TEZA DE LICENŢĂ

Metode de stimulare a creativităţii copiilor preşcolari de 6 – 7 ani

2009 Cuprins Introducere.....................................................................................................................................3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani...................................9 1.1 1.2 Conceptul Creativitatea – de creativitate a formării şi delimitările copiilor de ei 6-7 esenţiale……………………........................9 dimensiune personalităţii ani…....................21 Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani…………….......…30 2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.…………………...……………………………………………………………..…...30 2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii….. ……………………………………………………………….………....41 2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică…………………………………………...……………………...……….……..45 2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.………………………………………………………………...49 Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………………...…...54 3.1 3.2 3.3 ….64 Rolul Jocurile activităţilor artistico-plastice în în stimularea educarea creativităţii şi la copiii preşcolari………………………...……………………………………………….…….54 creative instruirea copiilor…………………………………..…59 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………...

Concluzii……………………………………………………..………………………...………..74 Încheiere…………………………..……………………………………………...……………..76 Bibliografie……………...............................................................................................................77 Anexe……………………………………...……………………………………………………..82
2

Introducere Actualitatea temei : Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire a personalităţii. Reforma sistemului de învăţământ actual promovează noi strategii didactice în scopul formării personalităţii începând cu vârsta preşcolară, care asigură o adaptare la cerinţele curente ale realităţii. Actualmente se intenţionează crearea unui nou model de educaţie reieşind din perspectiva teoriilor noilor educaţii dinamic şi adaptabil la condiţiile sociale moderne. Stimularea şi aprofundarea creativităţii, adaptarea la cerinţele teoriilor noilor educaţii devine un imperativ pentru Republica Moldova. Astăzi când se pune problema creării unei şcoli noi, devine tot mai clar, că aceasta trebuie să fie o şcoală naţională, care poate fi creată numai de o generaţie de psihologi şi pedagogi cunoscători profunzi a istoriei, culturii gândirii pedagogice româneşti. Poporul nostru dispune de o vastă experienţă şi înţelepciune pedagogică, care se cere utilizată cu chibzuinţă, grijă şi eficacitate în activitatea educaţională cotidiană. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de imaginaţia şi de creativitatea lui. Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, este cu neputinţă formarea structurii de personalitate în ansamblu a preşcolarului mare. Până în anii 1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ştiinţă la nivel de popularizare sugerează faptul că-ţi poţi aranja întreaga viaţa astfel încât ea să fie o „colecţie” de creaţii alimentate de pasiune şi conduse de viziune (Fritz, 1989).

3

În prezent. reliefează actualitatea investigaţiei date. În 1989. au fost stabilite următoarele obiective:  Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate.  De a determina căile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltării creativităţii la o nouă etapă superioară. Educatorii trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul activităţii organizate. În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării. Dar e lucru ştiut că în multe din instituţiile preşcolare nu se ţine cont de această conexiune dintre aceste activităţi şi dezvoltarea capacităţilor creative. literatura artistică. este încă o disciplină nematurizată plină de controverse şi incertitudini. La etapa actuală. jocurile creative în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare. Obiectul cercetării: Este procesul de formare la copii a personalităţii.Creativitatea deşi este cercetată de jumătate de secol. Scopul investigaţiei :  Constă în determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a capacităţilor creative şi elaborarea unui sistem eficient de activităţi care va facilita acest proces. Un rol important. prin intermediul creaţiilor literare. rămâne nesoluţionată problema rolului artei plastice în dezvoltarea capacităţilor creative. unii specialişti ai domeniului încă mai discută faptul dacă aceasta este într-adevăr o disciplină ştiinţifică. lipsa unor ghiduri metodice pentru psihopedagogii grupelor preşcolare vizând dezvoltarea capacităţilor creative. de relaţiile lui cu activitatea de creare. dezvoltarea capacităţilor creative prin intermediul activităţilor de orice gen. îl au arta plastică. Relaţia educator/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară şi teoriilor noilor educaţii. se pot combina pentru a determina o persoană să îndeplinească o sarcină într-un mod mai mult sau mai puţin creativ. Cauza esenţială fiind faptul că practica învăţării preşcolarilor mari în grădiniţă nu ţine cont de specificul funcţionării şi dezvoltării capacităţilor creative. 4 . Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul creaţiilor literare. de mediu etc. Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de viaţă” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate.

S. Berdiaev N. originalitate.  Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de: expresivitate. Vâgotski L.Ş.... Metodele de cercetare: o o o În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psihoMetode teoretice – analiza. Elconin. Leontiev. Odobleja Ş..W. variabilitate. Teresa Amabile... ştiinţifică la problema în speţă. I. flexibilitate. Baza metodologică: Drept punct de reper al cercetării noastre au servit teoriile referitoare la activitate.P. J. Piajet.  Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la toate nivele cercetate. Bonţaş. artă plastică.  Constatarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la literatură artistică.. Cattell J.. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. Chirev A. forme. Saculina. Galperin. Boden Margaret A. fluenţă. Nicola.. Ralea M. Levin. Munteanu Anca. Allport G. Teplov B. Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizând dezvoltarea capacităţilor creative la copiii de vârstă preşcolară mare.. obiecte. Comarova T. Gallton F.S. 5 ..  Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii mari ar produce progrese în dezvoltarea potenţialului creativ. Pavelcu V.. Guilford J.  Vom dezvolta priceperi.. coerenţă.). Fuster Michel. constatare şi formare. experimentul de pedagogice. Rădulescu – Motru. Duff. Ipoteza cercetării : Noi considerăm că creativitatea copiilor preşcolari mari va evalua la o nouă treaptă:  Vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi. M. D. compararea şi generalizarea datelor din literatura Metode empirice – observarea. de a aplica independent elemente. creioane. Au fost consultate sursele următoarelor autori ( I. Weisberg R.M. Muhina V.. probe psiho-diagnostice.  Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al preşcolarilor mari va fi mai înalt. carioca şi paleta de culori. A. Roşca Al.  Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate. Rogere C.. Barron F. W... Fleorina. matematică. E. de redare corectă a formelor. jocuri creative. deprinderea de a lucra cu acuarela.

principiul cooperării şi participării în actul educativ. am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţământ în cadrul activităţilor dirijate de educatori. artă plastică. • S-a dovedit că modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indică dezvoltarea capacităţilor creative. educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului. am ajuns la concluzia că educaţia copiilor în grădiniţă se înfăptuieşte prin intermediul activităţilor organizate de către maturi. dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de predare-învăţare în dezvoltarea capacităţilor la copiii de vârstă preşcolară mare (6-7 ani). dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea activă în viaţa socială. • Au fost elucidate particularităţile dezvoltării capacităţilor creative la arta plastică. principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ. am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri : principiul respectării particularităţilor de vârstă. Demersul inovativ al cercetării : În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator. cantitativă şi comparativă a datelor obţinute. că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii : • • • • • • • cei care ţin de rolul familiei. principiul axării educaţiei pe copil.o Metode statistice – analiza calitativă. • Am implementat metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6-7 ani în cadrul activităţilor dirijate de literatura artistică. Am ajuns la concluzia. cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii. literatură artistică. matematică. formarea reprezentărilor 6 . principiul accesibilităţii. activităţile de joc. lucru manual. • S-au elaborat şi experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacităţilor creative. principiul continuităţii. principiul unităţii.

adoptarea deciziilor ce se impun în vederea eficientizării activităţii viitoare. În funcţie de modul de integrare în activitatea didactică am conturat trei forme de evaluare : a) evaluare iniţială (predicativă). 7 . formularea aprecierilor ce decurg din aceste informaţii analizate şi prelucrate. sub directa conducere a pedagogilor. Educaţia de calitate depinde mult de amenajarea spaţiului şi de folosirea suportului didactic. a cuvintelor cheie [vezi Anexa № 1]. Valoarea practică a investigaţiei : Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative. Activităţile la alegerea copiilor se organizează pe întreg parcursul zilei. • Am ajuns la concluzia că. c) evaluare sumativă (cumulativă). Ele pot fi aplicate : 1) Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate. 2) au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii la copii de 6-7 ani din perspectiva pedagogică.elementare matematice. interpretate din punct de vedere calitativ al semnificaţiei psiho-pedagogice. eliminarea vechilor metode de învăţare mecanică şi trecerea la învăţarea conştientizată. 4) au fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul activităţilor de diferite tipuri la dezvoltarea creativităţii. Valoarea teoretică a investigaţiilor : 1) s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”. jocurile creative. „stimularea creativităţii”. Evaluarea este un proces care implică în esenţă trei etape : obţinerea informaţiilor legate de obiectivele urmărite. părinţi şi copii în cadrul dezvoltării capacităţilor creative în instituţiile preşcolare cu copii de vârstă mare şi pregătitoare. logică presupune şi noi forme de evaluare. 3) s-a întreprins consolidarea reperelor teoretice la baza proiectării strategiei didactice de colaborare activă între educatori. „educaţie”. „euristică”. b) evaluare formativă (continuă).

La experiment au participat 20 de copii ai grupei pregătitoare. deprinderi la preşcolarii mari. metodist. în cadrul activităţilor propuse. Determinarea temei de cercetare. 8 . Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune. phiso-pedagogie. educatorii grădiniţei de copii. Cahul. carioca). „Pedagogie”. studenţilor facultăţilor pedagogie-psihologie. activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii copiilor de 6-7 ani. de a aplica în practică acele metode. Cahul. 3) Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru. Această lucrare va fi de folos : managerilor preşcolari : director. acuarele. 5) Formarea abilităţilor practice la copii. procedeelor de lucru). educator. „Pedagogie generală”. priceperi. Baza experimentală: Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r.2) Elaborarea tehnicilor (metodelor. 4) De a forma un volum de cunoştinţe. tinerilor specialişti la predarea cursului de „Psihologie”. studierea literaturii de specialitate şi a experienţei de lucru a educatorilor din Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. Etapele cercetării : 2007 – 2008. forme. 6) Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane. 2008 – 2009. procedee.

creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalităţii : aptitudini.W. se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în ştiinţă. tehnicii şi culturii. Astfel Berdiaev N. (1961). atitudini. original şi adecvat realităţii. în 1950 arată că creativitatea are în vedere abilităţile pe care le întâlnim la majoritatea oamenilor. În condiţiile ratei actuale a progresului ştiinţei. un popor cu un nivel scăzut al creativităţii.Capitolul I : Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani 1. Prin originea ei. fiindcă acestea se referă de fapt la modul sui-generis în care se reunesc însuşirile de personalitate la nivelul fiecărui individ. adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ţine pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. Trăsăturile de caracter fiind specifice fiecăruia dintre noi.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale Societatea contemporană.P. . calităţi temperamentale. După Allport G. susţine. că a trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare şi de curaj care este legat în mare măsură de creativitate. cu o cultură limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă. Psihologii susţin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou. Dacă oamenii nu vor realiza ideii noi şi originale în adaptarea lor la mediu atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan internaţional. 9 . După Rogere C. natura umană este creatoare. Psihologul Guilford J. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei fiinţe. atitudini şi calităţi temperamentale. şi fiind interesat de felul în care personalitatea creatoare se manifestă prin aptitudini. justificându-se în faţa Creatorului nu numai prin ispăşire ci şi prin creaţie. tehnică şi cultură.

creativitatea nu se manifestă nici chiar la cei mai mari artişti sau oameni de ştiinţă. inteligenţa judecăţilor. geniul este o caracteristică pe care societatea o atribuie rezultatelor muncii unui individ [ 54.M. Este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută. a ajuns la concluzia că aceştia se definesc prin calităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare. Cattell J. deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. conceptul de geniu fiind un mit. Interpretările psihologilor români referitoare la creativitate acoperă aproape toate direcţiile consemnate în literatura mondială de specialitate. care posedă modelul tridimensional al inteligenţei elaborat de Guilford (1967) sau modelul gândirii creative al lui Torrance (1974) [54. Odobleja Ş. pp. apreciază. 309-314]. El susţine că în prezent se cunoaşte foarte puţin despre caracteristicile geniului. Ellis (1904). p. ceea ce indică faptul că geniul nu este o caracteristică constantă. încrederea în sine. pag. după unii autori „creativitatea este atitudinea sau capacitatea de a produce 10 . dar a te gândi la ceva diferit [Anca Munteanu. Roşca Al. În sprijinul acestei opinii aduce următoarele argumente : se poate ca trăsăturile psihologice să nu relaţioneze cauzal cu activitatea creatoare. (1903) studiind viaţa şi activitatea a o mie de personalităţii eminente consemnate în dicţionare. consideră că originalitatea este mai mult dependentă de sentimente decât de factori intelectuali. Cox (1926). 14 ]. (1869) consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau mentale excepţionale. 16]. Pavelcu V. că toate persoanele creatoare („unde există creaţie există şi geniu”) au un număr restrâns de trăsături comune printre care se numără : interesele de cunoaştere. Munteanu Anca în lucrarea sa „Incursiune în creatologie” oferă informaţii despre creativitate în toate domeniile.Gallton F. aprecia că personalitatea creatoare integrează specific motivaţiile individului. Ralea M. în diferite perioade au stabilit că între conştientul intelectual (QI) şi realizările profesionale ale geniilor studiate de ei există corelaţii semnificative. Weisberg R. Astfel. El arată ca. intuiţia şi o fermă percepţie de sine ca individ creativ. White (1931). a încercat în lucrarea sa Psihologia consonantistă 1938 să operaţionalizeze componentele cognitive ale descoperirii şi invenţiei într-un model operaţional sui-generis ale relaţiei. 1994. Rădulescu – Motru se referea la creaţie în termenii personalismului energetic şi ai vocaţiei. Ea susţine că a fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea.

confuzie. distanţare faţă de lucrările deja expuse [55. Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativităţii pe care o regăsim în lucrările contemporane. Duff a distins trei facultăţi ale minţii creatoare : imaginaţia. creativitatea este un concept destul de vag şi oarecum imprecis. pag. 32]. stări alterate de conştiinţă. Boden Margaret A. După Popescu – Niveanu P. Barron F. Duff şi a fost elaborată în sec. talent literar. construcţie. Gustul este un simţ intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte.ceva nou şi de valoare. de educaţie. Fuster Michel şi Bernardette (1988) susţin că. judecata şi gustul. Shakespeare. reunirea în aceeaşi categorie a celor omogene şi respingerea celor discordante. De multe ori. iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs [56. ele fiind în totală neconcordanţă cu realitatea [5. produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobişnuit. 19]. El susţine că imaginaţia se aseamănă cu gândirea divergentă. în final urmând să se determine utilitatea şi adevărul invenţiilor şi descoperirilor produse prin puterea imaginaţiei. (1963) introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativităţii. W. (1992) consideră că creativitatea constă în „realizarea de combinaţii noi originale. evoluţie libertate interioară. de comunicare interumană. pag. (1987) „creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou.”. de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice. originalitate. răspunsurile neobişnuite provin din ignoranţă. Newton sau Berkeley. o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”. 16]. imaginaţie. prin combinare şi recombinare a lor. Combinaţiile noi trebuie să aibă o anumită valoare. de ideii vechi”. să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut şi în acelaşi timp acest produs creator să fie adecvat realităţii. XVIII. Ipotezele teoriei sale au fost formulate plecând de la analiza intelectului unor genii precum Platon. observarea acordului sau dezacordului dintre ele. pag. Imaginaţia este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociaţii noi prin compunere şi descompunere a ideilor. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaţie. Bacon. El consideră că personalitatea creatoare se caracterizează prin interacţiunea optimă între aptitudini şi atitudini [51. de comportamente personale şi de mişcările sociale. aparţine lui W. Descartes. pag. creând în final obiecte care nu au existat niciodată în natură. 52]. pe care le consideră principalele componente ale geniului. arătând că în mintea omului obişnuit creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice. Ea semnifică : adaptări. iar 11 . El consideră că. acelor decente de cele ridicole.

1995. produce ceva nou. Richard. Autoarea dă exemplu unui joc pentru antrenarea creativităţii solicitând subiecţilor să arate : „cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni. creativitatea . talentul special în domeniul respectiv. idee.. prevede realizarea unei activităţi pentru că ni se pare captivantă. Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică. După Bonţaş I. Pe de o parte. pe de altă parte. Creativitatea în viziunea autoarei este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi. în acelaşi timp ?”.. Duff a considerat că cele trei facultăţi ale minţii umane implicate în creaţie sunt întâlnite la toţi oamenii. care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare. în îmbinarea cu investigaţii şi date noi. Lubart. soluţiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neaşteptată eficienţă şi. şi Nicola I. Sunt incluse cunoştinţele obiective de specialitate. 51. abilităţile creative includ un set cognitiv şi unul perceptiv favorabile abordării în rezolvarea unei probleme. Mai întâi. dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii. la oameni cu realizări excepţionale. asociativitatea. 1993. ce este creativitatea. dispun de eleganţă şi o uimitoare simplitate. Răspunsul fiind : „Punând pantalonii invers”. de valoare şi edificienţă ştiinţifică şi social-utilă. 1995. creativităţii. abilităţile tehnice. 53 pp. Muchielli R. 1998. Feist şi Runco. Deci. original. operă de artă). ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi obiectivi – a 12 . Teresa Amabile (1983) consideră că adoptarea deciziilor implică deseori creativitatea. 15 ]. 64. W. pag. 1767. cum putem s-o cunoaştem şi stimula? Răspuns la această întrebare o găsim în teoriile savanţilor (Kubie..). 2. gradul de specializare în domeniul respectiv.1994. El a mai intuit că anumite trăsături ale creativităţii cum ar fi spontaneitatea.este o capacitate (proprietate. curiozitatea … sunt specifice copiilor şi adulţilor înalt creativi [Duff. iar cea dreaptă în buzunarul stâng.judecata cu gândirea convergentă. cât şi eficiente [Sternberg D. calificarea. Vîgotskii L. 20-21]. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. originale. generându-ne bucurie şi satisfacţie. fiind în special prezente la copii. 1996. care este absolut inovator şi valabil. Piercon. Bejan. Piajet J. trebuie să fim conştienţi. pag. 3. motivaţia intrinsecă. După părerea sa a fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă. Ea structurează creativitatea în următoarele componente : 1. care conferă eleganţa gândurilor noastre.

modele noi originale. Piajet. 17]. în esenţă. Kant) [3 pag. După al doilea război mondial. fiind apreciat îndeosebi prin creativitate. un proces creator orientat în direcţia sesizării şi a rezolvării – problemă la nivelul gândirii divergente. 32 ]. oamenilor de artă. creativitatea apare ca o necesitate socială şi economică. a) Structura creativităţii : Cercetările făcute de Gollann (1963) remarcă că: noţiunea de creativitate are în vedere mai multe accepţiuni:  creativitatea ca o caracteristică personală. un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii. 13 . 33]. prezent exclusiv la elitele ştiinţifice şi la marii creatori de opere literare şi artistice. „Gândirea ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai prin creativitate.” (I.  creativitatea ca produs. personalitatea creatoare [16 pag. 28]. afirmă că până în anii ‘50 atenţia psihologilor era centrată pe analiza procesului de creaţie. J. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator. la nivelul interacţiunii optime dintre atitudinile şi aptitudinile creative [16 pag. 44]. procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură. un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine. Piercson. sau din mărturiile pe care le-au lăsat unii dintre ei. Produsul creator reprezintă. Ca şi la etapele de vârstă şcolară. 53 pag. Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie. considerat ca un fenomen rar. devenind obiect de cercetare de sine stătător. În această accepţie. Bejan. o dimensiune axiologică a personalităţii care valorifică resursele globale ale sistemului psihic uman. 26 . teorii. Richard. pag. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiţiile unui „praxis” educaţional deschis autoperfecţionării permanente. Kubie. H. Conceptul de creativitate se aplică deja atât copilului care se joacă cât şi inventatorului sau omului de artă [27 pag. M. Florin Druţă – 1997. Cunoştinţele elaborate au rezultat în mod esenţial din analizele biografice ale savanţilor L.  creativitatea ca proces specific.posibilităţilor (şi calităţilor) persoanei şi a condiţiilor ambientale ale mediului socio-cultural [53. E. creativitatea defineşte: un produs creator situat cel puţin la nivel inventiv. dispoziţie a intelectului de a elabora idei. în plan individual sau social.

[18 pag. b) Etapele procesului de creaţie Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: Pregătirea – acţiunii complexă bazată pe următoarele operaţii: identificarea problemei în termeni optimi (natură. 21]. a noilor ideii. validare. etc. aplicare. 153]. structurile.). dependente de zona inconştientului dar şi a conştientului. potrivit căreia punctul de plecare al creativităţii este imaginaţia. modele. structuri.). principii. La aceste idei se adaugă cele ale lui Osborn potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii. care creează datele. [18 pag. Inspiraţia este apariţia bruscă a noului. prelucrarea şi sistematizarea informaţiei stocate. Procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat. Verificarea – acţiunea complexă de evaluare finală a soluţiei adoptate anterior. Analiza datei problemei în vederea formulării clare a acestora (premise. finisare. tehnologii. Deci creativitatea de la un loc gol. specific. preconştient şi conştient. calcule). acumularea şi selecţionarea informaţiei necesare pentru abordarea corectă a problemei. care se restructurează cu cele aperceptive. ea se bazează pe un fond ideatic şi acţional aperceptiv. teorii. soluţiile noi cu asigurarea condiţiilor interne şi externe. 154]. sisteme. 14 . Imaginaţia este definită ca aptitudine de a reprezenta obiecte absente şi de a combina imaginile acestora între ele [5 pag. restructurări de date. preconştient şi conştient [18 pag. resurse posibile şi necesare. de la nimic. ea înseamnă şi învăţare nouă. recombinări. respectiv al descoperirii soluţiei optime de rezolvare a problemei. în mod inconştient. modelele. principii matematice sau cuvinte” [53 pag. în condiţii de amendare. el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de oameni. realizabilă prin operaţii de apreciere. a creaţiei. sinteze. subconştient. sub conştient. Opinia lui Osborn. 100]. Iluminarea – acţiunea complexă de asociere şi de combinare a informaţiei care declanşează momentul inspiraţiei. creativitate. timp. prin documentare şi experimentare (analize. În mod inconştient. 18]. bisocieri. structuri. Alţii o definesc drept „capacitatea de a organiza (reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ indiferent că este vorba de joc. 154]. Incubaţia – o acţiune complexă realizabilă intensiv sau şi extensiv prin diferite operaţii de organizare şi reorganizare a informaţiei pregătite anterior prin procesări care valorifică experienţa individuală şi socială a subiectului la nivelul conştiinţei acestuia dar şi în planul verigilor sale profunde. ideile. combinări. elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ [54 pag.Creativitatea este definită uneori ca fiind „procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un produs nou original în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. modele. Incubaţia presupune asocieri.

eşantioane. 3. (re)actualizarea – activarea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare pentru alegerea soluţiei optime.L. 154] [vezi Anexa № 2]. 15 . Elaborarea unui model de educare a creativităţii presupune valorificarea. original şi eficient. comportamentali. când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile. creativitatea inventivă face posibile invenţiile îmbunătăţirile aduse produselor. 101]. Acest control.. profesional. proiectarea unei învăţări creative [15 pag. aplicabilităţii şi eficienţei în plan teoretic şi aplicativ. 2. probabilele erori sau neconcordanţe cu cerinţele reale. Bonţaş I. evitând cheltuielile neeconomice sau eşecurile în condiţiile generalizării creaţiilor [18 pag. aplicarea soluţiei optime în cadrul specific definit de problema existentă. dar în care specificul ei să fie slab exprimat. realizarea a două acţiuni complementare: elaborarea unui model de educare a creativităţii. verificarea modului de rezolvare a problemei în sens managerial (abordare sistematică – optimă – strategică) [54 pag. Verificarea constituie controlul creaţiei rezultată din factorii obiectivi şi subiectivi. c) Niveluri ale creativităţii A. la diferite niveluri de generalitate a raportului funcţional existent între comportamentul creativ şi flexibilitatea gândirii creatoare . capacitatea acestuia de a angaja un proces creator. Procesul creator implică sesizarea şi rezolvarea unor probleme. Trăsăturile personalităţii creatoare pot fi grupate la nivelul următoarelor trei categorii de factori: intelectuali. aparatelor. ipotetică a soluţiilor probabile. 105]. etic. creativitate expresivă. Personalitatea creatoare reprezintă cea de a treia dimensiune a creativităţii. reorganizare. care evidenţiază resursele sistemului psihic uman. suficient de importante pentru a fi brevetate şi difuzate în producţie. făcut adesea prin experimentări pe staţii (clase. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate : 1. dezvoltarea unei personalităţi capabile să se angajeze creator în plan cultural. creativitate productivă. 19]. Obiectivul general vizează formarea. etc. Funcţia pedagogică a creativităţii . Reflexii identice referitor la factorii creativităţii găsim şi în cercetările pedagogului român Nicola I. fără preocupări de utilitate sau valoare. ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. acţiune complexă bazată pe următoarele operaţii: definirea şi înţelegerea tipului de problemă. perfecţionare permanentă. atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei.) pilot. alegerea soluţiei optime pe criteriul originalităţii şi al eficienţei. susţinut la nivelul conştiinţei individuale cu scopul de a produce ceva nou. operaţionali. Aceleaşi idei le întâlnim la Nicola I.orientează în mod special.ajustare. [75 pag. avansarea unor soluţii virtuale. autenticităţii valorii.

flexibilitatea şi capacitatea de redefinire. J. Există 3 factori care pot influenţa la reuşita preşcolarului:  Factorii cognitivi operaţionali (intelectuali) Dintre aceşti factori cei mai importanţi sunt imaginaţia şi inteligenţa. familie. 147-148]. originalitatea. inventivitate [18 pag.P. 53]. la noi modalităţi de exprimare specifice talentelor. ori la creaţia artistică. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecţia că e lipsit de dinamism.  Factorii de personalitate Motivaţiile superioare. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh (1957) care cuprinde 5 factori incluzând şi aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale. întrucât ei au funcţia de integrare a celorlalţi factori cognitivi ai creativităţii. Creaţia este însă un proces complex la care participă întreaga personalitate. În procesul creaţiei importante sunt reprezentările. finalizată în găsirea unor soluţii simple. Guilford a identificat şase factori ai creativităţii: fluiditatea gândirii. d) Factorii creativităţii : Formarea şi dezvoltarea potenţialului creativ este determinată de logica formării relaţiilor fundamentale în societate: personalitate – colectiv (asociaţie de copii) – societate. creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific. a încrederii creatorului în viitorul său [54 pag. interesele personale. aptitudinea interogativă (de căutare).  Factorii caracteriali şi cei afectiv-motivaţionali 16 . O forma superioară a imaginaţiei creatoare e ingeniozitatea. sensibilitatea estetică şi posibilitatea de sesizare a destinului. caracterizată prin noutate. Imaginaţia e un factor fundamental. 5. 148]. sensibilitatea faţa de probleme şi redefinirea. cunoştinţele. nivelul de aspiraţie. flexibilitatea acesteia. elaborarea. surprinzătoare şi originale. Un alt factor al imaginaţiei creatoare e originalitatea. Inteligenţa este forma superioară de organizare a comportamentului creativ. a ideilor. flexibilitatea cognitivă. creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu. transformarea şi unificarea imaginilor. întrucât realizează fuziunea informaţiilor în structuri noi prin contopire.procesul creaţiei fiind determinat de motivaţii sau influente externe. care presupune sensibilitatea faţă de probleme apoi fluenţa. 100]. pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi. lărgimea câmpului de idei şi aptitudinile specifice.4. întrucât nu cuprinde şi modul de constituire a raporturilor dintre informaţii . corelate cu temperamentul şi aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficienta [43 pag. sentimentele şi atitudinile. deschizând căi noi de abordare [18 pp. Un factor deosebit de important e intuiţia. de personalitate şi sociali. a obiectelor şi fenomenelor într-o nouă semnificaţie.

A. recunoaşte şi aplică valorile create [2 pag. o întrepătrundere care sporeşte potenţialul existent al individului şi determină o permanentă restructurare a formelor de reacţie. Factorii dezvoltării psihice pot fi externi şi interni. a) Funcţia socială a creativităţii determină modul de realizare a produsului creator stimulând şi dirijând acele comportamente ale personalităţii semnificative din perspectiva perfecţionării raportului cognitiv . S. Comarova. A. imperceptibile. A. expresivitatea. S. Danilov. ingeniozitatea. Zîcova. Vîgotskii. I. Nonconformismul.  Factorii interni pot fi de natură biologică. N. Slavina. noutatea şi originalitatea. S.Suplinesc în creaţie un coeficient de inteligenta mai scăzut de 120. A. angajarea socială. Muhina. T. Pe parcursul activităţii. fluenţa. Elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea. L. reflectă cerinţele funcţionale ale creativităţii la nivel de produs. tenacitatea. L. autoexigenţa. neîncrederea în sine. N.67]. Piajet. 149]. motivaţional asumat faţă de realitatea economică 17 . dând naştere unor produse şi structuri operaţionali cu calităţi noi şi cu eficienţă sporită [6 pag. ereditară şi psihosocială. c) Funcţiile creativităţii determină structura tridimensională a creativităţii. A.  Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulată de exigenţa unui mediu social–economic şi culturalştiinţific care asigura formarea unei personalităţi creative permite libertatea creaţiei. Leontiev. afectiv. I. A. În cercetările psihologilor şi pedagogilor (M. Galperin) găsim că în procesul dezvoltării psihice. Smirnov. entuziasmul. R. proces. conformismul.S. elementele celor două grupe de factori se intercondiţionează. realizând schimbări continue. A. V. V. Vlasova. teama de a nu greşi şi lipsa de motivaţie sunt factori inhibitori [22 pag. răbdarea. Mencinskaia. spiritul de grup pun în valoare capacităţile creative [18 pag. Luria. 66]. trăsăturile psihosociale ale personalităţii (calităţi ale proceselor psihice. inteligenţa şi imaginaţia creatoare. Factorii interni sunt: ereditatea. încrederea în forţele proprii. I. Pevzner.S.  Factorii externi: mediul şi educaţia. trebuinţe şi motive interne ale acţiunii). Factorii externi sunt alcătuiţi din ansamblul condiţiilor ale elementelor şi forţelor tuturor influenţelor care se exercită din exterior în scopul formării şi dezvoltării personalităţii. Atitudinea interogativă. T. profunzimea câmpului de imagini şi idei sunt factori stimulatori şi ideile preconcepute. Bonţaş. personalitate. A. dar care se acumulează în întreaga structură a vieţii psihice. Nicola. senzitivitatea (sensibilitatea senzorială). apoi experienţa personală nemijlocită şi concretă dobândită de fiinţa umană in cursul evoluţiei sale [6 pag. M. 217]. factorii interni şi externi se integrează în sisteme funcţionale unitare. 213]. creează o anumită fuziune. perseverenţa.

mergând chiar până la nivelul relaţiilor de macrosistem . culturală . dezvoltate la nivelul: produsului creator. 18 . proiectată multifazic. caracteriale). motivaţionale. 23]. a inovaţiei. procesului creator. 134]. acţiuni educaţionale. Anume originalitatea garantează valoarea rezultatului muncii creatoare (Vîgotskii L. Psihologia artei). 23]. autoreglatori în orice domeniu de activitate . Originalitatea . aptitudinile speciale. rezolvării. gândirea. ea poate determina prin rapiditatea statistică a unui răspuns. 153]. b) Funcţia psihologică a creativităţii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman. reglatori în anumite domenii de activitate. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. interpretabile şi realizabile în sens prioritar formativ. în calitate de produs de cunoaştere logică. toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însuşiri generale ale personalităţii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator [18 pag. dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţii căutate. realizabilă în sens convergent. inventării de probleme şi de situaţii-problemă. [82 pag. unele fără utilitate. În această accepţie.în calitate de proces de cunoaştere logică. specializat în (re)producerea noului prin (re)combinarea informaţiilor dobândite anterior. c) Funcţia pedagogică angajată a creativităţii în proiectarea continuă determină unor modul de comportare a personalităţii creatoare. Definiţia stimulează şi reflectă un tip aparte de realizabile în condiţii de transformare a raporturilor conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componentelor structural-funcţionale. cu unele accente evidente care vizează: inteligenţa în calitate de aptitudine generală. produsul creativ este cu atât mai elefant cu cât este mai extinsă şi mai profundă structurarea posibilităţilor personalităţii de înţelegere a realităţii sociale. Plasticitatea – este uşurinţa de a schimba punctul de vedere. Fluiditatea – este posibilitatea de a-ţi imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei. când vrem să testăm această calitate la cineva.este expresia noutăţii. [82 pag. 152]. imaginaţia . la nivel temporal şi spaţial . S. când un procedeu se dovedeşte inoperant. divergent. care asigură premiza sesizării. Structura creativităţii pedagogice evidenţiază anumite caracteristici specifice.politică .. didactice subiect-obiect. personalităţii creatoare [18 pag. modul de abordare a unei probleme. Privite din perspectiva funcţionalităţii lor creative. atitudinile (afective.Fiecare societate creativitate [51 pag. Funcţia socială a creativităţii urmăreşte. ci şi efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acţiune din ce în ce mai largă . însă . nu numai calitatea imediată a produsului creator. pe baza unităţii informaţional – operaţional. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. analizate anterior.

teorie. 24]. atunci ne dăm seama că posibilităţile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă. 32]. metodă. a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent [18 pag.. 19 . 61]. asocieri etc. care se obiectivează în anumite soluţii (metode etc. necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operaţii noi. influenţate de alte funcţii psihice. este în acelaşi timp. Imaginaţia creatoare . a datelor elementelor existente. noi idei. [55 pag. În ce priveşte factorii creativităţii.) prin activitate. uneori.. prin experienţă. a intelectului. în toate domeniile ei. se poate vorbi. Conform opiniei lui Bontaş. retrageri a factorilor şi elementelor noi. care favorizează imaginaţia. de aptitudini pentru creaţie. Există anumite structuri cerebrale. Bruner scrie „Orice formă de creativitate. Se are în vedere că este posibil contactul. care să se obiectiveze în produse noi. nemaiîntâlnite până acum şi care determină schimbări calitative (de valoare şi eficienţă) într-un domeniu anumit [8 pag. 153]. 24]. Factorii aptitudinali include în sine aptitudinile speciale. Este un produs pentru că se dobândeşte ca realitate de a realiza ceva nou (idee. nivelul gândirii şi inteligenţei [82 pag.Disocierea – este capacitatea combinatorie a două sau mai multe lucruri şi fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia. fiindcă necesită evoluţie în timpul dezvoltării şi. Este totodată şi un proces. ele creând predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini. un produs şi un proces.) utile şi mai eficiente – de exemplu o inovaţie care reprezintă unele elemente de creativitate.constituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziţii ereditare. Edison spunea: că în creaţie este nevoie de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. necesită învingerea unor obstacole. În afară de faptul că este o capacitate şi aptitudine (dispoziţie) a personalităţii. mai întâi. deosebite. F. Totuşi e nevoie de intervenţia mediului. Piajet. Creativitatea ca trăsătură general – umană poate să se manifeste în decursul vieţii personalităţii în mod spontan. necesitând foarte multă muncă. mai mult sau mai puţin dezvoltate. ca urmare a unor combinări şi recombinări. 74]. model. etc. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc [84 pag. tehnologie etc. Viaţa. „întâlnirea” spontană a personalităţii cu obiectul şi acţiunea social . Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă şi exerciţiu. întâmplător. Dacă o definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităţilor şi adaptarea cognitivă a individului în situaţii noi. creşte dintr-o activitate combinatorie” [82 pag. originale.adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziţie creativă. Inteligenţa se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. creativitatea propriu – zisă necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale etc. pe care nu le cunoaştem.

Autorii Bonţaş. componentă principală a structurii mentale creative. pedagogică etc. efortul susţinut de pregătire şi investigaţie şi altele. 93]. b. stimulat şi valorificat acest potenţial. aptitudinali.. Multiplicarea şerpilor a creat imaginea balaurului cu 7 capete. Pe lângă coeficientul de inteligenţă. deci inventivitatea ideatică şi practică. Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi. tehnică. Nicola I. Caterina Cox). pe tot parcursul vieţii. un rol important în creativitate îl au factorii: ereditatea. original. capacităţile intelectuale. o descoperire a unor reprezentări care apoi. caracteriali şi de mediu. în procesul educaţiei şi activităţii. are la bază două procese fundamentale : analiza şi sinteza. Trebuie cunoscut. caracterul. măsurată şi stimulată.  Sinteza – are loc în diferite modalităţi numite de obicei „Procedeele imaginaţiei”. Allport. Ulterior. Piajet. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă. în plan practic.  Analiza – realizează o sfărâmare a unor asociaţii. Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitate creativă. d) Procesele fundamentale ale imaginaţiei Imaginaţia. F. Aglutinarea – se produce când părţi descompuse din diferite fiinţe sau obiecte sunt recombinate. C. 20 . în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali. stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică şi practică. însă vârsta cea mai productivă în creativitate este între 25-40 ani.Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică. sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea. artistică. Lehman. Creativitatea se poate manifesta în toate etapele de vârstă. de depistarea. N. fluenţă şi sensitivitate (sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general) [56 pag. printre care menţionăm pe (G. a. Osborn şi alţii. mediul socio-cultural. expresivitatea. organizatorică (management). evidenţiată de o anumită flexibilitate. astfel dând naştere unor fiinţe sau obiecte cu aspect eterogen. aptitudinile. c. după caz. în toate domeniile. dezvoltându-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea. Creativitatea poate fi cunoscută. economică. A. Au fost studiaţi de numeroşi psihologi. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriaşi şi de pitici. fluenţa. în plan ideal – abstract ca şi. sensitivitatea) desigur. Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor. Au studiat fenomenul H. SUA. este nevoie de multă creativitate. Factorii creativităţii au asemănări cu cei ai învăţării eficiente. prin sinteză sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou.

A. artă. trăsături de caracter în formare. morală şi fizică.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani Personalitatea copiilor se dezvoltă concomitent în mai multe direcţii : intelectuală. fără ajutorul educatorului. realitatea înconjurătoare nu poate să nu se răsfrângă asupra formării la el a priceperilor elementare de a înţelege frumuseţea 21 . şi anume. S. 23 ].” În procesul de formare a personalităţii o importanţă deosebită revine educaţiei multilaterale. principii de purtare. iar mai apoi educaţia omului doar continuă. şi ceea ce s-a făcut până la această vârstă constituie aproape 90 % din întregul proces educativ. 152-153]. ceea ce este un procedeu foarte productiv [18 pp. 1. a imaginaţiei creatoare. afectivă. Schematizarea feţei umane se realizează în caricatură. în timpul căreia copilul desprinde adevărul din experienţele proprii. drept o permanentă aspiraţie a omului. 29]. conţinutul acestui nivel de educaţie instituţionalizată vizează formarea de cunoştinţe priceperi. e. Structura atomului a fost imaginată similar cu aceea a unui sistem solar. Makarenko nota : „ Fundamentul educaţiei se pune până la 5 ani.se dovedeşte a fi deosebit de trainic şi constituie baza pentru dezvoltarea în continuare a personalităţii. a gândirii intuitiv . bine orientate. . compasiunea de nevoile şi suferinţele lor [ 66 pag. Capacitatea copilului de a percepe frumosul din natură. atitudinea emoţională faţă de oamenii din jur. obişnuinţe. Analogia este un procedeu adeseori prezent în ştiinţă şi tehnică. Harly susţine că „Personalitatea este considerată ca ideal educaţional. Corespunzător obiectivului învăţământului preşcolar. C.expresive. Personalitatea desăvârşită se obţine prin activitate. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie. volitivă. în concordanţă cu vârsta copilului şi cu particularităţile sale individuale [59 pag.” O educaţie justă a copilului de vârstă preşcolară îi asigură dezvoltarea mai intensă a perceperii mediului ambiant.d. Tot ce acumulează copii în această perioadă – cunoştinţe. dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. unde ies în relief anumite trăsături dominante. deprinderi şi obişnuinţe [10 pag. 72]. deprinderi.

dar şi în studiile sociale [76 pag. acţiunilor oamenilor şi de a-şi aprecia propria purtare ca fiind frumoasă. d) Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". Într-o ţară mare. Suhomlinski acorda o atenţie deosebită educaţiei prin frumos : de la contemplarea şi înţelegerea frumosului spre crearea frumosului. C. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. specific muncilor obişnuite. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. 8]. Astfel. revoluţionare. tehnicii şi artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnică într-un domeniu specializat. artă şi scris ci în toate domeniile curriculare. c) Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii [33 pag. de exemplu. cum este Japonia. ceea ce asigura un progres vizibil al producţiei. în ştiinţa. Despre importanţa creativităţii nu e nevoie sa spunem multe : toate progresele ştiinţei. unei teorii controversate. unei tehnici consacrate. e) Creativitatea emergentă este caracteristică geniului. un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fără însă a reuşi să provoace emoţii sau. la acest nivel. E vorba de inventatori. 11]. Este de asemenea important să ţinem cont de faptul că creativitatea nu se manifestă doar în muzică. de utilizare sau originalitate. aportul personal fiind redus. se înregistrează anual peste 100. 73]. În acest context. 47]. În primul rând. Strălucita 22 . Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. Ei realizează opere a căror originalitate este remarcata cel puţin pe plan naţional. Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple. acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte. Nu se pune problema. sentimentul că acea operă este unică.000 de brevete de invenţii. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [69 pag. În ultima analiză. unui aparat. intervin cerinţele sociale. b) Planul productiv este planul creării de obiecte.relaţiilor. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror forma se realizează conform unei tradiţii. În esenţă. Desigur există mai multe trepte de creativitate.W. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. creativitatea este o formă de rezolvare a problemelor. a omului care aduce schimbări radicale. V. A. societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru înflorirea spiritului creativ într-un domeniu sau altul. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii : a) Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici. spre tendinţa de a trăi după legile frumosului [ 74 pag.

În cazul copiilor. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [29 pag. este util sa considerăm diferenţele dintre gândirea convergentă şi cea divergentă. ei nu sunt nici la fel de creativi. Probele referitoare la fluenţa ideaţională cer din partea copiilor generarea cât mai multor răspunsuri la un anumit stimul. De ce sa studiem creativitatea la copii? Tot aşa cum nu toţi copiii sunt la fel de inteligenţi. cere celui care rezolvă problema generarea mai multor soluţii. Termenul "înzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad înalt de inteligenţă. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. Gândirea divergentă. Dar în acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă. În esenţă. fluenţa ideaţională este considerată o calitate critica a procesului creativ. adică pe dezvoltarea şi generarea de idei originale. dimpotrivă. se explica prin îmbogăţirea negustorilor. accentul ar trebui pus pe proces. creative [56 pag. 23 . puţine dintre acestea fiind noi. Dar se pare ca inteligenţa şi creativitatea sunt independente. În secolul nostru. în schimb. au arătat că anumite componente ale potenţialului creativ pot fi deosebite de inteligentă. Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale.epocă a Renaşterii italiene. În general. încă de la naştere. În înţelegerea acestui fenomen. 91]. 79]. care pare să fie baza potenţialului creativ. s-au creat şcoli ilustre permiţând ridicarea acestor arte pe cele mai înalte culmi. cele originale atestând potenţialul creativ [42 pag. Rădăcinile creativităţii specifice adulţilor sunt evidente la copii. de o calitate înaltă şi funcţionale . ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiază potenţialul creativ. trebuie să distingem creativitatea de inteligenţă şi talent. Un copil foarte creativ nu este neapărat şi foarte inteligent [53 pag. într-un mod asemănător brainstorming-ului. Pentru o înţelegere corectă a creativităţii copilului. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferenţiată de celelalte abilităţi cognitive. 69]. însă. Problemele asociate cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluţie corectă. Studii recente. semnificative şi de o înaltă calitate. Dar este una specială deoarece implica probleme la care nu există răspunsuri simple. aceasta cunoscând o dezvoltare fără precedent [62 pag. atrăgând după sine cerinţa construirii de palate împodobite cu picturi şi sculpturi. care a stimulat talentele existând totdeauna într-un popor. Cele mai folosite metode de măsurare a creativităţii la copii sunt bazate pe fluenţa ideaţională. în domeniul picturii şi sculpturii. interesele societăţii s-au îndreptat spre progresul tehnicii.într-un cuvânt. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. 77]. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale. 85].

deoarece aceşti copii îşi explorează capacitatea de generare şi evaluare ale soluţiilor problemei şi îşi revizuiesc ideile bazându-se pe această evaluare. 24 . Un educator. cum ar fi recompensele sau cointeresarea [56 pag. de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere.Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului. de a pune la îndoială. grădiniţa reprezintă o „primă şansă”. . Pedagogii trebuie să ţină cont de faptul că structura răspunsurilor unui copil este foarte subtilă. fără a judeca modul divergent în care acesta rezolva o problemă.Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze şi să se joace fără restrângeri exagerate. 42].Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităţilor. fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivească cu cele ale adulţilor.Pe măsură ce copiii îşi dezvoltă abilitatea de evaluare a ideilor proprii. astfel calitatea lor şi generarea de soluţii devin din ce în ce mai importante. cât şi asupra celei divergente. Anumite cercetări sugerează ca acei copii care par să fie creativi sunt adeseori implicaţi în jocuri imaginative şi sunt motivaţi mai mult de factori interni decât de factori externi. . iar nu scopul. pentru trecerea de la ideile obişnuite la idei mai originale. Adulţii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca. Adulţii pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente. poate să aducă o iluminare pentru copil care se luptă să înţeleagă relaţiile umane şi care provine dintr-o casă unde o asemenea consideraţie este inexistentă.ocazia de a căpăta un alt sentiment al sinelui şi o altă viziune asupra vieţii. tratând copiii cu egală consideraţie.Prin adaptarea la ideile copilului.Încurajând procesul. La aceasta vârstă. . Pentru mulţi copii. 8]. decât ceea ce li s-a oferit acasă. accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii. în special a problemelor ce apar în viaţa de zi cu zi. . Un profesor care îi transmite unui copil încredere în potenţialul şi calităţile sale poate fi un antidot puternic faţă de familie în care o asemenea încredere lipseşte sau în care copilului i se transmite contrariul. Cum pot adulţii încuraja creativitatea? . Evaluarea de către terţi şi criteriile pentru determinarea soluţiilor semnificative ar trebui folosite numai în cazul adolescenţilor mari sau al adulţilor [10 pag. . Pedagogul care refuză să accepte concepţia negativă despre sine a unui copil şi care promovează continuu o imagine mai bună despre competenţele acestuia are uneori puterea de a salva o viaţă [10 pag. 39].Folosind modalităţi creative pentru rezolvarea problemelor.

Majoritatea pedagogilor doresc să-şi aducă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea minţilor ce li s-au încredinţat. Ei nu vorbesc limbajul politeţii şi stimei. Prin comparaţii care stârnesc invidia. Iar dacă respectul de sine înseamnă încredere în capacitatea noastră de a depăşi provocările vieţii. de la o stare de dislexie şi până la lipsa unei stimulări corespunzătoare. Poate un copil să aibă o reuşită scăzută la învăţătură şi totuşi să aibă un bun respect de sine? Desigur. există ceva mai important decât a învăţa cum să ne folosim mintea? Activităţile educative şi social-culturale sunt deosebit de importante pentru democratizarea şi progresul ţărilor. stereotipi. evident că este bine să ajutăm copiii să-şi aprecieze aspectele unice ale rasei sau culturii. Cu o nerăbdare necontrolată. Dacă obiectivul corect al educaţiei este acela de a furniza copiilor fundamentul în ceea ce priveşte nevoile esenţiale funcţionării eficiente în lumea modernă. în afară de ameninţările cu pedeapsa. 94]. scria Carl Rogers în Devenirea persoanei. În asemenea cazuri. fie pregătirea. creativi şi originali” [33 pag. aceasta nu este intenţionat. ele facilitează posibilitatea fiecărui om de a-şi completa studiile. Astăzi majoritatea sunt conştienţi că una dintre modalităţile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. asemenea educatori adâncesc frica copilului de a greşi. ci umilesc. dar care sunt nerăbdători să se „adapteze”. ci stingându-le [47 pag. pot să-şi nege sau să-şi denigreze contextul etnic propriu. şi nu gânditori liberi. ei laudă un copil. principiul împăcării cu sine poate avea aici o importantă ilustrare. jignind un altul. Nu au nici o altă noţiune despre disciplină. pentru a-şi face meseria cum trebuie. fie ambele. 46]. Pe de altă parte. Dacă uneori însă fac rău. ci pe cel al ridiculizării şi sarcasmului. El nu poate depinde de familia în care ne-am născut.Dar pentru unii copii. „avem tendinţa de a deveni conformişti. Ei nu reuşesc să motiveze oferind valori. „Prin educaţie”. de a se 25 . Există totdeauna motive pentru care un preşcolar oarecare nu are mari succese la învăţătură. de culoarea pielii sau de realizările strămoşilor [34 pag. cred numai în limitele lui. indivizi a căror educaţie este „încheiată”. 88]. Unii copii care provin din culturi etnice diferite. Ei nu cred în posibilităţile copilului. grădiniţa este o întemniţare consolidată în mod legal în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie respectul de sine. Sunt educatori care nu stimulează. Să ne reamintim că respectul de sine ţine de ceea ce se deschide alegerii noastre volitive . Educatorii ştiu că acei copii care au încredere în ei înşişi şi a căror educatori proiectează o imagine pozitivă asupra potenţialului lor se descurcă mai bine la învăţătură decât copiii fără aceste avantaje. aprinzând flăcări în minţile copiilor. atunci nimic nu este mai important decât iniţierea în arta de a gândi critic. ci făcând apel la teamă.

Studiul creativităţii şi măsura creaţiei omului nu sunt încă ridicate la valoarea şi eficienţa lor culturală şi socială. vom puncta câteva conexiuni dintre creativitate şi educaţie permanentă. Este vorba de o libertate a tuturor. acuitatea analizei şi sintezei bazate pe fapte reale şi pe idei variate. de a se policalifica sau de a-şi însuşi o cultură superioară. 33]. Este creativitatea educabilă? Ce rol se poate atribui unei metodologii a creativităţii? Înainte de a identifica şi analiza cele mai importante aspecte intelectuale şi de etică. ca şi în cea a întreprinderilor în general [39 pag. 118]. individuală şi socială. Mult interes se acordă educaţiei pentru creativitate. dar fiecare observaţie concretă şi fiecare act oferit celui ce afirmă prin interes. în deplină concordanţă cu actele sociale constitutive – politice şi economice. nu numai discursul generic şi abstract al creatologiei va produce mari creatori sau va stimula opere deosebite. În a doua jumătate a acestui secol au apărut numeroase lucrări despre creativitatea în cunoaştere şi în acţiune. loialitatea faţă de colegi şi colaboratori. în ştiinţe şi în tehnologii . 239]. 52]. de psihologie. 69]. cu observaţia şi autoobservaţia copilului. necesar familiei proprii şi aspiraţiilor individuale. Atât în educaţia permanentă cât şi în creativitate trebuie să se îmbine studiul şi promovarea calităţilor psihice-morale. Desigur. După cum spunea Nicolae Bălcescu „nu se poate fi fericire fără libertate”. formulate ca propuneri în direcţia ameliorării activităţii în învăţământ. în profesii şi în activitatea instituţiilor de cercetare. talentul şi încrederea în forţele emergente ale inovării şi descoperirii. prin tendinţa de a se forma culţi cu o personalitate mai bogată şi mereu înnobilată [49 pag. şi Moon Sun Myong „nu există libertate fără responsabilitate şi responsabilitate fără atingerea unui rezultat” [84 pag. faţă de toţi membrii societăţii în care trăim [7 pag. Asupra celui ce este devotat descoperirii propriului talent şi propriilor calităţi creative. care permit şi asigură independenţa personalităţii în vocaţie şi în acţiune practică [45 pag. modelarea euristică tehnică. ca un bun al vieţii personale şi sociale. apelul necontenit la faptele concrete. pentru ca el să beneficieze de 26 . Nu este suficient să îndrumăm pe copii la îndrumări şi invenţii.perfecţiona în muncă. se naşte şi se dezvoltă în libertate. între care nu pot lipsi: rigoarea argumentării logice şi slăbirea entuziasmului „momentan”. trebuie să însoţim îndemnul cu exemplul. nu putem uita calităţile morale şi cetăţeneşti care pot şi trebuie să susţină înclinaţia. Creativitatea în toate domeniile. capacitatea proiectării şi demersului concret „sistemic”. sociologie şi pedagogie. motivaţie şi mai ales prin acte noi creative. inclusiv în educaţie şi în didactică. directă. demnitatea de a apăra adevărul. ca şi ale învăţătorului sau profesorului. Şi totuşi mugurii vieţii cultural-educative cresc prin motivaţii noi. Deci vom preţui onestitatea muncii. Dar în calităţile cercetătorului. morale şi culturale – ale societăţii. va putea dovedi eficienţa reală.

Se practică diferite modalităţi de stimulare a creativităţii. de calităţi perceptive şi de personalitate. de fi original. Creangă” susţine că : pedagogul trebuie să dispună de vaste cunoştinţe profesionale. creativ. libertatea de gândire şi libertatea de exprimare a cunoştinţelor. Niculina Velea. Întrebarea operaţională provoacă conduita creatoare. a faptelor. de raţionamentul inductiv. În acest sens. Creativitatea solicită procese de combinare. fundamentul creativităţii îl constituie libertatea de manifestare. pentru că ea dezvoltă curiozitatea şi creativitatea [83 pag. Talentul trebuie să fie însoţit de calităţile morale. Universitatea Pedagogică de Stat „I. Învăţarea creativă formează copilul creativ. Un rol important în crearea unui climat propice stimulării şi dezvoltării unei învăţări interactiv-creative îl deţine atitudinea pedagogului faţă de creativitatea copiilor şi de posibilităţile lor de a se descurca în situaţii problematice [78 pag. 82]. 47]. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii Creativitatea gândirii este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi adevăruri şi realităţi noi. doctorandă. stimularea tendinţei acestuia de a aduce o contribuţie. Ea pune accentul pe învăţarea prin cercetaredescoperire. 163]. 172]. pe învăţarea prin efort propriu. de imaginare şi restructurare continuă a datelor. inventiv. ca şi în funcţie de inteligenţa divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluţiilor şi rezultatelor” [7 pag. şi acestea trebuie să fie deschise şi să aibă sens şi să nu sugereze răspunsuri predeterminate. 63]. prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită rezolvare. 27 . de tăria caracterului etic al personalităţii îndrumate spre creaţie [34 pag. să posede priceperi de realizare a lor în practică. Un act creator este recunoscut în măsura în care oferă soluţia unei probleme sau sugerează realitatea unui produs nou [26 pag. 38]. de conversie.marea putere a studiului şi exemplelor reale care să-l însoţească în propria sa devenire creatoare. Un pedagog creativ ştie cum să folosească întrebările pentru a începe un act creativ. sunt adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune [18 pag. Rolul pedagogului constă în stimularea efortului personal al copilului. să manifeste aptitudini creative de îmbinare a cunoştinţelor concrete ale procesului educaţional integral. a gândurilor. Unele dintre ele se sprijină pe antrenamentul imaginaţiei. altele activează gândirea creatoare prin procedee euristice sau prin modelare. Creativitatea este definită ca „o aptitudine complexă. pe imaginaţie şi pe gândire creatoare. distinctă de inteligenţă şi de funcţionarea cognitivă şi existentă în funcţie de fluiditatea ideilor. Conform pedagogiei Freinet.

imaginaţia pedagogică. aptitudini şi însuşiri psihice fundamentale ale personalităţii cadrului didactic care în condiţii favorabile îi permit să-şi manifeste posibilităţile sale în elaborarea teoriilor. abilitatea de a crea situaţii de probleme. ideilor. tehnologiilor valoroase pentru educaţie şi instruire. creativitatea pedagogică spre deosebire de alte feluri de creativitate (artistică. personalitatea însăşi a educatorului şi orice decizie pedagogică trebuie să ţină cont de aceşti factori ne standardizaţi. Activitatea pedagogică nu poate fi necreativă. Creativitatea pedagogică constituie un complex de capacităţi. Activitatea educatorului fiind un aliaj al ştiinţei şi artei. tactul pedagogic. 28 . Suportul pedagogului la dezvoltarea creativităţii copiilor : • • • • • • • • • Sala de grupă este bine organizată pentru o formare creativă Pedagogul stabileşte şi menţine o atmosferă de predare-învăţare creativă Pedagogul investeşte timp în răspunsurile şi lucrările creative ale copiilor Pedagogul îşi manifestă satisfacţia când copii desfăşoară o activitate creativă şi fac progrese în formarea pentru creativitate. tehnică. reprezintă un act relaţional. Printre trăsăturile personalităţii pedagogului creativ putem evidenţia : orientarea spre formarea copilului ca personalitate creatoare. invenţii şi anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea instituţiilor preşcolare. Creativitatea pedagogică e considerată în psiho-pedagogie ca una dintre cele mai importante aptitudini ale personalităţii didactice [58 pag. empatia. 9]. după ambele componente întotdeauna presupune creativitate [12 pag. aprecierea şi susţinerea de către educator a imaginaţiei copiilor. de a provoca întrebările copiilor cât şi abilităţi creative [11 pag. etc. 112]. realizat în activitatea cu copiii. simţul dezvoltat al umorului. 59]. deoarece irepetabili sunt copiii. condiţiile de instruire şi de educaţie. Aşadar.). Pedagogul este gata să accepte iniţial orice răspuns Pedagogul stimulează operaţiile cognitive şi creative Pedagogul creează condiţii pentru activităţi creative în grup Pedagogul încurajează curiozitatea intelectuală Pedagogul îi încurajează pe copii să iniţieze dialogul [63 pag.Stimularea activismului şi a creativităţii în procesul de instruire presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv şi dinamic. care presupune renovări. gândirea divergentă. 122]. artistismul.

învăţarea prin investigare.. Se constata că cei inteligenţi nu obţin. 29 . inteligenţa şi creativitate. 57]. Este o cerinţă a creativităţii în situaţia în care el este obţinut în condiţiile preşcolarului . Desigur şi randamentul preşcolar depinde de un sistem de condiţii care favorizează ca atare şi creativitatea : dezvoltarea gândirii independente şi creative în învăţare. Creaţia este adierea blândă a vântului. autonomia înlesneşte şi îmbogăţeşte relaţiile sociale. în procesul învăţării (instruirii). în mod obligatoriu şi randament maxim la învăţătura. Astfel concluzionez că cercetarea pedagogică evidenţiază că nu este întotdeauna concordanţa deplină între randamentul preşcolar. Unii profesori apreciază pe cei inteligenţi şi mai puţin pe cei creativi. valoarea şi eficienţa teoretico – aplicativă la care a ajuns copilul la un moment dat (îndeosebi în momente finale). cercetare. imaginaţie. îmbrăţişarea călduroasă a soarelui care îţi dă aripi. creativitatea are un rol foarte important [24 pag. cercetarea şi viaţa au arătat că atunci când inteligenţa este îmbinată cu eforturile de învăţare. Totuşi. iar o bună inerţie socială stimulează în acelaşi timp responsabilitatea şi gustul creaţiei. de aflare (căutare).Randamentul preşcolar reprezintă nivelul. rezolvarea de probleme concrete. evitând gândirea stereotipă.subiect al educaţiei” atunci când este bazat pe învăţătura euristică. mai ales dacă nu depun şi eforturi de învăţare. 13]. A fi creativ înseamnă să-ţi faci timp să adaogi picături de avânt sălbatic personalităţii tale [61 pag. legate de practică. Dezvoltarea creativităţii contribuie la asigurarea autonomiei persoanelor. calitatea. metodologii problematizate : metodologii euristice – descoperiri şi redescoperiri. 70]. şi altele [12 pag.

pe de o parte. Şi. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. e nevoie de preocupare specială. ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă.. asistăm astăzi la deschiderea unor . într-adevăr. de obicei. Metodele şi tehnicile de dezvoltare a creativităţii contribuie la dezvoltarea gândirii divergente creative a copiilor şi a comportamentului lor creativ.. să combată blocajele. Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa. numărul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor şi chiar al sutelor de mii. 154]. Ce se poate face deci pentru stimularea creativităţii? Mai întâi. utilizând astfel la maximum resursele inconştientului [18 pag. Ca dovada că. Distingând însă mai multe trepte calitative în creativitate şi observând cum şi eforturile de gândire obişnuită implică ceva nou. Capacităţile creative ale copiilor 30 . Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite. astăzi nu se mai face o separare netă între omul obişnuit şi creator. iar pe de alta. 68]. pag.cursuri de creativitate’’ şi chiar . a) Metode şi tehnici pentru stimularea creativităţii Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care. o mică inovaţie sau invenţie. de condiţii favorabile dezvoltării imaginaţiei. trebuie sa fim conştienţi. blocaje [5.Capitolul II : Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani 2. cel puţin pentru persoana aflată într-un impas. şcoli de inventică’’. creativităţii. Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. în multe ţări.

etapa selecţiei ideilor emise – analiza de ideii stabilirea concluziilor de rezolvare a problemei. După Torrance „Indivizii creativi nu-şi pot înceta activitatea. de oarece nu calitatea contează.” Scopul major al brainstorming-ului este enunţarea a cât mai multe puncte de vedere. aproape în toate domeniile stimulează participarea activă a membrilor 31 . cu o largă utilizare a mecanismului asociaţiilor libere ale colectivului optim pentru învăţare prin creaţie. Unele se bazează pe dezvoltarea imaginaţiei (brainstroming. Există variate modalităţi de stimulare a creativităţii. 95]. să incite întrebări să creeze acea situaţie care îl îndeamnă pe copil la căutări. chiar şi cele bizare. soluţiilor descoperite în grup. Etapele de desfăşurare a şedinţei de brainstorming : • • • etapa de pregătire – selecţia membrilor grupului creativ. dar pot şi începe un joc câştigător. Se discută cu această ocazie blocajele perceptuale. altele dezvoltă gândirea creatoare prin procedee euristice. El scoate în evidenţă importanţa imaginaţiei în toate domeniile vieţii şi a aplicării creativităţii în toate fazele de rezolvare a problemelor. Geothe este de părere că. începând cu orientarea şi terminând cu evaluarea. 108]. de oarece nu pot înceta să gândească. Aceste metode şi tehnici instructive destinate să influenţeze dezvoltarea capacităţilor creative ale gândirii trebuie să provoace nedumeri. de aceea sunt acceptate toate ideile. 36]. Ideea de bază aparţine lui Alex Osborn care elaborează această tehnică încă la 1938. 173]. Aici îşi pot pune în aplicare aptitudinile creative” [54 pag.necesită o dezvoltare multilaterală. sinectica). la noi descoperiri. sugerând oportunităţi de creaţie [13 pag. Chiar şi Alfred North Whitehead susţinea că „aproape toate ideile noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată. Ei nu se pot gândi la nimic altceva mai plăcut de cât la muncă. Brainstorming-ul prezintă o metodă de căutări şi creaţii individuale precum şi de confruntare şi omologare a ideilor.” [21 pag. ci cantitatea. Îmbinarea celor două categorii de metode oferă cele mai bune şanse de stimulare a activităţilor creative. emoţionale şi culturale ale gîndirii [27 pag. „ideile îndrăzneţe sunt ca piesele de şah în atac. ele pot fi bătute. Avantajele utilizări metodei brainstorming-ului : obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor de rezolvare aplicabilitatea largă. etapa productivă – anunţarea temei şi a problemelor ce trebuie dezbătute. Reprezintă o aplicare a dialogului euristic a lui Socrate. Voi prezenta doar câteva dintre ele :  Brainstorming – o metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. Metodele de acest tip se aplică individual sau în grup.

54. 37]. 48]. Gordon. cât mai multe conexiuni între concepte. 157. Ea fiind o modalitate de relaxare. Avantajele aplicării metodei : • • • • oferă posibilitate celor timizi de a se exprima stimulează construcţia de „idei pe idei” sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup se respectă ritmul celor lenţi. Etapele metodei : împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru desfăşurarea activităţii în grup analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune [83 pag. asemenea exploziei stelare. spontaneitatea. dar şi o sursă de noi descoperiri [83 pag. 84 pag.  Starbursting (explozia stelară) – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. ce se bazează pe raţionamentul prin analogie.  Brainwriting (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup organizată în grup stimulează crearea de întrebări la întrebări. care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup [51 pag. Etapele metodei : propunerea unei probleme colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale grupurile lucrează pentru a elabora un număr mare de diverse întrebări comunicarea rezultatelor muncii evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă. 32 . 53]. 55 pag.  Sinectica – e o tehnică de creaţie în cadrul grupului şi este strâns legată de descoperirea analogică. încrederea în sine dezvoltă abilitatea de lucru în echipă [19 pag. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. Scopul acestei tehnici fiind promovarea rezolvării creative a problemelor [27 pag. 121]. Această tehnică a fost elaborată de W. 48]. dezvoltă construcţia de idei pe idei. doar că ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri. J. Scopul ei este de a obţine cât mai multe întrebări. cu întrebări.• • dezvoltă creativitatea. Această metodă este uşor de aplicat la orice vârstă şi în mai multe domenii.

Siminica Şova. Robert Gagne. 157]. să vadă.XX). Ea corespunde particularităţilor de vârstă a preşcolarilor şi susţine curiozitatea lor. Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi de ai face să-şi exprime liber opiniile. îl obişnuieşte să audă. analogia simbolică – presupune utilizarea imaginilor obiective şi impersonale pentru descrierea problemei. lectura imaginilor. Teresa Engelman. analogia personală sau conflictul condensat generarea unor posibile soluţii [18 pag. Ion Dănilă. David Ausubel. Etapele metodei : • • • • enunţarea problemei analiza problemei sugestii creşterea distanţei metaforice utilizând analogia directă. Descrierea a celor observate în natură este şi ea o activitate verbal-artistică care are drept suport cuvântul şi frumosul. analogia fantezistă – presupune generarea celor mai bizare ideii [82 pag. îl familiarizează frumosul [51 pag. să simtă şi să explice. Metoda incită la dezvoltarea de ideii noi şi originale şi la asociaţii de idei : participantul transformă necunoscutul în cunoscut. 40]. situaţii. favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată [6 pag. 33 . Jean Piajet susţine că: Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. Hans Aebli. Ioan Suretu etc. Tipurile analogice ale sinecticii : analogia directă – presupune căutarea unei probleme cu ajutorul unor date. 44]. dezvoltă spiritul de observaţie. dezvoltă idei noi şi originale. O modalitate de pregătire pentru activitatea de învăţare conştientă în preşcolaritate este activitatea verbal-artistică. dar nu cunoaşte unde se află frontiera dintre ele. fapte. Piajet. Analiza elementară a unui tablou.) susţin că condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar este caracterul conştient al învăţării. Participanţii analizează unele probleme. analogia personală – înseamnă să te analizezi pe tine însuţi în miezul problemei.Este un proces de rezolvare creativă a problemelor. 149]. interpretarea unui cântec pentru copii este de asemenea o activitate artistică. artisticul din natură. Ion Berca. Investigaţiile realizate de diferiţi specialişti (J. etc. Problema învăţământului preşcolar este discutată pe parcursul ultimelor secole (XIX . Savanţii nu au ajuns încă la un răspuns definitiv. Aptitudinile de învăţare conştientă se formează la copii treptat şi cu greu.

ceea ce ne permite să afirmăm că savantul recunoaşte şi apreciază etapa învăţământului preşcolar. însuşirea proverbelor. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să gândească şi să se poarte la fel. dar comozi.dezvoltă sensibilitatea. observată atât la oameni simpli. vom vedea când se va studia gândirea. modelare. . ei pot distra un grup. leneşi.include elemente spirituale şi comportamentale în personalitatea copilului. Practica de instruire dovedeşte că o achiziţie nouă se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe. construire. în care copiii dobândesc. Cel mult. zicătorilor. .ajută la însuşirea limbii literare şi la perceperea mediului ambiant. şi-ar putea avea originea în existenţa unor indivizi cu imaginaţie bogată. . la o petrecere [ 89. aplicaţie. integrată cu cea artistică plastică: . şi utilizarea lor în vorbire.contribuie la formarea competenţelor şi atitudinilor. care nici nu-si fac cum trebuie obligaţiile serviciului. Apoi. . şi a cunoştinţelor.serveşte drept suport pentru achiziţionarea valorilor sociale. că deducţiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcţii sau ale unor operaţii imaginare. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu dezaprobare. ghicitorilor. 63]. . Dar. 34 . Un obiectiv major al activităţii literar artistice este dezvoltarea creativităţii verbale şi artistico – plastice [12 pag . psihologie ]. competenţe sedimentat deja.serveşte drept sursă principală de transmitere a experienţei sociale. 71]. comunicarea sunt momente necesare ale procesului de formare a personalităţii în devenire. a raţionamentelor. stimulând acţiunile creative ale preşcolarilor şi elevilor mici. Audierea şi repovestirea poveştilor. achiziţionează cunoştinţe şi îşi formează competenţe. Acestea şi alte abilităţi obţinute la vârsta preşcolară prin intermediul activităţii artistice (desen. artistice plastice [12 pag. atitudini. la realizarea obiectivelor educaţiei estetice. comportamente [42 pag. sunt amintite blocajele culturale. intelectuale şi morale. Activitatea verbal-artistică. memorizarea şi recitarea versurilor. există în general o neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice. b) Blocajele creativităţii 1) Mai întâi. Aceasta atitudine sceptică. Învăţarea în ciclul primar se întemeiază pe achiziţiile spontane ale preşcolarităţii. lucru manual) permit copilului să deprindă la debitul şcolar anumite competenţe care la rândul lor devin o garanţie a integrării sociale şi o condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. morale. ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. naţionale şi general umane. arta plastică. şi nu pe teren gol. 113]. dar să creeze opere de valoare. cât şi la cei cultivaţi.

au avut o masa foarte comodă. aşa cum se ştie. Dacă. Mai multe zile soldaţii s-au chinuit să mănânce pe braţe. Obsborn. 3) În fine. întrucât. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului. Există multiple posibilităţi de formare a unei personalităţi creative. Şi tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii implica evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesul de creaţie [18 pag. Aceasta idee a venit foarte târziu. Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe. se observă cazuri de fixitate funcţională: folosim obiecte şi uneltele potrivit funcţiei lor obişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. pictură. dar nu exista nici o masă. despre care vom vorbi imediat [31 pag. în loc să încercăm altceva. modelare. Brainstormingul poate fi utilizat şi în munca individuală. graba de a accepta prima idee este greşită. Numai după acest izvor de inspiraţie seacă. factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi. acest act blochează venirea altor idei în conştiinţă. De asemenea. dat fiind că munca de creaţie. Noi suntem obişnuiţi să aplicăm intr-o situaţie un anume algoritm şi. Creativitatea şi elementele ei. ceea ce în traducere literară ar fi „furtună. până când unuia i-a venit ideea să scoată uşa din balamale şi. 153]. să lăsăm ideile să curgă – doar să le notăm. o grupă de soldaţi cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. De asemenea. mai există şi blocaje emotive. Tot în aceasta categorie de blocaje găsim şi critica prematură. fiindcă rareori soluţia apare de la început. deşi nu pare a se potrivi. să trecem la examenul analitic al fiecăruia. evidenţiată de Al. ne apucăm să discutăm critic valoarea ei. Acolo ramaseră mai multe scaune. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. întrucât pentru noi toţi funcţia uşii este de a închide o încăpere şi nu de a servi drept o scândură pentru masă. Când imaginaţia trece printr-un moment de efervescenţă. aplicare. stăruim în a-l aplica. poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobişnuit. sunt momente când ne vin în monte tot felul de idei. 32]. asaltul creierului” – în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „ evaluarea amânată”. spune el. Şi cum prima sugestie de obicei nu e cea mai bună. de a nu se face de râs. unul din promotorii cultivării creativităţii. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming.2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. ne aflăm în impas. îndată ce apare o sugestie. dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. Aşa e cazul rigidităţii algoritmilor anteriori. de inovaţie este dificilă şi solicită eforturi de lungă durată. Considerăm că una dintre cele mai eficiente în vârsta preşcolară este familiarizarea copiilor cu textul literar şi dezvoltarea creativităţii prin diverse exerciţii artistico – plastice: desen. Elementele de bază ale creativităţii sunt: 35 . Unii se descurajează rapid. punând-o pe patru scaune.

Profunzimea şi aria sensibilităţii depind de spiritul de observaţie care poate fi format. 78]. de a fi sensibil. inventarea de jocuri şi soluţii de rezolvare a unor situaţii. formulări şi explicaţii personale care se pretează la interpretări controversate. Fluenţa este o proprietate a stilului şi se caracterizează prin cursivitate şi fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul şi fluenţa lui). Expresivitatea exprimă culoarea. Cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. Sarcinile corpului didactic stimularea lui sunt:         reformulări într-o viziune personală. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipilor. 94]. Dezvoltarea creativităţii nu poate fi dezvoltată fără a înţelege ce-i acela mijloc de expresivitate [32 pag. cu scopul de a căuta şi a găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor ce apar în diverse domenii de cunoaştere inclusiv în cel al cunoaşterii artistice.calităţi indispensabile creativităţii umane. interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare. forma. comentarea unor opere artistice. evidenţierea particularităţilor unor clase de obiecte. Acesta este un proces complicat care se derulează în timp. educat la copii prin exerciţii dirijate de pedagog [78 pag. ritmul.originalitatea flexibilitatea senzitivitatea fluenţa ingeniozitate expresivitatea Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta atitudini personale fără tendinţa de a copia sau a reproduce modul de gândire al altcuiva [31 pag. Progresul creativităţii poate fi considerat efectiv numai atunci când trece patru etape: în scopul ridicării potenţialului creativ al copiilor şi Formarea creativităţii 36 . clasificări de obiecte care posedă însuşiri similare. Însuşirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minţi agere. Ingeniozitatea indică spiritul inventiv. artistică [35 pag. dramatizări ale episoadelor din creaţia literară. asimetria şi dinamica. de iniţiativă . uneori neprevăzute. Senzitivitatea înseamnă facultatea de a simţi. capabile să găsească soluţii neordinare în cele mai complicate şi surprinzătoare împrejurări. 81]. Flexibilitatea este capacitatea de a adapta gândirea la situaţii noi. simetria. mărimea. 90].

Posibilitatea cadrului didactic de a reacţiona şi de a se adapta la nivelul Posibilitatea de a opera cu eficienţă în cadrul activităţilor teoretice şi diferenţial al copiilor.  Structuri fizice şi psihice cognitive. Etapa interogativă în care elevul nu mai găseşte că e plăcut să fie ca altcineva. 45]. motivaţionale.1. etică etc.. simţul noutăţii. predominarea semnificativului spre satisfacerea solicitărilor copiilor (elevilor. Etapa transformaţională în acest punct individul realizează că pentru a evolua. muzicale. Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe multilaterale. elev”. 37 . discipolilor). 158]. Individul începe să aprecieze aceea ce deosebeşte de alţii şi ceea ce este particularitatea altora. 57]. filozofie. eficienţa de muncă şi o bună pregătire). psihologie. aparte) deoarece colegii exercită influenţă şi cineva poate fi complexat din cauza diferenţelor [18 pag.  Pasiunea pentru literatură şi artă. al formării priceperilor şi deprinderilor necesare. 4. Asemănarea devine plictisitoare şi inutilă. trebuie să se schimbe şi schimbarea trebuie să fie majoră: “în viaţă şi în stilul de viaţă… pentru copil. El îşi dezvoltă un simţ al mândriei pentru unicitatea sa şi o încredere mai mare în eu-l său [66 pag. Etapa formativă presupune existenţa unor noi condiţii şi adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar însemna însuşirea clapelor. 22]. Etapa normativă are drept scop integrarea fiecărui copil într-un grup (a nu se considera diferit. aceasta e o perioadă de criză când doreşte să se debaraseze de ceea ce era plăcut şi comod. 3. practice în scopul asimilării cunoştinţelor. aptitudini literare. artistice. [87 Ştiinte socio-umane] Capacităţi speciale: o o o Capacitatea intelectuală. Creativitatea în stilul de muncă al cadrelor didactice ţine de factorii psiho-pedagogici şi reflectă un cuantum de capacităţi specifice şi generale [44 pag. Acţiunile de stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea acestor capacităţi umane. pentru un elev din clasa I însuşirea vocalelor şi consoanelor) [72 pag. 2) Erudiţia: posedarea unui larg şi bogat orizont cultural în diferite ramuri – artă. Este vorba de o “transformare” [18 pag. 2. La această etapă individul îşi face drum înainte sau regresează literalmente. Capacităţi generale: 1) Vocaţia profesională: predispoziţii. 159]. afective.

care exclude dialogul. şi chestionare adecvate. Dincolo de acest nivel determinant sunt factorii de personalitate: fluiditatea şi flexibilitatea gândirii. întrebările şi în general interacţiunea va induce la preşcolarii mari un sentiment de autoapărare şi va conduce la inhibarea capacităţilor lor creatoare. Este adevărat că stimularea creativităţii. Aşa cum spuneam mai sus. dominatoare. echilibrul afectiv. Un educator incompetent.o cunoaştere. 76]. perseverenţa. 110]. De asemenea. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul şi reproducerea servilă a informaţiilor transmise de educator. 52]. Coeficientul de inteligenţă joacă un rol important în acest proces. originalitatea. o o Iscusinţa de a-i captiva pe copii. precum şi predominanta factorilor psihici non-verbali care îşi au sediul în emisfera dreaptă a creierului [79 pag. nesigur pe disciplina pe care o predă sau care are o slabă imagine de sine se va simţi în general ameninţat de manifestările de conformism. absolut esenţială în creativitate [35 pag. a nivelului de Capacitatea de generalizare a experienţei personale [59 pag. creativitatea poate fi învăţată şi dezvoltată. atât în activităţile preşcolare. Creativitatea poate şi trebuie să fie cultivată. Nu fiecare fiinţă umană are din punct de vedere ereditar aceeaşi capacitate creativă. 38 . de a le trezi şi satisface interesul de Capacităţi docimologice: evaluarea reală obiectivă. cât şi în cele extra-şcolare [37 pag. implicite comportamentului creativ şi va avea puţine şanse de a induce în copii o atitudine relaxată. Creativitatea ocupă un loc de cinste în sistemul de educaţie. deşi există anumite înclinaţii şi înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi. capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. şcolare. Pentru evidenţierea lui trebuie utilizate teste specifice. a originalităţii şi a gândirii critice presupun o serie de riscuri pe care educatorul trebuie să şi le asume. În acelaşi timp însă. nivelul de creativitate al unui elev nu poate fi determinat prin metode cantitative. nivelul de creativitate al unui copil nu este o constantă absolută. experienţe. 31]. ci el poate creşte prin stimulare adecvată sau poate scădea prin neîntrebuinţare şi necultivare. conştient fiindcă rezultatul final merită un asemenea preţ. Prezenţa spiritului creativ ce persistă la toate disciplinele de studiu şi caracterul deschis şi dezvoltare a cunoştinţelor şi aptitudinilor copiilor. Un alt factor determinant îl reprezintă nivelul şi varietatea cunoştinţelor. o atitudine rigidă. Dat fiind faptul că este o caracteristică atipică şi calitativă. creativ la stilul profesorului.

Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. 27]. ca formă supremă şi infailibilă de evaluare a instruirii de către copii a cunoştinţelor predate [56 pag. Valoarea de fetiş a programei. este imperios necesară sacrificarea prejudecăţilor. fenomene psihice noi pe plan cognitiv. Acestea. presupun trei însuşiri: a. ceva deosebit. temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. Cultul copilului mediu – orientarea educaţiei la un nivel mediu. 5. nu se obţine cu uşurinţă. fluiditate 39 . Trasarea precisă a limitelor şi explicarea raţiunii acestora va induce în mult mai mare măsură în copii o atmosferă deschisă şi stabilă emoţional. Creativitatea este o capacitate mai complexă. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale. afectiv sau motor [85 pag. dorinţa de a realiza ceva nou. deoarece în asemenea condiţii copiii devin nesiguri şi şovăitori. o altă componentă este voinţa. care pe zi ce trece devine tot mai anacronic. în detrimentul aprecierii imaginaţiei şi a intuiţiei. Azi putem defini imaginaţia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia. 92]. în paralel cu subestimarea şi suspectarea din principiu a oricărei noi abordări în educaţie. azi . perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări [73 pag. 61]. constituind un progres în planul social. 3. Multă vreme imaginaţia a fost definită ca un proces de combinare a imaginaţiilor. Imaginaţia. Exaltarea memorării şi a reproducerii fidele a cunoştinţelor memorate. ceea ce se potriveşte numai imaginaţiei artistice. mai incapabil să se adapteze la schimbările rapide cu care ne confruntăm în societatea globalizată în care trăim la ora actuală. Pentru ca dimensiunea creativă a educaţiei să devină mai mult un ideal frumos. 4. în loc de a adapta şi a personaliza procesul de instrucţie la nivelul real al copiilor. (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educaţiei. egalitarist şi uniformizator. 2. Momentul schimbării bate mereu la uşă. sunt veritabile piedici în calea înnoirii unui sistem de educaţie anchilozat. şi multe altele asemenea lor. decât atitudinea exagerat de permisivă a educatorului [59 pag. deci şi creativitatea.Pe de altă parte. adeseori absolut teoretic. Încrederea exagerată în metodele tradiţionale. 29]. un loc de a privi programa ca un simplu cadru de referinţă. Şi cum noutatea. nici eliminarea oricăror standarde şi restricţii nu este benefică pentru stimularea şi cultivarea creativităţii. dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie. Supraestimarea valorii docimologice a notelor. eliminarea miturilor care au consfinţit şi au dat legitimitate în ultimele secole unui învăţământ conformist.

e drept. între preşcolari şi educatori. În primul rând. de raţionamentul riguros şi spiritul critic [77 pag. deşi. democratice. din păcate prea puţin utilizate. de înnoire. atât în mentalitatea profesorilor. stereotipe şi deci omului îi revin mai multe sarcini de perfecţionare. originalitate. şcoala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect. ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare [55 pag. trebuie schimbat climatul. ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. 83]. modul de predare trebuie să solicite participarea. 42]. e vorba de acele metode active. stimularea fanteziei apare şi ea ca un obiectiv major. În fine. Fiecare dintre aceste trei Însuşiri are însemnătatea ei. Aceasta implică schimbări importante.b. De când se arată că automatele dirijate de calculatoare înfăptuiesc toate muncile monotone. Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate. cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor de masă. iniţiativa elevilor. cât şi în ce priveşte metodele de educare şi instruire. Apoi. s-au creat ici colo clase speciale de supradotaţi. alături de temeinicia cunoştinţelor. 40 . plasticitate c. Se cer relaţii distinse. caracteristica principală rămâne originalitatea. pentru a elimina blocajele culturale şi emotive. Pe lângă efortul tradiţional de educare a gândirii critice. fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător.

caiete didactice. iar ordinea logică a activităţilor de învăţare presupune respectarea condiţiilor în care materialele didactice contribuie la : 1) Dezvoltarea capacităţilor psihomotorii 2) Dezvoltarea proceselor perceptive 41 .2. punând accentul pe necesitatea pregătirii copiilor pentru viaţă şi şcoală prin formarea maturităţii şcolare [14 pag. Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare” (2000) şi a „Curriculumului educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară” (1-7 ani) în Republica Moldova (2008). 45]. perseverenţa şi voinţa – calităţi atât de necesare viitorului şcolar [79 pag. creativitatea. S-a presupus că operarea pe parcursul vârstei de grădiniţă cu diverse jucării. care ar corespunde particularităţilor de vârstă preşcolară. 34]. seturi de teste formează atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi dezvoltă curiozitatea.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii Prin aprobarea „Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare în Republica Moldova” şi prin editarea „Curriculumului educaţiei şi instruirii copiilor în instituţiile preşcolare de diverse tipuri” (1997). a „Curriculumului preşcolar. intelectul. Materialele didactice elaborate respectă particularităţile de învăţare ale preşcolarilor. Practica pedagogică a demonstrat că obiectivele educaţionale la această etapă se fac mai efective prin utilizarea frecventă a diferitelor materiale didactice. mini-manuale. s-a anunţat decizia statului de a restructura în mod fundamental sistemul de instruire şi educaţie preşcolară şi de a conveni un caracter de continuitate între primele verigi ale sistemului de învăţământ : grădiniţă – şcoală primară.

formarea perceperilor elementare de analiză a textului literar. politicoşi. al autoafirmării. abecedare şi dicţionare ilustrate. culegeri de jocuri. În baza caietelor. Copii învaţă în baza Abecedarului să recite. 9]. completarea şi activizarea vocabularului. testelor copiilor le vor fi formate şi dezvoltate motivele principale legate de stabilirea şi păstrarea relaţiilor reciproce. dezvoltarea capacităţilor de descriere. Prevede nu numai învăţarea literelor şi a citirii. dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii elementare. repovestire. seturi de imagini. cum trebuie să comunice. cărţilor didactice. formarea competenţelor de reproducere expresivă (recitare. povestire. evaluarea competenţelor de creativitate verbală. antologii de texte. Litera este însoţită de imagini. Caietul preşcolarului. dezvoltarea aptitudinilor de a organiza jocuri-dramatizări. etc. Aceste caiete pot fi folosite în multiple scopuri : dezvoltarea verbalartistică. dar şi dezvoltarea personalităţii copilului. pozitive cu semenii şi adulţii : motivul demnităţii personale. modeşti. fiind deprinşi să fie sinceri. 42 . ne invidioşi. spunând unele motive altora. Prin folosirea corectă a materialelor didactice elaborate se vor pune accentul pe însuşirea normelor etice. oneşti. ghicitori. 21] [Anexa № 16]. familiarizarea cu folclorul şi literatura pentru copii. complete de tablouri. a perceperilor de comunicare [80 pag. Prin conţinuturile materialelor didactice elaborate s-au urmărit scopul de a permite copiilor să stabilească anumite relaţii de colaborare. capacităţile şi incapacităţile. Cărţile. Abecedarul preşcolarului. Fiecare pagină este orientată spre dezvoltarea verbal-artistică a copiilor. să compună poveşti. textele literare. tablourile. succesele şi insuccesele lor. educarea capacităţii comunicării culte. Educaţia limbajului : formarea pronunţiei corecte. fondarea priceperii de a învăţa prin intermediul activităţii de joc în baza conţinuturilor propuse. b. formarea comunicării verbale elementare fluente. folosind pe larg texte din literatura copiilor. caiete didactice. texte din creaţia folclorică. să se comporte [12 pag. corecte. spre formarea competenţelor elementare de comunicare. În practica de lucru a grădiniţelor de copii s-au editat şi s-au implementat un set de materiale didactice. motivele cognitive şi competiţionale. dramatizare). să povestească. Este necesar de ai învăţa pe copii să-şi aprecieze calităţile personale. creativitate verbală. Educaţia literar artistică : dezvoltarea capacităţilor de receptare.3) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare : a. imaginile şi jucăriile le vor ajuta să înţeleagă cum trebuie să fie relaţiile interpersonale. dezvoltarea vorbirii şi dezvoltarea literară. să converseze. expresive şi creative. jocuri-teatru în baza textelor literare.

cu flora şi fauna plaiului natal. Conţinutul paginilor prevăd şi includerea treptată a copiilor în lumea literaturii şi a ştiinţelor. Caietul № 1 Comunicare şi dezvoltarea vorbirii are ca obiective majore : însuşirea. În vederea dezvoltării creativităţii copilului adulţii trebuie să lectureze mai întâi conţinutul textului ilustrat apoi să le propună copiilor să deseneze. snoave. Se recomandă să se respecte anumite tehnologii didactice. Caietul № 2 Matematica. conţinutului textelor literare. În vederea dezvoltării gândirii verbal – logice şi creative a copiilor li se propune să rezolve integrame. şi se vor realiza obiectivele educaţionale. pe realizarea unor conlucrări sistematice. natura şi dezvoltarea literar-artistică. extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor despre viaţă. Setul de caiete didactice „Ne pregătim de şcoală” pune un accent deosebit pe rolul adulţilor (părinţilor şi cadrelor didactice) în procesul de activizare a structurilor mintale constructive şi creative ale copiilor.Direcţiile principale ale activităţii urmăresc : familiarizarea cu mediul înconjurător. ghicitori. completarea textului. 43 . literare şi muzicale. vor haşura. formarea aptitudinilor de comunicare. natură şi societate. Aici le permite copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti. vor colora. organizarea jocurilor cu subiect. poveşti. Antrenamentul grafic v-a facilita şi dezvolta priceperi de a desena ornamente. creativitatea fiecărui copil şi va evidenţia nivelul pregătirii mâinii pentru scriere. descrierea unor personaje. Lucrând independent cu copii. Imaginile şi textele prevăd familiarizarea cu plaiul natal. alcătuirea independentă a sfârşitului. Cine le vede nu le crede. să compună o poveste. Caietul № 3 Literatură şi desen. educaţia literar-artistică. adulţii le vor forma atitudini. Scopul fiind dezvoltarea priceperilor elementare ale copiilor de a crea ceva în mod independent. cunoştinţe şi competenţe necesare. Principiul fundamental este munca individual – diferenţiată cu fiecare copil. proverbe. În elaborarea conţinutului acestui caiet se vor realiza o serie de obiective educaţionale generale care creează bazele culturii spirituale ale omului. etc. de a-şi forma unele competenţe de lucru manual. vor încercui grupuri de obiecte etc. legende. să compună poveşti. cine le paşte le cunoaşte … Această lucrare completează setul de lucrări didactice pentru copii de 5-7 ani. formarea priceperilor elementare de comunicare orală şi pregătirea pentru comunicarea scrisă. Prin acest caiet s-a făcut o încercare de integrare a obiectivelor educaţiei artistico-plastice. Materialul inclus în această carte vizează perioada abecedară şi prevede continuarea lucrului început în Abecedarul preşcolarului. schimbarea subiectului. Conţinuturile incluse în caiet prevăd un mod neobişnuit de dezvoltare matematică prin intermediul diverselor texte literare. Ea constituie partea a II Abecedarului preşcolarului şi este prevăzută pentru grupele pregătitoare. ghicitori. selectând poezii. Caietul № 4 Creativitate. începutului.

ci şi a mişcărilor mâinilor. etc. faţă de flora şi fauna plaiului. urmând să haşureze. atenţia. Realizarea itemilor solicită gândirea. să deseneze. Setul de caiete „Lumea ce ne înconjoară”. Aceasta va contribui nu numai la dezvoltarea gândirii creative. În componenţa setului sunt incluse 4 cărţi (mini-antologii) ce conţin texte din folclor şi literatură pentru folclor. Hai să ne jucăm şi să învăţăm – Stela Cemortan. etc. artistico-plastice. muzicale. să coloreze. În scopul realizărilor obiectivelor curriculare au fost editate şi cărţile unite sub genericul „Să colorăm. Setul de cărţi „Creşte-n casă scump odor”.Creativitatea este tratată ca o dimensiune psihologică ce angajează în procesul de creaţie întreaga personalitate şi este considerată o performanţă originală şi de valoare a personalităţii. să ascultăm. literare. Prezintă un material didactic prin intermediul căruia se va face educaţia preşcolarilor pentru mediu. să învăţăm”. creativitatea copiilor. să contureze. Înglobează conexiuni cu activităţile de educaţie a limbajului. matematice. educaţie pentru ştiinţă şi elemente de matematică. 44 . imaginaţia. Setul de teste „Cunoaşterea Mediului” prevede conţinuturi şi modalităţi de realizare a obiectivelor curriculare. Este destinat copiilor preşcolari. în care adulţii concomitent vor realiza şi multe alte obiective : ale educaţiei verbal-artistice. Caietul № 5 Ştiinţe. părinţilor şi educatorilor din instituţiile preşcolare şi prevede educaţia literar artistică a copiilor. comunicarea cunoştinţelor despre mediul ambiant. conţinuturile incluse în acest caiet vin să faciliteze activitatea educaţională de dezvoltare la copii a atitudinii pozitive faţă de om şi munca lui.

Scopul principal al dezvoltării literar – artistice este familiarizarea cu folclorul şi operele literare create special pentru ei. interpretarea emotivă a conţinutului. la copii se dezvoltă emotivitatea. 289]. Familiarizându-i cu textele literare. Metodele intuitive – se utilizează în procesul activităţii literar – artistice cu scopuri ca : pregătirea copiilor pentru a percepe textul. priceperi elementare de creaţie (compunere) [2 pag. Preşcolarii percep atât mediul înconjurător cât şi literatura mai mult prin intermediul senzaţiilor. lărgirea orizontului lor de cunoştinţe pe baza 45 .3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică Metodica literaturii ca ştiinţa studiază legităţile procesului pedagogic efectuat în scopul dezvoltării literar artistice a personalităţii. intuitiv-imaginară. În organizarea activităţii literar artistice se utilizează trei tipuri de metode pedagogice : A. Tot aici li se mai formează şi anumite modalităţi speciale şi generalizate de acţiune : perceperea conţinutului emotiv şi de idei al textului. ele determinând modalităţi de activitate a pedagogului şi copilului. atitudinea individual – diferenţiată faţă de conţinutul lui. Psihologia preşcolară susţine. Scopul educativ prevede educarea la preşcolari a sentimentelor. alegerea de sine stătătoare a mijloacelor de redare expresivă. îndreptate spre obţinerea anumitor succese în procesul de instruire şi educaţie. În pedagogia contemporană o atenţie deosebită se acordă metodelor instruirii şi educaţiei copiilor. 58].2. formarea pe baza textului concret predat a anumitor calităţi şi trăsături de caracter. priceperile şi deprinderile necesare activităţii date. că gândirea preşcolarilor e concretă. formarea anumitor calităţi ale personalităţii [3 pag.

ilustraţiilor şi a tablourilor. desenul. repovestirea. În procesul observărilor copii acumulează cunoştinţe atât despre însuşirile şi calităţile obiectelor şi fenomenele ce-i înconjoară. demonstrarea teatrelor. 33]. consolidarea cunoştinţelor acumulate de către copii. experienţele elementare şi modelarea. Metoda de joc – cere îndeplinirea diferitor acţiuni. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre obiectele cunoscute. Suplimentar se introduc şi aşa metode ca : înscenarea. jocurile. recitarea poeziilor. B. O altă metodă este demonstrarea obiectelor. Metoda jocului include în sine nu numai consolidarea cunoştinţelor despre textele literare. 46 . imită mişcările lui [47 pag. 69]. poveste după modelul scriitorului sau educatorului. 75]. de repovestire. Observarea este una dintre metodele intuitive. alcătuind o povestire. cât şi despre legătura obiectului cu mediul ambiant [12 pag. Scopurile acestor metode sunt însuşirea profundă a materiei de programă. Metoda exerciţiilor – cere de la copii să pună în acţiune cunoştinţele acumulate în domeniul literaturii pentru copii. caută mijloacele interpretării expresive. pedagogie]. dezvoltarea aptitudinilor creatore [12 pag. • Cu caracter de joc mobil – copiii înscenează un text sau creează anumite situaţii de joc şi acţionează din numele eroului literar. după dorinţa şi posibilităţile proprii aleg. La activităţile de literatură se aplică exerciţii : • • Cu caracter imitativ – copiii se stăruie să alcătuiască povestirea sau povestea sa după modelul educatorului sau al autorului. Metodele practice – aici pot fi utilizate exerciţiile. compun o variantă proprie. adică aplicarea lor în practică. 78]. să le mărească volumul de cunoştinţe. Scopul utilizării acestei metode poate fi : pregătirea copiilor către o percepere mai profundă a conţinutului textului. dezvoltarea imaginaţiei. aplicaţia şi modelarea lucrărilor colective (după conţinutul operei literare). Această metodă se foloseşte în cadrul activităţilor pe roluri a poeziilor. sistematizarea cunoştinţelor copiilor la literatură [12 pag. O metodă eficientă este demonstrarea filmelor prin care le trezim copiilor un viu interes faţă de conţinutul emotiv al textului le ajută mai uşor să înţeleagă conţinutul de idei şi limbajul operei date. dar şi a cunoştinţelor din domeniul literaturii. formarea unor reprezentări concrete despre mediul ambiant şi obiectele. imitarea mişcărilor personajelor din text. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre fenomenele naturii şi a vieţii sociale. fenomenele lumii înconjurătoare. sau. Cu caracter creator – copiii singuri. să-şi imagineze personajele din text [89.conţinutului textului literar.

Modelarea ca metodă practică a căpătat o răspândire largă în cadrul activităţilor literar artistice. Aici se pot folosi două tipuri de modelare : cu obiecte şi cu modele – scheme. Putem utiliza jocul „Ghiciţi, ce v-am spus?” [23 pag. 118 ] [Anexa № 15]. Metoda înscenării – pregătim copiii către jocurile dramatice şi activitatea teatralizată, având ca scop formarea atitudinii creatoare faţă de conţinutul operelor literare; dezvoltarea spiritului creator; formarea priceperii de a înscena poveştile; educarea dorinţei de a organiza jocuri-dramatizări [12 pag. 63]. C. Metodele verbale – metodele în cauză transferă copiii pe o treaptă nouă de dezvoltare. Scopurile acestei metode : îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre mediul ambiant, viaţa socială şi literară, formării atitudinii emotive faţă de textul literar, dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Povestirea pedagogului este una dintre cele mai răspândite metode verbale în activităţile cu copii. Cu ajutorul acesteia educatorul creează la copii impresii vii, trezeşte imaginaţia,interesul faţă de textul literar contribuie la lărgirea cercului lor de cunoştinţe. Metoda lecturii – trezeşte la copii interesul faţă de carte, faţă de conţinutul textului literar. Apare dorinţa de a mai lectura încă o dată opera. Dacă educatorul sistematic va susţine această iniţiativă a copiilor atunci el va educa interesul faţă de carte, dorinţa de a se adresa de sine stătător cărţii şi de „a lucra” sistematic cu ea [68 pag. 38]. Povestirea artistică a textului – scopul acestor activităţi este de ai familiariza pe preşcolari cu cele mai frumoase opere în proză din folclorul copiilor, de ai face să simtă frumuseţea operei. Aceste activităţi sunt îndrăgite de copii, deoarece în cadrul lor ei au prilejul de a savura frumuseţea cuvântului artistic, de a se familiariza cu viaţa socială şi cea a naturii, cu unii eroi neverosimili. Copii de 6-7 ani încep a manifesta interes mai mare faţă de carte, de fiecare text aparte. Lectura pentru ei devine o necesitate. Deseori terminând citirea textului ei roagă educatorul să le mai citească. Aceasta ne vorbeşte nu numai de apariţia elementelor de dragoste a copiilor faţă de carte ci şi faptul că la ei se dezvoltă atenţia voluntară [12 pag. 122]. Pentru activităţi se aleg poveşti populare cu animale, snoave, basme scurte. De asemenea se povestesc şi unele povestiri cu tematică patriotică despre sărbători. Curriculum prevede următoarele creaţii populare : • • • • • „Ridichea” – poveste populară rusă; „Oul de aur” – poveste populară bulgară; „Ursul păcălit de vulpe” – de I. Creangă [vezi Anexa № 6]. „Mioriţa” – baladă populară „Moldova” – de D. Matcovschi

47

Un loc de seamă la activităţile de citire şi povestire artistică trebuie să le revină metodelor intuitive. Repovestirea – este o activitate de literatură având ca scop principal formarea la copii a perceperii de interpretare expresivă a unui text [12 pag. 125]. La aceste activităţi în faţa copiilor se pun următoarele sarcini : de a asculta atent şi a reţine în memorie conţinutul operei artistice, de a simţi conţinutul emotiv al textului, de a înţelege conţinutul de idei, de a reproduce aproape un text. O atenţie deosebită e necesar să se acorde metodicii organizării aceste activităţi care are următoarele etape : citirea expresivă a textului de către pedagog, conversaţia în legătură cu conţinutul, citirea repetată de către pedagog, repovestirea de către copii, organizarea jocurilor pe baza textului [24 pag. 67]. Se aleg pentru repovestire următoarele creaţii : • • • • • • „Ce este mai tare de cât cetăţile ?” – legendă populară „Capra cu trei iezi” - de I. Creangă „Păcală şi zarzărele” – snoavă populară „Punguţa cu doi bani” – de I. Creangă „Motanul, vulpea şi cocoşul” – poveste populară rusă „Ulciorul cu galbeni” – poveste populară

Copiii povestesc aproape de conţinut, expresiv, utilizează cuvinte din text, expresii literare, observă ce a fost bun în povestirea sa. Memorizarea – se începe încă din fragedă copilărie. Copiilor li se spun poezii hazlii se organizează jocuri amuzante în timpul cărora memorizează poezioare [12 pag. 52]. În grupa pregătitoare se folosesc poezii cu un volum de 2-3 strofe. Memorizarea textului se începe cu o conversaţie introductivă în legătură cu conţinutul textului. Copiilor li se spune o ghicitoare, li se arată un tablou, jucărie, obiect. Se recită poezia de către educator (de 2-3 ori), apoi memorizarea ei de către copii. Ei memorează poezia, o recită pe rând, o înscenează (dacă conţine dialog.). Trebuie atrasă atenţia la recitarea expresivă a poeziei. Poeziile se memorează în întregime şi nu pe strofe, se recită individual şi nu în cor. Pentru recitare la etapa de bază se invită copiii înzestraţi cu o memorie bună, ceea ce permite la ceilalţi copii să înţeleagă şi să însuşească mai bine textul. Trebuie de atras atenţia la conţinutul poeziei : solemn, liric [12 pag. 56]. Compunerea (crearea textelor) - dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a priceperii de a compune este una din sarcinile supreme ale activităţii literar artistice. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini o importanţă deosebită o au următorii factori : conţinutul bogat al vieţii copiilor

48

acasă şi la grădiniţă, activităţile bogate după conţinut la grădiniţă, îmbogăţirea cunoştinţelor despre viaţă, literatură, scriitori, carte [12 pag. 56]. În grupele pregătitoare copii învaţă a compune ghicitori, poveşti după modelul educatorului, după conţinutul unui tablou cu subiect, compun împreună cu educatoarea poezioare scurte de 2-3 rânduri. Formarea priceperii de a crea independent texte de mic volum este scopul final al activităţilor de povestire creatoare, ce se organizează în grădiniţă [12 pag. 57] [Anexa № 18; Anexa № 19].

2.4 Cercetarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare Epoca contemporană formulează multiple exigenţe faţă de personalitatea umană. Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneţ, cu o gândire creatoare. Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii. În instituţiile preşcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un loc important în ansamblul problemelor instructiv-educative, avându-se în vedere atât obiectivele pe care le urmăreşte grădiniţa în pregătirea copiilor pentru şcoală şi implicit pentru viaţă, cât şi influenţa pe care o exercită însuşirea noţiunilor matematice asupra dezvoltării lor generale [50 pag. 12]. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolarilor a jocului didactic matematic [76 pag. 8]. Activităţile matematice au un rol deosebit în cadrul învăţământului preşcolar, care are scop de a contribui la formarea personalităţii copiilor de 6-7 ani. Ele vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa I.

49

copilul trebuie să posede. Fiind create în scopuri didactice.E. pătrat. Achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale. triunghi. înţelegerea normei. maturitate socială trebuinţa de apartenenţă la grup. maturitate volitivă . câştigă în ultima vreme tot mai multă importanţă. 25]. care să-i înlesnească munca de învăţare. Fundalul emoţional al jocului. de a-şi inhiba impulsurile şi de a-şi regla trebuinţele . Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preşcolari. din diversitatea materialului didactic. la intrarea în şcoală. capătă încredere în puterile sale intelectuale. Învăţând să deosebească formele: cerc. conştiinţa sarcinii . copiii îşi formează reprezentările despre figurile geometrice. asupra formelor. Jocurile didactice incluse la activităţi prin acţiunile lor implică instruirii un caracter atractiv. mărimii şi culorilor mai importante. trebuinţa de performanţă [28 pag. maturitate morală sentimentul datoriei şi al responsabilităţii. De îndată ce copiii au căpătat o iniţiere. capacitatea de analiză şi planificare. atenţia lui fiind spre desfăşurarea acţiunilor şi regulilor de joc [50 pag.rezistenţă la efort . Printre diversitatea jocurilor folosite în instituţiile preşcolare un rol aparte îl ocupă jocurile didactice.capacitatea de autoreglare. 113]. 45]. ele păstrează esenţa activităţii de joc : regulile şi acţiunile de joc. izvorât din caracterul lui creator. a spiritului colectivist [25 pag. creează premise pentru asimilarea mai profundă a cunoştinţelor priceperilor şi deprinderilor. a regulii. personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin: maturitate fizică . În jocul „Găseşte o piesă” de aceeaşi formă. maturitate mentală. devin mai riguros fundamentate din punct de vedere ştiinţific. a cantităţilor. chiar sumară. Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes. Bernard. ele fiind special create de adulţi în baza diverselor materiale ilustrative. ei pot primi trusele pentru a-şi desfăşura unele activităţi la liberă alegere [50 pag. 50 . stimulează atenţia voluntară la copii. din bucuria câştigului comun este un factor important în dezvoltarea personalităţii. dreptunghi. la intrarea în şcoală operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere. Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conţinutul lor instructiv şi educativ. maturitate pentru muncă capacitatea de concentrare. Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noţiunilor matematice şi a operaţiilor logico-matematice ce se dezvoltă succesiv în operaţiile gândirii şi inteligenţei preşcolarului şi apoi a şcolarului [23 pag. îl face pe copil apt pentru şcoală şi nu însuşirea unui volum mare de cunoştinţe. se nelinişteşte se bucură. 13]. Pe lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător. În procesul jocului copilul trăieşte diverse emoţii. consideră că. emoţional. 14]. atenţia şi perseverenţa. conduita socială adecvată în grup.

În procesul formării reprezentărilor matematice. E necesar să se creeze şi diverse situaţii neforţate de învăţare cu utilizarea diferitelor materiale didactice. Astfel se formează spiritul de echipă. Creangă. de a cultiva relaţii interpersonale corecte între copii. Paralel cu jocurile sunt binevenite şi diverse exersări. Educatoarea are rol de organizator. să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa. Tema : Mulţimea „Crăiasa Broască” poveste populară rusă.Comparând obiectele după diferitele lor însuşiri. copilul învaţă să cunoască dimensiunile de mărime şi grosime [Anexa № 12]. îşi însuşesc o terminologie adecvată. Bine venite sunt diverse fişe cu conţinut matematic şi caietul „Matematica” din setul „Ne pregătim de şcoală” de S. cu organizarea schimbului de experienţă. de arbitru imparţial [vezi Anexa № 7]. deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire şi de limbaj [50 pag. Cemortan. Jocul „Săculeţul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma. Tema : Pus-adunarea „Doi ursuleţi lacomi” poveste populară ungară. mărimea şi grosimea piesei numai prin simţul tactil. copiii îşi exersează vorbirea. Cu ajutorul acestui caiet copiii însuşesc volumul necesar de cunoştinţe prevăzut de curriculum [11 pag. fiecare copil luptând pentru câştigarea competiţiei de către echipa sa. Scăderea. Ei se obişnuiesc să exprime corect şi cu uşurinţă ceea ce gândesc şi rezolvă practic. 51 . Tema : Semnul minus. el este în stare să acţioneze şi în mod independent. 54]. „Spicul de grâu”. Tema : Numărul şi cifra 3 „Păcală şi cârnaţul” snoavă populară. culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin scoaterea piesei din săculeţ. li se oferă procedee şi pentru deducerea ei în anumite situaţii [23 pag. Treptat însă. Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri. activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală. Copilul îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu ajutorul cuvintelor. unde începe munca intelectuala independentă. Obiectivele curriculare vor fi realizate prin intermediul tehnologiilor moderne a metodelor active. Organizarea echipelor permite copiilor să se obişnuiască cu cerinţa de a munci în colectiv. îşi dezvoltă vocabularul matematic. 15]. în cadrul echipelor trebuie antrenaţi si cei mai timizi. de îndrumător. situaţii cu elemente de problematizare. 73]. Tema : Numărul şi cifra 2 „Păcală şi Tândală” snoavă populară. a exerciţiilor permiţând copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti : • • • • • • Tema : Unu-mult „Pupăza din tei ” de I.

Banii şi munca. numărul  Jocul „Cât mai adăugăm ?” Obiectivele : consolidarea cunoştinţelor de numărare în limita 10. Tema : Numărul şi cifra 6 „Ciocârlia. mărime şi indică numărul corespunzător. Copiii numără figurile şi pun cifra corespunzătoare lor [50 pag. dezvoltarea competenţelor de rezolvare a unor situaţii problematice. Tema : Numărul şi cifra 5 „Păcală turc” snoavă populară. Tema : Numărul şi cifra 7 „Păcală şi pisica” snoavă populară. minus. b) Dimensiunea  Jocul „Cine va reuşi mai repede ?” 52 . Curriculum preşcolar prevede următoarele compartimente în care sunt utilizate jocurile : a) Mulţimea. Determinarea componenţei numărului. Desfăşurare: Copiii determină numărul de floricele de aceiaşi culoare. Tema : Componenţa numărului 7 „Cizmele ogarului” poveste populară bulgară.  Obiectivele : Alcătuirea şi descompunerea mulţimilor după anumiţi indici : culoare. „Punguţa cu 2 bani” de I. Adunarea a 3 numere. Formarea capacităţii de a se concentra la conţinutul propus pentru rezolvare. „Gogoaşa” poveste populară rusă. = [50 pag. Creangă. copiii le numără şi determină de câte pătrate e nevoie pentru a forma numărul 10. Creangă. Desfăşurare : Copiii formează numărul 10 din unităţi mai mici. Componenţa numerelor în limita lui 9 „Când îşi face câinele casă” poveste populară.• • • • • • • • • • • Tema : Numărul şi cifra 4 „Păcală şi luna” snoavă populară. 103]. mărime. formă. Pe casetă se plasează 8 pătrate. „Cinstea lui Păcală” snoavă populară. Stabilirea egalităţii şi inegalităţii numărului de elemente. >. 87]. Jocul „Floricica magică” Materiale : Set de floricele de diferite culori. Tema : Evaluare. a priceperii de a aprecia vizual numărul obiectelor. egal. Tema : Ovalul. vulpea şi ogarul” poveste populară. Tema : Numărul şi cifra 8. Tema : Evaluarea. Plus. Apoi stabilesc egalitatea şi inegalitatea numărului de elemente folosind semnele convenţionale : <. „Capra cu 3 iezi” de I. Tema : Consolidare. Tema : Figuri geometrice „Oul de aur” poveste populară bulgară. formă. Banii şi valoarea lor.

Materiale : Rigle. utilizarea corectă a semnelor. apoi conştientizând unde pot fi ele folosite [50 pag. a imaginaţiei. directă şi de o mare intensitate. jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă. adecvat siluetei : la stânga. lăţimea. Desfăşurare : Se demonstrează o imagine pe care sunt redate diferite figuri geometrice însă ne finisate. Deci. să poată folosi măsura convenţională în diverse situaţii. 69]. Desfăşurare : Copiilor li se propune seturi de figuri geometrice din care vor construi diverse imagini. 72]. 53 . În urma investigaţiilor realizate am concluzionat că influenţa jocului logic asupra comportării copilului în colectiv. la dreapta. Materiale : Set de figuri geometrice. evaluarea capacităţii de orientare pe foaie de hârtie. atenţiei voluntare. a fanteziei. dezvoltarea gândirii logice. jos. sus.Obiectivele : exersarea în aprecieri vizuale a dimensiunilor. Ei pot să măsoare la dorinţă proprie orice obiect [46 pag. în utilizarea riglei sau a centimetrului ca unitate de măsură. asupra caracterului şi a voinţei este permanentă. a priceperilor de orientare pe suprafaţa plată. asupra disciplinei. Copilul este solicitat să termine de desenat figurile geometrice alcătuind o imagine [46 pag. panglici centimetrice şi fâşii de hârtie. Desfăşurare : Copiii cu ajutorul riglei şi panglicii centimetrice vor măsura fâşiile de hârtie determinând lungimea lor. a imaginaţiei. d) Orientarea în spaţiu  Jocul „Cu ce se aseamănă ?” Obiectivele : dezvoltarea gândirii logice. 102]. c) Figuri geometrice  Jocul „Chibzuieşte şi construieşte” Obiectivele : evidenţierea componenţelor de a uni corect figurile geometrice. înălţimea.

Capitolul III. Atenţia copiilor trebuie să fie îndreptată asupra valorilor: aspecte din natură. artă etc. Dar după cum spunea Aristotel ”desenul trebuie să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului şi să nu devină o meserie” [ 88. pedagogie ]. Astfel ei trebuie învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa înconjurătoare fără să le observe. în contemplarea peisajelor naturii. 81]. în observarea a tot ceea ce este corect şi frumos în comportarea şi activitatea celor din jur.1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari “Frumosul se educă prin frumos”(Platon) Educaţia estetică poate avea o puternică influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăiri afective în faţa operelor artistice . Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor . Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani 3. place şi care îi ajută pe copii să vadă frumosul [24 pag. la rândul ei educaţia estetică fiind o parte principală a educaţiei multilaterale ce trebuie începută încă de la cea mai fragedă vârstă. tradiţii. 54 . este o activitate care produce . folclor. Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică.

activitatea artistico-plastică este atât activitate de joc dar şi formă de obiectivare al celor două procese psihice [vezi Anexa № 9].L. asociative care pun accentul pe libertatea asociaţiilor în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. educatoarei revenindu-i sarcina de a găsi activităţi caracteristice preşcolarilor care să constituie o formă de expresie a imaginaţiei şi creativităţii. abilităţi. Trăsăturile creativităţii (fluiditatea. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea. atitudini caracteristică tuturor oamenilor. Vizitele făcute la diferite expoziţii de desen şi pictură. cunoaşterea prin artă devine mai accesibilă. 92]. originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. mai largă. Ca factor intelectual la creativităţii. Primele lucrări ale copiilor sunt de cele mai multe ori combinaţii de imagini din basme . La vârsta preşcolară creaţia are importanţă majoră în devenirea umană. poveşti ilustraţii cunoscute anterior. Formele artei se manifestă în conştiinţa copiilor îndeosebi pe calea simţurilor. Există. la emoţiile sale faţă de tot ceea ce este frumos. Prin educaţie copiii învaţă să perceapă . cinci niveluri ale creativităţii dintre care la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. necesitatea lăuntrică a afirmării. Apelând la afectivitatea copilului. Referindu-se la activitatea artistică M. pot pune întrebări. imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolară o adevărată „explozie “. Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor educatoarea trebuie să folosească acele metode active. Chiar dacă imaginaţia se află la apogeul manifestărilor sale. în formare şi dezvoltarea personalităţii copilului. Taylor. după A. Ralea consideră că psihologia artistului este psihologia anumitor trăsături.Desenul constituie un mediu propice posibilităţilor de creaţie ale copilului. pot da soluţii [23 pag. 17]. Viaţa preşcolarităţii permite formarea şi dezvoltarea creativităţii. curiozitatea. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe copil să îl transpună în desenul său. chiar dacă pentru omenire creaţia copilului nu are valoare [vezi Anexa № 8]. imaginaţia completează astfel întru-un fel slăbiciunile gândirii. Ca formă de expresie a imaginaţiei şi gândirii. totuşi ea nu se află şi la apogeul calităţii sale [25 pag. pot avea iniţiativă. ea fiind acum la apogeu şi pentru că gândirea se află la un nivel de dezvoltare cel mai are de străbătut alte stadii importante de dezvoltare. Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei fără ca aceasta să fie preocupată de produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. vizionarea unor documentare de artă sau prezentare unor albume tematice ajută copiii să observe aspecte ale realităţii pe care nu le-ar fi sesizat dacă acestea nu ar fi fost oferite sub formă artistică. flexibilitatea. să observe şi să aprecieze 55 . Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în primul rând în dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive. manifestate însă într-un grad mai înalt şi îmbrăcând forme extreme de personalitate.

realizarea de compoziţii plastice şi redarea expresivă a unui obiect. De asemenea folosirea diferitelor unelte de lucru (pensula. să creeze frumosul şi să-l introducă în viaţa sa personală. priceperi. deprinderi şi aptitudini ca: . Obiectivele specifice prevăzute în programa de învăţământ vizează formarea unor capacităţi. A fi creator în sens general. a vedea.mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor sau a altor culori de apă. Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului. presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite. Activitatea plastică este şi o formă de echilibru între lumea interioară a copilului şi solicitările lumii exterioare. De aceea copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. 56 . 71]. creta ) pot lărgi orizontul copiilor şi dau frâu liber imaginaţiei [63 pag. În grădiniţă sunt multiple posibilităţi de a pregăti copilul să recepţioneze şi să vibreze în faţa frumosului . În acest sens ea vizează stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de cunoaştere la copii.respectarea proporţiilor unui obiect sau între două obiecte. Astfel. 89]. 88]. . . Pentru a ţine trează curiozitatea şi interesul copiilor trebuie ca materialul pe care se lucrează să fie cât mai diversificat atât ca formă şi mărime dar ca şi compoziţie. 8]. folosirea unor metode pedagogice adecvate dar şi o conduită didactică flexibilă. asigurarea unui climat educaţional dezinhibant. . .aşezarea în pagină a elementului temei. Percepţia vizuală trebuie îmbogăţită printr-o educaţie corect îndrumată. a face combinaţii cu o anumită intenţie întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat. Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi. folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. Apoi în desenele lor vor exprima trăirile lor în faţa acestor frumuseţi. desenul constituie când o cale de pregătire a imaginii mentale când o rezultantă a acesteia [30 pag.frumosul din lumea înconjurătoare. Dar orice activitate creatoare. Strategia didactică este direct responsabilă în mare parte de stimularea potenţialului creativ al copilului preşcolar. declanşarea motivaţiei pozitive şi afective. neaşteptate între cunoştinţele dobândite sau între acestea şi cele noi. Activităţile artistico-plastice constituie un cadru eficient în acest sens şi un mijloc de stimularea creativităţii copiilor [29 pag. utilizând metode de stimulare a creativităţii.familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi tehnic de realizare practică a acestora [64 pag. înseamnă a fi capabil să stabilească legături artistice noi.

auditive. motorii). este doar o parte a gândirii artistice [75 pag. Aceasta vorbeşte despre rolul mare în activitatea lui. capacităţile. de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”. aplicaţii. a primului sistem de semnalizare. Acest program prevede ca în acest scop educatorii şi părinţii în procesul educaţiei artistico-plastice să-şi orienteze eforturile spre rezolvarea următoarele obiective generale ale educaţiei intelectuale prin intermediul operelor de artă plastică : 57 . Pavlov îi raporta pe oameni la tipul artistic sau gânditor. Creaţia este strâns legată cu însuşirile personalităţii (caracterul. interesele). Imaginaţia este unul din indicii după care I. invenţii din material natural. 7]. este nivelul superior al cunoaşterii şi nu se poate produce fără acumularea prealabilă a cunoştinţelor. accentuarea procesului creator. Originalitatea se exprimă prin noutate şi unicitate [9 pag. Educaţia intelectuală a copiilor preşcolari conform prevederilor curriculumului preşcolar este orientată spre formarea comportamentului cognitiv şi verbal.P. copiii operează în special cu imagini (vizuale. Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii.Activităţile artistico-plastice contribuie în mod deosebit la educarea gustului pentru frumos şi trezesc interesul copiilor în a-şi compune singuri modelele determinându-i să-şi exprime ideile originale şi să-şi pună în practică iniţiativele. accentuarea personalităţii creatoare.52]. a reflectării plastice. Produsul este apreciat drept creativ dacă poate fi caracterizat prin originalitate şi utilitate socială.S. ca cel mai important indice definitoriu de creativitate şi elaborarea ca indice a creativităţii care ne indică capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative. Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creaţie – el se concretizează prin ceva material: desene. de a-i pasiona prin visul său. Gândirea plastică însă. a lumii. Desenând. În variantele de abordare şi analiză a creativităţii putem delimita trei direcţii: accentuarea produsului creator. A. În grupele unde sunt create condiţii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalităţii armonioase. Creativitatea bazată pe învăţământul formativ stimulează îndeosebi originalitatea. creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens.

fluxul informativ. În ultimul timp se simte o tendinţă de a lăsa copilul liber să facă diverse. sinteza. etc. Maltzman. N. Osborne la gîndirea divergentă adiţionează şi alte variabile cognitive cum ar fi : spiritul de observaţie. Cemortam. atât în familie cât şi în cadrul grădiniţei fac posibilă evoluţia gândirii copiilor. memoriei. a deprinderilor de a observa. emotivitatea. I.). Piaget. N. curiozitatea. un rol decisiv îi revine gândirii divergente rezidată de următoarele caracteristici : originalitatea. a sesiza. Conform convingerilor acestor cercetători. A. inventivitatea. Thurstone. Al. a trage concluzii. o formarea abilităţilor intelectuale. o formarea celor mai elementare procedee ale activităţii cognitive o dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ [64 pag. comparaţia. flexibilitatea. atenţiei voluntare şi a imaginaţiei. E. J. Dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiză. Toffler ) pentru realizarea cu succes a dezvoltării creativităţii nu mai puţin importanţi sunt şi factorii adiţionali : dorinţa de a crea. a capacităţilor intelectuale. gândirea imaginativă [23 pag. a compara.mâzgăleli spontane urmând ca apoi să caute cu ce sar potrivi unele elemente şi în baza acestora să iniţieze un subiect. 95]. 168]. Vetlughin. tendinţa de afirmare şi autorealizare personală. Despre importanţa factorilor afectivi şi intelectuali în procesul educaţiei artistice şi cel al dezvoltării creativităţii se vorbeşte pe parcursul a mai multor ani în lucrările semnate de : J. 58 . Ştern. Conform convingerilor altor cercetători (D. a senzaţiilor. Berlyne. a lua decizii. Rubenştein. impulsul. limbajului. gândirii. Guilford. Roşca. o dezvoltarea curiozităţii. Maier. Hubenco [26 pag. a analiza. L. T. fluenţa. percepţiilor. 18]. clasificarea. A. Obiectivul general ce trebuie urmărit şi la activităţile de artă plastică vizează formarea culturii vorbirii şi a competenţelor de comunicare. S. Postolache.o dezvoltarea proceselor psihice cognitive. M. imaginaţia constructivă. trecerea ei de la cea intuitivă la cea abstractă. S. printre factorii afectivi şi intelectuali ai educaţiei artistico plastice şi ai dezvoltării creativităţii.

sporindu-şi capacităţile creatoare [23 pag. Prin imaginaţie copilul realizează diverse comparaţii. transforma. de a se realiza prin mijloace artistice. dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. creând noi situaţii de joc în imaginaţie. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc pregătire intelectuală. 3. perfecţiune la copii [9 pag. asocieri combinări. tot aşa cu nu sunt obligatorii nici multe din acţiunile de joc. morală. a-şi asuma cele mai diverse roluri. mijloace materiale.Fantezia la copil este ca o arena de lansare către creaţia plastică. fizică a copilului [36 pag. Această capacitate şi stă la baza dezvoltării imaginaţiei. îmbogăţirea nivelului spiritual prin dirijarea procesului de percepere. modela noi forme. În activitatea de joc copii învaţă a substitui un obiect prin altul. cât şi spre descoperirea. provocarea curiozităţii. Ei învaţă a identifica obiecte şi acţiunile cu ele. Educaţia artistico plastică este una din cele mai importante activităţi ce poate asigura o bună şi valoroasă dezvoltare a personalităţii [64 pag. Folosind plăcerea copilului de a se exprima. muzică. dezvoltarea simţului de frumos. 89]. armonie. artistice şi spirituale este produsul capacităţilor creatoare [vezi Anexa № 10 ]. creativităţii. Copiii pot crea poezii. protejarea şi cultivarea dorinţei de activitate artistico-plastică. 18]. O importanţă decisivă pentru dezvoltarea imaginaţiei o constituie jocurile de roluri. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. compara. 39]. povestiri. tehnologii orientate spre dezvoltarea gândirii în imagini. Jocul în acest caz se poate desfăşura în plan intern. tehnică.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor Jocul reprezintă o activitate deosebită care înfloreşte în anii copilăriei şi îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii sale vieţi. dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor. interesului faţă de conţinutul identico-semnificativ. În jocurile copiilor de vârstă preşcolară superioară obiectele substituente nici nu sunt obligatorii. favorizarea. 64]. Capacitatea de a percepe. Obiectivele conceptuale ale educaţiei artistico-plastice pun accentul atât pe conţinuturi. Ana (o fetiţă de 6 ani) priveşte 59 obiective de .

Ana zice : „fetiţa se gândeşte cum păpuşa coase”. Ca activitate primordială. Jocurile copiilor au un caracter social permanent [26 pag. Reflexia condiţionează comportamentul adecvat al omului printre ceilalţi semeni. 134-134]. la începutul sec. pe care ele îl înlocuiesc. necesităţi şi trăiri cu acţiunile. deoarece în cadrul lui apare posibilitatea reală de a controla. : „ jocul este copilul muncii”. În jocul cu roluri apar premizele reflexiei. dispar ca să apară altele în conformitate cu noile stări sociale” [4 pag. modul ei personal de a se juca [71 pag. Astfel jucându-se de-a spitalul. În joc copilul pătrunde semnificaţia specifică a două tipuri de simboluri : simbolurile individual – convenţionale. În joc. dar şi în alt mod (o băsmăluţă poate înlocui o bucată de tifon). or le-a văzut la alţii. copilul repetă acţiunile utile pe care le-a îndeplinit ori el. 41]. 184]. elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. Jocurile sunt nişte pre-exerciţii de iniţiere şi antrenare. Acţiunea de substituire contribuie la dezvoltarea capacităţilor de a acţiona liber cu obiectele. Copilul simulează în joc acţiunile omului. cât şi cele iconice îşi asumă pe parcursul jocului funcţia obiectului lipsă. Originea jocurilor de copii (conform acestei teorii) nu este doar în necesitatea „arderii” surplusului de energie. legătura reciprocă intermediată dintre „obiect – simbol şi denumirea lui ” îmbogăţeşte latura semantică a cuvântului ca simbol [90]. a oboselii [70 pag.fotografia unei fetiţe. Ap. exerciţii pregătitoare pentru viaţa socială de mai târziu. necesităţile şi trăirile altor oameni. pe care a însuşit-o în primii ani de viaţă. jocurile se schimbă odată cu obiceiurile. Psihologul şi filosoful Vund V. de veselie şi bucurie. Culea în lucrările sale susţine că : „ca şi orice formă de activitate suspusă evoluţiei. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională. Gradul diferit al apropierii dintre obiectul – simbol (ce înlocuieşte obiectul lipsă) şi obiectul substituit contribuie la exercitarea funcţiei simbolice a vorbirii. ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii. utilizându-le nu numai conform destinaţiei. deşi acest lucru este recunoscut drept condiţie necesară educaţiei. 57 ]. cum se execută acţiunea ce face parte din procesul comunicării. 28-29]. 60 . de destindere. copilul plânge şi suferă aidoma unui pacient. ce stă lângă maşina de cusut. Încorporat în activitatea didactică. fiind totodată mulţumit de sine că a executant al rolului pe care şi l-a asumat [67 pag. Prin explicaţia dată ea îşi dezvăluie. Jocul contribuie la dezvoltarea reflexiei. care şi-a sprijinit obrazul în palmă şi contemplă păpuşa. jocul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea gândirii reflexive. D. ca o capacitate pur umană de aşi conştientiza şi compara propriile acţiuni. XX afirmă că.

11]. Stăpânirea unor cunoştinţe mai precise şi a unor deprinderi adecvate îl ajută pe copil să asigure mai deplin concordanţa cu realitatea. modul de transfigurare a realităţii. aceasta constituind regula de bază a oricărui joc. precum şi raportul dintre real şi imaginar. ei dezvoltă subiectul jocului. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a dezvăluit rolul jocului în educaţia copilului. jocuri de construcţie sau constructive [81 pag. reprezintă o formă foarte actuală de auto afirmare a copiilor. Jocurile facilitează dezvoltarea creativităţii la copii. 49]. repartizează rolurile. 51]. La vârsta preşcolară mare jocul de creaţie atinge un nivel superior de dezvoltare în ceea ce priveşte tematica şi conţinutul său. Deosebim şi jocuri după modelul de organizare al lor : jocuri individuale. jocuri-dramatizări (poveste. relaţiile dintre copii. reflectă evenimente din viaţa socială. copiii aleg singuri tema jocului. Vom examina jocurile creative care. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice. aleg rechizitele necesare. traiul celor adulţi. El fundamentează ideii importante despre activitatea de joc a copilului ca suport al activităţii de învăţare [28 pag. 57]. D. Datele obţinute prin cercetările experimentale au demonstrat că jocurile de creaţie se dezvoltă odată cu dezvoltarea psihică generală a preşcolarilor pe măsură ce ei acumulează o experienţă tot mai bogată. desfăşurarea propriu-zisă şi încheierea lui. Aceste elemente de planificare şi organizare influenţează structura jocului. După conţinut sunt jocuri care reflectă munca. condiţionate de diferite faze ale copilăriei [4 pag. Jocurile creative sunt variate şi multe. jocurile creative au trăsături comune. povestirea). Se diferenţiază treptat momentele jocului. Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a noilor ideii şi concepte originale şi utile. Elkonin demonstrează că prin joc se asigură dezvoltarea la copii a capacităţii de orientare în problemele şi motivele activităţii umane şi însuşesc metode de activitate în comun. Un rol important în desfăşurarea organizată a jocului îl are modificarea raportului asumat şi regulile care decurg din el. Ele pot fi clasificate în câteva grupe. Ne cătând la caracterul multiplu. V. jocuri în grupe mici şi jocuri în colectiv. 61 . Existenţa scopului în joc atrage după sine elaborarea unui plan care se realizează în cadrul discuţiilor şi al acţiunilor de organizare a jocului [4 pag.J. structura. pregătirea jocului. Jocurile au particularităţile lor specifice.

Un mare efect au căpătat jocurile cu caracter sportiv (jocuri cu împărţire pe echipe) : „Podul de piatră. poezie. „Inelul ascuns”) [Anexa № 17]. Jocurile dezvoltă aşa însuşiri ca : spiritul de observaţie. 62 . În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că există necesitatea de a introduce termenul de „Jocul creativ artistic”. isteţimea („Culorile”. care prin conţinutul său sunt legate de dezvoltarea creativităţii artistice a copilului. Există aici un scop asupra căruia e concentrată toată atenţia jucătorilor. Din jocuri copiii află lucruri interesante despre lumea vegetală şi animală.) „Ghici cine e ” [vezi Anexa № 11]. cântec. Dar cele mai multe se întâlnesc în toate satele moldoveneşti. Componenţi obligatorii ai jocului creativ sunt : rolul. Comunitatea intereselor de joc este o condiţie de promovare a jocului creativ. Jocurile îmbină mai multe elemente : mişcare. b. situaţia inspirată şi subiectul jocului [86].Jocul creativ este o formă de activitate independentă în care apar şi se desfăşoară calităţi creative variate. Copiii trebuie pregătiţi pentru aceasta. Distribuirea rolurilor în jocurile creative se face la începutul jocului. Prin aşa termen voi menţiona acele jocuri. etc. în jocul „Gâştele şi lupul” gâştele trebuie să fugă să nu le prindă lupul [vezi Anexa № 11]. Unele jocuri controlează capacitatea copiilor de a cunoaşte uşor şi exact obiectele. Unele jocuri au luat naştere în anumite localităţi şi circulă doar aici. numărătoare – toate contribuind la dezvoltarea armonioasă a copiilor.” [vezi Anexa № 11]. a determina calităţile lor caracteristice (formă. despre traiul şi munca oamenilor. gust. Pregătirea copiilor pentru joc. Conform acestor componenţi voi argumenta metodica jocului creativ : a. Alegerea subiectului depinde de conţinutul acelor sarcini educative de gradul cărora se introduce jocul. 22]. 3]. distribuirea rolurilor pe rând [14 pag. rolul lor instructiv-educativ [13 pag. şi să dorească să se joace. Multe jocuri conţin lupte competitive. De exemplu. Acesta este o condiţie a efectuării pedagogice de aplicare a jocului. Se aplică câteva procedee de împărţire a rolurilor : distribuirea liberă de către copii. miros. Alegerea subiectului acţiunii (tema) în jocul creativ este determinată de scopul educativ. c. Cel care organizează jocul urmăreşte ca în planul jocului să fie introduse situaţii adecvate de comportare a copiilor. Este necesar ca toţi copiii să fie cointeresaţi de subiectul jocului care va urma.

promovarea preventivă a unor activităţi artistice [25 pag. De aceea e important ca copilul să-şi asume roluri pozitive. Jocul nu se caracterizează prin adaptare. atenţie. dirijarea indirectă – este efectuată pe calea îmbogăţirii cunoştinţelor copiilor despre lumea înconjurătoare şi formarea noţiunilor în baza acestor cunoştinţe [24 pag. 1978. afirmă că jocul copilului nu constituie doar reflectarea lumii înconjurătoare ci şi o posibilitate de pătrundere a copilului în viaţa maturului. Numai în aşa caz el poate să exercite o influenţă binefăcătoare. în cadrul cercetărilor a stabilit etapele dezvoltării jocului în legătură cu formarea intelectuală. Intrând în rol el se poartă corespunzător : manifestă bunătate. planul imaginar predomină asupra celui real [34 pag. Conform rezultatelor lui J. 91]. citat de D. ajutorul. adică este orientat spre procesul jocului şi trăirile celui ce se joacă. Jocul creativ artistic este cea mai bine venită formă de muncă educativă. propunerea unei noi teme de joc. acumulând astfel experienţă morală. de cunoaşterea de către el a particularităţilor de vârstă. În al doilea rând în cadrul jocului. este evidentă deosebirea dintre activitatea intelectuală şi cea de joc. dirijare directă – dirijarea directă este participarea nemijlocită a educatorului în joc. gingăşie. În primul rând jocul se distinge prin caracterul său neproductiv. Rolul ce şi-l atribuie îl antrenează. Dirijarea jocurilor poate fi clasificată : 1. Jocurile au 63 . USEFS. Jocul este o şcoală a sentimentelor pentru copil.Metodica aplicării şi promovării jocului creativ depinde de măiestria pedagogică a pedagogului. Victoria Rotaru magistru în psihologie. povaţa pe parcursul jocului. Piaget. În activitatea de joc putem evidenţia două particularităţi importante ale jocului. Piaget. Jocul trebuie să trezească în copil sentimente frumoase. Într-un şir de cercetări fenomenul studierii jocului ca formă specifică de activitate a copiilor cuprinde multitudinea problemelor existente în formarea personalităţii copiilor prin activităţi de joc şi ponderea lor în dezvoltarea proceselor psihice superioare [48 pag. 38]. J. Elkonin. 77]. 2. explicaţiile pe care le dă copiilor. amabilitate sau cruzime. influenţează sentimentele lui. 19]. Metodica promovării acestor jocuri conţine câteva etape: 1) Pregătirea pentru joc 2) Promovarea jocului 3) Generalizarea jocului Pregătirea de joc prevede : procedee anumite de conducere cu jocul. brutalitate. adică această activitate nu serveşte drept sarcină de adaptare.

dimpotrivă. binevoitori.pentru preşcolari o importanţă excepţională : jocul este pentru dânşii şi învăţătură şi muncă [80 pag. 27]. efectuarea evaluării (iniţiale. pretenţios [27 pag. a formelor învăţării specifice vârstei. 24]. disciplinat capabil să accepte părerea majorităţii. se manifestă ca un încăpăţinat. Copilul se manifestă în joc aşa cum este adevărat : unul poate să arate bun.3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani Schimbările ce au loc în procesul educaţional din ţară oferă suficiente puncte de reper şi pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare. Dewey. În viziunea lui J. proiectarea didactică. cinstiţi. ci o învăţare integrată în efortul constructiv de realizare a proiectului. 69]. activităţilor individuale şi colective [11 pag. Îi învaţă pe copii să fie buni colectivişti. săritor. continue şi finale) atât prin intermediul jocurilor cât şi a exerciţiilor. principiali. selectarea şi construirea conţinuturilor accesibile. după cum numeşte autorul – „învăţare prin / din acţiune” (learning by doing) [45 pag. proiectul nu poate fi scopul final al procesului educaţional. altul. 6]. Este necesar de a cunoaşte modalităţile de realizare a educaţiei preşcolare. 64 . Jocurile contribuie şi la cultivarea unor norme morale. 3.

O proiectare bine realizată permite asigurarea eficienţei activităţii.109 ]. anticiparea cu cât mai multe şanse de realizare practică a demersurilor educative [63 pag. 75]. desfăşurată de copil. Proiectarea este o activitate continuă. 65 . Kilpatric : „Proiectul nu este o întreprindere a copilului. documentele de proiectare elaborate de minister. sarcinile de lucrul pentru copii. Ei consideră că proiectul este o construcţie mentală care poate fi valorificată prin : anticiparea. A. ceea ce presupune în timp. Secară. 26]. ci o întreprindere comună a educatorului şi a copilului”. Proiectarea vizează obiectul muncii de recuperare. Cojocaru. reprezentarea unei activităţi pe care avem intenţia să o realiză. A stabili toate elementele esenţiale şi relaţiile dintre ele. Pulkkinene. Obţinerea performanţelor înalte în activităţile cu preşcolarii depinde de modul în care educatoarea conduce operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune. Minder. materialul utilizat. a acumulării de experienţă pozitivă. cu caracter de învăţare prin descoperire. La baza proiectării va sta cunoaşterea copilului prin discuţii cu părinţii. etapizată în care educatorul deţine toate datele necesare şi poate lua deciziile corecte. H. care presupune un efort deliberat de cercetare al copilului. a evitării greşelilor şi lipsurilor. ceea ce am vrea să realizăm în viitor.După cum susţine W. Bulboacă. În aria preocupărilor directe privind problema proiectului se înscriu investigaţiile cercetătorilor Al. proiectarea lor riguroasă. observarea zilnică a comportamentului. 112]. fiind : O proiectare eficientă este condiţionată de o pregătire temeinică. M. de cunoaştere a tuturor aspectelor : nivelul copiilor. L. V. 107]. situaţia de învăţare [45 pag. Găvenea. sistematizarea şi evaluarea formativă ce conduc la ameliorarea şi perfecţionarea procesului de instruire şi educaţie [63 pag. Alţii susţin că proiectul este o investigaţie amănunţită. a ţine cont de toţi factorii ce pot influenţa demersul educativ. Knoll. este o acţiune practică de cunoaştere. Eficienţa proiectării depinde de respectarea unor principii şi a unor cerinţe principalele. M. J. procedeele de muncă individualizată. Autoanaliza activităţii educative este sursa de bază a perfecţionării activităţii cadrului didactic. studierea rezultatelor activităţii copiilor respectivi şi corelarea acestor informaţii într-o fişă de analize psiho-pedagogică [63 pag. o investigare a unui subiect către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie [45 pag. în dobândirea măiestriei didactice.

Definirea operaţionalizarea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate în cercetare. 3. În literatura de specialitate se mai întâlnesc o serie de alte taxonomii ale cercetării pedagogice : cercetare normativă – cercetare operaţională. Angajarea inovaţiei. sau unor aspecte particulare ale acestora. Etapa formulării problemei are următoarele cerinţe : • • • • • • • • Exprimarea clară. Stabilirea clară a obiectivelor cercetării. Stabilirea tipului de investigaţie. prospectivă şi retrospectivă. Delimitarea şi alegerea surselor. Formularea ipotezei cercetării ce urmează a fi verificată experimental sau prin observare sistematică. de a asigura educarea şi formarea. respectarea unor cerinţe şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice : 1. presupunând viziune psihologică şi pedagogică). în predare şi învăţare. pag.Cercetarea pedagogică este o activitate ştiinţifică de investigare a sistemului sau a procesului de învăţământ. cu rezultate ce pot fi aplicate foarte curând în activitatea didactică. de fenomene. Cercetări psihopedagogice (transdisciplinare. 1992. Cercetarea pedagogică aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învăţământ cu aplicabilitate în practica şcolară şi preşcolară. constituind baza cercetării pedagogice fundamentale [63 pag. de componente ale sistemului de învăţământ sau ale procesului de predare-învăţare. filosofică – acţiune. 254-259]. cu scopul de a le constata utilitatea. Etapa realizării presupune : 66 . 2. Etapa proiectării cuprinde : Alegerea metodei. eficienţa neajunsurile. de a le ameliora. dar ele pot fi raportate la clasificarea fundamentală aplicativă [G.114]. În practica cercetării intră o gamă variată de aspecte. de Landsheere. O altă clasificare a cercetării se referă la criteriul numărului de discipline ştiinţifice implicate : • • Cercetări pedagogice propriu-zise (abordare didactică unidisciplinară). Desfăşurarea cercetării pedagogice impune parcurgerea unor etape. instruirea tinerii generaţii în condiţii sporite de randament şi calitate. de ale moderniza.

Redarea grafică a rezultatelor. 4. Etapa finală presupune : Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici. despre aptitudini. temperament. instrumente costisitoare. Prelucrarea datelor prin mijloace clasici sau cu ajutorul calculatorului. În caz de incertitudine cercetarea se reia şi se compară rezultatele obţinute cu datele iniţiale. Organizarea cercetării.• • • • • • • • • • • Alegerea metodelor. Redactarea unor concluzii preliminare. metode. Cele mai cunoscute şi aplicate metode sunt : Observarea copiilor în grădiniţă în mod spontan şi sistematic. despre nivelul cunoaşterii. Extinderea rezultatelor. a unei lucrări de cercetare. Ancheta poate fi în formă scrisă sau orală. Elaborarea unor studii. mijloacelor de cercetare. în mediul familial aduce informaţii despre personalitatea în formare. fişe de observare). Experimentul ce aparţine în egală măsură tuturor cercetărilor ştiinţifice. 67 . tehnicilor. Observarea copiilor în timpul activităţilor. Observaţia are aceleaşi reguli ca şi metoda observării. Prelucrarea şi analiza pedagogică a rezultatelor statistice. procedee. generalizarea experienţei pozitive rezultate în urma cercetării [63 pp. instrumente de investigare supuse atenţiei cercetătorului.117-118]. Evaluarea rezultatelor cercetării. (Auto)biografia : curriculum vitae. determinarea echipei. numit şi observare dirijată. la joacă. Principalele metode de cercetare sunt : observaţia şi experimentul. trăsături de caracter. Analiza rezultatelor şcolare (fişe de evaluare. 119]. în activităţile alese. Observarea sistematică serveşte şi pentru întocmirea fişei psihopedagogice a copilului care poate fi considerată o mică cercetare psihopedagogică. convorbiri [ 63 pag. Analiza produselor activităţii a lucrărilor. Studiul documentelor de programare emise de minister. a activităţii creative. Cercetarea pedagogică apelează la observare mai cu seamă că aceasta nu presupune aparataj. Stabilirea relaţiilor dintre ipoteze şi rezultate.

2. După realizarea desenului copiii au fost intervievaţi cu scopul obţinerii informaţiei suplimentare.” Tot el susţine că „ instruirea este eficientă doar atunci când precede dezvoltarea şi nu-şi are rostul dacă nu constituie un imbold spre evoluţie. 220 ]. 3. Aplicarea testului : Copilului i se propune să deseneze pe o foaie A4 familia sa. Tehnica „Desenul familiei” Scopul : determinarea particularităţilor relaţiilor în familie şi a locului său între adulţi. tehnicilor experimentale. evaluărilor contribuie la sporirea calităţii instruirii. Folosirea testelor. [vezi Anexa № 3] Au fost fixate particularităţi ale desenului ca : consecutivitatea desenării elementelor componenţa familiei desenate consecutivitatea desenării membrilor familiilor stilul comunicării în familie 68 . Din grupul metodelor proiective au fost utilizate „Metode de studiere a produsului activităţii”. 1. [Anexa № 14] L. metodelor. trebuie să ia în calcul nu numai calităţile formate. Metode proiective „Desenul familiei”. izvorul apariţiei noului” [11 pag. „Testul arborelui”.Experimentul presupune să se înceapă cu o ipoteză experimentală apoi se aleg metodele potrivite fiecărei etape. ci şi cele în formare. care au avut drept scop determinarea particularităţilor de personalitate. astfel încât membrii ei să fie preocupaţi de lucrul casnic. reacţiile emoţionale. a sprijinului dat de colectivul din care face parte. determinarea autoaprecierii copilului şi a imaginii de sine. de percepere şi trăire emoţională a relaţiilor interpersonale în familie. Teste de personalitate : metodele „Scăriţa” şi „Cum sunt eu ?” orientate la studierea auto aprecierii copilului şi a imaginii de sine. Vîgotski afirmă : „ evaluând gradul de dezvoltare a unei persoane. În timpul desenării se fixează consecutivitatea desenării elementelor. Învăţământul contemporan este centrat pe copil şi pe formarea de competenţe. comentariile. Experimentul poate fi abordat cu succes. Pentru determinarea fricii la copii a fost utilizat „ Ce-ai face dacă …?”. cu precauţii deontologice [63 pag. şi de educator sau institutor cu condiţia pregătirii prealabile în domeniul etapelor. 36]. În cercetare au fost utilizate următoarele metodici : 1. jocurilor logice. Cercetările empirice New Look au introdus în metoda proiectivă noi categorii „control” şi „stil cognitiv”.

Dar tata?. plasându-se în toate situaţiile pe prima treaptă. 2. − dacă pe treapta a III-a. şi graficul № 1. În rezultatul cercetării am obţinut următoarele rezultate care le-am prezentat în tabelul № 1. Analiza rezultatelor : − dacă copilul se plasează pe I-a. şi 25 % s-au apreciat la justa lor valoare. 33 % din copii s-au văzut plasaţi pe treapta de jos. după care se adresează întrebările : „Pe care treaptă tu te vei plasa?. răspunsurile se înregistrează. Astfel a ajuns la concluzia că numărul mare de copii care se subapreciază ne vorbeşte despre faptul că aceştia duc lipsa unei comunicări cu adulţii care-i influenţează la formarea unei autoaprecieri adecvate. Pe care treaptă te va plasa mama?. VII-a – supraapreciere.- gama culorilor plasarea desenului pe foaie. Pe care treaptă te va plasa educatoarea? ”. a IV-a. a V-a – autoapreciere adecvată. − dacă pe treapta a VI-a. Teste de personalitate a) Testul „Scăriţa” Scopul : studierea autoaprecierii copiilor de 6-7 ani. a II-a treaptă – subapreciază. Diagrama № 1 Vizualizarea datelor „Autoaprecierea copiilor după metoda „Scăriţa”” 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III Supraapreciere Apreciere adecvată Subapreciere Metoda „Cum sunt eu ?” Rezultatele obţinute sunt prezentate în : 69 . Aplicarea testului : copilului i se oferă foaia cu o scăriţă desenată cu 5-7 trepte şi se explică semnificaţia treptelor. Tabelul № 1 „Rezultatele autoaprecierii copiilor după metoda „Scăriţa”” Nivele de autoapreciere № total copii (%) Supraapreciere 42 % Apreciere adecvată 25 % Subapreciere 33 % Datele din tabelul № 1 indică lipsa unei autoaprecieri adecvate la respondenţi : 42 % au prezentat o supraapreciere vădită.

agitaţie în timpul sarcinii de lucru.  Proba № 1 Comunicarea „Este corect ?” 70 . am obţinut următoarea informaţie : − Copiii cu capacităţi înalte de creativitate. În urma cercetărilor efectuate asupra principalelor ipoteze care menţionează formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderii. Diagrama № 2 comparativă a autoaprecierii copiilor 50% 40% 30% 20% 10% 0% Metoda "Cum sunt eu ?" Metoda "Scăriţa" I II III Datele din tabel prezintă rezultatele similare la fiecare nivel de autoapreciere. În timpul sarcinii de lucru la copii cu autoaprecierea cu nivel scăzut s-a observat manifestarea unei stări încordate. neliniştea. au tendinţa de a se sub şi supra aprecia. redarea corectă a formelor. Pentru cercetarea evaluării nivelului de dezvoltare a comportamentelor : social şi cognitiv am folosit o serie de teste. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la aceste două metode confirmă ultima parte a ipotezei cercetării. de aplicare independentă a elementelor se reflectă în capacitatea de autoapreciere adecvată aplicarea metodei şi a chestionarului „Ce ai face dacă…?” [Anexa № 13]. formativ cât şi finale. iar nivelul de autoapreciere adecvată este minim 23 %. unde am determinat gradul de apreciere a evaluărilor atât iniţial. aceste manifestări ne fiind specifice vârstei lor. frica. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor.Tabelul № 2 Nivele de autoapreciere № total copii (%) Foarte înalt 36 % Înalt 13% Mediu 23 % Scăzut 28% Foarte scăzut 0 Aceste cifre ne indică că la copii aceştia este tendinţa de supraapreciere peste 45 % şi sub apreciere 28 %. Aici constat că nivelul dezvoltării copilului a crescut. atitudine pasivă. − La copii se manifestă accentuat elementele afectivităţii negative : anxietate. acestea fiind manifestări tipice ale subaprecierii.

Nivel mediu – a desenat 2-3 imagini. Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului. fiinţe. altele nici o dată. Barem : 1.iezii. utilizând figurile geometrice de pe desenul propus (în partea de sus a desenului se propun modele de construcţie) [vezi Anexa № 4]. 2. masa de ceară. 53]. Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti. Desfăşurarea. Nivel superior – a desenat mai mult de 3 imagini [46 pag. Tot ce poate înota. Regulile jocului. Unele figuri pot fi utilizate de mai multe ori. Barem : − Nivel inferior – a numit un singur fragment de poveste. Episoadele improvizate să fie cât mai variate. lucruri : 1. Copilul ce depistează erorile. să spună din ce text face parte şi să povestească anumite fragmente. lupul. 4. se anunţă. Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii. a vorbirii coerente. 2. raportarea noţiunilor integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă. 71]. − Nivel superior – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute [14 pag. texte literare. Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra. capacitatea de a generaliza. Nivelul inferior – dacă a desenat o singură imagine.  Proba № 3 Gândirea „Integrarea noţiunilor” Testul № 1 „ Integrarea noţiunilor ” Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gândirii. Desfăşurarea: Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare şi li se cere cât mai multe obiecte. 3.Testul № 1 „ Este corect ? ” Obiective. Toate animalele care trăiesc în pădure. vulpea. Copilului i se propune să deseneze cât mai multe obiecte. Condiţia de bază: Se interzice de a utiliza figuri ce nu sunt indicate pe desen.  Proba № 2 Imaginaţia „Compune o povestire” Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte ” Obiectiv : dezvoltarea imaginaţiei vizuale şi a creativităţii. Materiale. 3. Dimensiunile pot varia. făcând apoi precizările respective. 71 . Desfăşurarea. − Nivel mediu – a numit 2-3 fragmente de poveste. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului ne corespunzător. pădurea. Tot ce poate zbura.

Toate obiectele care fac zgomot. Desfăşurarea : Sunt aranjate corpuri geometrice în faţa copilului. 15]. Propunem să spună unde se află fiecare obiect. Materiale : Corpuri geometrice. la spate. Nivel mediu – dacă a dat 4-5 răspunsuri din 10. Tot ce poate fi confecţionat din lemn. Toate hăinuţele de care ai nevoie. 6. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 3 Comunicarea Imaginaţia Gândirea Evaluare iniţială 35 % 28 % 25 % Evaluare formativă 38 % 33 % 34 % Evaluare finală 43 % 41 % 42 % Diagrama № 3 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor 50% 40% 30% 20% 10% Evaluare iniţială Evaluare a evaluării Evaluare formative şi finale la comunicare. 7. Nivelul inferior – dacă copilul a dat 3 răspunsuri din 10. la spate. 9. 72 . în faţă. Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor.  Proba № 4 Perceperea „Completează figurile” Testul №1 : „Sesizarea spaţială” Scopul : Dezvoltarea percepţiei spaţiului (la stânga. 3. Valorile medii calculate la 3 probeformativă : iniţiale. 2. în spate). la stânga la dreapta lui. finală 0% Comunicarea Imaginaţia Gîndirea imaginaţie şi gândire privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o uşoară creştere. Nivel superior – dacă a răspuns la toate 10 întrebări [46 pag. În continuare copilul stând în centrul camerei. la dreapta. Toate legumele care se pot consuma. 8. la stânga. Barem : 1. Toate fructele care se pot consuma. la dreapta lui la o distanţă de 40 – 50 cm.5. trebuie să numească ce corpuri geometrice se găsesc în faţa lui. 10.

Nu este obligatoriu să reproducă propoziţia integral. 5. enunţurile se mai repetă încă o dată. − aranjarea punctelor pe foaie în corespundere cu modelul. Vişinele sunt dulci. Barem : Pentru fiecare răspuns corect copilului i se acordă câte un punct.  Proba № 5 Atenţia „Compară desenele” Testul № 1 „Transcrie punctele” Obiectiv : Dezvoltarea atenţiei voluntare. [46 pag. Primăvara se topeşte zăpada. capacităţii de a respecta instrucţiunea. 4. Examinând rezultatele. Soarele are formă rotundă.Barem : Se consideră nivel superior cazul când copilul a rezolvat toate însărcinările timp de 45 – 60 sec. 49]. Se admite mărirea/micşorarea dimensiunilor desenului (nu mai mult de 2 ori). Bunica poartă ochelari. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 4 50% Percepţia 40% Atenţia Memoria 30% 20% 10% 0% Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea finală 32 % 39 % 45 % 23 % 37 % 43 % 27 % 35 % 46% Percepţia Diagrama № 4 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor Atenţia Memoria 73 Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală . Corabia pluteşte pe mare.) [46 pag. Copilul trebuie să repete enunţurile pe care le-a memorat. 57]. important e să reţină sensul ei. Cerul este albastru. Desfăşurarea : Se citesc următoarele enunţuri : 1. 2. În caz dacă copilul nu reuşeşte să memoreze. Este considerat nivel super al memoriei care a numit toate enunţurile corect [46 pag. Barem : Pentru apreciere se ia în consideraţie timpul consumat în întregime la realizarea modelului propus (20 sec. important e să se ţină cont de : − numărul de puncte copiate. 6. Desfăşurarea : Copilului i se propune să copie modelul expus pe desen [vezi Anexa № 5]. 29]. 3.  Proba № 6 Memoria „Desenează silueta unui copil după memorie” Test №1 „Memorează enunţul” Obiectiv : Dezvoltarea memoriei logice.

acceptarea ideilor neobişnuite ale copiilor. În decursul vieţii pe pământ omul a tot creat. 2. să creeze. copilul îşi formează la baza celor audiate. învăţate. a lui Dumnezeu. O adevărată creaţie este aceea prin care autorul îşi exprimă trăirile interioare. el fiind tot o creaţie. formative şi finale la percepţie. Având succes la operele literare. Compătimirea şi înţelegerile manifestate pe 74 . deoarece fără ea nu există prezent şi viitor. 5. c. Astfel de trăiri care adesea nu pot avea loc în realitate îi permit copilului să-şi creeze un anumit comportament.” În psihopedagogie e demonstrat că literatura pentru copii. Ridicarea nivelului de dezvoltare a creativităţii copiilor trebuie realizat pentru integrarea lui în viaţa socială. cu o structură. şi apare ca o componentă a sistemului social. le trăiesc emoţii. Educarea creativităţii copiilor este un proces continuu care pune în valoare potenţialul creativ al acestuia. Creativitatea poate fi încurajată prin : a.Valorile medii calculate la 3 probe a evaluării : iniţiale. jocurile artistice creative îmbogăţeşte lumea interioară a copiilor. Personalitatea mare este vârsta formării unor importante orientări valorice ale copilului şi aceasta se realizează în procesul socializării sale. trăiri care îi sensibilizează. În concluzie analiza teoretică şi conceptualizarea creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani ne-au permis să deducem următoarele repere şi concluzii : 1. adaptarea la ideile copilului. încurajarea procesului. Concluzii : Creativitatea prin bogăţia conţinuturilor îl ajută pe copil să perceapă. anumite norme morale. să însuşească cunoştinţe. E cunoscut sloganul „Creaţia e necesară. cu un conţinut şi o logică specifică. având funcţii de realizare şi transformare a raporturilor subiect-obiect. 4. să-şi formeze competenţe şi aptitudini. Creativitatea este de natură socială. b. o anumită atitudine faţă de ceea cel înconjoară. la bogăţia spirituală a poporului. să descopere. 3. atenţie şi memorie privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o creştere substanţială. folclorul.

.. fiind principala condiţie a progresului economic şi social. o anumită experienţă de viaţă care contribuie la formarea intelectului şi personalităţii lui. În partea teoretică a lucrării ne-am oprit asupra analizei a concepţiilor diferitor autori cu referinţă la creativitate : Guilford J. empatia. de cultivare a calităţii nobile omeneşti. dar mai apar încă dificultăţi în auto aprecierea adecvată. însuşesc normele morale acceptate de societate. Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativităţii la copii. facilitatea constructivă. cu părinţii. distracţii. activităţi cu conţinut creator. cu specialiştii şi cu membrii comunităţii care îi pot sprijini efortul educativ. lucrând împreună cu colegele sale. să organizeze convorbiri speciale în baza textului. soluţiile variate şi flexibile care să corespundă nevoilor copiilor.W. ascultătorul (copilul) să se încadreze nemijlocit ca participant activ la cele expuse în text. deschiderea trebuie să accepte permanent noul. şi alţii. Rogere C. Ţinând cont de primele ipoteze putem vorbi despre : 75 . Toţi aceşti cercetători susţin că creativitatea este o necesitate socială. Alport G. a calităţii vieţii şi a existenţei societăţii. Ei consideră că supravieţuirea omului depinde de dimensiunea creatoare a factorului uman. Weisberg R. reflexivitatea pentru că trebuie să considere şi să reconsidere permanent ceea ce observă la copii şi să analizeze cu atenţie datele. În faţa educatorului sunt înaintate următoarele cerinţe : participarea şi implicarea motivaţională în actul educativ. Educatorul trebuie să planifice jocuri artistice creative. astfel ei învaţă a aprecia faptele. Artele constituie factorul cel mai important în procesul de formare. în scopul de a evidenţia nivelul de percepere a operelor literare de către copii. Educatorul în procesul organizării activităţilor trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaţionale.P. oferind opţiuni diferite copiilor şi lăsându-i pe ei să aleagă materiale diverse. parteneriatul.. flexibilitatea în planificare. sărbători conform cerinţelor curriculare reieşind din teoriile noilor educaţii. mijloace. forme de organizare a procesului de învăţământ în instituţiile preşcolare pentru a stimula şi dezvolta creativitatea la copii. Fiecare individ acumulează şi posedă un anumit volum de cunoştinţe. Pentru a uşura receptarea operelor literare de către copil este important să se respecte următoarele condiţii : • • • adultul să prezinte textul într-un mod captivant.parcursul operelor literare le ajută copiilor să perceapă evenimentele din viaţa personajelor descrise în text.. decizii şi activităţi. presupune că în orice decizie educativă ţine seama de trăirile copiilor şi îşi aduce permanent aminte că a fost şi ea copil. crearea soluţiilor şi abordarea a unor atitudini creative în faţa realizărilor problemelor de zi cu zi în cercetarea creativităţii.

Să li se ofere posibilităţi de câte ori este posibil pentru a-şi da părerea. flexibilitate. Adulţii trebuie să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoţiilor. a capacităţii de a fi creativ la alcătuirea şi redarea formelor. 3. Astfel capătă o doză de încredere în sine şi fiecare următoare sarcină o va realiza cu mai multă ardoare. sentimentelor : 1. coerenţă. frumosul. cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu atât mai mult potenţialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate. 2. obiectelor. adevărul. propunerilor. libertatea. la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele. Copiii trebuie să fie învăţaţi să-şi folosească imaginaţia în exprimarea emoţiilor.- formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderilor la copii. a-şi expune toate ideile. Conţinutul de bază a educaţiei constituie :  operele literare – având ca scop formarea personalităţii  arta plastică – dezvoltarea capacităţilor creatoare  jocurile creatoare – dezvoltarea creativităţii artistice. Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ la copii. dar se simte necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru. Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizarea sarcinilor. fluenţă. originalitate. variabilitate. Reperele teoretice şi experimentale ne-a permis să desfăşurăm următoarele activităţi : • • • • familiarizarea cu mediul înconjurător arta plastică lucrul manual reprezentări elementare matematice 76 . - Din ultimele ipoteze putem concede. Încheiere Cercetările au fost realizate în contextul reformei curriculumului naţional reieşind din perspectiva noilor educaţii.

S. Barron Frank and David M. jocuri creatoare. 4. numărul de pagini : 192. educatorilor. Albu Gabriel . Psihologie. 2005. Alois Ghergut . Iaşi.Sinteze de psihopedagogie specială. Harrington. şi desigur studenţilor la specialitatea pedagogie/psihologie. 1986. Educaţia în schimbare. Iaşi. 1998. 3. "Creativity. 77 .H. Axentii I-A. 2006. metodist. formele. metodele. Intelligence and Personality. psiho-pedagogie. Gîndirea pedagpgică în Basarabia (1918-1940). au fost elaborate proiecte didactice. În cercetare sunt arătate principiile. Chişinău. şi nu în ultimul rând va fi bine venită tinerilor specialişti la predarea cursului de Pedagogie preşcolară. Modelul elaborat va fi de folos managerilor preşcolari : director. Teoria educaţiei. Iaşi.Introducere într-o pedagogie a libertăţii. Polirom. numărul de pagini : 424.• • • • activităţi de educaţie muzicală activităţi de educaţie fizică dezvoltarea vorbirii literatura artistică. teste. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice." (varianta electronică). Bibliografie 1. Polirom. Andre de Peretti. numărul de pagini : 160. 2. 5.

24. 19. 22. 1983. Polirom. Bucureşti.1975. numărul de pagini : 301. numărul de pagini : 736. 16. 2001.D. Politică. Metodica organizării activităţilor literar-artistice ale preşcolarilor. Psihologie şcolară. Contribuţii la teoria şi practica organizării ştiinţifice”. 7. numărul de pagini : 288. Învaţă jucîndu-te. numărul de pagini : 96. E. Cucoş Constantin . Editura Ruxanda. Bădina Ovidiu.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului creativ (implicaţii practice. Cemortan Stela.Pedagogie. învăţare. Chişinău. Călcîi Maria. 2008. Particularităţi psihologice de vîrstă ale elevilor din clasele primare. Chişinău Universitas 2001. Calistru R. 14. Cartier. Bejan F. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Chişinău. 1975 17. Claparedé E. 2003. 12. Polirom. Chişinău. 1970. Cristea Sorin – Dicţionar de termeni pedagogici. numărul de pagini : 105. număr pagini: 464 21. ALL Educational S. Cosmovici A. 8. Iaşi. Bucureşti Ed. „ Dezvoltarea creativităţii la preşcolari”. Constantinescu. 10. psihologice. Cucoş Constantin . Chişinău. Ed. Lumina. Ed.” Bucureşti 1964. Chişinău. Bontaş Ioan. numărul de pagini : 140. 15. 1991.. Stoleru P. 18. Culegere de articole : Evaluarea la debutul şcolar (abordări inovaţionale). Arta plastică în instituţiile preşcolare. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală . Iaşi.A. Bucureşti. revăzută şi adăugită). numărul de pagini : 25. 20. Bucureşti. Chirev A. numărul de pagini : 160. muncă. 2001. Institutul de ştiinţe ale educaţiei. Consideraţii psihologice asupra scientismului. „Pedagogie”. Chişinău. numărul de pagini : 130. 13. Iacob L. (Ediţia a II-a. Cemortan S. 1998 9. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale. Chişinău. 23.. 1999. numărul de pagini : 96. Iaşi. Didactică şi Pedagogică. Polirom. psihoeducaţionale). Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. Cojocaru C. Ciobanu-Mocanu L. Tipografia Universităţii. 2008.Istoria pedagogiei. 2003. Cemortan S. Iaşi. Lyceum. Cucoş Constantin . 78 .Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Neamţu Octavian „Mecanismul cercetării. „Dezvoltarea copilului prin joc. 1998. Creativitate şi inovaţie. 11. Copilul la debutul şcolar. Ed.P. Lumina.6. Polirom.

Fleorina E. numărul de pagini : 160. Joiţa Elena . 34.. 1999. 2001. Karl G. E. Melnic P. Garboveanu Maria – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţămînt.Psihologia copilului. and Victoria R. 35. „Psihologia jocului.A. Editura Didactică şi . Chişinău. numărul de pagini : 112. numărul de pagini : 344. 42. Polirom. Bucureşti. Druţă M. Îndrumări metodice „Desenul. 36. 2001. Păişi Lăzărescu M.” Bucureşti 1975.V. numărul de pagini : 50. 1972. Activităţi creative ale elevilor de vîrstă mică. Groves Melissa M. Ezechil L. Zemţov T. 41. Sawyers. "Original Thinking in Preschool Children.Dicţionar de pedagogie. 31. 30. 29. Bucureşti. Materialele conferinţei ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire. 2004. Bucureşti.. Golu P. Chişinău. Bucureşti. „Creativitatea”. Cunoaşterea elevului. Polirom. (2001) .” Bucureşti 1965. Fu. Moran. Racu Al. Iaşi. "Reward and Ideational Fluency in Preschool Children. Milgrim. Iaşi. „Jocul şi jucăria. Gusac M. 40. Jelescu P. Moran James D. numărul de pagini : 70. Janet K. Elconin D. Chişinău.A. 2007. Editura V& I Integral. numărul de pagini : 352. Roberta M. Sawyers. 2003. Macavei E. III. Chişinău 11-13 decembrie” 1996. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Chişinău 1997.Pedagogie. Bucureşti 1980. Didactică şi Pedagogică. III.Laborator preşcolar. Verza E. Aramis. 27. Horst Schaub. Ştiinţifică şi Enciclopedică. Intervenţia psihopedagogică în şcoală incluzivă.. (1992) Pedagogică." 2001 43. 79 . Nestor Iacob Marius. modelajul şi lucrul manual în grădiniţa de copii. Lumina. Janet K. 32. Ed. numărul de pagini : 176. 37. Lumina. Danii A. R. Chişinău. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri. 26. 28. 39. Tipografia Centrală. numărul de pagini : 270. Racu I.. 1995. 33. Bucureşti. and James D. numărul de pagini : 230.".25. 2007. Ed. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă.. Zlate M. Zenke .” Bucureşti 1976. Aramis. Pedagogie. 38.. Psihologie generală.

2007. 62. Psihologie. Racu I. 2004. „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”. Iaşi. Nicolae Iorga şi educaţia maselor. Chişinău. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. 1998. Tipografia Panfilius. Savca L. Roco Mihaela. 50. Sova S. 47. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. 53. Chişinău. 52. 1993. 57. Psihologia Copilului. Mîine vom fi şcolari.44. Chişinău. 2002. 48. 56. 58.. Editura Enciclopedică Română. numărul de pagini : 248. Bucureşti. Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale. Păun Emil. Colaborare şi educaţie. 1993. 1967. Stimularea creativităţii copiilor ciclului primar. 60. Psiholgia dezvoltării şi psihologia pedagogică. Roco Mihaela. 49.Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. Ed. 2003. Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti. Editura Ruxanda. Ostrovskaia L.Creativitatea elevilor. 54. numărul de pagini : 158. Roşca AL. „Creativitate şi inteligenţă emoţională”. Bucureşti. Perjan C. Chişinău. 1991. Lumina. 55. 1979. Orizonturi.Pedagogie. 61. Chişinău. numărul de pagini : 160.educaţie ecologică. Cunoaşterea mediului . Popescu – Niveanu P. numărul de pagini : 120. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. Stoica A. Bucureşti. 51. Roşca Alexandru. Bucureşti. Teodorescu Barbu. (1971) . Răfăilă E. 1973. Chişinău. numărul de pagini : 43. Colecţie. 1967. . 1991. numărul de pagini: 246. Polirom. Editura Didactică şi Pedagogică. Pascari V. Pascari V. Pereteatcu M. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. Oprea Nicolae. numărul de pagini : 202. Lumina. 1994. 45. 2002. Psihologie. Educaţia Didactică şi pedagogică. Bucureşti 1972. Iaşi. „Creativitatea”. Academiei Române. Editura Aramis. Polirom. Creativitatea. CEP USM. Situaţii pedagogice. Tărîţă Zinaida. 46. 80 . Bucureşti. Lumina. 2005. numărul de pagini : 120. 2008. 59. Dan Potolea . numărul de pagini: 100. Şchiopu U. Lumina. numărul de pagini : 190. Iaşi.. Păruş E.

80. Н. 2006. Сакулина Н. 2006. № 5. numărul de pagini : 77. Рыбалко Е. Stelart. 65.Chişinău. В. numărul de pagini : 56. Жокуриле де креацие але прешколарилор де вырстэ маре. Revista : Didactica PRO. № 1-2. 1930 70. 2002. 2004. Рисование в дошкольном возрасте. (41-42).Numărul de pagini : 28.Moldova. UNICEF . (49). 77. . Лумина. Сколость и способность. Развитье творческого воображения. 73. Лумина. 1990. Vrabie D. numărul de pagini : 16. Витаев Т. 69. Москва. Теплов Б. .Chişinău. (36-37). № 4.П.Ф. numărul de pagini : 92. Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor. Космынская В. Халедова Основы изобразительного искуства и методика руковоства изобразительных деятельность. Кишинэу. МП. Voiculescu E. 75. 1987. 72. Л.Chişinău. О соотношений способностей и одариностей в себе. Pedagogie preşcolară. 74. Москва. 66. Мясьщев В. 67. Revista : Didactica PRO. № 3. numărul de pagini : 88.Л. Voloşin E. numărul de pagini: 142. Editura Geneze. 64. . Я. Chişinău. Făclia. 78.Б. 1983. Reviste şi ziare : 76. numărul de pagini : 122. Ediţia a II-2003. Psihologia educaţiei. opinie şi cultură pedagogică. № 2-3. Revista : Să nu excludem nici un copil. numărul de pagini : 303.С. Săptămînal de informaţie. Кишинэу. Москва. Психология копилулуи. 7 februarie 2009. Проблемы способностей. 81 . Revista : Didactica PRO.63. 79. 1962. aprilie 2007. Проблемы способы. Aramis. Ананьев Б. 68. 1965. numărul de pagini : 300.Г. Вопросы художественного воспитания. Бурятия. Воображение и творчество в школ М. Bucureşti. Galaţi. Воронова В. 1962. Выготски Л. 1947.С. Мухина В. iunie 2008. 71. 1962. 1966. М. Москва.

putere creatoare. forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. Atenţie – Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într-o anumită direcţie. Dezvoltare – Acţiunea de a (se) dezvolta şi rezultatul ei.ro 88.preferatele. Chişinău. Univers Pedagogic.ro 87. abilitate.didactic. Îndemânare. de a produce valori. 5. apreciere. preţuire.81. № 2 (10). socoteală. 82. Săptămânal al MET al RM. 85. 4.ro Anexe Anexa № 1 Cuvinte cheie : 1. Revista MET al RM : Univers pedagogic. Evaluare – Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei. 2006. Culegere de articole ştiinţifice. www. 18 decembrie 2008.” № 3 1991. 84. www.uab. Culegere de articole ştiinţifice. 2.ubbcluj. Revista MET al RM : Univers pedagogic. www. 82 . creştere. competenţă. evoluare. 83. Culegere de articole ştiinţifice. № 1 (9). calcul. numărul de pagini : 80. Creativitate – Însuşirea de a fi creator. www. numărul de pagini : 79. Revista MET al RM : Univers pedagogic.regielive. Resurse Internet : 86. Chişinău. www.bcu.com 89. numărul de pagini : 79. Revista „Pedagogul”. 2006. Chişinău. 2006. Capacitate – Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor. № 46.ro 90. Capacitate de a crea. aptitudine. amplificare. 3. № 4 (12). numărul de pagini : 8. Jocul ca parte componentă a procesului de instruire şi educaţie.

14. instrucţie. 11. Personalitate – Ceea ce este propriu. aprobat şi apoi pus în aplicare. reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor. 16. ale societăţii etc. însufleţire. 7. Proces – Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului. mişcărilor.6. comportare civilizată în societate. 17. cunoştinţelor etc.Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale. Acţiunea de a se juca şi rezultatul ei. completat.. conştiinţă. închipuire. 13.Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea unor fapte noi. 83 . din trecut. rezultatul acestei activităţi pedagogice. 8. Instruire – Proces de predare a cunoştinţelor şi deprinderilor într-o instituţie de învăţământ. 10. ale oamenilor. joacă. 2. îndemn. Imaginaţie – Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor. Memorie – Proces psihic care constă în întipărirea. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni. Metodologie – 1) Compartiment al filozofiei care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ştiinţe. judecăţi. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). bună creştere. 9. 2) Metodă de cunoaştere caracterizată printr-un grad maxim de generalizare. Factor ideal care constituie reflectarea realităţii obiective. morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau. Educaţie . fantezie. 18. Proiect – Text iniţial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat. activitate distractivă (mai ales la copii). totalitatea actelor. Joc – Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. 12. felul propriu de a fi al cuiva. teorii etc. spirit. Stimulare – Acţiunea de activare. Gândire – Facultate superioară a creierului omenesc. 15. documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. Euristică . sentimentelor. acţiune judecătorească. Percepere – Acţiunea de a distinge şi rezultatul ei. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană.

Anexa № 2 Bazele psiho–pedagogice de dezvoltare a capacităţilor creative Creativitatea Expresivă Productivă Inovativă Factorii creativităţii Inventivă Emergentă Sociali Ereditari Flexibilitatea. Originalitatea. Educaţionali 84 . senzitivitatea cerebrală. fluenţa.

timiditatea. Cine ar cîştiga în întrecerile dintre tine şi sora / frate ? De ce ? 85 . Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai nefericit ? De ce ? Informaţii suplimentare 1. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai fericit ? De ce ? 6. Dacă pe acest desen ar fi o pasăre. inhibiţia Metode şi procedee creative Rigiditatea în aprobarea problemelor Brainstorming-ul Brainwriting Starbursting Sinectica Procedee de stimulare a imaginaţiei Utilizarea Analogia Adaptarea Modificarea Amplificarea Substituirea Inversarea Anexa № 3 Chestionar la testul „Familia mea” 1. Lor le este vesel sau trist ? De ce? 5. Ce fac ei ? 4. resemnarea.Dinamica creativităţii Preparaţia Incubaţia Inspiraţia Condiţiile Verificarea Mediului ambiant natural Mediului ambiant educaţional Mediului ambiant social Elementele ale mediului care pot frâna creativitatea Inerţia de gândire şi acţiune Descurajarea. Unde se află ei ? 3. iar în locul ei ar fi desenat un om. cine ar fi acesta ? 2. Pe cine ai desenat aici ? 2.

Întreaga familie trebuie să plece în ospeţie. Cine va rămînea acasă ? Anexa № 4 Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte” 86 . Cu cine ai vrea să locui acolo ? 5. Tu ai primit în dar un constructor interesant. pe cine îl vei chema în ajutor ? 4. Cine nu se va juca ? 6. Toată familia se joacă. pe cine ai lua cu tine ? 2. Tu construieşti o maşinuţă din cutioare. dar unui membru nu i-au ajuns detalii. Imaginează-ţi că ai nimerit pe o insulă ne populată. Imaginează-ţi că eşti invitat la teatru.6 situaţii 1. dar mama se simte rău. Cine va rămînea cu ea acasă ? 3. Tu ai bilete la cinema (cu unul mai puţin decît numărul membrilor familiei). dar sunt doar 2 bilete. iar roţile din roticele de morcov.

Anexa № 5 Testul № 1 „Transcrie punctele” 87 .

Anexa № 6 Proiect didactic (literatura artistică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – literatura artistică 88 .

exersarea. analiza. individuală. Obiective de referinţă O1 familiarizarea copiilor cu procedeele de lucru asupra textului literar ( în scopul perceperii emotive a conţinutului artistic şi ideatic). citirea. O3 să poată evidenţia personajele principale din text. 89 . Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. O14 să numească şi alte proverbe ce se potrivesc textului dat. O2 consolidarea priceperii de a efectua analiza elementară a textului. a receptivităţii. O2 să perceapă conţinutul ideatic al textului literar. denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. răspunsuri. scriitori şi specii literare. O12 să poată numi în ce texte au întîlnit fragmentele date. O5 să poată să-şi expună atitudinea proprie faţă de personaje. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Dezvoltarea perceperii artistice. învăţare. sau însuşite anterior.Tema – „Ursul păcălit de vulpe” Tipul activităţii – predare. organizarea jocului – dramatizări în baza textului însuşit. O6 să organizeze jocul-dramatizare în baza textului împărţindu-şi în mod independent rolurile. jocul – dramatizare. O9 să recunoască cartea. O8 să manifeste interes faţă de teatru. O10 să recunoască chipul scriitorului după portret O11 să deseneze în caiet tablourile descrise în text. Forma de organizare – frontală. O3 dezvoltarea priceperii de a dramatiza unele scene din poveste. a desena tablourile descrise în text. generalizare. formarea cunoştinţelor elementare despre carte. lucrul individual în caiet. O13 să înţeleagă şi să lămurească învăţămintele proverbului. O7 să utilizeze expresii frumoase audiate din textul dat. explicarea. Obiective operaţionale O1 să asculte atent şi să conştientizeze despre cine se vorbeşte în conţinutul textului. utilizînd cuvinte şi expresii din text. întrebări. O4 să-şi cultive capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi cei negativi.

Demonstrarea portretului O10 scriitorului. în text. a-şi pune pofta-n cui. expoziţia de carte a scriitorului. Organizarea dramatizare poveste) jocului (scene – de Minutul fizic Citirea proverbului „Unde nu-i cap vai de picioare ? ” Lucrul cu caietul. mimicile adecvate scenei date. Numesc şi caracterizează eroii pozitivi şi negativi. Creangă prin această 90 Răspund la întrebări. Reproduc scurte dialoguri dintre urs şi - . măşti pentru dramatizare. calificative folosind în vorbire cuvinte şi expresii noi.Resurse materiale : portretul scriitorului. cuvinte. Aprecieri prin calificative. O1 O3 O7 Întrebări la baza O4 conţinutului textului. Audiază atent textul. III obţinerea performanţelor - O11 Aprecieri prin Povestesc textul pe părţi. corecte. Creangă. Lămurirea cuvintelor şi a O5 expresiilor noi. Verificarea cunoştinţelor Et. Creangă „Ursul păcălit vulpe ”. O6 O7 Observă şi numesc cărţile Apreciere orală expuse. reacţiilor afective Dramatizează folosind expresii. Îşi aleg în mod Urmărirea independent rolurile.I (pregătit. Recunosc şi numesc scriitorul dat. Deosebirea părţilor textului. „Prietenul bun la nevoie se cunoaşte”. Desenarea corectă a imaginilor Et. Vocabular: caţaveică. Ascultă atent şi numeşte în ce poveste au întîlnit această scenă sau aceşti eroi. Citirea expresivă a textului.) captarea atenţiei Excursie în ungheraşul de O9 literatură a grupei. cartea ilustrată a lui I. Îşi expun atitudinea proprie faţă de personaje. Secvenţele activităţii Activitatea educatoarei O Activitatea copiilor Evaluarea Et. Spune-ţi cum era O8 ursul cînd a rămas fără coadă? De ce? Ce ne învaţă I. conştientizînd despre cine se vorbeşte în text. Povestesc alte fragmente O1 din poveştile cunoscute scrise de I. Explică proverbul şi mai adaugă proverbe ce se potrivesc textului dat. Desenează tabloul descris Apreciere scrisă.II(însuşirea temei noi) Urmăresc răspunsurile complete.

vulpe.poveste? Reproduceţi unele dialoguri dintre urs şi vulpe. Anexa № 7 Proiect didactic (formarea reprezentărilor matematice) Grupa – pregătitoare 91 .

Chişinău. exerciţiu. beţişoare. creioane colorate. în grup. Material didactic Setul de citire (1-5). Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. învăţare. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. mic. covrig. 1997 Pereteatcu M. recitare. <. buburuze. evaluare Forma de organizare – integră Subiectul – Victorină matematică „Numărul şi cifra cinci” Obiective generale Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza. Chişinău. interpretare. a deprinderilor elementare de activitate intelectuală. Chişnău. răspunsuri. Forma de organizare Frontală individuală. întrebări. problematizare. 1994 Vieru Gr. clasificarea). fluturaşi.O Activitatea educatorului Activitatea copiilor Formează un cerc. fişe colorate. comparaţia. castane. egal). corectitudinea. algoritmul.Compartimentul – matematică Tipul activităţii . Secvenţele activităţii O. Obiective operaţionale O1 să verbalizeze consecutivitatea zilelor săptămînii O2 să conştientizeze vecinii numerelor O3 sa compare numerele folosind corect simbolurile : >. Chişinău. O2 identificarea soluţiei unei probleme pe baza condiţiilor date în formă intuitivă. descoperire. Obiective de referinţă O1 efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu obiectele orientîndu-se la însuşirile lor (formă. conversia. foi cu imaginea brăduţului. Vieru. minge. 1990. O7 să dramatizeze cîntecul „Doi răţoi şi un cocoş” de Gr. reversibilitatea operaţiilor intelectuale). sferă mică. O5 să rezolve probleme simple indicînd răspunsul cu numărul necesar O6 să construiască obiecte la dorinţă (mare. Lyceum. comparîndu-le folosind simbolurile necesare. foi cu exerciţii. 2008 MEŞ Curriculumul preşcolar. = O4 să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu ajutorul figurilor geometrice. capac. 92 Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea . Bibliografia MEŞ Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. lămurirea. a calităţilor gîndirii (independenţa. măşti pentru dramatizare.predare. Lumina. „Albinuţa”. culoare).

pe creanga de jos din dreapta două cercuri de culoare verde. Cu frumoşii fluturaşi. isteţe. Exersarea Urmăresc lucrul copiilor Apreciez prin calificative Interpretează cîntecul „Zilele săptămînii”. Să nentrecem dragi amici. îndeplinind 93 Interpretare Joc didactic „Roata norocului”. Joc mobil „Degeţelele” Explicare. Bila se învîrte pe capac. doar cu unu mai mult. Răspunde la întrebarea înscrisă pe săgeată. Astăzi a venit aici. Interpretează cîntecul. cu aceste buburuze. 3. Suntem micii fluturaşi. Problematizarea Îndeplinesc lucrul individual după sarcinile date. în dreptul cărui copil s-a oprit ea. pe creanga de sus din stînga desenăm tot atîtea pătrate cît şi cercuri. Descoperire Aprecieri prin calificative Interpretare . Explicarea. Frumuşele şi ursuze „Salutare Buburuzelor” Buburuze ne numim Şi vrem să vă dovedim. 2. Ne-om întrece în mulţi paşi. citim indicaţia de pe săgeată. Lămurirea Urmăresc reacţiile afective Recitare Echipa „Buburuzele” O4 O7 Et. Frumuşei şi drăgălaşi. 4. doar cu unu mai puţine.Et. Şi în fapte şi-n poveţe. II însuşirea temei O5 noi O2 I pas. 1. „împodobirea brăduţului cu ajutorul figurilor geometrice”.La mijloc desenăm triunghi tot atîtea cît şi pătrate. I pregătitoare Captarea atenţiei Verificarea cunoştinţelor O1 Jocul „Mingea veselă” Organizează echipelor. Desenăm un romb de culoare roşie în vîrful bradului. Cît de agere. „Salutare Fluturaşilor !” Exersarea. Echipa „Fluturaşii” Aruncă mingea unul altuia numind salutul consecutivitatea zilelor săptămînii.

mai cucoş Ridică fisa cu cifra 1 Cîţi covrigi mai ai în coş? . Trei păuni dorm în Ridică fisa cu cifra 4 pruni. 2. Probleme – poezii: 1. Cîte roşii flori sunt (1) Joc mobil „Ursul în pădure”. bilanţul Sunt premiaţi copii conform răspunsurilor date. Construiesc obiecte. mai pitici Spune-ţi cîte suntem? Ridică fisa cu cifra 5 . Vieru. constructoare. patul. Şi rămîn numai cu (1-unu). Măi cucoş. cîntecul „Doi răţoi şi un cucoş” de Gr. Unul jos îşi face . şi scriu simbolul necesar >. Cîntă şi imită mişcările. Cîţi păuni de toţi sunt? 2. < .mişcarile II pas. 1. Învingătoare au ieşit ambele echipe. Juriul face activităţii. Cînecul „Doi răţoi şi un Dramatizează cucoş ”. Interpretare Exerciţiu Urmăresc lucrul copiilor Urmăresc lucrul copiilor Et. Exerciţiu Interpretare Apreciere prin calificative Anexa № 8 Proiect didactic (arta plastică) 94 . răspunsuri Urmăresc reacţiile copiilor. Doi dar unu-i dau lui bunu. Bună ziua. Ridică fisa cu cifra 1 . III obţinerea performanţelor O6 O3 O7 Lucrul căpitanilor Compară numerele „Compară numerele”. Am 3 floricele de 2 culori. Întrebări. Împarte beţişoare. Una-i galbenă ca luna. imagini de diferite mărimi şi le compară. = . ciupercuţe Două mari şi trei micuţe Bună ziua.

lucrul individual. mileuri. stofă. femei) O2 sa poată alcătui şi reda în desen ornamentele specifice bondiţei naţionale O3 să deosebească culorile cromatice.O Activitatea Educatorului Activitatea copiilor 95 Evaluarea .Grupa – pregătitoare Compartimentul – desenul decorativ Tema – „ Bondiţă naţională” Tipul activităţii – predare. broderii. figuri geometrice de culori cromatice O5 să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic O6 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor O7 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. ţesături ale meşterilor populari. redarea formelor. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Formarea reprezentărilor despre unele aspecte din ornamentica naţională. pînză. joc didactic. linii. păpuşă îmbracată în costum naţional. creioane colorate. Tema de organizare : frontală şi individuală. elementelor decorative specifice ornamentării O4 dezvoltarea sentimentelor estetice. Materiale : expoziţii de cărţi cu imagini ale costumului naţional. imaginaţia creatoare O8 să manifeste interes şi dragoste faţă de frumuseţea costumului naţional Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia. Metode şi procedee Etapa activităţii O. demonstraţia. fetiţă îmbracată în costum naţional. Obiective de referinţă O1 familiarizarea cu arta decorativă naţională a poporului nostru O2 alcătuirea şi aplicarea ornamentelor specifice bondiţei naţionale O3 redarea expresivă a formelor. catrinţă. Obiective operaţionale O1 să poată numi piesele unui costum naţional (bărbaţi. bondiţă aplicată. brîu. folosindu-le corect în desen O4 să creeze imagini plastice din puncte. carioci. basma. explicaţia. elementelor decorative specifice pentru ornamentare. opinci. exersarea. specificul ornamentării bondiţei naţionale. a imaginaţiei creatoare. desene. Vocabular : ie. învăţare. bondiţă. exemplul educatorului.

Demonstrare a Întrebări şi răspunsuri Urmărirea corectitudinii gramaticale Copii îndeplinesc unele mişcări de dans. Ne hrăneşte pe fiecare Spune-ţi. O invită conversaţia pe Lenuţa cu păpuşa să participe la excursie. Joc „Ghici ghicitoarea mea”. Spune-ţi ce culoare are? Şi pămîntul este mare. Ce obiecte sunt în muzeul nostru ? Din ce piese este alcătuit costumul naţional? Cum este îmbrăcată Lenuţa? Dar păpuşa? Ce uzoare sunt folosite la înfrumuseţarea costumului? Ce culoare are bondiţa? Ce culori au ozoarele de pe ea? Cine poartă costume naţionale? Cînd sunt ele îmbrăcate? Sunt explicate cuvintele noi. Chestionarea orală. Numesc corect părţile costumului. Valorificarea răspunsurilor corecte şi complete. ce culori au ele? Soarele cît e de mare. Efectuăm o mică excursie prin micul muzeu al grupei. Momentul de surpriză O1 O4 2. Etapa de bază (predarea cunoştinţelor) O2 O7 O4 Organizarea primirea momentului de surpriză (intră Lenuţa cu păpuşa Anişoara îmbracată în costum naţional). Lenuţa le povesteşte despre bondiţa sa şi interpretează cîntecul „Mi-am cusut bondiţă nouă”. Verificarea cunoştinţelor O9 II. Ce activitate avem? După ce cunoaşteţi că avem desenul? De ce materiale avem nevoie pentru activitatea de desen? (copiii pe mese au bondiţă confecţionată din hîrtie). I. Cerul e plin cu stele Cîmpul e plin cu viorele. Etapa introductivă 1. Evidenţierea perceperilor acumulate. ce culoare Se salută cu oaspeţii. Albastru Galben Negru 96 . Spune-ţi. Urmărirea gradului de îndeplinire a exerciţiilor.Momentul organizatoric. Apoi dansează la mesele de lucru. Astăzi vom înfrumuseţa bondiţa în stil naţional cu diferite ozoare. Evaluarea orală Ascultă atent întrebările şi răspund corect. Joc didactic Copiii răspund la ghicitori şi ridică creionul de culoarea cerută Evidenţierea cunoştinţelor acumulate.

Etapa de consolidare. Le atrage atenţia copiilor asupra alegerii în continuare a ornamentelor (linii. Spune-ţi. Foarte mîndru şi înalt. Sunt apreciate toate lucrările. Spune-ţi. Copiii fac analiza Întrebări. Urmărirea îndeplinirii mişcărilor. Spune-ţi. Verificarea nivelului de cunoştinţe Lucrul în caiete O5 O3 Se duc observări şi lămuriri individuale fiecărui copil Copiii înfrumuseţează bondiţa în partea din faţă şi din spate. Redau frumuseţea costumului naţional. a semenilor lor. Anexa № 9 97 . pe piept. ce culoare are? În pădure creşte-un brad. Bondiţa este ornată la poale. gît. Copiii cîntă şi îndeplinesc mişcările Copiii se aşează la locurile lor şi-şi continuă lucrul. Joc didactic O8 O9 Etapa de încheiere Petrec analiza lucrărilor. Roşie Verde Joc didactic Cafeniu Copiii spun cu ce elemente şi cu ce culori vor lucra asupra bondiţei. Verificarea nivelului de cunoştinţe. Copiii lucrează la bondiţe. O5 O6 Jocul „Morişca” sub acompaniment muzical sunt efectuate mişcările. Asigurarea reţinerii şi a transferului. străduinduse să aibă un aspect estetic. ce culoare are? Lămuresc copiilor cu ce elemente s-ar putea înfrumuseţa bondiţa. propriilor lucrări şi răspunsuri. figuri geometrice). puncte. Exersare. Explicare. cum e colorat? La copac tulpina-i mare. cele mai bune sunt luate la expoziţia grupei.are? Buburuza-i mică tare. mîneci. demonstrarea lucrărilor.

pene. explicaţii. cutioare. şi a gustului estetic. întrebări. seminţe.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – muncă artistică Tema – „Învaţă jucîndu-te” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Perfecţionarea deprinderilor de lucru manual. plante uscate. O6 să aleagă modul de executare pentru crearea compoziţiei din plante. mică. O7 să dezvolte spiritul inventiv şi creativ. carton colorat. mijlocie. O3 să confecţioneze din cutioare jucării la dorinţă. răspunsuri. Materialul didactic Plastilină. jocul. bastonaşe. clei. O2 să aranjeze corect penele şi să le vopsească la dorinţă. analiza. O10 să poată povesti despre lucrarea sa. hîrtie de staniol. lucrul în grup şi individual. morcov. planşete. aţă de diferite culori. Obiective operaţionale O1 să se poată exprima corect cu ce se vor ocupa. Strategii didactice Convorbirea. a dorinţei de a duce la bun sfîrşit lucrul început. O8 să recite mici poezioare despre jucăria dată. O4 să aranjeze corect aţă de diverse culori pentru canafuri şi răsucirea aţei. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul confecţionării jucăriilor. foarfece. jucării. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea obiectului dorit. evaluarea. sîrmă moale. O5 să înşire mărgelele în ordinea corespunzătoare : mare. educarea dragostei faţă de muncă. Reguli 98 . cuţite. demonstrarea. Obiective de referinţă O1 formarea deprinderilor de confecţionare a jucăriilor din diverse materiale. O9 să ia parte la jocul colectiv.

Secvenţele activităţii Activitatea educatorului O Et. conştientizînd despre cine şi despre ce se vorbeşte în text.Pentru a obţine o lucrare reuşită este necesar de a ţine cont de simetrie. păstrînd lucrul copiilor simetria. Îşi expun atitudinea proprie faţă de tot ce ne înconjoară. Animale păsări mii Peşti.I(pregătitoare). 2. „ Învaţă. Caietul preşcolarului „Creativitate” Chişinău Pascari V. O1 Verificarea Demonstrează obiectul şi cunoştinţelor numeşte copilul care a efectuat lucrarea. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. insecte prin cîmpii O7 Astea domnul ne-a lăsat Şi la cer s-a înălţat. Stelart 2006 Cemortan S. Audiază atent textul. 1. Chişinău. orientarea pe foaie. 1997 Volşin El.II însuşirea temei Pe acest pămînt bogat? O1 noi Ne-a lăsat cîmpii cu flori. Numesc obiectele şi Urmăresc lămuresc din ce materiale răspunsurile sunt confecţionate. jucîndu-te”. Minutul fizic Organizarea „Degeţelele” jocului – O9 Lămuresc şi demonstrez lucrul pe care îl vor efectua la fiecare masă. Şi ne-a mai rugat ceva Să-ngrijim cum vom putea Pămîntul care-l călcăm Viaţă veşnică s-avem Noi să ne rugăm mereu Doar bunului Dumnezeu. reacţiilor afective Atrag atenţia fiecărui detaliu Urmăresc Aranjează penele. Unesc detaliile cu ajutorul .Confecţionarea O2 bastonaşelor „fermecate” cu ajutorul penelor. distanţa. Şi lumina soarelui Tot e creaţia lui. viaţă veşnică. Lyceum. Ştiţi ce domnul ne-a lăsat Et. Livezi cu pomi roditori. Rîuri multe şi izvoare. Aprecierea prin calificative Numesc şi caracterizează tot ce e descris în text. folosirea corectă a obiectelor. Şi grădini înfloritoare. Chişinău 2004 Activitatea copiilor Evaluarea Observă expoziţia de lucrări confecţionate de copiii mai mari. Organizează o mică captarea atenţiei excursie în ungheraşul de lucru al grupei.Confecţionarea jucăriilor O3 99 Îşi pregătesc mînuţele pentru Urmărirea lucrul pe care îl vor efectua. „Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor”. Vocabular Creaţia lui.

Cercetează cu atenţie Aprecierea prin lucrările efectuate. mici poezioare despre jucăria sa. Anexa № 10 100 . tăind din morcov roticele. Mărgelele sunt înşirate în ordinea corespunzătoare : mare.III Obţinerea Efectuarea performanţelor lucrărilor analizei O8 O10 bastonaşelor. mijlocie.Confecţionarea colierului O5 folosind sîrma moale şi hîrtia de staniol.Confecţionarea O6 echibanelor din seminţe şi O7 plante uscate. Urmăresc reacţiile Audiază o melodie populară afective la casetofon. mică. 4. Recită calificative. La dorinţă îşi înfrumuseţează echibana. 3. Et. Răsucesc aţa în direcţia corespunzătoare şi leagă canafurile. 5. Povestesc despre lucrarea pe care au efectuat-o.Confecţionarea O4 canafurilor şi răsucirea aţei.din cutioare.

OO4 să utilizeze creativ culorile în funcţie de mesajul artistic. Chişinău. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul creării formelor volumetrice. explicarea. creioane colorate. Lyceum. Material didactic Tablouri cu imagini despre iarnă. verticale. OO3 să experimenteze în crearea formelor volumetrice cu ajutorul diverselor materiale. joc didactic. şerveţele din hîrtie. zare. Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia demonstrarea. lucrul individual evaluarea. OO6 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. imaginaţia creatoare . întrerupte. Obiectivele operaţionale La sfîrşitul activităţii copiii vor fi capabili : OO1 să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări OO2 să posede modalităţi de plasare a imaginilor în spaţiu. 1997 „Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”. gene. povestirea. nea. oblice. stări. formarea sensibilităţii artistice. lipici. exersarea. Cuvinte cheie Zimţi. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”.Artă plastică Tema – „Zi de iarnă” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Dezvoltarea capacităţilor creatoare. sentimente. OO7 să manifeste interes faţă de activitatea plastică.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul . O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea imaginii plastice prin intermediul punctelor. caiete de desen. 2008 101 . orizontale. Obiectivele de referinţă O1 formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei. vată. Forma de organizare : frontală şi individuală. OO5 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor. liniilor : drepte.

Convorbire despre iarnă cu ajutorul tablourilor. recitarea unei poezii : pastelul lui V. 1980 Ghidul cadrelor didactice O. Alecsandri „Iarna” fragment. Cerne fulgii de zăpadă. Des viscoleşte .” Explic şi demonstrez cum trebuie desenată imaginea tabloului.Etapele activităţii Momentul organizatoric Captarea atenţiei Et. din nori. Desenează tabloul Prin rupere aplică omuleţul de „zăpadă” şi fulguşorii. „Din văzduh cumplita iarnă. De gene se /fulgii de nea/ prind. Adunate-n stol grămadă.II însuşirea OO1 temei noi OO3 OO4 Explicarea. Cu zimţi de argint. Ce anotimp este? /iarna/ Petale de flori coboară. „Arta plastică”. „Abecedarul preşcolarului”. Universul. 2003 Cemortan E. Gheaţă Ghicesc ghicitorile pe rîu. Lungi troiene călătoare. Chişinău. Lumina. OO6 Minutul fizic Et. omuleţul de zăpadă şi fulguşorii prin rupere a şerveţelului. Povestesc tablou după Povestirea Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea OO5 OO6 Aprecierea orală Urmăresc răspunsul copiilor Analizează fragmentul dat Recită o poezie despre iarnă Duc observări asupra modelului educatorului.O Activitatea Activitatea educatorului copiilor Citirea ghicitorilor : Omăt argintiu. demonstrarea. conversaţia Et. Chişinău. 1990 Comarova R. „Arta plastică în instituţiile preşcolare”. Chişinău. cele mai reuşite sunt 102 exersarea . Lămuresc cum să aplice.I (introductivă) Verificarea cunoştinţelor Calistru R. (zi de iarnă). III Obţinerea OO7 performanţelor Atrag atenţia asupra Amplasează amplasării imaginilor imaginile în spaţiu (pe foaie) fulguşorilor pe desen Joc didactic „Morişca” Efectuarea lucrărilor Îndeplinesc mişcările analizei Cercetează cu atenţie toate lucrările. lămurirea Lucrul individual Urmăresc lucrul copiilor OO2 Urmăresc lucrul copiilor Lucrul individual Urmăresc reacţiile afective Aprecierea prin calificative.

apreciate. Interpretarea cîntecului „ Iarnă frumoasă mireasă” Anexa № 11 Jocuri artistice creative 103 .

Ghici ce e ? Jucătorii se împart în două grupuri. Copiii dintr-un grup îşi leagă ochii şi fiecare primeşte de la jucătorii celuilalt grup cîte cinci frunze, flori sau tulpiniţe de plante. Cei cu ochii legaţi trebuie să determine, prin pipăit ori miros, ce plante li s-a adus. Pentru fiecare denumire corectă primeşte un punct. Apoi grupurile de jucători se schimbă cu rolurile : legîndu-şi ochii cei din grupul doi. Cîştigă grupul ce a acumulat cele mai multe puncte. Podul de piatră Doi copii se apucă de ambele mîini, ridicîndu-le în sus şi stînd faţă în faţă. Acesta e „Podul stricat”. Ceilalţi copii se apucă de mîini, formînd un rînd („Apa”) şi trec pe sub „Pod”. Toţi cîntă : Podul de piatră s-a stricat A venit apa şi la luat Cine trece pe aici, Stai ! La care copil s-a sfîrşit cîntecul, acesta e prins între mîinile lăsate în jos şi-şi alege : marprună şi trece corespunzător la copilul respectiv. La sfîrşit un grup şi altul se apucă unul de altul şi se întrec cine e mai puternic. Gîştele şi lupul Un grup de jucători („Gîştele”) stau într-o parte : „Mama” le stigă : Gîşte, gîşte ! Ga - ga - ga. Vreţi mîncare? Da, da, da ! Veniţi acasă ! Este lupul după deal ! Cum este, cum este ? Alb cu negru şi tărcat. Gîsculiţa mi-a mîncat.

„Fiica” (ea paşte „Gîştele”) răspunde :

În timpul acesta toate „gîştele” o iau la fugă spre „casă”, iar „lupul” din urma lor.

Anexa № 12 Construcţia unei figuri-siluetă în formă de iepuraş
104

Scopul : A învăţa copiii să analizeze metoda de amplasare a părţilor, să construiască o figură siluetă, orientându-se după model. Materialul : copiii au un complet de figuri pentru jocul „Tangram”, un model. Desfăşurarea activităţii : educatorul arată copiilor un model de figură-siluetă, în formă de iepuraş, şi spune „Priviţi atent iepuraşul şi povestiţi, cum e construit. Din ce figuri geometrice este construit capul, corpul, picioarele iepuraşului ?”. Numiţi figura şi mărimea ei, deoarece triunghiurile din care e alcătuit iepuraşul, sunt de diferite dimensiuni.

Anexa № 13 Chestionar
105

CE-AI FACE DACĂ . . . Obiective. Dezvoltarea creativităţii verbale, a gândirii, imaginaţiei, a vorbirii coerente. Activizarea verbelor la modul condiţional. Desfăşurarea Se propun copiilor diverse întrebări, de genul: Ce ai face dacă: - ai locui singur? - ai avea un avion? - ai fi mare? - ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? - ai avea un car condus de un melc? - ai avea în sân o albină bolnavă? - ar exista pastile pe care dacă le înghiţi, devii cel mai puternic? - ar veni la tine Făt - Frumos? etc. Notă : Pe cât sânt mai variate întrebările, pe atât stimulăm creativitatea copiilor, a limbajului.

Anexa № 14 Testul înţelegerea sensului
106

dar un câinişor mic? O oiţă mică? 9..filet. Cu pisica.... De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic timbrul? Răspunsurile corecte 1.. Cahul.. Bucureşti. merele. înainte de a sosi trenul? 7. Căţel. De ce se lasă bariera la căile ferate. Dimineaţa servim ceai. 18. miel. Sunt unelte de muncă.. Prin ce se aseamănă pisica cu veveriţa? 13. în felul acesta se achită plata pentru expediere.. De ce considerăm că nu este bine când cineva nu vrea să muncească? 19. şurubul se înşurubează.. Chişinău. 20. Calul... De ce oamenii se ocupă cu sportul? 18.. Cuiul este neted. Barem: Nivel superior de gândire verbal-logică este considerat cazul când copilul a răspuns corect la 15-16 întrebări..? 5.. deoarece au câte patru picioare. Cât e ora? (Copilul trebuie să privească la ceas şi să numească ora) 20. frumos etc.. Probe sportive.Obiectiv: Evaluarea gândirii verbal-logice.. O văcuţă mică o numim viţeluş. 13.ce sunt? 15. 2... cuiul se bate... Ca trenul să nu se ciocnească cu autobusul. coadă....... iar iarba e.. 9.. tenis .... Ca să fie sănătos. hochei. Ce mijloace de transport cunoşti? 16. gutuile . Oraşe. 12. 6. Care animal este mai mare: calul sau câinele? 2. ce sunt? 8. Sunt animale care se caţără pe copaci. Prin ce se aseamănă grebla cu hârleţul? 12.. Fotbal. Se consideră corect orişice răspuns ce indică necesitatea scăderii din viteza automobilului.? 3. 4. Răspuns corect ... Tighina... Nu va primi salariu ca să procure produse şi îmbrăcăminte.. 17.. 8.. sărituri în înălţime. 5.. Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus... Cu cine seamănă mai mult câinele cu pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 10. coadă. Prin ce se deosebeşte un om bătrân de unul tânăr? 17.. Verde. blană etc.? 6. Să numească minimum trei particularităţi. întuneric. Trebuie să numească minimum 3 varietăţi. 14. iar seara.ce sunt.... Desfăşurarea: Întrebările 1. Anexa № 15 Jocul "Ghiciţi ce v-am spus" 107 .. şurubul .... 16.indicarea corectă a orei şi minutei.. iar noaptea. Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? 14. Ziua e lumină... vişinele. Fructe.. puternic... Seara servim cina. au labe.. 7. Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă. Cerul e albastru.ci şi alte variante: dacă sunt logice şi corespund sensului întrebării.. gheare 10. blană. 3.. La ce-i foloseşte automobilului frâna? 11..? 4.. 19. 15.. 11... Caisele..

Desfăşurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va spune o poezie. spuneţi ce aţi auzit prin demonstrarea simbolului. priceperea de a recunoaşte textul. ghicitoarea. arată imaginea pe care e reprezentată vulpea. snoava. poezia. snoavă. Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton. Ceilalţi răspund prin demonstrarea imaginii . Sarcini: Ascultaţi textul. proverbul etc. căutaţi imaginea cu simbolul respectiv. explicaţi de ce credeţi că aţi răspuns corect. Anexa № 16 Jocul popular “Paparuda” 108 . trianglu. Obiective: Se evaluează cunoştinţele copiilor din domeniul literaturii. povestirea. Jocul "La concert" Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă. competenţele de reproducere acumulate. învingători vor fi consideraţi acei copii care vor acumula mai multe jetoane. priceperea de a cânta independent un cântec din cele învăţate. Educaţia muzicală.simbol. un fragment dintr-o poveste. despre cântecele învăţate.Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri şi specii literare. dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiţei etc. ghiciţi ce vi s-a spus. tamburină. Dacă li se spune o ghicitoare. Testul 2. vioară etc. Obiective: Se verifică cunoştinţele copiilor despre instrumentele muzicale şi felul cum sună ele. pian.) imagini cu vieţuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărţi. povestire etc. priceperea de a recunoaşte după unele semne caracteristice: povestea.

Udă cu găleata Ca să crească fata”. în acest moment copiii cântă: “Paparudă-rudă. Udă cu ulciorul Să crească feciorul. Anexa № 17 Jocul popular “Culorile” 109 . sar în sus. Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă. elementelor decorative. Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific. li s-a propus să deseneze ulcior pentru paparudă. Vino de mă udă. după ce s-au jucat.Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor. ce-l deosebeşte de celelalte obiecte. specifice pentru ornamentare. iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul. Apoi. varietatea şi frumuseţea formelor.

Acel copil rămâne învingător.Acest joc are drept scop de a învăţa culorile. galben. am!” Jocul continuă de la acel copil care a zis că are culoarea albă în călimara lui. n-am!” În aşa mod jocul continuă. tu alb. Dar. 110 . ai în călimara ta? . Desfăşurarea jocului: Un copil spune: . negru.Da. încălţămintea lor. Dacă nu are culoarea numită de un copil şi tocmai el este întrebat. care a rămas în joc ultimul. Dar. alb. nuanţele culorilor. atunci iese din joc. Reguli de joc: copiii trebuie să numească numai acele culori care sunt pe îmbrăcămintea. sur. tu galben ai în călimara ta? Galben.“Am o călimară cu trei culori: albastru. alb. verde. “Am o călimară cu cinci culori: roşu.

Anexa № 18 .

Anexa № 19 112 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful