Sunteți pe pagina 1din 2

Cheile Nerei i Beunia Nscut din mai multe praie cristaline pe platoul nierbat al Semenicului i devenit n ara Almjului

un ru lene i mlos de cmpie, nimeni n-ar putea bnui vigoarea latent a apelor Nerei. i iat, dup opotu Nou, dei la numai 200 m altitudine, ntlnind impuntoarea mas de calcare mezozoice Reia - Moldova Nou, Nera i schimb brusc direcia, cotete spre nord-vest i, cuprins de o nou tineree, i adncete chei fantastice pe o lungime de peste 19 km. Ele ntrunesc cte ceva din slbticia Cheilor Caraului, grandoarea Cheilor Bicazului i gingia CheilorTurzii. Strecurndu-se meandru dup meandru printre crii i cleanuri semee cu vrfuri pn la 650 m, Nera i-a rostuit minunatul defileu: o adevrat chemare lansat iubitorului de drumeie, de linite i frumos. Poriunile mai largi ale cheilor alterneaz cu unele foarte nguste unde baza pereilor opui se afl la numai 50 m distan, ba chiar i mai puin. Este adevrat c ele nu ofer nici drum automobilitilor i nici potec nentrerupt drumeilor care strbat acest col de ar de o aspr mreie. Crarea trebuie uneori dibuit prin hiul de pdure n care erpii" ncolcii ai lianelor ntrees parc nvodul care s-l rein pe ndrzne. Abrupturile calcaroase nalte, cu frunile zimuite i cu piciorul necat n ap, pot fi cteodat urmrite pe potecua ngust, scobit de om n stnc. Dar de cte ori nu se poate pierde aceast potecu, lsndu-te, lipit de perete, s calculezi cu grij locul unde vei aeza piciorul pentru a nu te prvli de la nlime n apele rului, aici nvolburate, aici suspect de linitite i afunde. De ndat ce scap de ncletarea stncilor de calcar la Sasca Romn (145 m alt.), Nera i pierde interesul turistic i de vedet numrul unu a viitorului parc naional Cheile Nerei - Beunia". Ocolind pe la nord Munii Locvei, ea i gsete definitiv linitea n Dunre.(tefan Negrea)