Echipa: Neagu Cristian Marin Adina Chimeanu Andreea Gherase Mihaela

1. Titlul proiectului
Idee de afaceri : S.C. Terapeutica S.A. laborator farmaceutic

2. Titlul aplicantului
Denumire firma: S.C. Terapeutica S.A. Adresa: Str. Fabricii, nr. 124, Cluj Napoca, jud. Cluj Nr. tel. : 0264-415222

3. Scurta descriere a aplicantului

S.C. Terapeutica S.A. are ca obiect de activitate producerea si comercializarea de medicamente, produse farmaceutice si alte produse chimice, dar si a intermediarilor pentru medicamente. Societatea comerciala S.C. TERAPEUTICA S.A. este o societate pe actiuni, cu capital integral privat. Societatea produce substante active din punct de vedere farmaceutic, prin procese de sinteza organica fina si formule farmaceutice conditionate sub forma uscata sau umeda. Productia S.C. Terapeutica S.A. este destinata in proportie de 78% uzului uman si 22% uzului veterinar.

4. Linia de finantare
Programul operational regional (POR)
Axa prioritara 4 - Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional si local 4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala 1

5. Analiza factorilor interesati

Grupul tinta al acestui proiect este format din cei interesati sa achizitioneze produsele medicamentoase oferite de firma. Beneficiarii directi sunt:
y y y y

unitati apartinand Ministerului Sanatatii,oficiile farmaceutice judetene sau zonale; depozite particulare; spitale; unitati apartinand Ministerului Industriilor - Departamentului Industriei Chimice si Petrochimice:  S.C. SICOMED S.A. BUCURESTI;  S.C. BIOFARM S.A. BUCURESTI;  S.C. MEDUMAN S.A. VISEU DE SUS; unitati apartinand Ministerului Agriculturii:  S.C. FARMOVET S.A. BUCURESTI. Chemat-Anglia Tocile-Olanda Sombadja-Cehia Medexport-Rusia Romulus-Ungaria Ciech-Cehia Beneficiarii indirecti sunt:

y y y

y y y

oficiile farmaceutice care se gasesc in 17 orase mari de pe intreg teritoriul Romaniei: Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj, Constanta, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Ploiesti, Satu - Mare, Suceava, Slobozia, Targu - Mures, Timisoara. Clientii finali Clientii concurentei Mediul economic si social dinc are face parte firma, fiind un exemplu de reusita in afaceri Angajatii firmei care vor beneficia de pe urma dezvoltarii activitatii firmei

y y y

Factor interesat

Caracteristici

Interese si asteptari

Senzitivitate la teme transversal

Potential si deficit

Implicatii si concluzii asupra proiectului

- organism decizional - cresterea cifrei de Actionar - organism executiv Angajati afaceri - cresterea profitului - instruire specializata sporite - mediu extern Clienti apropiat - mediu extern Concurenta apropiat - livrare la timp - servicii eficiente - cresterea competitivitatii

- respectarea criteriilor de eficienta - respectarea conditiilor optime de

- aportul financiar - cunostinte - experienta - mediu de lucru performant

- credite bancare - cum sa se abordeze grupul - traininguri de specialitate - campanie de informare

- masuri de protective munca - egalitate de sanse - costul serviciului - competitivitate loiala - greutati intampinate datorita competitiei - receptivitate

- respectarea obligatiilor contractuale - declaratii false referitoare la potentiale problem ale proiectului

- mediu extern Parteneri apropiat

- diminuarea aportului acestor firme in productie

- pierderea unor contracte

- cresterea pretului pentru diverse medicamente

- incetarea colaborarii intre companie si parteneri

6. Analiza problemelor
Principala problema cu care se confrunta organizatia este legata de productia ineficienta si de calitatea mijloacelor de productie folosita. Alte probleme se refera la:  Livrarea produselor  Utilaje si instrumente mai putin eficiente  Fluxul de numerar

Efecte

Stagnarea dezvoltarii companiei

Reducerea cifrei de afaceri

Impact negativ asupra mediului

Problema

Productie ineficienta sau produse sub standarde

Durata mare de livrare

Costuri de productie ridicate

Cauze Existenta personalului insuficient Suprasolicitarea comenzilor Lipsa tehnologiilor avansate

7. Analiza obiectivelor
Scopul proiectului este reprezentat de dezvoltarea companiei si cresterea cifrei de afaceri. Totodata, trebuie sa se utilizeze noile tehnologii si echipamente moderne pentru atingerea calitatilor impuse si achizitionarea tuturor instrumentelor necesare pentru realizarea si eficientizarea productiei. Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea productivitatii prin dezvoltarea la maxim a instrumentelor utilizate, dar si prin extinderea portofoliului de produse pe pietele externe si cresterea vanzarilor pentru produsele din portofoliul existent. Obiectivele specifice ale proiectului sunt:  redimensionarea si adaptarea portofoliului de produse la cerintele pietei pentru a asigura cresterea vanzarilor si a cotei de piata;  cresterea competitivitatii internationale a firmei;  instruirea si specializarea personalului, la toate nivelele;  cresterea eficientei activitatii prin reducerea consumurilor si costurilor energetice si materiale;  imbunatatirea urmaririi cheltuielilor pe centre de cost si profit.

Obiective

Extinderea portofoliului de produse

Cresterea vanzarilor pe piata interna si externa

Eficientizarea resurselor umane

Scop

Productie eficienta si cresterea volumului de vanzari

Rezultat

Durata mica de livrare si comenzi livrate la timp 5

Costuri de productie reduse

Apropierea de standarde de productie

8. Analiza strategiei
Programarea desfasurarii in timp a proiectului presupune realizarea unui set de activitati ce au in vedere:  stabilirea obiectivelor proiectului si a ordinii de desfasurare a activitatilor n functie de relatiile de precedenta dintre acestea;  determinarea termenelor de nceput si de sfrsit ale acestora n functie de o anumita data la care se doreste nceperea proiectului sau n functie de o anumita data la care se doreste terminarea acestuia;  stabilirea personalului angrenat n proiect  realizarea documentatiei tehnice si analizarea acesteia  comandarea utilajelor  asamblarea utilajelor  efectuarea testelor preliminarii  instruirea angajatilor  demararea productiei Dezvoltarea companiei si cresterea cifrei de afaceri Calitatea produselor Stabilirea personalului angrenat in proiect Impact pozitiv asupra mediului prin reducerea consumurilor energetice si materiale

Productie eficienta si calitativa

Durata mica de livrare si comenzi la termen

Costuri de productie scazute Obiective in strategie

Cheltuieli mai mici datorita reducerii consumurilor energetice Obiective in afara strategiei

9. Analiza SWOT
Analiza SWOT reprezinta un mod simplu si circumspect de a evalua viabilitatea afacerii prin identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunitatilor si amenintarilor ce privesc desfasurarea activitatii. Primele doua privesc firma si reflecta situatia acesteia, iar urmatoarele doua privesc mediul si oglindesc impactul acestuia asupra activitatii firmei. Puncte tari - spatiul n care si desfasoara activitatea este patrimoniul propriu; - este proprietara tuturor mijloacelor fixe existente si folosite de catre angajati; - personalul este tnar, activ, specializat . - societatea are o gama de produse farmaceutice mare. - personalul este interesat de buna activitate a societatii si receptiv la schimbri. Puncte slabe - societatea nu dispune de un magazin propriu - n aceasta unitate nu exista un set de valori respectat de toti angajatii;

Oportunitati - locatia spatiului n care si desfasoara activitatea firma i confera societatii un vad comercial foarte bun. - exista cereri de noi produse. Amenintari exista pericolul ntrzierii platilor din partea cumparatorilor; pericolul aparitiei de noi concurenti;

10.
Logica interventiei - dezvoltarea companiei si cresterea cifrei de afaceri - cresterea productivitatii si extinderea portofoliului de activitati - productie eficienta - acoperirea cererii de medicamente - cresterea competitivitatii firmei

Matricea cadrului logic

Indicator de verificare a obiectivelor - cresterea cotei de piata cu 2,7% - cresterea cifrei de afaceri cu 10,3% - costuri de productie diminuate cu 18% - comenzile livrate la termen - calitate sporita Mijloace: - contracte de vanzare cumparare; - contracte de munca si de instruire Surse si mijloace de verificare - rapoarte de activitati ale partenerilor de proiect - bilant contabil - balanta de verificare - bilantul contabil si balanta de verificare - contractele incheiate Ipoteze - compania creste nivelul de competitivitate - concurenta se analizeaza la nivel international - incheierea contractelor cu diversi furnizori de materie prima - diminuarea veniturilor populatiei - incheierea contractului - implicarea profesionala a angajatilor - motivarea insuficienta

Obiective generale Scopul proiectului

Rezultate

Activitati

- activitatea de contractare a proiectului - evaluarea proiectului - achizitia de utilaje necesare pentru a imbunatati activitatea de productie - cursuri de training specializat pentru angajati

Costuri: - costurile aferente achizitiei de utilaje

Preconditii: - aviz de libera practica eliberat de Ministerul Sanatatii - declaratia din care sa reiasa ca sunt indeplinite conditiile de autorizare. - raportul favorabil din partea comisiei de inspectia a Ministerului Sanatatii.

11. Graficul Gantt

Activitatea Formarea echipei de proiect si pregatirea procedurilor de achizitii Primirea ofertelor de utilaje si instrumente Selectarea furnizorilor de utilaje si echipamente Achizitia utilajelor si instrumentelor necesare Recrutarea si instruirea personalului Evaluarea intermediara a proiectului Editarea pliantelor Distribuirea pliantelor Evaluarea finala a proiectului Finalizarea proiectului

Luna Luna Luna Luna Luna 1 2 3 4 5

Luna 6

Luna 7

Luna 8

Luna 9

Luna 10

Luna 11

Luna 12

12. Bugetul proiectului

Nr. crt. 1. 2. 3. Denumirea cheltuielii Teren Cladire Mijloace fixe y Tangibile - Aparatura de laborator - balanta semianalitica AG 100 - balanta farmaceutica AD 200 - termogihometru digital - barometru - centrifuga - cuib de incalzire - densimetru - Ustensile de laborator - stativ - cleme - lamele - trepiede - spatula - Reactivi  Mobilier  Birouri  Ustensile de birotica
y

Numar unitati 1 1

Cost total 35.000 30.000

3 4 6 5 4 3 5 20 100 300 50 50 100 10 15

1.600 2.150 950 780 600 550 670 300 270 470 350 140 1.200 1.000 2.300 1.200 2.000 5.000 3.800 1.000 2.000 2.000 1.800 1.000 5.700 103.830

Intangibile - Software

1 15 4 10 15

4.

Resurse umane - salarii personal lucrativ - salarii personal administrativ - diurna - instruire specializata Consultanta - Pentru pregatirea proiectului - Elaborarea de studii - Pentru implementarea proiectului Alte cheltuieli TOTAL

5.

6.

10

ANEXE
Sortimentul de produse fabricat la SC TERAPEUTICA SA

Nr.crt. 1.

Domeniile terapeutice

Medica ia aparatului cardiovascular 2. Medica ia sistemului nervos Medica ia sngelui Medica ia aparatului digestiv 5. Preparate hormonale

Medicamente fabricate la SC TERAPEUTICA SA Aspacardin, Carbocromen, Nifedipin Codamin; Diazepam; Nitrazepam; Oxazepam. Trombostop Fiobilin, Furazolidon, Metoclopramid Alilestrenol, Etinilestradiol, Linestrenol, Medroxiprogesteron . Efortex, Eleutal, Naposim, Piritinol, Stugeron

Procent din productie (%) 10

19

3. 4.

1.9

3.0 2.2

6.

Produse pentru medica ia metabolismului Medica ia Antimicrobian Antiparazitar i

31

7.

Cloramfenicol, Nitrofurantoin Bronhodilatin Boicil forte, Diclofenac, Faringosept, Paduden

5.3 27.6

8. 9.

Medica ia Aparatului Respirator Alte medica ii

29.3

11

Programul O rational
Programul de modi icat prin ra ional R gional

gional

3 POR include toate cele 8 Regiuni egea nr. 151/1 8 a dezvolt rii regionale, Nr. 105 /2003,

ezvoltare ale Romniei stabilite prin

egea nr. 315/2004, cu respectarea Regulamentului C

referitor la stabilirea unui sistem comun de clasificare statistic a unit ilor teritoriale. Cele 8 Regiuni de ezvoltare sunt:  Regiunea 1: Nord-Est include 6 jude e: Bac u, Boto ani, Ia i, Neam , Suceava, Vaslui  Regiunea 2: Sud-Est include 6 jude e: Br ila, Buz u, Constan a, Gala i, Tulcea, Vrancea  Regiunea 3: Sud include 7 jude e: Arge , C l ra i, Prahova, Teleorman  Regiunea 4: Sud-Vest include 5 jude e: olj, Gorj, Mehedin i, Olt, Vlcea  Regiunea 5: Vest include 6 jude e: Arad, Cara Severin, Hunedoara, Timi  Regiunea 6: Nord-Vest include 6 jude e; Bihor, Bistri a-N s ud, Cluj, Maramure , Satu Mare, S laj  Regiunea 7: Centru include 6 jude e: Alba, Bra ov, Covasna, Harghita, Mure , Sibiu  Regiunea 8: Bucure ti Ilfov include capitala rii Bucure ti i Jude ul Ilfov mbovi a, Giurgiu, Ialomi a,

12

Programul Opera ional Regional va fi finan at n perioada 2007- 2013 din bugetul de stat i bugetele locale, ct i din surse private, fiind cofinan at din Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR) - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Contribu ia financiar a UE poate ajunge pn la 85% din totalul cheltuielilor na ionale (publice i private). POR implementeaz elemente importante ale Strategiei Na ionale de Dezvoltare Regional a Planului Na ional de Dezvoltare (PND), contribuind, mpreun cu celelalte Programe Opera ionale Sectoriale (PO), la realizarea obiectivului Strategiei Na ionale de Dezvoltare Regional a PND i al Cadrului Na ional Strategic de Referin , i anume diminuarea disparit ilor de dezvoltare economic statele membre ale UE. Scopul POR este s sprijine, pe ct posibil, o cre tere echilibrat a tuturor zonelor rii, nu att prin redistribuirea resurselor publice, ct mai ales prin asigurarea, ca toate zonele s aib un nivel minim de infrastructur de afaceri, social i capital uman, care s permit cre terea economic . n acest sens, trebuie s se asigure c exist precondi ii adecvate i c nu s-au creat prin anumite mecanisme care se nt re asc unele pe altele (politica fiscal i pia a muncii) pericole de subdezvoltare. POR i propune s sprijine rii s - i valorifice resursele specifice pe baza nevoilor acest proces de cre tere distribuit geografic, dndu-i o dimensiune local mai pregnant , i permi nd diferitelor zone ale locale i a poten ialului local, iar diversitatea c ilor de dezvoltare a diferitelor zone ale rii poate avea loc pe baza propriei lor istorii a resurselor i a punctelor lor forte. Modalitatea de interven ie prin POR se articuleaz pe mai multe etape pentru a lua n mod real n considerare capacitatea limitat de programare i planificarea de la nivel local i experien a dobndit n anii de construc ie institu ional n domeniu, realizat cu sprijin UE. Aloc rile financiare orientative sunt realizate la nivel regional, pe baza gradului de dezvoltare local , dndu-se prioritate regiunilor subdezvoltate, printr-un mecanism de alocare financiar invers propor ional cu m rimea PIB/locuitor, ajustat cu densitatea popula iei, astfel nct Regiunile mai pu in dezvoltate primesc propor ional, aloc ri financiare mai mari n cadrul axelor prioritare agreate la nivel na ional i n concordan cu strategiile de dezvoltare agreate la nivel regional de c tre autorit ile locale prin Consiliile de Dezvoltare Regional . Principalele caracteristici ale POR, care l individualizeaz de celelalte Programe Opera ionale, sunt: i social dintre Romnia i

13

 Are o dimensiune local evident , n abordarea problemelor socio -economice din punct de vedere local i valorificarea resurselor i oportunit ilor locale;  D prioritate regiunilor relativ r mase n urm redistributiv;  Domeniile de interven ie ale POR sunt complementare domeniilor de interven ie ale celorlalte Programe Opera ionale, i se a teapt s acestea;  Promoveaz o abordare de jos n sus a dezvolt rii economice;  Ia n considerare gradul sc zut al capacit ii de planificare i programare din ar prevede, n linii mari, axe prioritare tematice la nivel na ional.  Axa 1- Sprijinirea dezvolt rii durabile a ora elor poten iali poli de crestere  Axa 2 - mbun t irea infrastructurii regionale i locale de transport  Axa 3 - mbun t irea infrastructurii sociale  Axa 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional i local  Axa 5 - Dezvoltarea durabil  Axa 6 - Asisten tehnic i promovarea turismului i opereze n sinergie cu i mai pu in dezvoltate, pentru a le asigura un set minim de precondi ii de cre tere, neavnd, n sine, un scop

Prin implementarea acestor axe prioritare, POR contribuie nu numai la atingerea obiectivului global al Stategiei Na ionale de Dezvoltare Regional , dar i la realizarea obiectivului global al Planului Na ional de Dezvoltare i al Cadrului Na ional Strategic de Referin i anume, diminuarea disparit ilor de dezvoltare dintre Romnia i Statele Membre ale UE, prin complementaritatea pe care o asigur Programelor Sectoriale:  Cre terea Competitivit ii Economice  Infrastructur de Transport  Infrastructur de Mediu  Dezvoltarea Resurselor Umane  Cre terea Capacit ii Administrative  Asisten Tehnic

14

AXE PRIORITARE TEMATICE Axa prioritar 1. Sprijinirea dezvolt rii durabile a ora elor poten iali poli de cre tere 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urban Axa prioritar 2. mbun t irea infrastructurii regionale i locale de transport 2.1 Reabilitarea i modernizarea re elei de drumuri jude ene, str zi urbane inclusiv construc ia/reabilitarea oselelor de centur Axa prioritar 3. mbun t irea infrastructurii sociale 3.1 Reabilitarea, modernizarea i echiparea infrastructurii serviciilor de s n tate 3.2 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii serviciilor sociale 3.3 Imbun t irea dot rii cu echipamente a bazelor opera ionale pentru interven ii n situa ii de urgen 3.4 Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea i echiparea infrastructurii educa ionale preuniversitare, universitare i a infr astructurii pentru formare profesional continu Axa prioritar 4. Consolidarea mediului de afaceri regional i local 4.1 Dezvoltarea durabil a structurilor de sprijinire afacerilor de importan regional 4.3 Sprijinirea dezvolt rii microntreprinderilor Axa prioritar 5. Dezvoltarea durabil i promovarea turismului 5.1 Restaurarea i valorificarea durabil a patrimoniului cultural i crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabil a resurselor naturale cu poten ial turistic i pentru cre terea calit ii serviciilor turistice 5.3 Promovarea poten ialului turistic i crearea infrastructurii necesare pentru cre terea atractivit ii Romniei ca destina ie turistic Axa prioritar 6. Asisten tehnic i local 4.2 Reabilitarea siturilor industriale poluate i nutilizate i preg tirea pentru noi activit i

6.1 Sprijinirea implement rii, managementului i evalu rii Programului Opera ional Regional 6.2 Sprijinirea activit ilor de publicitate i informare privind POR

15

Dezvoltarea antreprenorial Similar cu alte state UE, IMM-urile din economia romneasc sunt predominante, reprezentnd 99,5% din totalul ntreprinderilor i au o contribu ie substan ial la formarea PIB-ului i la gradul de ocupare a for ei de munc . Lund n considerare densitatea IMMurilor, Romnia, cu 20,38 IMM/1000 locuitori, se situeaz IMM/1000 locuitori). Structura IMM-lor din Romnia este comparabil cu cele din Statele Membre, care au aderat la UE n 2004. Analizele relev , c n Romnia, contribu ia IMM-urilor la formarea cifrei de afaceri este peste 50%, n compara ie cu unele State Membre. La nivel regional, structurile de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, parcuri logistice, parcuri de afaceri) sunt nc slab dezvoltate i insuficient func ionale i un num r limitat de IMM fiind localizate n cadrul acestor structuri. n 2005, existau 36 de parcuri industriale autorizate (care sunt n conformitate cu prevederile Ordonan ei de Guvern 65/2001, cu modific rile i complet rile ulteriore privind crearea i func ionarea parcurilor industriale), sprijinite de Guvern i care beneficiau de anumite scutiri fiscale potrivit reglement rilor emise de Ministerul Internelor i Reformei Administrative (MIRA) i anume: 9 parcuri private, 21 parcuri publice i 6 parcuri publice-private. Repartizarea parcurilor industriale pe regiuni este dispropor ionat , de la 1 parc pentru regiunea Vest, la 12 parcuri industriale n Regiunea Centru. Regiuni Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucure tiIlfov Romnia Nr. 2 3 9 3 1 3 12 3 36 Firme atrase 7 12 129 23 3 5 121 126 426 Salaria i 809 176 7510 540 23 154 1377 25760 13312 Suprafe e- ha Total 23.3 84.9 493.3 34.4 19.3 100.2 487.1 491 1,733 reabilitate 12 7.5 140.5 8 19.3 73.9 117.2 18.9 397.6 mult n urma Bulgariei (27,6 IMM/ 1000 locuitori) sau a Cehiei, Slovaciei, Ungariei i Poloniei (cu o medie de 42,3

Sursa: Calcule bazate pe date preluate de la MIRA

16

Infrastructura de transport Romnia, prin a ezarea sa geografic , reprezint o zon de intersec ie a magistralelor interna ionale de transport, care leag att nordul i sudul Europei, ct i vestul i estul acesteia. Re eaua de transport asigur leg tura cu toate re elele de transport ale rilor vecine dar i cu cele din rile Europei i Asiei. Comparativ cu Statele Membre a investi iilor reduse n infrastructura de transport ale UE i cu unele ri est-europene, sistemul de transport romnesc este insuficient

dezvoltat i de slab calitate, consecin realizate n perioada de tranzi ie.

Astfel, dezvoltarea infrastructurii de transport este deosebit de important pentru Romnia, ntruct poate sprijini cre terea cererii de servicii de transport i poate accelera progresul economic al rii. Romnia ar putea beneficia de pozi ia sa pe culoarul spre Asia Central i zona Caspic , iar rile UE ar dobndi un plus de siguran n urm rirea intereselor comerciale i strategice n arealele respective. Infrastructura spitaliceasc are o situa ie precar , majoritatea spitalelor care cu probleme opera ionale i ca urmare a necesit reabilitare fiind mai vechi de 50 sau 100 ani. Serviciile de s n tate se confrunt echipamentelor i utilit ilor dep ite tehnic i moral din camere de boiler, sp l torii, buc t rii, i din alte infrastructuri conexe care asigur func ionarea spitalului, acestea fiind mai vechi de 25 ani n majoritatea cazurilor. Lipsa investi iilor n sistemul de s n tate se reflect i n situa ia sistemului medical de urgen . Acesta opereaz prin intermediul din spitalele jude ene, i al serviciilor i i serviciilor SMURD (Serviciul Medical de Urgen , Reanimare spitalelor de urgen , al departamentelor de urgen de ambulan

Descarcerare) n cadrul sistemului na ional de urgen . Infrastructura pentru servicii sociale Sistemul de servicii sociale este coordonat n Romnia de Ministerul Muncii, Familiei i Egalit ii de anse. Potrivit legisla iei, sistemul acoper complexul de m suri i ac iuni necesare pentru a r spunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, n vederea prevenirii i dep irii unor situa ii de dificultate, vulnerabilitate sau dependen , pentru prezervarea autonomiei i protec iei persoanei, pentru prevenirea marginaliz rii i excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale i n scopul cre terii calit ii vie ii. Din totalul furnizorilor de servicii sociale, doar 8% sunt autorit i locale, aceasta datorit fragment rii responsabilit ilor n acest domeniu, lipsei resurselor financiare i umane, unei capacit i de implementare insuficiente i lipsei planific rii.

17

Infrastructura educa ional Infrastructura colar are o deosebit importan pentru atragerea activit ilor cu i nivel nalt de cuno tin e, acestea asigurnd condi iile adecvate pentru preg tirea

calificarea popula iei. Presiunea asupra reducerii cheltuielilor publice, sau controlul strict al acestora, precum i fiscalitatea ridicat , au sacrificat n mod constant stimularea programelor sociale. n mod special a fost afectat finan area nv economic pe termen mediu i lung. Prin urmare, situa ia institu iilor de nv mnt din mediul preuniversitar s-a mnt din agravat, majoritatea avnd deficien e att n ceea ce prive te gradul de siguran , gradul de uzur al utilit ilor de baz precum i dotarea cu echipamente. Unit ile de nv mediul rural sunt mai afectate, urmare a accesul mai dificil. Principala problem a infrastructurii de nv mnt o reprezint lipsa de siguran n exploatare datorit avariilor provocate de cutremure dar i de vechimea cl dirilor Turism Romnia a reprezentat nainte de 1990 o destina ie turistic important pentru pia a est-european , promovnd produsele turistice de litoral, sta iunile balneare, programele culturale i m n stirile din nordul Moldovei i Bucovina. Oferta turistic romneasc nu sa schimbat de-a lungul timpului, devenind necompetitiv n raport cu exigen ele cererii turistice i ale produselor turistice similare de pe pia a interna ional . Motoarele industriei turistice romne ti sunt, n fapt, cteva segmente care func ioneaz bine: agroturismul, turismul balnear i montan, turismul de circuit i de eveniment. Regiunile de in un poten ial turistic nsemnat din punct de vedere al cadrului natural, cultural i istoric. Romnia dispune de un poten ial turistic diversificat i echilibrat distribuit, concentrat n special n zona Mun ilor, Marea Neagr precum i zone cu tradi ii culturale vechi (Bucovina, Moldova, Transilvania, Banat, Dobrogea.Au fost identificate dou categorii de poten ial turistic: zone cu poten ial turistic complex i de mare valoare (24% din suprafa a rii), care includ Parcurile Na ionale i Rezerva iile Biosferei, monumente naturale, arii naturale protejate, valori de patrimoniu cultural de interes na ional, resurse balneare, muzee i case memoriale i zone cu poten ial turistic ridicat (34% din suprafa a rii), care includ cel pu in una din urm toarele categorii: rezerva ii i monumente ale naturii de interes na ional, valori de patrimoniu cultural de interes na ional, resurse balneare, muzee i case memoriale. mntului, consecin a inevitabil fiind deteriorarea capitalului uman i reducerea poten ialului de dezvoltare

18

STRATEGIA Strategia reflect politica Romniei de dezvoltare regional , conform Legii Dezvolt rii Regionale (Legea nr. 315/2004) i procesul de descentralizare a a cum este detaliat n Legea Cadru privind Descentralizarea nr. 339/2004 precum i alte legi relevante. De asemenea, Strategia ia n considerare Orient rile Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 20072013, Agenda Lisabona, ndeosebi n ceea ce privesc precondi iile necesare asigur rii cre terii economice i Agenda Teritorial a Uniunii Europene privind sprijinirea dezvolt rii teritoriale echilibrate. Strategia a fost preg tit n concordan elaborate la nivel regional n largi grupuri de lucru parteneriale. Strategia POR respect prevederile Cadrului Na ional Strategic de Referin , i social dintre Romnia i celelalte state membre contribuind la atingerea obiectivului global i a celor specifice, privind diminiuarea disparit ilor de dezvoltare economic leg tur ale UE. Programul Opera ional Regional abordeaz cele 5 priorit i ale CNSR, avnd cu majoritatea problemelor de dezvoltare pe care aceasta le cuprinde. n compara ie cu UE 27 regiunile Romniei sunt printre cele mai pu in dezvoltate i vor fi necesari mul i ani i resurse semnificative pentru atingerea convergen ei cu celelalte state membre. Strategia Programului Opera ional Regional decurge din problemele-cheie regionale/ locale i punctele slabe identificate n analizele socio-economice na ional regionale i cele opt analize specific regionale, i anume:
y Concentrarea cre terii economice, impulsionat de investi iile str ine directe n jurul

cu o abordare de

sus n jos/ de jos n sus, fiind elaborat pe baza Strategiilor de Dezvoltare ale Regiunilor,

Bucure tiului i ca urmare cre terea disparit ilor dintre Regiunea Bucure ti Ilfov i celelalte apte regiuni;
y Declinul socio-economic a numeroase centre urbane mari i diminuarea rolului lor n

dezvoltarea arealelor adiacente i a Regiunilor;

y Proces de decuplare economic a unor zone tradi ional subdezvoltate din nordul

rii

i de-a lungul Dun rii;

y Existen a unor ntinse zone ale rii, a c ror perspectiv de dezvoltare este marcat de

lipsa for ei de munc

y mb trnirea

i de un fenomen masiv de migra ie temporar ; i o rat ridicat de dependen

y Importan a cheie a accesibilit ii ca o precondi ie pentru dezvoltarea local ;

i sc derea popula ie, precum

demografic , ce necesit o cerere crescut pentru serviciile sociale i de s n tate;

19

y Calitate sc zut a infrastructurii publice, utilit i publice urbane degradate, precum i

e ecul conserv rii bunurilor istorice i culturale; Ceea ce i propune POR este s creeze condi ii adecvate, astfel nct politicile men ionate mai sus s poat avea cel mai nalt impact la nivel local,ceea ce necesit o abordare flexibil , ntruct problemele de dezvoltare difer substan ial i n interiorul regiunilor, cu impact asupra disparit ilor economice i sociale intraregionale. Strategia POR este de a mobiliza resursele i de a activa poten ialul local care pot avea cea mai mare influen direct asupra dezvolt rii regionale i locale, prin:
y

Dezvoltarea polilor de cre tere urbani regionali/locali prin adoptarea unei abord ri de dezvoltare regional policentric i cele urbane; i mbun t irea leg turilor dintre zonele rurale

Cre terea accesibilit ii n interiorul Regiunilor, n special a accesibilit ii centrelor urbane i a leg turilor acestora cu zonele nconjur toare; Sprijinirea dezvolt rii infrastructurii sociale i economice pe baze nevoilor

regionale, facilitnd realizarea unei dezvolt ri teritoriale echilibrate;

y

mbun t irea mediului de afaceri i a competitivit ii Regiunilor ca loca ii pentru afaceri; Valorificarea poten ialului turistic al Regiunilor; Investi iile necesare sunt mult mai mari dect resursele alocate POR n perioada

2007-2013. De aceea, interven iile poten iale prin POR, trebuie prioritizate cu mare grij pentru a maximiza contribu ia lor la dezvoltarea pe termen lung a regiunilor Romniei. Aceasta se va realiza n concordan cu urm toarele principii:
y y

Concordan a proiectelor cu Planurile de Dezvoltare Regional ; Prioritizarea proiectelor dup consultarea regiunilor asupra celor mai relevante elemente ale strategiilor na ional sectoriale de dezvoltare;

Prioritizarea proiectelor pentru stabilirea polilor de cre tere regionali/locali localiza i n special n regiuni i jude e cu un nivel de dezvolare sc zut; Prioritizarea bazat pe compararea arealelor subregionale cu alte areale; Prioritizarea bazat pe compararea st rii facilit ii/unit ii sau care necesit mbun t ire cu alte facilit ii/unit i; Capacitatea de a asigura sustenabilitatea proiectelor i acolo unde este cazul mentenan a;

y y

20

OBIECTIVE Obiectivul strategic al POR const n sprijinirea unei dezvolt ri economice, sociale, echilibrate teritorial i durabile a Regiunilor Romniei, corespunz tor nevoilor lor i resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de cre tere, prin mbun t irea condi iilor infrastructurale i ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile Romniei locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi i a munci. Acest obiectiv se va realiza printr-o alocare a fondurilor diferen iat pe regiuni, n func ie de gradul de dezvoltare i printr-o strns coordonare cu ac iunile realizate n cadrul celorlalte Programe Opera ionale. Obiectivul strategic al POR este orientat spre:
y Crearea a 15.000 de noi locuri de munc pn la sfr itul anului 2015 y Prevenirea cre terii disparit ilor interregionale n termeni de PIB/ locuitor, n

perioada 2007-2013. Pentru atingerea obiectivului strategic al POR, au fost stabilite urm toarele obiective specifice:
y

Cre terea rolului economic i social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abord ri policentrice, n vederea stimul rii unei dezvolt ri mai echilibrate a Regiunilor; mbun t irea accesibilit ii Regiunilor i n particular a accesibilit ii

centrelor urbane i a leg turilor cu zonele nconjur toare;

y y y

Cre terea calit ii infrastructurii sociale a Regiunilor; Cre terea competitivit ii Regiunilor ca loca ii pentru afaceri Cre terea contribu iei turismului la dezvoltarea Regiunilor i social teritorial echilibrat a tuturor Regiunilor Romniei i

Se a teapt ca implementarea acestui program s creeze condi ii mai bune pentru dezvoltarea economic pentru polii urbani de cre tere capabili s iradieze dezvoltare. COEREN A CU POLITICILE NA IONALE I COMUNITARE n Articolul 9 din Regulamentul 1083/2006 al Consiliului privind prevederile generale ale FEDR, FSE i FC este prev zut faptul c Fondurile Structurale trebuie s ofere asisten care s vin n complementaritatea m surilor prev zute la nivel na ional, cu activit ile, politicile, priorit ile regional sau local, care s fie integrate n priorit ile Comunitare; interven iile finan ate din Fondurile Structurale trebuie s fie n concordan
21

Comunitare. Programul Opera ional Regional respect prevederile Articolului 9 i este n concordan mai jos. Coeren a cu politici comunitare Politicile UE i principalele prevederi Politicile propuse
Orient rile Comuniater pentru Coeziune 2007 2013 Principalele axe prioritare urm rite sunt: regiunilor politica de Prin m surile propuse n cadrul POR sunt atinse toate priorit ile UE prev zute n acest document. A doua ax prioritar a POR vizeaz regiunilor prin realizarea i local

cu prevederile politicii i ac iunile UE. Coeren a este ilustrat n tabelul de

UE

reflectate

n ac iunile

-Cre terea atractivit ii Statelor Membre, a asigurarea unei conectivit i mai bune, a i a ora elor prin mbun t irea accesibilit ii accesibilit ii, asigurnd un nivel de adecvat investi iilor n infrastructura regional pentru oferta de servicii protec ia mediului -ncurajarea inov rii, antreprenoriatului extinderea economiei cunoa terii mbun t ind adaptabilitatea lucr torilor ntreprinderilor capitalul uman Carta Alb Politica European n materie de POR complementeaz prevederile acestei Carte Transport - subliniaz infrastructurii rutiere importan a reabilit rii i importan a i este n concordan cu acestea avnd n unui vedere ca investi iile realizate prin acest program vin n sprijinuldezvolt rii/moderniz rii re elei de drumuri jude ene ivizeaz i prin a ncurajarea investi iilor n modernizarea mbun t irea Politica de coeziune i ora ele: contribu ia Axa prioritar proiecte transportului urban corespunz toare, asigurnd n acela i timp s n tate, educa ie

i de o calitate de transport. Investi iile n infrastructura de i formare a adul ilor, de munc bine realizate prin a treia ax prioritar vor asigura i permisele pentru a avea for calificat i s n toas .A patra ax prioritar a

-Crearea mai multor de locuri de munc , POR vizeaz ncurajarea microntreprinderilor, i a IMM-urilor i a activit ilor inovative. i cre terea investi iilor n

transport urban sigur i ecologic

intermediul planurilor integrate de dezv urban . 1 Dezvoltarea durabil de dezvoltare i crearea de ora elor-poten iali poli de cre tere finan eaz integrate urban , cu

ora elor la cre terea economic locuri de munc comunitare

n regiuni urm re te s prin

completeze i s dezvolte Orient rile strategice programul fiind a adar n concordan 2007-2013 nt rirea prevederile documentului European. dimensiunii urbane.

22

Coeren a cu politicile na ionale Politicile prevederi

Legea 203 / 2003 privind

na ionale

principalele

Politicile na ionale reflectate n ac iunile propuse

prioritar 2 a POR vine n

realizarea, Axa c

dezvoltarea i modernizarea re elei de transport complementaritate cu prevederile acestei legi i de interes na ional i european stipuleaz reprezint o prioritate na ional necesitatea european asigur rii i accesului na ional este n concordan cu acestea deoarece sprijin dezvoltarea i modernizarea re elei de transport dezvoltarea /modernizarea re elei de drumuri i eviden iaz la pe jude ene i implicit asigur o accesibilitate i o mai bun ntre re elele de re eaua conectivitate

baze transport regional, na ional i european.

nedescriminatorii. Legea nv mntului 84/1995 republicat n n axa prioritar 3 educa ia este sprijinit prin investi ii n dot rile fizice ale colilor pentru a mnt n condi ii bune.

Decembrie 1999 desf oare cu tehnici moderne de nv Hot rrea 875/ 2005 privind

Stipuleaz c procesul educa ional trebuie s se le putea permite s desf oare actul educa ional

aprobarea POR va finan a infrastructura public pentru care furnizeaz servicii n special pentru persoane n c utarea unui loc de i

Strategiei pe termen scurt si mediu pentru formare continu formare profesionala continua, 2005 2010 formare profesional continu , transparent Strategia urm re te dezvoltarea unui sistem de munc . flexibil, care s asigure cre terea ocupabilit ii, adaptabilit ii i mobilit ii for ei de munc .

Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului Ac iunile prev zute a fi realizate prin POR sunt i urbanismul Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie s fie: global ,coordonand diferitelor politici sectoriale ntr-un ansamblu integrat; func ional , trebuind s termen in seama de cadrul; prospectiv , lung; democratic , n concordan cu prevederile Legii 350 ntruct analizeaz tendin ele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor i interven iilor economice, ecologice, sociale i culturale i ine seama de acestea n aplicare. Pe de alt parte POR a fost i consultarea tuturor actorilor

trebuind s analizeze tendin ele de dezvoltare pe elaborat ntr-un larg cadru partenerial, prin asigurnd implicarea participarea popula iei i a reprezentan ilor ei politici la adoptarea deciziilor. relevan i de la nivel local i regional

23

PLANUL FINANCIAR AL POR n conformitate cu prevederile regulamentelor UE, Regiunile Romniei sunt eligibile n cadrul obiectivului Convergen ntruct PIB-ul acestora se afl sub 75% din media PIB a UE. Pe parcursul perioadei de programare 2007-2013, Romnia va beneficia de 19.667 milioane euro din Fondurile Structurale i de Coeziune ale Uniunii Europene. Din aceast sum 3.726 milioane euro vor fi alocate Programului Opera ional Regional. Sursele de finan are a POR sunt: FEDR (3.726,02 milioane euro), fonduri publice na ionale (657,56 milioane euro) i fonduri private estimate (184,76 milioane de euro). Distribu ia fondurilor pe axele prioritare ale Programului Opera ional Regional a rezultat n primul rnd din strategia POR, dar i din analiza portofoliului de proiecte colectate de la cele 8 Regiuni de Dezvoltare i pe baza consensului/acordului ob inut ca urmare a discu iilor cu reprezentan ii regiunilor. Alocarea fondurilor pe regiuni are un rol orientativ i se va face pe baza indicatorului Produsul Intern Brut pe cap de lo cuitor, ajustat cu un coeficient al densit ii popula iei specifice fiec rei regiuni. Planul Financiar al POR Alocarea anual a fiec rui fond n programul opera ional Programul Opera ional (num r CCI): 2007RO161PO001 Anual, pe surse de finan are, n Euro: Fonduri Structurale (1) 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total General 20072013 330.168.339 404.126.047 441.135.485 523.721.833 556.767.943 663.832.914 806.269.201 3.726.021.762 Fondul de Coeziune (2) 523.721.833 556.767.943 663.832.914 806.269.201 3.726.021.762 Total (3) = (1)+(2) 330.168.339 404.126.047

24

Planul Financiar al POR - suma total a aloc rii financiare pentru fiecare fond, contribu ia na ional prioritare, pentru ntreaga perioad de programare Programul Opera ional (num r CCI): 2007RO161PO001 Anual, pe surse de finan are, n Euro:
Finan area Comunitar (a) Contribu ia na ional (b) = (c) + (d) mp r irea Finan are public na ional (c) Axa Prioritar 1 FEDR Axa Prioritar 2 FEDR Axa Prioritar 3 FEDR Axa Prioritar 4 FEDR Axa Prioritar 5 FEDR Axa Prioritar 6 FEDR Total
*

i rata de cofinan are, pe axe

indicativ Finan are privat na ional (d) -

Total

finan are Rata de cofinan are* (f) (%) =

Pentru informare Contri bu ia BEI Alte finan ri

contribu iei na ionale

(e) = (a)+(b)

(a)/(e)*100

1.117.806.529 758.355.021 558.903.260 633.423.700 558.903.264

273.365.256 118.355.985

273.365.256 118.355.985

1.391.171.785 876.711.006 657.533.252 709.894.817 616.766.188 131.506.650

80.35 86.50 85.00 89.23

0 0 0 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0

98.629.992 76.471.117 57.862.924

98.629.992 76.471.117 57.862.924

90.62 75.00

98.629.988

32.876.662

32.876.662

3.726.021.762

657.561.936

657.561.936

4.383.583.698

85.00

Rata

de

co-finan are

pentru

toate

Axele

Prioritate

este

calculat

pe

baza

costului

total

(public

privat).

25

IMPLEMENTAREA POR Auditul intern La nivelul fiec rui minister implicat n implementarea Programelor Opera ionale, au fost constituite Unit i de Audit Intern care sunt independente de structurile care ndeplinesc atribu iile de Autoritate de Management i care sunt direct subordonate efului respectivei institu ii. Coordonarea metodologic a acestor Unit i de Audit Intern este asigurat de o unitate special , constituit n cadrul Ministerului Economiei i Finan elor, Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI). Cateva dintre atribu iile UCAAPI sunt:
y y

elaborarea Codului Etic al auditorilor Interni avizarea normelor metodologice ale Auditului Public Intern, specific diferitelor domenii de activitate ale auditului intern elaborarea sistemului de raportare a rezultatelor activit ilor de audit intern i elaborarea raportului anual de audit/control coordonarea sistemului de recrutare i instruire n domeniul auditului public intern

PARTENERIATUL n procesul de elaborare a Programului Opera ional Regional (POR) parteneriatul a avut un rol esen ial, att n ceea ce prive te stabilirea domeniilor de interven ie i a axelor prioritare ct i n identificarea poten ialilor beneficiari i a proiectelor eligibile. Procesul partenerial pentru elaborarea POR s-a desf urat att la nivel na ional, cu participarea actorilor regionali, ct i la nivel regional, cu participarea reprezentan ilor nivelului na ional. Consult rile la nivel na ional s-au realizat n principal cu participarea ADR-urilor, ministerelor de linie, organiza iilor i asocia iilor relevante la nivel na ional (Federa ia Autorit ilor Locale din Romnia, Asocia ia Ora elor din Romnia, Asocia ia Municipiilor din Romnia, Comitetul Economic i Social, Camere de Comer , Asocia ia Pro Democratia, Funda ia Estuar, Les Amis de la France, Motivation Romania, universit i, etc), dar i cu participarea altor actori regionali (ANTREC, FRDS, Terra Milenium III, etc.). Acest proces are loc sub coordonarea Ministerului Dezvolt rii, Lucr rilor Publice i Locuin elor Autoritatea de Management pentru Programul Opera ional Regional, cu sprijinul proiectului de twinning na ional i al asisten ei tehnice.

26

Exemple de proiecte de succes

Clinica medicala de top la Sibiu In urma cu cinci ani, Clinica medicala Polisano din Sibiu era doar cu putin mai avansata ca atunci cand incepuse intreaga aventura, in urma cu inca un deceniu. In 1993, totul se reducea la o locatie modesta, cu cinci cabinete. In timp, numarul pacientilor a crescut atat de mult, incat a fost nevoie de o investitie importanta. Din fericire, primul spital de zi cu investitie privata din Sibiu a beneficiat de fonduri Phare pentru realizarea unui nou bloc operator. Astfel a aparut ceea ce avea sa intre in constiinta a mii de romani, si in sufletul multor bolnavi salvati de la boli grave, ca fiind Centrul Medical Polisano. Fondurile Phare au facut ca acest centru medical sa beneficieze de un centru de analize de nivel european. Asa ca acum vorbim de un spital deosebit, cu dotari de milioane de euro si un standard pentru clinicile private romanesti. Acum clinica este probabil una dintre cele mai bine dotate, cu o zona de tratament pentru procedurile de ambulator si mai multe cabinete de consultatie, carora li se adauga un spital cu 50 de paturi si doua sali de operatie ultramoderne. Schimbarea s-a produs in 2003, cand a fost depus spre finantare un proiect in cadrul componentei de creditare a Programului Phare 2001, proiect care avea un buget total de 95.000 euro, din care finantarea din fonduri europene a ajuns la valoarea de 50.000 euro. Din acesti bani a fost achizitionata aparatura medicala laparoscopica si, prin intregul proiect, au fost create 40 de locuri de munca in blocul operator si inca 100 in intreaga clinica. Acum, Centrul Medical Polisano isi desfasoara activitatea intr-o cladire cu trei nivele, detinand cabinete de specialitate in toate domeniile medicale. La Polisano se realizeaza chiar si operatii estetice, iar printre clienti se numara cetateni italieni si spanioli. In plus, tot la Sibiu, a fost creat ulterior si laboratorul de inseminare in-vitro, unde au fost realizate aproape 500 de inseminari, cu o rata de reusita de trei ori mai mare decat media europeana. Din fericire, fondurile europene nu au reprezentat decat imboldul necesar pentru dezvoltarea activitatii Centrului Medical Polisano din Sibiu. Acum se doreste extinderea clinicii, prin construirea unui nou corp de cladire. Medicii apreciaza ca este imperios necesara dezvoltarea sectiei de pediatrie si este posibil sa depuna o noua aplicatie pentru fonduri europene, de aceasta data prin intermediul instrumentelor structurale.

27

Asistenta sociala de exceptie in Harghita Problema serviciilor sociale, mai ales in zonele in care eficienta operatorilor economici este mai redusa, datorita inchiderii unor intreprinderi in special de profil extractiv, a devenit o prioritate pentru administratia publica locala. Consiliul Judetean Harghita s-a preocupat de imbunatatirea conditiilor de viata a persoanelor defavorizate, accesand o finantare PHARE pentru a organiza un set de serv regionale de asistenta icii comunitara. Avand o durata de implementare de 18 luni si prevazut a se finaliza la sfarsitul lunii mai 2005, proiectul Extinderea retelei judetene de servicii de asistenta socio-medicala la domiciliu, prin organizarea de servicii sociale comunitare a fost un succes deosebit. Acest proiect a fost derulat de Consiliul Judetean Harghita, in parteneriat cu CARITAS Arhidioceza Romano-Catolica Alba Iulia, pe baza programului PHARE 2001 CES Investitii in Servicii Sociale RO 0108.03.03. Intregul proiect a beneficiat de o finantare de 174.305 euro, din care grantul nerambursabil s-a cifrat la 154.305 euro (88,53% din valoarea totala), iar contributia proprie a CJ Harghita a fost de 20.000 euro (respectiv 11,47% din costul proiectului). Avand in vedere faptul ca judetul Harghita a fost afectat de restructurarea unor intreprinderi semnificative, o categorie importanta a populatie a ramas fara un sprijin direct, mai ales in privinta infrastructurii serviciilor sociale, care nu erau integrate intr-o retea functionala si care nu beneficiau de resurse umane suficiente. Ca atare, CJ Harghita a stabilit ca grupul tinta al persoanelor care prin conditia lor fizica si/sau sociala nu sunt capabile sa se gospodareasca fara ajutor trebuie sa beneficieze de un pachet de servicii bine stabilite in conditii optime. Practic, activitatile pe care le-au avut in vedere initiatorii acestui proiect s-au referit la crearea cadrului propice in care se poate desfasura o activitate sociala, respectiv edificarea infrastructurii necesare acestor servicii si incadrarea acestora cu personalul corespunzator. In plus, s-a vizat integrarea serviciilor sociale in cadrul organizatoric al retelei judetene de asistenta socio-medicala la domiciliu, oferirea serviciilor de ajutor social in activitati zilnice, inclusiv a unei mese calde la domiciliul asistatilor. Trebuie subliniat faptul ca bugetul integral al proiectului a fost judicios defalcat pe mai multe capitole, de investitii si dotari, realizandu-se amenajarea a patru sedii de centre sociale (cu 51.638,55 euro) si achizitionarea a 5 autovehicule (in valoare de 28.399,48 euro). Pe langa aceste capitole de cheltuieli, in cadrul proiectului s-au achizitionat masini de spalat, de uscat, aspiratoare si fiare de calcat (de 7.024,34 euro); s-a cumparat mobilier
28

si birotica (in valoare de 4.476,94 euro); s-a asigurat dotarea centrului cu tehnica de calcul (cu 6.994,01 euro). In plus, materialele consumabile achizitionate (in valoare de 4.829,87 euro) si elementele destinate intretinerii auto (in valoare de 6.210,61 euro) au asigurat derularea in conditii optime a intregului proiect. Mai mult decat orice, despre impactul rezultatelor acestui proiect vorbesc realizarile prin care serviciile sociale din Harghita si-au imbunatatit considerabil consistenta si eficienta. Lasand la o parte faptul ca s-au cumparat 4 seturi de mobilier, 8 calculatoare cu imprimante, 28 de scaune si 56 de aparate electrocasnice, cifrele care indica serviciile prestate au fost extrem de bune. Astfel, numai in primele luni dupa finalizarea proiectului s-a acordat asistenta unui numar de 885 beneficiari, mai multi decat estimarea initiala de 870 persoane, iar serviciile acordate au depasit estimarile initiale cu mai mult de 27%, fiind prestate 28.857 servicii sociale, fata de estimarea initiala de 22.650. Succesul invatamantului profesional si tehnic Peretii scolii sunt ticsiti cu imagini ale promotiilor care au iesit de pe bancile acestei institutii. Colegiul Tehnic Mircea Cristea din Brasov are o lunga istorie. Cu mai putin de doua decenii in urma se numea scoala Tractorul, deoarece aici se pregateau tinerii care erau apoi angajati de renumita fabrica omonima, aflata peste drum. Vremurile s-au schimbat, iar fabrica Tractorul nu mai este si nici elevii vechiului liceu cu scoala profesionala nu mai sunt angajati de uzine. Invatamantul din Romania a cunoscut mari schimbari, iar scolile profesionale, ca si celelalte institutii scolare, s-au lovit de problema lipsei de fonduri. In timp, salile de curs s-au degradat, ca si echipamentul tehnic, iar atelierele scolare au ajuns in ruine. Timpul, insa, le schimba pe toate, atunci cand exista vointa si sprijin adecvat. Dupa intrarea in noul mileniu, fata Colegiului Tehnic Mircea Cristea din Brasov s-a schimbat radical, datorita infuziei de fonduri nerambursabile. A fost schimbat sistemul de incalzire, au fost renovate clasele, au fost achizitionate calculatoare, aparatura multimedia si diferite echipamente pentru ateliere. S-a asigurat amenajarea unor noi ateliere si, pana la urma, elevii au dobandit conditii mai bune de invatatura, iar atractivitatea institutiei de invatamant a crescut. Cu atat ai mult cu cat s-a introdus si noua curricula scolara, prin care invatarea este centrata pe elev. In cadrul Colegiului Tehnic Mircea Cristea din Brasov chiar si profesorii urmeaza cursuri, pentru a se instrui asupra noilor metode de predare. Aceasta scoala este si centru de resurse pentru pregatirea profesorilor de la scolile cu profil mecanic din
29

Regiunea de Dezvoltare Centru. Aici, de doua ori pe luna au loc cursuri de instruire pentru personalul didactic. Desi multi elevi nu mai sunt atrasi spre invatamantul tehnic si profesional, pentru ca nu mai inteleg ce oportunitati le ofera, Colegiul Tehnic Mircea Cristea din Brasov devine tot mai cunoscut in judet, deoarece, conform unor statistici locale, aproape 90% din absolventi se angajeaza, chiar in primele luni de la terminarea cursurilor la intreprinderile cu care intra in contact chiar de pe bancile scolii. Pana la urma, institutia de invatamant s-a adaptat la realitatile economice din zona, oferind pietei muncii calificarile cerute de agentii economici cu care conducerea colegiului a incheiat parteneriate si acorduri. Si inainte vreme elevii urmau cursuri practice in productie inca din clasa a X-a, dar in ultimii ani ei sunt curtati de o fabrica germana de componente de masini unelte. Absolventii cu inalta calificare, cunoscatori ai procedurilor de lucru cu strungurile comandate numeric sunt cei mai vanati. In aceasta firma, care arata ca o farmacie, tinerii brasoveni intra cu sfiala dar si speranta, pentru un viitor mai bun. In conditiile globalizarii si beneficiind de un important sprijin nerambursabil, Colegiul Tehnic Mircea Cristea din Brasov a putut sa introduca discipline de invatamant care necesita mijloace moderne de predare, cum sunt studiul avansat al limbii germane si engleze, cu specific tehnic, desenul tehnic asistat de calculatoare, sau tehnicile avansate de sudura. Angajatorii straini se orienteaza catre piata fortei de munca din Romania, deoarece aici gasesc muncitori bine pregatiti si care se specializeaza cu succes in strainatate. Sau, chiar la colegiul brasovean, prin alte proiecte cu finantare nerambursabila se organizeaza cursuri de instruire pentru someri, care se reprofileaza pe noi meserii. Colegiul Tehnic Mircea Cristea din Brasov a beneficiat de finantare in cadrul proiectului Lucrari de reabilitare a scolii, obtinand 173.426 euro prin programul Phare, in proportie de 75% de la UE si 25% prin cofinantare de la bugetul de stat.

30