Sunteți pe pagina 1din 3

FLORA

Marea diversitate floristica de pe suprafata relativ redusa a parcului se datoreaza complexitatii aspectelor stationale precum si al unor mprejurari fitoistorice particulare, datorita asezarii acestui teritoriu la rascrucea unor valuri de migratiune floristica avnd diferite obrsi fitogeografice. Bazinului Nerei prezinta o bogatie floristica cunoscuta nca din cele mai vechi timpuri, nsa o cercetare amanuntita este prezentata abia n 1968 de L.Schrot n teza sa de doctorat. n urma acestor cercetari s-au identificat 1086 de specii de plante superioare apartinnd la 98 de familii. Din analiza fitogeografica rezulta ca numarul cel mai mare de specii apartine elementului european ( n sens larg ) adica aproximativ 603 specii. Dintre acestea cele mai numeroase sunt specii eurasiatice, urmate de specii europene, central europene si circumpolare. Desi elementul central european este reprezentat prin doar 124 de specii el se impune la maxim n sensul vitalitatii si al biomasei. Dintre acestea mentionam : Fagus silvatica, Querqus petrae, Carpinus betulus, Acer pseudoplatanus.

Speciile circumpolare se ntlnesc n padurile de fag si pajistile mezofile. Speciile din padurile de fag cele mai ntlnite sunt : Phyllitis scolopendrium, Athyriun filix-femina, Dryopteris filismas, Polipodium vulgare, Poa nemoralis, Oxalis acetosella, Vaccinium myrtillus.

Speciile circumpolare din pajistile mezofile sunt reprezentate prin o multitudine de specii dintre care mentionam : Festuca rubra, Poa pratensis, Agrostis alba, Iuncus articulatus, Sagina procumbens. Influenta sudica n caracterul general al florei par-cului este dovedita prin numarul mare de spe-cii. Dintre acestea pe primul loc se afla elementul submediteranean urmat de cel balcanic ( inclusiv balcano-iliric si balcanopanonic ) ct si elemetele moesic desi acesta din urma ntr-o concentratie mai mica a speciilor. n ceea ce priveste speciile submediteraneene cele mai numeroase cresc n padurile de cer ( Querqus cerii ) si grnita (Querqus fraineto ) , stncariile calcaroase nsorite si padurile mezofile de fag ( Fagus silvatica ) si gorun (Querqus petraea). Dintre speciile mediteraneene prezente n padurile de cer si grnita citam : Carpinus orientalis, Cotoneaster tomentosa, Cornus mas, Fraxinus ornus, Arabis turita, Lathyrus latifolius, Inula conyza, Ruscus aculeatus. Flora stabilita pe pantele calcaroase este bogata n specii submediteraneene : Sedum cepaea, Sanguisorba minor, Trifolium striatum, Stachys germanica, Valerianella coronata. Speciile balcanice din pajistile xerofile sunt reprezentate prin diferite specii dintre care mentionam : Dianthus armeriastrum, Linum austriacum, Achillea crithnifolia.

Vegetatia prezinta o deosebita importanta stiintifica, aici ntlnindu-se o serie de specii rare si endemice : Dianthus trifasciculatus, Ranunculus flabellifolius, Erysimum banaticum, Alyssum petraeum, Sempervivum heufellii, Saxifraga racheliana, Rubus banaticus, Astragalus onobrychis, Lathyrus hallersteinii, Athamanta hungarica, Pulmonaria rubra, Thymus dacicus, Centaurea banatica. n parc se ntlnesc asociatii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a tarii; printre acestea se numara fagetele cu alun turcesc, tufarisurile de liliac, mojdrean si scumpie cu numeroase specii nsotitoare saxicole, pajistile de pe stncarii si asociatiile pioniere de stncarie