Sunteți pe pagina 1din 12

BAUMARC

PROIECT

SRL, Bucuresti, Str. Sf. Maria, Nr. 94, Tel/Fax 0212244563 Nr. Reg. Com. J 40/ 23067/ 1994, Cod Fiscal 6547903

EXTINDERE PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLUL REZIDENIAL HENRI COANDA (INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT SI UTILITATI) pe traseul Drumul Nisipoasa Strada Avionului pana la Strada Av. Al. Serbanescu

MEMORIU
1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOATERE A DOCUMENTAIEI Denumirea lucrrii: EXTINDERE PLAN URBANISTIC ZONAL ANSAMBLUL REZIDENIAL HENRI COANDA pe traseul Drumul Nisipoasa Strada Avionului pana la Strada Av. Al. Serbanescu - Iniiator Agenia Naional pentru Locuine - Beneficiar: Consiliul General al Municipiului Bucuresti Proiectant 2002: Proiectant 2011: SC ROSTRADA SA SC BAUMARC PROIECT SRL

1.2. OBIECTUL LUCRRII Solicitrile temei program ale Cartierului ANL HENRI COANDA Pe o parcel n suprafa de 115,68 ha, situat att pe teritoriul municipiului Bucureti ct i pe cel al comunei Voluntari, n partea de sud a aeroportului Bneasa, se solicit stabilirea condiiilor de realizare prin A. N. L. a unui ansamblu rezidenial cu locuine individuale i colective, n corelare cu documentaiile de urbanism aprobate. Terenul ce face obiectul lucrrii a fost transmis din proprietatea public a statului i administrarea Ministerului Aprrii Naionale n proprietatea privat a statului i n folosina gratuit a Ageniei Naionale pentru Locuine, compus din teren in intravilanul municipilului Bucuresti S=55,08 ha conform HGR nr. 394/2002, 1056/2003, 239/2004 i teren in intravilanul orasului Voluntari S=54,26ha conform HGR nr. 628/2002, 1056/2003, 239/2004 (o suprafata de aproximativ 6,1ha din cele 115,68 a fost retrocedata persoanelor fizice / juridice). Conform prevederilor PUG al municipiului Bucureti, terenul face parte din zona A1 activiti agro-industriale i din zona T 3 - transporturi aeriene. Aceste destinatii au fost schimbate in locuinte, s-au stabilit conditiile de realizare a acestora (parcelare, organizarea circulaiei, parcelare, regim de aliniere i nlime, indici urbanistici) prin PUZ elaborat de SC Rostrada SA in iulie 2002 si reactualizat de catre Baumarc Proiect in 2008. Proiectul din 2011 reprezinta propunerea realizarii Infrastructurii de transport si utilitati ce va lega Cartierul ANL Henri Coanda prin:

Largirea Drumului Nisipoasa si rezolvarea circulatiilor locale adiacente acestuia. Realizarea legaturii cu Inelul median de circulatie (PUZ in curs de elaborare de catre firma castigatoare a licitatiei ) Realizarea largirii si continuarii strazii Avionului cat si intersectiei cu Str. Aviator Serbanescu Realizarea supratraversarii CF BUCURESTI CONSTANTA (proiect in curs de elaborare de catre firma castigatoare a licitatiei) Exproprierea unei suprafete de 6311mp pentru realizarea in prima etapa a infrastructurii de apa canal pe traseul Avionului -Nisipoasa

Suprafata studiata este 16 ha. Suprafata care necesita expropriere de utilitate publica pentru realizarea infrastructurii de apa canal (etapa 1) este 6311mp. Expropierea pentru realizarea drumului de legatura intre Cartierul Henri Coanda si Str. Alexandru Serbanescu, (etapa 2A) aferenta prezentului PUZ este de 7818mp. Pentru terenurile aflate la Sud de terenul de pe Drum Nisipoasa 128 (etapa 2B) se va vedea PUZ Inchidere Inel median de circulatie zona Nord, tronson 4.

1.3. SURSE DOCUMENTARE Lista studiilor i proiectelor elaborate anterior PUZ. -Plan urbanistic general al municipiului Bucureti - aprobat cu Hotrrea nr.269/21.12.2000 a CGMB; Plan urbanistic zonal ANSAMBLU REZIDENTIAL HENRI COANDA aprobat cu Hotararea nr. 84/19.12.2002 a CL Voluntari Conform P.U.G.-ului, ntocmit pentru Municipiul Bucureti, zona n care se va realiza ansamblul de locuine Henri Coanda" este delimitat de: - la nord terenul aferent pistei aeroportului Bneasa; - la est Sos. Pipera propus pentru lrgire la 14,0 m (cte dou benzi de circulaie pe fiecare sens); pasaje denivelate la intersecia cu C.F. Bucureti - Constana i la intersecia cu str. Av. Serbnescu i Calea Floreasca - realizate. Din Sos. Pipera, cu orientare spre sud, se desprinde Sos. Petricani, cu pasaje denivelate, proiectate, n zona interseciei cu Sos. Pipera i calea ferat Bucureti -Constana; Valea Saulei in care se vor deversa apele pluviale din ansamblul Henri Coanda si Str. Valea Saulei. - la sud zona este delimitat de calea ferat Bucureti - Constana, din care se desprinde o ramur care merge n zona industrial Pipera, dar care azi nu mai este funcional. Pentru c platforma cii ferate Bucureti-Constana este amplasat la distan egal ntre centura Bucureti i inelul principal (tefan cel Mare, lancu de Hunedoara etc) i pentru c asigur condiii, prin P.U.G. s-a prevzut realizarea unor artere de circulaie, paralel cu calea ferat. - la vest Sos. Bucureti- Ploieti care a fost reprofilat (cte 3 benzi de circulaie pe sens) pn la Aeroportul Otopeni i n funcie de zona traversat i de strzile sau drumurile ntlnite, s-au realizat noduri complexe de circulaie pentru a se asigura fluen mai mare. De asemenea, n viitorul profil transversal sunt cuprinse strzi locale ce vor canaliza circulaia ctre aceste noduri complexe, ct i zone pentru realizarea unui mijloc de transport public de cltori de mare capacitate (metrou sau metrou uor).

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTRII 2.1. EVOLUIA ZONEI Caracteristici semnificative ale zonei Terenul ansamblului ANL este situat parial n intravilanul municipiului Bucureti i parial n intravilanul orasului Voluntari. El se gsete la sud fa de pista aeroportului Bneasa i la nord de complexul de sere Pipera. -Terenul pentru realizarea infrastructurii tehnico edilitare si de transport este situat n intravilanul municipiului Bucureti si urmeaza traseul unor strazi existente : Drumul Nisipoasa si Strada Avionului pana la strada Av al. Serbanescu

2.2. NCADRARE N LOCALITATE * Relaionarea zonei cu localitatea Amplasamentul studiat este situat n zona de nord a oraului. Fiind ncadrat initial n circuitul agricol, terenul este traversat de drumuri de pmnt, care asigur accesul la diverse parcele i pornesc din drumurile sau strzile care sunt la marginea zonelor de locuit sau fac legtura Municipiului Bucureti cu teritoriul de influen cum ar fi: Sos. Pipera, drumul Nisipoasa, drumul Potcoavei, str. Biharia, drumul de pe cornia al Vaii Saulei. Dat fiind faptul ca lucrarile la ansamblu sunt inca in faza de santier, pentru circulatia in interiorul ansamblului se utilizeaza drumuri de pamant trasate pe locul drumurilor propuse si avizate. Legturile zonei cu oraul nu s-au dezvoltat initial din mai multe cauze i anume: existena cii ferate Bucureti - Constana i zona adiacent (n special partea de nord) care este accidentat, diferena de nivel dintre terasamentul C.F. i firul vii (Balta Pipera), fiind de aproape 10 m; lipsa unor funciuni care s genereze un interes major. Cei care locuiesc la nord de C.F. au acces la reeaua de strzi (Av. Serbnescu sau Aerogrii) prin Sos. Pipera sau str. Biharia. In funcie de locul i rolul pe care strzile le au n realizarea, n prezent, a legturilor dintre ora i viitorul amplasament situaia se prezint astfel: Sos. Pipera: asigur legtura dintre municipiu (str. Av. Serbnescu) i partea de nord-est a teritoriului, traversnd o zona n care sunt amplasate o serie de societi comerciale, dar i locuine. Are limea de 7,0 m, cu trotuare adiacente pe anumite tronsoane, are rol de penetraie datorit prelungirii n teritoriu; compoziia traficului este eterogen, cu un procent nsemnat de vehicule grele; preia trasee de transport public de cltori organizate cu autobuze. Din proiectul de modernizare a soselei Pipera pana in prezent s-a dat in folosinta pasajul peste calea ferata Bucuresti Constanta si pasajul suprateran peste Str. Barbu Vacarescu. la nord de C.F, din Sos. Pipera se desprinde drumul Cmpul Pipera, care asigur accesul la noile ansambluri de locuine care se realizeaz n aceast zona; drumul Potcoavei, se desprinde din Sos. Pipera - Tunari, care, n partea de nord-est a teritoriului asigur accesul la zona de locuit i se prelungete cu drumuri de pmnt spre parcele cultivate. Drumul Potcoavei are limea de 6,0 m, iar partea carosabil este din beton pe cea mai mare parte din lungimea ei; str. Biharia, cu orientare spre partea de vest a municipiului, asigur legtura locuitorilor i a societilor comerciale cu str. Aerogrii, prin care se poate ajunge la Aeroportul Bneasa sau n diferite zone din ora. Aa cum s-a spus, n zona mai sunt o serie de ci de comunicaii, cu diferite grade de amenajare, care asigur accesul la Complexul de sere, avnd aadar, rol strict local. Legturile amplasamentului cu reeaua stradal a oraului se fac anevoios, pe traseul unor drumuri de pmnt.
3

De aceea a fost necesara extinderea studiului pentru asigurarea legaturii cartierului cu infrastructura de circulatie si tehnico edilitara a Municipiului Bucuresti pe traseul Drum Nisipoasa Str. Avionului pana la intersectia cu Str. Av. Al. Serbanescu. Acesta a avut la baza PUZ Strapungere si supralargire intre Sos. Pipera si Centura Nord Bucuresti. Viitoarea artera va rezolva accesul principal in ansamblu prin intermediul unei circulatii cu 2 benzi pe sens cu trotuarele si spatiile plantate aferente. Pe unele tronsoane vor fi prevazute si dublari cu artere locale. De asemenea, pe acest traseu, se va realiza colectorul principal de canalizare care va debusa in canalul colector C1 de pe Str. Av. Al. Serbanescu. Pentru c ansamblul cuprinde cca. 3.000 locuinte, acesta va fi legat de ora i prin trasee de transport public de cltori. S-a prevazut, de asemenea, legarea cartierului cu zona ce urmeaza a se dezvolata in actuala incinta a SC Metav SA. 2.3. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL - Relieful Relieful amplasamentului este caracterizat ca un teren practic orizontal, avnd cote absolute cuprinse ntre 85,00- 89,00 m Marea Neagra. - Reeaua hidrografic Amplasarea zonei rezideniale n apropierea salbei de lacuri din nordul capitalei, contribuie la mbuntirea microclimatului zonei. - 2.3. 1 Terenul de fundare 2.3. 1.1. Amplasamentul propus pentru cercetare este delimitat, astfel: - la nord, de falia de protecie a pistei de decolare, ce aparine aeroportului Bneasa; - la est, de Valea Saulei; - la sud, de drumul de pmnt ce mrginete la nord Complexul de sere Pipera. 2.3. 1.2. n morfologia terenului din amplasament se disting doua zone: - o zon plat, n care cotele absolute sunt cuprinse ntre 85,0 - 89,0 m. - o zon de taluz, in care terenul prezint pante variabile spre afluenii Vii Saulei. Spre est, cotele absolute ale terenului din vecintatea oglinzii apei Vii Saulei sunt situate n jurul valorii 76,5 m, iar spre sud intre SC Metav SA i Complexul de sere Pipera, talvegul vii afluente prezint cote absolute descresctoare din amonte spre aval (80,0 - 83,0 m). 2.3. 1.3. Initial terenul ansamblului a fost teren arabil. Terenul pentru realizarea infrastructurii tehnico edilitare si de transport se desfasoara pe axa nord sud pe traseul urmat de doua drumuri dar si pe zone adiacente acestora aflate in posesia persoanelor fizice si juridice . 2.3. 1.4. Se apreciaz c, umpluturi groase s-au depus in anumite zone ale Vii Saulei in vecintatea cii ferate existente la sud de Complexul de sere Pipera, zona proprietii SC. IMPACT SA. 2.3.1.5. Nu exista date asupra unor reele edilitare prezente pe terenul fost agricol sau eventuale construcii subterane ce aparin Aeroportului Bneasa. Retele de canalizare apar la sud de calea ferata in zona Aviatiei . 2.3.1.6. Din punct de vedere geomorfologic, amplasamentul aparine zonei cmpiei de nord (cmpul Bneasa), caracterizat stratigrafie prin prezena n suprafa a unui pachet cu grosimea de 8 - 9 m de luturi orizont B i C, cu o distribuie neuniform n spaiu, depus prin intermediul unor strate de tranziie peste un pachet macrogranular complexul "pietriurilor de Colentina".

2.3. 2. CERCETAREA TERENULUI l STRATIFICATA 2.3. 2.1. Pentru stabilirea stratificaiei terenului la nivel informativ s-au considerat datele din 35 foraje geotehnice. 2.3. 2.2. Amplasamentele forajelor sunt redate n planul de situaie studiu geologic. 2.3. 2.3. Stratificaia ntlnit n aceste foraje este redat sintetic n tabelul de mai jos: Foraj cot (m) F883/61 88,58 F1882/66 88,10 F1899/67 86,10 F1893/66 86,90 Adnc. foraj (m) 15,00 15,00 15,00 15,00 Baz umpluturi (m) 0,40 88,18 0,50 87,60 0,40 85,70 0,50 86,40 Baz luturi (m) Orizont B Orizont C 1,80 9,80 1,70 4,30 7,70 8,20 8,40 Baz NH (m) strat tranz. > 15,00 8,00 80,58 11,00 7,10 81,00 10,20 8,20 77,90 11,90 8,70 78,20

2.3. 2.4. Din fiele complexe ale forajelor i tabelul de mai sus, rezult c stratificaia general este urmtoarea: 2.3. 2.4.1. Incepnd de la suprafaa terenului pn la adncimi de 0,40 - 0,50 m se ntlnete un sol vegetal. Este posibil ca, local n zonele menionate la pct 1.4. i alte zone s existe umpluturi cu grosimi mult mai mari dect cele ntlnite n foraje. 2.3. 2.4.2. In continuare, se dezvolt un pachet de pmnturi argiloase (luturi orizont B si C) care se epuizeaz la adncimi variabile cuprinse ntre 7,70 - 8,40 m. Distribuia n spaiu a acestor orizonturi la aceast faz de cercetare nu este posibil datorit volumului redus de foraje geotehnice. In acest amplasament se pot individualiza zone cu pmnturi sensibile la umezire (P.S.U., grupa A) conform Normativului P7 - 2000 i zone cu pmnturi contractile (P.U.C.M.) - potrivit Codului de proiectare i execuie a construciilor fundate pe pmnturi cu umflri i contracii mari (P.U.C.M.) - Indicativ NE - 0001-96. 2.3. 2.4.3. Trecerea spre pachetul macrogranular se face prin intermediul unor strate de tranziie (argile prfoase, argile galbene - cenuii, plastic vrtoase, nisipuri fine argiloase sau prfoase galbene - cenuii). 2.3.2.4.4. Pachetul macrogranular - complexul "pietriurilor de Colentina" din baza stratelor de tranziie sunt reprezentate prin nisipuri mijlocii - mari galbene i nisipuri mijlocii - mari galbene cu pietr mic, cu un grad mediu de ndesare spre ndesate. 2.3. 3. APA SUBTERAN 2.3. 3.1. Msurtorile efectuate n foraje au pus n eviden c, nivelul hidrostatic se gsete la adncimi variabile de 7,10 - 8,70 m (n cote absolute 77,90 - 80,60 m), iar pnza de ap freatic prezint un gradient de curgere subteran, spre nivelul de baz de eroziune (Valea Saulei). In zonele de taluz, nivelele hidrostatice se gsesc la adncimi mult mai mici dect cele msurate n forajele considerate i sunt n funcie de nivelul oglinzii apei din Valea Saulei - Balta Pipera. 2.3. 3.2. In funcie de anotimp i abundena precipitaiilor sunt de ateptat n mod normal ridicri ale nivelului hidrostatic fa de nivelele menionate la pct 3.1, cu + 2,00; + 2,25 m.
5

2.3. 4. CONCLUZII l PROPUNERI Fa de cele prezentate se pot trage urmtoarele concluzii: 2.3. 4.1. Terenul de fundare poate fi reprezentat, fie prin pmnt sensibil la umezire (P.S.U., grupa A) - pmnturi loessoide care nu se taseaz sub sarcin proprie la umezire, fie pmnturi contractile (P.U.C.M.). 2.3. 4.2. Adncimea minim de fundare va fi n funcie de categoria de teren de fundare, cuprins ntre 1,20 - 2,00 m, conform normativelor n vigoare. 2.3. 4.3. La actuala faz de cercetare nu se poate realiza o zonificare a distribuiei n spaiu a celor 2 categorii de terenuri de fundare. 2.3. 4.4. Informativ, se pot recomanda urmatoarele presiuni convenionale: Pconv. = 1,6 -1,8 daN/cm2 , pentru P.S.U., grupa A Pconv. = 2,5 - 3,0 daN/cm2 .pentru P.U.C.M., la sarcinile din grupare fundamental 2.3. 4.5. Conform STAS 6054-77, adancimea de inghet este de 0,90 m. 2.3. 4.6. Din punct de vedere seismic amplasamentul se incadreaz conform STAS 11100/1-93 n macrozona de gradul 81, iar potrivit Normativulului PI 00-92 n zona de calcul "C, cu un coeficient ks = 0,20. Riscuri naturale In zon nu s-au semnalat alunecri de teren.

2.4. CIRCULAIA In prezent amplasamentul nu dispune de strzi cu circulaie fluent, modernizate. Legtura actuala a amplasamentului cu principalele artere rutiere din zon (os. Pipera i bd. Aerogrii) se face anevoios. 2.5. OCUPAREA TERENURILOR Conform PUZ Ansamblu ANL Henri Coanda.

2.6. ECHIPAREA EDILITAR Terenul Ansamblului ANL Henri Coanda avand initial functiune de pasune, in afara de lucrarile executate de Electrica in 2004, nu exista echipare edilitara. 2.6.1. Alimentarea cu apa La sudul C.F. Bucuresti - Constanta, pe Sos.Pipera, se afla situata statia de pompare oraseneasca Nord, una din cele 5 statii de pompare ale orasului Bucuresti. De la aceasta statie, este in functiune artera de apa cu Dn 800 mm, Artera II Nord Baneasa, artera care transporta apa spre zona ansamblului de locuinte Aviatiei, Baneasa.Traseul acestei artere este paralel si la sud de liniile C.F. Bucuresti Constanta. 2.6.2. Retele de canalizare Amplasamentul face parte din bazinul de canalizare al colectorului "C1". In imediata apropriere a ansamblului propus nu exista retele de canalizare capabile sa preia debitele de apa menajere si pluviale colectate pe suprafata acestuia. Reteaua de canalizare cea mai apropriata capabila sa asigure preluarea apelor uzate menajere ,este canalul colector "C1", colector cu Dn 350 cm situat pe str. AV. Serbanescu. De aceea, pe traseul infrastructurii de transport propuse, se va realiza colectorul principal de canalizare care va debusa in canalul colector C1 de pe Str. Av. Al.
6

Serbanescu. Apele pluviale vor fi stocate in bazine de retentive proiectate in axul median verde al ansamblului si apoi pompate spre Valea Saulei la extremitate estica aflata pe teritoriul orasului Voluntari. 2.6.3. Retele electrice Pentru alimentarea cu energie elecrica a ansamblului Henri Coanda s-au montat, prin lucrari de investitie Enel, 5 posturi trafo si s-au pozat in 2004 (din statia 110/20kV Pipera (celule 6 si 19), doua cabluri distribuitoare tip A2YSrY-20 kV, 3x1x150mm. Aceste cabluri sunt conectate in postul de transformare PT3800, in doua celule repartizate pe doua sectii de bare diferite. Postul are rol de punct de conexiune, iar din el s-au conectat radial celelalte 28 posturi de transformare care se vor incadra in schema de distributie proiectata pentru intregul ansamblu (in curs de finalizare). 2.6.4. Retele telefonice In prezent nu exista racorduri la reteaua telefonica si la cea de CATV.

2.6.5. Retele de termoficare In zona studiata - amplasamentul propriu-zis si terenurile limitrofe acestuia - nu sunt retele de termoficare. 2.6.6. Retele de gaze naturale Zona ansamblului de locuinte nu este echipata cu o retea de distributie de gaze naturale. Precizam ca paralel cu linia CF Bucuresti - Constanta se afla o conducta de medie presiune Dn 500 mm amplasat la Sud de calea ferata care poate constitui o sursa de alimentare cu gaze naturale a ansamblului Henri Coanda.

2.7. PROBLEME DE MEDIU Relaia cadrul natural - cadrul construit Artera de legatura propusa reprezinta va fi de categoria I si implicit cu o incarcare semnificativa de vehicule, de aceea in paralel cu infrastructura de transport au fost propuse zone verzi de protectie. Evidenierea riscurilor naturale i antropice Pentru zona n studiu nu s-au semnalat riscuri naturale majore (inundaii, alunecri de teren) i/sau antropice (activiti cu degajare de noxe), exceptnd cele generate de circulaie. Poluare generat de cile de comunicaii Amplasamentul fiind situat ntr-o zon cu circulaie local, fr un trafic intens de vehicule, poluarea aerului (prin noxele generate de gazele de eapament) i poluarea fonic sunt reduse. Evidenierea valorilor de patrimoniu ce necesit protecie Pe amplasament nu sunt valori de patrimoniu ce necesit protecia.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTIC 3.1. PREVEDERI ALE DOCUMENTAIILOR DE URBANISM AVIZATE ANTERIOR Prevederile PUZ ANSAMBLUL REZIDENIALHENRI COANDA (Drumul Nisipoasa) , BUCURETI (2002), au fost reavizate in 2008 cu avizul de urbanism nr 4/12/26.11.2008.

3.2. MODERNIZAREA CIRCULAIEI 3.2.1. Circulaia majora rutiera Circulaia major rutier n zon este reprezentat de arterele existente - os. Pipera i bd. Aerogrii - care fac legtura cu celelalte zone ale Capitalei. Dintre acestea cea mai important ca sprijin este os. Pipera. Propunerile pentru reeaua major constau n: realizarea paralel cu linia de cale ferat a unor artere de circulaie cu profil transversal constant, urmnd ca trecerea de pe o parte pe alta a cii ferate sa se efectueze n nodurile de circulaie propuse a se realiza att pe amplasamentele din P.U.G., ct i pe altele impuse de noile direcii i relaii de deplasare; Sos. Pipera i continua traseul n zona cii ferate cu un pasaj denivelat iar prin bretele face legtura att cu arterele din lungul cii ferate, ct i cu strzile din zona (Cmpu Pipera); configuraia elementelor care compun nodul de circulaie tine seama de prezena staiei electrice de 110 Kv - Pipera, Institutul National al lemnului, Autobaza RATB Pipera. De asemenea, la interseciile dintre Sos. Pipera cu str. Av. Serbnescu i Calea Floreasca, s-a realizat pasajul suprateran orientat pe direcia Sos. Pipera, care s asigure, prin alctuire, att legtura cu strzile din zon, dar i cu artera nou propus, care urmeaz s se realizeze n lungul cii ferate industriale i orientat pe direcia drumul Nisipoasa; pe direcia drumul Nisipoasa, Str. Avionului s-a aprobat realizarea unei artere majore. Aceasta va asigura legtura ntre ansamblul Henri Coand i str. Av. Serbnescu, traversnd calea ferat. In aceast zon, la nord de calea ferat, terenul este foarte accidentat cu diferente de nivel de 10m, nct a impus realizarea unui pasaj corespunztor ca lungime. Alctuirea nodului va asigura legtura cu strzile existente de o parte i de alta a cii ferate. Profilul arterei va avea cate doua benzi pe sens plus locale care preiau traficul de pe strazile secundare atat din cadrul ansamblului ANL, cat si de pe terenurile situate la sud de acesta, la nord de calea ferata. n zona pasajului Aerogrii, singura modificare propus fa de prevederile P.U.G.ului, este realizarea celor dou artere paralel cu linia de cale ferat, de o parte i de alta a acesteia. 3.2.2. Circulaia local rutier Soluiile propuse sunt prezentate n plana de reglementari, aducand modificari punctuale circulatiilor propuse prin PUZ-urile avizate anterior. Pe langa artera majora propusa au fost prevazute locale care vor prelua circulatia din teritoriu. Transportul public de cltori Dimensiunea ansamblului ANL, complexitatea funciunilor i necesitatea relaiilor cu oraul i teritoriul nconjurtor, impune alctuirea unei reele de transport public de cltori pe teritoriul ansamblului, ct i stabilirea unei legturi cu reeaua din Bucuresti, respectiv pe traseul arterei propuse.
8

Concluzii Realizarea Ansamblului rezidenial Henri Coand" n partea de nord a Municipiului Bucureti atrage dup sine realizarea, completarea i dezvoltarea reelei stradale din zon, acest lucru cu att mai mult cu ct aici se manifest un interes deosebit pentru investiii imobiliare. Realizarea unei reele de strzi echilibrate i orientat n mod deosebit pe elementele existente i croite natural, reprezint suport pentru reelele edilitare. Soluia propus pentru alctuirea i dezvoltarea reelei de strzi, asigur mbuntirea relaiei Municipiului Bucureti cu teritoriul de influen n partea de nord i dispersia fluxurilor de circulaie care astzi sunt concentrate n mod deosebit pe Sos. Bucureti Ploieti (DN 1). Astfel, ntre Sos. Bucureti - Ploieti (DN1) i DN 2 (Afumai - Urziceni), apare, cu orientare spre nord, la distane aproximativ egale: - artera nou propus pe traseul Drum Nisipoasa Str. Avionului pana la intersectia cu Str. Al. Serbanescu. 3.2.3. Parcaje Parcarea autovehiculelor se va face att n incinta parcelelor cat i n parcri aflate de-a lungul circulaiilor carosabile dar n afara acestora.

3.3. REGIMUL JURIDIC Terenul pe care urmeaza sa se realizeze obiectivele de utilitate publica apartine atat persoanelor fizice si juridice, cat si domeniului public. In cazul parcelelor aflate in posesia persoanelor fizice / juridice vor fi efectuate expropieri de utilitate publica pentru realizarea infrastructurii de transport si utilitati dupa cum urmeaza: - expropriere de utilitate publica etapa 1 (realizare canal colector) = 6311mp - expropriere de utilitate publica etapa 2A (realizare drum de legatura)= 7818mp

3.4. DEZVOLTAREA ECHIPRII EDILITARE 3.4.1. Alimentare cu apa Se propune realizarea alimentarii ansamblului rezidential, cu asigurarea functionarii in siguranta a sistemului de alimentare cu apa din reteaua orasului Bucuresti. Pentru aceasta se va realiza un inel de artere cu Dn 600 mm - 400 mm, din artera II Nord Baneasa, cu legaturi la acesta in zona Strazii Avionului si in zona sos. Pipera, inel ce va avea traseul pe prelungirea Str.Avionului, prin zona de sud a zonei rezidentiale si pe artera de circulatie propusa in P.U.Z. la est de Str. Campul Pipera. Se va dezvolta in zona rezidentiala o retea de distributie a apei, retea la care se vor bransa consumatorii si care va fi dotata cu hidranti pentru stingerea din exterior a incendiului. 3.4.2. Canalizare Pentru a asigura evacuarea apelor uzate menajere si pluviale din ansamblul de locuinte, vor fi realizate lucrari de canalizare, astfel: A) Canal colector principal-intre ansamblul de locuinte si canalul colector "C1" B) Retea de canale colectoare secundare si canale de serviciu in ansamblul de locuinte. Traseul canalului colector principal este pe Prelungirea Nisipoasa de la limita de
9

Nord a ansamblului , apoi pe strada Nisipoasa ,subtraverseaza linia CF Bucuresti Constanta si apoi pe Str. Avionului pana la Str. Serbanescu in canalul colector "C 1". Legatura cu colectorul C1 se va face printr-un camin de disipare a energiei. Diametrul si adancimea de pozare a acestui colector principal trebuie sa asigure canalizarea ansamblului, cat si extinderea canalului colector in etapa de perspectiva, in vederea canalizarii teritoriului situat la Nord de acest ansamblu cu subtraversarea pistei de decolare- aterizare a aeroportului Aurel Vlaicu. . Lungimea canalului colector principal proiectat este de 2.100 m. Pentru colectarea si evacuarea apelor menajere si pluviale din ansamblul de locuinte este necesara realizarea unei retele de colectoare secundare cu Dn 100-150 cm, precum si a unei retele de serviciu cu Dn 30, 40 si 50 cm. Functionarea retelei de colectoare secundare si canale de serviciu este conditionata de realizarea in prima etapa a canalului colector principal. Lungimea retelei de canalizare proiectata in ansamblu este de cca. 18.500 m. Totodata se vor realiza in ansamblu, ramificatii de canalizare intre reteaua publica si limita proprietatilor. Evacuarea apelor pluviale din incintele loturilor de pe trotuare, carosabil si parcaje se face prin guri de scurgere cu sifon si depozit, amplasate la rigola si legate la reteaua de canalizare stradala. Reteaua de canalizare, este in general in sistem divizor si partial in sistem unitar cu scurgere gravitationala, este proiectata conform STAS 9470/73; STAS 1846/90 si STAS 3051/91. Dimensionarea retelei de canalizare in ansamblul de locuinte se face in functie de suprafata canalizata astfel incat sa asigure scurgerea gravitationala a apelor menajere spre canalul colector principal. Dimensionarea canalului colector principal intre canalul colector "C1" si limita de Nord a ansamblului are in vedere suprafata ansamblului precum si dotarea cu locuinte a teritoriului situat la nordul amplasamentului. Lucrarile de canalizare propuse au in vedere si etapa de perspectiva, eliminand posibilitatea de realizare cu caracter provizoriu a acestora. La proiectarea retelei de canalizare s-a avut in vedere executia lor cu tehnologii moderne si materiale performante cu durata de viata de cca. 50 - 70 ani. 3.4.3. Alimentare cu energie electrica Pana in prezent au fost executate lucrari de alimentare cu energie electrica pentru o parte din consumatorii ansamblului Henri Coanda ( conf SS /martie 2010 / SISE Enel Muntenia Sud) respectiv pentru 1109 vile si 633 apartamente Puterea maxim absorbita Pabs =15337kW , aparenta ( Sabs 16670kVA) Pentru alimentarea cu energie elecrica a ansamblului Henri Coanda s-au montat , prin lucrari de investitie la Enel, 5 PT si s-au pozat in 2004 , din statia 110/20kV Pipera (cellule 6 si 19) , doua cabluri distribuitoare tip A2YSrY-20 kV, 3x1x150mm . aceste cabluri sunt conectate in postul de transformare PT3800,in doua celule repartizate pe doua sectii de bare diferite. Postul are rol de punct de conexiune, iar din el s-au conectat radial celelalte 4 posturi de transformare ( PT 3801, PT 3802, PT4207 si PT 4209) posturi care functioneaza in prezent pentru organizari de santier si care se vor incadra in viitor in schema de distributie proiectata pentru intregul ansamblu 3.4.4. Telecomunicatii Proiectele sunt in curs de elaborare

10

3.4.5. Alimentare cu caldura Noile cladiri de locuit se vor proiecta in varianta prepararii agentului termic cu centrale termice murale individuale, de apartament, alimentate cu gaze naturale. 3.4.6. Alimentare cu gaze naturale. Estimarea debitului instalat necesar de gaze naturale. 2500 apartamente 2hmc/h = 5000 mc/h Dotari social culturale 10% = 500 mc/h Total = 5500 mc/h Cantitatea de gaze exacta se va stabili in baza calculelor de specialitate efectuate la fazele superioare de proiectare o data cu obtinerea avizului de combustibil. Solutia propusa Pentru alimentarea cu gaze naturale a ansamblului Baneasa - Sud este necesara o conducta de aductiune de la conducta existenta in apropierea liniei CF pana la ansamblu care sa functioneze in regim de medie presiune. Diametrul acestei conducte va fi de 200 mm in lungime de cca. 500 ml. Pentru reducerea presiunii de la media presiune la redusa presiune se propune o statie de reglare amplasata pe terenul rezervat dotarii de gospodarie comunala. In incinta ansamblului de locuinte se propune o retea de distributie care sa functioneze in regim de presiune redusa si care sa urmareasca configuratia stradala a ansamblului. . Aceasta retea va fi de 100 - 250 mm si va avea o lungime total de cca. 20 km. 3.4.7. Gospodarie comunala Evacuarea deseurilor menajere se va face, pe baza de contract, de catre societati de salubritate specializate. Prin PUZ sunt prevazute suprafetele necesare organizarii unor puncte de precolectare a deseurilor menajere.

3.5. PROTECIA MEDIULUI In proiectul infrastructurii de transport si utilitati suprafata verde este reprezentata de plantatiile de aliniament, cu rol de protectie, care pe o lungime de 1600m, au suprafata de 25000 mp, respectiv 15% din suprafata studiata. 3.6. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLIC In cazul prezentului PUZ, n atenia administraiei publice locale se afl: a.- organizarea circulaiei locale in interiorul si in jurul amplasamentului; b.- asigurarea acceselor carosabile spre amplasamentul ansamblului rezidential Henri Coanda si retelele pentru utilitati. In cazul parcelelor in posesia persoanelor fizice/ juridice vor fi efectuate expropieri de utilitate publica pentru a putea realiza infrastructura de transport si utilitati, dupa cum urmeaza: - suprafata zonei de studiu = 16ha - expropriere de utilitate publica etapa 1 (realizare canal colector) = 6311mp - expropriere de utilitate publica etapa 2A (ANL realizare drum de legatura) = 7818mp
11

3.7 . CONCLUZII Cerine ale temei Pe zona studiat au fost stabilite: - Rezolvarea circulatiilor majore si locale adiacente Drumului Nisipoasa Strada Avionului pana la strada Av Al. Serbanescu - Rezolvarea infrastructurii de utilitati pentru ansamblul residential Msuri n continuare In vederea realizrii investiiei se consider necesar: - realizarea proiectului colectorului principal pe axa nord sud spre colectorul C1/350 - realizarea ridicarilor topo in vederea intocmirii documentatiei de expropriere in interes public.

Oct. 2012

Intocmit: Arh. Mihai Eftenie

12

S-ar putea să vă placă și