Sunteți pe pagina 1din 4

.

MICROSCOPUL METALOGRAFIC

Aparatura principal de lucru utilizat la efectuarea analizei microscopice este constituit din microscopul metalografic (micros = mic i skopein = a observa). Microscopul este un aparat care permite obinerea unei imagini mrite a obiectului examinat, permind distingerea ct mai multor detalii. Puterea de mrire este data de produsul dintre puterea de mrire a obiectivului i cea a ocularului, de exemplu 50 X . 10 X = 500 X. Microscopul metalografic se utilizeaz pentru examinarea suprafeelor fin lefuite, a probelor pregtite n prealabil, n scopul punerii n evidena a fazelor cristaline, a formei, a dispunerii cristalelor etc. Microscopul folosit n metalografie poate fi : optic (cu putere de mrire de 50 X ... 2 000 X, prin reflexie) ; electronic (cu putere de mrire 5 000 X ... 250 000 X, cu sursa de electroni) folosit n institutele de cercetri. Microscopul metalografic optic se compune din : corpul microscopului ; sistemul de iluminare ; sistemul optic mpreun cu dispozitivul de fotografiere; sistemul mecanic de reglare. Principiul de funcionare a unui microscop metalografic optic simplu este prezentat n fig. 11. Razele luminoase, de la sursa de lumin 1, cad pe oglinda 2, apoi se reflect pe suprafaa probei 3, aezat pe masa Fig. 11. Schema microscopului, ce poate fi deplasat n sus, n jos sau pe unui microscop orizontal cu ajutorul unui dispozitiv de deplasare rapid i metalografic. precis. De aici imaginea format pe obiectivul 4 este transmis prin prisma 5, la ocularul 6, prin care ajunge la ochiul observatorului. Microscoapele mai mari sunt prevzute cu mai multe obiective i oculare, cu diferite mriri, pentru ca printr-o combinare, s se poat obine mririle necesare. Raportul dintre mrimea imaginii obinute i a obiectivului se numete scar de mrire. De exemplu, dac imaginea este de 300 de ori mai mare dect proba cercetat, se spune c scara este de mrire 300 : 1 sau 300 X. Datorit faptului c materialul metalic este opac, la microscopul metalografic examinarea se realizeaz prin reflexia luminii pe suprafaa probei, lustruit ca oglinda.

Dac pe aceast suprafa se trimite un fascicul de raze luminoase, acestea se reflect uniform, imaginea fiind uniform i luminoas (fig. 12, a). n cazul n care proba prezint defecte (fisuri, crpturi, poroziti etc.) ale suprafeei pregtite, ele vor aprea ntunecate, nchise la culoare, deoarece nu reflect lumina (fig. 12, b).

Fig.12. Reflectarea razelor luminoase a b c Prin atacul chimic, pe suprafaa probei metalografice apar adncituri, datorit faptului c reactivii atac mai uor marginile microcristalelor n cazul soluiilor solide (ferit, austenit) i devin mai ntunecate, iar la amestecurile mecanice (perlit, ledeburit) i compuii definii (cementita) atac mai greu i rmn n relief, deci apar mai luminoi (fig. 12, c). n acest fel se formeaz o imagine alb-negru, cu nuane intermediare, care reproduc exact microstructura materialului metalic. Microscoapele metalografice optice pot fi dup forma constructiv : verticale, folosite pentru controlul metalografic n laboratoare (MIM 6 ; MIM 7 ; MC 1 ; MC 2 ; Zeiss Epityp etc.) ; orizontale, folosite pentru cercetare (MIM 3 ; Zeiss Neophot 1 ; Zeiss Neophot 2 etc). n figurile 13 i 14, a i b sunt reprezentate diferite tipuri de microscoape metalografice optice.

Fig.14.

a) 1

Zeiss Neophot

Fig.13. Microscop tip IOR

b) Zeiss Neophot 2 Microscopul metalografic Cercetarea structurii probelor metalice se face la microscopul metalografic in lumina reflectata. Indiferent de tipul constructiv, microscopul metalografic este format

din: sistemul optic, sistemul de iluminare cu accesoriile de fotografiat si sistemul mecanic de reglare. Modul de formare al imaginilor n microscop este urmtorul: obiectivul formeaz o imagine mrita reala i rsturnat. Aceast imagine este mrita mai departe de ocular i ea poate fi observat fie direct cu ochiul, fie proiectnd-o pe un geam mat sau pe o plac fotografic. Sistemul optic se compune din: ocular, obiectiv, prisma si oglinzi. Att obiectivul ct si ocularul sunt formate din lentile, iar in ansamblu se comporta ca un sistem pozitiv si convergent. Obiectivul are o lentil plan-convex, care determin puterea sa de mrire i o serie de lentile secundare care au ca scop eliminarea defectelor care apar cu ocazia trecerii razelor de lumina prin lentila frontal. Inerent construciei, o lentil prezint o serie de imperfeciuni care provoac aberaia de sfericitate. Aberaia cromatic se datoreaz dispersiei si refraciei neegale a diverselor lungimi de unda formate la trecerea razei printr-o lentila pozitiva. Obiectivele acromatice sunt construite pentru corectarea prii centrale a spectrului si anume galben-verde, iar cele apocromatice pentru corectarea ntregului spectru. Obiectivele apocromatice se ntrebuineaz la mriri mari, cu orice filtre si orice material fotografic. Ele prezint o important aberaie sferic, de aceea se recomanda folosirea lor mpreun cu oculare de compensaie. Ocularele mresc imaginea primar dat de obiectiv si corecteaz unele erori optice. Ocularele pot fi: obinuite, de compensaie, de proiecie. Cele obinuite se folosesc mpreuna cu obiectivele acromatice, cele de compensaie cu obiectivele apocromatice, iar cele de proiecie se utilizeaz la fotografiere. Cele mai importante caracteristici ale microscopului metalografic sunt: puterea de mrire, apertura, puterea de separare, adncimea de ptrundere si planeitatea imaginii cmpului. Puterea de mrire este o proprietate caracteristica obiectivului. Imaginea data de obiectiv este apoi mrita de ocular. Puterea de mrire a microscopului este data de produsul puterilor de mrire ale ocularului si obiectivului: Apertura sau deschiderea numeric caracterizeaz puterea de strngere a razelor de ctre lentilele folosite. Pe montura obiectivului este gravata valoarea aperturii. Puterea de separare , d , reprezint fineea redrii detaliilor de ctre microscop, fiind distanta minima dintre 2 puncte din obiect, care apar ca 2 puncte distincte din imagine. Iluminarea verticala poarta denumirea de iluminare in cmp luminos (deoarece adnciturile de pe un obiect perfect plan apar ntunecate), iar cea oblic, in cmp ntunecos (deoarece razele reflectate de suprafeele plane ies in afara tubului microscopic, iar denivelrile apar luminoase). In metalografie se utilizeaz in general iluminarea in cmp luminos. Iluminarea vertical se poate realiza prin prisma cu reflecie total, fie prin lame cu fee paralele. Folosirea lamei cu fee paralele permite utilizarea ntregului cmp de observaie.