TEZA DE LICENŢĂ

Metode de stimulare a creativităţii copiilor preşcolari de 6 – 7 ani

2009 Cuprins Introducere.....................................................................................................................................3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani...................................9 1.1 1.2 Conceptul Creativitatea – de creativitate a formării şi delimitările copiilor de ei 6-7 esenţiale……………………........................9 dimensiune personalităţii ani…....................21 Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani…………….......…30 2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.…………………...……………………………………………………………..…...30 2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii….. ……………………………………………………………….………....41 2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică…………………………………………...……………………...……….……..45 2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.………………………………………………………………...49 Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………………...…...54 3.1 3.2 3.3 ….64 Rolul Jocurile activităţilor artistico-plastice în în stimularea educarea creativităţii şi la copiii preşcolari………………………...……………………………………………….…….54 creative instruirea copiilor…………………………………..…59 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………...

Concluzii……………………………………………………..………………………...………..74 Încheiere…………………………..……………………………………………...……………..76 Bibliografie……………...............................................................................................................77 Anexe……………………………………...……………………………………………………..82
2

Introducere Actualitatea temei : Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire a personalităţii. Reforma sistemului de învăţământ actual promovează noi strategii didactice în scopul formării personalităţii începând cu vârsta preşcolară, care asigură o adaptare la cerinţele curente ale realităţii. Actualmente se intenţionează crearea unui nou model de educaţie reieşind din perspectiva teoriilor noilor educaţii dinamic şi adaptabil la condiţiile sociale moderne. Stimularea şi aprofundarea creativităţii, adaptarea la cerinţele teoriilor noilor educaţii devine un imperativ pentru Republica Moldova. Astăzi când se pune problema creării unei şcoli noi, devine tot mai clar, că aceasta trebuie să fie o şcoală naţională, care poate fi creată numai de o generaţie de psihologi şi pedagogi cunoscători profunzi a istoriei, culturii gândirii pedagogice româneşti. Poporul nostru dispune de o vastă experienţă şi înţelepciune pedagogică, care se cere utilizată cu chibzuinţă, grijă şi eficacitate în activitatea educaţională cotidiană. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de imaginaţia şi de creativitatea lui. Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, este cu neputinţă formarea structurii de personalitate în ansamblu a preşcolarului mare. Până în anii 1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ştiinţă la nivel de popularizare sugerează faptul că-ţi poţi aranja întreaga viaţa astfel încât ea să fie o „colecţie” de creaţii alimentate de pasiune şi conduse de viziune (Fritz, 1989).

3

Scopul investigaţiei :  Constă în determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a capacităţilor creative şi elaborarea unui sistem eficient de activităţi care va facilita acest proces. este încă o disciplină nematurizată plină de controverse şi incertitudini. prin intermediul creaţiilor literare. unii specialişti ai domeniului încă mai discută faptul dacă aceasta este într-adevăr o disciplină ştiinţifică. rămâne nesoluţionată problema rolului artei plastice în dezvoltarea capacităţilor creative. Obiectul cercetării: Este procesul de formare la copii a personalităţii. Educatorii trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul activităţii organizate. lipsa unor ghiduri metodice pentru psihopedagogii grupelor preşcolare vizând dezvoltarea capacităţilor creative. de mediu etc. În prezent. Un rol important. Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de viaţă” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate. Dar e lucru ştiut că în multe din instituţiile preşcolare nu se ţine cont de această conexiune dintre aceste activităţi şi dezvoltarea capacităţilor creative. literatura artistică. se pot combina pentru a determina o persoană să îndeplinească o sarcină într-un mod mai mult sau mai puţin creativ. În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării. reliefează actualitatea investigaţiei date. Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul creaţiilor literare. au fost stabilite următoarele obiective:  Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate. Cauza esenţială fiind faptul că practica învăţării preşcolarilor mari în grădiniţă nu ţine cont de specificul funcţionării şi dezvoltării capacităţilor creative. jocurile creative în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare. de relaţiile lui cu activitatea de creare.Creativitatea deşi este cercetată de jumătate de secol. îl au arta plastică. dezvoltarea capacităţilor creative prin intermediul activităţilor de orice gen.  De a determina căile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltării creativităţii la o nouă etapă superioară. 4 . Relaţia educator/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară şi teoriilor noilor educaţii. La etapa actuală. În 1989.

S.  Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la toate nivele cercetate. Munteanu Anca. Guilford J.). capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. constatare şi formare. Pavelcu V. Ralea M.  Constatarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la literatură artistică. carioca şi paleta de culori. compararea şi generalizarea datelor din literatura Metode empirice – observarea. matematică. Vâgotski L. Rogere C. Levin. Elconin. Leontiev. Fleorina.. fluenţă.. flexibilitate. forme. Teplov B. artă plastică. J.  Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii mari ar produce progrese în dezvoltarea potenţialului creativ. W. 5 . Allport G. Cattell J. deprinderea de a lucra cu acuarela. E. Galperin.. Weisberg R.Ş.. Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizând dezvoltarea capacităţilor creative la copiii de vârstă preşcolară mare.. Bonţaş.  Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al preşcolarilor mari va fi mai înalt. Nicola. D. Comarova T. Barron F... Duff. Gallton F. Boden Margaret A. Muhina V. variabilitate. Rădulescu – Motru.  Vom dezvolta priceperi. I. de redare corectă a formelor.. Piajet.M. A. Berdiaev N.. Teresa Amabile. de a aplica independent elemente. Odobleja Ş.. jocuri creative. Roşca Al. obiecte..  Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate. Au fost consultate sursele următoarelor autori ( I. Baza metodologică: Drept punct de reper al cercetării noastre au servit teoriile referitoare la activitate.  Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de: expresivitate.P. probe psiho-diagnostice. experimentul de pedagogice. coerenţă... Metodele de cercetare: o o o În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psihoMetode teoretice – analiza.S. Ipoteza cercetării : Noi considerăm că creativitatea copiilor preşcolari mari va evalua la o nouă treaptă:  Vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi. Chirev A. creioane. Fuster Michel.. Saculina... M.. originalitate. ştiinţifică la problema în speţă.W.

activităţile de joc. principiul unităţii. • S-au elaborat şi experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacităţilor creative. că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii : • • • • • • • cei care ţin de rolul familiei. am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţământ în cadrul activităţilor dirijate de educatori. Demersul inovativ al cercetării : În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator. principiul continuităţii. Am ajuns la concluzia. cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii. formarea reprezentărilor 6 . • S-a dovedit că modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indică dezvoltarea capacităţilor creative. principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ. literatură artistică. artă plastică. dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea activă în viaţa socială. • Am implementat metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6-7 ani în cadrul activităţilor dirijate de literatura artistică. principiul accesibilităţii.o Metode statistice – analiza calitativă. am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri : principiul respectării particularităţilor de vârstă. principiul cooperării şi participării în actul educativ. principiul axării educaţiei pe copil. educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului. lucru manual. dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de predare-învăţare în dezvoltarea capacităţilor la copiii de vârstă preşcolară mare (6-7 ani). • Au fost elucidate particularităţile dezvoltării capacităţilor creative la arta plastică. cantitativă şi comparativă a datelor obţinute. am ajuns la concluzia că educaţia copiilor în grădiniţă se înfăptuieşte prin intermediul activităţilor organizate de către maturi. matematică.

Ele pot fi aplicate : 1) Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate.elementare matematice. interpretate din punct de vedere calitativ al semnificaţiei psiho-pedagogice. În funcţie de modul de integrare în activitatea didactică am conturat trei forme de evaluare : a) evaluare iniţială (predicativă). „educaţie”. Educaţia de calitate depinde mult de amenajarea spaţiului şi de folosirea suportului didactic. 7 . jocurile creative. adoptarea deciziilor ce se impun în vederea eficientizării activităţii viitoare. formularea aprecierilor ce decurg din aceste informaţii analizate şi prelucrate. părinţi şi copii în cadrul dezvoltării capacităţilor creative în instituţiile preşcolare cu copii de vârstă mare şi pregătitoare. „euristică”. • Am ajuns la concluzia că. Evaluarea este un proces care implică în esenţă trei etape : obţinerea informaţiilor legate de obiectivele urmărite. „stimularea creativităţii”. 2) au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii la copii de 6-7 ani din perspectiva pedagogică. Valoarea teoretică a investigaţiilor : 1) s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”. b) evaluare formativă (continuă). Activităţile la alegerea copiilor se organizează pe întreg parcursul zilei. c) evaluare sumativă (cumulativă). logică presupune şi noi forme de evaluare. 4) au fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul activităţilor de diferite tipuri la dezvoltarea creativităţii. a cuvintelor cheie [vezi Anexa № 1]. 3) s-a întreprins consolidarea reperelor teoretice la baza proiectării strategiei didactice de colaborare activă între educatori. Valoarea practică a investigaţiei : Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative. sub directa conducere a pedagogilor. eliminarea vechilor metode de învăţare mecanică şi trecerea la învăţarea conştientizată.

tinerilor specialişti la predarea cursului de „Psihologie”. procedee. forme. educator. Etapele cercetării : 2007 – 2008. „Pedagogie”. 6) Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane.2) Elaborarea tehnicilor (metodelor. La experiment au participat 20 de copii ai grupei pregătitoare. activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii copiilor de 6-7 ani. 4) De a forma un volum de cunoştinţe. acuarele. studierea literaturii de specialitate şi a experienţei de lucru a educatorilor din Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. priceperi. deprinderi la preşcolarii mari. carioca). metodist. 3) Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru. Această lucrare va fi de folos : managerilor preşcolari : director. studenţilor facultăţilor pedagogie-psihologie. Cahul. „Pedagogie generală”. 5) Formarea abilităţilor practice la copii. 2008 – 2009. procedeelor de lucru). Cahul. în cadrul activităţilor propuse. de a aplica în practică acele metode. Determinarea temei de cercetare. educatorii grădiniţei de copii. Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune. Baza experimentală: Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. phiso-pedagogie. 8 .

un popor cu un nivel scăzut al creativităţii. Trăsăturile de caracter fiind specifice fiecăruia dintre noi.Capitolul I : Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani 1. 9 . original şi adecvat realităţii. Astfel Berdiaev N. adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ţine pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. (1961). calităţi temperamentale. justificându-se în faţa Creatorului nu numai prin ispăşire ci şi prin creaţie. şi fiind interesat de felul în care personalitatea creatoare se manifestă prin aptitudini.P. natura umană este creatoare. Prin originea ei. susţine. După Allport G. se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în ştiinţă. creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalităţii : aptitudini. Dacă oamenii nu vor realiza ideii noi şi originale în adaptarea lor la mediu atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan internaţional. cu o cultură limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă. atitudini şi calităţi temperamentale. După Rogere C.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale Societatea contemporană. . Psihologii susţin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou. Psihologul Guilford J. atitudini. că a trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare şi de curaj care este legat în mare măsură de creativitate. în 1950 arată că creativitatea are în vedere abilităţile pe care le întâlnim la majoritatea oamenilor. Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei fiinţe. fiindcă acestea se referă de fapt la modul sui-generis în care se reunesc însuşirile de personalitate la nivelul fiecărui individ. tehnică şi cultură.W. tehnicii şi culturii. În condiţiile ratei actuale a progresului ştiinţei.

Cattell J. încrederea în sine. Este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută. apreciază. 1994. după unii autori „creativitatea este atitudinea sau capacitatea de a produce 10 . White (1931). Weisberg R. El susţine că în prezent se cunoaşte foarte puţin despre caracteristicile geniului. (1903) studiind viaţa şi activitatea a o mie de personalităţii eminente consemnate în dicţionare. (1869) consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau mentale excepţionale. a ajuns la concluzia că aceştia se definesc prin calităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare. În sprijinul acestei opinii aduce următoarele argumente : se poate ca trăsăturile psihologice să nu relaţioneze cauzal cu activitatea creatoare. El arată ca. Astfel. Cox (1926). care posedă modelul tridimensional al inteligenţei elaborat de Guilford (1967) sau modelul gândirii creative al lui Torrance (1974) [54. pag. Rădulescu – Motru se referea la creaţie în termenii personalismului energetic şi ai vocaţiei. geniul este o caracteristică pe care societatea o atribuie rezultatelor muncii unui individ [ 54. Odobleja Ş. consideră că originalitatea este mai mult dependentă de sentimente decât de factori intelectuali. 16].M. a încercat în lucrarea sa Psihologia consonantistă 1938 să operaţionalizeze componentele cognitive ale descoperirii şi invenţiei într-un model operaţional sui-generis ale relaţiei. pp. p. 14 ]. Ellis (1904). dar a te gândi la ceva diferit [Anca Munteanu. ceea ce indică faptul că geniul nu este o caracteristică constantă. că toate persoanele creatoare („unde există creaţie există şi geniu”) au un număr restrâns de trăsături comune printre care se numără : interesele de cunoaştere. deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. conceptul de geniu fiind un mit. aprecia că personalitatea creatoare integrează specific motivaţiile individului. Munteanu Anca în lucrarea sa „Incursiune în creatologie” oferă informaţii despre creativitate în toate domeniile. Ea susţine că a fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. Roşca Al. Pavelcu V. 309-314]. Interpretările psihologilor români referitoare la creativitate acoperă aproape toate direcţiile consemnate în literatura mondială de specialitate. intuiţia şi o fermă percepţie de sine ca individ creativ. în diferite perioade au stabilit că între conştientul intelectual (QI) şi realizările profesionale ale geniilor studiate de ei există corelaţii semnificative. Ralea M. inteligenţa judecăţilor.Gallton F. creativitatea nu se manifestă nici chiar la cei mai mari artişti sau oameni de ştiinţă.

Duff a distins trei facultăţi ale minţii creatoare : imaginaţia. arătând că în mintea omului obişnuit creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice. originalitate. Shakespeare. El susţine că imaginaţia se aseamănă cu gândirea divergentă. de ideii vechi”. Ipotezele teoriei sale au fost formulate plecând de la analiza intelectului unor genii precum Platon. (1992) consideră că creativitatea constă în „realizarea de combinaţii noi originale. El consideră că personalitatea creatoare se caracterizează prin interacţiunea optimă între aptitudini şi atitudini [51. Ea semnifică : adaptări. pag. Fuster Michel şi Bernardette (1988) susţin că. o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”. 16]. să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut şi în acelaşi timp acest produs creator să fie adecvat realităţii. acelor decente de cele ridicole. pag. de comunicare interumană. Bacon. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaţie. imaginaţie. observarea acordului sau dezacordului dintre ele.”. confuzie. El consideră că. prin combinare şi recombinare a lor. pe care le consideră principalele componente ale geniului. de educaţie. construcţie. (1963) introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativităţii. ele fiind în totală neconcordanţă cu realitatea [5. stări alterate de conştiinţă. Newton sau Berkeley. iar 11 . judecata şi gustul. iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs [56. în final urmând să se determine utilitatea şi adevărul invenţiilor şi descoperirilor produse prin puterea imaginaţiei. W. Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativităţii pe care o regăsim în lucrările contemporane. Gustul este un simţ intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte. creând în final obiecte care nu au existat niciodată în natură. pag. Duff şi a fost elaborată în sec. Descartes. de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice. De multe ori. Imaginaţia este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociaţii noi prin compunere şi descompunere a ideilor. 32]. Barron F. distanţare faţă de lucrările deja expuse [55. XVIII. Boden Margaret A. reunirea în aceeaşi categorie a celor omogene şi respingerea celor discordante. (1987) „creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. de comportamente personale şi de mişcările sociale. pag. evoluţie libertate interioară. talent literar. 52]. aparţine lui W. răspunsurile neobişnuite provin din ignoranţă.ceva nou şi de valoare. produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobişnuit. 19]. creativitatea este un concept destul de vag şi oarecum imprecis. Combinaţiile noi trebuie să aibă o anumită valoare. După Popescu – Niveanu P.

care este absolut inovator şi valabil.. pe de altă parte. gradul de specializare în domeniul respectiv. După părerea sa a fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă. care conferă eleganţa gândurilor noastre.). 1993. Autoarea dă exemplu unui joc pentru antrenarea creativităţii solicitând subiecţilor să arate : „cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni. Vîgotskii L. 53 pp. Richard. Răspunsul fiind : „Punând pantalonii invers”. Ea structurează creativitatea în următoarele componente : 1. 20-21]. idee. pag. 1995. şi Nicola I. în acelaşi timp ?”. pag. creativităţii. 2. ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi obiectivi – a 12 . 64. abilităţile tehnice. asociativitatea. dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii.este o capacitate (proprietate. motivaţia intrinsecă. curiozitatea … sunt specifice copiilor şi adulţilor înalt creativi [Duff. El a mai intuit că anumite trăsături ale creativităţii cum ar fi spontaneitatea. original. Teresa Amabile (1983) consideră că adoptarea deciziilor implică deseori creativitatea. 51. 1998. Creativitatea în viziunea autoarei este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi. operă de artă). 1996. fiind în special prezente la copii. Lubart. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. cum putem s-o cunoaştem şi stimula? Răspuns la această întrebare o găsim în teoriile savanţilor (Kubie. Muchielli R. Piajet J. creativitatea . originale. iar cea dreaptă în buzunarul stâng.. prevede realizarea unei activităţi pentru că ni se pare captivantă. produce ceva nou. talentul special în domeniul respectiv. Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică. generându-ne bucurie şi satisfacţie. Mai întâi. Sunt incluse cunoştinţele obiective de specialitate. Piercon. trebuie să fim conştienţi. După Bonţaş I. Bejan. Duff a considerat că cele trei facultăţi ale minţii umane implicate în creaţie sunt întâlnite la toţi oamenii. 15 ].1994. Pe de o parte. în îmbinarea cu investigaţii şi date noi. 3. 1767. care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare. abilităţile creative includ un set cognitiv şi unul perceptiv favorabile abordării în rezolvarea unei probleme. Deci. de valoare şi edificienţă ştiinţifică şi social-utilă. dispun de eleganţă şi o uimitoare simplitate. la oameni cu realizări excepţionale. soluţiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neaşteptată eficienţă şi.. Feist şi Runco.judecata cu gândirea convergentă. W. calificarea. ce este creativitatea. 1995. cât şi eficiente [Sternberg D.

considerat ca un fenomen rar. 33]. Ca şi la etapele de vârstă şcolară. Florin Druţă – 1997. creativitatea defineşte: un produs creator situat cel puţin la nivel inventiv. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator. devenind obiect de cercetare de sine stătător. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important. afirmă că până în anii ‘50 atenţia psihologilor era centrată pe analiza procesului de creaţie. creativitatea apare ca o necesitate socială şi economică. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine. M. În această accepţie. 26 . Produsul creator reprezintă. teorii. a) Structura creativităţii : Cercetările făcute de Gollann (1963) remarcă că: noţiunea de creativitate are în vedere mai multe accepţiuni:  creativitatea ca o caracteristică personală. personalitatea creatoare [16 pag. Piajet. Richard. fiind apreciat îndeosebi prin creativitate. Piercson. H. După al doilea război mondial. „Gândirea ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai prin creativitate. o dimensiune axiologică a personalităţii care valorifică resursele globale ale sistemului psihic uman. dispoziţie a intelectului de a elabora idei. J. pag. 17]. Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii. Cunoştinţele elaborate au rezultat în mod esenţial din analizele biografice ale savanţilor L. sau din mărturiile pe care le-au lăsat unii dintre ei. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie. în esenţă. 32 ]. Kant) [3 pag. procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură. prezent exclusiv la elitele ştiinţifice şi la marii creatori de opere literare şi artistice. E. 44]. 28]. Bejan. un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii. modele noi originale. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiţiile unui „praxis” educaţional deschis autoperfecţionării permanente. în plan individual sau social.  creativitatea ca produs. Conceptul de creativitate se aplică deja atât copilului care se joacă cât şi inventatorului sau omului de artă [27 pag.” (I. la nivelul interacţiunii optime dintre atitudinile şi aptitudinile creative [16 pag. un proces creator orientat în direcţia sesizării şi a rezolvării – problemă la nivelul gândirii divergente. Kubie. 53 pag.  creativitatea ca proces specific. oamenilor de artă.posibilităţilor (şi calităţilor) persoanei şi a condiţiilor ambientale ale mediului socio-cultural [53. 13 .

calcule). aplicare. Analiza datei problemei în vederea formulării clare a acestora (premise. ea înseamnă şi învăţare nouă. care se restructurează cu cele aperceptive. resurse posibile şi necesare. prin documentare şi experimentare (analize. 14 . Imaginaţia este definită ca aptitudine de a reprezenta obiecte absente şi de a combina imaginile acestora între ele [5 pag. acumularea şi selecţionarea informaţiei necesare pentru abordarea corectă a problemei. preconştient şi conştient. soluţiile noi cu asigurarea condiţiilor interne şi externe. Iluminarea – acţiunea complexă de asociere şi de combinare a informaţiei care declanşează momentul inspiraţiei. principii matematice sau cuvinte” [53 pag. potrivit căreia punctul de plecare al creativităţii este imaginaţia. Opinia lui Osborn.). modele. b) Etapele procesului de creaţie Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: Pregătirea – acţiunii complexă bazată pe următoarele operaţii: identificarea problemei în termeni optimi (natură. 100]. elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ [54 pag. structuri. ea se bazează pe un fond ideatic şi acţional aperceptiv. Verificarea – acţiunea complexă de evaluare finală a soluţiei adoptate anterior. preconştient şi conştient [18 pag. a creaţiei. timp. respectiv al descoperirii soluţiei optime de rezolvare a problemei. 21]. etc. ideile. 154]. structurile. În mod inconştient.). [18 pag. Incubaţia presupune asocieri. Deci creativitatea de la un loc gol. modele. 18]. care creează datele. tehnologii. modelele. restructurări de date. în condiţii de amendare. validare. Alţii o definesc drept „capacitatea de a organiza (reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ indiferent că este vorba de joc. sub conştient. finisare. dependente de zona inconştientului dar şi a conştientului. teorii. Inspiraţia este apariţia bruscă a noului. a noilor ideii. sinteze. el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de oameni. în mod inconştient. sisteme. bisocieri.Creativitatea este definită uneori ca fiind „procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un produs nou original în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. principii. Incubaţia – o acţiune complexă realizabilă intensiv sau şi extensiv prin diferite operaţii de organizare şi reorganizare a informaţiei pregătite anterior prin procesări care valorifică experienţa individuală şi socială a subiectului la nivelul conştiinţei acestuia dar şi în planul verigilor sale profunde. combinări. 153]. [18 pag. realizabilă prin operaţii de apreciere. 154]. de la nimic. specific. prelucrarea şi sistematizarea informaţiei stocate. subconştient. structuri. La aceste idei se adaugă cele ale lui Osborn potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii. Procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat. recombinări. creativitate.

probabilele erori sau neconcordanţe cu cerinţele reale. original şi eficient. 105]. alegerea soluţiei optime pe criteriul originalităţii şi al eficienţei. Reflexii identice referitor la factorii creativităţii găsim şi în cercetările pedagogului român Nicola I. Acest control. atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei. capacitatea acestuia de a angaja un proces creator. Funcţia pedagogică a creativităţii . verificarea modului de rezolvare a problemei în sens managerial (abordare sistematică – optimă – strategică) [54 pag. comportamentali.ajustare. la diferite niveluri de generalitate a raportului funcţional existent între comportamentul creativ şi flexibilitatea gândirii creatoare . evitând cheltuielile neeconomice sau eşecurile în condiţiile generalizării creaţiilor [18 pag. eşantioane. Trăsăturile personalităţii creatoare pot fi grupate la nivelul următoarelor trei categorii de factori: intelectuali. 2. susţinut la nivelul conştiinţei individuale cu scopul de a produce ceva nou. perfecţionare permanentă.orientează în mod special. etic.. autenticităţii valorii. dar în care specificul ei să fie slab exprimat. 15 . acţiune complexă bazată pe următoarele operaţii: definirea şi înţelegerea tipului de problemă. 154] [vezi Anexa № 2]. profesional. creativitate productivă. Procesul creator implică sesizarea şi rezolvarea unor probleme. aparatelor. avansarea unor soluţii virtuale. (re)actualizarea – activarea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare pentru alegerea soluţiei optime. dezvoltarea unei personalităţi capabile să se angajeze creator în plan cultural. Bonţaş I. suficient de importante pentru a fi brevetate şi difuzate în producţie. etc. realizarea a două acţiuni complementare: elaborarea unui model de educare a creativităţii. Aceleaşi idei le întâlnim la Nicola I. aplicarea soluţiei optime în cadrul specific definit de problema existentă. creativitatea inventivă face posibile invenţiile îmbunătăţirile aduse produselor. când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile. proiectarea unei învăţări creative [15 pag. c) Niveluri ale creativităţii A. care evidenţiază resursele sistemului psihic uman. ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate : 1. operaţionali. 101].L. Elaborarea unui model de educare a creativităţii presupune valorificarea. 3.) pilot. făcut adesea prin experimentări pe staţii (clase. Verificarea constituie controlul creaţiei rezultată din factorii obiectivi şi subiectivi. [75 pag. fără preocupări de utilitate sau valoare. Personalitatea creatoare reprezintă cea de a treia dimensiune a creativităţii. aplicabilităţii şi eficienţei în plan teoretic şi aplicativ. 19]. Obiectivul general vizează formarea. ipotetică a soluţiilor probabile. creativitate expresivă. reorganizare.

nivelul de aspiraţie. transformarea şi unificarea imaginilor. familie. Guilford a identificat şase factori ai creativităţii: fluiditatea gândirii. cunoştinţele.4. caracterizată prin noutate. sensibilitatea faţa de probleme şi redefinirea. flexibilitatea cognitivă. 53].P. flexibilitatea şi capacitatea de redefinire. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecţia că e lipsit de dinamism. elaborarea. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh (1957) care cuprinde 5 factori incluzând şi aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale. de personalitate şi sociali. 5. originalitatea. O forma superioară a imaginaţiei creatoare e ingeniozitatea. Un factor deosebit de important e intuiţia.  Factorii caracteriali şi cei afectiv-motivaţionali 16 . a obiectelor şi fenomenelor într-o nouă semnificaţie. Există 3 factori care pot influenţa la reuşita preşcolarului:  Factorii cognitivi operaţionali (intelectuali) Dintre aceşti factori cei mai importanţi sunt imaginaţia şi inteligenţa.  Factorii de personalitate Motivaţiile superioare. care presupune sensibilitatea faţă de probleme apoi fluenţa. întrucât ei au funcţia de integrare a celorlalţi factori cognitivi ai creativităţii. Imaginaţia e un factor fundamental. întrucât nu cuprinde şi modul de constituire a raporturilor dintre informaţii . interesele personale. la noi modalităţi de exprimare specifice talentelor. a încrederii creatorului în viitorul său [54 pag. J. Creaţia este însă un proces complex la care participă întreaga personalitate. 148]. întrucât realizează fuziunea informaţiilor în structuri noi prin contopire. d) Factorii creativităţii : Formarea şi dezvoltarea potenţialului creativ este determinată de logica formării relaţiilor fundamentale în societate: personalitate – colectiv (asociaţie de copii) – societate. flexibilitatea acesteia. finalizată în găsirea unor soluţii simple. 100]. surprinzătoare şi originale. Un alt factor al imaginaţiei creatoare e originalitatea. a ideilor. aptitudinea interogativă (de căutare). sentimentele şi atitudinile. ori la creaţia artistică. Inteligenţa este forma superioară de organizare a comportamentului creativ. sensibilitatea estetică şi posibilitatea de sesizare a destinului. creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific. În procesul creaţiei importante sunt reprezentările. deschizând căi noi de abordare [18 pp.procesul creaţiei fiind determinat de motivaţii sau influente externe. inventivitate [18 pag. corelate cu temperamentul şi aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficienta [43 pag. 147-148]. pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi. lărgimea câmpului de idei şi aptitudinile specifice. creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu.

elementele celor două grupe de factori se intercondiţionează. V. M.S. reflectă cerinţele funcţionale ale creativităţii la nivel de produs. c) Funcţiile creativităţii determină structura tridimensională a creativităţii. profunzimea câmpului de imagini şi idei sunt factori stimulatori şi ideile preconcepute. trebuinţe şi motive interne ale acţiunii). fluenţa. A. Pe parcursul activităţii. A. A.S. dând naştere unor produse şi structuri operaţionali cu calităţi noi şi cu eficienţă sporită [6 pag. 66]. entuziasmul. afectiv. Factorii externi sunt alcătuiţi din ansamblul condiţiilor ale elementelor şi forţelor tuturor influenţelor care se exercită din exterior în scopul formării şi dezvoltării personalităţii. Slavina. S. perseverenţa. I. I. noutatea şi originalitatea. conformismul. apoi experienţa personală nemijlocită şi concretă dobândită de fiinţa umană in cursul evoluţiei sale [6 pag. recunoaşte şi aplică valorile create [2 pag. încrederea în forţele proprii. ingeniozitatea. Piajet. inteligenţa şi imaginaţia creatoare. N. Nicola. teama de a nu greşi şi lipsa de motivaţie sunt factori inhibitori [22 pag. L. Vlasova. Nonconformismul. Zîcova. expresivitatea. autoexigenţa. S. răbdarea. În cercetările psihologilor şi pedagogilor (M. A. Pevzner. Atitudinea interogativă. A. dar care se acumulează în întreaga structură a vieţii psihice. personalitate. trăsăturile psihosociale ale personalităţii (calităţi ale proceselor psihice. T. tenacitatea. Galperin) găsim că în procesul dezvoltării psihice.  Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulată de exigenţa unui mediu social–economic şi culturalştiinţific care asigura formarea unei personalităţi creative permite libertatea creaţiei. Leontiev. Danilov. neîncrederea în sine. Luria. creează o anumită fuziune. R. spiritul de grup pun în valoare capacităţile creative [18 pag. ereditară şi psihosocială. Bonţaş. 149]. 217]. Factorii dezvoltării psihice pot fi externi şi interni. Smirnov.67]. Factorii interni sunt: ereditatea. L.Suplinesc în creaţie un coeficient de inteligenta mai scăzut de 120. senzitivitatea (sensibilitatea senzorială). proces. 213]. o întrepătrundere care sporeşte potenţialul existent al individului şi determină o permanentă restructurare a formelor de reacţie. A. imperceptibile. S. N.  Factorii interni pot fi de natură biologică. Muhina. V. I. Mencinskaia. realizând schimbări continue. a) Funcţia socială a creativităţii determină modul de realizare a produsului creator stimulând şi dirijând acele comportamente ale personalităţii semnificative din perspectiva perfecţionării raportului cognitiv . Vîgotskii. A. Elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea. factorii interni şi externi se integrează în sisteme funcţionale unitare. T. angajarea socială.  Factorii externi: mediul şi educaţia. A. Comarova. motivaţional asumat faţă de realitatea economică 17 .

care asigură premiza sesizării. didactice subiect-obiect. În această accepţie. mergând chiar până la nivelul relaţiilor de macrosistem . analizate anterior. ci şi efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acţiune din ce în ce mai largă . 18 . a inovaţiei. cu unele accente evidente care vizează: inteligenţa în calitate de aptitudine generală. imaginaţia . b) Funcţia psihologică a creativităţii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman. Fluiditatea – este posibilitatea de a-ţi imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei. procesului creator. motivaţionale. [82 pag. c) Funcţia pedagogică angajată a creativităţii în proiectarea continuă determină unor modul de comportare a personalităţii creatoare. Anume originalitatea garantează valoarea rezultatului muncii creatoare (Vîgotskii L. ea poate determina prin rapiditatea statistică a unui răspuns. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. S. 134].în calitate de proces de cunoaştere logică. specializat în (re)producerea noului prin (re)combinarea informaţiilor dobândite anterior. când un procedeu se dovedeşte inoperant. modul de abordare a unei probleme. produsul creativ este cu atât mai elefant cu cât este mai extinsă şi mai profundă structurarea posibilităţilor personalităţii de înţelegere a realităţii sociale.este expresia noutăţii. culturală . pe baza unităţii informaţional – operaţional. în calitate de produs de cunoaştere logică. Structura creativităţii pedagogice evidenţiază anumite caracteristici specifice.politică . când vrem să testăm această calitate la cineva. inventării de probleme şi de situaţii-problemă. caracteriale). Funcţia socială a creativităţii urmăreşte. dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţii căutate.. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. unele fără utilitate. personalităţii creatoare [18 pag. toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însuşiri generale ale personalităţii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator [18 pag. 23]. proiectată multifazic. reglatori în anumite domenii de activitate. [82 pag. 23]. autoreglatori în orice domeniu de activitate . Originalitatea . însă . rezolvării. aptitudinile speciale.Fiecare societate creativitate [51 pag. Definiţia stimulează şi reflectă un tip aparte de realizabile în condiţii de transformare a raporturilor conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componentelor structural-funcţionale. divergent. interpretabile şi realizabile în sens prioritar formativ. atitudinile (afective. realizabilă în sens convergent. gândirea. acţiuni educaţionale. nu numai calitatea imediată a produsului creator. Psihologia artei). la nivel temporal şi spaţial . Plasticitatea – este uşurinţa de a schimba punctul de vedere. Privite din perspectiva funcţionalităţii lor creative. dezvoltate la nivelul: produsului creator. 153]. 152].

. În afară de faptul că este o capacitate şi aptitudine (dispoziţie) a personalităţii. tehnologie etc. mai mult sau mai puţin dezvoltate. Edison spunea: că în creaţie este nevoie de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. uneori. a datelor elementelor existente. necesită învingerea unor obstacole. Este un produs pentru că se dobândeşte ca realitate de a realiza ceva nou (idee. etc.Disocierea – este capacitatea combinatorie a două sau mai multe lucruri şi fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia. necesitând foarte multă muncă. este în acelaşi timp. originale. care se obiectivează în anumite soluţii (metode etc.constituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziţii ereditare. atunci ne dăm seama că posibilităţile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă. În ce priveşte factorii creativităţii. 61]. nemaiîntâlnite până acum şi care determină schimbări calitative (de valoare şi eficienţă) într-un domeniu anumit [8 pag. Conform opiniei lui Bontaş. Factorii aptitudinali include în sine aptitudinile speciale. creşte dintr-o activitate combinatorie” [82 pag. se poate vorbi. „întâlnirea” spontană a personalităţii cu obiectul şi acţiunea social . care favorizează imaginaţia. Bruner scrie „Orice formă de creativitate. mai întâi. fiindcă necesită evoluţie în timpul dezvoltării şi. Creativitatea ca trăsătură general – umană poate să se manifeste în decursul vieţii personalităţii în mod spontan. Există anumite structuri cerebrale.adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziţie creativă. care să se obiectiveze în produse noi. un produs şi un proces.) prin activitate. Imaginaţia creatoare . noi idei. 153]. retrageri a factorilor şi elementelor noi. 24]. prin experienţă. a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent [18 pag. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc [84 pag. necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operaţii noi. deosebite. Este totodată şi un proces. metodă. creativitatea propriu – zisă necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale etc. întâmplător. Piajet. în toate domeniile ei. asocieri etc. Totuşi e nevoie de intervenţia mediului. de aptitudini pentru creaţie. [55 pag. influenţate de alte funcţii psihice. pe care nu le cunoaştem. Se are în vedere că este posibil contactul. Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă şi exerciţiu. Inteligenţa se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. teorie. ca urmare a unor combinări şi recombinări. nivelul gândirii şi inteligenţei [82 pag. model. Viaţa. 32]. 74]. Dacă o definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităţilor şi adaptarea cognitivă a individului în situaţii noi. F. ele creând predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini.. a intelectului. 19 .) utile şi mai eficiente – de exemplu o inovaţie care reprezintă unele elemente de creativitate. 24].

organizatorică (management). printre care menţionăm pe (G. pedagogică etc. caracterul. 20 . Aglutinarea – se produce când părţi descompuse din diferite fiinţe sau obiecte sunt recombinate. în plan practic. însă vârsta cea mai productivă în creativitate este între 25-40 ani. N. F. mediul socio-cultural. a. Allport. al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă. Osborn şi alţii. artistică. b. de depistarea. măsurată şi stimulată. Creativitatea se poate manifesta în toate etapele de vârstă. Au studiat fenomenul H. fluenţa. pe tot parcursul vieţii. economică. abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou. 93]. fluenţă şi sensitivitate (sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general) [56 pag. Piajet. Autorii Bonţaş. în toate domeniile. efortul susţinut de pregătire şi investigaţie şi altele. evidenţiată de o anumită flexibilitate. stimulat şi valorificat acest potenţial. prin sinteză sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. caracteriali şi de mediu. Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor. aptitudinile. capacităţile intelectuale. Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitate creativă. sensitivitatea) desigur. Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi. A. Multiplicarea şerpilor a creat imaginea balaurului cu 7 capete. componentă principală a structurii mentale creative. dezvoltându-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea. C. Trebuie cunoscut. o descoperire a unor reprezentări care apoi. un rol important în creativitate îl au factorii: ereditatea. Lehman. Pe lângă coeficientul de inteligenţă. în plan ideal – abstract ca şi. deci inventivitatea ideatică şi practică. aptitudinali.  Analiza – realizează o sfărâmare a unor asociaţii. în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali. în procesul educaţiei şi activităţii. stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică şi practică. este nevoie de multă creativitate.Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică. d) Procesele fundamentale ale imaginaţiei Imaginaţia. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. are la bază două procese fundamentale : analiza şi sinteza. original. SUA. după caz. tehnică. Nicola I. expresivitatea. c. Factorii creativităţii au asemănări cu cei ai învăţării eficiente. Ulterior.. sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea. astfel dând naştere unor fiinţe sau obiecte cu aspect eterogen. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriaşi şi de pitici. Caterina Cox). Au fost studiaţi de numeroşi psihologi. Creativitatea poate fi cunoscută.  Sinteza – are loc în diferite modalităţi numite de obicei „Procedeele imaginaţiei”.

se dovedeşte a fi deosebit de trainic şi constituie baza pentru dezvoltarea în continuare a personalităţii. unde ies în relief anumite trăsături dominante.expresive. afectivă. realitatea înconjurătoare nu poate să nu se răsfrângă asupra formării la el a priceperilor elementare de a înţelege frumuseţea 21 . Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie. a imaginaţiei creatoare.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani Personalitatea copiilor se dezvoltă concomitent în mai multe direcţii : intelectuală. 29]. 1. atitudinea emoţională faţă de oamenii din jur. şi ceea ce s-a făcut până la această vârstă constituie aproape 90 % din întregul proces educativ. a gândirii intuitiv . Makarenko nota : „ Fundamentul educaţiei se pune până la 5 ani. în concordanţă cu vârsta copilului şi cu particularităţile sale individuale [59 pag. Tot ce acumulează copii în această perioadă – cunoştinţe. trăsături de caracter în formare.” În procesul de formare a personalităţii o importanţă deosebită revine educaţiei multilaterale. dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. drept o permanentă aspiraţie a omului.d. Harly susţine că „Personalitatea este considerată ca ideal educaţional. A. Capacitatea copilului de a percepe frumosul din natură. deprinderi şi obişnuinţe [10 pag. deprinderi.” O educaţie justă a copilului de vârstă preşcolară îi asigură dezvoltarea mai intensă a perceperii mediului ambiant. Personalitatea desăvârşită se obţine prin activitate. şi anume. morală şi fizică. Corespunzător obiectivului învăţământului preşcolar. obişnuinţe. principii de purtare. C. volitivă. 23 ]. Analogia este un procedeu adeseori prezent în ştiinţă şi tehnică. compasiunea de nevoile şi suferinţele lor [ 66 pag. e. S. iar mai apoi educaţia omului doar continuă. ceea ce este un procedeu foarte productiv [18 pp. bine orientate. conţinutul acestui nivel de educaţie instituţionalizată vizează formarea de cunoştinţe priceperi. artă. . în timpul căreia copilul desprinde adevărul din experienţele proprii. 72]. Schematizarea feţei umane se realizează în caricatură. 152-153]. fără ajutorul educatorului. Structura atomului a fost imaginată similar cu aceea a unui sistem solar.

sentimentul că acea operă este unică. Este de asemenea important să ţinem cont de faptul că creativitatea nu se manifestă doar în muzică. specific muncilor obişnuite. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror forma se realizează conform unei tradiţii. În acest context. acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte. C. artă şi scris ci în toate domeniile curriculare. tehnicii şi artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare. societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru înflorirea spiritului creativ într-un domeniu sau altul. Suhomlinski acorda o atenţie deosebită educaţiei prin frumos : de la contemplarea şi înţelegerea frumosului spre crearea frumosului. Nu se pune problema. de utilizare sau originalitate. dar şi în studiile sociale [76 pag. 47]. aportul personal fiind redus. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. În ultima analiză. unei teorii controversate. ceea ce asigura un progres vizibil al producţiei. A.000 de brevete de invenţii. de exemplu. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. unui aparat. 8].W. Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple. acţiunilor oamenilor şi de a-şi aprecia propria purtare ca fiind frumoasă. Ei realizează opere a căror originalitate este remarcata cel puţin pe plan naţional. la acest nivel. creativitatea este o formă de rezolvare a problemelor. Într-o ţară mare. se înregistrează anual peste 100. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. a omului care aduce schimbări radicale. d) Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". unei tehnici consacrate. c) Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. 73]. cum este Japonia. intervin cerinţele sociale. spre tendinţa de a trăi după legile frumosului [ 74 pag. b) Planul productiv este planul creării de obiecte. e) Creativitatea emergentă este caracteristică geniului. revoluţionare. Astfel. Strălucita 22 . într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii [33 pag. în ştiinţa. E vorba de inventatori. Desigur există mai multe trepte de creativitate. un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fără însă a reuşi să provoace emoţii sau. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [69 pag.relaţiilor. V. În primul rând. În esenţă. Despre importanţa creativităţii nu e nevoie sa spunem multe : toate progresele ştiinţei. talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnică într-un domeniu specializat. 11]. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii : a) Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici.

79]. ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiază potenţialul creativ. în domeniul picturii şi sculpturii. de o calitate înaltă şi funcţionale . însă. Un copil foarte creativ nu este neapărat şi foarte inteligent [53 pag. creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor.într-un cuvânt. Pentru o înţelegere corectă a creativităţii copilului. În general. adică pe dezvoltarea şi generarea de idei originale. în schimb. Dar se pare ca inteligenţa şi creativitatea sunt independente. semnificative şi de o înaltă calitate. 23 . Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale. se explica prin îmbogăţirea negustorilor. cele originale atestând potenţialul creativ [42 pag. aceasta cunoscând o dezvoltare fără precedent [62 pag. care pare să fie baza potenţialului creativ. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferenţiată de celelalte abilităţi cognitive. este util sa considerăm diferenţele dintre gândirea convergentă şi cea divergentă. cere celui care rezolvă problema generarea mai multor soluţii. dimpotrivă. Probele referitoare la fluenţa ideaţională cer din partea copiilor generarea cât mai multor răspunsuri la un anumit stimul. interesele societăţii s-au îndreptat spre progresul tehnicii. Rădăcinile creativităţii specifice adulţilor sunt evidente la copii. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. 85]. Dar în acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă. Studii recente. De ce sa studiem creativitatea la copii? Tot aşa cum nu toţi copiii sunt la fel de inteligenţi. atrăgând după sine cerinţa construirii de palate împodobite cu picturi şi sculpturi. În înţelegerea acestui fenomen. 69]. Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale. care a stimulat talentele existând totdeauna într-un popor. Problemele asociate cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluţie corectă. au arătat că anumite componente ale potenţialului creativ pot fi deosebite de inteligentă. accentul ar trebui pus pe proces. fluenţa ideaţională este considerată o calitate critica a procesului creativ. încă de la naştere. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [29 pag. Cele mai folosite metode de măsurare a creativităţii la copii sunt bazate pe fluenţa ideaţională. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. Termenul "înzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad înalt de inteligenţă. Dar este una specială deoarece implica probleme la care nu există răspunsuri simple. Gândirea divergentă. trebuie să distingem creativitatea de inteligenţă şi talent. într-un mod asemănător brainstorming-ului. s-au creat şcoli ilustre permiţând ridicarea acestor arte pe cele mai înalte culmi.epocă a Renaşterii italiene. 77]. În secolul nostru. creative [56 pag. 91]. În cazul copiilor. ei nu sunt nici la fel de creativi. În esenţă. puţine dintre acestea fiind noi.

. tratând copiii cu egală consideraţie. Anumite cercetări sugerează ca acei copii care par să fie creativi sunt adeseori implicaţi în jocuri imaginative şi sunt motivaţi mai mult de factori interni decât de factori externi. Cum pot adulţii încuraja creativitatea? . poate să aducă o iluminare pentru copil care se luptă să înţeleagă relaţiile umane şi care provine dintr-o casă unde o asemenea consideraţie este inexistentă.Folosind modalităţi creative pentru rezolvarea problemelor. fără a judeca modul divergent în care acesta rezolva o problemă. de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere. astfel calitatea lor şi generarea de soluţii devin din ce în ce mai importante. Evaluarea de către terţi şi criteriile pentru determinarea soluţiilor semnificative ar trebui folosite numai în cazul adolescenţilor mari sau al adulţilor [10 pag. 24 . Pentru mulţi copii. Adulţii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca. . cât şi asupra celei divergente. iar nu scopul. Un profesor care îi transmite unui copil încredere în potenţialul şi calităţile sale poate fi un antidot puternic faţă de familie în care o asemenea încredere lipseşte sau în care copilului i se transmite contrariul. Un educator. fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivească cu cele ale adulţilor.Pe măsură ce copiii îşi dezvoltă abilitatea de evaluare a ideilor proprii.Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului.Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităţilor. . Adulţii pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente. grădiniţa reprezintă o „primă şansă”. Pedagogul care refuză să accepte concepţia negativă despre sine a unui copil şi care promovează continuu o imagine mai bună despre competenţele acestuia are uneori puterea de a salva o viaţă [10 pag.Prin adaptarea la ideile copilului. Pedagogii trebuie să ţină cont de faptul că structura răspunsurilor unui copil este foarte subtilă. în special a problemelor ce apar în viaţa de zi cu zi. deoarece aceşti copii îşi explorează capacitatea de generare şi evaluare ale soluţiilor problemei şi îşi revizuiesc ideile bazându-se pe această evaluare. . decât ceea ce li s-a oferit acasă. cum ar fi recompensele sau cointeresarea [56 pag.Încurajând procesul.ocazia de a căpăta un alt sentiment al sinelui şi o altă viziune asupra vieţii. 39]. de a pune la îndoială. 8]. . La aceasta vârstă. accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii. pentru trecerea de la ideile obişnuite la idei mai originale. 42].Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze şi să se joace fără restrângeri exagerate.

aceasta nu este intenţionat. ci stingându-le [47 pag. de culoarea pielii sau de realizările strămoşilor [34 pag. El nu poate depinde de familia în care ne-am născut. Sunt educatori care nu stimulează. În asemenea cazuri. fie ambele. „avem tendinţa de a deveni conformişti. Ei nu vorbesc limbajul politeţii şi stimei. pot să-şi nege sau să-şi denigreze contextul etnic propriu. Poate un copil să aibă o reuşită scăzută la învăţătură şi totuşi să aibă un bun respect de sine? Desigur. ei laudă un copil. ele facilitează posibilitatea fiecărui om de a-şi completa studiile. Nu au nici o altă noţiune despre disciplină. Astăzi majoritatea sunt conştienţi că una dintre modalităţile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. Educatorii ştiu că acei copii care au încredere în ei înşişi şi a căror educatori proiectează o imagine pozitivă asupra potenţialului lor se descurcă mai bine la învăţătură decât copiii fără aceste avantaje. evident că este bine să ajutăm copiii să-şi aprecieze aspectele unice ale rasei sau culturii. Ei nu reuşesc să motiveze oferind valori. creativi şi originali” [33 pag. „Prin educaţie”. grădiniţa este o întemniţare consolidată în mod legal în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie respectul de sine. Ei nu cred în posibilităţile copilului. dar care sunt nerăbdători să se „adapteze”. cred numai în limitele lui. 46]. aprinzând flăcări în minţile copiilor. ci pe cel al ridiculizării şi sarcasmului.Dar pentru unii copii. Dacă obiectivul corect al educaţiei este acela de a furniza copiilor fundamentul în ceea ce priveşte nevoile esenţiale funcţionării eficiente în lumea modernă. de la o stare de dislexie şi până la lipsa unei stimulări corespunzătoare. indivizi a căror educaţie este „încheiată”. atunci nimic nu este mai important decât iniţierea în arta de a gândi critic. 88]. pentru a-şi face meseria cum trebuie. şi nu gânditori liberi. stereotipi. asemenea educatori adâncesc frica copilului de a greşi. jignind un altul. Cu o nerăbdare necontrolată. ci umilesc. 94]. ci făcând apel la teamă. principiul împăcării cu sine poate avea aici o importantă ilustrare. Iar dacă respectul de sine înseamnă încredere în capacitatea noastră de a depăşi provocările vieţii. există ceva mai important decât a învăţa cum să ne folosim mintea? Activităţile educative şi social-culturale sunt deosebit de importante pentru democratizarea şi progresul ţărilor. Prin comparaţii care stârnesc invidia. Există totdeauna motive pentru care un preşcolar oarecare nu are mari succese la învăţătură. în afară de ameninţările cu pedeapsa. fie pregătirea. scria Carl Rogers în Devenirea persoanei. Să ne reamintim că respectul de sine ţine de ceea ce se deschide alegerii noastre volitive . de a se 25 . Pe de altă parte. Unii copii care provin din culturi etnice diferite. Majoritatea pedagogilor doresc să-şi aducă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea minţilor ce li s-au încredinţat. Dacă uneori însă fac rău.

dar fiecare observaţie concretă şi fiecare act oferit celui ce afirmă prin interes. Dar în calităţile cercetătorului. demnitatea de a apăra adevărul. vom puncta câteva conexiuni dintre creativitate şi educaţie permanentă. 118]. trebuie să însoţim îndemnul cu exemplul. 69]. formulate ca propuneri în direcţia ameliorării activităţii în învăţământ. individuală şi socială. Studiul creativităţii şi măsura creaţiei omului nu sunt încă ridicate la valoarea şi eficienţa lor culturală şi socială. motivaţie şi mai ales prin acte noi creative. se naşte şi se dezvoltă în libertate. Deci vom preţui onestitatea muncii. ca un bun al vieţii personale şi sociale. pentru ca el să beneficieze de 26 . Desigur. talentul şi încrederea în forţele emergente ale inovării şi descoperirii. 33]. Este vorba de o libertate a tuturor. După cum spunea Nicolae Bălcescu „nu se poate fi fericire fără libertate”. faţă de toţi membrii societăţii în care trăim [7 pag. prin tendinţa de a se forma culţi cu o personalitate mai bogată şi mereu înnobilată [49 pag. şi Moon Sun Myong „nu există libertate fără responsabilitate şi responsabilitate fără atingerea unui rezultat” [84 pag. Asupra celui ce este devotat descoperirii propriului talent şi propriilor calităţi creative. nu numai discursul generic şi abstract al creatologiei va produce mari creatori sau va stimula opere deosebite. Mult interes se acordă educaţiei pentru creativitate. 239]. apelul necontenit la faptele concrete. Atât în educaţia permanentă cât şi în creativitate trebuie să se îmbine studiul şi promovarea calităţilor psihice-morale. 52]. sociologie şi pedagogie. necesar familiei proprii şi aspiraţiilor individuale. între care nu pot lipsi: rigoarea argumentării logice şi slăbirea entuziasmului „momentan”.perfecţiona în muncă. cu observaţia şi autoobservaţia copilului. în ştiinţe şi în tehnologii . acuitatea analizei şi sintezei bazate pe fapte reale şi pe idei variate. loialitatea faţă de colegi şi colaboratori. de a se policalifica sau de a-şi însuşi o cultură superioară. de psihologie. Nu este suficient să îndrumăm pe copii la îndrumări şi invenţii. În a doua jumătate a acestui secol au apărut numeroase lucrări despre creativitatea în cunoaştere şi în acţiune. în deplină concordanţă cu actele sociale constitutive – politice şi economice. ca şi în cea a întreprinderilor în general [39 pag. în profesii şi în activitatea instituţiilor de cercetare. capacitatea proiectării şi demersului concret „sistemic”. inclusiv în educaţie şi în didactică. directă. Şi totuşi mugurii vieţii cultural-educative cresc prin motivaţii noi. care permit şi asigură independenţa personalităţii în vocaţie şi în acţiune practică [45 pag. nu putem uita calităţile morale şi cetăţeneşti care pot şi trebuie să susţină înclinaţia. modelarea euristică tehnică. Creativitatea în toate domeniile. ca şi ale învăţătorului sau profesorului. morale şi culturale – ale societăţii. va putea dovedi eficienţa reală. Este creativitatea educabilă? Ce rol se poate atribui unei metodologii a creativităţii? Înainte de a identifica şi analiza cele mai importante aspecte intelectuale şi de etică.

Un rol important în crearea unui climat propice stimulării şi dezvoltării unei învăţări interactiv-creative îl deţine atitudinea pedagogului faţă de creativitatea copiilor şi de posibilităţile lor de a se descurca în situaţii problematice [78 pag. pentru că ea dezvoltă curiozitatea şi creativitatea [83 pag. 47]. Universitatea Pedagogică de Stat „I. fundamentul creativităţii îl constituie libertatea de manifestare. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii Creativitatea gândirii este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi adevăruri şi realităţi noi. de tăria caracterului etic al personalităţii îndrumate spre creaţie [34 pag. Întrebarea operaţională provoacă conduita creatoare. pe învăţarea prin efort propriu. sunt adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune [18 pag. Un act creator este recunoscut în măsura în care oferă soluţia unei probleme sau sugerează realitatea unui produs nou [26 pag. Conform pedagogiei Freinet. stimularea tendinţei acestuia de a aduce o contribuţie. ca şi în funcţie de inteligenţa divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluţiilor şi rezultatelor” [7 pag. Învăţarea creativă formează copilul creativ. inventiv. prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită rezolvare. Ea pune accentul pe învăţarea prin cercetaredescoperire. 63].marea putere a studiului şi exemplelor reale care să-l însoţească în propria sa devenire creatoare. de fi original. să manifeste aptitudini creative de îmbinare a cunoştinţelor concrete ale procesului educaţional integral. a faptelor. libertatea de gândire şi libertatea de exprimare a cunoştinţelor. Talentul trebuie să fie însoţit de calităţile morale. Se practică diferite modalităţi de stimulare a creativităţii. Un pedagog creativ ştie cum să folosească întrebările pentru a începe un act creativ. 82]. de imaginare şi restructurare continuă a datelor. 38]. Creativitatea este definită ca „o aptitudine complexă. creativ. de conversie. a gândurilor. Rolul pedagogului constă în stimularea efortului personal al copilului. Creativitatea solicită procese de combinare. distinctă de inteligenţă şi de funcţionarea cognitivă şi existentă în funcţie de fluiditatea ideilor. 27 . 163]. de calităţi perceptive şi de personalitate. pe imaginaţie şi pe gândire creatoare. Creangă” susţine că : pedagogul trebuie să dispună de vaste cunoştinţe profesionale. de raţionamentul inductiv. doctorandă. să posede priceperi de realizare a lor în practică. În acest sens. altele activează gândirea creatoare prin procedee euristice sau prin modelare. 172]. şi acestea trebuie să fie deschise şi să aibă sens şi să nu sugereze răspunsuri predeterminate. Unele dintre ele se sprijină pe antrenamentul imaginaţiei. Niculina Velea.

etc. reprezintă un act relaţional. imaginaţia pedagogică. 9]. 28 . ideilor. care presupune renovări. deoarece irepetabili sunt copiii. de a provoca întrebările copiilor cât şi abilităţi creative [11 pag. 122]. după ambele componente întotdeauna presupune creativitate [12 pag. Printre trăsăturile personalităţii pedagogului creativ putem evidenţia : orientarea spre formarea copilului ca personalitate creatoare. Activitatea educatorului fiind un aliaj al ştiinţei şi artei. realizat în activitatea cu copiii. simţul dezvoltat al umorului. Aşadar. creativitatea pedagogică spre deosebire de alte feluri de creativitate (artistică.Stimularea activismului şi a creativităţii în procesul de instruire presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv şi dinamic. aprecierea şi susţinerea de către educator a imaginaţiei copiilor. abilitatea de a crea situaţii de probleme. Creativitatea pedagogică e considerată în psiho-pedagogie ca una dintre cele mai importante aptitudini ale personalităţii didactice [58 pag. gândirea divergentă. 112]. Creativitatea pedagogică constituie un complex de capacităţi. personalitatea însăşi a educatorului şi orice decizie pedagogică trebuie să ţină cont de aceşti factori ne standardizaţi. condiţiile de instruire şi de educaţie. empatia. artistismul.). tehnică. invenţii şi anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea instituţiilor preşcolare. Pedagogul este gata să accepte iniţial orice răspuns Pedagogul stimulează operaţiile cognitive şi creative Pedagogul creează condiţii pentru activităţi creative în grup Pedagogul încurajează curiozitatea intelectuală Pedagogul îi încurajează pe copii să iniţieze dialogul [63 pag. 59]. aptitudini şi însuşiri psihice fundamentale ale personalităţii cadrului didactic care în condiţii favorabile îi permit să-şi manifeste posibilităţile sale în elaborarea teoriilor. tactul pedagogic. tehnologiilor valoroase pentru educaţie şi instruire. Suportul pedagogului la dezvoltarea creativităţii copiilor : • • • • • • • • • Sala de grupă este bine organizată pentru o formare creativă Pedagogul stabileşte şi menţine o atmosferă de predare-învăţare creativă Pedagogul investeşte timp în răspunsurile şi lucrările creative ale copiilor Pedagogul îşi manifestă satisfacţia când copii desfăşoară o activitate creativă şi fac progrese în formarea pentru creativitate. Activitatea pedagogică nu poate fi necreativă.

inteligenţa şi creativitate.subiect al educaţiei” atunci când este bazat pe învăţătura euristică.Randamentul preşcolar reprezintă nivelul. îmbrăţişarea călduroasă a soarelui care îţi dă aripi. Astfel concluzionez că cercetarea pedagogică evidenţiază că nu este întotdeauna concordanţa deplină între randamentul preşcolar. creativitatea are un rol foarte important [24 pag. autonomia înlesneşte şi îmbogăţeşte relaţiile sociale. învăţarea prin investigare. Dezvoltarea creativităţii contribuie la asigurarea autonomiei persoanelor. în procesul învăţării (instruirii). evitând gândirea stereotipă. calitatea. Creaţia este adierea blândă a vântului. imaginaţie. valoarea şi eficienţa teoretico – aplicativă la care a ajuns copilul la un moment dat (îndeosebi în momente finale). cercetare. în mod obligatoriu şi randament maxim la învăţătura. 13]. de aflare (căutare). A fi creativ înseamnă să-ţi faci timp să adaogi picături de avânt sălbatic personalităţii tale [61 pag. Se constata că cei inteligenţi nu obţin.. mai ales dacă nu depun şi eforturi de învăţare. cercetarea şi viaţa au arătat că atunci când inteligenţa este îmbinată cu eforturile de învăţare. iar o bună inerţie socială stimulează în acelaşi timp responsabilitatea şi gustul creaţiei. 70]. şi altele [12 pag. legate de practică. metodologii problematizate : metodologii euristice – descoperiri şi redescoperiri. 29 . Totuşi. Desigur şi randamentul preşcolar depinde de un sistem de condiţii care favorizează ca atare şi creativitatea : dezvoltarea gândirii independente şi creative în învăţare. Este o cerinţă a creativităţii în situaţia în care el este obţinut în condiţiile preşcolarului . rezolvarea de probleme concrete. 57]. Unii profesori apreciază pe cei inteligenţi şi mai puţin pe cei creativi.

utilizând astfel la maximum resursele inconştientului [18 pag. într-adevăr.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. o mică inovaţie sau invenţie. blocaje [5. să combată blocajele.. 68]. în multe ţări. trebuie sa fim conştienţi. e nevoie de preocupare specială. Distingând însă mai multe trepte calitative în creativitate şi observând cum şi eforturile de gândire obişnuită implică ceva nou. asistăm astăzi la deschiderea unor . Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă. ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă. să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. Metodele şi tehnicile de dezvoltare a creativităţii contribuie la dezvoltarea gândirii divergente creative a copiilor şi a comportamentului lor creativ. de obicei. pe de o parte. Capacităţile creative ale copiilor 30 . Ce se poate face deci pentru stimularea creativităţii? Mai întâi. pag. Şi. şcoli de inventică’’. 154].Capitolul II : Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani 2. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite. cel puţin pentru persoana aflată într-un impas. de condiţii favorabile dezvoltării imaginaţiei. a) Metode şi tehnici pentru stimularea creativităţii Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care. Ca dovada că. numărul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor şi chiar al sutelor de mii. creativităţii. iar pe de alta. Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. astăzi nu se mai face o separare netă între omul obişnuit şi creator..cursuri de creativitate’’ şi chiar .

ci cantitatea. Avantajele utilizări metodei brainstorming-ului : obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor de rezolvare aplicabilitatea largă. de oarece nu calitatea contează. sinectica). etapa selecţiei ideilor emise – analiza de ideii stabilirea concluziilor de rezolvare a problemei. soluţiilor descoperite în grup. 36]. Se discută cu această ocazie blocajele perceptuale. Voi prezenta doar câteva dintre ele :  Brainstorming – o metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. Ei nu se pot gândi la nimic altceva mai plăcut de cât la muncă. emoţionale şi culturale ale gîndirii [27 pag. Ideea de bază aparţine lui Alex Osborn care elaborează această tehnică încă la 1938. altele dezvoltă gândirea creatoare prin procedee euristice. sugerând oportunităţi de creaţie [13 pag. Chiar şi Alfred North Whitehead susţinea că „aproape toate ideile noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată. Reprezintă o aplicare a dialogului euristic a lui Socrate. ele pot fi bătute. dar pot şi începe un joc câştigător. aproape în toate domeniile stimulează participarea activă a membrilor 31 . etapa productivă – anunţarea temei şi a problemelor ce trebuie dezbătute. Metodele de acest tip se aplică individual sau în grup. Unele se bazează pe dezvoltarea imaginaţiei (brainstroming. „ideile îndrăzneţe sunt ca piesele de şah în atac. de oarece nu pot înceta să gândească. 173]. După Torrance „Indivizii creativi nu-şi pot înceta activitatea. Aceste metode şi tehnici instructive destinate să influenţeze dezvoltarea capacităţilor creative ale gândirii trebuie să provoace nedumeri. Îmbinarea celor două categorii de metode oferă cele mai bune şanse de stimulare a activităţilor creative. Etapele de desfăşurare a şedinţei de brainstorming : • • • etapa de pregătire – selecţia membrilor grupului creativ. cu o largă utilizare a mecanismului asociaţiilor libere ale colectivului optim pentru învăţare prin creaţie. El scoate în evidenţă importanţa imaginaţiei în toate domeniile vieţii şi a aplicării creativităţii în toate fazele de rezolvare a problemelor. începând cu orientarea şi terminând cu evaluarea. Geothe este de părere că. Brainstorming-ul prezintă o metodă de căutări şi creaţii individuale precum şi de confruntare şi omologare a ideilor. chiar şi cele bizare. să incite întrebări să creeze acea situaţie care îl îndeamnă pe copil la căutări. 95]. Aici îşi pot pune în aplicare aptitudinile creative” [54 pag.necesită o dezvoltare multilaterală. Există variate modalităţi de stimulare a creativităţii. de aceea sunt acceptate toate ideile. 108]. la noi descoperiri.” [21 pag.” Scopul major al brainstorming-ului este enunţarea a cât mai multe puncte de vedere.

37]. Această metodă este uşor de aplicat la orice vârstă şi în mai multe domenii. 84 pag. asemenea exploziei stelare. J. doar că ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri. 32 . 53]. 48]. Scopul acestei tehnici fiind promovarea rezolvării creative a problemelor [27 pag. dar şi o sursă de noi descoperiri [83 pag. Această tehnică a fost elaborată de W.  Sinectica – e o tehnică de creaţie în cadrul grupului şi este strâns legată de descoperirea analogică. Ea fiind o modalitate de relaxare. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. cât mai multe conexiuni între concepte. dezvoltă construcţia de idei pe idei. 121]. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup organizată în grup stimulează crearea de întrebări la întrebări.• • dezvoltă creativitatea.  Brainwriting (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul. Avantajele aplicării metodei : • • • • oferă posibilitate celor timizi de a se exprima stimulează construcţia de „idei pe idei” sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup se respectă ritmul celor lenţi. 55 pag. spontaneitatea. cu întrebări. care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup [51 pag. Etapele metodei : împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru desfăşurarea activităţii în grup analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune [83 pag. Etapele metodei : propunerea unei probleme colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale grupurile lucrează pentru a elabora un număr mare de diverse întrebări comunicarea rezultatelor muncii evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă. 54.  Starbursting (explozia stelară) – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. 48]. ce se bazează pe raţionamentul prin analogie. încrederea în sine dezvoltă abilitatea de lucru în echipă [19 pag. Gordon. 157. Scopul ei este de a obţine cât mai multe întrebări.

Etapele metodei : • • • • enunţarea problemei analiza problemei sugestii creşterea distanţei metaforice utilizând analogia directă. 33 . să vadă. 40]. Piajet. Teresa Engelman. analogia simbolică – presupune utilizarea imaginilor obiective şi impersonale pentru descrierea problemei. Descrierea a celor observate în natură este şi ea o activitate verbal-artistică care are drept suport cuvântul şi frumosul. analogia fantezistă – presupune generarea celor mai bizare ideii [82 pag. Analiza elementară a unui tablou. 44]. etc. Tipurile analogice ale sinecticii : analogia directă – presupune căutarea unei probleme cu ajutorul unor date. dezvoltă idei noi şi originale. Ioan Suretu etc. îl familiarizează frumosul [51 pag. Hans Aebli. dar nu cunoaşte unde se află frontiera dintre ele. fapte. dezvoltă spiritul de observaţie. O modalitate de pregătire pentru activitatea de învăţare conştientă în preşcolaritate este activitatea verbal-artistică. lectura imaginilor.XX).Este un proces de rezolvare creativă a problemelor. să simtă şi să explice. Robert Gagne. David Ausubel. Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi de ai face să-şi exprime liber opiniile. Aptitudinile de învăţare conştientă se formează la copii treptat şi cu greu. artisticul din natură. Siminica Şova. Savanţii nu au ajuns încă la un răspuns definitiv. Problema învăţământului preşcolar este discutată pe parcursul ultimelor secole (XIX . Ea corespunde particularităţilor de vârstă a preşcolarilor şi susţine curiozitatea lor. analogia personală – înseamnă să te analizezi pe tine însuţi în miezul problemei. interpretarea unui cântec pentru copii este de asemenea o activitate artistică. Jean Piajet susţine că: Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. îl obişnuieşte să audă. Participanţii analizează unele probleme. Ion Dănilă. favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată [6 pag.) susţin că condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar este caracterul conştient al învăţării. 157]. Ion Berca. 149]. situaţii. analogia personală sau conflictul condensat generarea unor posibile soluţii [18 pag. Investigaţiile realizate de diferiţi specialişti (J. Metoda incită la dezvoltarea de ideii noi şi originale şi la asociaţii de idei : participantul transformă necunoscutul în cunoscut.

modelare.include elemente spirituale şi comportamentale în personalitatea copilului. sunt amintite blocajele culturale. la realizarea obiectivelor educaţiei estetice. Cel mult. dar comozi. zicătorilor. însuşirea proverbelor. memorizarea şi recitarea versurilor. morale. Acestea şi alte abilităţi obţinute la vârsta preşcolară prin intermediul activităţii artistice (desen. există în general o neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice. la o petrecere [ 89. a raţionamentelor. .serveşte drept suport pentru achiziţionarea valorilor sociale.dezvoltă sensibilitatea. b) Blocajele creativităţii 1) Mai întâi. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu dezaprobare. artistice plastice [12 pag. în care copiii dobândesc.ajută la însuşirea limbii literare şi la perceperea mediului ambiant. Activitatea verbal-artistică. şi utilizarea lor în vorbire. 63]. Dar. naţionale şi general umane. psihologie ]. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. 71]. intelectuale şi morale. leneşi. ghicitorilor. şi nu pe teren gol. . ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. observată atât la oameni simpli. dar să creeze opere de valoare. achiziţionează cunoştinţe şi îşi formează competenţe. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să gândească şi să se poarte la fel. stimulând acţiunile creative ale preşcolarilor şi elevilor mici. ei pot distra un grup. vom vedea când se va studia gândirea. 113]. 34 . . care nici nu-si fac cum trebuie obligaţiile serviciului. construire. Învăţarea în ciclul primar se întemeiază pe achiziţiile spontane ale preşcolarităţii. Practica de instruire dovedeşte că o achiziţie nouă se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe. comunicarea sunt momente necesare ale procesului de formare a personalităţii în devenire. că deducţiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcţii sau ale unor operaţii imaginare. aplicaţie. Audierea şi repovestirea poveştilor. şi a cunoştinţelor. Un obiectiv major al activităţii literar artistice este dezvoltarea creativităţii verbale şi artistico – plastice [12 pag . . arta plastică. integrată cu cea artistică plastică: . cât şi la cei cultivaţi. lucru manual) permit copilului să deprindă la debitul şcolar anumite competenţe care la rândul lor devin o garanţie a integrării sociale şi o condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. competenţe sedimentat deja. şi-ar putea avea originea în existenţa unor indivizi cu imaginaţie bogată. Aceasta atitudine sceptică. Apoi.ceea ce ne permite să afirmăm că savantul recunoaşte şi apreciază etapa învăţământului preşcolar. comportamente [42 pag.serveşte drept sursă principală de transmitere a experienţei sociale. .contribuie la formarea competenţelor şi atitudinilor. atitudini.

îndată ce apare o sugestie. Acolo ramaseră mai multe scaune. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. dar nu exista nici o masă. Există multiple posibilităţi de formare a unei personalităţi creative. De asemenea. Creativitatea şi elementele ei. evidenţiată de Al. factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi. ceea ce în traducere literară ar fi „furtună. Brainstormingul poate fi utilizat şi în munca individuală. De asemenea. întrucât. punând-o pe patru scaune. Aceasta idee a venit foarte târziu. să lăsăm ideile să curgă – doar să le notăm. deşi nu pare a se potrivi. ne apucăm să discutăm critic valoarea ei. sunt momente când ne vin în monte tot felul de idei. dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe. până când unuia i-a venit ideea să scoată uşa din balamale şi. de a nu se face de râs. acest act blochează venirea altor idei în conştiinţă. Aşa e cazul rigidităţii algoritmilor anteriori. pictură. 32]. modelare. Şi cum prima sugestie de obicei nu e cea mai bună. să trecem la examenul analitic al fiecăruia. Obsborn. o grupă de soldaţi cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. unul din promotorii cultivării creativităţii. Când imaginaţia trece printr-un moment de efervescenţă. Noi suntem obişnuiţi să aplicăm intr-o situaţie un anume algoritm şi. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului. 153]. fiindcă rareori soluţia apare de la început. au avut o masa foarte comodă. Şi tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii implica evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesul de creaţie [18 pag. asaltul creierului” – în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „ evaluarea amânată”. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. Numai după acest izvor de inspiraţie seacă. dat fiind că munca de creaţie. poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobişnuit. ne aflăm în impas. 3) În fine. spune el.2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Tot în aceasta categorie de blocaje găsim şi critica prematură. Mai multe zile soldaţii s-au chinuit să mănânce pe braţe. Dacă. Unii se descurajează rapid. în loc să încercăm altceva. graba de a accepta prima idee este greşită. despre care vom vorbi imediat [31 pag. aşa cum se ştie. Elementele de bază ale creativităţii sunt: 35 . de inovaţie este dificilă şi solicită eforturi de lungă durată. aplicare. mai există şi blocaje emotive. se observă cazuri de fixitate funcţională: folosim obiecte şi uneltele potrivit funcţiei lor obişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. Considerăm că una dintre cele mai eficiente în vârsta preşcolară este familiarizarea copiilor cu textul literar şi dezvoltarea creativităţii prin diverse exerciţii artistico – plastice: desen. stăruim în a-l aplica. întrucât pentru noi toţi funcţia uşii este de a închide o încăpere şi nu de a servi drept o scândură pentru masă.

evidenţierea particularităţilor unor clase de obiecte. Acesta este un proces complicat care se derulează în timp. de a fi sensibil. inventarea de jocuri şi soluţii de rezolvare a unor situaţii. de iniţiativă . educat la copii prin exerciţii dirijate de pedagog [78 pag. Fluenţa este o proprietate a stilului şi se caracterizează prin cursivitate şi fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul şi fluenţa lui). Ingeniozitatea indică spiritul inventiv. ritmul. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipilor. Cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. forma. interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare. Profunzimea şi aria sensibilităţii depind de spiritul de observaţie care poate fi format. artistică [35 pag. asimetria şi dinamica. Expresivitatea exprimă culoarea. 81]. dramatizări ale episoadelor din creaţia literară. formulări şi explicaţii personale care se pretează la interpretări controversate. comentarea unor opere artistice. Progresul creativităţii poate fi considerat efectiv numai atunci când trece patru etape: în scopul ridicării potenţialului creativ al copiilor şi Formarea creativităţii 36 . 78]. Dezvoltarea creativităţii nu poate fi dezvoltată fără a înţelege ce-i acela mijloc de expresivitate [32 pag. simetria. Însuşirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minţi agere. clasificări de obiecte care posedă însuşiri similare. Senzitivitatea înseamnă facultatea de a simţi. mărimea. capabile să găsească soluţii neordinare în cele mai complicate şi surprinzătoare împrejurări. Flexibilitatea este capacitatea de a adapta gândirea la situaţii noi. cu scopul de a căuta şi a găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor ce apar în diverse domenii de cunoaştere inclusiv în cel al cunoaşterii artistice. 90].calităţi indispensabile creativităţii umane. uneori neprevăzute.originalitatea flexibilitatea senzitivitatea fluenţa ingeniozitate expresivitatea Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta atitudini personale fără tendinţa de a copia sau a reproduce modul de gândire al altcuiva [31 pag. 94]. Sarcinile corpului didactic stimularea lui sunt:         reformulări într-o viziune personală.

artistice.  Pasiunea pentru literatură şi artă.  Structuri fizice şi psihice cognitive. 4. 45]. aparte) deoarece colegii exercită influenţă şi cineva poate fi complexat din cauza diferenţelor [18 pag. Posibilitatea cadrului didactic de a reacţiona şi de a se adapta la nivelul Posibilitatea de a opera cu eficienţă în cadrul activităţilor teoretice şi diferenţial al copiilor. Etapa formativă presupune existenţa unor noi condiţii şi adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar însemna însuşirea clapelor. aceasta e o perioadă de criză când doreşte să se debaraseze de ceea ce era plăcut şi comod. Acţiunile de stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea acestor capacităţi umane. 37 . Etapa normativă are drept scop integrarea fiecărui copil într-un grup (a nu se considera diferit. 3. 22]. simţul noutăţii. discipolilor). Creativitatea în stilul de muncă al cadrelor didactice ţine de factorii psiho-pedagogici şi reflectă un cuantum de capacităţi specifice şi generale [44 pag. motivaţionale. pentru un elev din clasa I însuşirea vocalelor şi consoanelor) [72 pag. etică etc. 159]. trebuie să se schimbe şi schimbarea trebuie să fie majoră: “în viaţă şi în stilul de viaţă… pentru copil. Asemănarea devine plictisitoare şi inutilă. filozofie. El îşi dezvoltă un simţ al mândriei pentru unicitatea sa şi o încredere mai mare în eu-l său [66 pag. afective. Capacităţi generale: 1) Vocaţia profesională: predispoziţii. aptitudini literare. predominarea semnificativului spre satisfacerea solicitărilor copiilor (elevilor. Individul începe să aprecieze aceea ce deosebeşte de alţii şi ceea ce este particularitatea altora. practice în scopul asimilării cunoştinţelor. Etapa transformaţională în acest punct individul realizează că pentru a evolua. 2.. muzicale. [87 Ştiinte socio-umane] Capacităţi speciale: o o o Capacitatea intelectuală. Este vorba de o “transformare” [18 pag.1. Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe multilaterale. 158]. 2) Erudiţia: posedarea unui larg şi bogat orizont cultural în diferite ramuri – artă. eficienţa de muncă şi o bună pregătire). 57]. Etapa interogativă în care elevul nu mai găseşte că e plăcut să fie ca altcineva. elev”. psihologie. La această etapă individul îşi face drum înainte sau regresează literalmente. al formării priceperilor şi deprinderilor necesare.

Prezenţa spiritului creativ ce persistă la toate disciplinele de studiu şi caracterul deschis şi dezvoltare a cunoştinţelor şi aptitudinilor copiilor. atât în activităţile preşcolare. Un alt factor determinant îl reprezintă nivelul şi varietatea cunoştinţelor. Creativitatea poate şi trebuie să fie cultivată. echilibrul afectiv.o cunoaştere. ci el poate creşte prin stimulare adecvată sau poate scădea prin neîntrebuinţare şi necultivare. Un educator incompetent. 38 . În acelaşi timp însă. nesigur pe disciplina pe care o predă sau care are o slabă imagine de sine se va simţi în general ameninţat de manifestările de conformism. 110]. implicite comportamentului creativ şi va avea puţine şanse de a induce în copii o atitudine relaxată. experienţe. deşi există anumite înclinaţii şi înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi. Coeficientul de inteligenţă joacă un rol important în acest proces. Este adevărat că stimularea creativităţii. 76]. Dat fiind faptul că este o caracteristică atipică şi calitativă. creativitatea poate fi învăţată şi dezvoltată. 31]. Aşa cum spuneam mai sus. întrebările şi în general interacţiunea va induce la preşcolarii mari un sentiment de autoapărare şi va conduce la inhibarea capacităţilor lor creatoare. o o Iscusinţa de a-i captiva pe copii. a nivelului de Capacitatea de generalizare a experienţei personale [59 pag. conştient fiindcă rezultatul final merită un asemenea preţ. perseverenţa. Dincolo de acest nivel determinant sunt factorii de personalitate: fluiditatea şi flexibilitatea gândirii. originalitatea. care exclude dialogul. o atitudine rigidă. cât şi în cele extra-şcolare [37 pag. Creativitatea ocupă un loc de cinste în sistemul de educaţie. dominatoare. capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul şi reproducerea servilă a informaţiilor transmise de educator. Pentru evidenţierea lui trebuie utilizate teste specifice. 52]. De asemenea. Nu fiecare fiinţă umană are din punct de vedere ereditar aceeaşi capacitate creativă. şcolare. a originalităţii şi a gândirii critice presupun o serie de riscuri pe care educatorul trebuie să şi le asume. nivelul de creativitate al unui elev nu poate fi determinat prin metode cantitative. de a le trezi şi satisface interesul de Capacităţi docimologice: evaluarea reală obiectivă. creativ la stilul profesorului. absolut esenţială în creativitate [35 pag. precum şi predominanta factorilor psihici non-verbali care îşi au sediul în emisfera dreaptă a creierului [79 pag. şi chestionare adecvate. nivelul de creativitate al unui copil nu este o constantă absolută.

constituind un progres în planul social. Acestea. un loc de a privi programa ca un simplu cadru de referinţă. ceva deosebit. nu se obţine cu uşurinţă. Exaltarea memorării şi a reproducerii fidele a cunoştinţelor memorate. 5. este imperios necesară sacrificarea prejudecăţilor. dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie. fluiditate 39 . sunt veritabile piedici în calea înnoirii unui sistem de educaţie anchilozat. (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educaţiei. Creativitatea este o capacitate mai complexă.Pe de altă parte. nici eliminarea oricăror standarde şi restricţii nu este benefică pentru stimularea şi cultivarea creativităţii. egalitarist şi uniformizator. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia. Şi cum noutatea. Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. şi multe altele asemenea lor. Momentul schimbării bate mereu la uşă. care pe zi ce trece devine tot mai anacronic. 3. Azi putem defini imaginaţia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii. afectiv sau motor [85 pag. 27]. presupun trei însuşiri: a. 4. adeseori absolut teoretic. 29]. în detrimentul aprecierii imaginaţiei şi a intuiţiei. eliminarea miturilor care au consfinţit şi au dat legitimitate în ultimele secole unui învăţământ conformist. Încrederea exagerată în metodele tradiţionale. deci şi creativitatea. Trasarea precisă a limitelor şi explicarea raţiunii acestora va induce în mult mai mare măsură în copii o atmosferă deschisă şi stabilă emoţional. dorinţa de a realiza ceva nou. 92]. 61]. Valoarea de fetiş a programei. perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări [73 pag. mai incapabil să se adapteze la schimbările rapide cu care ne confruntăm în societatea globalizată în care trăim la ora actuală. o altă componentă este voinţa. în loc de a adapta şi a personaliza procesul de instrucţie la nivelul real al copiilor. azi . Supraestimarea valorii docimologice a notelor. Multă vreme imaginaţia a fost definită ca un proces de combinare a imaginaţiilor. Pentru ca dimensiunea creativă a educaţiei să devină mai mult un ideal frumos. temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. Imaginaţia. Cultul copilului mediu – orientarea educaţiei la un nivel mediu. 2. în paralel cu subestimarea şi suspectarea din principiu a oricărei noi abordări în educaţie. ca formă supremă şi infailibilă de evaluare a instruirii de către copii a cunoştinţelor predate [56 pag. fenomene psihice noi pe plan cognitiv. decât atitudinea exagerat de permisivă a educatorului [59 pag. deoarece în asemenea condiţii copiii devin nesiguri şi şovăitori. ceea ce se potriveşte numai imaginaţiei artistice.

În fine. de înnoire. 83]. e vorba de acele metode active. cât şi în ce priveşte metodele de educare şi instruire. 40 . stimularea fanteziei apare şi ea ca un obiectiv major. Fiecare dintre aceste trei Însuşiri are însemnătatea ei. 42]. Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate. Apoi. de raţionamentul riguros şi spiritul critic [77 pag. iniţiativa elevilor.b. deşi. modul de predare trebuie să solicite participarea. între preşcolari şi educatori. În primul rând. şcoala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect. democratice. atât în mentalitatea profesorilor. alături de temeinicia cunoştinţelor. Se cer relaţii distinse. cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor de masă. din păcate prea puţin utilizate. trebuie schimbat climatul. ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. s-au creat ici colo clase speciale de supradotaţi. De când se arată că automatele dirijate de calculatoare înfăptuiesc toate muncile monotone. e drept. Pe lângă efortul tradiţional de educare a gândirii critice. ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare [55 pag. pentru a elimina blocajele culturale şi emotive. originalitate. caracteristica principală rămâne originalitatea. Aceasta implică schimbări importante. fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător. stereotipe şi deci omului îi revin mai multe sarcini de perfecţionare. plasticitate c.

Practica pedagogică a demonstrat că obiectivele educaţionale la această etapă se fac mai efective prin utilizarea frecventă a diferitelor materiale didactice. punând accentul pe necesitatea pregătirii copiilor pentru viaţă şi şcoală prin formarea maturităţii şcolare [14 pag. perseverenţa şi voinţa – calităţi atât de necesare viitorului şcolar [79 pag. mini-manuale. 45]. 34]. intelectul. caiete didactice. a „Curriculumului preşcolar. seturi de teste formează atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi dezvoltă curiozitatea.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii Prin aprobarea „Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare în Republica Moldova” şi prin editarea „Curriculumului educaţiei şi instruirii copiilor în instituţiile preşcolare de diverse tipuri” (1997). iar ordinea logică a activităţilor de învăţare presupune respectarea condiţiilor în care materialele didactice contribuie la : 1) Dezvoltarea capacităţilor psihomotorii 2) Dezvoltarea proceselor perceptive 41 . creativitatea. S-a presupus că operarea pe parcursul vârstei de grădiniţă cu diverse jucării. Materialele didactice elaborate respectă particularităţile de învăţare ale preşcolarilor. Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare” (2000) şi a „Curriculumului educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară” (1-7 ani) în Republica Moldova (2008). care ar corespunde particularităţilor de vârstă preşcolară.2. s-a anunţat decizia statului de a restructura în mod fundamental sistemul de instruire şi educaţie preşcolară şi de a conveni un caracter de continuitate între primele verigi ale sistemului de învăţământ : grădiniţă – şcoală primară.

completarea şi activizarea vocabularului. dezvoltarea vorbirii şi dezvoltarea literară. textele literare. expresive şi creative. culegeri de jocuri. texte din creaţia folclorică. Abecedarul preşcolarului. evaluarea competenţelor de creativitate verbală. Fiecare pagină este orientată spre dezvoltarea verbal-artistică a copiilor. ne invidioşi. spunând unele motive altora. 21] [Anexa № 16]. Prevede nu numai învăţarea literelor şi a citirii. corecte. Este necesar de ai învăţa pe copii să-şi aprecieze calităţile personale. seturi de imagini. capacităţile şi incapacităţile. testelor copiilor le vor fi formate şi dezvoltate motivele principale legate de stabilirea şi păstrarea relaţiilor reciproce. povestire. Caietul preşcolarului. politicoşi. Litera este însoţită de imagini. Prin conţinuturile materialelor didactice elaborate s-au urmărit scopul de a permite copiilor să stabilească anumite relaţii de colaborare. Educaţia limbajului : formarea pronunţiei corecte. Cărţile. complete de tablouri. pozitive cu semenii şi adulţii : motivul demnităţii personale. creativitate verbală. dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii elementare. repovestire. caiete didactice. ghicitori. să se comporte [12 pag. abecedare şi dicţionare ilustrate. Copii învaţă în baza Abecedarului să recite. tablourile. spre formarea competenţelor elementare de comunicare. imaginile şi jucăriile le vor ajuta să înţeleagă cum trebuie să fie relaţiile interpersonale.3) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare : a. formarea comunicării verbale elementare fluente. succesele şi insuccesele lor. fondarea priceperii de a învăţa prin intermediul activităţii de joc în baza conţinuturilor propuse. În baza caietelor. etc. familiarizarea cu folclorul şi literatura pentru copii. Prin folosirea corectă a materialelor didactice elaborate se vor pune accentul pe însuşirea normelor etice. educarea capacităţii comunicării culte. 42 . Educaţia literar artistică : dezvoltarea capacităţilor de receptare. antologii de texte. a perceperilor de comunicare [80 pag. dar şi dezvoltarea personalităţii copilului. jocuri-teatru în baza textelor literare. oneşti. folosind pe larg texte din literatura copiilor. formarea perceperilor elementare de analiză a textului literar. dramatizare). dezvoltarea capacităţilor de descriere. să converseze. b. motivele cognitive şi competiţionale. să povestească. cărţilor didactice. fiind deprinşi să fie sinceri. să compună poveşti. formarea competenţelor de reproducere expresivă (recitare. dezvoltarea aptitudinilor de a organiza jocuri-dramatizări. al autoafirmării. cum trebuie să comunice. În practica de lucru a grădiniţelor de copii s-au editat şi s-au implementat un set de materiale didactice. modeşti. 9]. Aceste caiete pot fi folosite în multiple scopuri : dezvoltarea verbalartistică.

organizarea jocurilor cu subiect. Aici le permite copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti. Imaginile şi textele prevăd familiarizarea cu plaiul natal. educaţia literar-artistică. Antrenamentul grafic v-a facilita şi dezvolta priceperi de a desena ornamente. ghicitori. pe realizarea unor conlucrări sistematice. Setul de caiete didactice „Ne pregătim de şcoală” pune un accent deosebit pe rolul adulţilor (părinţilor şi cadrelor didactice) în procesul de activizare a structurilor mintale constructive şi creative ale copiilor. Caietul № 3 Literatură şi desen. Prin acest caiet s-a făcut o încercare de integrare a obiectivelor educaţiei artistico-plastice. cu flora şi fauna plaiului natal. Lucrând independent cu copii. În vederea dezvoltării creativităţii copilului adulţii trebuie să lectureze mai întâi conţinutul textului ilustrat apoi să le propună copiilor să deseneze. selectând poezii. alcătuirea independentă a sfârşitului. descrierea unor personaje. Scopul fiind dezvoltarea priceperilor elementare ale copiilor de a crea ceva în mod independent. Conţinuturile incluse în caiet prevăd un mod neobişnuit de dezvoltare matematică prin intermediul diverselor texte literare. vor încercui grupuri de obiecte etc. să compună poveşti. natura şi dezvoltarea literar-artistică. Cine le vede nu le crede. schimbarea subiectului. completarea textului.Direcţiile principale ale activităţii urmăresc : familiarizarea cu mediul înconjurător. de a-şi forma unele competenţe de lucru manual. să compună o poveste. cunoştinţe şi competenţe necesare. vor colora. extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor despre viaţă. Se recomandă să se respecte anumite tehnologii didactice. snoave. formarea priceperilor elementare de comunicare orală şi pregătirea pentru comunicarea scrisă. Ea constituie partea a II Abecedarului preşcolarului şi este prevăzută pentru grupele pregătitoare. literare şi muzicale. începutului. Caietul № 4 Creativitate. În elaborarea conţinutului acestui caiet se vor realiza o serie de obiective educaţionale generale care creează bazele culturii spirituale ale omului. Conţinutul paginilor prevăd şi includerea treptată a copiilor în lumea literaturii şi a ştiinţelor. creativitatea fiecărui copil şi va evidenţia nivelul pregătirii mâinii pentru scriere. În vederea dezvoltării gândirii verbal – logice şi creative a copiilor li se propune să rezolve integrame. formarea aptitudinilor de comunicare. ghicitori. vor haşura. adulţii le vor forma atitudini. 43 . cine le paşte le cunoaşte … Această lucrare completează setul de lucrări didactice pentru copii de 5-7 ani. natură şi societate. proverbe. etc. Caietul № 1 Comunicare şi dezvoltarea vorbirii are ca obiective majore : însuşirea. Materialul inclus în această carte vizează perioada abecedară şi prevede continuarea lucrului început în Abecedarul preşcolarului. legende. poveşti. şi se vor realiza obiectivele educaţionale. Principiul fundamental este munca individual – diferenţiată cu fiecare copil. Caietul № 2 Matematica. conţinutului textelor literare.

Setul de teste „Cunoaşterea Mediului” prevede conţinuturi şi modalităţi de realizare a obiectivelor curriculare. etc. literare. urmând să haşureze. imaginaţia. etc. În scopul realizărilor obiectivelor curriculare au fost editate şi cărţile unite sub genericul „Să colorăm. creativitatea copiilor. Înglobează conexiuni cu activităţile de educaţie a limbajului. să coloreze.Creativitatea este tratată ca o dimensiune psihologică ce angajează în procesul de creaţie întreaga personalitate şi este considerată o performanţă originală şi de valoare a personalităţii. să deseneze. artistico-plastice. Caietul № 5 Ştiinţe. matematice. faţă de flora şi fauna plaiului. 44 . să învăţăm”. Realizarea itemilor solicită gândirea. Hai să ne jucăm şi să învăţăm – Stela Cemortan. părinţilor şi educatorilor din instituţiile preşcolare şi prevede educaţia literar artistică a copiilor. Aceasta va contribui nu numai la dezvoltarea gândirii creative. atenţia. să contureze. muzicale. În componenţa setului sunt incluse 4 cărţi (mini-antologii) ce conţin texte din folclor şi literatură pentru folclor. comunicarea cunoştinţelor despre mediul ambiant. Setul de caiete „Lumea ce ne înconjoară”. să ascultăm. educaţie pentru ştiinţă şi elemente de matematică. ci şi a mişcărilor mâinilor. Este destinat copiilor preşcolari. Setul de cărţi „Creşte-n casă scump odor”. Prezintă un material didactic prin intermediul căruia se va face educaţia preşcolarilor pentru mediu. în care adulţii concomitent vor realiza şi multe alte obiective : ale educaţiei verbal-artistice. conţinuturile incluse în acest caiet vin să faciliteze activitatea educaţională de dezvoltare la copii a atitudinii pozitive faţă de om şi munca lui.

formarea anumitor calităţi ale personalităţii [3 pag. atitudinea individual – diferenţiată faţă de conţinutul lui. ele determinând modalităţi de activitate a pedagogului şi copilului. că gândirea preşcolarilor e concretă. lărgirea orizontului lor de cunoştinţe pe baza 45 . În organizarea activităţii literar artistice se utilizează trei tipuri de metode pedagogice : A. interpretarea emotivă a conţinutului. Metodele intuitive – se utilizează în procesul activităţii literar – artistice cu scopuri ca : pregătirea copiilor pentru a percepe textul. Tot aici li se mai formează şi anumite modalităţi speciale şi generalizate de acţiune : perceperea conţinutului emotiv şi de idei al textului. îndreptate spre obţinerea anumitor succese în procesul de instruire şi educaţie. Psihologia preşcolară susţine.2. Preşcolarii percep atât mediul înconjurător cât şi literatura mai mult prin intermediul senzaţiilor. la copii se dezvoltă emotivitatea. Scopul principal al dezvoltării literar – artistice este familiarizarea cu folclorul şi operele literare create special pentru ei. 289]. priceperile şi deprinderile necesare activităţii date. priceperi elementare de creaţie (compunere) [2 pag. Familiarizându-i cu textele literare. În pedagogia contemporană o atenţie deosebită se acordă metodelor instruirii şi educaţiei copiilor. intuitiv-imaginară. Scopul educativ prevede educarea la preşcolari a sentimentelor. formarea pe baza textului concret predat a anumitor calităţi şi trăsături de caracter. alegerea de sine stătătoare a mijloacelor de redare expresivă. 58].3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică Metodica literaturii ca ştiinţa studiază legităţile procesului pedagogic efectuat în scopul dezvoltării literar artistice a personalităţii.

Această metodă se foloseşte în cadrul activităţilor pe roluri a poeziilor. 69]. compun o variantă proprie. În procesul observărilor copii acumulează cunoştinţe atât despre însuşirile şi calităţile obiectelor şi fenomenele ce-i înconjoară. repovestirea. caută mijloacele interpretării expresive. recitarea poeziilor. adică aplicarea lor în practică. Metoda de joc – cere îndeplinirea diferitor acţiuni. sau. Metoda exerciţiilor – cere de la copii să pună în acţiune cunoştinţele acumulate în domeniul literaturii pentru copii. O metodă eficientă este demonstrarea filmelor prin care le trezim copiilor un viu interes faţă de conţinutul emotiv al textului le ajută mai uşor să înţeleagă conţinutul de idei şi limbajul operei date. consolidarea cunoştinţelor acumulate de către copii. pedagogie]. Metoda jocului include în sine nu numai consolidarea cunoştinţelor despre textele literare. imitarea mişcărilor personajelor din text. să-şi imagineze personajele din text [89. jocurile. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre fenomenele naturii şi a vieţii sociale. ilustraţiilor şi a tablourilor. Scopul utilizării acestei metode poate fi : pregătirea copiilor către o percepere mai profundă a conţinutului textului. fenomenele lumii înconjurătoare. cât şi despre legătura obiectului cu mediul ambiant [12 pag. Scopurile acestor metode sunt însuşirea profundă a materiei de programă. 75]. alcătuind o povestire. imită mişcările lui [47 pag. Cu caracter creator – copiii singuri. 33]. desenul. formarea unor reprezentări concrete despre mediul ambiant şi obiectele. Suplimentar se introduc şi aşa metode ca : înscenarea. sistematizarea cunoştinţelor copiilor la literatură [12 pag. dar şi a cunoştinţelor din domeniul literaturii. Observarea este una dintre metodele intuitive. demonstrarea teatrelor. aplicaţia şi modelarea lucrărilor colective (după conţinutul operei literare). • Cu caracter de joc mobil – copiii înscenează un text sau creează anumite situaţii de joc şi acţionează din numele eroului literar. O altă metodă este demonstrarea obiectelor.conţinutului textului literar. B. 78]. Metodele practice – aici pot fi utilizate exerciţiile. de repovestire. 46 . La activităţile de literatură se aplică exerciţii : • • Cu caracter imitativ – copiii se stăruie să alcătuiască povestirea sau povestea sa după modelul educatorului sau al autorului. experienţele elementare şi modelarea. dezvoltarea imaginaţiei. dezvoltarea aptitudinilor creatore [12 pag. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre obiectele cunoscute. după dorinţa şi posibilităţile proprii aleg. poveste după modelul scriitorului sau educatorului. să le mărească volumul de cunoştinţe.

Modelarea ca metodă practică a căpătat o răspândire largă în cadrul activităţilor literar artistice. Aici se pot folosi două tipuri de modelare : cu obiecte şi cu modele – scheme. Putem utiliza jocul „Ghiciţi, ce v-am spus?” [23 pag. 118 ] [Anexa № 15]. Metoda înscenării – pregătim copiii către jocurile dramatice şi activitatea teatralizată, având ca scop formarea atitudinii creatoare faţă de conţinutul operelor literare; dezvoltarea spiritului creator; formarea priceperii de a înscena poveştile; educarea dorinţei de a organiza jocuri-dramatizări [12 pag. 63]. C. Metodele verbale – metodele în cauză transferă copiii pe o treaptă nouă de dezvoltare. Scopurile acestei metode : îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre mediul ambiant, viaţa socială şi literară, formării atitudinii emotive faţă de textul literar, dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Povestirea pedagogului este una dintre cele mai răspândite metode verbale în activităţile cu copii. Cu ajutorul acesteia educatorul creează la copii impresii vii, trezeşte imaginaţia,interesul faţă de textul literar contribuie la lărgirea cercului lor de cunoştinţe. Metoda lecturii – trezeşte la copii interesul faţă de carte, faţă de conţinutul textului literar. Apare dorinţa de a mai lectura încă o dată opera. Dacă educatorul sistematic va susţine această iniţiativă a copiilor atunci el va educa interesul faţă de carte, dorinţa de a se adresa de sine stătător cărţii şi de „a lucra” sistematic cu ea [68 pag. 38]. Povestirea artistică a textului – scopul acestor activităţi este de ai familiariza pe preşcolari cu cele mai frumoase opere în proză din folclorul copiilor, de ai face să simtă frumuseţea operei. Aceste activităţi sunt îndrăgite de copii, deoarece în cadrul lor ei au prilejul de a savura frumuseţea cuvântului artistic, de a se familiariza cu viaţa socială şi cea a naturii, cu unii eroi neverosimili. Copii de 6-7 ani încep a manifesta interes mai mare faţă de carte, de fiecare text aparte. Lectura pentru ei devine o necesitate. Deseori terminând citirea textului ei roagă educatorul să le mai citească. Aceasta ne vorbeşte nu numai de apariţia elementelor de dragoste a copiilor faţă de carte ci şi faptul că la ei se dezvoltă atenţia voluntară [12 pag. 122]. Pentru activităţi se aleg poveşti populare cu animale, snoave, basme scurte. De asemenea se povestesc şi unele povestiri cu tematică patriotică despre sărbători. Curriculum prevede următoarele creaţii populare : • • • • • „Ridichea” – poveste populară rusă; „Oul de aur” – poveste populară bulgară; „Ursul păcălit de vulpe” – de I. Creangă [vezi Anexa № 6]. „Mioriţa” – baladă populară „Moldova” – de D. Matcovschi

47

Un loc de seamă la activităţile de citire şi povestire artistică trebuie să le revină metodelor intuitive. Repovestirea – este o activitate de literatură având ca scop principal formarea la copii a perceperii de interpretare expresivă a unui text [12 pag. 125]. La aceste activităţi în faţa copiilor se pun următoarele sarcini : de a asculta atent şi a reţine în memorie conţinutul operei artistice, de a simţi conţinutul emotiv al textului, de a înţelege conţinutul de idei, de a reproduce aproape un text. O atenţie deosebită e necesar să se acorde metodicii organizării aceste activităţi care are următoarele etape : citirea expresivă a textului de către pedagog, conversaţia în legătură cu conţinutul, citirea repetată de către pedagog, repovestirea de către copii, organizarea jocurilor pe baza textului [24 pag. 67]. Se aleg pentru repovestire următoarele creaţii : • • • • • • „Ce este mai tare de cât cetăţile ?” – legendă populară „Capra cu trei iezi” - de I. Creangă „Păcală şi zarzărele” – snoavă populară „Punguţa cu doi bani” – de I. Creangă „Motanul, vulpea şi cocoşul” – poveste populară rusă „Ulciorul cu galbeni” – poveste populară

Copiii povestesc aproape de conţinut, expresiv, utilizează cuvinte din text, expresii literare, observă ce a fost bun în povestirea sa. Memorizarea – se începe încă din fragedă copilărie. Copiilor li se spun poezii hazlii se organizează jocuri amuzante în timpul cărora memorizează poezioare [12 pag. 52]. În grupa pregătitoare se folosesc poezii cu un volum de 2-3 strofe. Memorizarea textului se începe cu o conversaţie introductivă în legătură cu conţinutul textului. Copiilor li se spune o ghicitoare, li se arată un tablou, jucărie, obiect. Se recită poezia de către educator (de 2-3 ori), apoi memorizarea ei de către copii. Ei memorează poezia, o recită pe rând, o înscenează (dacă conţine dialog.). Trebuie atrasă atenţia la recitarea expresivă a poeziei. Poeziile se memorează în întregime şi nu pe strofe, se recită individual şi nu în cor. Pentru recitare la etapa de bază se invită copiii înzestraţi cu o memorie bună, ceea ce permite la ceilalţi copii să înţeleagă şi să însuşească mai bine textul. Trebuie de atras atenţia la conţinutul poeziei : solemn, liric [12 pag. 56]. Compunerea (crearea textelor) - dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a priceperii de a compune este una din sarcinile supreme ale activităţii literar artistice. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini o importanţă deosebită o au următorii factori : conţinutul bogat al vieţii copiilor

48

acasă şi la grădiniţă, activităţile bogate după conţinut la grădiniţă, îmbogăţirea cunoştinţelor despre viaţă, literatură, scriitori, carte [12 pag. 56]. În grupele pregătitoare copii învaţă a compune ghicitori, poveşti după modelul educatorului, după conţinutul unui tablou cu subiect, compun împreună cu educatoarea poezioare scurte de 2-3 rânduri. Formarea priceperii de a crea independent texte de mic volum este scopul final al activităţilor de povestire creatoare, ce se organizează în grădiniţă [12 pag. 57] [Anexa № 18; Anexa № 19].

2.4 Cercetarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare Epoca contemporană formulează multiple exigenţe faţă de personalitatea umană. Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneţ, cu o gândire creatoare. Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii. În instituţiile preşcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un loc important în ansamblul problemelor instructiv-educative, avându-se în vedere atât obiectivele pe care le urmăreşte grădiniţa în pregătirea copiilor pentru şcoală şi implicit pentru viaţă, cât şi influenţa pe care o exercită însuşirea noţiunilor matematice asupra dezvoltării lor generale [50 pag. 12]. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolarilor a jocului didactic matematic [76 pag. 8]. Activităţile matematice au un rol deosebit în cadrul învăţământului preşcolar, care are scop de a contribui la formarea personalităţii copiilor de 6-7 ani. Ele vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa I.

49

maturitate pentru muncă capacitatea de concentrare. dreptunghi. 14]. atenţia şi perseverenţa. asupra formelor. ei pot primi trusele pentru a-şi desfăşura unele activităţi la liberă alegere [50 pag. creează premise pentru asimilarea mai profundă a cunoştinţelor priceperilor şi deprinderilor. capătă încredere în puterile sale intelectuale. conduita socială adecvată în grup. Bernard. Învăţând să deosebească formele: cerc. copilul trebuie să posede. Jocurile didactice incluse la activităţi prin acţiunile lor implică instruirii un caracter atractiv. Fiind create în scopuri didactice. a spiritului colectivist [25 pag.E. atenţia lui fiind spre desfăşurarea acţiunilor şi regulilor de joc [50 pag. Fundalul emoţional al jocului. 45].capacitatea de autoreglare. la intrarea în şcoală. a cantităţilor. De îndată ce copiii au căpătat o iniţiere. personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin: maturitate fizică . devin mai riguros fundamentate din punct de vedere ştiinţific. chiar sumară. Printre diversitatea jocurilor folosite în instituţiile preşcolare un rol aparte îl ocupă jocurile didactice. maturitate morală sentimentul datoriei şi al responsabilităţii. îl face pe copil apt pentru şcoală şi nu însuşirea unui volum mare de cunoştinţe. capacitatea de analiză şi planificare. înţelegerea normei. maturitate volitivă . consideră că. din diversitatea materialului didactic. Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preşcolari. trebuinţa de performanţă [28 pag. Pe lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător. la intrarea în şcoală operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere. pătrat. conştiinţa sarcinii . 25]. triunghi. din bucuria câştigului comun este un factor important în dezvoltarea personalităţii. de a-şi inhiba impulsurile şi de a-şi regla trebuinţele . În jocul „Găseşte o piesă” de aceeaşi formă.rezistenţă la efort . ele fiind special create de adulţi în baza diverselor materiale ilustrative. În procesul jocului copilul trăieşte diverse emoţii. maturitate socială trebuinţa de apartenenţă la grup. 50 . câştigă în ultima vreme tot mai multă importanţă. mărimii şi culorilor mai importante. Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conţinutul lor instructiv şi educativ. stimulează atenţia voluntară la copii. emoţional. Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noţiunilor matematice şi a operaţiilor logico-matematice ce se dezvoltă succesiv în operaţiile gândirii şi inteligenţei preşcolarului şi apoi a şcolarului [23 pag. 113]. a regulii. Achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale. copiii îşi formează reprezentările despre figurile geometrice. izvorât din caracterul lui creator. 13]. se nelinişteşte se bucură. ele păstrează esenţa activităţii de joc : regulile şi acţiunile de joc. Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes. care să-i înlesnească munca de învăţare. maturitate mentală.

cu organizarea schimbului de experienţă. Cemortan. unde începe munca intelectuala independentă. situaţii cu elemente de problematizare. Astfel se formează spiritul de echipă. Tema : Pus-adunarea „Doi ursuleţi lacomi” poveste populară ungară. copiii îşi exersează vorbirea. Copilul îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu ajutorul cuvintelor. de îndrumător. E necesar să se creeze şi diverse situaţii neforţate de învăţare cu utilizarea diferitelor materiale didactice.Comparând obiectele după diferitele lor însuşiri. li se oferă procedee şi pentru deducerea ei în anumite situaţii [23 pag. 15]. Obiectivele curriculare vor fi realizate prin intermediul tehnologiilor moderne a metodelor active. Cu ajutorul acestui caiet copiii însuşesc volumul necesar de cunoştinţe prevăzut de curriculum [11 pag. Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri. Organizarea echipelor permite copiilor să se obişnuiască cu cerinţa de a munci în colectiv. 54]. Treptat însă. Tema : Semnul minus. Jocul „Săculeţul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma. deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire şi de limbaj [50 pag. copilul învaţă să cunoască dimensiunile de mărime şi grosime [Anexa № 12]. Tema : Numărul şi cifra 2 „Păcală şi Tândală” snoavă populară. Ei se obişnuiesc să exprime corect şi cu uşurinţă ceea ce gândesc şi rezolvă practic. activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală. Tema : Numărul şi cifra 3 „Păcală şi cârnaţul” snoavă populară. „Spicul de grâu”. Creangă. îşi însuşesc o terminologie adecvată. în cadrul echipelor trebuie antrenaţi si cei mai timizi. să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa. Bine venite sunt diverse fişe cu conţinut matematic şi caietul „Matematica” din setul „Ne pregătim de şcoală” de S. el este în stare să acţioneze şi în mod independent. Educatoarea are rol de organizator. Paralel cu jocurile sunt binevenite şi diverse exersări. Scăderea. culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin scoaterea piesei din săculeţ. a exerciţiilor permiţând copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti : • • • • • • Tema : Unu-mult „Pupăza din tei ” de I. 73]. îşi dezvoltă vocabularul matematic. fiecare copil luptând pentru câştigarea competiţiei de către echipa sa. În procesul formării reprezentărilor matematice. mărimea şi grosimea piesei numai prin simţul tactil. de a cultiva relaţii interpersonale corecte între copii. Tema : Mulţimea „Crăiasa Broască” poveste populară rusă. de arbitru imparţial [vezi Anexa № 7]. 51 .

Copiii numără figurile şi pun cifra corespunzătoare lor [50 pag. „Gogoaşa” poveste populară rusă. = [50 pag. Tema : Ovalul. egal. mărime. Tema : Numărul şi cifra 7 „Păcală şi pisica” snoavă populară. Apoi stabilesc egalitatea şi inegalitatea numărului de elemente folosind semnele convenţionale : <. Stabilirea egalităţii şi inegalităţii numărului de elemente. Banii şi valoarea lor. 87]. formă. Formarea capacităţii de a se concentra la conţinutul propus pentru rezolvare. „Capra cu 3 iezi” de I. Tema : Numărul şi cifra 8. Tema : Componenţa numărului 7 „Cizmele ogarului” poveste populară bulgară. Plus. Creangă. Creangă. Desfăşurare: Copiii determină numărul de floricele de aceiaşi culoare. Tema : Figuri geometrice „Oul de aur” poveste populară bulgară.• • • • • • • • • • • Tema : Numărul şi cifra 4 „Păcală şi luna” snoavă populară. minus. numărul  Jocul „Cât mai adăugăm ?” Obiectivele : consolidarea cunoştinţelor de numărare în limita 10. a priceperii de a aprecia vizual numărul obiectelor. Desfăşurare : Copiii formează numărul 10 din unităţi mai mici. >. mărime şi indică numărul corespunzător. Pe casetă se plasează 8 pătrate. vulpea şi ogarul” poveste populară. Tema : Evaluarea. Adunarea a 3 numere. Componenţa numerelor în limita lui 9 „Când îşi face câinele casă” poveste populară. Tema : Evaluare. Tema : Consolidare. Jocul „Floricica magică” Materiale : Set de floricele de diferite culori. „Punguţa cu 2 bani” de I. Determinarea componenţei numărului. Curriculum preşcolar prevede următoarele compartimente în care sunt utilizate jocurile : a) Mulţimea. Tema : Numărul şi cifra 5 „Păcală turc” snoavă populară. formă. dezvoltarea competenţelor de rezolvare a unor situaţii problematice. copiii le numără şi determină de câte pătrate e nevoie pentru a forma numărul 10. Banii şi munca.  Obiectivele : Alcătuirea şi descompunerea mulţimilor după anumiţi indici : culoare. 103]. Tema : Numărul şi cifra 6 „Ciocârlia. „Cinstea lui Păcală” snoavă populară. b) Dimensiunea  Jocul „Cine va reuşi mai repede ?” 52 .

a priceperilor de orientare pe suprafaţa plată. evaluarea capacităţii de orientare pe foaie de hârtie. a fanteziei. Desfăşurare : Se demonstrează o imagine pe care sunt redate diferite figuri geometrice însă ne finisate. adecvat siluetei : la stânga. înălţimea. directă şi de o mare intensitate. apoi conştientizând unde pot fi ele folosite [50 pag.Obiectivele : exersarea în aprecieri vizuale a dimensiunilor. Materiale : Set de figuri geometrice. să poată folosi măsura convenţională în diverse situaţii. a imaginaţiei. utilizarea corectă a semnelor. dezvoltarea gândirii logice. asupra disciplinei. d) Orientarea în spaţiu  Jocul „Cu ce se aseamănă ?” Obiectivele : dezvoltarea gândirii logice. panglici centimetrice şi fâşii de hârtie. lăţimea. Ei pot să măsoare la dorinţă proprie orice obiect [46 pag. În urma investigaţiilor realizate am concluzionat că influenţa jocului logic asupra comportării copilului în colectiv. 102]. ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă. asupra caracterului şi a voinţei este permanentă. jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. sus. Desfăşurare : Copiilor li se propune seturi de figuri geometrice din care vor construi diverse imagini. aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. a imaginaţiei. la dreapta. Deci. 72]. Materiale : Rigle. c) Figuri geometrice  Jocul „Chibzuieşte şi construieşte” Obiectivele : evidenţierea componenţelor de a uni corect figurile geometrice. atenţiei voluntare. în utilizarea riglei sau a centimetrului ca unitate de măsură. jos. Desfăşurare : Copiii cu ajutorul riglei şi panglicii centimetrice vor măsura fâşiile de hârtie determinând lungimea lor. Copilul este solicitat să termine de desenat figurile geometrice alcătuind o imagine [46 pag. 69]. 53 .

54 . Dar după cum spunea Aristotel ”desenul trebuie să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului şi să nu devină o meserie” [ 88. în contemplarea peisajelor naturii. pedagogie ]. este o activitate care produce . la rândul ei educaţia estetică fiind o parte principală a educaţiei multilaterale ce trebuie începută încă de la cea mai fragedă vârstă. folclor. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani 3.1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari “Frumosul se educă prin frumos”(Platon) Educaţia estetică poate avea o puternică influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăiri afective în faţa operelor artistice . tradiţii.Capitolul III. artă etc. 81]. Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor . în observarea a tot ceea ce este corect şi frumos în comportarea şi activitatea celor din jur. Astfel ei trebuie învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa înconjurătoare fără să le observe. Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică. Atenţia copiilor trebuie să fie îndreptată asupra valorilor: aspecte din natură. place şi care îi ajută pe copii să vadă frumosul [24 pag.

Desenul constituie un mediu propice posibilităţilor de creaţie ale copilului. Trăsăturile creativităţii (fluiditatea. cunoaşterea prin artă devine mai accesibilă. educatoarei revenindu-i sarcina de a găsi activităţi caracteristice preşcolarilor care să constituie o formă de expresie a imaginaţiei şi creativităţii. Primele lucrări ale copiilor sunt de cele mai multe ori combinaţii de imagini din basme . La vârsta preşcolară creaţia are importanţă majoră în devenirea umană. Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în primul rând în dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive. Referindu-se la activitatea artistică M. manifestate însă într-un grad mai înalt şi îmbrăcând forme extreme de personalitate. cinci niveluri ale creativităţii dintre care la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. asociative care pun accentul pe libertatea asociaţiilor în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. la emoţiile sale faţă de tot ceea ce este frumos. Ca factor intelectual la creativităţii. Ralea consideră că psihologia artistului este psihologia anumitor trăsături. originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. Apelând la afectivitatea copilului. totuşi ea nu se află şi la apogeul calităţii sale [25 pag. flexibilitatea. necesitatea lăuntrică a afirmării. pot avea iniţiativă. Ca formă de expresie a imaginaţiei şi gândirii. Taylor. Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor educatoarea trebuie să folosească acele metode active. chiar dacă pentru omenire creaţia copilului nu are valoare [vezi Anexa № 8]. abilităţi. activitatea artistico-plastică este atât activitate de joc dar şi formă de obiectivare al celor două procese psihice [vezi Anexa № 9]. imaginaţia completează astfel întru-un fel slăbiciunile gândirii. Vizitele făcute la diferite expoziţii de desen şi pictură. după A. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe copil să îl transpună în desenul său. să observe şi să aprecieze 55 . mai largă. Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei fără ca aceasta să fie preocupată de produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. ea fiind acum la apogeu şi pentru că gândirea se află la un nivel de dezvoltare cel mai are de străbătut alte stadii importante de dezvoltare. Prin educaţie copiii învaţă să perceapă . 92]. Există. pot pune întrebări. imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolară o adevărată „explozie “. pot da soluţii [23 pag. 17].L. poveşti ilustraţii cunoscute anterior. Viaţa preşcolarităţii permite formarea şi dezvoltarea creativităţii. Formele artei se manifestă în conştiinţa copiilor îndeosebi pe calea simţurilor. vizionarea unor documentare de artă sau prezentare unor albume tematice ajută copiii să observe aspecte ale realităţii pe care nu le-ar fi sesizat dacă acestea nu ar fi fost oferite sub formă artistică. în formare şi dezvoltarea personalităţii copilului. curiozitatea. atitudini caracteristică tuturor oamenilor. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea. Chiar dacă imaginaţia se află la apogeul manifestărilor sale.

presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite.mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor sau a altor culori de apă. 8]. Activităţile artistico-plastice constituie un cadru eficient în acest sens şi un mijloc de stimularea creativităţii copiilor [29 pag. Percepţia vizuală trebuie îmbogăţită printr-o educaţie corect îndrumată. În grădiniţă sunt multiple posibilităţi de a pregăti copilul să recepţioneze şi să vibreze în faţa frumosului . priceperi. a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. a face combinaţii cu o anumită intenţie întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat. folosirea unor metode pedagogice adecvate dar şi o conduită didactică flexibilă. Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi. să creeze frumosul şi să-l introducă în viaţa sa personală. .familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi tehnic de realizare practică a acestora [64 pag. . folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. neaşteptate între cunoştinţele dobândite sau între acestea şi cele noi. Activitatea plastică este şi o formă de echilibru între lumea interioară a copilului şi solicitările lumii exterioare. A fi creator în sens general. Obiectivele specifice prevăzute în programa de învăţământ vizează formarea unor capacităţi. 56 . deprinderi şi aptitudini ca: .realizarea de compoziţii plastice şi redarea expresivă a unui obiect. creta ) pot lărgi orizontul copiilor şi dau frâu liber imaginaţiei [63 pag.frumosul din lumea înconjurătoare. înseamnă a fi capabil să stabilească legături artistice noi. Astfel. Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului. Strategia didactică este direct responsabilă în mare parte de stimularea potenţialului creativ al copilului preşcolar. Pentru a ţine trează curiozitatea şi interesul copiilor trebuie ca materialul pe care se lucrează să fie cât mai diversificat atât ca formă şi mărime dar ca şi compoziţie. declanşarea motivaţiei pozitive şi afective. 71]. . . De asemenea folosirea diferitelor unelte de lucru (pensula.aşezarea în pagină a elementului temei.respectarea proporţiilor unui obiect sau între două obiecte. utilizând metode de stimulare a creativităţii. 89]. Dar orice activitate creatoare. desenul constituie când o cale de pregătire a imaginii mentale când o rezultantă a acesteia [30 pag. a vedea. asigurarea unui climat educaţional dezinhibant. 88]. De aceea copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. Apoi în desenele lor vor exprima trăirile lor în faţa acestor frumuseţi. În acest sens ea vizează stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de cunoaştere la copii.

aplicaţii. Aceasta vorbeşte despre rolul mare în activitatea lui. În variantele de abordare şi analiză a creativităţii putem delimita trei direcţii: accentuarea produsului creator. Desenând. auditive. capacităţile. a reflectării plastice. Imaginaţia este unul din indicii după care I. motorii). 7]. În grupele unde sunt create condiţii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalităţii armonioase. Produsul este apreciat drept creativ dacă poate fi caracterizat prin originalitate şi utilitate socială. Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creaţie – el se concretizează prin ceva material: desene. A. creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens. interesele). copiii operează în special cu imagini (vizuale. Acest program prevede ca în acest scop educatorii şi părinţii în procesul educaţiei artistico-plastice să-şi orienteze eforturile spre rezolvarea următoarele obiective generale ale educaţiei intelectuale prin intermediul operelor de artă plastică : 57 . ca cel mai important indice definitoriu de creativitate şi elaborarea ca indice a creativităţii care ne indică capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative. a lumii. accentuarea personalităţii creatoare.P. Educaţia intelectuală a copiilor preşcolari conform prevederilor curriculumului preşcolar este orientată spre formarea comportamentului cognitiv şi verbal. Pavlov îi raporta pe oameni la tipul artistic sau gânditor. de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”. este doar o parte a gândirii artistice [75 pag.S. este nivelul superior al cunoaşterii şi nu se poate produce fără acumularea prealabilă a cunoştinţelor.52]. invenţii din material natural. Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii. Originalitatea se exprimă prin noutate şi unicitate [9 pag.Activităţile artistico-plastice contribuie în mod deosebit la educarea gustului pentru frumos şi trezesc interesul copiilor în a-şi compune singuri modelele determinându-i să-şi exprime ideile originale şi să-şi pună în practică iniţiativele. Creaţia este strâns legată cu însuşirile personalităţii (caracterul. Creativitatea bazată pe învăţământul formativ stimulează îndeosebi originalitatea. de a-i pasiona prin visul său. a primului sistem de semnalizare. Gândirea plastică însă. accentuarea procesului creator.

Maier. a trage concluzii. a lua decizii. tendinţa de afirmare şi autorealizare personală. o dezvoltarea curiozităţii. Postolache. Rubenştein. percepţiilor. trecerea ei de la cea intuitivă la cea abstractă. T. Conform convingerilor altor cercetători (D. Piaget. emotivitatea. a compara. atenţiei voluntare şi a imaginaţiei. gândirea imaginativă [23 pag. A. J. Al. a capacităţilor intelectuale. a senzaţiilor. A. un rol decisiv îi revine gândirii divergente rezidată de următoarele caracteristici : originalitatea. Despre importanţa factorilor afectivi şi intelectuali în procesul educaţiei artistice şi cel al dezvoltării creativităţii se vorbeşte pe parcursul a mai multor ani în lucrările semnate de : J. a deprinderilor de a observa. Vetlughin. I. a sesiza. printre factorii afectivi şi intelectuali ai educaţiei artistico plastice şi ai dezvoltării creativităţii. S. clasificarea. Roşca. inventivitatea. M. o formarea abilităţilor intelectuale.). Obiectivul general ce trebuie urmărit şi la activităţile de artă plastică vizează formarea culturii vorbirii şi a competenţelor de comunicare. S. 168]. a analiza. L. o formarea celor mai elementare procedee ale activităţii cognitive o dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ [64 pag. Dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiză. N. 58 . limbajului. memoriei. Toffler ) pentru realizarea cu succes a dezvoltării creativităţii nu mai puţin importanţi sunt şi factorii adiţionali : dorinţa de a crea. fluxul informativ. fluenţa.mâzgăleli spontane urmând ca apoi să caute cu ce sar potrivi unele elemente şi în baza acestora să iniţieze un subiect. curiozitatea. impulsul. Conform convingerilor acestor cercetători. sinteza. Hubenco [26 pag. etc. Berlyne. În ultimul timp se simte o tendinţă de a lăsa copilul liber să facă diverse. flexibilitatea. comparaţia. 18]. Thurstone. 95].o dezvoltarea proceselor psihice cognitive. N. E. atât în familie cât şi în cadrul grădiniţei fac posibilă evoluţia gândirii copiilor. Osborne la gîndirea divergentă adiţionează şi alte variabile cognitive cum ar fi : spiritul de observaţie. Ştern. Maltzman. gândirii. imaginaţia constructivă. Cemortam. Guilford.

89]. interesului faţă de conţinutul identico-semnificativ. favorizarea. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc pregătire intelectuală. muzică. îmbogăţirea nivelului spiritual prin dirijarea procesului de percepere. Folosind plăcerea copilului de a se exprima.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor Jocul reprezintă o activitate deosebită care înfloreşte în anii copilăriei şi îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii sale vieţi. artistice şi spirituale este produsul capacităţilor creatoare [vezi Anexa № 10 ]. Capacitatea de a percepe. fizică a copilului [36 pag. asocieri combinări. tehnologii orientate spre dezvoltarea gândirii în imagini. provocarea curiozităţii. În jocurile copiilor de vârstă preşcolară superioară obiectele substituente nici nu sunt obligatorii. Această capacitate şi stă la baza dezvoltării imaginaţiei. Ana (o fetiţă de 6 ani) priveşte 59 obiective de . Ei învaţă a identifica obiecte şi acţiunile cu ele. Jocul în acest caz se poate desfăşura în plan intern. Obiectivele conceptuale ale educaţiei artistico-plastice pun accentul atât pe conţinuturi. povestiri.Fantezia la copil este ca o arena de lansare către creaţia plastică. 3. modela noi forme. creativităţii. 18]. cât şi spre descoperirea. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. O importanţă decisivă pentru dezvoltarea imaginaţiei o constituie jocurile de roluri. tot aşa cu nu sunt obligatorii nici multe din acţiunile de joc. protejarea şi cultivarea dorinţei de activitate artistico-plastică. mijloace materiale. a-şi asuma cele mai diverse roluri. de a se realiza prin mijloace artistice. Prin imaginaţie copilul realizează diverse comparaţii. perfecţiune la copii [9 pag. În activitatea de joc copii învaţă a substitui un obiect prin altul. tehnică. dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. armonie. 39]. compara. Educaţia artistico plastică este una din cele mai importante activităţi ce poate asigura o bună şi valoroasă dezvoltare a personalităţii [64 pag. morală. creând noi situaţii de joc în imaginaţie. sporindu-şi capacităţile creatoare [23 pag. transforma. 64]. dezvoltarea simţului de frumos. Copiii pot crea poezii. dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor.

legătura reciprocă intermediată dintre „obiect – simbol şi denumirea lui ” îmbogăţeşte latura semantică a cuvântului ca simbol [90]. deşi acest lucru este recunoscut drept condiţie necesară educaţiei. fiind totodată mulţumit de sine că a executant al rolului pe care şi l-a asumat [67 pag. dispar ca să apară altele în conformitate cu noile stări sociale” [4 pag. necesităţile şi trăirile altor oameni. modul ei personal de a se juca [71 pag. cât şi cele iconice îşi asumă pe parcursul jocului funcţia obiectului lipsă. utilizându-le nu numai conform destinaţiei. 184]. Acţiunea de substituire contribuie la dezvoltarea capacităţilor de a acţiona liber cu obiectele. 134-134]. 28-29]. Copilul simulează în joc acţiunile omului. jocurile se schimbă odată cu obiceiurile. 57 ]. Originea jocurilor de copii (conform acestei teorii) nu este doar în necesitatea „arderii” surplusului de energie. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională. ce stă lângă maşina de cusut. Psihologul şi filosoful Vund V. În jocul cu roluri apar premizele reflexiei. or le-a văzut la alţii. ca o capacitate pur umană de aşi conştientiza şi compara propriile acţiuni. care şi-a sprijinit obrazul în palmă şi contemplă păpuşa. Jocurile sunt nişte pre-exerciţii de iniţiere şi antrenare. D. de destindere. cum se execută acţiunea ce face parte din procesul comunicării. pe care a însuşit-o în primii ani de viaţă. : „ jocul este copilul muncii”. a oboselii [70 pag. Jocurile copiilor au un caracter social permanent [26 pag.fotografia unei fetiţe. copilul repetă acţiunile utile pe care le-a îndeplinit ori el. 41]. Gradul diferit al apropierii dintre obiectul – simbol (ce înlocuieşte obiectul lipsă) şi obiectul substituit contribuie la exercitarea funcţiei simbolice a vorbirii. Ca activitate primordială. pe care ele îl înlocuiesc. Prin explicaţia dată ea îşi dezvăluie. 60 . necesităţi şi trăiri cu acţiunile. Ap. Culea în lucrările sale susţine că : „ca şi orice formă de activitate suspusă evoluţiei. XX afirmă că. exerciţii pregătitoare pentru viaţa socială de mai târziu. elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. copilul plânge şi suferă aidoma unui pacient. ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii. deoarece în cadrul lui apare posibilitatea reală de a controla. de veselie şi bucurie. Reflexia condiţionează comportamentul adecvat al omului printre ceilalţi semeni. Ana zice : „fetiţa se gândeşte cum păpuşa coase”. În joc copilul pătrunde semnificaţia specifică a două tipuri de simboluri : simbolurile individual – convenţionale. la începutul sec. Astfel jucându-se de-a spitalul. În joc. jocul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea gândirii reflexive. dar şi în alt mod (o băsmăluţă poate înlocui o bucată de tifon). Încorporat în activitatea didactică. Jocul contribuie la dezvoltarea reflexiei.

11]. modul de transfigurare a realităţii. copiii aleg singuri tema jocului. 49]. povestirea). Se diferenţiază treptat momentele jocului. Jocurile facilitează dezvoltarea creativităţii la copii. precum şi raportul dintre real şi imaginar. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a dezvăluit rolul jocului în educaţia copilului. Stăpânirea unor cunoştinţe mai precise şi a unor deprinderi adecvate îl ajută pe copil să asigure mai deplin concordanţa cu realitatea. jocuri în grupe mici şi jocuri în colectiv. 61 . Ele pot fi clasificate în câteva grupe. jocurile creative au trăsături comune. La vârsta preşcolară mare jocul de creaţie atinge un nivel superior de dezvoltare în ceea ce priveşte tematica şi conţinutul său. Un rol important în desfăşurarea organizată a jocului îl are modificarea raportului asumat şi regulile care decurg din el. Existenţa scopului în joc atrage după sine elaborarea unui plan care se realizează în cadrul discuţiilor şi al acţiunilor de organizare a jocului [4 pag. desfăşurarea propriu-zisă şi încheierea lui. traiul celor adulţi. reflectă evenimente din viaţa socială. structura. Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a noilor ideii şi concepte originale şi utile. Aceste elemente de planificare şi organizare influenţează structura jocului. jocuri-dramatizări (poveste. După conţinut sunt jocuri care reflectă munca. aceasta constituind regula de bază a oricărui joc. relaţiile dintre copii. D. Jocurile creative sunt variate şi multe. Elkonin demonstrează că prin joc se asigură dezvoltarea la copii a capacităţii de orientare în problemele şi motivele activităţii umane şi însuşesc metode de activitate în comun. 57]. V. Vom examina jocurile creative care. repartizează rolurile.J. condiţionate de diferite faze ale copilăriei [4 pag. ei dezvoltă subiectul jocului. jocuri de construcţie sau constructive [81 pag. El fundamentează ideii importante despre activitatea de joc a copilului ca suport al activităţii de învăţare [28 pag. Datele obţinute prin cercetările experimentale au demonstrat că jocurile de creaţie se dezvoltă odată cu dezvoltarea psihică generală a preşcolarilor pe măsură ce ei acumulează o experienţă tot mai bogată. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice. Jocurile au particularităţile lor specifice. pregătirea jocului. Deosebim şi jocuri după modelul de organizare al lor : jocuri individuale. aleg rechizitele necesare. Ne cătând la caracterul multiplu. reprezintă o formă foarte actuală de auto afirmare a copiilor. 51].

Există aici un scop asupra căruia e concentrată toată atenţia jucătorilor. Prin aşa termen voi menţiona acele jocuri. isteţimea („Culorile”. Comunitatea intereselor de joc este o condiţie de promovare a jocului creativ. Unele jocuri au luat naştere în anumite localităţi şi circulă doar aici. 62 . cântec. 22]. Alegerea subiectului acţiunii (tema) în jocul creativ este determinată de scopul educativ.) „Ghici cine e ” [vezi Anexa № 11]. Alegerea subiectului depinde de conţinutul acelor sarcini educative de gradul cărora se introduce jocul. Este necesar ca toţi copiii să fie cointeresaţi de subiectul jocului care va urma. etc. şi să dorească să se joace. numărătoare – toate contribuind la dezvoltarea armonioasă a copiilor. a determina calităţile lor caracteristice (formă. miros. rolul lor instructiv-educativ [13 pag. b. despre traiul şi munca oamenilor. Jocurile dezvoltă aşa însuşiri ca : spiritul de observaţie. în jocul „Gâştele şi lupul” gâştele trebuie să fugă să nu le prindă lupul [vezi Anexa № 11]. poezie. Componenţi obligatorii ai jocului creativ sunt : rolul. care prin conţinutul său sunt legate de dezvoltarea creativităţii artistice a copilului. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că există necesitatea de a introduce termenul de „Jocul creativ artistic”. Pregătirea copiilor pentru joc.” [vezi Anexa № 11]. Jocurile îmbină mai multe elemente : mişcare. Acesta este o condiţie a efectuării pedagogice de aplicare a jocului. Se aplică câteva procedee de împărţire a rolurilor : distribuirea liberă de către copii. Copiii trebuie pregătiţi pentru aceasta. distribuirea rolurilor pe rând [14 pag. Conform acestor componenţi voi argumenta metodica jocului creativ : a. 3]. Cel care organizează jocul urmăreşte ca în planul jocului să fie introduse situaţii adecvate de comportare a copiilor. situaţia inspirată şi subiectul jocului [86]. Dar cele mai multe se întâlnesc în toate satele moldoveneşti.Jocul creativ este o formă de activitate independentă în care apar şi se desfăşoară calităţi creative variate. Multe jocuri conţin lupte competitive. Unele jocuri controlează capacitatea copiilor de a cunoaşte uşor şi exact obiectele. „Inelul ascuns”) [Anexa № 17]. gust. Din jocuri copiii află lucruri interesante despre lumea vegetală şi animală. Distribuirea rolurilor în jocurile creative se face la începutul jocului. c. De exemplu. Un mare efect au căpătat jocurile cu caracter sportiv (jocuri cu împărţire pe echipe) : „Podul de piatră.

Într-un şir de cercetări fenomenul studierii jocului ca formă specifică de activitate a copiilor cuprinde multitudinea problemelor existente în formarea personalităţii copiilor prin activităţi de joc şi ponderea lor în dezvoltarea proceselor psihice superioare [48 pag. 1978. De aceea e important ca copilul să-şi asume roluri pozitive. Metodica promovării acestor jocuri conţine câteva etape: 1) Pregătirea pentru joc 2) Promovarea jocului 3) Generalizarea jocului Pregătirea de joc prevede : procedee anumite de conducere cu jocul. este evidentă deosebirea dintre activitatea intelectuală şi cea de joc. 91]. Jocul trebuie să trezească în copil sentimente frumoase. adică această activitate nu serveşte drept sarcină de adaptare. Elkonin. 38]. afirmă că jocul copilului nu constituie doar reflectarea lumii înconjurătoare ci şi o posibilitate de pătrundere a copilului în viaţa maturului. în cadrul cercetărilor a stabilit etapele dezvoltării jocului în legătură cu formarea intelectuală. Piaget. adică este orientat spre procesul jocului şi trăirile celui ce se joacă.Metodica aplicării şi promovării jocului creativ depinde de măiestria pedagogică a pedagogului. 19]. gingăşie. explicaţiile pe care le dă copiilor. Rolul ce şi-l atribuie îl antrenează. Jocul creativ artistic este cea mai bine venită formă de muncă educativă. 2. J. Conform rezultatelor lui J. citat de D. În activitatea de joc putem evidenţia două particularităţi importante ale jocului. 77]. Jocul nu se caracterizează prin adaptare. brutalitate. Piaget. Dirijarea jocurilor poate fi clasificată : 1. propunerea unei noi teme de joc. Numai în aşa caz el poate să exercite o influenţă binefăcătoare. USEFS. amabilitate sau cruzime. În primul rând jocul se distinge prin caracterul său neproductiv. de cunoaşterea de către el a particularităţilor de vârstă. În al doilea rând în cadrul jocului. Jocul este o şcoală a sentimentelor pentru copil. ajutorul. planul imaginar predomină asupra celui real [34 pag. influenţează sentimentele lui. Intrând în rol el se poartă corespunzător : manifestă bunătate. Victoria Rotaru magistru în psihologie. promovarea preventivă a unor activităţi artistice [25 pag. povaţa pe parcursul jocului. dirijare directă – dirijarea directă este participarea nemijlocită a educatorului în joc. Jocurile au 63 . atenţie. acumulând astfel experienţă morală. dirijarea indirectă – este efectuată pe calea îmbogăţirii cunoştinţelor copiilor despre lumea înconjurătoare şi formarea noţiunilor în baza acestor cunoştinţe [24 pag.

3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani Schimbările ce au loc în procesul educaţional din ţară oferă suficiente puncte de reper şi pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare. se manifestă ca un încăpăţinat. ci o învăţare integrată în efortul constructiv de realizare a proiectului. binevoitori.pentru preşcolari o importanţă excepţională : jocul este pentru dânşii şi învăţătură şi muncă [80 pag. cinstiţi. activităţilor individuale şi colective [11 pag. 69]. 3. după cum numeşte autorul – „învăţare prin / din acţiune” (learning by doing) [45 pag. Dewey. proiectarea didactică. 24]. 6]. dimpotrivă. Copilul se manifestă în joc aşa cum este adevărat : unul poate să arate bun. 27]. pretenţios [27 pag. continue şi finale) atât prin intermediul jocurilor cât şi a exerciţiilor. Jocurile contribuie şi la cultivarea unor norme morale. principiali. săritor. selectarea şi construirea conţinuturilor accesibile. Îi învaţă pe copii să fie buni colectivişti. În viziunea lui J. 64 . altul. disciplinat capabil să accepte părerea majorităţii. proiectul nu poate fi scopul final al procesului educaţional. Este necesar de a cunoaşte modalităţile de realizare a educaţiei preşcolare. a formelor învăţării specifice vârstei. efectuarea evaluării (iniţiale.

reprezentarea unei activităţi pe care avem intenţia să o realiză. sistematizarea şi evaluarea formativă ce conduc la ameliorarea şi perfecţionarea procesului de instruire şi educaţie [63 pag. Cojocaru. fiind : O proiectare eficientă este condiţionată de o pregătire temeinică. Ei consideră că proiectul este o construcţie mentală care poate fi valorificată prin : anticiparea. materialul utilizat. În aria preocupărilor directe privind problema proiectului se înscriu investigaţiile cercetătorilor Al. ceea ce presupune în timp. a acumulării de experienţă pozitivă. Alţii susţin că proiectul este o investigaţie amănunţită. în dobândirea măiestriei didactice. a evitării greşelilor şi lipsurilor. L. observarea zilnică a comportamentului. Autoanaliza activităţii educative este sursa de bază a perfecţionării activităţii cadrului didactic. cu caracter de învăţare prin descoperire. Proiectarea vizează obiectul muncii de recuperare. situaţia de învăţare [45 pag. M. A stabili toate elementele esenţiale şi relaţiile dintre ele. 65 .După cum susţine W. Proiectarea este o activitate continuă. 26]. care presupune un efort deliberat de cercetare al copilului. anticiparea cu cât mai multe şanse de realizare practică a demersurilor educative [63 pag. O proiectare bine realizată permite asigurarea eficienţei activităţii. studierea rezultatelor activităţii copiilor respectivi şi corelarea acestor informaţii într-o fişă de analize psiho-pedagogică [63 pag. Secară. H. 75]. 112]. documentele de proiectare elaborate de minister. 107]. desfăşurată de copil. ci o întreprindere comună a educatorului şi a copilului”. sarcinile de lucrul pentru copii. Pulkkinene. J. ceea ce am vrea să realizăm în viitor. La baza proiectării va sta cunoaşterea copilului prin discuţii cu părinţii. Obţinerea performanţelor înalte în activităţile cu preşcolarii depinde de modul în care educatoarea conduce operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune. proiectarea lor riguroasă. procedeele de muncă individualizată. de cunoaştere a tuturor aspectelor : nivelul copiilor. etapizată în care educatorul deţine toate datele necesare şi poate lua deciziile corecte. este o acţiune practică de cunoaştere.109 ]. V. Kilpatric : „Proiectul nu este o întreprindere a copilului. Găvenea. Eficienţa proiectării depinde de respectarea unor principii şi a unor cerinţe principalele. M. o investigare a unui subiect către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie [45 pag. a ţine cont de toţi factorii ce pot influenţa demersul educativ. Minder. Knoll. Bulboacă. A.

Etapa realizării presupune : 66 . cu scopul de a le constata utilitatea. Definirea operaţionalizarea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate în cercetare. eficienţa neajunsurile. dar ele pot fi raportate la clasificarea fundamentală aplicativă [G. Desfăşurarea cercetării pedagogice impune parcurgerea unor etape. Etapa formulării problemei are următoarele cerinţe : • • • • • • • • Exprimarea clară. Angajarea inovaţiei. de Landsheere. 2. Stabilirea clară a obiectivelor cercetării. respectarea unor cerinţe şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice : 1. de componente ale sistemului de învăţământ sau ale procesului de predare-învăţare. pag. Stabilirea tipului de investigaţie. 254-259]. Cercetări psihopedagogice (transdisciplinare. filosofică – acţiune. Cercetarea pedagogică aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învăţământ cu aplicabilitate în practica şcolară şi preşcolară. de a asigura educarea şi formarea. prospectivă şi retrospectivă. de ale moderniza. constituind baza cercetării pedagogice fundamentale [63 pag. În literatura de specialitate se mai întâlnesc o serie de alte taxonomii ale cercetării pedagogice : cercetare normativă – cercetare operaţională. 1992. instruirea tinerii generaţii în condiţii sporite de randament şi calitate. cu rezultate ce pot fi aplicate foarte curând în activitatea didactică.Cercetarea pedagogică este o activitate ştiinţifică de investigare a sistemului sau a procesului de învăţământ. în predare şi învăţare. O altă clasificare a cercetării se referă la criteriul numărului de discipline ştiinţifice implicate : • • Cercetări pedagogice propriu-zise (abordare didactică unidisciplinară). sau unor aspecte particulare ale acestora.114]. de a le ameliora. presupunând viziune psihologică şi pedagogică). de fenomene. Etapa proiectării cuprinde : Alegerea metodei. În practica cercetării intră o gamă variată de aspecte. Delimitarea şi alegerea surselor. 3. Formularea ipotezei cercetării ce urmează a fi verificată experimental sau prin observare sistematică.

convorbiri [ 63 pag. despre aptitudini. generalizarea experienţei pozitive rezultate în urma cercetării [63 pp. Organizarea cercetării. Elaborarea unor studii. Observarea sistematică serveşte şi pentru întocmirea fişei psihopedagogice a copilului care poate fi considerată o mică cercetare psihopedagogică. Evaluarea rezultatelor cercetării. Redarea grafică a rezultatelor. 4. În caz de incertitudine cercetarea se reia şi se compară rezultatele obţinute cu datele iniţiale. Cercetarea pedagogică apelează la observare mai cu seamă că aceasta nu presupune aparataj. Analiza produselor activităţii a lucrărilor. a activităţii creative. Ancheta poate fi în formă scrisă sau orală. Analiza rezultatelor şcolare (fişe de evaluare. fişe de observare). Observaţia are aceleaşi reguli ca şi metoda observării. 67 . în activităţile alese. Prelucrarea şi analiza pedagogică a rezultatelor statistice. la joacă. Redactarea unor concluzii preliminare.• • • • • • • • • • • Alegerea metodelor. a unei lucrări de cercetare. Extinderea rezultatelor. tehnicilor. Etapa finală presupune : Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici. Principalele metode de cercetare sunt : observaţia şi experimentul. determinarea echipei. mijloacelor de cercetare. Experimentul ce aparţine în egală măsură tuturor cercetărilor ştiinţifice. Stabilirea relaţiilor dintre ipoteze şi rezultate. despre nivelul cunoaşterii. instrumente costisitoare. în mediul familial aduce informaţii despre personalitatea în formare. metode. temperament. trăsături de caracter. Studiul documentelor de programare emise de minister. Prelucrarea datelor prin mijloace clasici sau cu ajutorul calculatorului. numit şi observare dirijată.117-118]. 119]. Cele mai cunoscute şi aplicate metode sunt : Observarea copiilor în grădiniţă în mod spontan şi sistematic. procedee. Observarea copiilor în timpul activităţilor. instrumente de investigare supuse atenţiei cercetătorului. (Auto)biografia : curriculum vitae.

Experimentul presupune să se înceapă cu o ipoteză experimentală apoi se aleg metodele potrivite fiecărei etape. După realizarea desenului copiii au fost intervievaţi cu scopul obţinerii informaţiei suplimentare. care au avut drept scop determinarea particularităţilor de personalitate. izvorul apariţiei noului” [11 pag. de percepere şi trăire emoţională a relaţiilor interpersonale în familie. Teste de personalitate : metodele „Scăriţa” şi „Cum sunt eu ?” orientate la studierea auto aprecierii copilului şi a imaginii de sine. jocurilor logice. [vezi Anexa № 3] Au fost fixate particularităţi ale desenului ca : consecutivitatea desenării elementelor componenţa familiei desenate consecutivitatea desenării membrilor familiilor stilul comunicării în familie 68 . a sprijinului dat de colectivul din care face parte. Aplicarea testului : Copilului i se propune să deseneze pe o foaie A4 familia sa. cu precauţii deontologice [63 pag. 3. Vîgotski afirmă : „ evaluând gradul de dezvoltare a unei persoane. [Anexa № 14] L. trebuie să ia în calcul nu numai calităţile formate. Tehnica „Desenul familiei” Scopul : determinarea particularităţilor relaţiilor în familie şi a locului său între adulţi. Pentru determinarea fricii la copii a fost utilizat „ Ce-ai face dacă …?”. Experimentul poate fi abordat cu succes. şi de educator sau institutor cu condiţia pregătirii prealabile în domeniul etapelor. 1. determinarea autoaprecierii copilului şi a imaginii de sine. comentariile. În timpul desenării se fixează consecutivitatea desenării elementelor. metodelor. Metode proiective „Desenul familiei”. 2. ci şi cele în formare. Cercetările empirice New Look au introdus în metoda proiectivă noi categorii „control” şi „stil cognitiv”. Folosirea testelor. evaluărilor contribuie la sporirea calităţii instruirii. reacţiile emoţionale. tehnicilor experimentale.” Tot el susţine că „ instruirea este eficientă doar atunci când precede dezvoltarea şi nu-şi are rostul dacă nu constituie un imbold spre evoluţie. În cercetare au fost utilizate următoarele metodici : 1. 36]. „Testul arborelui”. Din grupul metodelor proiective au fost utilizate „Metode de studiere a produsului activităţii”. 220 ]. Învăţământul contemporan este centrat pe copil şi pe formarea de competenţe. astfel încât membrii ei să fie preocupaţi de lucrul casnic.

Teste de personalitate a) Testul „Scăriţa” Scopul : studierea autoaprecierii copiilor de 6-7 ani.- gama culorilor plasarea desenului pe foaie. − dacă pe treapta a III-a. 33 % din copii s-au văzut plasaţi pe treapta de jos. a V-a – autoapreciere adecvată. În rezultatul cercetării am obţinut următoarele rezultate care le-am prezentat în tabelul № 1. Pe care treaptă te va plasa mama?. Diagrama № 1 Vizualizarea datelor „Autoaprecierea copiilor după metoda „Scăriţa”” 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III Supraapreciere Apreciere adecvată Subapreciere Metoda „Cum sunt eu ?” Rezultatele obţinute sunt prezentate în : 69 . a II-a treaptă – subapreciază. − dacă pe treapta a VI-a. Astfel a ajuns la concluzia că numărul mare de copii care se subapreciază ne vorbeşte despre faptul că aceştia duc lipsa unei comunicări cu adulţii care-i influenţează la formarea unei autoaprecieri adecvate. după care se adresează întrebările : „Pe care treaptă tu te vei plasa?. Tabelul № 1 „Rezultatele autoaprecierii copiilor după metoda „Scăriţa”” Nivele de autoapreciere № total copii (%) Supraapreciere 42 % Apreciere adecvată 25 % Subapreciere 33 % Datele din tabelul № 1 indică lipsa unei autoaprecieri adecvate la respondenţi : 42 % au prezentat o supraapreciere vădită. şi graficul № 1. Dar tata?. Aplicarea testului : copilului i se oferă foaia cu o scăriţă desenată cu 5-7 trepte şi se explică semnificaţia treptelor. Analiza rezultatelor : − dacă copilul se plasează pe I-a. 2. răspunsurile se înregistrează. Pe care treaptă te va plasa educatoarea? ”. a IV-a. VII-a – supraapreciere. şi 25 % s-au apreciat la justa lor valoare. plasându-se în toate situaţiile pe prima treaptă.

au tendinţa de a se sub şi supra aprecia. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. frica. unde am determinat gradul de apreciere a evaluărilor atât iniţial. Aici constat că nivelul dezvoltării copilului a crescut. de aplicare independentă a elementelor se reflectă în capacitatea de autoapreciere adecvată aplicarea metodei şi a chestionarului „Ce ai face dacă…?” [Anexa № 13]. acestea fiind manifestări tipice ale subaprecierii. aceste manifestări ne fiind specifice vârstei lor. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la aceste două metode confirmă ultima parte a ipotezei cercetării.Tabelul № 2 Nivele de autoapreciere № total copii (%) Foarte înalt 36 % Înalt 13% Mediu 23 % Scăzut 28% Foarte scăzut 0 Aceste cifre ne indică că la copii aceştia este tendinţa de supraapreciere peste 45 % şi sub apreciere 28 %.  Proba № 1 Comunicarea „Este corect ?” 70 . Diagrama № 2 comparativă a autoaprecierii copiilor 50% 40% 30% 20% 10% 0% Metoda "Cum sunt eu ?" Metoda "Scăriţa" I II III Datele din tabel prezintă rezultatele similare la fiecare nivel de autoapreciere. redarea corectă a formelor. În urma cercetărilor efectuate asupra principalelor ipoteze care menţionează formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderii. iar nivelul de autoapreciere adecvată este minim 23 %. − La copii se manifestă accentuat elementele afectivităţii negative : anxietate. neliniştea. am obţinut următoarea informaţie : − Copiii cu capacităţi înalte de creativitate. Pentru cercetarea evaluării nivelului de dezvoltare a comportamentelor : social şi cognitiv am folosit o serie de teste. atitudine pasivă. În timpul sarcinii de lucru la copii cu autoaprecierea cu nivel scăzut s-a observat manifestarea unei stări încordate. agitaţie în timpul sarcinii de lucru. formativ cât şi finale.

iezii. 2. pădurea. Dimensiunile pot varia. fiinţe. Desfăşurarea. Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti. Copilului i se propune să deseneze cât mai multe obiecte. Materiale. Barem : − Nivel inferior – a numit un singur fragment de poveste. Episoadele improvizate să fie cât mai variate.Testul № 1 „ Este corect ? ” Obiective. Tot ce poate înota.  Proba № 2 Imaginaţia „Compune o povestire” Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte ” Obiectiv : dezvoltarea imaginaţiei vizuale şi a creativităţii. Nivelul inferior – dacă a desenat o singură imagine. să spună din ce text face parte şi să povestească anumite fragmente. Desfăşurarea: Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare şi li se cere cât mai multe obiecte. Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra. 4. 3. 71 . vulpea. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului ne corespunzător. a vorbirii coerente. 3. Barem : 1. 53]. Nivel mediu – a desenat 2-3 imagini. Tot ce poate zbura. Copilul ce depistează erorile. masa de ceară. raportarea noţiunilor integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă. Condiţia de bază: Se interzice de a utiliza figuri ce nu sunt indicate pe desen. Desfăşurarea.  Proba № 3 Gândirea „Integrarea noţiunilor” Testul № 1 „ Integrarea noţiunilor ” Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gândirii. altele nici o dată. − Nivel superior – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute [14 pag. Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului. Nivel superior – a desenat mai mult de 3 imagini [46 pag. Regulile jocului. capacitatea de a generaliza. 71]. Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii. texte literare. Toate animalele care trăiesc în pădure. lucruri : 1. − Nivel mediu – a numit 2-3 fragmente de poveste. utilizând figurile geometrice de pe desenul propus (în partea de sus a desenului se propun modele de construcţie) [vezi Anexa № 4]. se anunţă. lupul. 2. făcând apoi precizările respective. Unele figuri pot fi utilizate de mai multe ori.

Toate legumele care se pot consuma. la stânga. în spate). 10. 6. la stânga la dreapta lui. Nivelul inferior – dacă copilul a dat 3 răspunsuri din 10. Barem : 1. la spate. Toate obiectele care fac zgomot. 2. 9. Nivel superior – dacă a răspuns la toate 10 întrebări [46 pag. Materiale : Corpuri geometrice. trebuie să numească ce corpuri geometrice se găsesc în faţa lui. finală 0% Comunicarea Imaginaţia Gîndirea imaginaţie şi gândire privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o uşoară creştere. Toate hăinuţele de care ai nevoie. Tot ce poate fi confecţionat din lemn. Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor. în faţă. În continuare copilul stând în centrul camerei. 15]. 72 . Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 3 Comunicarea Imaginaţia Gândirea Evaluare iniţială 35 % 28 % 25 % Evaluare formativă 38 % 33 % 34 % Evaluare finală 43 % 41 % 42 % Diagrama № 3 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor 50% 40% 30% 20% 10% Evaluare iniţială Evaluare a evaluării Evaluare formative şi finale la comunicare.5. 7. Nivel mediu – dacă a dat 4-5 răspunsuri din 10. la spate. 3.  Proba № 4 Perceperea „Completează figurile” Testul №1 : „Sesizarea spaţială” Scopul : Dezvoltarea percepţiei spaţiului (la stânga. 8. Toate fructele care se pot consuma. Propunem să spună unde se află fiecare obiect. la dreapta lui la o distanţă de 40 – 50 cm. la dreapta. Valorile medii calculate la 3 probeformativă : iniţiale. Desfăşurarea : Sunt aranjate corpuri geometrice în faţa copilului.

Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 4 50% Percepţia 40% Atenţia Memoria 30% 20% 10% 0% Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea finală 32 % 39 % 45 % 23 % 37 % 43 % 27 % 35 % 46% Percepţia Diagrama № 4 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor Atenţia Memoria 73 Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală . Examinând rezultatele. Vişinele sunt dulci. Cerul este albastru.  Proba № 5 Atenţia „Compară desenele” Testul № 1 „Transcrie punctele” Obiectiv : Dezvoltarea atenţiei voluntare. important e să se ţină cont de : − numărul de puncte copiate. 3.Barem : Se consideră nivel superior cazul când copilul a rezolvat toate însărcinările timp de 45 – 60 sec. Corabia pluteşte pe mare. Nu este obligatoriu să reproducă propoziţia integral. Se admite mărirea/micşorarea dimensiunilor desenului (nu mai mult de 2 ori). Barem : Pentru apreciere se ia în consideraţie timpul consumat în întregime la realizarea modelului propus (20 sec. − aranjarea punctelor pe foaie în corespundere cu modelul. enunţurile se mai repetă încă o dată. 4.) [46 pag. important e să reţină sensul ei. Desfăşurarea : Copilului i se propune să copie modelul expus pe desen [vezi Anexa № 5]. Copilul trebuie să repete enunţurile pe care le-a memorat. Bunica poartă ochelari. Barem : Pentru fiecare răspuns corect copilului i se acordă câte un punct. Primăvara se topeşte zăpada. 5. În caz dacă copilul nu reuşeşte să memoreze. Este considerat nivel super al memoriei care a numit toate enunţurile corect [46 pag. Soarele are formă rotundă. Desfăşurarea : Se citesc următoarele enunţuri : 1. 6. 2. 49]. capacităţii de a respecta instrucţiunea. 29]. [46 pag.  Proba № 6 Memoria „Desenează silueta unui copil după memorie” Test №1 „Memorează enunţul” Obiectiv : Dezvoltarea memoriei logice. 57].

Creativitatea poate fi încurajată prin : a. trăiri care îi sensibilizează. 3. Personalitatea mare este vârsta formării unor importante orientări valorice ale copilului şi aceasta se realizează în procesul socializării sale. o anumită atitudine faţă de ceea cel înconjoară. a lui Dumnezeu. anumite norme morale. c. cu un conţinut şi o logică specifică. 2. În decursul vieţii pe pământ omul a tot creat.Valorile medii calculate la 3 probe a evaluării : iniţiale. să-şi formeze competenţe şi aptitudini. copilul îşi formează la baza celor audiate. să descopere. Astfel de trăiri care adesea nu pot avea loc în realitate îi permit copilului să-şi creeze un anumit comportament. jocurile artistice creative îmbogăţeşte lumea interioară a copiilor. să însuşească cunoştinţe. deoarece fără ea nu există prezent şi viitor. le trăiesc emoţii. Având succes la operele literare. încurajarea procesului. În concluzie analiza teoretică şi conceptualizarea creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani ne-au permis să deducem următoarele repere şi concluzii : 1. atenţie şi memorie privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o creştere substanţială. b. acceptarea ideilor neobişnuite ale copiilor.” În psihopedagogie e demonstrat că literatura pentru copii. Concluzii : Creativitatea prin bogăţia conţinuturilor îl ajută pe copil să perceapă. şi apare ca o componentă a sistemului social. Ridicarea nivelului de dezvoltare a creativităţii copiilor trebuie realizat pentru integrarea lui în viaţa socială. cu o structură. formative şi finale la percepţie. Educarea creativităţii copiilor este un proces continuu care pune în valoare potenţialul creativ al acestuia. să creeze. având funcţii de realizare şi transformare a raporturilor subiect-obiect. 4. folclorul. Creativitatea este de natură socială. adaptarea la ideile copilului. el fiind tot o creaţie. O adevărată creaţie este aceea prin care autorul îşi exprimă trăirile interioare. la bogăţia spirituală a poporului. învăţate. E cunoscut sloganul „Creaţia e necesară. 5. Compătimirea şi înţelegerile manifestate pe 74 .

Educatorul în procesul organizării activităţilor trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaţionale. de cultivare a calităţii nobile omeneşti. presupune că în orice decizie educativă ţine seama de trăirile copiilor şi îşi aduce permanent aminte că a fost şi ea copil. crearea soluţiilor şi abordarea a unor atitudini creative în faţa realizărilor problemelor de zi cu zi în cercetarea creativităţii. soluţiile variate şi flexibile care să corespundă nevoilor copiilor. mijloace. Educatorul trebuie să planifice jocuri artistice creative. Weisberg R. Ei consideră că supravieţuirea omului depinde de dimensiunea creatoare a factorului uman. În faţa educatorului sunt înaintate următoarele cerinţe : participarea şi implicarea motivaţională în actul educativ. Artele constituie factorul cel mai important în procesul de formare. deschiderea trebuie să accepte permanent noul.P..W. facilitatea constructivă.. activităţi cu conţinut creator. cu părinţii.. Toţi aceşti cercetători susţin că creativitatea este o necesitate socială. în scopul de a evidenţia nivelul de percepere a operelor literare de către copii. astfel ei învaţă a aprecia faptele. parteneriatul. să organizeze convorbiri speciale în baza textului. a calităţii vieţii şi a existenţei societăţii. oferind opţiuni diferite copiilor şi lăsându-i pe ei să aleagă materiale diverse. Fiecare individ acumulează şi posedă un anumit volum de cunoştinţe. flexibilitatea în planificare. lucrând împreună cu colegele sale.. sărbători conform cerinţelor curriculare reieşind din teoriile noilor educaţii. o anumită experienţă de viaţă care contribuie la formarea intelectului şi personalităţii lui. ascultătorul (copilul) să se încadreze nemijlocit ca participant activ la cele expuse în text. Pentru a uşura receptarea operelor literare de către copil este important să se respecte următoarele condiţii : • • • adultul să prezinte textul într-un mod captivant. însuşesc normele morale acceptate de societate. cu specialiştii şi cu membrii comunităţii care îi pot sprijini efortul educativ.parcursul operelor literare le ajută copiilor să perceapă evenimentele din viaţa personajelor descrise în text. fiind principala condiţie a progresului economic şi social. Rogere C. Alport G. forme de organizare a procesului de învăţământ în instituţiile preşcolare pentru a stimula şi dezvolta creativitatea la copii. Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativităţii la copii. reflexivitatea pentru că trebuie să considere şi să reconsidere permanent ceea ce observă la copii şi să analizeze cu atenţie datele. dar mai apar încă dificultăţi în auto aprecierea adecvată. empatia. distracţii. decizii şi activităţi. Ţinând cont de primele ipoteze putem vorbi despre : 75 . În partea teoretică a lucrării ne-am oprit asupra analizei a concepţiilor diferitor autori cu referinţă la creativitate : Guilford J. şi alţii.

Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ la copii. 2. Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizarea sarcinilor. Să li se ofere posibilităţi de câte ori este posibil pentru a-şi da părerea. Reperele teoretice şi experimentale ne-a permis să desfăşurăm următoarele activităţi : • • • • familiarizarea cu mediul înconjurător arta plastică lucrul manual reprezentări elementare matematice 76 . sentimentelor : 1. cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu atât mai mult potenţialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate. 3. la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele. libertatea. obiectelor. fluenţă. a capacităţii de a fi creativ la alcătuirea şi redarea formelor. frumosul. adevărul. dar se simte necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru. originalitate.- formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderilor la copii. Astfel capătă o doză de încredere în sine şi fiecare următoare sarcină o va realiza cu mai multă ardoare. coerenţă. Încheiere Cercetările au fost realizate în contextul reformei curriculumului naţional reieşind din perspectiva noilor educaţii. variabilitate. - Din ultimele ipoteze putem concede. Conţinutul de bază a educaţiei constituie :  operele literare – având ca scop formarea personalităţii  arta plastică – dezvoltarea capacităţilor creatoare  jocurile creatoare – dezvoltarea creativităţii artistice. Copiii trebuie să fie învăţaţi să-şi folosească imaginaţia în exprimarea emoţiilor. a-şi expune toate ideile. flexibilitate. Adulţii trebuie să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoţiilor. propunerilor.

Iaşi. au fost elaborate proiecte didactice. S. "Creativity. Chişinău.H.Sinteze de psihopedagogie specială. Axentii I-A. Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice." (varianta electronică). Andre de Peretti. şi nu în ultimul rând va fi bine venită tinerilor specialişti la predarea cursului de Pedagogie preşcolară. 4. Iaşi.• • • • activităţi de educaţie muzicală activităţi de educaţie fizică dezvoltarea vorbirii literatura artistică. Educaţia în schimbare. Harrington. jocuri creatoare. Alois Ghergut . 2006. formele. Iaşi. 1986. Psihologie.Introducere într-o pedagogie a libertăţii. Polirom. 1998. În cercetare sunt arătate principiile. 2. psiho-pedagogie. Teoria educaţiei. Barron Frank and David M. numărul de pagini : 192. Polirom. 2005. numărul de pagini : 160. Albu Gabriel . educatorilor. numărul de pagini : 424. şi desigur studenţilor la specialitatea pedagogie/psihologie. Intelligence and Personality. 3. teste. metodist. 77 . Bibliografie 1. metodele. Gîndirea pedagpgică în Basarabia (1918-1940). Modelul elaborat va fi de folos managerilor preşcolari : director. 5.

Învaţă jucîndu-te.D.6. Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală .Istoria pedagogiei. numărul de pagini : 288. Cucoş Constantin . Chişinău Universitas 2001. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale. Iaşi.” Bucureşti 1964. Constantinescu. numărul de pagini : 105. 8. psihologice. revăzută şi adăugită). Cristea Sorin – Dicţionar de termeni pedagogici. „Dezvoltarea copilului prin joc. 1998. Iaşi. 1970. 1999. Claparedé E. Psihologie şcolară. 1991. Chişinău. număr pagini: 464 21. Ed. 2001. Neamţu Octavian „Mecanismul cercetării. Stoleru P. Didactică şi Pedagogică. 16. (Ediţia a II-a. Metodica organizării activităţilor literar-artistice ale preşcolarilor. numărul de pagini : 160. 19. Cucoş Constantin . Călcîi Maria.. 12. 23. Polirom. Politică. Lyceum. Lumina. 1998 9. numărul de pagini : 25. 1983. Chişinău. Editura Ruxanda. „Pedagogie”. Bejan F. Cojocaru C. numărul de pagini : 130. Ed. numărul de pagini : 301. psihoeducaţionale). 20. Culegere de articole : Evaluarea la debutul şcolar (abordări inovaţionale). Copilul la debutul şcolar. E. Institutul de ştiinţe ale educaţiei. Chişinău. 2008. 2001. 2008. numărul de pagini : 140. Ed. Tipografia Universităţii. Bucureşti Ed. Arta plastică în instituţiile preşcolare. Iaşi. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Polirom. numărul de pagini : 736.P. Lumina. Bontaş Ioan. Chişinău. Cemortan S. Iaşi. Chişinău. 18. Cemortan S. Chişinău.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului creativ (implicaţii practice. învăţare. Cosmovici A. Polirom. Ciobanu-Mocanu L. Creativitate şi inovaţie. „ Dezvoltarea creativităţii la preşcolari”. Bucureşti. 2003. Polirom. ALL Educational S. 13. 10. Consideraţii psihologice asupra scientismului. numărul de pagini : 96.Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. Bucureşti.Pedagogie. 22..1975. 1975 17. Cucoş Constantin . Contribuţii la teoria şi practica organizării ştiinţifice”. 78 . Chişinău. Bădina Ovidiu. muncă. numărul de pagini : 96. Chirev A. 7. Cartier. 11. 14. Bucureşti. 15.A. Particularităţi psihologice de vîrstă ale elevilor din clasele primare. Cemortan Stela. 24. Calistru R. Iacob L. 2003.

37. numărul de pagini : 160. Karl G. 31. 33. III. Racu Al. Joiţa Elena . 1999.Dicţionar de pedagogie. numărul de pagini : 352. Bucureşti. Didactică şi Pedagogică. numărul de pagini : 344. Sawyers. Moran. Chişinău." 2001 43. Chişinău 1997. Zemţov T. 41. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă. "Original Thinking in Preschool Children. numărul de pagini : 70. Chişinău 11-13 decembrie” 1996.. Roberta M. 2007. Bucureşti. Racu I.".. numărul de pagini : 176. 34.. Păişi Lăzărescu M.” Bucureşti 1975. Danii A. Îndrumări metodice „Desenul. Druţă M. 2004. „Psihologia jocului.A. Elconin D. numărul de pagini : 50. 2001. R. Iaşi.. Editura Didactică şi . Psihologie generală. Janet K. numărul de pagini : 112. Milgrim. 2001. Lumina. 28. 26. Materialele conferinţei ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire. „Creativitatea”. Activităţi creative ale elevilor de vîrstă mică.” Bucureşti 1976. Gusac M. Zlate M.Pedagogie. Chişinău. Polirom. Chişinău. 35. Ezechil L. Verza E.Psihologia copilului. 40. 2007. Zenke . 36. Groves Melissa M. 2003. „Jocul şi jucăria. Horst Schaub. Polirom. Ed. Macavei E. Bucureşti. Bucureşti. and James D. Ed.. E.V. 1972. Garboveanu Maria – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţămînt. III. Editura V& I Integral. Chişinău. 27. Janet K. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Pedagogie. and Victoria R. Lumina. 32. Jelescu P.Laborator preşcolar. Iaşi. (2001) . Aramis. Tipografia Centrală. numărul de pagini : 230. Bucureşti. Sawyers. 1995. Golu P. Bucureşti 1980. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 42. 38. Nestor Iacob Marius. (1992) Pedagogică. 29.25. Aramis. Intervenţia psihopedagogică în şcoală incluzivă.” Bucureşti 1965. Moran James D. numărul de pagini : 270. 30. Fu.A. 79 . Cunoaşterea elevului. 39. modelajul şi lucrul manual în grădiniţa de copii. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri. Fleorina E. "Reward and Ideational Fluency in Preschool Children. Melnic P..

Bucureşti. Editura Didactică şi Pedagogică. Chişinău. numărul de pagini : 43. Pascari V. Roco Mihaela. Chişinău. Orizonturi. Şchiopu U. Bucureşti 1972. Ed. numărul de pagini: 100. 58.educaţie ecologică. Perjan C. Editura Enciclopedică Română. 2004. 55. numărul de pagini : 160. 1991. Creativitatea. 62. 50. 56. 52. Psihologie. Lumina. Păruş E. Răfăilă E. 2002. 1993. Chişinău. numărul de pagini : 120. numărul de pagini : 248. 2008. 80 .Educarea creativităţii la vârsta preşcolară. 54. Pascari V. 2007. Psihologia Copilului. 1998. numărul de pagini : 190. Academiei Române. Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti. Polirom. Savca L. Situaţii pedagogice. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. Chişinău. 1973. Roşca AL. Bucureşti. Psiholgia dezvoltării şi psihologia pedagogică. 46. Păun Emil. Stoica A.Creativitatea elevilor. Lumina. Racu I. 53. 2005. Bucureşti. Polirom. Popescu – Niveanu P. 49. 60. 45. 57. Tărîţă Zinaida. Chişinău. Bucureşti. Roşca Alexandru. Educaţia Didactică şi pedagogică. Iaşi. 47. 1979. numărul de pagini: 246. „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”. 1991. Dan Potolea . numărul de pagini : 202. Teodorescu Barbu. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. 1967. numărul de pagini : 158. Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale. Iaşi. Chişinău. (1971) . Roco Mihaela. 1993. Editura Ruxanda. Stimularea creativităţii copiilor ciclului primar. „Creativitatea”. CEP USM. 59.Pedagogie. Sova S. 1994. 48. Editura Aramis. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. 61. Lumina. Psihologie. 51. Cunoaşterea mediului . Lumina. Tipografia Panfilius. Oprea Nicolae. Iaşi. Colaborare şi educaţie. 1967. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte.. Mîine vom fi şcolari. . Pereteatcu M. Bucureşti.. Colecţie. 2003. numărul de pagini : 120. Nicolae Iorga şi educaţia maselor. Ostrovskaia L.44. „Creativitate şi inteligenţă emoţională”. 2002.

71. 77. № 2-3. 1983. Психология копилулуи. Stelart. . Рисование в дошкольном возрасте. О соотношений способностей и одариностей в себе. Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor.Moldova. 1962. numărul de pagini : 300. Voloşin E. Săptămînal de informaţie. Воображение и творчество в школ М. Ананьев Б. 1947. Развитье творческого воображения. (36-37).Ф. Chişinău. 2004. numărul de pagini : 122. 7 februarie 2009. 81 . 79.С. 1962. 2006. Revista : Didactica PRO. Проблемы способы. 72. Revista : Să nu excludem nici un copil. Мухина В. numărul de pagini : 303. 75. Кишинэу. 80. Лумина. (41-42). 65. Выготски Л. Теплов Б.П. Galaţi. numărul de pagini : 77. 1990. Н. № 4. Халедова Основы изобразительного искуства и методика руковоства изобразительных деятельность. numărul de pagini : 88. Revista : Didactica PRO. Космынская В.Л. Кишинэу. Вопросы художественного воспитания.Chişinău. numărul de pagini : 92.63. (49). Psihologia educaţiei. 68. В. Лумина. Revista : Didactica PRO. Voiculescu E. Москва. Сакулина Н. Жокуриле де креацие але прешколарилор де вырстэ маре. Москва. Făclia. aprilie 2007. Ediţia a II-2003. Мясьщев В. Рыбалко Е. numărul de pagini : 16.Б. Л. . 66. 1987.Chişinău. Pedagogie preşcolară. 1930 70.Numărul de pagini : 28. numărul de pagini: 142. opinie şi cultură pedagogică. № 5. 2002. 78. iunie 2008. 2006. № 3. Я. Москва. Reviste şi ziare : 76. № 1-2. Москва. numărul de pagini : 56. Воронова В. Vrabie D. 69. 74. Bucureşti. Бурятия. UNICEF . . МП. 73. 1966.Г. М. Проблемы способностей.Chişinău. Сколость и способность. 1965. 67. 64. 1962. Aramis. Editura Geneze.С. Витаев Т.

abilitate. www. Revista MET al RM : Univers pedagogic. www. www. www.bcu. 2006. Univers Pedagogic. competenţă.81. 85. 18 decembrie 2008. socoteală. de a produce valori. № 2 (10). Chişinău. apreciere. Revista MET al RM : Univers pedagogic. amplificare. 82. 5. 2. № 46.ro 90.ro Anexe Anexa № 1 Cuvinte cheie : 1.preferatele. Evaluare – Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei.ro 87.com 89. Culegere de articole ştiinţifice. 2006. 4. numărul de pagini : 8. 84. calcul. numărul de pagini : 79.regielive. Revista „Pedagogul”. numărul de pagini : 80. № 4 (12). aptitudine.ubbcluj. 3. Chişinău. forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. putere creatoare.didactic. № 1 (9). 82 . Săptămânal al MET al RM. Îndemânare. evoluare. preţuire. Atenţie – Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într-o anumită direcţie. Revista MET al RM : Univers pedagogic. Capacitate – Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor. 2006.” № 3 1991. Culegere de articole ştiinţifice. Dezvoltare – Acţiunea de a (se) dezvolta şi rezultatul ei.ro 88. creştere. Capacitate de a crea. Resurse Internet : 86.uab. www. Culegere de articole ştiinţifice. Jocul ca parte componentă a procesului de instruire şi educaţie. 83. Creativitate – Însuşirea de a fi creator. Chişinău. numărul de pagini : 79.

8. arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate. Metodologie – 1) Compartiment al filozofiei care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ştiinţe. conştiinţă. 14. 9. aprobat şi apoi pus în aplicare. Euristică . reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. 12. Acţiunea de a se juca şi rezultatul ei. ale oamenilor. 13. completat. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare).. sentimentelor. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană. Proiect – Text iniţial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat. Joc – Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. Gândire – Facultate superioară a creierului omenesc. cunoştinţelor etc. Imaginaţie – Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor. fantezie. activitate distractivă (mai ales la copii). îndemn. 17. comportare civilizată în societate. totalitatea actelor. mişcărilor. morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau.Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea unor fapte noi. Educaţie . felul propriu de a fi al cuiva. Personalitate – Ceea ce este propriu. 18. ale societăţii etc. spirit. 15. Stimulare – Acţiunea de activare. instrucţie. 10. rezultatul acestei activităţi pedagogice.6. bună creştere. închipuire. Proces – Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului. 2. Instruire – Proces de predare a cunoştinţelor şi deprinderilor într-o instituţie de învăţământ. 7. 2) Metodă de cunoaştere caracterizată printr-un grad maxim de generalizare. Percepere – Acţiunea de a distinge şi rezultatul ei. din trecut. însufleţire. recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor. joacă.Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale. judecăţi. teorii etc. 83 . 11. 16. Factor ideal care constituie reflectarea realităţii obiective. Memorie – Proces psihic care constă în întipărirea. documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. acţiune judecătorească. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni.

fluenţa.Anexa № 2 Bazele psiho–pedagogice de dezvoltare a capacităţilor creative Creativitatea Expresivă Productivă Inovativă Factorii creativităţii Inventivă Emergentă Sociali Ereditari Flexibilitatea. Originalitatea. Educaţionali 84 . senzitivitatea cerebrală.

Pe cine ai desenat aici ? 2. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai nefericit ? De ce ? Informaţii suplimentare 1. resemnarea.Dinamica creativităţii Preparaţia Incubaţia Inspiraţia Condiţiile Verificarea Mediului ambiant natural Mediului ambiant educaţional Mediului ambiant social Elementele ale mediului care pot frâna creativitatea Inerţia de gândire şi acţiune Descurajarea. Lor le este vesel sau trist ? De ce? 5. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai fericit ? De ce ? 6. Ce fac ei ? 4. timiditatea. Cine ar cîştiga în întrecerile dintre tine şi sora / frate ? De ce ? 85 . iar în locul ei ar fi desenat un om. inhibiţia Metode şi procedee creative Rigiditatea în aprobarea problemelor Brainstorming-ul Brainwriting Starbursting Sinectica Procedee de stimulare a imaginaţiei Utilizarea Analogia Adaptarea Modificarea Amplificarea Substituirea Inversarea Anexa № 3 Chestionar la testul „Familia mea” 1. cine ar fi acesta ? 2. Unde se află ei ? 3. Dacă pe acest desen ar fi o pasăre.

Cine nu se va juca ? 6. iar roţile din roticele de morcov. Întreaga familie trebuie să plece în ospeţie. Toată familia se joacă. Tu ai primit în dar un constructor interesant. Tu construieşti o maşinuţă din cutioare. dar mama se simte rău. dar unui membru nu i-au ajuns detalii. Cine va rămînea cu ea acasă ? 3.6 situaţii 1. dar sunt doar 2 bilete. Cu cine ai vrea să locui acolo ? 5. Tu ai bilete la cinema (cu unul mai puţin decît numărul membrilor familiei). Imaginează-ţi că ai nimerit pe o insulă ne populată. pe cine ai lua cu tine ? 2. pe cine îl vei chema în ajutor ? 4. Cine va rămînea acasă ? Anexa № 4 Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte” 86 . Imaginează-ţi că eşti invitat la teatru.

Anexa № 5 Testul № 1 „Transcrie punctele” 87 .

Anexa № 6 Proiect didactic (literatura artistică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – literatura artistică 88 .

răspunsuri. O5 să poată să-şi expună atitudinea proprie faţă de personaje. analiza. sau însuşite anterior. individuală. O10 să recunoască chipul scriitorului după portret O11 să deseneze în caiet tablourile descrise în text. O6 să organizeze jocul-dramatizare în baza textului împărţindu-şi în mod independent rolurile. Obiective de referinţă O1 familiarizarea copiilor cu procedeele de lucru asupra textului literar ( în scopul perceperii emotive a conţinutului artistic şi ideatic). O9 să recunoască cartea. denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. generalizare. explicarea. O2 să perceapă conţinutul ideatic al textului literar. exersarea. O13 să înţeleagă şi să lămurească învăţămintele proverbului. O2 consolidarea priceperii de a efectua analiza elementară a textului. utilizînd cuvinte şi expresii din text. organizarea jocului – dramatizări în baza textului însuşit. O14 să numească şi alte proverbe ce se potrivesc textului dat. formarea cunoştinţelor elementare despre carte. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Dezvoltarea perceperii artistice. lucrul individual în caiet. întrebări. O7 să utilizeze expresii frumoase audiate din textul dat. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. 89 . învăţare.Tema – „Ursul păcălit de vulpe” Tipul activităţii – predare. a receptivităţii. O3 dezvoltarea priceperii de a dramatiza unele scene din poveste. O12 să poată numi în ce texte au întîlnit fragmentele date. citirea. jocul – dramatizare. a desena tablourile descrise în text. Forma de organizare – frontală. O3 să poată evidenţia personajele principale din text. O8 să manifeste interes faţă de teatru. scriitori şi specii literare. Obiective operaţionale O1 să asculte atent şi să conştientizeze despre cine se vorbeşte în conţinutul textului. O4 să-şi cultive capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi cei negativi.

II(însuşirea temei noi) Urmăresc răspunsurile complete.I (pregătit. III obţinerea performanţelor - O11 Aprecieri prin Povestesc textul pe părţi. Desenarea corectă a imaginilor Et.Resurse materiale : portretul scriitorului. Numesc şi caracterizează eroii pozitivi şi negativi. Creangă. Verificarea cunoştinţelor Et. Organizarea dramatizare poveste) jocului (scene – de Minutul fizic Citirea proverbului „Unde nu-i cap vai de picioare ? ” Lucrul cu caietul. Vocabular: caţaveică. Ascultă atent şi numeşte în ce poveste au întîlnit această scenă sau aceşti eroi. calificative folosind în vorbire cuvinte şi expresii noi. Creangă „Ursul păcălit vulpe ”. corecte. mimicile adecvate scenei date. expoziţia de carte a scriitorului. Desenează tabloul descris Apreciere scrisă. Deosebirea părţilor textului.) captarea atenţiei Excursie în ungheraşul de O9 literatură a grupei. Secvenţele activităţii Activitatea educatoarei O Activitatea copiilor Evaluarea Et. reacţiilor afective Dramatizează folosind expresii. cuvinte. Povestesc alte fragmente O1 din poveştile cunoscute scrise de I. Îşi aleg în mod Urmărirea independent rolurile. Spune-ţi cum era O8 ursul cînd a rămas fără coadă? De ce? Ce ne învaţă I. conştientizînd despre cine se vorbeşte în text. Audiază atent textul. măşti pentru dramatizare. Lămurirea cuvintelor şi a O5 expresiilor noi. Îşi expun atitudinea proprie faţă de personaje. Reproduc scurte dialoguri dintre urs şi - . Recunosc şi numesc scriitorul dat. în text. „Prietenul bun la nevoie se cunoaşte”. Demonstrarea portretului O10 scriitorului. O6 O7 Observă şi numesc cărţile Apreciere orală expuse. Citirea expresivă a textului. Creangă prin această 90 Răspund la întrebări. Explică proverbul şi mai adaugă proverbe ce se potrivesc textului dat. Aprecieri prin calificative. O1 O3 O7 Întrebări la baza O4 conţinutului textului. cartea ilustrată a lui I. a-şi pune pofta-n cui.

poveste? Reproduceţi unele dialoguri dintre urs şi vulpe. Anexa № 7 Proiect didactic (formarea reprezentărilor matematice) Grupa – pregătitoare 91 . vulpe.

1990. corectitudinea. buburuze. Obiective operaţionale O1 să verbalizeze consecutivitatea zilelor săptămînii O2 să conştientizeze vecinii numerelor O3 sa compare numerele folosind corect simbolurile : >. răspunsuri. Chişinău. Chişnău. fluturaşi. reversibilitatea operaţiilor intelectuale). Bibliografia MEŞ Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. Secvenţele activităţii O. O7 să dramatizeze cîntecul „Doi răţoi şi un cocoş” de Gr. mic. culoare). Lumina. Chişinău. întrebări. beţişoare. foi cu imaginea brăduţului. „Albinuţa”. clasificarea).predare. evaluare Forma de organizare – integră Subiectul – Victorină matematică „Numărul şi cifra cinci” Obiective generale Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza. castane. 1994 Vieru Gr. conversia. a calităţilor gîndirii (independenţa. sferă mică. creioane colorate. problematizare. comparîndu-le folosind simbolurile necesare. Obiective de referinţă O1 efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu obiectele orientîndu-se la însuşirile lor (formă.O Activitatea educatorului Activitatea copiilor Formează un cerc. interpretare. capac. fişe colorate. în grup. Forma de organizare Frontală individuală. O5 să rezolve probleme simple indicînd răspunsul cu numărul necesar O6 să construiască obiecte la dorinţă (mare. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. O2 identificarea soluţiei unei probleme pe baza condiţiilor date în formă intuitivă. lămurirea. 92 Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea . = O4 să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu ajutorul figurilor geometrice. recitare. minge. descoperire. egal). Chişinău. comparaţia. exerciţiu. covrig. măşti pentru dramatizare. Lyceum. 2008 MEŞ Curriculumul preşcolar. algoritmul. învăţare. <. Material didactic Setul de citire (1-5). foi cu exerciţii.Compartimentul – matematică Tipul activităţii . Vieru. a deprinderilor elementare de activitate intelectuală. 1997 Pereteatcu M.

Frumuşele şi ursuze „Salutare Buburuzelor” Buburuze ne numim Şi vrem să vă dovedim. Problematizarea Îndeplinesc lucrul individual după sarcinile date. citim indicaţia de pe săgeată. Răspunde la întrebarea înscrisă pe săgeată. „împodobirea brăduţului cu ajutorul figurilor geometrice”. 3. Interpretează cîntecul. Lămurirea Urmăresc reacţiile afective Recitare Echipa „Buburuzele” O4 O7 Et. Joc mobil „Degeţelele” Explicare. Frumuşei şi drăgălaşi. II însuşirea temei O5 noi O2 I pas. Descoperire Aprecieri prin calificative Interpretare . „Salutare Fluturaşilor !” Exersarea. 1. Bila se învîrte pe capac. 2. Şi în fapte şi-n poveţe. Ne-om întrece în mulţi paşi. Echipa „Fluturaşii” Aruncă mingea unul altuia numind salutul consecutivitatea zilelor săptămînii. Astăzi a venit aici. doar cu unu mai puţine.Et. Explicarea. Suntem micii fluturaşi. isteţe.La mijloc desenăm triunghi tot atîtea cît şi pătrate. cu aceste buburuze. Exersarea Urmăresc lucrul copiilor Apreciez prin calificative Interpretează cîntecul „Zilele săptămînii”. I pregătitoare Captarea atenţiei Verificarea cunoştinţelor O1 Jocul „Mingea veselă” Organizează echipelor. Să nentrecem dragi amici. Cu frumoşii fluturaşi. îndeplinind 93 Interpretare Joc didactic „Roata norocului”. doar cu unu mai mult. Desenăm un romb de culoare roşie în vîrful bradului. pe creanga de jos din dreapta două cercuri de culoare verde. în dreptul cărui copil s-a oprit ea. 4. pe creanga de sus din stînga desenăm tot atîtea pătrate cît şi cercuri. Cît de agere.

Şi rămîn numai cu (1-unu). mai cucoş Ridică fisa cu cifra 1 Cîţi covrigi mai ai în coş? . Interpretare Exerciţiu Urmăresc lucrul copiilor Urmăresc lucrul copiilor Et. Am 3 floricele de 2 culori. Împarte beţişoare. III obţinerea performanţelor O6 O3 O7 Lucrul căpitanilor Compară numerele „Compară numerele”. Vieru. constructoare. imagini de diferite mărimi şi le compară. ciupercuţe Două mari şi trei micuţe Bună ziua. Bună ziua. Ridică fisa cu cifra 1 . Una-i galbenă ca luna. Cîţi păuni de toţi sunt? 2. Doi dar unu-i dau lui bunu. Cînecul „Doi răţoi şi un Dramatizează cucoş ”. mai pitici Spune-ţi cîte suntem? Ridică fisa cu cifra 5 . Întrebări. Măi cucoş. Trei păuni dorm în Ridică fisa cu cifra 4 pruni. < . 1. Juriul face activităţii. Probleme – poezii: 1. Exerciţiu Interpretare Apreciere prin calificative Anexa № 8 Proiect didactic (arta plastică) 94 . Cîte roşii flori sunt (1) Joc mobil „Ursul în pădure”. Construiesc obiecte. Cîntă şi imită mişcările. Unul jos îşi face . şi scriu simbolul necesar >. Învingătoare au ieşit ambele echipe.mişcarile II pas. cîntecul „Doi răţoi şi un cucoş” de Gr. patul. = . bilanţul Sunt premiaţi copii conform răspunsurilor date. răspunsuri Urmăresc reacţiile copiilor. 2.

Grupa – pregătitoare Compartimentul – desenul decorativ Tema – „ Bondiţă naţională” Tipul activităţii – predare. elementelor decorative specifice pentru ornamentare. opinci.O Activitatea Educatorului Activitatea copiilor 95 Evaluarea . bondiţă. imaginaţia creatoare O8 să manifeste interes şi dragoste faţă de frumuseţea costumului naţional Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia. Obiective de referinţă O1 familiarizarea cu arta decorativă naţională a poporului nostru O2 alcătuirea şi aplicarea ornamentelor specifice bondiţei naţionale O3 redarea expresivă a formelor. specificul ornamentării bondiţei naţionale. Metode şi procedee Etapa activităţii O. păpuşă îmbracată în costum naţional. desene. Tema de organizare : frontală şi individuală. brîu. carioci. exersarea. stofă. învăţare. joc didactic. pînză. a imaginaţiei creatoare. figuri geometrice de culori cromatice O5 să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic O6 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor O7 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. basma. linii. catrinţă. bondiţă aplicată. mileuri. exemplul educatorului. broderii. Materiale : expoziţii de cărţi cu imagini ale costumului naţional. elementelor decorative specifice ornamentării O4 dezvoltarea sentimentelor estetice. lucrul individual. redarea formelor. Vocabular : ie. ţesături ale meşterilor populari. creioane colorate. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Formarea reprezentărilor despre unele aspecte din ornamentica naţională. explicaţia. fetiţă îmbracată în costum naţional. femei) O2 sa poată alcătui şi reda în desen ornamentele specifice bondiţei naţionale O3 să deosebească culorile cromatice. demonstraţia. folosindu-le corect în desen O4 să creeze imagini plastice din puncte. Obiective operaţionale O1 să poată numi piesele unui costum naţional (bărbaţi.

Momentul de surpriză O1 O4 2. Ne hrăneşte pe fiecare Spune-ţi. Efectuăm o mică excursie prin micul muzeu al grupei. ce culoare Se salută cu oaspeţii.Momentul organizatoric. Apoi dansează la mesele de lucru. Albastru Galben Negru 96 . Demonstrare a Întrebări şi răspunsuri Urmărirea corectitudinii gramaticale Copii îndeplinesc unele mişcări de dans. ce culori au ele? Soarele cît e de mare. Valorificarea răspunsurilor corecte şi complete. Spune-ţi ce culoare are? Şi pămîntul este mare. I. O invită conversaţia pe Lenuţa cu păpuşa să participe la excursie. Evidenţierea perceperilor acumulate. Evaluarea orală Ascultă atent întrebările şi răspund corect. Chestionarea orală. Verificarea cunoştinţelor O9 II. Urmărirea gradului de îndeplinire a exerciţiilor. Astăzi vom înfrumuseţa bondiţa în stil naţional cu diferite ozoare. Ce activitate avem? După ce cunoaşteţi că avem desenul? De ce materiale avem nevoie pentru activitatea de desen? (copiii pe mese au bondiţă confecţionată din hîrtie). Joc didactic Copiii răspund la ghicitori şi ridică creionul de culoarea cerută Evidenţierea cunoştinţelor acumulate. Cerul e plin cu stele Cîmpul e plin cu viorele. Spune-ţi. Ce obiecte sunt în muzeul nostru ? Din ce piese este alcătuit costumul naţional? Cum este îmbrăcată Lenuţa? Dar păpuşa? Ce uzoare sunt folosite la înfrumuseţarea costumului? Ce culoare are bondiţa? Ce culori au ozoarele de pe ea? Cine poartă costume naţionale? Cînd sunt ele îmbrăcate? Sunt explicate cuvintele noi. Etapa introductivă 1. Etapa de bază (predarea cunoştinţelor) O2 O7 O4 Organizarea primirea momentului de surpriză (intră Lenuţa cu păpuşa Anişoara îmbracată în costum naţional). Numesc corect părţile costumului. Joc „Ghici ghicitoarea mea”. Lenuţa le povesteşte despre bondiţa sa şi interpretează cîntecul „Mi-am cusut bondiţă nouă”.

Foarte mîndru şi înalt. Bondiţa este ornată la poale. Explicare. străduinduse să aibă un aspect estetic. ce culoare are? În pădure creşte-un brad. figuri geometrice). Roşie Verde Joc didactic Cafeniu Copiii spun cu ce elemente şi cu ce culori vor lucra asupra bondiţei. Copiii cîntă şi îndeplinesc mişcările Copiii se aşează la locurile lor şi-şi continuă lucrul. ce culoare are? Lămuresc copiilor cu ce elemente s-ar putea înfrumuseţa bondiţa. puncte. cum e colorat? La copac tulpina-i mare. Spune-ţi. Spune-ţi. Redau frumuseţea costumului naţional. pe piept. Le atrage atenţia copiilor asupra alegerii în continuare a ornamentelor (linii. Joc didactic O8 O9 Etapa de încheiere Petrec analiza lucrărilor. cele mai bune sunt luate la expoziţia grupei. Anexa № 9 97 . Etapa de consolidare. Verificarea nivelului de cunoştinţe Lucrul în caiete O5 O3 Se duc observări şi lămuriri individuale fiecărui copil Copiii înfrumuseţează bondiţa în partea din faţă şi din spate. Verificarea nivelului de cunoştinţe. O5 O6 Jocul „Morişca” sub acompaniment muzical sunt efectuate mişcările. Exersare. demonstrarea lucrărilor. propriilor lucrări şi răspunsuri. Sunt apreciate toate lucrările. Copiii fac analiza Întrebări. Asigurarea reţinerii şi a transferului. a semenilor lor. Copiii lucrează la bondiţe. Spune-ţi. Urmărirea îndeplinirii mişcărilor.are? Buburuza-i mică tare. gît. mîneci.

hîrtie de staniol. sîrmă moale. jocul. O8 să recite mici poezioare despre jucăria dată. O6 să aleagă modul de executare pentru crearea compoziţiei din plante.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – muncă artistică Tema – „Învaţă jucîndu-te” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Perfecţionarea deprinderilor de lucru manual. întrebări. cutioare. răspunsuri. pene. seminţe. mijlocie. Reguli 98 . Obiective de referinţă O1 formarea deprinderilor de confecţionare a jucăriilor din diverse materiale. clei. O4 să aranjeze corect aţă de diverse culori pentru canafuri şi răsucirea aţei. O10 să poată povesti despre lucrarea sa. şi a gustului estetic. Materialul didactic Plastilină. analiza. mică. evaluarea. O7 să dezvolte spiritul inventiv şi creativ. lucrul în grup şi individual. cuţite. Obiective operaţionale O1 să se poată exprima corect cu ce se vor ocupa. morcov. O5 să înşire mărgelele în ordinea corespunzătoare : mare. explicaţii. a dorinţei de a duce la bun sfîrşit lucrul început. jucării. bastonaşe. educarea dragostei faţă de muncă. foarfece. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea obiectului dorit. demonstrarea. Strategii didactice Convorbirea. O9 să ia parte la jocul colectiv. aţă de diferite culori. O3 să confecţioneze din cutioare jucării la dorinţă. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul confecţionării jucăriilor. planşete. O2 să aranjeze corect penele şi să le vopsească la dorinţă. plante uscate. carton colorat.

Şi grădini înfloritoare. Unesc detaliile cu ajutorul . Vocabular Creaţia lui.Pentru a obţine o lucrare reuşită este necesar de a ţine cont de simetrie. orientarea pe foaie. Chişinău 2004 Activitatea copiilor Evaluarea Observă expoziţia de lucrări confecţionate de copiii mai mari. Chişinău. Şi ne-a mai rugat ceva Să-ngrijim cum vom putea Pămîntul care-l călcăm Viaţă veşnică s-avem Noi să ne rugăm mereu Doar bunului Dumnezeu. Animale păsări mii Peşti. Lyceum. O1 Verificarea Demonstrează obiectul şi cunoştinţelor numeşte copilul care a efectuat lucrarea. reacţiilor afective Atrag atenţia fiecărui detaliu Urmăresc Aranjează penele. „Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor”. Îşi expun atitudinea proprie faţă de tot ce ne înconjoară.Confecţionarea jucăriilor O3 99 Îşi pregătesc mînuţele pentru Urmărirea lucrul pe care îl vor efectua. Rîuri multe şi izvoare. Livezi cu pomi roditori. păstrînd lucrul copiilor simetria. Numesc obiectele şi Urmăresc lămuresc din ce materiale răspunsurile sunt confecţionate. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. Şi lumina soarelui Tot e creaţia lui. viaţă veşnică. 1. Ştiţi ce domnul ne-a lăsat Et. Secvenţele activităţii Activitatea educatorului O Et. Organizează o mică captarea atenţiei excursie în ungheraşul de lucru al grupei. Aprecierea prin calificative Numesc şi caracterizează tot ce e descris în text.Confecţionarea O2 bastonaşelor „fermecate” cu ajutorul penelor. insecte prin cîmpii O7 Astea domnul ne-a lăsat Şi la cer s-a înălţat. conştientizînd despre cine şi despre ce se vorbeşte în text. Audiază atent textul. Minutul fizic Organizarea „Degeţelele” jocului – O9 Lămuresc şi demonstrez lucrul pe care îl vor efectua la fiecare masă. folosirea corectă a obiectelor.I(pregătitoare). Caietul preşcolarului „Creativitate” Chişinău Pascari V. 1997 Volşin El. jucîndu-te”. distanţa. „ Învaţă. Stelart 2006 Cemortan S. 2.II însuşirea temei Pe acest pămînt bogat? O1 noi Ne-a lăsat cîmpii cu flori.

tăind din morcov roticele. 4. 5.Confecţionarea O4 canafurilor şi răsucirea aţei. mijlocie. mici poezioare despre jucăria sa. Povestesc despre lucrarea pe care au efectuat-o. Anexa № 10 100 .din cutioare. Et. Cercetează cu atenţie Aprecierea prin lucrările efectuate.Confecţionarea colierului O5 folosind sîrma moale şi hîrtia de staniol. 3. Recită calificative.III Obţinerea Efectuarea performanţelor lucrărilor analizei O8 O10 bastonaşelor. Urmăresc reacţiile Audiază o melodie populară afective la casetofon. mică. Mărgelele sunt înşirate în ordinea corespunzătoare : mare.Confecţionarea O6 echibanelor din seminţe şi O7 plante uscate. La dorinţă îşi înfrumuseţează echibana. Răsucesc aţa în direcţia corespunzătoare şi leagă canafurile.

formarea sensibilităţii artistice. Chişinău. lucrul individual evaluarea. OO4 să utilizeze creativ culorile în funcţie de mesajul artistic. stări. exersarea. sentimente. 1997 „Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul . Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia demonstrarea. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. OO5 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor. lipici. imaginaţia creatoare . Obiectivele de referinţă O1 formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei. zare. OO7 să manifeste interes faţă de activitatea plastică. 2008 101 . O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul creării formelor volumetrice. explicarea. întrerupte. Forma de organizare : frontală şi individuală. Lyceum. liniilor : drepte. oblice. OO6 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică.Artă plastică Tema – „Zi de iarnă” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Dezvoltarea capacităţilor creatoare. OO3 să experimenteze în crearea formelor volumetrice cu ajutorul diverselor materiale. Obiectivele operaţionale La sfîrşitul activităţii copiii vor fi capabili : OO1 să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări OO2 să posede modalităţi de plasare a imaginilor în spaţiu. vată. nea. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea imaginii plastice prin intermediul punctelor. verticale. Material didactic Tablouri cu imagini despre iarnă. Cuvinte cheie Zimţi. povestirea. gene. creioane colorate. caiete de desen. joc didactic. şerveţele din hîrtie. orizontale.

Gheaţă Ghicesc ghicitorile pe rîu.O Activitatea Activitatea educatorului copiilor Citirea ghicitorilor : Omăt argintiu. lămurirea Lucrul individual Urmăresc lucrul copiilor OO2 Urmăresc lucrul copiilor Lucrul individual Urmăresc reacţiile afective Aprecierea prin calificative. Adunate-n stol grămadă. Universul. recitarea unei poezii : pastelul lui V. Cu zimţi de argint. Chişinău. Povestesc tablou după Povestirea Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea OO5 OO6 Aprecierea orală Urmăresc răspunsul copiilor Analizează fragmentul dat Recită o poezie despre iarnă Duc observări asupra modelului educatorului. „Abecedarul preşcolarului”. OO6 Minutul fizic Et. demonstrarea.I (introductivă) Verificarea cunoştinţelor Calistru R. Cerne fulgii de zăpadă. „Arta plastică”.II însuşirea OO1 temei noi OO3 OO4 Explicarea. din nori. Desenează tabloul Prin rupere aplică omuleţul de „zăpadă” şi fulguşorii.” Explic şi demonstrez cum trebuie desenată imaginea tabloului. conversaţia Et. Convorbire despre iarnă cu ajutorul tablourilor. cele mai reuşite sunt 102 exersarea . 1990 Comarova R. Lumina. Des viscoleşte . „Arta plastică în instituţiile preşcolare”. Lămuresc cum să aplice. Alecsandri „Iarna” fragment. Chişinău. (zi de iarnă). Lungi troiene călătoare. 1980 Ghidul cadrelor didactice O. III Obţinerea OO7 performanţelor Atrag atenţia asupra Amplasează amplasării imaginilor imaginile în spaţiu (pe foaie) fulguşorilor pe desen Joc didactic „Morişca” Efectuarea lucrărilor Îndeplinesc mişcările analizei Cercetează cu atenţie toate lucrările. „Din văzduh cumplita iarnă.Etapele activităţii Momentul organizatoric Captarea atenţiei Et. 2003 Cemortan E. Ce anotimp este? /iarna/ Petale de flori coboară. De gene se /fulgii de nea/ prind. Chişinău. omuleţul de zăpadă şi fulguşorii prin rupere a şerveţelului.

Interpretarea cîntecului „ Iarnă frumoasă mireasă” Anexa № 11 Jocuri artistice creative 103 .apreciate.

Ghici ce e ? Jucătorii se împart în două grupuri. Copiii dintr-un grup îşi leagă ochii şi fiecare primeşte de la jucătorii celuilalt grup cîte cinci frunze, flori sau tulpiniţe de plante. Cei cu ochii legaţi trebuie să determine, prin pipăit ori miros, ce plante li s-a adus. Pentru fiecare denumire corectă primeşte un punct. Apoi grupurile de jucători se schimbă cu rolurile : legîndu-şi ochii cei din grupul doi. Cîştigă grupul ce a acumulat cele mai multe puncte. Podul de piatră Doi copii se apucă de ambele mîini, ridicîndu-le în sus şi stînd faţă în faţă. Acesta e „Podul stricat”. Ceilalţi copii se apucă de mîini, formînd un rînd („Apa”) şi trec pe sub „Pod”. Toţi cîntă : Podul de piatră s-a stricat A venit apa şi la luat Cine trece pe aici, Stai ! La care copil s-a sfîrşit cîntecul, acesta e prins între mîinile lăsate în jos şi-şi alege : marprună şi trece corespunzător la copilul respectiv. La sfîrşit un grup şi altul se apucă unul de altul şi se întrec cine e mai puternic. Gîştele şi lupul Un grup de jucători („Gîştele”) stau într-o parte : „Mama” le stigă : Gîşte, gîşte ! Ga - ga - ga. Vreţi mîncare? Da, da, da ! Veniţi acasă ! Este lupul după deal ! Cum este, cum este ? Alb cu negru şi tărcat. Gîsculiţa mi-a mîncat.

„Fiica” (ea paşte „Gîştele”) răspunde :

În timpul acesta toate „gîştele” o iau la fugă spre „casă”, iar „lupul” din urma lor.

Anexa № 12 Construcţia unei figuri-siluetă în formă de iepuraş
104

Scopul : A învăţa copiii să analizeze metoda de amplasare a părţilor, să construiască o figură siluetă, orientându-se după model. Materialul : copiii au un complet de figuri pentru jocul „Tangram”, un model. Desfăşurarea activităţii : educatorul arată copiilor un model de figură-siluetă, în formă de iepuraş, şi spune „Priviţi atent iepuraşul şi povestiţi, cum e construit. Din ce figuri geometrice este construit capul, corpul, picioarele iepuraşului ?”. Numiţi figura şi mărimea ei, deoarece triunghiurile din care e alcătuit iepuraşul, sunt de diferite dimensiuni.

Anexa № 13 Chestionar
105

CE-AI FACE DACĂ . . . Obiective. Dezvoltarea creativităţii verbale, a gândirii, imaginaţiei, a vorbirii coerente. Activizarea verbelor la modul condiţional. Desfăşurarea Se propun copiilor diverse întrebări, de genul: Ce ai face dacă: - ai locui singur? - ai avea un avion? - ai fi mare? - ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? - ai avea un car condus de un melc? - ai avea în sân o albină bolnavă? - ar exista pastile pe care dacă le înghiţi, devii cel mai puternic? - ar veni la tine Făt - Frumos? etc. Notă : Pe cât sânt mai variate întrebările, pe atât stimulăm creativitatea copiilor, a limbajului.

Anexa № 14 Testul înţelegerea sensului
106

. Ziua e lumină.. Ce mijloace de transport cunoşti? 16. Se consideră corect orişice răspuns ce indică necesitatea scăderii din viteza automobilului. De ce oamenii se ocupă cu sportul? 18..? 3. şurubul se înşurubează. 5. blană.. iar noaptea... 6. 9. Cu pisica.. Probe sportive.....indicarea corectă a orei şi minutei.? 4. 3.. 14. De ce se lasă bariera la căile ferate... cuiul se bate.. Nu va primi salariu ca să procure produse şi îmbrăcăminte... Barem: Nivel superior de gândire verbal-logică este considerat cazul când copilul a răspuns corect la 15-16 întrebări. gutuile . 8. Seara servim cina. 18. 20... 13.. înainte de a sosi trenul? 7. Ca trenul să nu se ciocnească cu autobusul. O văcuţă mică o numim viţeluş. Chişinău. Calul.. Tighina....Obiectiv: Evaluarea gândirii verbal-logice. Caisele. vişinele.. 17. Fotbal. puternic.. Prin ce se aseamănă pisica cu veveriţa? 13. Cuiul este neted.. La ce-i foloseşte automobilului frâna? 11.filet.. dar un câinişor mic? O oiţă mică? 9... Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? 14. Anexa № 15 Jocul "Ghiciţi ce v-am spus" 107 . Sunt animale care se caţără pe copaci.. Desfăşurarea: Întrebările 1.. Trebuie să numească minimum 3 varietăţi. hochei.... Să numească minimum trei particularităţi. Dimineaţa servim ceai... şurubul .. Cu cine seamănă mai mult câinele cu pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 10. gheare 10.. au labe. miel. Prin ce se deosebeşte un om bătrân de unul tânăr? 17. 11... Care animal este mai mare: calul sau câinele? 2. iar iarba e.. 4. Ca să fie sănătos. merele... Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus.ce sunt.. Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă. Căţel.. 12. Oraşe.... Cahul. iar seara.. De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic timbrul? Răspunsurile corecte 1.... Sunt unelte de muncă.ci şi alte variante: dacă sunt logice şi corespund sensului întrebării... blană etc.. Fructe. întuneric.. 2. 19.. Răspuns corect . Bucureşti. ce sunt? 8. 16.? 6. Cât e ora? (Copilul trebuie să privească la ceas şi să numească ora) 20. Prin ce se aseamănă grebla cu hârleţul? 12. frumos etc....ce sunt? 15. coadă. sărituri în înălţime. 7.. coadă. tenis ... deoarece au câte patru picioare. De ce considerăm că nu este bine când cineva nu vrea să muncească? 19. Verde. în felul acesta se achită plata pentru expediere.. 15.? 5. Cerul e albastru.

Jocul "La concert" Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă. povestirea. Dacă li se spune o ghicitoare. tamburină. ghiciţi ce vi s-a spus.Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri şi specii literare. spuneţi ce aţi auzit prin demonstrarea simbolului. povestire etc. Obiective: Se evaluează cunoştinţele copiilor din domeniul literaturii. snoava. priceperea de a cânta independent un cântec din cele învăţate. pian. trianglu. Desfăşurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va spune o poezie.) imagini cu vieţuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărţi. arată imaginea pe care e reprezentată vulpea. Testul 2. vioară etc. competenţele de reproducere acumulate. un fragment dintr-o poveste. poezia. proverbul etc. dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiţei etc. despre cântecele învăţate. Sarcini: Ascultaţi textul. snoavă. ghicitoarea. Anexa № 16 Jocul popular “Paparuda” 108 . priceperea de a recunoaşte după unele semne caracteristice: povestea. explicaţi de ce credeţi că aţi răspuns corect. învingători vor fi consideraţi acei copii care vor acumula mai multe jetoane. Obiective: Se verifică cunoştinţele copiilor despre instrumentele muzicale şi felul cum sună ele. priceperea de a recunoaşte textul.simbol. căutaţi imaginea cu simbolul respectiv. Educaţia muzicală. Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton. Ceilalţi răspund prin demonstrarea imaginii .

elementelor decorative. Udă cu găleata Ca să crească fata”. Anexa № 17 Jocul popular “Culorile” 109 . sar în sus.Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor. ce-l deosebeşte de celelalte obiecte. Vino de mă udă. după ce s-au jucat. iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul. Apoi. specifice pentru ornamentare. varietatea şi frumuseţea formelor. în acest moment copiii cântă: “Paparudă-rudă. Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă. Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific. li s-a propus să deseneze ulcior pentru paparudă. Udă cu ulciorul Să crească feciorul.

sur.Da. Acel copil rămâne învingător. tu galben ai în călimara ta? Galben. atunci iese din joc. am!” Jocul continuă de la acel copil care a zis că are culoarea albă în călimara lui. Dar.Acest joc are drept scop de a învăţa culorile. tu alb. Dacă nu are culoarea numită de un copil şi tocmai el este întrebat. Reguli de joc: copiii trebuie să numească numai acele culori care sunt pe îmbrăcămintea.“Am o călimară cu trei culori: albastru. ai în călimara ta? . n-am!” În aşa mod jocul continuă. “Am o călimară cu cinci culori: roşu. alb. 110 . Desfăşurarea jocului: Un copil spune: . încălţămintea lor. galben. nuanţele culorilor. negru. care a rămas în joc ultimul. alb. verde. Dar.

Anexa № 18 .

Anexa № 19 112 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful