Sunteți pe pagina 1din 4

RAPORT DE PRACTICA

Radulescu Andreea Daniela Facultatea de Psihologie si Stintele Educatiei, Universitatea Bucuresti An 2, Grupa 1, Seria 1
1 Cabinetul de psihologie unde am efectuat stagiul de practica se numeste Zaharia & Asociatii, cu sediul in Bucuresti, B-dul Libertatii Nr. 12, Bl.113, Sc.3, Ap.67, Sector 4. Aceasta este o societate civila atestata si acreditata de catre Colegiul Psihologilor din Romania, acordand servicii de testare si evaluare psihologica, consiliere psihologica calificata, servicii de psihologie n domeniul transporturilor, a psihologiei muncii si organizationale, servicii de psihologie clinica si alte servicii medicale si profesionale. In cadrul serviciilor de psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, societatea acorda variate modalitati de terapie: individuala, de cuplu, de familie si terapie de grup. Societatea Zaharia & Asociatii a fost infiintata la initiativa a patru asociati, cu totii fiind psihologi atestati cu libera practica. Competentele detinute de catre cei patru psihologi, membrii fondatori, acopera urmatoarele specialitati: psihologia muncii si organizationala, psihologia transporturilor, psihologie clinica si psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale. In acest stagiu de practica, efectuat intre 26 octombrie 2009 - 14 ianuarie 2010, sub indrumarea doamnei psiholog Corina Mihaela Zaharia, am avut ocazia sa interactionez cu modalitatile de lucru dintr-un cabinet de psihologie, sa completez teste si sa invat sa le interpretez; de asemenea, am aflat informatii despre modalitatile de evaluare din psihologia clinica si medicina muncii, cat si care sunt datele pe care trebuie sa le cuprinda un registru de examinare. Pentru efectuarea unei evaluari standard intr-un cabinet psihologic, persoana examinata trebuie sa semneze un contract de prestari servicii psihologice, caruia i se acorda un numar alocat. Declaratia cuprinsa in fisa de evaluare psihologica trebuie sa ateste ca persoana nu a consumat bauturi alcoolice, ca nu a trecut recent prin experiente traumatice care sa afecteze examinarea si ca a luat la cunostiinta care sunt procedurile. Probele efectutate sunt de tip creion-hartie si pe calculator, acestea relevand aspecte ce tin de aptitudini, de performanta, de personalitate sau proiective. Informatiile astfel obtinute sunt obiective si cuantificabile si, de asemenea, usor de obtinut, intr-un timp relativ scurt. Alte proceduri folosite sunt interviul si observatia subiectului in timpul examinarii. Apoi se realizeaza anamneza finala si rezultatele testarii, acestea fiind confidentiale. Cel mai adesea, evaluarea psihologica se realizeaza in vederea eliberarii de avize pentru pentru obtinerea permisului de conducere auto, pentru angajarea/confirmarea pe diverse posturi, pentru obtinerea permisului de port-arma, cat si rapoarte si profiluri psihologice pentru alte examene psihologice obligatorii. 2 In ceea ce priveste domeniul clinic, o persoana poate sa vina direct sau la trimiterea medicului psihiatru, de familie sau la trimiterea altor specialitati medicale. Daca este trimisa de un medic psihiatru si are contract cu psihologul sau individual cu casa de asigurari, atunci serviciul medical este acoperit financiar de casa de asigurari. In domeniul medicinii muncii, medicul intra in colaborare cu psihologul si face evaluare de munca. Aceasta se aplica si in transporturi si securitate nationala. La momentul examinarii psihologice, persoana trebuie sa ia la cunostiinta legea 319 si hotararea de guvern. De asemenea, psihologul are o norma maxima de opt testari pe zi, deoarece astfel sporeste calitatea examinarii, diminuand probabilitatea ca aceasta sa fi fost realizata superficial, in

graba. De cele mai multe ori, intre probele colective (creion-hartie) si probele pe aparate se ia o pauza, apoi se continua cu proba finala, anamneza. Un registru realizat dupa examinarea propriu-zisa cuprinde: un numar de ordine, numele si prenumele subiectului, C.N.P.-ul acestuia, scopul/motivul examinarii, unitatea sau medicul care a facut trimiterea, rezultatele examinarii, data cand aceasta a avut loc, numele examinatorului si observatii (aici sunt mentionate detalii cum ar fi daca a fost eliberata chitanta sau factura, daca avizul a fost inmanat personal etc). Am avut de asemenea ocazia sa completez si sa aflu cum se interpreteaza anumite chestionare si sa particip la cateva probe pe calculator. Unul dintre testele despre care am invatat este Chestionarul P.A., realizat de Schmiescheck pentru a depista tendintele accentuate de personalitate, din punct de vedre clinic. Din itemi reies anumite comportamente, care corespund unor tendinte specifice. Tendinta accentuata este o trasatura de personalitate care este atat de puternica, incat diferentiaza clar subiectul fata de ceilalti si il individualizeaza prin comportamente mai mult sau mai putin adaptative. Validitatea testului se face numai dupa criteriul continutului intern si are 88 de itemi, putand fi aplicat numai pe subiecti cu varste incepand de la 16 ani. Testul are zece scale, si anume: demonstrativitate, hiperexactitate, hiperperseverenta, nestapanire, hipertimie (optimism), distimie (depresie), ciclotimie (schimbari de dispozitie), exaltat, anxios, emotiv (labil emotional). Scorul se calculeaza luand fiecare item in parte, fiind semnificative raspunsurile cu Nu la itemii: 5, 12, 25, 31, 34, 46, 51, 53, 59 si 65. In rest, sunt considerate semnificative raspunsurile cu Da, pentru care se acorda cate un punct. Se vor lua in considerare scorurile care depasesc 18 puncte (limita dintre normal si patologic). Astfel, scorurile mai mici de 12 sunt interpretate ca indicatori ai tendintei spre accentuarea respectivelor trasaturi in comportament, in timp ce scorurile mai mari de 18 scot la iveala tendinte severe prezente in comportament. Nu exista o normare 3 propriu-zisa a testului, dar prin ponderare, cota maxima cu semnificatia de accentuare a respectivului aspect este aceeasi (24) in ordine descendenta. Valoarea 12 reprezinta limita de la care putem diagnostica o tendinta in comportament. Alte teste creion-hatie despre care am avut ocazia sa invat sunt: chestionarul Lazarus, inventarul de depresie Beck, testul Cattel, proba de calcul Kraepelin, testul semnale (A.D.S. atentie distributiva), chestionarul R.D.E. pentru reactivitate si dinamica emotionala. Acesta din urma contine 75 de intrebari la care subiectul trebuie sa raspunda cu Da sau cu Nu. Grila de corectie a chestionarului R.D.E. cuprinde cinci scale: Minciuna (M), Energie nervoasa (Eg), Mobilitate nervoasa (Mn), Forta inhibitiei (Fi), Reactivitate si dinamica emotionala (RDE). Daca punctajul obtinut pentru M. depaseste scorul de 16, acesta releva o tendinta puternica spre minciuna si disimulare, iar un scor peste 12 pentru Eg. denota forta crescuta a excitatiei. Scorul de peste 12 la Mn este unul ridicat, insemnand mobilitate nervoasa buna, in timp ce un scor peste 11 denota forta crescuta a inhibitiei. Un punctaj de peste 24 pentru RDE poate insemna emotivitate scazuta, rezistenta crescuta la stress si un echilibru emotional bun. Interpretarea acestui chestionar se face prin raportarea la medie si abatere standard, pentru cele cinci scale. Astfel, pentru M, norma medie este 7 - 13; un scor mai mare de 13 poate indica tendinta accentuata spre minciuna, ceea ce face ca chestionarul sa devina irelevant, insa daca punctajul este mai mic de 7, acesta are relevanta semnificativa. Pentru Eg., norma medie este 7 - 10; un scor mai mare de 10 poate releva forta crescuta a excitatiei, in timp ce mai putin de 7 puncte pot indica slabiciune nervoasa, rezistenta scazuta la solicitari intense si de lunga durata, la situatii stresante si predispozitie spre neurastenie. Pentru scala Mn, norma medie este de 5,5 8,5, un scor mai mare de 9 putand sa arate instabilitate ideativa, motorie si emotionala, capacitate de concentrare in timp redusa si tendinta spre superficialitate, iar un scor sub 5 semnifica reactivitate scazuta, grad de inhibitie crescut si initiativa si promptitudine redusa. Norma medie pentru scala Fi este 8 - 11; un scor

mai mare de 11 poate insemna ca subiectul este hiperprudent, avand astfel reactii excesiv de intarziate (promptitudine redusa), praguri senzoriale crescute, indiferenta sau aplatizare emotionala, in timp ce un scor mai mic de 8 poate indica o impulsivitate exagerata, mecanisme de autocontrol mai slabe si dificultati de echilibrare in situatii tensionate, afectogene. Pentru RDE, ultima scala masurata, insa si una dintre cele mai importante, norma medie se incadreaza intre 10,5 - 15,5. Un scor peste 16 este un indicator pentru emotivitate scazuta, rezistenta rescuta la stress si un echilibru emotional bun, in schimb un scor mai mic de 10 poate fi semn al unui echilibru emotional fragil, denota instabilitate; astfel predomina 4 efectul astenic, dezorganizator al emotiilor asupra comportamentului si trairilor, tensiune emotionala si anxietate crescuta, predispozitie la tulburari nevrotice si psihotice, cat si sensibilitate emotionala. S-a constatat ca valoriile medii pentru lotul de subiecti cu tulburari nevrotice diagnosticate sunt urmatoarele: M = 9; Eg = 4; Mn = 5,5; Fi = 4,7; RDE = 7. In urma autoaplicarii chestionarului R.D.E. pentru reactivitate si dinamica emotionala, am obtinut urmatoarele scoruri: M = 5; Eg = 6; Mn = 9; Fi = 10; RDE = 12. De aici reiese ca acest chestionar are o relevanta semnificativa ( M mai mic de 7) si poate continua interpretarea sa. Energia nervoasa este usor sub medie, putand fi semn al unei slabiciuni nervoase, cat si al rezistentei mai scazute la situatii stresante. Scorul pentru mobilitatea nervoasa este peste medie, ceea ce poate fi indicator al unei capacitati de concentrare in timp redusa si al unei tendinte catre superficialitate. Punctajele pentru forta inhibitiei si RDE se incadreaza in medie, ceea ce poate insemna, pe de-o parte, lipsa de impulsivitate, autocontrol bun, reactii emotionale normale si echilibru emotional. Am avut de asemenea tema sa interpretam raspunsurile unei fetite de 8 ani, dupa modelul fabulelor Duss si Blacky, enunturile fiind urmatoarele: 1. se duce unul la mama si unul la tata si cheama pe amandoi (si pe M si pe T) intr-un alt copac. 2. pentru ca nu-i place sa stea la munti. 3. a plecat de acasa pt ca s-a suparat pe M lui pt ca nu-i mai dadea lapte. 4. o cartita. 5. un copil mai mare. 6. sora mai mica s-a jucat cu el si l-a stricat. 7. o sa i-l dea. 8. pt ca si-a adus aminte ca are ceva de facut (T). 9. sa se spele pe maini. 10. ca l-a mancat un monstru. Din raspunsurile fetitei, reiese ca aceasta este atasata de ambii parinti si ca nu este geloasa pe relatia dintre parintii ei. Ea nu are complexul intarcarii, insa are un usor complex de rivalitate fraterna, dar nu se incadreaza in patologic. La intrebarea numarul 4, raspunsul este usor ambiguu, deoarece copilul a denumit un animal, ceea ce poate insemna ca acesta refuza sa accepte moartea unui om, poate a unei persoane dragi si prefera sa o transpuna in lumea animala. Apoi reiese o posibila teama de autoritate, insa nu denota angoasa sau tendinta catre autopedepsire si nici nu da dovada de complexul castrarii. Copilul nu are un 5 caracter posesiv sau obsesiv, dand dovada posibil de respectare a autoritatii (in cazul acesta, a autoritatii mamei) si/sau fire generoasa. Nu reiese prezenta complexului lui Oedip, fetita oferind un raspuns caracterizant pentru o familie normala. La intrebarea numarul 9, copilul a oferit un raspuns banal, o situatie obisnuita de viata, si cu toate ca se incadreaza in limitele normalului, nici nu reies temerile sau dorintele sale, asadar nu se atinge scopul acestei fabule. Ultimul raspuns are scopul de a le controla pe celelalte si intr-adevar, reiese din nou ca fetita nu sufera de complexe severe si ca nu are probleme in stadiul sau de dezvoltare.

Am avut de asemenea ocazia sa efectuez testul Luscher pe calculator. Acesta se mai numeste si testul culorilor si este de tip proiectiv. Teoria doctorului Max Luscher, cel ce a creat testul, este ca semnificatiile culorilor sunt adanc inradacinate in psihicul uman, si acestea provin din timpuri stravechi. Lumina zilei, perceputa printr-un galben deschis, semnifica un nou inceput, spre deosebire de albastrul inchis sau negrul noptii, ce aducea cu ea teama de necunoscut. De aceea, dupa dr. Luscher, albastrul inchis este culoarea "linistii si a pasivitatii" iar galbenul deschis culoarea "sperantei si activitatii". Rosul, in special tonul mai inchis, spre maro, era asociat cu culoarea sangelui si de aceea avea legatura cu vanatoarea si agresiunea. Verdele specific vegetatiei reprezenta asigurarea hranei, precum si diversele medicamente naturiste. De aceea era asociat cu apararea si grija de sine, fiind culoarea complementara rosului. Aceste patru culori, albastru, galben, rosu si verde, sunt culorile de baza in testul Luscher. Testul Luscher al culorilor are doua versiuni, cea completa si cea rapida. Cea extinsa contine 73 de culori avand 25 de nuante, necesitand 43 de alegeri. Varianta scurta a testului foloseste doar 8 culori, dar cu toate acestea poate arata cu o buna precizie zonele de stres si aspectele unice ale unei personalitati individuale. In afara culorilor de baza, celelalte culori auxiliare sunt violet, maro, gri si negru. In concluzie, aceasta experienta a fost foarte utila pentru evolutia mea ca psiholog, deoarece am putut sa interactionez direct cu modalitatile si cu stilul de lucru dintr-un cabinet psihologic. De asemenea, am avut ocazia sa aflu mai multe detalii despre activitatea generala a unui psiholog, despre indatoririle sale si demersurile pe care acesta trebuie sa le initieze pentru a obtine atestatul de libera practica. 6