Sunteți pe pagina 1din 5

58.

Partile procesului penal parte n proces persoane care n procesul penal exercit funcii de acuzare sau aprare n baza egalitii n drepturi i a principiului contradictorialitii; partea aprrii persoane abilitate prin lege s efectueze activitate de aprare (bnuitul, nvinuitul, inculpatul, partea civilmente responsabil i reprezentanii acestora); partea acuzrii persoane abilitate prin lege s efectueze sau s cear efectuarea urmririi penale (procurorul, organul de urmrire penal, precum i partea vtmat, partea civil i reprezentanii acestora); Procurorul este persoana care, n limitele competenei sale, exercit sau, dup caz, conduce n numele statului urmrirea penal, reprezint nvinuirea n instan, exercit sau, dup caz, conducei alte atribuii prevzute de prezentul cod. Procurorul care particip la judecarea cauzei penale are funcie de acuzator de stat n cursul judecrii cauzei, procurorul reprezint nvinuirea n numele statului i prezint n edina de judecat probele acumulate de organul de urmrire penal.Procurorul este n drept s declare apel sau recurs mpotriva hotrrilor judectoreti pe care el le consider ilegale sau nentemeiate.Procurorul General i adjuncii lui snt n drept s atace pe ci extraordinare de atac hotrrile judectoreti rmase definitive pe care le consider ilegale sau nentemeiate. n cadrul procesului penal, procurorul poate fi asistat de un consultant Organul de urmrire penal i atribuiile lui (1) Urmrirea penal se efectueaz de ctre ofierii de urmrire penal desemnai ai organelor de urmrire penal prevzute n art.56. (2) Organele de urmrire penal efectueaz sau dispun aciuni de urmrire penal n condiiile prezentului cod. (3) Organul de urmrire penal are, de asemenea, obligaia de a lua toate msurile necesare pentru prevenirea i curmarea infraciunii. (4) Dac exist indici ai infraciunii, organul de urmrire penal, concomitent cu nregistrarea sesizrii despre aceasta, pornete procesul de urmrire penal i, cluzindu-se de dispoziiile prezentului cod, efectueaz aciuni de urmrire penal n vederea descoperirii ei i fixrii probelor care confirm sau infirm svrirea infraciunii, ia msuri n vederea asigurrii aciunii civile sau a unei eventuale confiscri a bunurilor dobndite ilicit. (5) Organul de urmrire penal anun imediat procurorul despre infraciunea svrit i despre nceperea aciunilor de urmrire penal. Victima (1) Se consider victim orice persoan fizic sau juridic creia, prin infraciune, i-au fost aduse daune morale, fizice sau materiale. Victima are un interes n cadrul procesului penal i este interesat n rezultatele acestuia. (2) Victima are dreptul ca cererea sa s fie nregistrat imediat n modul stabilit, s fie soluionat de organul de urmrire penal, iar dup aceasta s fie informat despre rezultatele soluionrii. (3) Victima beneficiaz de asemenea de urmtoarele drepturi: 1) s primeasc de la organul de urmrire penal certificat despre faptul c ea s-a adresat cu cerere sau o copie de pe procesul-verbal despre cererea oral;

2) s prezinte documente, obiecte i alte mijloace de prob pentru confirmarea cererii sale; 3) s se adreseze cu o cerere suplimentar; 4) s fie informat, la cerere, de ctre organul de urmrire penal, procuror sau, dup caz, de ctre instana de judecat despre soluionarea plngerii sale, despre toate hotrrile adoptate care se refer la drepturile i interesele sale; s primeasc gratuit, la solicitare, copii de pe acestea, precum i de pe hotrrea de ncetare sau de clasare a procesului penal n cauza respectiv, de nencepere a urmririi penale, copia de pe sentin, decizie sau de pe o alt hotrre judectoreasc definitiv; Parte vtmat este considerat persoana fizic sau juridic creia i s-a cauzat prin infraciune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscut n aceast calitate, conform legii, cu acordul victimei. Minorul cruia i s-a cauzat prejudiciu prin infraciune va fi considerat parte vtmat fr acordul su Parte civil este recunoscut persoana fizic sau juridic n privina creia exist suficiente temeiuri de a considera c n urma infraciunii i-a fost cauzat un prejudiciu material sau moral, care a depus la organul de urmrire penal sau la instana de judecat o cerere de chemare n judecat a bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau a persoanelor care poart rspundere patrimonial pentru faptele acestuia. Bnuitul este persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o infraciune pn la punerea ei sub nvinuire. Persoana poate fi recunoscut n calitate de bnuit prin unul din urmtoarele acte procedurale, dup caz: procesul-verbal de reinere;ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de libertate;ordonana de recunoatere a persoanei n calitate de bnuit. nvinuitul este persoana fizic fa de care s-a emis, n conformitate cu prevederile prezentului cod, o ordonan de punere sub nvinuire. nvinuitul n privina cruia cauza a fost trimis n judecat se numete inculpat. Aprtorul este persoana care, pe parcursul procesului penal, reprezint interesele bnuitului, nvinuitului, inculpatului, i acord asisten juridic prin toate mijloacele i metodele neinterzise de lege. Aprtorul nu poate fi asimilat de ctre organele de stat i persoanele cu funcie de rspundere cu persoana interesele creia le apr i cu caracterul cauzei penale care se examineaz cu participarea lui.n calitate de aprtor n procesul penal pot participa:avocatul;alte persoane abilitate prin lege cu atribuii de aprtor;

59.Fazele facultative ale procesului penal sunt: examinarea cauzei in urma exercitarii cailor ordinare de atac ( in apel si recurs ); examinarea cauzei in urma exercitarii cailor extraordinare de atac ( recursului in anularea si revizuirea procesului ).Art.274 din CPP reglementeaza modul de incepere al urmaririi penale.Urmarirea penala consta in faptul efectuarii actelor procesuale si de investigare operativa de catre organele de urmarire penala in scopul stabilirii circumstantelor cauzei, administrarii si verificarii probelor, identificarii persoanelor vinovate de savarsirea infractiunii se intocmeste rechizitoriul, care se confirma de procuror si cauza se transmite in judecata, avand efectul deferirii inculpatului justitiei.Judecarea cauzei in prima instanta este a doua faza a

procesului, acre incepe o data cu sesizarea instantei si cuprinde toate activitatile procesuale desfasurate fondului cauzei. Faza data este recunoscuta ca fiind principala in procesul penal datorita examinarii de catre instanta de judecata a probelor administrate de catre parti in conditii de contradictorialitate solutionand conflictul de drept penal prin constatarea vinovatiei persoanei prin sentinta de achitare. Momentul final al fazei judecarii cauzei in prima instanta este pronuntarea sentintei.Judecarea cauzei in urma examinarii cailor ordinare de atac este o faza facultativa, care poate urma dupa judecarea cauzei in prima instanta, dar, in esenta, poate fi considerata tot judecarea cauzei penale sau examinarea dosarului de catre judecatori in cazul cand partile , procurorul si alti participanti nu sunt satisfacuti de solutia data de instanta de fond si atac hotararea in caza cu apel sau recurs, initiind un control judecatoresc ierarhic superior sub aspecte de fapt si de drept, pentru repararea erorilor judiciare. Apelul si recursul sunt doua cai ordinare de atac exercitate de titularii acestui drept impotriva hotararea nedefinitive, cauza parcurgand judecarea in apel la instanta superioara cu solutia data de instanta in apel.In unele cazuri prevazute de lege, cand hotararilor instantei de fond cu pot fi atacate cu apel, cauza penala poate parcurge doar judecarea in recurs, existand in acest sens o singura cale ordinara de atac; nefolosirea cailor de atac in termene prevazute de lege implica intrarea in vigoare a hotararilor judecatoresti, care sunt executorii.Executarea hotararilor judecatoresti este o faza obligatorie a procesului penal, care incepe o data cu ramanerea definitiva a hotararilor judecatoresti si cuprinde activitatile instantei de judecata de punere in aplicare a acestora. Precum si solutionarea unor chestiuni aparute in timpul si dupa executarea pedepselor penale. Astfel, in faza data instanta solutioneaza chestiunile privind amanarea executarii sentintei, eliberarea de pedeapsa din cauza bolii, executarea sentintei in cazul cand exista si alte sentinte neexecutate, de asemenea, solutioneaza cererile de stingere si reabilitare inainte de termen, precum si alte chestiuni ( art.569 CPP).Examinarea cauzei penale in urma exercitarii cailor extraordinare de atac este o faza facultativa a procesului penal care se poate desfasura. In functie de existenta unor imprejurari deosebite, impotriva hotararilor judecatoresti definitive, pentru a corecta eventualele erori din activitatea jurisdictionala anterioara. Caile extraordinare de atac in procesul penal Republicii Moldova sunt in anularea si revizuirii procesului. Structura arata fazele si etapele procesului civil. Procesul civil parcurge 2 faze :- faza judecatii ;- faza executarii silite a hotaririi judecatoresti.Faza judecatii se face in fata instantei de fond, dar care poate fi urmata de solutionarea pricinii in apel si recurs.Faza ezecutarii silite a hotaririi judecatoresti include activitatea executorilor judecatoresti.Etapele fazei judecatii:- intentarea procesului civil;- pregatirea pricinii pentru dezbaterile judiciare;dezbaterea cauzei in fond;solutionarea pricinii in apel si recurs;solutionarea cauzei ca urmare a inaintarii a unei cereri de revizuire.Nu e obligatoriu ca procesul civil sa parcurga toate etapele, caci caile de atac se exercita la dorinta partilor. Din acest motiv in literatura de specialitate primele trei etape au fost numite obligatorii, iar celelalte facultative. Se poate intimpla ca un litigiu sa parcurga de mai multe ori aceiasi etapa.

67.Drepturile Ministerului Justitiei Ministerul este nvestit cu urmtoarele drepturi: a) s solicite i s primeasc de la autoritile publice, de la instituii tiinifice i de nvmnt avize asupra proiectelor de acte normative i altor documente, elaborate de Minister; b) s antreneze la elaborarea proiectelor de acte normative n domeniile de competen (inclusiv prin contract) experi, consilieri, consultani din ar i de peste hotare; c) s dea explicaii i recomandri autoritilor publice privind tehnica elaborrii proiectelor de acte normative; d) s organizeze i s participe la diverse ntruniri, conferine n domeniile de activitate; e) s presteze servicii juridico-informaionale contra plat persoanelor juridice i fizice; f) s prezinte Guvernului propuneri cu privire la numirea autoritilor publice concrete n calitate de organe responsabile de elaborarea proiectelor de acte normative, inclusiv a unor proiecte de acte normative ce urmeaz a fi elaborate pentru executarea hotrrilor Curii Constituionale. 71.Suspendarea contractului individual de munca Suspendarea contractului individual de munc poate interveni n circumstane ce nu depind de voina prilor, prin acordul prilor sau la iniiativa uneia dintre pri. (2) Suspendarea contractului individual de munc presupune suspendarea prestrii muncii de ctre salariat i a plii drepturilor salarial (salariu, sporuri, alte pli) de ctre angajator. (3) Pe toat durata suspendrii contractului individual de munc, drepturile i obligaiile prilor, n afar de cele prevzute la alin.(2), continu s existe dac prin actele normative n vigoare, prin conveniile colective, prin contractul colectiv i prin cel individual de munc nu se prevede altfel. (4) Suspendarea contractului individual de munc, cu excepia cazurilor prevzute la art.76 lit.a) i b), se face prin ordinul (dispoziia, decizia, hotrrea) angajatorului, care se aduce la cunotina salariatului, sub semntur, cel trziu la data suspendrii. Contractul individual de munc se suspend n circumstane ce nu depind de voina prilor n caz de: a) concediu de maternitate; b) boal sau traumatism; d) carantin; e) ncorporarea n serviciul militar n termen, n serviciul militar cu termen redus sau n serviciul civil; e1) detaare; f) for major, confirmat n modul stabilit, ce nu impune ncetarea raporturilor de munc; g) trimitere n instana de judecat a dosarului penal privind comiterea de ctre salariat a unei infraciuni incompatibile cu munca prestat, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti;

h) omiteri, din vina salariatului, a termenului de trecere a controlului medical; i) depistare, conform certificatului medical, a contraindicaiilor care nu permit ndeplinirea muncii specificate n contractul individual de munc; j) cerere a organelor de control sau de drept, conform legislaiei n vigoare; k) prezentare la locul de munc n stare de ebrietate alcoolic, narcotic sau toxic, constatat prin certificatul eliberat de instituia medical competent sau prin actul comisiei formate dintr-un numr egal de reprezentani ai angajatorului i ai salariailor; l) aflare n grev, declrat conform prezentului cod; m) stabilire pe termen determinat a gradului de invaliditate ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale; precum i n) n alte cazuri prevzute de legislaia n vigoare. Contractul individual de munc se suspend prin acordul prilor, exprimat n form scris, n caz de:a) acordare a concediului fr plat pe o perioad mai mare de o lun; b) urmare a unui curs de formare profesional sau de stagiere cu scoaterea din activitate pe o perioad mai mare de 60 de zile calendaristice; c) omaj tehnic; d) ngrijire a copilului bolnav n vrst de pn la 10 ani; e) ngrijire a copilului invalid; f) n alte cazuri prevzute de legislaia n vigoare. Contractul individual de munc se suspend din iniiativa salariatului n caz de: a) concediu pentru ngrijirea copilului n vrst de pn la 6 ani; b) concediu pentru ngrijirea unui membru bolnav al familiei cu durata de pn la un an, conform certificatului medical; c) urmare a unui curs de formare profesional n afara unitii, potrivit art.214 alin.(3); d) ocupare a unei funcii elective n autoritile publice, n organele sindicale sau n cele patronale; e) condiii de munc nesatisfctoare din punctul de vedere al securitii i sntii n munc; precum i f) din alte motive prevzute de legislaie. Contractul individual de munc poate fi suspendat din iniiativa angajatorului: a) pe durata anchetei de serviciu, efectuate n condiiile prezentului cod;