10 parti de vorbire

SUBSTANTIVUL = numeste obiecte VERBUL =exprima actiuni ,stari ,dorinte -a dori ,a face ,a dormi, a merge ,a scrie ,a lucra , a gusta ADVERBUL =exprima imrejurari ARTICOLUL=insoteste unele parti de vorbire ADJECTIVUL = exprima insusiri , caracteristici PREPOZITIA = exprima relatii in propozitii PRONUMELE = inlocuieste numele CONJUNCTIA = exprima relatii in fraza sau propozitie NUMERALUL =exprima numere INTERJECTIA = sugereaza stari, imita sunete

VERBUL
I Predicative II Personale III Regulate IV Tranzitive

FELURILE VERBULUI Copulative Impersonale Neregulate Intranzitive Auxiliare Unipersonale Compuse Dublu tranzitive

VERBUL PREDICATIV = formeaza singur predicat verbal in propozitie si are inteles de sine statator printre ele este si verbul A FI SENSURILE PREDICATIVE ALE VERBULUI -a merge ,a se duce - a arata , a indica -a merge , a calatori , a umbla -a proveni , a se trage , -a costa , a valora -a se intampla , a se petrece - a se afla , aexista , a trai , a locui -a insemna , a semnifica - a se afla , a se duce , a merge , a sta -a se afla , a se numara , a figura - a se pastra , a dainui , a exista -a dura A FI

Aseara am fost la teatru. Cat este ceasul ? El este prin oras. El nu este din neamul acesta . Cat este metrul de stofa ? Ce este acolo? In casa este o persoana. Ce este cand ti se zbate ochiul? Sora mea este in Moldova Si el este printre premianti Obiceiul este din mos-stramos . Cate minute este o ora la scoala .

SENSURILE PREDICATVE ALE VERBULUI - a se tipari , a se edita , a se publica , a aparea -a rasari , a se ivi , -a se decolora -a se desfasura -a se plimba , a merge -a se ivi , a aparea -a depasi -a se imprima , a se intipari -a rezulta , a aparea -a scapa -a pleca a parasi -a se clasa , a se clasifica

A IESI

O noua carte a iesit pe piata . Florile nu au iesit inca . Culorile au iesit la spalat . Ora a iesit bine . In fiecare seara el iesea in oras Mircea ii iesea in fata . Desenul iesise din contur Scrisul iesise pe foile caietului . Unind punctele a iesit un desen . I-a iesit un pantof din picior . El a iesit din clasa . A iesit pe locul doi .

VERBUL COPULATIV = nu formeaza singur predicatul , el face legatura dintre S si o a alta parte de vorbire . Este copula - cuvant de legatura , formeaza cuplet cu alt cuvant . Deci este verb de legatura . Cupletul rezultat poarta numele de PREDICAT NOMINAL PREDICAT NOMINAL = verb copulativ + nume ( predicativ )- cuvant care formeaza P impreuna cu vb copulativ

Verbele copulative sunt polisemantice

a fi
- cnd NU are sensul de: a exista, a se afla, a se gsi, a se ntmpla, a se petrece, a merge, a proveni, a costa, a tri; - cnd este personal;

a prea - este TOTDEAUNA copulativ; a deveni - cnd are sensul de: a deveni; a ajunge - cnd are sensul de: a deveni; a iei - cnd are sensul de: a deveni; a se face - cnd NU are sensul de: a sta; a rmne - cnd NU are sensul de: a nota, a scrie, a face un semn; a nsemna - cnd se poate nlocui cu: a fi; a reprezenta - cnd NU are sensul de: a purta un nume; a se numi - cnd are sensul de: a purta un nume; a se chema a deveni (este ntotdeauna copulativ) a se nate a constitui

PREDICATUL
Predicat verbal (PV) Ex. Eu sunt la coal. Mine merg la examen. Predicat nominal (PN) Ex. Mama este frumoas. El s- a fcut medic.

Predicatul verbal = este un verb la un mod personal ( indicativ , conjunctiv , etc. ) Cum il intalnim? 1 sub forma unui verb la un mod si timp 2 sub forma unei locutiuni verbale -un grup de cuvinte in care se afla un verb ex. - a-si da sufletul ( a muri ) a-si baga mintile in cap ( a se cuminti ) a ajunge la sapa de lemn (a saraci ) a da de veste ( a instiinta ) a o lua la fuga ( a fugi ) a o scalda ( a raspunde evaziv ) a da pe din doua ( a injumatati ) a da de-a dura ( a rostogoli ) a se da huta ( a se legana) a baga de seama ( a observa , a fi atent ) a baga in seama ( a da atentie ) a-i parea rau ( a regreta ) a da ajutor ( a ajuta ) a se lua la harta ( a se certa ) a-si aduce aminte ( a-si aminti ) Cand, in analiza gramaticala, se intalnesc locutiuni verbale, func. sint. este de PV si ca analiza morfologica nu i se aplica decat verbului. Intre locutiunile verbale pot fi intercalate alte parti de vorbire . De ex. Ii lua pe toti la rost . Isi bate foarte rau joc de el . Sta adeseori de vorba cu prietenul . 3 sub forma unui adverb care tine loc de predicat numit - adverb predicativ ( ca si sa ) ex- fireste (ca ) poate (ca ) desigur (ca ) imposibil ( sa ) negresit (ca ) probabil (ca ) aproape(ca ) natural (ca ) pesemne (ca ) sigur (ca ) binenteles (ca ) mai ( sa )

Sunt numite si adverbe regente fiindca au f. s. de PV in propozitie ,fie singure,fie cu verbul copulativ a fi Restul nu intra in categoria acestora , ci sunt adverbe de mod cu f. s. de NP , cu verbul copulativ eliptic . In enuntul PROBABIL VA VENI adverbul de mod are f. s. de C C de MOD . 4 sub forma unei locutiuni adverbiale - un grup de doua sau mai multe cuvinte care are rolul unui adverb - loc. adv. predicativa ex cu siguranta (ca ) , cu certitudine (ca ) , de buna seama (ca ) fara gluma (ca) fara indoiala ( ca ) fara doar si poate (ca ) nici vorba (ca) de prisos ( sa ) nici poveste ( ca ) nici pomeneala (ca ) intr-adevar , nici gand (ca ) Adverbele si locutiunile adverbiale de mod, predicative, au calitatea de regenti ai propzitiilor subiective

Aceste locutiuni sunt predicate verbale intucat in fata lor nu poate sa apara verbul copulativ a fi Cand nu sunt urmate de conj. CA , ele raman adverbe de mod cu f. s. de C C de MOD . DESIGUR VINE . POATE VA VENI MAINE . VA VENI NEGRESIT . 5 sub forma unei interjectii( predicative) -cuvinte prin care se exprima senzatii , sentimente , chemari , sau imita sunete -ele pot fi inlocuite cu un verb -tine locul unui predicat , poate forma P ex iata Iata un pom ! -sunt apropiate de verbe iacata - au prezente in ele actiuni iaca - pot fi urmate de subordonate hai, haide Haide mai repede ! na , uite zau Zau ca va veni ! pot fi onomatopee Pupaza zbrr! pe-o dugheana Broscoiul hustiuliuc ! in iaz . Pasarea tusti ! din mana lui . El pleosc! una peste spate .

6 sub o forma a verbului a fi - cand acesta inseamna a exista , a se afla

Predicatul nominal se formeaz :

PN

VERB COPULATIV + NUME PREDICATIV 1 2

este o constructie gramaticala

Cornel a rmas neschimbat.

vb. copulativ + nume predicativ (adj.)

1. Verbul copulativ = nu formeaza singur predicatul , el face legatura dintre S si o a alta parte de vorbire . Este copula - cuvant de legatura , formeaza cuplet cu alt cuvant . Deci este verb de legatura . Cupletul rezultat poarta numele de Predicat nominal .
Verbul a deveni este intotdeauna verb copulativ. Verbul a fi este cel mai frecvent folosit verb copulativ provenit din verb predicativ .

Ex.

a fi

a parea

a deveni

a ajunge

a iesi

a se face a se naste

a ramane a constitui

a insemna

a reprezenta a se numi

a se chema

2. Nume predicativ = cuvant care formeaza P impreuna cu verbul copulativ (cu o copula ) - este cuvant simplu sau apar mai multe cuvinte ( multiplu ) - orice parte de vorbire (cuvant ) care are sens - adj. , locutiune adjectivala , subs. locutiune sustantivala ,pronume , numeral , verb , adverb interj.

PP PR Cornel a rmas 1/ cum l tiam. 2/

vb. copulativ

este predicat nominal incomplet 1- propoziie principal, regent pentru propoziia nr. 2 propoziie subordonat predicativ -2
Enunul de mai sus este o fraz n care locul numelui predicativ este inut de propoziia

numrul doi; aceasta se numete propoziie subordonat predicativ (PR). Propoziia subordonat predicativ este cerut de un verb copulativ din propoziia regent. Operaia de nlocuire a unei pri de propoziie (nume predicativ) printr- o propoziie cu acelai neles (prop. subord. PR) se numete expansiune (dezvoltare).

PP PR Pasiunea lui era 1/ s colecioneze timbre.2/

vb. copulativ

Operaia de nlocuire a unei propoziii subordonate (PR) printr- o parte de propoziie

cu acelai neles (NP) se numete contragere.

PN Pasiunea lui era colecionarea timbrelor.

vb. copulativ + NP

Propoziia subordonat predicativ se introduce n fraz prin:

pron. relative: care, cine, ce adv. relative: unde, cnd, cum pron. i adj. pron. nehotrte: oricare, oricine, orice conjuncii subordonatoare: c, s, dac, ca....s cine ce care unde cnd cum dac

PP ntrebarea lui este 1/

PR va veni. 2/