ANALIZA PERSONALITII i COMPORTAMENTULUI N MUNC

Tipuri de personaliti i influene ale acestora asupra procesului muncii n literatur exist mai multe clasificri ale tipurilor de personalitate. Dac lum n consideraie tipul de temperament deosebim: 1. Tipul de personalitate coleric: se caracterizeaz prin manifestri inegale, atitudini extremiste, trecnd cu uurin de la entuziasm la pesimism, de la activism debordant la abandon. Avnd o rezisten inconstant n activitile de munc datorit consumului energetic neeconomic, colericul acioneaz cu toat energia de care dispune la un moment dat fr s-i dozeze eforturile n funcie de mrimea dificultilor sau a obstacolelor. Din aceast cauz curba randamentului la coleric are numeroase neregulariti prin intersectarea cu curba oboselii. Nelinitii, agitai, plini de elan, acioneaz sub impulsul momentului fiind oamenii marilor iniiative i avnd o mare capacitate de mobilizare proprie i a altor persoane. Datorit ns a oboselii sau a plictiselii survenite prin scderea caracterului de noutate, al aciunilor ntreprinse, colericul abandoneza activitatea nainte de a o finaliza. Din acest motiv este necesar s fie nsoit de persoane echilibrate care s preia i s duc la bun sfrit lucrul nceput. Surprinztor prin tot ceea ce face, colericul dovedete n ciuda caracteristicilor sale temperamentale mult rbdare chiar i atunci cnd activitatea i capteaz interesul mai mult timp (cazul cercetrii tiinifice). Inconstant i impulsiv, mprind oamenii n buni i ri, prieteni i dumani, om al extremelor i nu al nuanelor, colericul este un factor de stres pentru cei din jur, crend stri tensionale n colectivul de munc.

2. Tipul de personalitate sangvinic are o mare rezisten n activitatea de munc n sensul nu al unei robustei fizice deosebite, ci al rezistenei fa de fenomenul de oboseal. Reaciile persoanelor aparinnd acestui temperament sunt rapide i adecvate stimulilor, semnalelor venite din mediu sau de la echipamentul tehnic, avnd o bun adaptabilitate i stpnire de sine. Sangvinicul acioneaz prompt pentru gsirea de soluii, pentru depirea dificultilor i nvingerea obstacolelor, dar msurile luate de el n acest sens au adesea un caracter de moment, nu sunt de durat i profunzime. n relaiile interpersonale se remarc ca o persoan agreabil, deschis sufletete, cu valene pentru integrarea n grup i nchegarea de prietenii. Robust psihic, suport mai uor dect alte temperamente dificultile muncii i ale vieii. Cu persoanele aparinnd acestui temperament se poate discuta n mod deschis, direct, ei avnd tria de a privi adevrul n fa. Mobil, agreabil, prompt, cu resurse energetice deosebite, sangvinicul reuete cu eforturi mai mici i de aceea nu este deosebit de perseverent, uneori manifestnd chiar o anumit superficialiate n munc i n raporturile interumane.

3. Tipul de personalitate flegmatic are i el o mare rezisten n activiti, ns ntregul su comportament este dominat de inerie. Aceasta face ca att startul ct i sfritul activitii s aibe o laten foarte mare. Reaciile lui sunt lente ns adecvate. nclinat spre meditaie, spirit analitic i nzestrat cu mult rbdare, flegmaticului i se pot ncredina lucrri de anvergur, care se pot realiza n tempoul propriu i nu presat de termene scurte. Cntrete mult pn s adopte o decizie, dar odat decis trece hotrt la aciune i este perseverent pn la ncpnare n ndeplinirea ei. Refuz compromisurile luptndu-se pentru propriile idei. Adaptabil mai greu la situaii noi prefer lucrurile cunoscute, este reticent fa de inovaii, fiind cunoscut ca o persoan cu manifestri conservatoare. n cazul raporturilor interpersonale, este reinut i reticent, i din acest motiv se integreaz mai greu n colectivitate. Are prieteni puini, alei dup ndelungate reflexii, fa de care manifest devotament. Sunt leni, calmi, meticuloi. Nu ocolesc detaliile i nu abandoneaz activitatea pn nu ajung la rezultat, dei pentru aceasta cheltuiesc mai mult timp dect sangvinicii i colericii. Schimb greu activitatea, sunt ataai de ceea ce fac i sunt disciplinai. Se adapteaz greu la situaii noi. De regul au sentimente foarte durabile i stabile.

4. Tipul de personalitate melancolic este puin rezistent din punct de vedere nervos. Persoanele aparinnd acestui tip obosesc uor i sunt susceptibile la stri depresive n condiii de suprasolicitare, sau stri conflictuale. Este un excelent muncitor pentru activitile de rutin, desfurate n condiii cunoscute i obinuite, care nu necesit decizii prompte i reacii rapide, ei putnd desfura activiti de mare finee, dar fr presiune exterioar. nzestrat cu mult rbdare, melancolicul are nclinaie spre analiz, precizie i minuiozitate. Fire anxioas, ntr n panic n faa unor situaii noi fa de care reaciile lui sunt lente, nu ntotdeauna adecvate i uneori chiar paradoxale. Timid n relaiile interpersonale, subapreciindu-i posibilitile se integreaz cu dificultate n grup, atandu-se mai degrab de persoane i nu de colectivitate. El trebuie ncurajat chiar prin supraestimarea calitilor sale pentru a putea face fa muncii i problemelor care apar. C.G.Jung (1997) lund drept criteriu relaionarea la mediu clasific tipurile de personalitate n: 1. Tipul de personalitate extrovertit care se caracterizeaz prin expansivitate, sociabilitate, tendine spre relaionare i contact, comunicativitate, etc. Persoanele aparinnd acestui tip de personalitate lucreaz bine n grup i i asum cu uurin responsabiliti sociale. Prefer micarea, au un control redus al sentimentelor, sunt optimiti, veseli i au un sim practic deosebit. 2. Tipul de personalitate introvertit: persoanele care fac parte din aceast categorie sunt introspectivi, linitii, rezervai, distani. Au o lume interioar foarte bogat. Ei evit riscurile i responsabilitile sociale. Serioi, exigeni, i controleaz bine sentimentele i atitudinile.

Personalitate i comportament profesional n funcie de tipul de personalitate se pot defini mai multe tipuri de comportament profesional: 1. Ambiiosul: are un dezvoltat spirit de competiie, lucreaz ntr-un ritm alert, avnd un randament mare n munc, i asum responsabiliti, poziia n sistemul (organizaia) din care face parte este important pentru el, manifestnd tendine de ascensiune social 2. Conformistul: are o personalitate care ader la normele grupului, evit s-i exprime ideile, fiind de acord cu ceilali, este loial efului, l preocup beneficiile companiei i caut ci de reducere a costurilor, nu declaneaz conflicte, manifest dorina de a fi n asentimentul celorlali. 3. Dependentul: este interesat de stabilitatea locului de munc, avnd nevoie de un mediu securizant i de un salariu fix, evit n mod sistematic situaiile de competiie, nu este preocupat de ascensiunea social. 4. Profesionistul: caut o profesie corespunztoare aptitudinilor sale profesionale i nivelului de cunotine de care dispune, n care meritele s-i fie recunoscute i n care s existe condiii pentru schimb de experien; vrea s fie n contact cu noile descoperiri; este creativ, prefer probleme abstracte, teoretice; apreciaz un ef competent cel puin egal, dac nu superior; dispune de o motivaie cognitiv. 5. Omul companiei: vrea s lucreze ntr-o organizaie cunoscut, cu cldiri i utiliti moderne, fr program fix, unde activitatea s aib un status ridicat; confortul, condiiile de lucru foarte bune sunt aspecte vizate atunci cnd caut un loc de munc (birou elegant, grup recunoscut, securitate, climat geografic plcut).

6. Tigrul orientat spre sarcin: prefer un ritm alert, dinamic chiar situaiile tensionate; este potrivit pentru activitile care cer luarea deciziilor ntr-un timp scurt, asumarea responsabilitilor; obine satisfacii reale prin munca sa. 7. Analistul: i place s lucreze singur; este un spirit reflexiv, analizeaz problemele n profunzime, cutnd soluia optim; face totul cu pasiune, prefernd problemele interesante; n echip este omul cruia i se cere frecvent ajutorul. 8. Tehnicianul: este priceput n ceea ce face; execut operaiile n ordine, prefer s lucreze n probleme de natur aplicativ, s utilizeze ndemnrile tehnice dect s descopere lucruri noi; dorete o poziie ntr-un grup de lucru permanent cu sarcini bine circumscrise. 9. Omul de echip: i pune cel mai bine n valoare aptitudinile cnd lucreaz n grup, n situaii de rezolvare a unor probleme; elaboreaz planuri, are o bun viziune de ansamblu; este bine organizat, gsete soluii de ieire din situaii dificile; este autonom; caut o profesie care s-i dea libertatea de care are nevoie (program lejer, climat de lucru liber); prefer o munc n care s nu fie nevoit s adere la politica companiei; prefer situaiile necompetitive, unde salariul i promovrile vin automat. 10. Business man-ul: are un spirit practic, este inteligent, dinamic, energic, prefer s lucreze ntr-o organizaie eficient din punct de vedere administrativ; prefer poziia de lider sau de membru al unei echipe lider, este interesat de politica firmei; i exprim ideile chiar dac exist divergene de opinie; i place s dezvolte idei i tehnici noi.

Relatiile interpersonale si rolul lor in formarea personalitatii

Nu nedreptati pe nimeni si fa bine tuturora, numai pentru faptul ca ei sunt oameni. (Cicero) Sa nazuiesti mereu a obtine stima oamenilor si mai ales pe a ta insati. De aceea sufletul tau sa fie totdeauna la fel cu gandul, gandul cu vorba si vorba cu fapta, caci numai astfel vei obtine un echilibru statornic intre lumea ta si lumea dinafara. (Liviu Rebreanu )

Relatiile interpersonale si rolul lor in formarea personalitatii

Grupul social Grupul social = un ansamblu uman structurat, constituit in timp, in care indivizii se influenteaza reciproc prin diverse tipuri de interactiuni si relatii comune determinate. Exista numeroase tipuri de grupuri sociale: familia, clasa de elevi, grupul de munca, echipa de fotbal, locatarii unui bloc, .. Formarea grupurilor sociale poate fi spontana (calatorii din autobuz la un accident) sau institutionalizata (se manifesta constant intr-un cadru organizatoric dat). Important e ca membrii grupului se supun unor reguli impuse progresiv in viata, sau preexistente. Conditiile pentru ca o asociere de persoane sa reprezinte un grup sunt: Existenta unei determinari in timp, a unei continuitati temporale Existenta unor interactiuni intre membri grupului Existenta unor scopuri comune In acest fel grupul se distinge de: multime, categorii demografice, socioeconomice, socio-culturale, statistice

Tipuri de grupuri sociale Din punct de vedere cantitativ = grup mare grup mic calitativ = grup primar grup secundar
Grupul de apartenenta = individul este implicat afectiv in calitate de membru al grupului, se formeaza un ansamblu de relatii, de activitati si valori care ii modeleaza conduitele sociale (ex: familia, gr. de varsta); Grupul de varsta: sistemul de invatamant ne imparte inca de la gradinita in gr. mica / mijlocie / mare clasa de elevi; apartenenta la gr. ne da anumite drepturi dar si obligatii, care pe masura ce crestem in varsta devin cerinte. Grupul de referinta = grupul din care dorim sa facem parte, dar inca nu putem, e modelul spre care tindem, care produce aspiratii si care ne serveste drept model, ne modifica imaginea de sine; Grupul de presiune = grup organizat in vederea apararii unor obiective colective si care exercita in mod direct sau indirect presiuni in acest sens (asociatiile, cele care vizeaza schimbarea legilor activitati de lobby)

Important Indiferent de tipul de grup caruia ii apartinem importanta este relatia umana dintre membrii grupului (relatii intragrupale), dintre grupuri (intergrupale) si dintre grup si lider (ierarhice) deoarece determina in mod direct performanta si satisfactia in orice activitate (ex: sef / colegi cu care nu te intelegi, munca neplacuta) A dezvolta relatii umane pozitive, bazate pe respect, incredere si buna-vointa este de maxima importanta pentru construirea unei imagini de sine pozitive, pentru manifestarea si implinirea personalitatii noastre.

Status si rol social In cadrul grupurilor fiecare ocupam o anumita pozitie: Status = pozitia unei persoane intr-un grup care implica un ansamblu de comportamente asteptate din partea celorlalti (ex: o persoana varstnica, seful clasei, elevul de nota 10) Rol = conduita pe care o are o persoana al carei status il cunoastem, determinata de normele sociale si culturale acceptate in grup (functie de varsta, sex, pozitie ierarhica, situatie ) Rolul de lider: nu au trasaturi comune, important e contextul, dar L. autoritar stopeaza dezvoltarea personalitatii indivizilor / L. democrat creaza un climat permisiv, optim dezvoltarii. Conflictul de roluri: atunci cand sunt contradictorii si ne marcheaza negativ, nu ne gasim locul si nu suntem multumiti. Statusul social si indeplinirea rolului aferent sunt judecate de catre ceilalti si astfel ia nastere reputatia unei persoane in fata comunitatii = suma caracteristicilor personale asupra carora ceilalti sunt de acord (judecator corect, profesor exigent

Roluri si stereotipuri Rolurile in grup pot fi: Pozitive: respecta ceilalti membri ai grupului, le ofera sprijin si ajutor, glumeste, rade, ajuta la diminuarea conflictelor si la rezolvarea problemelor, este sursa de buna-dispozitie, participa la luarea deciziilor in grup, propune activitati si se implica in realizarea lor.
Negative: e mereu in dezacord cu ceilalti, se retrage de la activitati, e agresiv, vorbeste urat cu si despre ceilalti; la fel o persoana cu atitudine pasiva, care nu se implica in activitati, nu isi exprima parerile personale, nu contribuie la luarea deciziilor sau la rezolvarea problemelor. Stereotipuri = parerea pe care o avem despre persoane doar datorita faptului ca acestea apartin unui anumit grup (doar pentru ca cineva are anumite trasaturi (rasa, sex, varsta, fizic), preferinte religioase/politice, ocupatii, locuieste in anumite zone, ne asteptam ca aceasta sa se comporte, sa gandeasca si/sau sa simta in anumite feluri. Indiferent de modul in care achizitionam un stereotip este eronat sa generalizam un comportament la toti membrii unui grup nu toti adolescentii sunt rebeli; nu toti romii sunt hoti

Tema de reflectie-stereotipuri de gen

Aceasta este situatia lui Viorel si a Melaniei. Cititi cu atentie descrierea cazului si raspundeti la intrebarile de la final: Melania si Viorel sunt proaspat casatoriti. Ambii au terminat facultatea la sectia informatica si doresc sa se angajeze. Ambii au avut rezultate bune, insa Melania a fost mereu prima din grupa. In vizita vine mama lui Viorel, care a avut fractura de bazin si trebuie sa stea imobilizata la pat cateva luni. Nu isi pot permite sa plateasca o infirmiera si nu au cui sa ii ceara ajutorul. Astfel, unul dintre ei trebuie sa amane cautarea unei slujbe. Intrebari: Cine credeti ca ar trebui sa isi amane anagajarea pentru a avea grija de mama bolnava? Cum ati ajuns la aceasta concluzie?

Forme ale relatiilor cu ceilalti Intre indivizii ce formeaza grupurile sociale se creeaza anumite relatii: Forma elementara a relatiilor cu ceilalti e reprezentata de 2 pozitii: egoismul / altruismul = se imbina si alterneaza in comportament Cooperarea = inclinatie spre intelegerea celuilalt, deschidere spre comunicare, spirit de toleranta, consens. Conformismul forma a cooperarii = asumarea deplina de catre individ a normelor grupului, uneori in absenta unei judecati personale. = fidelitate fata de grup exagerare in servilism, supunere. Relatia opusa = conflictul = relatie sociala rezultata din lupta unor tendinte, interese ce pun individul in situatia de a face fata unor forte opuse, dar egale. Tipuri de conflicte: cognitive / afective / perceptive / sociale Empatia = a te pune in pielea celuilalt, a intui ce se petrece in celalalt foarte importanta in mentinerea cooperarii. SINGURATATEA = traire negativa ce influenteaza negativ individul, poate fi: existentiala = indiferenta fata de relatiile cu ceilalti, pt. ca oricum totul e trecator interpersonala = lipsa a relatiilor sociale satisfacatoare, sau a relatiilor intime.

Comunicarea in cadrul grupului

Comunicarea = transmitere intentionata sau nu, de informatii destinate sa lamureasca sau sa influenteze un individ sau un grup de indivizi; Transmiterea informatiei actioneaza asupra receptorului si emitatorului; Comunicarea in cadrul grupului se realizeaza in principal prin limbaj; Si comunicarea non-verbala e folosita, dar in special cea verbala; Personalitatea fiecaruia isi pune amprenta asupra modului in care are loc comunicarea si in psihologia sociala se studiaza: Comunicarea functie de tipul de personalitate: comunicativ / necomunicativ Comunicarea functie de tipul de grup: permisiv / autoritar Relatia de comunicare isi pune amprenta asupra dezvoltarii personalitatii, a integrarii si adaptarii sociale, a realizarii de sine Lipsa de comunicare, indiferent de cauze, are consecinte psihice negative: introvertire, acumulare de tensiuni interioare ce pot deveni surse de puternice dezechilibre psihice, de violenta, etc.