TEZA DE LICENŢĂ

Metode de stimulare a creativităţii copiilor preşcolari de 6 – 7 ani

2009 Cuprins Introducere.....................................................................................................................................3 Capitolul I. Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani...................................9 1.1 1.2 Conceptul Creativitatea – de creativitate a formării şi delimitările copiilor de ei 6-7 esenţiale……………………........................9 dimensiune personalităţii ani…....................21 Capitolul II. Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani…………….......…30 2.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani.…………………...……………………………………………………………..…...30 2.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii….. ……………………………………………………………….………....41 2.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică…………………………………………...……………………...……….……..45 2.4 Cercetarea activităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare.………………………………………………………………...49 Capitolul III. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………………...…...54 3.1 3.2 3.3 ….64 Rolul Jocurile activităţilor artistico-plastice în în stimularea educarea creativităţii şi la copiii preşcolari………………………...……………………………………………….…….54 creative instruirea copiilor…………………………………..…59 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani…………...

Concluzii……………………………………………………..………………………...………..74 Încheiere…………………………..……………………………………………...……………..76 Bibliografie……………...............................................................................................................77 Anexe……………………………………...……………………………………………………..82
2

Introducere Actualitatea temei : Schimbările sociale din Republica Moldova şi în alte ţări sud-est europene au generat noi atitudini în procesul de educaţie şi instruire a personalităţii. Reforma sistemului de învăţământ actual promovează noi strategii didactice în scopul formării personalităţii începând cu vârsta preşcolară, care asigură o adaptare la cerinţele curente ale realităţii. Actualmente se intenţionează crearea unui nou model de educaţie reieşind din perspectiva teoriilor noilor educaţii dinamic şi adaptabil la condiţiile sociale moderne. Stimularea şi aprofundarea creativităţii, adaptarea la cerinţele teoriilor noilor educaţii devine un imperativ pentru Republica Moldova. Astăzi când se pune problema creării unei şcoli noi, devine tot mai clar, că aceasta trebuie să fie o şcoală naţională, care poate fi creată numai de o generaţie de psihologi şi pedagogi cunoscători profunzi a istoriei, culturii gândirii pedagogice româneşti. Poporul nostru dispune de o vastă experienţă şi înţelepciune pedagogică, care se cere utilizată cu chibzuinţă, grijă şi eficacitate în activitatea educaţională cotidiană. Asigurarea succesului la învăţătură al copiilor în funcţie de potenţialul lor biologic şi psihic, pe de-o parte şi depăşirea eşecului pe de altă parte, se prezintă ca obiective educaţionale de mare complexitate la etapa actuală de dezvoltare a teoriei şi practicii pedagogice. Eficienţa activităţii preşcolarului mare depinde nu numai de capacitatea de asimilare a cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, dar şi de anumite trăsături de personalitate, în particular de imaginaţia şi de creativitatea lui. Fără imaginaţie este imposibilă acumularea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor, este cu neputinţă formarea structurii de personalitate în ansamblu a preşcolarului mare. Până în anii 1980 cercetarea asupra creativităţii a pus foarte mult accentul pe identificarea tipurilor de personalităţi creatoare şi pe organizarea de cursuri care să predea tehnici de gândire creatoare. Unii autori care fac ştiinţă la nivel de popularizare sugerează faptul că-ţi poţi aranja întreaga viaţa astfel încât ea să fie o „colecţie” de creaţii alimentate de pasiune şi conduse de viziune (Fritz, 1989).

3

rămâne nesoluţionată problema rolului artei plastice în dezvoltarea capacităţilor creative. de relaţiile lui cu activitatea de creare. Teresa Amabile a publicat cartea „Creativitatea ca mod de viaţă” în care a propus mai multe metode ce au pus accentul pe complexitatea modului în care unii factori de personalitate. Cauza esenţială fiind faptul că practica învăţării preşcolarilor mari în grădiniţă nu ţine cont de specificul funcţionării şi dezvoltării capacităţilor creative. îl au arta plastică. dezvoltarea capacităţilor creative prin intermediul activităţilor de orice gen. În prezent. Dar e lucru ştiut că în multe din instituţiile preşcolare nu se ţine cont de această conexiune dintre aceste activităţi şi dezvoltarea capacităţilor creative. Educatorii trebuie să aibă răbdare în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul creaţiilor literare. Obiectul cercetării: Este procesul de formare la copii a personalităţii. În 1989. Relaţia educator/copil şi interacţiunea părinţilor favorizează o educaţie eficientă din perspectiva curriculară şi teoriilor noilor educaţii. 4 . În conformitate cu obiectul şi scopul cercetării. reliefează actualitatea investigaţiei date.Creativitatea deşi este cercetată de jumătate de secol. de mediu etc. Un rol important. La etapa actuală. jocurile creative în dezvoltarea capacităţilor creative la vârsta preşcolară mare. se pot combina pentru a determina o persoană să îndeplinească o sarcină într-un mod mai mult sau mai puţin creativ. literatura artistică. unii specialişti ai domeniului încă mai discută faptul dacă aceasta este într-adevăr o disciplină ştiinţifică. prin intermediul creaţiilor literare. este încă o disciplină nematurizată plină de controverse şi incertitudini. lipsa unor ghiduri metodice pentru psihopedagogii grupelor preşcolare vizând dezvoltarea capacităţilor creative.  De a determina căile eficiente pentru evaluarea gradului dezvoltării creativităţii la o nouă etapă superioară. au fost stabilite următoarele obiective:  Studierea lucrărilor ştiinţifico-metodice de specialitate. Educatorii trebuie să dispună de măiestrie în formarea priceperilor şi deprinderilor necesare dezvoltării personalităţii copilului prin intermediul activităţii organizate. Scopul investigaţiei :  Constă în determinarea particularităţilor specifice de dezvoltare a capacităţilor creative şi elaborarea unui sistem eficient de activităţi care va facilita acest proces.

.. Galperin. creioane.Ş.. Nicola. forme.  Potenţialul copiilor cu imaginaţie creatoare dezvoltată se va deosebi de potenţialul copiilor cu fantezie mai puţin dezvoltată prin valorile indicilor de: expresivitate... 5 .  Dacă în activităţile copiilor de artă plastică va fi o consecutivitate. Allport G. variabilitate. Metodele de cercetare: o o o În conformitate cu obiectivele investigaţiei au fost utilizate metode psihoMetode teoretice – analiza. obiecte. de a aplica independent elemente. constatare şi formare.  Constatarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la literatură artistică. jocuri creative. A. D. matematică.  Vom dezvolta priceperi. Berdiaev N. Au fost consultate sursele următoarelor autori ( I. Duff. deprinderea de a lucra cu acuarela. flexibilitate. de redare corectă a formelor. coerenţă. Odobleja Ş. Teresa Amabile.P. Pavelcu V. Ralea M.  Cu cât capacităţile creative vor fi mai dezvoltate cu atât potenţialul creativ al preşcolarilor mari va fi mai înalt.W. Cattell J. originalitate.S.. Determinarea reperelor psiho-pedagogice al investigaţiei vizând dezvoltarea capacităţilor creative la copiii de vârstă preşcolară mare.. Elconin. Vâgotski L. Munteanu Anca. probe psiho-diagnostice. artă plastică.S. Roşca Al. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. Teplov B.. I. Levin. carioca şi paleta de culori. Boden Margaret A.)..  Diagnosticarea nivelului de dezvoltare a capacităţilor creative la toate nivele cercetate. Gallton F. Chirev A. Weisberg R.. Fuster Michel. Muhina V. Saculina. J. Baza metodologică: Drept punct de reper al cercetării noastre au servit teoriile referitoare la activitate.  Dezvoltarea capacităţilor creative la preşcolarii mari ar produce progrese în dezvoltarea potenţialului creativ.. experimentul de pedagogice... ştiinţifică la problema în speţă... Bonţaş. M. Guilford J. Rădulescu – Motru.M. E. Comarova T. Leontiev. W. Rogere C. fluenţă. Ipoteza cercetării : Noi considerăm că creativitatea copiilor preşcolari mari va evalua la o nouă treaptă:  Vom forma şi dezvolta priceperi şi deprinderi. Fleorina.. Barron F.. Piajet. compararea şi generalizarea datelor din literatura Metode empirice – observarea.

că reuşita dezvoltării creativităţii depinde mult de factorii : • • • • • • • cei care ţin de rolul familiei. artă plastică. Demersul inovativ al cercetării : În cercetarea noastră am creat un model de forme şi activităţi al educatorului inovator. principiul accesibilităţii. dezvoltarea conştientă a potenţialului bio-psihic al copilului şi pregătirea lui pentru integrarea activă în viaţa socială. • S-a dovedit că modelele implementate au contribuit la sporirea valorilor indicilor ce indică dezvoltarea capacităţilor creative. activităţile de joc. • S-au elaborat şi experimentat modele psiho-pedagogice pentru dezvoltarea capacităţilor creative.o Metode statistice – analiza calitativă. principiul cooperării şi participării în actul educativ. educaţia pune în valoare potenţialul creativ al copilului. am determinat obiectivele care pot fi realizate pe parcursul anului de învăţământ în cadrul activităţilor dirijate de educatori. dispus de a aplica noi strategii în cadrul activităţilor de predare-învăţare în dezvoltarea capacităţilor la copiii de vârstă preşcolară mare (6-7 ani). • Am implementat metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6-7 ani în cadrul activităţilor dirijate de literatura artistică. formarea reprezentărilor 6 . lucru manual. principiul axării educaţiei pe copil. principiul unităţii. cantitativă şi comparativă a datelor obţinute. Am ajuns la concluzia. • Au fost elucidate particularităţile dezvoltării capacităţilor creative la arta plastică. cei care ţin de receptivitatea copilului la dezvoltarea creativităţii. matematică. am ajuns la concluzia că educaţia copiilor în grădiniţă se înfăptuieşte prin intermediul activităţilor organizate de către maturi. literatură artistică. principiul continuităţii. principiul individualizării şi diferenţierii procesului educativ. am demonstrat principiile educaţiei din perspectiva curriculumului educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri : principiul respectării particularităţilor de vârstă.

• Am ajuns la concluzia că. eliminarea vechilor metode de învăţare mecanică şi trecerea la învăţarea conştientizată. Educaţia de calitate depinde mult de amenajarea spaţiului şi de folosirea suportului didactic. interpretate din punct de vedere calitativ al semnificaţiei psiho-pedagogice. 4) au fost fundamentate condiţiile curriculare de aplicare a metodelor active în cadrul activităţilor de diferite tipuri la dezvoltarea creativităţii. 2) au fost determinate reperele psiho-pedagogice ale creativităţii la copii de 6-7 ani din perspectiva pedagogică. „educaţie”.elementare matematice. logică presupune şi noi forme de evaluare. sub directa conducere a pedagogilor. În funcţie de modul de integrare în activitatea didactică am conturat trei forme de evaluare : a) evaluare iniţială (predicativă). 7 . Ele pot fi aplicate : 1) Elaborarea noilor sisteme ştiinţifice de organizare a activităţilor cercetate. formularea aprecierilor ce decurg din aceste informaţii analizate şi prelucrate. Valoarea practică a investigaţiei : Rezultatele obţinute întregesc dezvoltarea capacităţilor creative. Evaluarea este un proces care implică în esenţă trei etape : obţinerea informaţiilor legate de obiectivele urmărite. „stimularea creativităţii”. b) evaluare formativă (continuă). părinţi şi copii în cadrul dezvoltării capacităţilor creative în instituţiile preşcolare cu copii de vârstă mare şi pregătitoare. Activităţile la alegerea copiilor se organizează pe întreg parcursul zilei. „euristică”. jocurile creative. 3) s-a întreprins consolidarea reperelor teoretice la baza proiectării strategiei didactice de colaborare activă între educatori. Valoarea teoretică a investigaţiilor : 1) s-a intenţionat de a defini noţiunile de : „creativitate”. c) evaluare sumativă (cumulativă). adoptarea deciziilor ce se impun în vederea eficientizării activităţii viitoare. a cuvintelor cheie [vezi Anexa № 1].

deprinderi la preşcolarii mari. acuarele. priceperi. activităţile la alegerea copiilor pentru dezvoltarea creativităţii copiilor de 6-7 ani. educator. 6) Formarea deprinderilor tehnice şi grafice de lucru cu diverse materiale (creioane. de a aplica în practică acele metode. Această lucrare va fi de folos : managerilor preşcolari : director. tinerilor specialişti la predarea cursului de „Psihologie”. 5) Formarea abilităţilor practice la copii. studierea literaturii de specialitate şi a experienţei de lucru a educatorilor din Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. 4) De a forma un volum de cunoştinţe. forme. procedee. Determinarea temei de cercetare. 8 . carioca). Etapele cercetării : 2007 – 2008. phiso-pedagogie. metodist. educatorii grădiniţei de copii. La experiment au participat 20 de copii ai grupei pregătitoare. în cadrul activităţilor propuse. Cahul. Baza experimentală: Experimentarea conţinuturilor s-au efectuat în Complexul Şcoală Primară – Grădiniţă din comuna Zârneşti r. 2008 – 2009. „Pedagogie generală”. procedeelor de lucru). „Pedagogie”.2) Elaborarea tehnicilor (metodelor. Elaborarea planului experimental de organizare a activităţilor comune. studenţilor facultăţilor pedagogie-psihologie. Cahul. 3) Elaborarea formelor şi strategiilor de lucru.

W.Capitolul I : Repere conceptuale ale creativităţii la preşcolarii de 6 – 7 ani 1. atitudini. adaptarea creativă naturală pare a fi singura posibilitate prin care omul poate ţine pasul cu schimbarea caleidoscopică a lumii sale. în 1950 arată că creativitatea are în vedere abilităţile pe care le întâlnim la majoritatea oamenilor. Psihologii susţin că a fi creativ înseamnă a crea ceva nou.P. atitudini şi calităţi temperamentale. După Rogere C. că a trăi într-o asemenea lume presupune un înalt grad de adaptare şi de curaj care este legat în mare măsură de creativitate. justificându-se în faţa Creatorului nu numai prin ispăşire ci şi prin creaţie. se caracterizează prin schimbări radicale care se petrec în ştiinţă. După Allport G.1 Conceptul de creativitate şi delimitările ei esenţiale Societatea contemporană. calităţi temperamentale. original şi adecvat realităţii. creativitatea nu poate fi limitată doar la unele dintre categoriile de manifestare a personalităţii : aptitudini. Trăsăturile de caracter fiind specifice fiecăruia dintre noi. un popor cu un nivel scăzut al creativităţii. Astfel Berdiaev N. . În condiţiile ratei actuale a progresului ştiinţei. tehnică şi cultură. cu o cultură limitată nu va putea rezolva eficient problemele cu care se confruntă. Prin originea ei. 9 . Omul zilelor noastre are nevoie de culturalizare în interiorul propriei fiinţe. susţine. tehnicii şi culturii. Psihologul Guilford J. fiindcă acestea se referă de fapt la modul sui-generis în care se reunesc însuşirile de personalitate la nivelul fiecărui individ. natura umană este creatoare. şi fiind interesat de felul în care personalitatea creatoare se manifestă prin aptitudini. (1961). Dacă oamenii nu vor realiza ideii noi şi originale în adaptarea lor la mediu atunci popoarele lor nu ar mai fi competitive în plan internaţional.

pag. consideră că originalitatea este mai mult dependentă de sentimente decât de factori intelectuali. Weisberg R. apreciază. Astfel. Odobleja Ş. 309-314]. Este de părere că datorită complexităţii fenomenului creaţiei este puţin probabil să se ajungă la o definiţie unanim recunoscută. conceptul de geniu fiind un mit. Pavelcu V. Rădulescu – Motru se referea la creaţie în termenii personalismului energetic şi ai vocaţiei. după unii autori „creativitatea este atitudinea sau capacitatea de a produce 10 . p. a încercat în lucrarea sa Psihologia consonantistă 1938 să operaţionalizeze componentele cognitive ale descoperirii şi invenţiei într-un model operaţional sui-generis ale relaţiei. că toate persoanele creatoare („unde există creaţie există şi geniu”) au un număr restrâns de trăsături comune printre care se numără : interesele de cunoaştere.Gallton F. 14 ]. Munteanu Anca în lucrarea sa „Incursiune în creatologie” oferă informaţii despre creativitate în toate domeniile. pp.M. creativitatea nu se manifestă nici chiar la cei mai mari artişti sau oameni de ştiinţă. În sprijinul acestei opinii aduce următoarele argumente : se poate ca trăsăturile psihologice să nu relaţioneze cauzal cu activitatea creatoare. Roşca Al. aprecia că personalitatea creatoare integrează specific motivaţiile individului. Ellis (1904). (1869) consideră că oamenii geniali sunt înzestraţi cu aptitudini intelectuale sau mentale excepţionale. El arată ca. intuiţia şi o fermă percepţie de sine ca individ creativ. deoarece fiecare autor pune accent pe dimensiuni diferite. încrederea în sine. Interpretările psihologilor români referitoare la creativitate acoperă aproape toate direcţiile consemnate în literatura mondială de specialitate. care posedă modelul tridimensional al inteligenţei elaborat de Guilford (1967) sau modelul gândirii creative al lui Torrance (1974) [54. inteligenţa judecăţilor. White (1931). dar a te gândi la ceva diferit [Anca Munteanu. geniul este o caracteristică pe care societatea o atribuie rezultatelor muncii unui individ [ 54. Ralea M. El susţine că în prezent se cunoaşte foarte puţin despre caracteristicile geniului. Cattell J. în diferite perioade au stabilit că între conştientul intelectual (QI) şi realizările profesionale ale geniilor studiate de ei există corelaţii semnificative. (1903) studiind viaţa şi activitatea a o mie de personalităţii eminente consemnate în dicţionare. ceea ce indică faptul că geniul nu este o caracteristică constantă. Ea susţine că a fi creativ înseamnă a vedea acelaşi lucru ca toată lumea. Cox (1926). 16]. a ajuns la concluzia că aceştia se definesc prin calităţi intelectuale remarcabile care sunt ereditare. 1994.

Newton sau Berkeley. (1992) consideră că creativitatea constă în „realizarea de combinaţii noi originale. acelor decente de cele ridicole. Bacon. W. 16]. El consideră că. (1987) „creativitatea presupune o dispoziţie generală a personalităţii spre nou. Combinaţiile noi trebuie să aibă o anumită valoare. pag. iar după alţii ea constituie un proces prin care se realizează un produs [56. arătând că în mintea omului obişnuit creativitatea este legată de expresii şi creaţii artistice. imaginaţie. Gustul este un simţ intern care permite delimitarea ideilor frumoase de cele urâte. De multe ori. 19]. creativitatea este un concept destul de vag şi oarecum imprecis.ceva nou şi de valoare. de ideii vechi”. pag. pag. Ipotezele teoriei sale au fost formulate plecând de la analiza intelectului unor genii precum Platon. în final urmând să se determine utilitatea şi adevărul invenţiilor şi descoperirilor produse prin puterea imaginaţiei. pag. 52]. de invenţii tehnologice sau descoperiri ştiinţifice. o anumită organizare a proceselor psihice în sistem de personalitate”. iar 11 . evoluţie libertate interioară. observarea acordului sau dezacordului dintre ele. prin combinare şi recombinare a lor. ele fiind în totală neconcordanţă cu realitatea [5. Ea semnifică : adaptări. Duff şi a fost elaborată în sec. confuzie. creând în final obiecte care nu au existat niciodată în natură. El consideră că personalitatea creatoare se caracterizează prin interacţiunea optimă între aptitudini şi atitudini [51. construcţie. aparţine lui W. să fie rar întâlnit în colectivitatea în care a apărut şi în acelaşi timp acest produs creator să fie adecvat realităţii. Shakespeare. Fuster Michel şi Bernardette (1988) susţin că. produsul creator trebuie să aibă un grad ridicat de neobişnuit. (1963) introduce un criteriu dual pentru evaluarea creativităţii. Una dintre cele mai valoroase interpretări ale creativităţii pe care o regăsim în lucrările contemporane. Duff a distins trei facultăţi ale minţii creatoare : imaginaţia. distanţare faţă de lucrările deja expuse [55. Boden Margaret A. răspunsurile neobişnuite provin din ignoranţă. Barron F. 32].”. originalitate. pe care le consideră principalele componente ale geniului. judecata şi gustul. Imaginaţia este facultatea mintală care elaborează o infinitate de asociaţii noi prin compunere şi descompunere a ideilor. de comportamente personale şi de mişcările sociale. XVIII. talent literar. de educaţie. Judecata permite combinarea ideilor elaborate de imaginaţie. Descartes. reunirea în aceeaşi categorie a celor omogene şi respingerea celor discordante. După Popescu – Niveanu P. de comunicare interumană. El susţine că imaginaţia se aseamănă cu gândirea divergentă. stări alterate de conştiinţă.

iar cea dreaptă în buzunarul stâng. Creativitatea în viziunea autoarei este capacitatea de a produce lucruri care sunt atât noi. Teresa Amabile (1983) consideră că adoptarea deciziilor implică deseori creativitatea. 64. produce ceva nou. talentul special în domeniul respectiv. de valoare şi edificienţă ştiinţifică şi social-utilă. asociativitatea. Ea structurează creativitatea în următoarele componente : 1. cum putem s-o cunoaştem şi stimula? Răspuns la această întrebare o găsim în teoriile savanţilor (Kubie. Autoarea dă exemplu unui joc pentru antrenarea creativităţii solicitând subiecţilor să arate : „cum se poate pune mâna stângă în buzunarul drept de la pantaloni. la oameni cu realizări excepţionale. 20-21]. ce este creativitatea. 15 ]. original. După părerea sa a fi creativ înseamnă să elaborezi un anumit lucru (unealtă. pag. creativitatea . Vîgotskii L. W. trebuie să fim conştienţi. idee. 1995. soluţiile creative asigură rezolvarea problemei cu o neaşteptată eficienţă şi. abilităţile tehnice. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei.. 1995. 1998. prevede realizarea unei activităţi pentru că ni se pare captivantă. calificarea. şi Nicola I. 1767. Răspunsul fiind : „Punând pantalonii invers”. pag. motivaţia intrinsecă. ca rezultat al influenţelor şi relaţiilor factorilor subiectivi şi obiectivi – a 12 .1994. creativităţii. cât şi eficiente [Sternberg D. Gustul este abordat ca un supliment de judecată de factură estetică.este o capacitate (proprietate. dispun de eleganţă şi o uimitoare simplitate. 1996. Piercon. în acelaşi timp ?”. Sunt incluse cunoştinţele obiective de specialitate. operă de artă). care conferă eleganţa gândurilor noastre.judecata cu gândirea convergentă. în îmbinarea cu investigaţii şi date noi. curiozitatea … sunt specifice copiilor şi adulţilor înalt creativi [Duff.). Muchielli R. Richard. originale. generându-ne bucurie şi satisfacţie. El a mai intuit că anumite trăsături ale creativităţii cum ar fi spontaneitatea.. care este absolut inovator şi valabil. Duff a considerat că cele trei facultăţi ale minţii umane implicate în creaţie sunt întâlnite la toţi oamenii. care sprijinindu-se pe date sau produse anterioare. După Bonţaş I. 51. fiind în special prezente la copii. gradul de specializare în domeniul respectiv. abilităţile creative includ un set cognitiv şi unul perceptiv favorabile abordării în rezolvarea unei probleme. Pe de o parte. dimensiune) complexă şi fundamentală a personalităţii. Lubart. 3. pe de altă parte. Feist şi Runco.. Mai întâi. 2. Deci. Bejan. 1993. 53 pp. Piajet J.

Richard. Ea poate fi considerată şi ca aptitudine. considerat ca un fenomen rar. un element nou în raport cu experienţa socială anterioară sau cu experienţa de viaţă a unui individ: criteriul originalităţii. personalitatea creatoare [16 pag.” (I. J. teorii. prezent exclusiv la elitele ştiinţifice şi la marii creatori de opere literare şi artistice. Piajet. M. E. Odată cu dezvoltarea învăţământului preşcolar o atenţie deosebită se acordă problemei dezvoltării creativităţii în psihologie şi pedagogie.posibilităţilor (şi calităţilor) persoanei şi a condiţiilor ambientale ale mediului socio-cultural [53. 32 ]. în esenţă. Gândirea este procesul cognitiv cel mai important. a) Structura creativităţii : Cercetările făcute de Gollann (1963) remarcă că: noţiunea de creativitate are în vedere mai multe accepţiuni:  creativitatea ca o caracteristică personală. 17]. devenind obiect de cercetare de sine stătător. 44]. 33]. un cadru de corelare care reprezintă spaţiul ierarhic de manifestare a creativităţii. Această structură exprimă independenţa existentă între produsul creator – procesul creator. Conceptul pedagogic de creativitate propune un model teoretic adaptabil la condiţiile unui „praxis” educaţional deschis autoperfecţionării permanente. creativitatea apare ca o necesitate socială şi economică. procesul de dezvoltare a creativităţii la preşcolari presupune aceeaşi structură. o dimensiune axiologică a personalităţii care valorifică resursele globale ale sistemului psihic uman. Bejan. la nivelul interacţiunii optime dintre atitudinile şi aptitudinile creative [16 pag. Conceptul de creativitate se aplică deja atât copilului care se joacă cât şi inventatorului sau omului de artă [27 pag. 26 . sau din mărturiile pe care le-au lăsat unii dintre ei. „Gândirea ca o capacitate de prim ordin a personalităţii – există ca gândire umană numai prin creativitate. modele noi originale. creativitatea defineşte: un produs creator situat cel puţin la nivel inventiv. în plan individual sau social. Kant) [3 pag. Ca şi la etapele de vârstă şcolară. H. Produsul creator reprezintă. 53 pag. dispoziţie a intelectului de a elabora idei.  creativitatea ca proces specific. Cunoştinţele elaborate au rezultat în mod esenţial din analizele biografice ale savanţilor L. afirmă că până în anii ‘50 atenţia psihologilor era centrată pe analiza procesului de creaţie. fiind apreciat îndeosebi prin creativitate. un proces creator orientat în direcţia sesizării şi a rezolvării – problemă la nivelul gândirii divergente. Florin Druţă – 1997. Kubie. Piercson.  creativitatea ca produs. În această accepţie. pag. 28]. oamenilor de artă. Problema dezvoltării creativităţii a fost cercetată în mai multe decenii. 13 . După al doilea război mondial.

154]. structuri. preconştient şi conştient. preconştient şi conştient [18 pag. bisocieri. finisare. timp. 21]. restructurări de date. Iluminarea – acţiunea complexă de asociere şi de combinare a informaţiei care declanşează momentul inspiraţiei.). respectiv al descoperirii soluţiei optime de rezolvare a problemei. Incubaţia – o acţiune complexă realizabilă intensiv sau şi extensiv prin diferite operaţii de organizare şi reorganizare a informaţiei pregătite anterior prin procesări care valorifică experienţa individuală şi socială a subiectului la nivelul conştiinţei acestuia dar şi în planul verigilor sale profunde. principii matematice sau cuvinte” [53 pag. 18]. de la nimic. a creaţiei. recombinări. teorii. aplicare. structuri. La aceste idei se adaugă cele ale lui Osborn potrivit cărora cercetarea de grup poate favoriza în anumite condiţii. Procesul creativ poate fi realizat în mod intenţionat. sisteme. ea înseamnă şi învăţare nouă. Opinia lui Osborn.). 153]. acumularea şi selecţionarea informaţiei necesare pentru abordarea corectă a problemei. modele. Verificarea – acţiunea complexă de evaluare finală a soluţiei adoptate anterior. În mod inconştient. Alţii o definesc drept „capacitatea de a organiza (reorganiza) elementele câmpului perceptiv sau imaginativ indiferent că este vorba de joc. Deci creativitatea de la un loc gol. 14 . potrivit căreia punctul de plecare al creativităţii este imaginaţia. care creează datele. soluţiile noi cu asigurarea condiţiilor interne şi externe. principii. care se restructurează cu cele aperceptive. etc. specific. tehnologii. modele. dependente de zona inconştientului dar şi a conştientului. Analiza datei problemei în vederea formulării clare a acestora (premise. realizabilă prin operaţii de apreciere. 154]. ideile. în condiţii de amendare. în mod inconştient. creativitate. prin documentare şi experimentare (analize. ea se bazează pe un fond ideatic şi acţional aperceptiv. [18 pag. structurile. el poate fi învăţat şi dezvoltat la un mare număr de oameni. modelele.Creativitatea este definită uneori ca fiind „procesul prin care un individ sau un grup plasat într-o situaţie dată elaborează un produs nou original în conformitate cu necesităţile şi scopurile situaţiei respective”. sub conştient. a noilor ideii. subconştient. 100]. calcule). combinări. Imaginaţia este definită ca aptitudine de a reprezenta obiecte absente şi de a combina imaginile acestora între ele [5 pag. prelucrarea şi sistematizarea informaţiei stocate. [18 pag. Inspiraţia este apariţia bruscă a noului. elaborarea strategiei de rezolvare a problemei la nivelul unui plan operativ [54 pag. Incubaţia presupune asocieri. sinteze. b) Etapele procesului de creaţie Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: Pregătirea – acţiunii complexă bazată pe următoarele operaţii: identificarea problemei în termeni optimi (natură. validare. resurse posibile şi necesare.

2.orientează în mod special. Verificarea constituie controlul creaţiei rezultată din factorii obiectivi şi subiectivi. Obiectivul general vizează formarea. Funcţia pedagogică a creativităţii . fără preocupări de utilitate sau valoare. dezvoltarea unei personalităţi capabile să se angajeze creator în plan cultural. aplicarea soluţiei optime în cadrul specific definit de problema existentă. Acest control. Elaborarea unui model de educare a creativităţii presupune valorificarea. probabilele erori sau neconcordanţe cu cerinţele reale. când persoana şi-a însuşit priceperi şi deprinderi care permit să producă lucruri utile. la diferite niveluri de generalitate a raportului funcţional existent între comportamentul creativ şi flexibilitatea gândirii creatoare . evitând cheltuielile neeconomice sau eşecurile în condiţiile generalizării creaţiilor [18 pag. 15 . avansarea unor soluţii virtuale. eşantioane. comportamentali. [75 pag. aplicabilităţii şi eficienţei în plan teoretic şi aplicativ. autenticităţii valorii. ipotetică a soluţiilor probabile. profesional. susţinut la nivelul conştiinţei individuale cu scopul de a produce ceva nou. 3. operaţionali. Procesul creator implică sesizarea şi rezolvarea unor probleme.ajustare. etic. aparatelor. suficient de importante pentru a fi brevetate şi difuzate în producţie. Reflexii identice referitor la factorii creativităţii găsim şi în cercetările pedagogului român Nicola I. c) Niveluri ale creativităţii A. Taylor propune să se distingă cinci niveluri de creativitate : 1. care evidenţiază resursele sistemului psihic uman. dar în care specificul ei să fie slab exprimat. 101]. reorganizare. proiectarea unei învăţări creative [15 pag. (re)actualizarea – activarea cunoştinţelor şi capacităţilor necesare pentru alegerea soluţiei optime. realizarea a două acţiuni complementare: elaborarea unui model de educare a creativităţii.. etc. Aceleaşi idei le întâlnim la Nicola I. creativitatea inventivă face posibile invenţiile îmbunătăţirile aduse produselor. perfecţionare permanentă. alegerea soluţiei optime pe criteriul originalităţii şi al eficienţei. 105]. verificarea modului de rezolvare a problemei în sens managerial (abordare sistematică – optimă – strategică) [54 pag. Trăsăturile personalităţii creatoare pot fi grupate la nivelul următoarelor trei categorii de factori: intelectuali. Personalitatea creatoare reprezintă cea de a treia dimensiune a creativităţii. original şi eficient. creativitate productivă.L. 19]. capacitatea acestuia de a angaja un proces creator. 154] [vezi Anexa № 2]. atunci când are loc o liberă şi spontană exprimare a persoanei.) pilot. făcut adesea prin experimentări pe staţii (clase. acţiune complexă bazată pe următoarele operaţii: definirea şi înţelegerea tipului de problemă. creativitate expresivă. ca în cazul desenelor realizate de copiii mici. Bonţaş I.

 Factorii de personalitate Motivaţiile superioare. care presupune sensibilitatea faţă de probleme apoi fluenţa. originalitatea. Un factor deosebit de important e intuiţia. elaborarea. întrucât realizează fuziunea informaţiilor în structuri noi prin contopire. deschizând căi noi de abordare [18 pp. caracterizată prin noutate. lărgimea câmpului de idei şi aptitudinile specifice. ori la creaţia artistică. sensibilitatea estetică şi posibilitatea de sesizare a destinului.procesul creaţiei fiind determinat de motivaţii sau influente externe. 148].4. pe baza acţiunii unitare a factorilor cognitivi. inventivitate [18 pag. Imaginaţia e un factor fundamental. În procesul creaţiei importante sunt reprezentările. familie. la noi modalităţi de exprimare specifice talentelor. Există 3 factori care pot influenţa la reuşita preşcolarului:  Factorii cognitivi operaţionali (intelectuali) Dintre aceşti factori cei mai importanţi sunt imaginaţia şi inteligenţa. O forma superioară a imaginaţiei creatoare e ingeniozitatea. flexibilitatea şi capacitatea de redefinire. aptitudinea interogativă (de căutare). creativitatea emergentă se manifestă la omul de geniu care revoluţionează un domeniu ştiinţific. transformarea şi unificarea imaginilor. creativitatea inovatoare duce la modificări ale principiilor ce stau la baza unui domeniu. flexibilitatea acesteia. J. 147-148]. nivelul de aspiraţie. d) Factorii creativităţii : Formarea şi dezvoltarea potenţialului creativ este determinată de logica formării relaţiilor fundamentale în societate: personalitate – colectiv (asociaţie de copii) – societate.  Factorii caracteriali şi cei afectiv-motivaţionali 16 . surprinzătoare şi originale. finalizată în găsirea unor soluţii simple.P. interesele personale. a ideilor. a încrederii creatorului în viitorul său [54 pag. a obiectelor şi fenomenelor într-o nouă semnificaţie. Guilford a identificat şase factori ai creativităţii: fluiditatea gândirii. sensibilitatea faţa de probleme şi redefinirea. Creaţia este însă un proces complex la care participă întreaga personalitate. sentimentele şi atitudinile. de personalitate şi sociali. Acestui model al aptitudinilor creative i se aduce obiecţia că e lipsit de dinamism. flexibilitatea cognitivă. cunoştinţele. Mai complet este modelul elaborat de Gaugh (1957) care cuprinde 5 factori incluzând şi aspecte comportamentale: aptitudini intelectuale. Inteligenţa este forma superioară de organizare a comportamentului creativ. întrucât nu cuprinde şi modul de constituire a raporturilor dintre informaţii . Un alt factor al imaginaţiei creatoare e originalitatea. 100]. 53]. 5. corelate cu temperamentul şi aptitudinile speciale orientează creativitatea mărindu-i eficienta [43 pag. întrucât ei au funcţia de integrare a celorlalţi factori cognitivi ai creativităţii.

S. Pevzner. trăsăturile psihosociale ale personalităţii (calităţi ale proceselor psihice. A. ereditară şi psihosocială.  Factorii externi: mediul şi educaţia. creează o anumită fuziune. În cercetările psihologilor şi pedagogilor (M. reflectă cerinţele funcţionale ale creativităţii la nivel de produs. Factorii externi sunt alcătuiţi din ansamblul condiţiilor ale elementelor şi forţelor tuturor influenţelor care se exercită din exterior în scopul formării şi dezvoltării personalităţii. A.Suplinesc în creaţie un coeficient de inteligenta mai scăzut de 120. perseverenţa. teama de a nu greşi şi lipsa de motivaţie sunt factori inhibitori [22 pag. Vîgotskii. Vlasova. imperceptibile.67]. entuziasmul. afectiv. Comarova. Zîcova. A. 213]. ingeniozitatea. neîncrederea în sine. A. dând naştere unor produse şi structuri operaţionali cu calităţi noi şi cu eficienţă sporită [6 pag. Danilov. A. inteligenţa şi imaginaţia creatoare. motivaţional asumat faţă de realitatea economică 17 . A. Factorii interni sunt: ereditatea. recunoaşte şi aplică valorile create [2 pag. 66].  Factorii interni pot fi de natură biologică. Smirnov. Elementele esenţiale prin care se poate constata existenţa creativităţii sunt: flexibilitatea. c) Funcţiile creativităţii determină structura tridimensională a creativităţii. proces.S. dar care se acumulează în întreaga structură a vieţii psihice. personalitate. 149]. Leontiev. S. senzitivitatea (sensibilitatea senzorială). A. L. spiritul de grup pun în valoare capacităţile creative [18 pag. A. I. Nicola. apoi experienţa personală nemijlocită şi concretă dobândită de fiinţa umană in cursul evoluţiei sale [6 pag. elementele celor două grupe de factori se intercondiţionează. Nonconformismul. noutatea şi originalitatea. conformismul. profunzimea câmpului de imagini şi idei sunt factori stimulatori şi ideile preconcepute. expresivitatea. încrederea în forţele proprii. angajarea socială. o întrepătrundere care sporeşte potenţialul existent al individului şi determină o permanentă restructurare a formelor de reacţie. Bonţaş. Slavina. realizând schimbări continue. Piajet. M. V. Factorii dezvoltării psihice pot fi externi şi interni. trebuinţe şi motive interne ale acţiunii). T.S. N. R. S. Luria. Mencinskaia. a) Funcţia socială a creativităţii determină modul de realizare a produsului creator stimulând şi dirijând acele comportamente ale personalităţii semnificative din perspectiva perfecţionării raportului cognitiv . L. Galperin) găsim că în procesul dezvoltării psihice. T. 217]. I. I.  Factorii sociali Activitatea creatoare este stimulată de exigenţa unui mediu social–economic şi culturalştiinţific care asigura formarea unei personalităţi creative permite libertatea creaţiei. Muhina. N. factorii interni şi externi se integrează în sisteme funcţionale unitare. Atitudinea interogativă. autoexigenţa. V. fluenţa. răbdarea. Pe parcursul activităţii. tenacitatea.

acţiuni educaţionale. didactice subiect-obiect. unele fără utilitate. 23].. pe baza unităţii informaţional – operaţional. aptitudinile speciale. ci şi efectele optimizante ale acestuia care au o sferă de acţiune din ce în ce mai largă . 153]. inventării de probleme şi de situaţii-problemă. în calitate de produs de cunoaştere logică. reglatori în anumite domenii de activitate. ea poate determina prin rapiditatea statistică a unui răspuns. Fluiditatea – este posibilitatea de a-ţi imagina în timp scurt numeroase imagini sau idei. personalităţii creatoare [18 pag. [82 pag. b) Funcţia psihologică a creativităţii determină modul de realizare a procesului creator angajând toate resursele existente la nivelul sistemului psihic uman. când un procedeu se dovedeşte inoperant. cu unele accente evidente care vizează: inteligenţa în calitate de aptitudine generală. Anume originalitatea garantează valoarea rezultatului muncii creatoare (Vîgotskii L. Definiţia stimulează şi reflectă un tip aparte de realizabile în condiţii de transformare a raporturilor conceptului de creativitate pedagogică presupune valorificarea deplină a componentelor structural-funcţionale. 18 . Originalitatea . 152]. Funcţia socială a creativităţii urmăreşte. culturală . la nivel temporal şi spaţial . Plasticitatea – este uşurinţa de a schimba punctul de vedere. Privite din perspectiva funcţionalităţii lor creative.politică . interpretabile şi realizabile în sens prioritar formativ. analizate anterior. procesului creator. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. produsul creativ este cu atât mai elefant cu cât este mai extinsă şi mai profundă structurarea posibilităţilor personalităţii de înţelegere a realităţii sociale. dar printre ele găsindu-se şi cele adecvate soluţii căutate.este expresia noutăţii. toate elementele sistemului psihic uman pot evolua ca însuşiri generale ale personalităţii creatoare implicate de-a lungul întregului proces creator [18 pag. mergând chiar până la nivelul relaţiilor de macrosistem . [82 pag. c) Funcţia pedagogică angajată a creativităţii în proiectarea continuă determină unor modul de comportare a personalităţii creatoare. dezvoltate la nivelul: produsului creator. gândirea. atitudinile (afective. a inovaţiei. 134]. autoreglatori în orice domeniu de activitate . Psihologia artei). S. imaginaţia . care asigură premiza sesizării. nu numai calitatea imediată a produsului creator. însă . În această accepţie. caracteriale). realizabilă în sens convergent. Structura creativităţii pedagogice evidenţiază anumite caracteristici specifice.Fiecare societate creativitate [51 pag. în calitate de „vectori” ai acţiunii eficiente. specializat în (re)producerea noului prin (re)combinarea informaţiilor dobândite anterior. rezolvării. divergent.în calitate de proces de cunoaştere logică. 23]. modul de abordare a unei probleme. când vrem să testăm această calitate la cineva. proiectată multifazic. motivaţionale.

Edison spunea: că în creaţie este nevoie de 99% transpiraţie şi 1% inspiraţie. ca urmare a unor combinări şi recombinări. Inteligenţa se explică ca o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. care favorizează imaginaţia. Însă acest contact poate sau nu poate avea loc [84 pag. necesitând foarte multă muncă. originale. metodă. asocieri etc. Se are în vedere că este posibil contactul. 32]. mai întâi. prin experienţă. de aptitudini pentru creaţie. „întâlnirea” spontană a personalităţii cu obiectul şi acţiunea social . creşte dintr-o activitate combinatorie” [82 pag. deosebite. 61].Disocierea – este capacitatea combinatorie a două sau mai multe lucruri şi fenomene pe care alţii nu au avut curiozitatea sau abilitatea de a le asocia. care se obiectivează în anumite soluţii (metode etc. care să se obiectiveze în produse noi. 74]. Piajet. 24]. necesită învingerea unor obstacole.adecvată ei sau corespunzătoare tipului specific de dispoziţie creativă. Este totodată şi un proces.. tehnologie etc. un produs şi un proces. a datelor elementelor existente. Este un produs pentru că se dobândeşte ca realitate de a realiza ceva nou (idee. F. Imaginaţia creatoare . în toate domeniile ei. În ce priveşte factorii creativităţii. nivelul gândirii şi inteligenţei [82 pag. model. se poate vorbi. Însă dezvoltarea ei presupune multă muncă şi exerciţiu. retrageri a factorilor şi elementelor noi. Dacă o definim ca o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităţilor şi adaptarea cognitivă a individului în situaţii noi. creativitatea propriu – zisă necesită înzestrări şi capacităţi intelectuale etc. Conform opiniei lui Bontaş. teorie. atunci ne dăm seama că posibilităţile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă.. noi idei. mai mult sau mai puţin dezvoltate.) prin activitate. a experienţei pentru ca ele să dea naştere la ceea ce numim talent [18 pag. influenţate de alte funcţii psihice. Viaţa.) utile şi mai eficiente – de exemplu o inovaţie care reprezintă unele elemente de creativitate. 153]. Factorii aptitudinali include în sine aptitudinile speciale. Totuşi e nevoie de intervenţia mediului. etc. pe care nu le cunoaştem. a intelectului. este în acelaşi timp. întâmplător. Creativitatea ca trăsătură general – umană poate să se manifeste în decursul vieţii personalităţii în mod spontan.constituie o aptitudine importantă care are la bază predispoziţii ereditare. [55 pag. În afară de faptul că este o capacitate şi aptitudine (dispoziţie) a personalităţii. 24]. nemaiîntâlnite până acum şi care determină schimbări calitative (de valoare şi eficienţă) într-un domeniu anumit [8 pag. Există anumite structuri cerebrale. fiindcă necesită evoluţie în timpul dezvoltării şi. uneori. 19 . Bruner scrie „Orice formă de creativitate. necesită ca aproape fiecare individ să realizeze unele operaţii noi. ele creând predispoziţii de diferite grade pentru sinteza unor noi imagini.

Creativitatea se poate manifesta în toate domeniile cunoaşterii şi vieţii sociale: ştiinţifică. are la bază două procese fundamentale : analiza şi sinteza. Trebuie cunoscut. de depistarea. b. Comarova afirmă că: la naştere copilul posedă doar o anumită potenţialitate creativă. în procesul educaţiei şi activităţii.  Sinteza – are loc în diferite modalităţi numite de obicei „Procedeele imaginaţiei”. Creativitatea ca rezultat al stimulării şi activităţii înseamnă acumulări de capacităţi. fluenţă şi sensitivitate (sensibilitate) a scoarţei cerebrale (şi a sistemului nervos în general) [56 pag. Caterina Cox). Factorii creativităţii au asemănări cu cei ai învăţării eficiente. a. Autorii Bonţaş. Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. abilităţi şi posibilităţi de realizare a ceva nou. F. pedagogică etc. sporeşte potenţialitatea menţionată (flexibilitatea. astfel dând naştere unor fiinţe sau obiecte cu aspect eterogen. economică. pe tot parcursul vieţii. sensitivitatea) desigur. Allport. componentă principală a structurii mentale creative. printre care menţionăm pe (G. al rezolvării unor probleme ridicate de viaţă. SUA. Au fost studiaţi de numeroşi psihologi. Creativitatea se poate manifesta în toate etapele de vârstă. mediul socio-cultural. după caz. însă vârsta cea mai productivă în creativitate este între 25-40 ani. Pe lângă coeficientul de inteligenţă. A. prin sinteză sunt reorganizate în alte structuri deosebite de cele percepute sau gândite anterior. în plan ideal – abstract ca şi. Multiplicarea şerpilor a creat imaginea balaurului cu 7 capete. evidenţiată de o anumită flexibilitate. capacităţile intelectuale. în funcţie de dezvoltarea şi manifestarea factorilor intelectuali. măsurată şi stimulată. expresivitatea. un rol important în creativitate îl au factorii: ereditatea. efortul susţinut de pregătire şi investigaţie şi altele. Modificarea dimensiunilor umane a dus la imaginarea de uriaşi şi de pitici. stimularea şi de finalizarea ei în inventivitate ideatică şi practică. Pentru a asigura progresul uman şi bunăstarea materială şi spirituală a oamenilor. c. 93]. dezvoltându-se alte niveluri ale creativităţii – cum sunt originalitatea şi inventivitatea. este nevoie de multă creativitate. Creativitatea poate fi cunoscută. caracterul. Lehman. aptitudinali.. tehnică.  Analiza – realizează o sfărâmare a unor asociaţii. fluenţa. Ulterior. Nicola I. 20 . Piajet. o descoperire a unor reprezentări care apoi. caracteriali şi de mediu. deci inventivitatea ideatică şi practică. Aglutinarea – se produce când părţi descompuse din diferite fiinţe sau obiecte sunt recombinate. organizatorică (management). N. în plan practic. d) Procesele fundamentale ale imaginaţiei Imaginaţia. artistică. Osborn şi alţii. original. Au studiat fenomenul H. stimulat şi valorificat acest potenţial. C. aptitudinile. în toate domeniile.

iar mai apoi educaţia omului doar continuă. a imaginaţiei creatoare. artă. Harly susţine că „Personalitatea este considerată ca ideal educaţional. . trăsături de caracter în formare. Unii vor să explice întreaga sinteză creatoare prin analogie. în concordanţă cu vârsta copilului şi cu particularităţile sale individuale [59 pag. Tot ce acumulează copii în această perioadă – cunoştinţe. deprinderi şi obişnuinţe [10 pag. conţinutul acestui nivel de educaţie instituţionalizată vizează formarea de cunoştinţe priceperi. Personalitatea desăvârşită se obţine prin activitate. 72]. bine orientate. şi ceea ce s-a făcut până la această vârstă constituie aproape 90 % din întregul proces educativ.” O educaţie justă a copilului de vârstă preşcolară îi asigură dezvoltarea mai intensă a perceperii mediului ambiant.” În procesul de formare a personalităţii o importanţă deosebită revine educaţiei multilaterale. 29]. S. Corespunzător obiectivului învăţământului preşcolar. Analogia este un procedeu adeseori prezent în ştiinţă şi tehnică. Makarenko nota : „ Fundamentul educaţiei se pune până la 5 ani.se dovedeşte a fi deosebit de trainic şi constituie baza pentru dezvoltarea în continuare a personalităţii. e. morală şi fizică. dezvoltarea armonioasă a personalităţii copilului. 23 ]. C.expresive. Capacitatea copilului de a percepe frumosul din natură. obişnuinţe. 152-153]. fără ajutorul educatorului. A. compasiunea de nevoile şi suferinţele lor [ 66 pag. principii de purtare. 1.d. şi anume. atitudinea emoţională faţă de oamenii din jur. unde ies în relief anumite trăsături dominante.2 Creativitatea – dimensiune a formării personalităţii copiilor de 6-7 ani Personalitatea copiilor se dezvoltă concomitent în mai multe direcţii : intelectuală. ceea ce este un procedeu foarte productiv [18 pp. a gândirii intuitiv . deprinderi. volitivă. Structura atomului a fost imaginată similar cu aceea a unui sistem solar. în timpul căreia copilul desprinde adevărul din experienţele proprii. drept o permanentă aspiraţie a omului. Schematizarea feţei umane se realizează în caricatură. afectivă. realitatea înconjurătoare nu poate să nu se răsfrângă asupra formării la el a priceperilor elementare de a înţelege frumuseţea 21 .

Nu se pune problema. Desigur există mai multe trepte de creativitate. Ei realizează opere a căror originalitate este remarcata cel puţin pe plan naţional. În esenţă. într-un domeniu şi a cărui personalitate se impune de-a lungul mai multor generaţii [33 pag. e) Creativitatea emergentă este caracteristică geniului. se înregistrează anual peste 100. C. Creativitatea reprezintă mai mult decât a avea şi a folosi un talent artistic sau muzical. un artist poate produce opere impecabile din punct de vedere tehnic fără însă a reuşi să provoace emoţii sau. în ştiinţa.W. Este de asemenea important să ţinem cont de faptul că creativitatea nu se manifestă doar în muzică. aportul personal fiind redus. A. a omului care aduce schimbări radicale. Suhomlinski acorda o atenţie deosebită educaţiei prin frumos : de la contemplarea şi înţelegerea frumosului spre crearea frumosului. În acest context. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [69 pag. 73]. 8]. de utilizare sau originalitate. unei teorii controversate. Într-o ţară mare. Este planul la nivelul căruia accede orice om muncitor. revoluţionare. talentul se referă la posesia unui înalt grad de îndemânare tehnică într-un domeniu specializat. acţiunilor oamenilor şi de a-şi aprecia propria purtare ca fiind frumoasă. d) Creativitatea inovatoare o găsim la oamenii caracterizaţi ca fiind "talente". c) Planul inventiv este accesibil unei minorităţi foarte importante. b) Planul productiv este planul creării de obiecte. Un olar sau o ţesătoare de covoare produc obiecte a căror forma se realizează conform unei tradiţii. În primul rând. sentimentul că acea operă este unică. unei tehnici consacrate. acele persoane ce reuşesc să aducă ameliorări parţiale unei unelte. Este însă un mijloc excelent de a cultiva aptitudinile creatoare ce se vor manifesta ulterior. V. E vorba de inventatori. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. intervin cerinţele sociale. societatea are o influenţă deosebit de importantă pentru înflorirea spiritului creativ într-un domeniu sau altul. 47]. ceea ce asigura un progres vizibil al producţiei. Despre importanţa creativităţii nu e nevoie sa spunem multe : toate progresele ştiinţei. spre tendinţa de a trăi după legile frumosului [ 74 pag. specific muncilor obişnuite. Taylor descrie cinci "planuri" ale creativităţii : a) Creativitatea expresivă se manifestă liber şi spontan în desenele sau construcţiile copiilor mici.000 de brevete de invenţii.relaţiilor. cum este Japonia. artă şi scris ci în toate domeniile curriculare. de exemplu. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează. unui aparat. la acest nivel. dar şi în studiile sociale [76 pag. Astfel. 11]. Strălucita 22 . În ultima analiză. Dar este una specială deoarece implică probleme la care nu există răspunsuri simple. creativitatea este o formă de rezolvare a problemelor. tehnicii şi artei sunt rezultate ale spiritelor creatoare.

au arătat că anumite componente ale potenţialului creativ pot fi deosebite de inteligentă. În esenţă. cele originale atestând potenţialul creativ [42 pag. În secolul nostru. Răspunsurile copiilor pot fi populare sau originale. creative [56 pag. adică pe dezvoltarea şi generarea de idei originale. În cazul copiilor. 69]. 23 .într-un cuvânt. Cele mai folosite metode de măsurare a creativităţii la copii sunt bazate pe fluenţa ideaţională. ei prezintă de asemenea şi manifestări care evidenţiază potenţialul creativ. Dar este una specială deoarece implica probleme la care nu există răspunsuri simple. Pentru o înţelegere corectă a creativităţii copilului. puţine dintre acestea fiind noi. Problemele asociate cu gândirea convergentă au de obicei o singură soluţie corectă. cere celui care rezolvă problema generarea mai multor soluţii. de o calitate înaltă şi funcţionale . Dar în acelaşi fel în care toţi copiii au manifestări de inteligenţă. Studii recente. Gândirea divergentă. S-a pus problema dacă într-adevăr creativitatea copiilor poate fi diferenţiată de celelalte abilităţi cognitive. În înţelegerea acestui fenomen. s-au creat şcoli ilustre permiţând ridicarea acestor arte pe cele mai înalte culmi. Creativitatea implică adaptabilitatea şi flexibilitatea gândirii. însă. 85]. Un copil foarte creativ nu este neapărat şi foarte inteligent [53 pag. Acestea sunt exact acele abilităţi pe care multe studii referitoare la educaţie le-au demonstrat ca fiind critice pentru elevi [29 pag. accentul ar trebui pus pe proces. 91]. trebuie să distingem creativitatea de inteligenţă şi talent. încă de la naştere. creativitatea este o forma de rezolvare a problemelor. care a stimulat talentele existând totdeauna într-un popor. Termenul "înzestrat" este utilizat de obicei pentru a desemna un grad înalt de inteligenţă. Rădăcinile creativităţii specifice adulţilor sunt evidente la copii. este util sa considerăm diferenţele dintre gândirea convergentă şi cea divergentă. În general. aceasta cunoscând o dezvoltare fără precedent [62 pag. se explica prin îmbogăţirea negustorilor. ei nu sunt nici la fel de creativi. interesele societăţii s-au îndreptat spre progresul tehnicii.epocă a Renaşterii italiene. dimpotrivă. 79]. Creativitatea a fost definită ca procesul interpersonal sau intrapersonal al cărui rezultat sunt produse originale. Dar se pare ca inteligenţa şi creativitatea sunt independente. 77]. Probele referitoare la fluenţa ideaţională cer din partea copiilor generarea cât mai multor răspunsuri la un anumit stimul. atrăgând după sine cerinţa construirii de palate împodobite cu picturi şi sculpturi. în domeniul picturii şi sculpturii. care pare să fie baza potenţialului creativ. într-un mod asemănător brainstorming-ului. fluenţa ideaţională este considerată o calitate critica a procesului creativ. în schimb. semnificative şi de o înaltă calitate. De ce sa studiem creativitatea la copii? Tot aşa cum nu toţi copiii sunt la fel de inteligenţi. probleme pentru care răspunsurile populare sau convenţionale nu funcţionează.

Pedagogii trebuie să ţină cont de faptul că structura răspunsurilor unui copil este foarte subtilă. Cum pot adulţii încuraja creativitatea? . Pedagogul care refuză să accepte concepţia negativă despre sine a unui copil şi care promovează continuu o imagine mai bună despre competenţele acestuia are uneori puterea de a salva o viaţă [10 pag. de a vedea lucrurile dintr-un nou punct de vedere. Adulţii pot încuraja creativitatea punând accentul pe generarea şi exprimarea de idei într-un cadru non-evaluativ şi prin concentrarea atât asupra gândirii convergente. 8]. . pentru trecerea de la ideile obişnuite la idei mai originale. 39]. în special a problemelor ce apar în viaţa de zi cu zi. de a pune la îndoială. deoarece aceşti copii îşi explorează capacitatea de generare şi evaluare ale soluţiilor problemei şi îşi revizuiesc ideile bazându-se pe această evaluare. .Pe măsură ce copiii îşi dezvoltă abilitatea de evaluare a ideilor proprii. Un profesor care îi transmite unui copil încredere în potenţialul şi calităţile sale poate fi un antidot puternic faţă de familie în care o asemenea încredere lipseşte sau în care copilului i se transmite contrariul. grădiniţa reprezintă o „primă şansă”. Anumite cercetări sugerează ca acei copii care par să fie creativi sunt adeseori implicaţi în jocuri imaginative şi sunt motivaţi mai mult de factori interni decât de factori externi. fără a judeca modul divergent în care acesta rezolva o problemă. . cât şi asupra celei divergente. tratând copiii cu egală consideraţie. iar nu scopul. decât ceea ce li s-a oferit acasă. . cum ar fi recompensele sau cointeresarea [56 pag.Alocând destul timp copilului pentru explorarea tuturor posibilităţilor. poate să aducă o iluminare pentru copil care se luptă să înţeleagă relaţiile umane şi care provine dintr-o casă unde o asemenea consideraţie este inexistentă.Folosind modalităţi creative pentru rezolvarea problemelor. accentul ar trebui pus pe evaluarea ideilor proprii.ocazia de a căpăta un alt sentiment al sinelui şi o altă viziune asupra vieţii. 24 .Prin adaptarea la ideile copilului. Pentru mulţi copii.Prin furnizarea unui mediu care permite copilului să exploreze şi să se joace fără restrângeri exagerate. .Încurajând procesul. Adulţii pot de asemenea să încerce să asigure copiilor posibilitatea şi siguranţa de a risca. astfel calitatea lor şi generarea de soluţii devin din ce în ce mai importante. 42]. fără a încerca o structurare a ideilor lui astfel încât să se potrivească cu cele ale adulţilor. La aceasta vârstă.Prin acceptarea ideilor neobişnuite ale copilului. Un educator. Evaluarea de către terţi şi criteriile pentru determinarea soluţiilor semnificative ar trebui folosite numai în cazul adolescenţilor mari sau al adulţilor [10 pag.

în afară de ameninţările cu pedeapsa. evident că este bine să ajutăm copiii să-şi aprecieze aspectele unice ale rasei sau culturii. aceasta nu este intenţionat. stereotipi. Astăzi majoritatea sunt conştienţi că una dintre modalităţile prin care pot interveni este cultivarea respectului de sine la copil. 94]. Unii copii care provin din culturi etnice diferite. „Prin educaţie”. principiul împăcării cu sine poate avea aici o importantă ilustrare.Dar pentru unii copii. Sunt educatori care nu stimulează. creativi şi originali” [33 pag. ei laudă un copil. ci pe cel al ridiculizării şi sarcasmului. şi nu gânditori liberi. Prin comparaţii care stârnesc invidia. dar care sunt nerăbdători să se „adapteze”. de a se 25 . fie pregătirea. Educatorii ştiu că acei copii care au încredere în ei înşişi şi a căror educatori proiectează o imagine pozitivă asupra potenţialului lor se descurcă mai bine la învăţătură decât copiii fără aceste avantaje. fie ambele. „avem tendinţa de a deveni conformişti. de culoarea pielii sau de realizările strămoşilor [34 pag. există ceva mai important decât a învăţa cum să ne folosim mintea? Activităţile educative şi social-culturale sunt deosebit de importante pentru democratizarea şi progresul ţărilor. Dacă obiectivul corect al educaţiei este acela de a furniza copiilor fundamentul în ceea ce priveşte nevoile esenţiale funcţionării eficiente în lumea modernă. atunci nimic nu este mai important decât iniţierea în arta de a gândi critic. cred numai în limitele lui. Pe de altă parte. Cu o nerăbdare necontrolată. asemenea educatori adâncesc frica copilului de a greşi. Iar dacă respectul de sine înseamnă încredere în capacitatea noastră de a depăşi provocările vieţii. 46]. jignind un altul. ci umilesc. Ei nu cred în posibilităţile copilului. pentru a-şi face meseria cum trebuie. Dacă uneori însă fac rău. Nu au nici o altă noţiune despre disciplină. grădiniţa este o întemniţare consolidată în mod legal în mâinile educatorilor cărora le lipseşte fie respectul de sine. Poate un copil să aibă o reuşită scăzută la învăţătură şi totuşi să aibă un bun respect de sine? Desigur. El nu poate depinde de familia în care ne-am născut. indivizi a căror educaţie este „încheiată”. Există totdeauna motive pentru care un preşcolar oarecare nu are mari succese la învăţătură. ci făcând apel la teamă. 88]. În asemenea cazuri. de la o stare de dislexie şi până la lipsa unei stimulări corespunzătoare. ele facilitează posibilitatea fiecărui om de a-şi completa studiile. pot să-şi nege sau să-şi denigreze contextul etnic propriu. ci stingându-le [47 pag. scria Carl Rogers în Devenirea persoanei. Să ne reamintim că respectul de sine ţine de ceea ce se deschide alegerii noastre volitive . Ei nu reuşesc să motiveze oferind valori. aprinzând flăcări în minţile copiilor. Ei nu vorbesc limbajul politeţii şi stimei. Majoritatea pedagogilor doresc să-şi aducă o contribuţie pozitivă la dezvoltarea minţilor ce li s-au încredinţat.

în deplină concordanţă cu actele sociale constitutive – politice şi economice. necesar familiei proprii şi aspiraţiilor individuale. 69]. ca şi în cea a întreprinderilor în general [39 pag. faţă de toţi membrii societăţii în care trăim [7 pag. Asupra celui ce este devotat descoperirii propriului talent şi propriilor calităţi creative. talentul şi încrederea în forţele emergente ale inovării şi descoperirii. După cum spunea Nicolae Bălcescu „nu se poate fi fericire fără libertate”. ca şi ale învăţătorului sau profesorului. trebuie să însoţim îndemnul cu exemplul. 118]. Studiul creativităţii şi măsura creaţiei omului nu sunt încă ridicate la valoarea şi eficienţa lor culturală şi socială. şi Moon Sun Myong „nu există libertate fără responsabilitate şi responsabilitate fără atingerea unui rezultat” [84 pag. pentru ca el să beneficieze de 26 . directă. Este creativitatea educabilă? Ce rol se poate atribui unei metodologii a creativităţii? Înainte de a identifica şi analiza cele mai importante aspecte intelectuale şi de etică. capacitatea proiectării şi demersului concret „sistemic”. Creativitatea în toate domeniile. Atât în educaţia permanentă cât şi în creativitate trebuie să se îmbine studiul şi promovarea calităţilor psihice-morale. 33]. nu numai discursul generic şi abstract al creatologiei va produce mari creatori sau va stimula opere deosebite. de psihologie. apelul necontenit la faptele concrete. inclusiv în educaţie şi în didactică. de a se policalifica sau de a-şi însuşi o cultură superioară. acuitatea analizei şi sintezei bazate pe fapte reale şi pe idei variate. În a doua jumătate a acestui secol au apărut numeroase lucrări despre creativitatea în cunoaştere şi în acţiune. prin tendinţa de a se forma culţi cu o personalitate mai bogată şi mereu înnobilată [49 pag. în profesii şi în activitatea instituţiilor de cercetare. demnitatea de a apăra adevărul. care permit şi asigură independenţa personalităţii în vocaţie şi în acţiune practică [45 pag. în ştiinţe şi în tehnologii . 52]. 239]. Şi totuşi mugurii vieţii cultural-educative cresc prin motivaţii noi. ca un bun al vieţii personale şi sociale. dar fiecare observaţie concretă şi fiecare act oferit celui ce afirmă prin interes. Nu este suficient să îndrumăm pe copii la îndrumări şi invenţii. vom puncta câteva conexiuni dintre creativitate şi educaţie permanentă. individuală şi socială. Mult interes se acordă educaţiei pentru creativitate. formulate ca propuneri în direcţia ameliorării activităţii în învăţământ. Desigur. loialitatea faţă de colegi şi colaboratori.perfecţiona în muncă. între care nu pot lipsi: rigoarea argumentării logice şi slăbirea entuziasmului „momentan”. Dar în calităţile cercetătorului. va putea dovedi eficienţa reală. modelarea euristică tehnică. nu putem uita calităţile morale şi cetăţeneşti care pot şi trebuie să susţină înclinaţia. motivaţie şi mai ales prin acte noi creative. se naşte şi se dezvoltă în libertate. cu observaţia şi autoobservaţia copilului. Este vorba de o libertate a tuturor. sociologie şi pedagogie. morale şi culturale – ale societăţii. Deci vom preţui onestitatea muncii.

stimularea tendinţei acestuia de a aduce o contribuţie. Un pedagog creativ ştie cum să folosească întrebările pentru a începe un act creativ. 172]. 63]. a gândurilor. 163]. doctorandă. creativ. de raţionamentul inductiv. Un act creator este recunoscut în măsura în care oferă soluţia unei probleme sau sugerează realitatea unui produs nou [26 pag. În acest sens. Învăţarea creativă formează copilul creativ. Se practică diferite modalităţi de stimulare a creativităţii. 82]. prin situarea celui care învaţă şi situaţii problematice care necesită rezolvare. pe imaginaţie şi pe gândire creatoare. Talentul trebuie să fie însoţit de calităţile morale. 38]. Un rol important în crearea unui climat propice stimulării şi dezvoltării unei învăţări interactiv-creative îl deţine atitudinea pedagogului faţă de creativitatea copiilor şi de posibilităţile lor de a se descurca în situaţii problematice [78 pag. să posede priceperi de realizare a lor în practică. altele activează gândirea creatoare prin procedee euristice sau prin modelare.marea putere a studiului şi exemplelor reale care să-l însoţească în propria sa devenire creatoare. fundamentul creativităţii îl constituie libertatea de manifestare. pentru că ea dezvoltă curiozitatea şi creativitatea [83 pag. sunt adecvate activităţile care cer spontaneitate şi contribuie la dezvoltarea independenţei în gândire şi în acţiune [18 pag. Unele dintre ele se sprijină pe antrenamentul imaginaţiei. de imaginare şi restructurare continuă a datelor. Creangă” susţine că : pedagogul trebuie să dispună de vaste cunoştinţe profesionale. inventiv. Rolul pedagogului constă în stimularea efortului personal al copilului. distinctă de inteligenţă şi de funcţionarea cognitivă şi existentă în funcţie de fluiditatea ideilor. Întrebarea operaţională provoacă conduita creatoare. Conform pedagogiei Freinet. 27 . pe învăţarea prin efort propriu. de calităţi perceptive şi de personalitate. de fi original. Creativitatea este definită ca „o aptitudine complexă. de tăria caracterului etic al personalităţii îndrumate spre creaţie [34 pag. Dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii Creativitatea gândirii este capacitatea proprie spiritului omenesc de a depăşi prezentul şi faptele liniar constituite şi de a descoperi adevăruri şi realităţi noi. să manifeste aptitudini creative de îmbinare a cunoştinţelor concrete ale procesului educaţional integral. Creativitatea solicită procese de combinare. Universitatea Pedagogică de Stat „I. de conversie. Ea pune accentul pe învăţarea prin cercetaredescoperire. libertatea de gândire şi libertatea de exprimare a cunoştinţelor. şi acestea trebuie să fie deschise şi să aibă sens şi să nu sugereze răspunsuri predeterminate. Niculina Velea. ca şi în funcţie de inteligenţa divergentă în măsura în care ea favorizează diversitatea soluţiilor şi rezultatelor” [7 pag. a faptelor. 47].

Activitatea pedagogică nu poate fi necreativă. personalitatea însăşi a educatorului şi orice decizie pedagogică trebuie să ţină cont de aceşti factori ne standardizaţi. creativitatea pedagogică spre deosebire de alte feluri de creativitate (artistică. simţul dezvoltat al umorului. Creativitatea pedagogică e considerată în psiho-pedagogie ca una dintre cele mai importante aptitudini ale personalităţii didactice [58 pag. tactul pedagogic.). Activitatea educatorului fiind un aliaj al ştiinţei şi artei.Stimularea activismului şi a creativităţii în procesul de instruire presupune favorizarea unui mediu de învăţare interactiv şi dinamic. artistismul. aptitudini şi însuşiri psihice fundamentale ale personalităţii cadrului didactic care în condiţii favorabile îi permit să-şi manifeste posibilităţile sale în elaborarea teoriilor. condiţiile de instruire şi de educaţie. 28 . Pedagogul este gata să accepte iniţial orice răspuns Pedagogul stimulează operaţiile cognitive şi creative Pedagogul creează condiţii pentru activităţi creative în grup Pedagogul încurajează curiozitatea intelectuală Pedagogul îi încurajează pe copii să iniţieze dialogul [63 pag. Suportul pedagogului la dezvoltarea creativităţii copiilor : • • • • • • • • • Sala de grupă este bine organizată pentru o formare creativă Pedagogul stabileşte şi menţine o atmosferă de predare-învăţare creativă Pedagogul investeşte timp în răspunsurile şi lucrările creative ale copiilor Pedagogul îşi manifestă satisfacţia când copii desfăşoară o activitate creativă şi fac progrese în formarea pentru creativitate. empatia. reprezintă un act relaţional. 112]. gândirea divergentă. de a provoca întrebările copiilor cât şi abilităţi creative [11 pag. deoarece irepetabili sunt copiii. etc. Printre trăsăturile personalităţii pedagogului creativ putem evidenţia : orientarea spre formarea copilului ca personalitate creatoare. ideilor. 122]. invenţii şi anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea instituţiilor preşcolare. care presupune renovări. aprecierea şi susţinerea de către educator a imaginaţiei copiilor. tehnologiilor valoroase pentru educaţie şi instruire. imaginaţia pedagogică. 59]. Aşadar. tehnică. 9]. după ambele componente întotdeauna presupune creativitate [12 pag. realizat în activitatea cu copiii. abilitatea de a crea situaţii de probleme. Creativitatea pedagogică constituie un complex de capacităţi.

Randamentul preşcolar reprezintă nivelul. 70]. în mod obligatoriu şi randament maxim la învăţătura. învăţarea prin investigare. mai ales dacă nu depun şi eforturi de învăţare. inteligenţa şi creativitate. cercetare. Se constata că cei inteligenţi nu obţin. A fi creativ înseamnă să-ţi faci timp să adaogi picături de avânt sălbatic personalităţii tale [61 pag. Astfel concluzionez că cercetarea pedagogică evidenţiază că nu este întotdeauna concordanţa deplină între randamentul preşcolar. 29 . de aflare (căutare).. imaginaţie. Unii profesori apreciază pe cei inteligenţi şi mai puţin pe cei creativi. metodologii problematizate : metodologii euristice – descoperiri şi redescoperiri. 57]. Dezvoltarea creativităţii contribuie la asigurarea autonomiei persoanelor. evitând gândirea stereotipă. iar o bună inerţie socială stimulează în acelaşi timp responsabilitatea şi gustul creaţiei. cercetarea şi viaţa au arătat că atunci când inteligenţa este îmbinată cu eforturile de învăţare. în procesul învăţării (instruirii). creativitatea are un rol foarte important [24 pag. Totuşi.subiect al educaţiei” atunci când este bazat pe învăţătura euristică. calitatea. legate de practică. îmbrăţişarea călduroasă a soarelui care îţi dă aripi. şi altele [12 pag. Creaţia este adierea blândă a vântului. Este o cerinţă a creativităţii în situaţia în care el este obţinut în condiţiile preşcolarului . valoarea şi eficienţa teoretico – aplicativă la care a ajuns copilul la un moment dat (îndeosebi în momente finale). autonomia înlesneşte şi îmbogăţeşte relaţiile sociale. rezolvarea de probleme concrete. 13]. Desigur şi randamentul preşcolar depinde de un sistem de condiţii care favorizează ca atare şi creativitatea : dezvoltarea gândirii independente şi creative în învăţare.

cursuri de creativitate’’ şi chiar . numărul inventatorilor cu brevet e de ordinul zecilor şi chiar al sutelor de mii. Şi. de obicei. asistăm astăzi la deschiderea unor . iar pe de alta. Asemenea obstacole exterioare sau inerente individului sunt denumite. în multe ţări. şcoli de inventică’’.. utilizând astfel la maximum resursele inconştientului [18 pag. pe de o parte.. Capacităţile creative ale copiilor 30 . Orice om normal poate realiza o îmbunătăţire în munca sa. Ca dovada că. ceea ce implică explorarea activă a mediului şi găsirea soluţiilor la problemele cu care se confruntă. cel puţin pentru persoana aflată într-un impas. astăzi nu se mai face o separare netă între omul obişnuit şi creator. o mică inovaţie sau invenţie. Metodele şi tehnicile de dezvoltare a creativităţii contribuie la dezvoltarea gândirii divergente creative a copiilor şi a comportamentului lor creativ. de condiţii favorabile dezvoltării imaginaţiei. să combată blocajele. trebuie sa fim conştienţi. e nevoie de preocupare specială. într-adevăr. Ce se poate face deci pentru stimularea creativităţii? Mai întâi. 154].Capitolul II : Metodologia de dezvoltare a creativităţii copiilor de 6 – 7 ani 2. blocaje [5. creativităţii. să favorizeze asociaţia cât mai liberă a ideilor. a) Metode şi tehnici pentru stimularea creativităţii Aspiraţia spre dezvoltarea spiritului creativ a dus la conceperea unor metode care.1 Repere psiho-pedagogice ale creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani Multă vreme creaţia a fost considerată apanajul exclusiv al unei minorităţi restrânse. şi să combatem anumite piedici în calea manifestării imaginaţiei. Distingând însă mai multe trepte calitative în creativitate şi observând cum şi eforturile de gândire obişnuită implică ceva nou. pag. 68]. Pentru a se ajunge la o astfel de performanţă.

„ideile îndrăzneţe sunt ca piesele de şah în atac. Metodele de acest tip se aplică individual sau în grup. altele dezvoltă gândirea creatoare prin procedee euristice. Voi prezenta doar câteva dintre ele :  Brainstorming – o metodă de stimulare a creativităţii în condiţiile activităţii în grup. După Torrance „Indivizii creativi nu-şi pot înceta activitatea. 36]. de oarece nu pot înceta să gândească. la noi descoperiri. Avantajele utilizări metodei brainstorming-ului : obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor de rezolvare aplicabilitatea largă. Chiar şi Alfred North Whitehead susţinea că „aproape toate ideile noi au un oarecare aspect de prostie când apar prima dată. ele pot fi bătute. sinectica). Se discută cu această ocazie blocajele perceptuale. Ideea de bază aparţine lui Alex Osborn care elaborează această tehnică încă la 1938. 108]. să incite întrebări să creeze acea situaţie care îl îndeamnă pe copil la căutări.” Scopul major al brainstorming-ului este enunţarea a cât mai multe puncte de vedere. soluţiilor descoperite în grup. Există variate modalităţi de stimulare a creativităţii. chiar şi cele bizare. dar pot şi începe un joc câştigător. emoţionale şi culturale ale gîndirii [27 pag. Etapele de desfăşurare a şedinţei de brainstorming : • • • etapa de pregătire – selecţia membrilor grupului creativ. Aceste metode şi tehnici instructive destinate să influenţeze dezvoltarea capacităţilor creative ale gândirii trebuie să provoace nedumeri. începând cu orientarea şi terminând cu evaluarea. de aceea sunt acceptate toate ideile. Îmbinarea celor două categorii de metode oferă cele mai bune şanse de stimulare a activităţilor creative. ci cantitatea. Reprezintă o aplicare a dialogului euristic a lui Socrate. cu o largă utilizare a mecanismului asociaţiilor libere ale colectivului optim pentru învăţare prin creaţie. etapa productivă – anunţarea temei şi a problemelor ce trebuie dezbătute. 95].necesită o dezvoltare multilaterală.” [21 pag. aproape în toate domeniile stimulează participarea activă a membrilor 31 . de oarece nu calitatea contează. etapa selecţiei ideilor emise – analiza de ideii stabilirea concluziilor de rezolvare a problemei. Ei nu se pot gândi la nimic altceva mai plăcut de cât la muncă. 173]. sugerând oportunităţi de creaţie [13 pag. Brainstorming-ul prezintă o metodă de căutări şi creaţii individuale precum şi de confruntare şi omologare a ideilor. Unele se bazează pe dezvoltarea imaginaţiei (brainstroming. El scoate în evidenţă importanţa imaginaţiei în toate domeniile vieţii şi a aplicării creativităţii în toate fazele de rezolvare a problemelor. Aici îşi pot pune în aplicare aptitudinile creative” [54 pag. Geothe este de părere că.

84 pag. Etapele metodei : împărţirea grupei în subgrupe a câte 6 membri enunţarea problemei şi explicarea modalităţii de lucru desfăşurarea activităţii în grup analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune [83 pag. 55 pag. Avantajele aplicării metodei : • • • • oferă posibilitate celor timizi de a se exprima stimulează construcţia de „idei pe idei” sunt cumulate valenţele muncii individuale cu cele ale efectului de grup se respectă ritmul celor lenţi. Gordon. cât mai multe conexiuni între concepte. spontaneitatea. Etapele metodei : propunerea unei probleme colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale grupurile lucrează pentru a elabora un număr mare de diverse întrebări comunicarea rezultatelor muncii evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în echipă. 37]. asemenea exploziei stelare. ce se bazează pe raţionamentul prin analogie. 54. 48]. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară. dezvoltă construcţia de idei pe idei. 121].  Starbursting (explozia stelară) – este o metodă nouă de dezvoltare a creativităţii. Scopul acestei tehnici fiind promovarea rezolvării creative a problemelor [27 pag. 157. 32 . 48]. J. Această metodă este uşor de aplicat la orice vârstă şi în mai multe domenii. Această tehnică a fost elaborată de W. Este o modalitate de stimulare a creativităţii individuale şi de grup organizată în grup stimulează crearea de întrebări la întrebări. dar şi o sursă de noi descoperiri [83 pag. 53]. încrederea în sine dezvoltă abilitatea de lucru în echipă [19 pag.• • dezvoltă creativitatea. care au posibilitatea să participe la această acţiune de grup [51 pag.  Sinectica – e o tehnică de creaţie în cadrul grupului şi este strâns legată de descoperirea analogică. cu întrebări. Scopul ei este de a obţine cât mai multe întrebări. Ea fiind o modalitate de relaxare.  Brainwriting (6-3-5) – asemănătoare cu brainstorming-ul. doar că ideile originale sunt notate pe foile de hârtie care circulă între participanţi până când fierare grup primeşte foaia sa proprie cu toate completările celorlalte grupuri.

Jean Piajet susţine că: Toate conduitele comportă un aspect înnăscut şi unul dobândit. favorizează emergenţa ideilor noi privind problema abordată [6 pag. O modalitate de pregătire pentru activitatea de învăţare conştientă în preşcolaritate este activitatea verbal-artistică. David Ausubel. dar nu cunoaşte unde se află frontiera dintre ele. Ea corespunde particularităţilor de vârstă a preşcolarilor şi susţine curiozitatea lor. Metoda incită la dezvoltarea de ideii noi şi originale şi la asociaţii de idei : participantul transformă necunoscutul în cunoscut. analogia personală sau conflictul condensat generarea unor posibile soluţii [18 pag. 44]. să vadă. Teresa Engelman. Robert Gagne. Tipurile analogice ale sinecticii : analogia directă – presupune căutarea unei probleme cu ajutorul unor date.Este un proces de rezolvare creativă a problemelor. 40]. Ion Dănilă. îl familiarizează frumosul [51 pag. analogia simbolică – presupune utilizarea imaginilor obiective şi impersonale pentru descrierea problemei. Analiza elementară a unui tablou. Savanţii nu au ajuns încă la un răspuns definitiv. Etapele metodei : • • • • enunţarea problemei analiza problemei sugestii creşterea distanţei metaforice utilizând analogia directă. artisticul din natură. Ioan Suretu etc. Descrierea a celor observate în natură este şi ea o activitate verbal-artistică care are drept suport cuvântul şi frumosul. etc. dezvoltă idei noi şi originale. 157]. lectura imaginilor. îl obişnuieşte să audă. Ion Berca. interpretarea unui cântec pentru copii este de asemenea o activitate artistică. 149]. Scopul sinecticii este de a elibera participanţii de orice constrângeri şi de ai face să-şi exprime liber opiniile.XX). 33 . analogia personală – înseamnă să te analizezi pe tine însuţi în miezul problemei. Piajet. Participanţii analizează unele probleme. Siminica Şova. să simtă şi să explice. Investigaţiile realizate de diferiţi specialişti (J. situaţii. Aptitudinile de învăţare conştientă se formează la copii treptat şi cu greu.) susţin că condiţia fundamentală pentru randamentul şcolar este caracterul conştient al învăţării. dezvoltă spiritul de observaţie. Problema învăţământului preşcolar este discutată pe parcursul ultimelor secole (XIX . Hans Aebli. analogia fantezistă – presupune generarea celor mai bizare ideii [82 pag. fapte.

memorizarea şi recitarea versurilor. la o petrecere [ 89. . 71]. Aceasta atitudine sceptică. stimulând acţiunile creative ale preşcolarilor şi elevilor mici. naţionale şi general umane.contribuie la formarea competenţelor şi atitudinilor. integrată cu cea artistică plastică: . modelare. Acestea şi alte abilităţi obţinute la vârsta preşcolară prin intermediul activităţii artistice (desen. leneşi. în care copiii dobândesc.serveşte drept suport pentru achiziţionarea valorilor sociale.dezvoltă sensibilitatea. şi a cunoştinţelor. 113]. dar să creeze opere de valoare. construire. Conformistul este unul din ele: dorinţa oamenilor ca toţi cetăţenii să gândească şi să se poarte la fel. că deducţiile riguroase nu permit un progres real decât dacă fundamentează rezultatele unor construcţii sau ale unor operaţii imaginare. Nici matematica nu poate progresa fără fantezie. Activitatea verbal-artistică. dar comozi. Un obiectiv major al activităţii literar artistice este dezvoltarea creativităţii verbale şi artistico – plastice [12 pag .ajută la însuşirea limbii literare şi la perceperea mediului ambiant. ghicitorilor. Practica de instruire dovedeşte că o achiziţie nouă se clădeşte pe un sistem de cunoştinţe. a raţionamentelor. competenţe sedimentat deja. . intelectuale şi morale. şi nu pe teren gol. Dar. care nici nu-si fac cum trebuie obligaţiile serviciului. arta plastică. .serveşte drept sursă principală de transmitere a experienţei sociale. b) Blocajele creativităţii 1) Mai întâi. observată atât la oameni simpli. . ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane.include elemente spirituale şi comportamentale în personalitatea copilului. cât şi la cei cultivaţi. există în general o neîncredere în fantezie şi o preţuire exagerată a raţiunii logice. Audierea şi repovestirea poveştilor. şi-ar putea avea originea în existenţa unor indivizi cu imaginaţie bogată. comunicarea sunt momente necesare ale procesului de formare a personalităţii în devenire. şi utilizarea lor în vorbire.ceea ce ne permite să afirmăm că savantul recunoaşte şi apreciază etapa învăţământului preşcolar. însuşirea proverbelor. la realizarea obiectivelor educaţiei estetice. . achiziţionează cunoştinţe şi îşi formează competenţe. artistice plastice [12 pag. morale. Cel mult. sunt amintite blocajele culturale. comportamente [42 pag. 34 . Învăţarea în ciclul primar se întemeiază pe achiziţiile spontane ale preşcolarităţii. atitudini. psihologie ]. zicătorilor. ei pot distra un grup. 63]. Cei cu idei sau comportări neobişnuite sunt priviţi cu suspiciune şi chiar cu dezaprobare. aplicaţie. vom vedea când se va studia gândirea. lucru manual) permit copilului să deprindă la debitul şcolar anumite competenţe care la rândul lor devin o garanţie a integrării sociale şi o condiţie a dobândirii performanţei lingvistice. Apoi.

se observă cazuri de fixitate funcţională: folosim obiecte şi uneltele potrivit funcţiei lor obişnuite şi nu ne vine în minte să le utilizăm altfel. Obsborn. 3) În fine. Aceasta idee a venit foarte târziu. Şi tendinţa exagerată de a-i întrece pe alţii implica evitarea ideilor prea deosebite şi dăunează procesul de creaţie [18 pag. 32]. Osborn a intitulat acest procedeu brainstorming. întrucât pentru noi toţi funcţia uşii este de a închide o încăpere şi nu de a servi drept o scândură pentru masă. Noi suntem obişnuiţi să aplicăm intr-o situaţie un anume algoritm şi. graba de a accepta prima idee este greşită. sunt momente când ne vin în monte tot felul de idei. să lăsăm ideile să curgă – doar să le notăm. stăruim în a-l aplica. Există multiple posibilităţi de formare a unei personalităţi creative. fiindcă rareori soluţia apare de la început. poate împiedica pe cineva să exprime şi să dezvolte un punct de vedere neobişnuit. punând-o pe patru scaune. acest act blochează venirea altor idei în conştiinţă. aşa cum se ştie.2) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezultă din procedeele de gândire. Mai multe zile soldaţii s-au chinuit să mănânce pe braţe. de inovaţie este dificilă şi solicită eforturi de lungă durată. până când unuia i-a venit ideea să scoată uşa din balamale şi. îndată ce apare o sugestie. De asemenea. în loc să încercăm altceva. dat fiind că munca de creaţie. Dacă. ne aflăm în impas. unul din promotorii cultivării creativităţii. dar el e cunoscut mai ales printr-o activitate de grup. 153]. evidenţiată de Al. ceea ce în traducere literară ar fi „furtună. Se numeşte algoritm o succesiune determinată de operaţii permiţând rezolvarea unei anumite categorii de probleme. de a nu se face de râs. Elementele de bază ale creativităţii sunt: 35 . factorii afectivi au o influenţă importantă: teama de a nu greşi. Unii se descurajează rapid. Brainstormingul poate fi utilizat şi în munca individuală. Acolo ramaseră mai multe scaune. Considerăm că una dintre cele mai eficiente în vârsta preşcolară este familiarizarea copiilor cu textul literar şi dezvoltarea creativităţii prin diverse exerciţii artistico – plastice: desen. Creativitatea şi elementele ei. De asemenea. Numai după acest izvor de inspiraţie seacă. aplicare. Când imaginaţia trece printr-un moment de efervescenţă. Tot în aceasta categorie de blocaje găsim şi critica prematură. dar nu exista nici o masă. mai există şi blocaje emotive. întrucât. o grupă de soldaţi cartiruită într-o casă părăsită dintr-o localitate evacuată de inamic. Şi cum prima sugestie de obicei nu e cea mai bună. spune el. despre care vom vorbi imediat [31 pag. Atunci când ne gândim la soluţionarea unei probleme complexe. au avut o masa foarte comodă. Să dăm un exemplu simplu: în timpul războiului. asaltul creierului” – în limba noastră îl caracterizăm ca „asaltul de idei” sau „ evaluarea amânată”. deşi nu pare a se potrivi. Aşa e cazul rigidităţii algoritmilor anteriori. pictură. să trecem la examenul analitic al fiecăruia. ne apucăm să discutăm critic valoarea ei. modelare.

94]. Flexibilitatea este capacitatea de a adapta gândirea la situaţii noi. clasificări de obiecte care posedă însuşiri similare.calităţi indispensabile creativităţii umane. simetria. de a fi sensibil. Însuşirea de a fi ingenios se impune ca un semn al unei minţi agere. asimetria şi dinamica. Ingeniozitatea permite evitarea stereotipilor. cu scopul de a căuta şi a găsi soluţii optime de rezolvare a problemelor ce apar în diverse domenii de cunoaştere inclusiv în cel al cunoaşterii artistice. educat la copii prin exerciţii dirijate de pedagog [78 pag. Ingeniozitatea indică spiritul inventiv. Profunzimea şi aria sensibilităţii depind de spiritul de observaţie care poate fi format. Cu cât este mai expresivă opera de artă cu atât mai mult ne place. interpretarea de roluri ale unor persoane reale sau imaginare. dramatizări ale episoadelor din creaţia literară. uneori neprevăzute. mărimea.originalitatea flexibilitatea senzitivitatea fluenţa ingeniozitate expresivitatea Originalitatea prevede capacitatea individului de a adopta atitudini personale fără tendinţa de a copia sau a reproduce modul de gândire al altcuiva [31 pag. artistică [35 pag. capabile să găsească soluţii neordinare în cele mai complicate şi surprinzătoare împrejurări. comentarea unor opere artistice. 90]. Expresivitatea exprimă culoarea. Progresul creativităţii poate fi considerat efectiv numai atunci când trece patru etape: în scopul ridicării potenţialului creativ al copiilor şi Formarea creativităţii 36 . Sarcinile corpului didactic stimularea lui sunt:         reformulări într-o viziune personală. inventarea de jocuri şi soluţii de rezolvare a unor situaţii. Dezvoltarea creativităţii nu poate fi dezvoltată fără a înţelege ce-i acela mijloc de expresivitate [32 pag. 78]. Senzitivitatea înseamnă facultatea de a simţi. formulări şi explicaţii personale care se pretează la interpretări controversate. evidenţierea particularităţilor unor clase de obiecte. forma. Fluenţa este o proprietate a stilului şi se caracterizează prin cursivitate şi fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul şi fluenţa lui). de iniţiativă . 81]. ritmul. Acesta este un proces complicat care se derulează în timp.

filozofie. Posibilitatea cadrului didactic de a reacţiona şi de a se adapta la nivelul Posibilitatea de a opera cu eficienţă în cadrul activităţilor teoretice şi diferenţial al copiilor. aceasta e o perioadă de criză când doreşte să se debaraseze de ceea ce era plăcut şi comod. trebuie să se schimbe şi schimbarea trebuie să fie majoră: “în viaţă şi în stilul de viaţă… pentru copil. [87 Ştiinte socio-umane] Capacităţi speciale: o o o Capacitatea intelectuală. 159]. Etapa transformaţională în acest punct individul realizează că pentru a evolua. Este vorba de o “transformare” [18 pag. motivaţionale. Etapa interogativă în care elevul nu mai găseşte că e plăcut să fie ca altcineva. etică etc. muzicale. 45]. La această etapă individul îşi face drum înainte sau regresează literalmente. Etapa normativă are drept scop integrarea fiecărui copil într-un grup (a nu se considera diferit. aparte) deoarece colegii exercită influenţă şi cineva poate fi complexat din cauza diferenţelor [18 pag. Individul începe să aprecieze aceea ce deosebeşte de alţii şi ceea ce este particularitatea altora. 4.  Structuri fizice şi psihice cognitive. afective. elev”.1. pentru un elev din clasa I însuşirea vocalelor şi consoanelor) [72 pag. simţul noutăţii. eficienţa de muncă şi o bună pregătire). al formării priceperilor şi deprinderilor necesare. Ridicarea potenţialului creativ al copiilor începe de la munca creatoare a cadrului didactic (pentru aceasta sunt necesare cunoştinţe multilaterale. 3. discipolilor). Etapa formativă presupune existenţa unor noi condiţii şi adaptarea la ele (pentru un pianist acesta ar însemna însuşirea clapelor. Creativitatea în stilul de muncă al cadrelor didactice ţine de factorii psiho-pedagogici şi reflectă un cuantum de capacităţi specifice şi generale [44 pag. psihologie. practice în scopul asimilării cunoştinţelor. artistice. Capacităţi generale: 1) Vocaţia profesională: predispoziţii. Asemănarea devine plictisitoare şi inutilă. aptitudini literare. 2) Erudiţia: posedarea unui larg şi bogat orizont cultural în diferite ramuri – artă. 2. 37 . 158]. El îşi dezvoltă un simţ al mândriei pentru unicitatea sa şi o încredere mai mare în eu-l său [66 pag. 22]. Acţiunile de stimulare a creativităţii urmăresc să determine productivitatea acestor capacităţi umane..  Pasiunea pentru literatură şi artă. predominarea semnificativului spre satisfacerea solicitărilor copiilor (elevilor. 57].

capacitatea de a rezista spiritului gregar etc. absolut esenţială în creativitate [35 pag. atât în activităţile preşcolare. Aşa cum spuneam mai sus. Creativitatea ocupă un loc de cinste în sistemul de educaţie. deşi există anumite înclinaţii şi înzestrări înnăscute în fiecare dintre noi. 52]. nivelul de creativitate al unui copil nu este o constantă absolută. De asemenea. creativitatea poate fi învăţată şi dezvoltată. Dincolo de acest nivel determinant sunt factorii de personalitate: fluiditatea şi flexibilitatea gândirii. 31]. perseverenţa. întrebările şi în general interacţiunea va induce la preşcolarii mari un sentiment de autoapărare şi va conduce la inhibarea capacităţilor lor creatoare. Dat fiind faptul că este o caracteristică atipică şi calitativă. şcolare. o atitudine rigidă. care exclude dialogul. Este adevărat că stimularea creativităţii. de a le trezi şi satisface interesul de Capacităţi docimologice: evaluarea reală obiectivă. Pentru evidenţierea lui trebuie utilizate teste specifice. experienţe. Coeficientul de inteligenţă joacă un rol important în acest proces. ci el poate creşte prin stimulare adecvată sau poate scădea prin neîntrebuinţare şi necultivare. nivelul de creativitate al unui elev nu poate fi determinat prin metode cantitative. Nu fiecare fiinţă umană are din punct de vedere ereditar aceeaşi capacitate creativă. originalitatea. Creativitatea poate şi trebuie să fie cultivată. nesigur pe disciplina pe care o predă sau care are o slabă imagine de sine se va simţi în general ameninţat de manifestările de conformism. o o Iscusinţa de a-i captiva pe copii. dominatoare. cât şi în cele extra-şcolare [37 pag. a originalităţii şi a gândirii critice presupun o serie de riscuri pe care educatorul trebuie să şi le asume. implicite comportamentului creativ şi va avea puţine şanse de a induce în copii o atitudine relaxată. şi chestionare adecvate. precum şi predominanta factorilor psihici non-verbali care îşi au sediul în emisfera dreaptă a creierului [79 pag.o cunoaştere. a nivelului de Capacitatea de generalizare a experienţei personale [59 pag. echilibrul afectiv. Un educator incompetent. 76]. Prezenţa spiritului creativ ce persistă la toate disciplinele de studiu şi caracterul deschis şi dezvoltare a cunoştinţelor şi aptitudinilor copiilor. Aceasta nu se poate realiza însă dacă sistemul pedagogic dominant este unul care accentuează conformismul şi reproducerea servilă a informaţiilor transmise de educator. În acelaşi timp însă. creativ la stilul profesorului. Un alt factor determinant îl reprezintă nivelul şi varietatea cunoştinţelor. 110]. 38 . conştient fiindcă rezultatul final merită un asemenea preţ.

Iată care sunt câteva dintre aceste mituri: 1. este imperios necesară sacrificarea prejudecăţilor. presupun trei însuşiri: a. egalitarist şi uniformizator. mai incapabil să se adapteze la schimbările rapide cu care ne confruntăm în societatea globalizată în care trăim la ora actuală. Componenta principală a creativităţii o constituie imaginaţia. decât atitudinea exagerat de permisivă a educatorului [59 pag. 29]. 61]. temându-se tot timpul că riscă să încalce vreo regulă necunoscută. Încrederea exagerată în metodele tradiţionale. Creativitatea este o capacitate mai complexă. 5. 4. 3.Pe de altă parte. Azi putem defini imaginaţia ca fiind acel proces psihic al cărui rezultat îl constituie obţinerea unor reacţii. 92]. o altă componentă este voinţa. Valoarea de fetiş a programei. nu se obţine cu uşurinţă. fenomene psihice noi pe plan cognitiv. şi multe altele asemenea lor. fluiditate 39 . Şi cum noutatea. în loc de a adapta şi a personaliza procesul de instrucţie la nivelul real al copiilor. nici eliminarea oricăror standarde şi restricţii nu este benefică pentru stimularea şi cultivarea creativităţii. Multă vreme imaginaţia a fost definită ca un proces de combinare a imaginaţiilor. ceva deosebit. adeseori absolut teoretic. Imaginaţia. azi . deci şi creativitatea. dorinţa de a realiza ceva nou. Ea face posibilă crearea de produse reale sau pur mintale. Momentul schimbării bate mereu la uşă. un loc de a privi programa ca un simplu cadru de referinţă. în detrimentul aprecierii imaginaţiei şi a intuiţiei. dar creaţia de valoare reală mai presupune şi o motivaţie. Cultul copilului mediu – orientarea educaţiei la un nivel mediu. care pe zi ce trece devine tot mai anacronic. deoarece în asemenea condiţii copiii devin nesiguri şi şovăitori. Supraestimarea valorii docimologice a notelor. sunt veritabile piedici în calea înnoirii unui sistem de educaţie anchilozat. perseverenţa în a face numeroase încercări şi verificări [73 pag. în paralel cu subestimarea şi suspectarea din principiu a oricărei noi abordări în educaţie. afectiv sau motor [85 pag. Exaltarea memorării şi a reproducerii fidele a cunoştinţelor memorate. 27]. Acestea. constituind un progres în planul social. Pentru ca dimensiunea creativă a educaţiei să devină mai mult un ideal frumos. Trasarea precisă a limitelor şi explicarea raţiunii acestora va induce în mult mai mare măsură în copii o atmosferă deschisă şi stabilă emoţional. eliminarea miturilor care au consfinţit şi au dat legitimitate în ultimele secole unui învăţământ conformist. (reprezentând de cele mai multe ori opinia profesorului asupra problemei tratate) ca model suprem al scopului educaţiei. ca formă supremă şi infailibilă de evaluare a instruirii de către copii a cunoştinţelor predate [56 pag. ceea ce se potriveşte numai imaginaţiei artistice. 2.

fantezia trebuie şi ea apreciată corespunzător. plasticitate c. trebuie schimbat climatul. e drept. atât în mentalitatea profesorilor. De când se arată că automatele dirijate de calculatoare înfăptuiesc toate muncile monotone. cultivarea gândirii inovatoare a devenit o sarcină importantă a şcolilor de masă. de raţionamentul riguros şi spiritul critic [77 pag. ceea ce nu înseamnă a coborî statutul social al celor din urmă. Pe lângă efortul tradiţional de educare a gândirii critice. Câtă vreme creaţia era socotită un privilegiu dobândit ereditar de o minoritate. iniţiativa elevilor. Apoi. democratice. originalitate. şcoala nu s-a ocupat în mod special de acest aspect. 40 . deşi. Aceasta implică schimbări importante. din păcate prea puţin utilizate. Fiecare dintre aceste trei Însuşiri are însemnătatea ei. stimularea fanteziei apare şi ea ca un obiectiv major. s-au creat ici colo clase speciale de supradotaţi. e vorba de acele metode active. pentru a elimina blocajele culturale şi emotive. cât şi în ce priveşte metodele de educare şi instruire. 42].b. între preşcolari şi educatori. de înnoire. caracteristica principală rămâne originalitatea. 83]. stereotipe şi deci omului îi revin mai multe sarcini de perfecţionare. În fine. În primul rând. ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare [55 pag. alături de temeinicia cunoştinţelor. Se cer relaţii distinse. modul de predare trebuie să solicite participarea.

Practica pedagogică a demonstrat că obiectivele educaţionale la această etapă se fac mai efective prin utilizarea frecventă a diferitelor materiale didactice. punând accentul pe necesitatea pregătirii copiilor pentru viaţă şi şcoală prin formarea maturităţii şcolare [14 pag. 45]. perseverenţa şi voinţa – calităţi atât de necesare viitorului şcolar [79 pag. 34]. caiete didactice.2 Asigurarea didactică a procesului instructiv-educativ în dezvoltarea creativităţii Prin aprobarea „Concepţiei dezvoltării sistemului educaţiei preşcolare în Republica Moldova” şi prin editarea „Curriculumului educaţiei şi instruirii copiilor în instituţiile preşcolare de diverse tipuri” (1997). creativitatea. care ar corespunde particularităţilor de vârstă preşcolară. mini-manuale. Materialele didactice elaborate respectă particularităţile de învăţare ale preşcolarilor. iar ordinea logică a activităţilor de învăţare presupune respectarea condiţiilor în care materialele didactice contribuie la : 1) Dezvoltarea capacităţilor psihomotorii 2) Dezvoltarea proceselor perceptive 41 . seturi de teste formează atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător şi dezvoltă curiozitatea. intelectul. S-a presupus că operarea pe parcursul vârstei de grădiniţă cu diverse jucării. s-a anunţat decizia statului de a restructura în mod fundamental sistemul de instruire şi educaţie preşcolară şi de a conveni un caracter de continuitate între primele verigi ale sistemului de învăţământ : grădiniţă – şcoală primară. a „Curriculumului preşcolar. Educaţia şi instruirea copiilor de 5-7 ani în grupele pregătitoare” (2000) şi a „Curriculumului educaţiei copiilor de vârstă timpurie şi preşcolară” (1-7 ani) în Republica Moldova (2008).2.

dezvoltarea imaginaţiei şi a creativităţii elementare. fiind deprinşi să fie sinceri. Fiecare pagină este orientată spre dezvoltarea verbal-artistică a copiilor. b. spunând unele motive altora. antologii de texte. imaginile şi jucăriile le vor ajuta să înţeleagă cum trebuie să fie relaţiile interpersonale. al autoafirmării. familiarizarea cu folclorul şi literatura pentru copii. tablourile. Este necesar de ai învăţa pe copii să-şi aprecieze calităţile personale. Abecedarul preşcolarului. etc. oneşti. 21] [Anexa № 16]. testelor copiilor le vor fi formate şi dezvoltate motivele principale legate de stabilirea şi păstrarea relaţiilor reciproce. Copii învaţă în baza Abecedarului să recite. cum trebuie să comunice. completarea şi activizarea vocabularului. abecedare şi dicţionare ilustrate. succesele şi insuccesele lor. cărţilor didactice. culegeri de jocuri. modeşti. formarea comunicării verbale elementare fluente. fondarea priceperii de a învăţa prin intermediul activităţii de joc în baza conţinuturilor propuse. Caietul preşcolarului. spre formarea competenţelor elementare de comunicare. dezvoltarea vorbirii şi dezvoltarea literară. 9]. dezvoltarea aptitudinilor de a organiza jocuri-dramatizări. să se comporte [12 pag. Cărţile. Prevede nu numai învăţarea literelor şi a citirii. ne invidioşi. politicoşi. seturi de imagini. textele literare. dramatizare). corecte. Prin conţinuturile materialelor didactice elaborate s-au urmărit scopul de a permite copiilor să stabilească anumite relaţii de colaborare. să converseze. folosind pe larg texte din literatura copiilor.3) Dezvoltarea proceselor cognitive superioare : a. povestire. expresive şi creative. Prin folosirea corectă a materialelor didactice elaborate se vor pune accentul pe însuşirea normelor etice. capacităţile şi incapacităţile. În practica de lucru a grădiniţelor de copii s-au editat şi s-au implementat un set de materiale didactice. texte din creaţia folclorică. educarea capacităţii comunicării culte. să compună poveşti. formarea perceperilor elementare de analiză a textului literar. complete de tablouri. pozitive cu semenii şi adulţii : motivul demnităţii personale. evaluarea competenţelor de creativitate verbală. să povestească. dar şi dezvoltarea personalităţii copilului. motivele cognitive şi competiţionale. a perceperilor de comunicare [80 pag. ghicitori. formarea competenţelor de reproducere expresivă (recitare. Educaţia literar artistică : dezvoltarea capacităţilor de receptare. dezvoltarea capacităţilor de descriere. Litera este însoţită de imagini. caiete didactice. În baza caietelor. jocuri-teatru în baza textelor literare. Aceste caiete pot fi folosite în multiple scopuri : dezvoltarea verbalartistică. Educaţia limbajului : formarea pronunţiei corecte. repovestire. 42 . creativitate verbală.

legende. selectând poezii. Antrenamentul grafic v-a facilita şi dezvolta priceperi de a desena ornamente. etc. completarea textului. 43 . În elaborarea conţinutului acestui caiet se vor realiza o serie de obiective educaţionale generale care creează bazele culturii spirituale ale omului. începutului. alcătuirea independentă a sfârşitului. poveşti. Aici le permite copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti. vor colora. Lucrând independent cu copii. de a-şi forma unele competenţe de lucru manual. În vederea dezvoltării creativităţii copilului adulţii trebuie să lectureze mai întâi conţinutul textului ilustrat apoi să le propună copiilor să deseneze. cine le paşte le cunoaşte … Această lucrare completează setul de lucrări didactice pentru copii de 5-7 ani. să compună o poveste. cunoştinţe şi competenţe necesare. adulţii le vor forma atitudini. Prin acest caiet s-a făcut o încercare de integrare a obiectivelor educaţiei artistico-plastice. Caietul № 1 Comunicare şi dezvoltarea vorbirii are ca obiective majore : însuşirea. Se recomandă să se respecte anumite tehnologii didactice. Caietul № 4 Creativitate. şi se vor realiza obiectivele educaţionale. În vederea dezvoltării gândirii verbal – logice şi creative a copiilor li se propune să rezolve integrame.Direcţiile principale ale activităţii urmăresc : familiarizarea cu mediul înconjurător. pe realizarea unor conlucrări sistematice. Principiul fundamental este munca individual – diferenţiată cu fiecare copil. formarea priceperilor elementare de comunicare orală şi pregătirea pentru comunicarea scrisă. Conţinuturile incluse în caiet prevăd un mod neobişnuit de dezvoltare matematică prin intermediul diverselor texte literare. natură şi societate. Materialul inclus în această carte vizează perioada abecedară şi prevede continuarea lucrului început în Abecedarul preşcolarului. să compună poveşti. Ea constituie partea a II Abecedarului preşcolarului şi este prevăzută pentru grupele pregătitoare. vor haşura. proverbe. Setul de caiete didactice „Ne pregătim de şcoală” pune un accent deosebit pe rolul adulţilor (părinţilor şi cadrelor didactice) în procesul de activizare a structurilor mintale constructive şi creative ale copiilor. Caietul № 2 Matematica. conţinutului textelor literare. Conţinutul paginilor prevăd şi includerea treptată a copiilor în lumea literaturii şi a ştiinţelor. ghicitori. organizarea jocurilor cu subiect. creativitatea fiecărui copil şi va evidenţia nivelul pregătirii mâinii pentru scriere. Imaginile şi textele prevăd familiarizarea cu plaiul natal. ghicitori. vor încercui grupuri de obiecte etc. formarea aptitudinilor de comunicare. cu flora şi fauna plaiului natal. descrierea unor personaje. natura şi dezvoltarea literar-artistică. educaţia literar-artistică. schimbarea subiectului. Caietul № 3 Literatură şi desen. snoave. extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor despre viaţă. Cine le vede nu le crede. Scopul fiind dezvoltarea priceperilor elementare ale copiilor de a crea ceva în mod independent. literare şi muzicale.

etc. comunicarea cunoştinţelor despre mediul ambiant. să deseneze. literare. ci şi a mişcărilor mâinilor. matematice. artistico-plastice. Setul de cărţi „Creşte-n casă scump odor”. în care adulţii concomitent vor realiza şi multe alte obiective : ale educaţiei verbal-artistice. În componenţa setului sunt incluse 4 cărţi (mini-antologii) ce conţin texte din folclor şi literatură pentru folclor. imaginaţia. faţă de flora şi fauna plaiului. muzicale. să coloreze. să ascultăm. Realizarea itemilor solicită gândirea. Setul de teste „Cunoaşterea Mediului” prevede conţinuturi şi modalităţi de realizare a obiectivelor curriculare. Prezintă un material didactic prin intermediul căruia se va face educaţia preşcolarilor pentru mediu. conţinuturile incluse în acest caiet vin să faciliteze activitatea educaţională de dezvoltare la copii a atitudinii pozitive faţă de om şi munca lui. Aceasta va contribui nu numai la dezvoltarea gândirii creative. creativitatea copiilor. părinţilor şi educatorilor din instituţiile preşcolare şi prevede educaţia literar artistică a copiilor. să învăţăm”. Caietul № 5 Ştiinţe. urmând să haşureze. În scopul realizărilor obiectivelor curriculare au fost editate şi cărţile unite sub genericul „Să colorăm.Creativitatea este tratată ca o dimensiune psihologică ce angajează în procesul de creaţie întreaga personalitate şi este considerată o performanţă originală şi de valoare a personalităţii. Setul de caiete „Lumea ce ne înconjoară”. atenţia. 44 . să contureze. etc. Este destinat copiilor preşcolari. Înglobează conexiuni cu activităţile de educaţie a limbajului. Hai să ne jucăm şi să învăţăm – Stela Cemortan. educaţie pentru ştiinţă şi elemente de matematică.

58]. lărgirea orizontului lor de cunoştinţe pe baza 45 . Scopul educativ prevede educarea la preşcolari a sentimentelor.2. 289]. interpretarea emotivă a conţinutului. atitudinea individual – diferenţiată faţă de conţinutul lui. priceperile şi deprinderile necesare activităţii date. Metodele intuitive – se utilizează în procesul activităţii literar – artistice cu scopuri ca : pregătirea copiilor pentru a percepe textul. priceperi elementare de creaţie (compunere) [2 pag. formarea pe baza textului concret predat a anumitor calităţi şi trăsături de caracter. că gândirea preşcolarilor e concretă. formarea anumitor calităţi ale personalităţii [3 pag. Scopul principal al dezvoltării literar – artistice este familiarizarea cu folclorul şi operele literare create special pentru ei.3 Modalităţi de dezvoltare a creativităţii în cadrul activităţilor de literatură artistică Metodica literaturii ca ştiinţa studiază legităţile procesului pedagogic efectuat în scopul dezvoltării literar artistice a personalităţii. alegerea de sine stătătoare a mijloacelor de redare expresivă. Preşcolarii percep atât mediul înconjurător cât şi literatura mai mult prin intermediul senzaţiilor. În pedagogia contemporană o atenţie deosebită se acordă metodelor instruirii şi educaţiei copiilor. Psihologia preşcolară susţine. îndreptate spre obţinerea anumitor succese în procesul de instruire şi educaţie. la copii se dezvoltă emotivitatea. Familiarizându-i cu textele literare. În organizarea activităţii literar artistice se utilizează trei tipuri de metode pedagogice : A. Tot aici li se mai formează şi anumite modalităţi speciale şi generalizate de acţiune : perceperea conţinutului emotiv şi de idei al textului. intuitiv-imaginară. ele determinând modalităţi de activitate a pedagogului şi copilului.

adică aplicarea lor în practică. 75]. repovestirea. poveste după modelul scriitorului sau educatorului. desenul. ilustraţiilor şi a tablourilor. recitarea poeziilor. Scopurile acestor metode sunt însuşirea profundă a materiei de programă. demonstrarea teatrelor. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor acumulate anterior despre fenomenele naturii şi a vieţii sociale. 46 . imită mişcările lui [47 pag. În procesul observărilor copii acumulează cunoştinţe atât despre însuşirile şi calităţile obiectelor şi fenomenele ce-i înconjoară. compun o variantă proprie. Metoda jocului include în sine nu numai consolidarea cunoştinţelor despre textele literare. alcătuind o povestire. după dorinţa şi posibilităţile proprii aleg. Suplimentar se introduc şi aşa metode ca : înscenarea. Cu caracter creator – copiii singuri. să-şi imagineze personajele din text [89. formarea unor reprezentări concrete despre mediul ambiant şi obiectele.conţinutului textului literar. pedagogie]. dar şi a cunoştinţelor din domeniul literaturii. Această metodă se foloseşte în cadrul activităţilor pe roluri a poeziilor. Observarea este una dintre metodele intuitive. sau. să le mărească volumul de cunoştinţe. Scopul utilizării acestei metode poate fi : pregătirea copiilor către o percepere mai profundă a conţinutului textului. La activităţile de literatură se aplică exerciţii : • • Cu caracter imitativ – copiii se stăruie să alcătuiască povestirea sau povestea sa după modelul educatorului sau al autorului. consolidarea cunoştinţelor acumulate de către copii. sistematizarea cunoştinţelor copiilor la literatură [12 pag. 69]. dezvoltarea imaginaţiei. Metoda exerciţiilor – cere de la copii să pună în acţiune cunoştinţele acumulate în domeniul literaturii pentru copii. consolidarea şi aprofundarea cunoştinţelor despre obiectele cunoscute. aplicaţia şi modelarea lucrărilor colective (după conţinutul operei literare). dezvoltarea aptitudinilor creatore [12 pag. Metodele practice – aici pot fi utilizate exerciţiile. fenomenele lumii înconjurătoare. imitarea mişcărilor personajelor din text. 33]. • Cu caracter de joc mobil – copiii înscenează un text sau creează anumite situaţii de joc şi acţionează din numele eroului literar. O altă metodă este demonstrarea obiectelor. 78]. de repovestire. B. O metodă eficientă este demonstrarea filmelor prin care le trezim copiilor un viu interes faţă de conţinutul emotiv al textului le ajută mai uşor să înţeleagă conţinutul de idei şi limbajul operei date. jocurile. caută mijloacele interpretării expresive. experienţele elementare şi modelarea. Metoda de joc – cere îndeplinirea diferitor acţiuni. cât şi despre legătura obiectului cu mediul ambiant [12 pag.

Modelarea ca metodă practică a căpătat o răspândire largă în cadrul activităţilor literar artistice. Aici se pot folosi două tipuri de modelare : cu obiecte şi cu modele – scheme. Putem utiliza jocul „Ghiciţi, ce v-am spus?” [23 pag. 118 ] [Anexa № 15]. Metoda înscenării – pregătim copiii către jocurile dramatice şi activitatea teatralizată, având ca scop formarea atitudinii creatoare faţă de conţinutul operelor literare; dezvoltarea spiritului creator; formarea priceperii de a înscena poveştile; educarea dorinţei de a organiza jocuri-dramatizări [12 pag. 63]. C. Metodele verbale – metodele în cauză transferă copiii pe o treaptă nouă de dezvoltare. Scopurile acestei metode : îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre mediul ambiant, viaţa socială şi literară, formării atitudinii emotive faţă de textul literar, dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Povestirea pedagogului este una dintre cele mai răspândite metode verbale în activităţile cu copii. Cu ajutorul acesteia educatorul creează la copii impresii vii, trezeşte imaginaţia,interesul faţă de textul literar contribuie la lărgirea cercului lor de cunoştinţe. Metoda lecturii – trezeşte la copii interesul faţă de carte, faţă de conţinutul textului literar. Apare dorinţa de a mai lectura încă o dată opera. Dacă educatorul sistematic va susţine această iniţiativă a copiilor atunci el va educa interesul faţă de carte, dorinţa de a se adresa de sine stătător cărţii şi de „a lucra” sistematic cu ea [68 pag. 38]. Povestirea artistică a textului – scopul acestor activităţi este de ai familiariza pe preşcolari cu cele mai frumoase opere în proză din folclorul copiilor, de ai face să simtă frumuseţea operei. Aceste activităţi sunt îndrăgite de copii, deoarece în cadrul lor ei au prilejul de a savura frumuseţea cuvântului artistic, de a se familiariza cu viaţa socială şi cea a naturii, cu unii eroi neverosimili. Copii de 6-7 ani încep a manifesta interes mai mare faţă de carte, de fiecare text aparte. Lectura pentru ei devine o necesitate. Deseori terminând citirea textului ei roagă educatorul să le mai citească. Aceasta ne vorbeşte nu numai de apariţia elementelor de dragoste a copiilor faţă de carte ci şi faptul că la ei se dezvoltă atenţia voluntară [12 pag. 122]. Pentru activităţi se aleg poveşti populare cu animale, snoave, basme scurte. De asemenea se povestesc şi unele povestiri cu tematică patriotică despre sărbători. Curriculum prevede următoarele creaţii populare : • • • • • „Ridichea” – poveste populară rusă; „Oul de aur” – poveste populară bulgară; „Ursul păcălit de vulpe” – de I. Creangă [vezi Anexa № 6]. „Mioriţa” – baladă populară „Moldova” – de D. Matcovschi

47

Un loc de seamă la activităţile de citire şi povestire artistică trebuie să le revină metodelor intuitive. Repovestirea – este o activitate de literatură având ca scop principal formarea la copii a perceperii de interpretare expresivă a unui text [12 pag. 125]. La aceste activităţi în faţa copiilor se pun următoarele sarcini : de a asculta atent şi a reţine în memorie conţinutul operei artistice, de a simţi conţinutul emotiv al textului, de a înţelege conţinutul de idei, de a reproduce aproape un text. O atenţie deosebită e necesar să se acorde metodicii organizării aceste activităţi care are următoarele etape : citirea expresivă a textului de către pedagog, conversaţia în legătură cu conţinutul, citirea repetată de către pedagog, repovestirea de către copii, organizarea jocurilor pe baza textului [24 pag. 67]. Se aleg pentru repovestire următoarele creaţii : • • • • • • „Ce este mai tare de cât cetăţile ?” – legendă populară „Capra cu trei iezi” - de I. Creangă „Păcală şi zarzărele” – snoavă populară „Punguţa cu doi bani” – de I. Creangă „Motanul, vulpea şi cocoşul” – poveste populară rusă „Ulciorul cu galbeni” – poveste populară

Copiii povestesc aproape de conţinut, expresiv, utilizează cuvinte din text, expresii literare, observă ce a fost bun în povestirea sa. Memorizarea – se începe încă din fragedă copilărie. Copiilor li se spun poezii hazlii se organizează jocuri amuzante în timpul cărora memorizează poezioare [12 pag. 52]. În grupa pregătitoare se folosesc poezii cu un volum de 2-3 strofe. Memorizarea textului se începe cu o conversaţie introductivă în legătură cu conţinutul textului. Copiilor li se spune o ghicitoare, li se arată un tablou, jucărie, obiect. Se recită poezia de către educator (de 2-3 ori), apoi memorizarea ei de către copii. Ei memorează poezia, o recită pe rând, o înscenează (dacă conţine dialog.). Trebuie atrasă atenţia la recitarea expresivă a poeziei. Poeziile se memorează în întregime şi nu pe strofe, se recită individual şi nu în cor. Pentru recitare la etapa de bază se invită copiii înzestraţi cu o memorie bună, ceea ce permite la ceilalţi copii să înţeleagă şi să însuşească mai bine textul. Trebuie de atras atenţia la conţinutul poeziei : solemn, liric [12 pag. 56]. Compunerea (crearea textelor) - dezvoltarea imaginaţiei creatoare, a priceperii de a compune este una din sarcinile supreme ale activităţii literar artistice. Pentru realizarea cu succes a acestei sarcini o importanţă deosebită o au următorii factori : conţinutul bogat al vieţii copiilor

48

acasă şi la grădiniţă, activităţile bogate după conţinut la grădiniţă, îmbogăţirea cunoştinţelor despre viaţă, literatură, scriitori, carte [12 pag. 56]. În grupele pregătitoare copii învaţă a compune ghicitori, poveşti după modelul educatorului, după conţinutul unui tablou cu subiect, compun împreună cu educatoarea poezioare scurte de 2-3 rânduri. Formarea priceperii de a crea independent texte de mic volum este scopul final al activităţilor de povestire creatoare, ce se organizează în grădiniţă [12 pag. 57] [Anexa № 18; Anexa № 19].

2.4 Cercetarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor de formare a reprezentărilor matematice elementare Epoca contemporană formulează multiple exigenţe faţă de personalitatea umană. Ea are nevoie de un om inventiv, explorator neobosit, îndrăzneţ, cu o gândire creatoare. Matematica a devenit unul din cele mai importante instrumente ale cunoaşterii. În instituţiile preşcolare formarea reprezentărilor elementare matematice ocupă un loc important în ansamblul problemelor instructiv-educative, avându-se în vedere atât obiectivele pe care le urmăreşte grădiniţa în pregătirea copiilor pentru şcoală şi implicit pentru viaţă, cât şi influenţa pe care o exercită însuşirea noţiunilor matematice asupra dezvoltării lor generale [50 pag. 12]. Cercetări experimentale organizate pe plan mondial au demonstrat că teoria mulţimilor, chiar sub forma ei elementară din activităţile matematice din grădiniţă, constituie o bună călăuză a copilului preşcolar în matematica modernă, iar primii paşi sunt favorizaţi de utilizarea frecventă în activitatea preşcolarilor a jocului didactic matematic [76 pag. 8]. Activităţile matematice au un rol deosebit în cadrul învăţământului preşcolar, care are scop de a contribui la formarea personalităţii copiilor de 6-7 ani. Ele vizează stimularea dezvoltării intelectuale a preşcolarilor, contribuie la trecerea treptată de la gândirea concret-intuitivă la gândirea abstractă, pregătind copii pentru înţelegerea şi însuşirea matematicii în clasa I.

49

ele păstrează esenţa activităţii de joc : regulile şi acţiunile de joc. dreptunghi. la intrarea în şcoală operaţii intelectuale necesare actului de cunoaştere. 45]. a regulii. chiar sumară. creează premise pentru asimilarea mai profundă a cunoştinţelor priceperilor şi deprinderilor.E. maturitate pentru muncă capacitatea de concentrare. atenţia lui fiind spre desfăşurarea acţiunilor şi regulilor de joc [50 pag. ei pot primi trusele pentru a-şi desfăşura unele activităţi la liberă alegere [50 pag. stimulează atenţia voluntară la copii. 50 . pătrat. trebuinţa de performanţă [28 pag.capacitatea de autoreglare. Fundalul emoţional al jocului. Bernard. a spiritului colectivist [25 pag. maturitate mentală. din bucuria câştigului comun este un factor important în dezvoltarea personalităţii. Achiziţionarea unor capacităţi şi abilităţi intelectuale. triunghi. personalitatea copiilor trebuie să se caracterizeze prin: maturitate fizică . Fiind create în scopuri didactice. Jocurile didactice incluse la activităţi prin acţiunile lor implică instruirii un caracter atractiv. conştiinţa sarcinii . Învăţând să deosebească formele: cerc. 14]. câştigă în ultima vreme tot mai multă importanţă. consideră că. maturitate volitivă . Sarcina didactică e rezolvată de către copil cu succes. Printre diversitatea jocurilor folosite în instituţiile preşcolare un rol aparte îl ocupă jocurile didactice. În procesul jocului copilul trăieşte diverse emoţii. Cercetările în domeniul formării reprezentărilor matematice la preşcolari. De îndată ce copiii au căpătat o iniţiere. maturitate morală sentimentul datoriei şi al responsabilităţii. maturitate socială trebuinţa de apartenenţă la grup. capătă încredere în puterile sale intelectuale. În jocul „Găseşte o piesă” de aceeaşi formă. Pe lângă un volum corespunzător de reprezentări asupra mediului înconjurător. la intrarea în şcoală. emoţional. se nelinişteşte se bucură.rezistenţă la efort . copiii îşi formează reprezentările despre figurile geometrice. din diversitatea materialului didactic. a cantităţilor. asupra formelor. 13]. îl face pe copil apt pentru şcoală şi nu însuşirea unui volum mare de cunoştinţe. 25]. atenţia şi perseverenţa. devin mai riguros fundamentate din punct de vedere ştiinţific. mărimii şi culorilor mai importante. 113]. copilul trebuie să posede. conduita socială adecvată în grup. izvorât din caracterul lui creator. ele fiind special create de adulţi în baza diverselor materiale ilustrative. Particularitatea caracteristică a jocurilor didactice constă în conţinutul lor instructiv şi educativ. capacitatea de analiză şi planificare. înţelegerea normei. de a-şi inhiba impulsurile şi de a-şi regla trebuinţele . care să-i înlesnească munca de învăţare. Aceasta deoarece reprezentările matematice constituie baza intuitiv concretă a noţiunilor matematice şi a operaţiilor logico-matematice ce se dezvoltă succesiv în operaţiile gândirii şi inteligenţei preşcolarului şi apoi a şcolarului [23 pag.

Astfel se formează spiritul de echipă. fiecare copil luptând pentru câştigarea competiţiei de către echipa sa. Ei se obişnuiesc să exprime corect şi cu uşurinţă ceea ce gândesc şi rezolvă practic. 15]. cu organizarea schimbului de experienţă. Tema : Semnul minus. îşi însuşesc o terminologie adecvată. li se oferă procedee şi pentru deducerea ei în anumite situaţii [23 pag. în cadrul echipelor trebuie antrenaţi si cei mai timizi. copiii îşi exersează vorbirea. să stabilească o legătură firească între cuvânt şi semnificaţia sa. unde începe munca intelectuala independentă. În procesul formării reprezentărilor matematice. el este în stare să acţioneze şi în mod independent. Cemortan. 73]. Copilul îşi exprimă gândurile şi sentimentele cu ajutorul cuvintelor. de a cultiva relaţii interpersonale corecte între copii. 54]. Educatoarea are rol de organizator. 51 . Jocul „Săculeţul fermecat” le dă copiilor posibilitatea să descopere forma. Cu ajutorul acestui caiet copiii însuşesc volumul necesar de cunoştinţe prevăzut de curriculum [11 pag. situaţii cu elemente de problematizare. Tema : Pus-adunarea „Doi ursuleţi lacomi” poveste populară ungară. copilul învaţă să cunoască dimensiunile de mărime şi grosime [Anexa № 12]. Organizarea echipelor permite copiilor să se obişnuiască cu cerinţa de a munci în colectiv. Tema : Numărul şi cifra 2 „Păcală şi Tândală” snoavă populară. Scăderea. Tema : Mulţimea „Crăiasa Broască” poveste populară rusă. mărimea şi grosimea piesei numai prin simţul tactil. Obiectivele curriculare vor fi realizate prin intermediul tehnologiilor moderne a metodelor active.Comparând obiectele după diferitele lor însuşiri. Bine venite sunt diverse fişe cu conţinut matematic şi caietul „Matematica” din setul „Ne pregătim de şcoală” de S. de îndrumător. culoarea poate fi doar ghicită sau spusă prin scoaterea piesei din săculeţ. Tema : Numărul şi cifra 3 „Păcală şi cârnaţul” snoavă populară. activitate de mare importanţă în pregătirea pentru şcoală. Treptat însă. a exerciţiilor permiţând copiilor să rezolve probleme împreună cu eroii din poveşti : • • • • • • Tema : Unu-mult „Pupăza din tei ” de I. deci el trebuie antrenat să le folosească pentru a-i forma deprinderi corecte de gândire şi de limbaj [50 pag. îşi dezvoltă vocabularul matematic. „Spicul de grâu”. E necesar să se creeze şi diverse situaţii neforţate de învăţare cu utilizarea diferitelor materiale didactice. Creangă. de arbitru imparţial [vezi Anexa № 7]. Pe măsură ce copilul devine stăpân pe aceste jocuri. Paralel cu jocurile sunt binevenite şi diverse exersări.

Formarea capacităţii de a se concentra la conţinutul propus pentru rezolvare. mărime. = [50 pag. mărime şi indică numărul corespunzător. numărul  Jocul „Cât mai adăugăm ?” Obiectivele : consolidarea cunoştinţelor de numărare în limita 10. Desfăşurare: Copiii determină numărul de floricele de aceiaşi culoare. Plus. „Gogoaşa” poveste populară rusă. Componenţa numerelor în limita lui 9 „Când îşi face câinele casă” poveste populară. Tema : Consolidare. Banii şi munca.  Obiectivele : Alcătuirea şi descompunerea mulţimilor după anumiţi indici : culoare. Tema : Numărul şi cifra 5 „Păcală turc” snoavă populară. Jocul „Floricica magică” Materiale : Set de floricele de diferite culori. Tema : Evaluare. Creangă. „Capra cu 3 iezi” de I. egal. formă. „Cinstea lui Păcală” snoavă populară. 103]. minus. >. Curriculum preşcolar prevede următoarele compartimente în care sunt utilizate jocurile : a) Mulţimea. Adunarea a 3 numere. b) Dimensiunea  Jocul „Cine va reuşi mai repede ?” 52 . Pe casetă se plasează 8 pătrate. vulpea şi ogarul” poveste populară. Determinarea componenţei numărului. Tema : Componenţa numărului 7 „Cizmele ogarului” poveste populară bulgară. Desfăşurare : Copiii formează numărul 10 din unităţi mai mici. Banii şi valoarea lor. Copiii numără figurile şi pun cifra corespunzătoare lor [50 pag. Tema : Numărul şi cifra 6 „Ciocârlia. formă. 87].• • • • • • • • • • • Tema : Numărul şi cifra 4 „Păcală şi luna” snoavă populară. Stabilirea egalităţii şi inegalităţii numărului de elemente. Tema : Numărul şi cifra 8. Tema : Ovalul. Creangă. dezvoltarea competenţelor de rezolvare a unor situaţii problematice. Tema : Figuri geometrice „Oul de aur” poveste populară bulgară. a priceperii de a aprecia vizual numărul obiectelor. Apoi stabilesc egalitatea şi inegalitatea numărului de elemente folosind semnele convenţionale : <. „Punguţa cu 2 bani” de I. copiii le numără şi determină de câte pătrate e nevoie pentru a forma numărul 10. Tema : Evaluarea. Tema : Numărul şi cifra 7 „Păcală şi pisica” snoavă populară.

a imaginaţiei. Materiale : Set de figuri geometrice. utilizarea corectă a semnelor. atenţiei voluntare. d) Orientarea în spaţiu  Jocul „Cu ce se aseamănă ?” Obiectivele : dezvoltarea gândirii logice. 69]. În urma investigaţiilor realizate am concluzionat că influenţa jocului logic asupra comportării copilului în colectiv. sus. c) Figuri geometrice  Jocul „Chibzuieşte şi construieşte” Obiectivele : evidenţierea componenţelor de a uni corect figurile geometrice. Deci. lăţimea. în utilizarea riglei sau a centimetrului ca unitate de măsură. Materiale : Rigle. 72]. să poată folosi măsura convenţională în diverse situaţii. apoi conştientizând unde pot fi ele folosite [50 pag. jocul logic exercită o influenţă multilaterală asupra dezvoltării psihice a copilului. înălţimea.Obiectivele : exersarea în aprecieri vizuale a dimensiunilor. Desfăşurare : Copiii cu ajutorul riglei şi panglicii centimetrice vor măsura fâşiile de hârtie determinând lungimea lor. ceea ce îi măreşte considerabil valoarea educativă. a fanteziei. panglici centimetrice şi fâşii de hârtie. jos. asupra disciplinei. 102]. directă şi de o mare intensitate. a imaginaţiei. asupra caracterului şi a voinţei este permanentă. 53 . adecvat siluetei : la stânga. Ei pot să măsoare la dorinţă proprie orice obiect [46 pag. Desfăşurare : Copiilor li se propune seturi de figuri geometrice din care vor construi diverse imagini. aducând un spor de eficienţă în pregătirea acestuia pentru şcoală. evaluarea capacităţii de orientare pe foaie de hârtie. a priceperilor de orientare pe suprafaţa plată. dezvoltarea gândirii logice. Copilul este solicitat să termine de desenat figurile geometrice alcătuind o imagine [46 pag. la dreapta. Desfăşurare : Se demonstrează o imagine pe care sunt redate diferite figuri geometrice însă ne finisate.

81]. tradiţii.1 Rolul activităţilor artistico-plastice în stimularea creativităţii la copiii preşcolari “Frumosul se educă prin frumos”(Platon) Educaţia estetică poate avea o puternică influenţă asupra trăsăturilor morale prin trăiri afective în faţa operelor artistice . în contemplarea peisajelor naturii. Activitatea artistico-plastică este un cadru ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor . Desenul este unul din mijloacele cele mai apropiate şi mai potrivite pentru educaţia estetică. Astfel ei trebuie învăţaţi să nu treacă pe lângă valorile frumosului din viaţa înconjurătoare fără să le observe. la rândul ei educaţia estetică fiind o parte principală a educaţiei multilaterale ce trebuie începută încă de la cea mai fragedă vârstă. place şi care îi ajută pe copii să vadă frumosul [24 pag. în observarea a tot ceea ce este corect şi frumos în comportarea şi activitatea celor din jur. Atenţia copiilor trebuie să fie îndreptată asupra valorilor: aspecte din natură. Activitatea de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani 3. folclor. Dar după cum spunea Aristotel ”desenul trebuie să fie studiat pentru dezvoltarea sentimentului frumosului şi să nu devină o meserie” [ 88. pedagogie ].Capitolul III. 54 . artă etc. este o activitate care produce .

vizionarea unor documentare de artă sau prezentare unor albume tematice ajută copiii să observe aspecte ale realităţii pe care nu le-ar fi sesizat dacă acestea nu ar fi fost oferite sub formă artistică. pot da soluţii [23 pag. în formare şi dezvoltarea personalităţii copilului. mai largă. Pentru a pune în valoare potenţialul creativ al copiilor educatoarea trebuie să folosească acele metode active. Există. 92]. Acest tip de creativitate se caracterizează printr-o exprimare liberă şi spontană a persoanei fără ca aceasta să fie preocupată de produsul activităţii sale să aibă un anumit grad de utilitate şi valoare. flexibilitatea. La vârsta preşcolară creaţia are importanţă majoră în devenirea umană. Prin educaţie copiii învaţă să perceapă . Chiar dacă imaginaţia se află la apogeul manifestărilor sale. Primele lucrări ale copiilor sunt de cele mai multe ori combinaţii de imagini din basme . curiozitatea. Se ştie că o componentă vitală a creativităţii o constituie însăşi dorinţa de a crea. Viaţa preşcolarităţii permite formarea şi dezvoltarea creativităţii. 17]. Taylor. Coloritul armonios al unui tablou îl stimulează pe copil să îl transpună în desenul său. Formele artei se manifestă în conştiinţa copiilor îndeosebi pe calea simţurilor. Trăsăturile creativităţii (fluiditatea. Referindu-se la activitatea artistică M. educatoarei revenindu-i sarcina de a găsi activităţi caracteristice preşcolarilor care să constituie o formă de expresie a imaginaţiei şi creativităţii. Vizitele făcute la diferite expoziţii de desen şi pictură. necesitatea lăuntrică a afirmării.L. imaginaţia completează astfel întru-un fel slăbiciunile gândirii. ea fiind acum la apogeu şi pentru că gândirea se află la un nivel de dezvoltare cel mai are de străbătut alte stadii importante de dezvoltare. Ralea consideră că psihologia artistului este psihologia anumitor trăsături.Desenul constituie un mediu propice posibilităţilor de creaţie ale copilului. chiar dacă pentru omenire creaţia copilului nu are valoare [vezi Anexa № 8]. totuşi ea nu se află şi la apogeul calităţii sale [25 pag. să observe şi să aprecieze 55 . asociative care pun accentul pe libertatea asociaţiilor în care copiii devin participanţi la găsirea răspunsurilor. Apelând la afectivitatea copilului. Ca formă de expresie a imaginaţiei şi gândirii. imaginaţia cunoaşte la vârsta preşcolară o adevărată „explozie “. Influenţa artei asupra proceselor de cunoaştere constă în primul rând în dezvoltarea capacităţilor senzorio-perceptive. Ca factor intelectual la creativităţii. poveşti ilustraţii cunoscute anterior. la emoţiile sale faţă de tot ceea ce este frumos. după A. activitatea artistico-plastică este atât activitate de joc dar şi formă de obiectivare al celor două procese psihice [vezi Anexa № 9]. pot pune întrebări. originalitatea) pot fi testate cu uşurinţă prin intermediul unor parametri ai desenului. cinci niveluri ale creativităţii dintre care la vârsta preşcolară singurul nivel ce poate fi atins este cel al creativităţii expresive. pot avea iniţiativă. cunoaşterea prin artă devine mai accesibilă. manifestate însă într-un grad mai înalt şi îmbrăcând forme extreme de personalitate. atitudini caracteristică tuturor oamenilor. abilităţi.

aşezarea în pagină a elementului temei. deprinderi şi aptitudini ca: . să creeze frumosul şi să-l introducă în viaţa sa personală. Activităţile artistico-plastice constituie un cadru eficient în acest sens şi un mijloc de stimularea creativităţii copiilor [29 pag. Percepţia vizuală trebuie îmbogăţită printr-o educaţie corect îndrumată.respectarea proporţiilor unui obiect sau între două obiecte. . De aceea copilul trebuie lăsat să exploreze lumea înconjurătoare ca apoi să poată să utilizeze ideile sale originale. declanşarea motivaţiei pozitive şi afective. a vedea. Obiectivele specifice prevăzute în programa de învăţământ vizează formarea unor capacităţi. 8]. Astfel. În acest sens ea vizează stimularea curiozităţii şi a trebuinţei de cunoaştere la copii. creta ) pot lărgi orizontul copiilor şi dau frâu liber imaginaţiei [63 pag. utilizând metode de stimulare a creativităţii. Strategia didactică este direct responsabilă în mare parte de stimularea potenţialului creativ al copilului preşcolar. folosirea unor metode pedagogice adecvate dar şi o conduită didactică flexibilă. asigurarea unui climat educaţional dezinhibant. Apoi în desenele lor vor exprima trăirile lor în faţa acestor frumuseţi. . desenul constituie când o cale de pregătire a imaginii mentale când o rezultantă a acesteia [30 pag. neaşteptate între cunoştinţele dobândite sau între acestea şi cele noi. a căuta şi înţelege o informaţie despre culoarea şi forma obiectelor din jur. . 88]. priceperi. A fi creator în sens general. Activităţile artistico-plastice pot veni în sprijinul copiilor prin exerciţii de antrenament pentru a privi. 56 . Educatoarei îi revine sarcina de a încuraja orice încercare a copilului. . 71]. Dar orice activitate creatoare.mânuirea corectă a pensulei şi folosirea acuarelelor sau a altor culori de apă.realizarea de compoziţii plastice şi redarea expresivă a unui obiect. Pentru a ţine trează curiozitatea şi interesul copiilor trebuie ca materialul pe care se lucrează să fie cât mai diversificat atât ca formă şi mărime dar ca şi compoziţie.familiarizarea copiilor cu elemente de limbaj plastic şi tehnic de realizare practică a acestora [64 pag. folosind cât mai multe procedee de obţinere a unor forme spontane. Activitatea plastică este şi o formă de echilibru între lumea interioară a copilului şi solicitările lumii exterioare. În grădiniţă sunt multiple posibilităţi de a pregăti copilul să recepţioneze şi să vibreze în faţa frumosului . a face combinaţii cu o anumită intenţie întrucât activitatea creativă are întotdeauna un scop clar conturat. 89]. înseamnă a fi capabil să stabilească legături artistice noi.frumosul din lumea înconjurătoare. De asemenea folosirea diferitelor unelte de lucru (pensula. presupune mai întâi un bagaj de cunoştinţe temeinic însuşite.

A. de a-i ajuta să vadă “bucuria de mâine”. Originalitatea se exprimă prin noutate şi unicitate [9 pag. este doar o parte a gândirii artistice [75 pag.Activităţile artistico-plastice contribuie în mod deosebit la educarea gustului pentru frumos şi trezesc interesul copiilor în a-şi compune singuri modelele determinându-i să-şi exprime ideile originale şi să-şi pună în practică iniţiativele. În grupele unde sunt create condiţii psihologice optime centrate pe dezvoltarea personalităţii armonioase. a lumii.S. Acest program prevede ca în acest scop educatorii şi părinţii în procesul educaţiei artistico-plastice să-şi orienteze eforturile spre rezolvarea următoarele obiective generale ale educaţiei intelectuale prin intermediul operelor de artă plastică : 57 . a primului sistem de semnalizare. copiii operează în special cu imagini (vizuale. Tratând creativitatea ca produs ne referim la rezultatul procesului de creaţie – el se concretizează prin ceva material: desene. interesele). 7]. aplicaţii.52]. este nivelul superior al cunoaşterii şi nu se poate produce fără acumularea prealabilă a cunoştinţelor. accentuarea procesului creator. a reflectării plastice. ca cel mai important indice definitoriu de creativitate şi elaborarea ca indice a creativităţii care ne indică capacitatea de a utiliza multiplele detalii necesare expresiei creative. În variantele de abordare şi analiză a creativităţii putem delimita trei direcţii: accentuarea produsului creator. invenţii din material natural. Aceasta vorbeşte despre rolul mare în activitatea lui. Desenând. Imaginaţia este unul din indicii după care I. Pavlov îi raporta pe oameni la tipul artistic sau gânditor. creativitatea copiilor se dezvoltă mai intens. motorii).P. Creativitatea bazată pe învăţământul formativ stimulează îndeosebi originalitatea. Educaţia intelectuală a copiilor preşcolari conform prevederilor curriculumului preşcolar este orientată spre formarea comportamentului cognitiv şi verbal. Macarenco aprecia înalt capacitatea pedagogului de a visa împreună cu copiii. auditive. Gândirea plastică însă. Creaţia este strâns legată cu însuşirile personalităţii (caracterul. capacităţile. Produsul este apreciat drept creativ dacă poate fi caracterizat prin originalitate şi utilitate socială. de a-i pasiona prin visul său. accentuarea personalităţii creatoare.

58 . a sesiza. 18].). I. inventivitatea. impulsul. În ultimul timp se simte o tendinţă de a lăsa copilul liber să facă diverse. E. Dezvoltarea operaţiilor gândirii (analiză. a capacităţilor intelectuale. J. Maier. Cemortam. limbajului. printre factorii afectivi şi intelectuali ai educaţiei artistico plastice şi ai dezvoltării creativităţii. a lua decizii. emotivitatea. memoriei.o dezvoltarea proceselor psihice cognitive. Roşca. un rol decisiv îi revine gândirii divergente rezidată de următoarele caracteristici : originalitatea. Piaget. a compara. 95].mâzgăleli spontane urmând ca apoi să caute cu ce sar potrivi unele elemente şi în baza acestora să iniţieze un subiect. Obiectivul general ce trebuie urmărit şi la activităţile de artă plastică vizează formarea culturii vorbirii şi a competenţelor de comunicare. Ştern. percepţiilor. Postolache. atenţiei voluntare şi a imaginaţiei. Conform convingerilor acestor cercetători. M. o formarea abilităţilor intelectuale. fluenţa. curiozitatea. atât în familie cât şi în cadrul grădiniţei fac posibilă evoluţia gândirii copiilor. etc. 168]. S. Guilford. Toffler ) pentru realizarea cu succes a dezvoltării creativităţii nu mai puţin importanţi sunt şi factorii adiţionali : dorinţa de a crea. N. trecerea ei de la cea intuitivă la cea abstractă. tendinţa de afirmare şi autorealizare personală. a analiza. flexibilitatea. a deprinderilor de a observa. comparaţia. A. gândirea imaginativă [23 pag. T. A. Maltzman. imaginaţia constructivă. sinteza. a senzaţiilor. fluxul informativ. Al. Conform convingerilor altor cercetători (D. Thurstone. clasificarea. Hubenco [26 pag. a trage concluzii. Despre importanţa factorilor afectivi şi intelectuali în procesul educaţiei artistice şi cel al dezvoltării creativităţii se vorbeşte pe parcursul a mai multor ani în lucrările semnate de : J. o formarea celor mai elementare procedee ale activităţii cognitive o dezvoltarea spiritului inventiv şi creativ [64 pag. Rubenştein. S. Osborne la gîndirea divergentă adiţionează şi alte variabile cognitive cum ar fi : spiritul de observaţie. Berlyne. o dezvoltarea curiozităţii. L. Vetlughin. N. gândirii.

tot aşa cu nu sunt obligatorii nici multe din acţiunile de joc. modela noi forme. dezvoltăm aceste capacităţi care vor deveni comori de mare preţ pentru viitor. transforma. Folosind plăcerea copilului de a se exprima. Obiectivele conceptuale ale educaţiei artistico-plastice pun accentul atât pe conţinuturi. Educaţia artistico plastică este una din cele mai importante activităţi ce poate asigura o bună şi valoroasă dezvoltare a personalităţii [64 pag. cât şi spre descoperirea. morală. 64]. 39].Fantezia la copil este ca o arena de lansare către creaţia plastică. 18]. interesului faţă de conţinutul identico-semnificativ. asocieri combinări. Jocul reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţiuni care urmăresc pregătire intelectuală. îmbogăţirea nivelului spiritual prin dirijarea procesului de percepere. armonie. Una dintre cele mai importante forme de manifestare a copilului este jocul. Această capacitate şi stă la baza dezvoltării imaginaţiei.2 Jocurile creative în educarea şi instruirea copiilor Jocul reprezintă o activitate deosebită care înfloreşte în anii copilăriei şi îl însoţeşte pe om pe parcursul întregii sale vieţi. provocarea curiozităţii. Ana (o fetiţă de 6 ani) priveşte 59 obiective de . mijloace materiale. povestiri. dezvoltarea simţului de frumos. sporindu-şi capacităţile creatoare [23 pag. 89]. perfecţiune la copii [9 pag. dar posibilităţile care le oferă activitatea artistico-plastică sunt mult mai vaste. În activitatea de joc copii învaţă a substitui un obiect prin altul. artistice şi spirituale este produsul capacităţilor creatoare [vezi Anexa № 10 ]. tehnologii orientate spre dezvoltarea gândirii în imagini. Ei învaţă a identifica obiecte şi acţiunile cu ele. compara. Copiii pot crea poezii. protejarea şi cultivarea dorinţei de activitate artistico-plastică. În jocurile copiilor de vârstă preşcolară superioară obiectele substituente nici nu sunt obligatorii. fizică a copilului [36 pag. O importanţă decisivă pentru dezvoltarea imaginaţiei o constituie jocurile de roluri. creativităţii. Jocul în acest caz se poate desfăşura în plan intern. Prin imaginaţie copilul realizează diverse comparaţii. muzică. creând noi situaţii de joc în imaginaţie. de a se realiza prin mijloace artistice. tehnică. favorizarea. a-şi asuma cele mai diverse roluri. 3. Capacitatea de a percepe.

Prin explicaţia dată ea îşi dezvăluie. la începutul sec. ce stă lângă maşina de cusut. Ana zice : „fetiţa se gândeşte cum păpuşa coase”. 28-29]. necesităţi şi trăiri cu acţiunile. deşi acest lucru este recunoscut drept condiţie necesară educaţiei. cât şi cele iconice îşi asumă pe parcursul jocului funcţia obiectului lipsă. jocul are o importanţă deosebită pentru dezvoltarea gândirii reflexive. utilizându-le nu numai conform destinaţiei. jocurile se schimbă odată cu obiceiurile. 41]. Acţiunea de substituire contribuie la dezvoltarea capacităţilor de a acţiona liber cu obiectele. de destindere. În jocul cu roluri apar premizele reflexiei. dar şi în alt mod (o băsmăluţă poate înlocui o bucată de tifon). Gradul diferit al apropierii dintre obiectul – simbol (ce înlocuieşte obiectul lipsă) şi obiectul substituit contribuie la exercitarea funcţiei simbolice a vorbirii. pe care ele îl înlocuiesc. elementul de joc imprimă acesteia un caracter mai viu şi mai atrăgător. În joc copilul pătrunde semnificaţia specifică a două tipuri de simboluri : simbolurile individual – convenţionale. cum se execută acţiunea ce face parte din procesul comunicării. de veselie şi bucurie. copilul repetă acţiunile utile pe care le-a îndeplinit ori el. Jocurile copiilor au un caracter social permanent [26 pag. Încorporat în activitatea didactică. Culea în lucrările sale susţine că : „ca şi orice formă de activitate suspusă evoluţiei. ca o capacitate pur umană de aşi conştientiza şi compara propriile acţiuni. legătura reciprocă intermediată dintre „obiect – simbol şi denumirea lui ” îmbogăţeşte latura semantică a cuvântului ca simbol [90]. Psihologul şi filosoful Vund V. : „ jocul este copilul muncii”. aduce varietate şi o stare de bună dispoziţie funcţională. ceea ce previne apariţia monotoniei şi a plictiselii. Astfel jucându-se de-a spitalul. dispar ca să apară altele în conformitate cu noile stări sociale” [4 pag. copilul plânge şi suferă aidoma unui pacient. pe care a însuşit-o în primii ani de viaţă. Jocul contribuie la dezvoltarea reflexiei. fiind totodată mulţumit de sine că a executant al rolului pe care şi l-a asumat [67 pag. D. a oboselii [70 pag. necesităţile şi trăirile altor oameni. modul ei personal de a se juca [71 pag. XX afirmă că. Ap. Reflexia condiţionează comportamentul adecvat al omului printre ceilalţi semeni. Jocurile sunt nişte pre-exerciţii de iniţiere şi antrenare. Originea jocurilor de copii (conform acestei teorii) nu este doar în necesitatea „arderii” surplusului de energie. 60 . 57 ]. 184]. Copilul simulează în joc acţiunile omului. 134-134]. care şi-a sprijinit obrazul în palmă şi contemplă păpuşa. În joc. Ca activitate primordială. deoarece în cadrul lui apare posibilitatea reală de a controla. exerciţii pregătitoare pentru viaţa socială de mai târziu.fotografia unei fetiţe. or le-a văzut la alţii.

Ele pot fi clasificate în câteva grupe. Aceste elemente de planificare şi organizare influenţează structura jocului. D. 57]. Ne cătând la caracterul multiplu.J. dar şi pentru soluţionarea problemelor practice. ei dezvoltă subiectul jocului. jocuri în grupe mici şi jocuri în colectiv. desfăşurarea propriu-zisă şi încheierea lui. copiii aleg singuri tema jocului. jocuri-dramatizări (poveste. După conţinut sunt jocuri care reflectă munca. 11]. V. 51]. Deosebim şi jocuri după modelul de organizare al lor : jocuri individuale. repartizează rolurile. Se diferenţiază treptat momentele jocului. structura. Vom examina jocurile creative care. relaţiile dintre copii. Existenţa scopului în joc atrage după sine elaborarea unui plan care se realizează în cadrul discuţiilor şi al acţiunilor de organizare a jocului [4 pag. reprezintă o formă foarte actuală de auto afirmare a copiilor. pregătirea jocului. Jocurile creative sunt variate şi multe. La vârsta preşcolară mare jocul de creaţie atinge un nivel superior de dezvoltare în ceea ce priveşte tematica şi conţinutul său. jocurile creative au trăsături comune. Creativitatea este un proces care constă în utilizarea potenţialului personal cu scopul de a dezvolta abilităţile de generare a noilor ideii şi concepte originale şi utile. Locke a fost unul dintre primii pedagogi care a dezvăluit rolul jocului în educaţia copilului. reflectă evenimente din viaţa socială. 49]. povestirea). jocuri de construcţie sau constructive [81 pag. El fundamentează ideii importante despre activitatea de joc a copilului ca suport al activităţii de învăţare [28 pag. aceasta constituind regula de bază a oricărui joc. Jocurile au particularităţile lor specifice. traiul celor adulţi. Jocurile facilitează dezvoltarea creativităţii la copii. Stăpânirea unor cunoştinţe mai precise şi a unor deprinderi adecvate îl ajută pe copil să asigure mai deplin concordanţa cu realitatea. Un rol important în desfăşurarea organizată a jocului îl are modificarea raportului asumat şi regulile care decurg din el. condiţionate de diferite faze ale copilăriei [4 pag. 61 . Datele obţinute prin cercetările experimentale au demonstrat că jocurile de creaţie se dezvoltă odată cu dezvoltarea psihică generală a preşcolarilor pe măsură ce ei acumulează o experienţă tot mai bogată. modul de transfigurare a realităţii. precum şi raportul dintre real şi imaginar. Elkonin demonstrează că prin joc se asigură dezvoltarea la copii a capacităţii de orientare în problemele şi motivele activităţii umane şi însuşesc metode de activitate în comun. aleg rechizitele necesare.

care prin conţinutul său sunt legate de dezvoltarea creativităţii artistice a copilului. 3]. Componenţi obligatorii ai jocului creativ sunt : rolul. situaţia inspirată şi subiectul jocului [86]. Conform acestor componenţi voi argumenta metodica jocului creativ : a. etc. despre traiul şi munca oamenilor.” [vezi Anexa № 11]. Pregătirea copiilor pentru joc. isteţimea („Culorile”. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că există necesitatea de a introduce termenul de „Jocul creativ artistic”. Se aplică câteva procedee de împărţire a rolurilor : distribuirea liberă de către copii. Unele jocuri au luat naştere în anumite localităţi şi circulă doar aici. cântec. Prin aşa termen voi menţiona acele jocuri. Jocurile îmbină mai multe elemente : mişcare. 22]. în jocul „Gâştele şi lupul” gâştele trebuie să fugă să nu le prindă lupul [vezi Anexa № 11]. poezie. Distribuirea rolurilor în jocurile creative se face la începutul jocului. Copiii trebuie pregătiţi pentru aceasta. c. a determina calităţile lor caracteristice (formă. Cel care organizează jocul urmăreşte ca în planul jocului să fie introduse situaţii adecvate de comportare a copiilor. 62 . distribuirea rolurilor pe rând [14 pag. miros. Multe jocuri conţin lupte competitive. Există aici un scop asupra căruia e concentrată toată atenţia jucătorilor. Acesta este o condiţie a efectuării pedagogice de aplicare a jocului. b. Un mare efect au căpătat jocurile cu caracter sportiv (jocuri cu împărţire pe echipe) : „Podul de piatră.) „Ghici cine e ” [vezi Anexa № 11]. Din jocuri copiii află lucruri interesante despre lumea vegetală şi animală. rolul lor instructiv-educativ [13 pag. Alegerea subiectului depinde de conţinutul acelor sarcini educative de gradul cărora se introduce jocul.Jocul creativ este o formă de activitate independentă în care apar şi se desfăşoară calităţi creative variate. Unele jocuri controlează capacitatea copiilor de a cunoaşte uşor şi exact obiectele. „Inelul ascuns”) [Anexa № 17]. şi să dorească să se joace. Alegerea subiectului acţiunii (tema) în jocul creativ este determinată de scopul educativ. Dar cele mai multe se întâlnesc în toate satele moldoveneşti. Jocurile dezvoltă aşa însuşiri ca : spiritul de observaţie. gust. Este necesar ca toţi copiii să fie cointeresaţi de subiectul jocului care va urma. Comunitatea intereselor de joc este o condiţie de promovare a jocului creativ. De exemplu. numărătoare – toate contribuind la dezvoltarea armonioasă a copiilor.

De aceea e important ca copilul să-şi asume roluri pozitive. povaţa pe parcursul jocului. În primul rând jocul se distinge prin caracterul său neproductiv. Jocul este o şcoală a sentimentelor pentru copil. amabilitate sau cruzime. în cadrul cercetărilor a stabilit etapele dezvoltării jocului în legătură cu formarea intelectuală. citat de D. promovarea preventivă a unor activităţi artistice [25 pag. Dirijarea jocurilor poate fi clasificată : 1. Rolul ce şi-l atribuie îl antrenează. 91]. brutalitate. este evidentă deosebirea dintre activitatea intelectuală şi cea de joc.Metodica aplicării şi promovării jocului creativ depinde de măiestria pedagogică a pedagogului. Jocul nu se caracterizează prin adaptare. Jocul creativ artistic este cea mai bine venită formă de muncă educativă. influenţează sentimentele lui. afirmă că jocul copilului nu constituie doar reflectarea lumii înconjurătoare ci şi o posibilitate de pătrundere a copilului în viaţa maturului. explicaţiile pe care le dă copiilor. Piaget. Într-un şir de cercetări fenomenul studierii jocului ca formă specifică de activitate a copiilor cuprinde multitudinea problemelor existente în formarea personalităţii copiilor prin activităţi de joc şi ponderea lor în dezvoltarea proceselor psihice superioare [48 pag. de cunoaşterea de către el a particularităţilor de vârstă. acumulând astfel experienţă morală. 1978. propunerea unei noi teme de joc. Numai în aşa caz el poate să exercite o influenţă binefăcătoare. adică este orientat spre procesul jocului şi trăirile celui ce se joacă. Conform rezultatelor lui J. USEFS. Victoria Rotaru magistru în psihologie. Intrând în rol el se poartă corespunzător : manifestă bunătate. Jocul trebuie să trezească în copil sentimente frumoase. ajutorul. dirijarea indirectă – este efectuată pe calea îmbogăţirii cunoştinţelor copiilor despre lumea înconjurătoare şi formarea noţiunilor în baza acestor cunoştinţe [24 pag. 77]. 2. 38]. 19]. Jocurile au 63 . atenţie. Piaget. gingăşie. dirijare directă – dirijarea directă este participarea nemijlocită a educatorului în joc. adică această activitate nu serveşte drept sarcină de adaptare. În activitatea de joc putem evidenţia două particularităţi importante ale jocului. planul imaginar predomină asupra celui real [34 pag. În al doilea rând în cadrul jocului. Elkonin. J. Metodica promovării acestor jocuri conţine câteva etape: 1) Pregătirea pentru joc 2) Promovarea jocului 3) Generalizarea jocului Pregătirea de joc prevede : procedee anumite de conducere cu jocul.

se manifestă ca un încăpăţinat. după cum numeşte autorul – „învăţare prin / din acţiune” (learning by doing) [45 pag. a formelor învăţării specifice vârstei. 27]. principiali. 24].3 Metode psihodiagnostice de cercetare a creativităţii copiilor de 6-7 ani Schimbările ce au loc în procesul educaţional din ţară oferă suficiente puncte de reper şi pentru cadrele didactice din instituţiile preşcolare. cinstiţi. pretenţios [27 pag. ci o învăţare integrată în efortul constructiv de realizare a proiectului. 6]. Este necesar de a cunoaşte modalităţile de realizare a educaţiei preşcolare. 3. 64 . proiectarea didactică. binevoitori. În viziunea lui J. 69]. selectarea şi construirea conţinuturilor accesibile. Dewey. săritor. Copilul se manifestă în joc aşa cum este adevărat : unul poate să arate bun. altul. dimpotrivă. Jocurile contribuie şi la cultivarea unor norme morale. Îi învaţă pe copii să fie buni colectivişti. efectuarea evaluării (iniţiale. activităţilor individuale şi colective [11 pag. continue şi finale) atât prin intermediul jocurilor cât şi a exerciţiilor.pentru preşcolari o importanţă excepţională : jocul este pentru dânşii şi învăţătură şi muncă [80 pag. proiectul nu poate fi scopul final al procesului educaţional. disciplinat capabil să accepte părerea majorităţii.

ceea ce am vrea să realizăm în viitor. Alţii susţin că proiectul este o investigaţie amănunţită. Secară. sistematizarea şi evaluarea formativă ce conduc la ameliorarea şi perfecţionarea procesului de instruire şi educaţie [63 pag. cu caracter de învăţare prin descoperire. Minder. a evitării greşelilor şi lipsurilor. Bulboacă. desfăşurată de copil.109 ]. a ţine cont de toţi factorii ce pot influenţa demersul educativ. Cojocaru. În aria preocupărilor directe privind problema proiectului se înscriu investigaţiile cercetătorilor Al. Proiectarea vizează obiectul muncii de recuperare. O proiectare bine realizată permite asigurarea eficienţei activităţii. situaţia de învăţare [45 pag. a acumulării de experienţă pozitivă. ceea ce presupune în timp. reprezentarea unei activităţi pe care avem intenţia să o realiză. Knoll. Proiectarea este o activitate continuă. 65 . observarea zilnică a comportamentului. Obţinerea performanţelor înalte în activităţile cu preşcolarii depinde de modul în care educatoarea conduce operaţiile şi procesele de cunoaştere şi acţiune. A. 75]. în dobândirea măiestriei didactice. V. 26]. etapizată în care educatorul deţine toate datele necesare şi poate lua deciziile corecte. este o acţiune practică de cunoaştere. proiectarea lor riguroasă. Ei consideră că proiectul este o construcţie mentală care poate fi valorificată prin : anticiparea. o investigare a unui subiect către care copilul îşi îndreaptă întreaga atenţie [45 pag. La baza proiectării va sta cunoaşterea copilului prin discuţii cu părinţii. H. anticiparea cu cât mai multe şanse de realizare practică a demersurilor educative [63 pag. care presupune un efort deliberat de cercetare al copilului. L.După cum susţine W. documentele de proiectare elaborate de minister. Eficienţa proiectării depinde de respectarea unor principii şi a unor cerinţe principalele. 112]. studierea rezultatelor activităţii copiilor respectivi şi corelarea acestor informaţii într-o fişă de analize psiho-pedagogică [63 pag. ci o întreprindere comună a educatorului şi a copilului”. M. materialul utilizat. Pulkkinene. fiind : O proiectare eficientă este condiţionată de o pregătire temeinică. procedeele de muncă individualizată. Kilpatric : „Proiectul nu este o întreprindere a copilului. J. Găvenea. M. de cunoaştere a tuturor aspectelor : nivelul copiilor. A stabili toate elementele esenţiale şi relaţiile dintre ele. Autoanaliza activităţii educative este sursa de bază a perfecţionării activităţii cadrului didactic. 107]. sarcinile de lucrul pentru copii.

respectarea unor cerinţe şi utilizarea unor metode şi tehnici specifice : 1. Definirea operaţionalizarea conceptelor pedagogice fundamentale utilizate în cercetare. cu rezultate ce pot fi aplicate foarte curând în activitatea didactică.114]. de a asigura educarea şi formarea. 3. Desfăşurarea cercetării pedagogice impune parcurgerea unor etape. instruirea tinerii generaţii în condiţii sporite de randament şi calitate.Cercetarea pedagogică este o activitate ştiinţifică de investigare a sistemului sau a procesului de învăţământ. de a le ameliora. 1992. Stabilirea clară a obiectivelor cercetării. Stabilirea tipului de investigaţie. cu scopul de a le constata utilitatea. pag. O altă clasificare a cercetării se referă la criteriul numărului de discipline ştiinţifice implicate : • • Cercetări pedagogice propriu-zise (abordare didactică unidisciplinară). În practica cercetării intră o gamă variată de aspecte. de fenomene. presupunând viziune psihologică şi pedagogică). Angajarea inovaţiei. prospectivă şi retrospectivă. filosofică – acţiune. de componente ale sistemului de învăţământ sau ale procesului de predare-învăţare. Formularea ipotezei cercetării ce urmează a fi verificată experimental sau prin observare sistematică. Cercetări psihopedagogice (transdisciplinare. Etapa proiectării cuprinde : Alegerea metodei. în predare şi învăţare. eficienţa neajunsurile. dar ele pot fi raportate la clasificarea fundamentală aplicativă [G. de ale moderniza. În literatura de specialitate se mai întâlnesc o serie de alte taxonomii ale cercetării pedagogice : cercetare normativă – cercetare operaţională. Etapa realizării presupune : 66 . Etapa formulării problemei are următoarele cerinţe : • • • • • • • • Exprimarea clară. 254-259]. de Landsheere. Cercetarea pedagogică aplicativă se referă la aspecte mai concrete ale procesului de învăţământ cu aplicabilitate în practica şcolară şi preşcolară. constituind baza cercetării pedagogice fundamentale [63 pag. sau unor aspecte particulare ale acestora. Delimitarea şi alegerea surselor. 2.

numit şi observare dirijată. Observarea sistematică serveşte şi pentru întocmirea fişei psihopedagogice a copilului care poate fi considerată o mică cercetare psihopedagogică. în mediul familial aduce informaţii despre personalitatea în formare. convorbiri [ 63 pag. mijloacelor de cercetare. Studiul documentelor de programare emise de minister. Experimentul ce aparţine în egală măsură tuturor cercetărilor ştiinţifice. despre aptitudini. Cele mai cunoscute şi aplicate metode sunt : Observarea copiilor în grădiniţă în mod spontan şi sistematic. trăsături de caracter.117-118]. instrumente costisitoare. Analiza produselor activităţii a lucrărilor. Etapa finală presupune : Metodologia cercetării reprezintă un ansamblu de tehnici. Organizarea cercetării. Redarea grafică a rezultatelor. Observaţia are aceleaşi reguli ca şi metoda observării. 67 . În caz de incertitudine cercetarea se reia şi se compară rezultatele obţinute cu datele iniţiale. temperament. Elaborarea unor studii.• • • • • • • • • • • Alegerea metodelor. (Auto)biografia : curriculum vitae. Prelucrarea datelor prin mijloace clasici sau cu ajutorul calculatorului. Principalele metode de cercetare sunt : observaţia şi experimentul. Evaluarea rezultatelor cercetării. generalizarea experienţei pozitive rezultate în urma cercetării [63 pp. Stabilirea relaţiilor dintre ipoteze şi rezultate. despre nivelul cunoaşterii. Redactarea unor concluzii preliminare. fişe de observare). a activităţii creative. Extinderea rezultatelor. Analiza rezultatelor şcolare (fişe de evaluare. determinarea echipei. în activităţile alese. Ancheta poate fi în formă scrisă sau orală. Cercetarea pedagogică apelează la observare mai cu seamă că aceasta nu presupune aparataj. tehnicilor. Observarea copiilor în timpul activităţilor. metode. la joacă. Prelucrarea şi analiza pedagogică a rezultatelor statistice. instrumente de investigare supuse atenţiei cercetătorului. 119]. a unei lucrări de cercetare. 4. procedee.

Metode proiective „Desenul familiei”. După realizarea desenului copiii au fost intervievaţi cu scopul obţinerii informaţiei suplimentare. comentariile. şi de educator sau institutor cu condiţia pregătirii prealabile în domeniul etapelor. [Anexa № 14] L. trebuie să ia în calcul nu numai calităţile formate. tehnicilor experimentale. determinarea autoaprecierii copilului şi a imaginii de sine. 36]. Din grupul metodelor proiective au fost utilizate „Metode de studiere a produsului activităţii”. Teste de personalitate : metodele „Scăriţa” şi „Cum sunt eu ?” orientate la studierea auto aprecierii copilului şi a imaginii de sine. a sprijinului dat de colectivul din care face parte. ci şi cele în formare.” Tot el susţine că „ instruirea este eficientă doar atunci când precede dezvoltarea şi nu-şi are rostul dacă nu constituie un imbold spre evoluţie. jocurilor logice. metodelor. astfel încât membrii ei să fie preocupaţi de lucrul casnic. Cercetările empirice New Look au introdus în metoda proiectivă noi categorii „control” şi „stil cognitiv”. Aplicarea testului : Copilului i se propune să deseneze pe o foaie A4 familia sa. [vezi Anexa № 3] Au fost fixate particularităţi ale desenului ca : consecutivitatea desenării elementelor componenţa familiei desenate consecutivitatea desenării membrilor familiilor stilul comunicării în familie 68 . În timpul desenării se fixează consecutivitatea desenării elementelor. „Testul arborelui”. evaluărilor contribuie la sporirea calităţii instruirii. 2. 3. În cercetare au fost utilizate următoarele metodici : 1. 1. Învăţământul contemporan este centrat pe copil şi pe formarea de competenţe. Folosirea testelor. Vîgotski afirmă : „ evaluând gradul de dezvoltare a unei persoane. cu precauţii deontologice [63 pag. care au avut drept scop determinarea particularităţilor de personalitate. Pentru determinarea fricii la copii a fost utilizat „ Ce-ai face dacă …?”. reacţiile emoţionale. de percepere şi trăire emoţională a relaţiilor interpersonale în familie. 220 ].Experimentul presupune să se înceapă cu o ipoteză experimentală apoi se aleg metodele potrivite fiecărei etape. Tehnica „Desenul familiei” Scopul : determinarea particularităţilor relaţiilor în familie şi a locului său între adulţi. Experimentul poate fi abordat cu succes. izvorul apariţiei noului” [11 pag.

Analiza rezultatelor : − dacă copilul se plasează pe I-a. Teste de personalitate a) Testul „Scăriţa” Scopul : studierea autoaprecierii copiilor de 6-7 ani. − dacă pe treapta a III-a. Tabelul № 1 „Rezultatele autoaprecierii copiilor după metoda „Scăriţa”” Nivele de autoapreciere № total copii (%) Supraapreciere 42 % Apreciere adecvată 25 % Subapreciere 33 % Datele din tabelul № 1 indică lipsa unei autoaprecieri adecvate la respondenţi : 42 % au prezentat o supraapreciere vădită. şi graficul № 1. a IV-a. Pe care treaptă te va plasa educatoarea? ”. − dacă pe treapta a VI-a.- gama culorilor plasarea desenului pe foaie. Aplicarea testului : copilului i se oferă foaia cu o scăriţă desenată cu 5-7 trepte şi se explică semnificaţia treptelor. răspunsurile se înregistrează. a V-a – autoapreciere adecvată. Dar tata?. plasându-se în toate situaţiile pe prima treaptă. Diagrama № 1 Vizualizarea datelor „Autoaprecierea copiilor după metoda „Scăriţa”” 50% 40% 30% 20% 10% 0% I II III Supraapreciere Apreciere adecvată Subapreciere Metoda „Cum sunt eu ?” Rezultatele obţinute sunt prezentate în : 69 . În rezultatul cercetării am obţinut următoarele rezultate care le-am prezentat în tabelul № 1. 2. Astfel a ajuns la concluzia că numărul mare de copii care se subapreciază ne vorbeşte despre faptul că aceştia duc lipsa unei comunicări cu adulţii care-i influenţează la formarea unei autoaprecieri adecvate. a II-a treaptă – subapreciază. după care se adresează întrebările : „Pe care treaptă tu te vei plasa?. Pe care treaptă te va plasa mama?. VII-a – supraapreciere. 33 % din copii s-au văzut plasaţi pe treapta de jos. şi 25 % s-au apreciat la justa lor valoare.

− La copii se manifestă accentuat elementele afectivităţii negative : anxietate. unde am determinat gradul de apreciere a evaluărilor atât iniţial. Diagrama № 2 comparativă a autoaprecierii copiilor 50% 40% 30% 20% 10% 0% Metoda "Cum sunt eu ?" Metoda "Scăriţa" I II III Datele din tabel prezintă rezultatele similare la fiecare nivel de autoapreciere. am obţinut următoarea informaţie : − Copiii cu capacităţi înalte de creativitate. aceste manifestări ne fiind specifice vârstei lor. de aplicare independentă a elementelor se reflectă în capacitatea de autoapreciere adecvată aplicarea metodei şi a chestionarului „Ce ai face dacă…?” [Anexa № 13].  Proba № 1 Comunicarea „Este corect ?” 70 . formativ cât şi finale. atitudine pasivă. iar nivelul de autoapreciere adecvată este minim 23 %. Pentru cercetarea evaluării nivelului de dezvoltare a comportamentelor : social şi cognitiv am folosit o serie de teste. capacităţi creative de alcătuire şi redare a obiectelor. Aici constat că nivelul dezvoltării copilului a crescut. Analiza comparativă a rezultatelor obţinute la aceste două metode confirmă ultima parte a ipotezei cercetării. redarea corectă a formelor.Tabelul № 2 Nivele de autoapreciere № total copii (%) Foarte înalt 36 % Înalt 13% Mediu 23 % Scăzut 28% Foarte scăzut 0 Aceste cifre ne indică că la copii aceştia este tendinţa de supraapreciere peste 45 % şi sub apreciere 28 %. În urma cercetărilor efectuate asupra principalelor ipoteze care menţionează formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderii. au tendinţa de a se sub şi supra aprecia. agitaţie în timpul sarcinii de lucru. În timpul sarcinii de lucru la copii cu autoaprecierea cu nivel scăzut s-a observat manifestarea unei stări încordate. acestea fiind manifestări tipice ale subaprecierii. frica. neliniştea.

Copilul ce depistează erorile. vulpea. Jucătorii trebuie să depisteze imaginea personajului ne corespunzător. Desfăşurarea: Copiilor li se propune un grupaj de noţiuni aparţinând aceleiaşi categorii integratoare şi li se cere cât mai multe obiecte. Tot ce poate zbura. 2. − Nivel superior – a numit toate fragmentele din poveştile cunoscute [14 pag. se anunţă. Numeşte toate animalele care trăiesc la casa omului. 2. Condiţia de bază: Se interzice de a utiliza figuri ce nu sunt indicate pe desen.  Proba № 3 Gândirea „Integrarea noţiunilor” Testul № 1 „ Integrarea noţiunilor ” Obiectiv: Dezvoltarea agerimii gândirii. − Nivel mediu – a numit 2-3 fragmente de poveste. Dezvoltarea atenţiei a promptitudinii.Testul № 1 „ Este corect ? ” Obiective. 3. 71 . Dimensiunile pot varia. Tot ce poate înota. Nivel superior – a desenat mai mult de 3 imagini [46 pag. Imagini (personaje dintr-o poveste) : capra. făcând apoi precizările respective. Toate animalele care trăiesc în pădure. Nivel mediu – a desenat 2-3 imagini. Regulile jocului. Barem : − Nivel inferior – a numit un singur fragment de poveste. a vorbirii coerente. Barem : 1. lupul. 4. fiinţe. texte literare. lucruri : 1. raportarea noţiunilor integratoare la semnificaţia obiectelor ce le reprezintă. Desfăşurarea. 71]. masa de ceară. utilizând figurile geometrice de pe desenul propus (în partea de sus a desenului se propun modele de construcţie) [vezi Anexa № 4]. Unele figuri pot fi utilizate de mai multe ori. Consolidarea competenţelor referitoare la poveşti. Desfăşurarea. Copilului i se propune să deseneze cât mai multe obiecte. să spună din ce text face parte şi să povestească anumite fragmente. altele nici o dată. 53]. 3. Materiale.iezii. capacitatea de a generaliza. Nivelul inferior – dacă a desenat o singură imagine.  Proba № 2 Imaginaţia „Compune o povestire” Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte ” Obiectiv : dezvoltarea imaginaţiei vizuale şi a creativităţii. pădurea. Episoadele improvizate să fie cât mai variate.

Nivel mediu – dacă a dat 4-5 răspunsuri din 10. Toate hăinuţele de care ai nevoie. Desfăşurarea : Sunt aranjate corpuri geometrice în faţa copilului. 7. 15]. Toate fructele care se pot consuma. Nivel superior – dacă a răspuns la toate 10 întrebări [46 pag.5. În continuare copilul stând în centrul camerei. la stânga la dreapta lui. Materiale : Corpuri geometrice. Toate legumele care se pot consuma. în spate). finală 0% Comunicarea Imaginaţia Gîndirea imaginaţie şi gândire privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o uşoară creştere. 2.  Proba № 4 Perceperea „Completează figurile” Testul №1 : „Sesizarea spaţială” Scopul : Dezvoltarea percepţiei spaţiului (la stânga. Valorile medii calculate la 3 probeformativă : iniţiale. 8. la dreapta lui la o distanţă de 40 – 50 cm. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 3 Comunicarea Imaginaţia Gândirea Evaluare iniţială 35 % 28 % 25 % Evaluare formativă 38 % 33 % 34 % Evaluare finală 43 % 41 % 42 % Diagrama № 3 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor 50% 40% 30% 20% 10% Evaluare iniţială Evaluare a evaluării Evaluare formative şi finale la comunicare. Toate obiectele care fac zgomot. Barem : 1. la spate. 10. trebuie să numească ce corpuri geometrice se găsesc în faţa lui. 9. la stânga. 6. în faţă. 72 . Nivelul inferior – dacă copilul a dat 3 răspunsuri din 10. Tot ce poate fi confecţionat din lemn. Propunem să spună unde se află fiecare obiect. la spate. 3. la dreapta. Tot ce se poate deplasa cu ajutorul roţilor.

important e să reţină sensul ei. Bunica poartă ochelari. enunţurile se mai repetă încă o dată. − aranjarea punctelor pe foaie în corespundere cu modelul.) [46 pag.  Proba № 5 Atenţia „Compară desenele” Testul № 1 „Transcrie punctele” Obiectiv : Dezvoltarea atenţiei voluntare. Nu este obligatoriu să reproducă propoziţia integral. 49]. 29]. Examinând rezultatele. 5. Corabia pluteşte pe mare. important e să se ţină cont de : − numărul de puncte copiate.Barem : Se consideră nivel superior cazul când copilul a rezolvat toate însărcinările timp de 45 – 60 sec. Desfăşurarea : Copilului i se propune să copie modelul expus pe desen [vezi Anexa № 5]. Este considerat nivel super al memoriei care a numit toate enunţurile corect [46 pag. 6. Rezultatele obţinute în urma cercetării : Tabelul № 4 50% Percepţia 40% Atenţia Memoria 30% 20% 10% 0% Evaluarea iniţială Evaluarea formativă Evaluarea finală 32 % 39 % 45 % 23 % 37 % 43 % 27 % 35 % 46% Percepţia Diagrama № 4 Indicii progresului de dezvoltare a copiilor Atenţia Memoria 73 Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală . Desfăşurarea : Se citesc următoarele enunţuri : 1. Barem : Pentru apreciere se ia în consideraţie timpul consumat în întregime la realizarea modelului propus (20 sec. 3. Copilul trebuie să repete enunţurile pe care le-a memorat. [46 pag. În caz dacă copilul nu reuşeşte să memoreze. capacităţii de a respecta instrucţiunea. 4. Cerul este albastru. 2. Vişinele sunt dulci. Soarele are formă rotundă. 57]. Se admite mărirea/micşorarea dimensiunilor desenului (nu mai mult de 2 ori). Primăvara se topeşte zăpada. Barem : Pentru fiecare răspuns corect copilului i se acordă câte un punct.  Proba № 6 Memoria „Desenează silueta unui copil după memorie” Test №1 „Memorează enunţul” Obiectiv : Dezvoltarea memoriei logice.

formative şi finale la percepţie. O adevărată creaţie este aceea prin care autorul îşi exprimă trăirile interioare. Astfel de trăiri care adesea nu pot avea loc în realitate îi permit copilului să-şi creeze un anumit comportament. trăiri care îi sensibilizează. Compătimirea şi înţelegerile manifestate pe 74 . copilul îşi formează la baza celor audiate. Personalitatea mare este vârsta formării unor importante orientări valorice ale copilului şi aceasta se realizează în procesul socializării sale. Concluzii : Creativitatea prin bogăţia conţinuturilor îl ajută pe copil să perceapă. el fiind tot o creaţie.” În psihopedagogie e demonstrat că literatura pentru copii. având funcţii de realizare şi transformare a raporturilor subiect-obiect. le trăiesc emoţii. a lui Dumnezeu.Valorile medii calculate la 3 probe a evaluării : iniţiale. să-şi formeze competenţe şi aptitudini. Creativitatea este de natură socială. anumite norme morale. În decursul vieţii pe pământ omul a tot creat. încurajarea procesului. o anumită atitudine faţă de ceea cel înconjoară. Având succes la operele literare. 2. Educarea creativităţii copiilor este un proces continuu care pune în valoare potenţialul creativ al acestuia. învăţate. să însuşească cunoştinţe. adaptarea la ideile copilului. cu un conţinut şi o logică specifică. să creeze. cu o structură. 5. deoarece fără ea nu există prezent şi viitor. la bogăţia spirituală a poporului. acceptarea ideilor neobişnuite ale copiilor. c. b. atenţie şi memorie privind indicii de dezvoltare a copiilor atestă o creştere substanţială. şi apare ca o componentă a sistemului social. E cunoscut sloganul „Creaţia e necesară. folclorul. Ridicarea nivelului de dezvoltare a creativităţii copiilor trebuie realizat pentru integrarea lui în viaţa socială. În concluzie analiza teoretică şi conceptualizarea creativităţii în dezvoltarea personalităţii copiilor de 6-7 ani ne-au permis să deducem următoarele repere şi concluzii : 1. Creativitatea poate fi încurajată prin : a. 3. 4. să descopere. jocurile artistice creative îmbogăţeşte lumea interioară a copiilor.

să organizeze convorbiri speciale în baza textului. şi alţii. Ţinând cont de primele ipoteze putem vorbi despre : 75 . presupune că în orice decizie educativă ţine seama de trăirile copiilor şi îşi aduce permanent aminte că a fost şi ea copil. Artele constituie factorul cel mai important în procesul de formare... forme de organizare a procesului de învăţământ în instituţiile preşcolare pentru a stimula şi dezvolta creativitatea la copii. lucrând împreună cu colegele sale.. crearea soluţiilor şi abordarea a unor atitudini creative în faţa realizărilor problemelor de zi cu zi în cercetarea creativităţii. soluţiile variate şi flexibile care să corespundă nevoilor copiilor. însuşesc normele morale acceptate de societate. În faţa educatorului sunt înaintate următoarele cerinţe : participarea şi implicarea motivaţională în actul educativ. empatia. o anumită experienţă de viaţă care contribuie la formarea intelectului şi personalităţii lui. astfel ei învaţă a aprecia faptele.parcursul operelor literare le ajută copiilor să perceapă evenimentele din viaţa personajelor descrise în text. flexibilitatea în planificare. Toţi aceşti cercetători susţin că creativitatea este o necesitate socială. în scopul de a evidenţia nivelul de percepere a operelor literare de către copii. Weisberg R. În partea teoretică a lucrării ne-am oprit asupra analizei a concepţiilor diferitor autori cu referinţă la creativitate : Guilford J. Pe parcursul cercetărilor am stabilit unele progrese în dezvoltarea creativităţii la copii. reflexivitatea pentru că trebuie să considere şi să reconsidere permanent ceea ce observă la copii şi să analizeze cu atenţie datele. oferind opţiuni diferite copiilor şi lăsându-i pe ei să aleagă materiale diverse. Pentru a uşura receptarea operelor literare de către copil este important să se respecte următoarele condiţii : • • • adultul să prezinte textul într-un mod captivant. cu specialiştii şi cu membrii comunităţii care îi pot sprijini efortul educativ. fiind principala condiţie a progresului economic şi social. Ei consideră că supravieţuirea omului depinde de dimensiunea creatoare a factorului uman. de cultivare a calităţii nobile omeneşti. Educatorul în procesul organizării activităţilor trebuie să folosească cele mai moderne tehnologii educaţionale. ascultătorul (copilul) să se încadreze nemijlocit ca participant activ la cele expuse în text. Rogere C. facilitatea constructivă. parteneriatul. cu părinţii. mijloace.P.. Alport G. deschiderea trebuie să accepte permanent noul. dar mai apar încă dificultăţi în auto aprecierea adecvată. distracţii. Fiecare individ acumulează şi posedă un anumit volum de cunoştinţe. decizii şi activităţi. sărbători conform cerinţelor curriculare reieşind din teoriile noilor educaţii. a calităţii vieţii şi a existenţei societăţii.W. Educatorul trebuie să planifice jocuri artistice creative. activităţi cu conţinut creator.

- formarea şi dezvoltarea priceperii şi deprinderilor la copii. obiectelor. Conţinutul de bază a educaţiei constituie :  operele literare – având ca scop formarea personalităţii  arta plastică – dezvoltarea capacităţilor creatoare  jocurile creatoare – dezvoltarea creativităţii artistice. sentimentelor : 1. fluenţă. coerenţă. Se pot face multe pentru educarea spiritului creativ la copii. flexibilitate. Reperele teoretice şi experimentale ne-a permis să desfăşurăm următoarele activităţi : • • • • familiarizarea cu mediul înconjurător arta plastică lucrul manual reprezentări elementare matematice 76 . 3. dar se simte necesitatea de a modifica destul de mult modul de gândire şi stilul de lucru. Copiii trebuie să fie învăţaţi să-şi folosească imaginaţia în exprimarea emoţiilor. originalitate. a capacităţii de a fi creativ la alcătuirea şi redarea formelor. propunerilor. Copilul trebuie să fie apreciat pentru efortul pe care la depus în realizarea sarcinilor. Să li se ofere posibilităţi de câte ori este posibil pentru a-şi da părerea. 2. la copii se dezvoltă valorile fundamentale ale omenirii : binele. Astfel capătă o doză de încredere în sine şi fiecare următoare sarcină o va realiza cu mai multă ardoare. Adulţii trebuie să contribuie la încurajarea copiilor în exprimarea emoţiilor. libertatea. frumosul. - Din ultimele ipoteze putem concede. variabilitate. cu cât capacitatea creatoare va fi mai dezvoltată cu atât mai mult potenţialul creativ va fi mai înalt prin valorile indicilor de : expresivitate. adevărul. Încheiere Cercetările au fost realizate în contextul reformei curriculumului naţional reieşind din perspectiva noilor educaţii. a-şi expune toate ideile.

Barron Frank and David M. Psihologie. Harrington. Axentii I-A. educatorilor. formele. În cercetare sunt arătate principiile. Polirom. Iaşi.Introducere într-o pedagogie a libertăţii. Educaţia în schimbare. jocuri creatoare. numărul de pagini : 424. 3. Teoria educaţiei. metodele. Andre de Peretti. numărul de pagini : 192. Albu Gabriel . Ghid pentru concursuri şi examene de obţinere a gradelor didactice. 2005. Bibliografie 1. 1986. 2006. Alois Ghergut . metodist.Sinteze de psihopedagogie specială. Modelul elaborat va fi de folos managerilor preşcolari : director. "Creativity.• • • • activităţi de educaţie muzicală activităţi de educaţie fizică dezvoltarea vorbirii literatura artistică. 1998. 4. Intelligence and Personality. Iaşi. 77 ." (varianta electronică). psiho-pedagogie.H. Polirom. 2. numărul de pagini : 160. şi desigur studenţilor la specialitatea pedagogie/psihologie. Gîndirea pedagpgică în Basarabia (1918-1940). teste. şi nu în ultimul rând va fi bine venită tinerilor specialişti la predarea cursului de Pedagogie preşcolară. Chişinău. 5. au fost elaborate proiecte didactice. S. Iaşi.

Psihologie şcolară.Istoria pedagogiei. Chirev A. numărul de pagini : 736.. revăzută şi adăugită). Culegere de articole : Evaluarea la debutul şcolar (abordări inovaţionale). Chişinău. Bucureşti. 12.Pedagogie. Bejan F. numărul de pagini : 288.. 14. Cartier. Chişinău. Iaşi. Institutul de ştiinţe ale educaţiei. Bădina Ovidiu. „ Dezvoltarea creativităţii la preşcolari”. Curriculum-ul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. 78 . Polirom. Metodica organizării activităţilor literar-artistice ale preşcolarilor. 15. Stoleru P. 1970. 2001. Călcîi Maria. 8. 10.(1974) – Creativitatea – Cunoaşterea şi stimularea potenţialului creativ (implicaţii practice. Chişinău. Chişinău. 20. Bontaş Ioan. Ed. 23. Creativitate şi inovaţie. Cucoş Constantin . învăţare. 2008. numărul de pagini : 105. Învaţă jucîndu-te. Iaşi. Lumina. Tipografia Universităţii. Polirom. „Pedagogie”. E. psihologice. Lyceum. Iaşi. Bucureşti Ed. Chişinău. 1999. 11. Psihologia copilului şi pedagogia experimentală . Cemortan S. Lumina. Iaşi. Ed. Bucureşti. 2003. numărul de pagini : 301. numărul de pagini : 96. Cucoş Constantin . Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. (Ediţia a II-a. Idei şi doctrine pedagogice fundamentale. 1983. Chişinău. Iacob L. numărul de pagini : 130.P.Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice. 2001. Politică. Arta plastică în instituţiile preşcolare. 1998. Cosmovici A. 19. Cojocaru C. 1975 17. „Dezvoltarea copilului prin joc. Ciobanu-Mocanu L. Calistru R. Cemortan S. 13. numărul de pagini : 140. Editura Ruxanda. Claparedé E. 22. Cristea Sorin – Dicţionar de termeni pedagogici. numărul de pagini : 96.” Bucureşti 1964. 2008. Bucureşti.1975. ALL Educational S. Polirom.A. Constantinescu. Neamţu Octavian „Mecanismul cercetării. 7. Chişinău Universitas 2001.6. Contribuţii la teoria şi practica organizării ştiinţifice”. numărul de pagini : 160. muncă. Chişinău. Polirom. Ed. 18. Particularităţi psihologice de vîrstă ale elevilor din clasele primare. 1998 9.D. 1991. Cucoş Constantin . număr pagini: 464 21. Copilul la debutul şcolar. Didactică şi Pedagogică. numărul de pagini : 25. Cemortan Stela. Consideraţii psihologice asupra scientismului. 16. 2003. psihoeducaţionale). 24.

III. Milgrim. Frumosul artistic şi valoarea lui educativă. numărul de pagini : 112.V. 39. Gusac M. Fu.” Bucureşti 1976. Polirom. Editura V& I Integral. 38. 2004. Horst Schaub. 2007. III. 29. Ştiinţa integrativă a educaţiei. Chişinău. 1995.. E.". „Jocul şi jucăria. 27.25. Racu I. Pedagogie. Ed. Danii A.Laborator preşcolar. Melnic P. Fleorina E. Zlate M. Cunoaşterea elevului. Îndrumări metodice „Desenul.. „Psihologia jocului. Racu Al. Sawyers. Jelescu P. Chişinău. Bucureşti. Verza E. 1972. Janet K. Lumina. Bucureşti 1980. 2001. Păişi Lăzărescu M. "Reward and Ideational Fluency in Preschool Children.Psihologia copilului. numărul de pagini : 270. 31.. Nestor Iacob Marius. Bucureşti. Chişinău 1997.Pedagogie. Ezechil L. Intervenţia psihopedagogică în şcoală incluzivă. Bucureşti. (1992) Pedagogică. Karl G. Sawyers. R." 2001 43. numărul de pagini : 70. Iaşi. „Creativitatea”. Golu P. Zenke . Moran. Macavei E. 26. numărul de pagini : 160. numărul de pagini : 176. Tipografia Centrală. numărul de pagini : 344. 79 . 40. Didactică şi Pedagogică. Editura Didactică şi . Moran James D. Psihologie generală. 37. Joiţa Elena . 36. Aramis. numărul de pagini : 352. Druţă M. Groves Melissa M. Curriculum-ul educaţiei copiilor în instituţiile preşcolare de diferite tipuri. 34.. 32. Elconin D. 35. 42. Iaşi. Janet K.” Bucureşti 1965.A.” Bucureşti 1975. 30. Materialele conferinţei ştiinţifice „Valorificarea patrimoniului naţional în educaţie şi instruire. Aramis. Ştiinţifică şi Enciclopedică. and James D. Bucureşti.A. 2003. numărul de pagini : 50. 41. Activităţi creative ale elevilor de vîrstă mică. Lumina. modelajul şi lucrul manual în grădiniţa de copii.Dicţionar de pedagogie. Chişinău.. (2001) .. 33. 28. Chişinău. Ed. 2007. Bucureşti. 2001. numărul de pagini : 230. Polirom. and Victoria R. Garboveanu Maria – Stimularea creativităţii elevilor în procesul de învăţămînt. 1999. "Original Thinking in Preschool Children. Zemţov T. Chişinău 11-13 decembrie” 1996. Roberta M.

53. 2008. „Creativitatea”. . 62. Bucureşti. 2002. 51. numărul de pagini: 246. Perjan C. Lumina. Editura Didactică şi pedagogică Bucureşti.Creativitatea elevilor. 58. Teodorescu Barbu. Iaşi. Polirom. Bucureşti. Roco Mihaela. Psihologie. numărul de pagini : 120. Popescu – Niveanu P. Roco Mihaela. 1991. Roşca Alexandru. Iaşi. Educaţia Didactică şi pedagogică. Ed. Psihologie. numărul de pagini : 202. 2004. Editura Aramis. 80 .educaţie ecologică. Păun Emil. Editura Ruxanda. 2002. numărul de pagini : 160. Mîine vom fi şcolari. 50. 1967. Chişinău. Păruş E. numărul de pagini : 120. Bucureşti. Psiholgia dezvoltării şi psihologia pedagogică. Colecţie. Tipografia Panfilius. Tărîţă Zinaida. 1993. Savca L.. Pascari V. 2007. numărul de pagini : 158. „Creativitate şi inteligenţă emoţională”. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. 46. Iaşi. 1998. CEP USM. Pereteatcu M. 48. Lumina. 1991. 57. 59. (1971) . numărul de pagini : 190. Nicolae Iorga şi educaţia maselor. Stoica A. „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”. Proiectarea procesului educaţional în instituţia preşcolară. Oprea Nicolae. Bucureşti. Chişinău. 1973. numărul de pagini: 100. Roşca AL. Orizonturi. Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă. 1994. Polirom. Lumina. Editura Enciclopedică Română.44. Creativitatea. 61. Şchiopu U. 1967. Psihologia Copilului. 2005. numărul de pagini : 43.Pedagogie. 55. numărul de pagini : 248. Chişinău. 45. Chişinău. Bucureşti 1972. Academiei Române. Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative. 49. Dan Potolea . Lumina. 47. Centrul de Informare şi Documentare în Ştiinţele Sociale. 52. 1993. Cunoaşterea mediului . Bucureşti. Chişinău. 56. Chişinău. 54. 1979. Stimularea creativităţii copiilor ciclului primar. Situaţii pedagogice.. Editura Didactică şi Pedagogică. Pascari V. Racu I. Ostrovskaia L. 2003. Colaborare şi educaţie. Răfăilă E. Sova S. 60.Educarea creativităţii la vârsta preşcolară.

В. Сколость и способность. numărul de pagini : 16. Лумина. № 1-2. (49).Ф. Ediţia a II-2003. Витаев Т. 75. 1966. 1930 70. М. 77. numărul de pagini : 77. numărul de pagini : 92. 1962. 68. 1983. Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor. Galaţi. О соотношений способностей и одариностей в себе.Chişinău. Рыбалко Е. Revista : Să nu excludem nici un copil.Chişinău. 1947. numărul de pagini : 88. Воронова В. 1987. (41-42). 74. .Numărul de pagini : 28. 1990. Сакулина Н.Г. 65. Bucureşti. aprilie 2007. Vrabie D. 2002. Я.Chişinău. Мясьщев В. Рисование в дошкольном возрасте. Мухина В. № 4. Космынская В. numărul de pagini : 303. Вопросы художественного воспитания. 64. Reviste şi ziare : 76. Н. № 3. № 5. Проблемы способностей. Теплов Б. numărul de pagini : 122. 78. Psihologia educaţiei. Кишинэу. 69. 73.П. Халедова Основы изобразительного искуства и методика руковоства изобразительных деятельность. Editura Geneze. Развитье творческого воображения. Кишинэу.Б. .Л. Aramis. МП. 2006. Москва.Moldova. UNICEF . Воображение и творчество в школ М. . Москва. 80. 7 februarie 2009. 1962. 81 . 71. Бурятия. Voloşin E. numărul de pagini : 300. 67. Revista : Didactica PRO. Проблемы способы. Москва. 2004. Выготски Л. 2006. 72. № 2-3.С.63. Жокуриле де креацие але прешколарилор де вырстэ маре. Făclia.С. Москва. 1965. numărul de pagini: 142. 66. Психология копилулуи. Chişinău. numărul de pagini : 56. Stelart. Voiculescu E. Revista : Didactica PRO. 79. Săptămînal de informaţie. iunie 2008. Pedagogie preşcolară. Лумина. 1962. (36-37). Л. opinie şi cultură pedagogică. Ананьев Б. Revista : Didactica PRO.

preferatele. putere creatoare. www. Săptămânal al MET al RM.81. Revista MET al RM : Univers pedagogic. Univers Pedagogic. Chişinău. www. numărul de pagini : 80. 3. Culegere de articole ştiinţifice. Revista „Pedagogul”.ro 90. 82. amplificare. № 1 (9). forţă de a face ceva într-un anumit domeniu. Evaluare – Acţiunea de a evalua şi rezultatul ei.ubbcluj. de a produce valori. Jocul ca parte componentă a procesului de instruire şi educaţie. Revista MET al RM : Univers pedagogic. numărul de pagini : 79.” № 3 1991.ro 88. 5.com 89. 18 decembrie 2008. competenţă. www. 4. Atenţie – Însuşire care constă în orientarea şi în concentrarea activităţii psihice într-o anumită direcţie. № 2 (10). Culegere de articole ştiinţifice. aptitudine. 2.uab. Capacitate de a crea. preţuire. evoluare. 82 . Revista MET al RM : Univers pedagogic. Capacitate – Proprietate de pătrundere în esenţa lucrurilor. socoteală. 83. www. Chişinău. № 4 (12). Chişinău. calcul. Îndemânare. 2006. www.regielive.ro 87. numărul de pagini : 8. Resurse Internet : 86. abilitate.bcu. numărul de pagini : 79. creştere. 2006. Culegere de articole ştiinţifice.ro Anexe Anexa № 1 Cuvinte cheie : 1. 2006. Dezvoltare – Acţiunea de a (se) dezvolta şi rezultatul ei. № 46.didactic. apreciere. 84. 85. Creativitate – Însuşirea de a fi creator.

activitate distractivă (mai ales la copii). judecăţi. Instruire – Proces de predare a cunoştinţelor şi deprinderilor într-o instituţie de învăţământ. 13. 8. documentelor adunate în vederea acestei acţiuni. cunoştinţelor etc. completat. Acţiunea de a se juca şi rezultatul ei. 83 .Ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic în vederea formării şi dezvoltării însuşirilor intelectuale. 16. rezultatul acestei activităţi pedagogice. Percepere – Acţiunea de a distinge şi rezultatul ei. Stimulare – Acţiunea de activare. 7. fantezie. 10. Personalitate – Ceea ce este propriu. spirit. 14. Gândire – Facultate superioară a creierului omenesc. conştiinţă. 18. din trecut. sentimentelor.Metodă de studiu şi de cercetare bazată pe descoperirea unor fapte noi. mişcărilor. felul propriu de a fi al cuiva. 11. reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior. comportare civilizată în societate. Imaginaţie – Capacitate omenească de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepţiilor. care reflectă în mod generalizat realitatea obiectivă prin noţiuni. 2) Metodă de cunoaştere caracterizată printr-un grad maxim de generalizare. 9. Joc – Activitate fizică sau mintală desfăşurată din plăcere. caracteristic fiecărei persoane şi o distinge ca individualitate. recunoaşterea şi reproducerea senzaţiilor. ♦ Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). 15. ansamblu de trăsături morale sau intelectuale prin care se remarcă o persoană. joacă. Proiect – Text iniţial al unui plan de activitate socială care urmează să fie discutat. 2. Euristică . arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. 17. îndemn. aprobat şi apoi pus în aplicare. Proces – Acţiune în justiţie făcută pentru soluţionarea unui diferend între două părţi care sunt în litigiu sau pentru constatarea şi sancţionarea călcării legilor statului. Metodologie – 1) Compartiment al filozofiei care se ocupă cu studiul metodelor de cercetare proprii unei ştiinţe.6. închipuire. Educaţie . bună creştere. 12. instrucţie. acţiune judecătorească.. morale sau fizice ale copiilor şi ale tineretului sau. totalitatea actelor. teorii etc. ale societăţii etc. Memorie – Proces psihic care constă în întipărirea. ale oamenilor. însufleţire. Factor ideal care constituie reflectarea realităţii obiective.

senzitivitatea cerebrală.Anexa № 2 Bazele psiho–pedagogice de dezvoltare a capacităţilor creative Creativitatea Expresivă Productivă Inovativă Factorii creativităţii Inventivă Emergentă Sociali Ereditari Flexibilitatea. Educaţionali 84 . fluenţa. Originalitatea.

Dinamica creativităţii Preparaţia Incubaţia Inspiraţia Condiţiile Verificarea Mediului ambiant natural Mediului ambiant educaţional Mediului ambiant social Elementele ale mediului care pot frâna creativitatea Inerţia de gândire şi acţiune Descurajarea. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai fericit ? De ce ? 6. resemnarea. Dacă pe acest desen ar fi o pasăre. Pe cine ai desenat aici ? 2. Cine din toţi oamenii desenaţi este cel mai nefericit ? De ce ? Informaţii suplimentare 1. inhibiţia Metode şi procedee creative Rigiditatea în aprobarea problemelor Brainstorming-ul Brainwriting Starbursting Sinectica Procedee de stimulare a imaginaţiei Utilizarea Analogia Adaptarea Modificarea Amplificarea Substituirea Inversarea Anexa № 3 Chestionar la testul „Familia mea” 1. Unde se află ei ? 3. timiditatea. cine ar fi acesta ? 2. Cine ar cîştiga în întrecerile dintre tine şi sora / frate ? De ce ? 85 . Ce fac ei ? 4. Lor le este vesel sau trist ? De ce? 5. iar în locul ei ar fi desenat un om.

Imaginează-ţi că eşti invitat la teatru. Tu ai bilete la cinema (cu unul mai puţin decît numărul membrilor familiei). pe cine ai lua cu tine ? 2.6 situaţii 1. Tu ai primit în dar un constructor interesant. dar sunt doar 2 bilete. dar unui membru nu i-au ajuns detalii. Întreaga familie trebuie să plece în ospeţie. Cine va rămînea acasă ? Anexa № 4 Testul № 1 „Imaginează-ţi şi construieşte” 86 . pe cine îl vei chema în ajutor ? 4. Toată familia se joacă. Cine va rămînea cu ea acasă ? 3. Imaginează-ţi că ai nimerit pe o insulă ne populată. Cu cine ai vrea să locui acolo ? 5. Tu construieşti o maşinuţă din cutioare. iar roţile din roticele de morcov. dar mama se simte rău. Cine nu se va juca ? 6.

Anexa № 5 Testul № 1 „Transcrie punctele” 87 .

Anexa № 6 Proiect didactic (literatura artistică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – literatura artistică 88 .

formarea cunoştinţelor elementare despre carte. O5 să poată să-şi expună atitudinea proprie faţă de personaje.Tema – „Ursul păcălit de vulpe” Tipul activităţii – predare. O13 să înţeleagă şi să lămurească învăţămintele proverbului. O14 să numească şi alte proverbe ce se potrivesc textului dat. utilizînd cuvinte şi expresii din text. a desena tablourile descrise în text. explicarea. răspunsuri. organizarea jocului – dramatizări în baza textului însuşit. scriitori şi specii literare. O2 consolidarea priceperii de a efectua analiza elementară a textului. analiza. Forma de organizare – frontală. O10 să recunoască chipul scriitorului după portret O11 să deseneze în caiet tablourile descrise în text. jocul – dramatizare. generalizare. 89 . Obiective operaţionale O1 să asculte atent şi să conştientizeze despre cine se vorbeşte în conţinutul textului. lucrul individual în caiet. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. exersarea. O3 dezvoltarea priceperii de a dramatiza unele scene din poveste. O7 să utilizeze expresii frumoase audiate din textul dat. O9 să recunoască cartea. O3 să poată evidenţia personajele principale din text. citirea. a receptivităţii. O12 să poată numi în ce texte au întîlnit fragmentele date. O2 să perceapă conţinutul ideatic al textului literar. individuală. sau însuşite anterior. învăţare. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Dezvoltarea perceperii artistice. O4 să-şi cultive capacitatea de a caracteriza eroii pozitivi şi cei negativi. Obiective de referinţă O1 familiarizarea copiilor cu procedeele de lucru asupra textului literar ( în scopul perceperii emotive a conţinutului artistic şi ideatic). O6 să organizeze jocul-dramatizare în baza textului împărţindu-şi în mod independent rolurile. întrebări. denumirea ei după ilustraţia de pe copertă. O8 să manifeste interes faţă de teatru.

Reproduc scurte dialoguri dintre urs şi - . Citirea expresivă a textului. expoziţia de carte a scriitorului. Desenarea corectă a imaginilor Et. Audiază atent textul. Ascultă atent şi numeşte în ce poveste au întîlnit această scenă sau aceşti eroi. cartea ilustrată a lui I. Îşi aleg în mod Urmărirea independent rolurile. Îşi expun atitudinea proprie faţă de personaje.II(însuşirea temei noi) Urmăresc răspunsurile complete.I (pregătit. Numesc şi caracterizează eroii pozitivi şi negativi. a-şi pune pofta-n cui. O1 O3 O7 Întrebări la baza O4 conţinutului textului. cuvinte. conştientizînd despre cine se vorbeşte în text. mimicile adecvate scenei date. III obţinerea performanţelor - O11 Aprecieri prin Povestesc textul pe părţi.Resurse materiale : portretul scriitorului. Povestesc alte fragmente O1 din poveştile cunoscute scrise de I. calificative folosind în vorbire cuvinte şi expresii noi. corecte. Spune-ţi cum era O8 ursul cînd a rămas fără coadă? De ce? Ce ne învaţă I. Creangă „Ursul păcălit vulpe ”. Demonstrarea portretului O10 scriitorului. Aprecieri prin calificative. O6 O7 Observă şi numesc cărţile Apreciere orală expuse. Desenează tabloul descris Apreciere scrisă. Verificarea cunoştinţelor Et. în text. Explică proverbul şi mai adaugă proverbe ce se potrivesc textului dat. Secvenţele activităţii Activitatea educatoarei O Activitatea copiilor Evaluarea Et. Lămurirea cuvintelor şi a O5 expresiilor noi. reacţiilor afective Dramatizează folosind expresii. Recunosc şi numesc scriitorul dat. Creangă prin această 90 Răspund la întrebări. măşti pentru dramatizare. „Prietenul bun la nevoie se cunoaşte”. Deosebirea părţilor textului.) captarea atenţiei Excursie în ungheraşul de O9 literatură a grupei. Organizarea dramatizare poveste) jocului (scene – de Minutul fizic Citirea proverbului „Unde nu-i cap vai de picioare ? ” Lucrul cu caietul. Creangă. Vocabular: caţaveică.

poveste? Reproduceţi unele dialoguri dintre urs şi vulpe. vulpe. Anexa № 7 Proiect didactic (formarea reprezentărilor matematice) Grupa – pregătitoare 91 .

comparaţia. a calităţilor gîndirii (independenţa. culoare). Vieru. Chişnău. „Albinuţa”. învăţare.O Activitatea educatorului Activitatea copiilor Formează un cerc. Lyceum.predare. conversia. Material didactic Setul de citire (1-5). O2 identificarea soluţiei unei probleme pe baza condiţiilor date în formă intuitivă. clasificarea). beţişoare. descoperire. foi cu imaginea brăduţului. interpretare. reversibilitatea operaţiilor intelectuale).Compartimentul – matematică Tipul activităţii . măşti pentru dramatizare. buburuze. Obiective operaţionale O1 să verbalizeze consecutivitatea zilelor săptămînii O2 să conştientizeze vecinii numerelor O3 sa compare numerele folosind corect simbolurile : >. 1994 Vieru Gr. recitare. castane. Chişinău. O5 să rezolve probleme simple indicînd răspunsul cu numărul necesar O6 să construiască obiecte la dorinţă (mare. Obiective de referinţă O1 efectuarea operaţiilor de adunare şi scădere cu obiectele orientîndu-se la însuşirile lor (formă. Forma de organizare Frontală individuală. 1990. 2008 MEŞ Curriculumul preşcolar. <. O7 să dramatizeze cîntecul „Doi răţoi şi un cocoş” de Gr. minge. sferă mică. mic. egal). a deprinderilor elementare de activitate intelectuală. 92 Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea . Chişinău. Strategii didactice Metode şi procedee : demonstrarea. creioane colorate. Secvenţele activităţii O. Lumina. = O4 să efectueze operaţii simple de adunare şi scădere cu ajutorul figurilor geometrice. capac. fişe colorate. problematizare. răspunsuri. Chişinău. comparîndu-le folosind simbolurile necesare. evaluare Forma de organizare – integră Subiectul – Victorină matematică „Numărul şi cifra cinci” Obiective generale Dezvoltarea operaţiilor gîndirii (analiza. corectitudinea. covrig. Bibliografia MEŞ Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în RM. 1997 Pereteatcu M. Educaţia şi instruirea copiilor în grupele mixte. fluturaşi. foi cu exerciţii. în grup. exerciţiu. lămurirea. întrebări. algoritmul.

„Salutare Fluturaşilor !” Exersarea. Frumuşele şi ursuze „Salutare Buburuzelor” Buburuze ne numim Şi vrem să vă dovedim. 1. Astăzi a venit aici. II însuşirea temei O5 noi O2 I pas. Joc mobil „Degeţelele” Explicare. „împodobirea brăduţului cu ajutorul figurilor geometrice”. Desenăm un romb de culoare roşie în vîrful bradului. Să nentrecem dragi amici. citim indicaţia de pe săgeată. pe creanga de sus din stînga desenăm tot atîtea pătrate cît şi cercuri. Bila se învîrte pe capac. Lămurirea Urmăresc reacţiile afective Recitare Echipa „Buburuzele” O4 O7 Et. Cît de agere. Frumuşei şi drăgălaşi. doar cu unu mai mult. I pregătitoare Captarea atenţiei Verificarea cunoştinţelor O1 Jocul „Mingea veselă” Organizează echipelor. isteţe. pe creanga de jos din dreapta două cercuri de culoare verde. 3.Et. 4. în dreptul cărui copil s-a oprit ea. Răspunde la întrebarea înscrisă pe săgeată. Suntem micii fluturaşi. doar cu unu mai puţine. 2. Şi în fapte şi-n poveţe. cu aceste buburuze. Exersarea Urmăresc lucrul copiilor Apreciez prin calificative Interpretează cîntecul „Zilele săptămînii”. Interpretează cîntecul. îndeplinind 93 Interpretare Joc didactic „Roata norocului”. Cu frumoşii fluturaşi. Problematizarea Îndeplinesc lucrul individual după sarcinile date. Explicarea. Echipa „Fluturaşii” Aruncă mingea unul altuia numind salutul consecutivitatea zilelor săptămînii. Descoperire Aprecieri prin calificative Interpretare .La mijloc desenăm triunghi tot atîtea cît şi pătrate. Ne-om întrece în mulţi paşi.

Cîte roşii flori sunt (1) Joc mobil „Ursul în pădure”. 2. bilanţul Sunt premiaţi copii conform răspunsurilor date. 1. Întrebări. Cîntă şi imită mişcările. Împarte beţişoare. ciupercuţe Două mari şi trei micuţe Bună ziua. Unul jos îşi face . Învingătoare au ieşit ambele echipe. Interpretare Exerciţiu Urmăresc lucrul copiilor Urmăresc lucrul copiilor Et. patul. Vieru. răspunsuri Urmăresc reacţiile copiilor. Probleme – poezii: 1.mişcarile II pas. constructoare. cîntecul „Doi răţoi şi un cucoş” de Gr. Juriul face activităţii. < . Trei păuni dorm în Ridică fisa cu cifra 4 pruni. Doi dar unu-i dau lui bunu. Cînecul „Doi răţoi şi un Dramatizează cucoş ”. Exerciţiu Interpretare Apreciere prin calificative Anexa № 8 Proiect didactic (arta plastică) 94 . Şi rămîn numai cu (1-unu). Cîţi păuni de toţi sunt? 2. mai pitici Spune-ţi cîte suntem? Ridică fisa cu cifra 5 . Ridică fisa cu cifra 1 . Am 3 floricele de 2 culori. Una-i galbenă ca luna. Bună ziua. şi scriu simbolul necesar >. Măi cucoş. mai cucoş Ridică fisa cu cifra 1 Cîţi covrigi mai ai în coş? . Construiesc obiecte. imagini de diferite mărimi şi le compară. III obţinerea performanţelor O6 O3 O7 Lucrul căpitanilor Compară numerele „Compară numerele”. = .

redarea formelor. creioane colorate. învăţare.O Activitatea Educatorului Activitatea copiilor 95 Evaluarea . Vocabular : ie. pînză. Obiective operaţionale O1 să poată numi piesele unui costum naţional (bărbaţi. păpuşă îmbracată în costum naţional. specificul ornamentării bondiţei naţionale. femei) O2 sa poată alcătui şi reda în desen ornamentele specifice bondiţei naţionale O3 să deosebească culorile cromatice. Metode şi procedee Etapa activităţii O. desene. broderii.Grupa – pregătitoare Compartimentul – desenul decorativ Tema – „ Bondiţă naţională” Tipul activităţii – predare. ţesături ale meşterilor populari. fetiţă îmbracată în costum naţional. basma. figuri geometrice de culori cromatice O5 să posede modalităţi de plasare a formelor în spaţiul plastic O6 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor O7 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. stofă. elementelor decorative specifice pentru ornamentare. brîu. imaginaţia creatoare O8 să manifeste interes şi dragoste faţă de frumuseţea costumului naţional Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia. exersarea. demonstraţia. carioci. evaluare Forma de organizare – integră Obiective generale Formarea reprezentărilor despre unele aspecte din ornamentica naţională. lucrul individual. a imaginaţiei creatoare. explicaţia. Obiective de referinţă O1 familiarizarea cu arta decorativă naţională a poporului nostru O2 alcătuirea şi aplicarea ornamentelor specifice bondiţei naţionale O3 redarea expresivă a formelor. mileuri. exemplul educatorului. bondiţă. opinci. Tema de organizare : frontală şi individuală. folosindu-le corect în desen O4 să creeze imagini plastice din puncte. linii. joc didactic. elementelor decorative specifice ornamentării O4 dezvoltarea sentimentelor estetice. Materiale : expoziţii de cărţi cu imagini ale costumului naţional. bondiţă aplicată. catrinţă.

Cerul e plin cu stele Cîmpul e plin cu viorele. Astăzi vom înfrumuseţa bondiţa în stil naţional cu diferite ozoare. Urmărirea gradului de îndeplinire a exerciţiilor. Joc „Ghici ghicitoarea mea”. Efectuăm o mică excursie prin micul muzeu al grupei. Evidenţierea perceperilor acumulate. Apoi dansează la mesele de lucru. Spune-ţi. Chestionarea orală. Momentul de surpriză O1 O4 2. Etapa introductivă 1. Valorificarea răspunsurilor corecte şi complete. Etapa de bază (predarea cunoştinţelor) O2 O7 O4 Organizarea primirea momentului de surpriză (intră Lenuţa cu păpuşa Anişoara îmbracată în costum naţional). Lenuţa le povesteşte despre bondiţa sa şi interpretează cîntecul „Mi-am cusut bondiţă nouă”. ce culori au ele? Soarele cît e de mare. Ne hrăneşte pe fiecare Spune-ţi. Spune-ţi ce culoare are? Şi pămîntul este mare. Albastru Galben Negru 96 . I. Ce obiecte sunt în muzeul nostru ? Din ce piese este alcătuit costumul naţional? Cum este îmbrăcată Lenuţa? Dar păpuşa? Ce uzoare sunt folosite la înfrumuseţarea costumului? Ce culoare are bondiţa? Ce culori au ozoarele de pe ea? Cine poartă costume naţionale? Cînd sunt ele îmbrăcate? Sunt explicate cuvintele noi. Numesc corect părţile costumului. Evaluarea orală Ascultă atent întrebările şi răspund corect. Verificarea cunoştinţelor O9 II. O invită conversaţia pe Lenuţa cu păpuşa să participe la excursie. ce culoare Se salută cu oaspeţii.Momentul organizatoric. Ce activitate avem? După ce cunoaşteţi că avem desenul? De ce materiale avem nevoie pentru activitatea de desen? (copiii pe mese au bondiţă confecţionată din hîrtie). Joc didactic Copiii răspund la ghicitori şi ridică creionul de culoarea cerută Evidenţierea cunoştinţelor acumulate. Demonstrare a Întrebări şi răspunsuri Urmărirea corectitudinii gramaticale Copii îndeplinesc unele mişcări de dans.

Asigurarea reţinerii şi a transferului. gît. Spune-ţi. mîneci. O5 O6 Jocul „Morişca” sub acompaniment muzical sunt efectuate mişcările. demonstrarea lucrărilor. Urmărirea îndeplinirii mişcărilor. cum e colorat? La copac tulpina-i mare. pe piept. străduinduse să aibă un aspect estetic. Bondiţa este ornată la poale. Sunt apreciate toate lucrările. cele mai bune sunt luate la expoziţia grupei. Foarte mîndru şi înalt. Spune-ţi. Exersare. puncte. a semenilor lor. Le atrage atenţia copiilor asupra alegerii în continuare a ornamentelor (linii. Spune-ţi. Verificarea nivelului de cunoştinţe. Explicare. Joc didactic O8 O9 Etapa de încheiere Petrec analiza lucrărilor. Copiii lucrează la bondiţe. Anexa № 9 97 . ce culoare are? Lămuresc copiilor cu ce elemente s-ar putea înfrumuseţa bondiţa. propriilor lucrări şi răspunsuri. Etapa de consolidare. figuri geometrice). Roşie Verde Joc didactic Cafeniu Copiii spun cu ce elemente şi cu ce culori vor lucra asupra bondiţei.are? Buburuza-i mică tare. Redau frumuseţea costumului naţional. Copiii cîntă şi îndeplinesc mişcările Copiii se aşează la locurile lor şi-şi continuă lucrul. Verificarea nivelului de cunoştinţe Lucrul în caiete O5 O3 Se duc observări şi lămuriri individuale fiecărui copil Copiii înfrumuseţează bondiţa în partea din faţă şi din spate. ce culoare are? În pădure creşte-un brad. Copiii fac analiza Întrebări.

O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul confecţionării jucăriilor. O7 să dezvolte spiritul inventiv şi creativ. plante uscate.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul – muncă artistică Tema – „Învaţă jucîndu-te” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Perfecţionarea deprinderilor de lucru manual. jocul. răspunsuri. planşete. educarea dragostei faţă de muncă. mică. demonstrarea. O4 să aranjeze corect aţă de diverse culori pentru canafuri şi răsucirea aţei. pene. Obiective operaţionale O1 să se poată exprima corect cu ce se vor ocupa. hîrtie de staniol. lucrul în grup şi individual. a dorinţei de a duce la bun sfîrşit lucrul început. O9 să ia parte la jocul colectiv. şi a gustului estetic. bastonaşe. Materialul didactic Plastilină. morcov. sîrmă moale. carton colorat. evaluarea. foarfece. Reguli 98 . O3 să confecţioneze din cutioare jucării la dorinţă. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea obiectului dorit. analiza. mijlocie. O5 să înşire mărgelele în ordinea corespunzătoare : mare. O10 să poată povesti despre lucrarea sa. seminţe. cuţite. O2 să aranjeze corect penele şi să le vopsească la dorinţă. Strategii didactice Convorbirea. întrebări. explicaţii. O8 să recite mici poezioare despre jucăria dată. cutioare. O6 să aleagă modul de executare pentru crearea compoziţiei din plante. jucării. Obiective de referinţă O1 formarea deprinderilor de confecţionare a jucăriilor din diverse materiale. clei. aţă de diferite culori.

Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. Livezi cu pomi roditori. conştientizînd despre cine şi despre ce se vorbeşte în text. „ Învaţă. Şi ne-a mai rugat ceva Să-ngrijim cum vom putea Pămîntul care-l călcăm Viaţă veşnică s-avem Noi să ne rugăm mereu Doar bunului Dumnezeu. Unesc detaliile cu ajutorul . Audiază atent textul. Animale păsări mii Peşti.II însuşirea temei Pe acest pămînt bogat? O1 noi Ne-a lăsat cîmpii cu flori. Şi lumina soarelui Tot e creaţia lui. distanţa. orientarea pe foaie. 1. Lyceum. Organizează o mică captarea atenţiei excursie în ungheraşul de lucru al grupei. Minutul fizic Organizarea „Degeţelele” jocului – O9 Lămuresc şi demonstrez lucrul pe care îl vor efectua la fiecare masă.Confecţionarea jucăriilor O3 99 Îşi pregătesc mînuţele pentru Urmărirea lucrul pe care îl vor efectua. reacţiilor afective Atrag atenţia fiecărui detaliu Urmăresc Aranjează penele. Stelart 2006 Cemortan S. Numesc obiectele şi Urmăresc lămuresc din ce materiale răspunsurile sunt confecţionate. Chişinău. Caietul preşcolarului „Creativitate” Chişinău Pascari V. 1997 Volşin El. 2.Confecţionarea O2 bastonaşelor „fermecate” cu ajutorul penelor.I(pregătitoare). jucîndu-te”. insecte prin cîmpii O7 Astea domnul ne-a lăsat Şi la cer s-a înălţat. păstrînd lucrul copiilor simetria. Secvenţele activităţii Activitatea educatorului O Et. Îşi expun atitudinea proprie faţă de tot ce ne înconjoară. O1 Verificarea Demonstrează obiectul şi cunoştinţelor numeşte copilul care a efectuat lucrarea. Şi grădini înfloritoare. folosirea corectă a obiectelor. viaţă veşnică. „Educaţia artistico-plastică a preşcolarilor”. Ştiţi ce domnul ne-a lăsat Et. Vocabular Creaţia lui.Pentru a obţine o lucrare reuşită este necesar de a ţine cont de simetrie. Chişinău 2004 Activitatea copiilor Evaluarea Observă expoziţia de lucrări confecţionate de copiii mai mari. Rîuri multe şi izvoare. Aprecierea prin calificative Numesc şi caracterizează tot ce e descris în text.

mici poezioare despre jucăria sa. Mărgelele sunt înşirate în ordinea corespunzătoare : mare. Urmăresc reacţiile Audiază o melodie populară afective la casetofon.Confecţionarea colierului O5 folosind sîrma moale şi hîrtia de staniol. Recită calificative. Anexa № 10 100 .III Obţinerea Efectuarea performanţelor lucrărilor analizei O8 O10 bastonaşelor. 3. mică. tăind din morcov roticele. 4.din cutioare.Confecţionarea O4 canafurilor şi răsucirea aţei.Confecţionarea O6 echibanelor din seminţe şi O7 plante uscate. La dorinţă îşi înfrumuseţează echibana. 5. Răsucesc aţa în direcţia corespunzătoare şi leagă canafurile. Cercetează cu atenţie Aprecierea prin lucrările efectuate. Et. mijlocie. Povestesc despre lucrarea pe care au efectuat-o.

gene. 1997 „Curriculumul educaţiei copiilor de vîrstă timpurie şi preşcolară (1-7 ani) în Republica Moldova”. orizontale. Strategii didactice Metode şi procedee : conversaţia demonstrarea. O3 utilizarea creativă a materialelor în procesul creării formelor volumetrice. zare. stări. Forma de organizare : frontală şi individuală. vată. liniilor : drepte. nea. joc didactic. explicarea. lucrul individual evaluarea. Material didactic Tablouri cu imagini despre iarnă. Obiectivele de referinţă O1 formarea deprinderilor de prezentare a propriilor idei. povestirea. creioane colorate. OO3 să experimenteze în crearea formelor volumetrice cu ajutorul diverselor materiale.Proiect didactic (arta plastică) Grupa – pregătitoare Compartimentul . formarea sensibilităţii artistice. OO4 să utilizeze creativ culorile în funcţie de mesajul artistic. lipici. 2008 101 . imaginaţia creatoare . OO5 să numească culorile cu ajutorul ghicitorilor. şerveţele din hîrtie. întrerupte. Chişinău. sentimente.Artă plastică Tema – „Zi de iarnă” Tipul activităţii – mixtă Forma de organizare – integră Obiectiv general Dezvoltarea capacităţilor creatoare. exersarea. Obiectivele operaţionale La sfîrşitul activităţii copiii vor fi capabili : OO1 să utilizeze creativ punctul şi linia în propriile lucrări OO2 să posede modalităţi de plasare a imaginilor în spaţiu. OO7 să manifeste interes faţă de activitatea plastică. caiete de desen. Material bibliografic MEŞ „Curriculumul preşcolar”. Cuvinte cheie Zimţi. O2 consolidarea cunoştinţelor în obţinerea imaginii plastice prin intermediul punctelor. Lyceum. verticale. OO6 să-şi dezvolte sensibilitatea estetică. oblice.

omuleţul de zăpadă şi fulguşorii prin rupere a şerveţelului. 1980 Ghidul cadrelor didactice O. Adunate-n stol grămadă. Cu zimţi de argint.Etapele activităţii Momentul organizatoric Captarea atenţiei Et.II însuşirea OO1 temei noi OO3 OO4 Explicarea. Des viscoleşte . „Abecedarul preşcolarului”. Alecsandri „Iarna” fragment.O Activitatea Activitatea educatorului copiilor Citirea ghicitorilor : Omăt argintiu. Convorbire despre iarnă cu ajutorul tablourilor.I (introductivă) Verificarea cunoştinţelor Calistru R. OO6 Minutul fizic Et. lămurirea Lucrul individual Urmăresc lucrul copiilor OO2 Urmăresc lucrul copiilor Lucrul individual Urmăresc reacţiile afective Aprecierea prin calificative. „Arta plastică în instituţiile preşcolare”. demonstrarea. Desenează tabloul Prin rupere aplică omuleţul de „zăpadă” şi fulguşorii. Ce anotimp este? /iarna/ Petale de flori coboară. Cerne fulgii de zăpadă. cele mai reuşite sunt 102 exersarea . Universul. Povestesc tablou după Povestirea Metode şi procedee Conversaţia Evaluarea OO5 OO6 Aprecierea orală Urmăresc răspunsul copiilor Analizează fragmentul dat Recită o poezie despre iarnă Duc observări asupra modelului educatorului. conversaţia Et. III Obţinerea OO7 performanţelor Atrag atenţia asupra Amplasează amplasării imaginilor imaginile în spaţiu (pe foaie) fulguşorilor pe desen Joc didactic „Morişca” Efectuarea lucrărilor Îndeplinesc mişcările analizei Cercetează cu atenţie toate lucrările. Chişinău. De gene se /fulgii de nea/ prind. (zi de iarnă). 1990 Comarova R. „Arta plastică”. Chişinău. Gheaţă Ghicesc ghicitorile pe rîu. 2003 Cemortan E.” Explic şi demonstrez cum trebuie desenată imaginea tabloului. „Din văzduh cumplita iarnă. Chişinău. recitarea unei poezii : pastelul lui V. din nori. Lămuresc cum să aplice. Lumina. Lungi troiene călătoare.

Interpretarea cîntecului „ Iarnă frumoasă mireasă” Anexa № 11 Jocuri artistice creative 103 .apreciate.

Ghici ce e ? Jucătorii se împart în două grupuri. Copiii dintr-un grup îşi leagă ochii şi fiecare primeşte de la jucătorii celuilalt grup cîte cinci frunze, flori sau tulpiniţe de plante. Cei cu ochii legaţi trebuie să determine, prin pipăit ori miros, ce plante li s-a adus. Pentru fiecare denumire corectă primeşte un punct. Apoi grupurile de jucători se schimbă cu rolurile : legîndu-şi ochii cei din grupul doi. Cîştigă grupul ce a acumulat cele mai multe puncte. Podul de piatră Doi copii se apucă de ambele mîini, ridicîndu-le în sus şi stînd faţă în faţă. Acesta e „Podul stricat”. Ceilalţi copii se apucă de mîini, formînd un rînd („Apa”) şi trec pe sub „Pod”. Toţi cîntă : Podul de piatră s-a stricat A venit apa şi la luat Cine trece pe aici, Stai ! La care copil s-a sfîrşit cîntecul, acesta e prins între mîinile lăsate în jos şi-şi alege : marprună şi trece corespunzător la copilul respectiv. La sfîrşit un grup şi altul se apucă unul de altul şi se întrec cine e mai puternic. Gîştele şi lupul Un grup de jucători („Gîştele”) stau într-o parte : „Mama” le stigă : Gîşte, gîşte ! Ga - ga - ga. Vreţi mîncare? Da, da, da ! Veniţi acasă ! Este lupul după deal ! Cum este, cum este ? Alb cu negru şi tărcat. Gîsculiţa mi-a mîncat.

„Fiica” (ea paşte „Gîştele”) răspunde :

În timpul acesta toate „gîştele” o iau la fugă spre „casă”, iar „lupul” din urma lor.

Anexa № 12 Construcţia unei figuri-siluetă în formă de iepuraş
104

Scopul : A învăţa copiii să analizeze metoda de amplasare a părţilor, să construiască o figură siluetă, orientându-se după model. Materialul : copiii au un complet de figuri pentru jocul „Tangram”, un model. Desfăşurarea activităţii : educatorul arată copiilor un model de figură-siluetă, în formă de iepuraş, şi spune „Priviţi atent iepuraşul şi povestiţi, cum e construit. Din ce figuri geometrice este construit capul, corpul, picioarele iepuraşului ?”. Numiţi figura şi mărimea ei, deoarece triunghiurile din care e alcătuit iepuraşul, sunt de diferite dimensiuni.

Anexa № 13 Chestionar
105

CE-AI FACE DACĂ . . . Obiective. Dezvoltarea creativităţii verbale, a gândirii, imaginaţiei, a vorbirii coerente. Activizarea verbelor la modul condiţional. Desfăşurarea Se propun copiilor diverse întrebări, de genul: Ce ai face dacă: - ai locui singur? - ai avea un avion? - ai fi mare? - ai prinde un iepure cu coada lungă şi fără urechi? - ai avea un car condus de un melc? - ai avea în sân o albină bolnavă? - ar exista pastile pe care dacă le înghiţi, devii cel mai puternic? - ar veni la tine Făt - Frumos? etc. Notă : Pe cât sânt mai variate întrebările, pe atât stimulăm creativitatea copiilor, a limbajului.

Anexa № 14 Testul înţelegerea sensului
106

. O văcuţă mică o numim viţeluş.... Prin ce se aseamănă pisica cu veveriţa? 13. gutuile . 14. miel. De ce considerăm că nu este bine când cineva nu vrea să muncească? 19.. Să numească minimum trei particularităţi... 17.... Desfăşurarea: Întrebările 1. dar un câinişor mic? O oiţă mică? 9. blană... Materiale: Un set de întrebări la care copilul trebuie să răspundă. 18. Calul..ce sunt? 15. Probe sportive.. 19. tenis . 13. 8.... De ce este obligatoriu să aplicăm pe plic timbrul? Răspunsurile corecte 1. Dimineaţa servim ceai..indicarea corectă a orei şi minutei. Se consideră corect orişice răspuns ce indică necesitatea scăderii din viteza automobilului.. Sunt animale care se caţără pe copaci.. Prin ce se deosebeşte cuiul de şurub? 14.. gheare 10.. Bucureşti. Verde..Obiectiv: Evaluarea gândirii verbal-logice. 5. Sunt unelte de muncă.. Pot fi considerate răspunsuri corecte nu numai cele indicate mai sus.. Caisele. au labe.. La ce-i foloseşte automobilului frâna? 11.? 4. blană etc.. Cuiul este neted. Chişinău. înainte de a sosi trenul? 7. Tighina.. iar noaptea... 16. Fructe.. frumos etc. iar iarba e. 11. Răspuns corect ... deoarece au câte patru picioare. Ca să fie sănătos.? 3. Fotbal. Care animal este mai mare: calul sau câinele? 2. coadă. Căţel.. sărituri în înălţime.ci şi alte variante: dacă sunt logice şi corespund sensului întrebării..... Nu va primi salariu ca să procure produse şi îmbrăcăminte.. Ca trenul să nu se ciocnească cu autobusul. puternic.. 6.. Seara servim cina.. Cu pisica... hochei.... 20. Cerul e albastru. 9. Prin ce se aseamănă grebla cu hârleţul? 12. 15. cuiul se bate. Cahul... 3.. şurubul se înşurubează.... Prin ce se deosebeşte un om bătrân de unul tânăr? 17. 12. Trebuie să numească minimum 3 varietăţi. 4. Ce mijloace de transport cunoşti? 16.. 2. Ziua e lumină. merele. coadă. şurubul . Barem: Nivel superior de gândire verbal-logică este considerat cazul când copilul a răspuns corect la 15-16 întrebări. De ce oamenii se ocupă cu sportul? 18. Anexa № 15 Jocul "Ghiciţi ce v-am spus" 107 .. ce sunt? 8.. Cu cine seamănă mai mult câinele cu pisica ori cu găina? Prin ce se aseamănă? 10... în felul acesta se achită plata pentru expediere. vişinele.. Oraşe... De ce se lasă bariera la căile ferate.? 5. întuneric..ce sunt. 7.filet...? 6. iar seara. Cât e ora? (Copilul trebuie să privească la ceas şi să numească ora) 20..

arată imaginea pe care e reprezentată vulpea. Jocul "La concert" Materiale: Diverse jucării muzicale (tobă. explicaţi de ce credeţi că aţi răspuns corect. Desfăşurarea jocului: Cu ajutorul unei numărători se alege copilul care va spune o poezie. Obiective: Se evaluează cunoştinţele copiilor din domeniul literaturii. trianglu. snoava. Anexa № 16 Jocul popular “Paparuda” 108 . snoavă. povestirea. Sarcini: Ascultaţi textul. vioară etc. Dacă li se spune o ghicitoare. poezia. dacă au ascultat o poezie — ridică imaginea fetiţei etc. priceperea de a recunoaşte după unele semne caracteristice: povestea. povestire etc. tamburină. Educaţia muzicală. ghicitoarea. căutaţi imaginea cu simbolul respectiv.simbol. Ceilalţi răspund prin demonstrarea imaginii . ghiciţi ce vi s-a spus. competenţele de reproducere acumulate. Aprecieri: Pentru fiecare răspuns corect copiii primesc câte un jeton. priceperea de a cânta independent un cântec din cele învăţate. un fragment dintr-o poveste. pian. despre cântecele învăţate. spuneţi ce aţi auzit prin demonstrarea simbolului.Materiale: Imaginile – simboluri ce reprezintă diverse genuri şi specii literare.) imagini cu vieţuitoare (din setul "Hai să ne jucăm) sau din alte cărţi. proverbul etc. învingători vor fi consideraţi acei copii care vor acumula mai multe jetoane. Obiective: Se verifică cunoştinţele copiilor despre instrumentele muzicale şi felul cum sună ele. Testul 2. priceperea de a recunoaşte textul.

Regula jocului: Fiecare obiect desenat să aibă ceva specific. Udă cu găleata Ca să crească fata”.Acest joc are drept scop de a determina combinarea culorilor. sar în sus. Vino de mă udă. Anexa № 17 Jocul popular “Culorile” 109 . ce-l deosebeşte de celelalte obiecte. specifice pentru ornamentare. Apoi. varietatea şi frumuseţea formelor. în acest moment copiii cântă: “Paparudă-rudă. după ce s-au jucat. iar “Paparuda-regină” trece pe la fiecare – imitând acţiunea – udatul cu ulciorul. elementelor decorative. Udă cu ulciorul Să crească feciorul. li s-a propus să deseneze ulcior pentru paparudă. Desfăşurarea jocului: Copiii adunaţi în cerc cântă.

am!” Jocul continuă de la acel copil care a zis că are culoarea albă în călimara lui. Acel copil rămâne învingător. alb. galben. 110 . sur. atunci iese din joc.Da. “Am o călimară cu cinci culori: roşu. negru. care a rămas în joc ultimul. ai în călimara ta? . alb. Reguli de joc: copiii trebuie să numească numai acele culori care sunt pe îmbrăcămintea.Acest joc are drept scop de a învăţa culorile. Dacă nu are culoarea numită de un copil şi tocmai el este întrebat.“Am o călimară cu trei culori: albastru. încălţămintea lor. tu alb. Dar. Desfăşurarea jocului: Un copil spune: . nuanţele culorilor. tu galben ai în călimara ta? Galben. verde. Dar. n-am!” În aşa mod jocul continuă.

Anexa № 18 .

Anexa № 19 112 .