TEZA DE LICENŢĂ

Metode de stimulare a creativităţii copiilor preşcolari de 6 – 7 ani

2009 Cuprins Introducere.....................................................................................................................................3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani...................................9 1.1 1.2 Conceptul Creativitatea – de creativitate a formării şi delimitările copiilor de ei 6-7 esenţiale……………………........................9 dimensiune personalităţii ani…....................21 Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani…………….......…30 2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.…………………...……………………………………………………………..…...30 2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii….. ……………………………………………………………….………....41 2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică…………………………………………...……………………...……….……..45 2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.………………………………………………………………...49 Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………………...…...54 3.1 3.2 3.3 ….64 Rolul Jocurile activităţilor artistico-plastice în în stimularea educarea creativităţii şi la copiii preşcolari………………………...……………………………………………….…….54 creative instruirea copiilor…………………………………..…59 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………...

Concluzii……………………………………………………..………………………...………..74 Încheiere…………………………..……………………………………………...……………..76 Bibliografie……………...............................................................................................................77 Anexe……………………………………...……………………………………………………..82
2

Introducere Actualitatea temei : Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire a personalităţii. Reforma sistemului de învăţământ actual promovează noi strategii didactice în scopul formării personalităţii începând cu vârsta preşcolară, care asigură o adaptare la cerinţele curente ale realităţii. Actualmente se intenţionează crearea unui nou model de educaţie reieşind din perspectiva teoriilor noilor educaţii dinamic şi adaptabil la condiţiile sociale moderne. Stimularea şi aprofundarea creativităţii, adaptarea la cerinţele teoriilor noilor educaţii devine un imperativ pentru Republica Moldova. Astăzi când se pune problema creării unei şcoli noi, devine tot mai clar, că aceasta trebuie să fie o şcoală naţională, care poate fi creată numai de o generaţie de psihologi şi pedagogi cunoscători profunzi a istoriei, culturii gândirii pedagogice româneşti. Poporul nostru dispune de o vastă experienţă şi înţelepciune pedagogică, care se cere utilizată cu chibzuinţă, grijă şi eficacitate în activitatea educaţională cotidiană. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de imaginaţia şi de creativitatea lui. Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, este cu neputinţă formarea structurii de personalitate în ansamblu a preşcolarului mare. Până în anii 1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ştiinţă la nivel de popularizare sugerează faptul că-ţi poţi aranja întreaga viaţa astfel încât ea să fie o „colecţie” de creaţii alimentate de pasiune şi conduse de viziune (Fritz, 1989).

3

4 . de mediu etc. În prezent.  De a determina căile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltării creativităţii la o nouă etapă superioară. este încă o disciplină nematurizată plină de controverse şi incertitudini. Un rol important. îl au arta plastică. Obiectul cercetării: Este procesul de formare la copii a personalităţii.Creativitatea deşi este cercetată de jumătate de secol. La etapa actuală. Relaţia educator/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară şi teoriilor noilor educaţii. jocurile creative în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare. reliefează actualitatea investigaţiei date. prin intermediul creaţiilor literare. dezvoltarea capacităţilor creative prin intermediul activităţilor de orice gen. Dar e lucru ştiut că în multe din instituţiile preşcolare nu se ţine cont de această conexiune dintre aceste activităţi şi dezvoltarea capacităţilor creative. lipsa unor ghiduri metodice pentru psihopedagogii grupelor preşcolare vizând dezvoltarea capacităţilor creative. În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării. Cauza esenţială fiind faptul că practica învăţării preşcolarilor mari în grădiniţă nu ţine cont de specificul funcţionării şi dezvoltării capacităţilor creative. Educatorii trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul activităţii organizate. unii specialişti ai domeniului încă mai discută faptul dacă aceasta este într-adevăr o disciplină ştiinţifică. se pot combina pentru a determina o persoană să îndeplinească o sarcină într-un mod mai mult sau mai puţin creativ. au fost stabilite următoarele obiective:  Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate. Scopul investigaţiei :  Constă în determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a capacităţilor creative şi elaborarea unui sistem eficient de activităţi care va facilita acest proces. literatura artistică. Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul creaţiilor literare. de relaţiile lui cu activitatea de creare. În 1989. Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de viaţă” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate. rămâne nesoluţionată problema rolului artei plastice în dezvoltarea capacităţilor creative.

Allport G. variabilitate. Cattell J. Rădulescu – Motru. E. compararea şi generalizarea datelor din literatura Metode empirice – observarea. Muhina V.. jocuri creative. Gallton F... 5 . Comarova T..  Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al preşcolarilor mari va fi mai înalt.. Leontiev. M. Fleorina.. Berdiaev N. fluenţă. Ralea M..S. Weisberg R. Piajet. forme.M.. Roşca Al.  Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de: expresivitate.  Vom dezvolta priceperi.Ş.. Bonţaş.  Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate. Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizând dezvoltarea capacităţilor creative la copiii de vârstă preşcolară mare. originalitate. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor.. Barron F. A. flexibilitate.. carioca şi paleta de culori. deprinderea de a lucra cu acuarela. experimentul de pedagogice..P. Elconin. Rogere C..W. probe psiho-diagnostice. ştiinţifică la problema în speţă.  Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii mari ar produce progrese în dezvoltarea potenţialului creativ. Levin. Duff.S. J. Pavelcu V. obiecte.  Constatarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la literatură artistică. Odobleja Ş. Guilford J. Baza metodologică: Drept punct de reper al cercetării noastre au servit teoriile referitoare la activitate.. Munteanu Anca..  Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la toate nivele cercetate. Teplov B. Metodele de cercetare: o o o În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psihoMetode teoretice – analiza.). constatare şi formare. Nicola. Chirev A. de redare corectă a formelor. Fuster Michel. D.. creioane. W. Teresa Amabile. Vâgotski L. Ipoteza cercetării : Noi considerăm că creativitatea copiilor preşcolari mari va evalua la o nouă treaptă:  Vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi. Boden Margaret A. de a aplica independent elemente. coerenţă. Galperin. I. matematică. Saculina.. Au fost consultate sursele următoarelor autori ( I. artă plastică.

educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului. lucru manual. principiul accesibilităţii. principiul continuităţii. principiul cooperării şi participării în actul educativ. cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii. am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţământ în cadrul activităţilor dirijate de educatori. cantitativă şi comparativă a datelor obţinute. • S-au elaborat şi experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacităţilor creative. Demersul inovativ al cercetării : În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator. formarea reprezentărilor 6 . artă plastică. matematică. principiul axării educaţiei pe copil. Am ajuns la concluzia. activităţile de joc. • S-a dovedit că modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indică dezvoltarea capacităţilor creative. • Au fost elucidate particularităţile dezvoltării capacităţilor creative la arta plastică. dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea activă în viaţa socială.o Metode statistice – analiza calitativă. principiul unităţii. principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ. dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de predare-învăţare în dezvoltarea capacităţilor la copiii de vârstă preşcolară mare (6-7 ani). • Am implementat metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6-7 ani în cadrul activităţilor dirijate de literatura artistică. literatură artistică. am ajuns la concluzia că educaţia copiilor în grădiniţă se înfăptuieşte prin intermediul activităţilor organizate de către maturi. că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii : • • • • • • • cei care ţin de rolul familiei. am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri : principiul respectării particularităţilor de vârstă.

Evaluarea este un proces care implică în esenţă trei etape : obţinerea informaţiilor legate de obiectivele urmărite. adoptarea deciziilor ce se impun în vederea eficientizării activităţii viitoare. Activităţile la alegerea copiilor se organizează pe întreg parcursul zilei.elementare matematice. 2) au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii la copii de 6-7 ani din perspectiva pedagogică. sub directa conducere a pedagogilor. Ele pot fi aplicate : 1) Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate. formularea aprecierilor ce decurg din aceste informaţii analizate şi prelucrate. „educaţie”. b) evaluare formativă (continuă). 4) au fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul activităţilor de diferite tipuri la dezvoltarea creativităţii. „stimularea creativităţii”. a cuvintelor cheie [vezi Anexa № 1]. eliminarea vechilor metode de învăţare mecanică şi trecerea la învăţarea conştientizată. 3) s-a întreprins consolidarea reperelor teoretice la baza proiectării strategiei didactice de colaborare activă între educatori. Educaţia de calitate depinde mult de amenajarea spaţiului şi de folosirea suportului didactic. • Am ajuns la concluzia că. Valoarea teoretică a investigaţiilor : 1) s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”. Valoarea practică a investigaţiei : Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative. logică presupune şi noi forme de evaluare. c) evaluare sumativă (cumulativă). interpretate din punct de vedere calitativ al semnificaţiei psiho-pedagogice. jocurile creative. În funcţie de modul de integrare în activitatea didactică am conturat trei forme de evaluare : a) evaluare iniţială (predicativă). „euristică”. 7 . părinţi şi copii în cadrul dezvoltării capacităţilor creative în instituţiile preşcolare cu copii de vârstă mare şi pregătitoare.

4) De a forma un volum de cunoştinţe. deprinderi la preşcolarii mari. carioca). „Pedagogie generală”. în cadrul activităţilor propuse. 5) Formarea abilităţilor practice la copii. Cahul.2) Elaborarea tehnicilor (metodelor. „Pedagogie”. 8 . forme. 3) Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru. metodist. de a aplica în practică acele metode. priceperi. Această lucrare va fi de folos : managerilor preşcolari : director. educatorii grădiniţei de copii. studierea literaturii de specialitate şi a experienţei de lucru a educatorilor din Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. procedee. 6) Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane. Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune. Etapele cercetării : 2007 – 2008. La experiment au participat 20 de copii ai grupei pregătitoare. Determinarea temei de cercetare. educator. Cahul. tinerilor specialişti la predarea cursului de „Psihologie”. phiso-pedagogie. activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii copiilor de 6-7 ani. 2008 – 2009. acuarele. Baza experimentală: Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. studenţilor facultăţilor pedagogie-psihologie. procedeelor de lucru).

1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale Societatea contemporană. Dacă oamenii nu vor realiza ideii noi şi originale în adaptarea lor la mediu atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan internaţional. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei fiinţe. un popor cu un nivel scăzut al creativităţii. După Rogere C.W. atitudini. original şi adecvat realităţii. Psihologii susţin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou. tehnicii şi culturii.Capitolul I : Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani 1. calităţi temperamentale. În condiţiile ratei actuale a progresului ştiinţei. adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ţine pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. natura umană este creatoare. După Allport G. Prin originea ei. creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalităţii : aptitudini. că a trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare şi de curaj care este legat în mare măsură de creativitate. fiindcă acestea se referă de fapt la modul sui-generis în care se reunesc însuşirile de personalitate la nivelul fiecărui individ. Psihologul Guilford J. se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în ştiinţă. 9 .P. în 1950 arată că creativitatea are în vedere abilităţile pe care le întâlnim la majoritatea oamenilor. . susţine. Trăsăturile de caracter fiind specifice fiecăruia dintre noi. Astfel Berdiaev N. tehnică şi cultură. atitudini şi calităţi temperamentale. şi fiind interesat de felul în care personalitatea creatoare se manifestă prin aptitudini. cu o cultură limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă. (1961). justificându-se în faţa Creatorului nu numai prin ispăşire ci şi prin creaţie.

Interpretările psihologilor români referitoare la creativitate acoperă aproape toate direcţiile consemnate în literatura mondială de specialitate. Munteanu Anca în lucrarea sa „Incursiune în creatologie” oferă informaţii despre creativitate în toate domeniile. În sprijinul acestei opinii aduce următoarele argumente : se poate ca trăsăturile psihologice să nu relaţioneze cauzal cu activitatea creatoare.Gallton F. Pavelcu V. inteligenţa judecăţilor. p. că toate persoanele creatoare („unde există creaţie există şi geniu”) au un număr restrâns de trăsături comune printre care se numără : interesele de cunoaştere. (1903) studiind viaţa şi activitatea a o mie de personalităţii eminente consemnate în dicţionare. El arată ca. a ajuns la concluzia că aceştia se definesc prin calităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare. pag. încrederea în sine. 14 ]. White (1931). după unii autori „creativitatea este atitudinea sau capacitatea de a produce 10 . creativitatea nu se manifestă nici chiar la cei mai mari artişti sau oameni de ştiinţă. Roşca Al.M. 16]. consideră că originalitatea este mai mult dependentă de sentimente decât de factori intelectuali. Ea susţine că a fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. (1869) consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau mentale excepţionale. conceptul de geniu fiind un mit. aprecia că personalitatea creatoare integrează specific motivaţiile individului. Cattell J. 309-314]. în diferite perioade au stabilit că între conştientul intelectual (QI) şi realizările profesionale ale geniilor studiate de ei există corelaţii semnificative. Rădulescu – Motru se referea la creaţie în termenii personalismului energetic şi ai vocaţiei. Este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută. Ellis (1904). 1994. a încercat în lucrarea sa Psihologia consonantistă 1938 să operaţionalizeze componentele cognitive ale descoperirii şi invenţiei într-un model operaţional sui-generis ale relaţiei. ceea ce indică faptul că geniul nu este o caracteristică constantă. Ralea M. geniul este o caracteristică pe care societatea o atribuie rezultatelor muncii unui individ [ 54. dar a te gândi la ceva diferit [Anca Munteanu. Odobleja Ş. apreciază. Weisberg R. Astfel. Cox (1926). deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. care posedă modelul tridimensional al inteligenţei elaborat de Guilford (1967) sau modelul gândirii creative al lui Torrance (1974) [54. intuiţia şi o fermă percepţie de sine ca individ creativ. El susţine că în prezent se cunoaşte foarte puţin despre caracteristicile geniului. pp.

acelor decente de cele ridicole. răspunsurile neobişnuite provin din ignoranţă. W. Ea semnifică : adaptări. imaginaţie. prin combinare şi recombinare a lor. Barron F. produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobişnuit. reunirea în aceeaşi categorie a celor omogene şi respingerea celor discordante. El consideră că personalitatea creatoare se caracterizează prin interacţiunea optimă între aptitudini şi atitudini [51. (1992) consideră că creativitatea constă în „realizarea de combinaţii noi originale. Bacon. 19]. Duff a distins trei facultăţi ale minţii creatoare : imaginaţia. pag. pag. de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice. 32]. Shakespeare. (1963) introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativităţii. Ipotezele teoriei sale au fost formulate plecând de la analiza intelectului unor genii precum Platon. pe care le consideră principalele componente ale geniului. După Popescu – Niveanu P. arătând că în mintea omului obişnuit creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice. Fuster Michel şi Bernardette (1988) susţin că. creativitatea este un concept destul de vag şi oarecum imprecis. pag. iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs [56. distanţare faţă de lucrările deja expuse [55. în final urmând să se determine utilitatea şi adevărul invenţiilor şi descoperirilor produse prin puterea imaginaţiei. (1987) „creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. pag. iar 11 . de comportamente personale şi de mişcările sociale. să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut şi în acelaşi timp acest produs creator să fie adecvat realităţii. stări alterate de conştiinţă. observarea acordului sau dezacordului dintre ele. ele fiind în totală neconcordanţă cu realitatea [5. El consideră că. talent literar. creând în final obiecte care nu au existat niciodată în natură. confuzie. aparţine lui W. Combinaţiile noi trebuie să aibă o anumită valoare. judecata şi gustul. de ideii vechi”. Gustul este un simţ intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte. 16]. XVIII. de comunicare interumană. Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativităţii pe care o regăsim în lucrările contemporane. Imaginaţia este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociaţii noi prin compunere şi descompunere a ideilor. De multe ori. o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaţie. Newton sau Berkeley. Descartes. originalitate. Duff şi a fost elaborată în sec.”. 52]. Boden Margaret A. El susţine că imaginaţia se aseamănă cu gândirea divergentă.ceva nou şi de valoare. evoluţie libertate interioară. de educaţie. construcţie.

original. Autoarea dă exemplu unui joc pentru antrenarea creativităţii solicitând subiecţilor să arate : „cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni. abilităţile creative includ un set cognitiv şi unul perceptiv favorabile abordării în rezolvarea unei probleme. gradul de specializare în domeniul respectiv. 1995. dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii. După părerea sa a fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă. ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi obiectivi – a 12 . Lubart. W. După Bonţaş I. Pe de o parte. 1995.. 1998. Piercon. Bejan. în îmbinarea cu investigaţii şi date noi. calificarea. trebuie să fim conştienţi. asociativitatea. 20-21].. prevede realizarea unei activităţi pentru că ni se pare captivantă. Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică. talentul special în domeniul respectiv. fiind în special prezente la copii. cât şi eficiente [Sternberg D. 2. la oameni cu realizări excepţionale. El a mai intuit că anumite trăsături ale creativităţii cum ar fi spontaneitatea. idee. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. 15 ]. de valoare şi edificienţă ştiinţifică şi social-utilă. care conferă eleganţa gândurilor noastre. 53 pp. Răspunsul fiind : „Punând pantalonii invers”. Mai întâi.este o capacitate (proprietate. 3. ce este creativitatea. Vîgotskii L. cum putem s-o cunoaştem şi stimula? Răspuns la această întrebare o găsim în teoriile savanţilor (Kubie. abilităţile tehnice. Teresa Amabile (1983) consideră că adoptarea deciziilor implică deseori creativitatea. dispun de eleganţă şi o uimitoare simplitate. motivaţia intrinsecă.. produce ceva nou. generându-ne bucurie şi satisfacţie. creativitatea . Feist şi Runco. originale. Richard. pe de altă parte. operă de artă). 1767. 51. pag.). Creativitatea în viziunea autoarei este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi. Ea structurează creativitatea în următoarele componente : 1. Muchielli R. soluţiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neaşteptată eficienţă şi. creativităţii. Piajet J. Duff a considerat că cele trei facultăţi ale minţii umane implicate în creaţie sunt întâlnite la toţi oamenii.judecata cu gândirea convergentă. care este absolut inovator şi valabil. care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare. Sunt incluse cunoştinţele obiective de specialitate. 1996. şi Nicola I. iar cea dreaptă în buzunarul stâng. pag.1994. Deci. curiozitatea … sunt specifice copiilor şi adulţilor înalt creativi [Duff. 1993. în acelaşi timp ?”. 64.

44]. creativitatea apare ca o necesitate socială şi economică. prezent exclusiv la elitele ştiinţifice şi la marii creatori de opere literare şi artistice.posibilităţilor (şi calităţilor) persoanei şi a condiţiilor ambientale ale mediului socio-cultural [53. Piajet. Piercson. fiind apreciat îndeosebi prin creativitate. dispoziţie a intelectului de a elabora idei. oamenilor de artă. a) Structura creativităţii : Cercetările făcute de Gollann (1963) remarcă că: noţiunea de creativitate are în vedere mai multe accepţiuni:  creativitatea ca o caracteristică personală. Richard. 26 . 17]. „Gândirea ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai prin creativitate. o dimensiune axiologică a personalităţii care valorifică resursele globale ale sistemului psihic uman. un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii. Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. modele noi originale. 13 . M. Florin Druţă – 1997. 53 pag. Cunoştinţele elaborate au rezultat în mod esenţial din analizele biografice ale savanţilor L. sau din mărturiile pe care le-au lăsat unii dintre ei. în plan individual sau social. 33]. considerat ca un fenomen rar.” (I. Conceptul de creativitate se aplică deja atât copilului care se joacă cât şi inventatorului sau omului de artă [27 pag. 28]. Bejan. Kant) [3 pag. pag. În această accepţie. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator. creativitatea defineşte: un produs creator situat cel puţin la nivel inventiv. Kubie. H. personalitatea creatoare [16 pag. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie. în esenţă. După al doilea război mondial.  creativitatea ca produs. E. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine. J. un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii. teorii. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiţiile unui „praxis” educaţional deschis autoperfecţionării permanente. Ca şi la etapele de vârstă şcolară. procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură. la nivelul interacţiunii optime dintre atitudinile şi aptitudinile creative [16 pag.  creativitatea ca proces specific. afirmă că până în anii ‘50 atenţia psihologilor era centrată pe analiza procesului de creaţie. devenind obiect de cercetare de sine stătător. 32 ]. un proces creator orientat în direcţia sesizării şi a rezolvării – problemă la nivelul gândirii divergente. Produsul creator reprezintă.

a creaţiei. structurile. el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de oameni. Incubaţia presupune asocieri. principii matematice sau cuvinte” [53 pag. creativitate. 154]. 154]. subconştient. bisocieri. elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ [54 pag. 14 . respectiv al descoperirii soluţiei optime de rezolvare a problemei. 18]. tehnologii. resurse posibile şi necesare. ea înseamnă şi învăţare nouă. modelele. 153]. b) Etapele procesului de creaţie Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: Pregătirea – acţiunii complexă bazată pe următoarele operaţii: identificarea problemei în termeni optimi (natură. în mod inconştient. de la nimic. În mod inconştient. etc. dependente de zona inconştientului dar şi a conştientului. prelucrarea şi sistematizarea informaţiei stocate. ideile. care creează datele. modele. a noilor ideii. prin documentare şi experimentare (analize. structuri. modele. sinteze. Deci creativitatea de la un loc gol. Incubaţia – o acţiune complexă realizabilă intensiv sau şi extensiv prin diferite operaţii de organizare şi reorganizare a informaţiei pregătite anterior prin procesări care valorifică experienţa individuală şi socială a subiectului la nivelul conştiinţei acestuia dar şi în planul verigilor sale profunde. 21].). validare. soluţiile noi cu asigurarea condiţiilor interne şi externe. restructurări de date.). [18 pag. principii. preconştient şi conştient [18 pag. care se restructurează cu cele aperceptive. realizabilă prin operaţii de apreciere. acumularea şi selecţionarea informaţiei necesare pentru abordarea corectă a problemei. teorii. calcule). finisare. sisteme. Opinia lui Osborn. sub conştient. în condiţii de amendare.Creativitatea este definită uneori ca fiind „procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un produs nou original în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. aplicare. Verificarea – acţiunea complexă de evaluare finală a soluţiei adoptate anterior. Imaginaţia este definită ca aptitudine de a reprezenta obiecte absente şi de a combina imaginile acestora între ele [5 pag. ea se bazează pe un fond ideatic şi acţional aperceptiv. Analiza datei problemei în vederea formulării clare a acestora (premise. La aceste idei se adaugă cele ale lui Osborn potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii. Inspiraţia este apariţia bruscă a noului. preconştient şi conştient. Iluminarea – acţiunea complexă de asociere şi de combinare a informaţiei care declanşează momentul inspiraţiei. 100]. specific. Procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat. potrivit căreia punctul de plecare al creativităţii este imaginaţia. recombinări. structuri. [18 pag. combinări. Alţii o definesc drept „capacitatea de a organiza (reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ indiferent că este vorba de joc. timp.

Bonţaş I. autenticităţii valorii. creativitatea inventivă face posibile invenţiile îmbunătăţirile aduse produselor. 3. 101]. [75 pag. 105]. Trăsăturile personalităţii creatoare pot fi grupate la nivelul următoarelor trei categorii de factori: intelectuali. aplicabilităţii şi eficienţei în plan teoretic şi aplicativ. probabilele erori sau neconcordanţe cu cerinţele reale. verificarea modului de rezolvare a problemei în sens managerial (abordare sistematică – optimă – strategică) [54 pag. 2. la diferite niveluri de generalitate a raportului funcţional existent între comportamentul creativ şi flexibilitatea gândirii creatoare . Reflexii identice referitor la factorii creativităţii găsim şi în cercetările pedagogului român Nicola I. capacitatea acestuia de a angaja un proces creator. original şi eficient. 19]. 15 . făcut adesea prin experimentări pe staţii (clase. Aceleaşi idei le întâlnim la Nicola I. eşantioane. proiectarea unei învăţări creative [15 pag. ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. dezvoltarea unei personalităţi capabile să se angajeze creator în plan cultural. creativitate productivă. atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei. Funcţia pedagogică a creativităţii . aplicarea soluţiei optime în cadrul specific definit de problema existentă. când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile. fără preocupări de utilitate sau valoare.) pilot. ipotetică a soluţiilor probabile. (re)actualizarea – activarea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare pentru alegerea soluţiei optime. Verificarea constituie controlul creaţiei rezultată din factorii obiectivi şi subiectivi. 154] [vezi Anexa № 2]. evitând cheltuielile neeconomice sau eşecurile în condiţiile generalizării creaţiilor [18 pag. aparatelor. creativitate expresivă. alegerea soluţiei optime pe criteriul originalităţii şi al eficienţei. acţiune complexă bazată pe următoarele operaţii: definirea şi înţelegerea tipului de problemă. reorganizare. suficient de importante pentru a fi brevetate şi difuzate în producţie. Procesul creator implică sesizarea şi rezolvarea unor probleme. dar în care specificul ei să fie slab exprimat. susţinut la nivelul conştiinţei individuale cu scopul de a produce ceva nou. Acest control. profesional. Obiectivul general vizează formarea. etic. perfecţionare permanentă. Personalitatea creatoare reprezintă cea de a treia dimensiune a creativităţii. avansarea unor soluţii virtuale. comportamentali.. Elaborarea unui model de educare a creativităţii presupune valorificarea.orientează în mod special. c) Niveluri ale creativităţii A. operaţionali. realizarea a două acţiuni complementare: elaborarea unui model de educare a creativităţii. care evidenţiază resursele sistemului psihic uman.L. etc.ajustare. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate : 1.

care presupune sensibilitatea faţă de probleme apoi fluenţa. 148]. Există 3 factori care pot influenţa la reuşita preşcolarului:  Factorii cognitivi operaţionali (intelectuali) Dintre aceşti factori cei mai importanţi sunt imaginaţia şi inteligenţa. de personalitate şi sociali. 53].  Factorii de personalitate Motivaţiile superioare. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh (1957) care cuprinde 5 factori incluzând şi aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale. a ideilor. întrucât nu cuprinde şi modul de constituire a raporturilor dintre informaţii . sensibilitatea estetică şi posibilitatea de sesizare a destinului.procesul creaţiei fiind determinat de motivaţii sau influente externe. Inteligenţa este forma superioară de organizare a comportamentului creativ.P. finalizată în găsirea unor soluţii simple. Un alt factor al imaginaţiei creatoare e originalitatea. d) Factorii creativităţii : Formarea şi dezvoltarea potenţialului creativ este determinată de logica formării relaţiilor fundamentale în societate: personalitate – colectiv (asociaţie de copii) – societate. transformarea şi unificarea imaginilor. caracterizată prin noutate. 147-148]. a obiectelor şi fenomenelor într-o nouă semnificaţie. sensibilitatea faţa de probleme şi redefinirea. interesele personale. creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific. 100]. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecţia că e lipsit de dinamism. flexibilitatea şi capacitatea de redefinire. sentimentele şi atitudinile. lărgimea câmpului de idei şi aptitudinile specifice. întrucât realizează fuziunea informaţiilor în structuri noi prin contopire. flexibilitatea cognitivă.4. Creaţia este însă un proces complex la care participă întreaga personalitate. flexibilitatea acesteia. ori la creaţia artistică. pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi. corelate cu temperamentul şi aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficienta [43 pag. J. aptitudinea interogativă (de căutare). O forma superioară a imaginaţiei creatoare e ingeniozitatea. creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu. surprinzătoare şi originale. familie. întrucât ei au funcţia de integrare a celorlalţi factori cognitivi ai creativităţii. Imaginaţia e un factor fundamental. 5. la noi modalităţi de exprimare specifice talentelor. deschizând căi noi de abordare [18 pp. Guilford a identificat şase factori ai creativităţii: fluiditatea gândirii. originalitatea. inventivitate [18 pag. nivelul de aspiraţie. În procesul creaţiei importante sunt reprezentările. a încrederii creatorului în viitorul său [54 pag. cunoştinţele.  Factorii caracteriali şi cei afectiv-motivaţionali 16 . elaborarea. Un factor deosebit de important e intuiţia.

Galperin) găsim că în procesul dezvoltării psihice. Comarova. T. inteligenţa şi imaginaţia creatoare. elementele celor două grupe de factori se intercondiţionează. încrederea în forţele proprii. Danilov. neîncrederea în sine. teama de a nu greşi şi lipsa de motivaţie sunt factori inhibitori [22 pag.67]. Factorii interni sunt: ereditatea. 213]. Leontiev. Vîgotskii. N. A.S. Atitudinea interogativă. autoexigenţa. fluenţa. Muhina. c) Funcţiile creativităţii determină structura tridimensională a creativităţii. M. entuziasmul. Slavina. Piajet. personalitate.S. I. dând naştere unor produse şi structuri operaţionali cu calităţi noi şi cu eficienţă sporită [6 pag. profunzimea câmpului de imagini şi idei sunt factori stimulatori şi ideile preconcepute. S.  Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulată de exigenţa unui mediu social–economic şi culturalştiinţific care asigura formarea unei personalităţi creative permite libertatea creaţiei. expresivitatea. ereditară şi psihosocială. Factorii externi sunt alcătuiţi din ansamblul condiţiilor ale elementelor şi forţelor tuturor influenţelor care se exercită din exterior în scopul formării şi dezvoltării personalităţii. A. o întrepătrundere care sporeşte potenţialul existent al individului şi determină o permanentă restructurare a formelor de reacţie. creează o anumită fuziune. conformismul. Elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea. S.  Factorii interni pot fi de natură biologică. I. V. N. A. apoi experienţa personală nemijlocită şi concretă dobândită de fiinţa umană in cursul evoluţiei sale [6 pag. Pe parcursul activităţii. factorii interni şi externi se integrează în sisteme funcţionale unitare. S. Smirnov. Luria. imperceptibile. Mencinskaia. Nicola. motivaţional asumat faţă de realitatea economică 17 . Bonţaş. a) Funcţia socială a creativităţii determină modul de realizare a produsului creator stimulând şi dirijând acele comportamente ale personalităţii semnificative din perspectiva perfecţionării raportului cognitiv . senzitivitatea (sensibilitatea senzorială). spiritul de grup pun în valoare capacităţile creative [18 pag. perseverenţa. L.  Factorii externi: mediul şi educaţia. ingeniozitatea. I. 66]. Zîcova. afectiv. Factorii dezvoltării psihice pot fi externi şi interni. noutatea şi originalitatea. A. tenacitatea. Vlasova.Suplinesc în creaţie un coeficient de inteligenta mai scăzut de 120. 149]. R. A. 217]. angajarea socială. trăsăturile psihosociale ale personalităţii (calităţi ale proceselor psihice. L. trebuinţe şi motive interne ale acţiunii). În cercetările psihologilor şi pedagogilor (M. A. A. proces. Nonconformismul. V. realizând schimbări continue. recunoaşte şi aplică valorile create [2 pag. răbdarea. A. reflectă cerinţele funcţionale ale creativităţii la nivel de produs. Pevzner. T. dar care se acumulează în întreaga structură a vieţii psihice.

realizabilă în sens convergent. Psihologia artei).este expresia noutăţii. analizate anterior. divergent. 153]. Plasticitatea – este uşurinţa de a schimba punctul de vedere. rezolvării. În această accepţie. b) Funcţia psihologică a creativităţii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman. ea poate determina prin rapiditatea statistică a unui răspuns. S. ci şi efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acţiune din ce în ce mai largă .Fiecare societate creativitate [51 pag. Fluiditatea – este posibilitatea de a-ţi imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei. imaginaţia . acţiuni educaţionale. Funcţia socială a creativităţii urmăreşte. inventării de probleme şi de situaţii-problemă. 18 . a inovaţiei. atitudinile (afective. mergând chiar până la nivelul relaţiilor de macrosistem .în calitate de proces de cunoaştere logică. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. personalităţii creatoare [18 pag.politică . 23]. pe baza unităţii informaţional – operaţional. Anume originalitatea garantează valoarea rezultatului muncii creatoare (Vîgotskii L. c) Funcţia pedagogică angajată a creativităţii în proiectarea continuă determină unor modul de comportare a personalităţii creatoare. care asigură premiza sesizării. toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însuşiri generale ale personalităţii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator [18 pag.. 152]. [82 pag. dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţii căutate. culturală . aptitudinile speciale. modul de abordare a unei probleme. procesului creator. specializat în (re)producerea noului prin (re)combinarea informaţiilor dobândite anterior. caracteriale). în calitate de produs de cunoaştere logică. motivaţionale. însă . la nivel temporal şi spaţial . Definiţia stimulează şi reflectă un tip aparte de realizabile în condiţii de transformare a raporturilor conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componentelor structural-funcţionale. gândirea. dezvoltate la nivelul: produsului creator. reglatori în anumite domenii de activitate. când vrem să testăm această calitate la cineva. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. unele fără utilitate. când un procedeu se dovedeşte inoperant. nu numai calitatea imediată a produsului creator. Structura creativităţii pedagogice evidenţiază anumite caracteristici specifice. 134]. interpretabile şi realizabile în sens prioritar formativ. produsul creativ este cu atât mai elefant cu cât este mai extinsă şi mai profundă structurarea posibilităţilor personalităţii de înţelegere a realităţii sociale. autoreglatori în orice domeniu de activitate . 23]. proiectată multifazic. [82 pag. Privite din perspectiva funcţionalităţii lor creative. cu unele accente evidente care vizează: inteligenţa în calitate de aptitudine generală. didactice subiect-obiect. Originalitatea .

a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent [18 pag. Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă şi exerciţiu. Imaginaţia creatoare .constituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziţii ereditare. nemaiîntâlnite până acum şi care determină schimbări calitative (de valoare şi eficienţă) într-un domeniu anumit [8 pag.Disocierea – este capacitatea combinatorie a două sau mai multe lucruri şi fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia. nivelul gândirii şi inteligenţei [82 pag. metodă. mai mult sau mai puţin dezvoltate. model. întâmplător. 24]. 32]. de aptitudini pentru creaţie. Edison spunea: că în creaţie este nevoie de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. pe care nu le cunoaştem. Este un produs pentru că se dobândeşte ca realitate de a realiza ceva nou (idee. 61]. 24]. care să se obiectiveze în produse noi. Totuşi e nevoie de intervenţia mediului. care se obiectivează în anumite soluţii (metode etc. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc [84 pag. 74]. Factorii aptitudinali include în sine aptitudinile speciale. retrageri a factorilor şi elementelor noi. Există anumite structuri cerebrale. 153]. Se are în vedere că este posibil contactul. Bruner scrie „Orice formă de creativitate. creativitatea propriu – zisă necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale etc.. influenţate de alte funcţii psihice. care favorizează imaginaţia. în toate domeniile ei. În afară de faptul că este o capacitate şi aptitudine (dispoziţie) a personalităţii.adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziţie creativă.) utile şi mai eficiente – de exemplu o inovaţie care reprezintă unele elemente de creativitate. uneori. a intelectului. F. un produs şi un proces.) prin activitate. Inteligenţa se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. Este totodată şi un proces. creşte dintr-o activitate combinatorie” [82 pag. Piajet. Conform opiniei lui Bontaş. tehnologie etc. etc. noi idei. fiindcă necesită evoluţie în timpul dezvoltării şi. necesitând foarte multă muncă. Creativitatea ca trăsătură general – umană poate să se manifeste în decursul vieţii personalităţii în mod spontan. se poate vorbi. În ce priveşte factorii creativităţii. necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operaţii noi. „întâlnirea” spontană a personalităţii cu obiectul şi acţiunea social . ele creând predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini. mai întâi.. originale. Dacă o definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităţilor şi adaptarea cognitivă a individului în situaţii noi. 19 . teorie. Viaţa. prin experienţă. ca urmare a unor combinări şi recombinări. necesită învingerea unor obstacole. [55 pag. atunci ne dăm seama că posibilităţile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă. este în acelaşi timp. a datelor elementelor existente. deosebite. asocieri etc.

stimulat şi valorificat acest potenţial. N. printre care menţionăm pe (G. o descoperire a unor reprezentări care apoi. Multiplicarea şerpilor a creat imaginea balaurului cu 7 capete. Allport. pe tot parcursul vieţii. economică. aptitudinile. capacităţile intelectuale. un rol important în creativitate îl au factorii: ereditatea. Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi. pedagogică etc. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. prin sinteză sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. astfel dând naştere unor fiinţe sau obiecte cu aspect eterogen. măsurată şi stimulată. organizatorică (management). este nevoie de multă creativitate. aptitudinali. componentă principală a structurii mentale creative. a. Lehman. dezvoltându-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea. artistică. Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitate creativă. b. Nicola I. Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor. însă vârsta cea mai productivă în creativitate este între 25-40 ani. mediul socio-cultural. 20 . fluenţă şi sensitivitate (sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general) [56 pag. Pe lângă coeficientul de inteligenţă. Creativitatea se poate manifesta în toate etapele de vârstă. d) Procesele fundamentale ale imaginaţiei Imaginaţia. Piajet. efortul susţinut de pregătire şi investigaţie şi altele.. în procesul educaţiei şi activităţii. în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali. SUA. Au fost studiaţi de numeroşi psihologi. c. sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea. în plan practic.Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică. C. tehnică. 93]. Factorii creativităţii au asemănări cu cei ai învăţării eficiente. în plan ideal – abstract ca şi. F. în toate domeniile. Trebuie cunoscut. Caterina Cox). caracterul. Creativitatea poate fi cunoscută. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriaşi şi de pitici. abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou. stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică şi practică. Aglutinarea – se produce când părţi descompuse din diferite fiinţe sau obiecte sunt recombinate. fluenţa. sensitivitatea) desigur. deci inventivitatea ideatică şi practică.  Analiza – realizează o sfărâmare a unor asociaţii. Autorii Bonţaş. Au studiat fenomenul H. caracteriali şi de mediu. A. are la bază două procese fundamentale : analiza şi sinteza. de depistarea.  Sinteza – are loc în diferite modalităţi numite de obicei „Procedeele imaginaţiei”. original. Ulterior. evidenţiată de o anumită flexibilitate. Osborn şi alţii. expresivitatea. al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă. după caz.

realitatea înconjurătoare nu poate să nu se răsfrângă asupra formării la el a priceperilor elementare de a înţelege frumuseţea 21 . Makarenko nota : „ Fundamentul educaţiei se pune până la 5 ani.se dovedeşte a fi deosebit de trainic şi constituie baza pentru dezvoltarea în continuare a personalităţii. în timpul căreia copilul desprinde adevărul din experienţele proprii. deprinderi şi obişnuinţe [10 pag. trăsături de caracter în formare. compasiunea de nevoile şi suferinţele lor [ 66 pag. conţinutul acestui nivel de educaţie instituţionalizată vizează formarea de cunoştinţe priceperi. . 23 ]. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie. în concordanţă cu vârsta copilului şi cu particularităţile sale individuale [59 pag.” În procesul de formare a personalităţii o importanţă deosebită revine educaţiei multilaterale. a gândirii intuitiv . şi anume. a imaginaţiei creatoare. A. 1. 72]. Personalitatea desăvârşită se obţine prin activitate. e. Analogia este un procedeu adeseori prezent în ştiinţă şi tehnică. atitudinea emoţională faţă de oamenii din jur. Schematizarea feţei umane se realizează în caricatură. şi ceea ce s-a făcut până la această vârstă constituie aproape 90 % din întregul proces educativ. 29]. deprinderi. dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. Tot ce acumulează copii în această perioadă – cunoştinţe. principii de purtare.expresive. S. bine orientate. volitivă. ceea ce este un procedeu foarte productiv [18 pp. afectivă. Capacitatea copilului de a percepe frumosul din natură. C.d. artă. drept o permanentă aspiraţie a omului. 152-153]. Harly susţine că „Personalitatea este considerată ca ideal educaţional. unde ies în relief anumite trăsături dominante. fără ajutorul educatorului.” O educaţie justă a copilului de vârstă preşcolară îi asigură dezvoltarea mai intensă a perceperii mediului ambiant. Corespunzător obiectivului învăţământului preşcolar. Structura atomului a fost imaginată similar cu aceea a unui sistem solar. iar mai apoi educaţia omului doar continuă.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani Personalitatea copiilor se dezvoltă concomitent în mai multe direcţii : intelectuală. obişnuinţe. morală şi fizică.

V. a omului care aduce schimbări radicale. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. 8]. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. C. la acest nivel. e) Creativitatea emergentă este caracteristică geniului. În primul rând. intervin cerinţele sociale. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror forma se realizează conform unei tradiţii. În ultima analiză. c) Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte. ceea ce asigura un progres vizibil al producţiei.relaţiilor. A. artă şi scris ci în toate domeniile curriculare. În esenţă.000 de brevete de invenţii. unei tehnici consacrate. unei teorii controversate. dar şi în studiile sociale [76 pag. un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fără însă a reuşi să provoace emoţii sau. b) Planul productiv este planul creării de obiecte. sentimentul că acea operă este unică. în ştiinţa. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii : a) Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici. cum este Japonia. 11]. Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple. Nu se pune problema. acţiunilor oamenilor şi de a-şi aprecia propria purtare ca fiind frumoasă. creativitatea este o formă de rezolvare a problemelor. de exemplu. Despre importanţa creativităţii nu e nevoie sa spunem multe : toate progresele ştiinţei. tehnicii şi artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare.W. Într-o ţară mare. de utilizare sau originalitate. d) Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [69 pag. Astfel. societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru înflorirea spiritului creativ într-un domeniu sau altul. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. Suhomlinski acorda o atenţie deosebită educaţiei prin frumos : de la contemplarea şi înţelegerea frumosului spre crearea frumosului. În acest context. Este de asemenea important să ţinem cont de faptul că creativitatea nu se manifestă doar în muzică. într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii [33 pag. Strălucita 22 . aportul personal fiind redus. 73]. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. spre tendinţa de a trăi după legile frumosului [ 74 pag. Ei realizează opere a căror originalitate este remarcata cel puţin pe plan naţional. unui aparat. revoluţionare. talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnică într-un domeniu specializat. Desigur există mai multe trepte de creativitate. 47]. se înregistrează anual peste 100. E vorba de inventatori. specific muncilor obişnuite.

Dar este una specială deoarece implica probleme la care nu există răspunsuri simple. Gândirea divergentă. Problemele asociate cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluţie corectă. în schimb. cele originale atestând potenţialul creativ [42 pag. s-au creat şcoli ilustre permiţând ridicarea acestor arte pe cele mai înalte culmi. în domeniul picturii şi sculpturii. trebuie să distingem creativitatea de inteligenţă şi talent.într-un cuvânt. Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale. În general. au arătat că anumite componente ale potenţialului creativ pot fi deosebite de inteligentă. Studii recente. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferenţiată de celelalte abilităţi cognitive. 85]. De ce sa studiem creativitatea la copii? Tot aşa cum nu toţi copiii sunt la fel de inteligenţi. într-un mod asemănător brainstorming-ului. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. accentul ar trebui pus pe proces. 23 . Rădăcinile creativităţii specifice adulţilor sunt evidente la copii. Pentru o înţelegere corectă a creativităţii copilului. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. semnificative şi de o înaltă calitate. În esenţă. creative [56 pag. Probele referitoare la fluenţa ideaţională cer din partea copiilor generarea cât mai multor răspunsuri la un anumit stimul. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [29 pag. Un copil foarte creativ nu este neapărat şi foarte inteligent [53 pag. 77]. 69]. Cele mai folosite metode de măsurare a creativităţii la copii sunt bazate pe fluenţa ideaţională. Dar în acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă. fluenţa ideaţională este considerată o calitate critica a procesului creativ. care pare să fie baza potenţialului creativ. dimpotrivă. 79]. creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. cere celui care rezolvă problema generarea mai multor soluţii. este util sa considerăm diferenţele dintre gândirea convergentă şi cea divergentă. În secolul nostru. aceasta cunoscând o dezvoltare fără precedent [62 pag. însă. atrăgând după sine cerinţa construirii de palate împodobite cu picturi şi sculpturi. 91]. ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiază potenţialul creativ. se explica prin îmbogăţirea negustorilor. de o calitate înaltă şi funcţionale . adică pe dezvoltarea şi generarea de idei originale. ei nu sunt nici la fel de creativi. care a stimulat talentele existând totdeauna într-un popor.epocă a Renaşterii italiene. încă de la naştere. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale. În cazul copiilor. Dar se pare ca inteligenţa şi creativitatea sunt independente. puţine dintre acestea fiind noi. În înţelegerea acestui fenomen. Termenul "înzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad înalt de inteligenţă. interesele societăţii s-au îndreptat spre progresul tehnicii.

La aceasta vârstă. Evaluarea de către terţi şi criteriile pentru determinarea soluţiilor semnificative ar trebui folosite numai în cazul adolescenţilor mari sau al adulţilor [10 pag. fără a judeca modul divergent în care acesta rezolva o problemă. poate să aducă o iluminare pentru copil care se luptă să înţeleagă relaţiile umane şi care provine dintr-o casă unde o asemenea consideraţie este inexistentă. Pedagogii trebuie să ţină cont de faptul că structura răspunsurilor unui copil este foarte subtilă. cât şi asupra celei divergente.Încurajând procesul. 39]. 42]. Cum pot adulţii încuraja creativitatea? . . . astfel calitatea lor şi generarea de soluţii devin din ce în ce mai importante. . accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii. pentru trecerea de la ideile obişnuite la idei mai originale. Pedagogul care refuză să accepte concepţia negativă despre sine a unui copil şi care promovează continuu o imagine mai bună despre competenţele acestuia are uneori puterea de a salva o viaţă [10 pag. Anumite cercetări sugerează ca acei copii care par să fie creativi sunt adeseori implicaţi în jocuri imaginative şi sunt motivaţi mai mult de factori interni decât de factori externi. în special a problemelor ce apar în viaţa de zi cu zi. Pentru mulţi copii. de a pune la îndoială. Adulţii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca. . Adulţii pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente.ocazia de a căpăta un alt sentiment al sinelui şi o altă viziune asupra vieţii.Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului.Prin adaptarea la ideile copilului. 24 .Pe măsură ce copiii îşi dezvoltă abilitatea de evaluare a ideilor proprii. 8].Folosind modalităţi creative pentru rezolvarea problemelor. Un profesor care îi transmite unui copil încredere în potenţialul şi calităţile sale poate fi un antidot puternic faţă de familie în care o asemenea încredere lipseşte sau în care copilului i se transmite contrariul. tratând copiii cu egală consideraţie. decât ceea ce li s-a oferit acasă.Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităţilor. de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere. grădiniţa reprezintă o „primă şansă”. Un educator.Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze şi să se joace fără restrângeri exagerate. . iar nu scopul. cum ar fi recompensele sau cointeresarea [56 pag. fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivească cu cele ale adulţilor. deoarece aceşti copii îşi explorează capacitatea de generare şi evaluare ale soluţiilor problemei şi îşi revizuiesc ideile bazându-se pe această evaluare.

46]. creativi şi originali” [33 pag. în afară de ameninţările cu pedeapsa. există ceva mai important decât a învăţa cum să ne folosim mintea? Activităţile educative şi social-culturale sunt deosebit de importante pentru democratizarea şi progresul ţărilor. Cu o nerăbdare necontrolată. Iar dacă respectul de sine înseamnă încredere în capacitatea noastră de a depăşi provocările vieţii. Sunt educatori care nu stimulează. ci stingându-le [47 pag. aprinzând flăcări în minţile copiilor. Nu au nici o altă noţiune despre disciplină. de culoarea pielii sau de realizările strămoşilor [34 pag. Prin comparaţii care stârnesc invidia. evident că este bine să ajutăm copiii să-şi aprecieze aspectele unice ale rasei sau culturii. dar care sunt nerăbdători să se „adapteze”. Pe de altă parte. indivizi a căror educaţie este „încheiată”. ci pe cel al ridiculizării şi sarcasmului. Dacă uneori însă fac rău. jignind un altul. 88]. şi nu gânditori liberi. Ei nu reuşesc să motiveze oferind valori. fie pregătirea. Poate un copil să aibă o reuşită scăzută la învăţătură şi totuşi să aibă un bun respect de sine? Desigur. ele facilitează posibilitatea fiecărui om de a-şi completa studiile. ei laudă un copil. ci făcând apel la teamă. cred numai în limitele lui. Ei nu cred în posibilităţile copilului. asemenea educatori adâncesc frica copilului de a greşi. „avem tendinţa de a deveni conformişti. Există totdeauna motive pentru care un preşcolar oarecare nu are mari succese la învăţătură. În asemenea cazuri. de la o stare de dislexie şi până la lipsa unei stimulări corespunzătoare. grădiniţa este o întemniţare consolidată în mod legal în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie respectul de sine. Unii copii care provin din culturi etnice diferite. ci umilesc. Educatorii ştiu că acei copii care au încredere în ei înşişi şi a căror educatori proiectează o imagine pozitivă asupra potenţialului lor se descurcă mai bine la învăţătură decât copiii fără aceste avantaje. Majoritatea pedagogilor doresc să-şi aducă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea minţilor ce li s-au încredinţat. fie ambele. pentru a-şi face meseria cum trebuie. Dacă obiectivul corect al educaţiei este acela de a furniza copiilor fundamentul în ceea ce priveşte nevoile esenţiale funcţionării eficiente în lumea modernă. atunci nimic nu este mai important decât iniţierea în arta de a gândi critic. Ei nu vorbesc limbajul politeţii şi stimei. aceasta nu este intenţionat. 94]. „Prin educaţie”.Dar pentru unii copii. stereotipi. El nu poate depinde de familia în care ne-am născut. pot să-şi nege sau să-şi denigreze contextul etnic propriu. Să ne reamintim că respectul de sine ţine de ceea ce se deschide alegerii noastre volitive . principiul împăcării cu sine poate avea aici o importantă ilustrare. Astăzi majoritatea sunt conştienţi că una dintre modalităţile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. scria Carl Rogers în Devenirea persoanei. de a se 25 .

239]. Şi totuşi mugurii vieţii cultural-educative cresc prin motivaţii noi. trebuie să însoţim îndemnul cu exemplul. sociologie şi pedagogie. loialitatea faţă de colegi şi colaboratori. se naşte şi se dezvoltă în libertate. de psihologie. Studiul creativităţii şi măsura creaţiei omului nu sunt încă ridicate la valoarea şi eficienţa lor culturală şi socială. motivaţie şi mai ales prin acte noi creative. modelarea euristică tehnică. În a doua jumătate a acestui secol au apărut numeroase lucrări despre creativitatea în cunoaştere şi în acţiune. nu putem uita calităţile morale şi cetăţeneşti care pot şi trebuie să susţină înclinaţia. Nu este suficient să îndrumăm pe copii la îndrumări şi invenţii. acuitatea analizei şi sintezei bazate pe fapte reale şi pe idei variate. Asupra celui ce este devotat descoperirii propriului talent şi propriilor calităţi creative. prin tendinţa de a se forma culţi cu o personalitate mai bogată şi mereu înnobilată [49 pag. apelul necontenit la faptele concrete. faţă de toţi membrii societăţii în care trăim [7 pag. în ştiinţe şi în tehnologii . Deci vom preţui onestitatea muncii. demnitatea de a apăra adevărul. directă. care permit şi asigură independenţa personalităţii în vocaţie şi în acţiune practică [45 pag. Desigur. 33]. cu observaţia şi autoobservaţia copilului. Creativitatea în toate domeniile.perfecţiona în muncă. Mult interes se acordă educaţiei pentru creativitate. capacitatea proiectării şi demersului concret „sistemic”. ca şi în cea a întreprinderilor în general [39 pag. pentru ca el să beneficieze de 26 . între care nu pot lipsi: rigoarea argumentării logice şi slăbirea entuziasmului „momentan”. ca şi ale învăţătorului sau profesorului. vom puncta câteva conexiuni dintre creativitate şi educaţie permanentă. Este vorba de o libertate a tuturor. va putea dovedi eficienţa reală. Atât în educaţia permanentă cât şi în creativitate trebuie să se îmbine studiul şi promovarea calităţilor psihice-morale. Este creativitatea educabilă? Ce rol se poate atribui unei metodologii a creativităţii? Înainte de a identifica şi analiza cele mai importante aspecte intelectuale şi de etică. nu numai discursul generic şi abstract al creatologiei va produce mari creatori sau va stimula opere deosebite. în profesii şi în activitatea instituţiilor de cercetare. şi Moon Sun Myong „nu există libertate fără responsabilitate şi responsabilitate fără atingerea unui rezultat” [84 pag. 69]. ca un bun al vieţii personale şi sociale. talentul şi încrederea în forţele emergente ale inovării şi descoperirii. 52]. inclusiv în educaţie şi în didactică. dar fiecare observaţie concretă şi fiecare act oferit celui ce afirmă prin interes. formulate ca propuneri în direcţia ameliorării activităţii în învăţământ. Dar în calităţile cercetătorului. individuală şi socială. După cum spunea Nicolae Bălcescu „nu se poate fi fericire fără libertate”. necesar familiei proprii şi aspiraţiilor individuale. de a se policalifica sau de a-şi însuşi o cultură superioară. 118]. morale şi culturale – ale societăţii. în deplină concordanţă cu actele sociale constitutive – politice şi economice.

Niculina Velea. a faptelor. de conversie. să manifeste aptitudini creative de îmbinare a cunoştinţelor concrete ale procesului educaţional integral. 27 . şi acestea trebuie să fie deschise şi să aibă sens şi să nu sugereze răspunsuri predeterminate. Unele dintre ele se sprijină pe antrenamentul imaginaţiei. de imaginare şi restructurare continuă a datelor. distinctă de inteligenţă şi de funcţionarea cognitivă şi existentă în funcţie de fluiditatea ideilor. prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită rezolvare. 82]. 163]. Conform pedagogiei Freinet. Creativitatea solicită procese de combinare. Rolul pedagogului constă în stimularea efortului personal al copilului. Talentul trebuie să fie însoţit de calităţile morale. fundamentul creativităţii îl constituie libertatea de manifestare. 63]. 172]. sunt adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune [18 pag. Universitatea Pedagogică de Stat „I. Învăţarea creativă formează copilul creativ. să posede priceperi de realizare a lor în practică. Un pedagog creativ ştie cum să folosească întrebările pentru a începe un act creativ. Un rol important în crearea unui climat propice stimulării şi dezvoltării unei învăţări interactiv-creative îl deţine atitudinea pedagogului faţă de creativitatea copiilor şi de posibilităţile lor de a se descurca în situaţii problematice [78 pag. Se practică diferite modalităţi de stimulare a creativităţii. Ea pune accentul pe învăţarea prin cercetaredescoperire. doctorandă. altele activează gândirea creatoare prin procedee euristice sau prin modelare. 47]. pe imaginaţie şi pe gândire creatoare. pe învăţarea prin efort propriu. creativ. de tăria caracterului etic al personalităţii îndrumate spre creaţie [34 pag. a gândurilor. libertatea de gândire şi libertatea de exprimare a cunoştinţelor. inventiv. Creativitatea este definită ca „o aptitudine complexă. ca şi în funcţie de inteligenţa divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluţiilor şi rezultatelor” [7 pag. pentru că ea dezvoltă curiozitatea şi creativitatea [83 pag.marea putere a studiului şi exemplelor reale care să-l însoţească în propria sa devenire creatoare. Creangă” susţine că : pedagogul trebuie să dispună de vaste cunoştinţe profesionale. În acest sens. stimularea tendinţei acestuia de a aduce o contribuţie. de calităţi perceptive şi de personalitate. Întrebarea operaţională provoacă conduita creatoare. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii Creativitatea gândirii este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi adevăruri şi realităţi noi. de raţionamentul inductiv. de fi original. Un act creator este recunoscut în măsura în care oferă soluţia unei probleme sau sugerează realitatea unui produs nou [26 pag. 38].

condiţiile de instruire şi de educaţie. tactul pedagogic.). Pedagogul este gata să accepte iniţial orice răspuns Pedagogul stimulează operaţiile cognitive şi creative Pedagogul creează condiţii pentru activităţi creative în grup Pedagogul încurajează curiozitatea intelectuală Pedagogul îi încurajează pe copii să iniţieze dialogul [63 pag. de a provoca întrebările copiilor cât şi abilităţi creative [11 pag. 59]. simţul dezvoltat al umorului. Aşadar. 28 . empatia. gândirea divergentă. abilitatea de a crea situaţii de probleme. Printre trăsăturile personalităţii pedagogului creativ putem evidenţia : orientarea spre formarea copilului ca personalitate creatoare. 122]. reprezintă un act relaţional. creativitatea pedagogică spre deosebire de alte feluri de creativitate (artistică. 9]. Creativitatea pedagogică constituie un complex de capacităţi. ideilor. Activitatea educatorului fiind un aliaj al ştiinţei şi artei. care presupune renovări. imaginaţia pedagogică. Suportul pedagogului la dezvoltarea creativităţii copiilor : • • • • • • • • • Sala de grupă este bine organizată pentru o formare creativă Pedagogul stabileşte şi menţine o atmosferă de predare-învăţare creativă Pedagogul investeşte timp în răspunsurile şi lucrările creative ale copiilor Pedagogul îşi manifestă satisfacţia când copii desfăşoară o activitate creativă şi fac progrese în formarea pentru creativitate. artistismul. aptitudini şi însuşiri psihice fundamentale ale personalităţii cadrului didactic care în condiţii favorabile îi permit să-şi manifeste posibilităţile sale în elaborarea teoriilor.Stimularea activismului şi a creativităţii în procesul de instruire presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv şi dinamic. Creativitatea pedagogică e considerată în psiho-pedagogie ca una dintre cele mai importante aptitudini ale personalităţii didactice [58 pag. aprecierea şi susţinerea de către educator a imaginaţiei copiilor. realizat în activitatea cu copiii. etc. 112]. tehnică. deoarece irepetabili sunt copiii. invenţii şi anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea instituţiilor preşcolare. Activitatea pedagogică nu poate fi necreativă. tehnologiilor valoroase pentru educaţie şi instruire. personalitatea însăşi a educatorului şi orice decizie pedagogică trebuie să ţină cont de aceşti factori ne standardizaţi. după ambele componente întotdeauna presupune creativitate [12 pag.

subiect al educaţiei” atunci când este bazat pe învăţătura euristică. autonomia înlesneşte şi îmbogăţeşte relaţiile sociale. îmbrăţişarea călduroasă a soarelui care îţi dă aripi. cercetare.Randamentul preşcolar reprezintă nivelul. metodologii problematizate : metodologii euristice – descoperiri şi redescoperiri. A fi creativ înseamnă să-ţi faci timp să adaogi picături de avânt sălbatic personalităţii tale [61 pag. Totuşi. 57]. creativitatea are un rol foarte important [24 pag. Dezvoltarea creativităţii contribuie la asigurarea autonomiei persoanelor. evitând gândirea stereotipă. Creaţia este adierea blândă a vântului. învăţarea prin investigare. Se constata că cei inteligenţi nu obţin. Desigur şi randamentul preşcolar depinde de un sistem de condiţii care favorizează ca atare şi creativitatea : dezvoltarea gândirii independente şi creative în învăţare. 13]. inteligenţa şi creativitate. rezolvarea de probleme concrete. şi altele [12 pag. Este o cerinţă a creativităţii în situaţia în care el este obţinut în condiţiile preşcolarului . în mod obligatoriu şi randament maxim la învăţătura. 70]. calitatea. Astfel concluzionez că cercetarea pedagogică evidenţiază că nu este întotdeauna concordanţa deplină între randamentul preşcolar. iar o bună inerţie socială stimulează în acelaşi timp responsabilitatea şi gustul creaţiei. valoarea şi eficienţa teoretico – aplicativă la care a ajuns copilul la un moment dat (îndeosebi în momente finale). imaginaţie. de aflare (căutare). Unii profesori apreciază pe cei inteligenţi şi mai puţin pe cei creativi. legate de practică.. în procesul învăţării (instruirii). 29 . mai ales dacă nu depun şi eforturi de învăţare. cercetarea şi viaţa au arătat că atunci când inteligenţa este îmbinată cu eforturile de învăţare.

a) Metode şi tehnici pentru stimularea creativităţii Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care. cel puţin pentru persoana aflată într-un impas. Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă. pe de o parte.cursuri de creativitate’’ şi chiar . Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite. Ce se poate face deci pentru stimularea creativităţii? Mai întâi. pag.Capitolul II : Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani 2. de condiţii favorabile dezvoltării imaginaţiei. să combată blocajele. blocaje [5. trebuie sa fim conştienţi. Distingând însă mai multe trepte calitative în creativitate şi observând cum şi eforturile de gândire obişnuită implică ceva nou.. asistăm astăzi la deschiderea unor . 154]. Şi. utilizând astfel la maximum resursele inconştientului [18 pag. creativităţii. Capacităţile creative ale copiilor 30 . în multe ţări. Metodele şi tehnicile de dezvoltare a creativităţii contribuie la dezvoltarea gândirii divergente creative a copiilor şi a comportamentului lor creativ. să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. într-adevăr. ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă. astăzi nu se mai face o separare netă între omul obişnuit şi creator. Ca dovada că. e nevoie de preocupare specială. Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. iar pe de alta. de obicei.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. o mică inovaţie sau invenţie.. numărul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor şi chiar al sutelor de mii. şcoli de inventică’’. 68].

de oarece nu calitatea contează. de aceea sunt acceptate toate ideile. la noi descoperiri. etapa productivă – anunţarea temei şi a problemelor ce trebuie dezbătute. Aceste metode şi tehnici instructive destinate să influenţeze dezvoltarea capacităţilor creative ale gândirii trebuie să provoace nedumeri. de oarece nu pot înceta să gândească. dar pot şi începe un joc câştigător. Aici îşi pot pune în aplicare aptitudinile creative” [54 pag. Chiar şi Alfred North Whitehead susţinea că „aproape toate ideile noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată.” Scopul major al brainstorming-ului este enunţarea a cât mai multe puncte de vedere. chiar şi cele bizare. sugerând oportunităţi de creaţie [13 pag. 95]. 108]. emoţionale şi culturale ale gîndirii [27 pag. aproape în toate domeniile stimulează participarea activă a membrilor 31 . El scoate în evidenţă importanţa imaginaţiei în toate domeniile vieţii şi a aplicării creativităţii în toate fazele de rezolvare a problemelor. După Torrance „Indivizii creativi nu-şi pot înceta activitatea. începând cu orientarea şi terminând cu evaluarea. cu o largă utilizare a mecanismului asociaţiilor libere ale colectivului optim pentru învăţare prin creaţie. 173]. Voi prezenta doar câteva dintre ele :  Brainstorming – o metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. ci cantitatea. Ei nu se pot gândi la nimic altceva mai plăcut de cât la muncă.” [21 pag. Brainstorming-ul prezintă o metodă de căutări şi creaţii individuale precum şi de confruntare şi omologare a ideilor. etapa selecţiei ideilor emise – analiza de ideii stabilirea concluziilor de rezolvare a problemei. sinectica).necesită o dezvoltare multilaterală. 36]. soluţiilor descoperite în grup. Avantajele utilizări metodei brainstorming-ului : obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor de rezolvare aplicabilitatea largă. Se discută cu această ocazie blocajele perceptuale. „ideile îndrăzneţe sunt ca piesele de şah în atac. Ideea de bază aparţine lui Alex Osborn care elaborează această tehnică încă la 1938. ele pot fi bătute. să incite întrebări să creeze acea situaţie care îl îndeamnă pe copil la căutări. altele dezvoltă gândirea creatoare prin procedee euristice. Unele se bazează pe dezvoltarea imaginaţiei (brainstroming. Geothe este de părere că. Reprezintă o aplicare a dialogului euristic a lui Socrate. Etapele de desfăşurare a şedinţei de brainstorming : • • • etapa de pregătire – selecţia membrilor grupului creativ. Metodele de acest tip se aplică individual sau în grup. Există variate modalităţi de stimulare a creativităţii. Îmbinarea celor două categorii de metode oferă cele mai bune şanse de stimulare a activităţilor creative.

37].• • dezvoltă creativitatea.  Sinectica – e o tehnică de creaţie în cadrul grupului şi este strâns legată de descoperirea analogică. 32 . Această metodă este uşor de aplicat la orice vârstă şi în mai multe domenii. Scopul ei este de a obţine cât mai multe întrebări. doar că ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri. dar şi o sursă de noi descoperiri [83 pag. spontaneitatea.  Starbursting (explozia stelară) – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. dezvoltă construcţia de idei pe idei. 48]. 121]. cu întrebări.  Brainwriting (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul. încrederea în sine dezvoltă abilitatea de lucru în echipă [19 pag. asemenea exploziei stelare. Gordon. Etapele metodei : împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru desfăşurarea activităţii în grup analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune [83 pag. J. 53]. 55 pag. 54. Scopul acestei tehnici fiind promovarea rezolvării creative a problemelor [27 pag. care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup [51 pag. cât mai multe conexiuni între concepte. Avantajele aplicării metodei : • • • • oferă posibilitate celor timizi de a se exprima stimulează construcţia de „idei pe idei” sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup se respectă ritmul celor lenţi. ce se bazează pe raţionamentul prin analogie. Etapele metodei : propunerea unei probleme colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale grupurile lucrează pentru a elabora un număr mare de diverse întrebări comunicarea rezultatelor muncii evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. 84 pag. Ea fiind o modalitate de relaxare. 157. Această tehnică a fost elaborată de W. 48]. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup organizată în grup stimulează crearea de întrebări la întrebări.

Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi de ai face să-şi exprime liber opiniile. analogia personală sau conflictul condensat generarea unor posibile soluţii [18 pag. 157]. Ioan Suretu etc. Robert Gagne. Hans Aebli. Ion Berca. Metoda incită la dezvoltarea de ideii noi şi originale şi la asociaţii de idei : participantul transformă necunoscutul în cunoscut. Siminica Şova.) susţin că condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar este caracterul conştient al învăţării. îl familiarizează frumosul [51 pag. lectura imaginilor. David Ausubel. Analiza elementară a unui tablou. fapte. Jean Piajet susţine că: Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. 149]. Ea corespunde particularităţilor de vârstă a preşcolarilor şi susţine curiozitatea lor. analogia fantezistă – presupune generarea celor mai bizare ideii [82 pag. Problema învăţământului preşcolar este discutată pe parcursul ultimelor secole (XIX . Tipurile analogice ale sinecticii : analogia directă – presupune căutarea unei probleme cu ajutorul unor date. 40]. analogia personală – înseamnă să te analizezi pe tine însuţi în miezul problemei. artisticul din natură. să simtă şi să explice. O modalitate de pregătire pentru activitatea de învăţare conştientă în preşcolaritate este activitatea verbal-artistică. Aptitudinile de învăţare conştientă se formează la copii treptat şi cu greu. analogia simbolică – presupune utilizarea imaginilor obiective şi impersonale pentru descrierea problemei. îl obişnuieşte să audă. favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată [6 pag. dezvoltă spiritul de observaţie. etc. să vadă. Savanţii nu au ajuns încă la un răspuns definitiv. 44]. Participanţii analizează unele probleme. Descrierea a celor observate în natură este şi ea o activitate verbal-artistică care are drept suport cuvântul şi frumosul. Teresa Engelman. dar nu cunoaşte unde se află frontiera dintre ele. Ion Dănilă. 33 .XX).Este un proces de rezolvare creativă a problemelor. Investigaţiile realizate de diferiţi specialişti (J. Piajet. Etapele metodei : • • • • enunţarea problemei analiza problemei sugestii creşterea distanţei metaforice utilizând analogia directă. dezvoltă idei noi şi originale. situaţii. interpretarea unui cântec pentru copii este de asemenea o activitate artistică.

Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu dezaprobare. că deducţiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcţii sau ale unor operaţii imaginare. morale. . la o petrecere [ 89. modelare. 63]. în care copiii dobândesc. intelectuale şi morale. şi-ar putea avea originea în existenţa unor indivizi cu imaginaţie bogată. Învăţarea în ciclul primar se întemeiază pe achiziţiile spontane ale preşcolarităţii. psihologie ]. b) Blocajele creativităţii 1) Mai întâi. Apoi. . . leneşi. observată atât la oameni simpli. Aceasta atitudine sceptică. ghicitorilor. a raţionamentelor. achiziţionează cunoştinţe şi îşi formează competenţe. ei pot distra un grup.include elemente spirituale şi comportamentale în personalitatea copilului. aplicaţie. zicătorilor. dar comozi. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să gândească şi să se poarte la fel. integrată cu cea artistică plastică: . . competenţe sedimentat deja. 113]. Acestea şi alte abilităţi obţinute la vârsta preşcolară prin intermediul activităţii artistice (desen. cât şi la cei cultivaţi. la realizarea obiectivelor educaţiei estetice. Cel mult. arta plastică. Un obiectiv major al activităţii literar artistice este dezvoltarea creativităţii verbale şi artistico – plastice [12 pag . atitudini.ajută la însuşirea limbii literare şi la perceperea mediului ambiant. Practica de instruire dovedeşte că o achiziţie nouă se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe. dar să creeze opere de valoare. comunicarea sunt momente necesare ale procesului de formare a personalităţii în devenire.serveşte drept suport pentru achiziţionarea valorilor sociale. 71]. vom vedea când se va studia gândirea. memorizarea şi recitarea versurilor. există în general o neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice.serveşte drept sursă principală de transmitere a experienţei sociale. construire. care nici nu-si fac cum trebuie obligaţiile serviciului. Dar. . ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. artistice plastice [12 pag.dezvoltă sensibilitatea. naţionale şi general umane. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. 34 . şi utilizarea lor în vorbire. stimulând acţiunile creative ale preşcolarilor şi elevilor mici.ceea ce ne permite să afirmăm că savantul recunoaşte şi apreciază etapa învăţământului preşcolar. sunt amintite blocajele culturale. Audierea şi repovestirea poveştilor. şi nu pe teren gol. Activitatea verbal-artistică. lucru manual) permit copilului să deprindă la debitul şcolar anumite competenţe care la rândul lor devin o garanţie a integrării sociale şi o condiţie a dobândirii performanţei lingvistice.contribuie la formarea competenţelor şi atitudinilor. însuşirea proverbelor. comportamente [42 pag. şi a cunoştinţelor.

Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe. de a nu se face de râs. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului. până când unuia i-a venit ideea să scoată uşa din balamale şi. dar nu exista nici o masă. De asemenea. ne apucăm să discutăm critic valoarea ei. în loc să încercăm altceva. Brainstormingul poate fi utilizat şi în munca individuală. ceea ce în traducere literară ar fi „furtună. 32]. spune el. să trecem la examenul analitic al fiecăruia. Elementele de bază ale creativităţii sunt: 35 . Acolo ramaseră mai multe scaune. pictură. evidenţiată de Al. întrucât pentru noi toţi funcţia uşii este de a închide o încăpere şi nu de a servi drept o scândură pentru masă. Şi cum prima sugestie de obicei nu e cea mai bună. Aşa e cazul rigidităţii algoritmilor anteriori. Mai multe zile soldaţii s-au chinuit să mănânce pe braţe. mai există şi blocaje emotive. Numai după acest izvor de inspiraţie seacă. o grupă de soldaţi cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. Unii se descurajează rapid. întrucât. poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobişnuit. punând-o pe patru scaune. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming.2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. modelare. De asemenea. asaltul creierului” – în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „ evaluarea amânată”. despre care vom vorbi imediat [31 pag. fiindcă rareori soluţia apare de la început. au avut o masa foarte comodă. Când imaginaţia trece printr-un moment de efervescenţă. stăruim în a-l aplica. Aceasta idee a venit foarte târziu. Creativitatea şi elementele ei. îndată ce apare o sugestie. de inovaţie este dificilă şi solicită eforturi de lungă durată. acest act blochează venirea altor idei în conştiinţă. sunt momente când ne vin în monte tot felul de idei. Considerăm că una dintre cele mai eficiente în vârsta preşcolară este familiarizarea copiilor cu textul literar şi dezvoltarea creativităţii prin diverse exerciţii artistico – plastice: desen. să lăsăm ideile să curgă – doar să le notăm. 153]. aşa cum se ştie. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. Obsborn. dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. se observă cazuri de fixitate funcţională: folosim obiecte şi uneltele potrivit funcţiei lor obişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. unul din promotorii cultivării creativităţii. Tot în aceasta categorie de blocaje găsim şi critica prematură. ne aflăm în impas. Noi suntem obişnuiţi să aplicăm intr-o situaţie un anume algoritm şi. graba de a accepta prima idee este greşită. factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi. Şi tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii implica evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesul de creaţie [18 pag. Există multiple posibilităţi de formare a unei personalităţi creative. 3) În fine. dat fiind că munca de creaţie. aplicare. Dacă. deşi nu pare a se potrivi.

Ingeniozitatea indică spiritul inventiv. de iniţiativă . ritmul. Acesta este un proces complicat care se derulează în timp. Fluenţa este o proprietate a stilului şi se caracterizează prin cursivitate şi fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul şi fluenţa lui). capabile să găsească soluţii neordinare în cele mai complicate şi surprinzătoare împrejurări. evidenţierea particularităţilor unor clase de obiecte. 78]. asimetria şi dinamica. 94]. simetria. educat la copii prin exerciţii dirijate de pedagog [78 pag. Dezvoltarea creativităţii nu poate fi dezvoltată fără a înţelege ce-i acela mijloc de expresivitate [32 pag. de a fi sensibil. Expresivitatea exprimă culoarea. Flexibilitatea este capacitatea de a adapta gândirea la situaţii noi. Sarcinile corpului didactic stimularea lui sunt:         reformulări într-o viziune personală. uneori neprevăzute. clasificări de obiecte care posedă însuşiri similare. 90]. inventarea de jocuri şi soluţii de rezolvare a unor situaţii. interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare. Însuşirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minţi agere.originalitatea flexibilitatea senzitivitatea fluenţa ingeniozitate expresivitatea Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta atitudini personale fără tendinţa de a copia sau a reproduce modul de gândire al altcuiva [31 pag.calităţi indispensabile creativităţii umane. mărimea. Senzitivitatea înseamnă facultatea de a simţi. 81]. Profunzimea şi aria sensibilităţii depind de spiritul de observaţie care poate fi format. Cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipilor. forma. Progresul creativităţii poate fi considerat efectiv numai atunci când trece patru etape: în scopul ridicării potenţialului creativ al copiilor şi Formarea creativităţii 36 . cu scopul de a căuta şi a găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor ce apar în diverse domenii de cunoaştere inclusiv în cel al cunoaşterii artistice. comentarea unor opere artistice. artistică [35 pag. dramatizări ale episoadelor din creaţia literară. formulări şi explicaţii personale care se pretează la interpretări controversate.

57]. Asemănarea devine plictisitoare şi inutilă. aptitudini literare. simţul noutăţii. Posibilitatea cadrului didactic de a reacţiona şi de a se adapta la nivelul Posibilitatea de a opera cu eficienţă în cadrul activităţilor teoretice şi diferenţial al copiilor. etică etc. motivaţionale. 2) Erudiţia: posedarea unui larg şi bogat orizont cultural în diferite ramuri – artă. Acţiunile de stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea acestor capacităţi umane. Etapa normativă are drept scop integrarea fiecărui copil într-un grup (a nu se considera diferit. Creativitatea în stilul de muncă al cadrelor didactice ţine de factorii psiho-pedagogici şi reflectă un cuantum de capacităţi specifice şi generale [44 pag. eficienţa de muncă şi o bună pregătire). elev”. filozofie. 4. psihologie. [87 Ştiinte socio-umane] Capacităţi speciale: o o o Capacitatea intelectuală. al formării priceperilor şi deprinderilor necesare. muzicale. El îşi dezvoltă un simţ al mândriei pentru unicitatea sa şi o încredere mai mare în eu-l său [66 pag.  Structuri fizice şi psihice cognitive. Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe multilaterale. Este vorba de o “transformare” [18 pag. discipolilor). predominarea semnificativului spre satisfacerea solicitărilor copiilor (elevilor. 3. Etapa formativă presupune existenţa unor noi condiţii şi adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar însemna însuşirea clapelor. Etapa interogativă în care elevul nu mai găseşte că e plăcut să fie ca altcineva. La această etapă individul îşi face drum înainte sau regresează literalmente. aparte) deoarece colegii exercită influenţă şi cineva poate fi complexat din cauza diferenţelor [18 pag. 158]. 45]. practice în scopul asimilării cunoştinţelor. Etapa transformaţională în acest punct individul realizează că pentru a evolua. Capacităţi generale: 1) Vocaţia profesională: predispoziţii.  Pasiunea pentru literatură şi artă. afective. aceasta e o perioadă de criză când doreşte să se debaraseze de ceea ce era plăcut şi comod.. Individul începe să aprecieze aceea ce deosebeşte de alţii şi ceea ce este particularitatea altora. 22].1. trebuie să se schimbe şi schimbarea trebuie să fie majoră: “în viaţă şi în stilul de viaţă… pentru copil. 37 . artistice. 2. pentru un elev din clasa I însuşirea vocalelor şi consoanelor) [72 pag. 159].

Dat fiind faptul că este o caracteristică atipică şi calitativă. şi chestionare adecvate. 52].o cunoaştere. capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. şcolare. o o Iscusinţa de a-i captiva pe copii. Coeficientul de inteligenţă joacă un rol important în acest proces. o atitudine rigidă. Un alt factor determinant îl reprezintă nivelul şi varietatea cunoştinţelor. atât în activităţile preşcolare. nivelul de creativitate al unui elev nu poate fi determinat prin metode cantitative. creativ la stilul profesorului. 110]. conştient fiindcă rezultatul final merită un asemenea preţ. a nivelului de Capacitatea de generalizare a experienţei personale [59 pag. creativitatea poate fi învăţată şi dezvoltată. 31]. dominatoare. absolut esenţială în creativitate [35 pag. experienţe. Pentru evidenţierea lui trebuie utilizate teste specifice. de a le trezi şi satisface interesul de Capacităţi docimologice: evaluarea reală obiectivă. Nu fiecare fiinţă umană are din punct de vedere ereditar aceeaşi capacitate creativă. Creativitatea ocupă un loc de cinste în sistemul de educaţie. Este adevărat că stimularea creativităţii. Prezenţa spiritului creativ ce persistă la toate disciplinele de studiu şi caracterul deschis şi dezvoltare a cunoştinţelor şi aptitudinilor copiilor. originalitatea. implicite comportamentului creativ şi va avea puţine şanse de a induce în copii o atitudine relaxată. 76]. a originalităţii şi a gândirii critice presupun o serie de riscuri pe care educatorul trebuie să şi le asume. În acelaşi timp însă. perseverenţa. Creativitatea poate şi trebuie să fie cultivată. De asemenea. nivelul de creativitate al unui copil nu este o constantă absolută. Un educator incompetent. Aşa cum spuneam mai sus. Dincolo de acest nivel determinant sunt factorii de personalitate: fluiditatea şi flexibilitatea gândirii. cât şi în cele extra-şcolare [37 pag. ci el poate creşte prin stimulare adecvată sau poate scădea prin neîntrebuinţare şi necultivare. deşi există anumite înclinaţii şi înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi. echilibrul afectiv. 38 . nesigur pe disciplina pe care o predă sau care are o slabă imagine de sine se va simţi în general ameninţat de manifestările de conformism. care exclude dialogul. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul şi reproducerea servilă a informaţiilor transmise de educator. întrebările şi în general interacţiunea va induce la preşcolarii mari un sentiment de autoapărare şi va conduce la inhibarea capacităţilor lor creatoare. precum şi predominanta factorilor psihici non-verbali care îşi au sediul în emisfera dreaptă a creierului [79 pag.

care pe zi ce trece devine tot mai anacronic. Creativitatea este o capacitate mai complexă. perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări [73 pag. 2. şi multe altele asemenea lor. decât atitudinea exagerat de permisivă a educatorului [59 pag. 92]. Acestea. Şi cum noutatea. ceea ce se potriveşte numai imaginaţiei artistice. dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie. Multă vreme imaginaţia a fost definită ca un proces de combinare a imaginaţiilor. afectiv sau motor [85 pag. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. Încrederea exagerată în metodele tradiţionale. ceva deosebit. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia. 61]. un loc de a privi programa ca un simplu cadru de referinţă. presupun trei însuşiri: a. în paralel cu subestimarea şi suspectarea din principiu a oricărei noi abordări în educaţie. nu se obţine cu uşurinţă. Supraestimarea valorii docimologice a notelor. nici eliminarea oricăror standarde şi restricţii nu este benefică pentru stimularea şi cultivarea creativităţii. Valoarea de fetiş a programei. 5. fenomene psihice noi pe plan cognitiv. deoarece în asemenea condiţii copiii devin nesiguri şi şovăitori. Trasarea precisă a limitelor şi explicarea raţiunii acestora va induce în mult mai mare măsură în copii o atmosferă deschisă şi stabilă emoţional. în detrimentul aprecierii imaginaţiei şi a intuiţiei. este imperios necesară sacrificarea prejudecăţilor. Exaltarea memorării şi a reproducerii fidele a cunoştinţelor memorate. fluiditate 39 . eliminarea miturilor care au consfinţit şi au dat legitimitate în ultimele secole unui învăţământ conformist. egalitarist şi uniformizator. 4. (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educaţiei.Pe de altă parte. Pentru ca dimensiunea creativă a educaţiei să devină mai mult un ideal frumos. Imaginaţia. Cultul copilului mediu – orientarea educaţiei la un nivel mediu. dorinţa de a realiza ceva nou. adeseori absolut teoretic. sunt veritabile piedici în calea înnoirii unui sistem de educaţie anchilozat. deci şi creativitatea. 29]. 3. în loc de a adapta şi a personaliza procesul de instrucţie la nivelul real al copiilor. constituind un progres în planul social. temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. mai incapabil să se adapteze la schimbările rapide cu care ne confruntăm în societatea globalizată în care trăim la ora actuală. azi . Momentul schimbării bate mereu la uşă. o altă componentă este voinţa. ca formă supremă şi infailibilă de evaluare a instruirii de către copii a cunoştinţelor predate [56 pag. Azi putem defini imaginaţia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale. 27].

e vorba de acele metode active. şcoala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect. cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor de masă. Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate. În primul rând. de raţionamentul riguros şi spiritul critic [77 pag. alături de temeinicia cunoştinţelor. caracteristica principală rămâne originalitatea. modul de predare trebuie să solicite participarea. Pe lângă efortul tradiţional de educare a gândirii critice. De când se arată că automatele dirijate de calculatoare înfăptuiesc toate muncile monotone. plasticitate c. trebuie schimbat climatul. fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător. de înnoire. În fine.b. ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare [55 pag. pentru a elimina blocajele culturale şi emotive. stereotipe şi deci omului îi revin mai multe sarcini de perfecţionare. iniţiativa elevilor. Apoi. Fiecare dintre aceste trei Însuşiri are însemnătatea ei. cât şi în ce priveşte metodele de educare şi instruire. democratice. deşi. Aceasta implică schimbări importante. originalitate. 40 . 42]. e drept. din păcate prea puţin utilizate. atât în mentalitatea profesorilor. 83]. s-au creat ici colo clase speciale de supradotaţi. ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. Se cer relaţii distinse. între preşcolari şi educatori. stimularea fanteziei apare şi ea ca un obiectiv major.

S-a presupus că operarea pe parcursul vârstei de grădiniţă cu diverse jucării. 34]. a „Curriculumului preşcolar. Practica pedagogică a demonstrat că obiectivele educaţionale la această etapă se fac mai efective prin utilizarea frecventă a diferitelor materiale didactice. intelectul. mini-manuale.2. Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare” (2000) şi a „Curriculumului educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară” (1-7 ani) în Republica Moldova (2008). caiete didactice. creativitatea. Materialele didactice elaborate respectă particularităţile de învăţare ale preşcolarilor.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii Prin aprobarea „Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare în Republica Moldova” şi prin editarea „Curriculumului educaţiei şi instruirii copiilor în instituţiile preşcolare de diverse tipuri” (1997). punând accentul pe necesitatea pregătirii copiilor pentru viaţă şi şcoală prin formarea maturităţii şcolare [14 pag. seturi de teste formează atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi dezvoltă curiozitatea. 45]. perseverenţa şi voinţa – calităţi atât de necesare viitorului şcolar [79 pag. s-a anunţat decizia statului de a restructura în mod fundamental sistemul de instruire şi educaţie preşcolară şi de a conveni un caracter de continuitate între primele verigi ale sistemului de învăţământ : grădiniţă – şcoală primară. iar ordinea logică a activităţilor de învăţare presupune respectarea condiţiilor în care materialele didactice contribuie la : 1) Dezvoltarea capacităţilor psihomotorii 2) Dezvoltarea proceselor perceptive 41 . care ar corespunde particularităţilor de vârstă preşcolară.

dramatizare). Prevede nu numai învăţarea literelor şi a citirii. politicoşi. expresive şi creative. Prin folosirea corectă a materialelor didactice elaborate se vor pune accentul pe însuşirea normelor etice. capacităţile şi incapacităţile. fiind deprinşi să fie sinceri. corecte. să se comporte [12 pag. creativitate verbală. să compună poveşti. Educaţia limbajului : formarea pronunţiei corecte. imaginile şi jucăriile le vor ajuta să înţeleagă cum trebuie să fie relaţiile interpersonale. În practica de lucru a grădiniţelor de copii s-au editat şi s-au implementat un set de materiale didactice. complete de tablouri. 42 . formarea comunicării verbale elementare fluente. Aceste caiete pot fi folosite în multiple scopuri : dezvoltarea verbalartistică. evaluarea competenţelor de creativitate verbală. dezvoltarea aptitudinilor de a organiza jocuri-dramatizări. cum trebuie să comunice. să converseze. dar şi dezvoltarea personalităţii copilului. povestire. Fiecare pagină este orientată spre dezvoltarea verbal-artistică a copiilor. antologii de texte. modeşti. texte din creaţia folclorică. Prin conţinuturile materialelor didactice elaborate s-au urmărit scopul de a permite copiilor să stabilească anumite relaţii de colaborare. formarea perceperilor elementare de analiză a textului literar. textele literare. spre formarea competenţelor elementare de comunicare. completarea şi activizarea vocabularului. caiete didactice.3) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare : a. repovestire. educarea capacităţii comunicării culte. abecedare şi dicţionare ilustrate. jocuri-teatru în baza textelor literare. tablourile. motivele cognitive şi competiţionale. folosind pe larg texte din literatura copiilor. seturi de imagini. Copii învaţă în baza Abecedarului să recite. culegeri de jocuri. fondarea priceperii de a învăţa prin intermediul activităţii de joc în baza conţinuturilor propuse. testelor copiilor le vor fi formate şi dezvoltate motivele principale legate de stabilirea şi păstrarea relaţiilor reciproce. al autoafirmării. oneşti. etc. succesele şi insuccesele lor. ne invidioşi. să povestească. familiarizarea cu folclorul şi literatura pentru copii. Este necesar de ai învăţa pe copii să-şi aprecieze calităţile personale. cărţilor didactice. b. spunând unele motive altora. Educaţia literar artistică : dezvoltarea capacităţilor de receptare. pozitive cu semenii şi adulţii : motivul demnităţii personale. dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii elementare. dezvoltarea capacităţilor de descriere. a perceperilor de comunicare [80 pag. 21] [Anexa № 16]. În baza caietelor. ghicitori. Cărţile. Caietul preşcolarului. Litera este însoţită de imagini. 9]. Abecedarul preşcolarului. formarea competenţelor de reproducere expresivă (recitare. dezvoltarea vorbirii şi dezvoltarea literară.

43 . alcătuirea independentă a sfârşitului. Conţinuturile incluse în caiet prevăd un mod neobişnuit de dezvoltare matematică prin intermediul diverselor texte literare. Imaginile şi textele prevăd familiarizarea cu plaiul natal. organizarea jocurilor cu subiect. selectând poezii. formarea priceperilor elementare de comunicare orală şi pregătirea pentru comunicarea scrisă. Caietul № 1 Comunicare şi dezvoltarea vorbirii are ca obiective majore : însuşirea. vor încercui grupuri de obiecte etc. Caietul № 4 Creativitate. etc. ghicitori. să compună o poveste. vor haşura. literare şi muzicale. conţinutului textelor literare. creativitatea fiecărui copil şi va evidenţia nivelul pregătirii mâinii pentru scriere. să compună poveşti. schimbarea subiectului. Prin acest caiet s-a făcut o încercare de integrare a obiectivelor educaţiei artistico-plastice.Direcţiile principale ale activităţii urmăresc : familiarizarea cu mediul înconjurător. cunoştinţe şi competenţe necesare. Antrenamentul grafic v-a facilita şi dezvolta priceperi de a desena ornamente. Principiul fundamental este munca individual – diferenţiată cu fiecare copil. Se recomandă să se respecte anumite tehnologii didactice. extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor despre viaţă. Caietul № 2 Matematica. Scopul fiind dezvoltarea priceperilor elementare ale copiilor de a crea ceva în mod independent. natură şi societate. de a-şi forma unele competenţe de lucru manual. educaţia literar-artistică. Conţinutul paginilor prevăd şi includerea treptată a copiilor în lumea literaturii şi a ştiinţelor. Aici le permite copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti. În elaborarea conţinutului acestui caiet se vor realiza o serie de obiective educaţionale generale care creează bazele culturii spirituale ale omului. proverbe. şi se vor realiza obiectivele educaţionale. ghicitori. snoave. În vederea dezvoltării creativităţii copilului adulţii trebuie să lectureze mai întâi conţinutul textului ilustrat apoi să le propună copiilor să deseneze. legende. adulţii le vor forma atitudini. Materialul inclus în această carte vizează perioada abecedară şi prevede continuarea lucrului început în Abecedarul preşcolarului. Caietul № 3 Literatură şi desen. completarea textului. cu flora şi fauna plaiului natal. Lucrând independent cu copii. Ea constituie partea a II Abecedarului preşcolarului şi este prevăzută pentru grupele pregătitoare. pe realizarea unor conlucrări sistematice. Setul de caiete didactice „Ne pregătim de şcoală” pune un accent deosebit pe rolul adulţilor (părinţilor şi cadrelor didactice) în procesul de activizare a structurilor mintale constructive şi creative ale copiilor. natura şi dezvoltarea literar-artistică. poveşti. Cine le vede nu le crede. În vederea dezvoltării gândirii verbal – logice şi creative a copiilor li se propune să rezolve integrame. descrierea unor personaje. începutului. cine le paşte le cunoaşte … Această lucrare completează setul de lucrări didactice pentru copii de 5-7 ani. vor colora. formarea aptitudinilor de comunicare.

Setul de teste „Cunoaşterea Mediului” prevede conţinuturi şi modalităţi de realizare a obiectivelor curriculare. 44 . Setul de caiete „Lumea ce ne înconjoară”. în care adulţii concomitent vor realiza şi multe alte obiective : ale educaţiei verbal-artistice. Înglobează conexiuni cu activităţile de educaţie a limbajului. Aceasta va contribui nu numai la dezvoltarea gândirii creative. faţă de flora şi fauna plaiului. Prezintă un material didactic prin intermediul căruia se va face educaţia preşcolarilor pentru mediu. etc. etc. Setul de cărţi „Creşte-n casă scump odor”. Hai să ne jucăm şi să învăţăm – Stela Cemortan. creativitatea copiilor. comunicarea cunoştinţelor despre mediul ambiant. educaţie pentru ştiinţă şi elemente de matematică. Este destinat copiilor preşcolari. urmând să haşureze.Creativitatea este tratată ca o dimensiune psihologică ce angajează în procesul de creaţie întreaga personalitate şi este considerată o performanţă originală şi de valoare a personalităţii. să învăţăm”. literare. să deseneze. părinţilor şi educatorilor din instituţiile preşcolare şi prevede educaţia literar artistică a copiilor. să coloreze. conţinuturile incluse în acest caiet vin să faciliteze activitatea educaţională de dezvoltare la copii a atitudinii pozitive faţă de om şi munca lui. Realizarea itemilor solicită gândirea. să ascultăm. muzicale. atenţia. artistico-plastice. ci şi a mişcărilor mâinilor. În scopul realizărilor obiectivelor curriculare au fost editate şi cărţile unite sub genericul „Să colorăm. matematice. În componenţa setului sunt incluse 4 cărţi (mini-antologii) ce conţin texte din folclor şi literatură pentru folclor. Caietul № 5 Ştiinţe. să contureze. imaginaţia.

formarea pe baza textului concret predat a anumitor calităţi şi trăsături de caracter. Scopul educativ prevede educarea la preşcolari a sentimentelor. la copii se dezvoltă emotivitatea. 58]. Preşcolarii percep atât mediul înconjurător cât şi literatura mai mult prin intermediul senzaţiilor. Psihologia preşcolară susţine. atitudinea individual – diferenţiată faţă de conţinutul lui.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică Metodica literaturii ca ştiinţa studiază legităţile procesului pedagogic efectuat în scopul dezvoltării literar artistice a personalităţii. interpretarea emotivă a conţinutului. Metodele intuitive – se utilizează în procesul activităţii literar – artistice cu scopuri ca : pregătirea copiilor pentru a percepe textul. În pedagogia contemporană o atenţie deosebită se acordă metodelor instruirii şi educaţiei copiilor. îndreptate spre obţinerea anumitor succese în procesul de instruire şi educaţie. priceperi elementare de creaţie (compunere) [2 pag. În organizarea activităţii literar artistice se utilizează trei tipuri de metode pedagogice : A. 289]. formarea anumitor calităţi ale personalităţii [3 pag. Scopul principal al dezvoltării literar – artistice este familiarizarea cu folclorul şi operele literare create special pentru ei. că gândirea preşcolarilor e concretă. alegerea de sine stătătoare a mijloacelor de redare expresivă. lărgirea orizontului lor de cunoştinţe pe baza 45 . Tot aici li se mai formează şi anumite modalităţi speciale şi generalizate de acţiune : perceperea conţinutului emotiv şi de idei al textului. Familiarizându-i cu textele literare. ele determinând modalităţi de activitate a pedagogului şi copilului. priceperile şi deprinderile necesare activităţii date.2. intuitiv-imaginară.

ilustraţiilor şi a tablourilor. alcătuind o povestire. Suplimentar se introduc şi aşa metode ca : înscenarea. În procesul observărilor copii acumulează cunoştinţe atât despre însuşirile şi calităţile obiectelor şi fenomenele ce-i înconjoară. jocurile. consolidarea cunoştinţelor acumulate de către copii. experienţele elementare şi modelarea. caută mijloacele interpretării expresive. poveste după modelul scriitorului sau educatorului. 78]. 69]. B. imitarea mişcărilor personajelor din text. • Cu caracter de joc mobil – copiii înscenează un text sau creează anumite situaţii de joc şi acţionează din numele eroului literar. după dorinţa şi posibilităţile proprii aleg. Scopul utilizării acestei metode poate fi : pregătirea copiilor către o percepere mai profundă a conţinutului textului. Metoda jocului include în sine nu numai consolidarea cunoştinţelor despre textele literare. cât şi despre legătura obiectului cu mediul ambiant [12 pag. O metodă eficientă este demonstrarea filmelor prin care le trezim copiilor un viu interes faţă de conţinutul emotiv al textului le ajută mai uşor să înţeleagă conţinutul de idei şi limbajul operei date. sistematizarea cunoştinţelor copiilor la literatură [12 pag. aplicaţia şi modelarea lucrărilor colective (după conţinutul operei literare). Cu caracter creator – copiii singuri. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre obiectele cunoscute. Observarea este una dintre metodele intuitive. 33]. Scopurile acestor metode sunt însuşirea profundă a materiei de programă.conţinutului textului literar. fenomenele lumii înconjurătoare. să le mărească volumul de cunoştinţe. adică aplicarea lor în practică. Metoda exerciţiilor – cere de la copii să pună în acţiune cunoştinţele acumulate în domeniul literaturii pentru copii. O altă metodă este demonstrarea obiectelor. recitarea poeziilor. imită mişcările lui [47 pag. dar şi a cunoştinţelor din domeniul literaturii. repovestirea. desenul. formarea unor reprezentări concrete despre mediul ambiant şi obiectele. dezvoltarea imaginaţiei. dezvoltarea aptitudinilor creatore [12 pag. să-şi imagineze personajele din text [89. Această metodă se foloseşte în cadrul activităţilor pe roluri a poeziilor. 46 . consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre fenomenele naturii şi a vieţii sociale. sau. 75]. Metodele practice – aici pot fi utilizate exerciţiile. compun o variantă proprie. de repovestire. La activităţile de literatură se aplică exerciţii : • • Cu caracter imitativ – copiii se stăruie să alcătuiască povestirea sau povestea sa după modelul educatorului sau al autorului. Metoda de joc – cere îndeplinirea diferitor acţiuni. pedagogie]. demonstrarea teatrelor.

Modelarea ca metodă practică a căpătat o răspândire largă în cadrul activităţilor literar artistice. Aici se pot folosi două tipuri de modelare : cu obiecte şi cu modele – scheme. Putem utiliza jocul „Ghiciţi, ce v-am spus?” [23 pag. 118 ] [Anexa № 15]. Metoda înscenării – pregătim copiii către jocurile dramatice şi activitatea teatralizată, având ca scop formarea atitudinii creatoare faţă de conţinutul operelor literare; dezvoltarea spiritului creator; formarea priceperii de a înscena poveştile; educarea dorinţei de a organiza jocuri-dramatizări [12 pag. 63]. C. Metodele verbale – metodele în cauză transferă copiii pe o treaptă nouă de dezvoltare. Scopurile acestei metode : îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre mediul ambiant, viaţa socială şi literară, formării atitudinii emotive faţă de textul literar, dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Povestirea pedagogului este una dintre cele mai răspândite metode verbale în activităţile cu copii. Cu ajutorul acesteia educatorul creează la copii impresii vii, trezeşte imaginaţia,interesul faţă de textul literar contribuie la lărgirea cercului lor de cunoştinţe. Metoda lecturii – trezeşte la copii interesul faţă de carte, faţă de conţinutul textului literar. Apare dorinţa de a mai lectura încă o dată opera. Dacă educatorul sistematic va susţine această iniţiativă a copiilor atunci el va educa interesul faţă de carte, dorinţa de a se adresa de sine stătător cărţii şi de „a lucra” sistematic cu ea [68 pag. 38]. Povestirea artistică a textului – scopul acestor activităţi este de ai familiariza pe preşcolari cu cele mai frumoase opere în proză din folclorul copiilor, de ai face să simtă frumuseţea operei. Aceste activităţi sunt îndrăgite de copii, deoarece în cadrul lor ei au prilejul de a savura frumuseţea cuvântului artistic, de a se familiariza cu viaţa socială şi cea a naturii, cu unii eroi neverosimili. Copii de 6-7 ani încep a manifesta interes mai mare faţă de carte, de fiecare text aparte. Lectura pentru ei devine o necesitate. Deseori terminând citirea textului ei roagă educatorul să le mai citească. Aceasta ne vorbeşte nu numai de apariţia elementelor de dragoste a copiilor faţă de carte ci şi faptul că la ei se dezvoltă atenţia voluntară [12 pag. 122]. Pentru activităţi se aleg poveşti populare cu animale, snoave, basme scurte. De asemenea se povestesc şi unele povestiri cu tematică patriotică despre sărbători. Curriculum prevede următoarele creaţii populare : • • • • • „Ridichea” – poveste populară rusă; „Oul de aur” – poveste populară bulgară; „Ursul păcălit de vulpe” – de I. Creangă [vezi Anexa № 6]. „Mioriţa” – baladă populară „Moldova” – de D. Matcovschi

47

Un loc de seamă la activităţile de citire şi povestire artistică trebuie să le revină metodelor intuitive. Repovestirea – este o activitate de literatură având ca scop principal formarea la copii a perceperii de interpretare expresivă a unui text [12 pag. 125]. La aceste activităţi în faţa copiilor se pun următoarele sarcini : de a asculta atent şi a reţine în memorie conţinutul operei artistice, de a simţi conţinutul emotiv al textului, de a înţelege conţinutul de idei, de a reproduce aproape un text. O atenţie deosebită e necesar să se acorde metodicii organizării aceste activităţi care are următoarele etape : citirea expresivă a textului de către pedagog, conversaţia în legătură cu conţinutul, citirea repetată de către pedagog, repovestirea de către copii, organizarea jocurilor pe baza textului [24 pag. 67]. Se aleg pentru repovestire următoarele creaţii : • • • • • • „Ce este mai tare de cât cetăţile ?” – legendă populară „Capra cu trei iezi” - de I. Creangă „Păcală şi zarzărele” – snoavă populară „Punguţa cu doi bani” – de I. Creangă „Motanul, vulpea şi cocoşul” – poveste populară rusă „Ulciorul cu galbeni” – poveste populară

Copiii povestesc aproape de conţinut, expresiv, utilizează cuvinte din text, expresii literare, observă ce a fost bun în povestirea sa. Memorizarea – se începe încă din fragedă copilărie. Copiilor li se spun poezii hazlii se organizează jocuri amuzante în timpul cărora memorizează poezioare [12 pag. 52]. În grupa pregătitoare se folosesc poezii cu un volum de 2-3 strofe. Memorizarea textului se începe cu o conversaţie introductivă în legătură cu conţinutul textului. Copiilor li se spune o ghicitoare, li se arată un tablou, jucărie, obiect. Se recită poezia de către educator (de 2-3 ori), apoi memorizarea ei de către copii. Ei memorează poezia, o recită pe rând, o înscenează (dacă conţine dialog.). Trebuie atrasă atenţia la recitarea expresivă a poeziei. Poeziile se memorează în întregime şi nu pe strofe, se recită individual şi nu în cor. Pentru recitare la etapa de bază se invită copiii înzestraţi cu o memorie bună, ceea ce permite la ceilalţi copii să înţeleagă şi să însuşească mai bine textul. Trebuie de atras atenţia la conţinutul poeziei : solemn, liric [12 pag. 56]. Compunerea (crearea textelor) - dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a priceperii de a compune este una din sarcinile supreme ale activităţii literar artistice. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini o importanţă deosebită o au următorii factori : conţinutul bogat al vieţii copiilor

48

acasă şi la grădiniţă, activităţile bogate după conţinut la grădiniţă, îmbogăţirea cunoştinţelor despre viaţă, literatură, scriitori, carte [12 pag. 56]. În grupele pregătitoare copii învaţă a compune ghicitori, poveşti după modelul educatorului, după conţinutul unui tablou cu subiect, compun împreună cu educatoarea poezioare scurte de 2-3 rânduri. Formarea priceperii de a crea independent texte de mic volum este scopul final al activităţilor de povestire creatoare, ce se organizează în grădiniţă [12 pag. 57] [Anexa № 18; Anexa № 19].

2.4 Cercetarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare Epoca contemporană formulează multiple exigenţe faţă de personalitatea umană. Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneţ, cu o gândire creatoare. Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii. În instituţiile preşcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un loc important în ansamblul problemelor instructiv-educative, avându-se în vedere atât obiectivele pe care le urmăreşte grădiniţa în pregătirea copiilor pentru şcoală şi implicit pentru viaţă, cât şi influenţa pe care o exercită însuşirea noţiunilor matematice asupra dezvoltării lor generale [50 pag. 12]. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolarilor a jocului didactic matematic [76 pag. 8]. Activităţile matematice au un rol deosebit în cadrul învăţământului preşcolar, care are scop de a contribui la formarea personalităţii copiilor de 6-7 ani. Ele vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa I.

49

25]. chiar sumară. personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin: maturitate fizică . maturitate morală sentimentul datoriei şi al responsabilităţii. Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preşcolari. din diversitatea materialului didactic. mărimii şi culorilor mai importante.rezistenţă la efort . atenţia lui fiind spre desfăşurarea acţiunilor şi regulilor de joc [50 pag. care să-i înlesnească munca de învăţare. izvorât din caracterul lui creator. a regulii. ele fiind special create de adulţi în baza diverselor materiale ilustrative. Bernard. maturitate pentru muncă capacitatea de concentrare. Fundalul emoţional al jocului. pătrat. În procesul jocului copilul trăieşte diverse emoţii. capacitatea de analiză şi planificare. 113]. 50 . îl face pe copil apt pentru şcoală şi nu însuşirea unui volum mare de cunoştinţe. stimulează atenţia voluntară la copii. Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes. maturitate socială trebuinţa de apartenenţă la grup. copilul trebuie să posede.capacitatea de autoreglare. a spiritului colectivist [25 pag. 13]. Printre diversitatea jocurilor folosite în instituţiile preşcolare un rol aparte îl ocupă jocurile didactice. Achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale. maturitate mentală. emoţional. ele păstrează esenţa activităţii de joc : regulile şi acţiunile de joc. la intrarea în şcoală operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere. copiii îşi formează reprezentările despre figurile geometrice. Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conţinutul lor instructiv şi educativ. înţelegerea normei. la intrarea în şcoală. capătă încredere în puterile sale intelectuale. Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noţiunilor matematice şi a operaţiilor logico-matematice ce se dezvoltă succesiv în operaţiile gândirii şi inteligenţei preşcolarului şi apoi a şcolarului [23 pag. a cantităţilor. maturitate volitivă . trebuinţa de performanţă [28 pag. Pe lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător. se nelinişteşte se bucură. 14]. 45].E. creează premise pentru asimilarea mai profundă a cunoştinţelor priceperilor şi deprinderilor. Fiind create în scopuri didactice. consideră că. conştiinţa sarcinii . conduita socială adecvată în grup. de a-şi inhiba impulsurile şi de a-şi regla trebuinţele . asupra formelor. De îndată ce copiii au căpătat o iniţiere. Jocurile didactice incluse la activităţi prin acţiunile lor implică instruirii un caracter atractiv. dreptunghi. din bucuria câştigului comun este un factor important în dezvoltarea personalităţii. devin mai riguros fundamentate din punct de vedere ştiinţific. În jocul „Găseşte o piesă” de aceeaşi formă. atenţia şi perseverenţa. triunghi. ei pot primi trusele pentru a-şi desfăşura unele activităţi la liberă alegere [50 pag. Învăţând să deosebească formele: cerc. câştigă în ultima vreme tot mai multă importanţă.

În procesul formării reprezentărilor matematice. deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire şi de limbaj [50 pag. Jocul „Săculeţul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma. a exerciţiilor permiţând copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti : • • • • • • Tema : Unu-mult „Pupăza din tei ” de I. Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri. Cemortan. să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa. în cadrul echipelor trebuie antrenaţi si cei mai timizi. unde începe munca intelectuala independentă. situaţii cu elemente de problematizare. Ei se obişnuiesc să exprime corect şi cu uşurinţă ceea ce gândesc şi rezolvă practic. E necesar să se creeze şi diverse situaţii neforţate de învăţare cu utilizarea diferitelor materiale didactice. mărimea şi grosimea piesei numai prin simţul tactil. 51 . Organizarea echipelor permite copiilor să se obişnuiască cu cerinţa de a munci în colectiv. li se oferă procedee şi pentru deducerea ei în anumite situaţii [23 pag.Comparând obiectele după diferitele lor însuşiri. Tema : Numărul şi cifra 3 „Păcală şi cârnaţul” snoavă populară. Scăderea. Tema : Mulţimea „Crăiasa Broască” poveste populară rusă. îşi dezvoltă vocabularul matematic. de arbitru imparţial [vezi Anexa № 7]. 54]. 73]. „Spicul de grâu”. Paralel cu jocurile sunt binevenite şi diverse exersări. culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin scoaterea piesei din săculeţ. îşi însuşesc o terminologie adecvată. el este în stare să acţioneze şi în mod independent. copilul învaţă să cunoască dimensiunile de mărime şi grosime [Anexa № 12]. Cu ajutorul acestui caiet copiii însuşesc volumul necesar de cunoştinţe prevăzut de curriculum [11 pag. Creangă. de îndrumător. 15]. Tema : Semnul minus. activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală. Bine venite sunt diverse fişe cu conţinut matematic şi caietul „Matematica” din setul „Ne pregătim de şcoală” de S. Tema : Numărul şi cifra 2 „Păcală şi Tândală” snoavă populară. cu organizarea schimbului de experienţă. Obiectivele curriculare vor fi realizate prin intermediul tehnologiilor moderne a metodelor active. Astfel se formează spiritul de echipă. Educatoarea are rol de organizator. copiii îşi exersează vorbirea. de a cultiva relaţii interpersonale corecte între copii. Treptat însă. Tema : Pus-adunarea „Doi ursuleţi lacomi” poveste populară ungară. fiecare copil luptând pentru câştigarea competiţiei de către echipa sa. Copilul îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu ajutorul cuvintelor.

„Punguţa cu 2 bani” de I. Pe casetă se plasează 8 pătrate. Tema : Numărul şi cifra 5 „Păcală turc” snoavă populară. Jocul „Floricica magică” Materiale : Set de floricele de diferite culori. Curriculum preşcolar prevede următoarele compartimente în care sunt utilizate jocurile : a) Mulţimea. formă. Banii şi valoarea lor. Tema : Numărul şi cifra 8.• • • • • • • • • • • Tema : Numărul şi cifra 4 „Păcală şi luna” snoavă populară. Determinarea componenţei numărului. Tema : Numărul şi cifra 6 „Ciocârlia. egal. Apoi stabilesc egalitatea şi inegalitatea numărului de elemente folosind semnele convenţionale : <. Tema : Evaluarea. Adunarea a 3 numere. dezvoltarea competenţelor de rezolvare a unor situaţii problematice. numărul  Jocul „Cât mai adăugăm ?” Obiectivele : consolidarea cunoştinţelor de numărare în limita 10. = [50 pag. >. b) Dimensiunea  Jocul „Cine va reuşi mai repede ?” 52 . „Cinstea lui Păcală” snoavă populară. Tema : Numărul şi cifra 7 „Păcală şi pisica” snoavă populară. „Capra cu 3 iezi” de I. formă. a priceperii de a aprecia vizual numărul obiectelor. 87]. Tema : Figuri geometrice „Oul de aur” poveste populară bulgară. Desfăşurare : Copiii formează numărul 10 din unităţi mai mici. Banii şi munca. Formarea capacităţii de a se concentra la conţinutul propus pentru rezolvare. „Gogoaşa” poveste populară rusă. Creangă. Plus.  Obiectivele : Alcătuirea şi descompunerea mulţimilor după anumiţi indici : culoare. mărime şi indică numărul corespunzător. minus. Tema : Consolidare. Tema : Evaluare. Copiii numără figurile şi pun cifra corespunzătoare lor [50 pag. Tema : Ovalul. Componenţa numerelor în limita lui 9 „Când îşi face câinele casă” poveste populară. Tema : Componenţa numărului 7 „Cizmele ogarului” poveste populară bulgară. 103]. mărime. Stabilirea egalităţii şi inegalităţii numărului de elemente. Creangă. copiii le numără şi determină de câte pătrate e nevoie pentru a forma numărul 10. vulpea şi ogarul” poveste populară. Desfăşurare: Copiii determină numărul de floricele de aceiaşi culoare.

adecvat siluetei : la stânga. jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. 72]. înălţimea. Ei pot să măsoare la dorinţă proprie orice obiect [46 pag. Materiale : Set de figuri geometrice.Obiectivele : exersarea în aprecieri vizuale a dimensiunilor. a imaginaţiei. Deci. 102]. În urma investigaţiilor realizate am concluzionat că influenţa jocului logic asupra comportării copilului în colectiv. Materiale : Rigle. a imaginaţiei. Copilul este solicitat să termine de desenat figurile geometrice alcătuind o imagine [46 pag. Desfăşurare : Copiii cu ajutorul riglei şi panglicii centimetrice vor măsura fâşiile de hârtie determinând lungimea lor. a fanteziei. sus. la dreapta. jos. panglici centimetrice şi fâşii de hârtie. asupra caracterului şi a voinţei este permanentă. apoi conştientizând unde pot fi ele folosite [50 pag. atenţiei voluntare. directă şi de o mare intensitate. în utilizarea riglei sau a centimetrului ca unitate de măsură. a priceperilor de orientare pe suprafaţa plată. lăţimea. Desfăşurare : Copiilor li se propune seturi de figuri geometrice din care vor construi diverse imagini. aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. Desfăşurare : Se demonstrează o imagine pe care sunt redate diferite figuri geometrice însă ne finisate. dezvoltarea gândirii logice. c) Figuri geometrice  Jocul „Chibzuieşte şi construieşte” Obiectivele : evidenţierea componenţelor de a uni corect figurile geometrice. asupra disciplinei. d) Orientarea în spaţiu  Jocul „Cu ce se aseamănă ?” Obiectivele : dezvoltarea gândirii logice. 69]. ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă. 53 . să poată folosi măsura convenţională în diverse situaţii. evaluarea capacităţii de orientare pe foaie de hârtie. utilizarea corectă a semnelor.

1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari “Frumosul se educă prin frumos”(Platon) Educaţia estetică poate avea o puternică influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăiri afective în faţa operelor artistice . 81]. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani 3. Atenţia copiilor trebuie să fie îndreptată asupra valorilor: aspecte din natură.Capitolul III. Astfel ei trebuie învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa înconjurătoare fără să le observe. 54 . Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică. în observarea a tot ceea ce este corect şi frumos în comportarea şi activitatea celor din jur. pedagogie ]. folclor. Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor . este o activitate care produce . Dar după cum spunea Aristotel ”desenul trebuie să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului şi să nu devină o meserie” [ 88. tradiţii. artă etc. în contemplarea peisajelor naturii. la rândul ei educaţia estetică fiind o parte principală a educaţiei multilaterale ce trebuie începută încă de la cea mai fragedă vârstă. place şi care îi ajută pe copii să vadă frumosul [24 pag.

imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolară o adevărată „explozie “. atitudini caracteristică tuturor oamenilor. pot da soluţii [23 pag. Referindu-se la activitatea artistică M. La vârsta preşcolară creaţia are importanţă majoră în devenirea umană. să observe şi să aprecieze 55 . cunoaşterea prin artă devine mai accesibilă. educatoarei revenindu-i sarcina de a găsi activităţi caracteristice preşcolarilor care să constituie o formă de expresie a imaginaţiei şi creativităţii. pot pune întrebări. Există. originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. în formare şi dezvoltarea personalităţii copilului. Ca factor intelectual la creativităţii. Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor educatoarea trebuie să folosească acele metode active. vizionarea unor documentare de artă sau prezentare unor albume tematice ajută copiii să observe aspecte ale realităţii pe care nu le-ar fi sesizat dacă acestea nu ar fi fost oferite sub formă artistică. Ca formă de expresie a imaginaţiei şi gândirii. Taylor. Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei fără ca aceasta să fie preocupată de produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. 17]. pot avea iniţiativă. chiar dacă pentru omenire creaţia copilului nu are valoare [vezi Anexa № 8]. Ralea consideră că psihologia artistului este psihologia anumitor trăsături. la emoţiile sale faţă de tot ceea ce este frumos. manifestate însă într-un grad mai înalt şi îmbrăcând forme extreme de personalitate. curiozitatea. asociative care pun accentul pe libertatea asociaţiilor în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. mai largă. Trăsăturile creativităţii (fluiditatea. Vizitele făcute la diferite expoziţii de desen şi pictură. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea. Formele artei se manifestă în conştiinţa copiilor îndeosebi pe calea simţurilor. după A. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe copil să îl transpună în desenul său.L. abilităţi. Viaţa preşcolarităţii permite formarea şi dezvoltarea creativităţii. Apelând la afectivitatea copilului. ea fiind acum la apogeu şi pentru că gândirea se află la un nivel de dezvoltare cel mai are de străbătut alte stadii importante de dezvoltare. poveşti ilustraţii cunoscute anterior. cinci niveluri ale creativităţii dintre care la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. Chiar dacă imaginaţia se află la apogeul manifestărilor sale. necesitatea lăuntrică a afirmării. activitatea artistico-plastică este atât activitate de joc dar şi formă de obiectivare al celor două procese psihice [vezi Anexa № 9]. imaginaţia completează astfel întru-un fel slăbiciunile gândirii. Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în primul rând în dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive. 92]. flexibilitatea. Prin educaţie copiii învaţă să perceapă . totuşi ea nu se află şi la apogeul calităţii sale [25 pag. Primele lucrări ale copiilor sunt de cele mai multe ori combinaţii de imagini din basme .Desenul constituie un mediu propice posibilităţilor de creaţie ale copilului.

. 89]. În grădiniţă sunt multiple posibilităţi de a pregăti copilul să recepţioneze şi să vibreze în faţa frumosului .aşezarea în pagină a elementului temei. folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. 71]. De aceea copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. Percepţia vizuală trebuie îmbogăţită printr-o educaţie corect îndrumată. Pentru a ţine trează curiozitatea şi interesul copiilor trebuie ca materialul pe care se lucrează să fie cât mai diversificat atât ca formă şi mărime dar ca şi compoziţie. Apoi în desenele lor vor exprima trăirile lor în faţa acestor frumuseţi. 56 . Activităţile artistico-plastice constituie un cadru eficient în acest sens şi un mijloc de stimularea creativităţii copiilor [29 pag. să creeze frumosul şi să-l introducă în viaţa sa personală. Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi. A fi creator în sens general. înseamnă a fi capabil să stabilească legături artistice noi. neaşteptate între cunoştinţele dobândite sau între acestea şi cele noi. creta ) pot lărgi orizontul copiilor şi dau frâu liber imaginaţiei [63 pag. Activitatea plastică este şi o formă de echilibru între lumea interioară a copilului şi solicitările lumii exterioare. folosirea unor metode pedagogice adecvate dar şi o conduită didactică flexibilă. . Astfel.respectarea proporţiilor unui obiect sau între două obiecte. a face combinaţii cu o anumită intenţie întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat. priceperi. În acest sens ea vizează stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de cunoaştere la copii. 88].frumosul din lumea înconjurătoare. . asigurarea unui climat educaţional dezinhibant. Strategia didactică este direct responsabilă în mare parte de stimularea potenţialului creativ al copilului preşcolar. Dar orice activitate creatoare. . a vedea. deprinderi şi aptitudini ca: .mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor sau a altor culori de apă.familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi tehnic de realizare practică a acestora [64 pag. utilizând metode de stimulare a creativităţii.realizarea de compoziţii plastice şi redarea expresivă a unui obiect. De asemenea folosirea diferitelor unelte de lucru (pensula. 8]. declanşarea motivaţiei pozitive şi afective. Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului. desenul constituie când o cale de pregătire a imaginii mentale când o rezultantă a acesteia [30 pag. presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite. Obiectivele specifice prevăzute în programa de învăţământ vizează formarea unor capacităţi.

invenţii din material natural. Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creaţie – el se concretizează prin ceva material: desene. a lumii. Acest program prevede ca în acest scop educatorii şi părinţii în procesul educaţiei artistico-plastice să-şi orienteze eforturile spre rezolvarea următoarele obiective generale ale educaţiei intelectuale prin intermediul operelor de artă plastică : 57 . aplicaţii. accentuarea procesului creator. Creaţia este strâns legată cu însuşirile personalităţii (caracterul. creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens.Activităţile artistico-plastice contribuie în mod deosebit la educarea gustului pentru frumos şi trezesc interesul copiilor în a-şi compune singuri modelele determinându-i să-şi exprime ideile originale şi să-şi pună în practică iniţiativele. Imaginaţia este unul din indicii după care I. 7]. ca cel mai important indice definitoriu de creativitate şi elaborarea ca indice a creativităţii care ne indică capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative. de a-i pasiona prin visul său. auditive. de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”.52].S. Desenând. capacităţile. Creativitatea bazată pe învăţământul formativ stimulează îndeosebi originalitatea. Produsul este apreciat drept creativ dacă poate fi caracterizat prin originalitate şi utilitate socială. a primului sistem de semnalizare. accentuarea personalităţii creatoare. A. Educaţia intelectuală a copiilor preşcolari conform prevederilor curriculumului preşcolar este orientată spre formarea comportamentului cognitiv şi verbal. este nivelul superior al cunoaşterii şi nu se poate produce fără acumularea prealabilă a cunoştinţelor. Gândirea plastică însă. În grupele unde sunt create condiţii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalităţii armonioase. interesele). Pavlov îi raporta pe oameni la tipul artistic sau gânditor.P. Aceasta vorbeşte despre rolul mare în activitatea lui. este doar o parte a gândirii artistice [75 pag. copiii operează în special cu imagini (vizuale. motorii). Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii. Originalitatea se exprimă prin noutate şi unicitate [9 pag. a reflectării plastice. În variantele de abordare şi analiză a creativităţii putem delimita trei direcţii: accentuarea produsului creator.

percepţiilor. impulsul. printre factorii afectivi şi intelectuali ai educaţiei artistico plastice şi ai dezvoltării creativităţii. emotivitatea. 95]. 18]. curiozitatea. În ultimul timp se simte o tendinţă de a lăsa copilul liber să facă diverse. Al. trecerea ei de la cea intuitivă la cea abstractă. a compara.mâzgăleli spontane urmând ca apoi să caute cu ce sar potrivi unele elemente şi în baza acestora să iniţieze un subiect. a analiza. a senzaţiilor. N. 168].). M. limbajului. Vetlughin. Dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiză. I. Piaget. Cemortam. Roşca. a trage concluzii.o dezvoltarea proceselor psihice cognitive. Maltzman. Hubenco [26 pag. flexibilitatea. sinteza. gândirii. Berlyne. etc. a lua decizii. J. Rubenştein. Obiectivul general ce trebuie urmărit şi la activităţile de artă plastică vizează formarea culturii vorbirii şi a competenţelor de comunicare. memoriei. A. Despre importanţa factorilor afectivi şi intelectuali în procesul educaţiei artistice şi cel al dezvoltării creativităţii se vorbeşte pe parcursul a mai multor ani în lucrările semnate de : J. a deprinderilor de a observa. Conform convingerilor acestor cercetători. Toffler ) pentru realizarea cu succes a dezvoltării creativităţii nu mai puţin importanţi sunt şi factorii adiţionali : dorinţa de a crea. imaginaţia constructivă. a sesiza. o formarea celor mai elementare procedee ale activităţii cognitive o dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ [64 pag. fluenţa. a capacităţilor intelectuale. Maier. S. E. inventivitatea. Conform convingerilor altor cercetători (D. T. tendinţa de afirmare şi autorealizare personală. o dezvoltarea curiozităţii. atenţiei voluntare şi a imaginaţiei. N. un rol decisiv îi revine gândirii divergente rezidată de următoarele caracteristici : originalitatea. clasificarea. Guilford. atât în familie cât şi în cadrul grădiniţei fac posibilă evoluţia gândirii copiilor. 58 . L. S. gândirea imaginativă [23 pag. A. Osborne la gîndirea divergentă adiţionează şi alte variabile cognitive cum ar fi : spiritul de observaţie. Thurstone. Postolache. fluxul informativ. comparaţia. o formarea abilităţilor intelectuale. Ştern.

Obiectivele conceptuale ale educaţiei artistico-plastice pun accentul atât pe conţinuturi. 18].2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor Jocul reprezintă o activitate deosebită care înfloreşte în anii copilăriei şi îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii sale vieţi. interesului faţă de conţinutul identico-semnificativ. dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor. provocarea curiozităţii. dezvoltarea simţului de frumos. 89]. asocieri combinări. Educaţia artistico plastică este una din cele mai importante activităţi ce poate asigura o bună şi valoroasă dezvoltare a personalităţii [64 pag. Această capacitate şi stă la baza dezvoltării imaginaţiei. povestiri. Ei învaţă a identifica obiecte şi acţiunile cu ele. tehnică. favorizarea. În activitatea de joc copii învaţă a substitui un obiect prin altul. tehnologii orientate spre dezvoltarea gândirii în imagini. O importanţă decisivă pentru dezvoltarea imaginaţiei o constituie jocurile de roluri.Fantezia la copil este ca o arena de lansare către creaţia plastică. mijloace materiale. îmbogăţirea nivelului spiritual prin dirijarea procesului de percepere. Jocul în acest caz se poate desfăşura în plan intern. dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. Capacitatea de a percepe. protejarea şi cultivarea dorinţei de activitate artistico-plastică. Prin imaginaţie copilul realizează diverse comparaţii. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. transforma. 64]. perfecţiune la copii [9 pag. Folosind plăcerea copilului de a se exprima. fizică a copilului [36 pag. Copiii pot crea poezii. creativităţii. 39]. sporindu-şi capacităţile creatoare [23 pag. modela noi forme. a-şi asuma cele mai diverse roluri. Ana (o fetiţă de 6 ani) priveşte 59 obiective de . creând noi situaţii de joc în imaginaţie. 3. compara. În jocurile copiilor de vârstă preşcolară superioară obiectele substituente nici nu sunt obligatorii. de a se realiza prin mijloace artistice. tot aşa cu nu sunt obligatorii nici multe din acţiunile de joc. artistice şi spirituale este produsul capacităţilor creatoare [vezi Anexa № 10 ]. muzică. cât şi spre descoperirea. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc pregătire intelectuală. morală. armonie.

or le-a văzut la alţii. În joc. Prin explicaţia dată ea îşi dezvăluie. Ana zice : „fetiţa se gândeşte cum păpuşa coase”. cât şi cele iconice îşi asumă pe parcursul jocului funcţia obiectului lipsă. Ap. copilul repetă acţiunile utile pe care le-a îndeplinit ori el. Culea în lucrările sale susţine că : „ca şi orice formă de activitate suspusă evoluţiei. 57 ]. care şi-a sprijinit obrazul în palmă şi contemplă păpuşa. ca o capacitate pur umană de aşi conştientiza şi compara propriile acţiuni. la începutul sec. 60 . elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător.fotografia unei fetiţe. copilul plânge şi suferă aidoma unui pacient. utilizându-le nu numai conform destinaţiei. Gradul diferit al apropierii dintre obiectul – simbol (ce înlocuieşte obiectul lipsă) şi obiectul substituit contribuie la exercitarea funcţiei simbolice a vorbirii. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională. Jocurile sunt nişte pre-exerciţii de iniţiere şi antrenare. a oboselii [70 pag. cum se execută acţiunea ce face parte din procesul comunicării. Reflexia condiţionează comportamentul adecvat al omului printre ceilalţi semeni. Jocul contribuie la dezvoltarea reflexiei. deşi acest lucru este recunoscut drept condiţie necesară educaţiei. Ca activitate primordială. exerciţii pregătitoare pentru viaţa socială de mai târziu. Acţiunea de substituire contribuie la dezvoltarea capacităţilor de a acţiona liber cu obiectele. 41]. 28-29]. Încorporat în activitatea didactică. ce stă lângă maşina de cusut. pe care ele îl înlocuiesc. XX afirmă că. Copilul simulează în joc acţiunile omului. deoarece în cadrul lui apare posibilitatea reală de a controla. necesităţi şi trăiri cu acţiunile. de veselie şi bucurie. Originea jocurilor de copii (conform acestei teorii) nu este doar în necesitatea „arderii” surplusului de energie. dar şi în alt mod (o băsmăluţă poate înlocui o bucată de tifon). 134-134]. jocul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea gândirii reflexive. Psihologul şi filosoful Vund V. Jocurile copiilor au un caracter social permanent [26 pag. : „ jocul este copilul muncii”. jocurile se schimbă odată cu obiceiurile. D. legătura reciprocă intermediată dintre „obiect – simbol şi denumirea lui ” îmbogăţeşte latura semantică a cuvântului ca simbol [90]. În joc copilul pătrunde semnificaţia specifică a două tipuri de simboluri : simbolurile individual – convenţionale. Astfel jucându-se de-a spitalul. de destindere. pe care a însuşit-o în primii ani de viaţă. dispar ca să apară altele în conformitate cu noile stări sociale” [4 pag. ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii. necesităţile şi trăirile altor oameni. modul ei personal de a se juca [71 pag. În jocul cu roluri apar premizele reflexiei. 184]. fiind totodată mulţumit de sine că a executant al rolului pe care şi l-a asumat [67 pag.

57]. jocuri-dramatizări (poveste. Datele obţinute prin cercetările experimentale au demonstrat că jocurile de creaţie se dezvoltă odată cu dezvoltarea psihică generală a preşcolarilor pe măsură ce ei acumulează o experienţă tot mai bogată. D. Deosebim şi jocuri după modelul de organizare al lor : jocuri individuale. Un rol important în desfăşurarea organizată a jocului îl are modificarea raportului asumat şi regulile care decurg din el. Jocurile au particularităţile lor specifice. aceasta constituind regula de bază a oricărui joc. Ele pot fi clasificate în câteva grupe. Aceste elemente de planificare şi organizare influenţează structura jocului. Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a noilor ideii şi concepte originale şi utile. condiţionate de diferite faze ale copilăriei [4 pag. Vom examina jocurile creative care. pregătirea jocului. Existenţa scopului în joc atrage după sine elaborarea unui plan care se realizează în cadrul discuţiilor şi al acţiunilor de organizare a jocului [4 pag. 11]. Elkonin demonstrează că prin joc se asigură dezvoltarea la copii a capacităţii de orientare în problemele şi motivele activităţii umane şi însuşesc metode de activitate în comun. 51]. La vârsta preşcolară mare jocul de creaţie atinge un nivel superior de dezvoltare în ceea ce priveşte tematica şi conţinutul său. povestirea). relaţiile dintre copii. jocurile creative au trăsături comune. precum şi raportul dintre real şi imaginar. 61 . 49]. După conţinut sunt jocuri care reflectă munca. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice. Stăpânirea unor cunoştinţe mai precise şi a unor deprinderi adecvate îl ajută pe copil să asigure mai deplin concordanţa cu realitatea. jocuri în grupe mici şi jocuri în colectiv. aleg rechizitele necesare. repartizează rolurile. Jocurile facilitează dezvoltarea creativităţii la copii. Se diferenţiază treptat momentele jocului. reprezintă o formă foarte actuală de auto afirmare a copiilor.J. desfăşurarea propriu-zisă şi încheierea lui. structura. traiul celor adulţi. Jocurile creative sunt variate şi multe. ei dezvoltă subiectul jocului. V. El fundamentează ideii importante despre activitatea de joc a copilului ca suport al activităţii de învăţare [28 pag. modul de transfigurare a realităţii. Ne cătând la caracterul multiplu. copiii aleg singuri tema jocului. jocuri de construcţie sau constructive [81 pag. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a dezvăluit rolul jocului în educaţia copilului. reflectă evenimente din viaţa socială.

Comunitatea intereselor de joc este o condiţie de promovare a jocului creativ. Acesta este o condiţie a efectuării pedagogice de aplicare a jocului. cântec.Jocul creativ este o formă de activitate independentă în care apar şi se desfăşoară calităţi creative variate. gust. b.” [vezi Anexa № 11]. Componenţi obligatorii ai jocului creativ sunt : rolul. 22]. a determina calităţile lor caracteristice (formă. isteţimea („Culorile”. De exemplu. Pregătirea copiilor pentru joc.) „Ghici cine e ” [vezi Anexa № 11]. Alegerea subiectului depinde de conţinutul acelor sarcini educative de gradul cărora se introduce jocul. şi să dorească să se joace. în jocul „Gâştele şi lupul” gâştele trebuie să fugă să nu le prindă lupul [vezi Anexa № 11]. Cel care organizează jocul urmăreşte ca în planul jocului să fie introduse situaţii adecvate de comportare a copiilor. Conform acestor componenţi voi argumenta metodica jocului creativ : a. Jocurile dezvoltă aşa însuşiri ca : spiritul de observaţie. etc. „Inelul ascuns”) [Anexa № 17]. Unele jocuri controlează capacitatea copiilor de a cunoaşte uşor şi exact obiectele. Jocurile îmbină mai multe elemente : mişcare. Este necesar ca toţi copiii să fie cointeresaţi de subiectul jocului care va urma. Multe jocuri conţin lupte competitive. c. numărătoare – toate contribuind la dezvoltarea armonioasă a copiilor. Distribuirea rolurilor în jocurile creative se face la începutul jocului. care prin conţinutul său sunt legate de dezvoltarea creativităţii artistice a copilului. despre traiul şi munca oamenilor. 62 . Unele jocuri au luat naştere în anumite localităţi şi circulă doar aici. situaţia inspirată şi subiectul jocului [86]. Se aplică câteva procedee de împărţire a rolurilor : distribuirea liberă de către copii. Un mare efect au căpătat jocurile cu caracter sportiv (jocuri cu împărţire pe echipe) : „Podul de piatră. miros. Alegerea subiectului acţiunii (tema) în jocul creativ este determinată de scopul educativ. distribuirea rolurilor pe rând [14 pag. 3]. Dar cele mai multe se întâlnesc în toate satele moldoveneşti. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că există necesitatea de a introduce termenul de „Jocul creativ artistic”. Copiii trebuie pregătiţi pentru aceasta. rolul lor instructiv-educativ [13 pag. poezie. Din jocuri copiii află lucruri interesante despre lumea vegetală şi animală. Există aici un scop asupra căruia e concentrată toată atenţia jucătorilor. Prin aşa termen voi menţiona acele jocuri.

afirmă că jocul copilului nu constituie doar reflectarea lumii înconjurătoare ci şi o posibilitate de pătrundere a copilului în viaţa maturului. dirijarea indirectă – este efectuată pe calea îmbogăţirii cunoştinţelor copiilor despre lumea înconjurătoare şi formarea noţiunilor în baza acestor cunoştinţe [24 pag. Elkonin. 91]. povaţa pe parcursul jocului. Conform rezultatelor lui J. Numai în aşa caz el poate să exercite o influenţă binefăcătoare. În activitatea de joc putem evidenţia două particularităţi importante ale jocului. 2. planul imaginar predomină asupra celui real [34 pag. influenţează sentimentele lui. 38]. Jocurile au 63 . propunerea unei noi teme de joc. J. Jocul creativ artistic este cea mai bine venită formă de muncă educativă. Jocul nu se caracterizează prin adaptare.Metodica aplicării şi promovării jocului creativ depinde de măiestria pedagogică a pedagogului. În al doilea rând în cadrul jocului. în cadrul cercetărilor a stabilit etapele dezvoltării jocului în legătură cu formarea intelectuală. Jocul este o şcoală a sentimentelor pentru copil. Piaget. explicaţiile pe care le dă copiilor. Într-un şir de cercetări fenomenul studierii jocului ca formă specifică de activitate a copiilor cuprinde multitudinea problemelor existente în formarea personalităţii copiilor prin activităţi de joc şi ponderea lor în dezvoltarea proceselor psihice superioare [48 pag. ajutorul. Victoria Rotaru magistru în psihologie. Jocul trebuie să trezească în copil sentimente frumoase. citat de D. de cunoaşterea de către el a particularităţilor de vârstă. dirijare directă – dirijarea directă este participarea nemijlocită a educatorului în joc. 77]. adică această activitate nu serveşte drept sarcină de adaptare. Piaget. amabilitate sau cruzime. atenţie. adică este orientat spre procesul jocului şi trăirile celui ce se joacă. gingăşie. Metodica promovării acestor jocuri conţine câteva etape: 1) Pregătirea pentru joc 2) Promovarea jocului 3) Generalizarea jocului Pregătirea de joc prevede : procedee anumite de conducere cu jocul. 19]. Dirijarea jocurilor poate fi clasificată : 1. În primul rând jocul se distinge prin caracterul său neproductiv. Intrând în rol el se poartă corespunzător : manifestă bunătate. acumulând astfel experienţă morală. brutalitate. promovarea preventivă a unor activităţi artistice [25 pag. 1978. De aceea e important ca copilul să-şi asume roluri pozitive. USEFS. Rolul ce şi-l atribuie îl antrenează. este evidentă deosebirea dintre activitatea intelectuală şi cea de joc.

ci o învăţare integrată în efortul constructiv de realizare a proiectului.3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani Schimbările ce au loc în procesul educaţional din ţară oferă suficiente puncte de reper şi pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare. selectarea şi construirea conţinuturilor accesibile. 64 . binevoitori. 69]. activităţilor individuale şi colective [11 pag. cinstiţi. se manifestă ca un încăpăţinat. Îi învaţă pe copii să fie buni colectivişti.pentru preşcolari o importanţă excepţională : jocul este pentru dânşii şi învăţătură şi muncă [80 pag. pretenţios [27 pag. săritor. 27]. dimpotrivă. Este necesar de a cunoaşte modalităţile de realizare a educaţiei preşcolare. 24]. altul. principiali. continue şi finale) atât prin intermediul jocurilor cât şi a exerciţiilor. după cum numeşte autorul – „învăţare prin / din acţiune” (learning by doing) [45 pag. În viziunea lui J. a formelor învăţării specifice vârstei. disciplinat capabil să accepte părerea majorităţii. Dewey. 6]. 3. Copilul se manifestă în joc aşa cum este adevărat : unul poate să arate bun. proiectul nu poate fi scopul final al procesului educaţional. efectuarea evaluării (iniţiale. Jocurile contribuie şi la cultivarea unor norme morale. proiectarea didactică.

26]. ci o întreprindere comună a educatorului şi a copilului”. La baza proiectării va sta cunoaşterea copilului prin discuţii cu părinţii. ceea ce am vrea să realizăm în viitor. M. fiind : O proiectare eficientă este condiţionată de o pregătire temeinică. Obţinerea performanţelor înalte în activităţile cu preşcolarii depinde de modul în care educatoarea conduce operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune. o investigare a unui subiect către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie [45 pag. Ei consideră că proiectul este o construcţie mentală care poate fi valorificată prin : anticiparea. J. A stabili toate elementele esenţiale şi relaţiile dintre ele. Secară. Autoanaliza activităţii educative este sursa de bază a perfecţionării activităţii cadrului didactic. sarcinile de lucrul pentru copii. etapizată în care educatorul deţine toate datele necesare şi poate lua deciziile corecte. documentele de proiectare elaborate de minister. cu caracter de învăţare prin descoperire. 65 . Proiectarea este o activitate continuă. Cojocaru. L. a acumulării de experienţă pozitivă. care presupune un efort deliberat de cercetare al copilului. Alţii susţin că proiectul este o investigaţie amănunţită. materialul utilizat. Bulboacă. 107]. Minder. procedeele de muncă individualizată. 75].După cum susţine W. sistematizarea şi evaluarea formativă ce conduc la ameliorarea şi perfecţionarea procesului de instruire şi educaţie [63 pag. anticiparea cu cât mai multe şanse de realizare practică a demersurilor educative [63 pag. M. H. a evitării greşelilor şi lipsurilor. Găvenea. de cunoaştere a tuturor aspectelor : nivelul copiilor. a ţine cont de toţi factorii ce pot influenţa demersul educativ. Kilpatric : „Proiectul nu este o întreprindere a copilului. Knoll. V. Pulkkinene. A. În aria preocupărilor directe privind problema proiectului se înscriu investigaţiile cercetătorilor Al. situaţia de învăţare [45 pag. 112]. observarea zilnică a comportamentului. proiectarea lor riguroasă. ceea ce presupune în timp. reprezentarea unei activităţi pe care avem intenţia să o realiză. este o acţiune practică de cunoaştere. în dobândirea măiestriei didactice. studierea rezultatelor activităţii copiilor respectivi şi corelarea acestor informaţii într-o fişă de analize psiho-pedagogică [63 pag. Proiectarea vizează obiectul muncii de recuperare.109 ]. desfăşurată de copil. Eficienţa proiectării depinde de respectarea unor principii şi a unor cerinţe principalele. O proiectare bine realizată permite asigurarea eficienţei activităţii.

Definirea operaţionalizarea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate în cercetare. Delimitarea şi alegerea surselor. Stabilirea tipului de investigaţie.Cercetarea pedagogică este o activitate ştiinţifică de investigare a sistemului sau a procesului de învăţământ. 3. de fenomene. Desfăşurarea cercetării pedagogice impune parcurgerea unor etape. filosofică – acţiune. constituind baza cercetării pedagogice fundamentale [63 pag. cu scopul de a le constata utilitatea. Etapa realizării presupune : 66 . Etapa formulării problemei are următoarele cerinţe : • • • • • • • • Exprimarea clară. cu rezultate ce pot fi aplicate foarte curând în activitatea didactică. Etapa proiectării cuprinde : Alegerea metodei. 254-259]. Stabilirea clară a obiectivelor cercetării. de componente ale sistemului de învăţământ sau ale procesului de predare-învăţare. de a asigura educarea şi formarea. În practica cercetării intră o gamă variată de aspecte. presupunând viziune psihologică şi pedagogică). de ale moderniza. eficienţa neajunsurile. prospectivă şi retrospectivă. dar ele pot fi raportate la clasificarea fundamentală aplicativă [G. Cercetarea pedagogică aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învăţământ cu aplicabilitate în practica şcolară şi preşcolară. în predare şi învăţare. pag.114]. instruirea tinerii generaţii în condiţii sporite de randament şi calitate. Formularea ipotezei cercetării ce urmează a fi verificată experimental sau prin observare sistematică. de Landsheere. O altă clasificare a cercetării se referă la criteriul numărului de discipline ştiinţifice implicate : • • Cercetări pedagogice propriu-zise (abordare didactică unidisciplinară). respectarea unor cerinţe şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice : 1. 2. Angajarea inovaţiei. Cercetări psihopedagogice (transdisciplinare. 1992. În literatura de specialitate se mai întâlnesc o serie de alte taxonomii ale cercetării pedagogice : cercetare normativă – cercetare operaţională. de a le ameliora. sau unor aspecte particulare ale acestora.

Redactarea unor concluzii preliminare. a unei lucrări de cercetare. 119]. instrumente de investigare supuse atenţiei cercetătorului. Stabilirea relaţiilor dintre ipoteze şi rezultate. Cercetarea pedagogică apelează la observare mai cu seamă că aceasta nu presupune aparataj. procedee. Principalele metode de cercetare sunt : observaţia şi experimentul. Experimentul ce aparţine în egală măsură tuturor cercetărilor ştiinţifice. instrumente costisitoare. trăsături de caracter. despre nivelul cunoaşterii. Observaţia are aceleaşi reguli ca şi metoda observării. mijloacelor de cercetare. Cele mai cunoscute şi aplicate metode sunt : Observarea copiilor în grădiniţă în mod spontan şi sistematic. Prelucrarea şi analiza pedagogică a rezultatelor statistice. generalizarea experienţei pozitive rezultate în urma cercetării [63 pp. Organizarea cercetării. Redarea grafică a rezultatelor. (Auto)biografia : curriculum vitae. la joacă. 67 . Observarea sistematică serveşte şi pentru întocmirea fişei psihopedagogice a copilului care poate fi considerată o mică cercetare psihopedagogică. în activităţile alese. Etapa finală presupune : Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici. în mediul familial aduce informaţii despre personalitatea în formare. Extinderea rezultatelor. fişe de observare). Studiul documentelor de programare emise de minister. Analiza rezultatelor şcolare (fişe de evaluare. Analiza produselor activităţii a lucrărilor. numit şi observare dirijată. temperament. Evaluarea rezultatelor cercetării. metode.117-118]. a activităţii creative. Prelucrarea datelor prin mijloace clasici sau cu ajutorul calculatorului. convorbiri [ 63 pag.• • • • • • • • • • • Alegerea metodelor. determinarea echipei. 4. Ancheta poate fi în formă scrisă sau orală. despre aptitudini. În caz de incertitudine cercetarea se reia şi se compară rezultatele obţinute cu datele iniţiale. Elaborarea unor studii. tehnicilor. Observarea copiilor în timpul activităţilor.

şi de educator sau institutor cu condiţia pregătirii prealabile în domeniul etapelor.” Tot el susţine că „ instruirea este eficientă doar atunci când precede dezvoltarea şi nu-şi are rostul dacă nu constituie un imbold spre evoluţie. astfel încât membrii ei să fie preocupaţi de lucrul casnic. Folosirea testelor. Vîgotski afirmă : „ evaluând gradul de dezvoltare a unei persoane. Învăţământul contemporan este centrat pe copil şi pe formarea de competenţe. comentariile. 1. evaluărilor contribuie la sporirea calităţii instruirii. Aplicarea testului : Copilului i se propune să deseneze pe o foaie A4 familia sa. Experimentul poate fi abordat cu succes. trebuie să ia în calcul nu numai calităţile formate. Tehnica „Desenul familiei” Scopul : determinarea particularităţilor relaţiilor în familie şi a locului său între adulţi. jocurilor logice. tehnicilor experimentale. 220 ]. Pentru determinarea fricii la copii a fost utilizat „ Ce-ai face dacă …?”. care au avut drept scop determinarea particularităţilor de personalitate. [Anexa № 14] L. reacţiile emoţionale. 2. a sprijinului dat de colectivul din care face parte. În timpul desenării se fixează consecutivitatea desenării elementelor. Din grupul metodelor proiective au fost utilizate „Metode de studiere a produsului activităţii”. După realizarea desenului copiii au fost intervievaţi cu scopul obţinerii informaţiei suplimentare. cu precauţii deontologice [63 pag. Teste de personalitate : metodele „Scăriţa” şi „Cum sunt eu ?” orientate la studierea auto aprecierii copilului şi a imaginii de sine. „Testul arborelui”. În cercetare au fost utilizate următoarele metodici : 1. izvorul apariţiei noului” [11 pag. determinarea autoaprecierii copilului şi a imaginii de sine.Experimentul presupune să se înceapă cu o ipoteză experimentală apoi se aleg metodele potrivite fiecărei etape. [vezi Anexa № 3] Au fost fixate particularităţi ale desenului ca : consecutivitatea desenării elementelor componenţa familiei desenate consecutivitatea desenării membrilor familiilor stilul comunicării în familie 68 . metodelor. ci şi cele în formare. Metode proiective „Desenul familiei”. de percepere şi trăire emoţională a relaţiilor interpersonale în familie. 3. 36]. Cercetările empirice New Look au introdus în metoda proiectivă noi categorii „control” şi „stil cognitiv”.

după care se adresează întrebările : „Pe care treaptă tu te vei plasa?. a II-a treaptă – subapreciază. şi 25 % s-au apreciat la justa lor valoare. 2. a IV-a. 33 % din copii s-au văzut plasaţi pe treapta de jos. Dar tata?. Pe care treaptă te va plasa mama?. Tabelul № 1 „Rezultatele autoaprecierii copiilor după metoda „Scăriţa”” Nivele de autoapreciere № total copii (%) Supraapreciere 42 % Apreciere adecvată 25 % Subapreciere 33 % Datele din tabelul № 1 indică lipsa unei autoaprecieri adecvate la respondenţi : 42 % au prezentat o supraapreciere vădită. Astfel a ajuns la concluzia că numărul mare de copii care se subapreciază ne vorbeşte despre faptul că aceştia duc lipsa unei comunicări cu adulţii care-i influenţează la formarea unei autoaprecieri adecvate. Aplicarea testului : copilului i se oferă foaia cu o scăriţă desenată cu 5-7 trepte şi se explică semnificaţia treptelor. − dacă pe treapta a III-a.- gama culorilor plasarea desenului pe foaie. Diagrama № 1 Vizualizarea datelor „Autoaprecierea copiilor după metoda „Scăriţa”” 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III Supraapreciere Apreciere adecvată Subapreciere Metoda „Cum sunt eu ?” Rezultatele obţinute sunt prezentate în : 69 . Pe care treaptă te va plasa educatoarea? ”. În rezultatul cercetării am obţinut următoarele rezultate care le-am prezentat în tabelul № 1. VII-a – supraapreciere. Teste de personalitate a) Testul „Scăriţa” Scopul : studierea autoaprecierii copiilor de 6-7 ani. − dacă pe treapta a VI-a. răspunsurile se înregistrează. şi graficul № 1. a V-a – autoapreciere adecvată. plasându-se în toate situaţiile pe prima treaptă. Analiza rezultatelor : − dacă copilul se plasează pe I-a.

În urma cercetărilor efectuate asupra principalelor ipoteze care menţionează formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderii. Diagrama № 2 comparativă a autoaprecierii copiilor 50% 40% 30% 20% 10% 0% Metoda "Cum sunt eu ?" Metoda "Scăriţa" I II III Datele din tabel prezintă rezultatele similare la fiecare nivel de autoapreciere. iar nivelul de autoapreciere adecvată este minim 23 %. − La copii se manifestă accentuat elementele afectivităţii negative : anxietate. formativ cât şi finale. În timpul sarcinii de lucru la copii cu autoaprecierea cu nivel scăzut s-a observat manifestarea unei stări încordate.Tabelul № 2 Nivele de autoapreciere № total copii (%) Foarte înalt 36 % Înalt 13% Mediu 23 % Scăzut 28% Foarte scăzut 0 Aceste cifre ne indică că la copii aceştia este tendinţa de supraapreciere peste 45 % şi sub apreciere 28 %. Pentru cercetarea evaluării nivelului de dezvoltare a comportamentelor : social şi cognitiv am folosit o serie de teste. redarea corectă a formelor. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. au tendinţa de a se sub şi supra aprecia. frica.  Proba № 1 Comunicarea „Este corect ?” 70 . unde am determinat gradul de apreciere a evaluărilor atât iniţial. atitudine pasivă. am obţinut următoarea informaţie : − Copiii cu capacităţi înalte de creativitate. de aplicare independentă a elementelor se reflectă în capacitatea de autoapreciere adecvată aplicarea metodei şi a chestionarului „Ce ai face dacă…?” [Anexa № 13]. agitaţie în timpul sarcinii de lucru. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la aceste două metode confirmă ultima parte a ipotezei cercetării. aceste manifestări ne fiind specifice vârstei lor. neliniştea. Aici constat că nivelul dezvoltării copilului a crescut. acestea fiind manifestări tipice ale subaprecierii.

Unele figuri pot fi utilizate de mai multe ori. fiinţe. lupul. pădurea. 3. Nivelul inferior – dacă a desenat o singură imagine. a vorbirii coerente. Copilul ce depistează erorile. Barem : 1.  Proba № 2 Imaginaţia „Compune o povestire” Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte ” Obiectiv : dezvoltarea imaginaţiei vizuale şi a creativităţii. 71]. Desfăşurarea. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului ne corespunzător. Episoadele improvizate să fie cât mai variate. Desfăşurarea: Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare şi li se cere cât mai multe obiecte. 3. 2. Materiale. − Nivel mediu – a numit 2-3 fragmente de poveste. 4. capacitatea de a generaliza. masa de ceară. utilizând figurile geometrice de pe desenul propus (în partea de sus a desenului se propun modele de construcţie) [vezi Anexa № 4]. Nivel superior – a desenat mai mult de 3 imagini [46 pag. Toate animalele care trăiesc în pădure. Barem : − Nivel inferior – a numit un singur fragment de poveste. Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului. Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra. făcând apoi precizările respective. Tot ce poate zbura. vulpea. Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii. Condiţia de bază: Se interzice de a utiliza figuri ce nu sunt indicate pe desen. Dimensiunile pot varia. Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti. Tot ce poate înota. altele nici o dată. Copilului i se propune să deseneze cât mai multe obiecte.iezii. Regulile jocului. se anunţă.Testul № 1 „ Este corect ? ” Obiective. − Nivel superior – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute [14 pag. lucruri : 1. Desfăşurarea.  Proba № 3 Gândirea „Integrarea noţiunilor” Testul № 1 „ Integrarea noţiunilor ” Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gândirii. 53]. raportarea noţiunilor integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă. 2. 71 . texte literare. să spună din ce text face parte şi să povestească anumite fragmente. Nivel mediu – a desenat 2-3 imagini.

Materiale : Corpuri geometrice.5. Toate legumele care se pot consuma. 10.  Proba № 4 Perceperea „Completează figurile” Testul №1 : „Sesizarea spaţială” Scopul : Dezvoltarea percepţiei spaţiului (la stânga. În continuare copilul stând în centrul camerei. Nivelul inferior – dacă copilul a dat 3 răspunsuri din 10. la stânga la dreapta lui. Nivel superior – dacă a răspuns la toate 10 întrebări [46 pag. în faţă. la stânga. Toate fructele care se pot consuma. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 3 Comunicarea Imaginaţia Gândirea Evaluare iniţială 35 % 28 % 25 % Evaluare formativă 38 % 33 % 34 % Evaluare finală 43 % 41 % 42 % Diagrama № 3 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor 50% 40% 30% 20% 10% Evaluare iniţială Evaluare a evaluării Evaluare formative şi finale la comunicare. la spate. Desfăşurarea : Sunt aranjate corpuri geometrice în faţa copilului. Barem : 1. 8. în spate). 7. Toate obiectele care fac zgomot. 15]. 2. Toate hăinuţele de care ai nevoie. Propunem să spună unde se află fiecare obiect. 72 . la dreapta lui la o distanţă de 40 – 50 cm. finală 0% Comunicarea Imaginaţia Gîndirea imaginaţie şi gândire privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o uşoară creştere. 6. 9. la spate. Valorile medii calculate la 3 probeformativă : iniţiale. 3. Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor. Nivel mediu – dacă a dat 4-5 răspunsuri din 10. la dreapta. Tot ce poate fi confecţionat din lemn. trebuie să numească ce corpuri geometrice se găsesc în faţa lui.

Nu este obligatoriu să reproducă propoziţia integral. În caz dacă copilul nu reuşeşte să memoreze. capacităţii de a respecta instrucţiunea. Desfăşurarea : Copilului i se propune să copie modelul expus pe desen [vezi Anexa № 5]. Copilul trebuie să repete enunţurile pe care le-a memorat.  Proba № 5 Atenţia „Compară desenele” Testul № 1 „Transcrie punctele” Obiectiv : Dezvoltarea atenţiei voluntare. Barem : Pentru fiecare răspuns corect copilului i se acordă câte un punct. Desfăşurarea : Se citesc următoarele enunţuri : 1. Vişinele sunt dulci.Barem : Se consideră nivel superior cazul când copilul a rezolvat toate însărcinările timp de 45 – 60 sec. 49]. Cerul este albastru. 29]. 57]. 6. Examinând rezultatele. Este considerat nivel super al memoriei care a numit toate enunţurile corect [46 pag. Corabia pluteşte pe mare. 4. important e să reţină sensul ei. Soarele are formă rotundă. important e să se ţină cont de : − numărul de puncte copiate. Primăvara se topeşte zăpada.  Proba № 6 Memoria „Desenează silueta unui copil după memorie” Test №1 „Memorează enunţul” Obiectiv : Dezvoltarea memoriei logice. 2. enunţurile se mai repetă încă o dată. 5.) [46 pag. Se admite mărirea/micşorarea dimensiunilor desenului (nu mai mult de 2 ori). Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 4 50% Percepţia 40% Atenţia Memoria 30% 20% 10% 0% Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea finală 32 % 39 % 45 % 23 % 37 % 43 % 27 % 35 % 46% Percepţia Diagrama № 4 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor Atenţia Memoria 73 Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală . − aranjarea punctelor pe foaie în corespundere cu modelul. Bunica poartă ochelari. Barem : Pentru apreciere se ia în consideraţie timpul consumat în întregime la realizarea modelului propus (20 sec. 3. [46 pag.

încurajarea procesului. În concluzie analiza teoretică şi conceptualizarea creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani ne-au permis să deducem următoarele repere şi concluzii : 1. deoarece fără ea nu există prezent şi viitor. formative şi finale la percepţie. O adevărată creaţie este aceea prin care autorul îşi exprimă trăirile interioare. folclorul. 3. 5. Ridicarea nivelului de dezvoltare a creativităţii copiilor trebuie realizat pentru integrarea lui în viaţa socială. atenţie şi memorie privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o creştere substanţială. le trăiesc emoţii.” În psihopedagogie e demonstrat că literatura pentru copii. copilul îşi formează la baza celor audiate. b. acceptarea ideilor neobişnuite ale copiilor. Personalitatea mare este vârsta formării unor importante orientări valorice ale copilului şi aceasta se realizează în procesul socializării sale. el fiind tot o creaţie. c. să însuşească cunoştinţe. anumite norme morale. Compătimirea şi înţelegerile manifestate pe 74 . 4. să creeze. trăiri care îi sensibilizează. învăţate. 2. jocurile artistice creative îmbogăţeşte lumea interioară a copiilor. şi apare ca o componentă a sistemului social. Astfel de trăiri care adesea nu pot avea loc în realitate îi permit copilului să-şi creeze un anumit comportament. Creativitatea poate fi încurajată prin : a. În decursul vieţii pe pământ omul a tot creat. E cunoscut sloganul „Creaţia e necesară. să-şi formeze competenţe şi aptitudini. cu un conţinut şi o logică specifică.Valorile medii calculate la 3 probe a evaluării : iniţiale. adaptarea la ideile copilului. Creativitatea este de natură socială. la bogăţia spirituală a poporului. a lui Dumnezeu. Concluzii : Creativitatea prin bogăţia conţinuturilor îl ajută pe copil să perceapă. cu o structură. având funcţii de realizare şi transformare a raporturilor subiect-obiect. Educarea creativităţii copiilor este un proces continuu care pune în valoare potenţialul creativ al acestuia. Având succes la operele literare. o anumită atitudine faţă de ceea cel înconjoară. să descopere.

facilitatea constructivă. lucrând împreună cu colegele sale. Alport G. Rogere C. fiind principala condiţie a progresului economic şi social. În faţa educatorului sunt înaintate următoarele cerinţe : participarea şi implicarea motivaţională în actul educativ. Educatorul trebuie să planifice jocuri artistice creative. a calităţii vieţii şi a existenţei societăţii. Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativităţii la copii. Weisberg R. Ei consideră că supravieţuirea omului depinde de dimensiunea creatoare a factorului uman. oferind opţiuni diferite copiilor şi lăsându-i pe ei să aleagă materiale diverse. cu părinţii. ascultătorul (copilul) să se încadreze nemijlocit ca participant activ la cele expuse în text. Pentru a uşura receptarea operelor literare de către copil este important să se respecte următoarele condiţii : • • • adultul să prezinte textul într-un mod captivant. În partea teoretică a lucrării ne-am oprit asupra analizei a concepţiilor diferitor autori cu referinţă la creativitate : Guilford J.parcursul operelor literare le ajută copiilor să perceapă evenimentele din viaţa personajelor descrise în text. soluţiile variate şi flexibile care să corespundă nevoilor copiilor. crearea soluţiilor şi abordarea a unor atitudini creative în faţa realizărilor problemelor de zi cu zi în cercetarea creativităţii. Artele constituie factorul cel mai important în procesul de formare. Fiecare individ acumulează şi posedă un anumit volum de cunoştinţe... sărbători conform cerinţelor curriculare reieşind din teoriile noilor educaţii. Toţi aceşti cercetători susţin că creativitatea este o necesitate socială. reflexivitatea pentru că trebuie să considere şi să reconsidere permanent ceea ce observă la copii şi să analizeze cu atenţie datele.W. o anumită experienţă de viaţă care contribuie la formarea intelectului şi personalităţii lui.P. Educatorul în procesul organizării activităţilor trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaţionale. astfel ei învaţă a aprecia faptele. şi alţii... Ţinând cont de primele ipoteze putem vorbi despre : 75 . decizii şi activităţi. distracţii. de cultivare a calităţii nobile omeneşti. parteneriatul. flexibilitatea în planificare. mijloace. dar mai apar încă dificultăţi în auto aprecierea adecvată. să organizeze convorbiri speciale în baza textului. empatia. deschiderea trebuie să accepte permanent noul. cu specialiştii şi cu membrii comunităţii care îi pot sprijini efortul educativ. presupune că în orice decizie educativă ţine seama de trăirile copiilor şi îşi aduce permanent aminte că a fost şi ea copil. în scopul de a evidenţia nivelul de percepere a operelor literare de către copii. activităţi cu conţinut creator. însuşesc normele morale acceptate de societate. forme de organizare a procesului de învăţământ în instituţiile preşcolare pentru a stimula şi dezvolta creativitatea la copii.

sentimentelor : 1. cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu atât mai mult potenţialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate. Reperele teoretice şi experimentale ne-a permis să desfăşurăm următoarele activităţi : • • • • familiarizarea cu mediul înconjurător arta plastică lucrul manual reprezentări elementare matematice 76 . Să li se ofere posibilităţi de câte ori este posibil pentru a-şi da părerea. variabilitate. - Din ultimele ipoteze putem concede. propunerilor. Conţinutul de bază a educaţiei constituie :  operele literare – având ca scop formarea personalităţii  arta plastică – dezvoltarea capacităţilor creatoare  jocurile creatoare – dezvoltarea creativităţii artistice. Încheiere Cercetările au fost realizate în contextul reformei curriculumului naţional reieşind din perspectiva noilor educaţii. la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele. a-şi expune toate ideile. adevărul. Adulţii trebuie să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoţiilor. obiectelor. dar se simte necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru. frumosul. coerenţă. Astfel capătă o doză de încredere în sine şi fiecare următoare sarcină o va realiza cu mai multă ardoare. flexibilitate. Copiii trebuie să fie învăţaţi să-şi folosească imaginaţia în exprimarea emoţiilor. libertatea. 2. fluenţă. 3. Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizarea sarcinilor. Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ la copii. originalitate.- formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderilor la copii. a capacităţii de a fi creativ la alcătuirea şi redarea formelor.

Axentii I-A. 1998. Chişinău. Educaţia în schimbare. teste. numărul de pagini : 160. În cercetare sunt arătate principiile. Polirom. 4. Barron Frank and David M. S.• • • • activităţi de educaţie muzicală activităţi de educaţie fizică dezvoltarea vorbirii literatura artistică. metodele. Teoria educaţiei. educatorilor. şi nu în ultimul rând va fi bine venită tinerilor specialişti la predarea cursului de Pedagogie preşcolară. jocuri creatoare. Intelligence and Personality. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice. 77 . numărul de pagini : 192.Sinteze de psihopedagogie specială. Polirom. Bibliografie 1. metodist.H. 2006. 2. "Creativity.Introducere într-o pedagogie a libertăţii. Modelul elaborat va fi de folos managerilor preşcolari : director. 3. psiho-pedagogie. Gîndirea pedagpgică în Basarabia (1918-1940). Andre de Peretti. Alois Ghergut . Iaşi. Iaşi. 1986. 2005. numărul de pagini : 424. Harrington. Psihologie. 5. formele. Albu Gabriel . Iaşi. au fost elaborate proiecte didactice. şi desigur studenţilor la specialitatea pedagogie/psihologie." (varianta electronică).

24. Cucoş Constantin . Ed. 22. Cosmovici A. 1998 9. Polirom. Polirom. Cartier. 1975 17. Chişinău Universitas 2001. Cucoş Constantin . Cemortan Stela. muncă. Constantinescu. Bontaş Ioan. psihoeducaţionale). Cemortan S. Lyceum. numărul de pagini : 130. Lumina. psihologice. Arta plastică în instituţiile preşcolare. Contribuţii la teoria şi practica organizării ştiinţifice”. Bucureşti. Iaşi. numărul de pagini : 288. Chişinău. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. 20. Cucoş Constantin . Polirom. Călcîi Maria. Bucureşti. Politică. Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală . Chişinău. Bucureşti Ed. Particularităţi psihologice de vîrstă ale elevilor din clasele primare. Stoleru P. 19. numărul de pagini : 96. 2003. Iaşi. 1998. 18. 1970. E. Copilul la debutul şcolar. numărul de pagini : 96. 14.D. Metodica organizării activităţilor literar-artistice ale preşcolarilor. Psihologie şcolară. Culegere de articole : Evaluarea la debutul şcolar (abordări inovaţionale). Bejan F. Lumina. ALL Educational S. Chişinău. 78 . (Ediţia a II-a. Chişinău. Didactică şi Pedagogică.Pedagogie. Chirev A. 1991. „Pedagogie”. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale. Ciobanu-Mocanu L. Cemortan S. Iacob L.. Cristea Sorin – Dicţionar de termeni pedagogici. Chişinău. Calistru R. Chişinău.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului creativ (implicaţii practice. Polirom. 15. Tipografia Universităţii. 23. 2008. număr pagini: 464 21. 2003. numărul de pagini : 140.P. Institutul de ştiinţe ale educaţiei.1975. numărul de pagini : 160. numărul de pagini : 25. 12. Iaşi. 1999. Bucureşti.Istoria pedagogiei. Chişinău. 1983.” Bucureşti 1964.. 8. revăzută şi adăugită). numărul de pagini : 301. Claparedé E. 11. Ed. Consideraţii psihologice asupra scientismului.A. Ed.Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. 2008. Învaţă jucîndu-te. numărul de pagini : 105. învăţare. Creativitate şi inovaţie. 7. Iaşi. Bădina Ovidiu. 16. numărul de pagini : 736. „Dezvoltarea copilului prin joc. Cojocaru C. 10. 2001. 13. Editura Ruxanda.6. „ Dezvoltarea creativităţii la preşcolari”. 2001. Neamţu Octavian „Mecanismul cercetării.

Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri. Chişinău 1997. 38. 41. Editura V& I Integral. Bucureşti 1980. numărul de pagini : 112. "Reward and Ideational Fluency in Preschool Children. 30. 37.25. 42.". Materialele conferinţei ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire. Macavei E.” Bucureşti 1965. 27. numărul de pagini : 160. Pedagogie. Lumina. "Original Thinking in Preschool Children. modelajul şi lucrul manual în grădiniţa de copii. Groves Melissa M. Bucureşti. 33. 2007. Zemţov T. Bucureşti. Moran James D. 2007. Păişi Lăzărescu M. Aramis. Joiţa Elena .Psihologia copilului. 1999. Racu I. Cunoaşterea elevului. Zenke . numărul de pagini : 70.A. Golu P. „Jocul şi jucăria. 1972. „Psihologia jocului.. Gusac M. 1995. Karl G. Fu. 31. „Creativitatea”. 2003. Chişinău. Melnic P. Ed. Polirom. numărul de pagini : 230. Nestor Iacob Marius. Roberta M. (1992) Pedagogică. Jelescu P. 40. Elconin D. R. Intervenţia psihopedagogică în şcoală incluzivă. 32. III. 35.Laborator preşcolar. numărul de pagini : 176. 28. Ezechil L. Fleorina E. Bucureşti. numărul de pagini : 344. E. 2004.. 34. Activităţi creative ale elevilor de vîrstă mică. Aramis. Moran.Dicţionar de pedagogie. (2001) . numărul de pagini : 270. 26. Zlate M. Iaşi. Chişinău. Chişinău 11-13 decembrie” 1996. Horst Schaub.A.. Bucureşti. 2001. numărul de pagini : 50. III.. Janet K. 39. 29. 36. and Victoria R. Iaşi. Milgrim. Sawyers. and James D." 2001 43. Janet K. Racu Al. Ed. Sawyers. Tipografia Centrală.Pedagogie. 79 .” Bucureşti 1975. numărul de pagini : 352. Îndrumări metodice „Desenul. Verza E. Bucureşti. Lumina. Druţă M.. Didactică şi Pedagogică. Psihologie generală. Chişinău. Danii A. Ştiinţifică şi Enciclopedică.. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă. Editura Didactică şi . Chişinău. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Polirom.” Bucureşti 1976. 2001.V. Garboveanu Maria – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţămînt.

2002. Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale. Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti.. Chişinău. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. Şchiopu U. Psiholgia dezvoltării şi psihologia pedagogică. Psihologie. Chişinău. Bucureşti. „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”. Lumina. 1991. Colaborare şi educaţie. numărul de pagini : 43. Popescu – Niveanu P. Teodorescu Barbu. Stoica A. numărul de pagini : 160. Pereteatcu M. Pascari V. 46. Academiei Române. Tipografia Panfilius. Ostrovskaia L. Bucureşti 1972. Roşca Alexandru. Nicolae Iorga şi educaţia maselor.Creativitatea elevilor. 61. 45. Educaţia Didactică şi pedagogică. 60. Iaşi. 2005. 51. Savca L. 1993. Sova S. numărul de pagini : 158. numărul de pagini : 120.44. 2003. Colecţie. numărul de pagini : 248. . 2008. 56. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. 1973. Psihologie. Chişinău. 1998. 1993. Roco Mihaela. Bucureşti. Bucureşti. numărul de pagini : 120. 54. „Creativitate şi inteligenţă emoţională”. 58.Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. (1971) .Pedagogie. 52. Cunoaşterea mediului . 53. CEP USM. 2007. Roşca AL. Creativitatea. Răfăilă E. Dan Potolea . 55. „Creativitatea”. 1967. 1991. numărul de pagini: 100. Lumina. numărul de pagini: 246. Situaţii pedagogice. Bucureşti. numărul de pagini : 190. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Racu I. 80 . 57. 2004. Chişinău. numărul de pagini : 202. Ed.educaţie ecologică. 50. Psihologia Copilului. Editura Didactică şi Pedagogică. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Bucureşti. 2002. 47. Polirom. Chişinău. Pascari V. 49. Lumina. Polirom. Păruş E. Perjan C. 1967. Editura Ruxanda. Editura Enciclopedică Română. Orizonturi. Mîine vom fi şcolari. 1994. Păun Emil. Iaşi. Chişinău.. Stimularea creativităţii copiilor ciclului primar. Oprea Nicolae. 62. Editura Aramis. 48. Roco Mihaela. Iaşi. 1979. Lumina. Tărîţă Zinaida. 59.

. Рыбалко Е. Выготски Л. Рисование в дошкольном возрасте. .Ф. Chişinău. 79. Космынская В. МП. Revista : Didactica PRO. Кишинэу. 2006. numărul de pagini : 77. Stelart. numărul de pagini : 303. Bucureşti. О соотношений способностей и одариностей в себе.Numărul de pagini : 28. Проблемы способы. № 4. Воображение и творчество в школ М. 78. Москва. 1962. 2004. numărul de pagini : 16. Reviste şi ziare : 76. 7 februarie 2009. 71.Chişinău. Воронова В. Я. 1962. Халедова Основы изобразительного искуства и методика руковоства изобразительных деятельность. Мясьщев В. № 5. Лумина. Вопросы художественного воспитания. Н. opinie şi cultură pedagogică. В. (49). Москва.Moldova. Revista : Să nu excludem nici un copil. 81 . 2006. Pedagogie preşcolară. 1962. Psihologia educaţiei. Сакулина Н.Б. Психология копилулуи. 2002.Л. 68. . Москва. 65. № 3. Теплов Б. numărul de pagini : 122. numărul de pagini: 142. Бурятия. Făclia. Editura Geneze. № 2-3. Проблемы способностей. Săptămînal de informaţie. Revista : Didactica PRO. 72. Жокуриле де креацие але прешколарилор де вырстэ маре. 75. numărul de pagini : 88. Л. 64. Voiculescu E. Мухина В. 77. 1990. 1983. Aramis.Chişinău. (36-37). 1965.Г. iunie 2008.Chişinău. Витаев Т. Galaţi. Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor.С. Сколость и способность. 1930 70. Ананьев Б. numărul de pagini : 300. Лумина.П. 69. Ediţia a II-2003. UNICEF . Кишинэу. 1987. М. 66.63. aprilie 2007. Москва. (41-42). Revista : Didactica PRO. Voloşin E. Развитье творческого воображения. 1947. numărul de pagini : 56. Vrabie D. 74. № 1-2. 73. 80.С. 67. 1966. numărul de pagini : 92.

ro Anexe Anexa № 1 Cuvinte cheie : 1.com 89. amplificare. 2006. 82 .bcu. Dezvoltare – Acţiunea de a (se) dezvolta şi rezultatul ei.didactic. numărul de pagini : 79. preţuire. 85. 5. competenţă. Revista „Pedagogul”. evoluare. Univers Pedagogic.81.preferatele.ro 87. www. Revista MET al RM : Univers pedagogic. 2. creştere. www. Săptămânal al MET al RM. 82. Jocul ca parte componentă a procesului de instruire şi educaţie. Resurse Internet : 86. aptitudine. de a produce valori. Capacitate – Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor.uab. Atenţie – Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într-o anumită direcţie.ro 88. Revista MET al RM : Univers pedagogic. Culegere de articole ştiinţifice. 83. Chişinău. 3.ubbcluj. Culegere de articole ştiinţifice. Îndemânare. www. Creativitate – Însuşirea de a fi creator. Chişinău. № 46. www. abilitate. 84. numărul de pagini : 80. forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. socoteală. 2006. Chişinău.” № 3 1991. Evaluare – Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei.ro 90. Culegere de articole ştiinţifice. numărul de pagini : 79. Capacitate de a crea. apreciere. putere creatoare. № 2 (10). 18 decembrie 2008. numărul de pagini : 8. № 1 (9). calcul.regielive. Revista MET al RM : Univers pedagogic. www. 2006. № 4 (12). 4.

Instruire – Proces de predare a cunoştinţelor şi deprinderilor într-o instituţie de învăţământ. Acţiunea de a se juca şi rezultatul ei. 8. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. 16. Proiect – Text iniţial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat. Imaginaţie – Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor. spirit. Joc – Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. conştiinţă. mişcărilor. Euristică . bună creştere. 18. activitate distractivă (mai ales la copii). 10. 83 . îndemn. 15. 14. Stimulare – Acţiunea de activare. documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. 2. teorii etc. morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană. judecăţi. Factor ideal care constituie reflectarea realităţii obiective. recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor. Gândire – Facultate superioară a creierului omenesc.Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea unor fapte noi. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). Memorie – Proces psihic care constă în întipărirea. completat. fantezie. comportare civilizată în societate. sentimentelor. 12.Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale. caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate. 17. închipuire. 11. din trecut. Personalitate – Ceea ce este propriu. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni. aprobat şi apoi pus în aplicare. felul propriu de a fi al cuiva. 13. 9. Proces – Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului. însufleţire. ale oamenilor. ale societăţii etc. Educaţie . acţiune judecătorească. rezultatul acestei activităţi pedagogice. cunoştinţelor etc. Percepere – Acţiunea de a distinge şi rezultatul ei. totalitatea actelor. reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. joacă.6. instrucţie.. Metodologie – 1) Compartiment al filozofiei care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ştiinţe. 7. 2) Metodă de cunoaştere caracterizată printr-un grad maxim de generalizare.

Anexa № 2 Bazele psiho–pedagogice de dezvoltare a capacităţilor creative Creativitatea Expresivă Productivă Inovativă Factorii creativităţii Inventivă Emergentă Sociali Ereditari Flexibilitatea. Originalitatea. Educaţionali 84 . fluenţa. senzitivitatea cerebrală.

cine ar fi acesta ? 2. Ce fac ei ? 4.Dinamica creativităţii Preparaţia Incubaţia Inspiraţia Condiţiile Verificarea Mediului ambiant natural Mediului ambiant educaţional Mediului ambiant social Elementele ale mediului care pot frâna creativitatea Inerţia de gândire şi acţiune Descurajarea. timiditatea. resemnarea. inhibiţia Metode şi procedee creative Rigiditatea în aprobarea problemelor Brainstorming-ul Brainwriting Starbursting Sinectica Procedee de stimulare a imaginaţiei Utilizarea Analogia Adaptarea Modificarea Amplificarea Substituirea Inversarea Anexa № 3 Chestionar la testul „Familia mea” 1. Cine ar cîştiga în întrecerile dintre tine şi sora / frate ? De ce ? 85 . Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai nefericit ? De ce ? Informaţii suplimentare 1. iar în locul ei ar fi desenat un om. Lor le este vesel sau trist ? De ce? 5. Unde se află ei ? 3. Pe cine ai desenat aici ? 2. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai fericit ? De ce ? 6. Dacă pe acest desen ar fi o pasăre.

Întreaga familie trebuie să plece în ospeţie. Cu cine ai vrea să locui acolo ? 5. pe cine îl vei chema în ajutor ? 4. Tu ai primit în dar un constructor interesant. dar sunt doar 2 bilete. Toată familia se joacă. Tu construieşti o maşinuţă din cutioare. dar mama se simte rău.6 situaţii 1. Imaginează-ţi că ai nimerit pe o insulă ne populată. Imaginează-ţi că eşti invitat la teatru. dar unui membru nu i-au ajuns detalii. Cine va rămînea cu ea acasă ? 3. pe cine ai lua cu tine ? 2. iar roţile din roticele de morcov. Cine nu se va juca ? 6. Cine va rămînea acasă ? Anexa № 4 Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte” 86 . Tu ai bilete la cinema (cu unul mai puţin decît numărul membrilor familiei).

Anexa № 5 Testul № 1 „Transcrie punctele” 87 .

Anexa № 6 Proiect didactic (literatura artistică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – literatura artistică 88 .

Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. utilizînd cuvinte şi expresii din text. individuală. exersarea. scriitori şi specii literare. lucrul individual în caiet. jocul – dramatizare. O2 să perceapă conţinutul ideatic al textului literar. întrebări. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Dezvoltarea perceperii artistice. a receptivităţii. O5 să poată să-şi expună atitudinea proprie faţă de personaje. O7 să utilizeze expresii frumoase audiate din textul dat. Obiective de referinţă O1 familiarizarea copiilor cu procedeele de lucru asupra textului literar ( în scopul perceperii emotive a conţinutului artistic şi ideatic). Forma de organizare – frontală. O9 să recunoască cartea. organizarea jocului – dramatizări în baza textului însuşit. analiza. formarea cunoştinţelor elementare despre carte. O2 consolidarea priceperii de a efectua analiza elementară a textului. denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. explicarea. O8 să manifeste interes faţă de teatru. O4 să-şi cultive capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi cei negativi. generalizare. răspunsuri. a desena tablourile descrise în text. învăţare. sau însuşite anterior. O6 să organizeze jocul-dramatizare în baza textului împărţindu-şi în mod independent rolurile. Obiective operaţionale O1 să asculte atent şi să conştientizeze despre cine se vorbeşte în conţinutul textului. O12 să poată numi în ce texte au întîlnit fragmentele date. O3 dezvoltarea priceperii de a dramatiza unele scene din poveste. O3 să poată evidenţia personajele principale din text. O10 să recunoască chipul scriitorului după portret O11 să deseneze în caiet tablourile descrise în text. O14 să numească şi alte proverbe ce se potrivesc textului dat.Tema – „Ursul păcălit de vulpe” Tipul activităţii – predare. 89 . O13 să înţeleagă şi să lămurească învăţămintele proverbului. citirea.

Spune-ţi cum era O8 ursul cînd a rămas fără coadă? De ce? Ce ne învaţă I. O1 O3 O7 Întrebări la baza O4 conţinutului textului. Îşi expun atitudinea proprie faţă de personaje. măşti pentru dramatizare. Organizarea dramatizare poveste) jocului (scene – de Minutul fizic Citirea proverbului „Unde nu-i cap vai de picioare ? ” Lucrul cu caietul. Vocabular: caţaveică. expoziţia de carte a scriitorului. cartea ilustrată a lui I. „Prietenul bun la nevoie se cunoaşte”. Creangă „Ursul păcălit vulpe ”. Audiază atent textul. calificative folosind în vorbire cuvinte şi expresii noi. Citirea expresivă a textului. Deosebirea părţilor textului. Secvenţele activităţii Activitatea educatoarei O Activitatea copiilor Evaluarea Et. Ascultă atent şi numeşte în ce poveste au întîlnit această scenă sau aceşti eroi. III obţinerea performanţelor - O11 Aprecieri prin Povestesc textul pe părţi. Povestesc alte fragmente O1 din poveştile cunoscute scrise de I. Aprecieri prin calificative. Demonstrarea portretului O10 scriitorului.) captarea atenţiei Excursie în ungheraşul de O9 literatură a grupei. în text. mimicile adecvate scenei date. Desenarea corectă a imaginilor Et.II(însuşirea temei noi) Urmăresc răspunsurile complete. Îşi aleg în mod Urmărirea independent rolurile. reacţiilor afective Dramatizează folosind expresii. Numesc şi caracterizează eroii pozitivi şi negativi. Desenează tabloul descris Apreciere scrisă. cuvinte. Creangă prin această 90 Răspund la întrebări. Lămurirea cuvintelor şi a O5 expresiilor noi.I (pregătit. Verificarea cunoştinţelor Et. O6 O7 Observă şi numesc cărţile Apreciere orală expuse. Creangă. a-şi pune pofta-n cui. Explică proverbul şi mai adaugă proverbe ce se potrivesc textului dat. Reproduc scurte dialoguri dintre urs şi - . conştientizînd despre cine se vorbeşte în text. Recunosc şi numesc scriitorul dat. corecte.Resurse materiale : portretul scriitorului.

poveste? Reproduceţi unele dialoguri dintre urs şi vulpe. Anexa № 7 Proiect didactic (formarea reprezentărilor matematice) Grupa – pregătitoare 91 . vulpe.

exerciţiu. 92 Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea . sferă mică. egal). fluturaşi. conversia. a calităţilor gîndirii (independenţa. Lumina. O2 identificarea soluţiei unei probleme pe baza condiţiilor date în formă intuitivă. algoritmul. Chişinău. descoperire. castane. 2008 MEŞ Curriculumul preşcolar.Compartimentul – matematică Tipul activităţii . Chişinău. întrebări. foi cu exerciţii. creioane colorate. 1990. minge. reversibilitatea operaţiilor intelectuale). Obiective de referinţă O1 efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu obiectele orientîndu-se la însuşirile lor (formă. Forma de organizare Frontală individuală. comparîndu-le folosind simbolurile necesare. culoare). lămurirea. O5 să rezolve probleme simple indicînd răspunsul cu numărul necesar O6 să construiască obiecte la dorinţă (mare. = O4 să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu ajutorul figurilor geometrice. comparaţia. capac. foi cu imaginea brăduţului. fişe colorate. interpretare. <. buburuze. Lyceum. beţişoare.predare. covrig. Material didactic Setul de citire (1-5). răspunsuri. recitare. Obiective operaţionale O1 să verbalizeze consecutivitatea zilelor săptămînii O2 să conştientizeze vecinii numerelor O3 sa compare numerele folosind corect simbolurile : >. clasificarea). Bibliografia MEŞ Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. învăţare. mic. Chişnău. măşti pentru dramatizare. corectitudinea. Vieru. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. a deprinderilor elementare de activitate intelectuală. „Albinuţa”. problematizare. Chişinău. O7 să dramatizeze cîntecul „Doi răţoi şi un cocoş” de Gr. Secvenţele activităţii O. 1994 Vieru Gr. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. 1997 Pereteatcu M. în grup. evaluare Forma de organizare – integră Subiectul – Victorină matematică „Numărul şi cifra cinci” Obiective generale Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza.O Activitatea educatorului Activitatea copiilor Formează un cerc.

isteţe. Lămurirea Urmăresc reacţiile afective Recitare Echipa „Buburuzele” O4 O7 Et. Cu frumoşii fluturaşi.La mijloc desenăm triunghi tot atîtea cît şi pătrate. „Salutare Fluturaşilor !” Exersarea. Descoperire Aprecieri prin calificative Interpretare . Şi în fapte şi-n poveţe. Frumuşele şi ursuze „Salutare Buburuzelor” Buburuze ne numim Şi vrem să vă dovedim. Joc mobil „Degeţelele” Explicare. Astăzi a venit aici. în dreptul cărui copil s-a oprit ea. Frumuşei şi drăgălaşi. pe creanga de jos din dreapta două cercuri de culoare verde. Desenăm un romb de culoare roşie în vîrful bradului. Problematizarea Îndeplinesc lucrul individual după sarcinile date. Cît de agere. 2. Echipa „Fluturaşii” Aruncă mingea unul altuia numind salutul consecutivitatea zilelor săptămînii. I pregătitoare Captarea atenţiei Verificarea cunoştinţelor O1 Jocul „Mingea veselă” Organizează echipelor. Exersarea Urmăresc lucrul copiilor Apreciez prin calificative Interpretează cîntecul „Zilele săptămînii”. Să nentrecem dragi amici. 3. Ne-om întrece în mulţi paşi. pe creanga de sus din stînga desenăm tot atîtea pătrate cît şi cercuri. „împodobirea brăduţului cu ajutorul figurilor geometrice”. doar cu unu mai puţine. Bila se învîrte pe capac. 1. Suntem micii fluturaşi. doar cu unu mai mult. cu aceste buburuze.Et. II însuşirea temei O5 noi O2 I pas. citim indicaţia de pe săgeată. Interpretează cîntecul. 4. Explicarea. îndeplinind 93 Interpretare Joc didactic „Roata norocului”. Răspunde la întrebarea înscrisă pe săgeată.

Cîntă şi imită mişcările. Vieru. bilanţul Sunt premiaţi copii conform răspunsurilor date. Întrebări. imagini de diferite mărimi şi le compară. Măi cucoş. Bună ziua. Interpretare Exerciţiu Urmăresc lucrul copiilor Urmăresc lucrul copiilor Et. mai pitici Spune-ţi cîte suntem? Ridică fisa cu cifra 5 . mai cucoş Ridică fisa cu cifra 1 Cîţi covrigi mai ai în coş? . < . Doi dar unu-i dau lui bunu. patul. Cîţi păuni de toţi sunt? 2. ciupercuţe Două mari şi trei micuţe Bună ziua. Probleme – poezii: 1. III obţinerea performanţelor O6 O3 O7 Lucrul căpitanilor Compară numerele „Compară numerele”. Cîte roşii flori sunt (1) Joc mobil „Ursul în pădure”. Am 3 floricele de 2 culori. Învingătoare au ieşit ambele echipe. = . constructoare. Juriul face activităţii. răspunsuri Urmăresc reacţiile copiilor. Construiesc obiecte. şi scriu simbolul necesar >. Una-i galbenă ca luna. Împarte beţişoare. 1. Cînecul „Doi răţoi şi un Dramatizează cucoş ”. Trei păuni dorm în Ridică fisa cu cifra 4 pruni. Şi rămîn numai cu (1-unu). Ridică fisa cu cifra 1 . Unul jos îşi face . 2. cîntecul „Doi răţoi şi un cucoş” de Gr.mişcarile II pas. Exerciţiu Interpretare Apreciere prin calificative Anexa № 8 Proiect didactic (arta plastică) 94 .

bondiţă aplicată. fetiţă îmbracată în costum naţional. brîu. Obiective de referinţă O1 familiarizarea cu arta decorativă naţională a poporului nostru O2 alcătuirea şi aplicarea ornamentelor specifice bondiţei naţionale O3 redarea expresivă a formelor. demonstraţia. Obiective operaţionale O1 să poată numi piesele unui costum naţional (bărbaţi. elementelor decorative specifice ornamentării O4 dezvoltarea sentimentelor estetice. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Formarea reprezentărilor despre unele aspecte din ornamentica naţională.Grupa – pregătitoare Compartimentul – desenul decorativ Tema – „ Bondiţă naţională” Tipul activităţii – predare. carioci. exersarea. mileuri. păpuşă îmbracată în costum naţional. desene. creioane colorate. Tema de organizare : frontală şi individuală. Vocabular : ie. opinci. stofă. figuri geometrice de culori cromatice O5 să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic O6 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor O7 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. elementelor decorative specifice pentru ornamentare. lucrul individual. folosindu-le corect în desen O4 să creeze imagini plastice din puncte. explicaţia. învăţare. pînză. exemplul educatorului. femei) O2 sa poată alcătui şi reda în desen ornamentele specifice bondiţei naţionale O3 să deosebească culorile cromatice. redarea formelor. broderii. bondiţă. catrinţă. Materiale : expoziţii de cărţi cu imagini ale costumului naţional. imaginaţia creatoare O8 să manifeste interes şi dragoste faţă de frumuseţea costumului naţional Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia. Metode şi procedee Etapa activităţii O. a imaginaţiei creatoare. basma. joc didactic.O Activitatea Educatorului Activitatea copiilor 95 Evaluarea . specificul ornamentării bondiţei naţionale. ţesături ale meşterilor populari. linii.

O invită conversaţia pe Lenuţa cu păpuşa să participe la excursie. ce culori au ele? Soarele cît e de mare.Momentul organizatoric. Urmărirea gradului de îndeplinire a exerciţiilor. I. Momentul de surpriză O1 O4 2. Albastru Galben Negru 96 . Evaluarea orală Ascultă atent întrebările şi răspund corect. Evidenţierea perceperilor acumulate. Spune-ţi ce culoare are? Şi pămîntul este mare. Ce activitate avem? După ce cunoaşteţi că avem desenul? De ce materiale avem nevoie pentru activitatea de desen? (copiii pe mese au bondiţă confecţionată din hîrtie). Etapa introductivă 1. Joc didactic Copiii răspund la ghicitori şi ridică creionul de culoarea cerută Evidenţierea cunoştinţelor acumulate. Apoi dansează la mesele de lucru. Verificarea cunoştinţelor O9 II. Numesc corect părţile costumului. ce culoare Se salută cu oaspeţii. Etapa de bază (predarea cunoştinţelor) O2 O7 O4 Organizarea primirea momentului de surpriză (intră Lenuţa cu păpuşa Anişoara îmbracată în costum naţional). Lenuţa le povesteşte despre bondiţa sa şi interpretează cîntecul „Mi-am cusut bondiţă nouă”. Cerul e plin cu stele Cîmpul e plin cu viorele. Efectuăm o mică excursie prin micul muzeu al grupei. Demonstrare a Întrebări şi răspunsuri Urmărirea corectitudinii gramaticale Copii îndeplinesc unele mişcări de dans. Chestionarea orală. Ne hrăneşte pe fiecare Spune-ţi. Joc „Ghici ghicitoarea mea”. Spune-ţi. Ce obiecte sunt în muzeul nostru ? Din ce piese este alcătuit costumul naţional? Cum este îmbrăcată Lenuţa? Dar păpuşa? Ce uzoare sunt folosite la înfrumuseţarea costumului? Ce culoare are bondiţa? Ce culori au ozoarele de pe ea? Cine poartă costume naţionale? Cînd sunt ele îmbrăcate? Sunt explicate cuvintele noi. Valorificarea răspunsurilor corecte şi complete. Astăzi vom înfrumuseţa bondiţa în stil naţional cu diferite ozoare.

Spune-ţi. Copiii lucrează la bondiţe. Foarte mîndru şi înalt. Le atrage atenţia copiilor asupra alegerii în continuare a ornamentelor (linii. Urmărirea îndeplinirii mişcărilor. mîneci. Etapa de consolidare. Roşie Verde Joc didactic Cafeniu Copiii spun cu ce elemente şi cu ce culori vor lucra asupra bondiţei.are? Buburuza-i mică tare. Sunt apreciate toate lucrările. Exersare. străduinduse să aibă un aspect estetic. Explicare. cum e colorat? La copac tulpina-i mare. ce culoare are? În pădure creşte-un brad. Asigurarea reţinerii şi a transferului. a semenilor lor. demonstrarea lucrărilor. figuri geometrice). Bondiţa este ornată la poale. Redau frumuseţea costumului naţional. Copiii fac analiza Întrebări. Verificarea nivelului de cunoştinţe Lucrul în caiete O5 O3 Se duc observări şi lămuriri individuale fiecărui copil Copiii înfrumuseţează bondiţa în partea din faţă şi din spate. Spune-ţi. propriilor lucrări şi răspunsuri. Copiii cîntă şi îndeplinesc mişcările Copiii se aşează la locurile lor şi-şi continuă lucrul. gît. puncte. Spune-ţi. cele mai bune sunt luate la expoziţia grupei. ce culoare are? Lămuresc copiilor cu ce elemente s-ar putea înfrumuseţa bondiţa. Verificarea nivelului de cunoştinţe. Joc didactic O8 O9 Etapa de încheiere Petrec analiza lucrărilor. pe piept. O5 O6 Jocul „Morişca” sub acompaniment muzical sunt efectuate mişcările. Anexa № 9 97 .

cuţite.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – muncă artistică Tema – „Învaţă jucîndu-te” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Perfecţionarea deprinderilor de lucru manual. seminţe. jocul. educarea dragostei faţă de muncă. a dorinţei de a duce la bun sfîrşit lucrul început. mijlocie. Reguli 98 . O6 să aleagă modul de executare pentru crearea compoziţiei din plante. carton colorat. hîrtie de staniol. demonstrarea. Materialul didactic Plastilină. Obiective de referinţă O1 formarea deprinderilor de confecţionare a jucăriilor din diverse materiale. evaluarea. lucrul în grup şi individual. cutioare. analiza. O7 să dezvolte spiritul inventiv şi creativ. explicaţii. aţă de diferite culori. planşete. O8 să recite mici poezioare despre jucăria dată. O2 să aranjeze corect penele şi să le vopsească la dorinţă. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea obiectului dorit. O9 să ia parte la jocul colectiv. jucării. Strategii didactice Convorbirea. pene. O5 să înşire mărgelele în ordinea corespunzătoare : mare. O3 să confecţioneze din cutioare jucării la dorinţă. întrebări. şi a gustului estetic. plante uscate. morcov. Obiective operaţionale O1 să se poată exprima corect cu ce se vor ocupa. foarfece. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul confecţionării jucăriilor. răspunsuri. O4 să aranjeze corect aţă de diverse culori pentru canafuri şi răsucirea aţei. sîrmă moale. mică. bastonaşe. clei. O10 să poată povesti despre lucrarea sa.

distanţa.Confecţionarea O2 bastonaşelor „fermecate” cu ajutorul penelor. jucîndu-te”. Vocabular Creaţia lui. 1997 Volşin El. „ Învaţă. Şi lumina soarelui Tot e creaţia lui. Şi ne-a mai rugat ceva Să-ngrijim cum vom putea Pămîntul care-l călcăm Viaţă veşnică s-avem Noi să ne rugăm mereu Doar bunului Dumnezeu. Aprecierea prin calificative Numesc şi caracterizează tot ce e descris în text. 2. Lyceum. Audiază atent textul. O1 Verificarea Demonstrează obiectul şi cunoştinţelor numeşte copilul care a efectuat lucrarea. Numesc obiectele şi Urmăresc lămuresc din ce materiale răspunsurile sunt confecţionate. Unesc detaliile cu ajutorul . Animale păsări mii Peşti. Organizează o mică captarea atenţiei excursie în ungheraşul de lucru al grupei.I(pregătitoare). păstrînd lucrul copiilor simetria. Ştiţi ce domnul ne-a lăsat Et. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. Chişinău. Chişinău 2004 Activitatea copiilor Evaluarea Observă expoziţia de lucrări confecţionate de copiii mai mari. Îşi expun atitudinea proprie faţă de tot ce ne înconjoară. insecte prin cîmpii O7 Astea domnul ne-a lăsat Şi la cer s-a înălţat. Livezi cu pomi roditori. Secvenţele activităţii Activitatea educatorului O Et.Pentru a obţine o lucrare reuşită este necesar de a ţine cont de simetrie. „Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor”. Caietul preşcolarului „Creativitate” Chişinău Pascari V. Rîuri multe şi izvoare.II însuşirea temei Pe acest pămînt bogat? O1 noi Ne-a lăsat cîmpii cu flori. orientarea pe foaie. 1. folosirea corectă a obiectelor. viaţă veşnică. Stelart 2006 Cemortan S. conştientizînd despre cine şi despre ce se vorbeşte în text.Confecţionarea jucăriilor O3 99 Îşi pregătesc mînuţele pentru Urmărirea lucrul pe care îl vor efectua. Şi grădini înfloritoare. reacţiilor afective Atrag atenţia fiecărui detaliu Urmăresc Aranjează penele. Minutul fizic Organizarea „Degeţelele” jocului – O9 Lămuresc şi demonstrez lucrul pe care îl vor efectua la fiecare masă.

Confecţionarea O6 echibanelor din seminţe şi O7 plante uscate. Răsucesc aţa în direcţia corespunzătoare şi leagă canafurile. mici poezioare despre jucăria sa.Confecţionarea colierului O5 folosind sîrma moale şi hîrtia de staniol.din cutioare. Recită calificative. mică. Cercetează cu atenţie Aprecierea prin lucrările efectuate. mijlocie. Anexa № 10 100 . tăind din morcov roticele.III Obţinerea Efectuarea performanţelor lucrărilor analizei O8 O10 bastonaşelor. Urmăresc reacţiile Audiază o melodie populară afective la casetofon. Et.Confecţionarea O4 canafurilor şi răsucirea aţei. 4. Mărgelele sunt înşirate în ordinea corespunzătoare : mare. 3. La dorinţă îşi înfrumuseţează echibana. Povestesc despre lucrarea pe care au efectuat-o. 5.

Forma de organizare : frontală şi individuală. lipici.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul . sentimente. OO5 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor. formarea sensibilităţii artistice. nea. liniilor : drepte. întrerupte. zare. stări. Obiectivele operaţionale La sfîrşitul activităţii copiii vor fi capabili : OO1 să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări OO2 să posede modalităţi de plasare a imaginilor în spaţiu.Artă plastică Tema – „Zi de iarnă” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Dezvoltarea capacităţilor creatoare. verticale. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. 2008 101 . exersarea. imaginaţia creatoare . oblice. povestirea. joc didactic. vată. Lyceum. creioane colorate. lucrul individual evaluarea. OO3 să experimenteze în crearea formelor volumetrice cu ajutorul diverselor materiale. Obiectivele de referinţă O1 formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei. şerveţele din hîrtie. OO6 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. explicarea. Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia demonstrarea. 1997 „Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”. caiete de desen. OO7 să manifeste interes faţă de activitatea plastică. orizontale. Material didactic Tablouri cu imagini despre iarnă. Cuvinte cheie Zimţi. OO4 să utilizeze creativ culorile în funcţie de mesajul artistic. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea imaginii plastice prin intermediul punctelor. gene. Chişinău. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul creării formelor volumetrice.

Povestesc tablou după Povestirea Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea OO5 OO6 Aprecierea orală Urmăresc răspunsul copiilor Analizează fragmentul dat Recită o poezie despre iarnă Duc observări asupra modelului educatorului. demonstrarea. Chişinău. Lumina. Chişinău. „Arta plastică”. „Arta plastică în instituţiile preşcolare”. omuleţul de zăpadă şi fulguşorii prin rupere a şerveţelului. cele mai reuşite sunt 102 exersarea . 1980 Ghidul cadrelor didactice O. Lămuresc cum să aplice. Ce anotimp este? /iarna/ Petale de flori coboară. Chişinău. Alecsandri „Iarna” fragment. Gheaţă Ghicesc ghicitorile pe rîu. III Obţinerea OO7 performanţelor Atrag atenţia asupra Amplasează amplasării imaginilor imaginile în spaţiu (pe foaie) fulguşorilor pe desen Joc didactic „Morişca” Efectuarea lucrărilor Îndeplinesc mişcările analizei Cercetează cu atenţie toate lucrările. 2003 Cemortan E. lămurirea Lucrul individual Urmăresc lucrul copiilor OO2 Urmăresc lucrul copiilor Lucrul individual Urmăresc reacţiile afective Aprecierea prin calificative. Adunate-n stol grămadă. din nori. recitarea unei poezii : pastelul lui V.Etapele activităţii Momentul organizatoric Captarea atenţiei Et.I (introductivă) Verificarea cunoştinţelor Calistru R. „Abecedarul preşcolarului”. „Din văzduh cumplita iarnă. Cu zimţi de argint.” Explic şi demonstrez cum trebuie desenată imaginea tabloului.O Activitatea Activitatea educatorului copiilor Citirea ghicitorilor : Omăt argintiu. Universul. OO6 Minutul fizic Et. (zi de iarnă). Cerne fulgii de zăpadă. Convorbire despre iarnă cu ajutorul tablourilor. 1990 Comarova R. De gene se /fulgii de nea/ prind. Lungi troiene călătoare. Des viscoleşte .II însuşirea OO1 temei noi OO3 OO4 Explicarea. conversaţia Et. Desenează tabloul Prin rupere aplică omuleţul de „zăpadă” şi fulguşorii.

apreciate. Interpretarea cîntecului „ Iarnă frumoasă mireasă” Anexa № 11 Jocuri artistice creative 103 .

Ghici ce e ? Jucătorii se împart în două grupuri. Copiii dintr-un grup îşi leagă ochii şi fiecare primeşte de la jucătorii celuilalt grup cîte cinci frunze, flori sau tulpiniţe de plante. Cei cu ochii legaţi trebuie să determine, prin pipăit ori miros, ce plante li s-a adus. Pentru fiecare denumire corectă primeşte un punct. Apoi grupurile de jucători se schimbă cu rolurile : legîndu-şi ochii cei din grupul doi. Cîştigă grupul ce a acumulat cele mai multe puncte. Podul de piatră Doi copii se apucă de ambele mîini, ridicîndu-le în sus şi stînd faţă în faţă. Acesta e „Podul stricat”. Ceilalţi copii se apucă de mîini, formînd un rînd („Apa”) şi trec pe sub „Pod”. Toţi cîntă : Podul de piatră s-a stricat A venit apa şi la luat Cine trece pe aici, Stai ! La care copil s-a sfîrşit cîntecul, acesta e prins între mîinile lăsate în jos şi-şi alege : marprună şi trece corespunzător la copilul respectiv. La sfîrşit un grup şi altul se apucă unul de altul şi se întrec cine e mai puternic. Gîştele şi lupul Un grup de jucători („Gîştele”) stau într-o parte : „Mama” le stigă : Gîşte, gîşte ! Ga - ga - ga. Vreţi mîncare? Da, da, da ! Veniţi acasă ! Este lupul după deal ! Cum este, cum este ? Alb cu negru şi tărcat. Gîsculiţa mi-a mîncat.

„Fiica” (ea paşte „Gîştele”) răspunde :

În timpul acesta toate „gîştele” o iau la fugă spre „casă”, iar „lupul” din urma lor.

Anexa № 12 Construcţia unei figuri-siluetă în formă de iepuraş
104

Scopul : A învăţa copiii să analizeze metoda de amplasare a părţilor, să construiască o figură siluetă, orientându-se după model. Materialul : copiii au un complet de figuri pentru jocul „Tangram”, un model. Desfăşurarea activităţii : educatorul arată copiilor un model de figură-siluetă, în formă de iepuraş, şi spune „Priviţi atent iepuraşul şi povestiţi, cum e construit. Din ce figuri geometrice este construit capul, corpul, picioarele iepuraşului ?”. Numiţi figura şi mărimea ei, deoarece triunghiurile din care e alcătuit iepuraşul, sunt de diferite dimensiuni.

Anexa № 13 Chestionar
105

CE-AI FACE DACĂ . . . Obiective. Dezvoltarea creativităţii verbale, a gândirii, imaginaţiei, a vorbirii coerente. Activizarea verbelor la modul condiţional. Desfăşurarea Se propun copiilor diverse întrebări, de genul: Ce ai face dacă: - ai locui singur? - ai avea un avion? - ai fi mare? - ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? - ai avea un car condus de un melc? - ai avea în sân o albină bolnavă? - ar exista pastile pe care dacă le înghiţi, devii cel mai puternic? - ar veni la tine Făt - Frumos? etc. Notă : Pe cât sânt mai variate întrebările, pe atât stimulăm creativitatea copiilor, a limbajului.

Anexa № 14 Testul înţelegerea sensului
106

şurubul . Barem: Nivel superior de gândire verbal-logică este considerat cazul când copilul a răspuns corect la 15-16 întrebări. Nu va primi salariu ca să procure produse şi îmbrăcăminte.. sărituri în înălţime. Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? 14. Ca trenul să nu se ciocnească cu autobusul.. 3. Prin ce se deosebeşte un om bătrân de unul tânăr? 17..ce sunt? 15.? 6... De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic timbrul? Răspunsurile corecte 1. O văcuţă mică o numim viţeluş. vişinele.indicarea corectă a orei şi minutei...? 4. Cahul... Prin ce se aseamănă pisica cu veveriţa? 13. iar seara. gheare 10..? 3..filet... Trebuie să numească minimum 3 varietăţi....... De ce considerăm că nu este bine când cineva nu vrea să muncească? 19.? 5. Cu cine seamănă mai mult câinele cu pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 10... întuneric. De ce se lasă bariera la căile ferate.ce sunt. Seara servim cina. au labe.. Fotbal. Tighina... 15. 14.. Anexa № 15 Jocul "Ghiciţi ce v-am spus" 107 . Răspuns corect . Bucureşti. Căţel... 19. Care animal este mai mare: calul sau câinele? 2. Se consideră corect orişice răspuns ce indică necesitatea scăderii din viteza automobilului.. 8. 11. 6. iar noaptea. Cât e ora? (Copilul trebuie să privească la ceas şi să numească ora) 20. ce sunt? 8. puternic... Calul. Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus. La ce-i foloseşte automobilului frâna? 11... Caisele. blană etc. Cerul e albastru. Cu pisica. 2... blană.... în felul acesta se achită plata pentru expediere. Fructe. Oraşe. Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă... Ca să fie sănătos.. dar un câinişor mic? O oiţă mică? 9. Prin ce se aseamănă grebla cu hârleţul? 12.ci şi alte variante: dacă sunt logice şi corespund sensului întrebării. Ce mijloace de transport cunoşti? 16. Cuiul este neted.. Să numească minimum trei particularităţi. coadă.. Sunt unelte de muncă.... 20. merele. tenis . 18.. înainte de a sosi trenul? 7.. Dimineaţa servim ceai. hochei.. cuiul se bate. Desfăşurarea: Întrebările 1. deoarece au câte patru picioare... 9. frumos etc.. 4... Chişinău.. miel. De ce oamenii se ocupă cu sportul? 18. 17.. gutuile . coadă. şurubul se înşurubează.. 13. 5... Verde.. 16. Ziua e lumină... Sunt animale care se caţără pe copaci. iar iarba e. 12. 7..Obiectiv: Evaluarea gândirii verbal-logice.. Probe sportive...

Obiective: Se verifică cunoştinţele copiilor despre instrumentele muzicale şi felul cum sună ele. arată imaginea pe care e reprezentată vulpea. priceperea de a recunoaşte după unele semne caracteristice: povestea. despre cântecele învăţate. competenţele de reproducere acumulate. trianglu. dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiţei etc. snoava. spuneţi ce aţi auzit prin demonstrarea simbolului. Testul 2. snoavă. explicaţi de ce credeţi că aţi răspuns corect. povestirea. Anexa № 16 Jocul popular “Paparuda” 108 . Obiective: Se evaluează cunoştinţele copiilor din domeniul literaturii.simbol. priceperea de a cânta independent un cântec din cele învăţate. vioară etc. ghicitoarea. Sarcini: Ascultaţi textul. ghiciţi ce vi s-a spus. un fragment dintr-o poveste. priceperea de a recunoaşte textul. pian. tamburină. Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton. Jocul "La concert" Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă. învingători vor fi consideraţi acei copii care vor acumula mai multe jetoane. povestire etc. Ceilalţi răspund prin demonstrarea imaginii . poezia. căutaţi imaginea cu simbolul respectiv.) imagini cu vieţuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărţi. Desfăşurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va spune o poezie. proverbul etc.Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri şi specii literare. Educaţia muzicală. Dacă li se spune o ghicitoare.

în acest moment copiii cântă: “Paparudă-rudă. iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul. elementelor decorative. Anexa № 17 Jocul popular “Culorile” 109 . varietatea şi frumuseţea formelor. Udă cu ulciorul Să crească feciorul.Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor. Apoi. ce-l deosebeşte de celelalte obiecte. specifice pentru ornamentare. Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific. Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă. după ce s-au jucat. Vino de mă udă. Udă cu găleata Ca să crească fata”. li s-a propus să deseneze ulcior pentru paparudă. sar în sus.

tu galben ai în călimara ta? Galben. care a rămas în joc ultimul. Reguli de joc: copiii trebuie să numească numai acele culori care sunt pe îmbrăcămintea. Acel copil rămâne învingător.“Am o călimară cu trei culori: albastru. alb. sur. încălţămintea lor. am!” Jocul continuă de la acel copil care a zis că are culoarea albă în călimara lui. n-am!” În aşa mod jocul continuă. galben. tu alb. “Am o călimară cu cinci culori: roşu. negru. Desfăşurarea jocului: Un copil spune: . 110 . nuanţele culorilor. Dar.Acest joc are drept scop de a învăţa culorile. Dar. atunci iese din joc.Da. verde. Dacă nu are culoarea numită de un copil şi tocmai el este întrebat. ai în călimara ta? . alb.

Anexa № 18 .

Anexa № 19 112 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful