Ministerul nvmntului Tineretului i Sportului

Universitatea Tehnic a Moldovei

Catedra: Constructii i mecanica structurilor
Memoriul explicativ la
proiectul de curs Nr.1
La disciplina Construcii din beton armat
Tema: Calculul elementelor de rezisten
din beton armat monolit ale halelor industriale
A elaborat: st. grupei CIC-054
Dulea Nicolae
A verificat: prof.univ. Gaspar Vasile
Chiinu 2008
2
1. Alc tuirea planeului

La alctuirea planeului ne conducem de urmtoarele informaii:
- deschiderea grinzii principale se recomand s fie n limitele 6...8 m;
- deschiderea grinzilor secundare se recomand 5...7 m;
- distana dintre grinzile secundare (limea plcii) se recomand s fie n limitele;
2,2 2,7 pentru Vn

10000 kN / m
2
1,7...2,2 Vn > 10000 kN / m
2

Grosimea plcii n cazul nostru se admite h =8 cm.
Date iniiale:
1.Dimensiunle cladirii in plan dintre axe:
Lungimea -L
1
= 69.3 m;
Latimea -L
2
= 20.4 m;
2.Inaltimea etajului(de la etaj la etaj)
H
et
=3,33m;
3.Sarcina utila (temporara) normata pe planseu
V
n
= 7,035k N/m
2
;
4.Rezistenta de calcul a solului fundatiei
R
f
= 0,328kPa
In rezultatl dimensionarii planseului au fost obtinute:
1.deschiderea nominala a grinzii principale:
Intermediara -
.2
6900
mb
l cm
Marginala -
2. .1
6750
ext mb
l l cm
2.Deschidera nominala a grinzilor secundare:
Intermediara -
.2
6200
sb
l cm
Marginala -
1. .1
6.2
ext sb
l l cm

3.Latimea(deschiderea )nominala a placilor,adica distanta dintre axele grinzilor
secundare:
Intermediara -
.2
230
sl
l cm
Marginala -
. .1
215
sl ext sl
l l cm


2. Alctuirea ,Calculul i Dimensionare plcii Planeului
Pentru calculul plcii convenional tiem din planeu o fi cu o lime de 100 cm,
perpendiculara la grinzile secundare.
Aceasta fisie grinda continua are sectiunea transversala dreptungiulara cu dimensiunile
Inaltimea-
0.
230
9.2
25 25
I sl
sl f
l
h h cm
, adoptam
sl
h
=8cm
Latimea -
100 b cm
2.1.Determinarea deschiderii de calcul a plcii.
Lungimea de calcul a deschiderii placii .(fig.2.3),ca atare este egala cu
distanta dintre articulatiele reazemului acesteia.Pentru deschidera concreta
,aceasta va fi egala cu:
1)pentru deschiderea marginala (prima si ultima)
3
- distanta de la centrul de reazem a placii pe perrete pina la muchia laterala
a grinzii secundare

0, 1 ,1
2 2
sl sb
sl sl
C b
l l C +
; (2.1)
C=20cm- distanta de la axa peretelui exterior pina la marginea lui laterala
C
sl
= 12 cm lungimea de reazem pe perete;
b
sb
limea sectiunii grinzii secundare.

2)pentru deschidera intermediare(a doua,a treia si altele)
- distanta dintre fetele laterale ale grinzilor secundare
0, 2 0, 3 0, 2
2*
2
sb
sl sl sl
b
l l l
; (2.2)
Fig 2.3 Schema plcii si deschiderilor ei de calcul
Inaltimea sectiunii grinzii secundare
0 .2
1 1 640 640
53, 3 32;
12 20 12 20
sb sb
h l
_ _


, ,
45
sb
h cm
Latimea grinzii secundare va fi:
(0.4 0, 5) * 0.5*45 18
sb sb
b h cm
, adoptam
sb
b
=20cm
Prin urmare,dimensiunile prealabile ale sectiunii grinzii secundare sunt
x 45x20
sb sb
h b
cm
Atunci deschiderile de calcul ale placii vor fi:
1)pentru deschideri marginale formula (2.1)

0, 1 ,1
120 200
2175 200 1935
2 2 2 2
sl sb
sl sl
C b
l l C mm +
; ;
2)pentru deschideri intermediare
0, 2 0, 3 0, 2
2*
2300 200 2100
2
sb
sl sl sl
b
l l l mm

2.2. Determinarea sarcinii
Lund n consideraie c pentru calcul am luat o fie cu limea de 1m, atunci
valoarea sarcina pe 1m de lungime a acestei fisii va fi egala cu valoarea sarcinii pe 1m
2
al acestui planseu.
Reiesind din recomandarile anterioare grosimea placii
8
I
f
h cm
Valoarea sarcinilor normate si de calcul pe 1 m
2
al planseului sunt prezentate in tabel
2.1.
4


Denumirea sarcinii Valoarea N
normat m
2
Coeficient de
siguran
f

Valoarea de calcul
N/m
2
Permanenta
1. Masa proprie a plcii 1*1*

'
f
h
=0.08*25000
2000 1,1 2200
2. Strat de mortar de nivelare
1*1* * 0.02*19000
380 1,3 494
3.Masa pardoselei din plci de
ceramic
400 1,1 440
Sarcina permanent sumar
g
n
=2780 - g = 3134
Temporara
V
n
=7035 1,2 8442
Totala P=g+V
n 9815 11576
De scurt durata V
sh 1500 1.2 1800
Sumara de lunga durata
P-V
sh
8315
-
9776
2.3.Determinarea eforturilor de calcul din plac
In dependenta de gradul de inportanta a cladirii,eforturile de calcul care vor fi folosite
la calculul si dimensionarea elementelor structurii de rezistenta vor fi modificate prin
multiplicarea sarcinelor determinante pentru astfel de calcule cu un coeficient de
siguranta

n
,care reflecta gradul de importanta a cladirilor.Majoritatea cladirilor
industriale si civile se considera obesnuite,adica de gradul II dupa importanta. Coeficient
de siguranta a cldirii de gradul II,

n
= 0,95;
Tinind seama de cele expuse,valoarea sarcinei de calcul pe planseu va fi
2
11567 0, 95 10.98 /
tab n
P P kN m
;
Valoarea momentelor ncovoitoare n plac determin cu urmtoarele formule:
- pentru prima i ultima deschidere i primul i primul reazem intermediar.

2
2
0, 1
,1
10.98 1, 935
3.73
11 11
sl
sl
Pl
M kN m

;

2
2
0, 2
,2
10.98 2.1
3.02 *
16 16
sl
sl
Pl
M kN m

;
2.4.Materiale pentru plac
Pentru plac folosim beton de clasa B-15 cu urmtoarele caracteristici de calcul:

2
8, 5 8, 5 0, 95 7, 7
b b
R MPa
;(comprimare)

9 , 0
2

b

- coeficientul condiiilor de lucru a betonului.

MPa R
b bt
675 , 0 9 , 0 75 , 0 75 , 0
2

(intindere)
Placa se armeazem cu plase din srm din clasa Bp-I care are rezistena de calcul R
s
(5mm )= 360 MPa.
5

2.5.Determinarea ariei necesare a armturii plasei
Deoarece pentru calculul plcii am luat o fie cu limea de 100 cm, placa se calculeaz
ca un element cu seciunea dreptunghiular cu limea b
sl
=100cm, i nlimea h
sl
= h
f
=8
cm.
Fig 2.4 Sectiunea de calcul a placii

Aria necesar a armturii de rezistenta se determina in ordinea urmatoare:
Prealabil,determinam valoarea coeficientului tabular
0

,
0, 2
0,
sl i
i
b sl sl
M
R b h


; (2.3)
unde: , sl i
M
-Este valoarea momentului de incovoiere in sectiunea examinata ,N*cm;
b
R
-Rezistenta de calcul a betonului(v.pct.2.4);
sl
b
-Inaltimea de calcul a fisiei(placii),
100
sl
b cm
;
0,sl
h
-Inaltimea efectiva (de calcul) a placii,cm

0,
80 15 65
2
sl
sl sl s sl s
d
h h a h a mm
;
unde:
s
a
-grosimea stratului de acoperire a armaturii,care conform normativelor
trebuie sa fie nu mai mic 10 mm(luam 15mm) pentru placi cu grosimea de pina la
100 mm
sl
d
-diametrul armaturii de rezistenta.In calcule este neglijat fiind o valoare relative
mica.
Pentru valoarea obtinuta a coeficientului
0

din anexa3, se determina (prin

interpolare) valoarea inaltimii relative a zonei comprimate a betonului

si bratul relativ
al eforturilor interne de calcul

Inaltimea relativa a zonei comprimate a betonului -

trebuie sa nu depaseasca
valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului -
R

R
<
(2.4)
Valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului -
R

=0,6
Daca conditia (2.4) se respecta, aceasta inseamna ca nu e necesara armatura de calcul
in zona comprimata si, deci, armarea va fi simpla.
Dupa verificarea conditiei (2.4) se detremina aria armaturii de rezistenta necesara pentru
preluarea eforturilor din zona intinsa.Aria acestei armature se determina cu formula
,
0,
sl
S
s sl
M
A
R h

(2.5)
Calculele sunt urmatoarele :
6
Pentru deschiderile marginale si primul reazem intermesiar,valoarea maxima a
momentului incovoitor
2.68 *
sl
M kN m
5
,
0, 2 2
0,
3.73*10
0.11
7.7*(100) *6.5 *100
sl i
i
b sl sl
M
R b h


Pentru 0,
0.083
i

din aneaxa (prin interpolare),determinam
0,120
;
0, 941
Valoarea nlimii relative limite a zonei comprimate a betonului
R

=0,6;
Deci, conditia (2.4)
0, 088 0, 6
R
<<
se respecta .
Asadar,placa este armata simplu si aria armaturii intinse necesare pentru preluarea
eforturilor maximale va fi egala cu
5
,1 2
, ,1
0,
3.73 10
1.6
0, 941*360*(100) *6.5
sl
S Sl
s sl
M
A cm
R h

;
In deschiderile si pe rezemele intermediare valoarea maxima a momentului de incovoiere
,2
3.02 *
sl
M kN m
si deci
5
,2
0,2 2 2
0,
3.02 10
0.092
7, 7 (100) 100 6.5
sl
b sl sl
M
R b h

Din anexa 0,2
0, 092
3 obtinem
0.094
;
0.0951
;
Conditia (2.4) se respecta
0, 086 0, 647
R
<<
si deci aria necesara a armaturii intinse
de rezistenta va fi :

5
,2 2
,2
0,
3.02 10
1.35
0, 951 360 (100) 6.5
sl
sl
s sl
M
A cm
R h

;
Deoarece ariile necesare sunt aproximativ egale (A
s,sl2
=1,16cm
2
~1,19=A
s,sl1
)
din anex, adopt A
s,real
=1,42cm
2
, deci aleg plasa cu 3, pasul 50mm, iar
constructiv plasa transversala 3 - pas 50mm
3 50
3 50
BpI
P B L
BpI

;

Adopt suprapunerea 50mm, deci laimea plasei(fiind adoptate 2 plase pe o deschidere):
B
2
=l
sb,2
/2=6200/2=3.1mm
adopt 3.15mm
Pe lungime: 20400mm+16*7,07=24113mm, adopt 24200mm
unde 16-numarul diagonalelor ce se formeaz la fiecare grind secundar
7,07mm lungimea ipotenuzei(catetei)

2
3 50
3150 24200
3 50
Bp I
Pl
Bp I

;
3.Alcatuirea , Calculul i dimensionarea grinzii secundare
7
Pentru calculul grinzii convenional examinm din planeu o fie de-a lungul cldirii cu
grinda secundar n centru i limea acestei fii egale cu distana dintre axele grinzilor
secundare
,2 sl
l
.
Prealabil dimensiunile grinzii
45 ; 20 ; 8
I
sb sb f
h cm b cm h cm

, 2
I
f sl
b l
Astfel se obtine o grinda cu sectiunea T ,reazemele careia sunt peretii exteriori si grinzile
principale.(fig 3.1)
Fig .3.1 Sectiunea transversala a grinzii secundare
3.1.Determinarea deschiderilor de calcul
Deschiderea de calcul a grinzii secundare,in general,este egala cu distanta dintre articulatiele
reazemelor acesteia ,iar la concret (fig 3.2) va fi egala:
1) pentru deschiderile marginale(prima si ultima):
-cu distanta de la centru reazemului grinzii pe perete pina la muchia laterala a grinzii pricipale
0, 1 1
,
2 2
sb mb
sb sb
C b
l l C + (3.1)
aici
25
sb
C cm
-este lungimea de reazem a grinzii pe perete

mb
b
- latimea nervurii grinzii principale

C
-vezi pct.2.1(C=20cm)
2)pentru a doua si celelalte deschideri intermediare
- cu distanta dintre fetele laterale ale grinzii principale
0, 2 2
2
,
2
mb
sb sb
b
l l (3.2)
Asadar,pentru determinarea deschiderilor de calcul ale grinzii secundare continuie
(pct.3.1 si 3.2) trebuie sa stim latimea grinzii principale.
8
Din conditii contructive
.2
1 1
*
8 15
mb mb
h l
_


,
.Prealabil admitem
.2
645
64.5
10 10
mb
mb
l
h cm
, adopt 65cm. Apoi dupa aceleasi conditii constructive, admitem
ca latimea grinzii principale
(0.4 0.5) * 0.4*65 26
mb mb
b h cm
adopt 30cm. Dimensiunile
acestei grinzi sunt:
30 ; 65
mb mb
b cm h cm
Prin urmare,deschiderile de calcul ale grinzii secundare vor fi:

2)in deschiderile intermediare, si marginaleconform formulei(3.2)

0, 2 2
2 300
6400 2* 6100 ;
2 2
mb
sb sb
b
l l cm
3.2.Determinarea sarcinilor
inind cont de faptul ca pentru grinzi secundare conventional se separa o fisie de planseu (fig3.1),
precum i de gradul de importana a cldirii proiectate (astfel de cldiri fac parte din clasa a doua ,
0.95
n

), valoarea de calcul a sarcinilor uniform distribuite (repartizate) pe un metru de lungime a
grinzii va fi alctuit din sarcina care acioneaz pe
2
1m a planseului (
, . .2.2, .2.1. P g v v pct tab +
)
multplicat la limea acestei fiii
.2 sl
l
i de la aciunea masei proprii a nervurii grinzii secundare. Suma
respectiv,cum s-a menionat mai sus, trebuie mutiplicat cu coeficientul ce ine cont de gradul de
importana a cldirii
0.95
n

.
Aadar, sarcina total de calcul pe un metru lungime este:
.2
( * ( ) ) *
(11.57*2.3) (0.45 0.08) *0.2*25*1.1) *0.95 28.64 /
sb sl sb sl sb b f n
P P l h h b
kN m
+
+
Unde:
b

- este masa proprie a unui de nervura a grinzii;

3 3 3
2500 / 25000 / 25 /
b
kg m N m kN m
f

- coeficientul de siguranta egal cu 1.1 pentru actiuni de la masa proprie a constructielor din
beton armat;
11.57 (tab2.1) P
,2
2300 (din pct I)
sl
l cm
45 (din pct 2.1)
sb
h cm
8 (din pct 3.0)
sl
h cm
20 (din pct.2.1)
b
b cm
Valoarea de calcul a sarcinii temporare(utile)
sb
V
si a celor permanente
sb
g
alcatuiesc sarcina
total, care acioneaz pe un metru lungime a grinzii secundare. innd cont de clasa de importan a
cldirii proiectate
0.95
n

,
sb
V
si
sb
g
vor fi:
,2 ,2
* * ( ) * * 8.184*2.3*0.95 17.23 /
sb sl n sh l sl n
V V l V V l kN m +

2
2
1500 \ - pentru tipul dat de cladire
Valoarea de calcul: *1.2 1800 \
sh
sh
V N m
V N m

28.64 17.23 11.41 /

sb sb sb
g P V kN m
3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor ncovoietoare i
ale forelor tietoare.(Trasarea diagramelor nfurtoare)
9
Calculele sectiunilor grinzilor continui, adic a grinzilor cu mai multe deschideri, se efectuiaz
pentru valori, maximale ale momentelor ncovoietoare pozitive sau negative, precum i pentru cele
maxime ale forelor tietoare. Totodat, sarcinele utile, fiind temporare, pot sa lipseasc in unele
deschideri.Prin urmare eforturile de raspundere ale grinzii vor fi variabile, atingind valori maxime si
minime.
Diagramele care grafic prezinta limita valorilor eventualelor eforturi de raspuns a grinzii la
actiunea sarcinelor se numesc Diagrame infasuratoare ale momentelor incovoitoare, ale fortelor
taietoare(transversale) sau ale fortelor normale.
Pentru trasarea diagramelor infasuratoare a momentelor incovoitoare,fiecare din deschiderile
examinate (prima,a doua si a treia) se divizeaza in 5 sectoare egale,marcnd totodata sectiunile dintre
aceste sectoare.De asemenea, vor fi marcate si sectiunile in care momentele incovoitoare din cimp este
maximal. Valorile limite ale momentelor incovoitoare in fiecare din aceste sectiuni marcate se determina
cu formula:
2
, , ,
2
, , , 0 ,
) (
j i sb o ij ij j i sb sb sb ij ij sb
l P l V g M +
(3.3)
Unde:
sb
V
si
0, , , sb i j
l
(v.pct.3.2 si 3.1)

Valorile de calcul ale coeficientilr
ij

si ale momentelor incovoitoare

, sb ij
M
,care sunt necesare pentru
trasarea diagramei infasuratoare a momentelor incovoitoare, precum si pentru calculul rezistentei grinzii
secundare in sectiunile normale ale acesteia sunt prezentate in tab.3.1
Tabelul 3.1
Valorile de calcul ale momentelor ncovoietoare n seciunile caracteristice ale grinzii
secundare.
Deschi-
derea
Sectiun
ea
Distanta de
la reazem
pina la
sectiunea i
Valoarea
Psb*l0,sb,i
2
(KN)
Coeficientul Bij
Momentul incov .Msb,ij
max min max min
I
0,000 0,000
28.64*
6.1
2
=
=1065.7
0,000 0,000 0,000 0,000
1,000 1,194 0,064 - 68.2 -
2,000 2,390 0,089 - 94.84 -
2' 2,540 0,089 - 94.84 -
3,000 3,590 0,072 0,010 76.75 10.65
4,000 4,780 0,016 -0,024 17.05 -25.57
5,000 5,980 -0,077 -0,080 -82.05 -85.25
II
5,000 0,000
28.64*6.1
2
=1065.7
-0,077 -0,080 -82.05 -85.25
6,000 1,235 0,006 -0,036 6.39 -38.36
7,000 2,470 0,051 -0,013 54.35 -13.85
7' 3,087 0,058 -0,008 61.8 -8.5
8,000 3,710 0,055 -0,009 58.6 -9,59
9,000 4,940 0,020 -0,023 21.3 -24.5
10,000 6,175 -0,056 -0,063 -59.6 -67.13
III
10,000 0,000
28.64*6.1*6.1=10
65.7
-0,056 -0,063 -59.6 -67.13
11,000 1,235 0,023 -0,020 24.5 -21.3
12,000 2,470 0,062 -0,003 66.07 -3.16
12' 3,087 0,063 -0,001 67.13 -1.06
13,000 3,710 0,060 -0,004 63.94 -4,26
14,000 4,940 0,019 -0,024 20.2 -25.57
15,000 6,175 -0,062 -0,063 -66.07 -67.13
Valorile maxime ale forelor tietoare n seciunile din preajma reazemelor respective
sunt:
1.Pe reazemul marginal pe perete(fig.3.3,sectiunea 0):
10
0
0, 4 0, 4 28.64 6.1 69.88
b
Q P kN
2.Pe primul reazem intermediar n seciunea din deschiderea marginal:

0, 6 0, 6 28.64 6.1 104.82
lef sb
Q P kN
3.Pe primul reazem intermediar n seciunea deschiderii a dou,precum i pe celelalte
reazeme intermediare:
2,
0, 5 0, 5 28.64 6.100 87.35
rig sb
Q P kN
3.4. Materiale utilizate pentru grinda secundar
Grinda secundar ca i planeul este fabricat din beton B-15:
R
b
= 8,5 MPa; R
bt
= 0,75 MPa;
R
b
= 7,7 MPa (
9 , 0
2

b

); R
bt
= 0,675 MPa.
Pentru armatura clasa A-III R
s
= 365 MPa; A-I R
s
= 225 MPa; R
sw
= 175 MPa.
Pentru armatura din srm Bp I (

5 mm ) R
s
= 360 MPa.
3.5. Definitivarea dimensiunilor seciunii transversale ale grinzii
secundare
La inceput am definitivat dimensiunile grinzii secundare: h
sb

*b
sb
=45

*20cm.
Valoare maximala a momentelor incovoitoare M
max
= M
10
=67.13 kNm,iar cea maximala
a fortei taietoare Q
max
= Q
l.ef
= 104.82 kN.
nlimea efectiv a seciunii grinzii se recomand sa fie determinata cu formula:

' max
0
6713000
1, 8 1, 8 37.44
7, 7 (100) 20
sb
b sb
M
h cm
R b


in care:
b
sb
= 20cm limea seciunii grinzii secundare
nlimea total a grinzii:
'
0
37.4 2 39.6
sb sb s
h h a + +

unde:
s
a
-este distanta de la centru armaturii de rezistenta,pina la cea mai intinsa
fibra a sectiunii care depinde de grosimea stratului de acoperire(protectie) a
armaturii si de amplasarea acesteia. Recomandabil
s
a
=1525mm
Adoptam h
sb
=40 cm, fiid multipl la 5; si b
sb
=(0,40,5)h
sb
adopt 20cm
Pentru verificarea h
sb

b
sb
verificm rezistena ei la aciunea forei tietoare maximale.
sb sb b b w
h b R Q
0 1 1 max
3 , 0 <
1 b

- coeficient ce ine cont de influena armturii transversale (etrierilor);

1 w

- coeficient ce ine cont de rezistena biaxial a betonului.

3 , 1 5 1
1
< +
sw w

;
0 , 1
1

w

;

9235 , 0 65 , 7 01 , 0 1 01 , 0 1
1

b b
R
;

0
40 23 37
sb sb s
h h a cm
Rezistena limit a fiilor nclinate ale grinzii:

1 1 0
0, 3 0, 3 1, 0 0, 9235 7, 7 (100) 20 37 156.84
w b b sb sb
Q R b h kN
;
Prin urmare condiia se satisface:
Q
max
= 104.8156,84 kN
11
Deci definitiv acceptam h
sb

b
sb
=40

20 cm
3.6. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciuni normale
Din diagrama nfurtoare observm c n deschiderei momentulele inconvoietoare
sunt pozitive, rezult talpa grinzii se afl n zona comprimata, deci calculul rezistentei
in sectiuni normale ale grinzii se va face pentru elemente cu sectiunea T.
Pe reazeme, momentul e negativ, talpa se alfa in zona intinsa, deci calculul se face
pentru elemente cu sectiune dreptunghiulara.
Aria necesara armaturii de rezistenta se va calcula separat pentru sectiunile din
deschidere si cele de pe reazeme, indiferent de semnul momentului de incovoiere.
3.6.1. Determinarea ariei necesare a armturii longitudinale de
rezisten n deschideri.
Dimensiunile grinzii sunt:

'
8
f sl
h h cm
; h
sb
= 40 cm; b
sb
= 20 cm.
Grinda se calcula ca un element dreptunghiular, deci trebuie sa gasim b
ef
lung. talpii.
b
ef
= 6hf +b
sb
=6*8+20=68
3.6.1.1. Calculul ariei necesare a armturii longitudinale de rezisten
Valoarea maximal a momentului ncovoietor n prima i ultima deschidere:

I
ext 2
M =M 94.84
kNm

5
M 85.25
kNm

I
7
M 61.8
kNm

10
M 59.6
kNm

I
12
M 67.13
kNm
Momentul incovoitor preluat de talpa comprimata a grinzii conform formulei
' ' ' '
0,
( 0.5* ) 7, 7 (100) 68 8*(37 0.5*8) 13823040
f b f f sb f
M R b h h h Ncm
;

'
9484000 13823040
ext f
M Ncm M Ncm <
;
Axa neutr trece prin talpa grinzii. Aria armturii longitudinale se determin ca pentru
un element cu seciunea dreptunghiular: h
sb

f
b

40

203 cm.
Valoarea coeficientului tabular
0i

:
12

2
2 2 0.2
0,
9484000
0.132
7, 7 (100) 68 37
I
I
I
b f sb
M
R b h


Dupa
0.2
0,132
I

din anexa 3 alegem
0, 310
si
0.985
Conditia e satisfacuta:
0, 210 0, 6
R
<
' 5
2 2
0,
94.84 10
7.12
0.985 365 (100) 37
S
S sl
M
A cm
R h

La alegerea numarului de bare si a diametrelor acestora se recomanda de luat in
vedere urmatoarele exigente ce tin de alcatuirea si fabricarea grinzilor:
1)diametrul armaturii longitudinale de rezistenta in carcase poate fi in limitele de la
12 pina la 36mm;
2)grinzile cu latimea de pina la 150mm se armeaza cu o carcasa(fig.3.5a),iar cele cu
latimea de la 150 pina la 350mm cu 2 carcase.Cele mai late de 350mm- cu
3carcase(v.fig.3.5c);
Fig.3.5 Schema de armare longitudinala a grinzilor
3)in fiecare carcasa plana,armatura de rezistenta poate fi dintr-o bara,doua sau in
cazuri execeptionale,cel mult cu trei bare(fig.3.6).
4)numarul de bare si diametrul acestora sau combinarea de diametre se admite in
asa mod,ca supraarmarea sectiunii grinzii(
% +
) sa nu depaseasca 10-15%,iar armarea
redusa (
% +
)-5%.
Pentru armare cu doua carcase din anexa 5 admitem 2 bare

12mm si 2 bare

18 mm,
2
8.35
real
s
A cm
;

3.6.1.2. Calculul ariei necesare a armturii de rezisten in deschiderea
intermediara.
Valoarea maximal a momentului ncovoietor pe primul reazem intermediar.
M
max
= M
12
I
= 67.13
13
Atunci coeficientul tabular va fi:

max
0,1 2 2
0,
6713000
0, 093
7, 7 (100) 68 37
b sb sl
M
R b h


;
Dup anexa 3
0
0, 093
, lum
0,100
;
0, 950
;

0, 038 0, 6
R
<
- nu e nevoie de armatura de calcul din zona comprimat.
Aria armturii:

2 max
,sup,
0,
6713000
5.20
365 37 0, 950 (100)
s l
s sb
M
A A cm
R h


;
Pentru armare cu doua carcase din anexa 5 admitem 2 bare

18 mm,
2
5.09
real
s
A cm
;

% 2.4% 5% <
3.6.2.1 Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe reazime
Valoarea maximal a momentului ncovoietor pe primul reazem intermediar.
M
max
= M
5
= (82.05+85.25)/2=83.65Nm
Atunci coeficientul tabular va fi:

5
max
0,1 2 2
0,
83.65*10
0, 396
7, 7 (100) 20 37
b sb sl
M
R b h


;
Dup anexa 3
0
0, 396
, lum
0, 540
;
0, 730
;

0, 50 0, 6
R
<
- nu e nevoie de armatura de calcul din zona comprimat.
Aria armturii:

5
2 max
,sup,
0,
83.65*10
8.49
360 38 0, 730 (100)
s l
s sb
M
A A cm
R h


;
Armarea primului reazem se va face cu plase nestandard
8 80
680
6 200
AIII
P L
AI

cu aria totala
a armaturii de lucru egalacu 4.5 cm
2
Pentru armarea mai rationala se foloseste
suprapunerea plaselor in zona cu moment maxim

3.6.2.2. Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe reazemele
intermediare.
Valoarea maximal a momentelor ncovoietoare pe al doilea reazem intermediar al
grinzii i pe alte reazeme centrate.
M
max
=M
10
= 67.13Ncm;
Coeficientul tabular:

5
max
0,2 2 2
0,
67.13 10
0.301
7, 7 (100) 20 38
b sb sl
M
R b h

;
Din anexa 3 pentru
0.301

0, 370
;
0.815

0, 37 0, 6
R
<
- nu e necesar armatura de calcul n zona comprimat.
Aria armturii ntinse:
14

5
2 max
,sup,2
0,
67.13 10
6.1
360 (100) 38 0,815
s s
s sb
M
A A cm
R h

Armarea reazemelor intermediare se va face cu plase nestandard
8 100
680
6 200
AIII
P L
AI

cu
aria totala a armaturii de lucru egalacu 3.5 cm
2
Pentru armarea mai rationala se foloseste
suprapunerea plaselor in zona cu moment maxim
3.7. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciunile nclinate de la
aciunea forei tietoare.
Fisuri nclinate nu apar dac valoarea forei maximale tietoare de calcul
max
Q
de la
aciunea ncrcturii pe grind nu depete valoarea forei tietoare
b
Q
la care pot
aprea fisuri nclinate:

b
Q Q <
max
.
Fora tietoare de calcul la care se consider c pot aprea fisuri nclinate se poate
determina cu formula:
sb sb bt b n b
h b R Q
, 0 3
) 1 ( +
;

k
b

3

coeficient empiric pentru grinzi din beton

6 , 0
3

b

;

k
n

coeficient ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare.
.
, si ( v.pct.3.4 si 3.5)
bt sb o sb
R b h
3.7.2. Calculul grinzii secundare la rezistena n seciunea nclinate n
deschiderile marginale.
Fora tietoare maximal n deschiderile marginale (prima i ultima).
Q
max
= Q
l,lef
=Q
grig
= 104.82kN
Fora tietoare de calcul
3 0,
(1 ) 0,6 (1+0) 0,675 (100) 20 37=29.97KN
b n b bt sb sb
Q R b h +

Q
b
= 29,97KN <Q
max
= 104.82kN
Intensitatea minimal a eforturilor, care trebuie asigurat de armatura transversal,
pe o unitate de lungime a grinzii.
.min 3
(1 ) / 2 0,6 (1+0,18+0) 0,675 (100) 20 / 2=477,9N/cm
sw b f n bt sb
q R b + +

( )
0. 0.
0, 75 3*
0.75( )
0.75 [(3 8 20) 20] 8
0.18
* * 20*37
I
I
f sb sb
f sb
f
sb sb sb sb
h b b
b b
b h b h

1
+

+
]
;
M
b
momentul de ncovoiere al forelor de forfecare preluate de beton din zona
comprimat n raport cu axa normal la planul de ncovoiere i care trece prin reazem.

2
, 0 2
) 1 (
sb sb bt n f b b
h b R M + +
;

k
b

2

coeficient empiric pentru beton obinuit = 2,0

M
b
= 2(1+0,18+0)

0,675

(100)

20

37
2
= 4361634 Ncm;
15

1
2 2 4361634 286.4 70687.25
b b
Q M q N
Q
b1
-este forta taietoare conventionala preluata de betonul din zona comprimata.
q- este valoarea de calcul a sarcinii uniforme distribuite,care actioneaza pe grinda.
(v.pct.3.2)q=P
sb
=28.64kN
1
max
117812.08 104820
0, 6
b
Q
N Q N >
;
Valoarea q
sw
se va determina:

( )
2
2 2
max 1 104820 70687.25
343.36 /
4 4 4361634
b
sw
b
Q Q
q N cm
M

;
Asadar. In sectiunile inclinate ale deschiderilor marginale ale grinzilor secundare
continui intensitatea eforturilor uniforme distribuite din armatura
sw
q
trebuie sa fie nu mai
mica de 477,9 N/cm si mai mare de 343.36 In continuare vom admite in calcul
478 /
sw
q N cm
Din condiiile de sudabilitate a armaturii longitudinale cu diametrul
18
sl
d mm

(vezi.pct.3.6.1.1) din anexa 6 admitem

armturii transversale
6
sw
d mm
de clasa A-I
(vezi.pct. 3.4) Din anexa 5 luam aria unei bare a armaturii transversale - A
sw
=0,283 cm
2
(pentru
6
sw
d mm
).
n deschiderile marginale ale grinzii secundare sunt proiectate cte dou carcase plane,
deci:
A
sw
= 2

0,283 =0,566cm
2
, atunci pasul etrierilor va fi:

,min
175 (100) 0, 566
20, 72
478
w sw
sw
R A
S cm
q


;
unde:
w
R
-rezistenta de calcul a armaturii transversale (v.pct. 3.4)

*
sw w swI
A n A
- aria armaturii transversale instalate in nervura grinzii ce depinde de
numarul carcaselor -
w
n
,instalate in sectiune(v.fig. 3.5b).

swI
A
- aria armaturii transversale a unui etrier,
2
cm

sw
q
-efortul(forta taietoare ) preluata de etrieri pe o unitate de lungime ,N/cm
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
max
2
, 0 4
max
) 1 (
Q
h b R
S
sb sb b n t b
+ +

;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric pentru beton obesuit );

2
max
1, 5(1 0,18 0) 0, 675 (100) 20 37
31.2
104820
S cm
+ +
;
Distanta dintre etrieri din conditii de alcatuire sau de armare constructiva S
con
se
recomada sa fie:
1)in zonele de linga reazeme (egale cu 1/4 din deschiderea de calcul a grinzii la actiunea
sarcinii uniform distribuite):
-
150
2
sb
con
h
S mm
pentru grinzi cu inaltimea sectiunii
450mm
sb
h
-
500
3
sb
con
h
S mm
pentru grinzi cu inaltimea sectiunii
450mm
sb
h >
2) in zona centrala a grinzii (egala cu 1/2 din deschidere)
-
3
500
4
sb
con
h
S mm
indiferent de valoarea
sb
h
.
16
1)
40
20
2 2
sb
con
h
S cm
,dar nu mai mare de 15cm.
Asadar, definitiv in preajma reazemului pasul etrierilor(se recomanda sa fie multiplu la
25mm) admitem valoarea minimala egal cu 15 cm.
2)In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor va fi
3
*40 30 50 .
4
m
S cm cm
_
<

,
3.7.3. Calculul grinzilor secundare la rezisten n seciunile nclinate n
deschiderile centrale.
Q
max
=Q
i,rig
= 87.35 kN
3 0,
(1 ) 0,6 (1 0) 0,675 (100) 20 37=29970N
b n b bt sb sb
Q R b h +
<Q
max
=83420N
Deci armatura transversal trebuie calculat. Din condiiile de sudabilitate a
armturii longitudinale(in deschiderea a doua
18
s
d mm
, armatura etrierilor de clasa A-I
poate fi de

6
sw
d mm
,iar cea de clasa
-I
p
B
respectiv de 5mm. Adopt AI-

6mm

2
, 0 2
) 1 (
sb sb bt n f b b
h b R M + +

M
b
= 2(1+0,18+0)

0,675

(100)

20

37
2
= 4361634 Ncm;
1
2 2 4361634 2 286.4 70687.25
b b
Q M q N
1
max
114427.3 87350
0, 6
b
Q
N Q N >

( )
2
2 2
max 1 87350 70687.25
150.9 /
4 4 4361634
b
sw
b
Q Q
q N cm
M

.min 3
(1 ) / 2 0,6 *(1+0,18+0)* 0,675*(100)* 20 / 2=478N/cm
sw b f n bt sb
q R b + +
Deoarece valoarea intensitatii minime a eforturilor,care este necesara sa fie
asigurata de etriere in sectiunea inclinata pe o unitate de lungime a grinzii sa fie 478N,
atunci pasul etrierilor din conditia rezistentei lor va fi :

,min
175 (100) 0, 566
20.72
478
w sw
sw
R A
S cm
q


(aceiasi ca si in deschiderile marginale )
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
max
2
, 0 4
max
) 1 (
Q
h b R
S
sb sb b n t b
+ +

;
5 , 1
4

b

(coeficient empiric pentru beton obesuit );

2
max
1, 5(1 0,18 0) 0, 675 (100) 20 37
39.2
87.35
S cm
+ +
;
Iar in conditii constructive
40
20 15
2 2
sb
con
h
S cm cm >
Atunci definitiv in preajma reazemului pe o distanta de 0.25*l
sb.i
pasul etrierilor(se
recomanda sa fie multiplu la 25mm) S se adopta 15 cm.
In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor va
fi
3
*40 30 50 .
4
m
S cm cm
_
<

,
3.8. Alctuirea (armarea) grinzii secundare.
17
Valoarea momentelor negative rezonabile n deschiderea a doua la distana de 0,25l
01
de la primul reazem intermediar.
1.
'
0,25 6 6 7
0, 25( ) 38.36 0, 25 ( 38.36 ( 13.85)) 32.23 / M M M M kN m
;
2. n deschiderea a doua la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea
reazem intermediar).

'
0,75 8 8 9
0, 75( ) 9.59 0, 75 ( 9.59 ( 24.5)) 20.77 M M M M kNm
.
3.n deschiderea a reia la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea
reazem intermediar).

'
0,25 11 11 12
0, 25( ) 21.31 0, 25*( 21.31 ( 3.191)) 16.78 M M M M kNm
;
4.n deschiderea a treia la distana de 0,25l
03
de la reazemul din dreapta (de la al
treilea reazem intermediar):

'
0,75 13 13 14
0, 7( ) ( 4.26) 0, 75*( 4.26) ( 25.57)) 20.24 M M M M kNm
.
Calculul se va face ca pentru un element armat simplu, cu seciunea dreptunghiular:
1. n deschiderea a doua:

' 5
0,25
32.23 10 M Ncm
;
Coeficientul tabular:
'
5
0,25
0 2 2
0,
32.23 10
0.152
7, 7(100) 20 38
b sb sb
M
R b h

0,152

0,170

0, 918
Deoarece:
0,189 0, 6
R
<

'
5
0,25 ' 2
,2
0,
32.23 10
2.53
365 (100) 38 0, 918
s
s sb
M
A cm
R h

2.in deschiderea a treia si toate celelalte intermediare.
' 5
0,75
20.24 10 M Ncm
Coeficientul tabular:
'
5
0,75
0 2 2
0,
20.24 10
0.09
7, 7(100) 20 38
b sb sb
M
R b h

=0,09; =0,110; 0, 995

Deoarece:
0,110 0, 6
R
<

'
5
0,75 ' 2
,3
0,
20.24 10
1.506
365 (100) 38 0, 949
s
s sb
M
A cm
R h

Concluzie: Reeind din ariile necesare ale armturii necesare putem admite n
deschiderea a doua 2 14mm de clasa A-III,
2
3.08 ,
real
s
A cm
iar in a treia i celelalte
intermediare 2

10 mm de clasa A-III
2
1 57 ,
real
s
A cm ,

' ' 2
,sup , ,
2.53 1.57 0.96
s l s calc s calc
A A A cm
In deschiderea a doua la a doua carcasa de baza se va adauga in mod obligatoriu,in partea
superioara a grinzii o bara suplimentara cu

12mm ,de clasa A-III,care se va insteaza

separat la mijlocul de sus a ginzii.
In asa mod, grinda secundara se armeaza in deschideri cu cite 2 carcase:
- cu 1

18+1

12A-III in partea de jos si cu 1

10A-III sus,in deschiderea prima si

ultima.
18
- cu 1

18 A-III in partea de jos si cu 1

10 A-III plus o bara separata

12 A-III
sus,in deschiderea a doua si penultima.
- cu 1

18 AIII in partea de jos si cu 1

10 A-III sus,in deschiderea a treia si si

celelalte mijlocii. Pasul etrierilor carcaselor respective in preajma reazemelor la
distanta de *l
sb
este de 150mm ,iar in rest (partea centrala a carcaselor )
-300mm(v.3.7.2 si 3.7.3).
Armare grinzii pe reazem , de asemnea ,este expusa desfasurat in pct.3.6.2.2.1 si
3.6.2.2.2

3.9.1. Informatie necsara pentru construirea diagramei infasuratoare a
momentelor incovoitoare.

Grinda secundara examinata cu sectiunea transversala T are latimea nervurii
b
sb
=20cm,latimea
68
I
f
b cm
,inaltimea talpii
8
I
f
h cm
si cea totala h
sb
=40cm. Este
prevazut ca o sa fie turnata din beton B15.
In deschiderea marginala (prima si ultima),conform calculelor efectuate ,sunt
prevazute cite doua carcase, in care armatura longitudinala de rezistenta cu 1

18 +1

12
II in partea de jos si cu 1

10 A-III sus(constructiva).
In deschiderile centrale ,incepind cu a doua pina la penultima,vor fi instalate cite doua
carcase, in care amatura longitudinala de rezistenta 1

18+1

10 mm este de clasa A-
III.
In deschieile a doua si penultimele, in care valorile eventualelor momente
incovoitoare negative sunt mai mari decit in alte deschideri centrale ,in partea superioara
a grinzii la cele doua carcase este instalata suplimentar 1

10 mm de clasa A-III.
Cum s-a mentionat aterior (v.pct.3.6.2.1,3.6.2.2. si 3.8),pe reazem in zona superioara,
grinda va fi armata cu plase, care in imediata apropiere de acestea, fiind suprapuse una
peste alta, asigura preluarea unui moment incovoitor mai mare, iar pe masura indepartarii
de reazem(deoarece momentul descreste) este rational de redus si armatura, intrerupind
una din plase. Procedura intreruperii plaselor se poate face pe doua cai:
-folosind plase de latimi diferite;
- deplasind una fata de alta.
Pe primul si ultimul rezem intermediar au fost adoptate plase nestandart cu aria 4.5 cm
2
;
pe reazemele intermediare plasa nestandart cu aria 3.5 cm
2
la acest bare se mai adauga
armatura constructiva din zona superioara
3.9.2. Calculul momentelor ncovoietoare preluate, materialele folosite
pentru grinda examinat.

In prima deschidere a grinzii, cum s-a mentionat in pct.3.8 si 3.9.1 sunt utilizate doua
carcase cu barele longitudinale: 1

18 A-III in partea de jos si cu 1

10 A-III
sus(constructiva).Dimesiunile sectiunii b
sb
=20cm,latimea
68
I
f
b cm
,
40
sb
h cm
0
40 3 37
sb sb s
h h a cm
;
0,
40 2 38
I I
sb sb s
h h a cm
;
40 3 2 35
s
z cm
.
19
Calculam

.
0
(7.35) 365
0 138
7, 7 68 37
S S
b sb sb
R A
A b h

,
0 138 37 5.12 x ,

Din anexa 3.pentru
0 138 ,
dupa interpolare
0
0 130 ,
;
0 138 0 6
R
< , ,
se respecta
deci valoarea momentului va fi
2 2
0
7 7 (100) 68 37 0 130 93.2( )
b sb sb
M R b h kNm , ,
;
Deschi
-derea
Nr.de
ordin
e
Eforturi din armatur 10
-2
Dimensiuni Valorile calculate
Intins Comprimat
Ns=Rs*As Nsc=Rsc*As
'
bsb h0,sb X, cm M, kNm
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Momentele pozitive n cmp
I 1 365*(7.35) - 68 37 0,138 5.12 0,130 93.2
II 2 365*5,09 - 68 37 0.096 3.54 0.095 68.9
Momentele negative din preajma reazemelor
I
4 365*1,57 - 20 38 0,097 3,721 0,010 22.23
5 365*1,57+4.5*365 - 20 38 0,378 14.38 0,308 68.491
6 365*1,57+9*365 365*5,09 20 38 0,341 12.98 0,282 127.73
7 365*9 - 20 38 0,56 21.33 0,403 89.61
II
8 365*1,57+9*365 365*5,09 20 38 0,341 12.98 0,282 127.73
9 365*1,57+4.5*365 - 20 38 0,378 14.38 0,308 68.491
10 365*(1,57+1.13) 20 38 0,168 6.4 0,156 34.69
11 365*(1,57+3.5) - 20 38 0,316 12 0.266 59.15
12 365*(1,57+7) 365*5,09 20 38 0,217 8.2 0,188 106.83
13 365* 7 - 20 38 0,436 16.59 0,388 86.26
III

14 365*(1,57+7) 365*5,09 20 38 0,217 8.2 0,188 106.83
15 365*(1,57+3.5) - 20 38 0,316 12 0.266 59.15
16 1.57*365 - 20 38 0,097 3.7 0,01 22.23
20
4. Calculul la a doua stare limita

4.1. Calculul sgeii grinzii secundare
Date iniale:

M
2
I
=94.84KNm; P
t
= 11.571kN/m
2
; P
n
=9.815KN/m
2
;
M
n
=M
2
I
* P
n
/P
t
=94.84*9.81/11.571=80.41KNm;
Q=0.6*P
sb
=104.8KN; Q
n
=Q* P
n
/P
t
=104.8*0.847=88.76KN
A
s1
= 8.17cm
2
(deschiderea I si ultima, 2*

14+2*

18);
A
s2
= 5.09cm
2
(deschiderea intermediara, 2*

18);
A
s
=8.17;
Beton clasa B15, armatura clasa A-III,
R
c,ser
=11 Mpa; R
ct,ser
=1.15 Mpa; l
0
=6.2*0.85=5.27; b=20cm, h=40cm,
E
c
=23*10
-3
; E
s
=20*10
-4
;
M
crc
moment de fisurare;
M
p
moment elastico-plastic nainte de fisurare.

1
8.17
0, 010
20 40
S
A
b h


;
4
3
20 10
8.696
23 10
S
b
E
E

;
1
* 0.010*8.696 0.0869
;
1

- coeficient de armare

' '
1 '
1
1
2( )
2(48 20) *8
0.56
20 40
f f
f
b b h
b h

;
Modulul elasto-plastic de rezisenta:
2 ' '
1 1 1 1
(0, 292 0.75 ( 2 ) 0, 075 ( 2 )
pl f f
W b h + + + +
2 3
20*40 (0, 292 0.75(0 2*0.0869) 0, 075(0.56 0) 28345.6cm + + + +
,
1,15*(100) *28345.6 32.59
crc ct ser pl
M R W kNm

1
32.6
0.40
80.4
crc
m
n
M
M

;
1 1
1, 25 1, 25 1,1 0, 4 0, 81
S e m

2
32.6*8.30
0.34
80.4*9.7
crc
m
nl
M
M

;
2 2
1, 25 1, 25 1,1 0, 34 0, 876
S e m

3
32.6*8.30
0.34
80.4*9.7
crc
m
nl
M
M

3 2
1, 25 1, 25 0 8 0, 34 0.978 1
S e m
,
satisface
4
' 3
8.17 10
0.046
48 37 10
S s
f c
A E
b h E

1
1
1 1
0,19
1 5( ) 1 5(0,11 0)
1, 8 1, 8
10 0, 046 10

+ + + +
+ +

;
21
2
1
1 1
0, 029
1 5( ) 1 5(0, 094 0)
1, 8 1, 8
10 0, 046 10

+ + + +
+ +

5
1 2 2
, 0
80.4 10
0,111
11 (100) 48 37
n
c ser
M
R b h

;
5
2 2
80.4 10 0.85
0, 094
11 (100) 48 37

1
11 0
0,19
1 37 1 33.489
2 2
z h
_ _


, ,
1
12 0
0, 029
1 37 1 36.46
2 2
z h
_ _


, ,
0, 1
1
1
4 3
0
3.7 33.48
0, 81 0, 9
8.17 20 20 10 (100) 0 029 48 37 10 0.45 100
sb
s c
s s c
h z
B
E A b h E

+ +
,
11
1
0.7 10 B
0, 1
2
1
4 3
0
3.7 36.46
0, 876 0, 9
8.17 20 10 (100) 0 029 48 37 23 10 (100) 0.45
sb
s c
s s c
h z
B
E A b h E

+ +
,
11
2
0.66 10 B
0, 1
3
1
4 3
0
3.7 36.46
0.978 0, 9
8.17 20 10 (100) 0.029 48 37 23 10 (100) 0.45
sb
s c
s s c
h z
B
E A b h E

+ +

11
3
0.7 10 B
Valoarea sagetii:
2
1 0
;
l
i
M
f Sl
B

Valoarea admisibila a sagetii:
0
[ ]
200
l
f pentru
0
l <6m;

[ ] 3 f cm
pentru 6m
0
l 7.5m

2 5
1 11
5 610 80.4 10
1.62
48 1.92 10
f cm

- sageata de la actiunea de scurta durata a incarcarilor totale

2 5
2 11
5 610 80.4 10
5.1
48 0.6 10
f cm

- sageata de la actiunea de scurta durata a incarcarilor permanente si

temporare de scurta durata
2 5
3 11
5 610 80.4 10
4.45
48 0.7 10
f cm

- sageata de la actiunea de lunga durata a incarcarilor permanente si

temporare de lunga durata

1 2 3
1.62 5.1 4.45 0.97
tot
f f f f cm + +
;
0
610
3.05
200 200
l
f cm , deci satisface.
4.2. Calculul deschiderii fisurilor normale:
Deschiderea fisurilor normale fata de axe elementului :

s
crc s crc
s
W
E

; unde:

s

- coeficient ce reflecta conclucrarea betonului cu armatura in sectiunile dintre

fisuri
22
s

- tensiunile din armatura nepretensionata

crc

- distanta medie dintre fisuri

. 1 , 2 ,
( )
crc crc sh crc sh crc e
W W W W +
s
crc
d

; Armatura AIII:

=0.7 profil periodic

=1 profil neted
Sirma Bp-I:

=1.25 trifelata cu profil

=1.4 trifelata neteda

Pentru elementul incovoiat excentric cu excentricitate mare:
0
1
( )
4
pl
W
b h z

1
1 28345.6 0.046
( ) 0.276
4 20 37 33.48 0.45


2
1 28345.6 0.046
( ) 0.23
4 20 37 36.46 0.45


3
1 28345.6 0.046
( ) 0.18
4 20 37 36.46 0.15


5
1
1
80.4*10
293.9
8.17*35.48*(100)
n
S
S
M
MPa
A z

5
*
80.4*10 *0.85 68.3
n n
nl
t
M P
M KNm
P


5
2
2
68.3*10
230.2
8.17*36.46*(100)
n
S
S
M
MPa
A z

,1
0.276 0.018
0.7* 0.315
0.011
crc

0
8.17
0.011
* 20*37
s
A
b h

,2
0.123 0.018
0.7* 0.263
0.011
crc

,3
0.18 0.018
0.7* 0.206
0.011
crc

,1 4
0.81 293.9 0.315
0, 37
20 10
crc
W mm

,2 4
0.876 230.2 0.263
0, 265
20 10
crc
W mm

,3 4
0.978 230.2 0.206
0, 231
20 10
crc
W mm

1.7*(0.0.37 0.265 0.23) 0, 335 [0.4 ]
crc
W mm mm + <
4.2. Calculul la fisurare in sectiuni nclinate
0
(1 0.75* ) *
*
(3.5* 0.5 ) *
crc
SW crc
V
S
A h

;
1
; 32.6
4
crc
crc
crc
M
M KNm
h V

2 2
, 2 , 0
(1 ) * * * 2*(1 0 0.18) *1.15*(100) *20*38 78.38
crc ser c n f ct ser
M R b h KNm + + + +
23
V
crc
=q
sw
*c=R
sw,ser
*A
sw,ser
=235*(100)*0.57=13.4KN
R
sw,ser
=235Mpa; A
sw,ser
=0.57cm
2
; c=15 cm;
2
2; 0; 0.18
c n f

,
78.38
3
26.8
crc ser
crc
M
c
V

, 3 , 0
(1 ) * * * * (1 0) *0.6*1.15*(100) *20*38 52.44
ct crc n b ct ser
V R b h KNm + +
1 32.6
0.19
4 0.4*52.44*2

La aparitia fisurii in lucru se implica etrierii.
0.57 235 (100)
893
15
sw sw
w
R A N
q
S cm

Valoarea sarcinii la care apare fisura:

5
wc c
V =2* M * 2* 78.38*893*10 167.32
sw
q KN
Forta taietoare maxima:
n nl
V =88.76, V 81.85*0.85 75.446KN
Deci, forta taietoare este mai mica decit sarcina la care apare fisura, rezulta ca fisura
inclinata nu apare in element.
crc
crc1
n
crc
crc2
nl
3
1
V 52.44*2
= = =1.18
V 88.7
V 52.44*2
= = =1.39
V 75.44
(1-0.75*1.18)*88.3*10
= *15=-37.73Mpa
0.57*(3.5*0.19-0.5*1.18)
s

Pentru aparitia fisurii inclinate, in armatura trebuie sa creasca tensiunile cu 180.6 Mpa.

5 .Calculul grinzii continue
5.1. Deschiderile de calcul
Dimensiunile deschiderilor:
Grinda secundara: l
sb,1
=6200mm;
l
sb,2
=620mm;
Grinda principala: l
mb,1
=6750mm
l
mb,2
=6900mm
5.2 Determinarea valorilor auxiliare de calcul
Valoarea sarcinii pe grinda secundara: P
sb
=28.64KN/m.
Adoptam dimensiunile sectiunii grinzii principale:
mb2
b b
l
h = = 60cm; l 25 ;
10
cm
Pentru stilp adoptam sectiunea: 40x50cm
Momentul de inertie al sectiunii:
-grinzii
3 3 4 4
/12 25 60 /12 45 10
b
I bh cm
-stilpului
3 3 4 4
1
/12 40 50 /12 41 7 10
st st
I b h cm ,
Rigiditatea liniara a grinzii
24
4
2
/ 40 10 / 645 697.67
b b
i I l cm
Rigiditatea liniara :
- a stilpului primului nivel (
2
( 3.73 )
et
H H m
)
4 3
1 2
1 33 /( 0 15) 1.33 41 7 10 / 388 1429.41
l
i I H cm + , , ,
- a stilpului nivelului doi
4 3
2 1 2
/ 0 5 41.7 10 / 0.5*3.73 2235.12 i I H cm ,
Coeficientul
1 2 2 1 2
( )/ (1429.41 2235.12)/ *697.67 5.25 5
B l B b B B
K E i i E i E E + + ;
(Consideram
1 1 B B
E E
)
5.3. Calculul static al grinzii
2 2
( * ) [2*( )* * / ( )* ]* * *
s sb sl sb mb s sl f n
P P l h h b l l h h b + +
2
11.56*6.2 [2*(0.4 0.08) *0.2*6.2 (0.6 0.08) *0.25]*25*1.1*0.95 115.83 /
tot
P KN m P + +
2 2
( ) [2*( )* * / ( )* ]* * *
4
s sb sl sb mb s sl f n
V
P g h h b l l h h b + + +
2
8442
( 3134) *6.2 [2*(0.4 0.08) *0.2*6.2 (0.6 0.08) * 0.25]*25*1.1*0.95 76.67 /
4
P KN m + + +
1 2
115.8 76.6 40.73 / P P P KN m

Din tab.A-I,cind sarcina permanenta actioneaza conform schemei 1,iar cea temporara
conform schemei 2;determinam prin interpolare coeficientii(k=5):Valoarea momenyului
incovoieter
M
B1
=76.67*6.75
2
*=3493.2*
M
B2
=76.67*6.9
2
*=3654.5*
Calculul momentelor incovoitoare sunt date in tab.2.In acest tabel sunt prezentate
gruparile posibile ale schemelor de incarcare a grinzii si reducerea cu 20% a momentelor
incovoitoare pe reazeme pentru gruparea 1+4.Aceasta reducere tine seama de
formareaarticulatiilor plastice in grinda stadiului de echilibru limita.
Pentru calculul momentelor incovoitoare in cimp determinam in fiecare deschidere
momentul de incovoiere M ca intr-o grinda simplu rezemata (fig.6):
2
2 0
max 0
*
0 125 *
8
i
i
P l
M P l , sau
2
0
0 125
min i
M gl ,
in raport de tipul incarcarii.Tipul incarcarii se determina de gruparile schemelor de
incarcare:1+2,1+3,1+4.Cind contruim diagrama momentelor,depinem valorile
momentelor pe reazem,le unum cu o dreapta si de ea suspendam ordonatele
momentelor de incovoiere in grinda siplu rezemata, cum este aratat in fig.6.
Nr.
Crt.
Schema de incarcare a
grinzi
Momentele pe reazeme ,kNm
1 B
M
2 B
M
2 C
M
1 2 3 4 5
25
1
-0.1121*
3493.2=-391.5
-0.0842*
3654.5=-
307.7
-0.0842*
3654.5=307.7
2
-0.0991*
3493.2=-
346.17
-0.0089*
3654.5=-
35.52
-0.0089*
3654.5=-35.2
3
-0.0131*
3493.2=-45.76
-0.0753*
3654.5=-
275.18
-0.0753*
3654.5=-
275.18
4
-0.1136*
3493.2=-
396.82
-0.0879*
365435=-
321.2
-0.0751*
3654.5=-
321.2
1+2 -737 343.2
1+3 -436 582.8
1+4 359.2 502.96
Nota.Analizind valorile momentelor de incovoiere pe reazeme pentru gruparile de
incarcari 1+2,1+3,1+4,observam ca in urma redestribuirii valorilor maximale ale
momentelor in gruparea 1+4 ca valoare de calcul devine momentul de incovoiere din
gruparea 1+2 (M=737KNm)
6. Calculul stlpului.
Determinarea sarcinelor de calcul
Dimensiunile sectiunii transversale a grinzii
35 70 b h cm
Dimensiunile sectiunii stilpului
40 50
c c
b h cm
1
(1 2) 737000
B
M Nm +
;
1
(1 3) 436000
B
M Nm +
;
2
(1 2) 343200
B
M Nm +
;
1
582800
B
M Nm
;
3 33 H m ,
Valorile forelor longitudinale totale (N) i de lung durat n diferite seciuni.
n seciunea de jos de la nivelul ncastrrii stlpului n fundaie.
Greutatea unui stilp
0 4 0 5 (3.33 0.15) 1 1 25000 19140
c c c f b
G b h H N + , , ,

Atunci valoarea momentului de incovoiere :
1) pentru sectiunea de sus a stilpului
a) pentru combinarea de sarcini (1+2)
1
1 2
1 2
1429.41
(1 2) [ (1 2) (1 2)] 394* 153.68
1429.41 2235.12
I
I B B
i
M M M KNm
i i
+ + +
+ +
b) pentru combinarea de sarcini (1+3)
26
1
1 2
1 2
1429.41
(1 3) [ (1 3) (1 3)] 146.8* 57.25
1429.41 2235.12
I
I B B
i
M M M KNm
i i
+ + +
+ +
2) pentru sectiunea de jos a stilpului
1
1
(1 2) 0 5 (1 2) 0 5 153.6 76.8
(1 3) 0 5 (1 3) 0 5 57.13 28.56
I
I
I
I
M M KNm
M M KNm
+ +
+ +
, , -
, , -
Pentru sectiunea de sus:
1 2
6.9 6.75 6.9 6.75
(4 1)( ) 3*(11.57 ( ) 6, 2 [0.52*0.25*( )
2 2 2 2
b
c
N pl l G G + + + + + +
3*0.32*0.2*6.2]) *25*1.1*0.95 1630.4KN +
1 2
(4 1) *( ) ) 1293.6
b
l l c
N g v l l G G KN + + +
1 , 1
f

- coeficientul de siguran al solicitrilor

3
25000 /
b
N m
- masa volumetric.
n numrul de etaje a cldirii;
P fora de calcul total care revine la 1m
2
de planeu
6.1.Calculul capacitatii portante a stilpului din planul de incovoiere
b c c
s tot
sc
N
R h b
m
A
R

,
;
2( ) *
b sb b s
+
=0.92

0
(333 15)0, 7 243.6 l cm +
;
rapotul
0
/ 2.43/ 0.4 6.0 20
c
l h <

Raportul
/ 12936/1630.4 0.79
l
N N
; Din tabela
0 92
b
,
si
0 92
sb
,
2
0 015 365/ 6.75 0.54
sc
s
b b
R
R

,
deoarece
0 5
s
> ,
atunci primim
0 92
b
,
Aria necesara a armaturii longitudinale
2
163.4*1000
7.7*(100) 40 50
1 0.92
6.36
365(100)
b c c
s tot
sc
N
R h b
m
A cm
R

Dupa A3 alegem 4

16 A-III cu
2
8.04
real
s
A cm
;
6.2.Calculul capacitatii portante a stilpului in planul de incovoiere
1
max 1
(1 2) 153.68 M M M KNm +
1630.4 N N ;
0
/ 0.7*( ) / 0.7*(3.33 0.15) / 0.5 4.87
c c
l h H a h + +
;
,
8.04
*100% *100 0.4% 2.5%
* 40*50
s real
c c
A
b h
<
;
25
s
a mm
; 25
I
s
a mm ;
In calculul stilpului in planul de incovoiere se ia in consideratie influenta sagetii asupra excentricitatii
fortei longitudinale N. Aceasta se ia prin multiplicarea excentricitatii la coeficientul

:
27
1 1
1,12
1630.4
1 1
15000
crc
N
N


, unde:
N
cr
- fotra critica de pierdere a stabilitatii prin flambaj
3
2 2
0
23 10 (100) 40 50
0,15 0,15* 14966.1
6.79
b c c
crc
c
E b h
N kN
l
h


_

,
Incit N
cr
>N
max
putem afiram ca sectiunea stilpului h*b=50*40cm satisface conditia de
stabilitate.
Calculam valorile urmatoare:
max
0
max
153.68
9.4
1630.4
M
e cm
N

0
50 2.5 47.5
c
h cm
Excentricitatea totala:
'
50
1,12 9.4 2.5 33.02
2 2
c
o s
h
e e a cm + +
Presupunem armarea stilpului fiind simetrica. Aria armaturii necesare se calcula in
dependenta de valoarea relativa a fortei longitudinale.
0
1630400
1.11
7.7*(100) 40 47.5
n
c c c
N
R b h


0.6
R

; Deoarece
1.11 0.6
n R
>
,atunci
' 0 1
(1 0, 5 )
1
c c c m
s s
s
R b h
A A
R

1 2 2
0
* 1630400*33.02
0.77
7.7*(100) 40 47.5
m
c c c
N e
R b h


'
0
2.5
0.053
47.5
s
c
a
h

;
(1 ) 2
1 2
n R S R
R S

+
1
(1 0, 5 ) 0, 77 1,17*(1 0, 5 1,17)
0, 296
1 1 0, 053
m n n
s

(1 ) 2 1,11*(1 0, 6) 2 0, 296 0, 6
0, 805
1 2 1 0, 6 2 0, 296
n R S R
R S

+ +

+ +
' 2
7.7*(100) 40 47.5 0, 77 0, 805(1 0, 5 0,805)
40.8*0.305 12.22
365 100 1 0, 053
S S
A A cm




Admitem 3 bare 25 mm cu
2
14.73
real
s
A cm ;

2*14.73
% 100% 1.47% 3%
40 50
<

- procentul de armare longitudinal.

7.Calculul i construirea fundaiilor
7.1.Date pentru proiectare:
Adincimea de fundatie: d
1
=1m
Rezistenta de calcul a solului R
0
= 328kPa.
Admitem beton de clasa B15:
2
1( 7.65 , 0.75 )
b c ct
R MPa R MPa
28
Armatura fundatie: A-IIIcu R
s
=350Mpa
Dimensiunile stilpului: h*b=50*40cm
7.2. Eforturile ce actioneaza asupra bazei
Valorile fortelor maxime si momentelui incovoitor la baza stilpului:
max
max 1
1630.4
(1 2) 76.8
N N KN
M M KNm

+
Valorile normale ale eforturilor fn
N
si fn
M
max
1630400
1417730
1,15 1,15
fn
N
N N
;

max
76800
66780
1,15 1,15
fn
M
M Nm
;
7.3.Calculul fundatiei la strapungere
7.3.1.Dimensionarea talpii fundatiei
Preliminar determinm dimensiunile laturii mai mici a tlpii fundaiei, reieind din cazul
solicitrii centrice:

1
1417.73
2.14
328 20*1
fn
f m
N
b m
R

multiplu 300mm, adopt

2, 4 b m
;

2
/ 20 m kN
m

- masa volumetric a materialului fundaiei i a solului de pe treptele
ei.
Avnd raportul laturilor
8 , 0
l
b
m
, obinem l= 3.0m.
Aria total a fundaiei:

2
2, 4 3 0 7.2 A b l m ,
Momentul de rezisten a tlpii fundaiei:
2 2
3
2, 4 3 0
3.6
6 6
bl
W m

,
;
Presiunea asupra solului:
W
M
A
N
d P
f
s
m n
t +
1
;
1417.73 66.78
20 1 (20 1969 18.5)
7.2 3.6
n
P kPa + t + t ;

,max 0
235.4 1, 2 1, 2 328 393.6.6
n
P KPa R kPa <
,min
198.4 0
n
P KPa >
, 0
216 368
n m
P kPa R kPa <
7.3.2.Determinm nlimea fundaiei
nlimea de calcul h
0,pl
, se determin:

r
c c b b
b h
b e c
c pl
+
+
+
1
) ( 25 , 0
5 , 0
2 2
, 0
29

max
0, 75
3.19
0.235
bt
R
r
P


0, 5( ) 0, 5(3 0 0, 5) 1.25
0, 5( ) 0, 5(2 4 0, 4) 1 0
e c
b c
c l h m
c b b m


,
, ,

2 2
0,
0, 25 0, 4 (2 4 1, 25 1, 0 )
0, 5 0, 4 0.5
1 3.19
pl
h m
+
+
+
,
;
nlimea total a fundaiei va fi:
0,
0, 05 0, 5 0, 05 0, 55
pl pl
h h + +
;
nlimea fundaiei trebuie s satisfac i condiiile constructive:
a) din condiiile de ncastrare a stlpului :

m h b h
p c pl
8 , 0 2 , 0 4 , 0 5 , 1 5 , 1 + +
.
b) din condiia de ancoraj a armaturii longitudinale a stlpului n fundaie:

30 30 0, 025 0, 2 0, 95
pl s p
h d h m + +
Admitem nlimea fundaiei cu cea mai mare valoare:

1.05
pl
h m
(rotunjim multiplul la 30).
nlimea treptelor :
1.05
pl
h m
, 0,
5 105 5 100
pl pl
h h cm cm

1 2 3
30 ; 45 h h cm h cm
. Presiunea de la stlp se transmite fundaiei prin piramida de
strpungere, format din limite duse sub 45
0
.
Grafic determinam lungimile treptelor:
C
3
=5 cm; C
3
= 30cm;
C
2
= 80m; C
2
= 60m;
C
1
= 110cm. C
1
= 70m.
'
1 3
2 240 2 30 180 b b C cm
- limea treptei a doua;
'
2 1 2
2 240 2 60 120 b b C cm - limea treptei a treia.
7.4. Calculul armaturii talpii fundatiei
0
66.78
0.047 47
1417.73
f
f
M
e m cm
N

;
Valoarea momentului incovoitor in sectiunea I-I marginea stilpului.

l
e
c e
l
e
C N
M
f
I I

,
_

2
4 6
1
2
1 0
2
0 2
1
2
2
6 0, 047 4 0, 047 1,1
1417.73 1,1 1
3 0 3 0
282
2 3 0
I I
M kNm

_
+

,

, ,
,
Calculm coeficientul tabular
0

5
0 2 2
2 0,
282.2*10
0, 003
7.7*(100) 120 100
I I
b pl
M
R b h

0, 999

2
1
0,
28220000
8.07
350 (100) 0, 999 100
I I
s
S pl
M
A cm
R h

;
30

l
l
C e
l
e
C N
M
f
II II

,
_

2
4 6
1
2
2 0 0 2
2
2
2
6 0, 047 4 0, 047 0.8
1417.7 0.8 1
3 0 3 0
143.18
2 3 0
II II
M kNm

_
+

,

, ,
,
;
0 2 2 2
1 01 2
143180
0.011
* ( ) 7.7*(100) 180(30 30)
II II
c
M
R b h h

+ +
;
0, 995
;

5
2
2
0,1 2
143.18*10
6.85
( ) 350 (100) 0, 995 (30 30)
II II
s
S
M
A cm
R h h

+ +
;

;
Alegem barele de armtur n dependen de cea mai mare arie din aceste 2seciuni.
Deci A
s
=8.07cm
2
. Admitem pasul armaturii S=20cm.
Deci am obtinut plasa nestandarta cu aria armaturii egala in ambele parti: armatura A-II
cu 12bare de 10 mm cu pasul S=20cm.x15bare de diametrul 10 Aria reala este 9.42cm
si respectiv 11.7cm
2
31