Student: Grupa : 201 An II

Mijloace de comunicare

Comunicarea reprezint elementul indispensabil pentru funcionarea optim a oricrei colectiviti umane, indiferent de natura i mrimea ei. Schimbul continuu de mesaje genereaz unitatea de vedere i, implicit, de aciune, prin armonizarea cunotinelor privind scopurile, cile i mijloacele de a le atinge, prin promovarea deprinderilor necesare, prin omogenizarea relativ a grupurilor sub aspect afectiv, emoional i motivaional Comunicarea este un proces care, din perspectiva tiinei comunicrii, dispune de patru componente fundamentale: un emitor, un canal, o informaie, un receptor Mijloacele de comunicare sunt un ansamblu de procese prin care se efectueaza operatia de punere in contact a doua sau mai multe persoane sau unitati. Posta si telecomunicatiile constituie o ramura utila in economia nationala, fara de care celelalte ramuri nu si-ar putea desfasura activitatea;au ca obiect de activitate transmiterea la destinatie, emisiunea sau receptia semnelor, semnalelor, scrisurilor, imaginilor, sunetelor sau informatiilor de orice natura, prin fir, unde radio, mijloace optice, internet, servicii cu valoare adaugata, etc. CONCEPTUL I CARACTERISTICIILE COMUNICRII DE MAS Comunicare de masa este procesul prin care un grup specializat colecteaza, prelucreaza sau produce si difuzeaza mesaje catre un public numeros si eterogen, in flux continuu, prin intermediul unor canale tehnice, in regim concurential si pe baza unui sistem normativ. De cand s-a impus ca o componenta esentiala a lumii moderne, sistemul comunicarii de masa s-a manifestat permanent ca un actor activ al jocului social, modeland celelalte subsisteme ale societatii: nici politicul, nici economicul, nici cultura si nici viata cotidiana nu au putut scapa de presiunea exercitata de mesajele presei. Mijloacele de comunicare n mas sunt numite aa deoarece sunt destinate reproducerii de mas, pentru c sunt adecvate comunicrii cu o mas de indivizi un conglomerat nedifereniat intern de persoane , unite de interesul comun pentru un anumit ( tip de ) mesaj i imprtind o serie de alte trsturi comune din acest motiv i alte derivate din el In limbajul de specialitate , foarte adesea, aceasta notiune este considerata sinonima cu aceea de mass-media. Acest termen fiiind format prin sinteza dintre un cuvan englez ,,mass care trimite la masa de consumatori ai acestor forme culturale si un cuvant latin media care se refera la suporturile pe care sunt fixate mesajele respective. Efectele mass-media se pot resimti in diferite zone ale societatii. Denis McQuail afirma ca mass-media pot actiona asupra indivizilor, a grupurilor, a institutiilor , a intregii societati; si ca ea poate afecta personalitatea umana in dimensiunea cognitiva (schimbarea imaginii despre lume), dimenisunea afectiva (modificarea sau crearea unor sentimente sau atitudini) sau dimeniunea comportamentala (modificarile ale felurilor in care actioneaza indivizii si fenomene de mobilizare sociala). CARACTERISTICILE COMUNICRII DE MAS Particularittile comunicrii de mas sunt prezentate de Mihai Coman prin evidentierea caracteristicilor elementelor comunicrii (emittor,canal, receptor si continut). Comunicatorii

In mass-media, mesajele sunt create si distribuite de un ansamblu de indivizi in care fiecare indeplineste sarcini specifice. Altfel spus mesajele sunt produse de echipe de oameni specializati att n cutarea si procesarea informatiei ct si n concepeterea si fabricarea divertismentului. Acesti specialistii lucreaz n stricturi organizationale complexe, bazate pe o diviziune accentuat a muncii, pe ierarhii clare, pe norme si proceduri de lucru standardizate. Ei sun t grupati in institutii ramificate, in care productia se desfsoar pe principiul bandei rulante, vizeaz rentabilitatea si eficienta, ce asigur obtinerea profitului si este marcat de competitia cu institutiile similare. Productia de mesaje mass-media este deosebit de costisitoare, de exemplu, pentru realizarea unui ziar ca Los Angeles Times se consum 450.000 t de hrtie Numrul si varietatea specialistilor ce contribuie la finalizarea unui produs mass-media sunt semnificative, de exemplu pentru realizarea unei pagini de ziar lucreaz mai multi reporteri, fotoreporteri si editori, un grafician, un secretar de redactie, un comentator sau un editorialist, numerosi tehnicieni (daclilografi, tipografi, corectori), apoi reprezentantii departamentului de management (ce asigur aprovizionarea cu materie prim si organizarea muncii) si de marketing (ce se ocup de promovarea ziarului). Canalul Mesajele create de industriile mass-media sunt distribuite cu ajutorul unui ansamblu de tehnologii controlate de numeroase institutii specializate. Dup F.Balle exist trei mari tipuri de media: a.) media autonome n aceste cazuri suportul de transmitere poart n el mesajul, fie direct( cum af fi crti, ziare sau afise), fie prin existenta unuidecodor (cum e radioul, televizorul, lectorul de discuri, casete sauCD-uri) b.) media de difuzare suportul are doar functia de a transmite mesaje: cablul, satelitul c.) media de comunicare ce permit instaurarea dialogului la distant (telefonul, poste traditional sau electronic) Publicul In comunicarea de mas, adienta este constituit dintr-o multitudine de oameni, risipiti n plan geografic, eterogeni d.p.d.v. socio-cultural, aflati n imposibilitatea de a comunica ntre ei sau cu persoanele ce au produs mesajele respective. Publicul consum un produs mass-media n urma unei decizii liber asumate ca urmare comunicatorii din mass-media sunt n permanent preocupati de trezirea si mentinerea interesului acestor grupuri eterogene de oameni. In consecin mesajele transmise sunt accesibile, atrgtoare, mereu inedite Continutul Cea mai important caracteristic este c aceste produse sunt distribuite ca bunuri de consum: un produs mass-media este o marf sau un serviciu vndut unor consumatori potentiali, n concuret cu alte produse mass-media La modul general oferta mass-media cuprinde urmtoarele categorii de bunuri culturale: a.) infomatii b.) idei si opinii c.) divertisment (filme, seriale, jocuri, sport, muzic, umor talkshow-uri) d.) mesaje cu continut educational

Teorii mass-media
Modelul stimul-raspuns In esenta lui, acest model se reduce la urmatoarea schema:

Sursa (stimul) transmite mesaje,direct, fara intermediari, unor Indivizi izolati ( raspuns) Pornind de la ideea ca mesajele ajung direct la receptor fara a fi filtrate de vreun factor cultural cum ar fi, de exemplu traditiile sau conceptele despre lume, sau de un factor social ca indivizii, grupurile, organizatiile s-a ajuns la denumirea acestei teorii prin sintagma fluxul intr-un singur pas (one step flow) numita in unele lucrari si teoria acului hipodermic deoarece conform interpretarii acestea odata ce mesajul ajunge la receptor, declanseaza o reactie uniforma asa cum un stimul extern declanseaza in corpul omenesc reactii senzoriale spontane. Expresia pune in lumina iluzia ca : mesajele presei patrund in constiinta individului ca fel cum patrunde un ac pielea; si ca genereaza un raspuns necontrolat, spontan, asemanator celui provocat de o intepatura de ac. Melvin De Fluer propune o alta sintagma, teoria glontului magic, sustinand ca pentru ca se strecoara atat de usor in mintile indivizilor, mesajele presei ar fi un obiect magic care functioneaza ca un declansator de comportament social programat. Modelul stimul-raspuns poate fi aplicat cu succes numai in situatii exceptionale, in care canalele obisnuite de comunicare sociala sunt blocate iar sursele mass-media sunt credibile ; in cazurile acestea mesajele au subiecte cu impact emotional, ofera raspunsuri convenabile si au o forta de securizare puternica, fapt pt care sunt acceptate rapid si necritic de catre public. Denis McQuail sustinea ca exista doua tipuri de situatii ce favorizeaza emergenta unui efect stimul-raspuns : dezordinea sociala si campaniile de influentare a publicului. Tot el considera ca o campanie se bazeaza pe un comportament bine institutionalizat, care este in raport cu normele si valorile in vigoare. Cu alte cuvinte, campania este o metoda prin care se exercita puterea si controlul prin intermediul comunicarii de masa. Modelul hegemonic Conform acestui model clasele dominante isi exprima puterea nu atat prin masuri represive cat prin metode de persuasiune de tip cultural-simbolic; astfel prin intermediul sistemului educativ si al canalelor de informare in masa isi impun ideologia sub forma unor adevaruri general valabile. Si pentru ca mass-media serveste la promovarea unor interese de clasa devine astfel unealta a unor tendinte hegemonice, avansate de cei ce detin puterea. Modelul hegemonic se foloseste de metode empirice de cercetare in teren si de thnici de analiza adoptate din stilistica, retorica. In final puterea hegemonica nu este altceva decat reversul pasivitatii audientei. Modelul dependentei Persoanele depind in mod diferit de mesajele presei, in functie de gradul in care au nevoie de informatiile oferite de mass-media. Dependenta indivizilor fata de mass-media este determinata, in mare parte, de reteua de relatii dintre presa si celelalte sisteme. Oamenii au nevoie de mass-media pentru ca traiesc si sunt angrenati in sisteme care nu pot functiona fara datele oferite prin comunicarea de masa. Asadar nu mai este vorba de o relatie bilaterala presa-individ, ci de una trilaterala: presa-institutii sociale-individ. Presa ofera informatii indivizilor pentru a intelege ce se intampla, o informatie gresita ar putea crea paniaca si disconfort, in vreme ce una corecta poate calma populatia; in aastfel de conditii responsabilitatea jurnalistilor este foarte mare, iar reactiile necontrolate nu ar trebui sa existe. Modelul spirala tacerii

A fost lansat de catre cercetatoarea germana Elisabeth Noelle-Neumann care sustine ca presa are o putere deosebita de a influenta opiniile indivizilor, ffind instrumentul prin care societatea controleaza comportamentul fiecarui individ in parte. Teoria spiralei tacerii se bazeaza pe cinci premise: - oamenii se tem de izolare si isi doresc integrarea in colectivitatile din jurul lor - societatea are tendinta de a marginaliza indivizii ce nu se supun normelor acceptate de majoritate - frica de izolare ii determina pe indivizi sa verifice constant starea opiniilor publice - aceste evaluari afecteaza reactiile publice ale indivizilor care incearca mereu sa se conformeze regulilor de gandire si coportament impuse de societate - pe baza acestor procese de renuntare la nonconformism si de adecvare la normele generale se creaza si se mentine opinia publica Puterea de a impune o anume opinie a mass-media conduce la doua fenomene: - crearea unei minoritati tacute : grupurile ce nu se regasesc in discursul mediatic sunt categorii izolate; pozitia lor nu afecteaza miscarea generala a societatii. Prin eliminarea minoritatilor , mass-media conduc la o uniformizare a discursului social. - crearea unor majoritati tacute: adesea mass-media sustin puncte de vedere ce nu apartin majoritatii ci unor lideri,astfel daca ideile minoritatii sunt sustinute de presa aceasta devine activa, in timp ce majoritatea se retrage din discurs, alunecand astfel pe spirala tacerii. In concluzie,modelul spiralei tacerii sustine, dupa cum afirma E. Noelle-Neumann, ca atunci cand se discuta subiecte controversate, directia pe care o va adopta opinia publica va fi sculptata de presa. Teoriile efectelor limitate Modelul fluxului in doi pasi Sintagma apartine lui Elihu Katz; modelul presupune ca mesajul presei este filtrat, in drumul catre public, de un factor mediator, ce a capatat apelativul de lider de opinie. Din acest punct de vedere, presa nu maiare o influenta directa,ci una indirecta ( fluxul in doi pasi), in care rolul principal ii evine relatiei interpersonale ce uneste grupul de o persoana cu statut de lider de opinie. Grupurile nu sunt omogene, in fiecare grup se observa un membru care se informeaza mai mult si care treptat devine o autoritate capatand ulterior statutul de lider de opinie. In functie de diferitele sfere de interes, in fiecare grup se contureaza mai multi lideri de opinie. Liderul de opinie se diferentiaza de ceilalti prin cateva caracteristici: -este o persoana ce ocupa o pozitie centrala in grup -intra in contact cu multiple surse exterioare -este mai expus mesajelor ce vin din afara grupului -exprima credintele grupului. . Modelul fluxului in doi pasi aduce in prim-plan capacitatea publicului de a adopta reactii de aparare in fata mesajelor receptate prin mass-media si subliniaza cateva caracteristici ale interactiunii dintre audienta si presa - audienta nu este amorfa ci diferentiata si poseda grile culturale proprii - receptorii sunt activi si reactioneaza rational - mesajele presei trec printr-un sistem complex de medieri inainte de a ajunge la indivizi

continutul difuzat de mass-media nu detine controlul asupra semnificatiilor, mesajele sunt filtrate si intrepreatate, sunt rezultat al interactiunii dintre receptor si emitator Asadar, mass-media nu pot avea o influenta imediata, totala si uniforma, ci ating publicul treptat si au un singur efect constant: intareste si confirma opiniile existente ale unui grup. Modelul cultivarii Etalarea la mesajele televiziunii combinate cu alti factori ca varsta ,sexul, pozitia sociala conduce la obtinerea bde rezultate diferite,inspirand ideea ca grupurile diferite suporta diferit actiunea cultivarii si anume: -captarea sistematica prin intermdiul mass-media a ideilor, informatiilor, valorilor si: -crearea in urma acestui proces a unei imagini definite asupra realitatii. Unele analize sustin ca tinerii imita agresiv mai ales in urma modelelor comportamentale oferite in filmele de actiune; alti cercetatori sunt de parere ca violenta televizata nu declanseaza comportamente si nici nu inhiba si mai degraba confirma si intareste normele si credintele de actiune care deja exista la nivelul unui individ sau al unui grup social. In fine, a treia categorie de savanti considera ca aceasta expunere la violenta, la mesaje violente contribuie la purificarea tinerilor. Modelul agendei Mass-media functioneaza in calitate de cretoare de agenda, de fauritoare de clasificari si prioritati pentru indivizii ce constituie audienta lor. Modelul acesta arata felul in care presa si in special stirile au puterea de a concentra publicul asupra unui numar limitat de teme, in consecinta unele subiecte sunt dezbatute cu insitenta iar altelesunt ignorate. Teoria agendei ne permite sa intelegem doua fenomene specifice funtionarii presei: - cand mass-media prezinta cu insistenta si generalizat anumite evenimente publicul le considera importante. Paul Lazarfeld si Robert Merton au numit acest fenomen functia de a conferi status a mass-media. - Jurnalistii sunt mai interesati de ceea ce se petrece in alte televiziuni,publicatii decat in lumea din jur si cand o publicatie adopta un subiect toate celelate fac la fel, fenomen numit jurnalismul de turma(pack journalism). Asadar publicul, asaltat din toate partile de aceleasi subiecte crede ca recepteaza un subiect cu adevarat important si astfel isi construieste reprezentarea despre lume din ceea ce presa difuzeaza. Modelul agendei conduce la cateva concluzii majore in ceea ce priveste activitatea jurnalistilor: - presa are o influenta lenta asupra publicului - prioritatile presei nu sunt intotdeauna si prioritatile sociale - modul in care jurnalistul prezinta anumite teme sau ignora altele poate crea, prin acumulare, efecte si contra-efecte neprevazute. Modelul atrage atentia asupra raspunderii de ordin moral al jurnalistului, care are datoria sa ofere definitii care trebuie sa fie cel putin corecte si echilibrate. Teoriile efectelor slabe Aparitia tehnicilor moderne de distribuire a mesajelor din audiovizual au condus la pierderea monopolului de catre canalele nationale, oferind astfel receptorilor posibilitatea de a alege din variatele oferte ale mass-media. Publicul este acum factorul decisiv, asadar producatorii de mass-media trebuie sa stie sa isi selecteze si atraga publicul din ce in ce mai capricios.

Modelul utilizari si gratificatii Modelul se intemeiaza pe doua premise: - publicul este activ si urmareste obiective clare atunci cand se foloseste de sistemul comunicarii de masa - reprezentantii publicului vauta sa isi satisfaca anumite nevoi si sa obtina anumite beneficii in dialogul cu presa. Ceea ce fac persoanele din mass-media depinde de ceea ce asteapta ei insisi de la acel lucru; eficacitatea cu care cunt transmise si receptionate mesajele mass-media depinde de asteptarile publicului, care le selecteaza in functie de trebuintele sale. Nevoile care pot si satisfacute de mass-media pot fi de natura: cognitiva, afectiva, socio-integrativa, personal-integrativa si de scadere a tensiunii. Modelul acesta s-a focalizat asupra parerilor publicului prin care acesta explica o anumita preferinta,insa receptarea mesajelor presei solicita si un proces de intrepretar nu numai unul de selectie, care implica alta perspectiva teoretica Analiza receptarii Programele sunt multiplicate prin modul diferit in care sunt receptate, fiecare individ isi selecteaza preferintele si interpreteaza mesajele in functie de propriile interese culturale. Se remarca doua mari directii de cerecetare ce au ca obiectiv: studiul proceselor prin care indivizii isi construiesc un sens propriu, divers de cel propus de mass-media si studiul proceselor de interactiune sociala prin care oamenii preiau, dezbat si inteleg seminificatiile sugerate de mesajele industriilor culturale ( etnografia receptarii). Una dintre preocuparile principale ale cercetatorilor a fost de a lamuri fenomenul de receptare diferentiata. Din perspectiva lor publicul nu primeste mesajele pasiv ci din contra negociaza receptarea acestora atat prin faptul ca isipot alege produsele cat si prin aceea ca are abilitatea de a refuza lectura preferentiala in favoarea unei lecturi negociate sau a uneia de cod opus. Lectura negociatarecunoaste legitimitatea definitiilor si aplica la nivel situational propriile norme. Lectura de cod opus produce interpretari radicale, intrucat are un sistem de valori in opozitie cu cel propus de modelul hegemonic. Etnografia receptarii se ocupa cu descifrarea mecanismelor prin care se negociaza acceptiile propuse de produsele culturale. O astfel de perspectiva incurajeaza contactul uman direct si experienta de viata imediata. Practicantii etnografiei receptarii sunt interesati de actele de comunicare din grupurile mici, locul favorit pt aceasta fiind familia, iar procesul-consumul de televiziune. Mass-media este modelata de evenimentele din societate, in ansamblul ei, si sunt profund influentate de procesul dialectic al conflictului dintre forte, idei, fenomene evolutive opuse din cadrul sistemului de comunicare si alte institutii ale societatii.

Bibliografie :
Mihai Coman Introducere n sistemul mass-media, Ed. Polirom, Iai, 2007. Denis McQuail Comunicarea, Ed. Institutul European, Iai, 2004