Cap. 1 Introducere Proiectarea circuitelor electronice necesita metode precise de evaluare a performantelor circuitelor electronice.

Datorita complexitatii circuitelor integrate moderne, analiza asistata de calculator a circuitelor este esentiala si poate furniza informatii despre performanta circuitului, aproape imposibil de obtinut prin masurari de laborator asupra prototipului. Analiza asistata de calculator permite: 1. Evaluarea efectelor variatiilor componentelor de circuit ca rezistoare, tranzistoare, transformatoare etc. 2. Urmarirea imbunatatirii sau degradarii performantelor. 3. Evaluarea efectelor zgomotului si distorsiunii semnalului fara instrumente de masura scumpe. 4. Analiza senzitivitatii pentru a determina limitele permisibile datorate tolerantelor valorilor parametrilor componentelor pasive sau active de circuit. 5. Analiza Fourier fara a utiliza analizoare de semnal scumpe. 6. Evaluarea efectelor componentelor neliniare asupra performantelor circuitului. 7. Optimizarea proiectarii circuitelor electronice in functie de parametrii componentelor. SPICE este un program de uz general care simuleaza circuite electronice. Poate realiza diferite analize ale circuitelor electronice, cum ar fi: determinarea punctelor de functionare ale tranzistoarelor, raspunsul in domeniul timp, raspunsul in domeniul frecventa la semnal mic etc. SPICE contine modele pentru elementele de circuit comune (atat pasive cat si active) si este capabil sa simuleze cea mai mare parte a circuitelor electronice. Este un program versatil, utilizat in industrie, cercetare-proiectare, universitati. Acronimul SPICE provine de la Simulation Program with Integrated Circuits Emphasis. La inceput, SPICE a fost utilizabil doar pe calculatoare mari (mainframe). Datorita costului mare al sistemului de calcul era neconvenabila studierea la clasa a programului. In 1984, firma MicroSim a realizat simulatorul Pspice, similar versiunii Berkeley a SPICE, care poate rula pe un calculator personal IBM PC sau compatibil. 1.1 Descrierea programului SPICE PSpice este un membru al familiei SPICE de simulatoare de circuit, toate avand originea in simulatorul SPICE 2. Dezvoltarea acestei familii a durat cca 30 de ani. La mijlocul anilor 60, programul ECAP (Electronic Circuit Analysis Program) a fost dezvoltat de IBM (International Business Machines). Mai tarziu, ECAP a servit ca punct de plecare pentru dezvoltarea programului CANCER la Universitatea Berkeley in California (la sfarsitul anilor 60). La inceputul anilor 70, la Berkeley a fost realizat SPICE. La mijlocul anilor 70 apare SPICE 2, o versiune imbunatatita a lui SPICE. Algoritmii utilizati de SPICE 2 sunt robusti, puternici si generali. SPICE 2 a devenit un instrument standard in industrie pentru similarea circuitelor.

SPICE 3, o varianta a lui SPICE 2, a fost proiectat special pentru a sprijini programul de cercetare in domeniul CAD (Computer - Aided Design) al UC Berkeley. Deoarece la dezvoltarea lui SPICE 2 s-au utilizat fonduri publice, acest software a aprtinut domeniului public, ceea ce inseamna ca a fost utilizat gratuit de catre cetatenii SUA. Ca standard industrial, SPICE 2 este referit simplu SPICE. Sintaxa de intrare a lui SPICE are un format liber, adica nu se impun coloane fixe pentru introducerea datelor. SPICE presupune valori implicite (default) rezonabile pentru parametrii de circuit care nu sunt specificati de utilizator. In plus, realizeaza un volum considerabil de verificari, pentru a se asigura de corectitudinea descrierii circuitului. Pspice, care utilizeaza aceiasi algoritmi ca SPICE 2, este la fel de folositor pentru simularea tuturor tipurilor de circuite pentru o gama larga de aplicatii. Un circuit este descris prin instructiuni stocate intr-un fisier de circuit . Acesta este citit de simulator. Fiecare instructiune este independenta de celelalte si nu interactioneaza cu celelalte. Instructiunile SPICE sunt usor de invatat si utilizat.
1.2

Tipuri de SPICE

Versiunile comerciale ale SPICE 2 se impart in doua tipuri: versiuni pentru calculatoare mari (mainframe) si versiuni pentru calculatoare personale (PC). Versiuni pentru mainframe: HSPICE produs de Meta Software RAD-SPICE produs de Meta Software IG-SPICE produs de A.B. Associates I-SPICE produs de NCSS Time Sharing Precise produs de Electronic Engineering Software PSpice produs de MicroSim HSPICE este destinat proiectarii circuitelor integrate si dispune de un suport special de modele. RAD-SPICE simuleaza circuite supuse radiatiilor ionizante. IG-SPICE si I-SPICE sunt proiectate pentru simulare de circuit interactiva si cu iesire grafica. Versiuni pentru calculatoare personale: All Spice produs de Acotech IS-SPICE produs de Intusoft Z-SPICE produs de Z-Tech DSPICE produs de Daisy Systems SPICE-Plus produs de Analog Design Tools PSpice produs de MicroSim 1.3 Limitari ale Pspice Pspice are urmatoarele limitari:

1. Versiunea studenteasca (pentru PC) este limitata la circuite cu maximum 10 tranzistoare. Versiunea profesionala poate simula circuite cu max. 200 tranzistoare bipolare sau 150 MOSFET. 2. Programul nu este interactiv. Circuitul nu poate fi analizat pentru diferite valori ale parametrilor fara a edita din nou instructiunile fisierului de circuit. 3. Pspice nu furnizeaza o metoda iterativa de rezolvare: daca iesirea este specificata, Pspice nu poate fi utilizat pentru a sintetiza valorile elementelor de circuit. 4. Impedanta de intrare nu poate fi determinata direct fara a rula post-procesorul grafic Probe. Versiunea studenteasca nu necesita un coprocesor pentru virgula mobila pentru a rula Probe. In schimb, versiunea profesionala are nevoie de coprocesorul matematic (sau de un emulator al acestuia). 5. Versiunile pentru PC necesita 512 kbytes de RAM. 6. Analiza distorsiunilor nu este disponibila. 7. Impedanta de iesire a unui circuit nu poate fi printata sau plotata direct. 8. Versiunea studenteasca va rula cu sau fara coprocesor (8087, 80287 sau 80387). Daca acesta este prezent, programul va rula la viteza completa. Altfel, el va rula 5 pana la 15 ori mai lent. Versiunea profesionala cere coprocesor (acesta nu mai este optional). Cap. 2 Descrierea circuitului Pspice este un program de analiza a circuitelor de uz general, care poate fi aplicat la simularea si calculul performantelor circuitelor electronice. Circuitul trebuie specificat in urmatorii termeni: numele elementelor, valorile elementelor, noduri, parametri si surse. Sa consideram circuitul din figura 2.1 care va fi simulat prin calcularea si printarea raspunsului tranzitoriu de la 0 la 3 ms, cu un increment temporal de 10 s. Vom arata (1) cum se descrie circuitul in Pspice, (2) cum se specifica tipul de analiza care trebuie realizata si (3) cum se definesc variabilele de iesire. Descrierea si analiza unui circuit necesita specificarea urmatoarelor elemente : Noduri Valorile elementelor Elementele de circuit Modelele componentelor Surse Tipuri de analize Variabile de iesire Comenzile de iesire Pspice Formatul fisierului de circuit Formatul fisierului de iesire

Fig. 2.1. Circuit RLC 2.1 Noduri In circuitul din figura 2.1 nodurile primesc numere. Elementele de circuit sunt conectate intre noduri. Numerele nodurilor intre care este conectat un element de circuit sunt specificate dupa numele elementului. Numerele nodurilor trebuie sa fie intregi intre 0 si 9999. Numerele nodurilor nu trebuie sa fie secventiale. Nodul 0 este predefinit ca nod de masa. Fiecare nod trebuie conectat la cel putin doua elemente si trebuie, de aceea, sa apara de cel putin doua ori in fisierul de circuit. Fiecare nod trebuie sa aiba o cale de c.c. catre masa. Aceasta conditie, care nu este totdeauna satisfacuta la unele circuite, se poate realiza prin conectarea unor rezistoare de valoare foarte mare (se va discuta in 11.10). 2.2 Valorile elementelor Valoarea unui element de circuit este scrisa dupa nodurile intre care este conectat elementul. Valorile sunt scrise in notatia standard virgula mobila, cu sufixe optionale de scala si unitati de masura. Iata cateva valori fara sufixe, permise de PSpice: 5 5. 5.0 5E+3 5.0E+3 5.E3

Exista doua tipuri de sufixe: sufixe de scala si sufixe de unitati (de masura). Sufixele de scala multiplica numarul pe care il urmeaza. Sufixele de scala recunoscute de PSpice sunt: F = 1E-15 M = 1E-3 P = 1E-12 K = 1E3 N = 1E-9 MEG = 1E6 U = 1E-6 G = 1E9 MIL = 25.4E-6 T = 1E12

Sufixele de unitati utilizate frecvent sunt: V = volt F = farad A = amp. HZ = hertz DEG = degree OHM = ohm () H = henry

Primul sufix este totdeauna sufixul de scala iar sufixul de unitate (de masura) il urmeaza. In absenta sufixului de scala, primul sufix poate fi un sufix de unitate. Sufixele de unitati sunt ignorate de PSpice. Daca valoarea unui inductor este 15 H, aceasta se poate scrie 15U sau 15UH. In absenta sufixelor de scala si de unitate, unitatile de masura pentru tensiune, curent, frecventa, inductanta, capacitate si unghi sunt, implicit, voltul, amp., hertz, farad si grade. PSpice ignora orice sufix de unitate, astfel incat urmatoarele valori sunt echivalente: 25E-3 25MOHM Note 1. Sufixele de scala sunt toate majuscule (in SPICE 2) 2. M inseamna mili nu mega. 2M se scrie 2MEG sau 2MEGOHM. 2.3 Elemente de circuit Elementele de circuit sunt identificate prin nume. Un nume trebuie sa inceapa cu o litera corespunzatoare elementului, dupa care poate contine fie litere fie numere. Numele pot avea cel mult opt caractere. Tabelul 2.1 arata prima litera a elementelor de circuit si surselor. De exemplu, numele unui capacitor trebuie sa inceapa cu litera C. Tabelul 2.1 Simbolurile elementelor de circuit si surselor Prima litera Elementul de circuit / sursa B MESFET cu GaAs C Capacitor D Dioda E Sursa de tensiune, comandata in tensiune F Sursa de curent, comandata in curent G Sursa de curent, comandata in tensiune H Sursa de tensiune, comandata in curent I Sursa independenta de curent J JFET (TEC-J) K Inductoare cuplate (TEC-J) L Inductor M MOS-FET (TEC-MOS) Q Tranzistor bipolar R Rezistor S Comutator comandat in tensiune 25.0E-3 25MH 25M 25MA 25MV

V W

Sursa independenta de tensiune Comutator comandat in curent

Formatul pentru descrierea elementelor pasive este: Nume element nodul+ nodulvaloare

unde curentul circula de la N+ catre N-. Formatele pentru elementele active si pasive vor fi descrise in cap. 5, 7, 8, 9 si 10. Elementele pasive din figura 2.1 sunt descrise dupa cum urmeaza: R1 L1 C1 7 5 3 5 3 0 2 1.5MH 10UF

2.4 Modele ale elementelor Valorile unor elemente de circuit sunt dependente de alti parametri, cum ar fi conditia initiala la un inductor, capacitatea functie de tensiune, rezistenta functie de temperatura. Modelele se utilizeaza pentru a asigna valori diferitilor parametri ai elementelor de circuit. Tehnicile de specificare a modelelor pentru surse, elemente pasive si elemente active sunt descrise in cap. 4, 5 si 6. Modelul pentru o sursa sinusoidala este: SIN (V0 unde V0 = tensiunea de offset, in V; VA = tensiunea de varf, in V; FREQ = frecventa, in Hz. Pentru o sursa sinusoidala vin = 10 sin (2 x 1000t), modelul este: SIN (0 2.5 Surse Sursele de tensiune sau de curent pot fi dependente sau independente. Simbolurile pentru surse sunt de asemenea listate in tab. 2.1. O sursa independenta de tensiune (sau curent) poate fi DC, sinusoidala, in impulsuri, exponentiala, polinomiala, liniara pe portiuni sau modulata in frecventa. Modelele pentru descrierea parametrilor surselor sunt discutate in cap. 4. Formatul sursei este: 10 1KHZ) VA FREQ)

Nume sursa

Nod+

Nod-

Modelul sursei

in care curentul se presupune ca inta in sursa pe la nodul pozitiv. Deci ordinea nodurilor N+, N- este importanta. Instructiunea pentru sursa vin va fi: VIN 7 0 SIN(0 10 1KHZ).

2.6 Tipuri de analize PSpice realizeaza diverse analize. Fiecare analiza este invocata printr-o instructiune. De exemplu, o instructiune care incepe cu .DC va determina o explorare in curent continuu. Tipurile de analize si comenzile corespunzatoare sunt urmatoarele: Analize DC Explorarea DC a unei surse de tensiune/curent, a unui parametru de model sau a temperaturii (.DC) Parametrizarea dispozitivului liniarizat (.OP) Punctul de functionare DC (.OP) Functia de transfer de semnal mic (echivalentul Thevenin) (.TF) Sensitivitati de semnal mic (.SENS) Analiza tranzitorie Raspunsul in domeniul timp (.TRAN) Analiza Fourier (.FOUR) Analiza de AC Raspunsul in frecventa la semnal mic (.AC) Analiza de zgomot (.NOISE) Comenzile cu punct vor fi discutate in cap. 6. Formatul pentru raspunsul tranzitoriu este: .TRAN TSTEP TSTOP

TSTEP = incrementul de timp TSTOP = momentul final Deci, instructiunea pentru raspunsul tranzitoriu de la 0 la 3 ms cu un increment de 10s este:

.TRAN

10US 3MS

2.7 Variabile de iesire PSpice are cateva trasaturi unice in printarea sau plotarea tensiunilor (sau curentilor) . de iesire. Diferitele tipuri de variabile de iesire permise de PSpice sunt discutate in cap. 3. Tensiunea din nodul 3 fata de nodul 0 se va scrie V(3,0) sau V(3). Analog, V(7,0) sau V(7).

4.3.2 Sursa de curent comandata in tensiune Simbolul sursei din fig. 4.7 b este G. Forma liniara: G(nume) N+ Forma neliniara: G(nume) N+ NPOLY((valoare)) + ((nod c_da+) nod) ((nod c-da-)nod) (perechi) + ((coef. polinomiali) valori) Exemple GAB 1 GVOLT 4 GNONLIN + 0.0 1.0 G2 10 Note 1. GNONLIN este o sursa polinomiala de curent de la 25 la 40, comandata de V(3) si V(5) dupa relatia: I = Y = V(3) + 1.5V(5) + 1.2 [V(3)]2 +1.7V(3)V(5) Sursa G2 este o sursa polinomiala de curent de la 10 la 12, comandata de V(5): I = V(5) + 1.5[V(5)]2 + 1.2[V(5)]3 + 1.7[V(5)]4 2. O conductanta liniara sau neliniara poate fi simulata: 2 7 25 1.5 12 4 20 40 1.2 POLY 6 1.0 22 2E5 POLY(2) 1.7 5 0 NNC+ NC((transconductanta) valoare)

3 0.0

0 1.0

5 1.5

0 1.2 1.7

GRES

4 sau

4 R = 10 .

0.1

G = 0.1 mho GMHO 1

POLY

2 sau

0.0 1.5M 1.7M

I = 1.5*10-3*V(1,2) + 1.7*10-3*[V(1,2)]2 G = I / V(1,2) = 1.5*10-3 + 1.7*10-3*V(1,2) 4.3.3 Sursa de curent comandata in curent Simbolul sursei din fig. 4.7 c este F. Forma liniara este: F(nume) N+ NVN

((castigul in curent) valoare)

Curentul de comanda circula prin sursa independenta VN: I = F * I(VN) Forma neliniara (polinomiala) este: F(nume) N+ NPOLY((valoare)) + VN1, VN2, VN3, . + ((coeficientii polinomiali) valori) Sursa POLY a fost descrisa in 4.1.6. Numarul surselor de comanda trebuie sa fie egal cu numarul de dimensiuni ale polinomului. Exemple: FAB 1 FAMP 13 FNONLIN Nota Sursa neliniara FNONLIN este o sursa de curent intre nodurile 25 si 40, comandata de curentul prin VN: I = I(VN) + 1.5*[I(VN)]2 + 1.2*[I(VN)]3 + 1.7*[I(VN)]4 . 2 4 25 VIN 10 VCC 50 40 POLY VN

0.0 1.0 1.5 1.2 1.7

4.3.4 Sursa de tensiune comandata in curent Simbolul sursei din fig 4.7 d este H si forma liniara este: H(nume) N+ Forma neliniara: H(nume) N+ NPOLY ((valoare)) + VN1, VN2, VN3, + ((coeficientii polinomiali) valori) Exemple HAB 1 HAMP 13 HNONLIN Note 1. Sursa HNONLIN este o sursa polinomiala de tensiune intre 25 si 40, comandata de I(VN): V = I(VN) + 1.5*[I(VN)]2 + 1.2*[I(VN)]3 + 1.7*[I(VN)]4 . 2. Poate fi simulat un rezistor liniar sau neliniar: HRES 4 6 sau 4 6 10 2 4 25 VIN 10 VCC 50 40 POLY VN N((transrezistenta) valoare)

0.0 1.0 1.5 1.2 1.7

V(4,6) = 10 * I, H1 1 2

R = V(4,6) / I = 10 . POLY I(V(1,2)) sau 0.0 1.5M 1.7M

V(1,2) = 1.5*10-3*I + 1.7*10-3*I2

R = V(1,2) / I = 1.5*10-3 + 1.7*10-3*I .

Cap. 5 Elemente pasive 5.1 Modelarea elementelor Un model specifica un set de parametri ai unui element si este realizat in Pspice prin comanda .MODEL . Un acelasi model poate fi utilizat de unul sau mai multe elemente in acelasi circuit. Diferitele comenzi cu punct sunt expuse in capitolul 6.

Forma generala a instructiunii de model este .MODEL MNAME TYPE(P1=V1 P2=V2 .. PN=VN)

MNAME este numele modelului si trebuie sa inceapa cu o litera. Desi nu este necesar, este util ca prima litera sa simbolizeze elementul (de ex. R pentru rezistor, L pentru inductor). Lista simbolurilor pentru elemente este prezentata in tabelul 5.1. Tab. 5.1 Nume de tip ale elementelor Numele de tip
(TYPE)

Elementul Rezistor Capacitor Inductor TB de tip npn TB de tip pnp TEC-J cu canal n TEC-J cu canal p TEC-MOS cu canal n TEC-MOS cu canal p TEC-MOS cu GaAs, canal n Comutator comandat in tensiune Comutator comandat in curent Miez magnetic neliniar Dioda

RES CAP IND NPN PNP NJF PJF NMOS PMOS GASFET VSWITCH ISWITCH CORE D

Exemple de instructiuni de model: .MODEL .MODEL .MODEL .MODEL RLOAD RES(R=1 TC1=0.02 TC2=0.005) CPASS CAP(C=1 VC1=0.01 VC2=0.002 TC1=0.02 TC2=0.005) LFILTER IND(L=1 IL1=0.1 IL2=0.002 TC1=0.02 TC2=0.005) QOUT NPN(BF=50 IS=1E-9)

5.2 Temperatura de functionare Temperatura de functionare pentru o analiza poate fi setata la valoarea dorita prin comanda .TEMP . Forma generala a instructiunii este:

.TEMP ((una sau mai multe temperaturi) valori)

Temperatura este exprimata in grade Celsius. Daca se specifica mai mult de o temperatura, analiza va fi realizata pentru fiecare temperatura.

Parametrii de model sunt masurati la temperatura nominala, care este, implicit, de 27 C. Valoarea nominala implicita de 27 C poate fi schimbata prin optiunea TNOM din comanda .OPTIONS care va fi discutata in par. 6.3. Exemple de instructiuni de temperatura: .TEMP .TEMP .TEMP 50 25 0 50 25

50

100

5.3 Elemente RLC Relatiile tensiune-curent pentru rezistor, inductor si capacitor sunt aratate in fig. 5.1.

Fig. 5.1 Relatii tensiune curent 5.3.1 Rezistorul Simbolul pentru rezistor este R. Numele rezistorului trebuie sa inceapa cu litera R si instructiunea are forma generala:

R(nume)

N+ N-

RNAME VALUE

Un rezistor nu are polaritate si ordinea nodurilor nu are importanta. Totusi, prin definirea nodurilor N+ si N-, curentul prin rezistor va fi considerat ca avand sensul de la N+ catre N- . RNAME este numele modelului . care defineste parametrii rezistorului. VALUE este valoarea nominala a rezistentei. Nota Unele versiuni de PSpice sau SPICE nu recunosc polaritatea rezistorului si nu permit referirea la curentul prin rezistoe, de ex. I(R1). Parametrii de model ai rezistorului sunt prezentati in tabelul 5.2. Nume R Tabelul 5.2 Parametrii de model ai rezistoarelor Semnificatie Unitati Valoare de masura implicita Multiplicatorul 1 rezistentei

TC1 TC2 TCE

Coeficient de temperatura liniar Coeficient de temperatura patratic Coeficient de temp. exponential

C-1 C-2 % / C

0 0 0

Daca RNAME este omis, VALUE este rezistenta in ohmi si poate fi pozitiva sau negativa dar nu zero. Daca RNAME este inclus si TCE nu este specificat, rezistenta este o functie de temperatura data de relatia:

RES = VALUE * R * [1 + TC1*(T-T0) + TC2*(T-T0)2] .

Daca RNAME este inclus si TCE este specificat, rezistenta este o alta functie de temperatura:

RES = VALUE * R * [1.01]TCE*(T-T0)

unde T si T0 sunt temperatura de functionare si respectiv temperatura camerei (nominala), in grade Celsius. Exemple de instructiuni de rezistor: R1 6 RLOAD 12 .MODEL ARES RINPUT 15 .MODEL BRES 5.3.2 Capacitorul Simbolul pentru capacitor este C. Numele unui capacitor trebuie sa inceapa cu litera C si instructiunea are forma generala: 5 10K 11 ARES 2MEG RES(R=1 TC1=0.02 14 BRES 5K RES(R=1 TCE=2.5)

TC2=0.005)

C(nume) N+

N-

CNAME

VALUE

IC=V0

N+ este nodul pozitiv, N- este nodul negativ. Tensiunea pe C este de la N+ catre Niar curentul prin condensator circula de la N+ catre N-. CNAME este numele modelului iar VALUE este valoarea nominala a capacitatii. IC defineste tensiunea initiala (la t=0) a capacitorului, V0. Parametrii de model sunt aratati in tab. 5.3 Nume C Tab. 5. 3 Parametrii de model ai capacitoarelor Semnificatie Unitati Valoare implicita Multiplicatorul capacitatii 1

VC1 VC2 TC1 TC2

Coeficient de tensiune liniar Coeficient de tensiune patratic Coeficient de temperatura liniar Coeficient de temperatura patratic

V-1 V-2 C-1 C-2

0 0 0 0

Daca CNAME este omis, VALUE este capacitatea in farazi si poate fi pozitiva sau negativa dar nu zero. Daca CNAME este inclus, capacitatea depinde de tensiune si temperatura dupa relatia:

CAP = VALUE * C * [1 + VC1*V + VC2*V2] * [1 + TC1*(T-T0) + TC2*(T-T0)2]

unde T este temperatura de functionare, in grade Celsius iar T0 este temperatura camerei in grade Celsius. Exemple de instructiuni pentru capacitoare: C1 6 5 10UF CLOAD 12 11 5PF IC=2.5V CINPUT 15 14 ACAP 10PF .MODEL ACAP CAP(C=1 VC1=0.01 VC2=0.002 + TC2=0.005) C2 20 19 ACAP 20NF IC=1.5V 5.3.3 Inductorul Simbolul pentru un inductor este L. Numele unui inductor trebuie sa inceapa cu litera L iar forma generala a instructiunii este: L(nume) N+ NLNAME VALUE IC=I0

TC1=0.02

N+, N- sunt nodurile pozitiv, negativ. Tensiunea pe inductor se considera de la N+ la N- iar curentul circula de la N+ catre N-. LNAME este numele modelului si VALUE este valoarea nominala a inductorului. IC defineste curentul initial (I0) prin inductor (la t=0). Parametrii de model ai inductorului sunt aratati in tab. 5.4 Nume L IL1 IL2 Tab. 5.4 Parametrii de model ai inductoarelor Semnificatie Unitati Valoare implicita Multiplicatorul inductantei 1 Coeficientul liniar de curent A-1 0 -2 Coeficientul patratic de curent A 0

TC1 TC2

Coeficient de temperatura liniar Coeficient de temperatura patratic

C-1 C-2

0 0

Daca LNAME este omis, VALUE este inductanta in henry si VALUE poate fi pozitiv sau negativ dar nu zero. Daca LNAME este inclus, inductanta depinde de curent si de temperatura dupa relatia:

IND = VALUE * L * [1 + IL1*I + IL2*I2] * [1 + TC1*(T-T0) + TC2*(T-T0)2]

unde T este temperatura de functionare in grade Celsius, iar T0 este temperatura camerei, in grade Celsius. Nota Valoarea initiala se aplica daca UIC este specificat in comanda .TRAN, care va fi descrisa in par. 6.7. Exemple de instructiuni pentru inductoare: L1 6 LLOAD LLINE LCHOKE .MODEL 5 10MH 12 11 5UH IC=0.2MA 15 14 LMOD 5MH 20 14 LMOD 2UH IC=0.5A LMOD IND(L=1 IL1=0.1 IL2=0.002 TC1=0.02 TC2=0.005)

Exemplul 5.1 Pentru circuitul din figura 5.2 (a) calculati si plotati raspunsul tranzitoriu de la 0 la 1 ms, cu un increment de 5s. Tensiunea de iesire se ia de pe rezistorul R2 iar tensiunea de intrare este aratata in fig 5.2 (b). Rezultatele vor fi disponibile pe display si hard copy folosind Probe.

Fig. 5.2 Circuitul pentru exemplul 5.1 Solutie Fisierul de circuit contine urmatoarele instructiuni: Exemplul 5.1 Circuit RLC * Temperatura de functionare este 50 C .TEMP 50 * Tensiunea in treapta de la intrare este o forma de unda PWL

VS 1 0 PWL(0 0 10NS 10V 2MS 10V) * R1 are valoarea de 60 ohmi si modelul RMOD R1 1 2 RMOD 60OHM * Inductorul de 1.5mH cu un curent initial de 3A si modelul LMOD L1 2 3 LMOD 1.5MH IC=3A * Capacitorul de 2.5uF cu tensiunea initiala 4V are modelul CMOD C1 3 0 CMOD 2.5UF IC=4V R2 3 0 RMOD 20OHM * Instructiuni de model pentru rezistor, inductor si capacitor .MODEL RMOD RES(R=1 TC1=0.02 TC2=0.005) .MODEL CMOD CAP(C=1 VC1=0.01 VC2=0.002 TC1=0.02 + TC2=0.005) .MODEL LMOD IND(L=1 IL1=0.1 IL2=0.002 TC1=0.02 TC2=0.005) * Analiza tranzitorie de la 0 la 1ms cu pasul de 5us si * folosind conditiile initiale, UIC .TRAN 5US 1MS UIC * Plotarea rezultatelor analizei tranzitorii .PLOT TRAN V(3) V(1) .PROBE .END Rezultatul simularii, stocat in fisierul de iesire EX5-1.OUT este aratat in figura 5.3.

Fig. 5.3 Raspunsul tranzitoriu pentru exemplul 5.1

5.4 Elemente magnetice Elementele magnetice sunt inductoare cuplate (transformatoare). Simbolul pentru cuplajul magnetic este K. Forma generala a instructiunii pentru inductoare cuplate este:

K(nume) +

L((primul ind.) nume) L((al 2-lea ind.) nume) ((coef. de cuplaj) valoare)

K(nume) cupleaza doua sau mai multe inductoare, cu un coeficient de cuplaj specificat, k. Valoarea lui k trebuie sa fie mai mare ca zero si mai mica sau egala cu 1. Inductoarele pot fi cuplate in orice ordine. In termenii conventiei cu punct, PSpice presupune un punct la primul nod al fiecarui inductor (fig. 5.4.a).

Fig. 5.4 Inductoare cuplate Inductanta mutuala este data de:

M=k d i1 V1 = L1 dt d i1 V2 = M dt + L2 dt +M dt d i2 d i2

L1 L2

In domeniul timp, tensiunile pe inductoarele cuplate sunt date de:

In domeniul frecventa, tensiunile pe inductoarele cuplate sunt date de:

v1 = j L1 I1 + j MI 2
v 2 = j MI1 + j L 2 I 2

unde

este frecventa in radiani pe secunda.

Exemple de instructiuni pentru inductoare cuplate:

KTR KIND

LA L1

LB L2

0.9 0.98

Inductoarele cuplate din figura 5.4.a se pot scrie ca un singur transformator (avand k= 0.9999):

* Primarul L1 1 2 0.5MH * Secundarul L2 3 4 0.5MH * Cuplajul magnetic KXFRMER L1 L2 0.9999

Daca punctul este schimbat ca in fig. 5.4.b, inductoarele cuplate sunt descrise astfel:

L1 1 L2 4 KXFRMER

2 3 L1

0.5MH 0.5MH L2 0.9999

Un transformator cu un singur primar si secundarul cu priza mediana, ca in fig. 5.4.c poate fi descris:

* Primarul L1 1 2 * Secundarul L2 3 4 L3 4 5 * Cuplajul magnetic K12 L1 L2 K13 L1 L3 K23 L2 L3

0.5MH 0.5MH 0.5MH 0.9999 0.9999 0.9999

Aceste ultime 3 instructiuni pot fi scrise in PSpice sub forma:

KALL

L1

L2

L3

0.9999

Note 1. Numele Kxx nu trebuie legat de numele inductoarelor cuplate. Totusi se recomanda aceasta pentru a identifica inductoarele cuplate. 2. Polaritatea (punctul) este determinata de ordinea nodurilor in instructiunea L. si nu de ordinea inductoarelor in instructiunea K.. , de ex. K12 L1 L2 0.9999 are acelasi efect ca instructiunea K12 L2 L1 0.9999. Pentru un inductor neliniar, forma generala este:

K(nume) L((inductor) nume) ((cuplaj) valoare) + ((model) nume) [(marime) valoare]

Pentru un transformator cu miez de fier, k este foarte mare (> 0.999). Numele de tip pentru un miez magnetic neliniar este CORE, iar parametrii de model sunt definiti in tabelul 5.5. Tab. 5.5 Parametrii de model ai miezului magnetic neliniar Nume AREA PATH GAP PACK MS A K ALPHA C GAMMA Semnificatie Aria medie a sectiunii transversale Lungimea medie a circuitului magnetic Latimea intrefierului Factorul de umplere Magnetizatia de saturatie Parametrul de energie termica Parametrul de anizotropie Parametrul mediu de camp Parametrul de flexibilitate Parametrul de relaxare Unit. cm2 cm cm A/m A/m A/m s-1 Val. Implicita 0.1 1.0 0 1.0 1E+6 1E+3 500 1E-3 0.2

[(marime) valoare] scaleaza sectiunea transversala si are valoarea implicita 1. Reprezinta numarul de straturi laminate (tole) astfel incat o singura instructiune de model poate fi folosita pentru un tip particular de miez. Daca ((model) nume) este specificat, cuplajul magnetic devine neliniar si la inductoare se va specifica numarul de spire in locul inductantei. Lista inductoarelor cuplate poate contine si un singur inductor. Caracteristicile B H ale miezului magnetic sunt analizate pe baza modelului Jiles Atherton (vezi D.C. Jiles and D.L. Atherton,

Theory of ferromagnetic hysteresis, Journal of Magnetism and MagneticMaterial, vol. 61, No 48, 1986, pp. 48-60). Instructiunile pentru inductoarele cuplate din figura 5.4.a sunt:

* Inductorul L1 de 100 spire L1 1 2 100 * Inductorul L2 de 10 spire L2 3 4 10 * Inductoare neliniare cuplate cu modelul CMOD K12 L1 L2 0.9999 CMOD * Modelul pentru miezul magnetic .MODEL CMOD CORE(AREA=2.0 PATH=62.8 GAP=0.1 + PACK=0.98)
Nota: Modelul pentru miez magnetic neliniar nu este disponibil in SPICE 2.

Exemplul 5.2 Un circuit cu doua inductoare cuplate este aratat in fig. 5.5. Daca tensiunea de intrare este de 120 V la varf, calculati amplitudinea si faza curentului de iesire pentru frecvente de la 60 la 120 Hz, cu un increment liniar. Numarul total de puncte ale baleiajului este 2. Coeficientul de cuplaj este 0.999.

Fig. 5.5 Circuit cu doua inductoare cuplate Solutie Este important de remarcat ca infasurarile primara si secundara au un punct comun. Fara acesta, PSpice va da un mesaj de eroare pentru ca nu exista o cale de c.c. de la nodurile din secundar catre masa. Sursa de tensiune Vx = 0 V este introdusa pentru a masura curentul de iesire IL. Fisierul de circuit are aspectul:

Exemplul 5.2 Inductoare cuplate

* Analiza AC cu frecventa variabila liniar * de la 60 Hz la 120 Hz cu 2 puncte .AC LIN 2 60HZ 120HZ * Tensiunea de intrare este 120 V la varf si are * faza 0 pentru analiza AC VIN 1 0 AC 120 R1 1 2 0.5 * Conventia punctului la inductoarele L1 si L2 L1 2 0 0.5MH L2 0 4 0.5MH * Coeficientul de cuplaj magnetic este 0.999. Ordinea L1 L2 * nu este semnificativa K12 L1 L2 0.999 R2 4 6 0.5OHM RL 6 7 150 * O sursa de tensiune nula se introduce pentru a masura IL VX 7 0 DC 0V * Printarea amplitudinii si fazei curentului de iesire .PRINT AC IM(VX) IP(VX) IM(RL) IP(RL) .END
Rezultatele simularii, stocate in fisierul de iesire EX5-2.OUT sunt: **** AC ANALYSIS TEMPERATURE = 27.000 DEG C FREQ IM(VX) IP(VX) IM(RL) 6.000E+01 2.809E-01 -1.107E+02 2.809E-01 1.200E+02 4.790E-1 -1.271E+02 4.790E-1 JOB CONCLUDED TOTAL JOB TIME 5.5 Linii de transmisiune fara pierderi Simbolul unei linii de transmisiune este T. O linie de transmisiune are doua porturi intrare si iesire. Forma generala a instructiunii este: 8.18 IP(RL) -1.107E+02 -1.271E+02

T(nume) NA+ NA- NB+ NB- Z0=(valoare) [TD=(valoare)] + [F=(valoare) NL=(valoare)]

T(nume) este numele liniei. NA+ si NA- sunt nodurile portului de intrare, NB+ si NB- sunt nodurile portului de iesire. Z0 este impedanta caracteristica. Lungimea liniei
poate fi exprimata in doua forme: timpul de intarziere, TD sau (2) frecventa F impreuna cu NL (raportul intre lungimea liniei si lungimea de unda din linie la frecventa F.
(1)

Daca F este specificata iar NL nu, valoarea implicita este NL=0.25 , adica este o linie in / 4 . De notat ca trebuie aleasa cel putin o modalitate de a specifica lungimea liniei. Schema bloc a unei linii de transmisiuni este prezentata in fig. 5.6(a).

(a) Linie bifilara

(b) Linie coaxiala Fig. 5.6 Linia de transmisiune

Exemple de instructiuni pentru linii de transmisiuni:

T1 1 T2 4 TTRM

2 5 9

3 6 10

4 7 11

Z0=50 TD=10NS Z0=50 F=2MEGHZ 12 Z0=50 F=2MEGHZ

NL=0.4

O linie coaxiala (fig. 5.6.b) poate fi reprezentata prin doua linii, prima T1 modeleaza conductorul interior fata de manta, iar a doua T2 modeleaza mantaua in raport cu exteriorul. Aceasta se scrie dupa cum urmeaza:

T1 T2

1 2

2 0

3 4

4 0

Z0=50 Z0=150

TD=1.5NS TD=1NS

Nota Pe durata analizei tranzitorii (.TRAN) timpul intern al lui PSpice este limitat la cel mult 1/2 din cel mai mic timp de intarziere al liniilor de transmisiuni. Astfel, liniile scurte vor determina timpi mari de rulare. 5.6 Comutatoare

PSpice permite simularea unor comutatoare speciale, cum se arata in figura 5.7, ale caror rezistente variaza continuu in functie de tensiune sau curent.

(a) Comutator

(b) Starea ON Fig. 5.7 Comutator cu rezistenta variabila

(c) Starea OFF

Cand comutatorul este in pozitia ON, rezistenta sa este RON , iar cand trece in pozitia OFF, rezistenta devine ROFF . Doua tipuri de comutatoare sunt modelate in PSpice: Comutator comandat in tensiune Comutator comandat in curent Nota Comutatoarele comandate in tensiune si curent nu sunt disponibile in SPICE 2. Acestea sunt insa disponibile in SPICE 3. 5.6.1 Comutatorul comandat in tensiune Simbolul pentru comutatorul comandat in tensiune este S. Numele trebuie sa inceapa cu S , iar forma generala a instructiunii este:

S(nume)

N+

N-

NC+ NC-

SNAME

N+ , N- sunt nodurile comutatorului; NC+ , NC- sunt nodurile de comanda, ca in figura 5.8.

Fig. 5.8 Comutator comandat in tensiune

SNAME este numele modelului. Numele de tip este VSWITCH iar parametrii de
model sunt aratati in tabelul 5.6. Tab. 5.6 Parametrii de model ai comutatorului comandat in tensiune

Nume VON VOFF RON ROFF

Semnificatie Tensiune de c-da pt. starea ON Tensiune de c-da pt. starea OFF Rezistenta in starea ON Rezistenta in starea OFF

Unit. V V

Val. implicita 1.0 0 1.0 1E6

Exemplu

S1 6 5 4 0 SMOD .MODEL SMOD VSWITCH(RON=0.5 ROFF=10E+6 + VON=0.7 VOFF=0.0)

Note . Valoarea lui GMIN GMIN poate fi definita ca optiune in comanda .OPTIONS (vezi par. 6.3). Valoarea implicita a conductantei GMIN este 1E-12 mho. 2. Raportul ROFF / RON trebuie sa fie mai mic de 1E+12. 3. Dificultatile datorate castigului mare al comutatorului ideal pot fi minimizate alegand valoarea lui RON cat mai mare si a lui ROFF cat mai mica, in comparatie cu alte elemente de circuit. Exemplul 5.3 Un circuit cu comutator controlat in tensiune este aratat in fig. 5.9. Daca tensiunea de intrare este vs = 200 sin(2000 t) volti, plotati tensiunea la nodul 3 si curentul prin rezistorul de sarcina RL pentru intervalul 0 1 ms cu un increment de 5 s. Parametrii de model ai comutatorului sunt RON = 5M, ROFF = 10E+9, VON = 25M, VOFF = 0.0 . Rezultatele trebuie sa fie disponibile pe display cu Probe. 1. RON si ROFF trebuie sa fie pozitive si mai mari decat 1

Fig. 5.9 Circuit cu comutator comandat in tensiune

Solutie

Exemplul 5.3 Comutator c-dat in tensiune VS 1 0 SIN(0 200V 1KHZ) RS 1 2 100OHM R1 2 0 100KOHM E1 3 0 2 0 0.1 RL 4 5 2OHM VX 5 0 DC 0V S1 3 4 3 0 SMOD .MODEL SMOD VSWITCH(RON=5M ROFF=10E+9 VON=25M + VOFF=0.0) .TRAN 5US 1MS .PLOT TRAN I(VX) V(3) .PROBE .END

Fig. 5.10 Raspunsul tranzitoriu pentru exemplul 5.3 5.6.2 Comutator comandat in curent

Simbolul pentru comutatorul comandat in curent este W. Forma generala a instructiunii este:

W(nume)

N+

N-

VN

WNAME

N+, N- sunt nodurile comutatorului; VN este sursa de tensiune al carei curent comanda comutatorul (fig. 5.11) WNAME este numele modelului.

Fig. 5.11 Comutator c-dat in curent Numele de tip este ISWITCH iar parametrii de model sunt dati in tabelul 5.7. Tabelul 5.7 Parametrii de model ai comutatorului c-dat in curent Nume ION IOFF RON ROFF Semnificatie Curent de c-da pt. starea ON Curent de c-da pt. starea OFF Rezistenta in starea ON Rezistenta in starea OFF Unit. A A Val. implicita 1E-3 0 1.0 1E+6

Nota Curentul prin VN comanda comutatorul. VN trebuie sa fie o sursa independenta si poate avea valoarea zero sau finita. Limitarile parametrilor sunt similare celor de la comutatorul comandat in tensiune. Exemplul 5.4 Un circuit cu comutator c-dat in curent este prezentat in fig. 5.12. Plotati tensiunea pe capacitor si curentul prin inductor pentru un interval de timp de la 0 la 160 s cu un increment de 1 s. Parametrii de model ai comutatorului sunt: RON=1E+6, ROFF=0.001, ION=1mA, IOFF=0. Rezultatele vor fi disponibile pe display cu Probe.

Fig. 5.12 Circuit cu comutator c-dat in curent AICI! Solutie

Exemplul 5.4 Comutator comandat in curent C1 1 0 40UF IC=200 VX 2 1 DC 0V W1 2 3 VX WMOD .MODEL WMOD ISWITCH(RON=1E+6 ROFF=0.001 + ION=1MA IOFF=0) L1 3 0 50UH .TRAN 1US 160US UIC .PLOT TRAN V(1) I(VX) .PROBE .END
Rezultatele simularii, stocate in fisierul de iesire EX5-4.OUT, sunt prezentate in figura 5.13.

Fig. 5.13 Raspunsul tranzitoriu pentru exemplul 5.4 Sumar Simbolurile elementelor pasive: C L K R S T W Capacitor C(nume) N+ N- CNAME VALUE IC=V0 Inductor L(nume) N+ N- LNAME VALUE IC=I0 Inductoare cuplate (transformator) K(nume) L((inductor)nume) ((cuplaj)valoare) + ((model)nume) [(marime)valoare] Rezistor R(nume) N+ N- RNAME VALUE Comutator c-dat in tensiune S(nume) N+ N- NC+ NC- SNAME Linie de transmisiune fara pierderi T(nume) NA+ NA- NB+ NB- Z0=(valoare) [TD=(valoare)] + [F=(valoare) NL=(valoare)] Comutator comandat in curent W(nume) N+ N- VN WNAME

Cap. 6 Comenzi cu punct Introducere PSpice are diferite comenzi pentru realizarea analizelor si furnizeaza diferite tipuri de iesiri si elemente modelate. Aceste comenzi incep cu un punct si sunt cunoscute drept comenzi cu punct. Aceste comenzi pot fi utilizate pentru a specifica: Modele Tipuri de iesiri Temperatura de lucru si sfarsitul fisierului Optiuni Analize (DC, AC, de zgomot, tranzitorie, Fourier) Nota Daca nu sunteti siguri asupra efectelor unei comenzi, rulati un fisier de circuit cu comanda respectiva si examinati rezultatele. 6.1 Modele PSpice permite (1) modelarea unui element pe baza parametrilor sai, (2) modelarea unui mic circuit care se repeta de un numar de ori circuitul principal si (3) utilizarea unui model definit intr-un alt fisier. Comenzile sunt:

1. 2. 3. 4. 5. 6.1.1

.MODEL .SUBCKT . ENDS .LIB .INC .MODEL

Model Subcircuit Sfarsit de subcircuit Fisier de biblioteca (library) Includerea unui fisier

Comanda .MODEL a fost discutata in 5.1. 6.1.2 .SUBCKT

Un subcircuit permite definirea unui bloc de circuit si apoi utilizarea acestui bloc in diferite locuri. Forma generala pentru definirea unui subcircuit este:

.SUBCKT SUBNAME

<(doua sau mai multe noduri) noduri>

Simbolul unui subcircuit este X. Forma generala a instructiunii de apelare este:

X(nume)

<(doua sau mai multe noduri) noduri>

SUBNAME

SUBNAME este numele subcircuitului si <(doua sau mai multe noduri) noduri> sunt nodurile subcircuitului. X(nume) produce inserarea subcircuitului referit in circuit cu nodurile date inlocuind nodurile argument din definitie. Numele subcurcuitului, SUBNAME, poate fi considerat echivalent numelui unei subrutine, iar X(nume) este instructiunea de apelare si noduri sunt variabilele sau argumentele subrutinei.
Subcircuitele pot fi inlantuite, adica subcircuitul A poate contine un apel la un alt subcircuit. Inlantuirea nu trebuie sa fie circulara, ceea ce inseamna ca daca subcircuitul A contine un apel la subcircutul B, atunci subcircuitul B nu trebuie sa contina un apel la subcircuitul A. Trebuie sa existe acelasi numar de noduri in apelul subcircuitului ca in definitia sa. Definitia subcircuitului trebuie sa contina numai instructiuni de element (inclusiv instructiuni de tip .MODEL) 6.1.3 .ENDS Sfarsit de subcircuit Un subcircuit trebuie sa se incheie cu o instructiune .ENDS. Sfarsitul definirii unui subcircuit are forma generala:

.ENDS SUBNAME

SUBNAME este numele subcircuitului si indica descrierea carui subcircuit trebuie terminata. Daca SUBNAME lipseste, toate descrierile de subcircuite sunt terminate.
Instructiuni de sfarsit de circuit:

.ENDS OPAMP .ENDS

Nota Numele subcircuitului poate fi omis. Totusi, este recomandabil sa identificati numele subcircuitului care trebuie terminat, in special daca exista mai multe subcircuite. Exemplul 6.1 Scrieti apelul subcircuitului si descrierea subcircuitului din figura 6.1

Fig. 6. 1 Subcircuit Solutie

* Instructiunea de apel X1 este conectata * la nodurile 1 si 2. Numele subcircuitului este EQVT. X1 1 2 EQVT * Definirea subcircutului. Nodurile 1 si 3 sunt punctele * de acces la subcircuit .SUBCKT EQVT 1 3 * Tensiunea sinusoidala de 0.5V si 1kHz V1 1 3 SIN(0 0.5 1KHZ) R1 1 2 5K R2 2 3 2K C1 2 3 0.1UF * Sfarsitul descrierii subcircuitului .ENDS EQVT
Nota Nu exista nici o interactiune intre nodurile din circuitul principal si cele ale subcircuitului. Numerele nodurilor din subcircuit sunt independente de acelea din

circuitul principal. Totusi, subcircuitul nu trebuie sa contina nodul 0 (acesta este interpretat la nivel global ca fiind nodul de masa). 6.1.4 .LIB Fisier de biblioteca

Un fisier de biblioteca poate fi referit intr-un fisier de circuit folosind instructiunea:

.LIB FNAME FNAME este numele fisierului de biblioteca ce trebuie apelat. Unfisier de biblioteca
poate contine comentarii, instructiuni .MODEL, definitii de subcircuite, instructiuni .LIB si instructiuni .END. Nici o alta instructiune nu este permisa. Daca FNAME este omis, PSpice cauta fisierul implicit NOM.LIB care este livrat cu programul PSpice. Fisierul de biblioteca FNAME poate apela alt fisier de biblioteca. Cand o comanda .LIB apeleaza un fisier, nu se aduce tot textul fisierului de biblioteca in fisierul de circuit. Se citesc numai acele modele sau subcircuite la care exista referiri in fisierul de circuit principal. Exemple:

.LIB .LIB DNOM.LIB

(fisierul de biblioteca DNOM.LIB este pe drive-ul implicit si descrie parametrii unei diode nominale).

.LIB B:\LIB\MNOM.LIB
(fisierul de biblioteca MNOM.LIB este in directorul LIB pe drive-ul B si descrie parametrii unui MOSFET nominal).

.LIB C:\LIB\MNOM.LIB
(fisierul de biblioteca MNOM.LIB este in directorul LIB pe drive-ul C si descrie parametrii unui MOSFET nominal). 6.1.5 .INC Include fisier Continutul unui alt fisier poate fi inclus in fisierul de circuit utilizand instructiunea

.INC

NFILE

NFILE este numele fisierului de inclus si poate fi orice sir de caractere care este legal ca
nume de fisier. Fisierele incluse pot contine orice instructiuni cu exceptia liniei de titlu. Totusi, o linie de comentariu poate fi folosita in locul liniei de titlu. Daca o instructiune .END apare, ea marcheaza numai sfarsitul fisierului inclus. O instructiune .INC poate fi folosita pana la 4 nivele de includere. Instructiunea include aduce totul din fisierul inclus in fisierul de circuit si poate determina ocuparea unui important spatiu de memorie.

.INC

OPAMP.CIR

.INC .INC

a:INVERTER.cir c:\LIB\NOR.CIR

6.2 Tipuri de iesiri Comenzile disponibile pentru iesiri ale rezultatelor simularii sunt:

.PRINT .PLOT .PROBE .WIDTH

6.2.1

Print (produce tabele de valori numerice) Plot (produce grafice in mod caracter) Probe (produce fisierul *.dat) Width (latimea iesirii) .PRINT

Rezultatele de la analizele DC, AC, tranzitorie (TRAN) si de zgomot (NOISE) pot fi obtinute sub forma de tabele. Instructiunile PRINT iau urmatoarele forme:

.PRINT .PRINT .PRINT .PRINT

DC [variabile de iesire] AC [variabile de iesire] TRAN [variabile de iesire] NOISE [variabile de iesire]

Numarul maxim de variabile de iesire este 8 in orice instructiune .PRINT. Totusi, se pot utiliza mai multe instructiuni .PRINT pentru a printa toate variabilele de iesire dorite. Valorile variabilelor de iesire sunt printate ca un tabel cu fiecare coloana corespunzand unei variabile de iesire. Numarul de digiti pentru valorile de iesire poate fi schimbat prin optiunea NUMDGT din instructiunea .OPTIONS (par. 6.5). Rezultatele instructiunii .PRINT sunt stocate in fisierul de iesire. Exemple:

.PRINT DC V(2) V(3,5) V(R1) VCE(Q2) I(VN) + I(R1) IC(Q2) .PRINT AC VM(2) VP(3) VM(3,5) V(R1) VG(5) + VDB(5) VR(5) VI(5) .PRINT NOISE INOISE ONOISE DB(INOISE) + DB(ONOISE) .PRINT TRAN V(5) V(4,7) IB(Q1) IC(Q1)
Nota Daca exista doua instructiuni .PRINT pentru aceeasi variabila, nu se vor tipari doua tabele. PSpice va ignora prima instructiune si va produce iesire pentru a doua instructiune. 6.2.2 .PLOT Plot

Rezultatele de la analizele DC, AC, tranzitorie (TRAN) si de zgomot (NOISE) pot fi obtinute sub forma unor grafice in mod caracter (ploturi). Acestea sunt desenate cu caractere si rezultatele pot fi obtinute pe orice tip de printer. Instructiunile de plotare iau numai urmatoarele forme:

.PLOT DC [variabile de iesire] + [<(limita inferioara)valoare>, <(limita superioara)valoare>] .PLOT AC [variabile de iesire] + [<(limita inferioara)valoare>, <(limita superioara)valoare>] .PLOT TRAN [variabile de iesire] + [<(limita inferioara)valoare>, <(limita superioara)valoare>] .PLOT NOISE [variabile de iesire] + [<(limita inferioara)valoare>, <(limita superioara)valoare>]
Numarul maxim de variabile de iesire este 8 in orice instructiune .PLOT. Mai mult de o instructiune .PLOT se poate utiliza pentru a plota toate variabilele de iesire dorite. Domeniul si incrementul pe axa x sunt fixate de tipul de analiza comandata (de ex. .DC, .AC, .TRAN sau .NOISE). Domeniul pe axa y este setat prin adaugarea portiunii

[<(limita inferioara)valoare>, <(limita superioara)valoare>] la sfarsitul instructiunii .PLOT. Domeniul axei y [<(limita inferioara)valoare>, <(limita superioara)valoare>] poate fi plasat in mijlocul unui set de variabile de
iesire. Variabilele de iesire vor urma domeniul specificat imediat la dreapta lor. Daca domeniul axei y este omis, PSpice atribuie un domeniu implicit determinat de domeniul de valori al variabilei de iesire. Daca domeniile variabilelor de iesire variaza larg, PSpice atribuie domenii corespunzatoare diferitelor tipuri de variabile. Exemple:

.PLOT DC V(2), V(3,5), V(R1), VCE(Q2), I(VIN), + I(R1), IC(Q2) .PLOT AC VM(2), VP(2), VM(3,5), V(R1), VG(5), + VDB(5), VR(5), VI(5) .PLOT NOISE INOISE ONOISE DB(INOISE) + DB(ONOISE) .PLOT TRAN V(5) V(4,3) (0, 10V) IB(Q1) (0, 50MA) + IC(Q1) (-50MA, 50MA)

Nota In primele 3 instructiuni, axa y este implicita. Inultima instructiune, domeniul pentru tensiunile V(5) si V(4,7) este intre 0 si 10V, pentru curentul IB(Q1) este intre 0 si 50mA, iar pentru IC(Q1) este de la 50mA la 50mA. 6.2.3 .PROBE Probe Probe este un postprocesor grafic si este disponibil ca o optiune pentru versiunea profesionala a PSpice. Probe vine cu versiunea studenteasca a PSpice. Rezultatele analizelor DC, AC si tranzitorie (TRAN) nu pot fi utilizate direct de Probe Mai intai, rezultatele trebuie procesate prin comanda .PROBE care scrie datele procesate pe un fisier *.dat, pentru utilizare de catre Probe. Comanda ia urmatoarele forme:

.PROBE .PROBE

(una sau mai multe variabile de iesire)

In prima forma, unde nu este specificata nici o variabila, comanda .PROBE scrie toate tensiunile nodurilor si toti curentii elemntelor in fisierul *.dat. Curentii elementelor sunt scrisi in formele permise ca variabile de iesire (par. 3.3.2). In a doua forma, unde variabilele de iesire sunt specificate, PSpice scrie numai valorile acestora in fisierul *.dat. Aceasta forma este potrivita pentru utilizatorii fara disc fix pentru a limita marimea fisierului *.dat. Exemple de instructiuni .PROBE:

.PROBE .PROBE V(5), V(4,3), V(C1), VM(2), I(R2), IB(Q1), VBE(Q1)

6.2.4 Iesirea Probe

Postprocesorul grafic Probe este foarte usor de utilizat. Odata ce rezultatele simularilor sunt procesate de comanda .PROBE, rezultatele sunt disponibile pentru iesirea grafica. Lansarea lui Probe se face din meniul principal al programului PSpice (fig. 6.2). Dupa lansare, Probe prezinta meniul din fig. 6.3. Cu o exceptie, Probe ignora caracterele mari sau mici: V(4) si v(4) sunt echivalente. Exceptia o formeaza prefixele M si m: m inseamna mili (1E-3) in timp ce M inseamna mega (1E+6). Sufixele MEG si MIL nu sunt disponibile in Probe. Unitatile de masura recunoscute de Probe sunt: V A W d s volti amperi watt grade (de unghi) secunde

Hertz

Probe de asemenea recunoaste ca W=V*A, V=W/A si A=W/V. De aceea adaugarea unei trase, cum este VCE(Q1)*IC(Q1) da puterea disipata de tranzistorul Q1 si va fi exprimata in W. De asemenea, sunt permise expresii aritmetice cu variabilele de iesire; operatorii disponibili sunt +, -, *, / si parantezele. Functiile disponibile in Probe sunt:

Fig. 6.2 Meniul principal al PSpice 4.04

Fig. 6.3 Meniul principal al lui Probe