UNIVERSITATEA din BUCURETI FACULTATEA DE ADMINISTRAIE I AFACERI ADMINISTRAREA AFACERILOR

Hazardele Naturale

Titular curs: Prof.univ.dr. Constantin GHIGA Studenti: Hristescu Tatiana- grupa 303 Iancu Cristina- Madalina- grupa 304 Iordache Maria- Lucia- grupa 304

BUCURETI 2012

Hazardele naturale sunt manifestri extreme ale unor fenomene naturale, precum cutremurele, furtunile, inundaiile, secetele, care au o influen direct asupra vieii oamenilor, asupra societii i a mediului nconjurtor, n ansamblu. Producerea unor asemenea fenomene face posibil atingerea unor anumite praguri de adaptare a societii la condiiile mediului. Atunci cnd hazardele produc distrugeri de mare amploare i pierderi de viei omeneti, ele sunt numite dezastre i catastrofe naturale. Efectele acestor fenomene sunt att de puternice nct sunt necesare intervenii rapide din partea unor echipe special antrenate la nivel naional i internaional. Un fenomen natural extrem poate fi numit un dezastru dac sunt nregistrate cel puin zece pierderi de viei omeneti sau cincizeci de personae rnite i dac se produc pierderi materiale de peste un million de dolari. Trsturi ale hazardelor naturale : Vulnerabilitatea pune n eviden gradul de expunere a omului i a bunurilor sale fa de diferite hazarde, indicnd nivelul pagubelor pe care le produce un anumit fenomen. Riscul reprezint nivelul probabil al pierderilor de viei omeneti, al numrului de rnii, al pagubelor aduse proprietilor i activitilor economice de ctre un anumit fenomen natural sau un grup de fenomene naturale pot ntr-un fi de anumit mai loc multe i feluri, ntr-o in anumit functie de perioad. genez: Hazardele

Hazarde endogene a cror aciune este generat de energia provenit din interiorul planetei (cutremure, erupii vulcanice). Hazarde exogene, generate de factori climatici, hidrologici, biologici.

Hazarde endogene Cel mai costisitor dezastru a fost cutremurul de la Kobe (Japonia) din 1975, cu pagube de 100 mld de dolari. Cutremurele de pmnt sunt micri brute ale scoaei care produc unde elastice reflectate n trepidaii cu un impact puternic asupra aezrilor umane. Anual se produc pe Glob peste un milion de cutremure, dar numai o mic parte din acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate hazarde naturale. Cele mai numeroase i mai puternice cutremure sunt generate de dinamica intern a Terrei, fiind numite cutremure tectonice care se produc n lungul contactului dintre plcile tectonice. Energia eliberat se msoar n ergi i e utilizat pentru calcularea magnitudinii cutremurului. Magnitudinea se msoar cu ajutorul unei scri logaritmice, numit scara Richter, cuprins ntre 0.3 i 9 grade. Intensitatea cutremurelor pune n eviden efectele acestora, diferite de la un loc la altul. (scara Mercali 12 uniti i scara Medvedev-Sponhauer-Karnik n ara noastr).

Hazarde primare legate de transmiterea undelor seismice din locul de producere al cutremurlui din adncul scoarei, numit focar. Aceste unde se propag spre exterior cu viteze i amplitudini diferite i produc trepidaii care duc la fisurarea, distrugerea i prbuirea cldirilor la mari pagube materiale i la pierderi de viei omeneti. Amplitudinea micrii terenului este mai mare n apropierea epicentrului i tinde s scad pe masur ndeprtrii de aceasta. Hazarde secundare legate de procesele generate de undele seismice la suprafaa Pmntului i cuprind alunecri, prbuiri, apariia sau reactivitatea unor falii, formarea vulcanilor noroioi, formarea unor valuri uriae numite tsunami etc. n ara noastr, cele mai puternice cutremure se nresgistreaz n zona seismic Vrancea, situat n regiunea de curbur a Carpailor. Astfel de cutremure s-au nregistrat la 26 noiembrie 1802, 10 noiembrie 1940 si 4 martie 1977. Alte regiuni seismice cunoscute n ara noastr sunt: Aria Fgran, Aria Banatic (Danubiana), Aria de Nord-Vest, Aria Transilvnean i Aria Pontic, dar unde cutremurele sunt rare i au o intensitate redus. Erupiile vulcanice sunt datorate energiilor accumulate n rezervoruri subterane care conin lave i presiunilor exercitate de forele tectonice, care determin ascensiunea materiilor incandescente spre suprafa. Un vulcan este o deschidere profund n scoara terestr, prin care sunt aduse la suprafat incandescente sub forma de lav, cenui vulcanice, fragmente de roc i gaze. Erupiile vulcanice sunt hazardele endogene care au impresionat puternic omul nc din Antichitate. Acestea sunt datorate energiilor acumulate n rezervoarele subterane care conin lave i presiunilor exercitate de forele tectonice, care determin ascensiunea materiei incandescente spre suprafa. Erupiile islandeze i hawaiene sunt caracterizate ca erupii linitite, cu lave fluide, bazice, care sunt evacuate prin cratere. Erupiile de tip strombolian prezint lave mai vscoase, cu erupii moderate; cele de tip vulcanian sunt caracterizate prin lave foarte vscoase, cu explozii puternice, extrem de periculoase. n aceast ultim categorie se ncadreaz vulcanii Vezuviu, Volcano (Italia) i Paricutin (Mexic). Erupiile pliniene (spre exemplu, erupia din 1991 a vulcanului Pinatubu, din insulele Filipine) sunt violente i deverseaz cantiti mari de cenui vulcanice; cele peleene (vulcanul Montagne Pelee din insula Martinica) sunt nsoite de nori arztori extrem de periculoi, iar erupiile ultravulcanice sunt probabil cele mai violente, datorit formrii unor presiuni uriae la contactul rezervorului subteran de lav cu apa mrii. Vulcanul Eyjafjallajkull Eyjafjallajkull (n traducere ghear muntos insular) este un ghear, al cincilea ca mrime din Islanda. Ghearul care acoper muntele vulcanic Gunasteinn este amplasat la vest de ghearul Mrdalsjkull pe coasta de sud-vest a Islandei i are nlimea de 1666 m. Prin erupia vulcanului

de sub Eyjafjallajkull din aprilie 2010, norul de cenu vulcanic a paralizat circulaia aerian n aproape toat Europa. Ghearul Cupola ghearului ocup o suprafa de circa 78 km2, cel mai nalt pisc al muntelui fiind Nunataks 1666 m. Limbile ghearului coboar n vile adiacente pn la o diferen de altitudine de aproximativ 1000 m, cu limbile principale, Steinholtsjkull i Ggjkull, ntinzndu-se spre nord. La baza vilor se afl numeroase morene transportate de ghear, n urma evenimentelor din aprilie 2010, lacul glaciar Lni fiind complet acoperit de cenu vulcanic. Vulcanul de sub ghear se numete Gunasteinn [3] dei adeseori se face referire la acest vulcan n mod impropriu prin numele ghearului Eyjafjallajkull. Vulcanul Gunasteinn aparine de zona vulcanic de sud a Islandei. El este considerat de majoritatea vulcanologilor un stratovulcan. Caldera vulcanului are un diametru de 34 km. Craterele prezint cteva crpturi cu lungimi de peste 30 km, orientate est-vest, ce eman cldur. Vrsta rocilor nconjurtoare vulcanului este apreciat la 700.000800.000 ani. Acestea sunt, n majoritate, compuse din bazalt de tranziie, ca de exemplu dacitul. Gunasteinn este un vulcan care a erupt deja n urm cu 800.000 de ani, erupii mai cunoscute fiind n anul 870 i 2010, cu toate c nu face parte din grupa vulcanilor cu activitate deosebit din Islanda. Erupia din anul 2010 a nceput nainte de miezul nopii la data de 20 martie 2010. Locul erupiei nu era din craterul principal al vulcanului Gunasteinn, ci dintr-o crptur pe versantul estic al vulcanului, situat n aproapierea trectorii Fimmvruhls dintre ghearii Eyjafjallajkull (muntele Gunasteinn) i Mrdalsjkull (Muntele Katla). Regiunea nvecinat, Fljtshl, i coasta islandez de sud dintre Hvolsvllur i Vk Mrdal, cu circa 500 de locuitori, au fost evacuate. Apropierea erupiei vulcanice a fost semnalat de cteva cutremure mai slabe, care aveau centrul sub vulcan la o adncime de 10 km. Deja la nceputul lunii februarie a aceluiai an, a fost msurat n zon, de ctre centrul meteorologic al Universitii din Islanda, o activare a micrilor seismice. Concomitent s-a observat o deformare, cu o ridicare de 15 cm a scoarei terestre, cauzat de activarea vulcanic din adncime.

Uraganul Katrina a fost un uragan care s-a format pe 23 august 2005, n timpul sezonului de uragane din Atlantic din acel an i care a cauzat distrugeri masive n Statele Unite ale Americii, pe

coasta Golfului Mexic. Majoritatea pagubelor materiale i a pierderilor de viei omeneti au fost localizate n oraul New Orleans, care a fost inundat dup ce sistemul de diguri din zon a cedat; n unele cazuri, la mult timp dup ce furtuna avansase deja spre continent. [1] Alte distrugeri au avut loc n statele Mississippi i Alabama, la distane de pn la 160 km de centrul furtunii. S-a format deasupra Insulelor Bahamas pe 23 august 2005 i a traversat sudul Floridei cu o putere moderat, doar de categoria I pe scara Saffir-Simpson, cauznd cteva pierderi de viei omeneti i inundaii, dup care a cptat putere brusc, deasupra Golfului Mexic i devenind unul dintre cele mai puternice uragane nregistrate vreodat pe mare. Furtuna a slbit nainte de a sosi a doua i a treia oar la rm, atingnd categoria 3 pe scara Saffir-Simpson n dimineaa zilei de 29 august n sud-estul statului Louisiana, respectiv la limita dintre statele Louisiana i Mississippi. Furtuna a cauzat numeroase pagube de-a lungul coastei, devastnd oraele Waveland, Bay St. Louis, Pass Christian, Long Beach, Gulfport, Biloxi, Ocean Springs i Pascagoula din statul Mississippi. n Louisiana, sistemul de protecie contra inundaiilor a cedat n peste 50 de locuri. Aproape toate digurile din dreptul oraului New Orleans s-au spart cnd Uraganul Katrina a trecut pe la estul oraului, inundnd 80% din suprafaa oraului i multe din regiunile nvecinate timp de mai multe sptmni.[1] Cel puin 1 836 de persoane i-au pierdut viaa din cauza Uraganului Katrina i a inundaiilor care au urmat, acesta fiind cel mai mortal uragan din SUA de dup Uraganul Okeechobee din 1928. Pagubele materiale produse de Katrina sunt estimate la 81,2 miliarde de dolari americani (la nivelul anului 2005), cele mai mari pagube produse de un uragan din istoria Statelor Unite. Eecul catastrofal al sistemului de protecie al oraului New Orleans a declanat anchete imediate n cadrul Corpului de Geniu al Armatei SUA, deoarece aceast instituie are responsabilitatea, prin mandat al Congresului, de a proiecta i construi sistemele de protecie.

Inundatiile din Thailanda Thailanda se lupta cu cele mai grele inundatii din ultimele decenii. Inundatiile au afectat sever peste 30 de provincii din nordul si centrul Thailandei, unde si-au pierdut viata foarte multe persoane. Pagubele estimate se situeaza intre 1-2% din PIB. Sase mari centre industriale din proviciile Ayutthaya si Pathum-thani au fost inundate, afectand peste 1000 de fabrici si lanturi de distributie din industria electronica, electrica si auto. Importanti retaileri au fost obligati sa suspende operatiunile din centrele de distributie datorita perturbarilor de ordin logistic. Agricultura a fost lovita puternic, peste 10% din productia de orez fiind afectata. Potrivit informatiilor publicate,

Thailanda ar avea nevoie de cel putin o luna pentru a asana pamantul dupa aceste inundatii. Din rapoartele oficiale mai reiese si faptul ca aproximativ doua milioane de persoane au fost afectate de inundatiile incepute in luna iulie, informeaza Jakarta Post. Pe langa cei 790 de morti au mai ramas date disparute doar trei persoane. Inundatiile din Thailanda au provocat pagube materiale de circa 21,3 miliarde de dolari, potrivit unor estimari facute de Banca Mondiala.

Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un cutremur subacvatic care a avut loc pe 26 decembrie 2004 la ora locala 07.58, cu epicentrul pe coasta vestica a peninsulei Sumatra, Indonesia. Cutremurul a atras o serie de tsunami-uri care s-au intins pe toata suprafata Oceanului Indian, facand numeroase victime si inundand comunitatile din sudul si sud-estul Asiei, incluzand si parti din Indonezia, Sri Lankasi Tailanda. Catastrofa este una dintre cele mai tragice dezastre din isoria moderna, fiind cunoscut in Asia si in media internationala sub numele de Tsunami-ul din Asia.Magnitudinea cutremurului a fost stabilita initial la 9 grade pe scara Richterdar a fost actualizata ulterior la valori intre 9,1 si 9,3.La aceasta magnitudine, este al doilea mare cutremur intregistrat pe un seismograf.Acesta a fost declarat cutremurul cu cea mai lunga durata vreodata observata, intre 500 si 600 de secunde,fapt care a cauzat o vibratie a intregii planete de cel putin o jumatate de centimetru sau chiar peste un centimetru.De asemenea a provocat cutremure si in alte locatiipana in Alaska. Originea cutremurului din Oceanul Indian a fost in insula Simeulue, pecoasta vestica a Sumatrei.Tsunamiul a devastat tarmurile din Indonesia, Sri Lanka,India, Tailanda si alte tari cu valuri care au atins pana la 30 de metri.A cauzatpagube serioase si morti pana pe coasta estica a Africii, inregistrand cea mai maredistanta de la epicentru in care s-au simtit efectele acestuia, aproape 8000 de km (inspecial prin tsunami-urile care au avut loc in momentele ce au urmat cutremuruluidevastator).In total, opt oameni au murit in Africa de Sud din pricina cresterii anormale a nivelului apei si valurilor uriase Din 1900 si pana acum au mai fost inregistrate doar doua cutremure cu o magnitudine mai mare : inanul 1960 Marele cutremur Chilian(magnitudine 9,5 grade pe scara Richter) si inanul 1964, cutremurul care a avut loc in Prince Wiliam Sound (magnitudine 9,2). Amai fost inregistrat un cutremur cu magnitudinea de 9 grade pe scara Richter, inKamchatka, Rusia, pe 4 noiembrie 1952.Fiecare dintre aceste cutremuredevastatoare a provocat tsunami-uri in Oceanul Pacific, dar numarul mortilor a fostmult mai mic.Cel mai puternic dintre acestea a provocat moartea a catorva mii deoameni, in principal pentru faptul ca densitatea populatiei din jurul zonei afectateera mica.

Tsunami Tsunami este un val de mare amplitudine generat de cutremure produse de regula in largul unui bazin marin, sau de eruptii vulcanice, localizate aproape de suprafata oceanului, alunecari submarine sau de un posibil impact meteoritic. Un tsunami poate apare nu doar in oceane ci si in golfuri, lacuri sau chiar in bazine de mai mare sau mai mica intindere. Termenul de tsunami vine din limba japoneza si inseamna val de port (tsu = port,nami=val). Elementul care confera un grad ridicat de risc unui val de tip tsunami este lungimea sa exceptionala, in comparatie cu inaltimea. In largul oceanului, chiar si cel mai mare tsunami depaseste foarte rar inaltimea de 0.5 m. Totusi, distanta dintre crestele valurilor poate fi de sute de kilometri. Aceste caracteristici favorizeaza cresterea rapida a inaltimii valului o data cu scaderea adancimii apei in fata tarmului. Astfel, valul poate trece peste linia tarmului fara a pierde din energie sau fara a se sparge. Acest fapt permite valului sa inainteze foarte mult n interiorul uscatului, avand o inaltime mult mai mari decat orice val de furtuna.

Valurile de tip tsunami apar cel mai des in Oceanul Pacific (53,30 % din totalul evenimentelor cunoscute) si Indiile de Est (20,30 %). Cu toate acestea, unul dintre cele mai mai mari tsunami-uri cunoscute, si care a afectat o suprafata oceanica remarcabila, s-a produs in Oceanul Atlantic. Valul a atins o inaltime de 7 metri fata de nivelul normal, afectand inclusiv zona de coasta a Olandei. In ansamblu, Oceanul Atlantic contorizeaza mai putin de 2 % din totalul de evenimetelor istorice inregistrate. Valurile tsunami cauzate de alunecari de teren au produs peste 200 de victime n fiordurile nguste din Norvegia. Inregistrari istorice dovedesc ca acest tip de val se produce inclusive in bazinele marine inchise sau semi-inchise precum Marea Neagr si Marea Marmara.

Spre exemplu, pe data de 14 Septembrie 1509, un astfel de tsunami a lovit Istanbulul, inaltimea sa atingand, conform surselor istorice, 6 m. Conform statisticilor, cutremurele de pamant provoaca cel mai mare numar de valuri de tip tsunami si, in acelasi timp, si cel mai mare numar de victime in randul oamenilor (82 % din evenimente si 85 % din victime in Oceanul Pacific). Eruptiile vulcanice si alunecarile submarine numara un total de 5 % din total evenimentelor cunoscute.

Cel mai mare tsunami inregistrat s-a produs in urma Marelui Cutremur din Kamchatka, la

data de 17 Octombrie 1737. Valul a atins o inaltime de 60 m fata de nivelul obisnuit al marii in Insulele Kurile de Nord. Peninsula Kanchatka este cunoscuta ca avand cea mai mare frecventa de aparitie a valurilor tip tsunami (un eveniment la 12 ani).

Pana de curand alunecarile submarine si meteoritii erau subevaluati ca ponderei n declansarea evenimetelor tip tsunami. Evenimentul ce a avut loc pe data de 17 Iulie, 1998 de-a lungul coastei din Papua - Noua Guinee a facut lumea stiintifica sa constientizeze si aceste tipuri de mecanisme. Zona costiera a insulei a fost zdrucinata de un cutremur cu magnitudinea de 7.1 pe scara Richter. 20 de minute mai tarziu un tsunami cu inaltimea de 15 m a lovit tarmul. In urma observatiilor stiintifice efectuate in zona, s-a ajuns la concluzia ca seismul produs a fost prea mic pentru a genera un val asa de mare. Cartarea batimetrica efectuata in zona afectat a evidentiat, ca principal mecanism de declansare, o alunecare submarina de amploare produsa in apropierea coastei (Ted Bryant).

Datele referitoare la producerea de valuri tunami pe coasta romaneasca a Marii Negre sunt foarte rare si nesistematizate. Incepand cu anul 2006 studiul fenomenului a fost abordat prin metode multidisciplinare in cadrul proiectului ANCS CEEX 161, finantat de MEdC. Lucrarile intreprinse au evidentiat faptul ca de-a lungul tarmului romanesc s-au produs evenimente hidrodinamice anormale, descrise de martori oculari si, foarte rar masurate de aparatura sau mentionate in documente scrise. De asemenea, prezenta de-a lungul zonei de coasta a unor strate geologice cu caracteristici faciale specific tsunamitelor, sustine ideea producerii valurilor tsunami in Marea Neagra si, implicit pe coastele Romaniei .Deoarece, bazinul Marii Negre este limitat de sisteme de falii active, acestea prezentand o seismicitate ridicata la nivel regional, zona este predispusa la producerea hazardului natural de tip tsunami, cutremurele fiind sursa cea mai frecventa de declansare.

Caracteristicile zonei litorale romanesti, marginita de un self foarte ntins, cu ape mici si o topografie a tarmului foarte joasa, face ca aceasta parte a Marii Negre sa fie foarte vulnerabila. 11 Martie 2011 - Ziua fatidic a Japoniei Cutremurul din Japonia, numit i Dezastrul care a zguduit planeta ntr-un articol din Evenimentul Zilei (EvZ), a fost intens mediatizat pe ntreaga planet. Cele mai importante publicaii de pres i posturi de televiziune din toat lumea au ntreprins un adevrat rzboi n prelevarea i transmiterea

de informaii cu privire la situaia din Japonia. ns, datorit haosului instaurat asupra populaiei nipone i lipsei acute de informaii, iniial, au existat anumite erori n transmiterea informaiilor, referitoare la la intensitatea cutremurului, la numrul morilor, la nlimea valului tsunami. La noi n ar, primele care au oferit publicului informaii despre cutremurul din Japonia au fost televiziunile, i asta datorit capacitii acestora de a transmite tiri n direct. Au fost preluate informaii i imagini transmise de posturi internaionale importante, precum CNN, BBC, Aljazeera etc. i presa scris din Romnia a prezentat pentru mult vreme aceast tire. Mai jos vom aminti cele mai mediatizate informaii din cele mai importante ziare romneti. Vineri, 11 Martie 2011, un cutremur de 8,9 pe scara Richter a zguduit Japonia. Probabil c efectele acestuia nu ar fi fost att de devastatoare dac nu ar fi urmat i un val tsunami care a mturat totul n cale. O prim tire aprut n Cotidianul (C) spunea: Un puternic cutremur, cu magnitudinea de 8,8 pe Richter, a zguduit, cu puin timp n urm, coasta de nord-est a Japoniei. Autoritile au emis alert de tsunami. Valurile ar putea ajunge la ase metri. Cutremurul s-a simit i la Tokio. A fost emis alert de tsunami i pentru Rusia. Ziarul prezint evenimentele recente Un puternic cutremur, cu magnitudinea de 8,8 pe Richter, a zguduit, cu puin timp n urm, coasta de nord-est a Japoniei, dar i avertizrile asupra posibilelor evenimente viitoare: Autoritile au emis alert de tsunami. Valurile ar putea ajunge la ase metri. Cutremurul s-a simit i la Tokio. A fost emis alert de tsunami i pentru Rusia. Evenimentul Zilei (EvZ), n schimb, prezint situaia concret, faptele care s-au ntmplat deja: Valuri tsunami de peste 10 metri au fcut prpd n Japonia, n urma unui seism de o magnitudine istoric de 8,8 care a lovit, astzi, nord-estul arhipelagului nipon. Pagubele materiale sunt uriae i se vorbete despre sute de rnii i disprui, anun BBC. Cutremurul a inut dou minute i a lsat n urm un peisaj de comar, potrivit imaginilor transmise de televiziunile nipone. Pn n acest moment, seismul a fost urmat de 10 replici, cea mai puternic de 7,4 grade. Este cel mai puternic cutremur nregistrat n Japonia n ultimii 140 de ani. Spre deosebire de informaia din Cotidianul, care este prezentat n mod obiectiv i punctual, innd cont i de datele care erau disponibile la acea or, Evenimentul Zilei prezint tirea ntr-un mod mai personal, fapt ce reiese din paragraful : a lsat n urm un peisaj de comar. Tot n Evenimentul Zilei, a doua zi, tirea apare revizuit, datele referitoare la magnitudinea cutremurului fiind diferite: Un cutremur-monstru a lovit ieri coasta nord-estic a Japoniei i a provocat un tsunami uria, cu o nlime de pn la zece metri, care a naintat adnc pe uscat, unde a mturat oameni, maini, cldiri i tot ce i-a stat n cale i a provocat zeci de incendii devastatoare. Seismul, cel mai puternic nregistrat pn acum n Japonia, a

avut o magnitudine de 8,9 grade, a inut mai bine de dou minute i a lovit la ora local 14.46, la o adncime de 24 km, n largul mrii, la aproximativ 130 km de oraul Sendai, localitate cu un milion de locuitori, puternic afectat de dezastru. Astfel, magnitudinea iniial de 8,8 a cutremurului, este acum prezentat ca fiind 8,9.

Mai sus avem i o imagine a dezastrului, de la sursa Reuters. n Romnia Liber se precizeaz: Cutremurul a avut loc la ora local 14:46 (07:46 ora Romniei) i a fost urmat de o serie de replici, inclusiv una cu o magnitudine de 8,4 aproximativ 30 de minute mai trziu. Cinci centrale nucleare din Japonia au fost oprite, ns nu s-au nregistrat scurgeri de radiaii. Astfel, datele sunt diferite fa de Evenimentul Zilei, unde seismul a fost urmat de 10 replici, cea mai puternic de 7,4 grade. Observm o diferen de magnitudine pentru cea mai important replic a cutremurului: 7,4 sau 8,4 pe scara Richter. Impactul cutremurului din Japonia asupra economiei tarii Japonia a clasificat dezastru sau nuclear la nivelul 7, acelai nivel ca al dezastrului nuclear de la Cernobl. Cu toate acestea, chiar daca este mai ru dect Three Mile Island, nu este chiar asa de rau precum dezastrul de la Cernobl. Acolo, un incendiu furios a aruncat particule radioactive n jetul de apa timp de mai multe zile, contaminand peisajul rural nconjurtor i a fcut chiar i drumul spre Europa. n Japonia, dei lucrtorii au fost n imposibilitatea de a opri scurgerile radioactive de la centrala deteriorata Fukushima, numai 1 / 10 din nivelul de radiaii a fost emis. Cu toate acestea, radiatiile se scurg in continuare n Oceanul Pacific,nivelul acestora ridicanduse de pana la 4.000 de ori mai mare

dect limita legal. Ar putea dura luni de zile pentru a opri scurgerea. Radiaiile au aparut pn si in lapte i legumele locale, i pentru scurt timp si n apa potabila din Tokyo. Industria nuclear din Japonia furnizeaza o treime din energia electric a rii. n total, 11 din cele 50 de reactoare nucleare sau inchis n urma cutremurului. Capacitatea de a produce energie electric a fost redus cu mai mult de 40% momentan, i ar putea rmne la mai puin de 80% la nivelurile din perioada de dinaintea cutramurului pentru o lung perioad de timp. (Sursa: Carl Weinberg, High Frequency Economics) Economia Japoniei a primit o lovitura devastatoare datorita cutremurului cu magnitudinea de 90 i tsunami care a lovit ara pe 11 martie. Se estimeaza un numar de 28 mii de morti sau disparuti, i cel puin 500.000 de persoane sunt strmutate. Multe dintre persoanele din zon sunt n vrst, iar vreme rece i perturbarea rutelor de transport au facut salvarea acestora dificila. Acum,contaminarea cu radiaii a fost adugata la preocuprile lor. Banca Mondial estimeaz c dezastrul din Japonia va costa intre $ 100 - 235 miliarde dolari, i va dura cinci ani pentru reconstructie. Acest lucru este mai ru dect costul estimativ de 125 miliarde dolari pentru Uraganul Katrina (dei o estimare a pus daune provocate de Katrina la 250 miliarde dolari). Cutremurul a lovit partea de nord-est a Japoniei, responsabila de 6-8% din cea de-a treia economie mondiala. Impactul a fost de 10 ori mai mare dect cel din 1995 Marele cutremur Hanshin produs lng Kobe, care a costat peste 6.000 de viei i aproximativ 10 trilioane de yeni (100 miliarde dolari). Acolo, reconstruirea a durat apte ani. Japonia ar putea vinde valorile Trezoreriei catre SUA (este al doilea titular ca marime),s plteasc pentru reconstrucia tarii. A fcut acest lucru la cteva luni dup cutremurul din Hanshin, n conformitate cu cele spuse de Nancy Vanden Houten, analist la Stone & McCarthy Research. Acest lucru ar putea reduce valoarea dolarului si creterea costurilor de importuri catre Statele Unite Cu toate acestea, probabil c nu va trebui s faca acest lucru deoarece poate finana programul de reconstrucie din economiile oamenilor sai.(Vezi articolul:Va vinde Japonia Trezoreria?). Economia Japoniei abia a nceput s recupereze dupa o perioad de 20 de ani de deflaionism i recesiune. Ea a revenit puternic n 2010, cnd PIB-ul a crescut cu un robust 3% - cea mai rapid cretere n ultimi 20 de ani. Acesta a scazut pentru scurt timp n cursul ultimului trimestru din 2010, dar a fost de ateptat s se ridice din nou cu ajutorul exporturilor mai puternice pentru vecinii cu cretere economica rapid din Asia. Cutremurul a adaug la provocrile economice ale Japoniei o datoriei publica, creterea preurilor materiilor prime i o forta de munc n scdere. La fel ca si Statele Unite, o mare parte din datoria Japoniei a rezultat din eforturile de a stimula economia din perioada de recesiune (Sursa: AP, "Breach in Reactor," March 25, 2011; ABC News, "Considerable

Economic Impact from Japan's Quake," March 12, 2011; iStock Analyst, "Experts Divided on Quake's Economic Impact," March 13, 2011). Cutremurul Sichuan-Wenchuan 12 mai 2008, China zona muntoasa accidentata avarii: 417 districte din 16 provincii, peste 440.000 km2, 45.61 milioane populatie expusa victime: 69.225 morti 17.939 disparuti 379.640 raniti 2.585.829 raniti usor

3.5 milioane de gospodarii rurale distruse sau avariate, 1.66 milioane locuinte urbane rurale distruse sau avariate 4.5 milioane sinistrati prabusiri cladiri, case, blocuri, cladiri publice spitale, birouri,magazine. Initial s-au raportat 7.000 scoli distruse Cauze: zidaria nearmata si betonul armat neductil si cu defecte Cauza frecventa: plansele din fasi cu goluri nu au asigurat diafragma n plan orizontal. Pierderi Pierderile directe - 100 miliarde de dolari sau 2,81% din PIB-ul Chinei impact socioeconomic negativ poate ajunge la 120...150 mld dolari ??, cu pierderi indirecte, adica cca. 4% din PIB-ul Chinei pe 2007 ??? Distrugere infrastructuri tuneluri, poduri, cai ferate acces blocat, interventia intarziata. Baraje in zona se aflau 1803 baraje, avarii reduse. Blocari de cursuri de apa periculoase. Distrugeri retele transport 3..053 poduri

25..600 km de autostrazi 15 locati avari CF + tunel Efecte combinate, in cascada, socuri si replici,, alunecari de teren si roci, ploi torentiale si scurgeri de noroi. Baraje in China exista 8.000 de baraje, dintre care in zona afectata se afla un numar de 1.803 baraje, Sichuan fiind cea mai mare baza hidro-energetica a Chinei. Dintre acestea, numai 4 aveau inaltime peste 100 m, cele mai multe (95%) fiind mici baraje din pamant pentru alimentare cu apa si irigatii. Barajele au suferit diferite avarii, dar nu grave. Mai periculoase au aparut barierele cauzate de alunecari de teren si roci pe anumite cursuri de apa.Deoarece intensitatile in zona au depasit parametrii de proiectare, specialistii chinezi au fost satisfacuti de comportarea barajelor. Cu toate acestea, se pune problema sporirii perioadei de revenire a seismelor de calcul pentru cutremurul maxim credibil de la 5.000 de ani la 10.000 de ani. Cutremurul din Chile (2010) La data de 27 februarie 2010, ora UTC 6:34, a avut loc un cutremur intens cu intensitatea de 8,8 la 92 km nord-est de Concepcin n regiunea del Maule, Chile. Acesta a fost unul dintre cele mai intense cutremure care au avut loc n ultimii 50 de ani n Chile, fiind clasat pe locul cinci dup intensitate pe glob. Preedintele Michelle Bachelet a declarat n regiune starea de urgen. Hipocentrul se afla la o adncime de 35 km. Cutremurul iniial a fost urmat de peste 70 de micri seismice de intensitate mai redus. Din epicentru, cutremurul a avut o raz de 200 km, cel mai intens fiind afectate localitile Talcahuano, Arauco, Lota, Chiguayante, Canete i San Antonio, el fiind simit chiar n Santiago de Chile, aflat la distana 300 de km. n oraul Concepcin (peste 215.000 loc.) s-au nregistrat cele mai mari pagube materiale i cei mai muli mori. Dup declaraia preedintelui Bachelet, ca. 2 milioane de oameni au suferit direct sau indirect de pe urma cutremurului. Uraganul Sandy Uraganul Sandy a fost un masiv ciclon tropical de sezon trziu care a afectat Jamaica, Cuba, Bahamas, Haiti, Republica Dominican i Statele Unite ale Americii. n prezent acesta a afestat profund Coasta de Est a Statelor Unite ale Americii i Canada de Est.

Fiind al 18-lea ciclon tropical, a 18-a furtun care a fost denumit, precum i al 10-lea uragan din Atlantic din sezonul 2012 al uraganelor, Sandy s-a dezvoltat dintr-un val tropical alungit din Marea Caraibelor de vest la 22 octombrie 2012. A sczut ca intensitate (depresiune tropical), apoi s-a ntrit rapid i s-a transformat ntr-o furtun tropical ase ore mai trziu. Sandy s-a mutat ncet spre nord spre Antilele Mari i, treptat, s-a consolidat.

Uraganul Sandy este de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson care are cinci nivele. S-a ntins pe o suprafa relativ mare, de cel puin 800 de kilometri. Uraganul Sandy a fost cel mai costisitor uragan din istoria recent, depind pagubele provocate de uraganele Katrina din 2005 i Irene din 2011. Pagubele au fost att materiale, ct i costuri suplimentare legate de anularea curselor aeriene i a altor activiti curente.S-au nregistrat cel puin 110 de pierderi de viei omeneti n SUA, Canada i Caraibe.