Sunteți pe pagina 1din 65

CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A VIRUSULUI RUJEOLEI Virusul rujeolic este agentul causal.

El este prezent la omul bolnav n snge, n secreiile nazofaringiene i respiratorii, n elementele eruptive cutanate. Virusul nu se intalnete la persone sntoase, deoarece nu exist purtatori de virus rujeolic. Morfologie - virusul rujeolic este o particul sferic de 120 - 128m n diametru, cu mici proiecii aciculare de suprafa. Structural, conine o nucleocapsid, cu A.R.N i un nveli exterior constituit din lipide, glicoproteine i polipeptide. Infectivitatea este legat de acest nveli ca i de proprietile de hemaglutinare i hemoliz. Antigenul pentru reacia de fixare a complementului este prezent in nucleocapsid, iar anumite specificitai sunt date de inveli. Spre deosebire de alte virusuri nrudite, virusul rujeolic nu posed neuraminidaz. Exist un singur tip antigenic. Izolarea virusului rujeolic s-a fcut pe culturi de esuturi ( rinichi uman, sau de maimu ), utiliznd snge, sau splturile faringiene de la bolnavii de rujeol. Gazde receptive. Maimuta inoculata parenteral cu virus rujeolos face o boala asemanatoare cu a omului. Virusul poate fi izolat din sange, exudat faringian, recoltat in primele 24 de ore de la debut, pe culturi celulare din rinichi de maimuta sau om.

Virusul rujeolic a fost adaptat si la embrionul de gaina pe cale amniotica si la multiple tipuri de culturi celulare de om si maimuta. Dezvoltarea virusului in culturi se face lent in 6 8 zile si se duce la modificari citopatice caracteristice, celulele isi pierd conturul, apar vacuole si mase sincitiale cu numerosi nuclei (celule gigantice) iar intranuclear apar incluziuni acidofile. Structura antigenica.Virusul rujeolic poseda o activitate hemaglutinanta. Fenomenul este specific inhibat de serul antirujeolos. Virusul poseda si un antigen fixator de complement care poate fi pus in evidenta in lichidul supernatant al culturii de celule infectate cu virus, care reactioneaza specific cu serul de convalescent. Rezistena n mediu extern i la factorii fizici - virusul rujeolic este puin rezistent n mediul extern, mai ales la temperaturi ridicate. Rezist cteva saptmni la frigider i mai multe luni n stare ingheat la 150 sau- 790 C. La 370C i pierde jumatate din infeciozitate n 2 ore. La temperatura camerei i la umiditate sczut, rezist mai bine dar, pierde 50-70% din infeciozitate, n conditii de umiditate crescut. Este distrus repede de ultraviolete. Aciunea formolului (1/4000), timp de 4 zile la 370, duce la inactivarea virusului (pierderea complet a infeciozitaii). Virusul rujeolic nu este sensibil la nici un antibiotic.

morbilivirus virusul rujeolic

DEFINITIE

Este o boala acuta foarte contagioasa, specific umana, produsa de virusul rujeolic si caracterizata printr-o evolutie autolimitanta cu febra, exantem si enantem caracteristice, complicatii frecvente, severe si imunitate durabila dupa boala. Este cunoscuta de populatie sub numele de pojar, cori sau morbili.

4 ISTORICUL BOLII

Rujeola, boala cvasiobligatorie a copilului neimunizat, este grevata de un mare procentaj de mortalitate, mai ales prin complicatiile respiratorii si encefalitice, in special la malnutriti, dar care beneficiaza, in ultimii 30 de ani, de un vaccin cu o mare eficacitate si inocuitate. Introducerea campaniilor vaccinale in masa a fost acompaniata de scaderea spectaculoasa a morbiditatii, urmata de o cvasieradicare a bolii in tarile in care au dus o vasta campanie sustinuta de vaccinare, concomitent cu reducerea mortalitatii infantile la subiectii vaccinati. Rujeola este ecologic vorbind, un clasic exemplu de infectie virala autolimitanta, in fata careia gazda extrem de receptiva este practic descoperita. Prin incidenta sa, afectand 90% din populatia susceptibila de varsta prescolara, rujeola a fost privita in trecut ca un rau necesar al primei copilarii tot atat de frecvent ca durerile ce insotesc formarea dentitiei deciduale. Evolutia in general benigna - a bolii, aparitia complicatiilor dupa estomparea semnelor paognomonice ale maladiei, lipsa inregistrarii cazurilor au determinat subestimarea rujeolei ca problema de sanatate publica. Boala a evoluat diferit in diverse arii geografice, in raport cu nivelul social-economic al acestora. In opozitie cu relativa benignitate a rujeolei, caracteristica Europei si Americii de Nord, este bine cunoscuta severitata si mortalitatea acestei afectiuni in Africa, America Latina si Asia, unde boala 5 este responsabila, direct sau indirect, de moartea a peste un milion de copii anual, ceea ce corespunde la o letalitae de 10% in zonele rurale si 2 - 3% in zone urbane. In Romania, prima campanie nationala de imunizare antirujeolica s-a desfasurat in perioada 20 mai - 25 iunie 1979, uilizandu-se 1200000 de doze de

vaccin antirujeolic viu supraatenuat, fiind cuprinsa grupa de varsta 9 luni-4 ani. In trimestrele III si IV ale anului 1979, morbiditatea a scazut de peste 16 ori fata de anul 1978, iar grupa de varsta 1- 4 ani de peste 23 ori. Mortalitatea prin rujeola inregistrata in anul 1979, comparativ cu anul 1978, a scazut la jumatate de la 1,1/100000 locuitori, l a 0,62 cazuri. Cel mai bun mijloc de eliminare al rujeolei este acela de a avea o populatie imunizata, iar imunizarea universala care face parte din buna ingrijire a sanatatii trebuie efectuata prin programe de rutina si intensive la toate nivelurile. Programele de vaccinare a copiilor contra rujeolei la varsta de 15 luni, trebuie stabilite si mentionate in toate colectivitatile umane si deasemenea trebuie inclusi toti suspectii, indiferent de varsta. In anul 1984 s-au raportat in tarile in curs de dezvoltare care nu practica vaccinarea antirujeolica in masa, mai mult de 1,5 milioane copii morti cu rujeola si complicatiile ei. In programul OMS EPI (Expanded Programme on Immunization) s-a inclus combaterea prin vaccinarea a sase boli infectioase: difterie, tetanos, tertussis, polomielita, rujeola si tuberculoza care omoara 10mcopii pe glob la fiecare minut si handicapeaza inca 10. Rujeola este responsabila de 1/3 din aceste morti si sechele.

6 Patogenie

Poarta de intrare a virusului rujeolic este mucoasa nazofaringian i conjunctival. Unii autori au susinut c poarta de intrare a virusului ar fi numai mucoasa conjunctival ( copii receptivi la rujeol, pui n contact cu bolnavii de rujeol, nu au facut boala, dac li s-au aplicat ochelari, care acopereau

ntreaga regiune orbital sau dac li s-a instilat ser de convalescent n sacul conjunctival ). Dup patrunderea prin mucoas virusul ajunge n esuturile limfoide, unde se multiplic ( perioada de incubaie ). Virusul a putut fi izolat din snge, n aceast perioad, la maimue. Cnd s-a realizat o multiplicare maxim a virusului, acesta invadeaz sngele i organele, provocnd primele manifestari ale bolii. Virusul rujeolic se izoleaz n aceast perioada din snge, din secreii nazofaringiene i din urin. n snge, virusul rujeolic este localizat ndeosebi n leucocite, n care se i multiplic ( ceea ce ar explica leucopenia i modificrile cromozonice frecvente din rujeol ). n rujeol, se produc i alte modificari imunologice i metabolice. Astfel, n formele severe de rujeol s-a constatat o imunosupresie important ( mai ales a imunitaii celulare ), demonstreaz printr-o scdere a numrului de limfocite T, i scderea rezistenei la infecii bacteriene. Rujeola grav care apare frecvent la tropice, se insoete de o eliminare mai prelungit a virusului rujeolic i de prezena prelungit a celulei gigante (829 zile), fa de o durat medie de 6 zile n rujeola

7 obisnuit. Se consider c acest aspect revelator de gravitate se datorerte unei puternice deprimari a imunitaii celulare, la copiii cu malnutriie, ceea ce ar favoriza proliferarea viral i gravitatea bolii.

STATISTICI MEDICALE

Rujeola a fost de departe cea mai frecventa boala infectioasa, indicii de morbiditate in tarile in care inregistrarea s-a facut regulat si sistemic au ajuns la 1500 1600 ls 100 000 de locuitori.

Incidenta rujeolei in regiunea europeana in perioada 1980 -1991 inregistreaza un continuu declin, in 1991 fiind raportate 107 525 cazuri, ceea ce reprezinta o scadere de 7,7 ori fata de 1980. In Romania in perioada 1968 1978 (perioada dinaintea vaccinarii antirujeolice in masa) morbiditatea a variat intre 325,54 la 100 000 de locuitori (1968) si 738,93 la 100 000 de locuitori (1969), in restul anilor fiin in jur de 500 600 cazuri la100 000 de locuitori. Nivelul morbiditatii in anii epidemici a atins 600 750 de cazuri la 100 000 de locuitori, fata de 220 330 cazuri in anii interepidemici. Evolutia rujeolei in Romania dupa introducerea vaccinarii antirujeolice in 1979 prezinta urmatoarele caracteristici:
-

Scaderea morbiditatii de la 540,4 / 100 000 locuitori in 1978 l

avalori de sub 22/100 000 locuitori in perioadele interepidemice, adica o scadere de aproximativ 24,6 ori. Mentinerea periodicitatii multianuale cu aparitia unor epidemii la intervale din ce in ce mai lungi (de la un an la trei si apoi la patru ani) si cu reducerea incidentei in epidemie sub nivelul epidemiilor din perioada prevaccinala. 9 Amploarea acestor variatii epidemice tine de masa de receptiva Miniepidemiile de rujeola continua sa fie raportate cand grupuri cuprinsa, prin acumularea de noi generatii receptive. largi de susceptivili sunt reunite, in colectivitati inchise. Curba lunara si sezoniera a incidentei rujeolei in Romania a atins nivelul maxim in lunile de primavara (aprilie mai) cu 34,07% cazuri, 28.97% cazuri iarna, pe cand vara s-au inregistrat 21,325 din imbolnaviri, iar toamna 15,64%. Repartiatia pe grupe de varsta

Importanta particulara a varstei, in ceea ce priveste morbiditatea prin rujeola, este un fapt binecunoscut. Majoritatea cazurilor se situeaza in grupa 210 ani, morbiditatea fiind sensibil egala pentru cele doua subgrupe componente: 15 ani si 510 ani. Diverse statistici de pe glob consemneaza morbiditatea cea mai ridicata, de aproximativ 2 500/100 000, la grupepe 1-5 si 5-9 ani. Pana la 15 ani, rujeola apare la 98,84 5 dintre copii, un procent infim facand rujeola dupa aceasta varsta. In tarile in curs de dezvoltare, observatiile epidemiologice releva ca scaderea nivelului de trai se acompaniaza cu scaderea varstei contagiunii, rujeola afectand cu precadere, sugarii si copii. Formarea de colectivitati de copii mici (crese, gradinite) favorizeaza deplasarea morbiditatii spre aceste vaste, cazuri sub 2 ani si chiar sub 1 an, fiind frecvente ceea ce impune vaccinarea antirujeolica sub varsta de 1 an. 10 Sexul se pare ca nu joaca un rol important in incidenta bolii. In Romania in perioada 1978-1992 mortalitatea scade progresiv de la 1,17/100 000 de locuitori in 1978 an prevaccinal) la 0,03/100 000 de locuitori in 1992, adica scade de 39 de ori.

11

Tablou clinic Incubaia n medii este de 10 zile (cu variaii ntre 8 i 11 zile), fiind una din perioadele de incubaie cele mai fixe. Poate fi prelungit pn la 21-28 de zile, dac n cursul acestei perioade s-a administrat gammaglobulin. a) Perioada de invazie ( stadiul preeruptiv, perioada cataral ). Aceast perioad dureaz 3-4 zile, pn la apariia erupiei. Debutul este gradat (i nu brusc ca n scarlatin ), cu febr care crete treptat la 380-390C, insoit de cefalee, indispoziie i de fenomene catarale conjunctivale i ale cilor respiratorii superioare.

Catarul conjunctival este exprimat prin : conjunctivite roii, pleoape umflate, ochi lacramoi; este insoit adesea de fotofobie. Catarul cilor respiratorii este localizat iniial la nazofaringe i laringe. Bolnavul strnut i prezint o secreie nazal, abundent, seromucoas sau mucopurulent, care irit narinele, insoit uneori de epistaxis. Catarul ocular i nazal dau feei bolnavului un facies de copil plns. Catarul se extinde apoi la laringe, instalndu-se laringita exprimat prin voce aspr, rguit, tuse uscat suprtoare. Catarul laringean poate fi mai accentuat, lund aspectul unei laringite obstruante (crup rujeolic). Ctre sfritul perioadei de invazie, catarul se extinde descendent sub forma unei traheobronite acute. 12 Examene radiologice efectuate sistematic n aceast perioad pun n eviden, n peste jumatate din cazuri, imagini de pneumonie interstiial. Cavitatea bucal . Din primele zile de boal, mucoasa bucal este congestionat, mai ales n fundul gurii. Pe acest fond hiperemiat, se observ pete intens congestive, uneori chiar hemoragice. Petele sunt de dimensiuni mici (3-5 mm n diametru), cu contur neregulat, fiind fregvente pe vlul palatin i n fundul gtului. Limba este sabural, dar roie pe margini cu tendine de descuamare n zilele urmtoare Semnul Koplik, modificare caracteristic rujeolei n aceast perioad; este constituit din cteva (uneori numeroase) micropapule albe sau de culoare albastru deschis, izolate sau n mici grupuri, aezate pe o zona roie, cu un diametru de civa milimetri. Aceste micropapule sunt situate pe mucoasa jugal, lng ultimii molari, mai rar pe gingii, n anul jugomaxilar i excepional n alte pri (mucoasa nazal). Ele au fost comparate cu grunele de gri sau cu mici stropituri de var, presrate pe o suprafa congestionat.

Aceste puncte reliefate se datoresc unor ngrori epiteliale, fiind destul de aderente de mucoas. Semnul Koplik apare din perioada de invazie, de obicei in a 2-a zi i persist cteva zile, cuprinznd i 2-3 zile din perioada eruptiv, apoi dispar ncepnd cu punctele albicioase, care las n loc un punct hemoragic pe o areol congestiv (,,rest de Koplik). Semnul Koplik are o mare valoare n diagnosticul precoce al rujeolei, putnd fi considerat chiar patognomonic pentru aceast boal. Ganglionii limfatici, mai ales cei cervicali, sunt usor mriti. 13 b) Perioada eruptiv. Febra, care la sfritul perioadei de invazie avusese o tendin de scdere, crete din nou i mai mult, realiznd astfel o curb febril cu aspect difazic, asemntoare cu aceea din alte boli virale (grip, poliomielit). Simptome generale i nervoase - indispoziie, agitaie, insomnie, chiar delir, se accentueaz. Erupia apare concomitent cu aceast exacerbare a simtomatologiei generale. Erupia rujeolic apare, de obicei, n cursul nopii, astfel nct este descoperit dimineaa. Primele pete apar napoia urechilor i pe ceaf, pe frunte i obraji, cobornd spre gt. A 2-a zi, erupia se extinde pe torace i pe rdcina membrelor, pentru ca in a 3-a zi, s cuprinda n ntregime trunchiul i extremittile membrelor. Erupia are deci un caracter descendent i centrifug, generalizarea fiind desvrit de obicei n a 3-a zi. Uneori, erupia ,,iese mai greu, generalizndu-se n 4-5 zile . Erupia rujeolic este constituit din macule congestive (dispar la presiune), de culoare roz, la nceput mici (diamedrul de civa mm) putnd rmne ca atare (erupie micromaculoas) sau crescnd n suprafa (de 1-3 cm n diametru), cu margini neregulate, sau uor dinate (erupia macromaculoas).

Petele uor reliefate si catifelate la pipit sunt izolate, dar de obicei confluiaz, lsnd pe alocuri poriuni de piele sntoas, ca niste insule cu contur neregulat. Acest aspect este vizibil mai ales pe fese, unde erupia este mai puin accentuat, chiar n cazul unei erupii intens confluiente. n general, pielea capt un aspect ptat, ca i cum ar fi stropit cu o culoare roie. Erupia poate fi uor pruriginoas. 14 Dupa 2-3 zile, elementele eruptive plesc i dispar, n ordinea n care au aprut, lsnd in urma lor, timp de cteva zile, pete glbui - cafenii, cu valoare diagnostic retrospectiv. Acest aspect rezidual este mai intens, cnd eruptia a fost hemoragic, (mult pigment sanguine extravazat). De obicei, urmeaz o descuamaie fin, furfuracee. c) Perioada posteruptiv (convalescena). n rujeola necomplicat, temperatura revine la normal, odat cu plirea i tergerea elementelor eruptive, iar bolnavul i recapt treptat starea anterioar. n aceast perioad, convalescentul este expus la variate complicaii bacteriene. Evoluia rujeolei este de obicei benign, decurgnd fr, sau cu puine complicaii, mai ales la copii n stare de nutriie normal i n condiii de bun ngrijire. n epidemii mari, mai ales n regiunile cu populaie subnutrit i cu rezisten sczut, rujeola se ndrete de complicaii. Complicaii mai frecvente, la copii sub 2 ani, la rahitici, la distrofici, sau la cei cu focare infecioase preexistente, apar nu numai n cursul bolii, dar deseori ctre sfritul acesteia i n convalescen. Peste 90% din cazurile mortale de rujeol sunt datorate complicaiilor. Etiopatogenia complicatiilor este complex, contribuind ndeosebi la scderea rezistenei generale (anergia rujeotic) i a celei locale (mucoasa respirator i a

cavitilor adiacente respiratorii - urechea medie, sinusuri), prin leziunile inflamatorii provocate de virusul rujeolic. Se deschid, astfel numeroase pori de intrare pentru suprainfecii bacteriene. Majoritatea complicaiilor sunt deci bacteriene, survenind pe un teren preparat de aciunea virusului rujeolic.

15 Ele pot fi favorizate de factori de mediu externi (spitalizare n saloane commune, ngrijiri insuficiente). Unele complicaii sunt determinate chiar de virusul rujeolic (laringita, pneumonia interstiial, encefalita).

16

Forme clinice in rujeola


Dup aspectul erupiei: 1. Rujeola cu erupie reliefat. 2. Rujeola cu erupie miliar. 3. Rujeola cu erupie buloas. 4. Rujeola cu erupie purpuric. 5. Rujeola cu erupie confluent. 6. Rujeola modificat sau mitigat ( dup administrare de gammaglobuline n perioada de incubaie) are aspect atipic, lipsind unele simptome, sau aprnd ntr-o form discret; simptomele catarale pot lipsi, iar erupia const dintr-un numr redus de pete risipite pe corp; aceast form poate aprea la 3-5 luni de la natere, la sugarii care mai dein un rest de imunitate matern. 7. Rujeola fr erupie apare la vaccinai sau la cei care au primit un material de imunizare pasiv, aceast form trebuie diagnosticat ns pe baze sigure : clinice, epidemiologice

17 Dup intensitatea simtomatologiei: 1. Rujeola atipic are o perioad de invazie mai lung ( 5-7 zile) sau mai scurt (1 zi); semnul Koplik apare tardiv, concomitent cu erupia ( probabil prin modificarea reactivitii organismului; n urma unei alte boli infecioase, sau prin unele tratamente medicamentoase administrate la nceputul bolii). 2. Rujeola atipic la imunizai cu vaccin inactivat. La copiii astfel vaccinai, s-a constatat apariia, la civa ani dup vaccinare, a unei rujeole atipice i severe ( datorat sensibilizrii ), ceea ce a condus la renunarea la acest vaccin. 3. Rujeola la copii malnutrii ( rujeola tropical ). La copii subnutrii ( n special n regiunile tropicale din rile n curs de dezvoltare ), evoluia rujeolii este deosebit de sever, cu frecvente complicaii i mortalitate mare ( pn la 50% ). La acetia viremia este persistent, virusul rujeolic putnd fi izolat pn la a 13-a zi.In limfocite, se gsesc cantiti mari de antigen viral, iar anticorpii hemaglutinani i neutralizani sunt n titru foarte cobort n snge. 4. Rujeola hemoragic, cu trombocitopenie, erupie hemoragic, gingivorogii, epistaxis, metroragii, etc.,evolueaz grav, adesea mortal. 5. Rujeola hipertoxic, apare la copii mici sub 2 ani; se manifest cu febr mare, dispnee accentuat, cianoz, insuficien circulatorie, din cauza unui catar bronic intens (broniolit capilar sau rujeol ,,sufocant).

18 Dup vrst : Rujeola este mult mai sever la copilul mic, prin frecvena mare a complicaiilor; de peste 7 ori mai frecvente (87,9%), fa de copii mari (12%), a celor mai grave complicatii (bronhopneumonii, laringite, encefalite, suprainfecii bacteriene sistemice), precum i printr-o evoluie mai sever (forme hemoragice, forme hipertoxice mai frecvente), cu o letalitate de 2,2% (fa de 0,4 la copii mari). La sugari uneori mai ales n primele 6 luni, rujeola prezint aspecte atipice (eruptie discret i de scurt durat, febr mic, absena semnului Koplik ). Adulii fac o rujeol intens i suport greu boala.

19

Evolutie si prognostic

n general, prognosticul rujeolei este favorabil, mai ales la copii cu stare de nutriie normal i n condiiile actuale de ngrijire. Astfel letalitatea a sczut n Spitalul Clinic de Boli Infecioase Colentina, de la 8,8% (1939-1944), la 2,3 % (1945-1959) i la 0,5-1% (dup 1960 ), pe cazurile spitalizate. Prognosticul este influenat de vrst ( boal mai grav la copii sub 2 ani ), de starea de nutritie ( distrofie, rahitism) i de unele asocieri morbide ( scarlatin, tuberculoz ), de sarcin i n general, de complicaii ( ndeosebi pneumonii, care dau 25% mortalitate i encefalita rujeolic ). n Africa mortalitatea prin rujeol n spitale este de 6-12 %.

20

Complicaii ale aparatului respirator


Aparatul respirator prezint cele mai frecvente complicaii in rujeol: 1. Pneumonia interstiial rujeolic poate fi pus n evident chiar din perioada prodromal. Acest pneumonie este de o deosebit gravitate la copii sub 2 ani, cnd se prezint sub forma difuz i bilateral, cu simptome funcionale severe (dispnee i cianoz ) i evoluie grav. 2. Pneumonia cu celule gigante este sever. Apare, de asemenea, la copii cu imunitate alterat, prin tratamente prelungite cu imunosupresive, sau la suferinzi de leucoze. 3. Pneumonia i bronhopneumonia prin suprainfecie bacterian (stafilococ, pneumococ, bacil gramnegativ) sunt frecvente (7-50% din cazuri). Deseori, au un caracter trenant, probabil din cauza componenei virale subadiacente; cel mai adesea sunt pneumonii mixte. 4. Abcesul pulmonar i pleurezia purulent pot s apar uneori. 5. Bronita capilar (catarul sufocant), manifestate cu dispnee, cianoz i evolund de obicei spre moarte, apare la copii mici. 6.Crupul rujeolic poate fi adesea mixt, prin suprainfecie bacterian.

21

Complicaii ale sistemului nervos


Sistemul nervos poate fi sediul unor importante complicaii. 1. Modificrile electroencefalografice: par s fie comune in cursul rujeolei, mai frecvente la nceputul erupiei .Aceste modificari indic o afectare tranzitorie a encefalului, mult mai frecvent dect o arat manifestrile clinice 2. Encefalita rujeolic este cea mai grav complicaie a rujeolei. Apare de obicei trziu, ctre sfritul perioadei eruptive sau la nceputul convalescenei. Este o complicaie rar (frecvene de 1/1000 de cazuri de rujeol), dar de o mare gravitate prin evoluia letal posibil i prin sechelele neuropsihice pe care le las. Debutul este brusc, cu modificri neuropsihice, delir, incontien, com, convulsii, etc. 3. Panencefalita subacut sclerozant (P.E.S.S.). Se apreciaz c aceast boal apare cu o frecven de 5-10 cazuri pentru fiecare 1.000.000 de cazuri de rujeol. Riscul apariiei acestei panencefalite dup vaccinarea cu vaccin rujeolic viu atenuat este practic neglijabil. Alte complicaii: 1. Complicaii oculare: conjunctivite purulente, ulcer corneean. 2. Complicaii bucale (mai ales la copii distrofici, denutrii, cu rezisten sczut): stomatit (bacterian, sau micotic), amigdalit. 3. Otita medie supurat. Apare n circa 10% din cazuri fiind urmat adesea de mastoidit. 4. Miocardita. Este exprimat prin modificri EKG, tranzitorii , care se constat n 0,5 33% din cazuri. 5. Complicaii digestive : gastroenteritele ( enantemul rujeolic al mucoasei digestive favorizeaz dezvoltarea unor infecii bacteriene , sau

redeteptarea unei infecii dizenterice prezent pn atunci sub form latent sau ca stare de purttor ). Rujeola i sarcina: rujeola, aprut n primele trei luni de sarcin, poate provoca malformaii congenitale la ft. Riscul de malformaii se apreciaz la 50% pentru rujeola aprut n prima lun de sarcin, scznd apoi n lunile urmtoare. Moartea fetal i naterile premature rmn pe primul plan n lunile urmtoare.

DIAGNOSTICUL POZITIV

In general, diagnosticul pozitiv se sprijina pe date epidemiologice (lipsa rujeolei in antecedente, contact infectat cu 10 - 12 zile inainte ) datele clinice si datele de laborator (leucopenie cu neutrofile la inceput, apoi limfocitoza). Izolarea virusului rujeolic se poate face din secretiile (nazofaringiene, traheobronsice, conjuctivale) si din sange, dar nu constituie o metoda de rutina. Diagnosticul serologic este posibil si util, in cazurile problema de diagnostic sau pentru verificarea eficacitatii antirujeolice.

24

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

In stadiul preeruptiv rujeola poate fi confundata cu viroza respiratorie (gripe, adenoviroza, guturai) de care trebuie diferentiata anamneza epidemiologica, examenul local, semnul Koplik , triplu catar: catar conjunctival ( facies plans), catar digestiv (greata, varsaturi, diaree), catar respirator (tuse, rinoree, tulburari respiratorii) si manifestari neurologice (mai ales la adulti), iritabilitate, cefalee, uneori fenomene de tip encefalitic. In stadiul eruptiv diagnosticul diferential se face cu urmatoarele boli:

scarlatina (angina evidentiata, absenta catarului respirator, eruptie cu caracter punctat, aspru, cu paloare circumorala) rubeola ( prodroame discrete, eruptia este rara si de scurta durata, adenopatii evidente, evolutie usoara)

varicela si variola caracterul veziculelor, al eruptiilor respective cu topografia si evolutia caracteristica infectii cu enterovirusi echo tipurile 2, 4, 9, 16, insotite de eruptie rujeoliforma

25

Facies plans 26

Semnul Koplik

27

Eruptia rujeolei

28

TRATAMENTUL RUJEOLEI

Tratamentul rujeolei este simptomatic i de susinere. Nu exist nici un mijloc de tratament specific. Gammaglobulinele au numai o valoare preventiv i nu curativ. Dup unii administrarea de gammaglobuline n stadiul prodromal ar scdea frecvena complicaiilor i ntructva gravitatea bolii. Rujeola necomplicat se trateaz la domiciliu (ngrijiri, igien, diet, medicaie ct mai simpl); spitalizarea este indicat numai pentru formele severe complicate, sau n situaii de necesitate. Repaosul la pat este indicat pentru toat perioada febril i cteva zile dup aceea. Izolarea va fi individual, excluzndu-se orice vizit. n spital, pe ct posibil, izolarea se face ntr-o camer individual sau de cel mult 2-3 paturi, evitndu-se contactul cu bolnavi cu leziuni supurative, cu germeni piogeni, cu complicaii pulmonare, sau cu tuberculoz. Tehnica aseptic este obligatorie, ca i dezinfecia continu i cea terminal. ngrijirea tegumentelor se face cu loiuni cu ap alcoolizat (baia este permis n convalescen). ngrijirea mucoaselor necesit mult atenie. Ochii trebuie protejai de aciunea iritativ a luminii i inui curai prin splturi zilnice cu ceai de mueel cldu.Cavitatea bucal trebuie curat ntreinut (gargar cu ceai de mueel , ap de gur).

29 Secreiile se ndeprteaz, iar uscciunea mucoasei se combate printr-o hidratare adecvat i prin aplicri de comprese umede. Cavitatile nazale se

cur de secreii, iar narinele se ung cu o crem simpl. Urechile i mastoidele se controleaz atent zilnic. Dieta const, n perioada febril, din lichide (supe, ceaiuri, limonad, sucuri de fructe, lapte, ap mineral, sifon, etc), administrate cu struin i grij, n funcie de tolerana gastric. Vrsturile repetate, urmate de deshidratare, necesit o hidratare pe cale parenteral. Imediat ce tolerana gastric permite, dieta se mbogete treptat, devenind complet n convalescen (fr nici o restricie ). Febra se combate cu medicamente antitermice (Acid acetilsalicilic, Aminofenazon, supozitoare, Paracetamol comprimate i supozitoare , Acalor supozitoare) i cu mpachetri umede. Tusea iritativ suprtoare se trateaz cu antitusive (Calmotusin, Codenal ). Ulterior, se pot da ceaiuri sau siropuri expectorante. Laringita poate fi calmat cu comprese umede i calde, inhalaii i umidificarea aerului. mpotriva vrsturilor, se dau poiuni calmante (cu novocain), sau antiemetice (Emetiral). n caz de agitaie, se poate recurge la doze mici de antihistaminice hipnotice (Romergan), care se pare c au i efectul de a atenua erupia. Vitaminele sunt indicate numai la cei cu carene anterioare (denutrii, distrofici). Indicaiile antibioticelor i sulfamidelor. Nimic nu justific folosirea de rutin a substanelor antimicrobiene n tratamentul rujeolei. Folosirea acestora n scop profilactic, pentru prevenirea complicaiilor bacteriene, d rezultate nefavorabile, prin selectarea unei flore rezistente i apariia de

30 complicaii mai frecvente i mai grave (la un grup de bolnavi tratai profilactic astfel, au aprut complicaii bacteriene n 28% din cazuri, n timp

ce la grupul netratat, au aprut n numai 14% din cazuri). Unii autori recomand, totui, folosirea profilactic a antibioticelor n formele severe de rujeol, mai ales la copii distrofici sau cu diatez exudativ (copii catarali) i la convalescenii de la alte boli infecioase. Rujeola complicat. Antibioticele vor fi folosite, imediat ce a aprut, sau se suspecteaz o complicaie bacterian. Pneumoniile i bronhopneumoniile se trateaz cu antibiotice n doze mari, folosindu-se antibiotice diferite (Penicilin G, Eritromicin, Tetraciclin, Cloranfenicol, Peniciline semisintetice), n funcie de bacteria cauzal i de sensibilitatea ei la antibiotice. Bineinteles, se adaug tratamentul simptomatic i de susinere (oxigen, analeptice, cardiovasculare, prinie toracice, etc). Crupul rujeolic se trateaz, n formele uoare, cu aer umidificat, inhalaii, comprese calde i sedative (luminal, antihistaminice). n cazurile severe, se recurge la corticosteroizi, pentru aciunea lor antiinflamatoare (hidrocortizon, hemisuccinat; 100 mg x 3/zi, timp de 2-3 zile). Se mai administreaz dup nevoie, oxigenoterapie, aspiraia secreiilor, antibiotice (de obicei, exist suprainfecie bacterian) i eventual traheostomie. Encefalita (encefalomielita) rujeolic se trateaz cu sedative, (la nevoie), soluii hipertonice intravenoase de glucoz, soluie de sulfat de magneziu, antipiretice, vitamine din grupul B i mai ales, aplicarea

31 intravenoas precoce i n doze mari de corticosteroizi (hidrocortizon, hemisuccinat: 200 -600 mg/zi), urmat de corticoterapie oral (Prednison). Corticoterapia d rezultate excelente, n comparaie cu cei tratai fr corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic etc.

32 41

CAPITOLUL II

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN PANUL DE INGRIJIRE

Asistenta medicala reprezinta cadrul sanitar care se ocupa de ingrijirea bolnavilor si care trebuie sa aiba pe langa pregatirea de specialitate si o conduita etica adecvata acestei meserii. Este necesar sa cunoasca: epidemiologia bolilor infecto-contagioase precum si modul lor de prevenire; modul de prevenire al infectiilor intraspitalicesti; tehnici de pregatire a bolnavilor pentru investigatii; tehnici de administrare a medicamentelor; rezolvarea problemelor de alimntatie. Totalitatea afirmatiilor de mai sus este oglindita intr-o alta afirmatie a Virginiei Henderson: Nursa este constiinta celor fara constiinta, iubirea de viata a celui care a incercat sa se omoare, picorul celui care i-a fost amputat, ochii unui nevazator, puterea de a se misca a sugarului, increderea tinerei mame, gura celor care sunt prea slabiti sau care se tem sa vorbeasca. Cand sensibilitatea ei catre nevoile umane este cumulata cu abilitatea de a se foilosi de o opinie experta si de a aplica in practica influenta asistentei asupra ingrijirii bolnavilor nu cunoaste limite in intreaga lume.

42

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EDUCATIA SANITARA

Asistenta medicala informeaza bolnavul si familia acestuia despre boala si transmiterea ei, prevenire si tratament. Pacientul se izoleaza pentru a nu transmite infectia si pentru a-i proteja mai ales pe cei cu rezistenta scazuta, izolarea (la domiciliu sau spital) se face de la primele semne de boala pana la 6 zile dupa aparitia eruptiei. Dezinfectia continua si cea terminala, camerei bolnavului sunt necesare. Suspectii sunt izolati pana la precizarea diagnosticului. Carantina contactilor este necesara, desi dificil de realizat in practica. Se aplica in colectivitatile de copii, unde s-a ivit un caz, prin interzicerea intrarii de noi copii receptivi si de vizitatori. Scolile nu se inchid, insa copii sunt supusi unui control medical zilnic. Copiii contacti, la care se cunoaste data precisa a contactului, pot fi lasati la scoala primele zile de incubatie, dupa care este recomandabil sa fie izolati la domiciliu sau spital. Asistenta medicala educa bolnavul sa-si mentina igiena cavitatii bucale prin: spalarea dintilor, gargara cu ceai de musetel asupra curatarii corecte a cavitatii nazale si protectia narinelor prin aplicarea de creme simple.

43 Asistenta medicala sfatuieste bolnavul sa-si acopere nasul si gura cu o batista atunci cand tuseste sau stranuta; sa foloseasca batista de hartie pentru tuse si pentru expectoratie; acestea se arunca dupa folosire intr-un recipient prevazut aproape de patul bolnavului. Asistenta medicala aeriseste si umidifica aerul din incaperea bolnavului, de mai multe ori pe zi, foloseste metode umede de curatire a prafului.

Asistenta medicala sfatuieste bolnavul privind respectarea unui regim alimentar in perioada febrila alcatuit din : lichide, supe, ceaiuri, limonada, sucuri de fructe etc. Administrate cu staruinta, in functie de toleranta gastrica. Varsaturile repetate, urmate de deshidratare, necesita o hidratare pe cale parentala. Imediat, daca toleranta gastrica permite, dieta se imbogateste treptat. Asistenta medicala promoveaza vacinarea copiilor in jurul varstei de 12 luni cu vaccinul antirujeolic, iar in cazurile de risc mare de contact infectios pentru sugari (epidemii in crese, morbiditate mare la varsta mica), este indicat sa se faca vaccinarea de la varsta de 6 luni. Experienta a aratat ca efectuarea sub varsta de 12 luni poate reduce sansa si gradul de seroconveriuni, din cauza persistentei mai prelungite a anticorpilor transmisi de la mama. In aceste cazuri, este insa necesar sa se repete vaccinarea la varsta de 15 luni, pentru o protectie completa ( sub 12 luni protectia este de 67 % ). Copiii mai mari si adolescentii se vaccineaza daca sunt receptivi. Expunerea la rujeola (contact infectant) nu constituie o contraindicatie a vaccinarii. Daca vaccinul este efectuat in primele 3 zile de contact, vaccinul induce o protectie, care impiedica dezvoltarea rujeolei. 44 Se exclude de la vaccinare gravidele (risc de malformatii de fat ), copiii cu boli febrile severe, tuberculoza activa, precum si cei cu imunitate alterata (leucoze si alte boli de sange, persoane tratate cu corticoizi, citostatice, iradiate),din cauza pericolului de dezvoltare a unor reactii grave. Copiii cu aceste contraindicatii se protejeaza (in caz de contact infectant) cu imunoglobuline standard sau specifice.

45

Salonul asistentei medicale

46

Utilizarea planului de interventii elaborat (precizarea corecta a inerventiilor). 5.Evaluarea consta in analiza rezultatului obtinut (daca interventiile au fost adecvate, daca s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) si daca au aparut noi date in evolutia starii pacientului (care trebuie notate) si, eventual, daca este necesara reajustarea interventiilor si obiectivelor (proces ciclic).

CAZUL I

Nume: M Prenume: S Starea civil: necstorit Talie: 1,56 m Greutate: 40 kg Data naterii: 17.VIII.1990 Ocupaia: elev Data internrii: 16.05.2006 ora 845 Data externrii: 23.05.2006 ora 14 Numrul de zile de spitalizare: 8 Diagnostic la internare: rujeola forma severa cu eruptie intensa si sinuzita acutizata

50

I . Comunicarea. Pentru a putea concepe planul de nursing pentru ngrijirea bolnavei, am purtat discuii cu aceasta din care am obinut urmtoarele date referitoare la apariia primelor semne i simptome ale bolii, motivele internrii, dac a mai prezentat i alte boli asociate, antecedentele heredo-colaterale i personale, modul de via anterior internrii. Motivele internrii: Astenie fizic, paloare, cefalee. Antecedente heredocolaterale: HVA la 9 ani, fr importan. Antecedente personale: Hepatit cronic. Antecedente patologice: Amigdalit, otit medie supurativ. Condiii de via i munc: Bune. Venit mediu lunar: Alocaie de stat. Comportament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial. Istoricul bolii: Din relatrile bolnavei rezult c prezint astenie fizic, paloare, cefalee, febra, eruptie la nivelul fetei si trunchiului. Nu a fcut tratament n ambulator i se prezint la camera de gard. Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice: aparatul respirator: tuse frecventa, neproductiva aparatul circulator: nu prezinta simptome aparat digestiv: nu prezinta simptome 51 II . Aprecierea.

Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i din observaiile personale am stabilit urmtoarele. Manifestri subiective: astenie fizic, cefalee. Manifestri obiective: paloare, febra,eruptie la nivelul fetei si trunchiului. III . Analiza datelor culese. Corobornd datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de: rujeola forma severa cu eruptie intensa si sinuzita acutizata. IV . Evaluare. Din analiza datelor obinute am stabililt c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o bolnav cu rujeola forma severa cu eruptie si sinuzita acutizata , care necesit ngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, cefalee, febra, tuse seaca, eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului. Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care s-i permit refacerea psihic i fizic, asigurarea administrrii medicaiei prescris de medic, educaia sanitar privind modul de comportare n spital i apoi la domiciliu.

52

Planul de ngrijire nursing Dup conceptul Virginiei Henderson

Data: 16.05.2006 Problema: astenie fizic febra cefalee eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului tuse seaca Manifestri de dependen: slbiciune, oboseal odihna insuficienta Surse de dificultate: proces infecios noua imagine corporala Obiective: combaterea durerii prevenirea complicaiilor supravegherea funciilor vitale Intervenii proprii: psihoterapie urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei. 53 Intervenii delegate: administrarea tratamentului prescris de medic pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge i urin indicate de medic

Evaluare: Bolnava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a-i pstra o bun postur, a dormi i a se odihni, necesit ajutorul nursei pentru aceste nevoi. Recoltari de produse biologice si patologice: 16.05.2006 : exudat faringian SH absent, stafilococ - absent VSH = 21 mm/h Urocultura - negativ 17.05.2006 : hemoleucograma - leucocite = 4700 - limfocite = 13 % - monocite =13 % - neutrofile = 71,5 % - eozinofile = 1,9 % - bazofile = 0,5 % Nr. hematii = 4310 Hg = 13,3 g/dl Hematocrit = 38,8 %

54 Tratament : antitusive, mucolitice, polivitamine, antitermice, antiinflamatoare, analgezice. Epicriza: rujeola forma deosebit de severa cu eruptie intensa, manifestari neuropsihice (depresie), febra care a cedat foarte greu la antitermice, inapetenta

totala. Evolutie favorabila sub tratament antiinfectios al sinuzitei acutizate, antiinflamator, vitamine.

55

NEVOIA FUNDAMENTALA

PROBLEM A

SURSA DE DIFICULTATE

OBIECTIVE

INTERVENTII

EVALUARE

AUTONOME A bea si a manca Slabiciune, pierderea in greutate Eruptia Sa fie echilibrata Prescrierea unui regim adecvat hidroelectrolitic

DELEGATE Administrarea alimentelor bogate in vitaminele A si C Administrarea de alimente in cantitati mici (ceaiuri, sucuri si compot) si la ore regulate Pacienta este restabilita hidric

rujeolica, durere nutritional si

De a elimina

Disconfort

Anxietate, diminiuarea peristaltismului intestinal

Sa aiba mictiuni normale ca si frecventa si tranzit intestinal

Rezolvarea problemelor pacientului

Nu are semne de iritatie meningeala

De a se misca si a avea Starea de o buna postura boala

Anxietate, dezechilibru, eruptie la nivelul fetei, trunchiului

Sa aiba o pozitie Instruirea unui Supravegherea care sa favorizeze respiratia si circulatia, disparitia eruptiei Introducerea program zilnic pacientei, o pozitie adecvata

Pacienta prezinta eruptia rujeolica pe membrele inferioare si superioare Pacienta este

De a dormi si a se

Boala

Dispnee,

Crearea

Prescrierea de

A mentine temperatura corpului in limite normale

Febra, eruptia boala de pe piele

Sa aiba o temperatura in limite normale

Pacienta sa bea cat mai multe lichide

Asistenta administreaza antitermice (Paracetamol, Novocalmin) in caz de febra Administrarea tratamentului corespunzator

Pacienta s restabilit

temperatu

A mentine igiena corporala

boala

Eruptia rujeolica

Sa aiba tegumente si mucoase normal colorate

Pastrarea conditiilor de igiena

Tegument revina la normal

incep sa-s

CAZUL II Nume: P Prenume: V Starea civil: necstorit Talie: 1,45 m Greutate: 48 kg Data naterii: 13.02.1990 Ocupaia: elev Data internrii: 14.05.2006 ora 0730 Data externrii: 19.05.2006 ora 14 Numrul de zile de spitalizare: 6 Diagnostic la internare: eruptie rujeolica forma medie, pneumonie interstitiala Motivele internrii: Astenie fizic, paloare, cefalee, febra in urma cu o zi, tuse,eruptir la nivelul fetei si a membrelor. Antecedente heredocolaterale: varicela. Antecedente personale: bronsiolita in 1993 Antecedente fiziologice: Prima menstruaie 5.I.2003 Condiii de via i munc: Nu consum alcool sau cafea. Venit mediu lunar: alocatie. Comportament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial. Istoricul bolii: Din relatrile bolnavei rezult c prezint astenie fizic, cefalee, febra 39 C, conjunctiva purulenta, tuse frecventa productiva.Nu a fcut tratament n ambulator i la Policlinic. Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice: tegumente eruptie la nivelul intregului corp apararul digestiv digestie necorespunzatoare

aparatul cardiovascular normal aparat respirator tuse frecventa, productiva celelalte organe i sisteme sunt n limite normale 61 II . Aprecierea. Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv

efectuat de medic i din observaiile personale am stabilit urmtoarele: Manifestri subiective: cefalee. Manifestri obiective: astenie, febra, tuse, eruptia pielii, semnul Koplick.. III . Analiza datelor culese. Corobornd datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de rujeola forma medie. IV . Evaluare. Din analiza datelor obinute am stabililt c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o bolnav cu rujeola forma medie, parial dependent, care necesit ngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, cefalee, febra, eruptia pielii, tuse. Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care si permit refacerea psihic i fizic, asigurarea administrrii medicaiei prescris de medic, educaia sanitar privind modul de comportare n spital i apoi la domiciliu.

62

Planul de ngrijire nursing Dup conceptul Virginiei Henderson Data:14.05.2006 Problema: astenie fizic febra, cefalee eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului tuse productiva frecventa conjunctiva purulenta Manifestri de dependen: slbiciune, oboseal odihna insuficienta Surse de dificultate: proces infecios noua imagine corporala Obiective: combaterea durerii prevenirea complicaiilor supravegherea funciilor vitale Intervenii proprii: psihoterapie urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei.

63 Intervenii delegate: administrarea tratamentului prescris de medic pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge indicate de medic Evaluare: Bolnava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a-i pstra o bun postur, a dormi i a se odihni, a evita pericolele, a mentine temperatura corpului in limite normale necesit ajutorul nursei pentru aceste nevoi. Recoltari de produse biologice si patologice: 15.05.2006 : exudat faringian SH absent, stafilococ - absent VSH = 20 mm/h hemoleucograma - leucocite = 4100 - limfocite = 14,2 % - monocite =14,6 % - neutrofile = 77,2 % - eozinofile = 0,4 % - bazofile = 0,6 % Nr. hematii = 4600 Hg = 11,5 g/dl Hematocrit = 39,6 % Tratament : antitusive, antitermice, antiinflamatoare, analgezice, polivitamine, mucolitice, antibiotice (Gentamicina si Eritromicina).

64

Epicriza: rujeola forma medie cu manifestari depresive, cu stare febrila care a cedat foarte greu in urma administrarii de antitermice. Evolutie satisfacatoare sub tratament. I se recomanda repaus la pat, izolare fata de persoanele sanatoase, urmarea tratamentului si acasa si revenirea la control.

65

NEVOIA FUNDAMENTALA A bea si a manca

PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE

OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE

EVALUARE

Starea de slabiciune

Eruptia rujeolica

Sa aiba un regim hidric si alimentar adecvat

Asistenta recomanda alimente bogate in vitamine si minerale Asistenta recomanda consumarea de lichide

Administrarea Pacienta este alimentelor la ore regulate restabilita hidric

De a elimina

disconfort

Anxietate, boala

Sa aiba mictiuni normale

Clisma evacuatoare

Eliminare usor ingreunata

De a se misca si a

Stare de

Integritatea pielii afectata

Sa aiba o pozitie adecvata pentru o respiratie buna Sa aiba un

Instituirea unui program de recreere

Supravegherea Pacienta face pacientei plimbari scurte

avea o buna postrura boala

De a dormi si a se

Eruptia de pe Dispnee, boala

Crearea

Pacienta

odihni

piele

somn linistit si confort

conditiilor specifice unui

Administrarea doarme de sedative si conform

De a respira

Respiratie accelerata, tuse frecventa

boala

Sa aiba o respiratie buna

somn linistit somnifere orarului Supravegherea Administrarea Pacienta bolnavei de antitusive Codenal) tuseste si are accelerata Tegumentele incep sa-si revina la normal (Calmotusin si o respiratie

De a mentine igiena corporala

boala

Oxigenarea insuficienta a pielii

Sa aiba mucoase normal colorate

Tratarea rujeolice

Creeaea de conditii optime pentru o buna integritate a tegumentelor Sa ia antitermice in caz de febra

tegumente si eruptiei

A mentine temperatura corpului in limite normale

Febra, eruptia de pe piele

boala

Sa aiba o temperatura in limite normale

Pacienta sa bea cat mai multe lichide

Bolnava si-a restabilit temperatura

CAZUL III Nume: D Prenume: L Starea civil: necstorit Talie: 1,17 m Greutate: 20 kg Data naterii: 26.09.2000 Ocupaia: prescolar Data internrii: 30.10.2006 ora 0830 Data externrii: 08.11.2006 ora 14 Numrul de zile de spitalizare: 8 Diagnostic la internare: rujeola eruptie forma medie, pneumonie interstitiala Motivele internrii: febra , frisoane, tuse. Antecedente heredocolaterale: scarlatina. Antecedente personale: otita severa. Condiii de via i munc: alimentatie mixta, variata. Venit mediu lunar: alocatie Comportament fa de mediu: Sociabil, orientat temporo-spaial. Istoricul bolii: Din relatrile bolnavei si apartinatorilor rezult c prezint , febra,frisoane, tuse. La 24 de ore pe tegumente si-a facut aparitia o eruptie rujeolica care s-a extins pe trunchi. Examen clinic: S-au gsit urmtoarele aspecte patologice: tegumente eruptie la nivelul intregului corp apararul digestiv normal

aparatul cardiovascular normal aparat respirator tuse neproductiva celelalte organe i sisteme sunt n limite normale

71

II . Aprecierea. Pe baza datelor culese de la bolnav, a examenului clinic obiectiv efectuat de medic i din observaiile personale am stabilit urmtoarele: Manifestri subiective: cefalee, lipsa apetitului. Manifestri obiective: astenie, febra, tuse, eruptia pielii, semnul Koplick.. III . Analiza datelor culese. Corobornd datele din anamneza i istoricul bolii cu datele obinute din examenul clinic al bolnavei cu cele paraclinice din foaia de observaie precum i cu observaii proprii s-a suspicionat diagnostic de: rujeola in eruptie forma medie. IV . Evaluare. Din analiza datelor obinute am stabilit c din punct de vedere al dependenei pacientei este vorba de o bolnav cu rujeola forma medie, parial dependent, care necesit ngrijiri infirmiere privind combaterea semnelor i simptomelor pe care le prezint: astenie fizic, febra, eruptia pielii, tuse. Asigurarea condiiilor igienico-sanitare i de mediu fizic i uman, care s-i permit refacerea psihic i fizic, asigurarea administrrii medicaiei prescris

de medic, educaia sanitar privind modul de comportare n spital i apoi la domiciliu.

Planul de ngrijire nursing Dup conceptul Virginiei Henderson Data: 30.04.2006 Problema: astenie fizic febra , feisoane eruptie papuloasa la nivelul fetei si trunchiului tuse neproductiva conjunctiva purulenta Manifestri de dependen: slbiciune, oboseal odihna insuficienta Surse de dificultate: proces infecios anxietate durere, boala Obiective: combaterea durerii prevenirea complicaiilor supravegherea funciilor vitale asigurarea odihnei suficiente

73 Intervenii proprii: psihoterapie urmrirea pulsului, temperaturii, respiraiei. crearea unui climat corespunzator Intervenii delegate: administrarea tratamentului prescris de medic pregtirea pacientei pentru recoltarea probelor de snge indicate de medic Evaluare: Bolnava parial dependent privind nevoia de a se alimenta, a dormi i a se odihni, nevoia de a respira, de a mentine igiena corporala, de a invata cum sa-si pastreze sanatatea, de a mentine temperatura corpului in limite normale necesit ajutorul nursei pentru aceste nevoi. Recoltari de produse biologice si patologice: 30.04.2006 : exudat faringian : SH absent, stafilococ - absent VSH = 32 mm/h hemoleucograma - leucocite = 3500 - limfocite = 34,5 % - monocite = 15,6 % - neutrofile = 47,7 % - eozinofile = 1,4 % - bazofile = 0,5 %

74 Nr. hematii = 4970 Hg = 13,7 g/dl Hematocrit = 37,7 % Tratament: antitusive, antitermice, antiinflamatoare, analgezice, polivitamine. Epicriza: Pacienta internata cu rujeola forma medie a evoluat satisfacator in urma tratamentului cu antitermice, antitusive, analgezice si vitamine.

75

NEVOIA FUNDAMENTALA A se alimenta

PROBLEMA SURSA DE DIFICULTATE Stare de slabiciune Eruptia rujeolica

OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME Prescrierea unui regim adecvat Crearea conditiilor specifice unui somn linistit

EVALUA

Sa aiba un regim hidric si alimentar adecvat Sa aiba un somn linistit

DELEGATE Administrarea Pacienta e alimentelor bogate in hidric

restabilita

A dormii si a se odihnii

Eruptia de pe Dispnee, piele anxietate

vitamine Prescrierea de Pacienta somnifere si sedadive (Fenobarbital si Romergan) doarme conform orarului

De a respira

Respiratie accelerat, tuse

boala

Sa aiba o respiratie buna

Supravegherea Administrarea Pacienta bolnavei de antitusive (Codeina Tratarea rujeolice fosfatat ) Creearea de conditii o buna integritate a tuseste si

o respirat

De a mentine igiena corporala

boala

Oxigenarea insuficienta a pielii

Sa aiba mucoase normal colorate

accelerata Tegumen

tegumente si eruptiei

incep sa-s normal

optime pentru revina la

De a mentine temperatura corpului in limite normale De a invata sa-si pastreze sanatatea

Piele calda, transpiratii profunde

Durere, stres

Pacienta sasi pastreze temperatura in limite normale Sa cunoasca propria boala si sa colaboreze cu personalul medical

Pacienta sa bea multe lichide

tegumentelor Administrarea Temperat de antitermice pacientei

restabiles

Starea de indispozitie si neadaptarea la rolul de bolnava

Adinamie, durere, mancarime, usturime

Invatarea profilaxiei in vederea prevenirii unor complicatii

Invatarea pacientei sa indeparteze obiceiurile daunatoare sanatatii

Bolnava cunoaste

multe luc boala si tratarea acesteia

legatea de

BIBLIOGRAFIE
1.

Titirica Lucretia Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2007 Titirica Lucretia Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006 Mzes Carol Tehnica ingrijirii bolnavului, vol. I, Editura Medicala, 1967 Mzes Carol Tehnica ingrijirii bolnavului, vol. II, Editura Medicala , 1967 Brezeanu Al., Dimache Ghe., Radu Valentin Microbiologie si parazitologie, Editura Didactica si Pedagogica, 1970 Titirica Lucretia Dictionar de termeni pentru asistenti medicali, Editura Viata Medicala Romaneasca, 2003 Oxford Dictionar de Medicina , Editura All, 2005 Chiotan Mircea Boli Infectioase , Editura Medicala Nationala, 2002 Voiculescu Marin - Boli Infectioase, Editura Medicala, 1981 Borundel Corneliu Manual de Medicina Interna pentru cadre medii, Editura All, 1998 80

2.

3.

4.

5.

6.

7. 8.

9. 10.