred în posibilităţile copilului.

în deplină concordanţă cu actele sociale constitutive – politice şi economice. Este vorba de o libertate a tuturor.perfecţiona în muncă. va putea dovedi eficienţa reală. 239]. acuitatea analizei şi sintezei bazate pe fapte reale şi pe idei variate. Mult interes se acordă educaţiei pentru creativitate. morale şi culturale – ale societăţii. în profesii şi în activitatea instituţiilor de cercetare. motivaţie şi mai ales prin acte noi creative. capacitatea proiectării şi demersului concret „sistemic”. pentru ca el să beneficieze de 26 . După cum spunea Nicolae Bălcescu „nu se poate fi fericire fără libertate”. necesar familiei proprii şi aspiraţiilor individuale. Dar în calităţile cercetătorului. Deci vom preţui onestitatea muncii. în ştiinţe şi în tehnologii . Şi totuşi mugurii vieţii cultural-educative cresc prin motivaţii noi. dar fiecare observaţie concretă şi fiecare act oferit celui ce afirmă prin interes. faţă de toţi membrii societăţii în care trăim [7 pag. sociologie şi pedagogie. 33]. Creativitatea în toate domeniile. se naşte şi se dezvoltă în libertate. inclusiv în educaţie şi în didactică. 69]. care permit şi asigură independenţa personalităţii în vocaţie şi în acţiune practică [45 pag. directă. nu putem uita calităţile morale şi cetăţeneşti care pot şi trebuie să susţină înclinaţia. ca un bun al vieţii personale şi sociale. 52]. între care nu pot lipsi: rigoarea argumentării logice şi slăbirea entuziasmului „momentan”. cu observaţia şi autoobservaţia copilului. prin tendinţa de a se forma culţi cu o personalitate mai bogată şi mereu înnobilată [49 pag. Studiul creativităţii şi măsura creaţiei omului nu sunt încă ridicate la valoarea şi eficienţa lor culturală şi socială. şi Moon Sun Myong „nu există libertate fără responsabilitate şi responsabilitate fără atingerea unui rezultat” [84 pag. nu numai discursul generic şi abstract al creatologiei va produce mari creatori sau va stimula opere deosebite. apelul necontenit la faptele concrete. 118]. de psihologie. de a se policalifica sau de a-şi însuşi o cultură superioară. talentul şi încrederea în forţele emergente ale inovării şi descoperirii. Este creativitatea educabilă? Ce rol se poate atribui unei metodologii a creativităţii? Înainte de a identifica şi analiza cele mai importante aspecte intelectuale şi de etică. ca şi ale învăţătorului sau profesorului. Desigur. loialitatea faţă de colegi şi colaboratori. trebuie să însoţim îndemnul cu exemplul. ca şi în cea a întreprinderilor în general [39 pag. Nu este suficient să îndrumăm pe copii la îndrumări şi invenţii. modelarea euristică tehnică. individuală şi socială. formulate ca propuneri în direcţia ameliorării activităţii în învăţământ. demnitatea de a apăra adevărul. Atât în educaţia permanentă cât şi în creativitate trebuie să se îmbine studiul şi promovarea calităţilor psihice-morale. Asupra celui ce este devotat descoperirii propriului talent şi propriilor calităţi creative. În a doua jumătate a acestui secol au apărut numeroase lucrări despre creativitatea în cunoaştere şi în acţiune. vom puncta câteva conexiuni dintre creativitate şi educaţie permanentă.

Întrebarea operaţională provoacă conduita creatoare. pe învăţarea prin efort propriu. a gândurilor. stimularea tendinţei acestuia de a aduce o contribuţie. să posede priceperi de realizare a lor în practică. să manifeste aptitudini creative de îmbinare a cunoştinţelor concrete ale procesului educaţional integral. libertatea de gândire şi libertatea de exprimare a cunoştinţelor. altele activează gândirea creatoare prin procedee euristice sau prin modelare. Talentul trebuie să fie însoţit de calităţile morale.marea putere a studiului şi exemplelor reale care să-l însoţească în propria sa devenire creatoare. Un rol important în crearea unui climat propice stimulării şi dezvoltării unei învăţări interactiv-creative îl deţine atitudinea pedagogului faţă de creativitatea copiilor şi de posibilităţile lor de a se descurca în situaţii problematice [78 pag. Un act creator este recunoscut în măsura în care oferă soluţia unei probleme sau sugerează realitatea unui produs nou [26 pag. de fi original. Conform pedagogiei Freinet. 163]. Unele dintre ele se sprijină pe antrenamentul imaginaţiei. inventiv. sunt adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune [18 pag. de tăria caracterului etic al personalităţii îndrumate spre creaţie [34 pag. 63]. pentru că ea dezvoltă curiozitatea şi creativitatea [83 pag. 172]. Rolul pedagogului constă în stimularea efortului personal al copilului. Se practică diferite modalităţi de stimulare a creativităţii. Ea pune accentul pe învăţarea prin cercetaredescoperire. de conversie. Creativitatea este definită ca „o aptitudine complexă. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii Creativitatea gândirii este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi adevăruri şi realităţi noi. Un pedagog creativ ştie cum să folosească întrebările pentru a începe un act creativ. Niculina Velea. a faptelor. pe imaginaţie şi pe gândire creatoare. distinctă de inteligenţă şi de funcţionarea cognitivă şi existentă în funcţie de fluiditatea ideilor. 27 . 47]. 82]. de imaginare şi restructurare continuă a datelor. Învăţarea creativă formează copilul creativ. Creangă” susţine că : pedagogul trebuie să dispună de vaste cunoştinţe profesionale. Universitatea Pedagogică de Stat „I. ca şi în funcţie de inteligenţa divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluţiilor şi rezultatelor” [7 pag. doctorandă. 38]. de raţionamentul inductiv. de calităţi perceptive şi de personalitate. creativ. prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită rezolvare. Creativitatea solicită procese de combinare. şi acestea trebuie să fie deschise şi să aibă sens şi să nu sugereze răspunsuri predeterminate. fundamentul creativităţii îl constituie libertatea de manifestare. În acest sens.

tactul pedagogic. tehnologiilor valoroase pentru educaţie şi instruire. Activitatea educatorului fiind un aliaj al ştiinţei şi artei. 28 . aptitudini şi însuşiri psihice fundamentale ale personalităţii cadrului didactic care în condiţii favorabile îi permit să-şi manifeste posibilităţile sale în elaborarea teoriilor. ideilor. Creativitatea pedagogică constituie un complex de capacităţi. personalitatea însăşi a educatorului şi orice decizie pedagogică trebuie să ţină cont de aceşti factori ne standardizaţi. creativitatea pedagogică spre deosebire de alte feluri de creativitate (artistică. gândirea divergentă. 9]. condiţiile de instruire şi de educaţie. Suportul pedagogului la dezvoltarea creativităţii copiilor : • • • • • • • • • Sala de grupă este bine organizată pentru o formare creativă Pedagogul stabileşte şi menţine o atmosferă de predare-învăţare creativă Pedagogul investeşte timp în răspunsurile şi lucrările creative ale copiilor Pedagogul îşi manifestă satisfacţia când copii desfăşoară o activitate creativă şi fac progrese în formarea pentru creativitate. de a provoca întrebările copiilor cât şi abilităţi creative [11 pag. artistismul. invenţii şi anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea instituţiilor preşcolare. tehnică. după ambele componente întotdeauna presupune creativitate [12 pag. imaginaţia pedagogică. aprecierea şi susţinerea de către educator a imaginaţiei copiilor. Creativitatea pedagogică e considerată în psiho-pedagogie ca una dintre cele mai importante aptitudini ale personalităţii didactice [58 pag. etc.). Aşadar. 122]. reprezintă un act relaţional. realizat în activitatea cu copiii. Pedagogul este gata să accepte iniţial orice răspuns Pedagogul stimulează operaţiile cognitive şi creative Pedagogul creează condiţii pentru activităţi creative în grup Pedagogul încurajează curiozitatea intelectuală Pedagogul îi încurajează pe copii să iniţieze dialogul [63 pag.Stimularea activismului şi a creativităţii în procesul de instruire presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv şi dinamic. Activitatea pedagogică nu poate fi necreativă. simţul dezvoltat al umorului. empatia. 59]. Printre trăsăturile personalităţii pedagogului creativ putem evidenţia : orientarea spre formarea copilului ca personalitate creatoare. 112]. care presupune renovări. abilitatea de a crea situaţii de probleme. deoarece irepetabili sunt copiii.

A fi creativ înseamnă să-ţi faci timp să adaogi picături de avânt sălbatic personalităţii tale [61 pag. creativitatea are un rol foarte important [24 pag. Desigur şi randamentul preşcolar depinde de un sistem de condiţii care favorizează ca atare şi creativitatea : dezvoltarea gândirii independente şi creative în învăţare. Este o cerinţă a creativităţii în situaţia în care el este obţinut în condiţiile preşcolarului . 70]. rezolvarea de probleme concrete. 13]. legate de practică. evitând gândirea stereotipă. mai ales dacă nu depun şi eforturi de învăţare. Totuşi. Astfel concluzionez că cercetarea pedagogică evidenţiază că nu este întotdeauna concordanţa deplină între randamentul preşcolar. cercetare. îmbrăţişarea călduroasă a soarelui care îţi dă aripi. inteligenţa şi creativitate. Se constata că cei inteligenţi nu obţin. metodologii problematizate : metodologii euristice – descoperiri şi redescoperiri. învăţarea prin investigare. de aflare (căutare).subiect al educaţiei” atunci când este bazat pe învăţătura euristică. 29 . Unii profesori apreciază pe cei inteligenţi şi mai puţin pe cei creativi. în mod obligatoriu şi randament maxim la învăţătura. valoarea şi eficienţa teoretico – aplicativă la care a ajuns copilul la un moment dat (îndeosebi în momente finale).. cercetarea şi viaţa au arătat că atunci când inteligenţa este îmbinată cu eforturile de învăţare. calitatea. Dezvoltarea creativităţii contribuie la asigurarea autonomiei persoanelor. şi altele [12 pag. în procesul învăţării (instruirii). Creaţia este adierea blândă a vântului. 57]. iar o bună inerţie socială stimulează în acelaşi timp responsabilitatea şi gustul creaţiei. imaginaţie. autonomia înlesneşte şi îmbogăţeşte relaţiile sociale.Randamentul preşcolar reprezintă nivelul.

Şi. cel puţin pentru persoana aflată într-un impas. creativităţii. iar pe de alta. Distingând însă mai multe trepte calitative în creativitate şi observând cum şi eforturile de gândire obişnuită implică ceva nou. Capacităţile creative ale copiilor 30 . 154].Capitolul II : Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani 2. Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă. trebuie sa fim conştienţi. într-adevăr. e nevoie de preocupare specială. Ce se poate face deci pentru stimularea creativităţii? Mai întâi. în multe ţări..1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. blocaje [5. asistăm astăzi la deschiderea unor . 68]. pag. de condiţii favorabile dezvoltării imaginaţiei. Ca dovada că. ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă. să combată blocajele. utilizând astfel la maximum resursele inconştientului [18 pag. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei.. pe de o parte. numărul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor şi chiar al sutelor de mii. şcoli de inventică’’. Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa. să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. de obicei. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite. a) Metode şi tehnici pentru stimularea creativităţii Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care. Metodele şi tehnicile de dezvoltare a creativităţii contribuie la dezvoltarea gândirii divergente creative a copiilor şi a comportamentului lor creativ. astăzi nu se mai face o separare netă între omul obişnuit şi creator.cursuri de creativitate’’ şi chiar . o mică inovaţie sau invenţie.

etapa productivă – anunţarea temei şi a problemelor ce trebuie dezbătute. cu o largă utilizare a mecanismului asociaţiilor libere ale colectivului optim pentru învăţare prin creaţie. sugerând oportunităţi de creaţie [13 pag. Aici îşi pot pune în aplicare aptitudinile creative” [54 pag. Ei nu se pot gândi la nimic altceva mai plăcut de cât la muncă. de aceea sunt acceptate toate ideile. de oarece nu calitatea contează. Există variate modalităţi de stimulare a creativităţii. 36]. etapa selecţiei ideilor emise – analiza de ideii stabilirea concluziilor de rezolvare a problemei. Reprezintă o aplicare a dialogului euristic a lui Socrate. Chiar şi Alfred North Whitehead susţinea că „aproape toate ideile noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată. dar pot şi începe un joc câştigător. Avantajele utilizări metodei brainstorming-ului : obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor de rezolvare aplicabilitatea largă. ci cantitatea. Îmbinarea celor două categorii de metode oferă cele mai bune şanse de stimulare a activităţilor creative. sinectica). de oarece nu pot înceta să gândească. Se discută cu această ocazie blocajele perceptuale. Brainstorming-ul prezintă o metodă de căutări şi creaţii individuale precum şi de confruntare şi omologare a ideilor. chiar şi cele bizare. Etapele de desfăşurare a şedinţei de brainstorming : • • • etapa de pregătire – selecţia membrilor grupului creativ. ele pot fi bătute. 95]. El scoate în evidenţă importanţa imaginaţiei în toate domeniile vieţii şi a aplicării creativităţii în toate fazele de rezolvare a problemelor. Aceste metode şi tehnici instructive destinate să influenţeze dezvoltarea capacităţilor creative ale gândirii trebuie să provoace nedumeri. altele dezvoltă gândirea creatoare prin procedee euristice. Geothe este de părere că. 173]. Voi prezenta doar câteva dintre ele :  Brainstorming – o metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. 108].necesită o dezvoltare multilaterală.” [21 pag. Metodele de acest tip se aplică individual sau în grup.” Scopul major al brainstorming-ului este enunţarea a cât mai multe puncte de vedere. Ideea de bază aparţine lui Alex Osborn care elaborează această tehnică încă la 1938. Unele se bazează pe dezvoltarea imaginaţiei (brainstroming. soluţiilor descoperite în grup. „ideile îndrăzneţe sunt ca piesele de şah în atac. la noi descoperiri. După Torrance „Indivizii creativi nu-şi pot înceta activitatea. emoţionale şi culturale ale gîndirii [27 pag. începând cu orientarea şi terminând cu evaluarea. să incite întrebări să creeze acea situaţie care îl îndeamnă pe copil la căutări. aproape în toate domeniile stimulează participarea activă a membrilor 31 .

157. Etapele metodei : împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru desfăşurarea activităţii în grup analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune [83 pag.  Brainwriting (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul.  Starbursting (explozia stelară) – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. J. Scopul acestei tehnici fiind promovarea rezolvării creative a problemelor [27 pag. 84 pag. Avantajele aplicării metodei : • • • • oferă posibilitate celor timizi de a se exprima stimulează construcţia de „idei pe idei” sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup se respectă ritmul celor lenţi. 53]. ce se bazează pe raţionamentul prin analogie.  Sinectica – e o tehnică de creaţie în cadrul grupului şi este strâns legată de descoperirea analogică. Ea fiind o modalitate de relaxare. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. Gordon. doar că ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri. 48]. asemenea exploziei stelare. 32 .• • dezvoltă creativitatea. dar şi o sursă de noi descoperiri [83 pag. cât mai multe conexiuni între concepte. Această metodă este uşor de aplicat la orice vârstă şi în mai multe domenii. Această tehnică a fost elaborată de W. Scopul ei este de a obţine cât mai multe întrebări. 121]. 55 pag. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup organizată în grup stimulează crearea de întrebări la întrebări. care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup [51 pag. 54. spontaneitatea. încrederea în sine dezvoltă abilitatea de lucru în echipă [19 pag. dezvoltă construcţia de idei pe idei. cu întrebări. 48]. 37]. Etapele metodei : propunerea unei probleme colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale grupurile lucrează pentru a elabora un număr mare de diverse întrebări comunicarea rezultatelor muncii evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă.

Aptitudinile de învăţare conştientă se formează la copii treptat şi cu greu. Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi de ai face să-şi exprime liber opiniile. dezvoltă idei noi şi originale. să vadă. 33 . îl familiarizează frumosul [51 pag. Etapele metodei : • • • • enunţarea problemei analiza problemei sugestii creşterea distanţei metaforice utilizând analogia directă. analogia simbolică – presupune utilizarea imaginilor obiective şi impersonale pentru descrierea problemei. analogia personală sau conflictul condensat generarea unor posibile soluţii [18 pag. Investigaţiile realizate de diferiţi specialişti (J. Hans Aebli. Descrierea a celor observate în natură este şi ea o activitate verbal-artistică care are drept suport cuvântul şi frumosul. Ion Dănilă. Jean Piajet susţine că: Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. Piajet. O modalitate de pregătire pentru activitatea de învăţare conştientă în preşcolaritate este activitatea verbal-artistică. situaţii. 44]. Robert Gagne. îl obişnuieşte să audă. analogia personală – înseamnă să te analizezi pe tine însuţi în miezul problemei. artisticul din natură. Tipurile analogice ale sinecticii : analogia directă – presupune căutarea unei probleme cu ajutorul unor date.XX). analogia fantezistă – presupune generarea celor mai bizare ideii [82 pag. interpretarea unui cântec pentru copii este de asemenea o activitate artistică. fapte. Ion Berca. Problema învăţământului preşcolar este discutată pe parcursul ultimelor secole (XIX . Metoda incită la dezvoltarea de ideii noi şi originale şi la asociaţii de idei : participantul transformă necunoscutul în cunoscut. 157]. dar nu cunoaşte unde se află frontiera dintre ele. David Ausubel. Analiza elementară a unui tablou. Participanţii analizează unele probleme. favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată [6 pag. Siminica Şova. 149]. Ioan Suretu etc. Savanţii nu au ajuns încă la un răspuns definitiv. etc. 40]. Ea corespunde particularităţilor de vârstă a preşcolarilor şi susţine curiozitatea lor. Teresa Engelman.) susţin că condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar este caracterul conştient al învăţării. să simtă şi să explice. lectura imaginilor.Este un proces de rezolvare creativă a problemelor. dezvoltă spiritul de observaţie.

lucru manual) permit copilului să deprindă la debitul şcolar anumite competenţe care la rândul lor devin o garanţie a integrării sociale şi o condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. 34 . Apoi. achiziţionează cunoştinţe şi îşi formează competenţe. Aceasta atitudine sceptică.ajută la însuşirea limbii literare şi la perceperea mediului ambiant. . ei pot distra un grup. la o petrecere [ 89. şi utilizarea lor în vorbire. psihologie ]. însuşirea proverbelor. b) Blocajele creativităţii 1) Mai întâi. arta plastică. atitudini. morale. vom vedea când se va studia gândirea. în care copiii dobândesc. Dar. competenţe sedimentat deja. intelectuale şi morale. construire. şi nu pe teren gol.include elemente spirituale şi comportamentale în personalitatea copilului. . observată atât la oameni simpli. comportamente [42 pag. şi-ar putea avea originea în existenţa unor indivizi cu imaginaţie bogată. a raţionamentelor.serveşte drept suport pentru achiziţionarea valorilor sociale.contribuie la formarea competenţelor şi atitudinilor. Activitatea verbal-artistică. zicătorilor. modelare. Audierea şi repovestirea poveştilor. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu dezaprobare.dezvoltă sensibilitatea. care nici nu-si fac cum trebuie obligaţiile serviciului. comunicarea sunt momente necesare ale procesului de formare a personalităţii în devenire.ceea ce ne permite să afirmăm că savantul recunoaşte şi apreciază etapa învăţământului preşcolar. că deducţiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcţii sau ale unor operaţii imaginare. . Practica de instruire dovedeşte că o achiziţie nouă se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe. aplicaţie. cât şi la cei cultivaţi. 71]. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să gândească şi să se poarte la fel. artistice plastice [12 pag. există în general o neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice. dar să creeze opere de valoare. 63]. sunt amintite blocajele culturale. Acestea şi alte abilităţi obţinute la vârsta preşcolară prin intermediul activităţii artistice (desen. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. 113]. Cel mult. naţionale şi general umane. Învăţarea în ciclul primar se întemeiază pe achiziţiile spontane ale preşcolarităţii. leneşi. şi a cunoştinţelor. stimulând acţiunile creative ale preşcolarilor şi elevilor mici. memorizarea şi recitarea versurilor.serveşte drept sursă principală de transmitere a experienţei sociale. Un obiectiv major al activităţii literar artistice este dezvoltarea creativităţii verbale şi artistico – plastice [12 pag . ghicitorilor. dar comozi. integrată cu cea artistică plastică: . ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. la realizarea obiectivelor educaţiei estetice. . .

dar nu exista nici o masă. De asemenea. Aceasta idee a venit foarte târziu. De asemenea. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. Considerăm că una dintre cele mai eficiente în vârsta preşcolară este familiarizarea copiilor cu textul literar şi dezvoltarea creativităţii prin diverse exerciţii artistico – plastice: desen. stăruim în a-l aplica. mai există şi blocaje emotive. despre care vom vorbi imediat [31 pag. poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobişnuit. întrucât. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului. întrucât pentru noi toţi funcţia uşii este de a închide o încăpere şi nu de a servi drept o scândură pentru masă. în loc să încercăm altceva. de inovaţie este dificilă şi solicită eforturi de lungă durată. Acolo ramaseră mai multe scaune. graba de a accepta prima idee este greşită. ne apucăm să discutăm critic valoarea ei. fiindcă rareori soluţia apare de la început. dat fiind că munca de creaţie. Unii se descurajează rapid. asaltul creierului” – în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „ evaluarea amânată”. de a nu se face de râs. sunt momente când ne vin în monte tot felul de idei. aplicare. dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. îndată ce apare o sugestie. unul din promotorii cultivării creativităţii. Tot în aceasta categorie de blocaje găsim şi critica prematură. acest act blochează venirea altor idei în conştiinţă. Brainstormingul poate fi utilizat şi în munca individuală. Şi cum prima sugestie de obicei nu e cea mai bună. Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe. Creativitatea şi elementele ei. Dacă. pictură. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. Elementele de bază ale creativităţii sunt: 35 . punând-o pe patru scaune. până când unuia i-a venit ideea să scoată uşa din balamale şi. aşa cum se ştie. modelare. Şi tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii implica evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesul de creaţie [18 pag. factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi. se observă cazuri de fixitate funcţională: folosim obiecte şi uneltele potrivit funcţiei lor obişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. Există multiple posibilităţi de formare a unei personalităţi creative. au avut o masa foarte comodă. Obsborn. o grupă de soldaţi cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. Când imaginaţia trece printr-un moment de efervescenţă. Noi suntem obişnuiţi să aplicăm intr-o situaţie un anume algoritm şi. 3) În fine.2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. evidenţiată de Al. Mai multe zile soldaţii s-au chinuit să mănânce pe braţe. Aşa e cazul rigidităţii algoritmilor anteriori. 153]. 32]. să trecem la examenul analitic al fiecăruia. să lăsăm ideile să curgă – doar să le notăm. ne aflăm în impas. Numai după acest izvor de inspiraţie seacă. ceea ce în traducere literară ar fi „furtună. deşi nu pare a se potrivi. spune el.

cu scopul de a căuta şi a găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor ce apar în diverse domenii de cunoaştere inclusiv în cel al cunoaşterii artistice. interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare. Acesta este un proces complicat care se derulează în timp. Însuşirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minţi agere. Dezvoltarea creativităţii nu poate fi dezvoltată fără a înţelege ce-i acela mijloc de expresivitate [32 pag. Expresivitatea exprimă culoarea. uneori neprevăzute. Cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. Profunzimea şi aria sensibilităţii depind de spiritul de observaţie care poate fi format. Fluenţa este o proprietate a stilului şi se caracterizează prin cursivitate şi fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul şi fluenţa lui). simetria. Ingeniozitatea indică spiritul inventiv. Senzitivitatea înseamnă facultatea de a simţi. 90]. mărimea. Sarcinile corpului didactic stimularea lui sunt:         reformulări într-o viziune personală.calităţi indispensabile creativităţii umane. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipilor. de a fi sensibil. forma. 78]. educat la copii prin exerciţii dirijate de pedagog [78 pag. 94]. de iniţiativă . artistică [35 pag. capabile să găsească soluţii neordinare în cele mai complicate şi surprinzătoare împrejurări. dramatizări ale episoadelor din creaţia literară. clasificări de obiecte care posedă însuşiri similare. evidenţierea particularităţilor unor clase de obiecte. Progresul creativităţii poate fi considerat efectiv numai atunci când trece patru etape: în scopul ridicării potenţialului creativ al copiilor şi Formarea creativităţii 36 . comentarea unor opere artistice. ritmul. formulări şi explicaţii personale care se pretează la interpretări controversate. inventarea de jocuri şi soluţii de rezolvare a unor situaţii.originalitatea flexibilitatea senzitivitatea fluenţa ingeniozitate expresivitatea Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta atitudini personale fără tendinţa de a copia sau a reproduce modul de gândire al altcuiva [31 pag. Flexibilitatea este capacitatea de a adapta gândirea la situaţii noi. 81]. asimetria şi dinamica.

2. 57]. elev”. muzicale. 45].1. 159]. 22]. Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe multilaterale. Este vorba de o “transformare” [18 pag. psihologie. Asemănarea devine plictisitoare şi inutilă. 37 . La această etapă individul îşi face drum înainte sau regresează literalmente. simţul noutăţii. Posibilitatea cadrului didactic de a reacţiona şi de a se adapta la nivelul Posibilitatea de a opera cu eficienţă în cadrul activităţilor teoretice şi diferenţial al copiilor. aptitudini literare. trebuie să se schimbe şi schimbarea trebuie să fie majoră: “în viaţă şi în stilul de viaţă… pentru copil. afective. predominarea semnificativului spre satisfacerea solicitărilor copiilor (elevilor. discipolilor). Capacităţi generale: 1) Vocaţia profesională: predispoziţii. 2) Erudiţia: posedarea unui larg şi bogat orizont cultural în diferite ramuri – artă. practice în scopul asimilării cunoştinţelor. Creativitatea în stilul de muncă al cadrelor didactice ţine de factorii psiho-pedagogici şi reflectă un cuantum de capacităţi specifice şi generale [44 pag. al formării priceperilor şi deprinderilor necesare. etică etc. filozofie. pentru un elev din clasa I însuşirea vocalelor şi consoanelor) [72 pag. Acţiunile de stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea acestor capacităţi umane. aparte) deoarece colegii exercită influenţă şi cineva poate fi complexat din cauza diferenţelor [18 pag. 3. artistice.. motivaţionale.  Structuri fizice şi psihice cognitive. 4. Etapa interogativă în care elevul nu mai găseşte că e plăcut să fie ca altcineva. eficienţa de muncă şi o bună pregătire). 158]. Individul începe să aprecieze aceea ce deosebeşte de alţii şi ceea ce este particularitatea altora. Etapa transformaţională în acest punct individul realizează că pentru a evolua. El îşi dezvoltă un simţ al mândriei pentru unicitatea sa şi o încredere mai mare în eu-l său [66 pag. aceasta e o perioadă de criză când doreşte să se debaraseze de ceea ce era plăcut şi comod. [87 Ştiinte socio-umane] Capacităţi speciale: o o o Capacitatea intelectuală.  Pasiunea pentru literatură şi artă. Etapa formativă presupune existenţa unor noi condiţii şi adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar însemna însuşirea clapelor. Etapa normativă are drept scop integrarea fiecărui copil într-un grup (a nu se considera diferit.

de a le trezi şi satisface interesul de Capacităţi docimologice: evaluarea reală obiectivă. cât şi în cele extra-şcolare [37 pag. a nivelului de Capacitatea de generalizare a experienţei personale [59 pag. ci el poate creşte prin stimulare adecvată sau poate scădea prin neîntrebuinţare şi necultivare. întrebările şi în general interacţiunea va induce la preşcolarii mari un sentiment de autoapărare şi va conduce la inhibarea capacităţilor lor creatoare. Un educator incompetent. Nu fiecare fiinţă umană are din punct de vedere ereditar aceeaşi capacitate creativă. creativitatea poate fi învăţată şi dezvoltată. 76]. originalitatea. a originalităţii şi a gândirii critice presupun o serie de riscuri pe care educatorul trebuie să şi le asume. În acelaşi timp însă. conştient fiindcă rezultatul final merită un asemenea preţ. o o Iscusinţa de a-i captiva pe copii. Prezenţa spiritului creativ ce persistă la toate disciplinele de studiu şi caracterul deschis şi dezvoltare a cunoştinţelor şi aptitudinilor copiilor. Dincolo de acest nivel determinant sunt factorii de personalitate: fluiditatea şi flexibilitatea gândirii.o cunoaştere. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul şi reproducerea servilă a informaţiilor transmise de educator. Creativitatea ocupă un loc de cinste în sistemul de educaţie. implicite comportamentului creativ şi va avea puţine şanse de a induce în copii o atitudine relaxată. Este adevărat că stimularea creativităţii. 52]. o atitudine rigidă. Aşa cum spuneam mai sus. 38 . Creativitatea poate şi trebuie să fie cultivată. dominatoare. creativ la stilul profesorului. Pentru evidenţierea lui trebuie utilizate teste specifice. atât în activităţile preşcolare. nesigur pe disciplina pe care o predă sau care are o slabă imagine de sine se va simţi în general ameninţat de manifestările de conformism. deşi există anumite înclinaţii şi înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi. şi chestionare adecvate. absolut esenţială în creativitate [35 pag. Dat fiind faptul că este o caracteristică atipică şi calitativă. 110]. capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. nivelul de creativitate al unui copil nu este o constantă absolută. 31]. precum şi predominanta factorilor psihici non-verbali care îşi au sediul în emisfera dreaptă a creierului [79 pag. nivelul de creativitate al unui elev nu poate fi determinat prin metode cantitative. Un alt factor determinant îl reprezintă nivelul şi varietatea cunoştinţelor. care exclude dialogul. perseverenţa. şcolare. echilibrul afectiv. experienţe. De asemenea. Coeficientul de inteligenţă joacă un rol important în acest proces.

Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale. Cultul copilului mediu – orientarea educaţiei la un nivel mediu. fenomene psihice noi pe plan cognitiv. afectiv sau motor [85 pag. ca formă supremă şi infailibilă de evaluare a instruirii de către copii a cunoştinţelor predate [56 pag. Încrederea exagerată în metodele tradiţionale. adeseori absolut teoretic.Pe de altă parte. Pentru ca dimensiunea creativă a educaţiei să devină mai mult un ideal frumos. mai incapabil să se adapteze la schimbările rapide cu care ne confruntăm în societatea globalizată în care trăim la ora actuală. Trasarea precisă a limitelor şi explicarea raţiunii acestora va induce în mult mai mare măsură în copii o atmosferă deschisă şi stabilă emoţional. o altă componentă este voinţa. 61]. Creativitatea este o capacitate mai complexă. în paralel cu subestimarea şi suspectarea din principiu a oricărei noi abordări în educaţie. 92]. 2. nu se obţine cu uşurinţă. ceea ce se potriveşte numai imaginaţiei artistice. 29]. Azi putem defini imaginaţia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii. este imperios necesară sacrificarea prejudecăţilor. Exaltarea memorării şi a reproducerii fidele a cunoştinţelor memorate. şi multe altele asemenea lor. fluiditate 39 . 5. care pe zi ce trece devine tot mai anacronic. dorinţa de a realiza ceva nou. 3. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia. Supraestimarea valorii docimologice a notelor. 27]. în loc de a adapta şi a personaliza procesul de instrucţie la nivelul real al copiilor. perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări [73 pag. constituind un progres în planul social. eliminarea miturilor care au consfinţit şi au dat legitimitate în ultimele secole unui învăţământ conformist. un loc de a privi programa ca un simplu cadru de referinţă. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educaţiei. egalitarist şi uniformizator. deci şi creativitatea. azi . presupun trei însuşiri: a. Acestea. nici eliminarea oricăror standarde şi restricţii nu este benefică pentru stimularea şi cultivarea creativităţii. temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. 4. Multă vreme imaginaţia a fost definită ca un proces de combinare a imaginaţiilor. Valoarea de fetiş a programei. în detrimentul aprecierii imaginaţiei şi a intuiţiei. Momentul schimbării bate mereu la uşă. Imaginaţia. dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie. decât atitudinea exagerat de permisivă a educatorului [59 pag. ceva deosebit. deoarece în asemenea condiţii copiii devin nesiguri şi şovăitori. sunt veritabile piedici în calea înnoirii unui sistem de educaţie anchilozat. Şi cum noutatea.

De când se arată că automatele dirijate de calculatoare înfăptuiesc toate muncile monotone. pentru a elimina blocajele culturale şi emotive. originalitate. şcoala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect. 40 .b. de raţionamentul riguros şi spiritul critic [77 pag. e vorba de acele metode active. caracteristica principală rămâne originalitatea. modul de predare trebuie să solicite participarea. între preşcolari şi educatori. 42]. Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate. stereotipe şi deci omului îi revin mai multe sarcini de perfecţionare. deşi. ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare [55 pag. stimularea fanteziei apare şi ea ca un obiectiv major. iniţiativa elevilor. 83]. cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor de masă. e drept. plasticitate c. s-au creat ici colo clase speciale de supradotaţi. cât şi în ce priveşte metodele de educare şi instruire. Se cer relaţii distinse. atât în mentalitatea profesorilor. alături de temeinicia cunoştinţelor. Fiecare dintre aceste trei Însuşiri are însemnătatea ei. Pe lângă efortul tradiţional de educare a gândirii critice. În primul rând. de înnoire. În fine. Apoi. fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător. din păcate prea puţin utilizate. democratice. ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. trebuie schimbat climatul. Aceasta implică schimbări importante.

Materialele didactice elaborate respectă particularităţile de învăţare ale preşcolarilor. punând accentul pe necesitatea pregătirii copiilor pentru viaţă şi şcoală prin formarea maturităţii şcolare [14 pag. s-a anunţat decizia statului de a restructura în mod fundamental sistemul de instruire şi educaţie preşcolară şi de a conveni un caracter de continuitate între primele verigi ale sistemului de învăţământ : grădiniţă – şcoală primară. 34]. perseverenţa şi voinţa – calităţi atât de necesare viitorului şcolar [79 pag. creativitatea.2. caiete didactice. mini-manuale. 45]. S-a presupus că operarea pe parcursul vârstei de grădiniţă cu diverse jucării. iar ordinea logică a activităţilor de învăţare presupune respectarea condiţiilor în care materialele didactice contribuie la : 1) Dezvoltarea capacităţilor psihomotorii 2) Dezvoltarea proceselor perceptive 41 . a „Curriculumului preşcolar. seturi de teste formează atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi dezvoltă curiozitatea. Practica pedagogică a demonstrat că obiectivele educaţionale la această etapă se fac mai efective prin utilizarea frecventă a diferitelor materiale didactice. intelectul.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii Prin aprobarea „Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare în Republica Moldova” şi prin editarea „Curriculumului educaţiei şi instruirii copiilor în instituţiile preşcolare de diverse tipuri” (1997). Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare” (2000) şi a „Curriculumului educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară” (1-7 ani) în Republica Moldova (2008). care ar corespunde particularităţilor de vârstă preşcolară.

Prin conţinuturile materialelor didactice elaborate s-au urmărit scopul de a permite copiilor să stabilească anumite relaţii de colaborare. fiind deprinşi să fie sinceri. oneşti. În baza caietelor. etc. seturi de imagini. al autoafirmării. repovestire. În practica de lucru a grădiniţelor de copii s-au editat şi s-au implementat un set de materiale didactice. Este necesar de ai învăţa pe copii să-şi aprecieze calităţile personale. Prin folosirea corectă a materialelor didactice elaborate se vor pune accentul pe însuşirea normelor etice. corecte. dezvoltarea capacităţilor de descriere. succesele şi insuccesele lor. spunând unele motive altora. Copii învaţă în baza Abecedarului să recite. culegeri de jocuri. să compună poveşti. formarea competenţelor de reproducere expresivă (recitare. imaginile şi jucăriile le vor ajuta să înţeleagă cum trebuie să fie relaţiile interpersonale.3) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare : a. politicoşi. să se comporte [12 pag. creativitate verbală. fondarea priceperii de a învăţa prin intermediul activităţii de joc în baza conţinuturilor propuse. 42 . texte din creaţia folclorică. formarea comunicării verbale elementare fluente. familiarizarea cu folclorul şi literatura pentru copii. Prevede nu numai învăţarea literelor şi a citirii. Educaţia literar artistică : dezvoltarea capacităţilor de receptare. complete de tablouri. testelor copiilor le vor fi formate şi dezvoltate motivele principale legate de stabilirea şi păstrarea relaţiilor reciproce. evaluarea competenţelor de creativitate verbală. dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii elementare. Abecedarul preşcolarului. Litera este însoţită de imagini. dezvoltarea aptitudinilor de a organiza jocuri-dramatizări. a perceperilor de comunicare [80 pag. ghicitori. folosind pe larg texte din literatura copiilor. ne invidioşi. Cărţile. formarea perceperilor elementare de analiză a textului literar. completarea şi activizarea vocabularului. Educaţia limbajului : formarea pronunţiei corecte. tablourile. modeşti. dezvoltarea vorbirii şi dezvoltarea literară. abecedare şi dicţionare ilustrate. să povestească. educarea capacităţii comunicării culte. antologii de texte. b. spre formarea competenţelor elementare de comunicare. să converseze. 21] [Anexa № 16]. dar şi dezvoltarea personalităţii copilului. expresive şi creative. motivele cognitive şi competiţionale. 9]. Aceste caiete pot fi folosite în multiple scopuri : dezvoltarea verbalartistică. jocuri-teatru în baza textelor literare. pozitive cu semenii şi adulţii : motivul demnităţii personale. Fiecare pagină este orientată spre dezvoltarea verbal-artistică a copiilor. caiete didactice. textele literare. povestire. cum trebuie să comunice. dramatizare). Caietul preşcolarului. cărţilor didactice. capacităţile şi incapacităţile.

În vederea dezvoltării gândirii verbal – logice şi creative a copiilor li se propune să rezolve integrame. Ea constituie partea a II Abecedarului preşcolarului şi este prevăzută pentru grupele pregătitoare. vor haşura. legende. organizarea jocurilor cu subiect. descrierea unor personaje. completarea textului. Principiul fundamental este munca individual – diferenţiată cu fiecare copil. Se recomandă să se respecte anumite tehnologii didactice. natură şi societate. formarea aptitudinilor de comunicare. Antrenamentul grafic v-a facilita şi dezvolta priceperi de a desena ornamente. Scopul fiind dezvoltarea priceperilor elementare ale copiilor de a crea ceva în mod independent. Caietul № 4 Creativitate. selectând poezii. Setul de caiete didactice „Ne pregătim de şcoală” pune un accent deosebit pe rolul adulţilor (părinţilor şi cadrelor didactice) în procesul de activizare a structurilor mintale constructive şi creative ale copiilor. Cine le vede nu le crede. literare şi muzicale. schimbarea subiectului. etc. să compună poveşti. Lucrând independent cu copii. să compună o poveste. proverbe. 43 .Direcţiile principale ale activităţii urmăresc : familiarizarea cu mediul înconjurător. În vederea dezvoltării creativităţii copilului adulţii trebuie să lectureze mai întâi conţinutul textului ilustrat apoi să le propună copiilor să deseneze. cine le paşte le cunoaşte … Această lucrare completează setul de lucrări didactice pentru copii de 5-7 ani. adulţii le vor forma atitudini. Prin acest caiet s-a făcut o încercare de integrare a obiectivelor educaţiei artistico-plastice. cunoştinţe şi competenţe necesare. natura şi dezvoltarea literar-artistică. Imaginile şi textele prevăd familiarizarea cu plaiul natal. începutului. cu flora şi fauna plaiului natal. formarea priceperilor elementare de comunicare orală şi pregătirea pentru comunicarea scrisă. Materialul inclus în această carte vizează perioada abecedară şi prevede continuarea lucrului început în Abecedarul preşcolarului. conţinutului textelor literare. snoave. vor colora. Conţinuturile incluse în caiet prevăd un mod neobişnuit de dezvoltare matematică prin intermediul diverselor texte literare. Conţinutul paginilor prevăd şi includerea treptată a copiilor în lumea literaturii şi a ştiinţelor. şi se vor realiza obiectivele educaţionale. creativitatea fiecărui copil şi va evidenţia nivelul pregătirii mâinii pentru scriere. educaţia literar-artistică. vor încercui grupuri de obiecte etc. Caietul № 2 Matematica. pe realizarea unor conlucrări sistematice. Caietul № 1 Comunicare şi dezvoltarea vorbirii are ca obiective majore : însuşirea. Aici le permite copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti. ghicitori. de a-şi forma unele competenţe de lucru manual. În elaborarea conţinutului acestui caiet se vor realiza o serie de obiective educaţionale generale care creează bazele culturii spirituale ale omului. poveşti. Caietul № 3 Literatură şi desen. extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor despre viaţă. alcătuirea independentă a sfârşitului. ghicitori.

etc. ci şi a mişcărilor mâinilor. să contureze. să ascultăm. etc.Creativitatea este tratată ca o dimensiune psihologică ce angajează în procesul de creaţie întreaga personalitate şi este considerată o performanţă originală şi de valoare a personalităţii. să coloreze. Înglobează conexiuni cu activităţile de educaţie a limbajului. Aceasta va contribui nu numai la dezvoltarea gândirii creative. muzicale. Prezintă un material didactic prin intermediul căruia se va face educaţia preşcolarilor pentru mediu. Setul de caiete „Lumea ce ne înconjoară”. În scopul realizărilor obiectivelor curriculare au fost editate şi cărţile unite sub genericul „Să colorăm. educaţie pentru ştiinţă şi elemente de matematică. Caietul № 5 Ştiinţe. În componenţa setului sunt incluse 4 cărţi (mini-antologii) ce conţin texte din folclor şi literatură pentru folclor. să învăţăm”. literare. creativitatea copiilor. artistico-plastice. Setul de teste „Cunoaşterea Mediului” prevede conţinuturi şi modalităţi de realizare a obiectivelor curriculare. faţă de flora şi fauna plaiului. Realizarea itemilor solicită gândirea. părinţilor şi educatorilor din instituţiile preşcolare şi prevede educaţia literar artistică a copiilor. urmând să haşureze. Hai să ne jucăm şi să învăţăm – Stela Cemortan. matematice. să deseneze. conţinuturile incluse în acest caiet vin să faciliteze activitatea educaţională de dezvoltare la copii a atitudinii pozitive faţă de om şi munca lui. atenţia. imaginaţia. Setul de cărţi „Creşte-n casă scump odor”. comunicarea cunoştinţelor despre mediul ambiant. 44 . Este destinat copiilor preşcolari. în care adulţii concomitent vor realiza şi multe alte obiective : ale educaţiei verbal-artistice.

3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică Metodica literaturii ca ştiinţa studiază legităţile procesului pedagogic efectuat în scopul dezvoltării literar artistice a personalităţii. că gândirea preşcolarilor e concretă. lărgirea orizontului lor de cunoştinţe pe baza 45 . În pedagogia contemporană o atenţie deosebită se acordă metodelor instruirii şi educaţiei copiilor. priceperi elementare de creaţie (compunere) [2 pag. la copii se dezvoltă emotivitatea. interpretarea emotivă a conţinutului. formarea pe baza textului concret predat a anumitor calităţi şi trăsături de caracter. Preşcolarii percep atât mediul înconjurător cât şi literatura mai mult prin intermediul senzaţiilor. 289]. atitudinea individual – diferenţiată faţă de conţinutul lui. 58]. Familiarizându-i cu textele literare. alegerea de sine stătătoare a mijloacelor de redare expresivă. formarea anumitor calităţi ale personalităţii [3 pag. Scopul educativ prevede educarea la preşcolari a sentimentelor. Metodele intuitive – se utilizează în procesul activităţii literar – artistice cu scopuri ca : pregătirea copiilor pentru a percepe textul. În organizarea activităţii literar artistice se utilizează trei tipuri de metode pedagogice : A. Psihologia preşcolară susţine. intuitiv-imaginară. îndreptate spre obţinerea anumitor succese în procesul de instruire şi educaţie.2. priceperile şi deprinderile necesare activităţii date. ele determinând modalităţi de activitate a pedagogului şi copilului. Scopul principal al dezvoltării literar – artistice este familiarizarea cu folclorul şi operele literare create special pentru ei. Tot aici li se mai formează şi anumite modalităţi speciale şi generalizate de acţiune : perceperea conţinutului emotiv şi de idei al textului.

experienţele elementare şi modelarea. de repovestire. dar şi a cunoştinţelor din domeniul literaturii. sau. Scopurile acestor metode sunt însuşirea profundă a materiei de programă. cât şi despre legătura obiectului cu mediul ambiant [12 pag. jocurile. dezvoltarea aptitudinilor creatore [12 pag. O metodă eficientă este demonstrarea filmelor prin care le trezim copiilor un viu interes faţă de conţinutul emotiv al textului le ajută mai uşor să înţeleagă conţinutul de idei şi limbajul operei date. consolidarea cunoştinţelor acumulate de către copii. Metoda exerciţiilor – cere de la copii să pună în acţiune cunoştinţele acumulate în domeniul literaturii pentru copii. Suplimentar se introduc şi aşa metode ca : înscenarea. 69]. demonstrarea teatrelor. alcătuind o povestire. repovestirea. să le mărească volumul de cunoştinţe. pedagogie]. În procesul observărilor copii acumulează cunoştinţe atât despre însuşirile şi calităţile obiectelor şi fenomenele ce-i înconjoară. B.conţinutului textului literar. Această metodă se foloseşte în cadrul activităţilor pe roluri a poeziilor. adică aplicarea lor în practică. imită mişcările lui [47 pag. aplicaţia şi modelarea lucrărilor colective (după conţinutul operei literare). 78]. Metodele practice – aici pot fi utilizate exerciţiile. 46 . să-şi imagineze personajele din text [89. ilustraţiilor şi a tablourilor. Metoda jocului include în sine nu numai consolidarea cunoştinţelor despre textele literare. sistematizarea cunoştinţelor copiilor la literatură [12 pag. recitarea poeziilor. după dorinţa şi posibilităţile proprii aleg. desenul. formarea unor reprezentări concrete despre mediul ambiant şi obiectele. caută mijloacele interpretării expresive. 33]. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre fenomenele naturii şi a vieţii sociale. compun o variantă proprie. O altă metodă este demonstrarea obiectelor. • Cu caracter de joc mobil – copiii înscenează un text sau creează anumite situaţii de joc şi acţionează din numele eroului literar. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre obiectele cunoscute. Cu caracter creator – copiii singuri. dezvoltarea imaginaţiei. La activităţile de literatură se aplică exerciţii : • • Cu caracter imitativ – copiii se stăruie să alcătuiască povestirea sau povestea sa după modelul educatorului sau al autorului. poveste după modelul scriitorului sau educatorului. imitarea mişcărilor personajelor din text. 75]. fenomenele lumii înconjurătoare. Observarea este una dintre metodele intuitive. Metoda de joc – cere îndeplinirea diferitor acţiuni. Scopul utilizării acestei metode poate fi : pregătirea copiilor către o percepere mai profundă a conţinutului textului.

Modelarea ca metodă practică a căpătat o răspândire largă în cadrul activităţilor literar artistice. Aici se pot folosi două tipuri de modelare : cu obiecte şi cu modele – scheme. Putem utiliza jocul „Ghiciţi, ce v-am spus?” [23 pag. 118 ] [Anexa № 15]. Metoda înscenării – pregătim copiii către jocurile dramatice şi activitatea teatralizată, având ca scop formarea atitudinii creatoare faţă de conţinutul operelor literare; dezvoltarea spiritului creator; formarea priceperii de a înscena poveştile; educarea dorinţei de a organiza jocuri-dramatizări [12 pag. 63]. C. Metodele verbale – metodele în cauză transferă copiii pe o treaptă nouă de dezvoltare. Scopurile acestei metode : îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre mediul ambiant, viaţa socială şi literară, formării atitudinii emotive faţă de textul literar, dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Povestirea pedagogului este una dintre cele mai răspândite metode verbale în activităţile cu copii. Cu ajutorul acesteia educatorul creează la copii impresii vii, trezeşte imaginaţia,interesul faţă de textul literar contribuie la lărgirea cercului lor de cunoştinţe. Metoda lecturii – trezeşte la copii interesul faţă de carte, faţă de conţinutul textului literar. Apare dorinţa de a mai lectura încă o dată opera. Dacă educatorul sistematic va susţine această iniţiativă a copiilor atunci el va educa interesul faţă de carte, dorinţa de a se adresa de sine stătător cărţii şi de „a lucra” sistematic cu ea [68 pag. 38]. Povestirea artistică a textului – scopul acestor activităţi este de ai familiariza pe preşcolari cu cele mai frumoase opere în proză din folclorul copiilor, de ai face să simtă frumuseţea operei. Aceste activităţi sunt îndrăgite de copii, deoarece în cadrul lor ei au prilejul de a savura frumuseţea cuvântului artistic, de a se familiariza cu viaţa socială şi cea a naturii, cu unii eroi neverosimili. Copii de 6-7 ani încep a manifesta interes mai mare faţă de carte, de fiecare text aparte. Lectura pentru ei devine o necesitate. Deseori terminând citirea textului ei roagă educatorul să le mai citească. Aceasta ne vorbeşte nu numai de apariţia elementelor de dragoste a copiilor faţă de carte ci şi faptul că la ei se dezvoltă atenţia voluntară [12 pag. 122]. Pentru activităţi se aleg poveşti populare cu animale, snoave, basme scurte. De asemenea se povestesc şi unele povestiri cu tematică patriotică despre sărbători. Curriculum prevede următoarele creaţii populare : • • • • • „Ridichea” – poveste populară rusă; „Oul de aur” – poveste populară bulgară; „Ursul păcălit de vulpe” – de I. Creangă [vezi Anexa № 6]. „Mioriţa” – baladă populară „Moldova” – de D. Matcovschi

47

Un loc de seamă la activităţile de citire şi povestire artistică trebuie să le revină metodelor intuitive. Repovestirea – este o activitate de literatură având ca scop principal formarea la copii a perceperii de interpretare expresivă a unui text [12 pag. 125]. La aceste activităţi în faţa copiilor se pun următoarele sarcini : de a asculta atent şi a reţine în memorie conţinutul operei artistice, de a simţi conţinutul emotiv al textului, de a înţelege conţinutul de idei, de a reproduce aproape un text. O atenţie deosebită e necesar să se acorde metodicii organizării aceste activităţi care are următoarele etape : citirea expresivă a textului de către pedagog, conversaţia în legătură cu conţinutul, citirea repetată de către pedagog, repovestirea de către copii, organizarea jocurilor pe baza textului [24 pag. 67]. Se aleg pentru repovestire următoarele creaţii : • • • • • • „Ce este mai tare de cât cetăţile ?” – legendă populară „Capra cu trei iezi” - de I. Creangă „Păcală şi zarzărele” – snoavă populară „Punguţa cu doi bani” – de I. Creangă „Motanul, vulpea şi cocoşul” – poveste populară rusă „Ulciorul cu galbeni” – poveste populară

Copiii povestesc aproape de conţinut, expresiv, utilizează cuvinte din text, expresii literare, observă ce a fost bun în povestirea sa. Memorizarea – se începe încă din fragedă copilărie. Copiilor li se spun poezii hazlii se organizează jocuri amuzante în timpul cărora memorizează poezioare [12 pag. 52]. În grupa pregătitoare se folosesc poezii cu un volum de 2-3 strofe. Memorizarea textului se începe cu o conversaţie introductivă în legătură cu conţinutul textului. Copiilor li se spune o ghicitoare, li se arată un tablou, jucărie, obiect. Se recită poezia de către educator (de 2-3 ori), apoi memorizarea ei de către copii. Ei memorează poezia, o recită pe rând, o înscenează (dacă conţine dialog.). Trebuie atrasă atenţia la recitarea expresivă a poeziei. Poeziile se memorează în întregime şi nu pe strofe, se recită individual şi nu în cor. Pentru recitare la etapa de bază se invită copiii înzestraţi cu o memorie bună, ceea ce permite la ceilalţi copii să înţeleagă şi să însuşească mai bine textul. Trebuie de atras atenţia la conţinutul poeziei : solemn, liric [12 pag. 56]. Compunerea (crearea textelor) - dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a priceperii de a compune este una din sarcinile supreme ale activităţii literar artistice. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini o importanţă deosebită o au următorii factori : conţinutul bogat al vieţii copiilor

48

acasă şi la grădiniţă, activităţile bogate după conţinut la grădiniţă, îmbogăţirea cunoştinţelor despre viaţă, literatură, scriitori, carte [12 pag. 56]. În grupele pregătitoare copii învaţă a compune ghicitori, poveşti după modelul educatorului, după conţinutul unui tablou cu subiect, compun împreună cu educatoarea poezioare scurte de 2-3 rânduri. Formarea priceperii de a crea independent texte de mic volum este scopul final al activităţilor de povestire creatoare, ce se organizează în grădiniţă [12 pag. 57] [Anexa № 18; Anexa № 19].

2.4 Cercetarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare Epoca contemporană formulează multiple exigenţe faţă de personalitatea umană. Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneţ, cu o gândire creatoare. Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii. În instituţiile preşcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un loc important în ansamblul problemelor instructiv-educative, avându-se în vedere atât obiectivele pe care le urmăreşte grădiniţa în pregătirea copiilor pentru şcoală şi implicit pentru viaţă, cât şi influenţa pe care o exercită însuşirea noţiunilor matematice asupra dezvoltării lor generale [50 pag. 12]. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolarilor a jocului didactic matematic [76 pag. 8]. Activităţile matematice au un rol deosebit în cadrul învăţământului preşcolar, care are scop de a contribui la formarea personalităţii copiilor de 6-7 ani. Ele vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa I.

49

asupra formelor. se nelinişteşte se bucură. 45]. a spiritului colectivist [25 pag. a cantităţilor. maturitate socială trebuinţa de apartenenţă la grup. triunghi.rezistenţă la efort . din bucuria câştigului comun este un factor important în dezvoltarea personalităţii. 13]. mărimii şi culorilor mai importante. stimulează atenţia voluntară la copii. 25]. copiii îşi formează reprezentările despre figurile geometrice. Bernard. Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preşcolari. din diversitatea materialului didactic. capătă încredere în puterile sale intelectuale. atenţia lui fiind spre desfăşurarea acţiunilor şi regulilor de joc [50 pag. În procesul jocului copilul trăieşte diverse emoţii. Pe lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător. la intrarea în şcoală. înţelegerea normei. câştigă în ultima vreme tot mai multă importanţă. De îndată ce copiii au căpătat o iniţiere. ele păstrează esenţa activităţii de joc : regulile şi acţiunile de joc.E. Învăţând să deosebească formele: cerc. Fundalul emoţional al jocului. 50 . În jocul „Găseşte o piesă” de aceeaşi formă. dreptunghi. 113]. a regulii. personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin: maturitate fizică . 14]. trebuinţa de performanţă [28 pag. ele fiind special create de adulţi în baza diverselor materiale ilustrative. îl face pe copil apt pentru şcoală şi nu însuşirea unui volum mare de cunoştinţe. maturitate morală sentimentul datoriei şi al responsabilităţii. care să-i înlesnească munca de învăţare. de a-şi inhiba impulsurile şi de a-şi regla trebuinţele . Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conţinutul lor instructiv şi educativ. conduita socială adecvată în grup. creează premise pentru asimilarea mai profundă a cunoştinţelor priceperilor şi deprinderilor. emoţional. Printre diversitatea jocurilor folosite în instituţiile preşcolare un rol aparte îl ocupă jocurile didactice. izvorât din caracterul lui creator. Achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale. la intrarea în şcoală operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere. ei pot primi trusele pentru a-şi desfăşura unele activităţi la liberă alegere [50 pag. capacitatea de analiză şi planificare. conştiinţa sarcinii . maturitate volitivă . atenţia şi perseverenţa. copilul trebuie să posede. consideră că. devin mai riguros fundamentate din punct de vedere ştiinţific. maturitate mentală. maturitate pentru muncă capacitatea de concentrare. Fiind create în scopuri didactice. chiar sumară. Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes. Jocurile didactice incluse la activităţi prin acţiunile lor implică instruirii un caracter atractiv. pătrat.capacitatea de autoreglare. Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noţiunilor matematice şi a operaţiilor logico-matematice ce se dezvoltă succesiv în operaţiile gândirii şi inteligenţei preşcolarului şi apoi a şcolarului [23 pag.

deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire şi de limbaj [50 pag. Tema : Numărul şi cifra 3 „Păcală şi cârnaţul” snoavă populară. Creangă. de a cultiva relaţii interpersonale corecte între copii. Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri. Scăderea. li se oferă procedee şi pentru deducerea ei în anumite situaţii [23 pag. 54]. 73]. activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală. să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa. Tema : Pus-adunarea „Doi ursuleţi lacomi” poveste populară ungară. îşi dezvoltă vocabularul matematic. Bine venite sunt diverse fişe cu conţinut matematic şi caietul „Matematica” din setul „Ne pregătim de şcoală” de S. Copilul îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu ajutorul cuvintelor.Comparând obiectele după diferitele lor însuşiri. Cu ajutorul acestui caiet copiii însuşesc volumul necesar de cunoştinţe prevăzut de curriculum [11 pag. Ei se obişnuiesc să exprime corect şi cu uşurinţă ceea ce gândesc şi rezolvă practic. fiecare copil luptând pentru câştigarea competiţiei de către echipa sa. culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin scoaterea piesei din săculeţ. Tema : Semnul minus. în cadrul echipelor trebuie antrenaţi si cei mai timizi. cu organizarea schimbului de experienţă. copiii îşi exersează vorbirea. de îndrumător. Tema : Numărul şi cifra 2 „Păcală şi Tândală” snoavă populară. „Spicul de grâu”. el este în stare să acţioneze şi în mod independent. Obiectivele curriculare vor fi realizate prin intermediul tehnologiilor moderne a metodelor active. Organizarea echipelor permite copiilor să se obişnuiască cu cerinţa de a munci în colectiv. Educatoarea are rol de organizator. a exerciţiilor permiţând copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti : • • • • • • Tema : Unu-mult „Pupăza din tei ” de I. E necesar să se creeze şi diverse situaţii neforţate de învăţare cu utilizarea diferitelor materiale didactice. situaţii cu elemente de problematizare. îşi însuşesc o terminologie adecvată. În procesul formării reprezentărilor matematice. copilul învaţă să cunoască dimensiunile de mărime şi grosime [Anexa № 12]. 15]. de arbitru imparţial [vezi Anexa № 7]. Treptat însă. Tema : Mulţimea „Crăiasa Broască” poveste populară rusă. Astfel se formează spiritul de echipă. Paralel cu jocurile sunt binevenite şi diverse exersări. unde începe munca intelectuala independentă. Jocul „Săculeţul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma. Cemortan. mărimea şi grosimea piesei numai prin simţul tactil. 51 .

formă. Apoi stabilesc egalitatea şi inegalitatea numărului de elemente folosind semnele convenţionale : <. Jocul „Floricica magică” Materiale : Set de floricele de diferite culori. Creangă. copiii le numără şi determină de câte pătrate e nevoie pentru a forma numărul 10. vulpea şi ogarul” poveste populară.• • • • • • • • • • • Tema : Numărul şi cifra 4 „Păcală şi luna” snoavă populară. numărul  Jocul „Cât mai adăugăm ?” Obiectivele : consolidarea cunoştinţelor de numărare în limita 10. Creangă. Formarea capacităţii de a se concentra la conţinutul propus pentru rezolvare. Stabilirea egalităţii şi inegalităţii numărului de elemente. Tema : Evaluarea. Componenţa numerelor în limita lui 9 „Când îşi face câinele casă” poveste populară. Tema : Ovalul. mărime. Tema : Componenţa numărului 7 „Cizmele ogarului” poveste populară bulgară. Desfăşurare : Copiii formează numărul 10 din unităţi mai mici. „Gogoaşa” poveste populară rusă. „Punguţa cu 2 bani” de I. „Cinstea lui Păcală” snoavă populară. Tema : Numărul şi cifra 8. Tema : Numărul şi cifra 6 „Ciocârlia. 87]. Curriculum preşcolar prevede următoarele compartimente în care sunt utilizate jocurile : a) Mulţimea. „Capra cu 3 iezi” de I. Banii şi valoarea lor. Determinarea componenţei numărului. minus. Banii şi munca. Tema : Numărul şi cifra 5 „Păcală turc” snoavă populară. Pe casetă se plasează 8 pătrate. egal. Tema : Evaluare. a priceperii de a aprecia vizual numărul obiectelor. Tema : Figuri geometrice „Oul de aur” poveste populară bulgară. >. 103]. = [50 pag. Adunarea a 3 numere. Tema : Consolidare. mărime şi indică numărul corespunzător. Tema : Numărul şi cifra 7 „Păcală şi pisica” snoavă populară. Plus. Copiii numără figurile şi pun cifra corespunzătoare lor [50 pag. formă. Desfăşurare: Copiii determină numărul de floricele de aceiaşi culoare.  Obiectivele : Alcătuirea şi descompunerea mulţimilor după anumiţi indici : culoare. b) Dimensiunea  Jocul „Cine va reuşi mai repede ?” 52 . dezvoltarea competenţelor de rezolvare a unor situaţii problematice.

Materiale : Set de figuri geometrice. 72]. Desfăşurare : Copiilor li se propune seturi de figuri geometrice din care vor construi diverse imagini. dezvoltarea gândirii logice. asupra disciplinei. 53 . directă şi de o mare intensitate. Desfăşurare : Se demonstrează o imagine pe care sunt redate diferite figuri geometrice însă ne finisate. aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. a imaginaţiei. Materiale : Rigle. jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. d) Orientarea în spaţiu  Jocul „Cu ce se aseamănă ?” Obiectivele : dezvoltarea gândirii logice. atenţiei voluntare. 102]. adecvat siluetei : la stânga. a imaginaţiei.Obiectivele : exersarea în aprecieri vizuale a dimensiunilor. apoi conştientizând unde pot fi ele folosite [50 pag. în utilizarea riglei sau a centimetrului ca unitate de măsură. ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă. evaluarea capacităţii de orientare pe foaie de hârtie. Copilul este solicitat să termine de desenat figurile geometrice alcătuind o imagine [46 pag. la dreapta. a fanteziei. asupra caracterului şi a voinţei este permanentă. să poată folosi măsura convenţională în diverse situaţii. 69]. Deci. utilizarea corectă a semnelor. Ei pot să măsoare la dorinţă proprie orice obiect [46 pag. panglici centimetrice şi fâşii de hârtie. a priceperilor de orientare pe suprafaţa plată. lăţimea. jos. c) Figuri geometrice  Jocul „Chibzuieşte şi construieşte” Obiectivele : evidenţierea componenţelor de a uni corect figurile geometrice. sus. În urma investigaţiilor realizate am concluzionat că influenţa jocului logic asupra comportării copilului în colectiv. Desfăşurare : Copiii cu ajutorul riglei şi panglicii centimetrice vor măsura fâşiile de hârtie determinând lungimea lor. înălţimea.

place şi care îi ajută pe copii să vadă frumosul [24 pag. Atenţia copiilor trebuie să fie îndreptată asupra valorilor: aspecte din natură. Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor . folclor. este o activitate care produce . Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică. la rândul ei educaţia estetică fiind o parte principală a educaţiei multilaterale ce trebuie începută încă de la cea mai fragedă vârstă. tradiţii. în observarea a tot ceea ce este corect şi frumos în comportarea şi activitatea celor din jur.Capitolul III. 54 . Dar după cum spunea Aristotel ”desenul trebuie să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului şi să nu devină o meserie” [ 88. 81]. Astfel ei trebuie învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa înconjurătoare fără să le observe. pedagogie ].1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari “Frumosul se educă prin frumos”(Platon) Educaţia estetică poate avea o puternică influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăiri afective în faţa operelor artistice . Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani 3. artă etc. în contemplarea peisajelor naturii.

în formare şi dezvoltarea personalităţii copilului. poveşti ilustraţii cunoscute anterior. flexibilitatea. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea. Referindu-se la activitatea artistică M.Desenul constituie un mediu propice posibilităţilor de creaţie ale copilului. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe copil să îl transpună în desenul său. Există. Ca formă de expresie a imaginaţiei şi gândirii. curiozitatea. pot pune întrebări. educatoarei revenindu-i sarcina de a găsi activităţi caracteristice preşcolarilor care să constituie o formă de expresie a imaginaţiei şi creativităţii. Apelând la afectivitatea copilului. la emoţiile sale faţă de tot ceea ce este frumos. Trăsăturile creativităţii (fluiditatea. originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. Vizitele făcute la diferite expoziţii de desen şi pictură. după A. cunoaşterea prin artă devine mai accesibilă. Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor educatoarea trebuie să folosească acele metode active. Primele lucrări ale copiilor sunt de cele mai multe ori combinaţii de imagini din basme . Ralea consideră că psihologia artistului este psihologia anumitor trăsături. Taylor. manifestate însă într-un grad mai înalt şi îmbrăcând forme extreme de personalitate. să observe şi să aprecieze 55 . pot avea iniţiativă. activitatea artistico-plastică este atât activitate de joc dar şi formă de obiectivare al celor două procese psihice [vezi Anexa № 9]. Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în primul rând în dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive. Chiar dacă imaginaţia se află la apogeul manifestărilor sale. imaginaţia completează astfel întru-un fel slăbiciunile gândirii. Prin educaţie copiii învaţă să perceapă . Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei fără ca aceasta să fie preocupată de produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. pot da soluţii [23 pag. 92]. mai largă. asociative care pun accentul pe libertatea asociaţiilor în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. necesitatea lăuntrică a afirmării. ea fiind acum la apogeu şi pentru că gândirea se află la un nivel de dezvoltare cel mai are de străbătut alte stadii importante de dezvoltare. vizionarea unor documentare de artă sau prezentare unor albume tematice ajută copiii să observe aspecte ale realităţii pe care nu le-ar fi sesizat dacă acestea nu ar fi fost oferite sub formă artistică. Ca factor intelectual la creativităţii. abilităţi. atitudini caracteristică tuturor oamenilor. imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolară o adevărată „explozie “. Viaţa preşcolarităţii permite formarea şi dezvoltarea creativităţii. cinci niveluri ale creativităţii dintre care la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. 17]. chiar dacă pentru omenire creaţia copilului nu are valoare [vezi Anexa № 8].L. Formele artei se manifestă în conştiinţa copiilor îndeosebi pe calea simţurilor. La vârsta preşcolară creaţia are importanţă majoră în devenirea umană. totuşi ea nu se află şi la apogeul calităţii sale [25 pag.

Obiectivele specifice prevăzute în programa de învăţământ vizează formarea unor capacităţi. Activitatea plastică este şi o formă de echilibru între lumea interioară a copilului şi solicitările lumii exterioare. Activităţile artistico-plastice constituie un cadru eficient în acest sens şi un mijloc de stimularea creativităţii copiilor [29 pag. De aceea copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. a vedea. folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. . priceperi. A fi creator în sens general. neaşteptate între cunoştinţele dobândite sau între acestea şi cele noi. Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi. folosirea unor metode pedagogice adecvate dar şi o conduită didactică flexibilă.familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi tehnic de realizare practică a acestora [64 pag. creta ) pot lărgi orizontul copiilor şi dau frâu liber imaginaţiei [63 pag. Strategia didactică este direct responsabilă în mare parte de stimularea potenţialului creativ al copilului preşcolar. . . Percepţia vizuală trebuie îmbogăţită printr-o educaţie corect îndrumată. deprinderi şi aptitudini ca: .frumosul din lumea înconjurătoare. 71]. Astfel. Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului. Dar orice activitate creatoare. În acest sens ea vizează stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de cunoaştere la copii. Pentru a ţine trează curiozitatea şi interesul copiilor trebuie ca materialul pe care se lucrează să fie cât mai diversificat atât ca formă şi mărime dar ca şi compoziţie. presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite. a face combinaţii cu o anumită intenţie întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat. 56 . În grădiniţă sunt multiple posibilităţi de a pregăti copilul să recepţioneze şi să vibreze în faţa frumosului . înseamnă a fi capabil să stabilească legături artistice noi. De asemenea folosirea diferitelor unelte de lucru (pensula.aşezarea în pagină a elementului temei.realizarea de compoziţii plastice şi redarea expresivă a unui obiect. a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. să creeze frumosul şi să-l introducă în viaţa sa personală. . 8]. Apoi în desenele lor vor exprima trăirile lor în faţa acestor frumuseţi. declanşarea motivaţiei pozitive şi afective. 89]. desenul constituie când o cale de pregătire a imaginii mentale când o rezultantă a acesteia [30 pag.mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor sau a altor culori de apă. utilizând metode de stimulare a creativităţii. 88].respectarea proporţiilor unui obiect sau între două obiecte. asigurarea unui climat educaţional dezinhibant.

motorii). este doar o parte a gândirii artistice [75 pag. interesele). Gândirea plastică însă. capacităţile. 7]. Produsul este apreciat drept creativ dacă poate fi caracterizat prin originalitate şi utilitate socială.52]. accentuarea personalităţii creatoare. Acest program prevede ca în acest scop educatorii şi părinţii în procesul educaţiei artistico-plastice să-şi orienteze eforturile spre rezolvarea următoarele obiective generale ale educaţiei intelectuale prin intermediul operelor de artă plastică : 57 . ca cel mai important indice definitoriu de creativitate şi elaborarea ca indice a creativităţii care ne indică capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative. de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”. În variantele de abordare şi analiză a creativităţii putem delimita trei direcţii: accentuarea produsului creator. copiii operează în special cu imagini (vizuale. Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii.S. este nivelul superior al cunoaşterii şi nu se poate produce fără acumularea prealabilă a cunoştinţelor. auditive. a reflectării plastice. Pavlov îi raporta pe oameni la tipul artistic sau gânditor. a primului sistem de semnalizare.Activităţile artistico-plastice contribuie în mod deosebit la educarea gustului pentru frumos şi trezesc interesul copiilor în a-şi compune singuri modelele determinându-i să-şi exprime ideile originale şi să-şi pună în practică iniţiativele. a lumii. accentuarea procesului creator. de a-i pasiona prin visul său. Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creaţie – el se concretizează prin ceva material: desene. Creativitatea bazată pe învăţământul formativ stimulează îndeosebi originalitatea. aplicaţii. Aceasta vorbeşte despre rolul mare în activitatea lui. În grupele unde sunt create condiţii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalităţii armonioase. Desenând. Educaţia intelectuală a copiilor preşcolari conform prevederilor curriculumului preşcolar este orientată spre formarea comportamentului cognitiv şi verbal.P. creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens. Creaţia este strâns legată cu însuşirile personalităţii (caracterul. A. Imaginaţia este unul din indicii după care I. Originalitatea se exprimă prin noutate şi unicitate [9 pag. invenţii din material natural.

a compara. atenţiei voluntare şi a imaginaţiei. percepţiilor. curiozitatea. gândirea imaginativă [23 pag. gândirii. clasificarea. a analiza. fluenţa. Toffler ) pentru realizarea cu succes a dezvoltării creativităţii nu mai puţin importanţi sunt şi factorii adiţionali : dorinţa de a crea. L. un rol decisiv îi revine gândirii divergente rezidată de următoarele caracteristici : originalitatea. J. etc. Obiectivul general ce trebuie urmărit şi la activităţile de artă plastică vizează formarea culturii vorbirii şi a competenţelor de comunicare. 95]. Maier. Berlyne. Hubenco [26 pag. impulsul. S. Al. sinteza. o formarea abilităţilor intelectuale. Dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiză. 18]. T. S. Maltzman. Rubenştein. N. M. tendinţa de afirmare şi autorealizare personală. E. fluxul informativ. a trage concluzii. În ultimul timp se simte o tendinţă de a lăsa copilul liber să facă diverse.mâzgăleli spontane urmând ca apoi să caute cu ce sar potrivi unele elemente şi în baza acestora să iniţieze un subiect. Conform convingerilor acestor cercetători. Conform convingerilor altor cercetători (D. Guilford. trecerea ei de la cea intuitivă la cea abstractă. Postolache. limbajului. a capacităţilor intelectuale. imaginaţia constructivă. comparaţia. a lua decizii. Osborne la gîndirea divergentă adiţionează şi alte variabile cognitive cum ar fi : spiritul de observaţie. I. Despre importanţa factorilor afectivi şi intelectuali în procesul educaţiei artistice şi cel al dezvoltării creativităţii se vorbeşte pe parcursul a mai multor ani în lucrările semnate de : J. Roşca. Vetlughin. memoriei. 58 . Thurstone. N. printre factorii afectivi şi intelectuali ai educaţiei artistico plastice şi ai dezvoltării creativităţii. a sesiza. o formarea celor mai elementare procedee ale activităţii cognitive o dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ [64 pag.o dezvoltarea proceselor psihice cognitive. a deprinderilor de a observa. emotivitatea. Ştern. a senzaţiilor.). Piaget. o dezvoltarea curiozităţii. inventivitatea. A. atât în familie cât şi în cadrul grădiniţei fac posibilă evoluţia gândirii copiilor. A. flexibilitatea. 168]. Cemortam.

sporindu-şi capacităţile creatoare [23 pag. morală. 39]. de a se realiza prin mijloace artistice. Educaţia artistico plastică este una din cele mai importante activităţi ce poate asigura o bună şi valoroasă dezvoltare a personalităţii [64 pag. dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor. În activitatea de joc copii învaţă a substitui un obiect prin altul. 89]. Prin imaginaţie copilul realizează diverse comparaţii. armonie. favorizarea. creativităţii. asocieri combinări. Ana (o fetiţă de 6 ani) priveşte 59 obiective de .Fantezia la copil este ca o arena de lansare către creaţia plastică. tot aşa cu nu sunt obligatorii nici multe din acţiunile de joc. Copiii pot crea poezii. 3. dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. tehnică. artistice şi spirituale este produsul capacităţilor creatoare [vezi Anexa № 10 ]. a-şi asuma cele mai diverse roluri. 64]. Capacitatea de a percepe. 18]. Folosind plăcerea copilului de a se exprima. povestiri.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor Jocul reprezintă o activitate deosebită care înfloreşte în anii copilăriei şi îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii sale vieţi. protejarea şi cultivarea dorinţei de activitate artistico-plastică. perfecţiune la copii [9 pag. compara. tehnologii orientate spre dezvoltarea gândirii în imagini. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc pregătire intelectuală. dezvoltarea simţului de frumos. interesului faţă de conţinutul identico-semnificativ. modela noi forme. fizică a copilului [36 pag. mijloace materiale. transforma. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Obiectivele conceptuale ale educaţiei artistico-plastice pun accentul atât pe conţinuturi. Această capacitate şi stă la baza dezvoltării imaginaţiei. O importanţă decisivă pentru dezvoltarea imaginaţiei o constituie jocurile de roluri. îmbogăţirea nivelului spiritual prin dirijarea procesului de percepere. provocarea curiozităţii. Jocul în acest caz se poate desfăşura în plan intern. muzică. creând noi situaţii de joc în imaginaţie. În jocurile copiilor de vârstă preşcolară superioară obiectele substituente nici nu sunt obligatorii. cât şi spre descoperirea. Ei învaţă a identifica obiecte şi acţiunile cu ele.

fiind totodată mulţumit de sine că a executant al rolului pe care şi l-a asumat [67 pag. exerciţii pregătitoare pentru viaţa socială de mai târziu. jocul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea gândirii reflexive. pe care a însuşit-o în primii ani de viaţă. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională. copilul repetă acţiunile utile pe care le-a îndeplinit ori el. Astfel jucându-se de-a spitalul. deşi acest lucru este recunoscut drept condiţie necesară educaţiei. În joc copilul pătrunde semnificaţia specifică a două tipuri de simboluri : simbolurile individual – convenţionale. 134-134]. Copilul simulează în joc acţiunile omului. Jocurile copiilor au un caracter social permanent [26 pag. Originea jocurilor de copii (conform acestei teorii) nu este doar în necesitatea „arderii” surplusului de energie. 57 ]. 28-29]. modul ei personal de a se juca [71 pag.fotografia unei fetiţe. În joc. dar şi în alt mod (o băsmăluţă poate înlocui o bucată de tifon). ce stă lângă maşina de cusut. 184]. necesităţile şi trăirile altor oameni. D. ca o capacitate pur umană de aşi conştientiza şi compara propriile acţiuni. : „ jocul este copilul muncii”. de destindere. la începutul sec. pe care ele îl înlocuiesc. Jocurile sunt nişte pre-exerciţii de iniţiere şi antrenare. 41]. or le-a văzut la alţii. cum se execută acţiunea ce face parte din procesul comunicării. jocurile se schimbă odată cu obiceiurile. cât şi cele iconice îşi asumă pe parcursul jocului funcţia obiectului lipsă. XX afirmă că. Jocul contribuie la dezvoltarea reflexiei. Încorporat în activitatea didactică. Gradul diferit al apropierii dintre obiectul – simbol (ce înlocuieşte obiectul lipsă) şi obiectul substituit contribuie la exercitarea funcţiei simbolice a vorbirii. elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. În jocul cu roluri apar premizele reflexiei. copilul plânge şi suferă aidoma unui pacient. Ca activitate primordială. Reflexia condiţionează comportamentul adecvat al omului printre ceilalţi semeni. dispar ca să apară altele în conformitate cu noile stări sociale” [4 pag. Psihologul şi filosoful Vund V. necesităţi şi trăiri cu acţiunile. a oboselii [70 pag. 60 . ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii. care şi-a sprijinit obrazul în palmă şi contemplă păpuşa. de veselie şi bucurie. legătura reciprocă intermediată dintre „obiect – simbol şi denumirea lui ” îmbogăţeşte latura semantică a cuvântului ca simbol [90]. deoarece în cadrul lui apare posibilitatea reală de a controla. Acţiunea de substituire contribuie la dezvoltarea capacităţilor de a acţiona liber cu obiectele. utilizându-le nu numai conform destinaţiei. Ap. Ana zice : „fetiţa se gândeşte cum păpuşa coase”. Culea în lucrările sale susţine că : „ca şi orice formă de activitate suspusă evoluţiei. Prin explicaţia dată ea îşi dezvăluie.

La vârsta preşcolară mare jocul de creaţie atinge un nivel superior de dezvoltare în ceea ce priveşte tematica şi conţinutul său. Existenţa scopului în joc atrage după sine elaborarea unui plan care se realizează în cadrul discuţiilor şi al acţiunilor de organizare a jocului [4 pag. reflectă evenimente din viaţa socială. Elkonin demonstrează că prin joc se asigură dezvoltarea la copii a capacităţii de orientare în problemele şi motivele activităţii umane şi însuşesc metode de activitate în comun. jocuri de construcţie sau constructive [81 pag. reprezintă o formă foarte actuală de auto afirmare a copiilor. Deosebim şi jocuri după modelul de organizare al lor : jocuri individuale. Jocurile facilitează dezvoltarea creativităţii la copii. Stăpânirea unor cunoştinţe mai precise şi a unor deprinderi adecvate îl ajută pe copil să asigure mai deplin concordanţa cu realitatea. D. Se diferenţiază treptat momentele jocului. Vom examina jocurile creative care. precum şi raportul dintre real şi imaginar. structura. aleg rechizitele necesare. jocurile creative au trăsături comune. jocuri-dramatizări (poveste. 11]. desfăşurarea propriu-zisă şi încheierea lui. traiul celor adulţi. Ne cătând la caracterul multiplu. relaţiile dintre copii. copiii aleg singuri tema jocului. Jocurile creative sunt variate şi multe. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a dezvăluit rolul jocului în educaţia copilului. După conţinut sunt jocuri care reflectă munca. Datele obţinute prin cercetările experimentale au demonstrat că jocurile de creaţie se dezvoltă odată cu dezvoltarea psihică generală a preşcolarilor pe măsură ce ei acumulează o experienţă tot mai bogată. Un rol important în desfăşurarea organizată a jocului îl are modificarea raportului asumat şi regulile care decurg din el. Ele pot fi clasificate în câteva grupe. Jocurile au particularităţile lor specifice. 49]. V. 57]. 61 . Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a noilor ideii şi concepte originale şi utile. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice. aceasta constituind regula de bază a oricărui joc. ei dezvoltă subiectul jocului. jocuri în grupe mici şi jocuri în colectiv. El fundamentează ideii importante despre activitatea de joc a copilului ca suport al activităţii de învăţare [28 pag. pregătirea jocului. condiţionate de diferite faze ale copilăriei [4 pag. modul de transfigurare a realităţii. povestirea). Aceste elemente de planificare şi organizare influenţează structura jocului. repartizează rolurile. 51].J.

gust.Jocul creativ este o formă de activitate independentă în care apar şi se desfăşoară calităţi creative variate. Dar cele mai multe se întâlnesc în toate satele moldoveneşti. despre traiul şi munca oamenilor. Distribuirea rolurilor în jocurile creative se face la începutul jocului. care prin conţinutul său sunt legate de dezvoltarea creativităţii artistice a copilului. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că există necesitatea de a introduce termenul de „Jocul creativ artistic”. şi să dorească să se joace. în jocul „Gâştele şi lupul” gâştele trebuie să fugă să nu le prindă lupul [vezi Anexa № 11]. Pregătirea copiilor pentru joc. 62 . Unele jocuri au luat naştere în anumite localităţi şi circulă doar aici. De exemplu. b. 3]. rolul lor instructiv-educativ [13 pag. isteţimea („Culorile”. Un mare efect au căpătat jocurile cu caracter sportiv (jocuri cu împărţire pe echipe) : „Podul de piatră. Cel care organizează jocul urmăreşte ca în planul jocului să fie introduse situaţii adecvate de comportare a copiilor. Comunitatea intereselor de joc este o condiţie de promovare a jocului creativ. Alegerea subiectului depinde de conţinutul acelor sarcini educative de gradul cărora se introduce jocul. Multe jocuri conţin lupte competitive. Acesta este o condiţie a efectuării pedagogice de aplicare a jocului. distribuirea rolurilor pe rând [14 pag. Jocurile dezvoltă aşa însuşiri ca : spiritul de observaţie.” [vezi Anexa № 11]. 22]. miros. Există aici un scop asupra căruia e concentrată toată atenţia jucătorilor.) „Ghici cine e ” [vezi Anexa № 11]. poezie. c. Prin aşa termen voi menţiona acele jocuri. Componenţi obligatorii ai jocului creativ sunt : rolul. Este necesar ca toţi copiii să fie cointeresaţi de subiectul jocului care va urma. Copiii trebuie pregătiţi pentru aceasta. Jocurile îmbină mai multe elemente : mişcare. etc. numărătoare – toate contribuind la dezvoltarea armonioasă a copiilor. Din jocuri copiii află lucruri interesante despre lumea vegetală şi animală. a determina calităţile lor caracteristice (formă. Se aplică câteva procedee de împărţire a rolurilor : distribuirea liberă de către copii. situaţia inspirată şi subiectul jocului [86]. Alegerea subiectului acţiunii (tema) în jocul creativ este determinată de scopul educativ. Unele jocuri controlează capacitatea copiilor de a cunoaşte uşor şi exact obiectele. cântec. Conform acestor componenţi voi argumenta metodica jocului creativ : a. „Inelul ascuns”) [Anexa № 17].

explicaţiile pe care le dă copiilor. Într-un şir de cercetări fenomenul studierii jocului ca formă specifică de activitate a copiilor cuprinde multitudinea problemelor existente în formarea personalităţii copiilor prin activităţi de joc şi ponderea lor în dezvoltarea proceselor psihice superioare [48 pag.Metodica aplicării şi promovării jocului creativ depinde de măiestria pedagogică a pedagogului. citat de D. adică este orientat spre procesul jocului şi trăirile celui ce se joacă. 77]. atenţie. Jocurile au 63 . În primul rând jocul se distinge prin caracterul său neproductiv. Piaget. în cadrul cercetărilor a stabilit etapele dezvoltării jocului în legătură cu formarea intelectuală. adică această activitate nu serveşte drept sarcină de adaptare. 2. J. Metodica promovării acestor jocuri conţine câteva etape: 1) Pregătirea pentru joc 2) Promovarea jocului 3) Generalizarea jocului Pregătirea de joc prevede : procedee anumite de conducere cu jocul. acumulând astfel experienţă morală. de cunoaşterea de către el a particularităţilor de vârstă. Piaget. Rolul ce şi-l atribuie îl antrenează. 91]. 19]. planul imaginar predomină asupra celui real [34 pag. dirijarea indirectă – este efectuată pe calea îmbogăţirii cunoştinţelor copiilor despre lumea înconjurătoare şi formarea noţiunilor în baza acestor cunoştinţe [24 pag. ajutorul. De aceea e important ca copilul să-şi asume roluri pozitive. Numai în aşa caz el poate să exercite o influenţă binefăcătoare. Jocul trebuie să trezească în copil sentimente frumoase. afirmă că jocul copilului nu constituie doar reflectarea lumii înconjurătoare ci şi o posibilitate de pătrundere a copilului în viaţa maturului. Jocul este o şcoală a sentimentelor pentru copil. povaţa pe parcursul jocului. Intrând în rol el se poartă corespunzător : manifestă bunătate. amabilitate sau cruzime. propunerea unei noi teme de joc. Jocul creativ artistic este cea mai bine venită formă de muncă educativă. În al doilea rând în cadrul jocului. 38]. USEFS. Dirijarea jocurilor poate fi clasificată : 1. Victoria Rotaru magistru în psihologie. influenţează sentimentele lui. 1978. dirijare directă – dirijarea directă este participarea nemijlocită a educatorului în joc. brutalitate. Jocul nu se caracterizează prin adaptare. gingăşie. Elkonin. promovarea preventivă a unor activităţi artistice [25 pag. este evidentă deosebirea dintre activitatea intelectuală şi cea de joc. Conform rezultatelor lui J. În activitatea de joc putem evidenţia două particularităţi importante ale jocului.

proiectarea didactică. dimpotrivă. proiectul nu poate fi scopul final al procesului educaţional. efectuarea evaluării (iniţiale. 6]. 24]. pretenţios [27 pag.pentru preşcolari o importanţă excepţională : jocul este pentru dânşii şi învăţătură şi muncă [80 pag. Este necesar de a cunoaşte modalităţile de realizare a educaţiei preşcolare. binevoitori. În viziunea lui J. 27]. Copilul se manifestă în joc aşa cum este adevărat : unul poate să arate bun. selectarea şi construirea conţinuturilor accesibile. săritor. principiali. disciplinat capabil să accepte părerea majorităţii. a formelor învăţării specifice vârstei. 3. 64 . 69].3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani Schimbările ce au loc în procesul educaţional din ţară oferă suficiente puncte de reper şi pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare. cinstiţi. Îi învaţă pe copii să fie buni colectivişti. activităţilor individuale şi colective [11 pag. se manifestă ca un încăpăţinat. continue şi finale) atât prin intermediul jocurilor cât şi a exerciţiilor. Dewey. Jocurile contribuie şi la cultivarea unor norme morale. ci o învăţare integrată în efortul constructiv de realizare a proiectului. altul. după cum numeşte autorul – „învăţare prin / din acţiune” (learning by doing) [45 pag.

reprezentarea unei activităţi pe care avem intenţia să o realiză. J. Alţii susţin că proiectul este o investigaţie amănunţită. ceea ce presupune în timp. O proiectare bine realizată permite asigurarea eficienţei activităţii. în dobândirea măiestriei didactice. Proiectarea este o activitate continuă. Kilpatric : „Proiectul nu este o întreprindere a copilului. materialul utilizat. fiind : O proiectare eficientă este condiţionată de o pregătire temeinică. 26]. M. H. La baza proiectării va sta cunoaşterea copilului prin discuţii cu părinţii. etapizată în care educatorul deţine toate datele necesare şi poate lua deciziile corecte. Cojocaru. V. Pulkkinene. sarcinile de lucrul pentru copii. care presupune un efort deliberat de cercetare al copilului. procedeele de muncă individualizată. 75]. Secară. Eficienţa proiectării depinde de respectarea unor principii şi a unor cerinţe principalele. proiectarea lor riguroasă. este o acţiune practică de cunoaştere. 65 . sistematizarea şi evaluarea formativă ce conduc la ameliorarea şi perfecţionarea procesului de instruire şi educaţie [63 pag. documentele de proiectare elaborate de minister. Găvenea. Minder. cu caracter de învăţare prin descoperire. studierea rezultatelor activităţii copiilor respectivi şi corelarea acestor informaţii într-o fişă de analize psiho-pedagogică [63 pag. Ei consideră că proiectul este o construcţie mentală care poate fi valorificată prin : anticiparea. anticiparea cu cât mai multe şanse de realizare practică a demersurilor educative [63 pag. Autoanaliza activităţii educative este sursa de bază a perfecţionării activităţii cadrului didactic. observarea zilnică a comportamentului. desfăşurată de copil. Obţinerea performanţelor înalte în activităţile cu preşcolarii depinde de modul în care educatoarea conduce operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune. ci o întreprindere comună a educatorului şi a copilului”. 112]. a evitării greşelilor şi lipsurilor. a ţine cont de toţi factorii ce pot influenţa demersul educativ. Knoll. În aria preocupărilor directe privind problema proiectului se înscriu investigaţiile cercetătorilor Al. L. Proiectarea vizează obiectul muncii de recuperare. A stabili toate elementele esenţiale şi relaţiile dintre ele. o investigare a unui subiect către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie [45 pag. Bulboacă. M. 107]. ceea ce am vrea să realizăm în viitor.După cum susţine W. situaţia de învăţare [45 pag. de cunoaştere a tuturor aspectelor : nivelul copiilor.109 ]. a acumulării de experienţă pozitivă. A.

cu rezultate ce pot fi aplicate foarte curând în activitatea didactică. cu scopul de a le constata utilitatea. de fenomene. Angajarea inovaţiei. respectarea unor cerinţe şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice : 1. Etapa formulării problemei are următoarele cerinţe : • • • • • • • • Exprimarea clară. 3. În literatura de specialitate se mai întâlnesc o serie de alte taxonomii ale cercetării pedagogice : cercetare normativă – cercetare operaţională. Delimitarea şi alegerea surselor. 2. 1992. Definirea operaţionalizarea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate în cercetare. în predare şi învăţare. O altă clasificare a cercetării se referă la criteriul numărului de discipline ştiinţifice implicate : • • Cercetări pedagogice propriu-zise (abordare didactică unidisciplinară). Cercetări psihopedagogice (transdisciplinare.Cercetarea pedagogică este o activitate ştiinţifică de investigare a sistemului sau a procesului de învăţământ. Etapa realizării presupune : 66 . de ale moderniza. constituind baza cercetării pedagogice fundamentale [63 pag. Formularea ipotezei cercetării ce urmează a fi verificată experimental sau prin observare sistematică. de componente ale sistemului de învăţământ sau ale procesului de predare-învăţare. pag. Stabilirea clară a obiectivelor cercetării. de Landsheere. sau unor aspecte particulare ale acestora. eficienţa neajunsurile. Etapa proiectării cuprinde : Alegerea metodei. de a le ameliora.114]. instruirea tinerii generaţii în condiţii sporite de randament şi calitate. prospectivă şi retrospectivă. presupunând viziune psihologică şi pedagogică). 254-259]. Desfăşurarea cercetării pedagogice impune parcurgerea unor etape. filosofică – acţiune. de a asigura educarea şi formarea. În practica cercetării intră o gamă variată de aspecte. Stabilirea tipului de investigaţie. Cercetarea pedagogică aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învăţământ cu aplicabilitate în practica şcolară şi preşcolară. dar ele pot fi raportate la clasificarea fundamentală aplicativă [G.

despre nivelul cunoaşterii. Principalele metode de cercetare sunt : observaţia şi experimentul. Prelucrarea şi analiza pedagogică a rezultatelor statistice. Etapa finală presupune : Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici. tehnicilor. a activităţii creative. trăsături de caracter. Prelucrarea datelor prin mijloace clasici sau cu ajutorul calculatorului. fişe de observare). Studiul documentelor de programare emise de minister. Experimentul ce aparţine în egală măsură tuturor cercetărilor ştiinţifice. 119]. Redactarea unor concluzii preliminare. Evaluarea rezultatelor cercetării. Observarea copiilor în timpul activităţilor. generalizarea experienţei pozitive rezultate în urma cercetării [63 pp. Observaţia are aceleaşi reguli ca şi metoda observării. numit şi observare dirijată. Ancheta poate fi în formă scrisă sau orală. la joacă. 4. (Auto)biografia : curriculum vitae.117-118]. mijloacelor de cercetare. în mediul familial aduce informaţii despre personalitatea în formare. Analiza rezultatelor şcolare (fişe de evaluare. Cercetarea pedagogică apelează la observare mai cu seamă că aceasta nu presupune aparataj. a unei lucrări de cercetare. în activităţile alese. Stabilirea relaţiilor dintre ipoteze şi rezultate. Redarea grafică a rezultatelor. 67 . instrumente de investigare supuse atenţiei cercetătorului.• • • • • • • • • • • Alegerea metodelor. instrumente costisitoare. Extinderea rezultatelor. Analiza produselor activităţii a lucrărilor. convorbiri [ 63 pag. procedee. Cele mai cunoscute şi aplicate metode sunt : Observarea copiilor în grădiniţă în mod spontan şi sistematic. Elaborarea unor studii. Organizarea cercetării. În caz de incertitudine cercetarea se reia şi se compară rezultatele obţinute cu datele iniţiale. temperament. despre aptitudini. determinarea echipei. metode. Observarea sistematică serveşte şi pentru întocmirea fişei psihopedagogice a copilului care poate fi considerată o mică cercetare psihopedagogică.

şi de educator sau institutor cu condiţia pregătirii prealabile în domeniul etapelor. În cercetare au fost utilizate următoarele metodici : 1. Cercetările empirice New Look au introdus în metoda proiectivă noi categorii „control” şi „stil cognitiv”. Tehnica „Desenul familiei” Scopul : determinarea particularităţilor relaţiilor în familie şi a locului său între adulţi. trebuie să ia în calcul nu numai calităţile formate. După realizarea desenului copiii au fost intervievaţi cu scopul obţinerii informaţiei suplimentare. evaluărilor contribuie la sporirea calităţii instruirii. reacţiile emoţionale. izvorul apariţiei noului” [11 pag. metodelor. comentariile. Din grupul metodelor proiective au fost utilizate „Metode de studiere a produsului activităţii”. Folosirea testelor.Experimentul presupune să se înceapă cu o ipoteză experimentală apoi se aleg metodele potrivite fiecărei etape.” Tot el susţine că „ instruirea este eficientă doar atunci când precede dezvoltarea şi nu-şi are rostul dacă nu constituie un imbold spre evoluţie. tehnicilor experimentale. 36]. 1. [vezi Anexa № 3] Au fost fixate particularităţi ale desenului ca : consecutivitatea desenării elementelor componenţa familiei desenate consecutivitatea desenării membrilor familiilor stilul comunicării în familie 68 . Experimentul poate fi abordat cu succes. 2. 3. determinarea autoaprecierii copilului şi a imaginii de sine. Vîgotski afirmă : „ evaluând gradul de dezvoltare a unei persoane. „Testul arborelui”. de percepere şi trăire emoţională a relaţiilor interpersonale în familie. jocurilor logice. În timpul desenării se fixează consecutivitatea desenării elementelor. a sprijinului dat de colectivul din care face parte. ci şi cele în formare. Pentru determinarea fricii la copii a fost utilizat „ Ce-ai face dacă …?”. Teste de personalitate : metodele „Scăriţa” şi „Cum sunt eu ?” orientate la studierea auto aprecierii copilului şi a imaginii de sine. astfel încât membrii ei să fie preocupaţi de lucrul casnic. Aplicarea testului : Copilului i se propune să deseneze pe o foaie A4 familia sa. Învăţământul contemporan este centrat pe copil şi pe formarea de competenţe. 220 ]. care au avut drept scop determinarea particularităţilor de personalitate. cu precauţii deontologice [63 pag. Metode proiective „Desenul familiei”. [Anexa № 14] L.

Pe care treaptă te va plasa educatoarea? ”. Aplicarea testului : copilului i se oferă foaia cu o scăriţă desenată cu 5-7 trepte şi se explică semnificaţia treptelor. Tabelul № 1 „Rezultatele autoaprecierii copiilor după metoda „Scăriţa”” Nivele de autoapreciere № total copii (%) Supraapreciere 42 % Apreciere adecvată 25 % Subapreciere 33 % Datele din tabelul № 1 indică lipsa unei autoaprecieri adecvate la respondenţi : 42 % au prezentat o supraapreciere vădită. plasându-se în toate situaţiile pe prima treaptă. Dar tata?. Diagrama № 1 Vizualizarea datelor „Autoaprecierea copiilor după metoda „Scăriţa”” 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III Supraapreciere Apreciere adecvată Subapreciere Metoda „Cum sunt eu ?” Rezultatele obţinute sunt prezentate în : 69 . a II-a treaptă – subapreciază. răspunsurile se înregistrează.- gama culorilor plasarea desenului pe foaie. a V-a – autoapreciere adecvată. În rezultatul cercetării am obţinut următoarele rezultate care le-am prezentat în tabelul № 1. Teste de personalitate a) Testul „Scăriţa” Scopul : studierea autoaprecierii copiilor de 6-7 ani. şi 25 % s-au apreciat la justa lor valoare. a IV-a. 33 % din copii s-au văzut plasaţi pe treapta de jos. 2. Astfel a ajuns la concluzia că numărul mare de copii care se subapreciază ne vorbeşte despre faptul că aceştia duc lipsa unei comunicări cu adulţii care-i influenţează la formarea unei autoaprecieri adecvate. − dacă pe treapta a III-a. Pe care treaptă te va plasa mama?. Analiza rezultatelor : − dacă copilul se plasează pe I-a. VII-a – supraapreciere. şi graficul № 1. − dacă pe treapta a VI-a. după care se adresează întrebările : „Pe care treaptă tu te vei plasa?.

frica. au tendinţa de a se sub şi supra aprecia. atitudine pasivă. Diagrama № 2 comparativă a autoaprecierii copiilor 50% 40% 30% 20% 10% 0% Metoda "Cum sunt eu ?" Metoda "Scăriţa" I II III Datele din tabel prezintă rezultatele similare la fiecare nivel de autoapreciere.Tabelul № 2 Nivele de autoapreciere № total copii (%) Foarte înalt 36 % Înalt 13% Mediu 23 % Scăzut 28% Foarte scăzut 0 Aceste cifre ne indică că la copii aceştia este tendinţa de supraapreciere peste 45 % şi sub apreciere 28 %. agitaţie în timpul sarcinii de lucru. de aplicare independentă a elementelor se reflectă în capacitatea de autoapreciere adecvată aplicarea metodei şi a chestionarului „Ce ai face dacă…?” [Anexa № 13]. iar nivelul de autoapreciere adecvată este minim 23 %. redarea corectă a formelor. unde am determinat gradul de apreciere a evaluărilor atât iniţial. aceste manifestări ne fiind specifice vârstei lor. În urma cercetărilor efectuate asupra principalelor ipoteze care menţionează formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderii. Pentru cercetarea evaluării nivelului de dezvoltare a comportamentelor : social şi cognitiv am folosit o serie de teste. am obţinut următoarea informaţie : − Copiii cu capacităţi înalte de creativitate. Aici constat că nivelul dezvoltării copilului a crescut. formativ cât şi finale. neliniştea. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la aceste două metode confirmă ultima parte a ipotezei cercetării. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. În timpul sarcinii de lucru la copii cu autoaprecierea cu nivel scăzut s-a observat manifestarea unei stări încordate.  Proba № 1 Comunicarea „Este corect ?” 70 . acestea fiind manifestări tipice ale subaprecierii. − La copii se manifestă accentuat elementele afectivităţii negative : anxietate.

utilizând figurile geometrice de pe desenul propus (în partea de sus a desenului se propun modele de construcţie) [vezi Anexa № 4]. Unele figuri pot fi utilizate de mai multe ori.  Proba № 2 Imaginaţia „Compune o povestire” Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte ” Obiectiv : dezvoltarea imaginaţiei vizuale şi a creativităţii. Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra. Condiţia de bază: Se interzice de a utiliza figuri ce nu sunt indicate pe desen. făcând apoi precizările respective. Nivel mediu – a desenat 2-3 imagini. Tot ce poate zbura. se anunţă. altele nici o dată. Episoadele improvizate să fie cât mai variate. 3. a vorbirii coerente. Copilul ce depistează erorile. Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii. Desfăşurarea. vulpea. 3.Testul № 1 „ Este corect ? ” Obiective.  Proba № 3 Gândirea „Integrarea noţiunilor” Testul № 1 „ Integrarea noţiunilor ” Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gândirii. Desfăşurarea. 71]. Barem : − Nivel inferior – a numit un singur fragment de poveste. − Nivel superior – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute [14 pag. Tot ce poate înota. Regulile jocului. 71 . Nivelul inferior – dacă a desenat o singură imagine. Copilului i se propune să deseneze cât mai multe obiecte. 2. Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti. raportarea noţiunilor integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă. Toate animalele care trăiesc în pădure. texte literare. Materiale. Nivel superior – a desenat mai mult de 3 imagini [46 pag. 2. Desfăşurarea: Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare şi li se cere cât mai multe obiecte. lupul. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului ne corespunzător. să spună din ce text face parte şi să povestească anumite fragmente. fiinţe. 53]. masa de ceară.iezii. 4. Dimensiunile pot varia. Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului. capacitatea de a generaliza. Barem : 1. − Nivel mediu – a numit 2-3 fragmente de poveste. lucruri : 1. pădurea.

la stânga. în faţă. Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor. la dreapta. la stânga la dreapta lui. 15]. Tot ce poate fi confecţionat din lemn. 3. 7. Desfăşurarea : Sunt aranjate corpuri geometrice în faţa copilului. Toate hăinuţele de care ai nevoie.  Proba № 4 Perceperea „Completează figurile” Testul №1 : „Sesizarea spaţială” Scopul : Dezvoltarea percepţiei spaţiului (la stânga. la spate. finală 0% Comunicarea Imaginaţia Gîndirea imaginaţie şi gândire privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o uşoară creştere. 6. 2. Nivel superior – dacă a răspuns la toate 10 întrebări [46 pag. Nivel mediu – dacă a dat 4-5 răspunsuri din 10. la spate. 10. 8. Nivelul inferior – dacă copilul a dat 3 răspunsuri din 10. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 3 Comunicarea Imaginaţia Gândirea Evaluare iniţială 35 % 28 % 25 % Evaluare formativă 38 % 33 % 34 % Evaluare finală 43 % 41 % 42 % Diagrama № 3 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor 50% 40% 30% 20% 10% Evaluare iniţială Evaluare a evaluării Evaluare formative şi finale la comunicare. Toate fructele care se pot consuma. Valorile medii calculate la 3 probeformativă : iniţiale. Materiale : Corpuri geometrice.5. la dreapta lui la o distanţă de 40 – 50 cm. în spate). trebuie să numească ce corpuri geometrice se găsesc în faţa lui. Toate obiectele care fac zgomot. În continuare copilul stând în centrul camerei. Toate legumele care se pot consuma. Barem : 1. 9. Propunem să spună unde se află fiecare obiect. 72 .

Desfăşurarea : Copilului i se propune să copie modelul expus pe desen [vezi Anexa № 5]. 5. 49]. − aranjarea punctelor pe foaie în corespundere cu modelul. important e să reţină sensul ei.  Proba № 6 Memoria „Desenează silueta unui copil după memorie” Test №1 „Memorează enunţul” Obiectiv : Dezvoltarea memoriei logice. Primăvara se topeşte zăpada. 29]. [46 pag. Barem : Pentru fiecare răspuns corect copilului i se acordă câte un punct. 2. Examinând rezultatele. capacităţii de a respecta instrucţiunea.  Proba № 5 Atenţia „Compară desenele” Testul № 1 „Transcrie punctele” Obiectiv : Dezvoltarea atenţiei voluntare. 3. important e să se ţină cont de : − numărul de puncte copiate.) [46 pag. Este considerat nivel super al memoriei care a numit toate enunţurile corect [46 pag. Corabia pluteşte pe mare. Copilul trebuie să repete enunţurile pe care le-a memorat. Barem : Pentru apreciere se ia în consideraţie timpul consumat în întregime la realizarea modelului propus (20 sec. Nu este obligatoriu să reproducă propoziţia integral. Bunica poartă ochelari. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 4 50% Percepţia 40% Atenţia Memoria 30% 20% 10% 0% Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea finală 32 % 39 % 45 % 23 % 37 % 43 % 27 % 35 % 46% Percepţia Diagrama № 4 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor Atenţia Memoria 73 Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală .Barem : Se consideră nivel superior cazul când copilul a rezolvat toate însărcinările timp de 45 – 60 sec. 6. Vişinele sunt dulci. Se admite mărirea/micşorarea dimensiunilor desenului (nu mai mult de 2 ori). În caz dacă copilul nu reuşeşte să memoreze. 57]. Soarele are formă rotundă. Cerul este albastru. 4. Desfăşurarea : Se citesc următoarele enunţuri : 1. enunţurile se mai repetă încă o dată.

Valorile medii calculate la 3 probe a evaluării : iniţiale. 4. În concluzie analiza teoretică şi conceptualizarea creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani ne-au permis să deducem următoarele repere şi concluzii : 1. Creativitatea poate fi încurajată prin : a. la bogăţia spirituală a poporului. Concluzii : Creativitatea prin bogăţia conţinuturilor îl ajută pe copil să perceapă. învăţate. Având succes la operele literare. adaptarea la ideile copilului. 3. formative şi finale la percepţie. să descopere. o anumită atitudine faţă de ceea cel înconjoară. 5. atenţie şi memorie privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o creştere substanţială. Creativitatea este de natură socială. să însuşească cunoştinţe. având funcţii de realizare şi transformare a raporturilor subiect-obiect. Astfel de trăiri care adesea nu pot avea loc în realitate îi permit copilului să-şi creeze un anumit comportament. În decursul vieţii pe pământ omul a tot creat. le trăiesc emoţii. E cunoscut sloganul „Creaţia e necesară. jocurile artistice creative îmbogăţeşte lumea interioară a copiilor. copilul îşi formează la baza celor audiate. anumite norme morale. el fiind tot o creaţie. Compătimirea şi înţelegerile manifestate pe 74 . şi apare ca o componentă a sistemului social. deoarece fără ea nu există prezent şi viitor. 2. acceptarea ideilor neobişnuite ale copiilor. încurajarea procesului. a lui Dumnezeu. trăiri care îi sensibilizează. cu o structură. să creeze. c. Educarea creativităţii copiilor este un proces continuu care pune în valoare potenţialul creativ al acestuia. b. O adevărată creaţie este aceea prin care autorul îşi exprimă trăirile interioare. să-şi formeze competenţe şi aptitudini. folclorul. Personalitatea mare este vârsta formării unor importante orientări valorice ale copilului şi aceasta se realizează în procesul socializării sale. cu un conţinut şi o logică specifică. Ridicarea nivelului de dezvoltare a creativităţii copiilor trebuie realizat pentru integrarea lui în viaţa socială.” În psihopedagogie e demonstrat că literatura pentru copii.

.P.. Educatorul trebuie să planifice jocuri artistice creative. de cultivare a calităţii nobile omeneşti. lucrând împreună cu colegele sale. flexibilitatea în planificare. Rogere C. astfel ei învaţă a aprecia faptele. Educatorul în procesul organizării activităţilor trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaţionale. În faţa educatorului sunt înaintate următoarele cerinţe : participarea şi implicarea motivaţională în actul educativ. empatia. o anumită experienţă de viaţă care contribuie la formarea intelectului şi personalităţii lui. Pentru a uşura receptarea operelor literare de către copil este important să se respecte următoarele condiţii : • • • adultul să prezinte textul într-un mod captivant. fiind principala condiţie a progresului economic şi social. distracţii. decizii şi activităţi. Alport G. Weisberg R. mijloace. şi alţii. ascultătorul (copilul) să se încadreze nemijlocit ca participant activ la cele expuse în text. parteneriatul. Fiecare individ acumulează şi posedă un anumit volum de cunoştinţe. cu părinţii.parcursul operelor literare le ajută copiilor să perceapă evenimentele din viaţa personajelor descrise în text. Artele constituie factorul cel mai important în procesul de formare. facilitatea constructivă.. activităţi cu conţinut creator. Toţi aceşti cercetători susţin că creativitatea este o necesitate socială. soluţiile variate şi flexibile care să corespundă nevoilor copiilor. reflexivitatea pentru că trebuie să considere şi să reconsidere permanent ceea ce observă la copii şi să analizeze cu atenţie datele. Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativităţii la copii. crearea soluţiilor şi abordarea a unor atitudini creative în faţa realizărilor problemelor de zi cu zi în cercetarea creativităţii. Ei consideră că supravieţuirea omului depinde de dimensiunea creatoare a factorului uman. Ţinând cont de primele ipoteze putem vorbi despre : 75 . În partea teoretică a lucrării ne-am oprit asupra analizei a concepţiilor diferitor autori cu referinţă la creativitate : Guilford J. dar mai apar încă dificultăţi în auto aprecierea adecvată. însuşesc normele morale acceptate de societate. în scopul de a evidenţia nivelul de percepere a operelor literare de către copii. a calităţii vieţii şi a existenţei societăţii. cu specialiştii şi cu membrii comunităţii care îi pot sprijini efortul educativ.. oferind opţiuni diferite copiilor şi lăsându-i pe ei să aleagă materiale diverse. sărbători conform cerinţelor curriculare reieşind din teoriile noilor educaţii.W. forme de organizare a procesului de învăţământ în instituţiile preşcolare pentru a stimula şi dezvolta creativitatea la copii. să organizeze convorbiri speciale în baza textului. presupune că în orice decizie educativă ţine seama de trăirile copiilor şi îşi aduce permanent aminte că a fost şi ea copil. deschiderea trebuie să accepte permanent noul.

a-şi expune toate ideile. Adulţii trebuie să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoţiilor. a capacităţii de a fi creativ la alcătuirea şi redarea formelor. originalitate. libertatea. Încheiere Cercetările au fost realizate în contextul reformei curriculumului naţional reieşind din perspectiva noilor educaţii. Să li se ofere posibilităţi de câte ori este posibil pentru a-şi da părerea.- formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderilor la copii. adevărul. la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele. fluenţă. frumosul. Reperele teoretice şi experimentale ne-a permis să desfăşurăm următoarele activităţi : • • • • familiarizarea cu mediul înconjurător arta plastică lucrul manual reprezentări elementare matematice 76 . 2. Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizarea sarcinilor. 3. cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu atât mai mult potenţialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate. flexibilitate. Copiii trebuie să fie învăţaţi să-şi folosească imaginaţia în exprimarea emoţiilor. sentimentelor : 1. dar se simte necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru. variabilitate. - Din ultimele ipoteze putem concede. coerenţă. propunerilor. Conţinutul de bază a educaţiei constituie :  operele literare – având ca scop formarea personalităţii  arta plastică – dezvoltarea capacităţilor creatoare  jocurile creatoare – dezvoltarea creativităţii artistice. obiectelor. Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ la copii. Astfel capătă o doză de încredere în sine şi fiecare următoare sarcină o va realiza cu mai multă ardoare.

În cercetare sunt arătate principiile. teste. 1986. 2. Harrington. formele. educatorilor. Educaţia în schimbare. psiho-pedagogie. "Creativity. 1998. Axentii I-A. numărul de pagini : 160. Polirom. S. 5. Albu Gabriel . numărul de pagini : 424. metodist. au fost elaborate proiecte didactice. metodele. Andre de Peretti. 2005. Barron Frank and David M." (varianta electronică). Teoria educaţiei.• • • • activităţi de educaţie muzicală activităţi de educaţie fizică dezvoltarea vorbirii literatura artistică. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice. Bibliografie 1. jocuri creatoare. 2006. 3. Psihologie. Gîndirea pedagpgică în Basarabia (1918-1940). Iaşi. 77 . Intelligence and Personality. Chişinău. Polirom. Iaşi.Sinteze de psihopedagogie specială. Modelul elaborat va fi de folos managerilor preşcolari : director. numărul de pagini : 192. Alois Ghergut . Iaşi.H. 4.Introducere într-o pedagogie a libertăţii. şi desigur studenţilor la specialitatea pedagogie/psihologie. şi nu în ultimul rând va fi bine venită tinerilor specialişti la predarea cursului de Pedagogie preşcolară.

Neamţu Octavian „Mecanismul cercetării. Polirom. revăzută şi adăugită). Iacob L. Cucoş Constantin . Iaşi. numărul de pagini : 301. Stoleru P. 15.. Bejan F. 22. 18. 2003. Psihologie şcolară. 7. Tipografia Universităţii. număr pagini: 464 21. „Pedagogie”. Lumina. Chişinău. (Ediţia a II-a. Cemortan Stela. Editura Ruxanda. numărul de pagini : 96.Istoria pedagogiei. 8. 13. Bucureşti Ed. Politică. 2008. Creativitate şi inovaţie. Cosmovici A. Iaşi. Bontaş Ioan. 19. 1999. numărul de pagini : 25. Claparedé E. Arta plastică în instituţiile preşcolare. 1991.Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Ed. Metodica organizării activităţilor literar-artistice ale preşcolarilor.1975. Bucureşti. „ Dezvoltarea creativităţii la preşcolari”. Bădina Ovidiu. Chişinău. 2001. Cristea Sorin – Dicţionar de termeni pedagogici. Culegere de articole : Evaluarea la debutul şcolar (abordări inovaţionale). Didactică şi Pedagogică. 2003. numărul de pagini : 96. Cartier. numărul de pagini : 736. Contribuţii la teoria şi practica organizării ştiinţifice”. Cojocaru C. Chişinău. Cucoş Constantin .. Polirom. 1970. 24. învăţare. Bucureşti. 1983. numărul de pagini : 130.6. Bucureşti. ALL Educational S. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală .Pedagogie.A. E. 2001. Iaşi. Chişinău. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale.” Bucureşti 1964. muncă. numărul de pagini : 288. 14. Polirom. 11. Copilul la debutul şcolar. Constantinescu. Ciobanu-Mocanu L. 20. 2008. Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. Chişinău. „Dezvoltarea copilului prin joc. Chirev A. 78 . Institutul de ştiinţe ale educaţiei. Particularităţi psihologice de vîrstă ale elevilor din clasele primare. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Lumina. Chişinău Universitas 2001. numărul de pagini : 105. Ed. psihoeducaţionale). psihologice. 10. Cucoş Constantin . Cemortan S. numărul de pagini : 160. Iaşi. Calistru R. 1975 17. Consideraţii psihologice asupra scientismului. Învaţă jucîndu-te. 12. numărul de pagini : 140. Călcîi Maria. 23.P. 1998.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului creativ (implicaţii practice. Lyceum. 1998 9. Ed. Chişinău. 16. Chişinău.D. Polirom. Cemortan S.

2001. Materialele conferinţei ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire. Păişi Lăzărescu M. 2007. III. Bucureşti. 33. Intervenţia psihopedagogică în şcoală incluzivă. Danii A. (1992) Pedagogică. Bucureşti. Gusac M. „Psihologia jocului. Ed. Zenke . Chişinău. and Victoria R. Macavei E. 40. numărul de pagini : 50. Chişinău 11-13 decembrie” 1996.. Chişinău. Ed.” Bucureşti 1965. 29. 26..Pedagogie. Iaşi. Karl G. 35. 30. "Original Thinking in Preschool Children. Janet K. Golu P. 31.Dicţionar de pedagogie. Sawyers. Zlate M. Chişinău. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă. Chişinău 1997.. Bucureşti 1980. Racu Al." 2001 43. 36. Fu. Nestor Iacob Marius. Jelescu P. numărul de pagini : 176. Horst Schaub. Melnic P. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri. Iaşi. numărul de pagini : 230. Pedagogie. Druţă M. numărul de pagini : 270.25. 79 . Aramis. „Jocul şi jucăria. Fleorina E. Sawyers. R. 39. Lumina. Elconin D. 2007.A. Editura V& I Integral. "Reward and Ideational Fluency in Preschool Children. Garboveanu Maria – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţămînt. Milgrim. Bucureşti. Editura Didactică şi .. 34. Moran. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Ezechil L. numărul de pagini : 352. 37. Janet K. Tipografia Centrală. 27. Psihologie generală. III.. 2001. Didactică şi Pedagogică.A. 32. Joiţa Elena . Polirom. 42.Laborator preşcolar.V. 41. Îndrumări metodice „Desenul. numărul de pagini : 70. E. Roberta M.” Bucureşti 1976. 2003. Aramis. Cunoaşterea elevului. Polirom. Verza E.” Bucureşti 1975. Activităţi creative ale elevilor de vîrstă mică. numărul de pagini : 344. 28. 1972. Chişinău. Groves Melissa M. modelajul şi lucrul manual în grădiniţa de copii. Moran James D. Bucureşti. 1999. numărul de pagini : 112.. (2001) . Lumina. 2004. Bucureşti. and James D. Racu I. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Zemţov T. 38.". numărul de pagini : 160. 1995. „Creativitatea”.Psihologia copilului.

Bucureşti. . 1993. Stimularea creativităţii copiilor ciclului primar.Creativitatea elevilor. Bucureşti. Păruş E. Bucureşti 1972. 53. Lumina. Nicolae Iorga şi educaţia maselor. Chişinău. Lumina. Cunoaşterea mediului . Chişinău. Colecţie. Creativitatea. numărul de pagini : 190. 62. Editura Didactică şi Pedagogică. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Pereteatcu M. 46. 2008. 1991. Orizonturi. Racu I. Iaşi. Tipografia Panfilius. numărul de pagini : 120. Lumina. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. „Creativitate şi inteligenţă emoţională”. Chişinău. Şchiopu U.. 1994.Educarea creativităţii la vârsta preşcolară.. Mîine vom fi şcolari. 2005. „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”. 45. 1967. Perjan C. 58. Psiholgia dezvoltării şi psihologia pedagogică. Teodorescu Barbu. Pascari V. CEP USM. Stoica A. 2002. Pascari V. 51. numărul de pagini : 120. Popescu – Niveanu P. Ostrovskaia L. numărul de pagini: 100. 56. 80 . 47. numărul de pagini : 158. Roco Mihaela. 61. 52. 49. Bucureşti. numărul de pagini : 202. Răfăilă E. Polirom. Păun Emil. 2002. Roco Mihaela. 1979. 1993. numărul de pagini: 246. Bucureşti. Ed. 1998. Roşca Alexandru. Editura Enciclopedică Română. Roşca AL. Academiei Române. Psihologie. Editura Aramis.Pedagogie. Editura Ruxanda. Chişinău. Psihologia Copilului. Psihologie. 54. numărul de pagini : 248. Oprea Nicolae. 2003. 1967. (1971) . Situaţii pedagogice. Chişinău. numărul de pagini : 43. Bucureşti. Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti. 60.educaţie ecologică. Dan Potolea . Sova S. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Savca L. 59. Chişinău. 48. 2007. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. numărul de pagini : 160. 57. 55. 1973.44. Lumina. Educaţia Didactică şi pedagogică. Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale. 50. Colaborare şi educaţie. „Creativitatea”. Iaşi. 2004. 1991. Iaşi. Tărîţă Zinaida. Polirom.

Chişinău. Ediţia a II-2003. Сколость и способность. Москва. numărul de pagini : 88. 7 februarie 2009. 64. 1962. Revista : Didactica PRO. Воображение и творчество в школ М. Мясьщев В. numărul de pagini : 92. 77. Психология копилулуи. 2004. 71. (36-37). opinie şi cultură pedagogică. 2006.Ф. Москва. 1966. Выготски Л. Н. 1962. numărul de pagini: 142. iunie 2008. 1983. aprilie 2007. 1962. Космынская В. Pedagogie preşcolară. Проблемы способностей. Воронова В. Voloşin E. Revista : Didactica PRO. numărul de pagini : 303.Б. Revista : Să nu excludem nici un copil. 69. numărul de pagini : 77. Проблемы способы. Сакулина Н. Рыбалко Е. numărul de pagini : 122. 2006. Кишинэу. Vrabie D. numărul de pagini : 16. 78. М. 81 . № 1-2.Г. Москва. Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor. 67. 75. Лумина. 1990. Voiculescu E. Stelart. Вопросы художественного воспитания. Мухина В.Numărul de pagini : 28.Moldova. . Reviste şi ziare : 76.Chişinău. В. Развитье творческого воображения. Aramis. № 5. 1965. Editura Geneze. Revista : Didactica PRO.Л. Chişinău. Bucureşti. О соотношений способностей и одариностей в себе. 79. 2002.Chişinău. numărul de pagini : 300.С.С. Я. 1930 70. Кишинэу. Лумина. 1947. 65. Psihologia educaţiei. Galaţi. 73. Москва. 1987.П. . Л. 68. Жокуриле де креацие але прешколарилор де вырстэ маре. 80. МП. Рисование в дошкольном возрасте. № 2-3. 74. Витаев Т. № 3. Халедова Основы изобразительного искуства и методика руковоства изобразительных деятельность. Бурятия. 66. Făclia. № 4. (49). (41-42).63. Ананьев Б. UNICEF . numărul de pagini : 56. Săptămînal de informaţie. Теплов Б. 72. .

82 . www. 2. Capacitate de a crea. Univers Pedagogic. competenţă. Dezvoltare – Acţiunea de a (se) dezvolta şi rezultatul ei. № 2 (10). www.preferatele.ro 90.81. amplificare. Atenţie – Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într-o anumită direcţie. Evaluare – Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei. Creativitate – Însuşirea de a fi creator.ro 88. www. Revista MET al RM : Univers pedagogic. preţuire. Resurse Internet : 86. Jocul ca parte componentă a procesului de instruire şi educaţie. apreciere. № 1 (9).regielive. Culegere de articole ştiinţifice. 3. Culegere de articole ştiinţifice. Chişinău. 5. numărul de pagini : 79. 2006. Capacitate – Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor. numărul de pagini : 80. Revista MET al RM : Univers pedagogic. aptitudine.ubbcluj. 84. Chişinău. Revista „Pedagogul”. numărul de pagini : 8.” № 3 1991.uab. socoteală. Săptămânal al MET al RM. www.com 89. 82. 83. Chişinău. forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. № 4 (12). evoluare. www. 4.didactic. abilitate. de a produce valori. 2006. № 46. Îndemânare. putere creatoare. 85. 18 decembrie 2008.ro Anexe Anexa № 1 Cuvinte cheie : 1.bcu. Culegere de articole ştiinţifice. Revista MET al RM : Univers pedagogic.ro 87. numărul de pagini : 79. 2006. creştere. calcul.

13. teorii etc. însufleţire. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană. rezultatul acestei activităţi pedagogice. instrucţie. Educaţie .Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale. 12. sentimentelor. 10. din trecut. Gândire – Facultate superioară a creierului omenesc. 16. 2. 15. acţiune judecătorească. completat. închipuire. Proiect – Text iniţial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat. Percepere – Acţiunea de a distinge şi rezultatul ei. Proces – Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului. 18. recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor. ale oamenilor. totalitatea actelor. aprobat şi apoi pus în aplicare. joacă. Imaginaţie – Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni. Instruire – Proces de predare a cunoştinţelor şi deprinderilor într-o instituţie de învăţământ. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). activitate distractivă (mai ales la copii). bună creştere. 9. spirit. Memorie – Proces psihic care constă în întipărirea. 8. Acţiunea de a se juca şi rezultatul ei. îndemn. documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. 14. Joc – Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. 2) Metodă de cunoaştere caracterizată printr-un grad maxim de generalizare. conştiinţă. 7. mişcărilor. 11. Stimulare – Acţiunea de activare.6. Personalitate – Ceea ce este propriu. ale societăţii etc. felul propriu de a fi al cuiva. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. 17. cunoştinţelor etc. morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau. Euristică . fantezie.Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea unor fapte noi. caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate. judecăţi. Metodologie – 1) Compartiment al filozofiei care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ştiinţe. comportare civilizată în societate. 83 . Factor ideal care constituie reflectarea realităţii obiective..

senzitivitatea cerebrală.Anexa № 2 Bazele psiho–pedagogice de dezvoltare a capacităţilor creative Creativitatea Expresivă Productivă Inovativă Factorii creativităţii Inventivă Emergentă Sociali Ereditari Flexibilitatea. Educaţionali 84 . Originalitatea. fluenţa.

cine ar fi acesta ? 2. Ce fac ei ? 4. timiditatea. Dacă pe acest desen ar fi o pasăre. inhibiţia Metode şi procedee creative Rigiditatea în aprobarea problemelor Brainstorming-ul Brainwriting Starbursting Sinectica Procedee de stimulare a imaginaţiei Utilizarea Analogia Adaptarea Modificarea Amplificarea Substituirea Inversarea Anexa № 3 Chestionar la testul „Familia mea” 1. iar în locul ei ar fi desenat un om. Pe cine ai desenat aici ? 2. Cine ar cîştiga în întrecerile dintre tine şi sora / frate ? De ce ? 85 . Lor le este vesel sau trist ? De ce? 5. resemnarea. Unde se află ei ? 3. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai nefericit ? De ce ? Informaţii suplimentare 1. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai fericit ? De ce ? 6.Dinamica creativităţii Preparaţia Incubaţia Inspiraţia Condiţiile Verificarea Mediului ambiant natural Mediului ambiant educaţional Mediului ambiant social Elementele ale mediului care pot frâna creativitatea Inerţia de gândire şi acţiune Descurajarea.

Cine va rămînea cu ea acasă ? 3. dar sunt doar 2 bilete. pe cine ai lua cu tine ? 2. Cu cine ai vrea să locui acolo ? 5.6 situaţii 1. pe cine îl vei chema în ajutor ? 4. Toată familia se joacă. Imaginează-ţi că eşti invitat la teatru. Tu construieşti o maşinuţă din cutioare. iar roţile din roticele de morcov. Tu ai primit în dar un constructor interesant. dar mama se simte rău. Întreaga familie trebuie să plece în ospeţie. Cine va rămînea acasă ? Anexa № 4 Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte” 86 . Imaginează-ţi că ai nimerit pe o insulă ne populată. dar unui membru nu i-au ajuns detalii. Tu ai bilete la cinema (cu unul mai puţin decît numărul membrilor familiei). Cine nu se va juca ? 6.

Anexa № 5 Testul № 1 „Transcrie punctele” 87 .

Anexa № 6 Proiect didactic (literatura artistică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – literatura artistică 88 .

răspunsuri. O9 să recunoască cartea. O6 să organizeze jocul-dramatizare în baza textului împărţindu-şi în mod independent rolurile. formarea cunoştinţelor elementare despre carte. scriitori şi specii literare. O14 să numească şi alte proverbe ce se potrivesc textului dat. O3 să poată evidenţia personajele principale din text. O5 să poată să-şi expună atitudinea proprie faţă de personaje. a receptivităţii. O8 să manifeste interes faţă de teatru. jocul – dramatizare. citirea. întrebări.Tema – „Ursul păcălit de vulpe” Tipul activităţii – predare. O3 dezvoltarea priceperii de a dramatiza unele scene din poveste. Obiective operaţionale O1 să asculte atent şi să conştientizeze despre cine se vorbeşte în conţinutul textului. utilizînd cuvinte şi expresii din text. O2 să perceapă conţinutul ideatic al textului literar. O2 consolidarea priceperii de a efectua analiza elementară a textului. Forma de organizare – frontală. lucrul individual în caiet. învăţare. individuală. O13 să înţeleagă şi să lămurească învăţămintele proverbului. O10 să recunoască chipul scriitorului după portret O11 să deseneze în caiet tablourile descrise în text. 89 . exersarea. organizarea jocului – dramatizări în baza textului însuşit. O12 să poată numi în ce texte au întîlnit fragmentele date. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. a desena tablourile descrise în text. generalizare. O7 să utilizeze expresii frumoase audiate din textul dat. explicarea. denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. O4 să-şi cultive capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi cei negativi. Obiective de referinţă O1 familiarizarea copiilor cu procedeele de lucru asupra textului literar ( în scopul perceperii emotive a conţinutului artistic şi ideatic). evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Dezvoltarea perceperii artistice. sau însuşite anterior. analiza.

Deosebirea părţilor textului. Reproduc scurte dialoguri dintre urs şi - . cartea ilustrată a lui I. Desenează tabloul descris Apreciere scrisă. expoziţia de carte a scriitorului. Numesc şi caracterizează eroii pozitivi şi negativi. calificative folosind în vorbire cuvinte şi expresii noi. O1 O3 O7 Întrebări la baza O4 conţinutului textului. măşti pentru dramatizare. reacţiilor afective Dramatizează folosind expresii. a-şi pune pofta-n cui.II(însuşirea temei noi) Urmăresc răspunsurile complete. Creangă prin această 90 Răspund la întrebări. Îşi aleg în mod Urmărirea independent rolurile. „Prietenul bun la nevoie se cunoaşte”. Explică proverbul şi mai adaugă proverbe ce se potrivesc textului dat.I (pregătit. Desenarea corectă a imaginilor Et. III obţinerea performanţelor - O11 Aprecieri prin Povestesc textul pe părţi. Spune-ţi cum era O8 ursul cînd a rămas fără coadă? De ce? Ce ne învaţă I. Citirea expresivă a textului.) captarea atenţiei Excursie în ungheraşul de O9 literatură a grupei. Recunosc şi numesc scriitorul dat. Îşi expun atitudinea proprie faţă de personaje. Creangă „Ursul păcălit vulpe ”. Audiază atent textul. Secvenţele activităţii Activitatea educatoarei O Activitatea copiilor Evaluarea Et. Povestesc alte fragmente O1 din poveştile cunoscute scrise de I. conştientizînd despre cine se vorbeşte în text. Lămurirea cuvintelor şi a O5 expresiilor noi. Aprecieri prin calificative. mimicile adecvate scenei date. Vocabular: caţaveică. Creangă.Resurse materiale : portretul scriitorului. Demonstrarea portretului O10 scriitorului. corecte. Ascultă atent şi numeşte în ce poveste au întîlnit această scenă sau aceşti eroi. cuvinte. O6 O7 Observă şi numesc cărţile Apreciere orală expuse. Organizarea dramatizare poveste) jocului (scene – de Minutul fizic Citirea proverbului „Unde nu-i cap vai de picioare ? ” Lucrul cu caietul. în text. Verificarea cunoştinţelor Et.

poveste? Reproduceţi unele dialoguri dintre urs şi vulpe. vulpe. Anexa № 7 Proiect didactic (formarea reprezentărilor matematice) Grupa – pregătitoare 91 .

Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. foi cu imaginea brăduţului. castane. corectitudinea. egal). covrig. Chişinău. Material didactic Setul de citire (1-5). Obiective de referinţă O1 efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu obiectele orientîndu-se la însuşirile lor (formă. comparîndu-le folosind simbolurile necesare. a calităţilor gîndirii (independenţa. învăţare. „Albinuţa”. fluturaşi. Chişinău. Bibliografia MEŞ Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. exerciţiu. evaluare Forma de organizare – integră Subiectul – Victorină matematică „Numărul şi cifra cinci” Obiective generale Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza. creioane colorate. O5 să rezolve probleme simple indicînd răspunsul cu numărul necesar O6 să construiască obiecte la dorinţă (mare. <. Chişinău. 1997 Pereteatcu M. întrebări. lămurirea. în grup. foi cu exerciţii. mic. comparaţia. a deprinderilor elementare de activitate intelectuală. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. răspunsuri.O Activitatea educatorului Activitatea copiilor Formează un cerc. conversia. minge. capac.predare. buburuze. recitare. descoperire. problematizare. sferă mică. reversibilitatea operaţiilor intelectuale). beţişoare. 2008 MEŞ Curriculumul preşcolar. Forma de organizare Frontală individuală. O7 să dramatizeze cîntecul „Doi răţoi şi un cocoş” de Gr. Lumina. măşti pentru dramatizare. clasificarea). culoare). = O4 să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu ajutorul figurilor geometrice. algoritmul. O2 identificarea soluţiei unei probleme pe baza condiţiilor date în formă intuitivă. fişe colorate.Compartimentul – matematică Tipul activităţii . Secvenţele activităţii O. Chişnău. Obiective operaţionale O1 să verbalizeze consecutivitatea zilelor săptămînii O2 să conştientizeze vecinii numerelor O3 sa compare numerele folosind corect simbolurile : >. 92 Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea . Lyceum. 1994 Vieru Gr. interpretare. Vieru. 1990.

Cît de agere. 3. Să nentrecem dragi amici. în dreptul cărui copil s-a oprit ea. Şi în fapte şi-n poveţe. pe creanga de sus din stînga desenăm tot atîtea pătrate cît şi cercuri. 4. citim indicaţia de pe săgeată. Echipa „Fluturaşii” Aruncă mingea unul altuia numind salutul consecutivitatea zilelor săptămînii. I pregătitoare Captarea atenţiei Verificarea cunoştinţelor O1 Jocul „Mingea veselă” Organizează echipelor. Ne-om întrece în mulţi paşi. Problematizarea Îndeplinesc lucrul individual după sarcinile date. Exersarea Urmăresc lucrul copiilor Apreciez prin calificative Interpretează cîntecul „Zilele săptămînii”.La mijloc desenăm triunghi tot atîtea cît şi pătrate. Suntem micii fluturaşi. pe creanga de jos din dreapta două cercuri de culoare verde. 2. Bila se învîrte pe capac. „împodobirea brăduţului cu ajutorul figurilor geometrice”. Frumuşele şi ursuze „Salutare Buburuzelor” Buburuze ne numim Şi vrem să vă dovedim. „Salutare Fluturaşilor !” Exersarea. Interpretează cîntecul. Descoperire Aprecieri prin calificative Interpretare . îndeplinind 93 Interpretare Joc didactic „Roata norocului”. 1. doar cu unu mai mult. Astăzi a venit aici. isteţe. Răspunde la întrebarea înscrisă pe săgeată. Joc mobil „Degeţelele” Explicare. Lămurirea Urmăresc reacţiile afective Recitare Echipa „Buburuzele” O4 O7 Et. Frumuşei şi drăgălaşi. Desenăm un romb de culoare roşie în vîrful bradului. cu aceste buburuze. II însuşirea temei O5 noi O2 I pas. Explicarea.Et. Cu frumoşii fluturaşi. doar cu unu mai puţine.

şi scriu simbolul necesar >. Cîte roşii flori sunt (1) Joc mobil „Ursul în pădure”. Una-i galbenă ca luna. Doi dar unu-i dau lui bunu. răspunsuri Urmăresc reacţiile copiilor. cîntecul „Doi răţoi şi un cucoş” de Gr. Învingătoare au ieşit ambele echipe.mişcarile II pas. < . patul. ciupercuţe Două mari şi trei micuţe Bună ziua. Probleme – poezii: 1. Împarte beţişoare. Bună ziua. Am 3 floricele de 2 culori. III obţinerea performanţelor O6 O3 O7 Lucrul căpitanilor Compară numerele „Compară numerele”. = . Unul jos îşi face . Interpretare Exerciţiu Urmăresc lucrul copiilor Urmăresc lucrul copiilor Et. mai pitici Spune-ţi cîte suntem? Ridică fisa cu cifra 5 . Cîţi păuni de toţi sunt? 2. Şi rămîn numai cu (1-unu). Cîntă şi imită mişcările. Exerciţiu Interpretare Apreciere prin calificative Anexa № 8 Proiect didactic (arta plastică) 94 . Vieru. Măi cucoş. 1. Cînecul „Doi răţoi şi un Dramatizează cucoş ”. Trei păuni dorm în Ridică fisa cu cifra 4 pruni. imagini de diferite mărimi şi le compară. Juriul face activităţii. constructoare. Ridică fisa cu cifra 1 . Întrebări. 2. mai cucoş Ridică fisa cu cifra 1 Cîţi covrigi mai ai în coş? . bilanţul Sunt premiaţi copii conform răspunsurilor date. Construiesc obiecte.

imaginaţia creatoare O8 să manifeste interes şi dragoste faţă de frumuseţea costumului naţional Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia. redarea formelor.O Activitatea Educatorului Activitatea copiilor 95 Evaluarea . folosindu-le corect în desen O4 să creeze imagini plastice din puncte. Materiale : expoziţii de cărţi cu imagini ale costumului naţional. Vocabular : ie. Tema de organizare : frontală şi individuală. fetiţă îmbracată în costum naţional. linii. femei) O2 sa poată alcătui şi reda în desen ornamentele specifice bondiţei naţionale O3 să deosebească culorile cromatice. opinci. broderii. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Formarea reprezentărilor despre unele aspecte din ornamentica naţională. creioane colorate. a imaginaţiei creatoare. brîu. specificul ornamentării bondiţei naţionale. bondiţă. ţesături ale meşterilor populari. demonstraţia. elementelor decorative specifice ornamentării O4 dezvoltarea sentimentelor estetice. bondiţă aplicată. catrinţă.Grupa – pregătitoare Compartimentul – desenul decorativ Tema – „ Bondiţă naţională” Tipul activităţii – predare. basma. păpuşă îmbracată în costum naţional. joc didactic. Obiective de referinţă O1 familiarizarea cu arta decorativă naţională a poporului nostru O2 alcătuirea şi aplicarea ornamentelor specifice bondiţei naţionale O3 redarea expresivă a formelor. Obiective operaţionale O1 să poată numi piesele unui costum naţional (bărbaţi. elementelor decorative specifice pentru ornamentare. explicaţia. exemplul educatorului. Metode şi procedee Etapa activităţii O. figuri geometrice de culori cromatice O5 să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic O6 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor O7 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. carioci. lucrul individual. desene. învăţare. exersarea. mileuri. pînză. stofă.

Etapa introductivă 1. Numesc corect părţile costumului. Astăzi vom înfrumuseţa bondiţa în stil naţional cu diferite ozoare. Verificarea cunoştinţelor O9 II. I. Spune-ţi. Apoi dansează la mesele de lucru.Momentul organizatoric. ce culori au ele? Soarele cît e de mare. ce culoare Se salută cu oaspeţii. Evaluarea orală Ascultă atent întrebările şi răspund corect. Ce activitate avem? După ce cunoaşteţi că avem desenul? De ce materiale avem nevoie pentru activitatea de desen? (copiii pe mese au bondiţă confecţionată din hîrtie). Momentul de surpriză O1 O4 2. Joc didactic Copiii răspund la ghicitori şi ridică creionul de culoarea cerută Evidenţierea cunoştinţelor acumulate. O invită conversaţia pe Lenuţa cu păpuşa să participe la excursie. Evidenţierea perceperilor acumulate. Efectuăm o mică excursie prin micul muzeu al grupei. Valorificarea răspunsurilor corecte şi complete. Ce obiecte sunt în muzeul nostru ? Din ce piese este alcătuit costumul naţional? Cum este îmbrăcată Lenuţa? Dar păpuşa? Ce uzoare sunt folosite la înfrumuseţarea costumului? Ce culoare are bondiţa? Ce culori au ozoarele de pe ea? Cine poartă costume naţionale? Cînd sunt ele îmbrăcate? Sunt explicate cuvintele noi. Etapa de bază (predarea cunoştinţelor) O2 O7 O4 Organizarea primirea momentului de surpriză (intră Lenuţa cu păpuşa Anişoara îmbracată în costum naţional). Cerul e plin cu stele Cîmpul e plin cu viorele. Chestionarea orală. Ne hrăneşte pe fiecare Spune-ţi. Demonstrare a Întrebări şi răspunsuri Urmărirea corectitudinii gramaticale Copii îndeplinesc unele mişcări de dans. Lenuţa le povesteşte despre bondiţa sa şi interpretează cîntecul „Mi-am cusut bondiţă nouă”. Joc „Ghici ghicitoarea mea”. Spune-ţi ce culoare are? Şi pămîntul este mare. Albastru Galben Negru 96 . Urmărirea gradului de îndeplinire a exerciţiilor.

Spune-ţi. demonstrarea lucrărilor. Copiii lucrează la bondiţe. Exersare. cele mai bune sunt luate la expoziţia grupei. Redau frumuseţea costumului naţional. Copiii fac analiza Întrebări. Spune-ţi. Spune-ţi. cum e colorat? La copac tulpina-i mare. Le atrage atenţia copiilor asupra alegerii în continuare a ornamentelor (linii. Copiii cîntă şi îndeplinesc mişcările Copiii se aşează la locurile lor şi-şi continuă lucrul. mîneci. străduinduse să aibă un aspect estetic. Etapa de consolidare. Bondiţa este ornată la poale. ce culoare are? În pădure creşte-un brad. Anexa № 9 97 . Asigurarea reţinerii şi a transferului. Joc didactic O8 O9 Etapa de încheiere Petrec analiza lucrărilor. gît. Sunt apreciate toate lucrările. O5 O6 Jocul „Morişca” sub acompaniment muzical sunt efectuate mişcările. Roşie Verde Joc didactic Cafeniu Copiii spun cu ce elemente şi cu ce culori vor lucra asupra bondiţei. figuri geometrice). propriilor lucrări şi răspunsuri.are? Buburuza-i mică tare. Verificarea nivelului de cunoştinţe. a semenilor lor. Explicare. ce culoare are? Lămuresc copiilor cu ce elemente s-ar putea înfrumuseţa bondiţa. Verificarea nivelului de cunoştinţe Lucrul în caiete O5 O3 Se duc observări şi lămuriri individuale fiecărui copil Copiii înfrumuseţează bondiţa în partea din faţă şi din spate. Foarte mîndru şi înalt. puncte. pe piept. Urmărirea îndeplinirii mişcărilor.

a dorinţei de a duce la bun sfîrşit lucrul început. răspunsuri. evaluarea. bastonaşe. O8 să recite mici poezioare despre jucăria dată. Materialul didactic Plastilină. Reguli 98 . carton colorat. jocul. lucrul în grup şi individual. O6 să aleagă modul de executare pentru crearea compoziţiei din plante. O3 să confecţioneze din cutioare jucării la dorinţă. educarea dragostei faţă de muncă. jucării. cutioare. analiza. O2 să aranjeze corect penele şi să le vopsească la dorinţă. cuţite. O4 să aranjeze corect aţă de diverse culori pentru canafuri şi răsucirea aţei. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea obiectului dorit. aţă de diferite culori. sîrmă moale. pene. demonstrarea. O9 să ia parte la jocul colectiv. Obiective operaţionale O1 să se poată exprima corect cu ce se vor ocupa. explicaţii. seminţe. mijlocie. întrebări.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – muncă artistică Tema – „Învaţă jucîndu-te” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Perfecţionarea deprinderilor de lucru manual. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul confecţionării jucăriilor. Obiective de referinţă O1 formarea deprinderilor de confecţionare a jucăriilor din diverse materiale. O7 să dezvolte spiritul inventiv şi creativ. hîrtie de staniol. O5 să înşire mărgelele în ordinea corespunzătoare : mare. Strategii didactice Convorbirea. morcov. şi a gustului estetic. mică. planşete. foarfece. clei. plante uscate. O10 să poată povesti despre lucrarea sa.

distanţa. Ştiţi ce domnul ne-a lăsat Et.Pentru a obţine o lucrare reuşită este necesar de a ţine cont de simetrie. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. „ Învaţă. Îşi expun atitudinea proprie faţă de tot ce ne înconjoară. Audiază atent textul. conştientizînd despre cine şi despre ce se vorbeşte în text. Secvenţele activităţii Activitatea educatorului O Et. 1. reacţiilor afective Atrag atenţia fiecărui detaliu Urmăresc Aranjează penele. păstrînd lucrul copiilor simetria.I(pregătitoare). O1 Verificarea Demonstrează obiectul şi cunoştinţelor numeşte copilul care a efectuat lucrarea. Rîuri multe şi izvoare. Organizează o mică captarea atenţiei excursie în ungheraşul de lucru al grupei. Vocabular Creaţia lui. Animale păsări mii Peşti. 1997 Volşin El. jucîndu-te”. insecte prin cîmpii O7 Astea domnul ne-a lăsat Şi la cer s-a înălţat. Numesc obiectele şi Urmăresc lămuresc din ce materiale răspunsurile sunt confecţionate.II însuşirea temei Pe acest pămînt bogat? O1 noi Ne-a lăsat cîmpii cu flori. Livezi cu pomi roditori. folosirea corectă a obiectelor. Şi lumina soarelui Tot e creaţia lui. Aprecierea prin calificative Numesc şi caracterizează tot ce e descris în text. orientarea pe foaie. „Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor”. Şi ne-a mai rugat ceva Să-ngrijim cum vom putea Pămîntul care-l călcăm Viaţă veşnică s-avem Noi să ne rugăm mereu Doar bunului Dumnezeu. Lyceum.Confecţionarea jucăriilor O3 99 Îşi pregătesc mînuţele pentru Urmărirea lucrul pe care îl vor efectua. Unesc detaliile cu ajutorul . Minutul fizic Organizarea „Degeţelele” jocului – O9 Lămuresc şi demonstrez lucrul pe care îl vor efectua la fiecare masă. Şi grădini înfloritoare. Chişinău. 2.Confecţionarea O2 bastonaşelor „fermecate” cu ajutorul penelor. Chişinău 2004 Activitatea copiilor Evaluarea Observă expoziţia de lucrări confecţionate de copiii mai mari. viaţă veşnică. Caietul preşcolarului „Creativitate” Chişinău Pascari V. Stelart 2006 Cemortan S.

Recită calificative. 3. mijlocie. Mărgelele sunt înşirate în ordinea corespunzătoare : mare. Răsucesc aţa în direcţia corespunzătoare şi leagă canafurile. Et.III Obţinerea Efectuarea performanţelor lucrărilor analizei O8 O10 bastonaşelor. Povestesc despre lucrarea pe care au efectuat-o. Cercetează cu atenţie Aprecierea prin lucrările efectuate. Urmăresc reacţiile Audiază o melodie populară afective la casetofon. 4. mici poezioare despre jucăria sa.Confecţionarea O6 echibanelor din seminţe şi O7 plante uscate. Anexa № 10 100 . 5.Confecţionarea colierului O5 folosind sîrma moale şi hîrtia de staniol.din cutioare. mică. tăind din morcov roticele.Confecţionarea O4 canafurilor şi răsucirea aţei. La dorinţă îşi înfrumuseţează echibana.

liniilor : drepte. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea imaginii plastice prin intermediul punctelor. verticale. orizontale. 1997 „Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”. OO7 să manifeste interes faţă de activitatea plastică. Chişinău. exersarea. sentimente. stări. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. Obiectivele operaţionale La sfîrşitul activităţii copiii vor fi capabili : OO1 să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări OO2 să posede modalităţi de plasare a imaginilor în spaţiu. explicarea. povestirea. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul creării formelor volumetrice. nea. joc didactic. Material didactic Tablouri cu imagini despre iarnă. caiete de desen. oblice. OO3 să experimenteze în crearea formelor volumetrice cu ajutorul diverselor materiale. OO4 să utilizeze creativ culorile în funcţie de mesajul artistic. gene. zare. 2008 101 .Artă plastică Tema – „Zi de iarnă” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Dezvoltarea capacităţilor creatoare. formarea sensibilităţii artistice. Lyceum. lipici. Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia demonstrarea. Forma de organizare : frontală şi individuală. vată. întrerupte. şerveţele din hîrtie.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul . Cuvinte cheie Zimţi. OO5 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor. OO6 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. creioane colorate. Obiectivele de referinţă O1 formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei. imaginaţia creatoare . lucrul individual evaluarea.

conversaţia Et. Desenează tabloul Prin rupere aplică omuleţul de „zăpadă” şi fulguşorii. demonstrarea. Adunate-n stol grămadă. 1980 Ghidul cadrelor didactice O. Povestesc tablou după Povestirea Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea OO5 OO6 Aprecierea orală Urmăresc răspunsul copiilor Analizează fragmentul dat Recită o poezie despre iarnă Duc observări asupra modelului educatorului. recitarea unei poezii : pastelul lui V. cele mai reuşite sunt 102 exersarea . 2003 Cemortan E. Chişinău. Lungi troiene călătoare.” Explic şi demonstrez cum trebuie desenată imaginea tabloului. „Din văzduh cumplita iarnă. Lămuresc cum să aplice. „Abecedarul preşcolarului”. Lumina. III Obţinerea OO7 performanţelor Atrag atenţia asupra Amplasează amplasării imaginilor imaginile în spaţiu (pe foaie) fulguşorilor pe desen Joc didactic „Morişca” Efectuarea lucrărilor Îndeplinesc mişcările analizei Cercetează cu atenţie toate lucrările. De gene se /fulgii de nea/ prind. Gheaţă Ghicesc ghicitorile pe rîu. Des viscoleşte . Ce anotimp este? /iarna/ Petale de flori coboară. 1990 Comarova R. Chişinău. Cu zimţi de argint.O Activitatea Activitatea educatorului copiilor Citirea ghicitorilor : Omăt argintiu. omuleţul de zăpadă şi fulguşorii prin rupere a şerveţelului. „Arta plastică”.I (introductivă) Verificarea cunoştinţelor Calistru R. Convorbire despre iarnă cu ajutorul tablourilor. din nori. Alecsandri „Iarna” fragment. Universul.II însuşirea OO1 temei noi OO3 OO4 Explicarea. „Arta plastică în instituţiile preşcolare”. OO6 Minutul fizic Et. lămurirea Lucrul individual Urmăresc lucrul copiilor OO2 Urmăresc lucrul copiilor Lucrul individual Urmăresc reacţiile afective Aprecierea prin calificative.Etapele activităţii Momentul organizatoric Captarea atenţiei Et. (zi de iarnă). Chişinău. Cerne fulgii de zăpadă.

apreciate. Interpretarea cîntecului „ Iarnă frumoasă mireasă” Anexa № 11 Jocuri artistice creative 103 .

Ghici ce e ? Jucătorii se împart în două grupuri. Copiii dintr-un grup îşi leagă ochii şi fiecare primeşte de la jucătorii celuilalt grup cîte cinci frunze, flori sau tulpiniţe de plante. Cei cu ochii legaţi trebuie să determine, prin pipăit ori miros, ce plante li s-a adus. Pentru fiecare denumire corectă primeşte un punct. Apoi grupurile de jucători se schimbă cu rolurile : legîndu-şi ochii cei din grupul doi. Cîştigă grupul ce a acumulat cele mai multe puncte. Podul de piatră Doi copii se apucă de ambele mîini, ridicîndu-le în sus şi stînd faţă în faţă. Acesta e „Podul stricat”. Ceilalţi copii se apucă de mîini, formînd un rînd („Apa”) şi trec pe sub „Pod”. Toţi cîntă : Podul de piatră s-a stricat A venit apa şi la luat Cine trece pe aici, Stai ! La care copil s-a sfîrşit cîntecul, acesta e prins între mîinile lăsate în jos şi-şi alege : marprună şi trece corespunzător la copilul respectiv. La sfîrşit un grup şi altul se apucă unul de altul şi se întrec cine e mai puternic. Gîştele şi lupul Un grup de jucători („Gîştele”) stau într-o parte : „Mama” le stigă : Gîşte, gîşte ! Ga - ga - ga. Vreţi mîncare? Da, da, da ! Veniţi acasă ! Este lupul după deal ! Cum este, cum este ? Alb cu negru şi tărcat. Gîsculiţa mi-a mîncat.

„Fiica” (ea paşte „Gîştele”) răspunde :

În timpul acesta toate „gîştele” o iau la fugă spre „casă”, iar „lupul” din urma lor.

Anexa № 12 Construcţia unei figuri-siluetă în formă de iepuraş
104

Scopul : A învăţa copiii să analizeze metoda de amplasare a părţilor, să construiască o figură siluetă, orientându-se după model. Materialul : copiii au un complet de figuri pentru jocul „Tangram”, un model. Desfăşurarea activităţii : educatorul arată copiilor un model de figură-siluetă, în formă de iepuraş, şi spune „Priviţi atent iepuraşul şi povestiţi, cum e construit. Din ce figuri geometrice este construit capul, corpul, picioarele iepuraşului ?”. Numiţi figura şi mărimea ei, deoarece triunghiurile din care e alcătuit iepuraşul, sunt de diferite dimensiuni.

Anexa № 13 Chestionar
105

CE-AI FACE DACĂ . . . Obiective. Dezvoltarea creativităţii verbale, a gândirii, imaginaţiei, a vorbirii coerente. Activizarea verbelor la modul condiţional. Desfăşurarea Se propun copiilor diverse întrebări, de genul: Ce ai face dacă: - ai locui singur? - ai avea un avion? - ai fi mare? - ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? - ai avea un car condus de un melc? - ai avea în sân o albină bolnavă? - ar exista pastile pe care dacă le înghiţi, devii cel mai puternic? - ar veni la tine Făt - Frumos? etc. Notă : Pe cât sânt mai variate întrebările, pe atât stimulăm creativitatea copiilor, a limbajului.

Anexa № 14 Testul înţelegerea sensului
106

frumos etc. Care animal este mai mare: calul sau câinele? 2....... Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus. Prin ce se aseamănă pisica cu veveriţa? 13.. iar seara.... Oraşe. De ce considerăm că nu este bine când cineva nu vrea să muncească? 19... iar noaptea... în felul acesta se achită plata pentru expediere. Prin ce se aseamănă grebla cu hârleţul? 12.. vişinele. 9. Calul. înainte de a sosi trenul? 7... miel. au labe. Caisele. hochei. 8. 7..ci şi alte variante: dacă sunt logice şi corespund sensului întrebării. Căţel. Ce mijloace de transport cunoşti? 16. 5. cuiul se bate.... 17.. Sunt unelte de muncă.? 4. Desfăşurarea: Întrebările 1. Barem: Nivel superior de gândire verbal-logică este considerat cazul când copilul a răspuns corect la 15-16 întrebări. întuneric.? 3. sărituri în înălţime..? 5. Verde.. Fructe.. Cât e ora? (Copilul trebuie să privească la ceas şi să numească ora) 20... merele.ce sunt? 15. Sunt animale care se caţără pe copaci. Fotbal... 14.... şurubul se înşurubează.. 2. De ce se lasă bariera la căile ferate. 13.. Ziua e lumină. Ca trenul să nu se ciocnească cu autobusul.. 6. Tighina... De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic timbrul? Răspunsurile corecte 1. coadă. 18.. deoarece au câte patru picioare... Să numească minimum trei particularităţi.. Cu pisica.indicarea corectă a orei şi minutei. Răspuns corect . Cahul. 16. blană etc. Cuiul este neted...filet.. blană.? 6. 11.. Ca să fie sănătos. 20. Cerul e albastru... Anexa № 15 Jocul "Ghiciţi ce v-am spus" 107 . Bucureşti. De ce oamenii se ocupă cu sportul? 18. Se consideră corect orişice răspuns ce indică necesitatea scăderii din viteza automobilului. Prin ce se deosebeşte un om bătrân de unul tânăr? 17. Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? 14. 4. 3.. Seara servim cina. 15.. dar un câinişor mic? O oiţă mică? 9. 12. iar iarba e. Dimineaţa servim ceai. Probe sportive.... şurubul . 19. Chişinău. La ce-i foloseşte automobilului frâna? 11.. Cu cine seamănă mai mult câinele cu pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 10. O văcuţă mică o numim viţeluş.. puternic..Obiectiv: Evaluarea gândirii verbal-logice. ce sunt? 8.ce sunt. Nu va primi salariu ca să procure produse şi îmbrăcăminte. gheare 10. coadă..... gutuile .. Trebuie să numească minimum 3 varietăţi. tenis ... Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă....

ghicitoarea. ghiciţi ce vi s-a spus. vioară etc. trianglu. Desfăşurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va spune o poezie. Dacă li se spune o ghicitoare. căutaţi imaginea cu simbolul respectiv. Obiective: Se verifică cunoştinţele copiilor despre instrumentele muzicale şi felul cum sună ele. învingători vor fi consideraţi acei copii care vor acumula mai multe jetoane. priceperea de a recunoaşte după unele semne caracteristice: povestea.) imagini cu vieţuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărţi. competenţele de reproducere acumulate. explicaţi de ce credeţi că aţi răspuns corect. snoavă. priceperea de a recunoaşte textul. poezia. un fragment dintr-o poveste. povestire etc. spuneţi ce aţi auzit prin demonstrarea simbolului. snoava. dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiţei etc. priceperea de a cânta independent un cântec din cele învăţate. despre cântecele învăţate.simbol. Testul 2. Sarcini: Ascultaţi textul. Obiective: Se evaluează cunoştinţele copiilor din domeniul literaturii. pian. Jocul "La concert" Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă. Anexa № 16 Jocul popular “Paparuda” 108 . povestirea. Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton. Educaţia muzicală. arată imaginea pe care e reprezentată vulpea. Ceilalţi răspund prin demonstrarea imaginii .Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri şi specii literare. proverbul etc. tamburină.

Anexa № 17 Jocul popular “Culorile” 109 . sar în sus. Udă cu găleata Ca să crească fata”. după ce s-au jucat.Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor. Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific. specifice pentru ornamentare. varietatea şi frumuseţea formelor. Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă. iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul. Vino de mă udă. Apoi. Udă cu ulciorul Să crească feciorul. li s-a propus să deseneze ulcior pentru paparudă. elementelor decorative. ce-l deosebeşte de celelalte obiecte. în acest moment copiii cântă: “Paparudă-rudă.

ai în călimara ta? . atunci iese din joc. tu galben ai în călimara ta? Galben. sur. Reguli de joc: copiii trebuie să numească numai acele culori care sunt pe îmbrăcămintea. Dacă nu are culoarea numită de un copil şi tocmai el este întrebat. “Am o călimară cu cinci culori: roşu.Da. încălţămintea lor.Acest joc are drept scop de a învăţa culorile. alb. verde. galben. alb. nuanţele culorilor. Dar. 110 . negru. am!” Jocul continuă de la acel copil care a zis că are culoarea albă în călimara lui. Dar. tu alb. n-am!” În aşa mod jocul continuă. care a rămas în joc ultimul. Desfăşurarea jocului: Un copil spune: . Acel copil rămâne învingător.“Am o călimară cu trei culori: albastru.

Anexa № 18 .

Anexa № 19 112 .